24.5.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 135/1

REGULAMENTUL (UE) 2017/880 AL COMISIEI

din 23 mai 2017

de stabilire a normelor privind utilizarea unei limite maxime de reziduuri stabilite pentru o substanță farmacologic activă dintr-un anumit produs alimentar, pentru un alt produs alimentar obținut din aceeași specie, precum și a unei limite maxime de reziduuri stabilite pentru o substanță farmacologic activă dintr-una sau mai multe specii, pentru alte specii, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 470/2009 al Parlamentului European și al Consiliului

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 470/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 mai 2009 de stabilire a procedurilor comunitare în vederea stabilirii limitelor de reziduuri ale substanțelor farmacologic active din alimentele de origine animală, de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2377/90 al Consiliului și de modificare a Directivei 2001/82/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (1), în special articolul 13 alineatul (2) litera (b),

întrucât:

(1)	Substanțele farmacologic active sunt clasificate pe baza avizelor privind limitele maxime de reziduuri (LMR) emise de către Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA). Aceste avize cuprind o evaluare științifică a riscurilor și considerente privind gestionarea riscurilor.

(2)

La evaluarea științifică a riscurilor și la elaborarea recomandărilor de gestionare a riscurilor, EMA are obligația de a lua în considerare utilizarea de LMR stabilite pentru o substanță farmacologic activă dintr-un anumit produs alimentar, pentru alte produse alimentare obținute din aceeași specie, sau de LMR stabilite la una sau mai multe specii, pentru alte specii, prin extrapolare, pentru a spori disponibilitatea medicamentelor de uz veterinar autorizate pentru boli ce afectează animalele de la care se obțin alimente.

(3)

Extrapolarea LMR implică procesul prin care nivelurile de reziduuri din țesuturile sau din produsele alimentare obținute de la o specie destinată producției de alimente pentru care există LMR sunt utilizate pentru a estima nivelurile de reziduuri și a stabili LMR pentru un țesut sau un produs alimentar de la o altă specie, sau pentru un alt țesut sau produs alimentar de la aceeași specie, pentru care nu există sau nu sunt complete datele convenționale privind reziduurile. Pentru aplicarea corespunzătoare a Regulamentului (CE) nr. 470/2009, ar trebui stabilite principii și criterii minime pentru extrapolare.

(4)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru medicamentele de uz veterinar,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

Prezentul regulament stabilește principii și criterii minime de utilizare a LMR stabilite pentru o substanță farmacologic activă dintr-un anumit produs alimentar, pentru un alt produs alimentar obținut din aceeași specie, precum și a LMR stabilite la una sau mai multe specii, pentru alte specii („extrapolare”).

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.	„specia/produsul alimentar/țesutul de referință” înseamnă specia/produsul alimentar/țesutul pentru care s-au stabilit LMR pe baza unor date adecvate și complete;

2.	„specia/produsul alimentar/țesutul în cauză” înseamnă specia/produsul alimentar/țesutul pentru care se are în vedere extrapolarea;

3.	„specii majore” înseamnă bovine, ovine pentru carne, porcine, găini (inclusiv ouă) și salmonide;

4.	„specii minore” înseamnă orice alte specii decât cele majore;

5.	„specii înrudite” înseamnă specii care aparțin aceleiași categorii de specii de rumegătoare, monogastrice, mamifere, păsări sau pești, destinate producției de alimente;

6.	„specii neînrudite” înseamnă specii care aparțin unor categorii diferite de specii destinate producției de alimente.

Articolul 3

Principii pentru extrapolare

EMA ia în considerare extrapolarea LMR dacă pentru substanța farmacologic activă s-au stabilit LMR sau dacă ea are statutul „Nu necesită LMR”, iar speciei în cauză i se aplică una dintre următoarele condiții:

1.	este înrudită cu o specie majoră de referință pentru care s-au stabilit LMR sau țesutului/produsului alimentar în cauză i s-a atribuit statutul „Nu necesită LMR”;

2.	este înrudită cu o specie minoră de referință pentru care s-au stabilit LMR sau țesutului/produsului alimentar în cauză i s-a atribuit statutul „Nu necesită LMR”;

3.	este neînrudită cu specia de referință pentru care s-au stabilit LMR sau țesutului/produsului alimentar în cauză i s-a atribuit statutul „Nu necesită LMR”;

4.	s-au stabilit LMR pentru specia în cauză, dar nu și pentru țesutul/produsul alimentar în cauză.

Articolul 4

Criterii minime pentru extrapolare

EMA poate efectua o extrapolare numai dacă sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:

(a)	EMA dispune de un set complet de date privind reziduurile pentru specia de referință;

(b)	s-a determinat gradul de metabolizare a substanței farmacologic active la specia de referință;

(c)	o metodă analitică validată corespunzător este disponibilă pentru specia de referință;

(d)	dacă se are în vedere extrapolarea între specii neînrudite, s-a determinat gradul de asemănare între profilul metabolic al speciei de referință și cel al speciei în cauză;

(e)	potrivit LMR extrapolate, doza zilnică maximă teoretică nu depășește doza zilnică acceptabilă (DZA);

(f)	pentru substanțele în cazul cărora reziduul marker nu include compusul părinte, s-a confirmat că reziduul marker este prezent în specia/produsul alimentar în cauză;

(g)	în cazul extrapolărilor între produse alimentare diferite, există un procentaj neutilizat din DZA disponibil pentru alimentul suplimentar.

Articolul 5

Extrapolarea de la specii majore la specii minore înrudite

Când se are în vedere extrapolarea de LMR de la specii majore de referință la specii minore în cauză din cadrul aceleiași categorii de specii înrudite, EMA trebuie să aplice următoarele criterii:

(a)	este posibilă extrapolarea individuală a LMR de la o specie de referință la specia în cauză dacă substanța părinte este reziduul marker la specia de referință;

(b)	în cazul în care substanța părinte nu este reziduul marker la specia de referință, poate fi necesară o confirmare din partea solicitantului că reziduul marker este prezent în țesuturile/produsele alimentare în cauză;

(c)	LMR stabilite se extrapolează numai în conformitate cu modelul prevăzut în anexă;

(d)	țesutul/produsul alimentar provenit din specia majoră este identic cu cel provenit din specia minoră;

(e)	statutul „Nu necesită LMR” se poate extrapola direct la specia în cauză.

Articolul 6

Extrapolarea între specii neînrudite și de la o specie minoră de referință la o specie majoră în cauză

Când se are în vedere extrapolarea de LMR între specii neînrudite sau de la o specie minoră de referință la o specie majoră în cauză, EMA aplică următoarele criterii:

(a)	extrapolarea individuală de la specii minore la specii majore se poate justifica numai în cazul în care este clar că metabolismul speciei de referință este similar cu cel al speciei în cauză;

(b)	dacă se are în vedere extrapolarea între specii neînrudite (inclusiv specii minore), solicitantului i se poate cere să furnizeze informații doveditoare specifice substanțelor, cu privire la gradul de asemănare între metabolismul speciei de referință și cel al speciei în cauză;

(c)	dacă s-au stabilit LMR pentru cel puțin două specii neînrudite, se va extrapola individual la specia în cauză acel set de LMR care presupune o expunere cât mai redusă a consumatorilor;

(d)	de la caz la caz, EMA poate lua în considerare aplicarea altor factori specifici de siguranță, pentru a ține seama de incertitudinile din datele utilizate;

(e)	statutul „Nu necesită LMR” se poate extrapola la specia în cauză dacă metabolismul este similar;

(f)	extrapolarea de LMR de la specii terestre la pești cu mușchi și piele în proporții naturale este posibilă în mod direct în cazul în care compusul părinte este reziduul marker și s-a stabilit o LMR în mușchii speciei de referință;

(g)	nu se face extrapolarea de la pești la specii de mamifere/păsări.

Articolul 7

Extrapolarea de la un produs alimentar la altul

Când se are în vedere extrapolarea de LMR de la un produs alimentar la altul, EMA trebuie să aplice următoarele criterii:

(a)	pentru extrapolarea de la un produs alimentar la altul, trebuie aleasă cea mai mică LMR a speciei ca punct de plecare pentru determinarea unei LMR pentru produsul alimentar în cauză;

(b)	este posibilă și utilizarea ca punct de plecare a procentajului rămas disponibil din DZA și calcularea directă a LMR;

(c)	în plus, pentru estimarea expunerii, la calcularea dozei zilnice maxime teoretice trebuie utilizată o estimare prudentă a raportului dintre reziduul marker și reziduurile totale;

(d)	extrapolarea de la un produs alimentar la altul poate necesita ajustarea valorilor LMR pentru a ține seama de diferențele de consum;

(e)

dacă se extrapolează LMR de la alte țesuturi la lapte în cadrul aceleiași specii, trebuie luate în considerare caracteristicile fizico-chimice ale substanței active și modul în care acestea pot influența acumularea în lapte. Utilizarea celui mai mic raport dintre reziduul marker și reziduurile totale din țesuturi poate fi un punct de plecare acceptabil de la care să se determine raportul care trebuie utilizat pentru lapte;

(f)	nu se face extrapolarea de LMR de la țesuturi de pasăre la ouă de pasăre;

(g)

în cazul extrapolării de LMR la miere trebuie să se țină seama de următoarele puncte:

(i)	solicitantului i se poate cere să furnizeze date fizico-chimice și biologice privind stabilitatea reziduului marker, produșii de degradare (majori) cei mai probabili, precum și posibila formare a acestora;

(ii)

ținând seama că pentru miere se dorește o perioadă de așteptare de „zero zile”, trebuie furnizate date privind reziduurile care să demonstreze că utilizarea preconizată a substanței la albine duce la niveluri de reziduuri în miere aflate în limitele de siguranță, fără aplicarea unei perioade de așteptare. Aceste date pot fi folosite și pentru determinarea LMR;

(iii)

LMR pot fi extrapolate la miere numai dacă există informații disponibile care să confirme relevanța toxicologică a reziduurilor majore (inclusiv produșii de degradare) din miere și dacă este clar că mierea de la albinele tratate conține reziduuri aflate sub LMR chiar și fără aplicarea unei perioade de așteptare.

Articolul 8

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 23 mai 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 152, 16.6.2009, p. 11.

ANEXĂ

Extrapolarea de la specii majore la specii minore:

Categorie	LMR existente	Extrapolare la
Rumegătoare	Bovine (carne)	Orice alte rumegătoare (carne), cu excepția ovinelor
	Ovine (carne)	Orice alte rumegătoare (carne), cu excepția bovinelor
	Bovine și ovine (carne)	Orice rumegătoare (carne)
	Bovine (lapte)	Orice rumegătoare (lapte)
Monogastrice	Porcine	Orice mamifere monogastrice
Păsări	Găini și ouă de găină	Păsări și ouă de pasăre
Pești	Salmonide	Orice pești cu înotătoare
Altele	Bovine, ovine sau porcine	Cabaline, leporide
	Dacă LMR este identică la rumegătoare și monogastrice	Orice mamifere
	Dacă LMR este identică la bovine (sau ovine), porcine și găini	Orice specii de animale destinate producției de alimente (cu excepția peștilor)

24.5.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 135/6

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/881 AL COMISIEI

din 23 mai 2017

de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind recensământul populației și al locuințelor, în ceea ce privește modalitățile și structura rapoartelor de calitate, precum și formatul tehnic pentru transmiterea datelor și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2010

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind recensământul populației și al locuințelor (1), în special articolul 5 alineatul (5) și articolul 6 alineatul (3),

întrucât:

(1)	Regulamentul (CE) nr. 763/2008 instituie reguli comune pentru furnizarea decenală de date complete referitoare la populație și locuințe.

(2)	În temeiul Regulamentului (UE) 2017/712 al Comisiei (2), următorul recensământ al populației și al locuințelor ar trebui să se raporteze la anul de referință 2021.

(3)	Regulamentul (UE) nr. 1151/2010 al Comisiei (3) a stabilit modalitățile și structura rapoartelor de calitate, precum și formatul tehnic pentru transmiterea datelor privind recensământul populației și al locuințelor pentru anul de referință 2011.

(4)	În scopul realizării următorului recensământ al populației și al locuințelor din 2021 și pentru a evalua calitatea datelor transmise Comisiei (Eurostat), este necesar să se stabilească noi modalități și structura rapoartelor de calitate, precum și formatul tehnic pentru transmiterea datelor.

(5)

În conformitate cu articolul 5 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 763/2008, statele membre ar trebui să transmită datele și metadatele validate în format electronic, folosind formatul tehnic adecvat care urmează să fie adoptat de către Comisie. Inițiativa privind schimbul de date și metadate statistice (SDMX) referitoare la standardele statistice și tehnice pentru schimbul și punerea în comun a datelor și metadatelor, pe care se bazează proiectul Census Hub, a fost lansată de Banca Reglementelor Internaționale, Banca Centrală Europeană, Comisia (Eurostat), Fondul Monetar Internațional, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Organizația Națiunilor Unite și Banca Mondială. Pentru schimbul de statistici oficiale, SDMX și Census Hub oferă standarde statistice, tehnice și pentru transmiterea datelor. Prin urmare, ar trebui să se introducă un format tehnic în conformitate cu standardele respective.

(6)

Regulamentul (UE) nr. 1151/2010 prevede obligația statelor membre de a stoca datele obținute în urma recensământului populației și al locuințelor pentru anul de referință 2011 până la 1 ianuarie 2025. Pentru a permite utilizatorilor să realizeze comparații între cele două recensăminte, datele recensământului din 2011 ar trebui să fie disponibile până la 1 ianuarie 2035, în paralel cu datele din 2021.

(7)	Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 1151/2010 ar trebui modificat în consecință.

(8)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Sistemului Statistic European,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabilește modalitățile și structura rapoartelor statelor membre privind calitatea datelor pe care le transmit Comisiei (Eurostat) în urma recensământului populației și al locuințelor pentru anul de referință 2021, precum și formatul tehnic de transmitere a datelor.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile și specificațiile tehnice stabilite în Regulamentul (CE) nr. 763/2008, în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/543 al Comisiei (4) și în Regulamentul (UE) 2017/712.

Se aplică, de asemenea, următoarele definiții:

1.	prin „unitate statistică” se înțelege unitatea de observare de bază, și anume o persoană fizică, o gospodărie, o familie, un spațiu locativ sau o locuință convențională;

2.	prin „enumerare individuală” se înțelege colectarea de informații referitoare la fiecare unitate statistică astfel încât caracteristicile sale să poată fi înregistrate în mod separat și combinate cu alte caracteristici;

3.	prin „simultaneitate” se înțelege faptul că informațiile obținute în cadrul unui recensământ se referă la același moment în timp (dată de referință);

prin „universalitate în cadrul unui teritoriu definit” se înțelege faptul că datele sunt furnizate pentru toate unitățile statistice din cadrul unui teritoriu definit cu precizie. Atunci când unitățile statistice sunt persoane, „universalitatea în cadrul unui teritoriu definit” înseamnă că datele sunt furnizate pe baza informațiilor referitoare la toate persoanele care au reședința obișnuită pe teritoriul definit (populația totală);

5.	prin „disponibilitatea datelor la nivel de zone restrânse” se înțelege disponibilitatea datelor pentru zonele geografice restrânse și pentru grupuri mici de unități statistice;

6.	prin „periodicitate definită” se înțelege efectuarea de recensăminte în mod regulat, la începutul fiecărui deceniu, inclusiv continuitatea registrelor;

prin „sursă de date” se înțelege ansamblul înregistrărilor de date privind unități statistice și/sau evenimente referitoare la unitățile statistice, care constituie o bază directă pentru producerea datelor de recensământ privind una sau mai multe tematici specifice legate de o populație-țintă determinată;

8.	prin „populație-țintă” se înțelege ansamblul tuturor unităților statistice dintr-o zonă geografică definită la data de referință, care se califică pentru raportare cu privire la una sau mai multe tematici specifice. Fiecare unitate statistică validă este luată în considerare doar o singură dată;

9.	prin „populație-țintă estimată” se înțelege cea mai bună estimare disponibilă a populației-țintă. Ea corespunde populației de recensământ la care se adaugă sub-acoperirea și din care se scade supra-acoperirea;

10.

prin „populație de recensământ” se înțelege ansamblul de unități statistice care este reprezentat în mod faptic de rezultatele recensământului privind una sau mai multe tematici specifice pentru o populație-țintă stabilită. Înregistrările de date referitoare la populația de recensământ sunt cele existente în sursa de date pentru populația-țintă stabilită, incluzând toate înregistrările imputate și excluzând toate înregistrările șterse. Dacă o sursă de date cuprinde, ca un principiu metodologic, înregistrări de date privind doar un eșantion de unități statistice din populația sa țintă estimată, populația de recensământ include ansamblul complementar de unități statistice, pe lângă unitățile statistice din eșantion;

11.	prin „ansamblu complementar de unități statistice” se înțelege ansamblul acelor unități statistice care aparțin unei populații-țintă estimate, dar cu privire la care sursa de date nu conține înregistrări de date, din cauza metodologiei de eșantionare utilizate;

12.	prin „evaluare a acoperirii” se înțelege un studiu privind diferența dintre o populație-țintă stabilită și populația de recensământ corespunzătoare;

13.	prin „anchetă de control” se înțelege un sondaj desfășurat la puțin timp după recensământ, în scopul evaluării gradului de acoperire și a conținutului;

14.	prin „sub-acoperire” se înțelege ansamblul tuturor unităților statistice care aparțin unei populații-țintă stabilite, dar care nu sunt incluse în populația de recensământ corespunzătoare;

15.	prin „supra-acoperire” se înțelege ansamblul tuturor unităților statistice care aparțin unei populații de recensământ utilizată pentru a raporta cu privire la o populație-țintă stabilită, dar care nu aparțin populației-țintă respective;

16.	prin „imputarea înregistrării” se înțelege atribuirea unei înregistrări de date, artificială dar plauzibilă, exact unei zone geografice la nivelul geografic cel mai detaliat pentru care sunt produse datele de recensământ și imputarea acestei înregistrări de date într-o sursă de date;

17.

prin „ștergerea înregistrării” se înțelege actul care constă în ștergerea sau ignorarea/neluarea în considerare a unei înregistrări de date care este inclusă într-o sursă de date utilizată pentru a raporta cu privire la o populație-țintă stabilită, dar care nu furnizează nicio informație valabilă cu privire la nicio unitate statistică a populației-țintă respective;

18.	prin „imputarea unui element” se înțelege inserarea unei valori artificiale dar plauzibile cu privire la o anumită tematică într-o înregistrare de date care există deja într-o sursă de date, dar care nu conține această valoare sau conține o valoare care nu este considerată plauzibilă;

19.	prin „date bazate pe chestionar” se înțelege date care sunt obținute, la origine, de la respondenți consultați prin intermediul unui chestionar în cadrul unei colectări de date statistice care se referă la un anumit moment în timp stabilit;

20.	prin „realizarea legăturii dintre înregistrări” se înțelege procesul de fuzionare a informațiilor provenite din diferite surse de date prin compararea înregistrărilor referitoare la unități statistice individuale și fuzionarea informațiilor referitoare la aceeași unitate statistică;

21.

prin „identificator unic” se înțelege o variabilă sau un set de variabile în înregistrările de date ale unei surse de date sau ale unei liste de unități statistice care este utilizată:

—	pentru a verifica dacă sursa de date (sau lista de unități statistice) include maximum o înregistrare de date pentru fiecare unitate statistică; și/sau

—	pentru realizarea legăturii dintre înregistrări;

22.	prin „registru” se înțelege un repertoriu de informații despre unitățile statistice care este actualizat în mod direct în caz de evenimente care afectează unitățile statistice;

23.	prin „date bazate pe registru” se înțelege date care figurează într-un registru sau sunt extrase din acesta;

24.	prin „punerea în concordanță a registrelor” se înțelege realizarea legăturii dintre înregistrări în care toate sursele de date puse în concordanță sunt conținute în registre;

25.	prin „extragerea datelor” se înțelege procesul care constă în recuperarea informațiilor recensământului din informațiile conținute într-un registru și care se referă la unități statistice individuale;

26.	prin „codificare” se înțelege procesul de transformare a datelor în coduri care reprezintă clase în cadrul unui nomenclator;

27.	prin „captare” se înțelege procesul prin care datele colectate sunt importate într-o formă potrivită pentru o prelucrare ulterioară;

28.	prin „prelucrarea înregistrărilor” se înțelege procesul de verificare și de modificare a înregistrărilor de date astfel încât acestea să devină plauzibile, păstrând totodată principalele lor elemente;

29.	prin „generarea unei gospodării” se înțelege identificarea unei gospodării private în conformitate cu conceptul de gospodărie-locuință astfel cum este definit în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/543 sub tematica „Statutul gospodăriei”;

30.

prin „generarea unei familii” se înțelege identificarea unei familii pe baza informațiilor care indică dacă persoanele trăiesc în aceeași gospodărie, în absența unor date sau cu date incomplete privind legăturile de rudenie dintre persoane. Prin „familie” se înțelege „nucleu familial”, astfel cum este definit în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/543 sub tematica „Situația familială”;

31.	prin „absența de informații privind unitatea” se înțelege faptul că nu se poate colecta nicio dată cu privire la o unitate statistică care face parte din populația de recensământ;

32.	prin „controlul divulgării datelor statistice” se înțelege metodele și procedeele puse în aplicare pentru minimizarea riscului de divulgare a datelor referitoare la unități statistice individuale atunci când se publică informații statistice;

33.	prin „estimare” se înțelege calcularea unor estimări statistice cu ajutorul unei formule matematice și/sau al unui algoritm aplicat datelor disponibile;

34.

prin „definiția structurii de date” se înțelege un set de metadate structurale asociate unui ansamblu de date, care include informații privind modul în care tematicile sunt asociate măsurilor, dimensiunilor și atributelor unui hipercub, precum și privind defalcările, informațiile despre reprezentarea datelor și a metadatelor descriptive aferente.

Articolul 3

Metadatele și raportul de calitate

Statele membre raportează Comisiei (Eurostat), până la 31 martie 2024, informațiile generale, precum și datele privind calitatea și metadatele specificate în anexa la prezentul regulament, cu referire la recensământul populației și al locuințelor pentru anul de referință 2021 și la datele și metadatele transmisie Comisiei (Eurostat) în temeiul Regulamentului (UE) 2017/712.

Articolul 4

Sursele de date

Statele membre raportează cu privire la orice sursă (surse) de date utilizată (utilizate) pentru colectarea informațiilor necesare în vederea îndeplinirii cerințelor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 763/2008, în special pentru:

(a)	a îndeplini caracteristicile esențiale enumerate la articolul 2 punctul (i) din Regulamentul (CE) nr. 763/2008;

(b)	a reprezenta populația-țintă;

(c)	a respecta specificațiile tehnice relevante prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/543; și

(d)	a contribui la furnizarea de date pentru programul de date statistice prezentat în Regulamentul (UE) 2017/712.

Articolul 5

Accesul la informațiile relevante

(1) Statele membre oferă Comisiei (Eurostat), la cererea acesteia, acces la toate informațiile relevante pentru evaluarea calității datelor și metadatelor transmise în temeiul Regulamentului (UE) 2017/712.

(2) În vederea respectării dispozițiilor de la alineatul (1), statele membre nu sunt obligate să furnizeze Comisiei (Eurostat) microdate sau date confidențiale.

Articolul 6

Formatul tehnic de transmitere a datelor

Formatul tehnic care trebuie să fie utilizat pentru transmiterea datelor și metadatelor pentru anul de referință 2021 este formatul SDMX (Statistical Data and Metadata eXchange), astfel cum este pus în aplicare prin Census Hub. Statele membre transmit datele solicitate în conformitate cu definițiile structurii de date și cu specificațiile tehnice aferente furnizate de către Comisie (Eurostat). Statele membre stochează datele și metadatele solicitate până la 1 ianuarie 2035, pentru orice transmitere ulterioară solicitată de către Comisie (Eurostat).

Articolul 7

Modificarea Regulamentului (UE) nr. 1151/2010

La articolul 6 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2010, a treia teză se înlocuiește cu următorul text:

„Statele membre stochează datele și metadatele pentru anul de referință 2011 până la 1 ianuarie 2035. Statele membre nu sunt obligate să modifice sau să revizuiască aceste date după 1 ianuarie 2025. Statele membre care aleg, totuși, să facă acest lucru informează Comisia (Eurostat) cu privire la modificările sau revizuirile efectuate, înainte ca acestea să fie puse în aplicare.”

Articolul 8

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 23 mai 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 218, 13.8.2008, p. 14.

(2) Regulamentul (UE) 2017/712 al Comisiei din 20 aprilie 2017 de stabilire a anului de referință și a programului de date statistice și de metadate privind recensământul populației și al locuințelor prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 105, 21.4.2017, p. 1).

(3) Regulamentul (UE) nr. 1151/2010 al Comisiei din 8 decembrie 2010 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind recensământul populației și al locuințelor în ceea ce privește modalitățile și structura rapoartelor de calitate, precum și a formatului tehnic pentru transmiterea datelor (JO L 324, 9.12.2010, p. 1).

(4) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/543 al Comisiei din 22 martie 2017 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind recensământul populației și al locuințelor în ceea ce privește specificațiile tehnice ale tematicilor și ale defalcărilor lor (JO L 78, 23.3.2017, p. 13).

ANEXĂ

Conținutul și structura rapoartelor de calitate pentru transmiterea datelor

Informațiile din metadatele textuale și cantitative referitoare la recensămintele populației și ale locuințelor efectuate în statele membre pentru anul de referință 2021 cuprind următoarele secțiuni:

1. PREZENTARE GENERALĂ

1.1. Context juridic

1.2. Organisme responsabile

2. SURSE DE DATE

2.1. Clasificarea surselor de date în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 763/2008

2.2. Lista surselor de date utilizate pentru recensământul din 2021

2.3. Matricea „Surse de date x tematici”

2.4. Caracterul adecvat al surselor de date: nivelul de concordanță între sursele de date și caracteristicile esențiale [articolul 4 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 763/2008]

2.4.1. Enumerare individuală;

2.4.2. Simultaneitate;

2.4.3. Universalitate în cadrul unui teritoriu definit;

2.4.4. Disponibilitatea datelor la nivel de zone restrânse;

2.4.5. Periodicitate definită.

3. CICLUL DE VIAȚĂ AL RECENSĂMÂNTULUI

3.1. Data de referință

Statele membre transmit Comisiei (Eurostat) data de referință în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) 2017/712.

3.2. Pregătirea și realizarea colectării de date

3.2.1. Date bazate pe chestionar

—	proiectarea și testarea chestionarelor (inclusiv copii din toate chestionarele finale);

—	întocmirea unor eventuale liste de adrese, pregătirea activității de teren, cartografie, publicitate;

—	colectarea datelor (inclusiv activitatea de teren);

—	obligația legală de a colecta informații, stimulente pentru furnizarea de informații veridice sau motive posibile pentru furnizarea de informații false.

3.2.2. Date bazate pe registru

—	crearea de registre noi începând cu 2011 (după caz);

—	reorganizarea registrelor existente, începând cu 2011 (inclusiv modificări privind conținutul registrelor, ajustarea populației de recensământ, ajustarea definițiilor și/sau a specificațiilor tehnice) (după caz);

—

menținerea registrelor (pentru fiecare registru utilizat pentru recensământul din 2021), inclusiv:

—	conținutul registrului (unități statistice și informații referitoare la acestea, orice prelucrare a unei înregistrări și/sau orice imputare a unei înregistrări/a unui element în registru);

—	responsabilități administrative;

—	obligația legală de a înregistra informațiile, stimulente pentru furnizarea de informații veridice și motive posibile pentru furnizarea de informații false;

—	întârzieri de raportare, în special întârzieri legale/oficiale, întârzieri de înregistrare a datelor, raportări cu întârziere;

—	evaluarea și soluționarea cazurilor de neînregistrare, de absență a dezînregistrării și de înregistrări multiple;

—	orice revizuire majoră a registrelor sau actualizare a înregistrărilor care afectează datele recensământului din 2021, periodicitatea revizuirii registrelor;

—	utilizarea, inclusiv „utilizarea statistică a registrului în alte scopuri decât cele ale recensământului” și „utilizarea registrului în alte scopuri decât cele statistice (de exemplu, în scopuri administrative)”;

—	punerea în concordanță a registrelor și realizarea legăturii dintre acestea (inclusiv identificatorul sau identificatorii unici utilizați pentru realizarea legăturii între înregistrări);

—	extragerea datelor.

3.2.3. Date colectate prin intermediul unui eșantion

Pentru tematicile pentru care au fost colectate informații prin intermediul unui eșantion, metadatele descriu, de asemenea:

—	planul de sondaj;

—	metodologiile utilizate pentru orice estimări, modelări sau imputări;

—	distorsionări posibile ale estimărilor datorate metodologiilor aplicate;

—	formulele și algoritmii utilizați pentru calcularea erorii standard.

3.2.4. Date colectate prin metode combinate (date bazate pe mai multe tipuri de surse de date)

Pentru tematicile pentru care au fost colectate informații prin metode combinate, metadatele cuprind, de asemenea:

—

o descriere a metodelor (tipurile de surse de date utilizate și modul în care informațiile care provin din surse diferite au fost combinate, modul în care diferitele surse și metode utilizate se completează și se susțin reciproc și, dacă este cazul, care părți ale populației au fost acoperite prin care sursă);

—	orice alte aspecte referitoare la calitate legate de procesul de utilizare a unor metode combinate.

3.3. Prelucrarea și evaluarea

3.3.1. Prelucrarea datelor [inclusiv captarea, codificarea, variabila (variabilele) de identificare, prelucrarea înregistrărilor, imputarea înregistrărilor, ștergerea înregistrărilor, estimarea, legăturile de înregistrări, inclusiv variabila (variabilele) utilizată (utilizate) pentru realizarea legăturilor de înregistrări, generarea gospodăriilor și a familiilor, măsuri pentru a identifica sau a limita absența de informații privind unitatea];

3.3.2. Activități de evaluare a gradului de acoperire, metodologia de tratare a non-răspunsurilor, anchetă/anchete ulterioare recensământului (dacă este cazul), validarea finală a datelor: metoda de evaluare a sub-acoperirii și a supra-acoperirii, inclusiv informații privind calitatea estimațiilor sub-acoperirii și a supra-acoperirii.

3.4. Diseminarea (canale de diseminare, asigurarea confidențialității statistice, inclusiv controlul divulgării datelor statistice)

3.5. Măsuri de asigurare a raportului cost-eficacitate

4. EVALUAREA CALITĂȚII DATELOR

4.1. Comparabilitatea

Pentru fiecare tematică, statele membre raportează cu privire la orice deviere față de conceptele și definițiile solicitate sau cu privire la orice practică a statului membru care ar putea afecta comparabilitatea datelor la nivelul Uniunii.

Pentru tematica „Statutul activității curente”, statele membre raportează cu privire la orice metode de estimare utilizate pentru ajustarea datelor astfel încât acestea să îndeplinească mai bine definiția stabilită în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/543 al Comisiei. Statele membre raportează cu privire la măsura în care sursele de date și orice metode de estimare folosite conduc la abateri de la definiția „Statutului activității curente” stabilită în respectivul regulament.

4.2. Actualitate și punctualitate

Următoarele informații trebuie să fie furnizate la nivel național:

—	data/datele de transmitere a datelor către Comisie (Eurostat), defalcate pe hipercuburi;

—	data/datele a(le) revizuirii/revizuirilor majore ale datelor transmise Comisiei (Eurostat), defalcate pe hipercuburi;

—	data/datele de transmitere a metadatelor.

În cazul unor revizuiri majore efectuate la 1 aprilie 2024 sau ulterior, statele membre raportează în mod separat data (datele) respective către Comisie (Eurostat) în termen de o săptămână.

4.3. Coerență

Statele membre raportează orice neconcordanțe semnificative între datele transmise în diferitele seturi de date definite în Regulamentul (UE) 2017/712.

4.4. Acoperire și precizie

Pentru a indica gradul de acoperire, următoarele valori absolute trebuie să fie furnizate pentru totalurile de persoane la nivel național și să fie dezagregate în funcție de sex și grupe mari de vârstă, astfel cum sunt definite în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/543:

(a)	populația de recensământ;

(b)	numărul total al imputărilor de înregistrări;

(c)	numărul total al ștergerilor de înregistrări;

(d)	sub-acoperire (estimată);

(e)	supra-acoperire (estimată);

(f)	populația-țintă estimată.

Pentru evaluarea preciziei, următoarele valori absolute trebuie să fie furnizate pentru totalurile de persoane la nivel național și să fie dezagregate în funcție de sex și grupe mari de vârstă, astfel cum sunt definite în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/543:

(a)	populația de recensământ;

(b)	numărul de înregistrări de date observate cu privire la tematică obținute prin recensământul tradițional;

(c)	numărul de înregistrări de date observate cu privire la tematică obținute din registrele administrative;

(d)	numărul de înregistrări de date observate cu privire la tematică obținute din anchetele prin sondaj;

(e)	numărul de înregistrări de date observate cu privire la tematică obținute din surse multiple de date;

(f)	ansamblul complementar de unități statistice cu privire la tematică (pentru eșantioane);

(g)	numărul de observații imputate cu privire la tematică;

(h)	numărul de înregistrări care conțin informații lipsă cu privire la tematică.

Valorile absolute de mai sus pentru evaluarea preciziei trebuie să fie furnizate pentru următoarele tematici ale recensământului:

(a)	starea civilă legală (LMS);

(b)	situația familială (FST);

(c)	Statutul gospodăriei (HST);

(d)	statutul activității curente (CAS);

(e)	ocupația (OCC);

(f)	activitatea economiei naționale (IND);

(g)	statutul profesional (SIE);

(h)	localizarea locului de muncă (LPW);

(i)	nivelul de educație absolvit (EDU);

(j)	țara/locul nașterii (POB);

(k)	țara de cetățenie (COC);

(l)	anul sosirii în țară începând cu 2010 (YAT);

(m)	anul sosirii în țară începând cu 1980 (YAE);

(n)	locul de reședință obișnuită cu un an înainte de recensământ (ROY);

(o)	aranjamente locative (HAR).

4.5. Exhaustivitate

Statele membre raportează cu privire la gradul de exhaustivitate a datelor în ceea ce privește cerințele din Regulamentul (CE) nr. 763/2008. Ele trebuie să ofere detalii cu privire la eventuale tematici de recensământ sau defalcări asociate pentru care nu sunt furnizate date.

4.6. Relevanță

Trebuie să fie furnizate informații la nivelul Uniunii privind următoarele aspecte:

(a)	acțiuni întreprinse pentru a identifica și a satisface nevoile utilizatorilor;

(b)	monitorizarea amplorii extragerilor de date.

24.5.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 135/27

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/888 A COMISIEI

din 22 mai 2017

de modificare a Deciziei 2003/467/CE în ceea ce privește statutul oficial de indemnă de tuberculoză al regiunii Umbria din Italia și statutul oficial de indemnă de leucoză enzootică bovină al Poloniei, de modificare a Deciziei 2004/558/CE în ceea ce privește statutul de indemnă de rinotraheită infecțioasă bovină al Germaniei și de modificare a Deciziei 2008/185/CE în ceea ce privește statutul de indemne de boala Aujeszky al anumitor regiuni din Polonia și aprobarea programului de eradicare a bolii Aujeszky pentru regiunea Veneto din Italia

[notificată cu numărul C(2017) 3239]

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 64/432/CEE a Consiliului din 26 iunie 1964 privind problemele de inspecție veterinară care afectează schimburile intracomunitare cu bovine și porcine (1), în special articolul 9 alineatul (2) și articolul 10 alineatul (2) și anexa A secțiunea I punctul 4 și anexa D capitolul I secțiunea E,

întrucât:

(1)

Directiva 64/432/CEE stabilește normele pentru schimburile comerciale de bovine și porcine în interiorul Uniunii și condițiile în care un stat membru sau o regiune a acestuia poate fi declarat (declarată) oficial indemn (indemnă) de tuberculoză sau de leucoză enzootică bovină în ceea ce privește efectivele de bovine.

(2)

Decizia 2003/467/CE a Comisiei (2) prevede că regiunile din statele membre enumerate în capitolul 2 din anexa I sunt declarate oficial indemne de tuberculoză în ceea ce privește efectivele de bovine. Italia a prezentat Comisiei documente care atestă faptul că regiunea Umbria respectă condițiile prevăzute în Directiva 64/432/CEE, astfel încât să fie recunoscută ca fiind oficial indemnă de tuberculoză în ceea ce privește efectivele de bovine. Prin urmare, regiunea Umbria ar trebui să figureze în capitolul 2 din anexa I la Decizia 2003/467/CE. Prin urmare, anexa I la Decizia 2003/467/CE ar trebui modificată în consecință.

(3)

În plus, Decizia 2003/467/CE prevede că statele membre și regiunile acestora enumerate în capitolul 1, respectiv în capitolul 2 din anexa III sunt declarate oficial indemne de leucoză enzootică bovină în ceea ce privește efectivele de bovine. Toate regiunile din Polonia, cu excepția a nouă poviate din voievodatul Pomerania Occidentală, figurează în prezent în decizia respectivă ca fiind regiuni oficial indemne de leucoză enzootică bovină. Polonia a prezentat Comisiei documente care atestă faptul că cele nouă poviate rămase respectă condițiile prevăzute în Directiva 64/432/CEE pentru a fi recunoscute ca fiind regiuni oficial indemne de leucoză enzootică bovină în ceea ce privește efectivele de bovine. Prin urmare, Polonia a solicitat ca întreg teritoriul său să fie recunoscut ca fiind oficial indemn de leucoză enzootică bovină.

(4)

Prin urmare, Polonia ar trebui să figureze în capitolul 1 din anexa III la Decizia 2003/467/CE ca stat membru oficial indemn de leucoză enzootică bovină, iar intrarea pentru statul membru în cauză ar trebui eliminată din capitolul 2 din anexa respectivă. Prin urmare, anexa III la Decizia 2003/467/CE ar trebui modificată în consecință.

(5)

Articolul 9 din Directiva 64/432/CEE prevede că un stat membru care are un program național obligatoriu de combatere a rinotraheitei infecțioase bovine sau a bolii Aujeszky poate prezenta programul respectiv Comisiei spre aprobare. Articolul prevede, de asemenea, faptul că pot fi solicitate garanții suplimentare în cadrul schimburilor comerciale de bovine și porcine în interiorul Uniunii.

(6)

Articolul 10 din Directiva 64/432/CEE prevede că, dacă un stat membru consideră că teritoriul său este complet sau parțial indemn de rinotraheită infecțioasă bovină sau de boala Aujeszky, el trebuie să prezinte Comisiei documentele justificative corespunzătoare. Articolul prevede, de asemenea, faptul că pot fi solicitate garanții suplimentare în cadrul schimburilor comerciale de bovine și porcine în interiorul Uniunii.

(7)

Decizia 2004/558/CE a Comisiei (3) aprobă programele pentru combaterea și eradicarea rinotraheitei infecțioase bovine cauzate de herpesvirusul bovin de tip 1 (BHV-1) prezentate de statele membre enumerate în anexa I la decizia respectivă, pentru regiunile statelor membre enumerate în anexa respectivă, în care se aplică garanții suplimentare pentru rinotraheita infecțioasă bovină în conformitate cu articolul 9 din Directiva 64/432/CEE. În plus, anexa II la Decizia 2004/558/CE enumeră regiunile statelor membre considerate indemne de BHV-1, în care se aplică garanții suplimentare pentru rinotraheita infecțioasă bovină în conformitate cu articolul 10 din Directiva 64/432/CEE.

(8)	Unitățile administrative Köln și Düsseldorf din landul Renania de Nord-Westfalia al Germaniei figurează în prezent în anexa I la Decizia 2004/558/CE. Cele două regiuni în cauză sunt ultimele regiuni rămase din Germania care nu au fost încă recunoscute ca fiind indemne de BHV-1.

(9)

Germania a prezentat Comisiei documentație justificativă pentru ca unitățile administrative Köln și Düsseldorf să fie considerate indemne de BHV-1. Prin urmare, Germania a solicitat ca întreg teritoriul său să fie considerat indemn de BHV-1 și ca garanțiile suplimentare pentru rinotraheita infecțioasă bovină să se aplice acestei țări în conformitate cu articolul 10 din Directiva 64/432/CEE.

(10)

Potrivit evaluării documentației justificative prezentate de Germania, unitățile administrative Köln și Düsseldorf nu ar mai trebui să figureze în anexa I la Decizia 2004/558/CE, iar intrarea pentru Germania din anexa II la decizia respectivă ar trebui modificată, astfel încât să acopere toate regiunile acestui stat membru. Prin urmare, anexele I și II la Decizia 2004/558/CE ar trebui modificate în consecință.

(11)

Decizia 2008/185/CE a Comisiei (4) prevede garanții suplimentare pentru circulația porcinelor între statele membre. Garanțiile respective sunt legate de clasificarea statelor membre în funcție de situația lor în raport cu boala Aujeszky. Anexa I la Decizia 2008/185/CE enumeră statele membre sau regiunile acestora care sunt indemne de boala Aujeszky și în care vaccinarea este interzisă, iar anexa II la decizia respectivă enumeră statele membre sau regiunile acestora în care se aplică programe naționale de control aprobate pentru eradicarea bolii Aujeszky.

(12)

Italia a prezentat Comisiei documentație justificativă pentru aprobarea programului său de control pentru eradicarea bolii Aujeszky pentru regiunea Veneto și pentru a include această regiune în anexa II la Decizia 2008/185/CE. Potrivit evaluării documentației justificative în cauză, regiunea Veneto ar trebui să figureze în anexa II la Decizia 2008/185/CE. Prin urmare, anexa II la Decizia 2008/185/CE ar trebui modificată în consecință.

(13)

Întreg teritoriul Poloniei figurează în prezent în anexa II la Decizia 2008/185/CE. Polonia a prezentat Comisiei documentație justificativă pentru ca regiunile augustowski, białostocki, Białystok, bielski, hajnowski, moniecki, sejneński, siemiatycki, sokólski, suwalski și Suwałki să fie considerate indemne de boala Aujeszky și pentru ca regiunile respective să figureze în anexa I la Decizia 2008/185/CE. Potrivit evaluării documentației justificative în cauză, regiunile respective nu ar mai trebui să figureze în anexa II la Decizia 2008/185/CE, ci în anexa I la decizia respectivă. Prin urmare, anexele I și II la Decizia 2008/185/CE ar trebui modificate în consecință.

(14)	Prin urmare, Deciziile 2003/467/CE, 2004/558/CE și 2008/185/CE trebuie modificate în consecință.

(15)	Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Anexele I și III la Decizia 2003/467/CE se modifică în conformitate cu anexa I la prezenta decizie.

Articolul 2

Anexele I și II la Decizia 2004/558/CE se modifică în conformitate cu anexa II la prezenta decizie.

Articolul 3

Anexele I și II la Decizia 2008/185/CE se modifică în conformitate cu anexa III la prezenta decizie.

Articolul 4

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 22 mai 2017.

Pentru Comisie

Vytenis ANDRIUKAITIS

Membru al Comisiei

(1) JO 121, 29.7.1964, p. 1977/64.

(2) Decizia 2003/467/CE a Comisiei din 23 iunie 2003 de stabilire a statutului oficial de indemne de tuberculoză, bruceloză și leucoză enzootică bovină pentru efectivele de bovine din anumite state membre și regiuni din state membre (JO L 156, 25.6.2003, p. 74).

(3) Decizia 2004/558/CE a Comisiei din 15 iulie 2004 de punere în aplicare a Directivei 64/432/CEE a Consiliului privind garanțiile suplimentare pentru schimburile intracomunitare cu bovine în ceea ce privește rinotraheita infecțioasă bovină și aprobarea programelor de eradicare prezentate de anumite state membre (JO L 249, 23.7.2004, p. 20).

(4) Decizia 2008/185/CE a Comisiei din 21 februarie 2008 privind garanțiile suplimentare în legătură cu boala Aujeszky în schimburile intracomunitare cu porci și criteriile de furnizare a informațiilor despre această boală (JO L 59, 4.3.2008, p. 19).

ANEXA I

Anexele I și III la Decizia 2003/467/CE se modifică după cum urmează:

În anexa I capitolul 2, rubrica privind Italia se înlocuiește cu următorul text:

„În Italia:

—	Regiunea Abruzzo: provincia Pescara,

—	Provincia Bolzano,

—	Regiunea Emilia-Romagna,

—	Regiunea Friuli-Venezia Giulia,

—	Regiunea Lazio: provinciile Rieti, Viterbo,

—	Regiunea Liguria,

—	Regiunea Lombardia,

—	Regiunea Marche: provinciile Ancona, Ascoli Piceno, Fermo, Pesaro-Urbino,

—	Regiunea Piemonte,

—	Regiunea Sardinia: provinciile Cagliari, Medio-Campidano, Ogliastra, Olbia-Tempio, Oristano,

—	Regiunea Toscana,

—	Provincia Trento,

—	Regiunea Umbria,

—	Regiunea Veneto.”

Anexa III se modifică după cum urmează:

(a)

capitolul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„CAPITOLUL 1

State membre oficial indemne de leucoză enzootică bovină

Cod ISO	Statul membru
BE	Belgia
CZ	Republica Cehă
DK	Danemarca
DE	Germania
EE	Estonia
IE	Irlanda
ES	Spania
CY	Cipru
LV	Letonia
LT	Lituania
LU	Luxemburg
NL	Țările de Jos
AT	Austria
PL	Polonia
SI	Slovenia
SK	Slovacia
FI	Finlanda
SE	Suedia
UK	Regatul Unit”;

(b)	în capitolul 2, întreaga rubrică pentru Polonia este eliminată.

ANEXA II

Anexele I și II la Decizia 2004/558/CE se înlocuiesc cu următorul text:

„ANEXA I

Statele membre	Regiunile din statele membre în care garanțiile suplimentare pentru rinotraheita infecțioasă bovină se aplică în conformitate cu articolul 9 din Directiva 64/432/CEE
Belgia	Toate regiunile
Republica Cehă	Toate regiunile
Italia	Regiunea Friuli-Venezia Giulia Provincia autonomă Trento
Luxemburg	Toate regiunile

„ANEXA II

Statele membre	Regiunile din statele membre în care garanțiile suplimentare pentru rinotraheita infecțioasă bovină se aplică în conformitate cu narticolul 10 din Directiva 64/432/CEE
Danemarca	Toate regiunile
Germania	Toate regiunile
Italia	Regiunea Valle d'Aosta Provincia autonomă Bolzano
Austria	Toate regiunile
Finlanda	Toate regiunile
Suedia	Toate regiunile
Regatul Unit	Jersey

”

ANEXA III

Anexele I și II la Decizia 2008/185/CE se înlocuiesc cu următorul text:

„ANEXA I

State membre sau regiuni ale acestora indemne de boala Aujeszky și în care vaccinarea este interzisă

Cod ISO	Statul membru	Regiunile
BE	Belgia	Toate regiunile
CZ	Republica Cehă	Toate regiunile
DK	Danemarca	Toate regiunile
DE	Germania	Toate regiunile
IE	Irlanda	Toate regiunile
FR	Franța	Departamentele Ain, Aisne, Allier, Alpes-de-Haute-Provence, Alpes-Maritimes, Ardèche, Ardennes, Ariège, Aube, Aude, Aveyron, Bas-Rhin, Bouches-du-Rhône, Calvados, Cantal, Charente, Charente-Maritime, Cher, Corrèze, Côte-d'Or, Côtes-d'Armor, Creuse, Deux-Sèvres, Dordogne, Doubs, Drôme, Essonne, Eure, Eure-et-Loir, Finistère, Gard, Gers, Gironde, Hautes-Alpes, Hauts-de-Seine, Haute Garonne, Haute-Loire, Haute-Marne, Hautes-Pyrénées, Haut-Rhin, Haute-Saône, Haute-Savoie, Haute-Vienne, Hérault, Indre, Ille-et-Vilaine, Indre-et-Loire, Isère, Jura, Landes, Loire, Loire-Atlantique, Loir-et-Cher, Loiret, Lot, Lot-et-Garonne, Lozère, Maine-et-Loire, Manche, Marne, Mayenne, Meurthe-et-Moselle, Meuse, Morbihan, Moselle, Nièvre, Nord, Oise, Orne, Paris, Pas-de-Calais, Pyrénées-Atlantiques, Pyrénées-Orientales, Puy-de-Dôme, Réunion, Rhône, Sarthe, Saône-et-Loire, Savoie, Seine-et-Marne, Seine-Maritime, Seine-Saint-Denis, Somme, Tarn, Tarn-et-Garonne, Territoire de Belfort, Val-de-Marne, Val-d'Oise, Var, Vaucluse, Vendée, Vienne, Vosges, Yonne, Yvelines
IT	Italia	Provincia autonomă Bolzano
CY	Cipru	Toate regiunile
LU	Luxemburg	Toate regiunile
HU	Ungaria	Toate regiunile
NL	Țările de Jos	Toate regiunile
AT	Austria	Toate regiunile
PL	Polonia	Voievodatul Podlachia, următoarele poviate: augustowski, białostocki, Białystok, bielski, hajnowski, moniecki, sejneński, siemiatycki, sokólski, suwalski, Suwałki
SI	Slovenia	Toate regiunile
SK	Slovacia	Toate regiunile
FI	Finlanda	Toate regiunile
SE	Suedia	Toate regiunile
UK	Regatul Unit	Toate regiunile

„ANEXA II

Statele membre sau regiunile acestora în care se aplică programe naționale de control aprobate pentru eradicarea bolii Aujeszky

Cod ISO	Statul membru	Regiunile
ES	Spania	Toate regiunile
IT	Italia	Regiunea Friuli-Venezia Giulia Regiunea Veneto
LT	Lituania	Toate regiunile
PL	Polonia	Voievodatul Silezia Inferioară: toate poviatele; Voievodatul Cuyavia-Pomerania: toate poviatele; Voievodatul Lublin: toate poviatele; Voievodatul Lubus: toate poviatele; Voievodatul Lodz: toate poviatele; Voievodatul Mica Polonie: toate poviatele; Voievodatul Mazovia: toate poviatele; Voievodatul Opol: toate poviatele; Voievodatul Carpații Inferiori: toate poviatele; Voievodatul Podlachia, următoarele poviate: grajewski, kolneński, łomżyński, Łomża, wysokomazowiecki, zambrowski. Voievodatul Pomerania: toate poviatele; Voievodatul Silezia: toate poviatele; Voievodatul Sfânta Cruce: toate poviatele; Voievodatul Varmia-Mazuria: toate poviatele; Voievodatul Marea Polonie: toate poviatele; Voievodatul Pomerania Occidentală: toate poviatele.

”

24.5.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 135/35

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/889 A COMISIEI

din 23 mai 2017

de identificare a Uniunii Comorelor ca țară terță necooperantă în ceea ce privește combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1936/2001 și (CE) nr. 601/2004 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 1093/94 și (CE) nr. 1447/1999 (1), în special articolul 31,

întrucât:

1. INTRODUCERE

(1)	Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 (denumit în continuare „Regulamentul INN”) instituie un sistem al Uniunii pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN).

(2)

Capitolul VI din Regulamentul INN definește procedura de identificare a țărilor terțe necooperante, demersurile privind țările identificate ca țări terțe necooperante, stabilirea unei liste a țărilor necooperante, radierea de pe lista țărilor necooperante, publicarea listei țărilor necooperante și eventualele măsuri de urgență.

(3)

În conformitate cu articolul 31 din Regulamentul INN, Comisia trebuie să identifice țările terțe pe care le consideră necooperante în ceea ce privește combaterea pescuitului INN. O țară terță poate fi identificată ca țară terță necooperantă dacă aceasta nu se achită de sarcinile care îi revin în temeiul dreptului internațional în calitatea sa de stat de pavilion, stat portuar, stat de coastă sau stat de piață, și anume dacă nu ia măsuri de prevenire, descurajare și eliminare a activităților de pescuit INN.

(4)	Identificarea țărilor terțe necooperante se bazează pe analiza tuturor informațiilor prevăzute la articolul 31 alineatul (2) din Regulamentul INN.

(5)	În conformitate cu articolul 33 din Regulamentul INN, Consiliul trebuie să stabilească o listă a țărilor necooperante. Acestor țări li se aplică măsurile prevăzute la articolul 38 din Regulamentul INN.

(6)	În conformitate cu articolul 12 alineatul (2) din Regulamentul INN, produsele pescărești pot fi importate în Uniune numai dacă sunt însoțite de un certificat de captură în conformitate cu regulamentul respectiv.

(7)

În temeiul articolului 20 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul INN, certificatele de captură validate de un anumit stat de pavilion pot fi acceptate numai dacă statul respectiv notifică Comisiei măsurile adoptate privind punerea în aplicare, controlul și asigurarea respectării legilor, a reglementărilor și a măsurilor de conservare și de gestionare cărora trebuie să li se conformeze navele sale de pescuit.

(8)	Uniunea Comorelor (denumită în continuare „Comorele”) nu a prezentat Comisiei notificarea sa în calitate de stat de pavilion în conformitate cu articolul 20 din Regulamentul INN.

(9)	În conformitate cu articolul 20 alineatul (4) din Regulamentul INN, Comisia cooperează din punct de vedere administrativ cu țările terțe în domenii legate de punerea în aplicare a prevederilor respectivului regulament referitoare la certificarea capturilor.

(10)

Pe baza informațiilor menționate la articolul 31 alineatul (2) din Regulamentul INN, Comisia a considerat că există indicii clare potrivit cărora Uniunea Comorelor nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul dreptului internațional în calitatea sa de stat de pavilion, stat portuar, stat de coastă sau stat de piață de a lua măsuri pentru a preveni, a descuraja sau a elimina pescuitul INN.

(11)	În consecință, conform articolului 32 din Regulamentul INN, Comisia a decis să notifice Comorele, prin decizia din 1 octombrie 2015 (2), în legătură cu posibilitatea de a fi identificate ca țară terță necooperantă în temeiul Regulamentului INN.

(12)	Decizia din 1 octombrie 2015 includea informații privind principalele fapte și considerații care stăteau la baza acestei posibile identificări.

(13)	Decizia a fost notificată Comorelor împreună cu o scrisoare prin care acest stat era invitat ca, în strânsă cooperare cu Comisia, să pună în aplicare un plan de acțiune pentru remedierea deficiențelor identificate.

(14)

Comisia a invitat Comorele, în particular: (i) să ia toate măsurile necesare pentru a pune în aplicare acțiunile cuprinse în planul de acțiune sugerat de Comisie; (ii) să evalueze punerea în aplicare a acțiunilor cuprinse în planul de acțiune sugerat de Comisie; și (iii) să transmită Comisiei un raport detaliat, o dată la șase luni, în care să evalueze punerea în aplicare a fiecărei acțiuni în ceea ce privește, printre altele, eficacitatea sa individuală și/sau generală în a asigura un sistem de control al pescuitului conform cu obligațiile de a preveni, descuraja și elimina pescuitul INN, care îi revin țării în temeiul dreptului internațional, în calitatea sa de stat de pavilion, stat portuar, stat de coastă sau stat de piață.

(15)

Comorele au avut posibilitatea de a răspunde în scris și verbal la aspectele indicate în mod explicit în decizia din 1 octombrie 2015, precum și la alte informații pertinente comunicate de Comisie, care i-au permis să prezinte probe pentru a infirma sau a completa faptele stipulate în decizia din 1 octombrie 2015. Comorelor li s-a asigurat dreptul de a solicita sau de a furniza informații suplimentare.

(16)	Prin decizia sa și prin scrisoarea din 1 octombrie 2015, Comisia a inițiat un proces de dialog cu Comorele și a indicat faptul că, în opinia sa, un termen de șase luni era, în principiu, suficient pentru a ajunge la rezultatele așteptate.

(17)

Comisia a continuat să solicite și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare. Observațiile prezentate verbal și în scris de către Comore, ca urmare a deciziei din 1 octombrie 2015, au fost examinate și luate în considerare. Comorele au fost ținute permanent la curent, atât verbal, cât și în scris, în legătură cu analiza întreprinsă de Comisie.

(18)

În lumina informațiilor colectate, după cum se indică în considerentele 37-93, Comisia consideră că Comorele nu au abordat în mod suficient aspectele problematice și deficiențele descrise în decizia din 1 octombrie 2015 și că acest stat nu a pus integral în aplicare măsurile sugerate în planul de acțiune însoțitor.

2. PROCEDURA ÎN CEEA CE PRIVEȘTE COMORELE

(19)	La 1 octombrie 2015, în conformitate cu articolul 32 din Regulamentul INN, Comisia a notificat Comorelor faptul că se avea în vedere posibilitatea identificării Comorelor ca țară terță necooperantă (3).

(20)	Comisia a sugerat Comorelor ca, în strânsă cooperare cu serviciile sale, să pună în aplicare un plan de acțiune pentru remedierea deficiențelor identificate în decizia din 1 octombrie 2015.

(21)

Principalele deficiențe identificate de Comisie se refereau la o serie de lipsuri privind punerea în aplicare a obligațiilor prevăzute de dreptul internațional, legate în particular de adoptarea unui cadru legal și a unor proceduri de înmatriculare și acordare a licențelor adecvate, de gestionare a registrului Comorelor, de lipsa cooperării și a schimbului de informații – atât în sânul administrației comoriene, cât și în cadrul raporturilor cu țările terțe în care operează navele comoriene – de lipsa unei monitorizări adecvate și eficiente și de lipsa unui sistem de sancționare disuasivă. Alte deficiențe identificate erau legate, mai general, de respectarea obligațiilor internaționale, inclusiv a recomandărilor și a rezoluțiilor organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului (ORGP). S-a identificat, de asemenea, o lipsă de consecvență cu recomandările și rezoluțiile unor organisme relevante, cum ar fi Planul internațional de acțiune împotriva pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat al Organizației Națiunilor Unite (PIA-INN) și Orientările voluntare ale FAO privind performanța statului de pavilion. Cu toate acestea, lipsa consecvenței cu recomandările și cu rezoluțiile fără caracter obligatoriu a fost luată în considerare numai ca probă suplimentară și nu a stat la baza identificării în cauză.

(22)	La 5 ianuarie 2016, Comisia a organizat o teleconferință cu autoritățile comoriene, pentru a sublinia importanța unei reacții a Comorelor la decizia din 1 octombrie 2015.

(23)

Prin scrisoarea lor din 6 ianuarie 2016, transmisă Comisiei la 29 ianuarie 2016, Comorele au informat Comisia în legătură cu măsurile instituționale instituite în vederea soluționării deficiențelor identificate în decizia din 1 octombrie 2015. Scrisoarea respectivă era însoțită de documente justificative.

(24)

Consultările dintre Comisie și Comore au avut loc la Bruxelles, la 16 martie 2016. În cursul acelei reuniuni, Comorele și-au exprimat în principal angajamentul de a remedia problemele legate de gestionarea registrului comorian. În cursul reuniunii, Comorele au pus la dispoziție o listă a navelor de pescuit și activități corelate pescuitului, presupuse a arbora pavilionul Comorelor.

(25)

La 31 martie 2016, autoritățile comoriene au prezentat un ordin ministerial de instituire a unei comisii comune a autorităților responsabile cu înmatricularea navelor și a celor responsabile cu pescuitul. La 2 aprilie 2016, Comorele au furnizat un proiect de notă circulară privind gestionarea registrului comorian, la care Comisia a răspuns prin scrisoarea din 13 aprilie 2016.

(26)

La 30 aprilie 2016 și 2 mai 2016, Comorele au prezentat, prin mijloace electronice, următoarele documente: (i) o scrisoare de prezentare a măsurilor preliminare luate referitor la gestionarea registrului comorian și a flotei comoriene de pescuit și activități corelate pescuitului; (ii) o notă circulară modificată, semnată la 25 aprilie 2016, care suspenda, în particular, înmatricularea sub pavilionul comorian a navelor de pescuit și activități corelate pescuitului; (iii) o listă a navelor de pescuit și activități corelate pescuitului, presupuse a arbora pavilionul Comorelor, diferită de cea furnizată la 16 martie 2016; (iv) copii ale scrisorilor transmise către trei organisme regionale din domeniul pescuitului care acoperă zone în care operau nave comoriene de pescuit și activități corelate pescuitului; și (v) o copie a unei scrisori de asistență juridică, transmisă unei țări terțe. Această transmisie a fost urmată de primirea, la 18 mai 2016, a versiunilor pe hârtie ale unora dintre documente. Această din urmă transmisie includea, de asemenea, următoarele documente: (i) o scrisoare de însoțire explicativă; (ii) o nouă listă a navelor de pescuit și activități corelate pescuitului, presupuse a arbora pavilionul Comorelor, diferită de cele menționate mai sus; și (iii) un certificat de înmatriculare provizoriu nesemnat. Comisia a răspuns acestor documente atât prin mijloace electronice, la 31 mai 2016, cât și prin scrisoarea din 13 iunie 2016. În cadrul acestor comunicări, Comisia a subliniat necesitatea luării unor măsuri suplimentare de către Comore referitor la flota comoriană de pescuit și activități corelate pescuitului, în special în ceea ce privește măsurile de executare și cooperarea cu statele membre, cu autoritățile costiere și portuare competente ale țărilor terțe, precum și cu organismele regionale din domeniul pescuitului. Comisia a evidențiat, de asemenea, posibilitatea ca unui anumit număr de nave de pescuit și activități corelate pescuitului să li se fi acordat dreptul de a arbora pavilionul Comorelor, după suspendarea înmatriculării aprobate prin notă circulară semnată la 25 aprilie 2016.

(27)

La 31 mai 2016, Comorele au furnizat următoarele documente: (i) un plan de acțiune bazat pe cel sugerat de Comisie; (ii) proiecte de modificări ale cadrului juridic de reglementare a pescuitului, inclusiv ale sistemului de sancționare; și (iii) un rezumat al obligațiilor ce revin Comorelor în temeiul dreptului internațional, în calitate de stat de pavilion.

(28)	Comisia a explicat Comorelor importanța obținerii unui răspuns la comunicările Comisiei din 31 mai 2016 și 13 iunie 2016, în mai multe rânduri, în particular la 8 iunie 2016, 21 iunie 2016, 28 iunie 2016 și 29 iunie 2016, atât verbal, cât și în scris.

(29)

Comisia a fost, de asemenea, informată de către Comore despre existența unor schimburi suplimentare între autoritățile comoriene și un organism regional din domeniul pescuitului, pe marginea statutului flotei comoriene de pescuit și activități corelate pescuitului, la 7 iulie 2016 și la 11 iulie 2016. Cu această ocazie, Comorele au furnizat o nouă listă a navelor de pescuit și activități corelate pescuitului, presupuse a arbora pavilionul Comorelor, care era diferită de cele menționate mai sus.

(30)	Prin scrisoarea din 20 iulie 2016, Comisia a propus autorităților comoriene efectuarea unei vizite în Comore.

(31)

Autoritățile comoriene au răspuns comunicărilor Comisiei din 31 mai 2016 și din 13 iunie 2016 prin scrisoarea din 20 iulie 2016, reamintind faptul că, în conformitate cu dispozițiile Codului pescuitului și acvaculturii instituit prin Legea nr. 07-011/AU din 29 august 2007 și cu cele ale Decretului nr. 15-050/PR din 15 aprilie 2015, nicio navă comoriană nu trebuie să opereze în afara zonei economice exclusive (ZEE) a Comorelor fără o autorizație din partea autorităților comoriene și nicio navă comoriană de pescuit sau activități corelate pescuitului nu trebuie să pescuiască sau să practice activități corelate pescuitului în afara ariei de competență a Comisiei tonului din Oceanul Indian (IOTC). Comorele au solicitat asistența Comisiei, printre altele, și pentru a informa autoritățile competente ale statelor membre cu privire la statutul flotei comoriene de pescuit și activități corelate pescuitului și pentru a le solicita acestora să transmită autorităților comoriene orice informații relevante pe care le dețineau cu privire la activitățile respectivelor nave. Comisia a răspuns Comorelor la 27 iulie 2016 și la 28 iulie 2016, furnizând informațiile cerute și solicitând totodată clarificări. Comisia a transmis, de asemenea, în scris, informațiile furnizate de Comore autorităților competente ale statelor membre, la 5 august 2016.

(32)

La 11 august 2016, Comorele au prezentat procesul-verbal al primei reuniuni a comisiei mixte a autorităților responsabile cu înmatricularea navelor și a celor responsabile cu pescuitul, care a avut loc la 2 august 2016. Principala recomandare formulată cu ocazia acestei reuniuni a fost acordarea unei perioade de grație de șase luni pentru navele de pescuit și activități corelate pescuitului care arborează pavilionul Comorelor și operează fie în afara ZEE a Comorelor fără o autorizație din partea autorităților comoriene, fie în afara zonei de competență a IOTC. Obiectivul perioadei de grație era acela de a informa operatorii navelor respective în legătură cu obligațiile ce le revin în temeiul cadrului juridic comorian de reglementare a pescuitului.

(33)

De asemenea, la 18 august 2016, Comisia a fost informată de autoritățile competente ale unui stat membru în legătură cu existența unei note circulare semnate la 8 august 2016 de către administrația comoriană responsabilă cu înmatricularea navelor. Respectiva notă circulară abroga, printre altele, suspendarea înmatriculării sub pavilion comorian a navelor de pescuit și activități corelate pescuitului.

(34)

Începând din mai 2016, Comisia a fost, de asemenea, pe deplin informată despre cererile de asistență reciprocă transmise în temeiul articolului 51 din Regulamentul INN de autoritățile competente ale statelor membre către autoritățile comoriene și ale altor țări terțe, cu privire la statutul și la activitățile navelor comoriene de pescuit și activități corelate pescuitului, precum și despre răspunsurilor furnizate de respectivele autorități. Comisia a primit, de asemenea, informații privind statutul și activitățile respectivei flote din alte surse, inclusiv din partea unor țări terțe. Aceste informații au fost considerate probe justificative.

(35)

Comisia a vizitat autoritățile comoriene în cauză în perioada 23-26 august 2016. În timpul vizitei Comisiei, autoritățile comoriene au avut ocazia să informeze Comisia cu privire la cele mai recente evoluții. La 30 august 2016 și la 2 septembrie 2016, Comisia a transmis Comorelor informații subsecvente și noi cereri de informații și de documente. Autoritățile comoriene au confirmat primirea acestor comunicări la 2 septembrie 2016 și, respectiv, la 4 septembrie 2016.

(36)

Prin scrisoarea din 28 octombrie 2016, Comisia a transmis autorităților comoriene informații privind un număr de până la 21 de transbordări pe mare implicând nave comoriene de pescuit și activități corelate pescuitului, care au avut loc în perioada aprilie-iunie 2016 în largul coastelor Africii de Vest. În comunicarea sa, Comisia a reamintit preocupările sale în ceea ce privește aspectele legate de gestionarea registrului comorian.

3. IDENTIFICAREA COMORELOR CA ȚARĂ TERȚĂ NECOOPERANTĂ

(37)

În temeiul articolului 31 alineatul (3) din Regulamentul INN, Comisia a examinat îndeplinirea de către Comore a obligațiilor sale internaționale în calitatea sa de stat de pavilion, stat portuar, stat de coastă sau stat de piață, în conformitate cu concluziile deciziei din 1 octombrie 2015 și cu informațiile relevante furnizate de Comore, cu planul de acțiune propus, precum și cu măsurile luate pentru remedierea situației. În sensul acestei examinări, Comisia a ținut seama de parametrii enumerați la articolul 31 alineatele (4)-(7) din Regulamentul INN.

3.1. Măsuri luate în ceea ce privește recurența activităților navelor de pescuit și a fluxurilor comerciale INN [articolul 31 alineatul (4) din Regulamentul INN]

(38)

Așa cum s-a subliniat în considerentul 36 al deciziei din 1 octombrie 2015, Comisia a stabilit că Comorele nu s-au achitat de sarcinile care le revin în baza legislației internaționale în calitate de stat de pavilion, stat portuar, stat de coastă și stat de piață în ceea ce privește navele de pescuit INN și pescuitul INN practicat sau sprijinit de către navele de pescuit care arborează pavilionul Comorelor sau de către resortisanții Comorelor și nu a împiedicat accesul pe propria piață al produselor pescărești provenite din pescuitul INN.

(39)

Considerentele 20-23 ale deciziei din 1 octombrie 2015 au stabilit că un număr de aproximativ 20 de nave comoriene de pescuit și activități corelate pescuitului au fost implicate în activități de pescuit INN în perioada 2010-2015. În particular, Comisia a stabilit că aceste nave operau atât în afara ZEE a Comorelor, fără o autorizație și fără un control din partea autorităților comoriene, cât și în afara zonei de competență a IOTC, în special în Oceanul Atlantic de Est. Această situație contravine recomandărilor stabilite la punctul 45 din PIA INN și la articolul 8.2.2 din Codul de conduită pentru un pescuit responsabil al FAO (Codul de conduită al FAO), care prevăd obligația statelor de pavilion de a se asigura că fiecare dintre navele care au dreptul să le arboreze pavilionul și care operează în afara apelor lor deține o autorizație valabilă. Ea constituie, de asemenea, o nerespectare a recomandărilor de la punctele 29 și 30 din Orientările voluntare ale FAO privind performanța statului de pavilion. Astfel cum se explică în considerentul 31, autoritățile comoriene au recunoscut că nicio navă comoriană nu ar trebui să opereze în afara ZEE a Comorelor fără o autorizație din partea autorităților comoriene și că nicio navă comoriană de pescuit sau activități corelate pescuitului nu ar trebui să desfășoare activități de pescuit sau corelate pescuitului în zona de competență a IOTC.

(40)	Probele colectate de Comisie după adoptarea deciziei din 1 octombrie 2015 nu indică nicio schimbare a situației descrise în considerentul 39.

(41)

Din informațiile colectate în special de la statele membre, dar și de la autorități costiere și portuare competente din țări terțe, Comisia a constatat mai multe cazuri de transbordări pe mare care implicau navele menționate în considerentul 39, în timp ce, așa cum se arată în considerentul 60, Comorele au furnizat declarații scrise care atestau faptul că transbordările pe mare sunt interzise de autoritățile comoriene. În consecință, aceste operațiuni au avut loc fără o autorizație din partea autorităților comoriene. Acest fapt contravine punctului 49 din PIA INN, care prevede că statele de pavilion trebuie să se asigure că toate navele lor implicate în operațiuni de transbordare dețin o autorizație prealabilă emisă de statul de pavilion și că ele raportează autorităților naționale.

(42)

În temeiul articolului 31 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul INN, Comisia a examinat și măsurile adoptate de Comore cu privire la accesul pe piața lor al produselor pescărești provenite din pescuitul INN. PIA INN oferă orientări cu privire la măsurile convenite la nivel internațional referitoare la piață care susțin reducerea sau eliminarea comerțului cu pește și produse pescărești provenite din pescuitul INN. La punctul 71 din PIA INN se sugerează, totodată, că statele ar trebui să ia măsuri pentru a îmbunătăți transparența propriilor piețe cu scopul de a permite trasabilitatea peștelui sau a produselor din pește. În egală măsură, Codul de conduită al FAO descrie, în special la articolul 11, bune practici privind activitățile post-capturare și comerțul internațional responsabil. Articolul 11.1.11 din Codul de conduită menționat prevede că statele trebuie să se asigure că peștele și produsele pescărești sunt comercializate la nivel internațional și național în conformitate cu practici solide de conservare și gestionare, prin îmbunătățirea identificării originii peștelui și a produselor pescărești.

(43)

Așa cum s-a stabilit în considerentul 23 al deciziei din 1 octombrie 2015, Comorele nu sunt în măsură să furnizeze informații cu privire la speciile capturate de flota de pescuit comoriană și la fluxurile comerciale ale produselor capturate. Pe baza informațiilor colectate de la autoritățile comoriene, Comisia a concluzionat că nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce privește faptele descrise în considerentele 23 și 33 ale deciziei din 1 octombrie 2015, la nivelul absenței unui control al autorităților comoriene asupra navelor comoriene care operează în afara ZEE a Comorelor în ceea ce privește activitățile de pescuit, debarcările și transbordările efectuate de acestea. Prin urmare, Comorele nu erau în măsură să garanteze transparența piețelor lor pentru a permite trasabilitatea peștelui sau a produselor pescărești, așa cum se prevede la punctul 71 din PIA INN.

(44)

În această privință, se remarcă faptul că trasabilitatea produselor este îngreunată și de lipsa de transparență a procedurilor comoriene de înmatriculare și de acordare a licențelor, precum și de o lipsă internă a cooperării și schimbului de informații, astfel cum se stipulează în considerentul 24 al deciziei din 1 octombrie 2015.

(45)

Din cauza lipsei datelor necesare, Comorele nu pot asigura în mod corespunzător trasabilitatea produselor pescărești, iar capacitatea lor de a preveni comercializarea produselor de pescuit INN este afectată. Având în vedere lipsa de trasabilitate stabilită și faptul că autoritățile comoriene nu dispun de informații cu privire la peștele debarcat sau transbordat de navele aflate sub pavilionul lor, Comorele nu au reușit să împiedice debarcarea în porturile lor a produselor pescărești provenite din pescuitul INN, dând astfel naștere unui risc ca acestor produse să li se acorde accesul la piață. Prin urmare, Comisia nu poate asigura faptul că produsele pescărești comercializate pe teritoriul acestei țări nu provin din activități de pescuit INN. În acest sens, Comorele nu au ținut seama de recomandările de la punctul 24 din PIA INN, care îndeamnă statele de pavilion să asigure luarea unor măsuri cuprinzătoare și eficace de monitorizare, control și supraveghere a pescuitului, de la punctul de pornire, prin punctul de debarcare și până la destinația finală.

(46)

Ulterior deciziei din 1 octombrie 2015, Comorele nu au introdus niciun fel de măsuri corective corespunzătoare pentru a remedia situația descrisă mai sus. Prin urmare, Comorele nu sunt în măsură să garanteze transparența piețelor lor într-un mod care să permită trasabilitatea peștelui sau a produselor pescărești, așa cum se prevede la punctul 71 din PIA INN și la articolul 11.1.11 din Codul de conduită al FAO.

(47)

Ținând seama de considerentele 20-35 ale deciziei din 1 octombrie 2015 și de evoluțiile ulterioare datei de 1 octombrie 2015, Comisia consideră, în conformitate cu articolul 31 alineatul (3), articolul 31 alineatul (4) litera (a) și 4 litera (b) din Regulamentul INN, că Comorele nu și-au îndeplinit obligațiile care le revin în temeiul dreptului internațional în calitate de stat de pavilion, stat portuar, stat de coastă și stat de piață, în ceea ce privește navele INN și pescuitul INN practicat sau sprijinit de către navele de pescuit care arborează pavilionul Comorelor sau de către resortisanții Comorelor și că nu au luat suficiente măsuri pentru a împiedica accesul pe piețele lor al produselor pescărești provenite din pescuitul INN.

3.2. Nerespectarea obligațiilor legate de cooperare și de aplicarea legii [articolul 31 alineatul (5) din Regulamentul INN]

(48)	Așa cum se stipulează în considerentele 37-41 ale deciziei din 1 octombrie 2015, Comisia a analizat eficacitatea cu care Comorele au cooperat cu Comisia în cadrul anchetelor și al activităților conexe.

(49)

După adoptarea deciziei din 1 octombrie 2015, Comisia a întâmpinat dificultăți în stabilirea unei cooperări cu autoritățile comoriene. Fiabilitatea răspunsurilor acestora a fost, de asemenea, compromisă prin transmiterea de răspunsuri parțiale care conțineau informații contradictorii și demonstrau, totodată, un nivel de reacție scăzut.

(50)

Pe lângă aceasta, Comisia a profitat de vizita sa în Comore din august 2016 pentru a invita autoritățile comoriene să furnizeze un anumit număr de documente. Până la prezenta decizie și în ciuda unei cereri subsecvente de informații, transmisă autorităților comoriene la 2 septembrie 2016, Comisia nu a primit documentele respective.

(51)	În plus, documentele prezentate Comisiei în legătură cu planul de acțiune stabilit ca urmare a deciziei din 1 octombrie 2015 nu s-au tradus prin nicio acțiune concretă.

(52)	În lumina situației descrise în considerentele 33, 34 și 50, Comisia a stabilit, de asemenea, că nu i-au fost comunicate anumite informații esențiale.

(53)

Această lipsă de cooperare este agravată de lipsa de coordonare internă la nivelul administrației comoriene, între autoritatea responsabilă cu înmatricularea navelor și cea responsabilă cu pescuitul, care a fost recunoscută de autoritățile comoriene cu ocazia vizitei efectuate de Comisie în august 2016. În acest sens, Comisia a stabilit că, în ceea ce privește remedierea acestei deficiențe fundamentale, progresele înregistrate după adoptarea deciziei din 1 octombrie 2015 sunt minime sau inexistente și că, la nivelul administrației comoriene, nu au fost partajate anumite informații esențiale.

(54)

În plus, în contextul evaluării generale a îndeplinirii de către Comore a obligațiilor care le revin în calitate de stat de pavilion, stat portuar, stat de coastă și stat de piață, conform celor stipulate în considerentul 42 al deciziei din 1 octombrie 2015, Comisia a analizat și măsura în care Comorele cooperează cu alte state la combaterea pescuitului INN.

(55)

După cum s-a subliniat în considerentele 39-41, Comisia a stabilit că navele de pescuit și activități corelate pescuitului aflate sub pavilion comorian operează în afara ZEE a Comorelor și a zonei de competență a IOTC, în particular în Oceanul Atlantic de Est. Comisia ia act de tentativele Comorelor de a stabili canale de cooperare cu țările din estul Oceanului Atlantic, prin intermediul organismelor regionale din domeniul pescuitului care acoperă zonele în care operează navele comoriene. Comorele au explicat faptul că au fost luate inițiative de a intra în contact direct cu țările terțe în care operează navele comoriene, iar Comisia a propus soluții pentru a facilita aceste contacte. Cu toate acestea, Comisia nu a primit încă nicio informație cu privire la existența unei eventuale corespondențe.

(56)

Se reamintește că în considerentul 34 se explică faptul că autoritățile competente ale statelor membre au transmis autorităților comoriene cereri de asistență reciprocă referitoare la statutul și la activitățile navelor comoriene de pescuit și activități corelate pescuitului. De asemenea, Comisia a fost informată că au existat inițiative similare venind și din partea unor țări terțe. Cu toate acestea, Comisia a constatat că nivelul inadecvat al cooperării oferite de autoritățile comoriene în corespondența cu Comisia a afectat și respectivele cereri de asistență reciprocă. Această situație a compromis acțiunile pe care autoritățile competente din țările vizate le demaraseră în privința anumitor nave comoriene, pe baza informațiilor puse la dispoziție de autoritățile din Comore.

(57)

Situația descrisă în considerentele 54-56 indică faptul că Comorele nu au cooperat și nu și-au coordonat în mod eficace activitățile cu statele în care operează navele comoriene, pentru a preveni, descuraja și elimina pescuitului INN în conformitate cu punctul 28 din PIA INN. În particular, așa cum se stabilește la punctul 31 din PIA INN, în calitate de stat de pavilion, Comorele ar trebui să instituie acorduri sau mecanisme cu alte state și să coopereze pe toate căile pentru a asigura respectarea legilor și a măsurilor de conservare și gestionare aplicabile sau a prevederilor adoptate la nivel național, regional sau internațional.

(58)

După cum se subliniază în considerentul 44 al deciziei Comisiei din 1 octombrie 2015, Comisia a efectuat o analiză pentru a stabili dacă Comorele luaseră măsuri eficace de asigurare a aplicării legii, în ceea ce privește operatorii responsabili de pescuitul INN și dacă se aplicaseră sancțiuni suficient de severe pentru a-i priva pe contravenienți de avantajele rezultate din pescuitul INN.

(59)	Probele disponibile confirmă faptul că Comorele nu și-au îndeplinit obligațiile care le revin în temeiul dreptului internațional cu privire la luarea unor măsuri eficace de asigurare a aplicării legii.

(60)

Astfel cum se explică în considerentul 31, autoritățile comoriene au recunoscut că nicio navă comoriană nu ar trebui să opereze în afara ZEE a Comorelor fără o autorizație din partea autorităților comoriene și că nicio navă comoriană de pescuit sau activități corelate pescuitului nu ar trebui să desfășoare activități de pescuit sau corelate pescuitului în zona de competență a IOTC. Se remarcă de asemenea faptul că, în cursul schimburilor care au avut loc în contextul cererilor de asistență ce vizau până la 12 nave comoriene practicând transbordări și operațiuni comune pe mare, autoritățile comoriene au furnizat Comisiei și statelor membre declarații scrise care atestau că transbordările pe mare sunt interzise de autoritățile comoriene și că, prin urmare, acele nave desfășurau activități de pescuit INN.

(61)

Cu toate acestea, Comisia a stabilit că, după adoptarea deciziei din 1 octombrie 2015, autoritățile comoriene nu au raportat luarea vreunei măsuri de asigurare a aplicării legii împotriva navelor care operau în afara ZEE a Uniunii Comorelor fără o autorizație din partea autorităților comoriene, precum și în afara zonei de competență a IOTC.

(62)

Mai mult, așa cum se arată în considerentul 32, se remarcă faptul că navelor de pescuit și activități corelate pescuitului aflate sub pavilion comorian și care operau cu încălcarea legislației și normelor din Comore li se acordase efectiv o perioadă de grație de șase luni, cu începere din august 2016. Această decizie, împreună cu situația descrisă în considerentul 56, a compromis acțiunile pe care autoritățile competente ale statelor membre le demaraseră în privința anumitor nave comoriene, pe baza informațiilor puse la dispoziție de autoritățile din Comore. Comisia a fost informată de autoritățile comoriene cu privire la posibila radiere a navelor care refuză să-și regularizeze situația până la sfârșitul perioadei de grație de șase luni. Se remarcă însă faptul că radierea navelor nu garantează sancționarea cu severitatea adecvată a celor vinovați de încălcare și nici lipsirea lor de avantajele rezultate din activitățile lor ilegale.

(63)

Mai mult, cu ocazia vizitei sale din august 2016, Comisia a constatat și faptul că autoritățile nu adoptaseră nicio decizie concretă cu privire la radiere. În orice caz, o astfel de radiere teoretică nu ar presupune desfășurarea de investigații privind activitățile de pescuit INN efectuate de nave sau impunerea de sancțiuni pentru încălcările constatate.

(64)

Pe baza informațiilor colectate cu ocazia vizitei sale din august 2016, Comisia a constatat că autoritățile comoriene responsabile cu pescuitul elaboraseră o listă de control conținând condițiile de acordare a autorizațiilor de pescuit în sprijinul regularizării pe perioada de grație de șase luni menționată în considerentul 62. Acest document a fost transmis autorităților comoriene responsabile cu înmatricularea navelor. Obiectivul era transmiterea documentului către persoane juridice private situate în afara Comorelor, cărora le fusese parțial delegată gestionarea registrului flotei comoriene de pescuit și activități corelate pescuitului. Aceste persoane juridice private au fost însărcinate să transmită respectivul document operatorilor economici. Comisia a stabilit că acest document are un caracter extrem de teoretic și că el nu reflectă elementele tehnice necesare pentru a permite operatorilor economici să se conformeze legislației comoriene, iar autorităților competente ale Comorelor să monitorizeze activitățile navelor comoriene în cauză.

(65)

Având în vedere situația menționată în considerentele 62-64, Comisia a stabilit că autoritățile comoriene nu au luat nicio măsură de precauție adecvată în legătură cu navele de pescuit și activități corelate pescuitului aflate sub pavilion comorian, care operează cu încălcarea cerințelor și a legislației din Comore.

(66)

În plus, se reamintește faptul că, așa cum se indică în considerentul 46 al deciziei din 1 octombrie 2015, autoritățile comoriene erau deja conștiente, anterior adoptării deciziei citate, de faptul că nave aflate sub pavilionul lor încălcau cerințele și legislația comoriene, operând în afara ZEE a Comorelor, și nu luaseră măsuri de asigurare a respectării legislației în ceea ce privește navele respective.

(67)

Situația menționată în considerentele 58-66 încalcă articolul 94 din UNCLOS în ceea ce privește obligațiile statului de pavilion de a-și exercita în mod eficace jurisdicția și controlul asupra navelor care arborează pavilionul său și asupra comandanților, ofițerilor și echipajului acestora. Ea contravine, de asemenea, recomandărilor privind luarea de măsuri de asigurare a aplicării legislației în ceea ce privește activitățile de pescuit INN și privind sancționarea acestor activități cu suficientă severitate pentru a preveni, a descuraja și a elimina în mod eficace pescuitul INN și pentru a-i priva pe contravenienți de avantajele rezultate din acest tip de pescuit, astfel cum se prevede la articolul 8.2.7 din Codul de conduită al FAO, la punctul 21 din PIA INN și la punctele 31-33, 35 și 38 din Orientările voluntare ale FAO privind performanța statului de pavilion.

(68)

Se remarcă faptul că cadrul juridic comorian din domeniul pescuitului se bazează în continuare pe Codul pescuitului și acvaculturii instituit prin Legea nr. 07-011/AU din 29 august 2007 și prin Decretul nr. 15-050/PR din 15 aprilie 2015, care erau în vigoare în momentul adoptării deciziei din 1 octombrie 2015. Se reamintește, de asemenea, că considerentele 49 și 50 din decizia respectivă stabilesc că: (i) autoritățile comoriene au recunoscut că este necesară elaborarea unor texte suplimentare de punere în aplicare a Codului pescuitului și acvaculturii, pentru a se asigura coerența dintre legislația națională și normele internaționale și regionale aplicabile; (ii) Codul comorian al pescuitului și acvaculturii nu include în definiția navelor de pescuit și navele care desfășoară activități corelate pescuitului; și (iii) în ceea ce privește cadrul juridic comorian, deși acesta acoperă încălcări grave definite în temeiul dreptului internațional, el nu definește în mod explicit pescuitul INN și, contrar prevederilor de la punctele 18 și 21 din PIA INN, nu prevede în mod expres măsuri de asigurare a aplicării legislației și sancțiuni pentru resortisanții care sprijină pescuitul INN sau sunt implicați în acesta.

(69)

Se reamintește, de asemenea, că în considerentul 50 al deciziei din 1 octombrie 2015, s-a stabilit că, în ceea ce privește sistemul de sancționare, amenzile prevăzute în contextul activităților de pescuit industrial se bazează pe valoarea onorariilor plătite pentru acordarea licențelor. Cu toate acestea, categoriile de licențe de pescuit definite în legislația comoriană se limitează doar la specii de ton. În consecință, în cazul încălcărilor comise de flota industrială care vizează alte specii, nu există amenzi corespunzătoare, deoarece lipsesc onorariile corespunzătoare de acordare a licențelor. Această situație reduce nivelul de descurajare al sistemului de sancționare comorian și nu permite autorităților comoriene să sancționeze activitățile de pescuit INN cu suficientă severitate, pentru a împiedica, a descuraja și a elimina aceste activități și pentru a-i priva pe contravenienți de avantajele rezultate din activitățile lor ilegale.

(70)

Se observă faptul că autoritățile comoriene responsabile cu pescuitul au prezentat Comisiei proiecte de modificări ale dispozițiilor Codului pescuitului și acvaculturii instituit prin Legea nr. 07-011/AU din 29 august 2007 și prin Decretul nr. 15-050/PR din 15 aprilie 2015. Pe parcursul vizitei sale din august 2016, Comisia a stabilit însă că procesul de revizuire este afectat de mediul administrativ inadecvat. Comisia a constatat, de asemenea, că o parte a administrației comoriene considera procesul de revizuire ca o ocazie de a promova politica pavilionului de complezență a Comorelor. Prin urmare, Comisia constată că cadrul juridic este în continuare inadecvat în ceea ce privește conformitatea cu normele internaționale și regionale aplicabile.

(71)

Pe baza informațiilor colectate de la autoritățile comoriene, precum și în cursul vizitei sale din august 2016, Comisia a constatat că multe dintre obligațiile prevăzute în legislația comoriană nu sunt încă puse în aplicare și respectate de Comore (de exemplu, obligația de a transmite informațiile din sistemul de monitorizare a navelor și de a raporta date privind capturile, restricțiile privind zona de operare a navelor comoriene etc.). După cum se stipulează în considerentul 47 al deciziei din 1 octombrie 2015, această situație evidențiază incapacitatea autorităților de a monitoriza operațiunile navelor comoriene și subminează capacitatea autorităților de a asigura în mod eficace respectarea normelor aplicabile diferitelor zone vizate.

(72)

În plus, nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește faptele descrise în considerentul 51 al deciziei din 1 octombrie 2015 referitoare la lipsa unui plan național de inspecție care să asigure o politică coerentă privind controlul operațiunilor flotei comoriene și la numărul insuficient de observatori.

(73)

Pe parcursul vizitei sale din august 2016, Comisia a constatat că, în pofida unei recunoașteri din partea autorităților comoriene a lipsei capacității acestora de a monitoriza și controla activitățile de pescuit și corelate pescuitului ale flotei Comorelor, indiferent unde operează aceasta, și pe cele ale flotei străine care operează în ZEE a Comorelor, exista încă intenția de a urmări o strategie de extindere a flotei.

(74)

După cum se evidențiază în considerentele 67-72 ale deciziei din 1 octombrie 2015, nivelul de dezvoltare al Comorelor nu poate fi considerat un factor care subminează capacitatea autorităților competente de a coopera cu alte țări și de a întreprinde acțiuni de asigurare a respectării legislației. Evaluarea constrângerilor specifice care rezultă din nivelul de dezvoltare al Comorelor este descris mai în detaliu în considerentele 88-93 ale prezentei decizii.

(75)

Având în vedere considerentele 37-54 ale deciziei din 1 octombrie 2015 și evoluțiile ulterioare datei de 1 octombrie 2015, în conformitate cu articolul 31 alineatul (3) și cu articolul 31 alineatul (5) literele (a), (b), (c) și (d) din Regulamentul INN, Comisia consideră că Comorele nu și-au îndeplinit obligațiile care le revin în temeiul dreptului internațional în calitate de stat de pavilion, stat portuar, stat de coastă și stat de piață, în ceea ce privește eforturile de cooperare și de asigurare a respectării legii.

3.3. Nerespectarea obligațiilor de punere în aplicare a normelor internaționale [articolul 31 alineatul (6) din Regulamentul INN]

(76)

Conform celor stipulate în considerentele 57-60 ale deciziei din 1 octombrie 2015, Comisia a analizat informațiile considerate relevante din datele disponibile publicate de organizațiile regionale de gestionare a pescuitului (ORGP), în particular de IOTC și de Comisia pentru pescuitul în zona de sud-vest a Oceanului Indian (SWIOFC). În plus, Comisia a efectuat o analiză a informațiilor considerate relevante în ceea ce privește statutul Comorelor de parte contractantă la IOTC și la SWIOFC ca urmare a deciziei din 1 octombrie 2015.

(77)

Se reamintește faptul că în considerentele 57 și 58 ale deciziei din 1 octombrie 2015 s-au descris problemele repetate sau punctuale ale Comorelor în ceea ce privește conformitatea cu rezoluțiile IOTC. Aceste probleme sunt identificate, pentru anul 2014, în Raportul de conformitate al IOTC privind Comorele, prezentat la 25 martie 2015 (4).

(78)

Potrivit informațiilor obținute din Raportul de conformitate al IOTC privind Comorele, prezentat la 16 aprilie 2016 (5), au fost identificate o serie de încălcări repetate în 2015. În particular, Comorele au respectat doar parțial cerințele: (i) de a furniza statistici agregate privind capturile nominale de rechini, conform dispozițiilor Rezoluției 05/05; (ii) de a furniza statistici agregate privind capturile și efortul de pescuit pentru rechini, conform dispozițiilor Rezoluției 05/05; și (iii) de a furniza statistici agregate privind frecvența dimensiunii pentru rechini, conform dispozițiilor Rezoluției 05/05. De asemenea, Comorele nu au furnizat niciun fel de informații cu privire la acoperire per unelte de pescuit pentru debarcările artizanale, încălcând astfel dispozițiile Rezoluției 11/04.

(79)

În cadrul aceluiași raport au fost identificate și probleme punctuale legate de conformitate. Comorele nu au furnizat nicio informație în legătură cu interdicția referitoare la rechinul cu înotătoare albe, încălcând astfel dispozițiile Rezoluției 13/06, și nici în legătură cu punerea în aplicare a orientărilor FAO privind țestoasele marine, încălcând astfel dispozițiile Rezoluției 12/04.

(80)

Problemele Comorelor legate de conformitatea cu rezoluțiile IOTC demonstrează faptul că această țară nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în calitate de stat de pavilion, astfel cum sunt prevăzute la articolul 94 din UNCLOS. Ele indică și faptul că Comorele nu respectă recomandările de la punctele 31-33, 35 și 38 din Orientările voluntare ale FAO privind performanța statului de pavilion și recomandările de la punctul 24 din PIA INN.

(81)

Cu excepția IOTC și SWIOFC, Comorele nu sunt parte contractantă la alte ORGP. Având în vedere structura flotei comoriene, care nu operează numai în regiunea Oceanului Indian, această constatare subminează eforturile Comorelor de a-și îndeplini obligațiile ce le revin în temeiul UNCLOS, în special în temeiul articolelor 117 și 118 din convenția citată.

(82)

Mai mult, cu excepția Convenției UNCLOS, Comorele nu au ratificat alte instrumente juridice internaționale referitoare la gestionarea pescuitului. Având în vedere importanța stocurilor de pești anadromi și de pești mari migratori pentru Comore, această constatare subminează eforturile Comorelor de a-și îndeplini obligațiile care le revin în calitate de stat de pavilion, stat de coastă, stat portuar și stat de piață în temeiul UNCLOS, în special în temeiul articolelor 63 și 64 din convenția citată.

(83)

Performanța Comorelor în ceea ce privește punerea în aplicare a instrumentelor internaționale nu respectă nici recomandările de la punctul 11 din PIA INN, care îndeamnă statele să acorde prioritate ratificării, acceptării sau aderării la Acordul Națiunilor Unite pentru punerea în aplicare a dispozițiilor UNCLOS în legătură cu conservarea și gestionarea stocurilor de pești anadromi și a stocurilor de pești mari migratori (UNFSA), precum și la Acordul de conformitate al FAO. De asemenea, Comorele nu respectă punctul 14, care prevede că statele trebuie să pună pe deplin și efectiv în aplicare Codul de conduită și planurile internaționale de acțiune conexe.

(84)	Totodată, Comorele nu au ratificat Acordul FAO din 2009 privind măsurile de competența statului portului.

(85)	Contrar recomandărilor de la punctele 25-27 din PIA INN, Comorele nu au elaborat, până în prezent, un plan de acțiune național pentru combaterea pescuitului INN.

(86)

Din informațiile colectate de la autoritățile comoriene, Comisia a constatat că gestionarea registrului flotei comoriene de pescuit și activități corelate pescuitului rămâne parțial delegată unor persoane juridice private situate în afara Comorelor. Pe baza informațiilor colectate de Comisie, precum și pe baza declarațiilor făcute de Comore, s-a stabilit faptul că Comorele nu au reușit să garanteze că navele care arborează pavilionul comorian au o legătură reală cu această țară. Acest fapt contravine articolului 91 din UNCLOS, care prevede că între statul de pavilion și navele sale trebuie să existe o legătură reală.

(87)

Având în vedere considerentele 55-65 ale deciziei din 1 octombrie 2015 și evoluțiile ulterioare datei de 1 octombrie 2015, în conformitate cu articolul 31 alineatele (3) și (6) din Regulamentul INN, Comisia consideră că Comorele nu și-au îndeplinit obligațiile care le revin în temeiul dreptului internațional în ceea ce privește normele, reglementările și măsurile de conservare și de gestionare internaționale.

3.4. Constrângeri specifice țărilor în curs de dezvoltare [articolul 31 alineatul (7) din Regulamentul INN]

(88)

Se reamintește faptul că Comorele au un indice de dezvoltare umană scăzut și că, în 2014 (6), ele s-au clasat pe locul 159 din 188 de țări, conform indicelui de dezvoltare umană al Organizației Națiunilor Unite (IDU al ONU). Se reamintește, de asemenea, faptul că Regulamentul (CE) nr. 1905/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (7) a inclus Comorele în categoria țărilor cel mai puțin dezvoltate (8).

(89)

Nu s-au găsite probe coroborante care să indice faptul că neîndeplinirea de către Comore a obligațiilor care le revin în temeiul dreptului internațional ar fi rezultatul unor constrângeri legate de nivelul de dezvoltare. Deși, în general, pot exista constrângeri specifice de capacitate în ceea ce privește monitorizarea, controlul și supravegherea, constrângerile specifice ale Comorelor, rezultate din nivelul său de dezvoltare, nu pot justifica deficiențele identificate în secțiunile anterioare. Este vorba aici în special de statutul registrului comorian și de absența totală a controlului asupra unei părți a flotei Comorelor.

(90)

Așa cum se stipulează în considerentul 69 al deciziei din 1 octombrie 2015, se pare că deficiențele identificate sunt în primul rând o consecință a mediului administrativ inadecvat și a lipsei de cooperare și schimb de informații la nivelul administrației comoriene în ceea ce privește asigurarea îndeplinirii eficiente și efective a obligațiilor ce revin Comorelor în calitate de stat de pavilion, stat de coastă, stat portuar și stat de piață. Această situație este agravată de dezechilibrul dintre dimensiunea flotei comoriene de pescuit și activități corelate pescuitului și cea a zonei sale de operare.

(91)

De asemenea, se reamintește faptul că Uniunea Europeană și Comorele au semnat un Acord de parteneriat în domeniul pescuitului (9). Ultimul protocol (10) la acest acord includea un sprijin financiar sectorial în contribuția financiară plătită Comorelor. Sprijinul financiar sectorial avea ca scop promovarea dezvoltării pescuitului sustenabil prin consolidarea capacității administrative și științifice, acordând o atenție deosebită gestionării sustenabile a pescuitului și activităților de monitorizare, control și supraveghere. El ar fi urmat să se adauge efortului de a ajuta Comorele să-și îndeplinească obligațiile ce le revin în temeiul dreptului internațional, în calitate de stat de pavilion, stat portuar, stat de coastă și stat de piață și să combată pescuitul INN.

(92)

În plus, Comorele beneficiază de sprijin și din partea unor inițiative regionale cum ar fi proiectul SmartFish – care este finanțat de Uniunea Europeană și pus în aplicare de Comisia pentru Oceanul Indian (COI) și care vizează, printre altele, combaterea pescuitului INN prin intermediul partajării resurselor, al schimbului de informații, al formării și al dezvoltării de regimuri operaționale destinate monitorizării, controlului și supravegherii – și Primul proiect al Băncii Mondiale privind guvernanța pescuitului și creșterea în comun în zona de sud-vest a Oceanului Indian, care urmărește să sporească eficacitatea gestionării anumitor activități de pescuit prioritare la nivel regional, național și comunitar.

(93)

Având în vedere considerațiile expuse în prezenta secțiune, elaborate pe baza tuturor elementelor concrete colectate de Comisie, precum și informațiile transmise de Comore, Comisia a stabilit că, în conformitate cu articolul 31 alineatul (7) din Regulamentul INN, pare adecvat să se ia în considerare constrângerile specifice cu care se confruntă Comorele ca rezultat al nivelului lor de dezvoltare și care pot compromite performanța generală a Comorelor în ceea ce privește gestionarea pescuitului. Cu toate acestea, ținând cont de natura deficiențelor constatate în Comore, s-a stabilit că nivelul de dezvoltare al acestei țări nu poate explica sau justifica pe deplin performanța globală a Comorelor în calitate de stat de pavilion, stat portuar, stat de coastă sau stat de piață în ceea ce privește activitățile de pescuit și insuficiența acțiunilor sale de prevenire, descurajare și eliminare a pescuitului INN.

4. CONCLUZIE PRIVIND IDENTIFICAREA ȚĂRII TERȚE NECOOPERANTE

(94)

Având în vedere concluziile formulate în ceea ce privește faptul că Comorele nu și-au îndeplinit obligațiile care le revin în temeiul dreptului internațional în calitate de stat de pavilion, stat portuar, stat de coastă sau stat de piață și nu au întreprins acțiuni pentru a preveni, descuraja și elimina pescuitul INN, această țară ar trebui să fie identificată în conformitate cu articolul 31 din Regulamentul INN ca necooperantă în ceea ce privește combaterea pescuitului INN.

(95)

Ținând seama de articolul 18 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul INN, autoritățile competente ale statelor membre sunt obligate să refuze importul produselor de pescuit în Uniune, fără a fi necesar să solicite probe suplimentare sau să trimită o cerere de asistență statului de pavilion în momentul în care constată că certificatul de captură a fost validat de către autoritățile unui stat de pavilion identificat ca stat necooperant în conformitate cu articolul 31 din respectivul regulament.

(96)	Trebuie precizat că identificarea Comorelor ca țară pe care Comisia o consideră necooperantă nu exclude nicio posibilă acțiune subsecventă pe care Comisia sau Consiliul ar putea-o întreprinde în vederea stabilirii unei liste a țărilor necooperante.

5. PROCEDURA COMITETULUI

(97)	Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului pentru pescuit și acvacultură,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Comorele sunt identificate ca țară terță pe care Comisia o consideră țară terță necooperantă în ceea ce privește combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 23 mai 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 286, 29.10.2008, p. 1.

(2) Decizia Comisiei din 1 octombrie 2015 de notificare a unei țări terțe cu privire la posibilitatea de a fi identificată ca țară terță necooperantă în ceea ce privește combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (JO C 324, 2.10.2015, p. 6).

(3) Scrisoarea din 1.10.2015 adresată Ministrului Producției, Mediului, Energiei, Industriei și Artizanatului din Comore.

(4) Informații obținute de la adresa: http://www.iotc.org/sites/default/files/documents/2015/04/IOTC-2015-CoC12-CR04E-Comoros.pdf.

(5) Informații obținute de la adresa: http://www.iotc.org/compliance/monitoring.

(6) Informații obținute de la adresa: http://hdr.undp.org/en/composite/HDI.

(7) Regulamentul (CE) nr. 1905/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 de stabilire a unui instrument de finanțare a cooperării pentru dezvoltare (JO L 378, 27.12.2006, p. 41).

(8) Informații obținute de la adresa: http://www.oecd.org/dac/stats/documentupload/DAC%20List%20of%20ODA%20Recipients%202014%20final.pdf.

(9) Regulamentul (CE) nr. 1563/2006 al Consiliului din 5 octombrie 2006 privind încheierea Acordului de parteneriat în sectorul pescuitului dintre Comunitatea Europeană și Uniunea Comorelor (JO L 290, 20.10.2006, p. 6).

(10) Decizia 2013/786/UE a Consiliului din 16 decembrie 2013 privind semnarea, în numele Uniunii Europene, și aplicarea provizorie a Protocolului între Uniunea Europeană și Uniunea Comorelor de stabilire a posibilităților de pescuit și a contribuției financiare prevăzute de Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului în vigoare între cele două părți (JO L 349, 21.12.2013, p. 4) și Protocolul între Uniunea Europeană și Uniunea Comorelor de stabilire a posibilităților de pescuit și a contribuției financiare prevăzute de Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului în vigoare între cele două părți (JO L 349, 21.12.2013, p. 5).

		ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 135

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 60 24 mai 2017

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul (UE) 2017/880 al Comisiei din 23 mai 2017 de stabilire a normelor privind utilizarea unei limite maxime de reziduuri stabilite pentru o substanță farmacologic activă dintr-un anumit produs alimentar, pentru un alt produs alimentar obținut din aceeași specie, precum și a unei limite maxime de reziduuri stabilite pentru o substanță farmacologic activă dintr-una sau mai multe specii, pentru alte specii, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 470/2009 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 )	1
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/881 al Comisiei din 23 mai 2017 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind recensământul populației și al locuințelor, în ceea ce privește modalitățile și structura rapoartelor de calitate, precum și formatul tehnic pentru transmiterea datelor și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2010 ( 1 )	6
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/882 al Comisiei din 23 mai 2017 privind derogările de la regulile de origine prevăzute în Protocolul 1 la Acordul de parteneriat economic între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și statele părți la APE din SADC, pe de altă parte, care se aplică în limitele contingentelor pentru anumite produse din Namibia	15
		DECIZII
	*	Decizia (UE) 2017/883 a Consiliului din 11 mai 2017 privind poziția care urmează să fie adoptată, în numele Uniunii Europene, în cadrul Comitetului mixt al SEE, cu privire la o modificare a Protocolului 31 la Acordul privind SEE referitor la cooperarea în domenii specifice în afara celor patru libertăți (linia bugetară 12 02 01)	18
	*	Decizia (UE) 2017/884 a Consiliului din 22 mai 2017 de numire a unui membru, propus de Regatul Suediei, în cadrul Comitetului Regiunilor	21
	*	Decizia (UE) 2017/885 a Consiliului din 22 mai 2017 de numire a unui supleant, propus de Republica Federală Germania, în cadrul Comitetului Regiunilor	22
	*	Decizia (UE) 2017/886 a Consiliului din 22 mai 2017 de numire a trei membri și a șase supleanți, propuși de Republica Cehă, în cadrul Comitetului Regiunilor	23
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/887 a Comisiei din 22 mai 2017 privind măsurile de prevenire a introducerii în Uniune a virusului febrei aftoase din Tunisia și de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2017/675 [notificată cu numărul C(2017) 3221] ( 1 )	25
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/888 a Comisiei din 22 mai 2017 de modificare a Deciziei 2003/467/CE în ceea ce privește statutul oficial de indemnă de tuberculoză al regiunii Umbria din Italia și statutul oficial de indemnă de leucoză enzootică bovină al Poloniei, de modificare a Deciziei 2004/558/CE în ceea ce privește statutul de indemnă de rinotraheită infecțioasă bovină al Germaniei și de modificare a Deciziei 2008/185/CE în ceea ce privește statutul de indemne de boala Aujeszky al anumitor regiuni din Polonia și aprobarea programului de eradicare a bolii Aujeszky pentru regiunea Veneto din Italia [notificată cu numărul C(2017) 3239] ( 1 )	27
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/889 a Comisiei din 23 mai 2017 de identificare a Uniunii Comorelor ca țară terță necooperantă în ceea ce privește combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat	35