29.4.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 113/1

29.4.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 113/2

(1)

Fondul unic de rezoluție („fondul”) a fost instituit în temeiul Regulamentului (UE) nr. 806/2014 ca mecanism de finanțare unic pentru toate statele membre care participă la mecanismul unic de supraveghere în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului (2) și la mecanismul unic de rezoluție („statele membre participante”).

(2)

Articolul 67 din Regulamentul (UE) nr. 806/2014 instituie Fondul unic de rezoluție („fondul”) și scopurile în care Comitetul unic de rezoluție („comitetul”) poate folosi fondul.

(3)

În conformitate cu articolul 76 din Regulamentul (UE) nr. 806/2014, fondul ar trebui să fie utilizat numai în cadrul procedurilor de rezoluție în cazul cărora comitetul consideră că este necesar să se asigure aplicarea eficace a instrumentelor de rezoluție, în concordanță cu misiunea fondului. Fondul ar trebui, așadar, să dispună de resurse financiare adecvate pentru a permite o funcționare eficace a cadrului de rezoluție, având capacitatea de a interveni, atunci când este necesar, în vederea aplicării eficace a instrumentelor de rezoluție și de a proteja stabilitatea financiară fără a se recurge la banii contribuabililor.

(4)

Conform articolului 70 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014, comitetul este împuternicit să calculeze contribuțiile ex ante individuale datorate de toate instituțiile autorizate de pe teritoriul tuturor statelor membre participante, în temeiul articolului 70 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014, iar aceste contribuții anuale ar trebui să fie calculate pe baza unui nivel-țintă unic stabilit ca procent din valoarea depozitelor garantate ale tuturor instituțiilor de credit autorizate în toate statele membre participante.

(5)

În conformitate cu articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014, comitetul ar trebui, așadar, să garanteze că, până la sfârșitul unei perioade inițiale de opt ani de la data de 1 ianuarie 2016 sau de la data la care articolul 69 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014 este aplicabil în temeiul articolului 99 alineatul (6) din regulamentul respectiv, mijloacele financiare disponibile ale fondului ajung la cel puțin nivelul-țintă menționat la articolul 69 alineatul (1) din regulamentul respectiv.

(6)

În conformitate cu articolele 67 și 69 din Regulamentul (UE) nr. 806/2014, comitetul ar trebui să garanteze că, în perioada inițială menționată la articolul 69 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014, contribuțiile la fond sunt repartizate cât mai uniform posibil în timp, până la atingerea nivelului-țintă și ar trebui să prelungească perioada inițială cu maximum patru ani în cazul în care fondul a efectuat plăți cumulate care depășesc 50 % din nivelul-țintă și în cazul în care criteriile din prezentul regulament sunt îndeplinite. Prin urmare, contribuțiile anuale percepute în conformitate cu articolul 69 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014 pot depăși 12,5 % din nivelul-țintă. În cazul în care, după încheierea perioadei inițiale, mijloacele financiare disponibile scad sub nivelul-țintă, comitetul ar trebui să se asigure că se percep contribuții ex ante obișnuite până la atingerea nivelului-țintă. După atingerea nivelului-țintă pentru prima dată și dacă mijloacele financiare disponibile scad ulterior la mai puțin de două treimi din nivelul-țintă, comitetul ar trebui să se asigure că aceste contribuții sunt stabilite la un nivel care să permită atingerea nivelului-țintă în termen de șase ani. Prin urmare, contribuțiile anuale menționate la articolul 69 alineatul (4) a doua teză din Regulamentul (UE) nr. 806/2014 pot depăși 12,5 % din nivelul-țintă în vederea atingerii nivelului-țintă în termen de șase ani.

(7)

În conformitate cu articolul 69 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014, la calcularea contribuțiilor ex ante ar trebui să se țină seama de etapa ciclului de activitate și de impactul pe care contribuțiile prociclice îl pot avea asupra poziției financiare a instituțiilor care contribuie.

(8)

Orice variație care ar duce la scăderea contribuțiilor ex ante ar trebui să fie calculată luând în considerare faptul că aceasta ar duce la o creștere ulterioară pentru a se asigura atingerea nivelului-țintă în termenele stabilite.

(9)

Orice variații ale nivelului contribuțiilor ex ante sau prelungiri ale perioadei inițiale ar trebui să se aplice în mod egal tuturor instituțiilor din statele membre participante, astfel încât să nu ducă la o realocare a contribuțiilor între instituțiile respective.

(10)

În conformitate cu articolul 71 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014, comitetul ar trebui să amâne, integral sau parțial, plata de către o instituție a contribuțiilor ex post extraordinare atunci când acest lucru este necesar pentru a proteja poziția financiară a acesteia. Atunci când se stabilește dacă amânarea este necesară pentru protejarea poziției financiare a unei instituții, comitetul ar trebui să evalueze impactul pe care plata contribuțiilor ex post extraordinare l-ar avea asupra solvabilității și a poziției lichidității ale instituției în cauză.

(11)

Amânarea plății contribuțiilor ex post extraordinare ar trebui să fie acordată de comitet la cererea unei instituții, pentru a facilita evaluarea de către comitet a îndeplinirii, de către instituția respectivă, a condițiilor privind amânarea prevăzute la articolul 71 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014. Instituția în cauză ar trebui să furnizeze toate informațiile pe care comitetul le consideră necesare pentru efectuarea acestei evaluări. Comitetul ar trebui să țină cont de toate informațiile de care dispun autoritățile naționale competente, pentru a evita orice suprapunere a cerințelor de notificare.

(12)

Atunci când evaluează impactul plății contribuțiilor ex post extraordinare asupra solvabilității sau a lichidității instituției, comitetul ar trebui să analizeze impactul plății asupra poziției de capital și a poziției lichidității ale instituției. Analiza ar trebui să plece de la ipoteza unei pierderi în bilanțul instituției, egală cu suma care trebuie plătită în momentul în care aceasta este exigibilă și ar trebui să se efectueze o proiecție, pentru un interval de timp adecvat, a ratelor capitalului instituției ca urmare a acestei pierderi. În plus, ar trebui să se presupună o ieșire de fonduri egală cu suma care trebuie plătită în momentul în care aceasta este exigibilă și ar trebui să se evalueze riscul de lichiditate,

1.

criteriile de repartizare în timp a contribuțiilor la fond în temeiul articolului 69 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 806//2014;

2.

criteriile de stabilire a numărului de ani cu care perioada inițială menționată la articolul 69 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 806/2014 poate fi extinsă în conformitate cu articolul 69 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014;

3.

criteriile de stabilire a contribuțiilor anuale prevăzute la articolul 69 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014;

4.

circumstanțele și condițiile în care plata contribuțiilor ex post extraordinare poate fi parțial sau integral amânată, în conformitate cu articolul 71 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014.

1.

„perioadă inițială” înseamnă perioada menționată la articolul 69 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014;

2.

„perioadă de amânare” înseamnă o perioadă de până la șase luni.

(a)

indicatorii macroeconomici prevăzuți în anexă, pentru a identifica etapa ciclului de activitate;

(b)

indicatorii prevăzuți în anexă, pentru a identifica poziția financiară a instituțiilor care contribuie.

(a)

numărul minim de ani necesari pentru a atinge nivelul-țintă menționat la articolul 69 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 806/2014, în condițiile în care contribuțiile anuale nu pot depăși dublul contribuțiilor anuale medii din perioada inițială;

(b)

„etapa ciclului de activitate și impactul pe care contribuțiile prociclice îl pot avea asupra poziției financiare a instituțiilor care contribuie, astfel cum sunt specificate de indicatorii menționați la articolul 3 alineatul (1);”

(c)

orice plăți suplimentare din fond preconizate de comitet, după consultarea cu CERS, în următoarea perioadă de patru ani.

(a)

o încălcare probabilă, în următoarele șase luni, a cerințelor privind fondurile proprii minime ale instituției prevăzute la articolul 92 din Regulamentul nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (3);

(b)

o încălcare probabilă, în următoarele șase luni, a cerinței de acoperire a necesarului de lichiditate minimă a instituției prevăzute la articolul 412 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și precizate la articolul 4 din Regulamentul delegat (UE) 2015/61 al Comisiei (4);

(c)

o încălcare probabilă, în următoarele șase luni, a cerinței specifice privind lichiditățile a instituției prevăzute la articolul 105 din Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului (5).

29.4.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 113/9

(1)

Valoarea masei medii utilizată pentru calculul emisiilor specifice de CO2 ale fiecărui vehicul utilitar ușor nou se ajustează la fiecare trei ani, pentru a se ține seama de modificările masei medii a vehiculelor noi înmatriculate în Uniune.

(2)

Din monitorizarea masei în stare de funcționare a vehiculelor utilitare ușoare noi înmatriculate în anii calendaristici 2013, 2014 și 2015 rezultă în mod evident că masa medie a crescut și că valoarea M0 menționată la punctul 1 litera (b) din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 510/2011 ar trebui adaptată în consecință.

(3)

Noua valoare ar trebui să fie determinată luând în considerare numai acele valori ale masei care au putut fi verificate de către producătorii în cauză și excluzând din calcule valorile masei care au fost în mod evident incorecte, și anume, cele situate sub 500 kg, precum și valorile referitoare la vehiculele care nu intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 510/2011, inclusiv vehiculele cu o masă de referință de peste 2 840 kg. În plus, noua valoare se bazează pe media ponderată, care ține seama de numărul de înmatriculări noi din fiecare an de referință.

(4)

În acest context, valoarea M0 care trebuie aplicată începând din 2018 ar trebui majorată cu 60,4 kg, de la 1 706,0 la 1 766,4,

29.4.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 113/11

(1)

Având în vedere aderarea Kazahstanului la Organizația Mondială a Comerțului, ar trebui stabilite dispoziții pentru ca această țară să fie eliminată din domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2015/755.

(2)

Prin urmare, Regulamentul (UE) 2015/755 ar trebui modificat în consecință,

29.4.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 113/12

(1)

Ca urmare a faptului că Statele Unite nu au adaptat Legea privind compensarea dumpingului continuu și a subvențiilor („Continued Dumping and Subsidy Offset Act” – CDSOA) în conformitate cu obligațiile asumate în cadrul acordurilor Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), Regulamentul (CE) nr. 673/2005 a instituit o taxă vamală suplimentară ad valorem de 15 % asupra importurilor anumitor produse originare din Statele Unite ale Americii, aplicabilă începând cu 1 mai 2005. În conformitate cu autorizația acordată de OMC de suspendare a aplicării concesiilor acordate Statelor Unite, Comisia trebuie să adapteze anual nivelul suspendării în funcție de nivelul anulării sau al prejudicierii cauzate Uniunii Europene de CDSOA la acea dată.

(2)

Plățile efectuate în temeiul CDSOA în anul cel mai recent pentru care există date disponibile se referă la distribuția taxelor antidumping și a celor compensatorii încasate în exercițiul financiar 2016 (1 octombrie 2015-30 septembrie 2016), precum și la distribuția suplimentară a taxelor antidumping și a celor compensatorii colectate în exercițiile financiare 2011, 2012, 2013, 2014 și 2015. Pe baza datelor publicate de Biroul Vămilor și Protecției Frontierelor al Statelor Unite, nivelul anulării sau al prejudicierii cauzate Uniunii a fost calculat la 8 165 179 USD.

(3)

Nivelul anulării sau al prejudicierii și, în consecință, al suspendării a crescut. Cu toate acestea, nivelul suspendării nu poate fi adaptat la nivelul anulării sau al prejudicierii prin adăugarea sau eliminarea unor produse din lista cuprinsă în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 673/2005. În consecință, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (e) din regulamentul menționat, Comisia ar trebui să păstreze neschimbată lista de produse din anexa I și să modifice rata taxei suplimentare, în vederea ajustării nivelului suspendării la nivelul anulării sau al prejudicierii. Prin urmare, cele patru produse enumerate în anexa I ar trebui menținute pe listă, iar rata taxei de import suplimentare ar trebui modificată și stabilită la 4,3 %.

(4)

Efectul unei taxe de import suplimentare ad valorem de 4,3 % asupra importurilor din Statele Unite de produse enumerate în anexa I reprezintă, pe parcursul unui an, o valoare comercială care nu depășește 8 165 179 USD.

(5)

Pentru a se asigura că nu există întârzieri în aplicarea ratei modificate a taxei de import suplimentare, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare la data publicării.

(6)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 673/2005 ar trebui modificat în consecință,

29.4.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 113/15

(1)

Regulamentele delegate (UE) 2015/2205 (2), (UE) 2016/592 (3) și (UE) 2016/1178 (4) ale Comisiei determină patru categorii de contrapărți pentru a stabili data de la care acestea respectă obligațiile de compensare. Contrapărțile sunt clasificate în funcție de capacitatea legală și operațională, precum și de activitatea de tranzacționare a instrumentelor financiare derivate extrabursiere.

(2)

Pentru a se asigura aplicarea corectă și la timp a obligației de compensare, pentru categoriile de contrapărți respective s-au prevăzut perioade de tranziție decalate.

(3)

La stabilirea datei de respectare a obligației de compensare de către contrapărțile din categoria 3, se are în vedere faptul că majoritatea contrapărților pot avea acces la o contraparte centrală numai dacă sunt clienți sau clienți indirecți ai unui membru compensator.

(4)

În categoria 3 sunt incluse contrapărțile cu cel mai scăzut nivel de tranzacționare a instrumentelor financiare derivate extrabursiere. Conform datelor recente, contrapărțile din această categorie se confruntă cu dificultăți semnificative în elaborarea mecanismelor necesare privind compensarea contractelor cu instrumente financiare derivate extrabursiere. Acest fapt este determinat de complexitatea mecanismelor privind ambele tipuri de acces la compensare, și anume compensarea pentru clienți și compensarea pentru clienții indirecți.

(5)

În primul rând, referitor la mecanismele privind compensarea pentru clienți, se estimează că membrii compensatori nu au motive suficiente pentru a diversifica foarte mult ofertele de compensare pentru clienți, din cauza costurilor. Acest fapt este cu atât mai valabil în cazul contrapărților cu un volum limitat al tranzacționării instrumentelor financiare derivate extrabursiere. În plus, cadrul de reglementare privind cerințele de capital aplicabil activităților de compensare pentru clienți este în curs de modificare, ceea ce generează incertitudini care restricționează diversificarea seriei de oferte de compensare din partea membrilor compensatori.

(6)

În al doilea rând, referitor la mecanismele de compensare pentru clienții indirecți, ca urmare a lipsei de oferte, în prezent contrapărțile nu pot avea acces la contrapartea centrală doar devenind clienți indirecți ai unui membru compensator.

(7)

Având în vedere aceste dificultăți și pentru a acorda contrapărților respective mai mult timp pentru a finaliza mecanismele necesare privind compensarea, este oportun să se amâne datele de la care se aplică obligația de compensare pentru contrapărțile din categoria 3. Cu toate acestea, se ține cont de faptul că există stimulente pentru un management al riscului centralizat în ceea ce privește tranzacțiile intragrup și de faptul că amânarea datelor respective nu are impact asupra acestor stimulente și asupra datelor referitoare la anumite tranzacții cu instrumente financiare derivate extrabursiere încheiate între contrapărți care aparțin aceluiași grup.

(8)

Având în vedere consecințele pozitive care decurg din instituirea unor mecanisme privind compensarea și pentru a se evita dublarea eforturilor în vederea pregătirii pentru compensarea diferitelor clase de active care fac obiectul obligației de compensare, este oportun să se coreleze noile date de la care se aplică obligația de compensare pentru contrapărțile din categoria 3.

(9)

Prin urmare, Regulamentele delegate (UE) 2015/2205, (UE) 2016/592 și (UE) 2016/1178 ar trebui să fie modificate.

(10)

Prezentul regulament se bazează pe proiectul de standarde tehnice de reglementare prezentat Comisiei de către Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA).

(11)

ESMA a realizat o consultare publică cu privire la proiectul de standarde tehnice de reglementare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile potențiale aferente, a solicitat punctul de vedere al Grupului părților interesate din domeniul valorilor mobiliare și piețelor, instituit în temeiul articolului 37 din Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (5), și a consultat Comitetul european pentru risc sistemic,

29.4.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 113/18

(1)

Regulamentul (UE) nr. 10/2011 al Comisiei (2) (denumit în continuare „regulamentul”) stabilește norme specifice privind materialele și obiectele din plastic destinate să vină în contact cu produsele alimentare.

(2)

De la ultima modificare a regulamentului, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) a publicat mai multe rapoarte cu privire la anumite substanțe care pot fi utilizate în materialele care vin în contact cu produsele alimentare, precum și cu privire la utilizarea permisă a substanțelor deja autorizate. În plus, au fost identificate anumite erori și ambiguități în text. Pentru a asigura faptul că regulamentul reflectă cele mai recente constatări ale autorității și pentru a îndepărta orice îndoială privind corecta sa aplicare, regulamentul ar trebui modificat și rectificat.

(3)

Autorizarea mai multor substanțe din tabelul 1 din anexa I la regulament se referă la nota (1) la tabelul 3 din anexa respectivă. Prin urmare, conformitatea este verificată prin conținutul rezidual per suprafață de contact cu alimentul (CMA) până la apariția unei metode analitice pentru determinarea migrării specifice. Întrucât sunt disponibile metode adecvate de testare a migrării și întrucât au fost specificate limitele de migrare specifică, posibilitatea de verificare a conformității prin conținutul rezidual ar trebui eliminată de la rubricile dedicate substanțelor MCA nr. 142, 168, 202, 387, 462, 467, 481, 502, 662 și 779.

(4)

Autoritatea a adoptat un aviz științific favorabil (3) privind utilizarea substanței dietil[[3,5-bis(1,1-dimetiletil)-4-hidroxifenil]metil]fosfonat cu numărul CAS 976-56-7 și a substanței MCA nr. 1007. Autoritatea a concluzionat că substanța nu reprezintă o problemă de siguranță pentru consumatori dacă este utilizată în concentrație de până la 0,2 % g/g pe baza greutății polimerului final în cadrul procesului de polimerizare pentru producerea poli(etilenei tereftalat) (PET) destinată să vină în contact cu toate tipurile de produse alimentare, în orice condiții de contact privind timpul și temperatura. Prin urmare, substanța ar trebui adăugată la lista de substanțe autorizate a Uniunii, cu restricția că trebuie utilizată numai în procesul de polimerizare pentru producerea PET și în concentrație de până la 0,2 % (g/g). Întrucât autoritatea a indicat că substanța se utilizează în procesul de polimerizare și devine parte din structura polimerică de bază a polimerului final, substanța în cauză ar trebui inclusă în listă ca materie primă.

(5)

Autoritatea a adoptat un aviz științific favorabil (4) privind utilizarea substanței copolimer de (acid metacrilic, acrilat de etil, n-butil acrilat, metacrilat de metil și butadienă) în nanoformă, cu substanța MCA nr. 1016. Autoritatea a concluzionat că substanța nu reprezintă o problemă de siguranță pentru consumatori dacă este utilizată ca aditiv în concentrație de până la 10 % g/g în PVC neplastifiat sau de până la 15 % g/g în PLA neplastifiat, utilizat în contact cu toate tipurile de produse alimentare, la temperatura ambiantă sau la o temperatură mai mică, pentru depozitarea pe termen lung. Prin urmare, acest aditiv ar trebui inclus în lista de substanțe autorizate a Uniunii, cu restricția că trebuie să respecte specificațiile respective.

(6)

Autoritatea a adoptat un aviz științific favorabil (5) privind utilizarea aditivului argilă de montmorilonit, modificat cu clorură de dimetil-dialchil(C16-C18)-amoniu, cu MCA nr. 1030. Autoritatea a concluzionat că utilizarea acestui amestec nu reprezintă o problemă de siguranță dacă substanța este utilizată în concentrație de până la 12 % g/g în poliolefine destinate produselor alimentare uscate cărora le este atribuit simulantul E în anexa III la Regulamentul (UE) nr. 10/2011 și atunci când substanța în cauză este utilizată la temperatura ambiantă sau la o temperatură mai mică, precum și dacă migrarea substanțelor 1-clorohexadecan și 1-clorooctadecan, care pot fi prezente ca impurități sau ca produse de degradare, nu depășește 0,05 mg/kg de aliment. Autoritatea a remarcat faptul că particulele pot forma plachete care pot avea o dimensiune de ordin nanometric, dar că nu se așteaptă ca aceste plachete să migreze dacă sunt orientate în paralel cu suprafața peliculei și dacă sunt complet integrate în polimer. Prin urmare, acest aditiv ar trebui inclus în lista de substanțe autorizate a Uniunii, cu restricția că trebuie să respecte specificațiile menționate anterior.

(7)

Autoritatea a adoptat un aviz științific favorabil (6) privind utilizarea aditivului acetat de α-tocoferol cu MCA nr. 1055, nr. CAS 7695-91-2 și 58-95-7. Autoritatea a concluzionat că utilizarea substanței respective ca antioxidant în poliolefine nu reprezintă o problemă de siguranță. Autoritatea a remarcat faptul că substanța hidrolizează în α-tocoferol și în acid acetic, care sunt, ambele, aditivi alimentari autorizați în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (7). În consecință, există un risc ca restricțiile stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 care sunt aplicabile celor două produse de hidroliză să fie depășite. Prin urmare, aditivul respectiv ar trebui să fie inclus în lista de substanțe autorizate a Uniunii, cu restricția că poate fi utilizat numai ca antioxidant în poliolefine, și ar trebui adăugată o notă în care să se precizeze că trebuie respectate restricțiile stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1333/2008.

(8)

Autoritatea a adoptat un aviz științific favorabil (8) privind utilizarea aditivului coji de semințe de floarea-soarelui măcinate cu MCA nr. 1060. Autoritatea a concluzionat că utilizarea acestei substanțe nu reprezintă o problemă de siguranță dacă este utilizată ca aditiv în materiale plastice destinate să vină în contact cu alimente uscate, în cazul în care aceste materiale sunt folosite la temperatura ambiantă sau la o temperatură mai mică. Cojile de semințe ar trebui obținute din semințe de floarea-soarelui care sunt adecvate pentru consumul uman, iar plasticul ce conține aditivul ar trebui să fie expus la temperaturi de prelucrare care să nu depășească 240 °C. Prin urmare, aditivul respectiv ar trebui inclus în lista de substanțe autorizate a Uniunii, cu restricția că poate fi utilizat numai în contact cu produse alimentare cărora le este atribuit simulantul alimentar E în tabelul 2 din anexa III și numai dacă este obținut din semințe de floarea-soarelui care sunt adecvate pentru consumul uman, și dacă plasticul ce conține aditivul nu este expus la temperaturi de prelucrare mai mari de 240 °C.

(9)

Autoritatea a adoptat un aviz științific favorabil (9) privind utilizarea amestecului definit cu MCA nr. 1062, compus din 97 % ortosilicat de tetraetil (TEOS) cu nr. CAS 78-10-4 și 3 % hexametildisilazan (HMDS) cu nr. CAS 999-97-3. Autoritatea a concluzionat că acest amestec nu reprezintă o problemă de siguranță dacă este utilizat în concentrație de până la 0,12 % (g/g) ca materie primă în cursul reciclării PET. Prin urmare, amestecul respectiv ar trebui adăugat ca materie primă în lista de substanțe autorizate a Uniunii, cu restricția că trebuie utilizat numai în cursul reciclării PET și în concentrație de până la 0,12 % (g/g).

(10)

Autoritatea a adoptat un aviz cu privire la riscurile pentru sănătatea publică legate de prezența nichelului în produsele alimentare și în apa potabilă (10). În aviz se stabilește o doză zilnică tolerabilă de 2,8 μg Ni pe kg de greutate corporală pe zi și se precizează că expunerea cronică medie, prin alimentație, la Ni depășește DZT, în special în ceea ce privește populația tânără. În consecință, este oportun să se aplice un factor de ajustare de 10 % la limita de migrare obținută prin metode convenționale. Prin urmare, este oportun să se aplice o limită de migrare de 0,02 mg/kg de aliment în ceea ce privește migrarea nichelului din materialele plastice care vin în contact cu produsele alimentare. Limita respectivă ar trebui, prin urmare, să fie adăugată la specificațiile referitoare la migrarea metalelor din anexa II la regulament.

(11)

La punctul 4 din anexa III la regulament se atribuie combinații de simulanți reprezentativi pentru diferite tipuri de produse alimentare, care ar trebui utilizate pentru testarea migrării globale. Textul de la punctul 4 nu este suficient de clar și, prin urmare, ar trebui clarificat.

(12)

Punctul (8) subpunctul (iii) din anexa IV la regulament stabilește că declarația de conformitate emisă de un operator economic ar putea specifica raportul dintre aria suprafeței de contact și volumul utilizat pentru stabilirea conformității materialului sau a obiectului. Cu toate acestea, operatorului care recepționează materialul sau obiectul nu îi este întotdeauna clar dacă acest raport ar fi, de asemenea, cel mai mare raport la care ar fi în conformitate cu articolele 17 și 18 din regulament. În alte situații, specificarea unui raport între suprafață și volum poate să nu fie utilă pentru a înțelege dacă se poate presupune existența conformității la proporțiile finale ale materialului sau ale obiectului. În aceste situații, ar fi necesare informații echivalente, precum volumul minim al ambalajului în cazul capacelor și al dispozitivelor de închidere. Prin urmare, punctul (8) subpunctul (iii) din anexa IV la regulament ar trebui clarificat prin precizarea celui mai mare raport suprafață/volum pentru care conformitatea a fost stabilită în conformitate cu articolele 17 și 18 sau prin furnizarea unor informații echivalente.

(13)

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 10/2011 ar trebui modificat în consecință.

(14)

Pentru a limita sarcina administrativă și a oferi operatorilor economici timp suficient să își adapteze practicile pentru a se conforma cerințelor prevăzute de prezentul regulament, ar trebui prevăzute măsuri tranzitorii.

(15)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

29.4.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 113/24

(1)

Prin Directiva 2002/64/CE a Comisiei (2) s-a inclus cihalofop-butilul ca substanță activă în anexa I la Directiva 91/414/CEE a Consiliului (3).

(2)

Substanțele active incluse în anexa I la Directiva 91/414/CEE se consideră a fi fost aprobate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 și sunt enumerate în partea A a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (4).

(3)

Aprobarea substanței active cihalofop-butil, în condițiile menționate în partea A din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011, expiră la 30 iunie 2017.

(4)

O cerere de reînnoire a includerii substanței cihalofop-butil în anexa I la Directiva 91/414/CEE a fost transmisă în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1141/2010 al Comisiei (5) și în termenul prevăzut la articolul respectiv.

(5)

Solicitantul a transmis dosarele suplimentare necesare în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 1141/2010. Cererea a fost considerată completă de către statul membru raportor.

(6)

Statul membru raportor, în colaborare cu statul membru coraportor, a întocmit un raport de evaluare a reînnoirii pe care l-a transmis, la data de 18 octombrie 2013, Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) și Comisiei.

(7)

Autoritatea a transmis solicitantului și statelor membre raportul de evaluare a reînnoirii în vederea formulării de observații, iar observațiile primite le-a transmis Comisiei. De asemenea, autoritatea a pus la dispoziția publicului dosarul suplimentar rezumativ.

(8)

La 9 decembrie 2014, autoritatea a comunicat Comisiei concluzia sa (6) cu privire la posibilitatea ca substanța cihalofop-butil să îndeplinească criteriile de aprobare prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. La 28 mai 2015, Comisia a prezentat proiectul de raport de reexaminare pentru substanța cihalofop-butil Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale.

(9)

În cazul uneia sau al mai multor utilizări reprezentative ale cel puțin unui produs de protecție a plantelor care conține substanța activă s-a constatat îndeplinirea criteriilor de aprobare prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. Prin urmare, se consideră a fi îndeplinite criteriile de aprobare respective.

(10)

Prin urmare, este adecvat să se reînnoiască aprobarea substanței cihalofop-butil.

(11)

Evaluarea riscurilor în contextul reînnoirii aprobării substanței cihalofop-butil se bazează pe un număr limitat de utilizări reprezentative, care, totuși, nu limitează utilizările pentru care pot fi autorizate produsele de protecție a plantelor care conțin cihalofop-butil. Prin urmare, este adecvat să nu se mențină restricția utilizărilor în exclusivitate ca erbicid.

(12)

Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 14 alineatul (1) coroborat cu articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 și având în vedere cunoștințele științifice și tehnice actuale, este necesară includerea anumitor condiții.

(13)

În conformitate cu articolul 20 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, coroborat cu articolul 13 alineatul (4) din același regulament, anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 ar trebui modificată în consecință.

(14)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

29.4.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 113/28

(1)

Prin Decizia (UE) 2016/2369 (2) („decizia”), Consiliul a autorizat semnarea, în numele Uniunii, a Protocolului de aderare („protocolul”) la Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru („acordul”), pe de altă parte, pentru a se ține seama de aderarea Ecuadorului la acord și a stipulat aplicarea provizorie a protocolului începând cu 1 ianuarie 2017 (3).

(2)

Acordul prevede că taxele vamale aferente importului în Uniune de mărfuri originare din Ecuador se reduc sau se elimină în conformitate cu calendarul de eliminare a tarifelor din anexa I la acord. Anexa I prevede că, pentru anumite mărfuri originare din Ecuador, reducerea sau eliminarea taxelor vamale este acordată în cadrul contingentelor tarifare.

(3)

Contingentele tarifare prevăzute în subsecțiunea 3 din secțiunea B apendicele 1 la anexa I la acord ar trebui gestionate de Comisie pe baza ordinii cronologice a datelor de acceptare a declarațiilor vamale de punere în liberă circulație, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei (4).

(4)

Pentru a garanta o bună aplicare și gestionare a regimului cotelor instituit prin protocol, prezentul regulament ar trebui aplicat de la aceeași dată cu cea a aplicării cu titlu provizoriu a protocolului.

(5)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Codului vamal,

29.4.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 113/35

(1)

Directiva 2003/119/CE a Comisiei (2) a inclus substanța activă mezosulfuron ca substanță activă în anexa I la Directiva 91/414/CEE a Consiliului (3).

(2)

Substanțele active incluse în anexa I la Directiva 91/414/CEE se consideră a fi fost aprobate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 și sunt enumerate în partea A a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (4).

(3)

Aprobarea substanței active mezosulfuron, în condițiile stabilite în partea A din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011, expiră la 31 ianuarie 2018.

(4)

O cerere de reînnoire a aprobării substanței mezosulfuron a fost transmisă în conformitate cu articolul 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 844/2012 al Comisiei (5) în termenul prevăzut la articolul respectiv.

(5)

Solicitantul a transmis dosarele suplimentare necesare în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 844/2012. Statul membru raportor a constatat că cererea era completă.

(6)

Statul membru raportor, în colaborare cu statul membru coraportor, a întocmit un raport de evaluare a reînnoirii, pe care l-a transmis, la data de 5 octombrie 2015, Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) și Comisiei.

(7)

Autoritatea a transmis solicitantului și statelor membre raportul de evaluare a reînnoirii în vederea formulării de observații, iar observațiile primite le-a transmis Comisiei. De asemenea, autoritatea a pus la dispoziția publicului dosarul suplimentar rezumativ.

(8)

La 22 septembrie 2016, autoritatea a comunicat Comisiei concluzia sa (6) cu privire la posibilitatea ca substanța mezosulfuron (considerată a fi o variantă a substanței mezosulfuron-metil) să îndeplinească criteriile de aprobare prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009. La 6 decembrie 2016, Comisia a prezentat proiectul de raport de reînnoire pentru substanța mezosulfuron-metil Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale.

(9)

În cazul uneia sau al mai multor utilizări reprezentative ale cel puțin unui produs de protecție a plantelor care conține substanța activă s-a constatat îndeplinirea criteriilor de aprobare prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009.

(10)

Prin urmare, este adecvat să se reînnoiască aprobarea substanței mezosulfuron.

(11)

Evaluarea riscurilor în contextul reînnoirii aprobării substanței mezosulfuron se bazează pe un număr limitat de utilizări reprezentative, care, totuși, nu limitează utilizările pentru care pot fi autorizate produsele de protecție a plantelor care conțin mezosulfuron. Prin urmare, este adecvat să nu se mențină restricția pentru utilizare doar ca erbicid.

(12)

Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 coroborat cu articolul 6 din același regulament și având în vedere cunoștințele științifice și tehnice actuale, este necesară includerea anumitor condiții și restricții. În particular, este adecvat să se solicite informații de confirmare suplimentare.

(13)

În conformitate cu articolul 20 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, coroborat cu articolul 13 alineatul (4) din același regulament, anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 ar trebui modificată în consecință.

(14)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/2016 al Comisiei (7) a prelungit data expirării substanței mezosulfuron până la 31 ianuarie 2018 pentru a permite ca procesul de reînnoire să fie finalizat înainte de expirarea aprobării substanței respective. Având în vedere faptul că o decizie cu privire la reînnoire a fost luată înainte de data prelungită a expirării, prezentul regulament se aplică de la 1 iulie 2017.

(15)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

29.4.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 113/40

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

29.4.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 113/42

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1273/2011 al Comisiei (2) a deschis și a stabilit modul de gestionare a anumitor contingente tarifare pentru importurile de orez și de brizură de orez, defalcate în funcție de țara de origine și eșalonate pe mai multe subperioade, în conformitate cu anexa I la regulamentul de punere în aplicare respectiv.

(2)

Luna aprilie este a doua subperioadă pentru contingentul prevăzut la articolul 1 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1273/2011.

(3)

Din notificările efectuate în conformitate cu articolul 8 litera (a) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1273/2011 reiese că, pentru contingentul cu numărul de ordine 09.4130, cererile depuse în cursul primelor 10 zile lucrătoare ale lunii aprilie 2017 în temeiul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de punere în aplicare respectiv au ca obiect o cantitate mai mare decât cea disponibilă. Prin urmare, este necesar să se determine în ce măsură se pot elibera licențele de import, stabilindu-se coeficientul de atribuire care urmează să fie aplicat cantităților solicitate pentru contingentul vizat, calculat în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1301/2006 al Comisiei (3).

(4)

Notificările respective indică de asemenea că, pentru contingentele cu numerele de ordine 09.4127, 09.4128 și 09.4129, cererile depuse în cursul primelor 10 zile lucrătoare ale lunii aprilie 2017 în temeiul articolului 4 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1273/2011 au ca obiect o cantitate mai mică decât cea disponibilă.

(5)

Cantitatea totală disponibilă pentru subperioada următoare trebuie, de asemenea, stabilită pentru contingentele cu numerele de ordine 09.4127, 09.4128, 09.4129 și 09.4130, în conformitate cu articolul 5 primul paragraf din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1273/2011.

(6)

Pentru a se asigura o gestionare eficace a procedurii de eliberare a licențelor de import, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare imediat după publicare,

29.4.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 113/45

(1)

La 14 octombrie 2004, Convenția de la Stockholm privind poluanții organici persistenți (denumită în continuare „convenția”) a fost aprobată, în numele Comunității Europene, prin Decizia 2006/507/CE a Consiliului (1).

(2)

Uniunea a transpus obligațiile prevăzute în convenție în dreptul Uniunii prin Regulamentul (CE) nr. 850/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (2).

(3)

Uniunea acordă o importanță deosebită necesității de a extinde treptat anexele A, B și/sau C la convenție prin includerea de noi substanțe care îndeplinesc criteriile necesare pentru a fi considerate poluanți organici persistenți (POP), ținând seama de principiul precauției, în vederea îndeplinirii obiectivului convenției și a angajamentului de a reduce la minimum, până în 2020, efectele adverse ale substanțelor chimice, asumat de guverne la Summitul mondial privind dezvoltarea durabilă, care a avut loc la Johannesburg în 2002.

(4)

În temeiul articolului 22 din convenție, Conferința părților (denumită în continuare „COP”) poate adopta decizii de modificare a anexelor A, B și/sau C la convenție. Aceste decizii intră în vigoare după un an de la data comunicării de către depozitar a unei modificări, dar nu și pentru părțile la convenție (denumite în continuare „părțile”) care nu doresc să aplice modificarea respectivă.

(5)

După primirea unei propuneri privind decabromdifenileterul comercial (c-decaBDE) din partea Norvegiei în 2013, Comitetul de examinare a poluanților organici persistenți (CE POP), înființat în temeiul convenției, și-a încheiat lucrările referitoare la cdecaBDE. CE POP a constatat că c-decaBDE îndeplinește criteriile prevăzute de convenție pentru includere în anexa A. Se estimează că, la cea de a opta reuniune a sa, COP va lua o decizie în privința includerii c-decaBDE în anexa A la convenție.

(6)

Fabricarea, punerea pe piață sau utilizarea decabromdifenileterului ca substanță sau constituent al altor substanțe, în amestecuri și în articole, este restricționată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/227 al Comisiei (3), care introduce rubrica 67 în anexa XVII la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (4) (REACH) (denumită în continuare „rubrica 67”). În temeiul rubricii 67, fabricarea, punerea pe piață sau utilizarea decabromdifenileterului este permisă numai pe o perioadă limitată de timp pentru aeronavele noi și pentru piesele de schimb pentru aeronave, autovehicule, vehicule agricole și forestiere și anumite echipamente tehnice.

(7)

După primirea unei propuneri privind parafinele clorurate cu catenă scurtă (PCCS) din partea Uniunii în 2006, CE POP a constatat că PCCS îndeplinesc criteriile prevăzute de convenție pentru includere în anexa A la convenție. Se estimează că, la cea de a opta reuniune a sa, COP va lua o decizie în privința includerii PCCS în anexa A la convenție.

(8)

Producția, punerea pe piață și utilizarea PCCS sunt interzise, cu anumite excepții, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 850/2004, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2015/2030 al Comisiei (5). Respectivul regulament modificat specifică, de asemenea, valori-limită pentru prezența PCCS în alte amestecuri de parafine clorurate rezultate din procesul de fabricare. Întrucât PCCS se pot propaga în mediu pe distanțe lungi, eliminarea treptată la scară mondială a utilizării acestor substanțe ar fi mai avantajoasă pentru cetățenii Uniunii decât simpla lor interzicere în Uniune în temeiul Regulamentului (CE) nr. 850/2004.

(9)

După primirea unei propuneri privind hexaclorbutadiena (HCBD) din partea Uniunii în 2011, CE POP a constatat că HCBD îndeplinește criteriile prevăzute de convenție pentru includere în anexele A și C la convenție. La cea de a șaptea reuniune a sa, COP a decis includerea HCBD în anexa A la convenție. Cu toate acestea, COP a adoptat decizia SC-7/11, prin care a solicitat CE POP să aprofundeze evaluarea HCBD pe baza noilor informații disponibile, în vederea includerii sale în anexa C la convenție, și să adreseze COP o recomandare în privința includerii HCBD în anexa C, care urmează a fi examinată la cea de a opta reuniune.

(10)

Producția, punerea pe piață și utilizarea HCBD sunt interzise în Uniune în temeiul Regulamentului (CE) nr. 850/2004, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 519/2012 al Comisiei (6), dar substanța poate fi produsă în mod neintenționat în unele activități industriale. Aceste activități intră sub incidența Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului (7) și impun aplicarea anumitor măsuri de gestionare a emisiilor. Întrucât HCBD se poate propaga în mediu pe distanțe lungi, măsurile la scară mondială de combatere a scurgerilor neintenționate de HCBD ar fi mai avantajoase pentru cetățenii Uniunii decât măsurile luate în Uniune prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 850/2004.

(11)

Acidul perfluoroctan sulfonic (PFOS) și derivații săi figurează în anexa B la convenție pentru un număr de „scopuri acceptabile”. COP va fi invitată să analizeze dacă aceste scopuri acceptabile sunt în continuare necesare. Regulamentul (CE) nr. 850/2004 interzice producția, punerea pe piață și utilizarea PFOS, dar prevede derogări pentru anumite utilizări care sunt încă necesare în Uniune. În consecință, Uniunea ar trebui să sprijine eliminarea scopurilor acceptabile pentru PFOS și derivații săi care nu mai sunt necesare pentru părți, cu excepția acoperirilor fotorezistente și antireflectoare pentru semiconductori, a agenților de gravare pentru compuși semiconductori și filtre ceramice și a acoperirilor galvanice cu metale dure executate exclusiv în sisteme cu buclă închisă,

—

includerii decabromdifenileterului (BDE-209) prezent în decabromdifenileterul comercial (c-decaBDE) în anexa A la convenție cu „derogări specifice” pentru producția și utilizarea decaBDE în piesele de schimb pentru industria automobilelor. Uniunea sprijină respectiva includere pe listă cu „derogări specifice” suplimentare pentru aeronave și piese de schimb pentru aeronave în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/227, precum și pentru piese de schimb pentru vehicule agricole și forestiere și pentru anumite echipamente tehnice, dacă nicio altă parte la convenție sau parte interesată direct implicată nu poate demonstra ca are nevoie de aceste derogări;

—

includerii parafinelor clorurate cu catenă scurtă (PCCS) în anexa A la convenție;

—

includerii hexaclorbutadienei (HCBD) în anexa C la convenție;

—

eliminării următoarelor scopuri acceptabile de la rubrica acidului perfluoroctan sulfonic (PFOS) și a derivaților săi din anexa B la convenție: prelucrarea imaginilor fotografice, fluidele hidraulice utilizate în aviație, anumite dispozitive medicale [cum ar fi producția filmelor de ETFE (copolimer de etilenă tetrafluoretilenă) și a materialelor ETFE radioopace, dispozitivele medicale pentru diagnostic in vitro și filtrele de culoare pentru senzorii CCD], spuma pentru stingerea incendiilor și momeala pentru insecte folosită la combaterea furnicilor tăietoare de frunze (Atta spp. și Acromyrmex spp.).

29.4.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 113/48

(1)

Directiva (UE) 2016/681 prevede obligația Comisiei de a întocmi o listă a protocoalelor comune și a formatelor de date compatibile care trebuie utilizate de către transportatorii aerieni la transferul datelor din registrul cu numele pasagerilor (PNR) către statele membre. Transportatorii aerieni trebuie să aleagă din această listă și să precizeze statelor membre protocolul comun și formatul de date pe care intenționează să le utilizeze.

(2)

La întocmirea listei de opțiuni ar trebui să se țină seama de situația actuală a sectorului, pentru a permite o punere în aplicare rapidă a Directivei (UE) 2016/681 și pentru a reduce impactul economic negativ asupra transportatorilor aerieni. În același timp, opțiunile propuse ar trebui să asigure securitatea și fiabilitatea transferului de date PNR.

(3)

Micii transportatori aerieni care nu operează zboruri conform unei planificări precise și publice și care nu dispun de infrastructura tehnică necesară pentru a putea folosi formatele și protocoalele de transmitere a datelor menționate în anexă ar trebui să fie scutiți de obligația de a folosi aceste formate și protocoale. Statele membre ar trebui să convină pe cale bilaterală cu acești transportatori aerieni asupra mijloacelor electronice care trebuie utilizate pentru a asigura un nivel adecvat de securitate cu ocazia transmiterii datelor PNR de către transportatorii în cauză.

(4)

În conformitate cu considerentul 17 din Directiva (UE) 2016/681, orientările Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI) privind PNR ar trebui să reprezinte baza adoptării formatelor de date compatibile pentru transferurile de date PNR de către transportatorii aerieni către statele membre.

(5)

Formatul de date PNRGOV este recunoscut drept standard internațional pentru transmiterea datelor PNR și a fost elaborat în comun de guverne, transportatori aerieni și furnizori de servicii, sub auspiciile Asociației Internaționale de Transport Aerian (IATA), OACI și Organizației Mondiale a Vămilor (OMV). Formatul de date PNRGOV ar trebui să fie conform cu standardele în materie de schimb de date privind pasagerii și aeroporturile (Passenger and Airport Data Interchange Standards – PADIS) și cu ghidurile de punere în aplicare EDIFACT și XML pentru mesajele PNRGOV aprobate și publicate de Comitetul de contact privind API PNR al OMV/IATA/OACI.

(6)

UN/EDIFACT PAXLST este formatul de date pentru transmiterea datelor privind informațiile prealabile referitoare la pasageri (API). Acest format ar trebui utilizat pentru transmiterea, în temeiul articolului 8 alineatul (2) din Directiva (UE) 2016/681, a datelor API pe care transportatorii aerieni le colectează în cursul desfășurării normale a activității lor, dar nu le păstrează prin aceleași mijloace tehnice ca alte date PNR.

(7)

În prezent, majoritatea transportatorilor aerieni utilizează două protocoale de transmitere, IBM MQ și IATA Type B, pentru transferul de date privind pasagerii către autoritățile naționale.

(8)

IBM MQ, produs protejat printr-o marcă înregistrată al IBM Corporation, asigură o transmitere sigură și fiabilă a mesajelor, care protejează integritatea acestora și reduce la minimum riscul de pierdere de informații, utilizând liste de așteptare de mesaje pentru a facilita schimbul de informații între aplicații, sisteme, servicii și fișiere.

(9)

Type B este denumirea dată de IATA mesageriei utilizate în transportul aerian și în sectorul călătoriilor, precum și între aceste două sectoare. În cadrul sectorului transportului aerian, se consideră că această mesagerie prezintă un nivel foarte ridicat de fiabilitate și siguranță și, prin urmare, permite operarea unor aplicații comerciale critice.

(10)

Nu toți transportatorii aerieni sunt în măsură să adopte și să pună în aplicare, în mai puțin de 4-5 ani, alte protocoale de transmitere decât cele pe care le utilizează în prezent.

(11)

În conformitate cu articolul 16 alineatul (2) din Directiva (UE) 2016/681, transportatorii aerieni ar trebui să fie în măsură să utilizeze cel puțin unul dintre formatele și protocoalele de transmitere a datelor stabilite prin prezenta decizie de punere în aplicare, la un an de la data adoptării acesteia.

(12)

Prin urmare, prezenta decizie de punere în aplicare ar trebui să țină seama de situația actuală a sectorului și să prevadă posibilitatea ca transportatorii aerieni să continue să utilizeze, și în sensul Directivei (UE) 2016/681, aceleași formate de date și protocoale de transmitere care reprezintă în prezent un standard în acest sector.

(13)

Pe de altă parte, ar trebui să se încurajeze cât mai mult utilizarea de formate de date și de protocoale de transmitere standard deschise, inclusiv utilizarea de standarde europene.

(14)

În prezent, Comisia promovează utilizarea protocolului „AS4”, în principal în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE). Prin urmare, acest protocol ar trebui să fie inclus printre alternativele la protocoalele IBM MQ și IATA Type B.

(15)

Sectorul industrial și statele membre ar trebui să fie încurajate să ia măsurile necesare, împreună cu partenerii internaționali, cu OACI și OMV, în vederea includerii unor protocoale standard deschise corespunzătoare printre protocoalele de referință acceptate pe plan internațional pentru transmiterea de date PNR de către transportatorii aerieni către unitățile de informații despre pasageri ale statelor membre.

(16)

Prin urmare, prezenta decizie de punere în aplicare ar trebui să fie revizuită în termen de patru ani de la data adoptării sale, pentru a se examina posibilitatea înlocuirii produselor protejate printr-o marcă înregistrată cu protocoale de transmitere standard deschise. De asemenea, ar trebui să se aibă în vedere adăugarea oricărei revizuiri a actualelor versiuni EDIFACT și XML ale PNRGOV și EDIFACT PAXLST, precum și posibila elaborare de standarde XML pentru mesageria API.

(17)

De asemenea, statele membre pot avea în vedere furnizarea unei confirmări de primire a transferului de date PNR transportatorilor aerieni (utilizând un mesaj ACKRES). O astfel de decizie ar trebui să se bazeze pe o înțelegere bilaterală între transportatorul aerian și statul membru, în conformitate cu recomandarea IATA.

(18)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului menționat la articolul 17 alineatul (1) din Directiva (UE) 2016/681,

29.4.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 113/52

(1)

Valoarea totală a taxelor anuale de supraveghere care trebuie percepute în temeiul articolului 9 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1163/2014 (BCE/2014/41) ar trebui să acopere, dar să nu depășească, cheltuielile suportate de Banca Centrală Europeană (BCE) în legătură cu atribuțiile de supraveghere ale acesteia în cursul perioadei de taxare relevante. Aceste cheltuieli constau în principal în costurile legate în mod direct de atribuțiile de supraveghere ale BCE, precum supravegherea directă a entităților semnificative, monitorizarea supravegherii entităților mai puțin semnificative, îndeplinirea atribuțiilor orizontale și desfășurarea serviciilor specializate. Ele includ și costurile legate în mod indirect de atribuțiile de supraveghere ale BCE, precum serviciile furnizate de departamentele de suport ale BCE, inclusiv serviciile privind sediul, administrarea resurselor umane, servicii administrative, buget și control, servicii contabile, juridice, de comunicare și traducere, audit intern, precum și servicii statistice și de tehnologia informației.

(2)

Pentru a calcula taxele anuale de supraveghere de plătit corespunzătoare entităților supravegheate semnificative și grupurilor supravegheate semnificative, precum și entităților supravegheate mai puțin semnificative și grupurilor supravegheate mai puțin semnificative, costurile totale ar trebui împărțite pe baza cheltuielilor alocate funcțiilor relevante care efectuează supravegherea directă a entităților supravegheate semnificative și a grupurilor supravegheate semnificative și supravegherea indirectă a entităților supravegheate mai puțin semnificative și a grupurilor supravegheate mai puțin semnificative.

(3)

Valoarea totală a taxelor anuale de supraveghere pentru 2017 ar trebui calculată ca suma următoarelor: (a) costurile anuale estimate pentru atribuțiile de supraveghere pentru 2017, pe baza bugetului BCE aprobat pentru 2017 și avându-se în vedere orice evoluții ale costurilor anuale estimate preconizate a fi suportate de BCE și cunoscute la data adoptării prezentei decizii; și (b) excedentul sau deficitul din 2016.

(4)

Excedentul sau deficitul ar trebui determinat prin deducerea costurilor anuale efective ale atribuțiilor de supraveghere care au fost suportate în 2016, astfel cum sunt prezentate în conturile anuale ale BCE pentru 2016 (3), din costurile anuale estimate colectate pentru 2016, astfel cum este prevăzut în anexa la Decizia (UE) 2016/661 a Băncii Centrale Europene (BCE/2016/7) (4).

(5)

În conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1163/2014 (BCE/2014/41), valorile taxelor legate de perioade de taxare anterioare care nu erau colectabile, plățile dobânzii primite în conformitate cu articolul 14 și sumele primite sau rambursate în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din acest regulament, dacă este cazul, ar trebui de asemenea luate în calcul pentru stabilirea costurilor anuale estimate ale atribuțiilor de supraveghere pentru 2017,

(a)

entitățile supravegheate semnificative și grupurile supravegheate semnificative: 391 279 654 EUR;

(b)

entitățile supravegheate mai puțin semnificative și grupurile supravegheate mai puțin semnificative: 33 677 998 EUR.

29.4.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 113/56

(1)

Potrivit articolului 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, printre obiectivele Uniunii Europene se numără și acelea de a promova bunăstarea popoarelor sale și de a acționa pentru dezvoltarea durabilă a Europei, întemeiată pe o economie socială de piață cu grad ridicat de competitivitate, care tinde spre ocuparea deplină a forței de muncă și spre progres social. Uniunea combate excluziunea socială și discriminarea și promovează justiția și protecția socială, egalitatea între femei și bărbați, solidaritatea între generații și protecția drepturilor copilului.

(2)

În conformitate cu articolul 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în definirea și punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor sale, Uniunea ține seama de cerințele privind promovarea unui nivel ridicat al ocupării forței de muncă, garantarea unei protecții sociale corespunzătoare, combaterea excluziunii sociale, precum și de cerințele privind un nivel ridicat de educație, de formare profesională și de protecție a sănătății umane.

(3)

Articolul 151 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede că Uniunea și statele membre, conștiente de drepturile sociale fundamentale precum cele enunțate în Carta socială europeană semnată la Torino la 18 octombrie 1961 și în Carta comunitară a drepturilor sociale fundamentale ale lucrătorilor adoptată în 1989, au ca obiective promovarea ocupării forței de muncă, îmbunătățirea condițiilor de trai și de muncă, permițând armonizarea acestora în condiții de progres, o protecție socială adecvată, dialogul social, dezvoltarea resurselor umane care să permită un nivel ridicat și durabil al ocupării forței de muncă și combaterea excluziunii.

(4)

Articolul 152 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede că Uniunea recunoaște și promovează rolul partenerilor sociali la nivelul său, ținând seama de diversitatea sistemelor naționale. Aceasta facilitează dialogul dintre aceștia, respectându-le autonomia.

(5)

Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, proclamată pentru întâia dată la Consiliul European de la Nisa din 7 decembrie 2000, protejează și promovează o serie de principii fundamentale care sunt esențiale pentru modelul social european. Dispozițiile acestei carte se adresează instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii, cu respectarea principiului subsidiarității, precum și statelor membre numai în cazul în care acestea pun în aplicare dreptul Uniunii.

(6)

Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene conține dispoziții care prevăd competențele Uniunii legate, printre altele, de libera circulație a lucrătorilor (articolele 45-48), libertatea de stabilire (articolele 49-55), politica socială (articolele 151-161), promovarea dialogului social (articolul 154, inclusiv acordurile încheiate și puse în aplicare la nivelul Uniunii (articolul 155, egalitatea de remunerare între lucrătorii de sex masculin și cei de sex feminin, pentru aceeași muncă (articolul 157, contribuția la dezvoltarea unei educații de calitate și a formării profesionale (articolele 165 și 166), acțiunea Uniunii care completează politicile naționale și promovează cooperarea în domeniul sănătății (articolul 168, coeziunea economică, socială și teritorială (articolele 174-178), formularea orientărilor generale ale politicilor economice și supravegherea punerii lor în aplicare (articolul 121, formularea liniilor directoare privind politicile de ocupare a forței de muncă și examinarea punerii în aplicare a acestora (articolul 148 și, la un nivel mai general, apropierea legislațiilor (articolele 114-117).

(7)

Parlamentul European a invocat necesitatea unui Pilon european al drepturilor sociale, menit să întărească drepturile sociale și să aibă un impact pozitiv asupra vieții oamenilor pe termen scurt și mediu și care să permită sprijinirea construcției europene în secolul XXI (1). Consiliul European a subliniat că problema lipsei de securitate economică și socială trebuie abordată cu prioritate și a făcut un apel pentru crearea unui viitor promițător pentru toți, salvgardarea modului nostru de viață și asigurarea unor oportunități mai bune pentru tineret. (2) Liderii a 27 de state membre și ai Consiliului European, Parlamentului European și Comisiei Europene s-au angajat, prin Agenda de la Roma, să depună eforturi pentru o Europă socială. Acest angajament se bazează pe principiul creșterii durabile și al promovării progresului economic și social, precum și pe coeziune și convergență, respectând, în același timp, integritatea pieței interne (3). Partenerii sociali s-au angajat să contribuie în continuare la crearea unei Europe care răspunde așteptărilor lucrătorilor și întreprinderilor sale (4).

(8)

Înfăptuirea pieței unice europene în ultimele decenii a fost însoțită de dezvoltarea unui acquis social solid, datorită căruia s-au realizat progrese în ceea ce privește libera circulație, condițiile de trai și de muncă, egalitatea între femei și bărbați, sănătatea și securitatea în muncă, protecția socială, educația și formarea profesională. Introducerea monedei euro a oferit Uniunii o monedă comună stabilă, folosită de 340 de milioane de cetățeni din nouăsprezece state membre, care le înlesnește acestora viața de zi cu zi și îi protejează împotriva instabilității financiare. Totodată, Uniunea s-a extins considerabil, fapt care a sporit oportunitățile economice și a promovat progresul social pe întregul continent.

(9)

Piețele forței de muncă și societatea au o evoluție rapidă, iar globalizarea, revoluția digitală, modelele de lucru dinamice și evoluțiile sociale și demografice oferă noi oportunități și noi provocări. Provocări precum inegalitățile semnificative, șomajul de lungă durată și șomajul în rândul tinerilor sau solidaritatea între generații sunt adesea similare, deși în grade diferite, de la un stat membru la altul.

(10)

Europa și-a demonstrat hotărârea de a depăși criza financiară și economică, și grație unei acțiuni ferme, economia Uniunii este în prezent mai stabilă, nivelurile de ocupare a forței de muncă fiind mai ridicate decât oricând, iar șomajul este în continuă scădere. Cu toate acestea, consecințele sociale ale crizei au fost profunde – de la șomajul în rândul tinerilor și șomajul de lungă durată la riscul de sărăcie – iar remedierea acestora rămâne o prioritate urgentă.

(11)

Provocările sociale și în planul ocupării forței de muncă sunt, într-o mare măsură, o consecință a creșterii relativ modeste, a cărei cauză o constituie potențialul neexploatat în ceea ce privește participarea pe piața muncii și productivitatea. Progresul economic și cel social sunt interconectate, iar crearea unui Pilon european al drepturilor sociale ar trebui să facă parte dintr-un efort mai larg de instituire a unui model de creștere mai durabilă și mai favorabilă incluziunii, prin îmbunătățirea competitivității Europei și creșterea atractivității acesteia pentru realizarea de investiții, crearea de locuri de muncă și promovarea coeziunii sociale.

(12)

Scopul Pilonului european al drepturilor sociale este de a servi drept ghid pentru obținerea unor rezultate eficiente în plan social și al ocupării forței de muncă atunci când sunt abordate provocările curente și viitoare, care să vizeze direct satisfacerea necesităților esențiale ale oamenilor, dar și să asigure o mai bună legiferare și implementare a drepturilor sociale.

(13)

Acordarea unei atenții sporite performanțelor la nivel social și la nivelul ocupării forței de muncă este deosebit de importantă pentru creșterea rezilienței și aprofundarea uniunii economice și monetare. De aceea, Pilonul european al drepturilor sociale este conceput în principal pentru zona euro, însă este aplicabil tuturor statelor membre care doresc să participe la acesta.

(14)

Pilonul european al drepturilor sociale conține principii și drepturi esențiale pentru existența unor piețe ale muncii și a unor sisteme de protecție socială echitabile și funcționale în Europa secolului XXI. Acesta reafirmă unele dintre drepturile existente deja în acquis-ul Uniunii și adaugă noi principii, care abordează provocările ce decurg din evoluțiile sociale, tehnologice și economice.

(15)

Principiile consacrate în Pilonul european al drepturilor sociale sunt aplicabile cetățenilor Uniunii și resortisanților țărilor terțe cu domiciliul legal în UE. Atunci când un principiu se referă la lucrători, este vorba de toate persoanele angajate, indiferent de statutul, modalitatea și durata încadrării lor în muncă.

(16)

Pilonul european al drepturilor sociale nu împiedică statele membre sau partenerii sociali de la nivelul acestora să stabilească standarde sociale mai ambițioase. În mod concret, niciun element al Pilonului european al drepturilor sociale nu trebuie interpretat în sensul limitării sau al afectării drepturilor și principiilor recunoscute, în domeniile lor de aplicare, de legislația Uniunii sau de cea internațională și de acordurile internaționale la care Uniunea sau toate statele membre sunt parte, inclusiv Carta socială europeană semnată la Torino la 18 octombrie 1961 și convențiile și recomandările pertinente ale Organizației Internaționale a Muncii.

(17)

Îndeplinirea obiectivelor Pilonului european al drepturilor sociale reprezintă un angajament și o răspundere comună a Uniunii, a statelor membre și a partenerilor sociali. Principiile și drepturile stabilite în cadrul Pilonului european al drepturilor sociale ar trebui puse în aplicare la nivelul Uniunii și al statelor membre în limita competențelor acestora și în conformitate cu principiul subsidiarității.

(18)

La nivelul Uniunii, Pilonul european al drepturilor sociale nu presupune o extindere a competențelor Uniunii definite în tratate. El ar trebui pus în aplicare în limita acestor competențe.

(19)

La nivelul statelor membre, pilonul respectă diversitatea culturilor și a tradițiilor popoarelor Europei, dar și identitățile naționale ale statelor membre și organizarea autorităților publice ale acestora la nivel național, regional și local. În mod concret, instituirea pilonului nu afectează dreptul statelor membre de a defini principiile fundamentale ale sistemelor lor de securitate socială și nu ar trebui să afecteze echilibrul financiar al acestora.

(20)

Dialogul social joacă un rol central în întărirea drepturilor sociale și consolidarea creșterii durabile și favorabile incluziunii. Partenerii sociali de la toate nivelurile au un rol crucial în promovarea și punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, în conformitate cu autonomia lor și cu dreptul de acțiune colectivă,

(a)

Egalitatea de tratament și de șanse între femei și bărbați trebuie asigurată și promovată în toate domeniile, inclusiv în ceea ce privește participarea pe piața forței de muncă, condițiile de angajare și evoluția carierei.

(b)

Femeile și bărbații au dreptul la remunerare egală pentru muncă de valoare egală.

(a)

Orice persoană are dreptul la o asistență rapidă și adaptată pentru îmbunătățirea perspectivelor de încadrare în muncă sau de desfășurare a unor activități independente. Aceasta include dreptul de a beneficia de sprijin pentru căutarea unui loc de muncă, formare profesională și recalificare. Orice persoană are dreptul de a transfera drepturile la protecție socială și la formare profesională cu ocazia tranzițiilor profesionale.

(b)

Tinerii au dreptul la continuarea studiilor, ucenicie, stagiu sau o ofertă de muncă de bună calitate în termen de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la terminarea studiilor.

(c)

Persoanele aflate în șomaj au dreptul la un sprijin personalizat, continuu și consistent. Șomerii de lungă durată au dreptul la o evaluare aprofundată individuală cel târziu la 18 luni de la intrarea în șomaj.

(a)

Indiferent de tipul și de durata raportului de muncă, lucrătorii au dreptul la un tratament corect și egal în ceea ce privește condițiile de muncă, accesul la protecția socială și formarea profesională. Tranziția către forme de muncă pe durată nedeterminată trebuie încurajată.

(b)

Trebuie asigurată flexibilitatea necesară pentru ca angajatorii să se adapteze rapid la modificările contextului economic, în conformitate cu legislația și cu contractele colective de muncă.

(c)

Trebuie promovate formele de muncă inovatoare, în cadrul cărora se asigură condiții de muncă de calitate. Trebuie încurajate antreprenoriatul și activitățile independente. Trebuie facilitată mobilitatea ocupațională.

(d)

Raporturile de muncă ce au ca rezultat condiții de muncă precare trebuie prevenite, inclusiv prin interzicerea utilizării abuzive a contractelor atipice. Orice perioadă de probă trebuie să aibă o durată rezonabilă.

(a)

Lucrătorii au dreptul la salarii echitabile, care să asigure un nivel de trai decent.

(b)

Trebuie asigurate salarii minime adecvate, care să poată răspunde necesităților lucrătorului și ale familiei acestuia, ținând cont de condițiile economice și sociale existente la nivel național și protejând totodată accesul la un loc de muncă și stimulentele pentru căutarea unui loc de muncă. Sărăcia persoanelor încadrate în muncă trebuie preîntâmpinată.

(c)

Toate salariile trebuie fixate într-un mod transparent și previzibil, în conformitate cu practicile naționale și cu respectarea autonomiei partenerilor sociali.

(a)

Lucrătorii au dreptul de a fi informați în scris la încadrarea în muncă în legătură cu drepturile și obligațiile lor care decurg din raportul de muncă, inclusiv în legătură cu perioada de probă.

(b)

Înainte de concediere, lucrătorii au dreptul de a fi informați în legătură cu motivele acesteia și de a beneficia de o perioadă de preaviz rezonabilă. Lucrătorii au dreptul de acces la mecanisme imparțiale de soluționare a litigiilor și, în caz de concediere nejustificată, au dreptul la o cale de atac, inclusiv la o compensație adecvată.

(a)

Partenerii sociali trebuie consultați cu privire la conceperea și punerea în aplicare a politicilor economice, sociale și de ocupare a forței de muncă, în conformitate cu practicile naționale. Aceștia trebuie încurajați să negocieze și să încheie acorduri colective referitoare la chestiuni relevante pentru ei, cu respectarea autonomiei lor și a dreptului la acțiuni colective. Atunci când este cazul, acordurile încheiate între partenerii sociali trebuie puse în aplicare la nivelul Uniunii și al statelor membre.

(b)

Lucrătorii sau reprezentanții acestora au dreptul de a fi informați și consultați în timp util cu privire la chestiuni relevante pentru ei, în special cu privire la transferul, restructurarea și fuziunea întreprinderilor și la concedierile colective.

(c)

Trebuie încurajat sprijinul pentru sporirea capacității partenerilor sociali de a promova dialogul social.

(a)

Lucrătorii au dreptul la un nivel ridicat de protecție a sănătății și securității în muncă.

(b)

Lucrătorii au dreptul la un mediu de lucru adaptat la nevoile lor profesionale și care le permite să își prelungească participarea pe piața muncii.

(c)

Lucrătorii au dreptul la protecția datelor cu caracter personal în cadrul raporturilor de muncă.

(a)

Copiii au dreptul la servicii de educație și de îngrijire a copiilor preșcolari de calitate și accesibile din punct de vedere financiar.

(b)

Copiii au dreptul la protecție împotriva sărăciei. Copiii care provin din medii defavorizate au dreptul la măsuri specifice de sporire a egalității de șanse.

(a)

Lucrătorii pensionați și persoanele care desfășoară activități independente pensionate au dreptul la o pensie proporțională cu cotizațiile plătite și care să le asigure un venit adecvat. Bărbații și femeile trebuie să aibă șanse egale de dobândire a drepturilor de pensie.

(b)

Orice persoană în vârstă are dreptul la resurse care să îi asigure o viață demnă.

(a)

Trebuie asigurat accesul la locuințe sociale sau la o asistență pentru locuințe de bună calitate pentru persoanele aflate într-o situație dificilă.

(b)

Persoanele vulnerabile au dreptul la asistență și protecție adecvată împotriva evacuării forțate.

(c)

Persoanelor fără adăpost trebuie să li se ofere adăpost și servicii adecvate, pentru a promova incluziunea lor socială.

29.4.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 113/62

29.4.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 113/62