(1)

Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o anchetă la 13 februarie 2016, în urma unei plângeri depuse la 4 ianuarie 2016 de Comitetul de protecție a industriei tuburilor din oțel fără sudură din Uniunea Europeană (denumit în continuare „reclamantul”), în numele unor producători care reprezintă peste 25 % din producția totală a produsului similar în Uniune. Plângerea conținea elemente de probă care atestau existența dumpingului în ceea ce privește produsul respectiv și a prejudiciului important cauzat de acesta, care au fost considerate suficiente pentru a justifica deschiderea unei anchete.

(2)

La 12 noiembrie 2016, prin Regulamentul (UE) 2016/1977 al Comisiei (2) (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”), Comisia a instituit o taxă antidumping provizorie asupra importurilor de anumite țevi și tuburi din fier fără sudură (cu excepția fontei) sau din oțel (cu excepția oțelului inoxidabil), cu secțiune transversală circulară, cu un diametru exterior mai mare de 406,4 mm, originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”, „China” sau „țara în cauză”).

(3)

Ulterior comunicării faptelor și considerentelor esențiale pe baza cărora s-a decis instituirea unei taxe antidumping provizorii (denumită în continuare „comunicarea constatărilor provizorii”), producătorii din Uniune, producătorii-exportatori chinezi și o asociație a producătorilor-exportatori chinezi au prezentat observații în scris. Părțile care au adresat o cerere în acest sens au primit permisiunea de a fi audiate.

(4)

Comisia a analizat observațiile prezentate de către părțile interesate și, dacă a fost cazul, a modificat constatările provizorii în mod corespunzător.

(5)

Comisia a comunicat tuturor părților faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționează să instituie o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de anumite țevi și tuburi fără sudură (denumită în continuare „comunicarea constatărilor definitive”). Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în cursul căreia au putut formula observații cu privire la comunicarea constatărilor definitive. Observațiile prezentate de părțile interesate au fost examinate și, după caz, luate în considerare.

(6)

În considerentele 7-9 din regulamentul provizoriu, Comisia a invitat părțile interesate să transmită observații privind reprezentativitatea unuia dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(7)

Un producător-exportator chinez a susținut că producătorul respectiv din Uniune ar trebui să fie exclus din eșantion întrucât datele sale ar denatura constatările pentru întreaga industrie. Un al doilea producător-exportator chinez a subliniat că Vallourec a fost cea mai mare societate din eșantion și că, prin urmare, nu era clar dacă eșantionul a fost reprezentativ pentru industria din Uniune. Reclamantul a susținut faptul că producătorii chinezi sunt din ce în ce mai competitivi, inclusiv în sectorul produselor personalizate și de calitate superioară. Acesta a subliniat, de asemenea, faptul că produsele din petrol și gaze sunt, în principal, exportate în afara Uniunii, astfel încât această diferență legată de gamele de produse are doar un impact redus pe piața Uniunii.

(8)

Comisia a solicitat date mai ample și a efectuat o vizită de verificare suplimentară la sediul producătorului din Uniune. Constatările au arătat că producătorul din Uniune produce o gamă mai largă de tipuri de produs în comparație cu ceilalți producători din Uniune incluși în eșantion, dar că această gamă extinsă de produse, inclusiv țevile destinate sectorului producției de energie electrică, industriei petrolului și a gazelor și sectorului construcțiilor, intră în definiția produsului. Producătorii din Uniune și producătorii chinezi produc atât produse de bază, cât și produse de calitate superioară. Producătorul specific din Uniune reprezintă o mare parte din producția Uniunii. Prin urmare, Comisia a concluzionat că producătorul din Uniune face parte din industria Uniunii și că nu există motive pentru excluderea acestuia din eșantion. Orice efect nejustificat al situației specifice a acestei societăți asupra prejudiciului global a fost abordat prin ajustarea și ponderarea costurilor, astfel cum este explicat în considerentele 81, 84 și 146.

(9)

Asociația producătorilor-exportatori chinezi și-a reafirmat observațiile anterioare împotriva deschiderii anchetei, printre care se numără dezacordul privind metoda de stabilire a unui eșantion preliminar înainte de deschiderea anchetei. Aceasta a susținut, de asemenea, că plângerea a fost nefondată, de slabă calitate și efectuată pe baza unor ipoteze, că definiția produsului a fost prea vastă și că aceasta din urmă include produse prea diferite, precum și că elementele confidențiale prezentate au fost prea numeroase.

(10)

Comisia a reamintit faptul că selecția preliminară a societăților incluse în eșantion a fost deschisă pentru observații din partea părților interesate. Observațiile asociației chineze au fost primite după expirarea termenului, când eșantionul fusese deja confirmat. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. În ceea ce privește celelalte afirmații, Comisia a arătat că, în etapa reclamației, nu era încă necesar să dispună de aceleași elemente de probă privind dumpingul și prejudiciul care ar fi necesare pentru instituirea unor măsuri. Afirmațiile referitoare la anexele confidențiale ale reclamației au fost examinate, iar justificarea pentru confidențialitate a fost confirmată. În orice caz, asociația chineză a primit un răspuns amănunțit la afirmațiile sale împotriva deschiderii anchetei.

(11)

În lipsa altor observații referitoare la metoda eșantionării, au fost confirmate constatările provizorii din considerentele 10-13 din regulamentul provizoriu.

(12)

Astfel cum s-a arătat în considerentul 14 din regulamentul provizoriu, trei producători-exportatori care nu au fost incluși în eșantion au solicitat, în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază, stabilirea unei marje individuale de dumping. Cu toate acestea, ca urmare a publicării măsurilor provizorii, doi dintre respectivii producători-exportatori au decis să își retragă cererea de examinare individuală. Singurul producător-exportator care și-a confirmat cererea inițială de examinare individuală a fost Zhejiang Gross Seamless Steel Tube Co., Ltd.

(13)

Niciunul dintre producătorii-exportatori nu a prezentat o cerere de acordare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață în cursul anchetei. Prin urmare, au fost confirmate constatările din considerentul 15 din regulamentul provizoriu.

(14)

În plus față de chestionarele și vizitele descrise în considerentele 16 și 17 din regulamentul provizoriu, Comisia a transmis întrebări suplimentare reclamantului și unui producător din Uniune pentru a efectua verificări în ceea ce privește prejudiciul și legătura de cauzalitate identificată în regulamentul provizoriu. De asemenea, un producător-exportator chinez a primit un chestionar de examinare individuală.

(15)

S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor părți:

(16)

Asociația de producători-exportatori chinezi a criticat alegerea debutului perioadei examinate (2012), susținând că anul 2011 ar fi fost mai potrivit pentru a fi utilizat ca punct de început al perioadei examinate. Aceasta a susținut că importurile din China către UE ale produsului în cauză au scăzut între 2011 (46 657 de tone) și 2012 (39 195 de tone). Prin urmare, anul 2012 considerat drept an de referință indică o creștere a importurilor în perioada examinată (42 539 de tone), în timp ce alegerea anului 2011 drept an de referință ar demonstra o scădere a importurilor din China. Asociația a solicitat explicații suplimentare privind alegerea anului 2012.

(17)

Comisia a precizat că perioada examinată a fost stabilită în conformitate cu practicile standard. Astfel cum se explică în considerentul 18 din regulamentul provizoriu, perioada examinată acoperă trei ani calendaristici compleți anteriori perioadei de anchetă. Nu există nicio bază pentru a selecta o perioadă diferită. Prin urmare, observația a fost respinsă. În orice caz, datele colectate de la părțile interesate au acoperit doar perioada examinată. Prin urmare, stabilirea indicatorilor de prejudiciu a fost posibilă numai pentru perioada cuprinsă între 2012 și 2015. În consecință, datele privind volumele importurilor din China începând din 2011 nu au permis Comisiei să tragă concluzii cu privire la evoluția globală a situației industriei din Uniune. Având în vedere tendința de scădere a rentabilității constatată începând cu 2012, astfel cum este descris în considerentele 91 și 92, includerea anului 2011 în perioada examinată ar fi arătat o evoluție negativă și mai accentuată a situației industriei din Uniune.

(18)

În urma comunicării constatărilor definitive, un producător-exportator chinez și asociația producătorilor-exportatori chinezi au susținut că în considerentul 59 (corespunzând considerentului 47 din documentul de informare generală), explicațiile Comisiei privind diferențele în ceea ce privește volumele exporturilor nu s-au bazat pe niciun element de probă.

(19)

Comisia a precizat că în considerentul 59 nu este vorba despre afirmația privind includerea anului 2011 în perioada de anchetă, ci despre o altă observație transmisă de o altă parte interesată, care a afirmat că există o incoerență în comparație cu o anchetă anterioară privind același produs. Afirmațiile asociației producătorilor-exportatori chinezi referitoare la perioada de anchetă au fost abordate în considerentul 17.

(20)

În absența altor observații privind perioada de anchetă, considerentul 18 din regulamentul provizoriu a fost confirmat.

(21)

Un producător-exportator chinez a susținut că definiția produsului este prea cuprinzătoare, deoarece aceasta include tipuri de produs din oțel aliat ale căror costuri și prețuri respective diferă în mod semnificativ față de cele ale produsului standard în cauză. Acesta a solicitat excluderea tipurilor de produs fabricate din oțel aliat și din oțel înalt aliat (3) din definiția produsului.

(22)

Asociația producătorilor-exportatori chinezi a afirmat că definiția produsului reunește trei segmente de piață diferite: (a) petrol/gaze, (b) centrale electrice și (c) construcții și că prejudiciul ar fi trebuit să fie evaluat separat pentru fiecare dintre aceste segmente. Aceasta a afirmat că produsul destinat unui segment de piață trebuie să respecte anumite standarde industriale și, prin urmare, nu poate fi utilizat într-un alt segment. Ca dovadă a acestei din urmă afirmații, asociația s-a referit la practicile din Canada și din Statele Unite ale Americii, unde, în cadrul anchetelor antidumping, țevile și tuburile fabricate pentru sectorul petrolier/al gazului au fost separate de țevile și tuburile fabricate pentru alte sectoare.

(23)

În ceea ce privește cea din urmă afirmație, o parte interesată a susținut că exporturile sale către Uniune au fost legate doar de sectorul construcțiilor.

(24)

În privința primei afirmații referitoare la oțelul aliat și la oțelul înalt aliat, Comisia a remarcat faptul că definiția produsului în cauză acoperă o gamă largă de tipuri de produs care au caracteristici fizice și tehnice de bază identice sau similare. Comisia a ținut seama de diferențele existente între tipurile de produs și a asigurat o comparație echitabilă. Un număr unic de control al produsului (NCP) a fost alocat fiecărui tip de produs fabricat și vândut de către producătorii-exportatori chinezi și fiecărui tip de produs fabricat și vândut de industria din Uniune. NCP depindea de principalele caracteristici ale produsului, adică, în acest caz, de tipul de produs, de diametrul exterior, de grosimea peretelui, de călire & revenire, de lungime, de extremitatea tubului și de procedura de încercare. Prin urmare, tipurile de produs importate din China au fost comparate, pe baza NCP, cu produsele fabricate și vândute de către industria din Uniune care au caracteristici identice sau similare. În special, prima caracteristică (tipul de produs) face distincția între oțelurile nealiate, aliate și înalt aliate. Prin urmare, la efectuarea comparațiilor au fost luate în considerare diferențele de costuri și de prețuri legate de oțelurile aliate și de oțelurile înalt aliate. Potrivit jurisprudenței (4), atunci când se stabilește dacă produsele sunt similare astfel încât să poată fi încadrate în același produs, trebuie să se evalueze dacă ele au aceleași caracteristici tehnice și fizice, aceleași utilizări finale de bază și același raport calitate-preț. În această privință, ar trebui să se evalueze, de asemenea, caracterul interschimbabil al acestor produse și concurența dintre ele. Ancheta a stabilit că toate tipurile de produs sunt fabricate din oțel, utilizând procesele de fabricație necesare pentru a produce țevi fără sudură, folosind prin urmare mașini asemănătoare, astfel încât producătorii să poată alterna producția diferitor variante de produs, în funcție de cerere. Prin urmare, cu toate că diferitele tipuri de produs nu sunt toate interschimbabile în mod direct, producătorii concurează pentru comenzi care acoperă o gamă largă de tipuri de produs. În plus, aceste tipuri de produs sunt fabricate și vândute atât de industria din Uniune, cât și de producătorii-exportatori chinezi, utilizând o metodă de producție similară.

(25)

În ceea ce privește a doua afirmație referitoare la segmentele de piață, afirmația nu motivează pe ce bază ar trebui excluse din definiția produsului tipurile de produs dintr-un segment anume de piață. În plus, nu este prezentată nicio explicație pentru a justifica evaluarea prejudiciului pe segment de piață. Definiția produsului în cauză, care se referă la tuburile și țevile fără sudură cu un diametru exterior mai mare de 406,4 mm, nu a fost contestată nici după avizul de deschidere, nici în răspunsurile la chestionar, nici cu ocazia vizitelor de verificare. Astfel cum este explicat în considerentul 24, NCP se bazează pe caracteristici fizice și tehnice de bază, nu pe utilizarea finală potențială sau pe un segment de piață. În orice caz, ancheta a demonstrat că atât producătorii-exportatori chinezi, cât și producătorii din Uniune concurează în toate cele trei segmente. În plus, nivelurile taxelor pentru fiecare producător-exportator chinez sunt calculate pe baza unei medii ponderate, pe tip de produs. Ca urmare, suma totală a taxelor care trebuie plătite ar rămâne identică pentru o anumită gamă de produse. Unele tipuri de produs ar avea marje mai mici, iar altele, marje mai mari; astfel, suma tuturor marjelor ar fi egală cu media ponderată a tuturor tipurilor de produs.

(26)

În urma comunicării constatărilor definitive, un producător-exportator chinez și asociația producătorilor-exportatori chinezi au contestat în continuare definiția produsului. Aceștia au susținut că, din cauza unor cerințe diferite în ceea ce privește standardele, compoziția aliajelor și utilizările finale, produsele pentru segmentul petrolului și gazelor sunt diferite și nu sunt interschimbabile cu produsele destinate celorlalte două segmente. S-a susținut că NCP nu a fost în măsură să permită comparații între tipurile de produs, deoarece definiția produsului nu a fost enunțată în mod corespunzător. În ceea ce privește schimbarea interesului acordat de producători diferitelor segmente, aceștia au afirmat că dificultățile întâlnite în celelalte două segmente au fost generate, prin urmare, de forțele pieței, nu de importurile din China. În plus, ei au susținut că transferul interesului acordat de producătorii din Uniune către alte segmente a reprezentat o strategie comercială care a implicat în mod necesar reducerea veniturilor din cauza prețurilor de vânzare mai mici practicate pe celelalte segmente, în comparație cu prețurile produselor destinate sectorului petrolului și al gazelor.

(27)

Comisia a făcut referire la considerentul 24, în care a conchis faptul că, deși unele dintre diferitele tipuri de produs nu au fost direct interschimbabile, în principal din cauza cerințelor diferite în materie de standarde și de materii prime, acestea au avut caracteristici fizice și tehnice de bază identice sau similare. În ceea ce privește transferul interesului acordat de producători către alte segmente, observațiile transmise de părțile interesate nu au contestat capacitatea producătorilor de a se orienta de la un segment la altul. Prin urmare, observațiile formulate au confirmat constatările din considerentul 24, conform cărora produsele destinate unor segmente diferite au fost fabricate de aceiași producători, cu mașini similare și că producătorii pot fabrica diferite variante. În consecință, Comisia a conchis că definiția produsului a fost corectă și că, prin urmare, comparațiile între tipurile de produs au fost posibile pe baza NCP. Ca atare, Comisia a ajuns la concluzia că aceste afirmații nu au contrazis constatările anchetei.

(28)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că toate tipurile de produs în cauză au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază. Afirmațiile anterioare au fost așadar respinse, iar constatările enunțate în considerentele 19-22 din regulamentul provizoriu au fost confirmate.

(29)

Astfel cum s-a menționat în considerentele 24-28 din regulamentul provizoriu, Mexicul a fost ales drept țară analogă adecvată în scopul de a stabili valoarea normală pentru RPC, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază.

(30)

În urma instituirii măsurilor provizorii, o parte interesată a afirmat că o mai bună țară analogă ar fi Coreea de Sud, întrucât costul de producție și procesul de producție din laminoarele coreene sunt mult mai apropiate de cele ale laminoarelor din China. Aceasta a afirmat, de asemenea, că există diferențe semnificative în ceea ce privește costurile și tehnologia utilizată în procesul de producție între unii dintre producătorii-exportatori chinezi și producătorul din țara analogă sau producătorii din Uniune. Se susține faptul că procesul de producție al producătorilor-exportatori chinezi este mai avansat; prin urmare, ar trebui să se facă anumite ajustări pentru a garanta o comparație echitabilă.

(31)

Ar trebui remarcat faptul că produsul în cauză reprezintă o piață de nișă și, ca atare, doar un număr relativ mic de producători sunt în măsură să asigure fabricarea acestuia. În plus, cooperarea cu producătorii din țara analogă este voluntară. Cu toate că CISA a sugerat că alegerea Coreei de Sud drept țară analogă ar fi mai adecvată, aceasta nu a propus un producător coreean anume dispus să coopereze. Cu această ocazie, se reamintește faptul că, în etapa provizorie, Comisia a solicitat cooperarea a 13 societăți din 8 țări. Chiar dacă o societate din Coreea de Sud s-a numărat printre acestea, societatea în cauză nu a răspuns la solicitare. Pe baza căutărilor efectuate pe internet și a consultării site-urilor web ale unui număr de 41 de producători de oțel din Coreea de Sud, s-a constatat că doar trei dintre aceștia produceau țevi și tuburi fără sudură. Doi dintre aceștia din urmă produceau țevi și tuburi cu diametru redus, care nu reprezintă produsul în cauză, iar unicul producător din Coreea de Sud care fabrica produsul în cauză utiliza o tehnologie care nu este comparabilă cu tehnologiile de producție folosite în principal de producătorii chinezi. Elementele de probă acumulate în cursul anchetei indică faptul că în Coreea de Sud se produceau cu preponderență țevi și tuburi fără sudură cu diametru redus, care nu reprezintă produsul vizat de anchetă, sau că se utilizează o tehnologie de producție care nu este comparabilă cu cea folosită de producătorii chinezi ai produsului în cauză. Prin urmare, Comisia a concluzionat că nu ar fi posibilă considerarea Coreei de Sud drept țară analogă adecvată.

(32)

În plus, cu toate că există o multitudine de procese de producție în rândul producătorilor chinezi, procesul de producție al producătorului din Mexic este identic cu unul dintre procesele utilizate de producătorii chinezi. Asemănările dintre procesele de producție din Mexic și China au întărit concluzia conform căreia Mexicul este o țară analogă adecvată pentru prezenta anchetă.

(33)

Partea interesată nu a prezentat suficiente elemente de probă pentru a explica și a cuantifica în termeni de costuri diferențele dintre tehnologia sa de producție presupus avansată și tehnologia utilizată în Mexic. Aceasta nu a furnizat nicio informație privind costurile vreunui producător chinez anume, nici pentru sectorul de activitate din China sau pentru vreun alt producător care folosea procese de producție asemănătoare; aceste informații ar fi permis Comisiei să evalueze diferențele invocate dintre tehnologia utilizată în China și cea utilizată de producătorul cooperant din Mexic, precum și impactul eventual al alegerii Mexicului ca țară analogă. În plus, nu a existat nicio cooperare cu societăți din Coreea de Sud. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. În consecință, Comisia a confirmat Mexicul ca fiind unica țară analogă adecvată disponibilă.

(34)

În urma comunicării constatărilor definitive, un producător-exportator chinez a susținut că Mexicul a fost acceptat de Comisie fără critici drept țară analogă doar pentru motivul că o astfel de alegere îi permitea Comisiei să constate existența unor marje mari de dumping.

(35)

Afirmația respectivă a fost o simplă declarație, iar partea interesată nu și-a motivat afirmația, nici nu a furnizat elemente de probă care să demonstreze că Mexicul nu era o țară analogă adecvată. În orice caz, Comisia reamintește faptul că, în cazul în care primește confirmarea cooperării doar din partea unui producător-exportator dintr-o țară cu economie de piață, Comisia este obligată, în temeiul hotărârii GLS (C-338/10) a Curții, să utilizeze această țară. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(36)

Detaliile pentru calculul valorii normale sunt stabilite în considerentele 29-37 din regulamentul provizoriu.

(37)

Un producător-exportator chinez a susținut că a fost menținut în mod nejustificat caracterul confidențial al majorității datelor destinate stabilirii marjei de dumping. Partea a emis observații în special asupra faptului că valoarea normală a producătorului cooperant nu a fost făcută publică.

(38)

În temeiul articolului 19 alineatul (1) din regulamentul de bază, informațiile confidențiale sunt informații care, prin natura lor, pot genera: (1) avantaje substanțiale pentru un concurent sau (2) efecte negative pentru persoana care a furnizat informațiile sau pentru cea de la care au fost obținute informațiile. Întrucât datele referitoare la vânzări și la costuri sunt confidențiale prin natura lor, în regulamentul provizoriu, datele privind profitul, costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale ale producătorului din țara analogă au fost furnizate sub formă de intervale de procentaje, permițând în acest fel cel mai mare nivel de transparență posibil, fără a viola natura confidențială a informațiilor. Producătorul din țara analogă a solicitat și a justificat tratamentul confidențial al datelor sale privind vânzările și costurile, motivând că divulgarea acestora ar putea prejudicia poziția concurențială a societății. De asemenea, divulgarea valorii normale ar putea oferi unui concurent posibilitatea de a reconstitui prețurile și costurile producătorului din țara analogă. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(39)

În lipsa oricăror alte observații cu privire la valoarea normală, considerentele 29-37 din regulamentul provizoriu au fost confirmate.

(40)

În urma comunicării constatărilor definitive, un producător-exportator chinez, Zhejiang Gross Seamless Steel Tube Co., Ltd (denumit în continuare „Gross”) a afirmat că, pentru cele 27 de tipuri de produs pe care Gross le-a exportat în cursul perioadei de anchetă, Comisia a utilizat doar o valoare normală construită, fără a face distincție între diferitele tipuri de oțel și între costurile pentru călire și revenire în cadrul procesului său de producție. Afirmația specifică s-a bazat pe citirea și interpretarea anumitor elemente ale documentului de informare generală, prin izolarea sensului acestora în raport cu semnificația documentului în ansamblul său.

(41)

Comisia a reamintit în această privință faptul că detaliile calculului marjei de dumping au fost precizate în considerentele 44-47 din regulamentul provizoriu și menționate în considerentul 41 din documentul de informare generală. În considerentul 44 din regulamentul provizoriu este menționat exact faptul că, pentru fiecare tip de produs separat, Comisia a efectuat comparația între valoarea normală și prețul de export și nu a utilizat niciodată o valoare normală pentru ansamblul tipurilor de produs. Tipurile de produs care au fost utilizate pentru comparație au fost definite în chestionarele trimise producătorului din țara analogă, producătorilor-exportatori chinezi și producătorilor din Uniune. Clasa oțelului, călirea și revenirea, precum și alte caracteristici au fost precizate și au fost luate în considerare la calculul costului de producție și la construirea valorii normale pentru fiecare tip de produs în mod separat, prin ajustarea în mod corespunzător a fiecărei caracteristici. Întrucât afirmația s-a întemeiat pe o interpretare eronată a documentului de informare generală, aceasta a fost respinsă.

(42)

Gross a afirmat de asemenea că tipurile de produs pe care TAMSA, producătorul mexican din țara analogă, nu le produce, ar trebui eliminate de către Comisie din vânzările sale la export.

(43)

Practica Comisiei în urma hotărârilor OMC în cauza „Comunitățile Europene – Măsuri antidumping definitive privind anumite elemente de fixare din fier sau oțel din China” (5) este cea conform căreia pentru toate tipurile exportate de producătorul-exportator ar trebui să fie identificată sau construită o valoare normală. Prin urmare, Comisia a respins afirmația.

(44)

În lipsa oricăror observații cu privire la prețul de export, considerentele 38 și 39 din regulamentul provizoriu au fost confirmate.

(45)

Metoda utilizată pentru a compara valoarea normală și prețul de export ale producătorilor-exportatori incluși în eșantion este descrisă detaliat în considerentele 40-43 din regulamentul provizoriu.

(46)

Se reamintește faptul că în China este aplicată doar parțial o politică de rambursare a TVA-ului la export. Pentru a se garanta faptul că valoarea normală a fost exprimată la același nivel de impozitare ca prețul de export, valoarea normală din regulamentul provizoriu a fost determinată incluzând TVA-ul aplicat la exportul de țevi și tuburi fără sudură, cu diametru mare, care nu a fost rambursat producătorilor-exportatori chinezi. TVA-ul specific nerambursabil s-a situat la nivelul de 8 % pentru toate tipurile de produs.

(47)

În această privință, reclamanții au afirmat că, în China, TVA-ul rambursabil nu era același pentru toate tipurile de produs. În mod specific, pentru țevile și tuburile utilizate la prospectarea de petrol și gaze, TVA-ul rambursabil a fost de 13 %, iar pentru celelalte tipuri de produs a fost de 9 %. Reclamantul a susținut că marjele de dumping ar trebui să fie recalculate în consecință și a solicitat o confirmare a faptului că TVA-ul specific a fost într-adevăr plătit înainte de a fi rambursat.

(48)

Întrucât TVA-ul în China a fost același pentru toate tipurile de produs, și anume 17 %, TVA-ul nerambursabil pentru țevile și tuburile utilizate în prospectarea de petrol și gaze a fost, prin urmare, 4 %, iar pentru celelalte tipuri de produs, 8 %.

(49)

În consecință, Comisia a revizuit ajustările pentru societățile care au declarat TVA-ul efectiv rambursat, separat pentru fiecare tranzacție, în răspunsurile lor la chestionar. Producătorii-exportatori specifici au fost Yangzhou Lontrin Steel Tube Co., Ltd și Hengyang MPM Valin Group Co., Ltd. Marjele de dumping au fost recalculate în mod corespunzător pentru aceste societăți. Recalcularea pe baza cotelor de TVA nerambursabile specifice a condus la obținerea unor marje de dumping ușor mai reduse. Marjele de dumping ale celorlalte societăți din eșantion au rămas la nivelul provizoriu.

(50)

În timpul vizitelor de verificare s-a confirmat faptul că TVA-ul a fost efectiv plătit înainte de a fi rambursat.

(51)

Detaliile privind calculul dumpingului au fost precizate în considerentele 44-47 din regulamentul provizoriu.

(52)

În ceea ce privește producătorii-exportatori incluși în eșantion, ajustările mai precise ale TVA-ului în raport cu valorile normale au permis stabilirea marjelor de dumping definitive, exprimate ca procentaj din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, după cum urmează:

Pentru singurul producător-exportator care a solicitat examinarea individuală, Zhejiang Gross Seamless Steel Tube Co., Ltd, marja de dumping definitivă în documentele de informare generală a fost stabilită la nivelul de 66,0 %.

(53)

În urma comunicării constatărilor definitive, un producător-exportator chinez, Zhejiang Gross Seamless Steel Tube Co., Ltd (denumit în continuare „Gross”), a susținut că marja sa de dumping (66,0 %) nu poate fi mai mare decât marjele de dumping ale societăților Yangzhou Chengde Steel Pipe Co., Ltd (denumit în continuare „Chengde”) și Yangzhou Lontrin Steel Tube Co., Ltd (denumit în continuare „Lontrin”), care au fost de 45,4 % și, respectiv, de 39,9 %. Afirmația s-a bazat pe coroborarea a două considerații: (i) ipoteza că valoarea normală utilizată pentru calculul marjelor de dumping a fost identică pentru cei trei exportatori chinezi și (ii) faptul că, în conformitate cu statisticile de comerț chineze la nivelul codurilor vamale, prețul unitar mediu la export a fost mai ridicat decât prețurile practicate de Chengde și, respectiv, Lontrin.

(54)

În ceea ce privește ipoteza formulată de Gross, Comisia a reamintit în acest sens faptul că, la calcularea marjei de dumping, nu s-a ținut seama de o valoare normală medie pentru fiecare producător-exportator, ci de valoarea normală a fiecărui tip de produs care a fost exportat către piața Uniunii de către acest producător-exportator. Prin urmare, gama de produse exportate a avut un rol esențial la calculul mediei ponderate a marjei de dumping. Dat fiind faptul că cei trei producători-exportatori nu au exportat aceeași gamă de produse în cursul perioadei de anchetă, ipoteza în cauză formulată de Gross este eronată. În plus, prețurile unitare de export utilizate pentru calcularea marjei de dumping s-au bazat pe tranzacțiile de export efective, nu pe date statistice. De asemenea, prețurile de export unitare au fost stabilite la un nivel al tipurilor de produs care nu a corespuns nivelului codurilor vamale utilizat de Gross în afirmația sa. Această afirmație a fost respinsă întrucât s-a întemeiat pe ipoteze inexacte și pe elemente factuale insuficiente. Cu toate acestea, în urma corectării unor erori materiale care au fost constatate în cursul reexaminării calculelor legate de marja de dumping, s-a obținut o scădere a marjei de dumping definitive de la 66,0 % la 52,3 %.

(55)

În lipsa oricăror observații referitoare la industria din Uniune, au fost confirmate considerentele 49-51 din regulamentul provizoriu.

(56)

Observațiile din considerentul 52 din regulamentul provizoriu cu privire la eșantionarea industriei din Uniune au fost abordate mai sus, în coroborare cu observațiile la considerentele 7-9 din regulamentul provizoriu.

(57)

În lipsa oricăror observații referitoare la consumul de la nivelul Uniunii, au fost confirmate concluziile din considerentul 53 din regulamentul provizoriu.

(58)

În urma comunicării constatărilor provizorii, un producător-exportator chinez a contestat volumul importurilor din 2012 precizat în considerentul 54 din regulamentul provizoriu, susținând că datele privind volumul au fost diferite față de datele utilizate într-o anchetă încheiată anterior care a vizat același produs.

(59)

Comisia a precizat faptul că reclamația din ancheta anterioară respectivă a fost depusă în decembrie 2012. Prin urmare, aceasta nu a inclus volumele importurilor de pe parcursul întregului an 2012, ci a luat în calcul volumul din a doua jumătate a anului 2011 și din prima jumătate a anului 2012. Datele utilizate în considerentul 54 din regulamentul provizoriu au reflectat datele furnizate de Eurostat pentru întreaga perioadă 2012-2015. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(60)

În urma comunicării constatărilor definitive, un producător-exportator chinez și asociația producătorilor-exportatori chinezi au susținut că, în considerentul 59, explicația Comisiei nu a luat în considerare afirmația lor conform căreia anul 2011 ar fi fost mai indicat pentru a fi utilizat drept primul an al perioadei de anchetă.

(61)

Comisia a clarificat faptul că, în considerentul 59, s-a făcut trimitere la o afirmație diferită a unei alte părți interesate. Afirmația referitoare la perioada de anchetă a fost abordată în considerentul 17.

(62)

În lipsa altor observații cu privire la volumele de import, au fost confirmate considerentele 54 și 55 din regulamentul provizoriu.

(63)

În urma comunicării constatărilor definitive, în considerentele 56-58 și în considerentul 105 din regulamentul provizoriu a fost detectată o eroare materială legată de statisticile în materie de importuri.

(64)

Prin urmare, constatările din considerentul 56 din regulamentul provizoriu au fost revizuite după cum urmează:

În tabelul de mai jos este indicat prețul mediu al importurilor din China:

(65)

Constatările din considerentul 57 din regulamentul provizoriu au fost revizuite după cum urmează:

Prețurile medii de import au fost stabilite pe baza statisticilor Eurostat privind importurile. Prețurile medii de import din China au rămas destul de stabile în cursul perioadei examinate. Prețurile de import au fost ușor mai scăzute în 2014 decât în anii anteriori, însă, în 2015, prețurile au crescut din nou la nivelurile lor inițiale.

(66)

Constatările din considerentul 58 din regulamentul provizoriu au fost de asemenea revizuite după cum urmează:

Cu toate acestea, prețurile medii de import depind de gama de produse, în special de clasa oțelului, care nu este vizibilă în statisticile de comerț. În timp ce prețul mediu de vânzare la export al tuturor producătorilor-exportatori chinezi a fost de 1 099 EUR/tonă în perioada de anchetă, prețul mediu de vânzare la export al producătorilor-exportatori chinezi incluși în eșantion a fost de 1 102 EUR/tonă, fiind cuprins în intervalul 946 EUR/tonă-1 444 EUR/tonă.

(67)

În lipsa altor observații cu privire la prețurile de import, au fost confirmate considerentele 56-59 din regulamentul provizoriu, astfel cum au fost revizuite în considerentele 64-66.

(68)

În urma comunicării constatărilor provizorii, un producător-exportator chinez și asociația producătorilor-exportatori chinezi au solicitat justificări suplimentare în legătură cu eliminarea a două dintre caracteristicile numerelor de control al produsului (NCP) utilizate în scopul stabilirii marjelor de subcotare și de prejudiciu. Ei au afirmat că eliminarea acestor două caracteristici ar fi putut avea drept rezultat obținerea unor marje de prejudiciu nejustificat de mari. De asemenea, aceștia au solicitat clarificări cu privire la motivele pentru care NCP-urile 214N și 215N exportate din China nu au corespuns vânzărilor în Uniune ale producătorilor din Uniune.

(69)

În conformitate cu informațiile furnizate producătorilor-exportatori la comunicarea constatărilor provizorii, Comisia a clarificat faptul că nu a fost posibil să se ajungă la o corelare suficientă folosind NCP complet compus din cele șapte caracteristici. NCP a fost simplificat prin eliminarea caracteristicilor „călire și revenire” și „încercare” ale produsului. Ca urmare a simplificării, în etapa provizorie, între 62 % și 99 % din exporturile producătorilor-exportatori chinezi incluși în eșantion au corespuns tipurilor de produs vândute în Uniune de către industria din Uniune. Contrar celor susținute, rata de corespondență mai ridicată a asigurat stabilirea pe o bază reprezentativă a constatărilor referitoare la prejudiciu, mai degrabă decât pe un număr redus de tranzacții. În urma afirmațiilor producătorilor-exportatori chinezi, Comisia a ajustat metoda de comparație. Prețurile de import ale celorlalte tipuri de produs care nu au fost vândute de industria din Uniune au fost comparate cu un preț de vânzare construit din Uniune, care s-a bazat pe prețul de vânzare mediu din Uniune al celui mai apropiat grup de tipuri de produs, și anume al celor având aceeași primă caracteristică a NCP. Prin urmare, 100 % din exporturile producătorilor-exportatori chinezi incluși în eșantion au fost comparate cu vânzările din Uniune. Marjele de subcotare s-au situat între 15,2 % și 29,1 %.

(70)

În ceea ce privește NCP-urile specifice, Comisia a clarificat faptul că motivul necorelării acestor vânzări la export în etapa provizorie a fost absența vânzărilor în Uniune ale acestui tip de produs având grosimea peretelui de peste 30 mm. În etapa definitivă, aceste tipuri de produs au fost incluse, de asemenea, în comparația prețurilor pe baza metodei ajustate explicate anterior.

(71)

În urma comunicării constatărilor definitive, un producător-exportator chinez a solicitat clarificări suplimentare privind marja sa individuală de prejudiciu în comparație cu a altor producători-exportatori chinezi, pe baza unei comparații de prețuri din statisticile vamale. În al doilea rând, producătorul-exportator a contestat simplificarea codului NCP prin eliminarea celor două caracteristici, susținând că simplificarea nu a fost justificată și ar fi putut conduce la efectuarea de comparații la diferite niveluri. Acesta a solicitat, prin urmare, Comisiei să efectueze o ajustare în funcție de caracteristicile fizice pentru călire și revenire pentru unele dintre tipurile sale de produs, prin eliminarea costului mediu al călirii și revenirii din prețul de subcotare. În al treilea rând, același producător a arătat că prețurile de vânzare practicate în Uniune nu au avut o structură logică în ceea ce privește lungimea și grosimea peretelui. În al patrulea rând, acesta a solicitat, de asemenea, o clarificare privind sursa prețului de vânzare construit din Uniune care a fost stabilit pentru tipuri de produse pentru care nu a fost identificată nicio vânzare în Uniune.

(72)

În ceea ce privește prima afirmație, Comisia a explicat faptul că prețurile sunt comparate pe baza fiecărui tip de produs. Din acest motiv, rezultatul nu trebuie neapărat să aibă structura prețurilor medii la nivelul codurilor vamale, întrucât gamele de produse din cadrul aceluiași cod vamal nu sunt identice pentru doi producători-exportatori diferiți. În ceea ce privește a doua afirmație, Comisia a acceptat solicitarea de ajustare. În consecință, marja de prejudiciu pentru acest producător-exportator a fost recalculată în ceea ce privește tipurile de produs vizate de solicitare. S-a constatat că mai puțin de 5 % din volumul vânzărilor în Uniune ale produselor în cauză vizau procesele de călire și revenire. Pe baza datelor disponibile, s-a constatat că tratamentul de călire și revenire are un cost de 30-60 EUR/tonă. Impactul ajustării asupra marjei de prejudiciu a producătorului-exportator chinez a fost mai mic de 0,2 %. În ceea ce privește a treia afirmație referitoare la structura prețurilor, Comisia a clarificat faptul că prețurile medii de vânzare din Uniune au fost stabilite pe baza tranzacțiilor verificate ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Prețurile au depins de condițiile de piață specifice la momentul fiecărei tranzacții. În al patrulea rând, în ceea ce privește sursa prețului de vânzare construit, Comisia a clarificat, în conformitate cu informațiile furnizate în documentele de informare, că prețul de vânzare unitar a fost construit ca medie a prețurilor de vânzare în Uniune ale tipurilor de produs cu aceeași primă caracteristică a NCP.

(73)

În urma comunicării constatărilor definitive, un al doilea producător-exportator chinez a contestat prețul de vânzare construit din Uniune. Acesta a afirmat că, în loc de a construi prețurile de vânzare din Uniune pe baza prețului mediu de vânzare din Uniune al tuturor produselor din aceeași categorie, astfel cum s-a explicat în considerentul 69, prețul de vânzare din Uniune ar fi trebuit să fie stabilit ca medie a prețurilor de vânzare în Uniune exclusiv ale acelor tipuri de produs care au fost exportate de către producătorul-exportator chinez respectiv.

(74)

Comisia a subliniat că o astfel de metodă ar fi condus la obținerea unor prețuri de vânzare în Uniune diferite pentru același NCP, în funcție de gama de produse a fiecărui producător-exportator individual. O astfel de metodă nu ar garanta așadar egalitatea de tratament pentru toți producătorii-exportatori chinezi. Constatările bazate pe mai puține tipuri de produs ar fi, de asemenea, mai puțin reprezentative decât constatările bazate pe toate tipurile de produs vândute în Uniune. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(75)

Producătorul-exportator chinez a contestat utilizarea prețurilor de vânzare din Uniune pentru calculul subcotării din considerentul 60 și pentru calculul nivelului de eliminare a prejudiciului din considerentele 138-140 din regulamentul provizoriu. Acesta a susținut că metoda este incorectă deoarece rezultatul mediu al industriei din Uniune nu este, probabil, identic cu profitul specific corespunzător fiecărui NCP. Producătorul-exportator respectiv a afirmat că această comparație ar fi trebuit să fie efectuată pe baza costurilor.

(76)

Comisia a subliniat faptul că utilizarea costurilor industriei din Uniune în locul prețurilor, astfel cum a solicitat producătorul-exportator chinez, ar fi condus la o comparație mai puțin precisă. Această afirmație este justificată de faptul că o comparație pe baza costurilor nu ar fi putut fi ajustată pentru a se ține seama de nivelul de comercializare, întrucât nivelul de comercializare poate fi luat în considerare numai făcând abstracție de anumite tranzacții de vânzare, și anume neincluzând vânzările directe către utilizatorii finali. Dimpotrivă, un calcul bazat pe costuri ar fi luat în considerare costurile de producție, grupând, prin urmare, toate produsele. Importurile din China sunt efectuate prin intermediul comercianților. Vânzările directe către utilizatorii finali implică, de obicei, cerințe specifice suplimentare, astfel cum se explică în considerentul 61 din regulamentul provizoriu. Un calcul pe baza costurilor ar fi dus, prin urmare, la compararea diferitelor tipuri de tranzacții și de produse între ele. În consecință, contrar celor afirmate, luarea în considerare a nivelului de comercializare a dus la o reducere a marjelor de prejudiciu, deoarece vânzările cu un cost ridicat efectuate direct către utilizatorii finali nu au fost incluse în calcul.

(77)

Reclamantul a contestat excluderea vânzărilor directe către utilizatorii finali, menționată în considerentul 61 din regulamentul provizoriu. Acesta a susținut că, în pofida faptului că vânzările produselor chinezești sunt într-adevăr efectuate prin intermediul distribuitorilor, vânzările respective includ, de asemenea, produse personalizate și cu valoare ridicată. Prin urmare, potrivit reclamantului nu există niciun motiv pentru a exclude din comparație vânzările directe către utilizatorii finali.

(78)

Comisia a constatat că atât industria din Uniune, cât și exportatorii chinezi vând în principal prin intermediul comercianților. Prin urmare, aceasta a considerat că efectuarea comparării prețurilor la același nivel de comercializare, astfel cum este descrisă în considerentele 60 și 61 din regulamentul provizoriu, reprezintă cea mai exactă metodă disponibilă pentru a compara prețurile de import din China cu tranzacțiile de vânzare cele mai similare din Uniune.

(79)

În consecință, au fost confirmate concluziile enunțate în considerentele 60-62 din regulamentul provizoriu.

(80)

În considerentele 8 și 107 din regulamentul provizoriu au fost subliniate costurile ridicate ale unuia dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion. Acest aspect a fost examinat în detaliu după instituirea măsurilor provizorii.

(81)

În primul rând, efectul anulărilor extraordinare ale unui producător din Uniune nu a fost luat în considerare la evaluarea rentabilității vânzărilor din Uniune. Anulările extraordinare din situațiile financiare anuale au fost legate de pierderea valorii anumitor active, ca urmare a scăderii vânzărilor către segmentul petrolier și al gazelor din afara Uniunii. Acestea s-au ridicat la un total de aproximativ 1 400 de milioane EUR pentru grup în perioada 2014-2015. O parte dintre anulări au afectat valoarea activelor de producție pentru produsul în cauză în Europa și au fost înregistrate ca un cost de producție. Prin urmare, din cauza acestei părți a anulării, vânzările din Uniune au apărut ca fiind și mai deficitare decât ar fi fost în cadrul unei structuri normale de costuri a vânzărilor din Uniune. În consecință, această depreciere nu a fost inclusă în costurile vânzărilor Uniunii. Ca urmare, costul mediu al vânzărilor Uniunii a fost redus cu 60-80 EUR/tonă în 2014 și 2015.

(82)

În urma comunicării constatărilor definitive, un producător-exportator chinez a solicitat Comisiei să precizeze dacă a analizat deprecierea aferentă tuturor celor patru producători din Uniune incluși în eșantion și modul în care deprecierea a fost alocată produsului în cauză.

(83)

Comisia a clarificat faptul că deprecierea normală a tuturor celor patru producători din Uniune incluși în eșantion a fost luată în considerare. În cazurile în care activele au fost utilizate pentru a produce și alte produse decât produsul în cauză, doar o parte din deprecierea totală, aferentă proporției din volumul produsului în cauză, a fost luată în considerare drept cost al produsului în cauză. Ajustarea clarificată în considerentul 81 nu a modificat impactul deprecierilor normale. Ea a vizat doar anulările extraordinare ale unui producător din Uniune în 2014 și 2015.

(84)

În al doilea rând, costurile fixe legate de capacitatea de rezervă neutilizată a acestui producător din Uniune inclus în eșantion nu au fost luate în considerare la calcularea rentabilității vânzărilor Uniunii. Între 2012 și 2015, acesta a pierdut o parte semnificativă (20 %-40 %) din vânzări (în special dedicate exporturilor). Capacitatea nu a fost redusă pentru a reflecta aceste pierderi, ci, dimpotrivă, a rămas aceeași, gata de a fi utilizată atunci când cererea ar fi fost reluată. Prin urmare, costurile acestei capacități de rezervă nu au fost incluse în costurile vânzărilor Uniunii.

(85)

Comisia a analizat dacă ar fi justificat să efectueze aceeași ajustare și pentru ceilalți producători din Uniune incluși în eșantion. S-a constatat că ceilalți producători din Uniune au pierdut, de asemenea, vânzări la export, deși într-o măsură mai mică, menținându-și, în același timp, capacitatea stabilă. Din motive de coerență, Comisia a efectuat aceeași ajustare pentru cheltuielile tuturor producătorilor din Uniune incluși în eșantion, dar aceasta nu a avut decât un impact limitat (nu mai mult de 0,5 puncte procentuale din marja de prejudiciu).

(86)

Ca urmare, costul mediu al vânzărilor Uniunii a fost redus cu 30-100 EUR/tonă în 2014 și 2015.

(87)

În urma comunicării constatărilor definitive, un producător-exportator chinez a solicitat mai multe informații privind ajustarea costurilor, defalcarea acestora și impactul ajustării. În al doilea rând, el a afirmat că rapoartele financiare publicate de un producător din Uniune inclus în eșantion au arătat rezultate financiare diferite față de costurile și rentabilitatea raportate în comunicarea constatărilor definitive.

(88)

În ceea ce privește comunicarea referitoare la ajustarea costurilor, Comisia a arătat că impactul total al ajustării pentru costurile corespunzătoare anilor 2014 și 2015 a fost prezentat în considerentul 86. Comisia a clarificat faptul că ajustarea costurilor a luat în considerare toate costurile fixe, inclusiv cheltuielile indirecte, costurile indirecte cu forța de muncă, deprecierea și costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale. Având în vedere caracterul sensibil din punct de vedere comercial al informațiilor privind costurile producătorilor individuali din Uniune, Comisia nu a fost în măsură să dezvăluie o defalcare detaliată a costurilor. În schimb, Comisia a prezentat impactul sub formă de intervale. În ceea ce privește a doua afirmație, Comisia a subliniat că rapoartele financiare publicate se refereau la rezultatele întregului grup și ale tuturor produselor. În schimb, constatările anchetei se refereau în mod specific la vânzările Uniunii referitoare la produsul în cauză. Datele privind costurile și rentabilitatea provenind din cele două surse au fost, prin urmare, diferite, deoarece ele nu se refereau la același domeniu de activitate.

(89)

Ajustările reduc proporția cheltuielilor indirecte alocate vânzărilor Uniunii și, prin urmare, reduc pierderile vânzărilor Uniunii în 2014 și 2015.

(90)

Ca urmare a ajustărilor de costuri, Comisia a reexaminat constatările enunțate în considerentul 79 din regulamentul provizoriu după cum urmează:

În aceeași perioadă, costurile industriei din Uniune au rămas destul de stabile, atunci când efectele costurilor extraordinare și capacitatea de rezervă au fost eliminate. Costurile stabile, combinate cu scăderea prețurilor de vânzare au avut drept rezultat faptul că industria a început să înregistreze pierderi începând din 2013.

(91)

În plus, Comisia a reexaminat constatările enunțate în considerentul 80 din regulamentul provizoriu după cum urmează:

În cursul perioadei examinate, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a atrage capital ale producătorilor din Uniune au evoluat după cum urmează:

(92)

În final, Comisia a reexaminat constatările enunțate în considerentul 88 din regulamentul provizoriu după cum urmează:

Astfel cum s-a arătat mai sus, în cursul perioadei examinate producția industriei din Uniune și, prin urmare, ocuparea forței de muncă au scăzut. Industria din Uniune a pierdut în termeni de volum de vânzări și cotă de piață, în timp ce importurile din China au subcotat prețurile din Uniune, exercitând astfel o presiune asupra prețurilor. În consecință, prețurile de vânzare au scăzut. Cel mai important, industria a început să înregistreze pierderi: rentabilitatea s-a deteriorat în cursul perioadei examinate, atingând cele mai slabe rezultate în perioada de anchetă.

(93)

În urma comunicării constatărilor provizorii, reclamantul a solicitat clarificări suplimentare cu privire la stabilirea indicatorilor de prejudiciu în situațiile în care aceeași linie de producție poate fi, de asemenea, utilizată pentru a produce țevi cu diametru mai mic, astfel cum se menționează în considerentele 68-70 din regulamentul provizoriu.

(94)

Comisia a clarificat faptul că gradul de utilizare a capacității de producție a fost stabilit pe baza utilizării capacității totale pentru toate produsele de pe aceleași linii de producție. Pentru toți ceilalți indicatori de prejudiciu, numai produsul în cauză a fost luat în considerare.

(95)

Reclamantul a afirmat că impactul dumpingului evaluat în considerentul 76 din regulamentul provizoriu ar trebui să fie considerat ca fiind semnificativ. De asemenea, el a solicitat o clarificare cu privire la concluzia din considerentul 77 din regulamentul provizoriu, potrivit căreia nu s-a constatat existența unui dumping anterior..

(96)

Comisia a precizat că, având în vedere marjele mari de dumping și volumul și cota de piață semnificative, precum și prețurile în mod semnificativ mai scăzute ale importurilor din China, amploarea marjei de dumping este de natură să constituie un factor de prejudiciu care are un impact asupra industriei din Uniune în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază. Comisia a clarificat, de asemenea, faptul că considerentul 77 din regulamentul provizoriu se referă la faptul că Comisia nu formulase anterior nicio constatare referitoare la existența unui dumping pentru produsul în cauză în cursul perioadei examinate. Chiar dacă o anchetă anterioară a fost inițiată în 2013, ea a fost încheiată fără a se concluziona că dumpingul a avut loc în cursul perioadei de anchetă sau înainte de aceasta.

(97)

În urma comunicării constatărilor provizorii, un producător-exportator chinez a contestat constatările din considerentul 79 din regulamentul provizoriu, în special motivul pentru care costul mediu al bunurilor vândute crescuse cu 8 % în cursul perioadei examinate și, în cazul în care această creștere ar fi fost determinată de un singur producător din Uniune, faptul că acest lucru reflecta prejudiciul suferit de întreaga industrie din Uniune.

(98)

Comisia a observat că, după ajustările de costuri explicate în considerentele 81 și 84, costul mediu al bunurilor vândute a rămas în general stabil pe parcursul perioadei examinate. În același timp, prețurile medii ale vânzărilor Uniunii au scăzut cu 14 %, după cum se arată în considerentele 78 și 79 din regulamentul provizoriu. Acest fapt a dus la pierderi pentru industria Uniunii începând cu 2013. Prin urmare, trebuie să se concluzioneze că industria din Uniune, în ansamblul său, a suferit un prejudiciu ca urmare a scăderii prețurilor de vânzare.

(99)

Asociația producătorilor-exportatori chinezi a solicitat mai multe clarificări cu privire la costurile forței de muncă menționate în considerentul 87 din regulamentul provizoriu și cu privire la impactul cheltuielilor indirecte asupra performanței industriei din Uniune.

(100)

Comisia a clarificat faptul că numărul total de angajați a scăzut cu 13 % în cursul perioadei examinate, așa cum se arată în considerentul 75 din regulamentul provizoriu, iar costul mediu al forței de muncă per angajat a scăzut cu 8 %, după cum se arată în considerentul 87 din regulamentul provizoriu. Această scădere a costului mediu al forței de muncă pe angajat se explică, pe de o parte, prin reducerea salariilor și, pe de altă parte, printr-o scădere a numărului de ore lucrate. Scăderea numărului de ore lucrate de fiecare angajat se reflectă, de asemenea, în producția medie pe fiecare angajat, care a scăzut cu 13 %, după cum se arată în considerentul 75 din regulamentul provizoriu. Prin urmare, impactul global al costurilor forței de muncă pe tonă a rămas în general stabil pe parcursul perioadei examinate și, prin urmare, nu poate fi considerat ca fiind un factor major de prejudiciu.

(101)

În absența altor observații referitoare la situația economică a industriei din Uniune și după modificările aduse considerentelor 79, 80 și 88, au fost confirmate celelalte concluzii enunțate în considerentele 63-89 din regulamentul provizoriu.

(102)

În urma comunicării constatărilor provizorii, asociația producătorilor-exportatori chinezi a observat că, potrivit considerentului 56 din regulamentul provizoriu, nivelul de vârf al prețurilor de import din China către Uniune a fost înregistrat în anul 2014, în timp ce evoluția indicatorilor de prejudiciu ai industriei din Uniune în același an nu arată o legătură directă cu evoluția importurilor din China.

(103)

Asociația producătorilor-exportatori chinezi a contestat, de asemenea, constatările din considerentul 94 din regulamentul provizoriu. Ea a contestat existența unei legături de cauzalitate între importurile din China și pierderile suferite de industria din Uniune. În primul rând, ea a susținut că dificultățile cu care se confruntă industria din Uniune au început cu mult înainte de 2013, astfel cum s-a demonstrat prin plângerea antidumping anterioară, depusă în 2012. Pe de altă parte, creșterea importurilor din China nu poate fi calificată ca fiind semnificativă. În al treilea rând, impactul scăderii importurilor din China în 2013 nu a fost explicat. În al patrulea rând, analiza prejudiciului nu ar trebui să se limiteze la un anumit an. În al cincilea rând, prețurile practicate de industria din Uniune au evoluat în mod pozitiv în 2014, în pofida creșterii importurilor din China. În general, asociația a afirmat că pierderile suferite de industria din Uniune au fluctuat prea mult pentru a exista o legătură cu volumul importurilor din China. Prin urmare, prejudiciul suferit de industria din Uniune trebuie să fi fost cauzat de alți factori decât importurile din China.

(104)

De asemenea, asociația producătorilor-exportatori chinezi a afirmat că analiza prejudiciului ar fi trebuit să fie efectuată separat pentru fiecare dintre cele trei segmente incluse în definiția produsului (petrol și gaze, producerea de energie electrică și mecanică/construcții). În caz contrar, se presupune că diferențele dintre produse și prețuri nu ar fi permis o comparație adecvată. În special, importurile din China vizau în mod predominant segmentul mecanică/construcții, în timp ce producătorii din Uniune au fost relativ mai implicați în segmentul de producere a energiei electrice și în cel al petrolului și al gazelor.

(105)

Un producător-exportator chinez a afirmat că, potrivit statisticilor de comerț, prețurile medii din China au rămas stabile în cursul perioadei în cauză. Prin urmare, subcotarea prețurilor de către importurile din China nu ar fi putut cauza scăderea volumului vânzărilor industriei din Uniune.

(106)

Același producător-exportator a contestat, de asemenea, prețurile de import din China și din alte țări indicate în considerentul 105 din regulamentul provizoriu. El a arătat că prețurile medii scăzute ale importurilor din China nu reflectă prețurile mai mari practicate de producătorii-exportatori chinezi incluși în eșantion.

(107)

Comisia a fost de acord că nu toți indicatorii de prejudiciu demonstrează o corespondență de la an la an cu evoluția importurilor din China. Cu toate acestea, efectele sunt întârziate de la un an la altul, în măsura în care prețurile și relațiile de afaceri se adaptează la creșterea concurenței neloiale. Deoarece importurile din China au loc prin intermediul comercianților, ancheta asupra importatorilor neafiliați a demonstrat că există un decalaj semnificativ între momentul comandării produselor din China și momentul livrării acestora către utilizatorul final, care rezultă din timpul necesar pentru producție, transport, stocarea la nivelul comerciantului și livrarea finală. Impactul general al importurilor la prețuri scăzute poate astfel să fie observat doar pe parcursul întregii perioade examinate. Niciuna dintre părți nu a contestat constatările din considerentul 62 din regulamentul provizoriu, și anume faptul că importurile din China au intrat pe piața Uniunii la prețuri care subcotează în mod semnificativ prețurile din Uniune. De asemenea, nu s-a contestat faptul că importurile din China au crescut în termeni absoluți în perioada examinată, într-un context de scădere a consumului la nivelul Uniunii, ceea ce a dus la o și mai mare creștere în termeni relativi.

(108)

În ceea ce privește segmentele, Comisia a amintit că diferențele relevante dintre tipurile de produse se reflectă în numărul de control al produsului (NCP), care asigură că sunt comparate între ele numai produsele comparabile. Principalele caracteristici ale segmentelor se disting prin NCP: oțeluri aliate și oțeluri înalt aliate (segmentul de producere a energiei electrice), oțeluri nealiate (construcții) și categorii specifice de produse cuprinzând conducte, tuburi și țevi de cuvelaj sau de producție și prăjini de foraj (segmentul petrolului și al gazelor). În plus, după cum s-a explicat în considerentul 25, chiar dacă ar fi fost stabilite marje de prejudiciu distincte pentru fiecare segment, totalul taxelor care trebuie plătite pentru o anumită gamă de produse ar fi rămas același.

(109)

În ceea ce privește statisticile de comerț, Comisia a observat că acestea nu țin seama de gama de produse, astfel cum se explică în considerentul 58 din regulamentul provizoriu. Prin urmare, prețurile medii pot reprezenta produse diferite în ani diferiți. În schimb, subcotarea cuprinsă între 15,1 % și 30,2 %, menționată în considerentul 62 din regulamentul provizoriu, a fost stabilită prin compararea prețurilor pentru aceleași tipuri de produse, nu prin compararea mediilor generale. Prin urmare, diferitele game de produse ale producătorilor-exportatori chinezi incluși în eșantion sunt luate în considerare atunci când se determină marjele lor de prejudiciu individuale.

(110)

Din aceste motive, concluziile specificate în considerentele 91-95 din regulamentul provizoriu au fost confirmate.

(111)

În conformitate cu considerentul 114 din regulamentul provizoriu, Comisia a investigat în continuare motivele care au condus la scăderea semnificativă a rentabilității industriei din Uniune.

(112)

Astfel cum se prevede în considerentul 98 din regulamentul provizoriu, reclamantul a furnizat date care arată că, la nivel mondial, consumul de țevi și tuburi fără sudură a scăzut cu mai mult de 10 % în cursul perioadei examinate. Scăderea a fost concentrată în regiunile producătoare de petrol, ca urmare a unei stagnări a operațiunilor de foraj de petrol și de gaze, cauzată de prețurile scăzute ale petrolului. Pe de altă parte, segmentul de producere a energiei electrice și cel al industriei mecanice nu au fost direct afectate de dificultățile din segmentul petrolului și al gazelor, dar au suferit totuși un efect indirect. Potrivit industriei din Uniune, în absența cererii din partea segmentului de petrol și gaze, producătorii au încercat să vândă în alte segmente de piață, ceea ce a dus la o mai mare presiune concurențială și în aceste segmente.

(113)

În urma comunicării constatărilor provizorii, producătorii-exportatori chinezi și asociația acestora au solicitat, în plus față de procentajele menționate în considerentul 96 din regulamentul provizoriu, datele privind exporturile industriei din Uniune. Ei au susținut, de asemenea, că rezultatele slabe la export, în special în segmentul petrolului și al gazelor, au fost cauza prejudiciului suferit de industria din Uniune. Ei au afirmat că impactul pierderilor de vânzări a fost mai important decât creșterea relativ mică a importurilor din China către Uniune. Ei au susținut că pierderile suferite de industria din Uniune au fost cauzate de scăderea productivității, rezultată din scăderea volumelor de producție.

(114)

Comisia a furnizat mai jos volumele de export solicitate:

(115)

După cum se poate observa, exporturile industriei din Uniune au scăzut cu 31 % în cursul perioadei examinate. Prin urmare, această scădere a exporturilor a fost mai mare decât scăderea consumului la nivel mondial. Astfel cum s-a menționat în considerentul 96 din regulamentul provizoriu, vânzările Uniunii au scăzut, de asemenea, în cursul perioadei examinate și, prin urmare, cota exporturilor a rămas ridicată, situându-se la 56 % din totalul vânzărilor din PA. Celelalte constatări menționate în considerentele 96 și 97 din regulamentul provizoriu au fost confirmate.

(116)

Comisia a concluzionat că scăderea vânzărilor la export a avut un impact negativ asupra situației financiare a industriei din Uniune și a contribuit la prejudiciu. Scăderea volumului vânzărilor a condus la o reducere a gradului de utilizare a capacității de producție și, prin urmare, la creșterea ponderii cheltuielilor indirecte în ansamblul vânzărilor, inclusiv în cele ale Uniunii. Rezultatele slabe la export au fost, prin urmare, un factor care a contribuit la prejudiciul suferit de industria din Uniune prin creșterea costurilor vânzărilor Uniunii. Având în vedere ajustările costurilor producătorilor din Uniune explicate în considerentele 81 și 84, impactul acestei cauze a fost exclus, într-o mare măsură, din calculul marjei de prejudiciu. În măsura în care efectul nu ar fi fost pe deplin înlăturat prin ajustări, orice impact asupra nivelului marjei de prejudiciu ar fi fost doar marginal.

(117)

Rezultatele la export nu pot explica prejudiciul care rezultă din creșterea importurilor din China la prețuri care subcotează prețurile din Uniune, și nici scăderea ulterioară a prețurilor din Uniune. În absența importurilor care fac obiectul unui dumping, producătorii din Uniune ar fi putut să își vândă produsele pe piața Uniunii la prețuri neprejudiciabile. Prin urmare, rezultatele la export nu au rupt legătura de cauzalitate dintre importurile din China și prejudiciul important suferit de industria din Uniune.

(118)

În absența oricăror observații, au fost confirmate concluziile menționate în considerentele 99 și 100 din regulamentul provizoriu.

(119)

În urma comunicării constatărilor provizorii, un producător-exportator chinez a observat că creșterea importurilor din China pe parcursul perioadei examinate a fost de 3 344 de tone. În același timp, consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 18 212 tone, iar importurile din alte țări terțe au crescut cu 9 711 tone, din care 3 535 corespundeau importurilor din Japonia. El a subliniat că toți acești factori au avut un impact mai mare decât creșterea importurilor din China.

(120)

Comisia a fost de acord că scăderea consumului și creșterea importurilor din alte țări ar fi putut contribui la prejudiciul suferit de industria din Uniune, prin reducerea volumelor de vânzări ale industriei din Uniune.

(121)

Totuși, acești factori nu pot explica creșterea importurilor din China la prețuri care au subcotat prețurile din Uniune. Importurile din China au crescut în contextul unei scăderi a consumului din Uniune. În special, astfel cum se arată în considerentele 101-105 din regulamentul provizoriu, prețurile importurilor din alte țări erau mai mari decât prețurile importurilor din China, prețurile lor medii au crescut în cursul perioadei examinate, iar cota de piață a acestora a rămas redusă. Prin urmare, importurile din țări terțe nu au putut cauza scăderea prețurilor de vânzare ale Uniunii. În consecință, prejudiciul eventual cauzat de importurile din țări terțe, atât din perspectiva prețurilor, cât și a volumelor, ar fi marginal. Prin urmare, acești factori nu au rupt legătura de cauzalitate dintre importurile din China și prejudiciul important suferit de industria din Uniune. În orice caz, în măsura în care acești factori au avut un impact mai mare decât unul marginal, ei sunt luați în considerare în ajustarea referitoare la capacitatea neutilizată, abordată în considerentele 84 și 85.

(122)

În urma comunicării constatărilor definitive, un producător-exportator chinez a contestat datele statistice privind comerțul enumerate în considerentul 105 din regulamentul provizoriu, susținând că prețurile pe tonă ale importurilor din alte țări decât China și Japonia au fost anormal de ridicate. Producătorul-exportator chinez a afirmat că motivul care stă la baza acestei situații era legat de subdeclararea cantităților importate, ceea ce a dus la prețuri medii ridicate. Ca urmare, el a afirmat că respectivele constatări privind legătura de cauzalitate ar fi eronate, deoarece nu s-a ținut seama de presupusa creștere a volumelor și de scăderea prețurilor importurilor din țări terțe.

(123)

Comisia clarifică faptul că datele din considerentul 105 din regulamentul provizoriu s-au bazat pe datele Eurostat disponibile publicului. Comisia a completat datele sub forma unui tabel mai cuprinzător, care a prezentat în detaliu, de asemenea, importurile din SUA și importurile din toate celelalte țări diferite de China, Japonia și Statele Unite ale Americii. Ea a corectat, de asemenea, erorile materiale constatate în urma comunicării constatărilor definitive. Prin urmare, constatările prezentate în considerentul 105 din regulamentul provizoriu au fost revizuite după cum urmează:

Pe baza celor de mai sus, se concluzionează că impactul importurilor respective nu este de natură să rupă legătura de cauzalitate dintre importurile din China și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(124)

Statisticile privind importurile indică faptul că importurile din SUA au avut un preț unitar deosebit de ridicat în cursul perioadei de anchetă. Prețurile importurilor originare din celelalte țări terțe au fost, în linii mari, în concordanță cu prețurile din Uniune și au rămas destul de stabile de-a lungul timpului. Astfel, prețurile de import medii ridicate reflectau variațiile prețurilor de import din Statele Unite ale Americii. Comisia a constatat că nu a fost prezentat niciun element de probă în sprijinul afirmației potrivit căreia statisticile privind importurile ar fi fost eronate. În orice caz, având în vedere prețurile relativ mari din SUA, inclusiv în cursul anilor precedenți, precum și cota de piață redusă a acestora, chiar dacă ar fi existat o eroare în statisticile referitoare la SUA, astfel cum a susținut producătorul-exportator chinez, aceasta nu ar fi modificat constatările din considerentul 121, conform cărora importurile din țări terțe nu au rupt legătura de cauzalitate dintre importurile din China și prejudiciul important suferit de industria din Uniune.

(125)

În absența altor observații, s-au confirmat concluziile menționate în considerentele 101-106 din regulamentul provizoriu.

(126)

În conformitate cu considerentele 107-110 din regulamentul provizoriu, Comisia a examinat mai în detaliu situația unuia dintre producătorii din Uniune.

(127)

Costurile medii ale acestui producător din Uniune au fost, într-adevăr, mai mari decât cele ale celorlalți producători din Uniune. Totuși, acest lucru se explică printr-o gamă de produse mai largă decât a celorlalți producători din Uniune, incluzând o proporție mai mare de produse mai scumpe din oțel aliat și înalt aliat. Producătorul din Uniune vinde, de asemenea, produse personalizate direct clienților finali, în locul distribuitorilor. Aceste vânzări permit, de regulă, prețuri mai ridicate.

(128)

Producătorul din Uniune a demonstrat că unii dintre producătorii-exportatori chinezi au obținut certificatele de calitate necesare pentru a furniza, de asemenea, aplicațiile cele mai critice în Uniune și au fost, prin urmare, concurenți și pe segmentul de prețuri ridicate din Uniune pentru aceleași proiecte ca și producătorul din Uniune, exercitând astfel o presiune asupra prețurilor de vânzare din Uniune.

(129)

În cursul perioadei examinate, producătorul din Uniune a pierdut volume de producție mai rapid decât ceilalți producători din Uniune, în special în ceea ce privește exporturile, ceea ce a condus la o creștere a ponderii costurilor fixe. S-au înregistrat deprecieri extraordinare care au reflectat dificultățile piețelor petrolului și gazelor. În cele din urmă, rentabilitatea vânzărilor Uniunii a fost, de asemenea, afectată de scăderea prețurilor de vânzare din Uniune.

(130)

Chiar dacă o parte din pierderile producătorului din Uniune au fost cauzate de pierderile volumelor de vânzări și, în consecință, de gradul scăzut de utilizare a capacității de producție, Comisia a constatat, de asemenea, că o parte din pierderile sale financiare au fost cauzate de scăderea prețurilor pe piața Uniunii. Prin urmare, există o legătură de cauzalitate între importurile din China care au făcut obiectul unui dumping, subcotând prețurile din Uniune, și prejudiciul suferit de producătorul din Uniune. Această legătură de cauzalitate, care afectează prețurile de vânzare din Uniune, nu este întreruptă de costurile specifice ale producătorului din Uniune în perioada 2014-2015.

(131)

După cum s-a explicat în considerentele 81, 84, 85, 90 și 91, au fost efectuate ajustări pentru costurile producătorului din Uniune, iar rentabilitatea vânzărilor din Uniune a fost recalculată. Ajustările au eliminat în mare parte impactul vânzărilor la export, iar deprecierile s-au referit la situația specifică de pe piețele petrolului și gazelor. În măsura în care efectul nu ar fi fost pe deplin înlăturat prin ajustările costurilor, orice impact asupra nivelului marjei de prejudiciu ar fi fost doar marginal. Chiar și după ajustările costurilor, rentabilitatea producătorului din Uniune a rămas afectată în mod negativ de subcotarea prețurilor sale de vânzare în Uniune.

(132)

În urma comunicării constatărilor definitive, astfel cum s-a explicat în considerentul 26, un producător-exportator chinez și asociația producătorilor-exportatori chinezi au afirmat că dificultățile cu care se confruntă industria din Uniune în domeniul vânzărilor în alte segmente decât cele ale petrolului și gazelor au fost rezultatul forțelor pieței, nu al importurilor din China. Ei au afirmat, de asemenea, că producătorii din Uniune au ales o strategie comercială care viza trecerea de la produsele din petrol și gaze către segmente de produse cu prețuri mai mici, ceea ce ar fi determinat tendințe negative în materie de rentabilitate.

(133)

Comisia a constatat că importurile din China care au făcut obiectul unui dumping au subcotat prețurile din Uniune la nivelul definiției produsului în ansamblul său, nu numai în segmentul petrolului și al gazelor. Prin urmare, prejudiciul cauzat de importurile din China nu s-a limitat la un anumit segment. În absența importurilor care au făcut obiectul unui dumping și care au subcotat prețurile din Uniune, industria Uniunii ar fi fost în măsură să obțină prețuri mai mari în toate segmentele, independent de centrul de interes al producătorilor din Uniune. În măsura în care trecerea la alte segmente a fost o sursă de prejudiciu, aceasta a fost cauzată de rezultatele la export și de scăderea consumului, care au fost evaluate mai sus ca fiind alți potențiali factori care au provocat prejudiciul, cu concluzia că acești factori nu au putut rupe legătura de cauzalitate dintre importurile din China care au făcut obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(134)

Comisia a concluzionat că celelalte cauze ale prejudiciului, luate atât separat, cât și împreună, nu au rupt legătura de cauzalitate dintre importurile din China care au făcut obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune. Acest lucru se datorează faptului că importurile care au făcut obiectul unui dumping au cauzat în mod clar un prejudiciu prin subcotarea prețurilor din Uniune și, în consecință, prin deprecierea prețurilor de vânzare pe piața Uniunii.

(135)

În schimb, celelalte cauze ale prejudiciului nu au fost legate de subcotarea prețurilor de vânzare din Uniune, iar impactul cumulat al acestora a fost marginal. Prejudiciul cauzat de scăderea volumelor de vânzări a fost fără legătură cu prețurile din Uniune și efectul său a fost cel mult marginal după ajustările costurilor producătorilor din Uniune. Importurile provenind din țări terțe au fost mici și au avut loc în condițiile unor prețuri ridicate și în creștere. Prin urmare, acestea nu au cauzat scăderea prețurilor, iar efectul lor, dacă există, a fost unul marginal. Structura specifică a costurilor unui producător din Uniune a fost luată în considerare prin ajustările costurilor și orice efecte rămase după ajustările costurilor au fost cel mult marginale.

(136)

În urma comunicării constatărilor definitive, un producător-exportator chinez a susținut că nivelul general al salariilor și al costurilor din China era mai scăzut decât cel din Uniune, ceea ce explica de ce prețurile din China erau inferioare prețurilor din Uniune. El a susținut că subcotarea prețurilor a fost, prin urmare, un fenomen normal și că nu era corect să se compare prețurile din Uniune cu prețurile de import.

(137)

Comisia a subliniat faptul că taxele antidumping sunt instituite doar în situațiile în care prețurile vânzărilor la export sunt inferioare valorii normale. Prin urmare argumentele referitoare la costurile în general mai scăzute nu au fost pertinente.

(138)

În urma comunicării constatărilor definitive, un alt producător-exportator chinez și asociația producătorilor-exportatori chinezi au contestat constatările privind legătura de cauzalitate. Ei au afirmat că importurile din China puteau explica variațiile rentabilității industriei din Uniune. Ei au afirmat că alte cauze decât importurile din China cauzaseră prejudiciul suferit de industria din Uniune. Ei au susținut că ajustările costurilor nu pot înlocui analiza legăturii de cauzalitate.

(139)

Comisia a observat că ajustările costurilor au determinat costurile reale ale industriei din Uniune, astfel cum s-a explicat în considerentele 81, 84, 85 și 86. În al doilea rând, Comisia a observat că argumentele prezentate în urma comunicării constatărilor definitive nu au contestat constatarea conform căreia importurile din China au crescut în cursul perioadei examinate, în contextul unei scăderi a consumului din Uniune. De asemenea, argumentele prezentate nu au contestat constatarea conform căreia importurile din China subcotaseră prețurile din Uniune, cauzând astfel un prejudiciu industriei din Uniune. Comisia a evaluat în detaliu ceilalți factori care au contribuit la prejudiciul suferit de industria din Uniune în considerentele 111-135. Analiza atribuirii cumulate a celorlalți factori din considerentele 134 și 135 a arătat că ceilalți factori, luați atât separat, cât și împreună, nu au rupt legătura de cauzalitate dintre importurile din China care au făcut obiectul unui dumping și au subcotat prețurile Uniunii și prejudiciul suferit de industria din UE și că niciun prejudiciu imputabil altor factori nu a fost atribuit importurilor care au făcut obiectul unui dumping. Prin urmare, afirmațiile au fost respinse.

(140)

Prin urmare, chiar dacă s-a evaluat efectul cumulativ al celorlalți factori care ar fi putut contribui la prejudiciu, legătura de cauzalitate dintre dumping și prejudiciul suferit nu a fost afectată. Pe această bază, au fost confirmate concluziile menționate în considerentul 115 din regulamentul provizoriu.

(141)

În urma comunicării constatărilor provizorii, un producător-exportator chinez nu a fost de acord cu concluziile enunțate în considerentul 124 din regulamentul provizoriu, conform cărora există mai multe surse alternative de aprovizionare. Totuși, afirmația nu a fost argumentată. Constatările anchetei arată că cei mai mulți dintre importatorii neafiliați se aprovizionează deja din alte surse.

(142)

Afirmația a fost respinsă și s-au confirmat concluziile menționate în considerentele 116-132 din regulamentul provizoriu.

(143)

În urma comunicării constatărilor provizorii, un producător-exportator chinez a susținut că marja-țintă de profit de + 5,7 %, utilizată pentru a stabili nivelul de eliminare a prejudiciului astfel cum se prevede în considerentul 137 din regulamentul provizoriu, nu a fost atinsă în condiții normale de concurență. Cu toate acestea, afirmația nu a fost susținută cu probe și nu s-a precizat ce metodă sau rată de profit ar fi trebuit folosite. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(144)

Reclamantul a susținut că nivelul adecvat al profitului-țintă ar trebui să fie + 15 %, deoarece importurile din China erau prezente deja în 2012. Pentru a justifica un astfel de nivel, el a sugerat utilizarea datelor de profit din perioada înainte de 2012.

(145)

Comisia a remarcat că metoda pentru determinarea în mod provizoriu a profitului-țintă pe baza anului 2012 a fost sugerată în plângere și că nivelul a fost bazat pe date verificate ale producătorilor din Uniune. Producătorii din Uniune nu au furnizat date istorice privind profitul din anii anteriori anului 2012, care să poată fi verificate. Prin urmare, afirmația a fost respinsă și concluziile enunțate în considerentele 134-137 din regulamentul provizoriu au fost confirmate în ceea ce privește metoda de determinare a profitului-țintă pe baza anului 2012.

(146)

În etapa provizorie, produsele cu preț ridicat au determinat rentabilitatea medie într-o mare măsură, deoarece calculul s-a bazat pe valorile vânzărilor. Cu toate acestea, cea mai mare parte a vânzărilor Uniunii și a importurilor din China au ca obiect produse de bază cu prețuri scăzute. Prin urmare, metoda întemeiată pe valorile vânzărilor supraestimează importanța produselor cu preț ridicat în comparație cu cota pe care o au efectiv pe piața Uniunii. Din aceste motive, pentru a calcula nivelul de eliminare a prejudiciului, coeficienții de ponderare ai producătorilor din Uniune au fost stabiliți astfel încât să corespundă cotei care le revine din volumul vânzărilor, spre deosebire de valoarea vânzărilor.

(147)

Rentabilitatea medie ponderată este după cum urmează:

(148)

Astfel, profitul din anul 2012 a scăzut de la + 5,7 % la + 4,7 %. Prin urmare, profitul-țintă a fost stabilit la + 4,7 %.

(149)

Rentabilitatea ponderată a industriei din Uniune în cursul PA și profitul-țintă sunt folosite pentru calcularea prețurilor neprejudiciabile, în conformitate cu considerentele 139 și 140 din regulamentul provizoriu.

(150)

În urma comunicării constatărilor definitive, un producător-exportator chinez a contestat calculul prețului unitar țintă. El a susținut că prețurile unitare țintă ar trebui să fie cu 4,7 % mai mari decât prețurile de vânzare din Uniune, în timp ce, în comunicarea constatărilor definitive, diferența dintre cele două prețuri a fost de 9 %.

(151)

Comisia a clarificat faptul că diferența dintre prețul de vânzare din Uniune și prețul unitar țintă este alcătuită din pierderea medie (– 3,9 %) și din profitul-țintă (+ 4,7 %). Aceste procente sunt calculate în funcție de prețurile de vânzare din Uniune, astfel cum se explică în considerentul 139 din regulamentul provizoriu. Aceleași sume duc la o diferență de 9 % atunci când sunt exprimate ca procentaj din valorile CIF de import.

(152)

În urma comunicării constatărilor definitive, un al doilea producător-exportator chinez a făcut referire la situațiile financiare anuale publicate ale unui producător din Uniune inclus în eșantion și a susținut că producătorul din Uniune a fost rentabil în 2014 și, în pofida faptului că a fost deficitar în 2015, ar putea fi considerat rentabil în cazul în care costurile ar fi ajustate prin eliminarea pierderii valorii activelor, prin reducerea costului bunurilor vândute în conformitate cu vânzările și prin scăderea costurilor de vânzare, a cheltuielilor administrative și a altor costuri generale în conformitate cu vânzările. Pe această bază, producătorul-exportator chinez a afirmat că industria din Uniune a fost rentabilă în perioada 2013-2015 și că, prin urmare, calculul marjei de prejudiciu nu ar trebui să includă orice profit-țintă și nici nu ar trebui să ia în considerare pierderile suferite de industria din Uniune.

(153)

Comisia a luat act de faptul că rezultatele financiare din situațiile financiare anuale se refereau la rezultatele întregului grup și ale tuturor produselor, în timp ce constatările anchetei se refereau în mod specific la vânzările Uniunii referitoare la produsul în cauză. Prin urmare, rentabilitatea vânzărilor Uniunii referitoare la produsul în cauză nu a putut fi calculată pe baza situațiilor financiare publicate, întrucât acestea nu se refereau la același domeniu de activitate.

(154)

Observațiile cu privire la metoda utilizată pentru stabilirea nivelului de eliminare a prejudiciului au fost abordate în considerentele 75-78. În absența altor observații, s-au confirmat concluziile menționate în considerentele 138-141 din regulamentul provizoriu.

(155)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns în ceea ce privește dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii și în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, ar trebui instituite măsuri antidumping definitive la importurile produsului în cauză, în conformitate cu regula taxei celei mai mici prevăzută la articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a comparat marjele de prejudiciu și marjele de dumping. Valoarea taxelor ar trebui stabilită la nivelul cel mai mic dintre nivelul marjei de dumping și cel al marjei de prejudiciu.

(156)

Pe baza celor de mai sus, nivelurile taxei antidumping definitive, exprimate în raport cu prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, ar trebui să fie după cum urmează:

(157)

Nivelurile taxei antidumping individuale aplicabile societăților precizate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, ele au reflectat situația constatată în cursul prezentei anchete în ceea ce privește aceste societăți. Aceste niveluri ale taxei sunt aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din țara în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, ar trebui să facă obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”. Ele nu ar trebui să facă obiectul niciuneia dintre taxele antidumping individuale.

(158)

O societate care își modifică ulterior denumirea entității poate solicita aplicarea acestor niveluri ale taxei antidumping individuale. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (6). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu afectează dreptul său de a beneficia de nivelul taxei aplicabile acesteia, o notificare privind schimbarea denumirii va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(159)

Pentru a reduce la minimum riscurile de eludare ca urmare a unei diferențe între nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale vizând asigurarea aplicării taxelor antidumping individuale. Societățile care fac obiectul taxelor antidumping individuale trebuie să prezinte o factură comercială valabilă autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3). Importurile care nu sunt însoțite de factura respectivă ar trebui să facă obiectul taxei antidumping aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(160)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxelor antidumping, taxa antidumping pentru toate celelalte societăți ar trebui să se aplice nu doar producătorilor-exportatori necooperanți în cadrul prezentei anchete, ci și producătorilor care nu au efectuat exporturi în Uniune pe parcursul perioadei de anchetă.

(161)

Având în vedere marjele de dumping constatate și dat fiind nivelul prejudiciului cauzat industriei Uniunii, sumele depuse cu titlu de taxă antidumping provizorie, instituită prin regulamentul provizoriu, ar trebui să fie colectate definitiv până la limita valorii taxelor definitive.

(162)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,