29.9.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 252/1

—

având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015 (1),

—

având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015 [COM(2016) 475 – C8-0270/2016)] (2),

—

având în vedere Raportul privind gestiunea bugetară și financiară pentru exercițiul financiar 2015, secțiunea I – Parlamentul European (3),

—

având în vedere Raportul anual al auditorului intern pentru exercițiul financiar 2015,

—

având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2015, însoțit de răspunsurile instituțiilor (4),

—

având în vedere declarația de asigurare (5) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul 2015 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolul 318 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (6), în special articolele 164, 165 și 166,

—

având în vedere Decizia Biroului din 16 iunie 2014 privind normele interne privind execuția bugetului Parlamentului European (7), în special articolul 22,

—

având în vedere articolul 94, articolul 98 alineatul (3) și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0153/2017),

A.

întrucât președintele a adoptat conturile Parlamentului pentru exercițiul financiar 2015 la 4 iulie 2016;

B.

întrucât secretarul general, în calitate de ordonator de credite delegat principal, a confirmat, la 24 iunie 2016, că deține asigurări rezonabile că resursele alocate la bugetul Parlamentului au fost utilizate în scopurile pentru care au fost destinate și în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare și că procedurile de control instituite oferă garanțiile necesare cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

C.

întrucât auditul Curții de Conturi, în evaluarea sa specifică privind cheltuielile administrative și de altă natură în 2015, nu a identificat deficiențe grave în rapoartele anuale de activitate examinate și în sistemele de control interne ale instituțiilor și organelor prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012;

D.

întrucât articolul 166 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 prevede că fiecare instituție a Uniunii are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a da curs observațiilor care însoțesc decizia de descărcare de gestiune adoptată de Parlamentul European,

1.

acordă președintelui descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Parlamentului European aferent exercițiului financiar 2015;

2.

își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.

încredințează președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

29.9.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 252/3

—

având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015, secțiunea I – Parlamentul European,

—

având în vedere articolul 94, articolul 98 alineatul (3) și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0153/2017),

A.

întrucât, în certificarea conturilor finale, contabilul Parlamentului European („Parlamentului”) și-a exprimat asigurarea rezonabilă conform căreia aceste conturi prezintă, sub toate aspectele semnificative, o imagine fidelă a situației financiare a Parlamentului European și că nu i s-a adus la cunoștință nicio chestiune care să impună rezerve;

B.

întrucât, în conformitate cu procedura obișnuită, administrației Parlamentului i s-au adresat 129 de întrebări, iar răspunsurile în scris primite au fost discutate public de Comisia pentru control bugetar (CONT) în prezența vicepreședintelui responsabil pentru buget, a secretarului general și a auditorului intern;

C.

întrucât controlul, mai ales sub forma procedurii anuale de descărcare de gestiune, este esențial pentru a garanta că administrația și conducerea politică a Parlamentului răspund în fața cetățenilor Uniunii; întrucât sunt posibile în continuare ameliorări în ceea ce privește calitatea, eficiența și eficacitatea în gestionarea finanțelor publice; întrucât principiul întocmirii bugetului în funcție de performanțe și buna guvernanță a resurselor umane ar trebui să se afle în centrul execuției bugetare,

1.

ia act de faptul că sistemul oficial de supraveghere a gestiunii bugetare și financiare a Parlamentului are patru componente principale:

2.

ia act de faptul că raportul anual al auditorului intern conține constatările bazate pe activitatea de audit specifică; are ca scop îmbunătățirea gestiunii financiare și bugetare, dar nu asigurarea unei imagini complete a gestiunii financiare și bugetare ale Parlamentului; ia act, de asemenea, de faptul că raportul Curții nu reprezintă decât rezultatele unui eșantion redus (16 operațiuni) în ceea ce privește tranzacțiile Parlamentului;

3.

înțelege că, în general, nivelul scăzut de eroare în ceea ce privește cheltuielile administrative poate explica atenția relativ redusă acordată de Curte tranzacțiilor Parlamentului;

4.

subliniază, cu toate acestea, că, deși rata de eroare este neobișnuit de scăzută, riscul pentru reputație este relativ ridicat, având în vedere faptul că astfel de erori financiare și bugetare ar putea afecta negativ reputația instituției;

5.

adaugă că, recent, ca o consecință a necesității generale de a stabili bugetul în funcție de performanțe, acordarea descărcării de gestiune nu ar trebui să se limiteze la detectarea neregularităților, ci să includă, de asemenea, măsurarea performanțelor și rezultatelor concrete, ceea ce este deosebit de important în cazul Parlamentului, întrucât lipsa de rezultate are un impact direct asupra reputației instituției;

6.

constată că, în acest context, acțiunile întreprinse de Parlamentul European în contextul procedurii de descărcare de gestiune oferă o oportunitate de a analiza mai amănunțit conturile administrației Parlamentului; solicită consolidarea cunoștințelor de specialitate la nivel intern privind conturile și auditarea, pe care raportorii să le poată utiliza la pregătirea rapoartelor de descărcare de gestiune;

7.

constată că creditele finale ale Parlamentului în 2015 s-au ridicat la 1 794 929 112 EUR, respectiv 19,78 % din rubrica 5 din cadrul financiar multianual (1) destinat cheltuielilor administrative în 2015 ale instituțiilor Uniunii în ansamblul lor, reprezentând o creștere de 2,2 % față de bugetul pe 2014 (1 755 631 742 EUR);

8.

constată că veniturile totale înscrise în conturi până la 31 decembrie 2015 au fost de 176 367 724 EUR (2014: 174 436 852 EUR), inclusiv 27 988 590 EUR în venituri alocate (2014: 26 979 032 EUR);

9.

subliniază că patru capitole au însumat 71 % din totalul angajamentelor: capitolul 10 (Membrii instituției), capitolul 12 (Funcționari și agenți temporari), capitolul 20 (Clădiri și cheltuieli conexe) și capitolul 42 (Cheltuieli aferente asistenței parlamentare); constată că acest fapt scoate în evidență că cheltuielile Parlamentului se caracterizează printr-un nivel ridicat de continuitate și sunt legate, în cea mai mare parte, de remunerațiile deputaților și personalului, ajustate în conformitate cu Statutul funcționarilor și cu alte obligații contractuale;

10.

ia act de cifrele cu care au fost închise conturile Parlamentului pentru exercițiul financiar 2015, și anume:

11.

constată că, în 2015, 99,1 % din creditele înregistrate în bugetul Parlamentului au fost angajate, cu o rată de anulare de 0,9 % și că, la fel ca în exercițiile precedente, a fost atins un nivel foarte ridicat de execuție bugetară;

12.

atrage atenția asupra faptului că creditele anulate se ridică la un total de 41 422 684 EUR, cea mai mare parte a anulărilor fiind legate de salarii și de cheltuielile aferente clădirilor;

13.

ia act de faptul că transferul colector s-a ridicat la 71 000 000 EUR, ceea ce reprezintă 4 % din totalul creditelor transferate de la rubrici de credite provizorii și din alte surse pentru a contribui la finanțarea chiriei anuale pentru clădirea Konrad Adenauer; solicită cu insistență ca politica imobiliară a Parlamentului să fie stabilită cu suficientă claritate în cadrul strategiei bugetare; consideră că nivelul transferurilor colectoare este foarte ridicat; este ferm convins că gestiunea eficientă a bugetului ar trebui să reducă aceste transferuri la nivelul minim necesar; invită, în acest sens, Curtea de Conturi să întocmească un raport privind politica imobiliară a Parlamentului;

14.

ia act de faptul că, per ansamblu, probele de audit indică faptul că cheltuielile aferente rubricii „Administrație” nu sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare, dar, pe baza celor șapte erori cuantificate, nivelul de eroare estimat în cadrul rubricii 5 din CFM, „Administrație”, este de 0,6 % (în creștere față de 0,5 % în 2014);

15.

este foarte îngrijorat de constatarea Curții de Conturi, potrivit căreia, din cele 151 de operațiuni examinate pentru toate instituțiile Uniunii, 22 (14,6 %) au fost afectate de erori; observă, totuși, că, dintre aceste 22 de operațiuni, au fost cuantificate numai șapte erori, care au implicații financiare, ceea ce stabilește nivelul de eroare estimat la 0,6 %;

16.

ia act, de asemenea, de constatările specifice referitoare la Parlament cuprinse în raportul anual al Curții pentru 2015; ia act de faptul că Curtea a identificat deficiențe în controlarea autorizației și în validarea cheltuielilor efectuate în 2014; a fost vizată numai una dintre cele 16 operațiuni ale Parlamentului care au fost examinate în legătură cu unul sau mai multe grupuri parlamentare, iar deficiențele în cauză au fost eliminate în 2015;

17.

ia act de răspunsurile date Curții de Parlament în cadrul procedurii contradictorii; solicită Curții să informeze comisia competentă cu privire la punerea în aplicare a recomandării sale, pentru a oferi o mai bună orientare și pentru a revizui cadrul de control existent pentru execuția creditelor bugetare alocate grupurilor politice;

18.

ia act de faptul că în cadrul reuniunii deschise a comisiei competente cu auditorul intern, care a avut loc la 30 ianuarie 2017, auditorul intern și-a prezentat raportul anual și a precizat că, în 2015, a adoptat rapoarte cu privire la următoarele subiecte:

19.

constată și sprijină opiniile exprimate de auditorul intern cu privire la următoarele:

20.

ia act de faptul că, la sfârșitul lui 2015, după o serie de audituri privind acțiunile întreprinse, patru acțiuni cuprinse în revizuirea cadrului de control intern, toate cu risc moderat, rămân deschise, una dintre ele fiind reportată în 2017, în contextul noului sistem de gestiune financiară al Parlamentului; invită auditorul intern să informeze permanent Comisia pentru control bugetar cu privire la progresele realizate în ceea ce privește acțiunile respective;

21.

invită auditorul intern să se axeze, atunci când prezintă raportul anual, pe acele aspecte în cazul cărora au fost constatate deficiențe și/sau neregularități; solicită, de asemenea, auditorului intern să pună la dispoziția Comisiei pentru control bugetar rapoartele sale privind monitorizarea, evoluțiile și soluțiile legate de problemele identificate în cursul mandatului său; solicită secretarului General să introducă proceduri pentru evaluarea performanței și a rezultatelor;

22.

ia act de răspunsurile scrise la Rezoluția referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2014 furnizate Comisiei pentru control bugetar la 20 octombrie 2016 și de prezentarea efectuată de secretarul general ca răspuns la diferitele întrebări și solicitări adresate în Rezoluția referitoare la acordarea descărcării de gestiune Parlamentului pentru exercițiul financiar 2014, precum și de schimbul de opinii ulterior cu deputații în Parlamentul European; regretă totuși că nu s-a dat curs la numeroase dintre aceste solicitări și că nu a fost oferit niciun motiv și nicio justificare; subliniază că este important să se discute mai frecvent cu secretarul general, în cadrul Comisiei CONT, chestiunile care afectează bugetul Parlamentului și execuția sa;

23.

ia act de faptul că există o incoerență între datele prezentării proiectului de raport pentru descărcarea de gestiune a Parlamentului și posibila adresare de întrebări suplimentare secretarului general; invită secretarul general să răspundă la întrebările suplimentare înainte de termenul pentru depunerea amendamentelor și, dacă este cazul, înainte de votul în comisie;

24.

ia act de schimbul de opinii care a avut loc la 30 ianuarie 2017 între vicepreședintele responsabil pentru buget, secretarul general și Comisia pentru control bugetar, în prezența membrului de resort al Curții de Conturi și a auditorului intern;

25.

își exprimă satisfacția cu privire la angajamentul asumat de administrația Parlamentului de a îmbunătăți în permanență performanțele serviciilor Parlamentului în ansamblu și de a realiza acest lucru în mod eficient, deși consideră că, în unele cazuri, punerea în aplicare a acestor schimbări ia prea mult timp;

26.

ia act de faptul că Parlamentul, a cărui funcționare îl costă pe cetățean 3,60 EUR pe an, nu trebuie să se teamă de comparația cu alte sisteme parlamentare, în special având în vedere că o treime din costuri reprezintă aspecte de bază (multilingvismul și locurile de desfășurare a activității), asupra cărora Parlamentul însuși are o influență limitată și care nu se aplică altor parlamente în același fel;

27.

observă totuși că atenția acordată stabilirii bugetului în funcție de performanțe variază între direcțiile generale, fiind foarte dezvoltată, de exemplu, în Direcția Generală Finanțe (DG FINS), dar este încă într-un stadiu incipient în alte părți ale administrației; invită secretarul general să se asigure că sunt stabilite obiective clare și măsurabile, care sunt monitorizate la nivelul întregii administrații;

28.

ia act de răspunsul secretarului general cu privire la accesibilitatea aplicației ePetition pentru deputați și publicul larg, precum și de raportul Serviciului juridic; solicită secretarului general să prezinte un raport cu privire la cursul dat recomandărilor Serviciului juridic;

29.

salută atenția acordată de administrație durabilității, în special în contextul procedurilor de achiziții publice; constată, cu toate acestea, că, odată cu intrarea în vigoare a noii Directive privind achizițiile publice (2), a devenit posibil să se mărească ponderea criteriilor legate de sustenabilitatea socială și de mediu în raport cu criteriul prețului celui mai scăzut;

30.

invită secretarul general să prezinte un plan de acțiune privind modul de aplicare a criteriilor de durabilitate în procedurile de achiziții publice ale Parlamentului și să includă, în această privință, o evaluare a utilizării achizițiilor publice verzi ca instrument;

31.

constată că, potrivit Curții, costurile legate de faptul că Parlamentul are mai multe sedii se ridică la 114 milioane EUR pe an și ia act de constatarea din rezoluția sa din 20 noiembrie 2013 referitoare la stabilirea sediilor instituțiilor Uniunii Europene (3), potrivit căreia 78 % din misiunile personalului statutar al Parlamentului sunt rezultatul direct al faptului că Parlamentul are mai multe sedii; reamintește că evaluarea impactului asupra mediului a faptului că Parlamentul are mai multe sedii este de aproximativ 11 000-19 000 de tone de emisii de CO2; invită Biroul să solicite secretarului general să elaboreze fără întârziere o foaie de parcurs privind un sediu unic pentru Parlament; reamintește apelul adresat Parlamentului și Consiliul de a aborda necesitatea unei foi de parcurs către un sediu unic, așa cum a subliniat Parlamentul în mai multe rezoluții anterioare, cu scopul de a genera economii pe termen lung; consideră că retragerea Regatului Unit și necesitatea de a muta agențiile europene ale căror sedii se află în prezent în Regatul Unit ar constitui o oportunitate excelentă de a soluționa mai multe chestiuni în același timp; atrage, totodată, atenția asupra articolului 341 din TFUE, care prevede că sediile instituțiilor Uniunii se stabilesc de comun acord de către guvernele statelor membre, și asupra Protocolului nr. 6 anexat la TUE și TFUE, care prevede că Parlamentul are sediul la Strasbourg; reamintește că soluția care prevede un singur sediu impune modificarea tratelor;

32.

reamintește răspunsul dat de administrație la întrebarea 75 din chestionar referitoare la descărcarea de gestiune a Parlamentului pentru exercițiul 2013, și anume că a decis să pună capăt „misiunilor pe termen lung, […] ceea ce duce la realizarea de economii considerabile”, dar consideră că este o contradicție foarte mare faptul că 13 membri ai personalului se află în prezent în misiuni pe termen lung; consideră că o misiune pe termen lung a unui membru al personalului, care implică o indemnizație de expatriere și diurne, într-un loc în care persoana respectivă trăia și lucra deja reprezintă o utilizare reprehensibilă a banilor contribuabililor și este contrară prevederilor din statutul funcționarilor; insistă asupra necesității de a clarifica fiecare misiune pe termen lung și de a comunica motivele și costurile misiunii pe termen lung respective;

33.

reamintește că toți funcționarii și alți agenții ai Uniunii, chiar și cei din cadrul cabinetelor, trebuie să-și îndeplinească sarcinile exclusiv în interesul Uniunii, conform normelor stabilite în Statutul funcționarilor; atrage atenția asupra faptului că funcționarii Uniunii sunt plătiți din banii contribuabililor, a căror destinație nu este să finanțeze presa sau alți agenți implicați în promovarea intereselor politice naționale ale președintelui; invită Biroul să stabilească în normele Parlamentului dispoziții clare în acest sens;

34.

ia act de decizia președintelui din 21 octombrie 2015, prin care acesta a încercat să numească o serie de persoane în posturi de conducere în cadrul Parlamentului fără a respecta procedurile, în special fără publicarea cererilor de candidaturi; ia act de faptul de decizia „nu era conformă cu normele” (răspunsul administrației la al doilea chestionar adresat de Comisia CONT); insistă ca decizia președintelui să fie revocată oficial;

35.

ia act de faptul că, la 15 decembrie 2015, președintele a autorizat alocarea unei indemnizații speciale neplafonate membrilor cabinetului său, care depășește indemnizația existentă pentru cabinet, în ciuda faptului că Regulamentul funcționarilor nu prevede o astfel de indemnizație specială; ridică din nou problema legalității acestei autorizări și a validității indemnizațiilor speciale; solicită să se examineze în ce măsură decizia în cauză ar trebui să fie revocată;

36.

ia act de faptul că Biroul a adoptat, la 24 octombrie 2016, Normele revizuite privind plata unor contribuții financiare pentru grupurile de vizitatori aflate sub patronajul unui deputat;

37.

salută faptul că acest lucru reduce în mod considerabil plățile în numerar și introduce obligativitatea transferurilor electronice, reducând astfel riscul de furt și riscurile pentru reputația Parlamentului și asigurând, în același timp, un grad mare de flexibilitate; sprijină intenția Biroului de a evalua sistemul revizuit la un an de la punerea sa în aplicare; regretă totuși că asistenții parlamentari pot să fie obligați să primească plăți în conturile lor personale și să justifice cheltuielile grupului; este îngrijorat de faptul că acest lucru plasează asupra asistenților parlamentari acreditați o responsabilitate juridică și financiară inutilă și îi expune unor posibile riscuri; îndeamnă Biroul să revadă aceste dispoziții în mod prioritar;

38.

regretă faptul că Parlamentul i-a acordat președintelui său descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Parlamentului pentru exercițiul financiar 2014, eliminând în ultimul moment paragrafe importante care puneau sub semnul întrebării activitățile politice și practicile financiare ale președintelui în timpul alegerilor europene din 2014;

39.

salută atenția tot mai mare a mass-mediei și a publicului larg față de Parlament și administrația sa; constată că, potrivit unor jurnaliști, aceștia se confruntă cu dificultăți în a obține informațiile specifice de care au nevoie; subliniază că transparența Parlamentului și a administrației sale are un rol fundamental pentru legitimitatea instituției și că ar trebui îmbunătățit accesul la informații, respectând întotdeauna normelor de reglementare a protecției datelor cu caracter personal;

40.

invită Biroul să publice pe site-ul de internet al Parlamentului documentele care i-au fost transmise de către secretarul general, cu excepția cazului în care acest lucru este imposibil ca urmare a naturii informațiilor conținute de acestea, de exemplu, pentru protecția datelor cu caracter personal;

41.

insistă că este necesar ca lucrările organelor de decizie din cadrul Parlamentului, îndeosebi ale Biroului, să fie mai transparente și mai accesibile; solicită publicarea pe internet a ordinilor de zi ale Biroului la timp și publicarea proceselor-verbale ale reuniunilor cu mai multă promptitudine; observă că nu este necesar să se aștepte până ce acestea sunt traduse în toate limbile;

42.

reamintește obligația deputaților de a informa imediat administrația cu privire la orice modificare a declarațiilor lor de interese;

43.

invită secretarul general să transmită prezenta rezoluție Biroului, evidențiind toate punctele unde se solicită o acțiune sau decizie din partea acestuia; invită secretarul general să întocmească un plan de acțiune și un calendar care să îi permită Biroului să monitorizeze și/sau să răspundă recomandărilor din rezoluțiile Parlamentului privind descărcarea de gestiune și să includă rezultatele în documentul anual de monitorizare; invită secretarul general să prezinte în timp util un raport Comisiei pentru bugete și CONT cu privire la toate proiectele cu un impact bugetar semnificativ care au fost prezentate Biroului;

44.

consideră că deputații din Parlamentul European ar trebui să fie în măsură să utilizeze site-ul Parlamentului pentru a oferi circumscripțiilor lor cel mai ridicat grad posibil de transparență cu privire la activitățile lor și, prin urmare, invită secretarul general să elaboreze un sistem în cadrul căruia deputații din Parlamentul European să poată publica informații legate de reuniunile lor cu reprezentanții grupurilor de interese; îndeamnă secretarul general să facă posibil acest lucru fără întârzieri suplimentare, astfel cum s-a solicitat în rezoluția Parlamentului referitoare la descărcarea de gestiune pe 2014;

45.

invită Biroul să elaboreze și să publice normele privind utilizarea indemnizației pentru cheltuieli generale;

46.

constată că puțini dintre deputați sunt conștienți de posibilitatea de a returna surplusurile rămase din indemnizația pentru cheltuieli generale; le reamintește deputaților că indemnizația pentru cheltuieli generale nu reprezintă un salariu personal suplimentar; invită secretarul general să promoveze această posibilitate în mod prioritar; îndeamnă deputații să ramburseze surplusurile la sfârșitul mandatului lor;

47.

invită, de asemenea, secretarul general să pună la dispoziția deputaților care ar dori să publice, pe propriile lor site-uri, detalii privind toate celelalte indemnizații pe care le-au primit din partea Parlamentului, registre de date corespunzătoare care pot fi procesate cu ușurință;

48.

invită, de asemenea, secretarul general să asiste și grupurile politice interesate în același mod;

49.

constată că pe site-ul Parlamentului sunt disponibile o serie de documente privind decizia de recunoaștere a partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene, precum și detalii privind sumele definitive de finanțare; invită Parlamentul să solicite Comisiei să prezinte o propunere de revizuire a actului legislativ al Uniunii în vigoare în prezent cu privire la statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene (4), inclusiv o serie de cerințe mai stricte pentru înființarea de partide și fundații politice europene, pentru a preveni abuzurile;

50.

salută introducerea unui formular special pentru raportori, în care aceștia pot să precizeze ce reprezentanți ai grupurilor de interese au influențat rapoartele lor (amprenta legislativă);

51.

își reiterează apelul pentru un raport al administrației Parlamentului referitor la utilizarea sediilor Parlamentului de către reprezentanții grupurilor de interese și alte organizații externe;

52.

este preocupat de faptul că actualul cod de conduită pentru deputații din Parlamentul European poate avea nevoie de noi îmbunătățiri pentru a se evita conflictele de interese, acordându-se o atenție deosebită următoarelor:

53.

salută elaborarea de indicatori pentru măsurarea performanței activităților de comunicare ale Parlamentului și îl invită pe secretarul general să consacre un capitol separat privind eficacitatea acestei noi abordări bazate pe performanță în domeniul comunicării în raportul din 2016 privind activitățile Parlamentului;

54.

sprijină diversele programe menite să faciliteze vizitele jurnaliștilor și ale cetățenilor care sunt interesați să afle mai multe despre activitățile Parlamentului;

55.

reamintește, în acest sens, observația sa din cadrul procedurii de descărcare de gestiune pentru 2014 privind faptul că site-ul de internet al Parlamentului este relativ dificil de utilizat și de navigat și nu încă conține cele mai recente evoluții tehnologice, ceea ce face dificilă găsirea rapidă a informațiilor necesare; a atras atenția, de asemenea, asupra faptului că, având în vedere importanța comunicării cu cetățenii europeni, site-ul de internet nu aduce nicio contribuție la îmbunătățirea imaginii Parlamentului în ochii publicului larg;

56.

invită Direcția Generală Comunicare (DG COMM) să creeze un site de internet mai eficient și mai ușor de utilizat, care să conțină un motor de căutare mai eficient, pentru a îmbunătăți imaginea Parlamentului în ochii publicului larg și a răspunde mai direct intereselor și nevoilor cetățenilor; constată că, deși s-au cheltuit resurse considerabile, rezultatele au fost mediocre;

57.

își exprimă îngrijorarea cu privire la eficacitatea strategiei de comunicare a Parlamentului; solicită, în acest sens, să se introducă o abordare cuprinzătoare în actuala strategie și, mai ales, o abordare activă față de persoanele care nu sunt neapărat interesate de activitățile Parlamentului sau care sunt chiar sceptice cu privire la funcționarea sa; invită secretarul general să elaboreze o nouă strategie pentru a ajunge și la acești cetățeni, inclusiv prin facilitarea accesului la informații, să abordeze în mod adecvat prejudecățile nejustificate față de Parlamentul European, evitând, totodată, campaniile de publicitate inutile și costisitoare;

58.

subliniază că este necesar să se modernizeze misiunea birourilor de informare ale Parlamentului, pentru a optimiza utilizarea noilor tehnologii și practici de comunicare și a valorifica situația lor geografică favorabilă, aproape de cetățeni, pentru a intensifica și mai mult activitățile „cu tentă locală”, cum ar fi organizarea de dezbateri cu deputații și societatea civilă, în vederea familiarizării Parlamentului cu opiniile cetățenilor și a stabilirii unui dialog cu aceștia; subliniază că dezbaterile pe internet și atenția din partea mass-mediei declanșate de aceste evenimente ar trebui să contribuie la intensificarea interacțiunii directe cu cetățenii; constată că costurile cu clădirile și personalul suportate de birourile de informare ale Parlamentului din statele membre sunt disproporționat de mari comparativ cu sumele destinate funcțiilor principale ale acestor birouri; invită secretarul general să prezinte Comisiei CONT, până la sfârșitul lui 2017, un raport detaliat de activitate și financiar privind birourile de informare de la Bruxelles și Strasbourg, acordând o atenție deosebită valorii adăugate pe care acestea o aduc;

59.

este preocupat de răspunsurile date la întrebările cu solicitare de răspuns scris referitoare la birourile de informare ale Parlamentului din unele state membre, deoarece, în majoritatea cazurilor, doar o parte din costurile lor de funcționare provin din obiectivele și sarcinile reale ale acestor birouri, în timp ce cea mai mare parte a banilor este cheltuită pe închirierea birourilor, salarii și cheltuielile legate de deplasările personalului;

60.

invită secretarul general să îmbunătățească comunicarea internă între diferitele direcții generale, astfel încât, de exemplu, dezvoltarea de noi instrumente importante, cum ar fi trenul legislativ, să devină cunoscută unui public intern și extern mai larg;

61.

salută prezentarea comună a Comisiei pentru control bugetar și Comisiei pentru cultură și educație, astfel cum s-a solicitat în cadrul procedurii de descărcare de gestiune pentru 2013, privind studiul efectuat pentru a stabili dacă Premiul LUX este cunoscut și, în caz afirmativ, cum este perceput în propriul stat membru și privind constatările acestuia;

62.

reamintește faptul că studiul a vizat în special vizibilitatea Premiului LUX în rândul deputaților și al cineaștilor, scopul premiului, care este de a le arăta cetățenilor angajamentul Parlamentului față de valorile consensuale precum drepturile omului și solidaritatea, precum și angajamentul său față de diversitatea culturală și lingvistică;

63.

ia act de faptul că studiul a obținut o rată de răspuns scăzută, de 18 %, din numărul deputaților din Parlamentul European, care corespunde unui număr de 137 de deputați din toate grupurile politice și statele membre, și că peste 90 % din deputații respectivi știau ce înseamnă Premiul LUX, 75 % cunoșteau scopul acestuia, iar peste 80 % au o percepție pozitivă a acestui premiu;

64.

nu este convins în ceea ce privește metoda de selecție, în cadrul căreia deputații în Parlamentul European decid cu privire la nominalizări și la alegerea finală a câștigătorului premiului și invită Biroul să prezinte modele alternative pentru a obține rezultatele dorite, de exemplu, prin sprijinirea unei inițiative comparabile a organizațiilor de cineaști;

65.

constată că, deși pe parcursul anilor, numărul spectatorilor a crescut, 43 000 de persoane din Uniune este în continuare un număr foarte mic, care pune sub semnul întrebării justificarea existenței Premiului LUX;

66.

își exprimă regretul cu privire la întârzierile repetate legate de deschiderea Casei Istoriei Europene, planificată inițial pentru martie 2016, amânată ulterior în septembrie și apoi noiembrie 2016 și în prezent programată a avea loc la 6 mai 2017;

67.

ia act cu îngrijorare de discuțiile în curs cu privire la natura expozițiilor temporare; subliniază importanța independenței științifice a Casei Istoriei Europene în ceea ce privește conținutul și prezentarea expozițiilor, care sunt determinate exclusiv pe baza unor criterii de ordin muzeologic și istoric;

68.

își exprimă mulțumirea că, potrivit estimărilor, Casa Istoriei Europene va primi 250 000 de vizitatori pe an; evidențiază că cheltuielile de funcționare anuale ale acestei structuri sunt estimate la 13,3 milioane EUR; își exprimă îngrijorarea cu privire la numărul proporțional scăzut de vizitatori în comparație cu cheltuielile de funcționare ridicate, ținând seama de faptul că, în 2015, Parlamentul a primit 326 080 de vizitatori, cheltuielile de funcționare fiind doar de 4,3 milioane EUR;

69.

ia act de faptul că, odată cu înființarea Parlamentariumului și deschiderea Casei Istoriei Europene, Parlamentul și împrejurimile sale sunt pe cale să devină un punct de atracție pentru cetățeni și turiști, ceea ce va contribui la cunoașterea mai bună a rolului Parlamentului și le va demonstra cetățenilor angajamentul Parlamentului față de valorile consensuale precum drepturile omului și solidaritatea; solicită Biroului să examineze posibilitatea inițierii unui dialog cu autoritățile locale pentru a analiza modul în care acestea din urmă pot contribui la finanțarea și gestionarea Casei Istoriei Europene;

70.

invită Biroul să ia în considerare adaptarea gestionării Casei Istoriei Europene în sensul unei abordări mai pronunțat interinstituționale, examinând posibilitatea unei cooperări mai intense cu alte instituții ale Uniunii, în special cu Comisia și Consiliul;

71.

salută decizia Comisiei de a contribui cu 800 000 EUR la cheltuielile de funcționare ale Casei Istoriei Europene; consideră totuși că Comisia ar trebui să contribuie într-o proporție mult mai mare la cheltuielile de funcționare anuale;

72.

ia act de faptul că, la 31 decembrie 2015, în cadrul Secretariatului erau angajați 5 391 de funcționari și agenți temporari (o creștere de 96 comparativ cu 31 decembrie 2014) și în cadrul grupurilor politice 771 de funcționari și agenți temporari (o creștere de 26 comparativ cu 31 decembrie 2014); constată că DG PERS era responsabilă de 9 402 de angajați, inclusiv agenții contractuali (o creștere de 467 comparativ cu 31 decembrie 2014);

73.

ia act de faptul că, la 1 ianuarie 2015, 47 de posturi au fost eliminate din schema de personal a Parlamentului, în conformitate cu revizuirea din 2014 a Statutului funcționarilor și cu CFM pentru 2014-2020, astfel încât schema de personal prevede un total de 6 739 de posturi, dintre care 5 723 (84,9 %) în cadrul Secretariatului și 1 016 (15,1 %) în cadrul grupurilor politice; constată că la 31 decembrie 2015, 4,9 % dintre posturile din cadrul Secretariatului erau vacante, în comparație cu 9,6 % la sfârșitul anului 2014;

74.

salută faptul că s-a îmbunătățit echilibrul de gen al posturilor de director general de la 18,2 %/81,8 % în 2014 la 33,3 %/66,7 % în 2015, dar constată că echilibrul de gen al posturilor de director s-a înrăutățit de la 34 %/66 % în 2014 la 31,1 %/68,9 % în 2015; reamintește că femeile reprezintă majoritatea absolută a personalului Parlamentului, dar numai o proporție redusă ocupă posturi de conducere; ia act de faptul că echilibrul de gen al posturilor de șef de unitate a continuat să se îmbunătățească de la 30 %/70 % la sfârșitul anului 2014 la 31,2 %/68,8 % la sfârșitul anului 2015; subliniază faptul că dezechilibrele persistă în cazul posturilor de conducere și că un plan privind egalitatea de șanse pentru aceste funcții rămâne extrem de important; este ferm convins că, până în 2019, cel puțin 40 % din posturile de conducere din cadrul Parlamentului ar trebui să fie ocupate de femei;

75.

își exprimă surprinderea cu privire la faptul că comitetul consultativ al Parlamentului pentru numirea înalților funcționari constă exclusiv din personal aflat în posturi de conducere și îl invită pe secretarul general să includă un reprezentant al unei asociații a personalului;

76.

subliniază că echilibrul geografic, și anume raportul dintre cetățenia angajaților și mărimea statelor membre, ar trebui să rămână în continuare un element important al gestionării resurselor, în special în ceea ce privește statele membre care au aderat la Uniune începând din 2004; salută faptul că Parlamentul a realizat o structură a personalului echilibrată între resortisanții statelor membre care au aderat la Uniune înainte și după 2004; subliniază totuși că aceste state membre reprezintă în continuare numai 3 % din personalul de nivel „administrator de rang înalt” (AD 12-16) în cele trei locuri de desfășurare a activității, comparativ cu ponderea populației lor la nivelul Uniunii, care este de 21 %, și că trebuie realizate în continuare progrese în acest sens;

77.

recunoaște că, pentru anumite activități, cum ar fi gestionarea cantinelor și curățarea, Parlamentul a preferat externalizarea și că, în consecință, în cazul anumitor DG-uri, numărul de agenți externi în clădirile Parlamentului poate chiar depăși numărul de funcționari;

78.

constată, cu toate acestea, că astfel de decizii de externalizare nu pot explica prezența întregului personal extern și că, de exemplu în cadrul Direcției Generale Inovare și Asistență Tehnică (DG ITEC), proporția personalului extern în raport cu funcționarii este dificil de explicat;

79.

consideră că nu ar trebui să se utilizeze personal extern pentru a compensa reducerea numărului de posturi convenită în contextul revizuirii din 2014 a Statutului funcționarilor și al actualului CFM;

80.

ia act de răspunsurile secretarului general cu privire la condițiile aplicate de Parlament pentru contractele cu întreprinderile externe; subliniază că administrația trebuie să asigure cu atenție și în mod sistematic respectarea strictă de către furnizorii de servicii a legislației în materie de ocupare a forței de muncă, siguranță, bunăstare etc. aplicabile întregului personal extern care lucrează în clădirile Parlamentului, cum ar fi personalul cantinelor, personalul de curățenie și de întreținere etc.; invită Parlamentul să introducă mecanisme regulate de alertă și de monitorizare pentru a identifica toate cazurile izolate sau sistemice de neglijență, abuz sau încălcare, care să îi permită să ia imediat măsuri;

81.

ia act de faptul că procedura de internalizare a serviciului care asigură securitatea Parlamentului s-a încheiat și că procedura similară pentru serviciul de șoferi este în curs; invită secretarul general să prezinte un raport Comisiei CONT cu privire la învățămintele trase în urma acestor proceduri și eventualele economii care au rezultat;

82.

constată cu îngrijorare că personalul cantinelor nu este plătit în conformitate cu orele prevăzute în contract în săptămânile în care deputații își desfășoară activitatea în altă parte, cum ar fi în săptămânile de circumscripție sau în săptămânile ședințelor plenare de la Strasbourg, și că un număr considerabil se află în șomaj parțial, ceea ce le afectează viața profesională și veniturile; îl invită pe secretarul general să negocieze o soluție cu furnizorul serviciilor de cantină care să le garanteze angajaților ore regulate și plăți în fiecare săptămână;

83.

ia act de faptul că, la sfârșitul lui 2015, la Parlament lucrau 1 813 asistenți parlamentari acreditați (APA), față de 1 686 în urmă cu un an; solicită să se acorde o atenție deosebită drepturilor asistenților parlamentari acreditați și asistenților locali, întrucât contractele lor sunt direct legate de mandatul deputatului în Parlamentul European pe care îl sprijină, ținând seama de faptul că asistenții parlamentari acreditați sunt membri ai personalului care au încheiat contracte de angajare cu Parlamentul, în timp ce asistenții locali se spun diferitelor legislații naționale;

84.

regretă că raportul de evaluare privind punerea în aplicare a dispozițiilor aplicabile APA nu a fost prezentat Comisiei CONT înainte de sfârșitul lui 2016, după cum a fost solicitat în rezoluția privind descărcarea de gestiune pentru exercițiul 2014 și că acesta nu a fost prezentat nici până în prezent;

85.

subliniază faptul că, în cazuri de hărțuire sau de denunțare, asistenții parlamentari acreditați se află într-o poziție deosebit de vulnerabilă, întrucât contractele lor se bazează pe încrederea reciprocă dintre deputat și asistent; ia act de faptul că lipsa încrederii este în sine un motiv de reziliere a contractului; constată, în plus, că, în cazul în care un deputat trebuie să demisioneze din cauza faptului că reputația sa a fost afectată ca urmare a unei infracțiuni sau a unei alte încălcări a legii, în mod normal, contractele tuturor asistenților săi sunt de asemenea reziliate; solicită, prin urmare, consolidarea imediată a reprezentării asistenților parlamentari acreditați în comitetul consultativ privind hărțuirea, asigurând un echilibru între femei și bărbați, astfel cum s-a solicitat deja în cadrul procedurilor de descărcare de gestiune pentru 2013 și 2014; invită Biroul să aloce fonduri adecvate pentru a acoperi cheltuielile de deplasare și ședere ale reclamanților asistenți parlamentari acreditați, care adesea nu au resursele necesare pentru a se deplasa la Bruxelles și a-și prezenta cazul în fața comitetului pe probleme de hărțuire; solicită, de asemenea, să fie examinată posibilitatea adoptării unor măsuri de compensare financiară pentru asistenții acreditați în cadrul următoarei revizuiri a Statutului funcționarilor, pentru a se asigura tratamentul egal al asistenților acreditați și a se recunoaște situația lor deosebit de vulnerabilă în cazurile de hărțuire sau de denunțare;

86.

salută intenția administrației de a iniția procesul de adaptare a indemnizațiilor forfetare acordate asistenților acreditați pentru misiunile la Strasbourg, care sunt mult mai scăzute decât indemnizațiile funcționarilor; insistă ca această adaptare să se bazeze pe o metodologie de calcul transparentă și să fie corelată direct cu revizuirea recentă în sensul majorării a indemnizațiilor și plafoanelor de ședere acordate funcționarilor; subliniază, de asemenea, că ar trebui introdusă indexarea automată a indemnizațiilor cu ocazia revizuirilor viitoare;

87.

regretă că Biroul nu a răspuns solicitărilor Parlamentului din cadrul rezoluțiilor sale referitoare la descărcarea de gestiune pentru 2013 și 2014 de a le acorda asistenților acreditați diurne echivalente cu cele ale celorlalți membri ai personalului; îi cere secretarului general să furnizeze, înainte de a implementa vreo schimbare, o estimare a costurilor suplimentare generate de această ajustare; subliniază, de asemenea, că actualele plafoane de rambursare a cheltuielilor legate de misiuni pentru asistenții parlamentari acreditați nu au fost modificate din 2009 și că discrepanța dintre aceștia și alte categorii de personal a crescut la cel puțin 40 % ca urmare a introducerii noilor plafoane aprobate de consiliu la 9 septembrie 2016 și aplicate, până în prezent, de la 10 septembrie 2016 numai în cazul funcționarilor; invită din nou Biroul să ia măsurile necesare pentru a pune capăt acestei inegalități;

88.

regretă profund faptul că, în cazul în care deputatul decedează sau își dă demisia, perioada de angajare a asistentului acreditat pe lângă deputatul respectiv se încheie la sfârșitul lunii calendaristice în cauză; atrage atenția asupra faptului că, astfel, asistentul acreditat nu ar beneficia de un aviz prealabil nici de o zi în cazul în care mandatul deputatului se încheie în ultima zi a lunii; solicită remedierea acestei situații inacceptabile cu ocazia următoarei revizuiri a Statutului funcționarilor, prevăzându-se perioade de timp concrete pentru avizele prealabile, de exemplu patru săptămâni, în loc să se utilizeze lunile calendaristice; solicită, de asemenea, Biroului să introducă rapid măsuri provizorii care să constituie o soluție temporară pentru această problemă, înainte de efectuarea unei astfel de revizuiri legale;

89.

este preocupat de presupusa practică a deputaților de a obliga asistenții acreditați să meargă în misiuni, mai ales la Strasbourg, fără emiterea de ordine de misiune, rambursarea cheltuielilor de misiune sau pur și simplu fără rambursarea cheltuielilor de călătorie; consideră că astfel de practici creează un teren propice pentru abuzuri, asistenții acreditați care călătoresc fără ordine de misiune fiind nu numai că sunt obligați să suporte cheltuielile aferente din propriul buzunar, dar nici nu sunt acoperiți de asigurarea de serviciu; invită Biroul să asigure aplicarea corespunzătoare a Statutului funcționarilor și să sancționeze deputații care încalcă aceste norme;

90.

ia act de faptul că stagiarii au dreptul la o reducere de 0,50 EUR pentru felurile de mâncare principale în toate restaurantele cu autoservire de la Bruxelles și Luxemburg și de 0,80 EUR la Strasbourg; consideră totuși că, ținând seama de nivelurile medii de plată ale acestora și de prețurile ridicate practicate în ultimii doi ani, aceste reduceri nu sunt suficiente nici pentru a avea un impact minim asupra finanțelor lor; invită secretarul general să acorde reduceri de preț care să corespundă veniturilor lor;

91.

invită Biroul să asigure garantarea drepturilor de pensie și a celor sociale pentru asistenții parlamentari acreditați care au lucrat neîntrerupt pe durata ultimelor două legislaturi; pentru aceasta, invită administrația să prezinte o propunere care să țină seama de decizia organizării anticipate a alegerilor în 2014 și de perioada de timp petrecută în procedura de recrutare la calcularea celor zece ani de activitate necesari conform Statutului funcționarilor;

92.

invită Conferința președinților să reanalizeze posibilitatea ca asistenții parlamentari acreditați să poată însoți, în anumite condiții ce urmează să fie stabilite, deputații în cadrul delegațiilor și misiunilor parlamentare oficiale, astfel cum au solicitat deja mai mulți deputați;

93.

invită secretarul general și Biroul să analizeze și să ofere soluții la problemele cauzate asistenților parlamentari acreditați de ultima schimbare a legislaturii (cum ar fi întârzieri în semnarea contractelor, întreruperea contractelor, alegeri europene anticipate etc.), care pot avea consecințe grave pentru dobândirea în viitor de către asistenții acreditați a drepturilor în materie de muncă; în procesul de identificare a soluțiilor trebuie implicați reprezentanți ai asistenților parlamentari acreditați;

94.

solicită Parlamentului, în interesul egalității de șanse și al respectării drepturilor de muncă, să adopte orientări privind atribuirea unui grad asistenților parlamentari acreditați și să definească clar, pentru fiecare grupă de funcții, fișele postului, responsabilitățile și sarcinile;

95.

constată că, în 2015, numărul de cazuri de încetare a raporturilor de serviciu a fost de 154, și anume 126 de cazuri de pensionare, 13 cazuri de invaliditate, 9 demisii și 6 decese; invită secretarul general să asigure respectarea strictă a articolului 16 alineatul (4) din Statutul personalului cu privire la potențialele conflicte de interese după încetarea activității în cadrul Parlamentului, în special în cazurile de demisie, întrucât este surprinzător că nu au fost publicate niciodată cazuri de posibile conflicte de interese;

96.

ia act cu îngrijorare de faptul că nu au fost luate măsuri speciale pentru personal în cazul în care un stat membru decide să părăsească Uniunea; recunoaște însă că acest aspect este valabil pentru toate instituțiile europene și îl invită pe secretarul general să se angajeze într-un dialog cu Comisia pentru a se asigura că personalul britanic nu va avea de suferit de pe urma Brexitului și i se vor garanta integral drepturile statutare, contractuale și drepturile acumulate;

97.

solicită ca cursurile de formare să fie organizate mai eficient, pentru a le adapta la nevoile specifice ale asistenților parlamentari acreditați; solicită, în special, administrației să țină seama de calendarul activităților parlamentare și ale deputaților și să adapteze calendarele și temele cursurilor;

98.

subliniază că 43 % din personalul Parlamentului consideră că munca la distanță ar avea efecte pozitive în ceea ce privește satisfacția la locul de muncă; subliniază că Parlamentul este singura instituție care nu a introdus munca la distanță și programul de lucru flexibil, deși amândouă sunt practicate de mulți ani în majoritatea celorlalte instituții, inclusiv în cadrul Comisiei, cu rezultate dovedite în ceea ce privește creșterea productivității și o mai bună calitate a vieții pentru angajați; ia act de faptul că Parlamentul a introdus munca la distanță ocazională în octombrie 2016; invită secretarul general să prezinte un raport tuturor serviciilor interesate, inclusiv deputaților și asistenților lor, cu privire la punerea în aplicare a acestui serviciu; solicită, de asemenea, ca sistemul de lucru flexibil să fie inclus cât mai curând posibil în practicile de lucru ale Parlamentului;

99.

invită Parlamentul să modifice normele care reglementează stagiile oferite de deputați și grupurile politice, pentru a îmbunătăți situația stagiarilor din Parlament, inclusiv prevăzând o remunerație decentă, stabilirea unei durate limitate a stagiilor și un acord de instruire;

100.

constată cu satisfacție că Parlamentul publică pe pagina sa de internet o listă anuală completă a tuturor contractanților săi care au obținut contracte cu o valoare mai mare de 15 000 EUR și că lista respectivă include numele și adresa contractantului, tipul și obiectul contractului, durata acestuia, valoarea sa, procedura aplicată și direcția generală relevantă;

101.

subliniază că această listă nu se limitează la cerințele de transparență prevăzute în Regulamentul financiar al Uniunii; îndeamnă toate instituțiile Uniunii să pună la dispoziția publicului informații complete privind toți contractanții și contractele atribuite prin procedura de achiziții publice, inclusiv privind cazurile de atribuire directă sau cele în care s-a recurs la procedura de licitație restrânsă;

102.

sprijină concluzia Curții că instituțiile Uniunii trebuie să creeze un depozit unic de informații accesibile publicului referitoare la contractele lor de achiziții publice pentru a garanta transparența și monitorizarea ex post eficace a activităților lor de achiziții.

103.

atrage atenția asupra faptului că, în ciuda apelurilor anterioare de a realiza îmbunătățiri, serviciile oferite de agenția de voiaj a Parlamentului sunt în continuare nesatisfăcătoare, deoarece prețurile sunt relativ ridicate, iar agenția nu a negociat acorduri cu principalii transportatori aerieni pentru a obține o reducere a prețurilor la bilete și o mai mare flexibilitate în organizarea deplasărilor;

104.

solicită agenției să depună activ eforturi în vederea obținerii unor prețuri mai mici, indiferent de transportatorul aerian; solicită agenției să introducă un proces de evaluare de către beneficiari (un sondaj în rândul utilizatorilor privind gradul de satisfacție), pentru a identifica domeniile care ar putea fi îmbunătățite;

105.

constată că deficitul actuarial estimat al Fondului facultativ de pensii a crescut la 276,8 milioane EUR la sfârșitul anului 2015; constată, de asemenea, că, la sfârșitul anului 2015, valoarea activelor nete de care trebuie să se țină cont și angajamentul actuarial se ridicau la 155,5 milioane EUR și, respectiv, la 432,3 milioane EUR;

106.

reamintește că aceste pasive viitoare preconizate ale fondului se întind pe mai multe decenii, dar ia act de faptul că suma totală plătită în 2015 de Fondul facultativ de pensii se ridică la 15,8 milioane EUR;

107.

subliniază că acest lucru stârnește îngrijorare în legătură cu posibila epuizare a fondului și că Parlamentul garantează plata pensiilor în cazul în care fondul nu este în măsură să își îndeplinească obligațiile;

108.

invită din nou Biroul să facă o evaluare a situației actuale a fondului de pensii cât mai curând posibil;

109.

reamintește punctul 112 din rezoluția de descărcare de gestiune de anul trecut (5), în care a solicitat să fie evaluată situația actuală a fondului de pensii; regretă că evaluarea solicitată nu a fost încă realizată;

110.

reamintește că, în 2013, Curtea de Justiție a validat decizia de majorare a vârstei de pensionare pentru cotizanții la fond, de la 60 la 63 de ani, pentru a evita epuizarea prematură a capitalului și pentru a-l alinia la noul Statut al deputaților în Parlamentul European;

111.

consideră că, întrucât fondurile de pensii naționale trebuie, în mod normal, să îndeplinească standarde stricte și nu sunt autorizate să dețină niciun deficit actuarial, iar fondul voluntar de pensii se confruntă în prezent cu un deficit actuarial de 64 % din angajamentul actuarial, solicită secretarului general să prezinte Biroului un plan de acțiune cuprinzător pentru evitarea epuizării premature a fondului;

112.

regretă că, la selectarea instituțiilor financiare cu care colaborează Parlamentul pentru plățile și conturile sale, nu se acordă atenție politicilor acestor instituții în ceea ce privește responsabilitatea socială a întreprinderilor și solicită secretarului general să se asigure că, în viitor, Parlamentul colaborează, în principal, cu instituții financiare care au politici de investiții axate pe sustenabilitate și pe alte aspecte ale responsabilității sociale a întreprinderilor;

113.

subliniază că, în 2015, Parlamentul avea 106,25 de milioane EUR în conturi bancare care nu au acumulat niciun venit din dobânzi; invită secretarul general să verifice dacă este necesar să existe un nivel atât de ridicat de lichiditate și, în special, să îmbunătățească gestionarea trezoreriei în acest sens și, dacă e posibil, să găsească modalități de a crește rentabilitatea acestor depozite;

114.

își exprimă satisfacția cu privire la punerea în aplicare a orientărilor strategice pentru perioada 2014-2019 de către DG ITEC; consideră că se pun în aplicare multe schimbări în mediul de lucru informatic al deputaților și al personalului, dar că implicațiile acestor schimbări, inclusiv ale noilor oportunități, sunt relativ puțin cunoscute și sunt dezvoltate în principal în cadrul DG ITEC; îndeamnă la o cooperare mai strânsă între DG ITEC și DG COMM pentru a îmbunătăți comunicarea internă și externă cu privire la numeroasele inovații care au fost introduse sau vor fi implementate în curând;

115.

înțelege eforturile depuse de DG ITEC pentru a mări incidența paginilor de internet ale Parlamentului în rezultatele oferite de motorul de căutare Google; cu toate acestea, este de părere și că motorul de căutare de pe pagina de internet a Parlamentului ar trebui să ducă în sine la rezultate utile, astfel încât utilizatorii să poată folosi de fapt portalul de pe site pentru a ajunge rapid la paginile relevante; este preocupat de faptul că, în acest moment, acest motor de căutare nu funcționează corespunzător și invită secretarul general să găsească rapid o soluție la această problemă de lungă durată;

116.

constată cu îngrijorare că, în pofida faptului că în cadrul DG ITEC se achiziționează anual echipamente informatice în valoare de peste 35 de milioane EUR, nu există o politică clară pentru achiziții durabile din punct de vedere ecologic și social și invită secretarul general să elaboreze un plan de acțiune în acest sens care să garanteze că, în viitor, toate cererile de ofertă vor include criterii de selecție ecologice și sociale pentru echipamentele informatice;

117.

invită DG ITEC să ia măsuri pentru ca toate paginile web ale Parlamentului să fie accesibile de pe dispozitivele mobile, deoarece interfețele actuale pot cu greu fi considerate compatibile cu dispozitivele mobile, deși un număr mare dintre persoanele care vizitează paginile folosesc un iPad sau un telefon mobil pentru a accesa site-urile Parlamentului și ale comisiilor specializate; propune punerea în aplicare a unor măsuri care să îmbunătățească concret și într-un termen rezonabil accesibilitatea paginilor web de pe dispozitivele mobile;

118.

consideră că este de importanță esențială pentru mandatul deputaților ca imprimantele să rămână în birourile lor; atrage atenția asupra faptului că cartușele generice ieftine ar putea genera niveluri periculoase ale emisiilor de particule și ar putea provoca daune de sănătate; solicită, așadar, ca DG ITEC și Direcția Generală Infrastructură și Logistică (DG INLO) să ia măsuri pentru a promova achiziția de imprimante ecologice și a asigura utilizarea exclusivă a cartușelor originale, creând, totodată opțiuni pentru ca deputații și echipele lor să poată dispune de imprimante situate strategic în apropierea propriilor birouri, dar nu înăuntrul acestora;

119.

ia act de faptul că Biroul a adoptat, la 7 septembrie 2015, o politică de securitate în domeniul sistemelor de tehnologie a informației și comunicațiilor („Politica de securitate în domeniul TIC”); subliniază că, în contextul mondial actual, trebuie să se implementeze de urgență o politică de securitate în domeniul TIC mai robustă, care să abordeze pe deplin gestionarea riscurilor legate de securitatea cibernetică; salută, în acest sens, numirea unui ofițer responsabil cu securitatea cibernetică a Parlamentului;

120.

își reiterează solicitarea adresată în rezoluția privind descărcarea de gestiune pe 2014 privind crearea unui sistem de alertă rapidă în caz de urgențe care să permită DG ITEC, în colaborare cu Direcția Generală Securitate și Siguranță (DG SAFE), să trimită mesaje prompte prin SMS sau e-mail deputaților din PE și membrilor personalului care aleg ca numele lor să fie inclus într-o astfel de listă de comunicare ce urmează să fie utilizată în situații specifice de urgență;

121.

felicită DG ITEC pentru punerea în funcțiune a rețelei Wi-Fi în toate clădirile Parlamentului; constată, cu toate acestea, că în hemiciclul de la Strasbourg, rețeaua Wi-Fi nu funcționează întotdeauna, în special în cazul în care, în cursul votării și al dezbaterilor-cheie, mulți deputați utilizează simultan sistemul Wi-Fi; invită secretarul general să ia măsurile necesare în această privință pentru a remedia situația;

122.

salută faptul că anumite reuniuni publice ale delegațiilor interparlamentare sunt deja transmise în direct pe internet; solicită secretarului general să dezvolte și să extindă în continuare acest serviciu, împreună cu conținutul paginilor web ale delegațiilor;

123.

ia act de faptul că, în prezent, strategia imobiliară 2010 – termen mediu este în curs de revizuire; solicită extinderea acestei strategii pe termen mai lung, precum și faptul ca această strategie să includă un studiu de caz privind eventualele consecințe ale Brexitului;

124.

salută faptul că, începând din 2019, deputații și asistenții lor vor avea mai multe spații de birouri la Strasbourg; invită secretarul general ca, atât timp cât nu a fost găsită o soluție pentru asigurarea unui singur loc de desfășurare a activității Parlamentului, să garanteze că se va asigura numărul minim de metri pătrați per asistent, în conformitate cu normele actuale privind condițiile de muncă, având în vedere că poziția Parlamentului privind această chestiune este una vulnerabilă, deoarece încalcă în mod deliberat normele privind numărul minim de metri pătrați ai unui birou;

125.

regretă profund decizia de a schimba mobilierul din birourile deputaților și ale asistenților lor de la Bruxelles și invită ca această acțiune să fi stopată imediat; ia act de faptul că cea mai mare parte a mobilierului este perfect funcțională și în stare bună și că, prin urmare, nu este în niciun caz nevoie ca acesta să fie schimbat; consideră că feedbackul din partea unui număr de deputați – și nu o anchetă generală – nu constituie, în sine, o justificare suficientă pentru o astfel de schimbare, iar argumentele oferite de administrație privind gustul, moda sau stilul demodat sunt la fel de inadecvate; piesele de mobilier individuale ar trebui schimbate doar dacă acestea prezintă semne clare de deteriorare, o uzură puternică sau un risc specific sau de natură generală pentru sănătate la locul de muncă (cum ar fi posibila îmbunătățire a ergonomiei scaunelor de birou); atrage atenția asupra faptului că, într-o perioadă de criză economică care a determinat situația noastră financiară actuală precară, această preocupare pentru aparențele exterioare ar putea compromite în mod serios credibilitatea Parlamentului și a deputaților săi, în special în ochii cetățenilor și ai opiniei publice;

126.

constată că, în conformitate cu deciziile Biroului din 2013 și 2015, noile contracte de catering nu prevăd niciun fel de subvenții directe de la bugetul Parlamentului; este preocupat, cu toate acestea, de faptul că, în 2015, anumite servicii au fost oferite la prețuri mai mari decât prețurile de pe piață; face referire, în acest sens, la cafeaua servită în timpul reuniunilor; constată că prețurile au fost revizuite în august 2016;

127.

regretă profund criteriile arbitrare, subiective și disproporționate utilizate pentru recrutarea șoferilor și internalizarea acestui serviciu, inițiată în 2016 din motive de securitate; regretă că această procedură nu a ținut seama de experiența și competențele dobândite de șoferi de-a lungul anilor în care au lucrat în contact direct cu deputații și de relația de încredere stabilită cu aceștia, precum și de faptul că ei au ajuns în șomaj, mulți dintre aceștia fiind la o vârstă la care este dificil să găsească de lucru;

128.

este preocupat de dialogul social problematic dintre DG INTE și reprezentanții interpreților, care a început în ianuarie 2014 și în cadrul căruia nu s-a putut ajunge la un acord până în prezent; invită secretarul general să inițieze o mediere între părțile implicate pentru a îmbunătăți înțelegerea reciprocă a pozițiilor și pentru a găsi soluții acceptabile pentru toți;

129.

își exprimă satisfacția cu privire la progresele realizate deja în procesul de modernizare a DG INTE, mai ales în ceea ce privește disponibilitatea mai mare a interpreților, creșterea moderată a numărului de ore în care interpreții efectuează efectiv activități de interpretare și îmbunătățirea modului în care este repartizată sarcina de muncă a interpreților; observă că a fost precizată metoda de calcul al datelor statistice și că toate concediile anuale și concediile medicale sunt în prezent excluse de la calculul numărului mediu al orelor petrecute de interpreți în cabină;

130.

invită secretarul general să îi pună la dispoziție informații cu privire la măsurile luate de la adoptarea rezoluției privind descărcarea de gestiune pentru bugetul pe 2014 în ceea ce privește îmbunătățirea eficienței și a eficacității utilizării resurselor pentru organizarea de reuniuni prin optimizarea gestionării conferințelor în cadrul Parlamentului;

131.

salută eforturile continue depuse în materie de siguranță și securitate în interiorul și în jurul clădirilor Parlamentului; ia act de faptul că siguranța în incinta Parlamentului trebuie să vizeze asigurarea unui echilibru delicat între luarea în considerare a unui număr de măsuri de protecție și introducerea unui regim axat în mod excesiv pe securitate, care încetinește activitatea Parlamentului; cu toate acestea, afirmă încă o dată că securitatea Parlamentului ar trebui îmbunătățită și mai mult îmbunătățită și invită secretarul general să asigure formarea corespunzătoare a personalului pentru ca acesta să-și poată îndeplini sarcinile în mod profesionist, inclusiv în situații de urgență;

132.

invită secretarul general să se asigure că se urmărește în mod activ o cooperare între instituțiile Uniunii, în paralel cu o cooperare cu autoritățile belgiene, franceze și luxemburgheze;

133.

invită DG ITEC și DG SAFE să consolideze capacitățile de apărare informatice, având în vedere riscul crescut de producere a unor asemenea atacuri în ultimele luni;

134.

reamintește că Biroul a lansat proiectul sistemului de management de mediu (EMAS) în Parlamentul European la 19 aprilie 2004; ia act de faptul că, în 2016, Biroul a adoptat o versiune revizuită a politicii de mediu care menține și reafirmă angajamentul Parlamentului față de îmbunătățirea continuă a mediului;

135.

salută crearea biroului interinstituțional de asistență pentru achizițiile publice ecologice, care urmează să-și înceapă pe deplin activitatea prin stabilirea unor obiective clare în acest domeniu, precum și prin intensificarea eforturilor de informare și promovare internă și de guvernanță eficace în materie de achiziții publice ecologice; subliniază, de asemenea, faptul că normele respective trebuie respectate și de subcontractanții care prestează servicii; regretă, în acest sens, utilizarea intensă în Parlament a sticlelor, paharelor, recipientelor și ambalajelor de plastic;

136.

constată că Parlamentul s-a angajat să reducă cu 30 % emisiile sale de CO2 per echivalent normă întreagă până în 2020, comparativ cu nivelurile din 2006; apreciază faptul că, în perioada 2006-2015, acest indice a scăzut cu aproximativ 24,3 %;

137.

consideră că este extrem de important, prin urmare, ca Parlamentul să își stabilească obiective cantitative noi, mai ambițioase, care ar trebui să fie evaluate periodic de serviciile responsabile; ia act, în această privință, de decizia din 2015 a Biroului de a compensa valoarea totală a emisiilor de dioxid de carbon ale Parlamentului, inclusiv a emisiilor generate de zborurile deputaților din PE între țara lor de origine și locurile de desfășurare a activității Parlamentului;

138.

reamintește Parlamentului angajamentul asumat de aceasta conform Directivei 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului (6) privind eficiența energetică, în care se prevede că, „fără a aduce atingere normelor aplicabile în materie bugetară și în materie de achiziții publice, se [va] angaja să aplice clădirilor pe care le [deține] și pe care le ocupă aceleași cerințe ca cele aplicabile clădirilor administrațiilor centrale din statele membre, conform articolelor 5 și 6” din directiva menționată, având în vedere gradul ridicat al vizibilității clădirilor sale și rolul de frunte pe care ar trebui să-l aibă în ceea ce privește performanța energetică a clădirilor; subliniază că această declarație trebuie să fie respectată de urgență, nu în ultimul rând pentru propria credibilitate în cadrul procesului aflat în curs de revizuire a directivei privind performanța energetică a clădirilor și a directivei privind eficiența energetică;

139.

invită Biroul să studieze introducerea unui sistem de stimulente pentru promovarea transportului eficient pentru naveta între domiciliu și locul de muncă promovând mijloace de transport mai sustenabile și mai eficiente pentru deplasările între domiciliu și muncă;

140.

salută inițiativa Parlamentului în ceea ce privește punerea în aplicare a unei politici cuprinzătoare al cărei obiectiv este reducerea risipei de alimente; invită Parlamentul să se asigure că toți furnizorii de servicii de catering din toate clădirile Parlamentului evită activ risipa de alimente; invită Parlamentul să intensifice practica de a dona în scopuri caritabile alimentele care nu sunt vândute;

141.

consideră că introducerea unui sistem eficient de rezervare a sălilor de reuniune și a unui registru de gestionare a infrastructurii poate reprezenta un potențial considerabil în ceea ce privește costurile Parlamentului și acțiunile în domeniul mediului și invită secretarul general să promoveze această abordare în mod corespunzător;

142.

constată că, în 2015, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 0, atribuite grupurilor politice și deputaților neafiliați, au fost utilizate după cum urmează:

143.

reamintește recomandarea Curții din raportul său anual conform căreia Parlamentul ar trebui să revadă cadrul de control existent pentru execuția creditelor bugetare alocate grupurilor politice și că „în plus, Parlamentul European ar trebui să ofere orientări mai bune, prin consolidarea monitorizării cu privire la aplicarea de către grupuri a normelor pentru ordonanțarea și decontarea cheltuielilor, precum și pentru procedurile de achiziții”;

144.

constată că, în 2015, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 2 au fost utilizate după cum urmează (7):

145.

constată că, în 2015, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 3 au fost utilizate după cum urmează (8):

146.

constată cu îngrijorare că, în cazul Alianței pentru Democrație Directă în Europa, al Mișcării pentru o Europă a Libertăților și Democrației, al Inițiativei pentru Democrație Directă în Europa și al Fundației pentru o Europă a Libertăților și Democrației, au fost constatate o serie de nereguli grave legate de donații și de finanțarea directă sau indirectă cu caracter interzis a partidelor naționale;

147.

își exprimă îngrijorarea cu privire la riscul prezentat pentru reputația Parlamentului de către aceste neregularități și este convins de nevoia de a se lua rapid măsuri eficace pentru a preveni și aborda orice nereguli similare în viitor; consideră, totuși, că aceste nereguli vizează un număr limitat de partide și fundații politice; consideră că aceste nereguli nu ar trebui să trezească suspiciuni privind gestiunea financiară a altor partide și fundați politice;

148.

ia act de noile regulamente, și anume de Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1141/2014 și Regulamentul (UE, Euratom) nr. 1142/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 (9), care vor începe să afecteze finanțarea partidelor și fundațiilor politice europene pentru exercițiul financiar 2018, precum și de rolul important jucat de noua Autoritate pentru partidele politice europene și fundațiile politice europene, ca și de discuțiile în desfășurare în cadrul Biroului cu privire la propunerile secretarului general de a aborda o serie de aspecte nesoluționate de regulamentele respective; invită auditorul intern al Parlamentului să întocmească, cât mai curând posibil după intrarea în vigoare a noului regulament, un nou raport de audit privind finanțarea partidelor și fundațiilor politice europene;

149.

consideră esențial în acest context să se cerceteze orice deficiență în actualul sistem de controale interne și externe în ceea ce privește evitarea neregulilor majore; ia act de declarațiile contabilului extern, EY, potrivit cărora auditurile sale urmăresc să obțină o asigurare rezonabilă că conturile anuale nu conțin prezentări eronate semnificative și că entitatea a respectat normele și reglementările din domeniul său de aplicare, precum și că auditurile includ examinarea, prin sondaj, a probelor care vin în sprijinul avizului; observă, cu toate acestea, că examinările nu includ investigarea posibilelor declarații și documente frauduloase, asigurând astfel doar o imagine oarecum limitată a activităților financiare supuse examinării;

150.

ia act de lipsa de resurse umane din cadrul DG FINS (practic 2 ENI) care să se consacre verificării bilanțurilor partidelor și fundațiilor politice europene; este ferm convins că, având în vedere riscul ridicat implicat pentru reputație, ar trebui alocate mai multe resurse pentru această activitate;

151.

invită Biroul, în măsura în care permite principiul confidențialității, să faciliteze accesul la documentele subiacente incluse în rapoartele finale ale partidelor și fundațiilor politice europene, în special la bilanțul și auditurile efectuate;

152.

solicită autorității nou-înființate să prezinte Parlamentului un raport privind progresele înregistrate după primul său an de activitate, și anume 2017; invită secretarul general să se asigure că autoritatea va dispune de toate resursele necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sale.

29.9.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 252/22

—

având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015 (1),

—

având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015 [COM(2016) 475 – C8-0271/2016] (2),

—

având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2015, însoțit de răspunsurile instituțiilor (3),

—

având în vedere declarația de asigurare (4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2015 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (5), în special articolele 55, 99, 164, 165 și 166,

—

având în vedere articolul 94 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0131/2017),

1.

amână decizia sa de a acorda secretarului general al Consiliului descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Consiliului European și al Consiliului aferent exercițiului financiar 2015;

2.

își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.

încredințează președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului European, Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi, Ombudsmanului European, Autorității Europene pentru Protecția Datelor și Serviciului European de Acțiune Externă și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

29.9.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 252/23

—

având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015, secțiunea II – Consiliul European și Consiliul,

—

având în vedere articolul 94 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0131/2017),

A.

întrucât, în contextul procedurii de descărcare de gestiune, autoritatea care acordă descărcarea de gestiune subliniază că este deosebit de important să se continue consolidarea legitimității democratice a instituțiilor Uniunii prin creșterea transparenței și a răspunderii și prin aplicarea conceptelor de întocmire a bugetului în funcție de performanțe și de bună guvernanță a resurselor umane,

29.9.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 252/26

—

având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015 (1),

—

având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015 [COM(2016) 475 – C8-0269/2016] (2),

—

având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul 2014 [COM(2016) 674] și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care îl însoțesc [SWD(2016) 338, SWD(2016) 339],

—

având în vedere Raportul anual al Comisiei pentru 2015 privind gestionarea și performanța bugetului UE [COM(2016) 446],

—

având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în 2015 [COM(2016) 628] și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care îl însoțește [SWD(2016) 322],

—

având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2015, însoțit de răspunsurile instituțiilor (3), precum și rapoartele speciale ale Curții de Conturi,

—

având în vedere declarația de asigurare (4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2015 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere Recomandarea Consiliului din 21 februarie 2017 privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată Comisiei cu privire la execuția bugetului general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2015 (05876/2017 – C8-0037/2017),

—

având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

—

având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (5) în special articolele 62, 164, 165 și 166,

—

având în vedere articolul 93 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate(A8-0150/2017),

A.

întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia execută bugetul în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare;

1.

acordă Comisiei descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015;

2.

își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015, secțiunea III – Comisia și agențiile executive, precum și în Rezoluția sa din 27 aprilie 2017 referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2015 (6);

3.

încredințează președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi, precum și parlamentelor naționale și instituțiilor de control naționale și regionale din statele membre și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

29.9.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 252/28

—

având în vedere decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2015, secțiunea III – Comisia,

—

având în vedere deciziile sale privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetelor agențiilor executive aferente exercițiului financiar 2015,

—

având în vedere articolele 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (1) („Regulamentul financiar”) și Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29 octombrie 2012 privind normele de aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (2) („Normele de aplicare”),

—

având în vedere articolul 93 și anexa IV la Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere Raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate (A8-0150/2017),

A.

întrucât Europa se confruntă cu o criză de încredere în instituțiile sale, situație pentru care fiecare instituție a Uniunii trebuie să își recunoască propria răspundere și care, prin urmare, obligă Parlamentul să fie deosebit de riguros atunci când examinează conturile Comisiei;

B.

întrucât instituțiile și statele membre ale Uniunii ar trebui să își îmbunătățească politica de comunicare pentru a-i informa în mod adecvat pe cetățeni în legătură cu rezultatele obținute de către bugetul Uniunii și cu valoarea adăugată a acestora;

C.

întrucât Parlamentul trebuie să își asume un angajament ferm față de preocupările cetățenilor Uniunii cu privire la domeniile în care este cheltuit bugetul Uniunii și la modul în care Uniunea le protejează interesele;

D.

întrucât instituțiile Uniunii ar trebui să depună eforturi în vederea unui sistem bugetar solid și rezilient al Uniunii care să dea dovadă nu numai de flexibilitate, ci și de agilitate, atât în perioade stabile, cât și de criză;

E.

întrucât politica de coeziune aduce o valoare adăugată clară, prin îmbunătățirea calității vieții cetățenilor din întreaga Europă, fiind o politică-cheie a solidarității și o sursă vitală de investiții publice;

F.

întrucât instituțiile Uniunii trebuie să ajungă la o înțelegere clară și să cadă de acord asupra priorităților politice europene și a bunurilor publice care ar trebui să fie finanțate în primul rând, pentru a răspunde preocupărilor cetățenilor noștri și a elimina lacunele politicilor noastre;

G.

întrucât, deși sunt limitate la 1 % din VNB-ul Uniunii, cheltuielile Uniunii reprezintă un instrument important pentru realizarea obiectivelor de politică la nivel european, utilizând valoarea adăugată europeană, și, în medie, reprezintă 1,9 % din cheltuielile publice globale ale statelor membre ale Uniunii;

H.

întrucât, deși procentele în cauză din bugetul UE, considerate ca fiind: (a) o parte a cheltuielilor agregate generale ale statelor membre; și (b) un element necontabilizat/cheltuit în mod inadecvat/risipit al acestui buget, sunt mici, sumele efective implicate sunt considerabile și, prin urmare, justifică o analiză minuțioasă;

I.

întrucât, în conformitate cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia poartă responsabilitatea finală pentru execuția bugetului Uniunii, în timp ce statele membre au obligația de a coopera cu bună-credință cu Comisia pentru a asigura utilizarea creditelor în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare;

J.

întrucât, atunci când Parlamentul acordă Comisiei descărcarea de gestiune, verifică dacă fondurile au fost utilizate corect și dacă obiectivele politice au fost atinse,

1.

observă că durata de șapte ani a actualului cadru financiar multianual nu este sincronizată cu mandatele de cinci ani ale Parlamentului și Comisiei și că acest lucru provoacă, de asemenea, decalaje între bugetul pentru exercițiul financiar și descărcarea de gestiune aferentă acestuia; subliniază, de asemenea, că ciclul de planificare strategică de 10 ani și Strategia Europa 2020 nu sunt aliniate, nici ele, cu ciclul de șapte ani de gestionare a bugetului UE; este de părere că acest lucru stă la baza unei deficiențe majore a structurii de guvernanță politică a Uniunii, întrucât Parlamentul și Comisia au obligații în temeiul acordurilor anterioare privind obiectivele politice și chestiunile financiare, ceea ce ar putea crea impresia că alegerile europene sunt irelevante în acest context;

2.

ia act de faptul că, în 2015, bugetul Uniunii a trebuit să sprijine realizarea obiectivelor a două programe politice pe termen lung diferite:

răspunzând în același timp la o serie de situații de criză: refugiații, insecuritatea din Europa și vecinătatea sa, instabilitatea financiară din Grecia și impactul economic al embargoului rusesc asupra exporturilor, în plus față de impactul prelungit al crizei financiare și al consecințelor sale structurale, și anume șomaj, sărăcie și inegalitate;

3.

observă că politicile Uniunii pot avea diferite obiective pe termen scurt, mediu și lung, a căror realizare nu poate fi, în mod evident, determinată de un singur cadru financiar multianual; consideră că ar trebui să se reflecteze asupra unui nou echilibru între stabilirea agendei politice, punerea în aplicare a politicilor și cadrul financiar;

4.

regretă că dispozițiile bugetare temporare nu oferă sistemul ideal pentru transpunerea aspirațiilor sociale și politice în obiective operaționale utile pentru programele și sistemele de cheltuieli;

5.

atrage atenția că, în 2020, va fi o ocazie de a alinia strategia pe termen lung și elaborarea politicilor cu ciclul bugetar și recomandă fructificarea acestei oportunități;

6.

este îngrijorat de faptul că ponderea cheltuielilor legate de climă în bugetul Uniunii a fost de doar 17,3 % în 2015 și de doar 17,6 % în medie pentru perioada 2014-2016, potrivit Curții de Conturi (3) („Curtea”), deși scopul era să ajungă la cel puțin 20 % în cursul perioadei financiare; subliniază, prin urmare, că, potrivit Curții, există un risc major ca obiectivul de 20 % să nu fie atins fără eforturi suplimentare pentru a combate schimbările climatice;

7.

evidențiază, în plus, că ținta de 20 % propusă pentru cheltuielile legate de climă a fost stabilită înainte de Acordul de la Paris; este convins că ar trebui depuse eforturi suplimentare pentru ca bugetul Uniunii să devină mai favorabil climei; subliniază, de asemenea, că revizuirea cadrului financiar multianual oferă o excelentă oportunitate pentru atingerea țintei de 20 % în ceea ce privește cheltuielile aferente acțiunilor legate de climă și pentru o eventuală majorare a acestui prag, în conformitate cu angajamentele internaționale ale UE asumate în cursul COP21;

8.

salută abordarea lansată de Comisie privind întocmirea bugetului în funcție de performanțe; consideră că bugetul Uniunii ar trebui să fie mai eficient și mai eficace decât oricând din cauza resurselor financiare limitate; regretă, cu toate acestea, faptul că Comisia se concentrează mai curând pe realizări decât pe rezultate;

9.

susține sugestia făcută de Curte în nota sa de informare din 28 octombrie 2016 cu privire la evaluarea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual (punctele 39 și 40) că este timpul ca Comisia să exploreze alte opțiuni, cum ar fi:

10.

invită Comisia să înscrie pe ordinea de zi a următoarei reuniuni la nivel de experți pe tema bugetului axat pe rezultate sugestiile făcute de Curte la punctele 39 și 40 din nota sa de informare din 28 octombrie 2016 menționată mai sus și recomandările formulate de grupul la nivel înalt, în vederea pregătirii următoarei Conferințe privind inițiativa „Bugetul UE axat pe rezultate”, în cadru căreia domeniile de politică în care ar trebui să fie cheltuit bugetul Uniunii vor fi dezbătute înainte de a decide cadrul financiar;

11.

sprijină toate recomandările formulate de Curte în Raportul său special nr. 31/2016 și, în special, cea potrivit căreia Comisia ar trebui să exploreze toate oportunitățile potențiale, inclusiv revizuirea cadrului financiar multianual la jumătatea perioadei și revizuirea anumitor temeiuri juridice, pentru a asigura o reorientare reală mai accentuată către acțiunile în domeniul climei; solicită Curții să prezinte până la sfârșitul anului 2018 un raport de monitorizare privind cheltuielile din bugetul Uniunii legate de climă;

12.

invită Comisia să utilizeze în mai mare măsură oportunitățile privind rezerva de performanță din cadrul juridic existent, în vederea creării unui stimulent financiar veritabil pentru a îmbunătăți efectiv gestiunea financiară; solicită, de asemenea, o consolidare a rezervei de performanță ca instrument, prin mărirea componentei legate de performanță în următorul cadru legislativ;

13.

solicită Comisiei să își orienteze prioritățile spre realizarea cu succes a Strategiei Europa 2020 utilizând instrumentele semestrului european;

14.

invită Comisia să stabilească proiecte de priorități politice pentru perioada financiară care începe în 2021 și să prezinte textul Parlamentului într-o etapă timpurie;

15.

regretă faptul că Comisia nu a realizat o evaluare cuprinzătoare a Strategiei Europa 2020, pentru a asigura punerea sa în aplicare în cadrul Agendei strategice pentru Uniune într-o lume în schimbare, adoptată de Consiliul European în iunie 2014, așa cum prevede agenda respectivă;

16.

invită Comisia să ia în considerare Acordul de la Paris și să majoreze imediat obiectivul de cheltuieli de la bugetul Uniunii legate de climă, de la 20 % la 30 %;

17.

invită Comisia să conceapă viitoarele bugete ale Uniunii în așa fel încât să o facă mai eficientă și mai eficace și să alinieze mai bine aceste bugete cu obiectivele Strategiei Europa 2020, obiectivele Uniunii în materie de climă și angajamentele internaționale ale Uniunii;

18.

atrage atenția asupra faptului că numeroase mecanisme financiare care sprijină politicile Uniunii nu sunt finanțate direct din bugetul Uniunii și nici nu sunt înregistrate în bilanțul acesteia: printre ele se numără Fondul european de stabilitate financiară, Mecanismul european de stabilitate, mecanismul unic de rezoluție și Fondul european de investiții, care este legat de Banca Europeană de Investiții;

19.

observă că alte mecanisme sunt înregistrate doar parțial în bilanțul Uniunii, de exemplu mecanismele de finanțare mixtă și Fondul european pentru investiții strategice;

20.

subliniază utilizarea crescândă a instrumentelor financiare compuse în principal din împrumuturi, instrumente de capitaluri proprii, garanții, instrumente de partajare a riscurilor în cadrul gestiunii indirecte pentru perioada 2014-2020 și subliniază, de asemenea, faptul că Banca Europeană de Investiții a gestionat aproape toate instrumentele financiare în cadrul gestiunii indirecte; consideră că nu există informații suficiente pentru a evalua rezultatele obținute de instrumentele respective, în special în ceea ce privește impactul social și de mediu al acestora; subliniază că instrumentele financiare pot completa granturile, dar nu ar trebui să le înlocuiască;

21.

regretă că utilizarea crescândă a acestor instrumente financiare, precum și a instrumentelor financiare în cadrul gestiunii partajate (instrumente de inginerie financiară) prezintă riscuri mai mari nu numai pentru menținerea unui buget al Uniunii suficient și care să reprezinte un instrument credibil, atât în vederea obiectivelor actuale, cât și a celor viitoare, ci și pentru responsabilitatea și coordonarea politicilor și acțiunilor Uniunii; subliniază că extinderea utilizării instrumentelor financiare ar trebui să fie precedată de o evaluare cuprinzătoare a rezultatelor, realizărilor și eficienței lor; atrage atenția asupra rapoartelor speciale ale Curții (4) afirmă că instrumentele financiare nu funcționează conform așteptărilor și/sau sunt supradimensionate și/sau nu au succes în atragerea de capital privat;

22.

avertizează Comisia că instrumentele financiare sau orice mecanism de finanțare nu trebuie să fie neapărat legate de obiectivele și țintele politice ale Uniunii și ar putea finanța proiecte care nu sunt în concordanță cu angajamentele Uniunii;

23.

subliniază că lansarea Mecanismului pentru interconectarea Europei a fost întârziată de lansarea Fondului european pentru investiții strategice, iar Fondul european pentru investiții strategice va afecta și utilizarea altor instrumente financiare;

24.

îndeamnă Comisia să propună măsuri pentru ca mecanismele Uniunii de finanțare pentru execuția bugetului UE – care includ, în prezent, diferite instrumente și combinații ale acestora, cum ar fi, de exemplu programele, fondurile structurale și de investiții, fondurile fiduciare, fondul de investiții strategice, fondurile de garantare, facilitățile, instrumentele financiare, instrumentele de asistență macrofinanciară etc. – să devină mai clare, mai simple, mai coerente și mai bine echipate pentru a asigura un grad suficient de transparență, de răspundere, de performanță și de înțelegere de către public a modului în care sunt finanțate politicile Uniunii și beneficiile pe care le aduc; regretă că propunerea pentru un nou regulament financiar din septembrie 2016 nu abordează aceste probleme în mod adecvat;

25.

solicită Comisiei să reevalueze evaluarea ex ante realizată pentru instrumentul de datorie al Mecanismului pentru interconectarea Europei, ținând seama de crearea Fondului european pentru investiții strategice, și, de asemenea, să prezinte Parlamentului o evaluare a impactului Fondului european pentru investiții strategice asupra altor programe și instrumente financiare ale Uniunii;

26.

solicită Curții să evalueze contribuția instrumentelor financiare și a mecanismelor de finanțare (enumerate la punctul 24) la Strategia Europa 2020; invită Comisia să ia toate măsurile relevante pentru a se asigura că instrumentele financiare și toate mecanismele de finanțare sunt compatibile cu strategia, cu obiectivele și cu angajamentele Uniunii;

27.

salută intenția comisarului Oettinger de a reintegra, pe termen lung, diversele bugete alternative în bugetul Uniunii; consideră că acest lucru ar mări enorm responsabilitatea democratică; este ferm convins că această problemă ar trebui să fie rezolvată cât mai curând posibil, dar cel târziu până la sfârșitul următoarei perioade de programare financiară invită Comisia să pregătească o comunicare pe această temă până în noiembrie 2017;

28.

regretă întârzierile semnificative înregistrate în utilizarea fondurilor structurale în perioada 2007-2013; constată că, la sfârșitul lui 2015, un procentaj de 10 % din suma totală de 446,2 miliarde EUR alocată pentru toate programele operaționale aprobate era încă restant;

29.

subliniază că această situație poate să reprezinte, într-adevăr, o provocare majoră și să compromită eficacitatea fondurilor structurale și de investiții europene, întrucât, în unele state membre, suma reprezentând contribuția care nu a fost solicitată de la Uniune, plus cofinanțarea națională necesară, depășește 15 % din totalul cheltuielilor publice globale în cadrul ultimelor două perioade de programare financiară, 2007-2013 și 2014-2020;

30.

observă cu îngrijorare că, la sfârșitul lui 2015, cinci state membre (Republica Cehă, Spania, Italia, Polonia și România) sunt beneficiarii principali a peste jumătate din creditele de angajament neutilizate aferente fondurilor structurale care nu au generat plăți în perioada de programare 2007-2013 și că motivele întârzierii lor sunt diverse: lipsa capacității și a asistenței administrative, lipsa resurselor naționale pentru cofinanțarea acțiunilor Uniunii, întârzieri în prezentarea programelor regionale pentru cadru financiar multianual 2014-2020 etc.;

31.

evidențiază că o noutate în acest cadru financiar multianual constă în faptul că sumele neutilizate din cadrul plafonului pentru plăți și din cel al plafonului pentru angajamente determină în mod automat creșterea flexibilității pentru exercițiile următoare;

32.

subliniază că, în 2015, nivelul angajamentelor a fost mai mare decât în orice alt exercițiu anterior, situându-se foarte aproape de limita generală (97,7 % din suma disponibilă);

33.

evidențiază că, în 2015, trei sferturi din cheltuielile operaționale au fost efectuate în cadrul unor sisteme cărora li se aplicau normele aferente cadrul financiar multianual anterior: și anume, subvențiile pentru agricultori aferente exercițiului 2014, proiectele din domeniul coeziunii, proiectele de cercetare aferente celui de Al șaptelea program-cadru, care a început în 2007;

34.

consideră inacceptabil faptul că, până la sfârșitul lui 2015, mai puțin de 20 % dintre autoritățile naționale responsabile de fondurile structurale și de investiții europene, cu excepția Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală, fuseseră desemnate de statele membre; consideră că aceste desemnări reprezintă un pas necesar pentru ca autoritățile statelor membre să transmită Comisiei declarații de cheltuieli; este de părere că noutățile semnificative introduse pentru perioada 2014-2020 conduc la dificultăți administrative, în ciuda eforturilor de simplificare;

35.

subliniază că dificultățile legate de încheierea procedurilor de evaluare a conformității în privința noului sistem de gestiune și control, care apar, în general, la începutul perioadei de programare reprezintă un motiv serios pentru întârzierile în absorbție;

36.

observă că recesiunea economică mondială, care are un efect direct sub forma măsurilor de restricție bugetară aplicate bugetelor publice și a dificultăților de obținere a finanțării interne, reprezintă, de asemenea, un factor principal care întârzie absorbția;

37.

regretă profund că, în consecință, există riscul ca întârzierile înregistrate în execuția bugetară a perioadei de programare 2014-2020 să fie chiar mai importante decât cele înregistrate în perioada 2007-2013; își exprimă temerea că viitorul cadru financiar multianual ar putea începe cu un nivel fără precedent de ridicat al angajamentelor restante („RAL”), care ar putea periclita gestiunea bugetului Uniunii în primii ani; speră că Comisia Europeană a tras învățăminte din acest lucru, astfel încât să prevină producerea unor întârzieri similare în viitor;

38.

observă că, în martie 2015, Comisia a adoptat un plan de plăți care prezintă măsurile pe termen scurt de reducere a nivelului facturilor neplătite, dar subliniază că, deși aceste măsuri urmăresc să îmbunătățească gestiunea fluxurilor de numerar pe termen mai scurt pentru tratarea nivelului ridicat al angajamentelor restante, este necesară o perspectivă pe termen mai lung, precum și o evaluare amănunțită a cauzelor subiacente (dificultăți administrative și operaționale, restricții macroeconomice etc.) în vederea stabilirii unei strategii eficiente pentru evitarea în viitor a acestor neplăți;

39.

subliniază că declanșarea articolului 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană ar putea crea probleme în ceea ce privește modul în care este gestionat bugetul Uniunii, în special în ceea ce privește plățile; evidențiază necesitatea de a include acest element crucial în orice acord provizoriu sau definitiv cu orice stat membru care se retrage;

40.

solicită Comisiei să ia măsuri pentru a respecta cu strictețe normele și calendarele în ceea ce privește angajamentele restante, inclusiv:

41.

își reiterează solicitarea ca Comisia să stabilească anual o previziune actualizată privind fluxurile de numerar pe termen lung, care să acopere un interval între șapte și zece ani, precizând plafoanele bugetare, necesarul de plăți, constrângerile legate de capacități și potențialele dezangajări, pentru a corela mai bine fondurile disponibile cu necesitățile de plată;

42.

solicită ca, în regim de urgență, dată fiind situația precară în care se află în prezent mai multe state membre, Comisia să aibă în vedere, în cadrul gestiunii sale bugetare și financiare, constrângerile în materie de capacități și condițiile socioeconomice specifice care există în anumite state membre; solicită Comisiei să utilizeze toate instrumentele disponibile prin intermediul asistenței tehnice și al noului Program de sprijin pentru reforme structurale în vederea sprijinirii acestor state membre, pentru a se evita subutilizarea fondurilor și pentru a se crește ratele de absorbție, în special în domeniul fondurilor structurale și de investiții europene;

43.

reiterează nevoia de simplificare și claritate a normelor și procedurilor atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național, pentru a facilita accesul beneficiarilor la fondurile Uniunii și a se asigura buna gestionare a acestor fonduri de către serviciile administrative; consideră că simplificarea va contribui la alocarea rapidă a fondurilor, la înregistrarea unor rate de absorbție mai ridicate, la creșterea eficienței și a transparenței, la scăderea numărului de erori în execuție și la scurtarea termenelor de plată; consideră că este necesar să se ajungă la un echilibru între simplificare și stabilitatea normelor, a procedurilor și a controalelor; observă că, în orice caz, furnizarea unor informații și orientări suficiente către solicitanții și beneficiarii potențiali reprezintă o condiție prealabilă necesară pentru o execuție reușită;

44.

invită Comisia să nu opereze noi reduceri ale asistenței tehnice aflate la dispoziția sa și să elaboreze un plan de acțiune pentru o absorbție eficace și în timp util, punând accentul mai ales pe statele membre și regiunile care au rămas în urmă și înregistrează rate de absorbție scăzute;

45.

regretă că doar 75 % (5) din contribuțiile la instrumentele de inginerie financiară pentru perioada de programare 2007-2013 au fost plătite beneficiarilor finali până la sfârșitul lui 2015 în cadrul gestiunii partajate (57 % au fost plătite până la sfârșitul lui 2014 și 37 % până la sfârșitul lui 2012) și că sumele în numerar deținute în instrumentele financiare în cadrul gestiunii indirecte rămân ridicate (1,3 miliarde EUR în 2015; 1,3 miliarde EUR în 2014; 1,4 miliarde EUR în 2013);

46.

constată cu îngrijorare faptul că sumele neutilizate din instrumentele financiare rămân relativ ridicate, un procentaj de 80 % fiind concentrat în cinci state membre la sfârșitul lui 2014 (Italia reprezentând 45 % din total); consideră că Comisia ar trebui să elaboreze o evaluare cuprinzătoare a acestor instrumente până la sfârșitul anului 2018, pentru a stabili dacă să le continue în viitoarea perioadă de programare financiară;

47.

solicită Comisiei să recupereze soldurile de numerar neutilizate din instrumentele financiare care fac obiectul gestiunii partajate, precum și restul fondurilor neutilizate din instrumentele financiare aflate în gestiune indirectă care țin de cadrele financiare multianuale anterioare, pentru care perioadele de eligibilitate au expirat;

48.

salută faptul că Curtea a formulat o opinie fără rezerve privind fiabilitatea conturilor aferente exercițiului 2015, așa cum a procedat începând cu 2007, concluzionând că veniturile nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare în 2015 și constatând cu satisfacție că angajamentele subiacente conturilor aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2015 sunt conforme cu legile și reglementările în vigoare sub toate aspectele semnificative;

49.

regretă profund faptul că, pentru al 22-lea an consecutiv, plățile sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare din cauza eficacității parțiale a sistemelor de supraveghere și de control;

50.

regretă faptul că, în pofida unei îmbunătățiri, plățile sunt afectate de o rată de eroare cea mai probabilă de 3,8 %; reamintește că, în ceea ce privește plățile, rata de eroare cea mai probabilă a fost estimată la 4,4 % în exercițiul financiar 2014, la 4,7 % în exercițiul financiar 2013, la 4,8 % în exercițiul financiar 2012 și la 3,9 % în exercițiul financiar 2011;

51.

subliniază că, chiar dacă situația s-a îmbunătățit în ultimii ani, rata de eroare cea mai probabilă este în continuare cu mult peste pragul de semnificație de 2 %; subliniază că, dacă ar fi utilizat toate informațiile aflate la dispoziția lor, Comisia, autoritățile statelor membre sau auditorii independenți ar fi putut preveni sau detecta și corecta o parte semnificativă a erorilor înainte ca plățile aferente să fie efectuate; nu poate accepta ca informațiile disponibile să nu fie utilizate pentru a reduce nivelul erorilor; își exprimă convingerea că statele membre au un rol esențial în această privință; îndeamnă statele membre să folosească toate informațiile disponibile pentru a preveni, depista și corecta orice eroare și să acționeze în consecință;

52.

regretă că, din cauza unei modificări aduse în 2015 cadrului juridic al politicii agricole comune, Curtea nu mai include ecocondiționalitatea în cadrul testelor sale efectuate pe operațiuni, îngreunând comparația cu exercițiul financiar precedent; în 2014, astfel de erori au contribuit cu 0,6 puncte procentuale la nivelul de eroare global estimat pentru rubrica 2 din cadrul financiar multianual „Resurse naturale”, în timp ce contribuțiile lor anuale la nivelul de eroare global estimat se situa între 0,1 și 0,2 puncte procentuale în perioada 2011-2014;

53.

constată cu preocupare că, dacă măsurile corective adoptate de statele membre și de Comisie nu ar fi fost aplicate în cazul plăților auditate de Curte, nivelul de eroare global estimat ar fi fost de 4,3 %, și nu de 3,8 %;

54.

observă că tipul de gestionare are un impact limitat asupra nivelului de eroare, întrucât Curtea constată aproape același nivel estimat de eroare în cadrul gestiunii partajate cu statele membre (4,0 %) și pentru cheltuielile gestionate direct de către Comisie (3,9 %);

55.

atrage atenția asupra faptului că Curtea a constatat cele mai ridicate niveluri estimate de eroare în ceea ce privește cheltuielile de la rubricile „Coeziune economică, socială și teritorială” (5,2 %) și „Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă” (4,4 %), în timp ce rubrica „Cheltuieli administrative” a înregistrat cel mai scăzut nivel estimat de eroare (0,6 %); subliniază că, în general, erorile nu constituie fraude; recomandă Curții să inițieze un raport special care să examineze și să compare aceste domenii, cu scopul de a produce un document concis privind „cele mai bune practici”;

56.

observă că profilurile de risc diferite care caracterizează sistemele bazate pe rambursare și sistemele bazate pe drepturi la plată au avut o influență majoră asupra nivelului erorilor în diferitele domenii de cheltuieli; în cazul în care Uniunea rambursează costurile eligibile aferente unor activități eligibile pe baza unor declarații de cheltuieli depuse de beneficiari, nivelul de eroare este de 5,2 %, iar în cazul în care plățile se efectuează pe baza îndeplinirii condițiilor mai degrabă decât a rambursării costurilor, rata de eroare este de 1,9 %; recomandă Curții să examineze și să compare aceste domenii în vederea realizării unui raport special privind cele mai bune practici;

57.

observă că, în comparație cu situația din 2014, suma expusă riscului în cadrul plăților, astfel cum a fost determinată de Comisie în Raportul său anual pentru 2015 privind gestionarea și performanța bugetului UE [COM(2016) 446] a scăzut cu aproximativ 10 %, fapt care se datorează în special reducerii sumei expuse riscului raportate în agricultură;

58.

subliniază că Comisia recunoaște faptul că cheltuielile sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare, astfel cum este prezentat în Raportul său anual pentru 2015 privind gestionarea și performanța, suma expusă riscului situându-se între 3,3 și 4,5 miliarde EUR, ceea ce reprezintă între 2,3 % și 3,1 % din plăți; constată că Comisia estimează că, în următorii ani, va identifica și va corecta erori în valoare cuprinsă între 2,1 și 2,7 miliarde EUR;

59.

împărtășește opinia Curții, care consideră că metodologia utilizată de Comisie pentru estimarea sumei sale expuse riscului s-a îmbunătățit în ultimii ani, dar că estimările direcțiilor generale individuale privind nivelul cheltuielilor neconforme cu reglementările nu se bazează pe o metodologie uniformă (a se vedea în special punctul 1.38 din Raportul anual pe 2015 al Curții); recomandă reglementarea și standardizarea acestei practici cât mai curând posibil;

60.

observă că, în pofida unor îmbunătățiri, Comisia nu a eliminat riscul ca impactul acțiunilor corective să fie supraevaluat;

61.

evidențiază în special faptul că, pentru mai mult din trei sferturi din exercițiul 2015, direcțiile generale ale Comisiei își bazează estimările privind sumele expuse riscului pe datele furnizate de autoritățile naționale, deși din rapoartele anuale de activitate ale direcțiilor generale vizate din cadrul Comisiei Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG AGRI) și Direcția Generală Politică Regională și Urbană a Comisiei (DG REGIO) reiese că fiabilitatea rapoartelor de control ale statelor membre rămâne problematică, deși raportarea datelor de către statele membre s-a îmbunătățit; consideră inacceptabil faptul că statele membre nu cooperează în mod corect cu Comisia în ceea ce privește rapoartele de control și fiabilitatea acestora;

62.

subliniază că sarcina de control a utilizatorilor finali s-ar reduce dacă s-ar aplica o abordare de tip „audit unic”, în cadrul căreia auditul european nu s-ar efectua separat, ci s-ar baza pe auditurile naționale; constată că o astfel de linie continuă a responsabilității va fi însă posibilă doar dacă auditurile naționale vor fi corespunzătoare și dacă Comisia și statele membre ar conveni asupra principiilor și interpretărilor; invită Comisia să aibă o atitudine proactivă în această privință, publicând orientări;

63.

este de părere că acordarea descărcării de gestiune ar trebui să depindă de îmbunătățirea necesară a gestiunii financiare la nivelul statelor membre; semnalează, în acest context, instrumentul reprezentat de declarațiile naționale, care ar putea contribui la atingerea unui grad mai mare de responsabilitate și de asumare a responsabilității la nivel național;

64.

subliniază că, datorită specificității programării multianuale și complexității și acumulării normelor regionale, naționale și ale Uniunii care se aplică procedurii bugetare și întrucât erorile pot fi corectate la mai mult de 10 ani după producerea lor, este artificial să se bazeze impactul estimat al corecțiilor viitoare pe corecțiile înregistrate pe parcursul ultimilor șase ani;

65.

subliniază, în acest context, că, în cazul în care Comisia ar fi sigură de eficacitatea capacității sale de corecție, directorii generali nu ar trebui să formuleze rezerve financiare în rapoartele lor anuale de activitate;

66.

subliniază că Comisia a raportat (6) corecții financiare și recuperări executate în valoare totală de 3,9 miliarde EUR; constată că Curtea le-a încadrat în trei categorii: 1,2 miliarde EUR din corecții și recuperări au fost aplicate la sursă înainte de acceptarea cheltuielilor de către Comisie (agricultură, coeziune, gestiune directă/indirectă); 1,1 miliarde EUR reprezintă retrageri de către statele membre realizate după acceptarea cheltuielilor, prin înlocuirea sumelor neeligibile cu noi proiecte în domeniul coeziunii; 1,6 miliarde EUR corecții nete (agricultură, gestiune directă/indirectă);

67.

subliniază că, în cazul în care există un risc ridicat de nereguli, cea mai bună practică cere să fie examinate riscurile și să se cuantifice nivelul acestora și impactul potențial; regretă că, în raportările efectuate cu privire la acest subiect, Comisia acordă o atenție mare „capacității de corecție”, mai degrabă decât cuantificării și analizării naturii erorilor pe care le identifică și adoptării unor măsuri de prevenire adecvate pentru a evita astfel de erori; evidențiază în special faptul că comunicările Comisiei privind protecția bugetului Uniunii nu cuprind nicio estimare a nivelului de neregularitate prezent în cererile de rambursare inițiale sau aprobate;

68.

împărtășește opinia exprimată de Curte în Raportul său special nr. 27/2016, potrivit căreia, din cauza distincției introduse prin reforma Kinnock-Prodi între „responsabilitatea politică a comisarilor” și responsabilitatea operațională a directorilor generali, nu a fost întotdeauna clar dacă „responsabilitatea politică” include asumarea responsabilității pentru execuția bugetară de către direcțiile generale sau dacă este distinctă de aceasta (a se vedea punctul 5 din sinteza Raportului special nr. 27/2016 al Curții);

69.

subliniază că colegiul comisarilor nu își asumă responsabilitatea pentru conturile anuale printr-o prefață sau printr-un raport întocmit de președinte sau de comisarul pentru buget și că Comisia nu elaborează o declarație anuală privind guvernanța sau privind controlul intern, așa cum o cer bunele practici și așa cum se întâmplă în mod obișnuit în statele membre;

70.

invită, din nou, Comisia și statele membre să instituie proceduri solide prin care să confirme data, originea și cuantumul măsurilor de corecție și să prezinte informații care să reconcilieze, în măsura posibilului, exercițiul în cursul căruia se efectuează plățile în cauză, exercițiul în cursul căruia se detectează eroarea legată de acestea și exercițiul în cursul căruia recuperările sau corecțiile financiare sunt publicate în notele care însoțesc conturile;

71.

invită, din nou, Comisia să publice anual o declarație unică de asigurare adecvată bazată pe rapoartele anuale de activitate ale directorilor generali și să realizeze propria estimare statistică a nivelului de eroare; solicită Comisiei să evalueze în mod separat cuantumul fondurilor Uniunii pe care intenționează să le recupereze prin recuperări sau corecții financiare legate de exercițiul financiar 2015;

72.

solicită Comisiei să realizeze o analiză aprofundată privind așa-numitele „proiecte retrospective”, și anume practica de transfer în cadrul programelor operaționale regionale al unor proiecte care au fost deja lansate de către autorități cu altă finanțare și care pot îngloba sau înlocui măsurile sau proiectele care prezintă dificultăți operaționale sau în cazul cărora s-a constatat că prezintă nereguli, iar această analiză ar trebui să includă evaluări ex ante, pentru a verifica dacă proiectele cu care au fost înlocuite duc la realizarea obiectivelor planificate;

73.

solicită Comisiei să adauge o declarație anuală privind guvernanța și controlul intern la situația financiară, care să cuprindă în special:

și să furnizeze în Comunicarea sa privind protecția bugetului Uniunii o estimare a nivelului de neregularitate prezent în cererile de rambursare inițiale sau aprobate;

74.

invită statele membre să furnizeze Comisiei Europene date fiabile, în special privind rapoartele de control;

75.

susține rezervele formulate de directorii generali ai DG REGIO, Direcția Generală Afaceri Maritime și Pescuit (DG MARE), Direcția Generală Migrație și Afaceri Interne (DG HOME), Direcția Generală Cooperare Internațională și Dezvoltare (DG DEVCO) și DG AGRI, în raportul lor anual de activitate; este de părere că aceste rezerve demonstrează că procedurile de control instituite în cadrul Comisiei și al statelor membre nu pot oferi garanțiile necesare privind legalitatea și regularitatea tuturor operațiunilor subiacente din domeniile de politici corespunzătoare;

76.

se întreabă care sunt motivele pentru care directorul general al Direcției Generale Cercetare și Inovare (DG RTD) continuă, la fel ca în anii precedenți, să formuleze o rezervă orizontală privind toate plățile și declarațiile de cheltuieli aferente celui de Al șaptelea program-cadru; solicită Comisiei să elaboreze, în sfârșit, o abordare bazată pe riscuri mai relevantă și să utilizeze rezerve specifice atunci când este necesar;

77.

observă că Raportul anual pentru 2015 privind gestionarea și performanța, este rezultatul combinării a două rapoarte anterioare: raportul de evaluare întocmit în conformitate cu articolul 318 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și raportul de sinteză prevăzut la articolul 66 alineatul (9) din Regulamentul financiar;

78.

salută faptul că, pentru fiecare dintre rubricile bugetare, raportul oferă informații privind stadiul de punere în aplicare a programelor aferente cadrului financiar multianual 2014-2020, dovezi privind rezultatele programelor aferente cadrului financiar multianual 2007-2013 și prezintă, de asemenea, legăturile cu Strategia Europa 2020;

79.

regretă că așa-numitul raport de evaluare, confundă pe de o parte, descrierile activităților cu rezultatele și încearcă, pe de altă parte, să evalueze impactul politicilor și face promisiuni pentru viitor;

80.

reamintește că statele membre nu sunt obligate să includă indicatori comuni în programele lor, cu excepția Inițiativei privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală, iar etapa inițială de control de la nivelul statelor membre nu prevede realizarea de evaluări ale rezultatelor;

81.

regretă că, în loc să își simplifice instrumentele de guvernanță internă, Comisia a adăugat un nou plan strategic multianual pentru fiecare departament al Comisiei, bazat pe obiective generale comune care acoperă cele zece priorități politice ale Comisiei Juncker și care sprijină îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și a obligațiilor ce decurg din tratat;

82.

își reiterează apelul în favoarea concentrării tematice, exprimat în raportul său referitor la descărcarea de gestiune aferentă exercițiului bugetar 2014; invită Comisia să investigheze în ce măsură concentrarea tematică ar putea să contribuie la simplificare și la reducerea sarcinii de reglementare și a sarcinii de control;

83.

solicită Comisiei să își adopte raportul anual privind gestionarea și performanța în timp util, astfel încât Curtea să îl poată lua în considerare în cadrul raportului său anual; insistă asupra faptului că informațiile furnizate de acest raport ar trebui să fie cât mai obiective și să conțină o evaluare cuprinzătoare a rezultatelor obținute în anul precedent de către Comisie în cursul aplicării politicilor sale; solicită Comisiei să analizeze necesitatea unei perioade de programare politică pe termen lung, cum este Strategia Europa 2020, cu o durată de 10 ani;

84.

atrage atenția că este necesar ca procesul de stabilire a indicatorilor de performanță să fie transparent și democratic și să implice toate instituțiile Uniunii, toți partenerii și toate părțile interesate vizate, pentru a face indicatorii adecvați scopului de a măsura execuția bugetului Uniunii, precum și pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor Uniunii;

85.

solicită Comisiei să evalueze mai bine în următoarele sale rapoarte de performanță realizările și rezultatele tuturor politicilor; solicită Comisiei să prezinte în mod clar și sintetic contribuția politicilor europene la obiectivele Uniunii și să evalueze contribuția acestora la obiectivele Strategiei Europa 2020;

86.

reamintește că programul Orizont 2020 reprezintă un program ambițios și amplu, al cărui obiectiv general se bazează pe trei priorități: excelența științifică, poziția de lider în sectorul industrial și provocările societale;

87.

observă că Comisia Juncker a adoptat 10 priorități politice pentru perioada 2014-2019 care nu sunt exact aceleași ca prioritățile Strategiei Europa 2020; se ajunge astfel la o situație în care cadrul juridic și bugetul alocat programului Orizont 2020 reflectă Strategia Europa 2020, deși Comisia, în cadrul implementării programului Orizont 2020, a reorientat din 2014 planificarea strategică și mecanismele de gestionare în direcția îndeplinirii celor 10 priorități politice;

88.

regretă că, până în prezent, Comisia nu a definit relația dintre cele două seturi de priorități și solicită Comisiei să clarifice aceste legături;

89.

subliniază că un factor-cheie pentru succesul Orizont 2020 îl reprezintă crearea unei sinergii și a unei complementarități efective între programele naționale și cele europene în domeniul cercetării și inovării; observă că Comisia intenționează să analizeze impactul și sinergiile dintre Orizont 2020 și fondurile structurale și de investiții europene în cadrul evaluării intermediare a acestui program;

90.

ia act de cele două exemple de complementaritate între programe de cercetare naționale și de la nivelul Uniunii prezentate în Raportul anual al Curții pe 2015 și de faptul că instituțiile supreme de audit ale Bulgariei și Portugaliei au constatat că, în țările lor, deși există unele domenii în care programele de cercetare naționale și cele ale Uniunii sunt complementare, au existat, de asemenea, anumite deficiențe la nivel național legate de indicatorii aferenți programului Orizont 2020 din cadrul planurilor de acțiune și al strategiilor naționale și unele probleme de coordonare și interacțiune între toți participanții la programul Orizont 2020 la nivel național (7); ia act, de asemenea, de faptul că Bulgaria a fost primul stat membru care a utilizat în mod voluntar mecanismul de sprijin al politicilor din cadrul programului Orizont 2020 și încurajează Comisia să sprijine în continuare statele membre care au nevoie să își modernizeze sectoarele cercetării și inovării;

91.

reamintește că cadrul juridic al Orizont 2020 introduce câteva elemente importante pentru gestionarea performanței, cum ar fi obiectivele și indicatorii-cheie de performanță; subliniază că, per ansamblu, obiectivele și indicatorii conveniți reprezintă, într-adevăr, o reală îmbunătățire față de programele-cadru anterioare;

92.

subliniază că indicatorii de performanță utilizați în cadrul programului Orizont 2020 prezintă în continuare unele deficiențe, de exemplu:

93.

regretă constatarea Curții, potrivit căreia Comisia nu utilizează programele de activitate și cererile de propuneri aferente din cadrul Orizont 2020 pentru a pune în mai mare măsură accentul necesar asupra performanței (9);

94.

ia act cu satisfacție de faptul că obiectivele propunerilor și ale acordurilor de grant examinate de Curte s-au axat suficient pe performanță atunci când acest lucru a fost solicitat de Comisie și că această constatare este valabilă și pentru procesul de evaluare a acestor propuneri;

95.

regretă că, în programele de activitate individuale prin care este aplicat programul Orizont 2020 și în cererile de propuneri conexe, utilizarea conceptului mai larg de „impact preconizat” în locul celui de „rezultat preconizat” sporește riscul ca informațiile furnizate referitor la această parte să fie prea generale, îngreunând astfel agregarea evaluării performanței programului Orizont 2020 (10);

96.

este preocupat de faptul că Comisia nu utilizează întotdeauna cu consecvență conceptele-cheie legate de performanță (de exemplu: „realizare”, „produse”, „rezultate” și „impact”);

97.

regretă constatarea Curții, potrivit căreia, în cadrul Orizont 2020, sistemul existent nu îi permite Comisiei să monitorizeze separat cheltuielile și performanța pentru domeniul cercetării și al dezvoltării și pentru cel al inovării și nici să realizeze o raportare separată cu privire la aceste aspecte; în plus, deși contribuția financiară a programului Orizont 2020 la Strategia Europa 2020 este bine stabilită în cadrul procesului bugetar prin fișe de program publicate, este regretabil că Comisia nu a raportat încă în mod util cu privire la implementarea acestui program și la contribuția sa la Strategia Europa 2020; invită Comisia să prezinte un raport privind implementarea programului Orizont 2020 și contribuția acestuia la Strategia Europa 2020, redactat într-un mod util, pe măsură ce rezultatele programului devin disponibile;

98.

sugerează că rolul punctelor naționale de contact ar trebui să devină mai important, pentru a asigura suport tehnic de calitate la fața locului; consideră că evaluarea anuală a rezultatelor, cursurile de formare și stimularea punctelor naționale de contact cu performanțe bune vor crește rata de succes a programului Orizont 2020;

99.

invită Comisia să prezinte, în viitoarele sale rapoarte privind performanța, contribuția programului Orizont 2020 la Strategia Europa 2020, într-un mod clar și exhaustiv;

100.

regretă observațiile Curții, potrivit cărora numeroase obiective utilizate în planurile de gestiune și în rapoartele anuale de activitate ale DG AGRI, DG CLIMA, DG ENVI și DG MARE erau preluate direct din documente legislative sau din documente de politică și nu erau suficient de detaliate pentru a fi utilizate în scopuri de gestiune și de monitorizare;

101.

solicită Comisiei:

102.

salută faptul că ansamblul probelor de audit ale Curții demonstrează că veniturile nu sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare și, în special, că sistemele examinate sunt eficace pentru resursele proprii bazate pe VNB și pe TVA, că sistemele examinate sunt, per ansamblu, eficace pentru resursele proprii tradiționale, controalele interne-cheie din statele membre vizitate de Curte fiind totuși parțial eficace, și că Curtea nu a detectat nicio eroare în cadrul operațiunilor verificate;

103.

reamintește că rezervele reprezintă o modalitate care permite aducerea de corecții elementelor îndoielnice care apar în datele VNB transmise de statele membre și salută faptul că Curtea nu a identificat probleme grave în legătură cu rezervele retrase care au fost analizate în 2015;

104.

este preocupat de faptul că, deși s-au făcut progrese în direcția ameliorării fiabilității datelor VNB ale Greciei, rezervele nu au fost retrase; observă că aceasta reprezintă singura rezervă generală care era pendinte la sfârșitul lui 2015, acoperind perioada 2008-2009;

105.

în ceea ce privește taxele vamale, observă constatarea Curții, potrivit căreia metodologia utilizată pentru controalele efectuate pentru a verifica dacă reglementările în materie de clasificare tarifară și de import sunt respectate de importatori (inclusiv auditurile postvămuire), calitatea și rezultatele controalelor au variat în rândul statelor membre; Curtea a subliniat, în special, întreruperea în Franța a termenului de prescripție de trei ani care se aplică pentru notificarea datoriilor; această practică este diferită de cele aplicate în alte state membre și conduce deci la tratamentul diferit al operatorilor economici în Uniune (11);

106.

în ceea ce privește resursele proprii tradiționale, observă că, la sfârșitul lui 2015, Comisia avea o listă cu 325 de puncte care necesitau soluționare în legătură cu situații de nerespectare a reglementărilor vamale ale Uniunii identificate în urma controalelor desfășurate în statele membre;

107.

atrage atenția asupra faptului că, în legătură cu declarațiile privind taxele vamale și cotizațiile pentru zahăr, Curtea a identificat ineficiențe în gestionarea creanțelor (cunoscută sub numele de „contabilitatea B”) în statele membre și că Comisia a identificat deficiențe similare în 17 dintre cele 22 de state membre vizitate;

108.

subliniază că Curtea a identificat riscuri legate de recuperarea datoriilor vamale de la societăți înregistrate în afara Uniunii sau de la cetățeni ai unor țări terțe și că a detectat mai multe cazuri, în diferite state membre, în care acestea nu au reușit să recupereze sumele datorate de cetățeni sau de societăți din țări precum Belarus, Insulele Virgine Britanice, Rusia, Elveția, Turcia și Ucraina;

109.

subliniază că impactul revizuirilor majore ale soldurilor VNB ar putea fi de mai mică amploare dacă ar fi existat o politică comună în materie de revizuire la nivelul Uniunii, care să prevadă un calendar armonizat pentru revizuirile majore;

110.

regretă că elementele structurale și juridice care au condus la incidentul politic de la sfârșitul lunii octombrie 2014 privind contribuțiile unor state membre sunt încă în vigoare;

111.

solicită Comisiei:

112.

subliniază că Comisia a fost de acord să întreprindă noi acțiuni în legătură cu 88 de solicitări formulate de Parlament în rezoluția sa care însoțește decizia privind descărcarea de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2014;

113.

observă că, potrivit Comisiei, în cazul a 227 de cereri ale Parlamentului, acțiunile necesare au fost întreprinse deja ori sunt în desfășurare, iar, din motive legate de cadrul juridic și bugetar existent ori de rolul sau prerogativele sale instituționale, Comisia nu poate accepta 35 de cereri ale Parlamentului;

114.

regretă că răspunsurile Comisiei rămân uneori vagi și ambigue;

115.

salută acțiunea Comisiei de a pune în aplicare cinci dintre cele șase angajamente principale;

116.

insistă totuși ca Comisia să încredințeze direcțiilor sale generale sarcina de a publica toate recomandările specifice fiecărei țări pe care le-au formulat în contextul semestrului european în rapoartele lor anuale de activitate (al șaselea angajament);

117.

invită Comisia să își revizuiască poziția, în special în ceea ce privește fiabilitatea datelor transmise de statele membre, transparența în ceea ce privește beneficiarii finali ai fondurilor Uniunii, transparența activităților Comitetului de etică, lupta împotriva corupției și reforma structurilor administrative ale școlilor europene;

118.

condamnă cu fermitate faptul că Comisia nu simte nevoia să publice în continuare Raportul UE privind combaterea corupției; este de părere că, indiferent de intențiile Comisiei în ceea ce privește combaterea corupției, această anulare de ultim moment transmite un semnal greșit, nu doar statelor membre, ci și cetățenilor; își reiterează opinia potrivit căreia corupția rămâne o provocare pentru Uniune și pentru statele membre și, în lipsa unor măsuri de combatere eficace, subminează performanța economică, statul de drept și credibilitatea instituțiilor democratice din interiorul Uniunii; solicită Comisiei să finalizeze și să publice Raportul pe 2016 privind combaterea corupției, să acționeze ferm și rapid pentru eliminarea corupției din statele membre și din instituțiile Uniunii și să comande o evaluare independentă a standardelor anticorupție din cadrul instituțiilor Uniunii;

119.

își reiterează ferm apelul către Comisie, cerându-i să elaboreze un sistem de indicatori stricți și de criterii uniforme și ușor aplicabile, pe baza cerințelor stabilite în cadrul Programului de la Stockholm, pentru a măsura nivelul corupției din statele membre și a evalua politicile anticorupție ale statelor membre; invită Comisia să elaboreze un indice al corupției în vederea clasificării statelor membre; este de părere că indicele corupției ar putea oferi o bază solidă pornind de la care Comisia și-ar putea stabili mecanismele de control specifice fiecărei țări atunci când controlează modul în care sunt cheltuite fondurile Uniunii;

120.

ia act de faptul că, în pofida ratelor de eroare repetate, precum și a întârzierilor în punerea în aplicare și încheierea sa, evaluarea ex post a celui de Al șaptelea program-cadru, făcută de un grup de experți la nivel înalt (13), a considerat că acesta a fost un succes; grupul la nivel înalt a subliniat îndeosebi că cel de Al șaptelea program-cadru:

121.

regretă faptul că, din consultarea publică a părților interesate desfășurată în contextul evaluării celui de Al șaptelea program cadru în perioada februarie-mai 2015 au reieșit următoarele puncte slabe:

122.

regretă profund că obiectivul de a investi 3 % din produsul intern brut (PIB) al statelor membre în cercetare până în 2020 nu va fi îndeplinit, cel mai probabil; consideră, prin urmare, că reducerile recurente ale bugetului Uniunii alocat programelor de cercetare ar trebui stopate; invită toate statele membre să se străduiască să facă față acestei provocări; de asemenea, invită Comisia să tragă concluziile necesare pentru revizuirea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual și pentru următorul cadru financiar multianual;

123.

salută progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a angajamentelor aferente Uniunii inovării: până la jumătatea lui 2014, toate angajamentele fuseseră fie realizate, fie erau în curs de a fi realizate;

124.

salută, de asemenea, faptul că proporția fondurilor Orizont 2020 alocate întreprinderilor mici și mijlocii a crescut de la 19,4 % în 2014 la 23,4 % în 2015 și recomandă ca această tendință să fie încurajată în mod proactiv;

125.

consideră inacceptabil că DG RTD nu a respectat cererea sa ca direcțiile generale ale Comisiei să își publice toate recomandările specifice fiecărei țări în rapoartele lor anuale de activitate; ia act cu îngrijorare de reprezentativitatea teritorială limitată a celor mai importante 20 de proiecte din cadrul inițiativei Orizont 2020;

126.

subliniază că capitolul al cincilea din Raportul anual al Curții pe 2015 se referă la plățile în următoarele domenii: cercetarea (10,4 miliarde EUR), educația, formarea, tineretul și sportul (1,8 miliarde EUR), spațiul (1,4 miliarde EUR), transportul (1,3 miliarde EUR), alte acțiuni și programe (1,1 miliarde EUR), energie (0,5 miliarde EUR) și competitivitatea întreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (COSME) (0,3 miliarde EUR); în consecință, cercetarea reprezintă 62 % din cheltuieli;

127.

observă că responsabilitatea pentru punerea în aplicare a programelor-cadru de cercetare este împărțită între diferite direcții generale ale Comisiei, agenții executive, întreprinderi comune și așa-zise organisme instituite în temeiul articolului 185 (parteneriate cu statele membre), ceea ce impune o coordonare strânsă;

128.

precizează că auditul Curții a vizat aproape exclusiv plățile efectuate în cadrul celui de-Al șaptelea program-cadru de cercetare;

129.

este preocupat de faptul că Raportul anual de activitate al DG RTD a arătat că, până la sfârșitul lui 2015, nu fuseseră încă finalizate 1 915 proiecte aferente celui de Al șaptelea program cadru, în valoare de 1,63 miliarde EUR; acest lucru ar putea să întârzie implementarea programului Orizont 2020;

130.

evidențiază că, potrivit Curții, sistemele de supraveghere și control pentru cercetare și alte politici interne sunt „parțial eficace”;

131.

este îngrijorat că, în 2015, din cele 150 de operațiuni auditate de Curte, 72 (48 %) au fost afectate de erori; pe baza celor 38 de erori cuantificate de Curte, s-a estimat că nivelul de eroare este de 4,4 %; în plus, în 16 cazuri de erori cuantificabile, Comisia, autoritățile naționale sau auditorii independenți dispuneau de suficiente informații pentru a preveni sau detecta și corecta erorile înainte de aprobarea cheltuielilor; dacă toate aceste informații ar fi fost utilizate pentru corectarea erorilor, nivelul estimat de eroare pentru acest capitol ar fi fost cu 0,6 % mai mic;

132.

regretă că, pentru 10 din cele 38 de operațiuni afectate de erori cuantificate, Curtea a raportat erori care depășesc 20 % din elementele examinate; aceste 10 cazuri (9 legate de cel de Al șaptelea program-cadru și un caz legat de Programul pentru competitivitate și inovare 2007-2013) reprezintă 77 % din nivelul de eroare global estimat pentru rubrica „Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă” în 2015;

133.

regretă că cele mai multe erori cuantificate identificate de Curte (33 din 38) priveau rambursarea unor costuri neeligibile cu personalul și a unor costuri indirecte neeligibile declarate de beneficiari și că aproape toate erorile identificate de Curte în declarațiile de cheltuieli s-au datorat interpretării greșite date de beneficiari normelor complexe de eligibilitate sau calculării incorecte a costurilor lor eligibile, fapt ce conduce la concluzia evidentă că trebuie simplificate normele respective;

134.

salută faptul că, potrivit Curții, respectarea normelor privind achizițiile s-a îmbunătățit în mod semnificativ;

135.

se întreabă de ce directorul general al DG RTD a formulat din nou, la fel ca în anii precedenți, o rezervă orizontală privind toate declarațiile de cheltuieli aferente celui de Al șaptelea program cadru (1,47 miliarde EUR); este de părere că rezervele orizontale, în general, nu pot fi considerate ca instrument de bună gestiune financiară; cu toate acestea, ia act de faptul că rezerva nu a vizat unele părți ale cheltuielilor celui de Al șaptelea program cadru atunci când au existat dovezi că riscurile (și, prin urmare, ratele erorilor reziduale) sunt semnificativ mai mici decât pentru toate cheltuielile; ia act de faptul că în cadrul cercetării și dezvoltării tehnologice, acest lucru se aplică cheltuielilor anumitor întreprinderi comune; ia act de faptul că în afara DG RTD, acest lucru se aplică și cheltuielilor efectuate de Agenția Executivă pentru Cercetare în cadrul programului Marie Curie și tuturor cheltuielilor Agenției Executive a Consiliului European pentru Cercetare;

136.

își exprimă surprinderea că Institutul European de Inovare și Tehnologie nu a participat, în 2015, la Centrul comun de asistență pentru cercetare și inovare;

137.

este preocupat că, potrivit comisarului, cel de Al șaptelea program cadru nu va fi executat pe deplin și evaluat înainte de 2020, fapt ce ar putea determina întârzieri ale programelor subsecvente; îndeamnă Comisia să publice rapoartele de evaluare cât mai curând posibil și cel târziu înainte de a prezenta programul său de cercetare post-Orizont 2020;

138.

observă că, în cadrul programului Orizont 2020, doar plățile în avans fuseseră efectuate până la sfârșitul lui 2015; avertizează Comisia că demararea tardivă a proiectului Orizont 2020 ar putea întârzia implementarea programului; avertizează că s-ar putea acumula restanțe financiare la sfârșitul programului;

139.

este preocupat de constatarea Curții potrivit căreia programele multianuale cu obiective politice, precum Strategia Europa 2020 sau Orizont 2020, deși avansează în paralel, nu sunt, în realitate, legate (14);

140.

regretă, de asemenea, că primul raport de monitorizare privind Orizont 2020 a furnizat doar puține informații despre efectele de sinergie dintre program și fondurile structurale (15); invită Comisia să raporteze cu privire la aceste efecte de sinergie pe măsură ce rezultatele programului devin disponibile;

141.

este profund preocupat de faptul că, în opinia Curții (16), programul Orizont 2020 nu se bazează suficient pe performanță;

142.

își reiterează solicitarea, deja formulată în rezoluția referitoare la descărcarea de gestiune a Comisiei pentru 2014 (17), ca Comisia să transmită tuturor direcțiilor sale generale să publice toate recomandările specifice fiecărei țări pe care le-au formulat în contextul semestrului european în rapoartele lor anuale de activitate;