|
ISSN 1977-0782 |
||
|
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 179 |
|
|
||
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 60 |
|
|
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE. |
|
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
II Acte fără caracter legislativ
ACORDURI INTERNAŢIONALE
|
12.7.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 179/1 |
DECIZIA (UE) 2017/1249 A CONSILIULUI
din 16 iunie 2017
privind încheierea, în numele Uniunii, a Acordului dintre Uniunea Europeană și Regatul Norvegiei privind normele suplimentare referitoare la Instrumentul de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize, în cadrul Fondului pentru securitate internă pentru perioada 2014-2020
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 77 alineatul (2) cooborat cu articolul 218 alineatul (6) litera (a),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
având în vedere aprobarea Parlamentului European (1),
întrucât:
|
(1) |
În conformitate cu Decizia (UE) 2017/479 a Consiliului (2), Acordul dintre Uniunea Europeană și regatul Norvegiei privind normele suplimentare pentru Instrumentul de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize, în cadrul Fondului pentru securitate internă pentru perioada 2014-2020 (denumit în continuare „acordul”) a fost semnat de către Comisie la data de 8 decembrie 2016, sub rezerva încheierii sale la o dată ulterioară. |
|
(2) |
Regulamentul (UE) nr. 515/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (3) prevede că țările asociate la implementarea, punerea în aplicare și dezvoltarea acquis-ului Schengen participă la instrument în conformitate cu dispozițiile regulamentului respectiv și că urmează se încheie acorduri privind contribuțiile lor financiare și normele suplimentare necesare unei asemenea participări, inclusiv dispozițiile care asigură protejarea intereselor financiare ale Uniunii și a competențelor de audit ale Curții de Conturi. |
|
(3) |
În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentei decizii, nu are obligații în temeiul acesteia și aceasta nu i se aplică. Având în vedere faptul că prezenta decizie constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen, Danemarca decide, în conformitate cu articolul 4 din protocolul respectiv, în termen de șase luni de la data la care Consiliul hotărăște cu privire la prezenta decizie, dacă o va transpune în legislația sa internă. |
|
(4) |
Prezenta decizie reprezintă o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Regatul Unit nu participă, în conformitate cu Decizia 2000/365/CE a Consiliului (4); prin urmare, Regatul Unit nu participă la adoptarea prezentei decizii, nu are obligații în temeiul acesteia și aceasta nu i se aplică. |
|
(5) |
Prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului (5); prin urmare, Irlanda nu participă la adoptarea prezentei decizii, nu are obligații în temeiul acesteia și aceasta nu i se aplică. |
|
(6) |
Acordul ar trebui aprobat, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Acordul dintre Uniunea Europeană și Regatul Norvegiei privind normele suplimentare referitoare la Instrumentul de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize, în cadrul Fondului pentru securitate internă pentru perioada 2014-2020 se aprobă în numele Uniunii (6).
Articolul 2
Președintele Consiliului procedează, în numele Uniunii, la notificarea prevăzută la articolul 19 alineatul (2) din acord, pentru a exprima consimțământul Uniunii de a-și asuma obligații în temeiul acordului.
Articolul 3
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării (7).
Adoptată la Luxemburg, 16 iunie 2017.
Pentru Consiliu
Președintele
E. SCICLUNA
(1) Aprobarea Parlamentului European din 16 mai 2017 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial).
(2) Decizia (UE) 2017/479 a Consiliului din 8 decembrie 2016 privind semnarea, în numele Uniunii, și aplicarea cu titlu provizoriu a Acordului dintre Uniunea Europeană și Regatul Norvegiei privind normele suplimentare referitoare la Instrumentul de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize, în cadrul Fondului pentru securitate internă pentru perioada 2014-2020 (JO L 75, 21.3.2017, p. 1).
(3) Regulamentul (UE) nr. 515/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 de instituire, în cadrul Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize și de abrogare a Deciziei nr. 574/2007/CE (JO L 150, 20.5.2014, p. 143).
(4) Decizia 2000/365/CE a Consiliului din 29 mai 2000 privind solicitarea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (JO L 131, 1.6.2000, p. 43).
(5) Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (JO L 64, 7.3.2002, p. 20).
(6) Acordul a fost publicat în JO L 75, 21.3.2017, p. 3, împreună cu decizia privind semnarea.
(7) Data intrării în vigoare a acordului va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene de către Secretariatul General al Consiliului.
REGULAMENTE
|
12.7.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 179/3 |
REGULAMENTUL (UE) 2017/1250 AL COMISIEI
din 11 iulie 2017
de modificare a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 1334/2008 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește ștergerea de pe lista Uniunii a substanței aromatizante 4,5-epoxidec-trans-2-enal
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1334/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aromele și anumite ingrediente alimentare cu proprietăți aromatizante destinate utilizării în și pe produsele alimentare și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 2232/96 și (CE) nr. 110/2008 și a Directivei 2000/13/CE (1), în special articolul 11 alineatul (3),
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1331/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 de instituire a unei proceduri comune de autorizare pentru aditivii alimentari, enzimele alimentare și aromele alimentare (2), în special articolul 7 alineatul (6),
întrucât:
|
(1) |
Anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1334/2008 conține o listă a Uniunii de arome și materiale-sursă aprobate destinate utilizării în și pe produsele alimentare și condițiile de utilizare a acestora. |
|
(2) |
Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 872/2012 al Comisiei (3), a fost adoptată o listă cu substanțe aromatizante care a fost introdusă în partea A din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1334/2008. |
|
(3) |
Partea A a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 1334/2008 poate fi actualizată în conformitate cu procedura comună la care se face referire la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1331/2008, fie la inițiativa Comisiei, fie în urma unei cereri depuse de un stat membru sau de o parte interesată. |
|
(4) |
Substanța aromatizantă 4,5-epoxidec-trans-2-enal (nr. FL: 16.071) este inclusă în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1334/2008 ca substanță aromatizantă în curs de evaluare, pentru care autoritatea a solicitat date științifice suplimentare. Datele suplimentare au fost prezentate de către solicitant. |
|
(5) |
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a evaluat datele prezentate și a concluzionat, în avizul său științific din 4 mai 2017 (4), că substanța 4,5-epoxidec-trans-2-enal (nr. FL: 16.071) ridică o problemă legată de siguranță în ceea ce privește genotoxicitatea, întrucât s-a observat un efect genotoxic în ficatul șobolanilor în cadrul testului in vivo prezentat. |
|
(6) |
În consecință, utilizarea substanței 4,5-epoxidec-trans-2-enal (nr. FL: 16.071) nu respectă condițiile generale de utilizare a aromelor menționate la articolul 4 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1334/2008. Prin urmare, această substanță ar trebui să fie eliminată de pe listă fără întârziere, în scopul protecției sănătății umane. |
|
(7) |
Așadar, Comisia ar trebui să utilizeze procedura de urgență pentru eliminarea de pe lista Uniunii a unei substanțe care ridică o problemă legată de siguranță. |
|
(8) |
Prin urmare, partea A a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 1334/2008 ar trebui modificată în consecință. |
|
(9) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Partea A a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 1334/2008 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 11 iulie 2017
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(1) JO L 354, 31.12.2008, p. 34.
(2) JO L 354, 31.12.2008, p. 1.
(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 872/2012 al Comisiei din 1 octombrie 2012 de adoptare a listei cu substanțele aromatizante prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2232/96 al Parlamentului European și al Consiliului, de introducere a acesteia în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1334/2008 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1565/2000 al Comisiei și a Deciziei 1999/217/CE a Comisiei (JO L 267, 2.10.2012, p. 1).
(4) Grupul CEF al EFSA (Grupul EFSA pentru materiale care intră în contact cu produsele alimentare, enzimele, aromele). Scientific Opinion on Flavouring Group Evaluation 226 Revision 1 (FGE.226Rev1) [Aviz științific privind evaluarea grupului de substanțe aromatizante 226, revizuirea 1 (FGE.226Rev1)]: consideration of genotoxicity data on one alpha, beta-unsaturated aldehyde from chemical subgroup 1.1.1(b) of FGE.19. EFSA Journal 2017;15(5):4847, p. 24 https://doi.org/10.2903/j.efsa.2017.4847.
ANEXĂ
În partea A a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 1334/2008, se elimină următoarea rubrică:
|
„16.071 |
4,5-Epoxidec-trans-2-enal |
188590-62-7 |
1570 |
|
Cel puțin 87 %; componentă secundară: 8-9 % 4,5-epoxidec-2(cis)-enal |
|
1 |
EFSA” |
|
12.7.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 179/6 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/1251 AL COMISIEI
din 11 iulie 2017
de modificare pentru a 271-a oară a Regulamentului (CE) nr. 881/2002 al Consiliului de instituire a unor măsuri restrictive specifice împotriva anumitor persoane și entități asociate cu organizațiile ISIL (Da'esh) și Al-Qaida
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 881/2002 al Consiliului din 27 mai 2002 de instituire a unor măsuri restrictive specifice împotriva anumitor persoane și entități asociate cu organizațiile ISIL (Da'esh) și Al-Qaida (1), în special articolul 7 alineatul (1) litera (a) și articolul 7a alineatul (1),
întrucât:
|
(1) |
Anexa I la Regulamentul (CE) nr. 881/2002 conține lista persoanelor, grupurilor și entităților cărora li se aplică înghețarea fondurilor și a resurselor economice în temeiul regulamentului menționat anterior. |
|
(2) |
La 6 iulie 2017, Comitetul pentru sancțiuni din cadrul Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a hotărât să adauge o entitate pe lista de persoane, grupuri și entități cărora ar trebui să li se aplice înghețarea fondurilor și a resurselor economice. Prin urmare, anexa I la Regulamentul (CE) nr. 881/2002 ar trebui modificată în consecință. |
|
(3) |
Pentru a se asigura eficacitatea măsurilor prevăzute în prezentul regulament, acesta ar trebui să intre în vigoare imediat, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Anexa I la Regulamentul (CE) nr. 881/2002 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 11 iulie 2017.
Pentru Comisie,
Pentru Președinte,
Șeful Serviciului Instrumente de Politică Externă
ANEXĂ
În anexa I la Regulamentul (CE) nr. 881/2002, la rubrica „Persoane juridice, grupuri și entități” se adaugă următoarea mențiune:
„Jamaat-ul-Ahrar (JuA) [alias: (a) Jamaat-e-Ahrar; (b) Tehrik-e Taliban Pakistan Jamaat ul Ahrar; (c) Ahrar-ul-Hind]. Adresă: (a) Lalpura, provincia Nangarhar, Afganistan (din iunie 2015); (b) Mohmand Agency, Pakistan (în august 2014). Alte informații: acționează din provincia Nangarhar, Afganistan, și din regiunea frontierei dintre Pakistan și Afganistan. Data desemnării menționată la articolul 7d alineatul (2) litera (i): 6.7.2017.”
DECIZII
|
12.7.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 179/8 |
DECIZIA (PESC) 2017/1252 A CONSILIULUI
din 11 iulie 2017
în sprijinul întăririi siguranței și securității chimice în Ucraina, în concordanță cu punerea în aplicare a Rezoluției 1540 (2004) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite cu privire la neproliferarea armelor de distrugere în masă și a vectorilor acestora
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 28 alineatul (1) și articolul 31 alineatul (1),
având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,
întrucât:
|
(1) |
La 12 decembrie 2003, Consiliul European a adoptat Strategia UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă, al cărei capitol II cuprinde o listă a măsurilor destinate combaterii acestei proliferări care trebuie să fie adoptate atât de către Uniune, cât și de către țări terțe. |
|
(2) |
Uniunea acționează în prezent în vederea punerii în aplicare a respectivei strategii și în vederea materializării măsurilor enumerate în capitolul III al acesteia, în special furnizând resurse financiare pentru sprijinirea proiectelor specifice desfășurate de instituții multilaterale, acordând statelor asistență tehnică și expertiză cu privire la o gamă largă de măsuri în materie de neproliferare și promovând rolul Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (ONU). |
|
(3) |
La 28 aprilie 2004, Consiliul de Securitate al ONU a adoptat Rezoluția 1540 (2004) [„RCSONU 1540 (2004)”], care a reprezentat primul instrument internațional care a abordat, în mod integrat și global, armele de distrugere în masă, vectorii acestora și materialele conexe. RCSONU 1540 (2004) a stabilit obligații pentru toate statele în vederea împiedicării și a descurajării actorilor nestatali în ceea ce privește obținerea accesului la astfel de arme și materiale conexe. Prin RCSONU 1540 (2004), Consiliul de Securitate al ONU a mai decis ca toate statele să adopte și să pună în aplicare măsuri eficace în vederea instituirii de controale interne menite să prevină proliferarea armelor nucleare, chimice sau biologice, precum și a vectorilor acestora, inclusiv prin instituirea de controale adecvate asupra materialelor conexe. |
|
(4) |
Respectarea globală a Convenției privind armele chimice și a RCSONU 1540 (2004) și punerea lor deplină în aplicare se numără printre principalele priorități ale Ucrainei în domeniul neproliferării armelor de distrugere în masă, mai ales în contextul statutului său de membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU în perioada 2016-2017. |
|
(5) |
Acordul de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte (1) (denumit în continuare „acordul de asociere”) a fost semnat la 21 martie și la 27 iunie 2014. Acordul de asociere prevede, printre altele, armonizarea accelerată a legislației ucrainene cu legislația relevantă a Uniunii, inclusiv în ceea ce privește eliminarea oricăror obstacole din calea punerii exhaustive în aplicare a RCSONU 1540 (2004). Acordul de asociere s-a aplicat parțial, cu titlu provizoriu, începând cu noiembrie 2014 și cu ianuarie 2016. |
|
(6) |
În conformitate cu planul Guvernului Ucrainei pentru perioada 2014-2017 vizând punerea în aplicare a Acordului de asociere, Ucraina s-a angajat să elaboreze regulamente privind controlul accidentelor majore care implică substanțe periculoase. Cabinetul de miniștri al Ucrainei a mai decis să îmbunătățească siguranța și securitatea chimice elaborând măsuri legislative și de reglementare în domeniul respectării cerințelor privind manipularea în condiții de siguranță a substanțelor chimice periculoase și în cel al prevenirii comercializării ilegale de substanțe chimice periculoase. |
|
(7) |
La 11 și 12 decembrie 2014, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), cu sprijinul Biroului pentru probleme de dezarmare (ODA) al ONU, al Uniunii Chimiștilor Ucraineni (UCU) și al Centrului Internațional pentru Siguranța și Securitatea Chimice (ICCSS), a organizat o masă rotundă la nivel național la Kiev, privind capabilitățile în domeniul siguranței și securității chimice în Ucraina și dezvoltarea unui program integrat pentru siguranța și securitatea chimice (ICSSP) în Ucraina, incluzând acțiuni de promovare a punerii în aplicare a RCSONU 1540 (2004). Masa rotundă a reunit un public alcătuit din părți interesate din Ucraina și parteneri internaționali, iar rezultatul acesteia a fost susținut prin aprobarea unui set de recomandări. |
|
(8) |
Între 24 și 26 februarie 2015, la Viena, s-a desfășurat reuniunea părților interesate și a partenerilor internaționali principali privind dezvoltarea unui ICSSP în Ucraina, incluzând acțiuni de promovare a punerii în aplicare a RCSONU 1540 (2004). Participanții din Ucraina au convenit o foaie de parcurs pentru ICSSP în Ucraina. |
|
(9) |
În acest cadru, Secretariatul OSCE, în strânsă cooperare cu autoritățile competente din Ucraina, a elaborat proiecte de propuneri, care au fost transmise Uniunii spre finanțare prin intermediul bugetului PESC. |
|
(10) |
Ar trebui ca Secretariatului OSCE să-i fie încredințată sarcina punerii în aplicare, din punct de vedere tehnic, a proiectelor care urmează să fie desfășurate în temeiul prezentei decizii, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
(1) În scopul promovării păcii și securității și a unui multilateralism eficient la nivel global și regional, Uniunea urmărește următoarele obiective:
|
(a) |
consolidarea păcii și a securității în vecinătatea Uniunii prin reducerea amenințării reprezentate de comerțul ilicit cu substanțe chimice controlate și toxice în regiunea acoperită de OSCE, în special în Ucraina; |
|
(b) |
susținerea unui multilateralism eficient la nivel regional prin sprijinirea acțiunilor OSCE de consolidare a capacităților autorităților competente din Ucraina de a preveni comerțul ilicit cu substanțe chimice controlate și toxice, în conformitate cu obligațiile care decurg din RCSONU 1540 (2004). |
(2) Pentru îndeplinirea obiectivelor menționate la alineatul (1), Uniunea întreprinde următoarele măsuri:
|
(a) |
îmbunătățirea sistemului de reglementare al Ucrainei în domeniul siguranței și securității chimice; |
|
(b) |
înființarea unui centru național de referință ucrainean care să identifice substanțele chimice controlate și toxice; |
|
(c) |
întărirea controalelor asupra circulației transfrontaliere a substanțelor chimice controlate și toxice. |
În anexă este prevăzută o descriere detaliată a măsurilor menționate la primul paragraf.
Articolul 2
(1) Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (denumit în continuare „Înaltul Reprezentant”) este responsabil de punerea în aplicare a prezentei decizii.
(2) Punerea în aplicare din punct de vedere tehnic a măsurilor menționate la articolul 1 alineatul (2) primul paragraf este asigurată de Secretariatul OSCE. Secretariatul își îndeplinește respectiva atribuție sub responsabilitatea Înaltului Reprezentant. În acest scop, Înaltul Reprezentant încheie acordurile necesare cu Secretariatul OSCE.
Articolul 3
(1) Valoarea de referință financiară pentru punerea în aplicare a măsurilor menționate la articolul 1 alineatul (2) primul paragraf este de 1 431 156,90 EUR.
(2) Cheltuielile finanțate din cuantumul prevăzut la alineatul (1) sunt gestionate în conformitate cu procedurile și normele aplicabile bugetului general al Uniunii.
(3) Comisia supraveghează gestionarea corectă a cheltuielilor menționate la alineatul (2). În acest scop, aceasta încheie un acord de finanțare cu Secretariatul OSCE. Acordul prevede obligația Secretariatului OSCE de a asigura vizibilitatea contribuției Uniunii, proporțional cu dimensiunea acesteia.
(4) Comisia depune eforturile necesare pentru a încheia acordul de finanțare menționat la alineatul (3) cât mai curând posibil după intrarea în vigoare a prezentei decizii. Comisia informează Consiliul cu privire la orice dificultăți care intervin în cursul acestui proces și cu privire la data încheierii acordului de finanțare.
Articolul 4
Înaltul Reprezentant raportează Consiliului cu privire la punerea în aplicare a prezentei decizii, pe baza rapoartelor periodice pregătite de Secretariatul OSCE. Aceste rapoarte stau la baza evaluării efectuate de Consiliu. Comisia furnizează informații cu privire la aspectele financiare ale măsurilor menționate la articolul 1 alineatul (2) primul paragraf.
Articolul 5
(1) Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
(2) Prezenta decizie expiră după 36 de luni de la data încheierii acordului de finanțare menționat la articolul 3 alineatul (3) sau după șase luni de la data adoptării deciziei dacă în această perioadă nu a fost încheiat niciun acord de finanțare.
Adoptată la Bruxelles, 11 iulie 2017.
Pentru Consiliu
Președintele
T. TÕNISTE
(1) Acord de asociere între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte (JO L 161, 29.5.2014, p. 3).
ANEXĂ
Întărirea siguranței și securității chimice în Ucraina, în concordanță cu Rezoluția Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite 1540 (2004)
1. Context
Utilizarea pe post de arme a armelor chimice sau a substanțelor chimice de către actori nestatali a devenit o amenințare realistă. Dat fiind contextul actual în materie de securitate, amenințările și riscurile unei utilizări neautorizate de substanțe chimice sau ale unor atacuri împotriva unor instalații chimice reprezintă un pericol grav la adresa securității, economiei, sănătății și mediului în Ucraina. Prin urmare, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), cu sprijinul Biroului pentru probleme de dezarmare (ODA) al Organizației Națiunilor Unite (ONU), al Uniunii Chimiștilor Ucraineni (UCU) și al Centrului Internațional pentru Siguranța și Securitatea Chimice (ICCSS), a organizat, la 11 și 12 decembrie 2014, la Kiev,o masă rotundă la nivel național, privind capabilitățile în domeniul siguranței și securității chimice în Ucraina și dezvoltarea unui program integrat pentru siguranța și securitatea chimice (ICSSP) în Ucraina, incluzând acțiuni de promovare a punerii în aplicare a Rezoluției Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite („RCSONU”) 1540 (2004).
Ca o continuare, în perioada 24-26 februarie 2015 a fost organizată, la Viena, o reuniune privind dezvoltarea unui ICSSP în Ucraina. Participanții de la nivel național au convenit o foaie de parcurs pentru ICSSP. Ca o primă etapă, experți internaționali au efectuat o evaluare globală a siguranței și securității chimice în Ucraina (denumită în continuare „evaluarea globală”). Evaluarea globală a analizat, printre altele, politicile în ansamblu din Ucraina în domeniul siguranței și securității chimice, siguranța și securitatea transportului de substanțe chimice periculoase, infrastructura și capacitățile tehnice necesare analizării substanțelor chimice periculoase, controalele vamale și la frontieră vizând circulația substanțelor chimice periculoase, siguranța și securitatea fabricării, depozitării și utilizării substanțelor chimice de către industria națională.
Ca urmare, OSCE a elaborat trei proiecte în vederea sprijinirii ICSSP în Ucraina. Acestea au fost puse la punct în cooperare cu autoritățile ucrainene relevante. Toate proiectele ar urma să fie puse în aplicare în concordanță cu dispozițiile corespunzătoare din planul de punere în aplicare a Acordului de asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Ucraina, pe de altă parte (denumit în continuare „Acordul de asociere”).
2. Obiective
Obiectivul general al prezentei decizii este sprijinirea proiectelor OSCE care vizează sporirea siguranței și securității chimice în Ucraina, în concordanță cu RCSONU 1540 (2004) și cu Acordul de asociere, contribuind în mod semnificativ la ICSSP în Ucraina. În mod deosebit, prezenta decizie vizează reducerea amenințării reprezentate de comerțul ilicit cu substanțe chimice controlate și toxice în regiunea acoperită de OSCE, mai ales în Ucraina, promovând astfel pacea și securitatea în vecinătatea Uniunii.
3. Descrierea proiectelor
3.1. Proiectul nr. 1: îmbunătățirea sistemului de reglementare al Ucrainei în domeniul siguranței și securității chimice
3.1.1. Obiectivul proiectului:
|
— |
îmbunătățirea bazei legislative și de reglementare a Ucrainei în domeniul siguranței și securității chimice, ca parte a ICSSP, în concordanță cu obligațiile ce decurg din RCSONU 1540 (2004). |
3.1.2. Descrierea proiectului:
|
— |
pentru a sprijini agențiile guvernamentale ucrainene în abordarea amenințărilor care derivă din utilizarea necorespunzătoare a substanțelor chimice toxice, OSCE și autoritățile competente din Ucraina au identificat patru documente prioritare vizând îmbunătățirea legislației în domeniul siguranței și securității chimice:
|
3.1.3. Rezultatele preconizate ale proiectului:
|
— |
proiectul va elabora cele patru documente menționate la punctul 3.1.2, în vederea adoptării lor în cadrul legislativ și de reglementare. |
3.1.4. Beneficiarii proiectului:
|
— |
Ministerul Dezvoltării Economice și Comerțului din Ucraina; |
|
— |
Serviciul de Stat pentru Urgențe al Ucrainei. |
3.2. Proiectul nr. 2: înființarea unui centru național de referință ucrainean care să identifice substanțele chimice controlate și toxice
3.2.1. Obiectivul proiectului:
|
— |
îmbunătățirea capacității autorităților ucrainene de a identifica substanțele chimice toxice și precursorii acestora și de a efectua anchete criminalistice vizând utilizarea necorespunzătoare, ca parte a ICSSP, în concordanță cu obligațiile ce decurg din RCSONU 1540 (2004). |
3.2.2. Descrierea proiectului:
|
— |
în conformitate cu recomandarea făcută prin evaluarea globală și aprobată de Ministerul Sănătății din Ucraina, ar putea fi înființat un centru național de referință pe baza unui centru de cercetare existent. Cu toate acestea, laboratoarele centrului de cercetare respectiv nu dispun de baza de reglementare necesară, de proceduri standard de operare pentru furnizarea de servicii către autoritățile interesate și către organizații din sectorul privat, și nici de instrumente de analiză chimică specifice și de înaltă rezoluție pentru depistarea și identificarea precisă și fiabilă a substanțelor chimice periculoase. Prin urmare, acest proiect va contribui la înființarea unui centru național de referință complet funcțional, inclusiv prin achiziția de instrumente de analiză chimică de înaltă rezoluție și asigurarea unor cursuri de formare corespunzătoare pentru personalul laboratorului. |
3.2.3. Rezultatele preconizate ale proiectului:
|
— |
înființarea centrului național de referință pentru identificarea substanțelor chimice controlate și toxice și integrarea acestuia în sistemele naționale și internaționale de răspuns la amenințările chimice; |
|
— |
modernizarea echipamentelor de laborator ale centrului de cercetare; |
|
— |
integrarea centrului național de referință în cadrul internațional; |
|
— |
formarea personalului de laborator. |
3.2.4. Beneficiarii proiectului:
|
— |
Ministerul Sănătății din Ucraina. |
3.3. Proiectul nr. 3: întărirea controalelor asupra circulației transfrontaliere a substanțelor chimice controlate și toxice
3.3.1. Obiectivul proiectului:
|
— |
îmbunătățirea controalelor la frontieră și a monitorizării substanțelor chimice aflate în tranzit pe teritoriul Ucrainei, în concordanță cu obligațiile ce decurg din RCSONU 1540 (2004). |
3.3.2. Descrierea proiectului:
|
— |
evaluarea globală a indicat că este nevoie de o consolidare a controalelor interne asupra circulației transfrontaliere a substanțelor chimice toxice și îmbunătățirea capacităților naționale în această privință. Prin urmare, proiectul urmărește înființarea unor sisteme naționale de formare standardizate și pregătirea instructorilor din cadrul Serviciului de Pază a Frontierei de Stat al Ucrainei și al Serviciului Fiscal de Stat al Ucrainei cu privire la depistarea și identificarea substanțelor chimice controlate și toxice care traversează frontiera de stat a Ucrainei. Acesta va pune la dispoziția autorităților ucrainene cunoștințe solide și bune practici privind procedurile din domeniul siguranței și securității chimice și al gestionării situațiilor de criză care implică substanțe chimice controlate și toxice, prin intermediul elaborării unor proceduri standard de operare la nivel național armonizate cu cele ale Uniunii, prin stabilirea unor standarde și practici internaționale în respectivul domeniu, precum și prin organizarea de exerciții de simulare și de exerciții pe teren la frontiere etc. Proiectul va mai contribui la îmbunătățirea controlului exporturilor prin asigurarea respectării de către autoritățile vamale ucrainene a listei de control a Uniunii de produse cu dublă utilizare. |
|
— |
Au fost identificate următoarele domenii care vor face obiectul intervențiilor:
|
3.3.3. Rezultatele preconizate ale proiectului:
|
— |
dezvoltarea unor programe naționale de formare pentru Serviciul Fiscal de Stat al Ucrainei și pentru Serviciul de Pază a Frontierei de Stat al Ucrainei, pe tema procedurilor legate de siguranța și securitatea chimice și de gestionarea situațiilor de criză în ceea ce privește circulația transfrontalieră a substanțelor chimice controlate și periculoase la punctele terestre de trecere a frontierei, în porturi și aeroporturi; |
|
— |
pregătirea personalului, inclusiv a instructorilor din cadrul Serviciului Fiscal de Stat al Ucrainei și al Serviciului de Pază a Frontierei de Stat al Ucrainei, precum și a autorităților din domeniul transporturilor, la nivel normativ, managerial și operațional; |
|
— |
consolidarea capacităților de control al exporturilor și de asigurare a respectării normelor în domeniu, în vederea controlării circulației transfrontaliere a substanțelor chimice controlate și periculoase la punctele terestre de trecere a frontierei, în porturi și aeroporturi. |
3.3.4. Beneficiarii proiectului:
|
— |
Serviciul Fiscal de Stat al Ucrainei; |
|
— |
Serviciul de Pază a Frontierei de Stat al Ucrainei. |
4. Sprijin administrativ pentru punerea în aplicare a proiectelor
Personalul special desemnat din cadrul Secretariatului OSCE și din biroul coordonatorului de proiecte pentru Ucraina al OSCE va coordona și gestiona punerea în aplicare a activităților de proiect stabilite la punctul 3 în vederea dezvoltării în continuare a cadrului de colaborare dintre partenerii ucraineni, inclusiv prin elaborarea unor propuneri de proiecte și a unor măsuri la nivel național noi și relevante.
Personalul auxiliar va îndeplini următoarele sarcini:
|
— |
gestionarea proiectelor la fiecare etapă a ciclului de viață al proiectului; |
|
— |
supravegherea financiară curentă a proiectelor; |
|
— |
furnizarea de expertiză tehnică și juridică, sprijinirea achizițiilor publice de anvergură, colaborarea cu alte organizații internaționale, asigurarea calității și controlul calității în ceea ce privește rezultatele proiectelor aprobate, raportarea către Uniune cu privire la toate activitățile ICSSP; |
|
— |
sprijinirea autorităților ucrainene în vederea dezvoltării unor măsuri naționale noi în cadrul ICSSP, în concordanță cu RCSONU 1540 (2004). |
5. Durată
Durata totală estimată a proiectelor va fi de 36 de luni.
6. Entitatea de punere în aplicare din punct de vedere tehnic
Punerea în aplicare din punct de vedere tehnic a prezentei decizii va fi încredințată Secretariatului OSCE. Secretariatul OSCE va pune în aplicare activitățile în temeiul prezentei decizii în cooperare cu alte organizații și agenții internaționale, în special în vederea asigurării sinergiilor eficace și a evitării duplicării activităților Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice, asigurând coerența cu Convenția privind armele chimice.
7. Raportare
Secretariatul OSCE va întocmi rapoarte periodice, precum și rapoarte după încheierea fiecăreia dintre activitățile descrise. Rapoartele finale ar trebui transmise către Uniune cel târziu la șase săptămâni de la încheierea activităților relevante.
8. Comitetul director
Comitetul director pentru aceste proiecte va fi alcătuit dintr-un reprezentant al Înaltului Reprezentant și un reprezentant din entitatea de punere în aplicare menționată la punctul 6 din prezenta anexă. Comitetul director va revizui periodic punerea în aplicare a acestei decizii, cel puțin o dată la șase luni, inclusiv prin utilizarea de mijloace electronice de comunicare.
Costul total al proiectelor se ridică la 1 431 156,90 EUR.
9. Costul total estimat al proiectelor și contribuția financiară a Uniunii
Costul total al proiectelor se ridică la 1 431 156,90 EUR.
|
12.7.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 179/15 |
DECIZIA (PESC) 2017/1253 A CONSILIULUI
din 11 iulie 2017
de modificare a Deciziei 2012/392/PESC privind misiunea PSAC a Uniunii Europene în Niger (EUCAP Sahel Niger)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 28, articolul 42 alineatul (4) și articolul 43 alineatul (2),
având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,
întrucât:
|
(1) |
La 16 iulie 2012, Consiliul a adoptat Decizia 2012/392/PESC (1) de instituire a misiunii PSAC a Uniunii Europene în Niger (EUCAP Sahel Niger) pentru a sprijini consolidarea capacităților actorilor în domeniul securității din Niger în combaterea terorismului și a criminalității organizate. |
|
(2) |
La 18 iulie 2016, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2016/1172 (2) prin care s-a prelungit mandatul misiunii până la 15 iulie 2018 și s-a stabilit o valoare de referință financiară până la 15 iulie 2017. |
|
(3) |
Decizia 2012/392/PESC ar trebui să fie modificată pentru a prevedea o valoare de referință financiară pentru perioada cuprinsă între 16 iulie 2017 și 15 iulie 2018. |
|
(4) |
EUCAP Sahel Niger se va desfășura în contextul unei situații care s-ar putea deteriora și care ar putea împiedica îndeplinirea obiectivelor acțiunii externe a Uniunii, astfel cum sunt prevăzute la articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
La articolul 13 alineatul (1) din Decizia 2012/392/PESC se adaugă următorul paragraf:
„Valoarea de referință financiară destinată acoperirii cheltuielilor legate de EUCAP Sahel Niger pentru perioada cuprinsă între 16 iulie 2017 și 15 iulie 2018 este de 31 000 000 EUR.”
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Se aplică de la 16 iulie 2017.
Adoptată la Bruxelles, 11 iulie 2017.
Pentru Consiliu
Președintele
T. TÕNISTE
(1) Decizia 2012/392/PESC a Consiliului din 16 iulie 2012 privind misiunea PSAC a Uniunii Europene în Niger (EUCAP Sahel Niger) (JO L 187, 17.7.2012, p. 48).
(2) Decizia (PESC) 2016/1172 a Consiliului din 18 iulie 2016 de modificare a Deciziei 2012/392/PESC privind misiunea PSAC a Uniunii Europene în Niger (EUCAP Sahel Niger) (JO L 193, 19.7.2016, p. 106).
|
12.7.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 179/16 |
DECIZIA (UE) 2017/1254 A COMISIEI
din 4 iulie 2017
privind propunerea de inițiativă cetățenească intitulată „Stop TTIP”
[notificată cu numărul C(2017) 4725]
(Numai textul în limba engleză este autentic)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 211/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 privind inițiativa cetățenească (1), în special articolul 4,
întrucât:
|
(1) |
Prin Decizia C(2014) 6501 a Comisiei din 10 septembrie 2014 a fost refuzată înregistrarea inițiativei cetățenești intitulate „Stop TTIP”. În hotărârea sa din 10 mai 2017 în cauza T-754/14, Tribunalul Uniunii Europene a anulat această decizie. Comisia trebuie să ia măsurile necesare pentru a se conforma hotărârii Tribunalului, și anume să adopte o nouă decizie cu privire la cererea de înregistrare a propunerii de inițiativă cetățenească. |
|
(2) |
Obiectivul propunerii de inițiativă cetățenească intitulată „Stop TTIP” este prezentat după cum urmează: „Invităm Comisia Europeană să recomande Consiliului să anuleze mandatul de negociere a Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) și să nu încheie Acordul economic și comercial cuprinzător (CETA)”. |
|
(3) |
Obiectivele declarate ale propunerii de inițiativă cetățenească sunt următoarele: „Dorim să împiedicăm semnarea TTIP și CETA deoarece aceste acte includ mai multe subiecte critice, precum soluționarea litigiilor dintre investitori și stat și normele privind cooperarea în materie de reglementare, care reprezintă o amenințare la adresa democrației și a statului de drept. Vrem să evităm ca, în urma unor negocieri netransparente, normele în materie de ocupare a forței de muncă, standardele sociale, de mediu, de protecție a vieții private și a consumatorilor să fie afectate negativ, iar serviciile publice (de exemplu, serviciile de furnizare a apei) și bunurile culturale să fie dereglementate. Inițiativa cetățenească europeană sprijină o politică comercială și de investiții alternativă în UE”. |
|
(4) |
Deciziile Consiliului de autorizare a începerii negocierilor acordurilor internaționale dintre Uniune și țările terțe, cum ar fi Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții și Acordul economic și comercial cuprinzător dintre Canada, pe de o parte, și Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de altă parte (CETA), precum și deciziile Consiliului de autorizare a semnării sau a încheierii unor astfel de acorduri sunt acte juridice ale Uniunii menite să pună în aplicare tratatele adoptate pe baza unei recomandări sau a unei propuneri a Comisiei. Aceste acte juridice pot, așadar, să facă obiectul unei inițiative cetățenești europene. |
|
(5) |
CETA a fost însă semnat la 30 octombrie 2016, după ce a fost adoptată Decizia (UE) 2017/37 a Consiliului (2). Prin urmare, inițiativa cetățenească a rămas fără obiect, în măsura în care viza o propunere a Comisiei privind o decizie a Consiliului de a nu semna acordul CETA. |
|
(6) |
Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) consolidează cetățenia Uniunii și îmbunătățește și mai mult funcționarea democratică a Uniunii, prevăzând, printre altele, că fiecare cetățean trebuie să aibă dreptul de a participa la viața democratică a Uniunii prin intermediul unei inițiative cetățenești europene. |
|
(7) |
În acest scop, procedurile și condițiile necesare pentru o inițiativă cetățenească ar trebui să fie clare, simple, accesibile și proporționale cu natura inițiativei cetățenești, astfel încât să încurajeze participarea cetățenilor și să mărească accesibilitatea Uniunii. |
|
(8) |
Din aceste motive, este adecvat să se considere că propunerea de inițiativă cetățenească nu se află în mod vădit în afara sferei de competență a Comisiei în ceea ce privește prezentarea unei propuneri de act juridic al Uniunii în scopul punerii în aplicare a tratatelor, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (b) din regulament. |
|
(9) |
Prin urmare, propunerea de inițiativă cetățenească intitulată „Stop TTIP” ar trebui să fie înregistrată. Cu toate acestea, declarațiile de susținere a inițiativei cetățenești propuse ar trebui să se colecteze numai în măsura în care aceasta vizează propuneri sau recomandări din partea Comisiei pentru acte juridice altele decât o decizie a Consiliului de a nu semna acordul CETA, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
(1) Propunerea de inițiativă cetățenească intitulată „Stop TTIP” este înregistrată.
(2) Declarațiile de susținere a acestei propuneri de inițiativă cetățenească pot fi colectate, plecând de la premisa că aceasta vizează propuneri sau recomandări din partea Comisiei pentru acte juridice altele decât o decizie a Consiliului de a nu semna Acordul economic și comercial cuprinzător dintre Canada, pe de o parte, și Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de altă parte (CETA).
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la 10 iulie 2017.
Articolul 3
Prezenta decizie se adresează organizatorilor (membrii comitetului cetățenilor) propunerii de inițiativă cetățenească intitulată „Stop TTIP”, reprezentați de domnul Michael EFLER și de [date cu caracter personal șterse în urma unor discuții cu organizatorii], care acționează în calitate de persoane de contact.
Adoptată la Strasbourg, 4 iulie 2017.
Pentru Comisie
Frans TIMMERMANS
Prim-vicepreședinte
(2) Decizia (UE) 2017/37 a Consiliului din 28 octombrie 2016 privind semnarea, în numele Uniunii Europene, a Acordului economic și comercial cuprinzător (CETA) dintre Canada, pe de o parte, și Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de altă parte (JO L 11, 14.1.2017, p. 1).
|
12.7.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 179/18 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/1255 A COMISIEI
din 11 iulie 2017
privind un model de descriere a sistemelor și procedurilor naționale pentru admiterea organizațiilor ca membri și parteneri EURES
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2016/589 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 aprilie 2016 privind o rețea europeană de servicii de ocupare a forței de muncă (EURES), accesul lucrătorilor la servicii de mobilitate și integrarea mai bună a piețelor forței de muncă și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 492/2011 și (UE) nr. 1296/2013 (1), în special articolul 11 alineatul (8),
după consultarea Comitetului EURES,
întrucât:
|
(1) |
Regulamentul (UE) 2016/589 stabilește, printre altele, principiile și criteriile de bază pentru admiterea membrilor și partenerilor EURES. |
|
(2) |
În conformitate cu articolul 11 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/589, fiecare stat membru ar trebui să instituie, cel târziu până la 13 mai 2018, un sistem de admitere a organizațiilor pentru a deveni membri și parteneri EURES, de monitorizare a activităților acestora și a conformării lor la legislația aplicabilă în aplicarea regulamentului respectiv și, în cazul în care este necesar, de revocare a admiterii acestora. |
|
(3) |
Organizațiile care sunt autorizate să participe ca membri și parteneri EURES în cursul unei perioade de tranziție, în conformitate cu articolul 40 din Regulamentul (UE) 2016/589, ar trebui, pentru a rămâne în cadrul rețelei EURES după expirarea perioadei în cauză, să depună cereri care vor fi tratate în cadrul acestor sisteme de admitere. |
|
(4) |
Serviciile publice de ocupare a forței de muncă desemnate în temeiul articolului 10 din Regulamentul (UE) 2016/589 nu sunt supuse sistemelor de admitere, dar ar trebui să îndeplinească obligațiile și să respecte criteriile prevăzute la articolul respectiv. |
|
(5) |
În conformitate cu articolul 11 alineatele (6) și (7) din Regulamentul (UE) 2016/589, statele membre, prin intermediul birourilor lor naționale de coordonare, trebuie să informeze Biroul european de coordonare în legătură cu sistemele lor de admitere, precum și cu cererile aprobate, respinse sau retrase, iar Biroul european de coordonare ar trebui să transmită aceste informații celorlalte birouri naționale de coordonare. |
|
(6) |
Un schimb de informații și o cooperare sistematice între statele membre pot contribui la îmbunătățirea calității conceperii sistemelor de admitere naționale și pot susține punerea lor în aplicare. |
|
(7) |
Pentru a asigura un schimb deschis de informații și învățarea reciprocă între statele membre, este necesar să se utilizeze un model comun pentru a descrie sistemele naționale de admitere și să se instituie un mecanism pentru schimbul de informații. |
|
(8) |
Este posibil ca modelul să trebuiască să fie adaptat în timp pentru a reflecta modificările de pe piața serviciilor de recrutare și alte evoluții. Prin urmare, este important să se instituie un model de guvernanță care să asigure consultarea și implicarea corespunzătoare a birourilor naționale de coordonare înainte de adoptarea unor modificări care trebuie aduse modelului, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Obiect
Prezenta decizie stabilește modelul care trebuie utilizat de către statele membre pentru descrierea sistemelor lor de admitere a membrilor și partenerilor EURES, stabilite în temeiul articolului 11 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/589 (sistemele naționale de admitere), a procedurilor pentru modificarea modelului și a mecanismelor pentru schimbul de informații cu privire la sistemele de admitere cu alte state membre.
Articolul 2
Principii generale
(1) Statele membre fac schimb de informații cu privire la sistemele de admitere, în conformitate cu modelul comun menționat la articolul 6, și actualizează aceste informații de fiecare dată când acestea sunt modificate.
(2) În scopul funcționării sistemelor de admitere, fiecare stat membru asigură următoarele funcții:
|
(a) |
prelucrarea și evaluarea cererilor de a deveni membri sau parteneri EURES; |
|
(b) |
luarea deciziilor privind aprobarea sau respingerea unor astfel de cereri și privind revocarea admiterilor; |
|
(c) |
tratarea și rezolvarea reclamațiilor privind deciziile menționate la litera (b) și punerea la dispoziție a unor căi de atac împotriva unor astfel de decizii; |
|
(d) |
monitorizarea respectării de către membrii și partenerii EURES a sistemului național de admitere și a obligațiilor prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/589. |
(3) Statele membre se asigură că solicitanții sunt informați în mod clar cu privire la modul în care cererile lor vor fi tratate, în special în ceea ce privește schimbul de informații cu alte state membre cu privire la deciziile privind admiterile, monitorizarea și revocările.
Articolul 3
Roluri și responsabilități ale birourilor naționale de coordonare
Astfel cum se prevede la articolul 11 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2016/589, în statele lor membre, birourile naționale de coordonare sunt responsabile cu informarea Biroului european de coordonare cu privire la sistemul național de admitere și aplicarea acestuia, în special prin:
|
(a) |
furnizarea de informații cu privire la sistemul național de admitere, inclusiv toate criteriile și cerințele aplicabile, prin prezentarea formularului modelului comun completat menționat la articolul 6 și, dacă este cazul, prin actualizarea acestuia; |
|
(b) |
informarea Biroului european de coordonare în legătură cu membrii și partenerii EURES admiși în conformitate cu sistemul național de admitere; |
|
(c) |
informarea Biroului european de coordonare cu privire la orice refuz de admitere pe motiv de neconformitate, în special cu punctul 1 din secțiunea 1 din anexa I la Regulamentul (UE) 2016/589; |
|
(d) |
informarea Biroului european de coordonare cu privire la orice revocare a admiterii membrilor și partenerilor EURES și la motivele acesteia. |
Articolul 4
Roluri și responsabilități ale Biroului european de coordonare
(1) Biroul european de coordonare este responsabil pentru sprijinirea schimbului de informații între statele membre cu privire la sistemele naționale de admitere și funcționarea acestora, în special prin:
|
(a) |
crearea și menținerea unei secțiuni dedicate pe extranetul portalului EURES pentru a pune la dispoziția birourilor naționale de coordonare:
|
|
(b) |
furnizarea oricăror alte instrumente, a formării și a sprijinului necesare pentru a facilita schimbul de informații și învățarea reciprocă cu privire la sistemele de admitere; |
|
(c) |
informarea în mod regulat a Grupului de coordonare cu privire la funcționarea schimbului de informații și, dacă este cazul, propunerea de modificări care trebuie aduse modelului și procedurilor. |
(2) Biroul european de coordonare publică lista membrilor și partenerilor EURES pe portalul EURES de comun acord cu fiecare birou național de coordonare.
Articolul 5
Roluri și responsabilități ale Grupului de coordonare
(1) Grupul de coordonare monitorizează îndeaproape funcționarea sistemelor naționale de admitere și funcționează ca un for pentru schimbul de opinii și de bune practici în vederea îmbunătățirii funcționării sistemelor respective.
(2) Grupul de coordonare efectuează o dată pe an o revizuire a aplicării prezentei decizii, ceea ce va constitui contribuția Grupului de coordonare la rapoartele de activitate și de evaluare ex post ale Comisiei, în conformitate cu articolele 33 și 35 din Regulamentul (UE) 2016/589.
(3) În cazul în care secțiunea extranet menționată la articolul 4 alineatul (1) litera (a) sau orice informații și documente conexe trebuie să fie adaptate sau modificate, Biroul european de coordonare consultă Grupul de coordonare, înainte de adoptarea unei noi versiuni, în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) 2016/589.
Articolul 6
Modelul
(1) Birourile naționale de coordonare utilizează o versiune electronică a modelului reprodus în anexă pentru descrierea sistemelor naționale de admitere, a criteriilor și a cerințelor aplicate, precum și a organismelor desemnate pentru funcționarea lor.
(2) De îndată ce a fost înființat un sistem național de admitere, modelul completat este transmis Biroului european de coordonare. De fiecare dată când apar modificări în ceea ce privește informațiile care au fost astfel prezentate, Biroul național de coordonare completează și transmite fără întârziere un model nou care conține informații actualizate.
Articolul 7
Intrarea în vigoare
(1) Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
(2) Biroul european de coordonare pune la dispoziția birourilor naționale de coordonare versiunea electronică a modelului care figurează în anexă, orice modificări ulterioare aduse acestuia și orice alte documente de orientare relevante pe extranetul portalului EURES, până cel târziu la 1 decembrie 2017.
Adoptată la Bruxelles, 11 iulie 2017.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
ANEXĂ
Modelul care trebuie utilizat de către birourile naționale de coordonare pentru a furniza informații cu privire la sistemele și procedurile naționale de admitere a organizațiilor ca membri și parteneri EURES
Versiunea electronică a acestui model și orice versiuni consolidate și modificate ulterior ale acestuia vor fi puse la dispoziția birourilor naționale de coordonare pe extranetul portalului EURES.
I. TEMEI JURIDIC
Trimitere la legislația, normele și reglementările naționale.
II. PROCEDURA DE SELECȚIE A MEMBRILOR ȘI PARTENERILOR EURES
1. Metodă
|
(a) |
Descrieți metoda aleasă pentru selectarea membrilor și partenerilor EURES:
|
|
(b) |
Explicați modul în care este asigurată publicitatea (de exemplu, notificările sunt publicate în format electronic?) |
2. Prevenirea conflictelor de interese
Explicați măsurile de prevenire a conflictelor de interese în temeiul articolului 2 alineatul (2) din prezenta decizie
3. Organizarea procesului de admitere până la decizie
|
(a) |
Organism responsabil de tratarea și evaluarea cererilor |
|
(b) |
Funcțiile organismului |
4. Procesul de decizie și informare a părților terțe
|
(a) |
Organism responsabil de deciziile de aprobare/respingere pe baza evaluării cererilor |
|
(b) |
Funcțiile organismului |
|
(c) |
Timpul de așteptare între prezentarea cererii și comunicarea aprobării/respingerii solicitanților |
|
(d) |
Explicați modul în care solicitanții sunt informați cu privire la aprobarea/respingerea cererii lor |
|
(e) |
Explicați modul în care este tratată publicarea membrilor și partenerilor EURES selectați astfel încât să se asigure transparența |
5. Garantarea respectării legii
|
(a) |
Organism responsabil |
|
(b) |
Explicați modul în care sunt tratate plângerile legate de sistemele de admitere |
|
(c) |
Căi de atac disponibile după refuzarea admiterii |
6. Perioada de admitere
Admiterea este limitată în timp? Dacă da, pentru ce durată?
7. Procedura de readmisie
Explicați procesul și calendarul
8. Taxe pentru procesarea cererii
Există taxe care le sunt impuse solicitanților? În cazul unui răspuns afirmativ, cum sunt calculate aceste costuri?
III. CRITERII DE ADMITERE
|
1. |
Aplicarea criteriilor minime menționate în anexa I la Regulamentul (UE) 2016/589. |
|
2. |
Criterii naționale posibile și motivele pentru care sunt considerate necesare în ceea ce privește obiectivele stabilite la articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/589. |
IV. MONITORIZAREA
|
1. |
Organism/organisme responsabil(e) |
|
2. |
Metoda (bazată pe date, control și audit, controale prin sondaj etc.) |
|
3. |
Frecvența controalelor |
|
4. |
Tratarea plângerilor referitoare la funcționarea membrilor și partenerilor EURES |
|
5. |
Consecințele nerespectării cerințelor sistemului de admitere și a obligațiilor prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/589 |
V. PROCEDURA DE REVOCARE A ADMITERII
|
1. |
Organism responsabil |
|
2. |
Funcțiile organismului |
|
3. |
Explicați procedura și calendarul pentru tratarea cazurilor |
|
4. |
Căile de atac disponibile după revocare |
VI. CRITERII PENTRU REVOCAREA ADMITERII
Vă rugăm să enumerați criteriile naționale pentru revocarea admiterii.
VII. LISTA MEMBRILOR ȘI PARTENERILOR EURES
Lista cu membrii și partenerii EURES se atașează la model atunci când acesta este prezentat Biroului european de coordonare și se actualizează permanent.
|
12.7.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 179/24 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/1256 A COMISIEI
din 11 iulie 2017
privind modelele și procedurile necesare pentru schimbul de informații la nivelul Uniunii referitoare la programele naționale de lucru ale rețelei EURES
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2016/589 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 aprilie 2016 privind o rețea europeană de servicii de ocupare a forței de muncă (EURES), accesul lucrătorilor la servicii de mobilitate și integrarea mai bună a piețelor forței de muncă și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 492/2011 și (UE) nr. 1296/2013 (1), în special articolul 31 alineatul (5),
după consultarea Comitetului EURES,
întrucât:
|
(1) |
În Regulamentul (UE) 2016/589 se solicită Comisiei și statelor membre să creeze, la nivelul Uniunii, un sistem eficient de schimb de informații referitoare la oferta și cererea de forță de muncă la nivel național, regional și sectorial, care să fie utilizat de statele membre ca bază pentru consolidarea cooperării practice în cadrul rețelei EURES. |
|
(2) |
Articolul 30 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/589 prevede obligația statelor membre de a colecta și analiza informații defalcate în funcție de gen privind deficitele și surplusurile de forță de muncă pe piețele forței de muncă naționale și sectoriale, acordând o atenție deosebită grupurilor celor mai vulnerabile de pe piața forței de muncă și regiunilor celor mai afectate de șomaj, și activitățile EURES la nivel național și, după caz, la nivel transfrontalier. |
|
(3) |
Articolul 31 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/589 prevede ca birourile naționale de coordonare să elaboreze programe naționale de lucru pentru activitățile rețelei EURES în statele lor membre. Schimbul de programe naționale de lucru între statele membre în cadrul unui ciclul de programare ar trebui să permită birourilor naționale de coordonare să direcționeze resursele rețelei EURES către acțiuni și proiecte adecvate și, în felul acesta, să ghideze dezvoltarea rețelei ca instrument mai orientat spre rezultate, receptiv la nevoile lucrătorilor și ale angajatorilor în funcție de dinamica piețelor forței de muncă. |
|
(4) |
Schimburile de informații dintre birourile naționale de coordonare și Biroul european de coordonare cu privire la programele lor de lucru și o analiză comună a proiectelor ar îmbunătăți funcționarea rețelei, ar spori transparența și ar consolida oportunitățile de cooperare în cadrul rețelei. |
|
(5) |
Pentru a transpune practic articolul 31 din Regulamentul (UE) 2016/589, birourile naționale de coordonare ar trebui să colecteze și să analizeze informațiile disponibile la nivel național menționate la această dispoziție, ca parte din elaborarea programului național de lucru și sunt invitate să ia în considerare orice rapoarte și documente relevante disponibile la nivelul Uniunii. |
|
(6) |
În conformitate cu articolul 31 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/589, programele naționale de lucru întocmite de birourile naționale de coordonare ar trebui să fie elaborate pe o bază anuală și ar trebui să precizeze activitățile principale care urmează să fie desfășurate în cadrul rețelei EURES, resursele umane și financiare globale alocate pentru punerea lor în aplicare, precum și modalitățile de monitorizare și de evaluare a activităților planificate. |
|
(7) |
Comisia Europeană instituie un model comun pentru programele naționale de lucru, a cărui structură reflectă obiectivul general al Regulamentului (UE) 2016/589, pentru a se asigura că toate statele membre identifică principalele activități desfășurate în ceea ce privește serviciile de asistență pentru lucrători și angajatori menționate la articolele 21-28 din Regulamentul (UE) 2016/589. |
|
(8) |
Este oportună stabilirea unui calendar comun pentru pregătirea programelor naționale de lucru, care să țină cont de experiențele acumulate prin cooperarea în ceea ce privește programarea în comun între birourile naționale de coordonare în temeiul Deciziei de punere în aplicare 2012/733/UE a Comisiei (2) și care să fie suficient de flexibil pentru a se adapta diferitelor structuri naționale. |
|
(9) |
Toate sinergiile potențiale cu mecanismele și procedurile de colectare și analiză a datelor referitoare la mai multe domenii de activitate ale EURES efectuate la nivel național, în conformitate cu articolul 32 din Regulamentul (UE) 2016/589, ar trebui exploatate, în special astfel încât programele naționale de lucru să utilizeze indicatori care se bazează pe practicile existente în cadrul serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, să fie coerente și să contribuie la exercițiul de colectare a datelor la care se face referire în actele de punere în aplicare care urmează să fie adoptate în temeiul articolului 32 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/589. |
|
(10) |
Personalul EURES al membrilor și partenerilor EURES ar trebui să aibă acces la informațiile relevante ale programelor naționale de lucru pentru a contribui mai bine la realizările rețelei EURES, astfel cum se prevede la articolul 6 din Regulamentul (UE) 2016/589. |
|
(11) |
Informațiile colectate în cadrul programelor naționale de lucru privind activitățile și rezultatele pot constitui o contribuție importantă la pregătirea raportului privind activitatea EURES pe care Comisia este invitată să îl prezinte la fiecare doi ani, în temeiul articolului 33 din Regulamentul (UE) 2016/589 Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor și este, prin urmare, necesar să se examineze ce părți din programele de lucru pot fi puse la dispoziție în acest scop, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Obiectul
Prezenta decizie stabilește dispozițiile necesare pentru schimbul de informații în cadrul rețelei EURES în ceea ce privește programarea activităților sale.
În acest sens, ea prevede modelul care trebuie utilizat de către birourile naționale de coordonare atunci când își elaborează programele naționale de lucru, în conformitate cu articolul 31 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/589, și stabilește procedurile pentru schimbul de informații referitoare la programele naționale de lucru la nivelul Uniunii.
Articolul 2
Organizarea ciclului de programare
(1) Fiecare birou național de coordonare elaborează, în fiecare an, un program național de lucru pentru activitățile rețelei EURES în statul său membru, în conformitate cu modelul indicat în anexa I.
(2) Proiectele de programe naționale de lucru sunt puse la dispoziția tuturor birourilor naționale de coordonare, care vor avea posibilitatea să se informeze cu privire la activitățile planificate și să prezinte propuneri de cooperare și de schimb de informații în ceea ce privește activitățile.
(3) Reprezentanților partenerilor sociali la nivelul Uniunii care participă la grupul de coordonare li se acordă posibilitatea de a formula observații cu privire la proiectele de programe naționale de lucru.
(4) După expirarea termenului acordat pentru formularea observațiilor, programele naționale de lucru finale se pun la dispoziția tuturor birourilor naționale de coordonare.
(5) Programele naționale de lucru utilizează, pe cât posibil, indicatorii și obiectivele aplicabile actelor de punere în aplicare care urmează să fie adoptate în temeiul articolului 32 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/589.
(6) Programele naționale de lucru pot utiliza alți indicatori suplimentari.
(7) Birourile naționale de coordonare elaborează un raport anual cu privire la punerea în aplicare a programelor naționale de lucru, descriind rezultatele activităților planificate.
Articolul 3
Roluri și responsabilități ale birourilor naționale de coordonare
Birourile naționale de coordonare sunt responsabile, în statul lor membru, de:
|
(a) |
colectarea, analizarea și schimbul de informații necesare, în temeiul articolului 30 din Regulamentul (UE) 2016/589, pregătirii proiectului de program național de activitate al acestora; |
|
(b) |
elaborarea programului lor național de lucru utilizând modelul din anexa I; |
|
(c) |
respectarea termenelor stabilite în anexa II pentru prezentarea proiectelor de programe naționale de lucru; |
|
(d) |
punerea la dispoziția rețelei a proiectului lor de program național de lucru prin mijloacele prevăzute de Biroul european de coordonare; |
|
(e) |
participarea la exercițiul de evaluare comună a proiectelor de programe naționale de lucru în vederea finalizării acestor programe și a consolidării cooperării practice în ceea ce privește furnizarea de servicii de asistență lucrătorilor și angajatorilor; |
|
(f) |
finalizarea programului național de lucru după evaluarea comună; |
|
(g) |
actualizarea programelor de lucru naționale de fiecare dată când este necesar și punerea la dispoziția rețelei a actualizărilor prin mijloacele prevăzute de Biroul european de coordonare; |
|
(h) |
raportarea cu privire la punerea în aplicare a activităților prevăzute în programul de lucru național, cu respectarea termenelor stabilite în anexa II. |
Articolul 4
Roluri și responsabilități ale Biroului european de coordonare
Biroul european de coordonare este responsabil pentru sprijinirea schimbului de informații între statele membre cu privire la programele naționale de lucru și exercițiul de evaluare comună, în special prin:
|
(a) |
schimbul de informații relevante pentru articolul 30 din Regulamentul (UE) 2016/589 care sunt disponibile la nivelul Uniunii cu birourile naționale de coordonare pentru a le sprijini în pregătirea proiectelor de programe naționale de lucru; |
|
(b) |
dezvoltarea și menținerea unui instrument pe extranetul portalului EURES prin care să se pună la dispoziția birourilor naționale de coordonare modelul menționat la articolul 7, precum și orice informații conexe privind modul în care trebuie completat și depus, și care să ofere birourilor naționale de coordonare ocazia de a revizui și de a face observații în mod reciproc privind proiectele de programe de lucru naționale; |
|
(c) |
supravegherea respectării termenelor stabilite în anexa II pentru prezentarea proiectelor de programe naționale de lucru, pentru exercițiul de evaluare în comun și pentru raportarea cu privire la punerea în aplicare a programelor de lucru naționale; |
|
(d) |
furnizarea oricăror alte instrumente, a formării și a sprijinului necesare pentru a facilita schimbul de informații și învățarea reciprocă privind ciclul de programare; |
|
(e) |
punerea la dispoziția întregii rețele EURES printr-o secțiune specială pe extranetul portalului EURES a elementelor relevante ale ciclului de programare, cu scopul de a crește gradul de transparență și de învățare reciprocă; |
|
(f) |
încurajarea birourilor naționale de coordonare în ceea ce privește asigurarea coerenței între aplicarea articolelor 31 și 32 din Regulamentul (UE) 2016/589; |
|
(g) |
informarea în mod regulat a Grupului de coordonare cu privire la funcționarea ciclului de programare și, dacă este cazul, propunerea de modificări care trebuie aduse modelului și procedurilor. |
Articolul 5
Roluri și responsabilități ale membrilor și partenerilor EURES
Membrii și partenerii EURES contribuie la ciclul de programare al EURES prin:
|
(a) |
furnizarea de date cu privire la resursele financiare și umane disponibile și activitățile planificate care vor fi incluse în programul național de lucru; |
|
(b) |
punerea în aplicare a activităților relevante din programul național de lucru; |
|
(c) |
furnizarea de date cu privire la punerea în aplicare a activităților care vor fi incluse în raportul național de activitate. |
Articolul 6
Roluri și responsabilități ale Grupului de coordonare
(1) Grupul de coordonare monitorizează îndeaproape aplicarea articolului 31 din Regulamentul (UE) 2016/589 și funcționează ca un for pentru schimbul de opinii și de bune practici în vederea îmbunătățirii funcționării ciclului de programare al EURES.
(2) Grupul de coordonare efectuează o dată pe an o revizuire a aplicării prezentei decizii, ceea ce va constitui contribuția Grupului de coordonare al EURES la rapoartele de activitate și de evaluare ex post ale Comisiei, în conformitate cu articolele 33 și 35 din Regulamentul (UE) 2016/589.
(3) Grupul de coordonare decide care dintre elementele programelor naționale de lucru și ale rapoartelor naționale de activitate sunt relevante pentru personalul EURES și care ar trebui, prin urmare, să fie accesibile pe extranetul portalului EURES pentru a asigura o punere în aplicare corespunzătoare a ciclului de programare al EURES și realizarea obiectivelor rețelei EURES, astfel cum se prevede la articolul 6 din Regulamentul (UE) 2016/589.
(4) Grupul de coordonare hotărăște care dintre informațiile care decurg din ciclul de programare al EURES sunt relevante pentru redactarea rapoartelor privind activitatea EURES și pot fi utilizate în acest scop, în conformitate cu articolul 33 din Regulamentul (UE) 2016/589.
Articolul 7
Modelul
(1) Birourile naționale de coordonare utilizează o versiune electronică a modelului reprodus în anexa I pentru elaborarea programelor naționale de lucru.
(2) Birourile naționale de coordonare pot include oricâte activități consideră necesar în fiecare secțiune a modelului reprodus în anexa I.
(3) Dacă instrumentul menționat la articolul 4 litera (b) sau orice informații și documente conexe trebuie adaptate sau modificate, Biroul european de coordonare consultă Grupul de coordonare înainte de a adopta o nouă versiune, în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) 2016/589.
Articolul 8
Procesul
(1) Birourile naționale de coordonare respectă programul reprodus în anexa II pentru elaborarea programelor naționale de lucru.
(2) După etapa de adoptare, programele naționale de lucru sau părți ale acestora pot fi puse la dispoziția rețelei EURES pe extranetul portalului EURES.
Articolul 9
Intrarea în vigoare
Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Bruxelles, 11 iulie 2017.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(1) JO L 107, 22.4.2016, p. 1.
(2) Decizia de punere în aplicare 2012/733/UE a Comisiei din 26 noiembrie 2012 de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 492/2011 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la compensarea ofertelor și a cererilor de locuri de muncă și reinstituirea EURES (JO L 328, 28.11.2012, p. 21).
ANEXA I
MODELUL CARE TREBUIE UTILIZAT DE CĂTRE BIROURILE NAȚIONALE DE COORDONARE PENTRU ELABORAREA PROGRAMELOR DE LUCRU ANUALE
Versiunea electronică a acestui model și a orice versiuni consolidate și modificate ulterior ale acestuia vor fi puse la dispoziția birourilor naționale de coordonare pe portalul EURES.
Activitățile menționate în continuare în diferitele secțiuni ale modelului sunt orientative și nu sunt exhaustive.
1. REZUMAT
Această secțiune oferă o prezentare succintă a priorităților și a activităților principale ale programului de lucru pentru perioada de referință.
2. SERVICII DE SPRIJIN GENERALE
2.1. Servicii de sprijin pentru lucrători
Această secțiune oferă o prezentare a activităților de sprijin pentru lucrători, cum ar fi:
|
— |
activități de corelare și de plasare (inclusiv asistență în ceea ce privește redactarea cererilor de locuri de muncă și a CV-urilor); |
|
— |
organizarea de evenimente de recrutare; |
|
— |
furnizarea de informații și orientări generale; |
|
— |
furnizarea de informații și orientări specifice (de exemplu, în ceea ce privește condițiile de lucru și de trai din țara de destinație); |
|
— |
altele, după caz. |
2.2. Servicii de sprijin pentru angajatori
Această secțiune oferă o prezentare a activităților de sprijin pentru angajatori, inclusiv sprijin specific pentru IMM-uri, cum ar fi:
|
— |
activități de corelare și de plasare (inclusiv asistență în ceea ce privește redactarea fișei postului și a locurilor de muncă vacante); |
|
— |
organizarea de evenimente de recrutare; |
|
— |
furnizarea de informații și orientări generale; |
|
— |
furnizarea de informații cu privire la normele specifice referitoare la recrutarea dintr-un alt stat membru și cu privire la factorii care pot facilita o astfel de recrutare; |
|
— |
altele, după caz. |
3. SERVICII DE SPRIJIN SPECIFICE
3.1. Sprijin pentru ucenicii și stagii
3.2. Servicii de sprijin în regiunile transfrontaliere
Această secțiune oferă o prezentare a activităților în sprijinul lucrătorilor frontalieri și a pieței forței de muncă în regiunile de frontieră, cum ar fi:
|
— |
activități de corelare și de plasare; |
|
— |
furnizarea de informații relevante cu privire la situația specifică a lucrătorilor și angajatorilor frontalieri; |
|
— |
dezvoltarea de soluții de tip ghișeu unic pentru sprijinirea lucrătorilor și a angajatorilor frontalieri; |
|
— |
altele, după caz. |
3.3. Asistență după recrutare
Această secțiune oferă o prezentare a activităților efectuate în scopul de a asigura o mai bună integrare a lucrătorului mobil la noul său loc de muncă, cum ar fi:
|
— |
activități de informare/sensibilizare generală pentru angajatori cu privire la integrarea lucrătorilor recrutați; |
|
— |
informare cu privire la activitățile de formare disponibile care sunt relevante pentru integrarea lucrătorilor (de exemplu, formare lingvistică); |
|
— |
altele, după caz. |
3.4. Alte activități și contribuții la alte programe
Această secțiune conține informații privind participarea la programe specifice de mobilitate a lucrătorilor sprijinite financiar prin bugetul UE sau surse naționale, participarea la proiecte bilaterale sau multilaterale care abordează mobilitatea lucrătorilor, precum și orice altă activitate care nu se încadrează în categoriile menționate mai sus.
4. RESURSE ȘI GUVERNANȚĂ
4.1. Resurse umane
Estimare a numărului total de angajați echivalent normă întreagă care lucrează pentru rețeaua EURES (Biroul național de coordonare, membrii și partenerii EURES)
4.2. Resurse financiare
Alocarea de resurse estimată în EUR la dispoziția acestor organizații membre cu o defalcare în funcție de sursă: surse naționale, bugetul UE (dacă este cazul) și altele (dacă este cazul).
4.3. Instrumente și infrastructură informatice
Instrumentele și infrastructura informatice dedicate activităților EURES, precum și accesul la alte instrumente utilizate în comun cu membrii EURES (de exemplu, infrastructura generală a SPOFM) și partenerii EURES.
4.4. Guvernanță
Această secțiune oferă o prezentare a activităților care sprijină funcționarea rețelei naționale, cum ar fi:
|
— |
activități de sensibilizare pentru rețeaua națională; |
|
— |
interoperabilitatea și cooperarea între Biroul național de coordonare și membrii și partenerii EURES din rețeaua națională; |
|
— |
punerea în practică a unor noi abordări inovatoare în materie de furnizare de servicii; |
|
— |
cooperare cu alte părți interesate, precum partenerii sociali, alte rețele, serviciile de orientare profesională, camerele de comerț, autoritățile responsabile cu securitatea socială și fiscalitatea etc. |
4.5. Formare profesională
Această secțiune oferă informații cu privire la formarea profesională (inclusiv preformarea) la nivel național, regional și local, precum și, după caz, la orice alte activități de învățare care permit consolidarea competențelor și a cunoștințelor în cadrul rețelei
4.6. Comunicare
Această secțiune enumeră acțiunile specifice care decurg din planurile naționale de comunicare și/sau strategia de comunicare a EURES și, după caz, alte activități importante de comunicare și sensibilizare care urmează să fie puse în aplicare în perioada de referință și care sunt relevante pentru serviciile de sprijin enumerate în secțiunile 2 și 3 de mai sus.
4.7. Monitorizare și evaluare a activităților
Această secțiune enumeră instrumentele utilizate pentru a măsura realizările și rezultatele activităților EURES la nivel național.
ANEXA II
CALENDARUL PENTRU ELABORAREA PROGRAMELOR NAȚIONALE DE LUCRU ANUALE
1. ETAPA DE PREGĂTIRE
Birourile naționale de coordonare se asigură că informațiile privind deficitele și surplusurile de forță de muncă pe piețele forței de muncă naționale și sectoriale sunt colectate, analizate și transmise, acordând o atenție deosebită grupurilor celor mai vulnerabile de pe piața forței de muncă și regiunilor celor mai afectate de șomaj și ținând seama de datele cu privire la fluxurile și modelele de mobilitate.
2. ETAPA DE REDACTARE
Birourile naționale de coordonare elaborează o primă versiune a programului național de lucru pe baza informațiilor colectate în timpul etapei de pregătire până la data de 31 octombrie a anului N – 1. Proiectele sunt disponibile într-o secțiune specială de pe extranetul portalului EURES.
3. ETAPA DE REVIZUIRE COMUNĂ
Birourile naționale de coordonare revizuiesc în comun proiectele de programe naționale de lucru anuale până la data de 31 decembrie a anului N – 1.
4. ETAPA DE ADOPTARE
Birourile naționale de coordonare finalizează programele naționale de lucru ținând cont de feedbackul primit în etapa de revizuire până la data de 31 ianuarie a anului N.
5. ETAPA DE PUNERE ÎN APLICARE
Punerea în aplicare a programelor de lucru naționale anuale în perioada ianuarie – decembrie a anului N.
6. ETAPA DE RAPORTARE
Birourile naționale de coordonare colectează informații privind rezultatele și raportează cu privire la punerea în aplicare a programelor naționale de lucru până la data de 31 martie a anului N + 1.
|
12.7.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 179/32 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/1257 A COMISIEI
din 11 iulie 2017
privind standardele tehnice și formatele necesare pentru un sistem uniform care să permită corelarea locurilor de muncă vacante cu cererile de locuri de muncă și cu CV-urile pe portalul EURES
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2016/589 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 aprilie 2016 privind o rețea europeană de servicii de ocupare a forței de muncă (EURES), accesul lucrătorilor la servicii de mobilitate și integrarea mai bună a piețelor forței de muncă și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 492/2011 și (UE) nr. 1296/2013 (1), în special articolul 17 alineatul (8),
întrucât:
|
(1) |
Regulamentul (UE) 2016/589 stabilește, printre altele, principiile și normele privind cooperarea dintre Comisie și statele membre cu privire la schimbul de date relevante și disponibile privind locurile de muncă vacante, cererile de locuri de muncă și curricula vitae (CV-uri). |
|
(2) |
Articolul 17 din Regulamentul (UE) 2016/589 prevede instituirea unui sistem uniform pentru a reuni pe portalul EURES locurile de muncă vacante, cererile de locuri de muncă și CV-urile din statele membre. |
|
(3) |
În scopul instituirii sistemului uniform și pentru a permite o căutare și o corelare eficiente a datelor furnizate, este necesară utilizarea unor standarde și formate comune pentru datele care trebuie schimbate. |
|
(4) |
Aceste standarde și formate ar trebui să se bazeze, în cea mai mare măsură posibilă, pe standarde bine stabilite, fie în sectorul privat sau în cel public, utilizate de serviciile publice de ocupare a forței de muncă și de alți operatori de pe piața forței de muncă și ar trebui adoptate în urma unor consultări adecvate cu statele membre. |
|
(5) |
Este posibil ca standardele și formatele să trebuiască să fie adaptate în timp pentru a reflecta schimbările tehnologice sau funcționale. Prin urmare, este importantă punerea în aplicare a unui model de guvernanță care să asigure consultarea și implicarea corespunzătoare a statelor membre înainte de adoptarea unor standarde și formate. |
|
(6) |
Pentru a facilita activitatea birourilor naționale de coordonare în ceea ce privește organizarea unei transmiteri coordonate de informații către portalul EURES, pentru a garanta funcționarea mecanismului de schimb de date și pentru a asigura o calitate intrinsecă și tehnică bună a informațiilor este necesar să se identifice și să se stabilească anumite principii generale pentru instituirea și funcționarea sistemului, precum și rolurile și responsabilitățile părților implicate. |
|
(7) |
Aceste principii generale ar trebui să explice și să clarifice drepturile și responsabilitățile generatorilor și deținătorilor de date și modul în care se asigură protecția datelor cu caracter personal pe tot parcursul lanțului de transmitere a datelor. |
|
(8) |
Pentru a susține o corelare eficientă pe portalul EURES a locurilor de muncă vacante, inclusiv posturile de ucenici și de stagiari, cu cererile de locuri de muncă și CV-urile, în lumina obiectivelor din Regulamentul (UE) 2016/589, este important ca membrii și partenerii EURES să pună la dispoziție în mod transparent un număr cât mai mare posibil de locuri de muncă vacante, cereri de locuri de muncă și CV-uri adecvate pe care le dețin. |
|
(9) |
Măsurile referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal prevăzute în prezenta decizie ar trebui să fie aplicate în conformitate cu legislația Uniunii privind protecția datelor cu caracter personal, în special Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2) și Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (3), și cu măsurile naționale de punere în aplicare. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită respectării principiilor privind limitarea scopului, reducerea la minimum a datelor, limitările legate de depozitare, integritatea și confidențialitatea. |
|
(10) |
Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului EURES, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Obiect, domeniu de aplicare și definiții
Prezenta decizie stabilește standardele tehnice și formatele care trebuie utilizate pentru a crea un sistem uniform care să reunească, pe portalul EURES, locurile de muncă vacante, cererile de locuri de muncă și CV-urile provenite de la membrii EURES și, după caz, de la partenerii EURES, precum și metodele și procedurile pentru a conveni cu privire la alte definiții tehnice și funcționale.
În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții:
|
(a) |
„cerere de loc de muncă” înseamnă un document sau un set de documente pe care un solicitant le transferă către un angajator sau un serviciu de ocupare a forței de muncă, ca parte a procesului de informare a angajatorului cu privire la disponibilitatea și dorința solicitantului de a fi angajat la un anumit loc de muncă sau pe un anumit post; |
|
(b) |
„CV” înseamnă un document care descrie profilul unei persoane prin prezentarea unei sinteze a experienței profesionale și a studiilor efectuate, împreună cu alte informații relevante privind realizările, abilitățile, competențele, calificările și interesele persoanei; |
|
(c) |
„profil de persoană aflată în căutarea unui loc de muncă” înseamnă formatul de prezentare standard a datelor pentru aprobarea CV-urilor lucrătorilor și a cererilor de locuri de muncă, astfel cum este stabilit în prezenta decizie; |
|
(d) |
„generator de date” înseamnă persoana sau entitatea care a creat inițial setul de date care este pus la dispoziție pe portalul EURES. Sunt considerați generatori de date angajatorii care au publicat un post vacant și lucrătorii care au creat și au decis să facă public un profil de persoană aflată în căutarea unui loc de muncă pentru un membru EURES sau, după caz, pentru un partener EURES și care și-au dat consimțământul necesar pentru transferul informațiilor către portalul EURES; |
|
(e) |
„deținător de date EURES” înseamnă persoana sau entitatea care are dreptul legal de a controla cine ar trebui să aibă acces la aceste date. Deținătorul de date EURES ar putea fi generatorul de date sau o altă persoană mandatată de acesta și care acționează în numele său; |
|
(f) |
„utilizator final” înseamnă o persoană sau o entitate care extrage și utilizează date privind locurile de muncă vacante și profilele persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă reunite pe portalul EURES, în conformitate cu prezenta decizie, în scopul de a găsi și de a candida pentru posturi vacante sau în scopul de a găsi candidații cărora să le ofere oportunități de angajare; |
|
(g) |
„sistem uniform” înseamnă definițiile de date și specificațiile funcționale pentru transmiterea de date și procedurile prevăzute în prezenta decizie în scopul de a permite corelarea locurilor de muncă vacante cu CV-urile; |
|
(h) |
„infrastructură tehnică” înseamnă un set combinat de hardware, software, rețele și alte instalații necesare pentru dezvoltarea, testarea, realizarea, monitorizarea, controlul sau sprijinirea serviciilor informatice relevante necesare pentru aplicarea sistemului uniform; |
|
(i) |
„canal coordonat unic” înseamnă un serviciu instaurat între punctul de conectare al portalului EURES și punctul de conectare într-un stat membru care permite transmiterea datelor de la membrii EURES și, după caz, de la partenerii EURES naționali, către portalul EURES, în conformitate cu sistemul uniform și utilizând infrastructura tehnică adecvată. |
Articolul 2
Principii generale pentru transmiterea și schimbul de date
(1) Fiecare stat membru instituie și menține un canal coordonat unic pentru transmiterea către portalul EURES a ofertelor de locuri de muncă vacante și a profilelor persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă din partea membrilor săi EURES și, după caz, a partenerilor EURES naționali.
(2) În acest scop, fiecare stat membru implementează o infrastructură tehnică, conectată la portalul EURES, prin intermediul căreia membrii EURES și, după caz, partenerii EURES se pot conecta și pot transmite datele lor.
(3) Biroul european de coordonare gestionează portalul EURES și serviciile informatice aferente pentru primirea și procesarea datelor transmise prin intermediul infrastructurii menționate la alineatul (1).
(4) Biroul european de coordonare pune datele la dispoziție în mod direct pe portalul EURES pentru efectuarea de căutări și corelări de către utilizatorii finali și, de asemenea, prin interfețe ale aplicațiilor care permit membrilor EURES și, după caz, partenerilor EURES să pună la dispoziție informațiile în sistemele lor în beneficiul personalului lor și al utilizatorilor portalurilor și serviciilor lor de căutare a unui loc de muncă.
(5) Toate definițiile, standardele, specificațiile și procedurile necesare sunt detaliate în documentele care urmează a fi convenite de către birourile naționale de coordonare prin structura de guvernanță stabilită în prezenta decizie și sunt puse la dispoziția tuturor părților implicate într-o secțiune separată de pe extranetul portalului EURES.
Articolul 3
Principii generale pentru conținutul și calitatea datelor
(1) Datele transmise către portalul EURES, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/589 și cu prezenta decizie, sunt indexate, stocate și puse la dispoziție pe portalul respectiv doar în scopuri de căutare și de corelare, în perioada de valabilitate stabilită de către generatorul sau deținătorul de date EURES pentru datele individuale. Datele care au fost anonimizate pot fi stocate și comunicate, de asemenea, părților terțe, în scopuri de cercetare și statistice, chiar și după expirarea perioadei de valabilitate.
(2) Transmiterea de date către portalul EURES nu aduce atingere drepturilor la datele deținute de către generatorii de date sau de deținătorii de date EURES, în conformitate cu legile, reglementările și acordurile aplicabile în întregul lanț de transmitere, de la generatorul de date la portalul EURES.
(3) Datele cu caracter personal transmise și stocate pe portalul EURES pot fi făcute publice numai în măsura acceptată de generatorul de date. Acestea pot fi puse la dispoziția membrilor și partenerilor EURES sau a utilizatorilor finali care s-au înregistrat pe portalul EURES sau la un membru sau partener EURES, oferindu-le acces la date prin intermediul interfețelor aplicațiilor menționate la articolul 2 alineatul (4), cu condiția ca acești utilizatori finali să fi acceptat termeni și condiții care sunt pe deplin în conformitate cu acordurile date de generatorii de date.
(4) Angajatorii pot ceda sau renunța în mod implicit sau explicit la drepturile lor privind datele conținute într-o ofertă de loc de muncă, cu excepția oricăror informații cu caracter personal. Un lucrător își păstrează drepturile la datele sale cu caracter personal și este în măsură, în orice moment, să își retragă consimțământul de a face publice aceste informații și să elimine, să modifice sau să prelucreze o parte sau toate datele transmise către portalul EURES. Acest lucru este valabil și în ceea ce privește angajatorii referitor la orice date cu caracter personal cuprinse într-o ofertă de loc de muncă.
(5) Este responsabilitatea birourilor naționale de coordonare și a membrilor EURES și, după caz, a partenerilor EURES, să se asigure că toate datele care circulă prin intermediul lor pentru a fi puse la dispoziția portalului EURES sunt în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/589, cu prezenta decizie și cu orice alte legi și reglementări aplicabile, în special în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal, că generatorii de date sau deținătorii de date EURES sunt informați în legătură cu modul în care datele lor vor fi utilizate și prelucrate și că toate autorizațiile și aprobările necesare au fost obținute. Originea datelor și orice modificări aduse acestora, precum și acordul dat, trebuie să poată fi urmărite pe parcursul întregului lanț de transmitere, de la generatorul de date până la portalul EURES.
(6) Biroul european de coordonare este „operatorul” în sensul definiției din Regulamentul (CE) nr. 45/2001 în ceea ce privește datele cu caracter personal care sunt stocate pe portalul EURES. Acesta este responsabil în temeiul respectivului regulament cu prelucrarea datelor cu caracter personal, inclusiv procesul de anonimizare menționat la alineatul (1), precum și cu măsurile tehnice și organizatorice necesare pentru a asigura securitatea, confidențialitatea și integritatea corespunzătoare a datelor în cauză.
(7) Grupul de coordonare elaborează și convine asupra unor cerințe minime comune în ceea ce privește declarațiile, termenii și condițiile de protecție a datelor cu caracter personal care urmează a fi aplicate de Biroul european de coordonare, de birourile naționale de coordonare, de membrii EURES și, după caz, de partenerii EURES în scopul îndeplinirii cerințelor prevăzute de Regulamentul (UE) 2016/589 privind consimțământul în cunoștință de cauză de către generatorii de date sau deținătorii de date EURES și pentru a asigura uniformitatea termenilor și condițiilor de acces la date.
Articolul 4
Roluri și responsabilități ale birourilor naționale de coordonare
În statul lor membru (respectiv), birourile naționale de coordonare sunt responsabile cu transmiterea coordonată și sigură de informații privind locurile de muncă vacante și profilele persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă către portalul EURES, în special prin:
|
(a) |
supravegherea creării și întreținerii infrastructurii tehnice necesare pentru a garanta că datele relevante provenite de la membrii EURES și, după caz, de la partenerii EURES, pot fi transmise către portalul EURES printr-un canal coordonat unic; |
|
(b) |
acordarea posibilității tuturor membrilor EURES și, după caz, partenerilor EURES să se conecteze și să transmită date prin intermediul acestui canal coordonat unic; |
|
(c) |
asigurarea monitorizării permanente a conectărilor la portalul EURES și cu membrii și partenerii EURES participanți și capacitatea de a acționa rapid pentru a soluționa orice problemă tehnică sau de altă natură care poate apărea în legătură cu conectarea sau cu datele care urmează să fie transmise; |
|
(d) |
asigurarea faptului că toate activitățile legate de schimbul și transmiterea de date sunt efectuate în deplină conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/589 și cu principiile generale stabilite în prezenta decizie și luarea de măsuri în caz contrar; |
|
(e) |
asigurarea faptului că toate datele transmise respectă formatele și standarde convenite, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2016/589 și în prezenta decizie; |
|
(f) |
garantarea existenței unor dispoziții care să garanteze că generatorii de date sunt pe deplin informați și conștienți în ceea ce privește modul în care datele lor vor fi utilizate și prelucrate; |
|
(g) |
furnizarea și actualizarea regulată a informațiilor cu privire la măsurile și sistemele puse în aplicare pentru a asigura calitatea, securitatea, integritatea, confidențialitatea și trasabilitatea datelor, inclusiv protecția datelor cu caracter personal; |
|
(h) |
participarea la schimbul de informații și la cooperarea prevăzute la articolul 9 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2016/589; |
|
(i) |
informarea Biroului european de coordonare cu privire la politicile privind excluderea locurilor de muncă vacante sau a categoriilor de locuri de muncă vacante în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) 2016/589; |
|
(j) |
notificarea desemnării unui ghișeu unic, astfel cum se menționează la articolul 9. |
Articolul 5
Roluri și responsabilități ale Biroului european de coordonare
Biroul european de coordonare este responsabil cu sprijinirea rețelei EURES în îndeplinirea responsabilităților sale în ceea ce privește transmiterea coordonată de informații privind locurile de muncă vacante și profilele persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă către portalul EURES, în special prin:
|
(a) |
crearea și menținerea infrastructurii tehnice necesare pentru a primi date din partea statelor membre prin canalul coordonat unic; |
|
(b) |
operarea și dezvoltarea în continuare a portalului EURES și a sistemelor informatice conexe în vederea furnizării serviciilor de căutare și de corelare pentru rețeaua EURES și pentru utilizatorii finali prin intermediul self-service pe portalul EURES; |
|
(c) |
crearea și întreținerea infrastructurii tehnice necesare care să permită membrilor EURES și, după caz, partenerilor EURES, să aibă acces la locuri de muncă vacante și la profilele persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă prin intermediul portalului EURES, astfel încât personalul lor și utilizatorii portalurilor lor pentru căutarea unui loc de muncă să poată avea acces la ele și să le consulte; |
|
(d) |
asigurarea faptului că toate activitățile legate de schimbul și transmiterea de date sunt efectuate în deplină conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/589 și cu principiile generale stabilite în prezenta decizie și luarea de măsuri în caz contrar; |
|
(e) |
furnizarea și actualizarea regulată a informațiilor cu privire la măsurile și sistemele puse în aplicare pentru a asigura calitatea, securitatea, integritatea, confidențialitatea și trasabilitatea datelor, inclusiv protecția datelor cu caracter personal; |
|
(f) |
furnizarea unei secțiuni dedicate pe extranetul portalului EURES, a oricăror alte instrumente și a sprijinului necesar pentru a permite birourilor naționale de coordonare și membrilor și partenerilor EURES să schimbe informații și să trateze plângeri într-un mod eficient, astfel cum se prevede în regulament și în prezenta decizie; |
|
(g) |
pregătirea, actualizarea și punerea la dispoziție pe extranetul portalului EURES a tuturor documentelor tehnice și a altor tipuri de documente necesare pentru funcționarea transmiterii și a schimbului de date, în special documentele prevăzute la articolul 8. |
Articolul 6
Roluri și responsabilități ale membrilor și partenerilor EURES
(1) Toți membrii EURES și acei parteneri EURES care și-au luat angajamentul să contribuie la lista de locuri de muncă vacante și/sau a profilelor persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă prin intermediul infrastructurii tehnice instituite în conformitate cu prezenta decizie participă la transmiterea coordonată și sigură de informații privind locurile de muncă vacante și profilele persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă către portalul EURES, astfel cum se prevede la articolul 12 alineatul (3) și la articolul 17 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/589, în special prin:
|
(a) |
crearea infrastructurii tehnice necesare pentru a se conecta la canalul coordonat unic din țările lor (respective); |
|
(b) |
monitorizarea permanentă a conexiunilor și capacitatea de a acționa rapid pentru a soluționa orice problemă tehnică sau de altă natură care poate apărea în legătură cu conectarea sau cu datele care urmează să fie transmise; |
|
(c) |
asigurarea faptului că toate activitățile legate de schimbul și transmiterea de date sunt efectuate în deplină conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/589 și cu principiile generale stabilite în prezenta decizie și luarea de măsuri în caz contrar; |
|
(d) |
garantarea faptului că toate datele transmise respectă formatele și standardele convenite, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2016/589 și în prezenta decizie; |
|
(e) |
asigurarea faptului că generatorii de date sunt pe deplin informați și conștienți în ceea ce privește modul în care datele lor vor fi utilizate și prelucrate; |
|
(f) |
furnizarea și actualizarea regulată a informațiilor cu privire la măsurile și sistemele puse în aplicare pentru a asigura calitatea, securitatea, integritatea, confidențialitatea și trasabilitatea datelor, inclusiv protecția datelor cu caracter personal; |
|
(g) |
informarea Biroului național de coordonare într-un mod clar și transparent cu privire la aplicarea politicilor privind excluderea de la transmiterea tuturor locurilor de muncă vacante, în conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) 2016/589; |
|
(h) |
asigurarea unui serviciu de contact cu scopul de a facilita coordonarea la nivel național de către biroul național de coordonare. Funcția de serviciu de contact poate fi îndeplinită de un birou de asistență sau de un serviciu similar. |
(2) Membrii și partenerii EURES își pot conecta sistemele lor la infrastructura tehnică furnizată de Biroul european de coordonare și o pot utiliza pentru a garanta că acei membri ai personalului lor care participă la rețeaua EURES, precum și utilizatorii finali ai portalurilor de căutare a unui loc de muncă pe care aceștia le administrează, pot avea acces ușor la locurile de muncă vacante și la profilele persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă disponibile pe portalul EURES și le pot utiliza pentru a face căutări și corelări.
Articolul 7
Roluri și responsabilități ale Grupului de coordonare
(1) Grupul de coordonare sprijină buna funcționare a sistemului uniform și organizarea transmiterii coordonate și sigure de informații privind locurile de muncă vacante și profilele persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă către portalul EURES și contribuie în permanență la îmbunătățirea acestuia. Grupul de coordonare monitorizează îndeaproape funcționarea și îndeplinește funcția de for pentru schimbul de opinii și de bune practici în vederea îmbunătățirii funcționării sistemului uniform.
(2) O dată pe an, Grupul de coordonare efectuează o reexaminare a aplicării prezentei decizii, ceea ce va constitui contribuția statelor membre la rapoartele de activitate și de evaluare ex post ale Comisiei, în conformitate cu articolele 33 și 35 din Regulamentul (UE) 2016/589.
(3) Adoptarea „Specificațiilor canalului coordonat unic al EURES”, precum și orice modificare a acestora, astfel cum se prevede la articolul 8, trebuie convenită de comun acord cu Grupul de coordonare, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 9, înainte ca acestea să poată fi aplicate.
(4) Grupul de coordonare poate înființa grupuri specializate de experți care să-i ofere sprijin, ajutor și consiliere în îndeplinirea sarcinilor sale.
Articolul 8
Definiții și specificații tehnice și funcționale pentru schimbul de date
(1) În conformitate cu procedurile prevăzute la articolul 9, Biroul european de coordonare adoptă „Specificațiile canalului coordonat unic al EURES”, care constau în:
|
(a) |
„Specificațiile formatelor și standardelor EURES” care descriu formatul și definițiile datelor, standardele care vor fi utilizate și normele de validare care trebuie respectate atunci când are loc transmiterea către portalul EURES a unui post vacant sau a profilului de persoană aflată în căutarea unui loc de muncă prin intermediul sistemului uniform; |
|
(b) |
„Specificațiile funcționale privind schimbul de mesaje EURES” care descriu infrastructura tehnică care trebuie furnizată și specificațiile schimbului care trebuie să fie aplicate pentru a asigura schimbul de date; |
|
(c) |
„Manualul procesului de interoperabilitate EURES” care descrie procesele, acțiunile și intervențiile care permit utilizarea canalului coordonat unic, abordarea gestionării schimbărilor și asigurarea calității, securității, trasabilității și protecției datelor, inclusiv protecția datelor cu caracter personal. |
(2) „Specificațiile canalului coordonat unic EURES” și orice actualizări sau modificări ale acestora trebuie să fie puse la dispoziția rețelei EURES într-o secțiune specifică pe extranetul portalului EURES.
Articolul 9
Guvernanța
(1) Toate statele membre, prin intermediul birourilor lor naționale de coordonare, desemnează un punct de contact unic, ale cărui date vor trebui să le notifice Biroului european de coordonare și căruia i se vor adresa toate cererile, solicitările și comunicările privind punerea în aplicare a dispozițiilor referitoare la servicii informatice, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/589 și la aplicarea prezentei decizii.
(2) În vederea unei bune funcționări a sistemului uniform pentru schimbul de date, a portalului EURES și a serviciilor informatice aferente, Biroul european de coordonare organizează reuniuni periodice cu ghișeele unice menționate la alineatul (1) și asigură mijloace eficiente de comunicare între acestea. Grupul ghișeelor unice poate fi mandatat de către Grupul de coordonare să pregătească consultări sau poate fi invitat să ofere orientări sau consiliere cu privire la aspecte tehnice și informatice, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/589.
(3) Înainte de adoptarea „Specificațiilor canalului coordonat unic EURES” și de a se aduce orice modificări ulterioare acestora de către Biroul european de coordonare, trebuie să aibă loc o consultare formală a Grupului de coordonare, în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) 2016/589. Aceste consultări sunt precedate, după caz, de consultări la nivel tehnic în cadrul rețelei EURES și cu alți experți naționali și internaționali relevanți, cum ar fi organismele implicate în elaborarea formatelor și standardelor.
Articolul 10
Intrarea în vigoare
(1) Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
(2) Biroul european de coordonare publică prima versiune a „Specificațiilor canalului coordonat unic EURES” și orice alte liste și documente de orientare relevante pe extranetul portalului EURES, până cel târziu la 1 decembrie 2017.
Adoptată la Bruxelles, 11 iulie 2017.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(1) JO L 107, 22.4.2016, p. 1.
(2) Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (JO L 281, 23.11.1995, p. 31) și, din 25 mai 2018, Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1)
(3) Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliul din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date. (JO L 8, 12.1.2001, p. 1).
|
12.7.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 179/39 |
DECIZIA (UE) 2017/1258 A BĂNCII CENTRALE EUROPENE
din 5 iulie 2017
privind delegarea deciziilor cu privire la transmiterea de informații statistice confidențiale către Comitetul unic de rezoluție (BCE/2017/22)
CONSILIUL GUVERNATORILOR BĂNCII CENTRALE EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, în special articolul 12.1,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2533/98 al Consiliului din 23 noiembrie 1998 privind colectarea informațiilor statistice de către Banca Centrală Europeană (1), în special articolul 8 alineatul (4a),
întrucât:
|
(1) |
În conformitate cu articolul 8 alineatul (4a) prima teză din Regulamentul (CE) nr. 2533/98, Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC) poate transmite informații statistice confidențiale autorităților sau organismelor statelor membre și ale Uniunii responsabile cu supravegherea instituțiilor, piețelor și infrastructurilor financiare sau cu stabilitatea sistemului financiar în conformitate cu dreptul Uniunii sau cu dreptul intern, precum și Mecanismului european de stabilitate (MES), numai în măsura și la nivelul de detaliu necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin. Comitetul unic de rezoluție se califică drept astfel de autoritate sau organism. |
|
(2) |
În conformitate cu articolul 8 alineatul (4a) a doua teză din Regulamentul (CE) nr. 2533/98, autoritățile sau organismele care primesc informații statistice confidențiale iau toate măsurile de reglementare, administrative, tehnice și organizatorice necesare pentru a garanta protecția fizică și logică a informațiilor statistice confidențiale. Consiliul guvernatorilor a considerat că au fost luate astfel de măsuri de Comitetul unic de rezoluție. |
|
(3) |
Pentru a facilita procesul decizional referitor la deciziile cu privire la transmiterea de informații statistice confidențiale către Comitetul unic de rezoluție, este necesară o decizie de delegare. În conformitate cu articolul 12.1 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, Comitetului executiv îi pot fi delegate anumite competențe prin decizia Consiliului guvernatorilor. În conformitate cu principiile generale privind delegarea, astfel cum au fost elaborate și confirmate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, delegarea competențelor decizionale ar trebui să fie limitată, proporțională și întemeiată pe criterii specificate. Întrucât deciziile care trebuie luate sunt mai degrabă de natură tehnică decât politică, aceste criterii pot rămâne relativ generale. |
|
(4) |
În cazul în care nu sunt îndeplinite criteriile pentru adoptarea unei decizii delegate, astfel cum sunt stabilite în prezenta decizie de delegare, deciziile cu privire la transmiterea de informații statistice confidențiale către Comitetul unic de rezoluție ar trebui adoptate de Consiliul guvernatorilor, la propunerea Comitetului executiv. |
|
(5) |
Având în vedere creșterea semnificativă a volumului de cereri ale Comitetului unic de rezoluție cu privire la transmiterea de informații statistice confidențiale, ar trebui ca decizia să fie adoptată de urgență și să intre în vigoare la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Definiții
În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții:
|
1. |
„informații statistice confidențiale” înseamnă informații statistice confidențiale, astfel cum sunt definite la articolul 1 punctul 12 din Regulamentul (CE) nr. 2533/98; |
|
2. |
„decizie delegată” înseamnă o decizie adoptată pe baza unei delegări de competențe acordate de Consiliul guvernatorilor în conformitate cu prezenta decizie. |
Articolul 2
Transmiterea de informații statistice confidențiale către Comitetul unic de rezoluție
(1) Consiliul guvernatorilor deleagă Comitetului executiv deciziile cu privire la transmiterea de informații statistice confidențiale către Comitetul unic de rezoluție.
(2) O decizie cu privire la transmiterea de informații statistice confidențiale către Comitetul unic de rezoluție se adoptă printr-o decizie delegată numai dacă sunt îndeplinite criteriile de adoptare a deciziilor delegate, astfel cum sunt prevăzute la articolul 3.
Articolul 3
Criterii de adoptare a deciziilor delegate cu privire la transmiterea de informații statistice confidențiale către Comitetul unic de rezoluție
(1) O decizie cu privire la transmiterea de informații statistice confidențiale către Comitetul unic de rezoluție se adoptă printr-o decizie delegată numai în cazul în care aceste informații, în conformitate cu articolul 8 alineatul (4a) din Regulamentul (CE) nr. 2533/98, sunt necesare pentru îndeplinirea sarcinilor Comitetului unic de rezoluție. Informațiile statistice confidențiale transmise Comitetului unic de rezoluție trebuie să fie adecvate, relevante și să nu fie excesive în raport cu aceste sarcini.
(2) O decizie cu privire la transmiterea de informații statistice confidențiale către Comitetul unic de rezoluție se adoptă printr-o decizie delegată numai în cazul în care:
|
(a) |
informațiile sunt necesare Comitetului unic de rezoluție pentru derularea unui test de interes public, în scopul de a evalua măsura și modalitatea în care măsurile de rezoluție ar afecta contrapărțile din perspectiva stabilității financiare, precum și interconectarea financiară cu alte instituții financiare și contrapărți; |
|
(b) |
transmiterea acestor informații nu ar aduce atingere îndeplinirii misiunilor SEBC. |
Articolul 4
Intrarea în vigoare
Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Frankfurt pe Main, 5 iulie 2017.
Președintele BCE
Mario DRAGHI