6.4.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 92/9

REGULAMENTUL (UE) 2017/644 AL COMISIEI

din 5 aprilie 2017

de stabilire a metodelor de prelevare de probe și a metodelor de analiză pentru controlul nivelurilor de dioxine, de PCB-uri de tipul dioxinelor și de PCB-uri care nu sunt de tipul dioxinelor în anumite produse alimentare și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 589/2014

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor (1), în special articolul 11 alineatul (4),

întrucât:

(1)	Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al Comisiei (2) stabilește nivelurile maxime admisibile pentru bifenili policlorurați (PCB) care nu sunt de tipul dioxinelor, dioxine și furani, precum și pentru cantitatea însumată de dioxine, furani și PCB-uri de tipul dioxinelor din anumite produse alimentare.

(2)

Recomandarea 2013/711/UE a Comisiei (3) stabilește niveluri de acțiune pentru a stimula o abordare proactivă în privința reducerii prezenței dibenzoparadioxinelor policlorurate (PCDD), a dibenzofuranilor policlorurați (PCDF) și a PCB-urilor de tipul dioxinelor în produsele alimentare. Aceste niveluri de acțiune reprezintă un instrument utilizat de autoritățile competente și de operatori pentru a determina cazurile în care este necesară identificarea unei surse de contaminare și luarea de măsuri pentru reducerea sau eliminarea acesteia.

(3)	Regulamentul (UE) nr. 589/2014 al Comisiei (4) stabilește dispoziții specifice privind procedura de prelevare de probe și metodele de analiză care trebuie aplicate în cadrul controlului oficial al nivelurilor de dioxine, de PCB-uri de tipul dioxinelor și de PCB-uri care nu sunt de tipul dioxinelor.

(4)

Dispozițiile din prezentul regulament se referă numai la prelevarea de probe și la analizarea dioxinelor, a PCB-urilor de tipul dioxinelor și a PCB-urilor care nu sunt de tipul dioxinelor în vederea punerii în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1881/2006 și a Recomandării 2013/711/UE. Aceste dispoziții nu privesc strategia de prelevare a probelor sau nivelul și frecvența prelevării, astfel cum sunt specificate în anexele III și IV la Directiva 96/23/CE a Consiliului (5). Ele nu afectează criteriile de prelevare țintită stabilite în Decizia 98/179/CE a Comisiei (6).

(5)

Este necesar să se asigure faptul că operatorii din sectorul alimentar care aplică controale efectuate în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (7) aplică proceduri de prelevare echivalente cu cele prevăzute de prezentul regulament, pentru a se asigura faptul că probele prelevate în vederea controalelor respective sunt reprezentative. Apoi, laboratorul de referință al Uniunii Europene pentru dioxine și PCB-uri a furnizat dovezi conform cărora, în anumite cazuri, rezultatele analitice nu sunt fiabile atunci când criteriile de performanță prevăzute de prezentul regulament nu sunt aplicate de laboratoarele care efectuează analiza probelor recoltate de operatorii din sectorul alimentar în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 852/2004. Prin urmare, este necesar ca aplicarea criteriilor de performanță să devină obligatorie și pentru analiza acestor probe.

(6)

Având în vedere că utilizarea unei limite de decizie pentru a asigura faptul că un rezultat analitic se situează peste nivelul maxim cu o anumită probabilitate, astfel cum prevede Decizia 2002/657/CE a Comisiei (8), nu se mai aplică pentru analiza dioxinelor și a PCB-urilor din produsele alimentare, este adecvată eliminarea acestei abordări, pentru a păstra numai abordarea pe baza incertitudinii extinse cu ajutorul unui coeficient de acoperire cu valoarea 2, care conferă un nivel de încredere de aproximativ 95 %.

(7)	În conformitate cu cerințele de raportare pentru metodele bioanalitice de screening, este adecvat să se prevadă cerințe specifice de raportare și pentru metodele fizico-chimice folosite pentru screening.

(8)

Dat fiind că analiza dioxinelor, a PCB-urilor de tipul dioxinelor și a PCB-urilor care nu sunt de tipul dioxinelor se efectuează de cele mai multe ori împreună, este adecvat ca criteriile de performanță pentru PCB-uri care nu sunt de tipul dioxinelor să fie aliniate la criteriile de performanță pentru dioxine și PCB-uri de tipul dioxinelor. Acest lucru ar constitui o simplificare, fără a însemna vreo schimbare substanțială în practică, întrucât, în cazul PCB-urilor care nu sunt de tipul dioxinelor, intensitatea relativă a ionilor de diagnostic în comparație cu ionii de cuantificare este > 50 %.

(9)	În plus, se mai propun câteva alte modificări minore ale dispozițiilor actuale, ceea ce impune necesitatea abrogării Regulamentului (UE) nr. 589/2014 și înlocuirea sa cu un nou regulament, pentru ca textul să rămână lizibil.

(10)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile și abrevierile menționate în anexa I.

Articolul 2

Prelevarea de probe pentru controlul oficial al nivelurilor de dioxine, de furani, de PCB-uri de tipul dioxinelor și de PCB-uri care nu sunt de tipul dioxinelor din produsele alimentare incluse în lista de la secțiunea 5 a anexei la Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 se efectuează în conformitate cu metodele menționate în anexa II la prezentul regulament.

Articolul 3

Pregătirea și analizarea probelor pentru controlul nivelurilor de dioxine, de furani și de PCB-uri de tipul dioxinelor din produsele alimentare incluse în lista de la secțiunea 5 a anexei la Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 se efectuează în conformitate cu metodele menționate în anexa III la prezentul regulament.

Articolul 4

Analizele destinate controlului nivelurilor de PCB-uri care nu sunt de tipul dioxinelor din produsele alimentare incluse în lista de la secțiunea 5 a anexei la Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 se efectuează în conformitate cu cerințele privind procedurile analitice menționate în anexa IV la prezentul regulament.

Articolul 5

Regulamentul (UE) nr. 589/2014 se abrogă.

Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.

Articolul 6

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 5 aprilie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 165, 30.4.2004, p. 1.

(2) Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al Comisiei din 19 decembrie 2006 de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare (JO L 364, 20.12.2006, p. 5).

(3) Recomandarea 2013/711/UE a Comisiei din 3 decembrie 2013 privind reducerea prezenței dioxinelor, a furanilor și a bifenililor policlorurați în produsele alimentare și în hrana pentru animale (JO L 323, 4.12.2013, p. 37).

(4) Regulamentul (UE) nr. 589/2014 al Comisiei din 2 iunie 2014 de stabilire a metodelor de prelevare de probe și a metodelor de analiză pentru controlul nivelurilor de dioxine, de PCB-uri de tipul dioxinelor și de PCB-uri care nu sunt de tipul dioxinelor în anumite produse alimentare și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 252/2012 (JO L 164, 3.6.2014, p. 18).

(5) Directiva 96/23/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind măsurile de monitorizare a anumitor substanțe și reziduuri ale acestora în animalele vii și în produsele de origine animală și de abrogare a Directivelor 85/358/CEE și 86/469/CEE și a Deciziilor 89/187/CEE și 91/664/CEE (JO L 125, 23.5.1996, p. 10).

(6) Decizia 98/179/CE a Comisiei din 23 februarie 1998 de stabilire a normelor detaliate privind prelevarea oficială de probe în vederea monitorizării anumitor substanțe și a reziduurilor acestora din animalele vii și produsele animale (JO L 65, 5.3.1998, p. 31).

(7) Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare (JO L 139, 30.4.2004, p. 1).

(8) Decizia 2002/657/CE a Comisiei din 14 august 2002 de stabilire a normelor de aplicare a Directivei 96/23/CE a Consiliului privind funcționarea metodelor de analiză și interpretarea rezultatelor (JO L 221, 17.8.2002, p. 8).

ANEXA I

DEFINIȚII ȘI ABREVIERI

I. DEFINIȚII

În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile menționate în anexa I la Decizia 2002/657/CE.

În plus față de definițiile respective, în sensul prezentului regulament se aplică următoarele definiții:

1.1.	„Nivel de acțiune” înseamnă nivelul unei anumite substanțe, astfel cum este menționat în anexa la Recomandarea 2013/711/UE, care declanșează investigații pentru a identifica sursa respectivei substanțe în cazurile în care sunt detectate niveluri crescute ale substanței.

1.2.

„Metode de screening” înseamnă metodele utilizate pentru selectarea acelor probe cu niveluri de PCDD/F-uri și PCB-uri de tipul dioxinelor care depășesc nivelurile maxime sau nivelurile de acțiune. Aceste metode au o capacitate mare de tratare a probelor, eficientă din punctul de vedere al costurilor, sporind astfel șansa de a descoperi noi cazuri în care un grad mare de expunere poate să ducă la riscuri de sănătate pentru consumatori. Metodele de screening se bazează pe metode bioanalitice sau GC-MS. Rezultatele probelor care depășesc valoarea de prag stabilită pentru verificarea conformității cu nivelul maxim trebuie să fie verificate printr-o nouă analiză completă din proba originală utilizând o metodă de confirmare.

1.3.

„Metode de confirmare” înseamnă metode care furnizează informații complete sau complementare care permit identificarea și cuantificarea certă a PCDD/F-urilor și a PCB-urilor de tipul dioxinelor la nivelul maxim sau, la nevoie, la nivelul de acțiune. Astfel de metode utilizează gaz-cromatografia cuplată cu spectrometria de masă de înaltă rezoluție (GC-HRMS) sau gaz-cromatografia cuplată cu spectrometria de masă în tandem (GC-MS/MS).

1.4.

„Metode bioanalitice” înseamnă metode bazate pe principii biologice, cum ar fi bioanalizele celulare, testele bazate pe receptori sau imunoanalizele. Ele nu dau rezultate la nivel de congener, ci oferă doar o indicație (1) a nivelului TEQ, exprimată în echivalente bioanalitice (BEQ), pentru a ține seama de faptul că este posibil ca nu toți compușii prezenți într-un extract de probă și care determină un răspuns în cadrul analizei să îndeplinească toate cerințele principiului TEQ.

1.5.

„Recuperarea aparentă a testului biologic” înseamnă valoarea nivelului BEQ, calculată pornind de la curba de calibrare a TCDD sau PCB 126, corectată cu proba-martor și apoi împărțită la valoarea nivelului TEQ, determinată prin metoda de confirmare. Aceasta vizează corectarea factorilor cum ar fi pierderea de compuși PCDD/F și de tipul dioxinelor în timpul etapelor de extracție și curățare, coextragerea compușilor care duc la intensificarea sau atenuarea răspunsului (efecte agoniste și antagoniste), calitatea ajustării curbei sau diferențele dintre valorile TEF și ale REP. Recuperarea aparentă a testului biologic se calculează pornind de la probe de referință adecvate cu modele pentru congeneri reprezentativi în jurul nivelului maxim sau al nivelului de acțiune.

1.6.	„Analiză duplicat” înseamnă analiza separată a analiților de interes, folosind o a doua parte alicotă din aceeași probă omogenizată.

1.7.

„Limită specifică acceptată de cuantificare (2) a unui congener individual într-o probă” înseamnă concentrația minimă a unui analit care poate fi măsurată cu certitudine statistică rezonabilă și îndeplinește criteriile de identificare, astfel cum sunt descrise în standarde recunoscute pe plan internațional, de exemplu EN 16215:2012 („Hrană pentru animale – Determinarea dioxinelor și a PCB-urilor de tipul dioxinelor prin GC/HRMS și a PCB-urilor indicatori prin GC/HRMS”) și/sau în metodele EPA 1613 și 1668 revizuite.

Limita de cuantificare a unui congener individual poate fi definită ca:

(a)

concentrația de analit în extractul unei probe care produce un răspuns instrumental la doi ioni diferiți care urmează să fie controlați cu un raport S/Z (semnal/zgomot) de 3:1 pentru semnalul mai puțin intens

sau, în cazul în care calcularea raportului semnal/zgomot nu furnizează rezultate fiabile din motive tehnice,

(b)

punctul corespunzător celei mai scăzute concentrații de pe o curbă de calibrare care prezintă o deviere acceptabilă (≤ 30 %) și consecventă (măsurată cel puțin la începutul și la sfârșitul unei serii de probe) de la media factorului de răspuns relativ pentru toate punctele de pe curba de etalonare, în fiecare serie de probe (3).

1.8.	„Estimare superioară” înseamnă conceptul care presupune utilizarea limitei de cuantificare pentru contribuția fiecărui congener necuantificat.

1.9.	„Estimare inferioară” înseamnă conceptul care presupune utilizarea valorii zero pentru contribuția fiecărui congener necuantificat.

1.10.

„Estimare mediană” înseamnă conceptul care presupune ca, la calculul contribuției fiecărui congener necuantificat, să se utilizeze jumătate din limita de cuantificare.

1.11.

„Lot” înseamnă o cantitate identificabilă de produse alimentare, livrată odată, pentru care funcționarul stabilește că au caracteristici comune cum ar fi originea, varietatea, tipul de ambalaj, ambalatorul, expeditorul sau marcajele. În cazul peștilor și al produselor pescărești, mărimea peștilor trebuie să fie, de asemenea, comparabilă. În cazul în care mărimea și/sau greutatea peștilor nu sunt comparabile în cadrul unui transport, acesta poate să fie totuși luat în considerare ca fiind un lot, însă trebuie să i se aplice o procedură specifică de prelevare de probe.

1.12.

„Sublot” înseamnă o parte dintr-un lot mare, definită cu scopul de a aplica metoda de prelevare a probelor respectivei părți. Fiecare sublot trebuie să fie separat fizic și identificabil.

1.13.

„Probă elementară” înseamnă o cantitate de material prelevată dintr-un singur loc din lot sau sublot.

1.14.

„Probă agregată” înseamnă proba rezultată prin combinarea tuturor probelor elementare prelevate dintr-un lot sau sublot.

1.15.

„Probă de laborator” înseamnă o parte/cantitate reprezentativă din proba globală destinată laboratorului.

II. ABREVIERI UTILIZATE

BEQ	Echivalente bioanalitice
GC	Gaz-cromatografie, cromatografie în fază gazoasă
HRMS	Spectrometrie de masă de înaltă rezoluție
LRMS	Spectrometrie de masă de joasă rezoluție
MS/MS	Spectrometrie de masă în tandem
PCB	Bifenil policlorurat
PCB-uri care nu sunt de tipul dioxinelor	PCB 28, PCB 52, PCB 101, PCB 138, PCB 153 și PCB 180
PCDD	Dibenzo-p-dioxine policlorurate
PCDF	Dibenzofurani policlorurați
QC	Controlul calității
REP	Potență relativă
TEF	Factor de echivalență toxică
TEQ	Echivalente toxice
TCDD	2,3,7,8-tetraclordibenzo-p-dioxină
U	Incertitudine de măsurare extinsă

(1) Metodele bioanalitice nu sunt specifice pentru congenerii incluși în schema TEF. În extractul de probă, pot fi prezenți alți compuși AhR activi înrudiți structural care contribuie la răspunsul global. Prin urmare, rezultatele bioanalitice nu pot fi o estimare, ci mai degrabă un indiciu al nivelului TEQ din probă.

(2) Dacă este cazul, trebuie respectate principiile descrise în «Ghidul privind estimarea LDD și LDC pentru măsurătorile în domeniul contaminanților din produsele alimentare și din hrana pentru animale» [link către site].

(3) Limita de cuantificare (LDC) se calculează de la punctul corespunzător celei mai scăzute concentrații, ținând seama de gradul de recuperare a etaloanelor interne și a probei.

ANEXA II

METODE DE PRELEVARE A PROBELOR PENTRU CONTROLUL OFICIAL AL NIVELURILOR DE DIOXINE (PCDD/PCDF), DE PCB-uri DE TIPUL DIOXINELOR ȘI DE PCB-uri CARE NU SUNT DE TIPUL DIOXINELOR DIN ANUMITE PRODUSE ALIMENTARE

I. DOMENIUL DE APLICARE

Probele destinate controlului oficial al nivelurilor de dioxine (PCDD/F), de PCB-uri de tipul dioxinelor și de PCB-uri care nu sunt de tipul dioxinelor din produsele alimentare se realizează în conformitate cu metodele descrise în prezenta anexă. Probele agregate astfel obținute se consideră reprezentative pentru loturile sau subloturile din care sunt prelevate. Pe baza nivelurilor determinate în probele de laborator, se stabilește dacă sunt respectate nivelurile maxime prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006.

Pentru a asigura respectarea dispozițiilor de la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 852/2004, la prelevarea de probe pentru controlul nivelurilor de dioxine (PCDD/F), de PCB-uri de tipul dioxinelor și de PCB-uri care nu sunt de tipul dioxinelor, operatorii din sectorul alimentar prelevă probele în conformitate cu metodele descrise în capitolul III din prezenta anexă sau aplică o procedură de prelevare de probe echivalentă, despre care s-a demonstrat că are același nivel de reprezentativitate ca și procedura de prelevare descrisă în capitolul III din prezenta anexă.

II. DISPOZIȚII GENERALE

1. Personal

Prelevarea de probe se efectuează de către o persoană autorizată, desemnată de statul membru.

2. Materialul din care se prelevă probe

Se prelevă probe separate din fiecare lot sau sublot care trebuie să fie examinat.

3. Precauții

În timpul prelevării și pregătirii probelor, se iau măsuri de precauție pentru a se evita orice modificări care ar putea afecta conținutul de dioxine și de PCB-uri, care ar putea afecta în mod negativ determinarea analitică sau care ar face ca probele agregate să devină nereprezentative.

4. Probe elementare

Pe cât posibil, probele elementare trebuie să fie prelevate din locuri diferite repartizate în întregul lot sau sublot. Abaterea de la această procedură se înregistrează în procesul-verbal menționat la punctul II.8.

5. Pregătirea probei agregate

Proba agregată se obține prin combinarea probelor elementare. Proba trebuie să aibă cel puțin 1 kg, cu excepția cazurilor în care acest lucru nu este practic, de exemplu, în cazul în care s-au prelevat probe dintr-un singur pachet sau în cazul în care produsul are o valoare comercială foarte mare.

6. Probe duplicat

Probele duplicat utilizate în scopul controlului, contestării și arbitrajului se prelevă din proba agregată omogenizată, cu excepția cazului în care această procedură este contrară reglementărilor statelor membre cu privire la drepturile operatorilor din sectorul alimentar. Mărimea probelor de laborator destinate controlului trebuie să fie suficientă pentru a permite cel puțin efectuarea de analize duplicat.

7. Ambalarea și transportul probelor

Fiecare probă se introduce într-un recipient curat, dintr-un material inert, care oferă protecție corespunzătoare împotriva contaminării, a pierderilor de analiți prin adsorbție în peretele intern al recipientului și împotriva deteriorării în timpul transportului. Se iau toate măsurile de precauție necesare pentru a se evita orice modificare a compoziției probei care ar putea să apară în timpul transportului sau al depozitării.

8. Sigilarea și etichetarea probelor

Fiecare probă prelevată pentru utilizare oficială se sigilează la locul prelevării și se etichetează în conformitate cu normele statelor membre.

Pentru fiecare prelevare de probe, se întocmește un proces-verbal care să permită identificarea neechivocă a fiecărui lot și care să conțină data și locul prelevării, precum și orice informații suplimentare care ar putea să fie de ajutor analistului.

III. PLANUL DE PRELEVARE A PROBELOR

Metoda de prelevare a probelor aplicată trebuie să asigure reprezentativitatea probei agregate pentru (sub)lotul de controlat.

1. Împărțirea loturilor în subloturi

Loturile mari se împart în subloturi, cu condiția ca sublotul să poată fi separat fizic. Pentru produsele comercializate în transporturi vrac mari (de exemplu, uleiurile vegetale), se aplică valorile din tabelul 1. Pentru alte produse, se aplică valorile din tabelul 2. Având în vedere faptul că greutatea unui lot nu este întotdeauna un multiplu exact al greutății subloturilor, greutatea sublotului poate depăși greutatea menționată cu maximum 20 %.

Tabelul 1

Împărțirea loturilor în subloturi pentru produsele comercializate în transporturi vrac

Greutatea lotului (în tone)	Greutatea sau numărul de subloturi
≥ 1 500	500 de tone
> 300 și < 1 500	3 subloturi
≥ 50 și ≤ 300	100 de tone
< 50	—

Tabelul 2

Împărțirea loturilor în subloturi pentru alte produse

Greutatea lotului (în tone)	Greutatea sau numărul de subloturi
≥ 15	15-30 de tone
< 15	—

2. Numărul de probe elementare

Proba agregată care reunește toate probele elementare trebuie să fie de cel puțin 1 kg (a se vedea punctul II.5).

Numărul minim de probe elementare care sunt prelevate din lot sau din sublot este cel indicat în tabelele 3 și 4.

În cazul produselor lichide în vrac, lotul sau sublotul este amestecat cât mai temeinic posibil astfel încât să nu afecteze calitatea produsului, prin mijloace mecanice sau manuale, imediat înainte de prelevarea probelor. În acest caz, se presupune că se realizează o repartizare omogenă a contaminanților dintr-un anumit lot sau sublot. Prin urmare, este suficientă prelevarea a trei probe elementare dintr-un lot sau sublot pentru a constitui proba agregată.

Probele elementare trebuie să aibă o greutate similară. Greutatea unei probe elementare trebuie să fie de cel puțin 100 de grame.

Abaterea de la această procedură se înregistrează în procesul-verbal menționat la punctul II.8 din prezenta anexă. În conformitate cu dispozițiile Deciziei 97/747/CE a Comisiei (1), mărimea probei agregate pentru ouăle de găină este de cel puțin 12 ouă (pentru loturile în vrac și pentru loturile alcătuite din pachete individuale, se aplică valorile din tabelele 3 și 4).

Tabelul 3

Numărul minim de probe elementare de prelevat din lot sau sublot

Greutatea sau volumul lotului/sublotului (în kg sau litri)	Numărul minim de probe elementare de prelevat
< 50	3
între 50 și 500	5
> 500	10

Dacă lotul sau sublotul constă în pachete sau unități individuale, numărul de pachete sau de unități de prelevat pentru a forma o probă agregată este menționat în tabelul 4.

Tabelul 4

Numărul de pachete sau de unități (probe elementare) de prelevat pentru a constitui proba agregată în cazul în care lotul sau sublotul este format din pachete sau unități individuale

Numărul de pachete sau de unități din lot/sublot	Numărul de pachete sau de unități de prelevat
între 1 și 25	cel puțin 1 pachet sau 1 unitate
între 26 și 100	aproximativ 5 %, cel puțin 2 pachete sau unități
> 100	aproximativ 5 %, maximum 10 pachete sau unități

3. Dispoziții specifice pentru prelevarea de probe din loturi care conțin pești întregi cu mărimi și greutăți comparabile

Se consideră că peștii au mărimi și greutăți comparabile atunci când diferența de mărime și greutate nu depășește aproximativ 50 %.

Numărul de probe elementare de prelevat din lot este menționat în tabelul 3. Proba agregată care reunește toate probele elementare trebuie să fie de cel puțin 1 kg (a se vedea punctul II.5).

—

Atunci când lotul din care se prelevă probe conține pești mici (pești individuali care cântăresc mai puțin de aproximativ 1 kg), aceștia se prelevă întregi ca probe elementare pentru a constitui proba agregată. Atunci când proba agregată care rezultă cântărește mai mult de 3 kg, probele elementare pot fi constituite din partea de mijloc, cântărind fiecare cel puțin 100 de grame, a peștilor care formează proba agregată. Pentru omogenizarea probei, se utilizează întreaga parte căreia îi este aplicabil nivelul maxim.

Partea din mijloc a peștelui este cea unde se află centrul de greutate. Acesta este localizat, în cele mai multe cazuri, la nivelul aripioarei dorsale (în cazul în care peștele are aripioară dorsală) sau la mijlocul distanței dintre branhii și anus.

—

Atunci când lotul din care se prelevă probe conține pești mai mari (fiecare cântărind mai mult de aproximativ 1 kg), proba elementară este reprezentată de partea din mijloc a peștelui. Fiecare probă elementară cântărește cel puțin 100 de grame.

În cazul peștilor de mărime intermediară (aproximativ 1-6 kg), proba elementară constă într-o bucată prelevată în secțiune transversală între coloana vertebrală și abdomen, din partea din mijloc a peștelui.

În cazul peștilor foarte mari (de exemplu, mai mari de aproximativ 6 kg), proba elementară este prelevată din masa musculară dorso-laterală de pe partea dreaptă (vedere frontală), din partea de mijloc a peștelui. Atunci când prelevarea unei bucăți din partea de mijloc a peștelui ar însemna un prejudiciu economic semnificativ, se poate considera suficientă prelevarea a trei probe elementare cântărind fiecare cel puțin 350 de grame, indiferent de mărimea lotului sau, ca alternativă, se poate preleva câte o parte egală din masa musculară din apropierea cozii și din cea din apropierea capului unui pește pentru a se forma proba elementară reprezentativă pentru nivelul de dioxine din peștele întreg.

4. Prelevarea de probe din loturile de pește care conțin pești întregi de mărimi și/sau greutăți diferite

—	În ceea ce privește constituirea probei, se aplică dispozițiile de la punctul III.3.

—	Atunci când predomină o clasă/categorie de mărime sau de greutate (aproximativ 80 % sau mai mult din lot), proba se prelevă de la peștii de mărimea sau greutatea predominantă. Această probă se consideră reprezentativă pentru întregul lot.

—

Atunci când nu predomină o anumită clasă/categorie de mărime sau de greutate, trebuie să se asigure faptul că peștii selectați în vederea prelevării de probe sunt reprezentativi pentru lot. Instrucțiuni specifice pentru astfel de cazuri sunt puse la dispoziție în documentul „Ghid de prelevare de probe din pești întregi de mărime și/sau greutate diferită” (2).

5. Prelevarea probelor în etapa de vânzare cu amănuntul

Prelevarea probelor din produsele alimentare în etapa de vânzare cu amănuntul se face, în măsura posibilului, în conformitate cu dispozițiile privind prelevarea probelor stabilite la punctul II.2.

Dacă nu este posibil, se poate utiliza o metodă alternativă de prelevare a probelor în etapa de vânzare cu amănuntul, cu condiția să se asigure o reprezentativitate suficientă a lotului sau sublotului din care se prelevă probele.

IV. CONFORMITATEA LOTULUI CU SPECIFICAȚIILE

1. În ceea ce privește PCB-urile care nu sunt de tipul dioxinelor

Lotul este considerat conform dacă rezultatul analitic pentru suma PCB-urilor care nu sunt de tipul dioxinelor nu depășește nivelul maxim corespunzător, specificat în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, ținând seama de incertitudinea de măsurare extinsă (3).

Lotul este considerat neconform cu nivelul maxim specificat în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 în cazul în care media a două limite superioare ale rezultatelor analitice obținute printr-o analiză duplicat (4) depășește dincolo de orice îndoială rezonabilă nivelul maxim, ținând seama de incertitudinea de măsurare extinsă.

Incertitudinea de măsurare extinsă se calculează utilizându-se un coeficient de acoperire cu valoarea 2, care conferă un nivel de încredere de aproximativ 95 %. Un lot este considerat neconform dacă media valorilor măsurate minus incertitudinea extinsă a mediei depășește nivelul maxim stabilit.

Normele menționate mai sus în cadrul acestui punct se aplică pentru rezultatul analitic obținut pe proba pentru controlul oficial. În cazul analizei realizate în scopuri de contestație sau de arbitraj, se aplică normele naționale.

2. În ceea ce privește dioxinele (PCDD/F-uri) și PCB-urile de tipul dioxinelor

Lotul este considerat conform dacă rezultatul unei singure analize:

—	efectuate printr-o metodă de screening cu o rată de rezultate fals conforme sub 5 % arată că nivelul nu depășește nivelul maxim respectiv de PCDD/F-uri și suma dintre PCDD/F-uri și PCB-uri de tipul dioxinelor, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006;

—	efectuate printr-o metodă de confirmare nu depășește nivelul maxim respectiv de PCDD/F-uri și suma dintre PCDD/F-uri și PCB-uri de tipul dioxinelor, astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, ținând seama de incertitudinea de măsurare extinsă (5).

Pentru testele de screening, se stabilește o valoare de prag aplicabilă în decizia asupra conformității cu nivelurile maxime respective stabilite fie pentru PCDD/F-uri, fie pentru suma dintre PCDD/F-uri și PCB-uri de tipul dioxinelor.

Lotul este considerat neconform cu nivelul maxim specificat în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 în cazul în care media a două limite superioare ale rezultatelor analitice (analiză duplicat (6)) obținute utilizând o metodă de confirmare depășește dincolo de orice îndoială rezonabilă nivelul maxim, ținând seama de incertitudinea de măsurare extinsă.

Suma incertitudinilor extinse estimate ale rezultatelor analitice separate pentru PCDD/F-uri și PCB-uri de tipul dioxinelor trebuie utilizată pentru incertitudinea extinsă estimată a sumei dintre PCDD/F-uri și PCB-uri de tipul dioxinelor.

V. DEPĂȘIREA NIVELURILOR DE ACȚIUNE

Nivelurile de acțiune servesc ca instrument pentru selectarea probelor în cazurile în care este necesar să se identifice o sursă de contaminare și să se ia măsuri pentru reducerea sau eliminarea acesteia. Metodele de screening stabilesc valorile-limită corespunzătoare pentru selectarea acelor probe. Atunci când sunt necesare eforturi semnificative pentru a identifica o sursă și a reduce sau a elimina contaminarea, ar putea fi indicat ca depășirea nivelului de acțiune să fie confirmată printr-o analiză duplicat utilizând o metodă de confirmare și ținând seama de incertitudinea de măsurare extinsă (7).

(1) Decizia 97/747/CE a Comisiei din 27 octombrie 1997 de stabilire a nivelurilor și frecvențelor prelevării de probe prevăzute de Directiva 96/23/CE a Consiliului pentru monitorizarea anumitor substanțe și a reziduurilor acestora existente în anumite produse de origine animală (JO L 303, 6.11.1997, p. 12).

(2) https://ec.europa.eu/food/sites/food/files/safety/docs/cs_contaminants_catalogue_dioxins_guidance-sampling_exemples-dec2006_en.pdf

(3) Dacă este cazul, trebuie respectate principiile descrise în „Ghidul privind incertitudinea de măsurare pentru laboratoarele care efectuează analize de PCDD/F și PCB utilizând spectrometria de masă prin metoda de diluție a izotopilor” [link către site].

(4) Analiza duplicat este necesară dacă rezultatul primei determinări nu este conform. Analiza duplicat este necesară pentru a exclude posibilitatea contaminării încrucișate interne sau a încurcării accidentale a probelor. În cazul în care analiza este efectuată în cursul unui episod de contaminare, se poate omite confirmarea prin analiză duplicat în cazul în care probele selecționate pentru analiză sunt asociate, prin trasabilitate, cu episodul de contaminare, iar nivelul constatat depășește semnificativ nivelul maxim.

(5) „Ghid privind incertitudinea de măsurare pentru laboratoarele care efectuează analize de PCDD/F și PCB utilizând spectrometria de masă prin metoda de diluție a izotopilor” [link către site], „Ghid privind estimarea LDD și LDC pentru măsurătorile în domeniul contaminanților din produsele alimentare și din hrana pentru animale” [link către site].

(6) Analiza duplicat este necesară dacă rezultatul primei determinări realizate aplicând metodele de confirmare, cu utilizarea etalonului intern marcat cu13 C pentru analiții relevanți, nu este conform. Analiza duplicat este necesară pentru a exclude posibilitatea contaminării încrucișate interne sau a încurcării accidentale a probelor. În cazul în care analiza este efectuată în cursul unui episod de contaminare, se poate omite confirmarea prin analiză duplicat în cazul în care probele selecționate pentru analiză sunt asociate, prin trasabilitate, cu episodul de contaminare, iar nivelul constatat depășește semnificativ nivelul maxim.

(7) Explicațiile și cerințele privind analiza duplicat în vederea verificării nivelurilor de acțiune sunt identice cu cele de la nota de subsol 6 privind nivelurile maxime.

ANEXA III

PREGĂTIREA PROBELOR ȘI CERINȚE PRIVIND METODELE DE ANALIZĂ UTILIZATE ÎN CADRUL CONTROLULUI NIVELURILOR DE DIOXINE (PCDD/F-uri) ȘI DE PCB-uri DE TIPUL DIOXINELOR DIN ANUMITE PRODUSE ALIMENTARE

1. DOMENIUL DE APLICARE

Cerințele stabilite în prezenta anexă se aplică atunci când produsele alimentare sunt analizate în cadrul controlului oficial al nivelurilor de dibenzo-p-dioxine policlorurate și de dibenzofurani policlorurați 2,3,7,8-substituiți (PCDD/F-uri) și bifenili policlorurați (PCB-uri) de tipul dioxinelor, precum și în ceea ce privește pregătirea probelor și cerințele analitice în alte scopuri de reglementare, inclusiv în scopul controalelor efectuate de operatorul din sectorul alimentar pentru a asigura respectarea dispozițiilor de la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 852/2004.

Monitorizarea prezenței PCDD/F-urilor și a PCB-urilor de tipul dioxinelor în produsele alimentare poate fi efectuată cu două tipuri diferite de metode de analiză:

(a) Metode de screening

Obiectivul metodelor de screening este selectarea acelor probe în care nivelurile de PCDD/F-uri și de PCB-uri de tipul dioxinelor depășesc nivelurile maxime sau nivelurile de acțiune. Aceste metode de screening au o capacitate mare de tratare a probelor, eficientă din punctul de vedere al costurilor, sporind astfel șansa de a descoperi noi circumstanțe în care un grad mare de expunere poate să ducă la riscuri de sănătate pentru consumatori. Aplicarea lor urmărește evitarea rezultatelor fals conforme. Ele pot să cuprindă metode bioanalitice și metode GC-MS.

Metodele de screening compară rezultatul analitic cu o valoare de prag, determinând o decizie de tip da/nu cu privire la eventuala depășire a nivelului maxim sau a nivelului de acțiune. Concentrația de PCDD/F-uri și suma dintre PCDD/F-uri și PCB-uri de tipul dioxinelor din probele suspecte de neconformitate cu nivelul maxim trebuie determinate sau confirmate printr-o metodă de confirmare.

În plus, metodele de screening pot să dea o indicație despre nivelurile de PCDD/F-uri și de PCB-uri de tipul dioxinelor prezente în probă. În cazul aplicării unor metode de screening bioanalitice, rezultatul este exprimat ca echivalente bioanalitice (BEQ), în timp ce în cazul aplicării metodelor fizico-chimice GC-MS, acesta este exprimat ca echivalente toxice (TEQ). Rezultatele exprimate numeric ale metodelor de screening sunt utile pentru a dovedi conformitatea sau suspiciunea de neconformitate sau depășirea nivelurilor de acțiune și oferă o indicație a intervalului în care se situează concentrațiile în vederea monitorizării prin metode de confirmare. Acestea nu sunt adecvate pentru scopuri precum evaluarea nivelurilor de fond, aprecierea gradului de expunere, urmărirea tendințelor pe care le urmează concentrațiile în timp sau reevaluarea nivelurilor maxime și a celor de acțiune.

(b) Metode de confirmare

Metodele de confirmare permit identificarea și cuantificarea fără echivoc a PCDD/F-urilor și PCB-urilor de tipul dioxinelor prezente într-o probă și oferă informații depline pentru fiecare congener. Prin urmare, aceste metode permit controlarea nivelurilor maxime și a nivelurilor de acțiune, inclusiv confirmarea rezultatelor obținute prin metodele de screening. În plus, rezultatele pot fi folosite și pentru alte scopuri, precum determinarea nivelurilor de fond mici în cadrul monitorizării produselor alimentare, monitorizarea tendințelor în timp, evaluarea expunerii populației și crearea unei baze de date pentru eventuala reevaluare a nivelurilor de acțiune și a nivelurilor maxime. Ele sunt, de asemenea, importante pentru stabilirea recurenței apariției anumitor congeneri în scopul de a identifica sursa unei posibile contaminări. Astfel de metode utilizează GC-HRMS. Pentru confirmarea conformității sau a neconformității cu nivelurile maxime, poate fi folosită și GC-MS/MS.

2. CONTEXT

Pentru calcularea concentrațiilor de TEQ, concentrațiile substanțelor individuale dintr-o probă dată se înmulțesc cu TEF corespunzătoare, astfel cum sunt stabilite de către Organizația Mondială a Sănătății și enumerate în apendicele la prezenta anexă, și apoi acestea se însumează pentru a obține concentrația totală de compuși de tipul dioxinelor exprimată ca TEQ-uri.

Metodele de screening și de confirmare pot fi aplicate pentru controlul unei anumite matrice numai dacă metodele sunt suficient de sensibile pentru a detecta în mod fiabil niveluri în zona nivelului de acțiune sau maxim.

3. CERINȚE DE ASIGURARE A CALITĂȚII

—	Trebuie luate măsuri pentru a se evita contaminarea încrucișată în fiecare etapă a procedurii de prelevare de probe și de analizare.

—

Probele trebuie depozitate și transportate în recipiente de sticlă, aluminiu, polipropilenă sau polietilenă, corespunzătoare pentru depozitare, fără nicio influență asupra nivelurilor de PCDD/F-uri și de PCB-uri de tipul dioxinelor din probe. Urmele de praf de hârtie trebuie îndepărtate de pe recipientul cu probe.

—	Depozitarea și transportul probelor trebuie efectuate astfel încât să se păstreze integritatea probei de produs alimentar.

—

În măsura în care este relevant, fiecare probă de laborator se macină fin și se amestecă temeinic printr-un procedeu dovedit că realizează o omogenizare completă (de exemplu, proba este măcinată fin astfel încât să treacă printr-o sită cu ochiuri de 1 mm); probele trebuie uscate înainte de măcinare, în cazul în care conținutul de umiditate este prea mare.

—	Controlul reactivilor, al sticlăriei și al echipamentului în vederea detectării unei posibile influențe a rezultatelor bazate pe TEQ sau BEQ este de importanță generală.

—	Se efectuează o analiză-martor parcurgând întreaga procedură analitică, însă fără probă.

—

Pentru metodele bioanalitice, este de mare importanță ca toată sticlăria și toți solvenții utilizați în cadrul analizei să fie testați, pentru a nu conține compuși care interferează cu detectarea compușilor-țintă în intervalul de lucru. Sticlăria se clătește cu solvenți sau/și se încălzește la temperaturi adecvate pentru a elimina urmele de PCDD/F-uri, de compuși de tipul dioxinelor și de compuși interferenți de pe suprafața acesteia.

—	Cantitatea de probă utilizată pentru extracție trebuie să fie suficientă pentru a îndeplini cerințele referitoare la un interval de lucru într-o gamă de concentrații suficient de mici și care include concentrațiile la nivelurile maxime sau de acțiune.

—	Procedurile specifice de pregătire a probelor utilizate pentru produsele avute în vedere urmează orientări recunoscute la nivel internațional.

—	În cazul peștilor, pielea trebuie îndepărtată, deoarece nivelul maxim se aplică mușchiului fără piele. Cu toate acestea, este necesar ca întreg restul de țesut muscular și adipos de pe partea internă a pielii să fie îndepărtat de piele cu grijă și în întregime și adăugat la proba de analizat.

4. CERINȚE PENTRU LABORATOARE

—

În conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 882/2004, laboratoarele sunt acreditate de un organism recunoscut care funcționează în conformitate cu Ghidul ISO 58, pentru a se asigura aplicarea de către acestea a procedurilor de asigurare a calității analizelor. Laboratoarele sunt acreditate conform standardului EN ISO/IEC 17025. Dacă este cazul, trebuie respectate principiile descrise în Orientările tehnice pentru estimarea incertitudinii de măsurare și a limitelor de cuantificare pentru analiza PCDD/F-urilor și a PCB-urilor (1).

—	Competența laboratoarelor se demonstrează prin participarea continuă și cu succes la studiile interlaboratoare pentru determinarea PCDD/F-urilor și a PCB-urilor de tipul dioxinelor în matricele de produse alimentare și în intervalele de concentrații relevante.

—	Laboratoarele care aplică metode de screening pentru controlul de rutină al probelor stabilesc o cooperare strânsă cu laboratoarele care aplică metoda de confirmare, atât pentru controlul calității, cât și pentru confirmarea rezultatului analitic al probelor suspecte.

5. CERINȚE DE BAZĂ PRIVIND PROCEDURILE ANALITICE REFERITOARE LA DIOXINE (PCDD/F-uri) ȘI PCB-uri DE TIPUL DIOXINELOR

5.1. Interval de lucru și limite de cuantificare în gama de niveluri mici

—

Pentru PCDD/F-uri, cantitățile detectabile trebuie să fie în gama superioară a femtogramelor (10–15 g) din cauza toxicității extreme a unora dintre acești compuși. Pentru majoritatea congenerilor PCB, limita de cuantificare de ordinul nanogramelor (10–9 g) este deja suficientă. Totuși, pentru măsurarea congenerilor PCB-urilor de tipul dioxinelor mai toxici (în special a congenerilor non-orto substituiți), zona inferioară a intervalului de lucru trebuie să ajungă în gama inferioară a picogramelor (10–12 g).

5.2. Selectivitate (specificitate) mare

—

Este necesar să se facă o distincție între PCDD/F-uri și PCB-uri de tipul dioxinelor și o multitudine de alți compuși coextrași care pot să interfereze și care sunt prezenți în concentrații cu până la câteva ordine de mărime mai mari decât cele ale analiților de interes. Pentru metodele bazate pe gaz-cromatografie/spectrometrie de masă (GC-MS), este necesară o diferențiere între diverșii congeneri, respectiv între cei toxici (de exemplu, cele șaptesprezece PCDD/F-uri 2,3,7,8-substituite și cele douăsprezece PCB-uri de tipul dioxinelor) și alți congeneri.

—	Metodele bioanalitice sunt capabile să detecteze compușii-țintă ca sumă de PCDD/F-uri și/sau de PCB-uri de tipul dioxinelor. Curățarea probelor are drept scop eliminarea compușilor care duc la rezultate fals neconforme sau a compușilor care pot atenua răspunsul, ducând la rezultate fals conforme.

5.3. Acuratețe mare (fidelitate și precizie, recuperare aparentă a testului biologic)

—

Pentru metodele GC-MS, determinarea oferă o estimare valabilă a concentrației reale dintr-o probă. Acuratețea mare (acuratețea măsurătorii: concordanța cât mai bună între rezultatul unei măsurători și valoarea reală sau alocată a mărimii măsurabile) este necesară pentru a evita respingerea rezultatului analizei unei probe în temeiul fiabilității slabe a nivelului TEQ determinat. Acuratețea se exprimă prin fidelitate (diferența dintre valoarea medie măsurată pentru un analit pe un material certificat și valoarea sa certificată, exprimată ca procent din această valoare) și precizie (deviația standard relativă RSDR calculată pe baza rezultatelor generate în condiții de reproductibilitate).

—	Pentru metodele bioanalitice, se determină recuperarea aparentă a testului biologic.

5.4. Validarea în intervalul nivelului maxim și măsuri generale de control al calității

—	În timpul procedurii de validare și/sau în timpul analizei de rutină, laboratoarele demonstrează performanța unei metode în intervalul nivelului maxim, de exemplu, 0,5x, 1x și 2x nivelul maxim, cu un coeficient de variație acceptabil pentru analize repetate.

—

Ca măsuri interne de control al calității, se efectuează periodic controale-martor, experimente cu îmbogățire sau analize ale unor probe de control (preferabil, dacă este posibil, cu material de referință certificat). Se înregistrează și se verifică grafice de control al calității (QC) pentru controalele-martor, experimentele cu îmbogățire sau analizele unor probe de control, pentru a se garanta că performanța analitică este conformă cerințelor.

5.5. Limita de cuantificare

—

Pentru o metodă bioanalitică de screening, stabilirea LDC nu este o cerință indispensabilă, însă metoda trebuie să demonstreze că poate face distincție între valoarea-martor și valoarea de prag. Atunci când se furnizează un nivel BEQ, se stabilește un nivel de raportare pentru a se lua decizii legate de probele care prezintă un răspuns sub acest nivel. Trebuie să se dovedească faptul că nivelul de raportare este diferit față de probele-martor din cadrul procedurii cu un factor de minimum trei, cu un răspuns inferior intervalului de lucru. Prin urmare, se calculează pornind de la probe care conțin compușii-țintă în concentrații din jurul nivelului minim prevăzut și nu de la un raport S/Z sau de la un test-martor.

—	Limita de cuantificare (LDC) pentru o metodă de confirmare este aproximativ o cincime din nivelul maxim.

5.6. Criterii analitice

—

Pentru ca metodele de confirmare sau de screening să ofere rezultate fiabile, în intervalul nivelului maxim trebuie să fie respectate următoarele criterii pentru valoarea TEQ, respectiv BEQ, indiferent dacă aceasta este determinată ca TEQ total sau ca BEQ total (ca sumă de PCDD/F-uri și de PCB-uri de tipul dioxinelor) sau separat pentru PCDD/F-uri și pentru PCB-uri de tipul dioxinelor.

	Screening cu metode bioanalitice sau fizico-chimice	Metode de confirmare
Rată a rezultatelor fals conforme (*1)	< 5 %
Fidelitate		– 20 % și +20 %
Repetabilitate (RSDr)	< 20 %
Precizie intermediară (RSDR)	< 25 %	< 15 %

5.7. Cerințe specifice pentru metodele de screening

—	Atât GC-MS, cât și metodele bioanalitice pot fi folosite pentru screening. Pentru metodele GC-MS, trebuie utilizate cerințele prevăzute la punctul 6. Pentru metodele bioanalitice bazate pe celule, sunt prevăzute cerințe specifice la punctul 7.

—	Laboratoarele care aplică metode de screening pentru controlul de rutină al probelor stabilesc o cooperare strânsă cu laboratoarele care aplică metoda de confirmare.

—	Performanța metodei de screening trebuie verificată în timpul analizei de rutină, printr-un control al calității analizelor și printr-o validare continuă a metodei. Trebuie să existe un program continuu pentru controlul rezultatelor conforme.

—

Verificarea posibilei suprimări a răspunsului celular și a citotoxicității

20 % din extractele de probe se măsoară în screeningul de rutină cu și fără TCDD care se adaugă în funcție de nivelul maxim sau de acțiune, pentru a verifica dacă răspunsul este, eventual, suprimat de către substanțele interferente prezente în extractul de probă. Concentrația măsurată a probei îmbogățite se compară cu suma dintre concentrația extractului neîmbogățit și concentrația cu îmbogățire. Dacă această concentrație măsurată este mai mică cu mai mult de 25 % față de concentrația (suma) calculată, aceasta indică posibilitatea eliminării semnalului, iar proba respectivă trebuie supusă analizei de confirmare. Rezultatele sunt monitorizate prin grafice de control al calității.

—	Controlul calității probelor conforme Aproximativ 2-10 % din probele conforme, în funcție de matricea probei și de experiența laboratorului, se supun analizei de confirmare.

—

Determinarea ratelor de rezultate fals conforme pornind de la datele QC

Se determină rata rezultatelor fals conforme care rezultă din screeningul probelor sub și peste nivelul maxim sau de acțiune. Ratele reale de rezultate fals conforme trebuie să fie sub 5 %.

Atunci când, în urma controlului de calitate al probelor conforme, sunt disponibile cel puțin 20 de rezultate confirmate per matrice/grup de matrice, concluziile privind rata de rezultate fals conforme trebuie să fie desprinse din această bază de date. Rezultatele probelor analizate prin intermediul testărilor interlaboratoare sau în timpul incidentelor de contaminare, care acoperă un interval de concentrații de până la, de exemplu, 2x nivelul maxim (NM), pot fi, de asemenea, incluse în cele minimum 20 de rezultate pentru evaluarea ratei de rezultate fals conforme. Probele acoperă cele mai frecvente modele de congeneri, reprezentând diverse surse.

Deși testele de screening urmăresc în mod preferențial să detecteze probele care depășesc nivelul de acțiune, criteriul de determinare a ratelor de rezultate fals conforme este nivelul maxim, ținând seama de incertitudinea de măsurare extinsă a metodei de confirmare.

—

Probele potențial neconforme care rezultă în urma screeningului trebuie să fie întotdeauna verificate printr-o nouă analiză completă a probei originale printr-o metodă de confirmare. Aceste probe pot fi, de asemenea, folosite pentru a evalua rata rezultatelor fals neconforme. Pentru metodele de screening, rata rezultatelor fals neconforme este procentul rezultatelor confirmate ca fiind conforme în urma analizei de confirmare, în timp ce, în screeningul anterior, s-a declarat că proba este suspectată de a fi neconformă. În schimb, evaluarea caracterului avantajos al metodei de screening se bazează pe compararea probelor fals neconforme cu numărul total de probe verificate. Această rată trebuie să fie suficient de mică pentru a face ca utilizarea unui instrument de screening să fie avantajoasă.

—	Cel puțin în condiții de validare, metodele bioanalitice oferă o indicație valabilă a nivelului TEQ, calculat și exprimat ca BEQ.

—	De asemenea, pentru metodele bioanalitice aplicate în condiții de repetabilitate, valoarea RSDr intralaborator ar fi, de regulă, mai mică decât RSDR (reproductibilitate).

6. CERINȚE SPECIFICE PRIVIND METODELE GC-MS CARE TREBUIE RESPECTATE ÎN SCOP DE SCREENING SAU DE CONFIRMARE

6.1. Diferențe acceptabile între estimarea superioară și estimarea inferioară a nivelurilor OMS-TEQ

—	Diferența dintre nivelurile de la limita superioară și cele de la limita inferioară nu trebuie să fie mai mare de 20 % pentru confirmarea unei depășiri a nivelului maxim sau, în caz de nevoie, a nivelurilor de acțiune.

6.2. Controlul recuperărilor

—

Pentru a se valida procedura analitică, la începutul efectuării analizei, de exemplu, înaintea fazei de extracție, trebuie să se adauge etaloane interne de PCDD/F-uri substituite cu clor la pozițiile 2,3,7,8 și marcate cu 13C, precum și etaloane interne de PCB-uri de tipul dioxinelor marcate cu 13C. Trebuie adăugat cel puțin un congener pentru fiecare din grupele omoloage tetra- până la octo-clorurate de PCDD/F-uri și cel puțin un congener pentru fiecare dintre grupele omoloage de PCB-uri de tipul dioxinelor (alternativ, cel puțin un congener pentru fiecare funcție de înregistrare a ionului selecționat prin spectrometrie de masă, utilizat pentru monitorizarea PCDD/F-urilor și a PCB-urilor de tipul dioxinelor). În cazul metodelor de confirmare, trebuie să fie utilizate toate cele 17 etaloane interne de PCDD/F-uri substituite la pozițiile 2,3,7,8 și marcate cu 13C, precum și toate cele 12 etaloane interne de PCB-uri de tipul dioxinelor marcate cu 13C.

—	De asemenea, se determină factorii de răspuns relativ pentru acei congeneri pentru care nu se adaugă niciun analog marcat cu 13C, utilizându-se soluții de calibrare corespunzătoare.

—

Pentru produsele alimentare de origine vegetală și cele de origine animală care conțin mai puțin de 10 % grăsime, este obligatorie adăugarea etaloanelor interne înainte de extracție. Pentru produsele alimentare de origine animală care conțin mai mult de 10 % grăsime, etaloanele interne se pot adăuga fie înainte, fie după extracția grăsimii. Se procedează la o validare corespunzătoare a eficacității extracției, în funcție de etapa în care se introduc etaloanele interne și de modul în care sunt prezentate rezultatele (pe bază de produs sau de grăsimi).

—	Înaintea analizei GC-MS, trebuie să se adauge unul sau două etaloane de recuperare (surogat).

—

Este necesar controlul recuperării. Pentru metodele de confirmare, recuperările de etaloane interne individuale trebuie să se situeze în intervalul 60-120 %. Sunt acceptabile recuperări inferioare sau superioare pentru congeneri individuali, în special pentru unele dibenzo-p-dioxine și unii dibenzofurani hepta- și octo-clorurați, atât timp cât contribuția acestora la valoarea TEQ nu depășește 10 % din valoarea TEQ totală (bazată pe suma dintre PCDD/F-uri și PCB-uri de tipul dioxinelor). Pentru metodele de screening GC-MS, recuperarea trebuie să se situeze în intervalul 30-140 %.

6.3. Eliminarea substanțelor interferente

—	Separarea PCDD/F-urilor de compușii clorurați interferenți, cum sunt PCB-urile care nu sunt de tipul dioxinelor și bifenileterii clorurați, se realizează prin tehnici cromatografice adecvate (de preferință pe coloană de florisil, alumină și/sau cărbune).

—	Separarea izomerilor prin gaz-cromatografie trebuie să fie suficientă (< 25 % de la pic la pic între 1,2,3,4,7,8-HxCDF și 1,2,3,6,7,8-HxCDF).

6.4. Calibrarea cu curba standard

—	Intervalul curbei de calibrare trebuie să acopere intervalul relevant de niveluri maxime sau de acțiune.

6.5. Cerințe specifice pentru metodele de confirmare

—

Pentru GC-HRMS:

—	În HRMS, rezoluția caracteristică trebuie să fie mai mare sau egală cu 10 000 pentru toată plaja maselor, cu o concavitate de 10 %.

—

Îndeplinirea altor cerințe în materie de identificare și confirmare, astfel cum sunt descrise în standardele internațional recunoscute, de exemplu, în standardul EN 16215:2012 (Hrană pentru animale – Determinarea dioxinelor și a PCB-urilor de tipul dioxinelor prin GC-HRMS și a PCB-urilor indicatori prin GC-HRMS) și/sau în metodele EPA 1613 și 1668 revizuite.

—

Pentru GC-MS/MS:

—	Monitorizarea a cel puțin 2 ioni precursori specifici, fiecare cu un anumit ion de tranziție corespunzător produs pentru toți analiții marcați și nemarcați în domeniul de aplicare al analizei.

—

Toleranța maximă admisă a intensității relative de ± 15 % pentru anumiți ioni de tranziție selecționați produși în comparație cu valorile calculate sau măsurate (media din standardele de calibrare), aplicând condiții MS/MS identice, în special energia coliziunii și presiunea gazului de coliziune, pentru fiecare tranziție a unui analit.

—	Rezoluția pentru fiecare cuadrupol trebuie să fie setată ca egală sau mai mare decât rezoluția unității de masă (rezoluția unității de masă: o rezoluție suficientă pentru a separa două picuri la distanță de o unitate de masă), pentru a se minimiza interferențele posibile cu analiții de interes.

—

Îndeplinirea altor cerințe astfel cum sunt descrise în standardele internațional recunoscute, de exemplu, în standardul EN 16215:2012 (Hrană pentru animale – Determinarea dioxinelor și a PCB-urilor de tipul dioxinelor prin GC-HRMS și a PCB-urilor indicatori prin GC-HRMS) și/sau în metodele EPA 1613 și 1668 revizuite, cu excepția obligației de a utiliza GC-HRMS.

7. CERINȚE SPECIFICE PENTRU METODELE BIOANALITICE

Metodele bioanalitice sunt metode bazate pe utilizarea de principii biologice precum bioanalizele celulare, testele bazate pe receptori sau imunoanalizele. Prezentul punct stabilește cerințe pentru metodele bioanalitice în general.

O metodă de screening, în principiu, clasifică o probă ca fiind conformă sau suspectată a fi neconformă. În acest scop, nivelul BEQ calculat este comparat cu valoarea de prag (a se vedea punctul 7.3). Probele sub valoarea de prag sunt declarate conforme, iar probele egale sau peste valoarea de prag sunt declarate ca fiind suspectate a fi neconforme, necesitând analizarea printr-o metodă de confirmare. În practică, un nivel BEQ corespunzând la două treimi din nivelul maxim poate servi drept valoare de prag cu condiția să se asigure o rată de rezultate fals conforme sub 5 % și o rată acceptabilă pentru rezultatele fals neconforme. Cu niveluri maxime diferite pentru PCDD/F-uri și pentru suma dintre PCDD/F-uri și PCB-uri de tipul dioxinelor, verificarea conformității probelor fără fracționare necesită valori de prag corespunzătoare ale testelor biologice pentru PCDD/F-uri. Pentru verificarea probelor care depășesc nivelurile de acțiune, ar conveni ca valoare de prag un procentaj corespunzător al nivelului de acțiune respectiv.

În cazul în care nivelul indicativ este exprimat în BEQ, rezultatele pentru probă trebuie să fie furnizate în intervalul de lucru și să depășească limita de raportare (a se vedea punctele 7.1.1 și 7.1.6).

7.1. Evaluarea răspunsului la test

7.1.1. Cerințe generale

—

Atunci când se calculează concentrațiile pornind de la o curbă de calibrare a TCDD, valorile la extremitatea superioară a curbei vor prezenta o variație importantă [coeficient de variație (CV) ridicat]. Intervalul de lucru este aria în care acest CV este mai mic de 15 %. Extremitatea inferioară a intervalului de lucru (limita de raportare) trebuie să fie fixată semnificativ (cel puțin cu un factor de trei) peste probele-martor din cadrul procedurii. Extremitatea superioară a intervalului de lucru este, de obicei, reprezentată de valoarea EC70 (70 % din concentrația maximă efectivă), dar mai scăzută dacă CV este mai mare de 15 % în acest interval. Intervalul de lucru este stabilit în timpul validării. Valorile de prag (a se vedea punctul 7.3) trebuie să se situeze în intervalul de lucru.

—

Soluțiile etalon și extractele de probe trebuie să fie testate în triplicat sau cel puțin în duplicat. Atunci când se utilizează duplicate, o soluție etalon sau un extract de control testat(ă) în patru până la șase godeuri repartizate pe placă produce un răspuns sau o concentrație (posibilă doar în intervalul de lucru) pe baza unui CV < 15 %.

7.1.2. Calibrarea

7.1.2.1. Calibrarea cu curba standard

—	Nivelurile din probe pot fi estimate prin compararea răspunsului la test cu o curbă de calibrare a TCDD (sau a PCB 126 sau a unui amestec etalon de PCDD/F-uri/PCB-uri de tipul dioxinelor) pentru a se calcula nivelul BEQ din extract și, prin urmare, din probă.

—

Curbele de calibrare conțin între opt și 12 concentrații (cel puțin în duplicat), cu un număr suficient de concentrații în partea inferioară a curbei (intervalul de lucru). Se acordă o atenție specială calității ajustării curbei în intervalul de lucru. Valoarea R2 ca atare are valoare redusă sau nicio valoare în estimarea calității ajustării în regresia nelineară. Se ajunge la o ajustare mai bună prin reducerea la minimum a diferenței dintre nivelurile calculate și cele observate în intervalul de lucru al curbei (de exemplu, prin reducerea la minimum a sumei pătratelor reziduurilor).

—

Nivelul estimat în extractul de probă este corectat ulterior cu nivelul BEQ calculat pentru o probă-martor de matrice sau de solvent (pentru a ține seama de impuritățile din solvenți și din substanțele chimice utilizate) și cu recuperarea aparentă (calculată pornind de la nivelul BEQ al unor probe de referință adecvate, cu modele reprezentative de congeneri în jurul nivelului maxim sau al nivelului de acțiune). Pentru a efectua o corecție cu recuperarea, recuperarea aparentă trebuie să fie situată întotdeauna în intervalul necesar (a se vedea punctul 7.1.4). Probele de referință utilizate pentru corecția cu recuperarea trebuie să respecte cerințele de la punctul 7.2.

7.1.2.2. Calibrarea cu probe de referință

Alternativ, poate fi utilizată o curbă de calibrare realizată pe baza a cel puțin 4 probe de referință (a se vedea punctul 7.2): o matrice-martor, plus trei probe de referință de 0,5x, 1x și 2x nivelul maxim sau nivelul de acțiune, eliminând necesitatea de a aplica o corecție cu proba-martor și cu recuperarea, dacă proprietățile matricei probelor de referință corespund celor ale probelor necunoscute. În acest caz, răspunsul la test corespunzând la două treimi din nivelul maxim (a se vedea punctul 7.3) poate fi calculat direct din aceste probe și utilizat ca valoare de prag. Pentru verificarea probelor care depășesc nivelurile de acțiune, un procentaj corespunzător al acestor niveluri de acțiune ar corespunde ca valoare de prag.

7.1.3. Determinarea separată a PCDD/F-urilor și a PCB-urilor de tipul dioxinelor

Extractele pot fi divizate în fracțiuni care conțin PCDD/F-uri și PCB-uri de tipul dioxinelor, permițând o indicare separată a nivelurilor TEQ pentru PCDD/F-uri și pentru PCB-uri de tipul dioxinelor (în BEQ). Se utilizează, de preferință, o curbă de calibrare standard a PCB 126 pentru evaluarea rezultatelor fracțiunii care conține PCB-uri de tipul dioxinelor.

7.1.4. Recuperările aparente ale testului biologic

„Recuperarea aparentă a testului biologic” se calculează pornind de la probe de referință adecvate cu modele reprezentative de congeneri în jurul nivelului maxim sau al nivelului de acțiune și exprimate ca procentaj al nivelului BEQ în comparație cu nivelul TEQ. În funcție de tipul de test și de TEF (2) utilizate, diferențele între factorii TEF și REP pentru PCB-urile de tipul dioxinelor pot cauza recuperări aparente mici pentru PCB-urile de tipul dioxinelor în comparație cu PCDD/F-urile. Prin urmare, în cazul în care se efectuează o determinare separată a PCDD/F-urilor și a PCB-urilor de tipul dioxinelor, recuperările aparente ale testului biologic sunt: pentru PCB-uri de tipul dioxinelor, între 20 % și 60 %, pentru PCDD/F-uri – între 50 % și 130 % (intervalele se aplică pentru curba de calibrare a TCDD). Deoarece contribuția PCB-urilor de tipul dioxinelor la suma dintre PCDD/F-uri și PCB-uri de tipul dioxinelor poate varia între diferite matrice și probe, recuperările aparente ale testului biologic pentru parametrul sumă reflectă aceste intervale și se situează între 30 % și 130 %.

7.1.5. Controlul recuperărilor pentru curățare

Pierderea de compuși în timpul curățării se verifică în timpul validării. O probă-martor îmbogățită cu un amestec de congeneri diferiți face obiectul curățării (n = 3 cel puțin), iar recuperarea și variabilitatea sunt verificate printr-o metodă de confirmare. Recuperarea se situează între 60 % și 120 %, mai ales pentru congenerii care contribuie cu mai mult de 10 % la nivelul TEQ în diverse amestecuri.

7.1.6. Limita de raportare

Atunci când se raportează nivelurile BEQ, se determină o limită de raportare pornind de la probele de matrice relevante care implică modele tipice de congeneri, dar nu pornind de la curba de calibrare a etaloanelor, din cauza preciziei mici în intervalul inferior al curbei. Efectele extracției și ale curățării trebuie luate în considerare. Limita de raportare se fixează semnificativ (cel puțin cu un factor de trei) peste martorii procedurii.

7.2. Utilizarea probelor de referință

—	Probele de referință reprezintă matricea probei, modelele de congeneri și intervalele de concentrație pentru PCDD/F-uri și PCB-uri de tipul dioxinelor în jurul nivelului maxim sau al nivelului de acțiune.

—

În fiecare serie de teste, se include un martor pentru procedură sau, de preferință, un martor pentru matrice, precum și o probă de referință la nivelul maxim sau la nivelul de acțiune. Aceste probe trebuie extrase și testate în același timp și în condiții identice. Proba de referință trebuie să prezinte un răspuns clar mai puternic în comparație cu proba-martor, asigurând astfel caracterul adecvat al testului. Probele respective pot fi utilizate pentru corecțiile cu proba-martor și cu recuperarea.

—	Probele de referință alese pentru a efectua o corecție cu recuperarea sunt reprezentative pentru probele testate, în sensul că modelele de congeneri nu conduc la o subestimare a nivelurilor.

—

Se pot include probe de referință suplimentare, de exemplu de 0,5x și 2x nivelul maxim sau nivelul de acțiune, pentru a se demonstra eficacitatea testului în intervalul de interes pentru controlul nivelului maxim sau al nivelului de acțiune. Combinate, aceste probe pot fi utilizate pentru calcularea nivelurilor BEQ în probele de testare (a se vedea punctul 7.1.2.2).

7.3. Determinarea valorilor de prag

Se stabilește relația dintre rezultatele bioanalitice în BEQ și rezultatele obținute prin metodele de confirmare în TEQ [de exemplu, prin experimente de calibrare în raport cu matricea, care implică probe de referință îmbogățite la 0, 0,5x, 1x și 2x față de nivelul maxim (NM), cu 6 repetări la fiecare nivel (n = 24)]. Factorii de corecție (martor și recuperare) pot fi estimați pornind de la această relație, dar trebuie să fie verificați în fiecare serie de teste prin includerea probelor-martor pentru procedură/matrice și a probelor de recuperare (a se vedea punctul 7.2).

Valorile de prag se stabilesc pentru deciziile privind conformitatea probelor cu nivelurile maxime sau pentru controlul nivelurilor de acțiune, în cazul în care prezintă interes, nivelurile maxime sau de acțiune respective fiind stabilite fie numai pentru PCDD/F-uri și PCB-uri de tipul dioxinelor, fie pentru suma dintre PCDD/F-uri și PCB-uri de tipul dioxinelor. Ele sunt reprezentate de limita inferioară a curbei de distribuție a rezultatelor bioanalitice (corectate pentru martor și recuperare) corespunzând limitei de decizie aferente metodei de confirmare pe baza unui nivel de încredere de 95 %, implicând o rată de rezultate fals conforme < 5 %, și pe baza unei valori a RSDR < 25 %. Limita de decizie aferentă metodei de confirmare este nivelul maxim, ținând seama de incertitudinea de măsurare extinsă.

În practică, valoarea de prag (în BEQ) poate fi calculată prin următoarele metode (a se vedea figura 1):

7.3.1. Utilizarea sectorului inferior al intervalului de predicție de 95 % la limita de decizie aferentă metodei de confirmare

unde:

BEQDL	BEQ care corespunde limitei de decizie aferente metodei de confirmare, fiind nivelul maxim care ține seama de incertitudinea de măsurare extinsă
sy,x	deviația standard reziduală
t α,f = m-2	factor student (α = 5 %, f = grade de libertate, o singură parte)
m	numărul total de puncte de calibrare (indice j)
n	numărul de repetări la fiecare nivel
xi	concentrația probei (în TEQ) în punctul de calibrare I determinată printr-o metodă de confirmare
	media concentrațiilor (în TEQ) a tuturor probelor de calibrare

parametrul sumei pătratelor

indice pentru punctul de calibrare i

7.3.2. Calculul pornind de la rezultatele bioanalitice (corectate pentru martor și recuperare) ale analizelor multiple ale probelor (n ≥ 6) contaminate la limita de decizie aferentă metodei de confirmare, ca extremitate inferioară a distribuției datelor la valoarea medie BEQ corespunzătoare:

Valoarea de prag = BEQDL – 1,64 × SDR

unde

SDR	deviația standard a rezultatelor testului biologic la BEQDL, măsurată în condiții de reproductibilitate intralaborator

7.3.3. Calculul ca valoare medie a rezultatelor bioanalitice (în BEQ, corectate pentru martor și recuperare) din mai multe analize ale probelor (n ≥ 6) contaminate la două treimi din nivelul maxim sau din nivelul de acțiune. Acesta se bazează pe observația că acest nivel va fi în jurul valorii de prag determinate conform punctului 7.3.1 sau 7.3.2.

Calculul valorilor de prag, bazat pe un nivel de încredere de 95 %, implicând o rată a rezultatelor fals conforme < 5 % și o valoare a RSDR < 25 %:

1.	pornind de la sectorul inferior al intervalului de predicție de 95 % la limita de decizie aferentă metodei de confirmare;

2.	pornind de la analize multiple ale probelor (n ≥ 6) contaminate la limita de decizie aferentă metodei de confirmare, ca limită inferioară a distribuției datelor (reprezentată în figură printr-o curbă sub formă de clopot) la valoarea medie BEQ corespunzătoare.

Figura 1

Linia de regresie cu interval de predicţie de 95 %

Nivel maxim

Valoarea de prag

Rezultate bioanalitice (BEQ)

β = 5 %

Rezultate HRGC/HRMS (TEQ)

Limita de decizie

Nivel de acţiune

BEQNivel de acţiune

BEQLimita de decizie

7.3.4. Restricții ale valorilor de prag

Valorile de prag bazate pe BEQ, calculate pornind de la RSDR obținut în cursul validării, utilizând un număr limitat de probe cu modele de matrice/congeneri diferite, pot fi mai mari decât nivelurile maxime sau de acțiune bazate pe TEQ datorită unei precizii mai mari decât cea realizabilă în analizele de rutină atunci când trebuie controlat un spectru necunoscut de posibile modele de congeneri. În astfel de cazuri, valorile de prag se calculează pornind de la RSDR = 25 % sau se preferă două treimi din nivelul maxim sau din nivelul de acțiune.

7.4. Caracteristici de performanță

—

Având în vedere faptul că nu se pot utiliza etaloane interne în metodele bioanalitice, se efectuează teste cu privire la repetabilitate pentru obținerea de informații privind deviația standard în cadrul unei serii de teste și între serii de teste. Repetabilitatea trebuie să fie sub 20 %, iar reproductibilitatea intralaborator sub 25 %. Aceasta se bazează pe nivelurile calculate în BEQ după corecția cu proba-martor și cu recuperarea.

—	Ca parte din procesul de validare, testul trebuie să permită diferențierea între o probă-martor și un nivel la valoarea de prag, permițând identificarea probelor peste valoarea de prag corespunzătoare (a se vedea punctul 7.1.2).

—	Se definesc compușii-țintă, interferențele potențiale și nivelurile maxime tolerabile ale probei-martor.

—	Deviația standard în procente a răspunsului sau a concentrației calculate pornind de la răspuns (posibilă numai în intervalul de lucru) a unei determinări triple a unui extract de probă nu trebuie să fie mai mare de 15 %.

—	Rezultatele necorectate ale probei (probelor) de referință exprimată (exprimate) în BEQ-uri (martor și la nivelul maxim sau la nivelul de acțiune) sunt utilizate pentru evaluarea performanței metodei bioanalitice pe o perioadă de timp constantă.

—

Graficele de control al calității (QC) pentru probele-martor ale procedurii și fiecare tip de probă de referință se înregistrează și se verifică pentru a se garanta că performanța analitică este în conformitate cu cerințele, în special pentru probele-mator ale procedurii cu privire la diferența minimă impusă la limita inferioară a intervalului de lucru și pentru probele de referință cu privire la reproductibilitatea intralaborator. Probele-martor din cadrul procedurii trebuie să fie atent controlate pentru a evita rezultatele fals conforme atunci când se efectuează operațiunea de scădere.

—

Rezultatele analizelor realizate prin metodele de confirmare pentru probele suspectate și pentru 2-10 % din probele conforme (minimum 20 de probe pentru fiecare matrice) sunt colectate și folosite pentru a evalua performanța metodei de screening și relația dintre BEQ-uri și TEQ-uri. Această bază de date ar putea fi utilizată pentru reevaluarea valorilor de prag aplicabile probelor de rutină pentru matricele validate.

—

Buna performanță a metodelor poate fi, de asemenea, demonstrată prin participarea la testările interlaboratoare. Rezultatele probelor analizate în testările interlaboratoare, care acoperă un interval de concentrații care ajunge până la, de exemplu, 2x nivelul maxim, pot fi, de asemenea, incluse în evaluarea ratei de rezultate fals conforme, în cazul în care un laborator este în măsură să demonstreze buna sa performanță. Probele acoperă cele mai frecvente modele de congeneri, reprezentând diverse surse.

—	În timpul incidentelor, valorile de prag pot fi reevaluate, reflectând matricea specifică și modelele de congeneri doar ale acelui incident individual.

8. RAPORTAREA REZULTATULUI

Metode de confirmare

—

Rezultatele analitice includ nivelurile de congeneri individuali ai PCDD/F-urilor și ai PCB-urilor de tipul dioxinelor și valorile TEQ și se raportează ca estimare inferioară, estimare superioară și estimare mediană, pentru a include o cantitate maximă de informații în raportarea rezultatelor, ceea ce permite o interpretare a rezultatelor în conformitate cu cerințele specifice.

—

Raportul include și metoda utilizată pentru extracția PCDD/F-urilor, a PCB-urilor de tipul dioxinelor și a lipidelor. Conținutul de lipide al probei se determină și se raportează pentru probe din produse alimentare cu niveluri maxime exprimate prin raportare la conținutul de grăsimi și cu o concentrație de grăsimi estimată în intervalul 0-2 % (în concordanță cu legislația existentă). Pentru alte probe, determinarea conținutului de lipide este opțională.

—

Recuperările etaloanelor interne individuale trebuie să fie disponibile în cazul în care recuperările se situează în afara intervalului menționat la punctul 6.2, atunci când nivelul maxim este depășit (în acest caz, recuperările pentru una dintre cele două analize duplicat), iar în celelalte cazuri, la cerere.

—

Întrucât, atunci când se decide conformitatea unei probe, se ține seama de incertitudinea de măsurare extinsă, și acest parametru trebuie să fie pus la dispoziție. De aceea, rezultatele analitice se raportează ca x ± U, unde x este rezultatul analitic și U este incertitudinea de măsurare extinsă, folosind un factor de acoperire 2, care conferă un nivel de încredere de aproximativ 95 %. În cazul unei determinări separate a PCDD/F-urilor și a PCB-urilor de tipul dioxinelor, suma incertitudinii extinse estimate a rezultatelor analitice separate ale PCDD/F-urilor și ale PCB-urilor de tipul dioxinelor se utilizează pentru suma PCDD/F-urilor și a PCB-urilor de tipul dioxinelor.

—	Rezultatele se exprimă în aceleași unități și prin același număr de cifre semnificative ca și nivelurile maxime prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006.

Metode bioanalitice de screening

—	Rezultatul screeningului se exprimă cu termenii „conform” sau „suspectat a fi neconform” („suspectat”).

—

În plus, se poate da un rezultat indicativ pentru PCDD/F-uri și/sau PCB-uri de tipul dioxinelor exprimat în BEQ, nu în TEQ (a se vedea punctul 1). Rezultatul probelor cu un răspuns sub limita de raportare se exprimă ca fiind „sub limita de raportare”. Rezultatul probelor cu un răspuns peste intervalul de lucru se raportează ca „depășind intervalul de lucru”, iar nivelul corespunzător extremității superioare a intervalului de lucru se furnizează în BEQ.

—	Pentru fiecare tip de matrice a probei, raportul menționează nivelul maxim sau nivelul de acțiune pe care se bazează evaluarea.

—	Raportul menționează tipul de test aplicat, principiul de bază al testului și tipul de calibrare.

—

În cazul probelor suspectate a fi neconforme, raportul trebuie să includă o notă privind măsurile care urmează a fi adoptate. Concentrația de PCDD/F-uri și suma dintre PCDD/F-uri și PCB-uri de tipul dioxinelor din probele cu niveluri ridicate trebuie determinată/confirmată printr-o metodă de confirmare.

—	Rezultatele neconforme se raportează numai în urma analizei de confirmare.

Metode fizico-chimice de screening

—	Rezultatul screeningului se exprimă cu termenii „conform” sau „suspectat a fi neconform” („suspectat”).

—	Pentru fiecare tip de matrice a probei, raportul menționează nivelul maxim sau nivelul de acțiune pe care se bazează evaluarea.

—

În plus, nivelurile de congeneri individuali ai PCDD/F-urilor și/sau ai PCB-urilor de tipul dioxinelor și valorile TEQ se pot furniza ca estimare inferioară, estimare superioară și estimare mediană. Rezultatele se exprimă în aceleași unități și prin (cel puțin) același număr de cifre semnificative ca și nivelurile maxime menționate în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006.

—	Recuperările etaloanelor interne individuale trebuie să fie puse la dispoziție în cazul în care recuperările se situează în afara intervalului menționat la punctul 6.2, iar în celelalte cazuri, la cerere.

—	Raportul menționează și metoda GC-MS aplicată.

—

—	Neconformitatea poate fi decisă numai în urma analizei de confirmare.

(1) „Ghid privind incertitudinea de măsurare pentru laboratoarele care efectuează analize de PCDD/F și PCB utilizând spectrometria de masă prin metoda de diluție a izotopilor” [link către site], „Ghid privind estimarea LDD și LDC pentru măsurătorile în domeniul contaminanților din produsele alimentare și din hrana pentru animale” [link către site].

(*1) Cu privire la nivelurile maxime.

(2) Cerințele actuale se bazează pe TEF publicați în: M. Van den Berg et al, Toxicol Sci 93 (2), 223–241 (2006).

Apendice

Factorii de echivalență toxică ai OMS (OMS-TEF) pentru evaluarea riscurilor pentru sănătatea umană, bazați pe concluziile reuniunii de experți din cadrul Programului internațional pentru securitate chimică (IPCS) al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), care a avut loc la Geneva, în iunie 2005 (1)

Congener

Valoare TEF

Congener

Valoare TEF

Dibenzo-p-dioxine („PCDD-uri”)

PCB-uri „de tipul dioxinelor”

PCB-uri non-orto + PCB-uri mono-orto

2,3,7,8-TCDD

1,2,3,7,8-PeCDD

PCB-uri non-orto

1,2,3,4,7,8-HxCDD

0,1

PCB 77

0,0001

1,2,3,6,7,8-HxCDD

0,1

PCB 81

0,0003

1,2,3,7,8,9-HxCDD

0,1

PCB 126

0,1

1,2,3,4,6,7,8-HpCDD

0,01

PCB 169

0,03

OCDD

0,0003

Dibenzofurani („PCDF-uri”)

PCB-uri mono-orto

2,3,7,8-TCDF

0,1

PCB 105

0,00003

1,2,3,7,8-PeCDF

0,03

PCB 114

0,00003

2,3,4,7,8-PeCDF

0,3

PCB 118

0,00003

1,2,3,4,7,8-HxCDF

0,1

PCB 123

0,00003

1,2,3,6,7,8-HxCDF

0,1

PCB 156

0,00003

1,2,3,7,8,9-HxCDF

0,1

PCB 157

0,00003

2,3,4,6,7,8-HxCDF

0,1

PCB 167

0,00003

1,2,3,4,6,7,8-HpCDF

0,01

PCB 189

0,00003

1,2,3,4,7,8,9-HpCDF

0,01

OCDF

0,0003

Abrevieri utilizate:

„T” = tetra; „Pe” = penta; „Hx” = hexa; „Hp” = hepta; „O” = octa; „CDD” = clorodibenzodioxină; „CDF” = clorodibenzofuran; „CB” = clorobifenil.

(1) Martin van den Berg et al., The 2005 World Health Organization Re-evaluation of Human and Mammalian Toxic Equivalency Factors for Dioxins and Dioxin-like Compounds. Toxicological Sciences 93(2), p. 223-241 (2006).

ANEXA IV

PREGĂTIREA PROBELOR ȘI CERINȚE PRIVIND METODELE DE ANALIZĂ UTILIZATE ÎN CADRUL CONTROLULUI NIVELURILOR DE PCB-uri CARE NU SUNT DE TIPUL DIOXINELOR DIN ANUMITE PRODUSE ALIMENTARE

Cerințele stabilite în prezenta anexă se aplică atunci când produsele alimentare sunt analizate în cadrul controlului oficial al nivelurilor de PCB-uri care nu sunt de tipul dioxinelor, precum și în ceea ce privește pregătirea probelor și cerințele analitice în alte scopuri de reglementare, inclusiv în scopul controalelor efectuate de operatorul din sectorul alimentar pentru a asigura respectarea dispozițiilor de la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 852/2004.

Dispozițiile referitoare la pregătirea probelor de la punctul 3 din anexa III la prezentul regulament se aplică și pentru controlul nivelurilor de PCB-uri care nu sunt de tipul dioxinelor din produsele alimentare.

1. Metode de detectare aplicabile

Gaz-cromatografie/detectare prin captură de electroni (GC-ECD), GC-LRMS, GC-MS/MS, GC-HRMS sau metode echivalente.

2. Identificarea și confirmarea analiților de interes

—	Timpul de retenție relativ în raport cu etaloanele interne sau cu etaloanele de referință (deviație acceptabilă ± 0,25 %).

—	Separarea gaz-cromatografică a PCB-urilor care nu sunt de tipul dioxinelor de substanțele interferente, în special PCB-uri coeluante, mai ales în cazul în care nivelurile probelor sunt în limite legale și neconformitatea trebuie să fie confirmată (1).

—

Pentru tehnicile GC-MS:

—

Monitorizarea cel puțin a următorului număr de ioni moleculari sau de ioni caracteristici din clusterul molecular:

—	doi ioni specifici pentru HRMS;

—	trei ioni specifici pentru LRMS;

—	doi ioni precursori specifici, fiecare cu un ion de tranziție corespunzător produs pentru MS-MS.

—

Toleranțele maxime admisibile pentru abundențele izotopice relative pentru fragmentele de masă selecționate:

Deviația relativă a abundenței izotopice relative pentru fragmentele de masă selecționate în raport cu valoarea teoretică a abundenței izotopice sau cu etalonul de calibrare pentru ionul de cuantificare (ionul monitorizat cu cea mai ridicată abundență izotopică) și ionul (ionii) de diagnostic: ± 15 %.

—	Pentru GC-ECD: Confirmarea rezultatelor care depășesc nivelul maxim cu două coloane de GC cu fază staționară cu o polaritate diferită.

3. Demonstrarea performanței metodei

Validare în intervalul nivelului maxim (0,5 până la de 2 ori nivelul maxim), cu un coeficient de variație acceptabil pentru analiza repetată (a se vedea cerințele pentru precizia intermediară de la punctul 8).

4. Limita de cuantificare

Suma limitelor de cuantificare (LDC) (2) ale PCB-urilor care nu sunt de tipul dioxinelor nu trebuie să fie mai mare de o treime din nivelul maxim (3).

5. Controlul calității

Controale periodice ale probelor-martor, analiza probelor îmbogățite, probe pentru controlul calității, participarea la studii interlaboratoare pe matrice relevante.

6. Controlul recuperărilor

—	Utilizarea de etaloane interne corespunzătoare, cu proprietăți fizico-chimice comparabile cu cele ale analiților de interes.

—

Adăugarea de etaloane interne:

—	adăugare la produse (înaintea procesului de extracție și de curățare);

—	adăugare posibilă și pentru a extrage grăsimea (înainte de procesul de curățare), în cazul în care nivelul maxim este exprimat prin raportare la conținutul de grăsimi.

—

Cerințe privind metodele care utilizează toți cei șase congeneri ai PCB-urilor care nu sunt de tipul dioxinelor marcați cu un izotop:

—	corecția rezultatelor pentru recuperările etaloanelor interne;

—	recuperările general acceptabile ale etaloanelor interne marcate cu un izotop sunt între 60 % și 120 %;

—	sunt acceptabile recuperări inferioare sau superioare pentru congenerii individuali cu o contribuție la suma de PCB-uri care nu sunt de tipul dioxinelor mai mică de 10 %.

—

Cerințe privind metodele care nu utilizează toate cele șase etaloane interne marcate cu un izotop sau alte etaloane interne:

—	controlul recuperării etalonului (etaloanelor) intern(e) pentru fiecare probă;

—	recuperări acceptabile ale etalonului (etaloanelor) intern(e) între 60 % și 120 %;

—	corecția rezultatelor pentru recuperările etaloanelor interne.

—	Recuperările congenerilor nemarcați se verifică prin probe îmbogățite sau probe pentru controlul calității cu concentrații în intervalul nivelului maxim. Recuperările acceptabile pentru acești congeneri sunt între 60 % și 120 %.

7. Cerințe pentru laboratoare

În conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 882/2004, laboratoarele sunt acreditate de un organism recunoscut care funcționează în conformitate cu Ghidul ISO 58, pentru a se asigura aplicarea de către acestea a procedurilor de asigurare a calității analizelor. Laboratoarele sunt acreditate conform standardului EN ISO/IEC 17025. În plus, dacă este cazul, trebuie respectate principiile descrise în Orientările tehnice pentru estimarea incertitudinii de măsurare și a limitelor de cuantificare pentru analiza PCB-urilor (4).

8. Caracteristici de performanță: criterii pentru suma PCB-urilor care nu sunt de tipul dioxinelor la nivelul maxim

	Spectrometria de masă prin metoda de diluție a izotopilor (*1)	Alte tehnici
Fidelitate	– 20 până la +20 %	– 30 până la +30 %
Precizie intermediară (RSDR)	≤ 15 %	≤ 20 %
Diferența dintre estimarea superioară și estimarea inferioară a calculului	≤ 20 %	≤ 20 %

9. Raportarea rezultatelor

—

Rezultatele analitice cuprind nivelurile de congeneri individuali ai PCB-urilor care nu sunt de tipul dioxinelor și suma PCB-urilor care nu sunt de tipul dioxinelor, raportate ca estimare inferioară, estimare superioară și estimare mediană, pentru a include o cantitate maximă de informații în raportarea rezultatelor, ceea ce permite o interpretare a rezultatelor în conformitate cu cerințele specifice.

—

Raportul include și metoda utilizată pentru extracția PCB-urilor și a lipidelor. Conținutul de lipide al probei se determină și se raportează pentru probe din produse alimentare cu niveluri maxime exprimate prin raportare la conținutul de grăsimi și cu o concentrație de grăsimi estimată în intervalul 0-2 % (în concordanță cu legislația existentă). Pentru alte probe, determinarea conținutului de lipide este opțională.

—	Recuperările etaloanelor interne individuale trebuie să fie disponibile în cazul în care recuperările se situează în afara intervalului menționat la punctul 6 și în cazul în care nivelul maxim este depășit, iar în celelalte cazuri, la cerere.

—

Întrucât, atunci când se decide conformitatea unei probe, se ține seama de incertitudinea de măsurare extinsă, și parametrul respectiv trebuie să fie pus la dispoziție. De aceea, rezultatele analitice se raportează ca x ± U, unde x este rezultatul analitic și U este incertitudinea de măsurare extinsă, folosind un factor de acoperire 2, care conferă un nivel de încredere de aproximativ 95 %.

—	Rezultatele se exprimă în aceleași unități și prin același număr de cifre semnificative ca și nivelurile maxime prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006.

(1) Congeneri despre care s-a constatat că sunt adesea coeluanți sunt, de exemplu, PCB 28/31, PCB 52/69 și PCB 138/163/164. Pentru GC-MS, este necesar să se țină seama și de interferențele posibile din partea fragmentelor de congeneri mai puternic clorurați.

(2) Dacă este cazul, trebuie respectate principiile descrise în „Ghidul privind estimarea LDD și LDC pentru măsurătorile în domeniul contaminanților din produsele alimentare și din hrana pentru animale” [link către site].

(3) Este foarte recomandabil să existe o contribuție mai mică a nivelului reactivului-martor la nivelul unui contaminant dintr-o probă. Este responsabilitatea laboratorului să controleze variația nivelurilor-martor, în special în cazul în care aceste niveluri se scad.

(4) „Ghid privind incertitudinea de măsurare pentru laboratoarele care efectuează analize de PCDD/F și PCB utilizând spectrometria de masă prin metoda de diluție a izotopilor” [link către site], „Ghid privind estimarea LDD și LDC pentru măsurătorile în domeniul contaminanților din produsele alimentare și din hrana pentru animale” [link către site].

(*1) Se impune utilizarea tuturor celor șase analogi marcați cu 13C ca etaloane interne.

6.4.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 92/48

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/648 AL COMISIEI

din 5 aprilie 2017

de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de placaj de okumé originar din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 11 alineatul (2),

întrucât:

A. PROCEDURA

1. Măsurile în vigoare

(1)

În urma unei anchete antidumping (denumită în continuare „ancheta inițială”), Consiliul a instituit, prin Regulamentul (CE) nr. 1942/2004 (2), o taxă antidumping definitivă la importurile de placaj de okumé originar din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „China” sau „țara în cauză”). Măsurile au luat forma unei taxe ad valorem, iar nivelurile taxei instituite aveau valori cuprinse între 6,5 % și 23,5 % pentru patru producători și, respectiv, de 66,7 % pentru toți ceilalți producători. În urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, măsurile respective au fost menținute prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 82/2011 al Consiliului (3) (denumit în continuare „reexaminarea precedentă”).

2. Cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor

(2)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (4) a măsurilor antidumping în vigoare, Comisia a primit o cerere de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor împotriva RPC în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului (5) (denumită în continuare „cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor” sau „cererea”).

(3)

Cererea a fost depusă la data de 22 octombrie 2015 de către Federația europeană a fabricanților de panouri („EPF”) (denumită în continuare „solicitantul”) în numele unor producători care reprezintă peste 25 % din producția totală de placaj de okumé din Uniune. Cererea se bazează pe faptul că expirarea măsurilor ar avea ca efect probabil reapariția dumpingului și a prejudiciului cauzat industriei Uniunii.

3. Deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor

(4)

Stabilind, după consultarea comitetului instituit prin articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, la 29 ianuarie 2016, Comisia a anunțat printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (6) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei reexaminări a măsurilor care urmează să expire în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009.

4. Ancheta

4.1. Perioada anchetei de reexaminare și perioada examinată

(5)

Ancheta privind probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2015 și 31 decembrie 2015 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității continuării sau reapariției prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2012 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare („perioada examinată”).

4.2. Părțile vizate de anchetă

(6)	Comisia a informat în mod oficial solicitanții, ceilalți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori din RPC, importatorii/utilizatorii cunoscuți a fi interesați, precum și autoritățile din RPC cu privire la deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor.

(7)	Părților interesate li s-a acordat ocazia de a-și face cunoscute opiniile în scris și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere.

4.3. Eșantionarea

(8)	În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

4.3.1. Eșantionarea producătorilor-exportatori din RPC

(9)	Având în vedere numărul aparent mare de producători-exportatori din RPC, eșantionarea a fost prevăzută în avizul de deschidere.

(10)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(11)	Întrucât doar două societăți din RPC s-au făcut cunoscute, eșantionarea nu a fost necesară.

4.3.2. Eșantionarea producătorilor din Uniune

(12)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat eșantionul pe baza celui mai mare volum reprezentativ de producție, luând în considerare inclusiv volumul de vânzări și răspândirea geografică. Eșantionul a fost constituit din cinci producători din Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion reprezentau aproximativ 74 % din producția totală a Uniunii pe parcursul PAR. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu. Întrucât nu s-au primit observații înainte de expirarea termenului-limită, eșantionul provizoriu a fost confirmat. Eșantionul este considerat reprezentativ pentru industria din Uniune.

4.3.3. Selectarea eșantionului de importatori neafiliați, chestionare și cooperare

(13)	Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(14)

Aproximativ 35 de importatori/utilizatori potențiali cunoscuți au fost contactați în etapa de deschidere a anchetei și au fost invitați să ofere detalii cu privire la activitatea lor și să completeze, dacă este cazul, formularul de eșantionare destinat importatorilor neafiliați anexat la avizul de deschidere.

(15)	Treisprezece importatori au transmis formularul de eșantionare. Toți au indicat că nu au importat placaj de okumé din China. Pe această bază, eșantionarea nu a fost considerată necesară.

4.4. Chestionare și vizite de verificare

(16)	Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului, probabilitatea continuării sau a reapariției prejudiciului, precum și interesul Uniunii.

(17)	Comisia a trimis chestionarele destinate producătorilor-exportatori către două societăți din RPC menționate în considerentul 11, către doisprezece producători cunoscuți din țări potențial analoage (Gabon, Maroc, Elveția și Turcia) și către cinci producători din Uniune incluși în eșantion.

(18)	O singură societate din RPC a răspuns parțial la chestionar, în vreme ce răspunsuri complete la chestionare au fost primite de la doi producători din Gabon, de la un producător din Maroc și de la cinci producători din Uniune care au fost incluși în eșantion.

(19)

Comisia a efectuat verificări la sediile următoarelor societăți:

(a)

Producători din Uniune:

—	F.A. MOURIKIS S.A. (Grecia),

—	GARNICA PLYWOOD S.A. (Spania),

—	JEAN THÉBAULT SAS (Franța),

—	JOUBERT LES ELIOTS SAS (Franța),

—	JOUBERT SAINT-JEAN-D'ANGÉLY SAS (Franța).

(b)

Producător din țara cu economie de piață

—	CEMA BOIS DE L'ATLAS (Maroc)

4.5. Comunicarea concluziilor

(20)	La data de 13 februarie, Comisia a comunicat tuturor părților interesate faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționează să mențină măsurile antidumping în vigoare și a invitat toate părțile interesate să prezinte observații. Nu s-au transmis observații.

B. PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

1. Produsul în cauză

(21)

Produsul în cauză este același ca în ancheta originală și se definește după cum urmează: placaj constituit exclusiv din foi de lemn cu o grosime individuală care nu depășește 6 mm, având cel puțin un strat extern din okumé neacoperit cu o peliculă permanentă din alte materiale, originar din RPC, încadrat în prezent la codul NC ex 4412 31 10 (cod TARIC 4412311010). Produsul în cauză are o largă varietate de utilizări finale. Este utilizat în industria de construcții pentru tâmplăria exterioară și dulgherie, pentru pardoseală, obloane, izolarea subsolurilor, balustrade și lambrisare. De asemenea, el este folosit în scopuri mai decorative, printre altele, pentru transportul rutier (de exemplu, autoturisme, autocare, caravane, mașini de camping), transportul maritim (iahturi), industria mobilei și fabricarea de uși.

(22)

Există două tipuri principale de placaj de okumé, placajul compus exclusiv din okumé (placaj „toate straturile din okumé”) și placajul având cel puțin una dintre suprafețe din okumé, celelalte straturi fiind din alt lemn (placaj „suprafață okumé”) (cel din urmă poate fi numit, de asemenea, „combi” sau „dublu”). Ambele tipuri de placaj de okumé au același aspect exterior. În pofida diferențelor în ceea ce privește proprietățile mecanice, ambele posedă aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și sunt destinate acelorași utilizări de bază.

2. Produsul similar

(23)

Ancheta a arătat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și tehnice, precum și aceleași utilizări de bază:

—	produsul în cauză;

—	produsul fabricat și vândut în Uniune de către industria din Uniune.

(24)	Comisia a concluzionat că aceste produse sunt produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

C. PROBABILITATEA CONTINUĂRII SAU A REAPARIȚIEI DUMPINGULUI

1. Observații preliminare

(25)	În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă este probabil ca expirarea măsurilor existente să determine continuarea sau reapariția dumpingului.

(26)	După cum s-a menționat în considerentul 18 de mai sus, o singură societate din RPC a răspuns parțial la chestionar. Această societate a raportat că nici nu a produs, nici nu a vândut placaj de okumé în cursul perioadei examinate.

(27)

Având în vedere lipsa cooperării din partea vreunui alt producător din RPC, Comisia a informat autoritățile chineze că, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, pot fi utilizate datele disponibile. Comisia nu a primit din partea autorităților chineze niciun comentariu și nicio cerere de intervenție a consilierului-auditor.

(28)

Pe această bază, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, constatările cu privire la probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului prevăzute mai jos au fost stabilite pe baza datelor disponibile și anume:

(i)	informațiile din cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor;

(ii)	statistici ale Eurostat și datele colectate de statele membre în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază [denumită în continuare „baza de date menționată la articolul 14 alineatul (6)”];

(iii)

statistici ale Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (denumită în continuare „FAO”) aflate la dispoziția publicului.

Baza de date statistice a Chinei privind exporturile nu a putut fi utilizată, deoarece structura sa de codificare nu era suficient de precisă pentru a oferi informații utile.

(29)	Datele Eurostat și baza de date menționată la articolul 14 alineatul (6) indicau că nu au fost efectuate importuri de produs în cauză din RPC în cursul PAR; prin urmare, nu a putut fi stabilit dumpingul pe parcursul acestei perioade pe piața Uniunii.

(30)	Calculele privind dumpingul au fost efectuate în contextul existenței unei probabilități de reapariție a dumpingului.

2. Evoluția importurilor în eventualitatea abrogării măsurilor

(31)

Pentru a stabili probabilitatea reapariției dumpingului în eventualitatea abrogării măsurilor, au fost analizate următoarele elemente: (i) nivelurile eventuale de dumping de pe piața Uniunii și din alte țări terțe, (ii) producția și capacitatea de producție din China și (iii) atractivitatea pieței Uniunii.

(32)	În conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, constatările cu privire la probabilitatea reapariției dumpingului prevăzute mai jos au fost stabilite pe baza datelor disponibile, mai precis pe baza surselor menționate în considerentul 28.

(i) Nivelurile eventuale de dumping de pe piața Uniunii și din alte țări terțe

Țară analoagă

(33)

În cadrul anchetei inițiale, tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (TEP) a fost acordat către patru producători-exportatori. Conform articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru restul producătorilor-exportatori va fi stabilită pe baza prețului sau a valorii calculate într-o țară terță cu economie de piață. În acest scop, a trebuit să fie selectată o țară terță cu economie de piață („țara analoagă”).

(34)	În ancheta inițială și în reexaminările precedente, Turcia a fost selectată ca țară analoagă. În avizul de deschidere al prezentei reexaminări, Comisia a propus să se utilizeze Turcia ca țară analoagă.

(35)	Comisia a căutat informații privind producătorii de placaj de okumé din alte potențiale țări analoage și a contactat producători cunoscuți de placaj de okumé din Gabon, Maroc și Elveția și i-a invitat să furnizeze informațiile necesare.

(36)	Doi producători din Gabon și un producător din Maroc s-au manifestat și au furnizat informațiile solicitate. Niciunul dintre producătorii turci nu a cooperat.

(37)

Gabon nu a fost considerat ca fiind o țară analoagă adecvată, dat fiind că producătorii de placaj de okumé locali aveau un avantaj clar prin faptul că beneficiau de materie primă cu mult mai ieftină (7), produsul fabricat în Gabon pentru vânzarea pe piața internă părea a fi de o calitate inferioară, iar piața internă era mică, fără importuri de placaj de okumé și cu o taxă de import de 30 %.

(38)	Marocul a fost considerat drept țară analoagă adecvată deoarece, în pofida taxelor sale la import ridicate, Marocul a efectuat importuri substanțiale de produs similar care se afla în concurență cu produsul fabricat intern.

(39)	Părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile privind această alegere. Nu s-au primit observații.

Valoarea normală

— pentru producătorii-exportatori cărora li s-a acordat TEP în cadrul anchetei inițiale

(40)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 33 de mai sus, în cadrul anchetei inițiale, s-a acordat TEP către patru producători-exportatori. Având în vedere lipsa cooperării, valoarea normală pentru producătorii-exportatori în cauză s-a bazat, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, pe datele disponibile, și anume pe estimarea făcută în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor.

— pentru producătorii-exportatori cărora nu li s-a acordat TEP în cadrul anchetei inițiale

(41)	Un producător din Maroc a cooperat și a prezentat un răspuns la chestionar. În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost stabilită pe baza informațiilor verificate la sediul respectivului producător, după cum se arată mai jos.

(42)	Valoarea normală s-a stabilit pentru ambele tipuri principale de produse descrise în considerentul 22 de mai sus.

(43)

S-a analizat dacă vânzările interne ale produsului similar puteau fi considerate efectuate în cursul normal al unor operațiuni comerciale, conform articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Aceasta s-a efectuat prin stabilirea pentru produsul similar vândut pe piața marocană a proporției de vânzări interne profitabile către clienți independenți, în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(44)	Volumul vânzărilor profitabile pentru produsul similar reprezenta mai puțin de 80 % din volumul total al vânzărilor produsului similar, prin urmare valoarea normală s-a bazat pe prețul intern efectiv, calculat ca medie ponderată doar a vânzărilor profitabile.

Prețul de export

(45)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 28 de mai sus, din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor chinezi, prețul de export s-a bazat pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, adică pe informațiile din cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. Mai precis, prețul de export pentru ambele tipuri principale de produs descrise în considerentul 22 s-a bazat pe mai mult de zece oferte comerciale către piața Uniunii și către alte țări terțe (și anume Bosnia și Herțegovina, Elveția, Turcia, statele din Golf și Norvegia) transmise prin e-mail sau disponibile ca oferte comerciale publice pe diferite site-uri internet din China în cursul PAR, astfel cum figurează în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. Prețurile conținute în ofertele comerciale au fost cuprinse între 313 EUR/m3 și 540 EUR/m3 (CIF). Trebuie remarcat faptul că aceste niveluri ale prețurilor s-au încadrat în același interval ca și nivelul prețurilor placajului de okumé care a făcut obiectul importurilor din China raportate către Eurostat și în baza de date menționată la articolul 14 alineatul (6) după PAR (al treilea trimestru al anului 2016). Deși cantitățile respective au fost marginale, acest nivel al prețurilor confirmă reprezentativitatea ofertelor comerciale ca indicator al prețurilor eventualelor exporturi de placaj de okumé din China.

Comparație

(46)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export stabilite pe o bază franco fabrică pe tipuri de produse astfel cum se descrie în considerentul 22. În cazurile justificate de necesitatea unei comparații echitabile, prețul de export și valoarea normală au fost ajustate pentru a ține seama de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-au efectuat ajustări pentru a ține seama de cheltuielile de transport (intern și maritim) bazate pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, adică pe informațiile din cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor.

Marjă de dumping

(47)	Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată cu prețul de export mediu ponderat stabilit mai sus, pe tipuri de produs, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

— pentru producătorii-exportatori cărora li s-a acordat TEP în cadrul anchetei inițiale

(48)	Pe această bază, marja de dumping medie ponderată, exprimată ca procent din prețul cost, asigurare și navlu („CIF”) la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, a fost de peste 45 % atât pe piața UE, cât și pe piețele altor țări terțe.

— pentru producătorii-exportatori cărora nu li s-a acordat TEP în cadrul anchetei inițiale

(49)	Marja de dumping medie ponderată, exprimată ca procent din prețul cost, asigurare și navlu („CIF”) la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, a fost de peste 100 % atât pe piața UE, cât și pe piețele altor țări terțe.

(ii) Producția și capacitatea de producție din China

Producția din China

(50)	În lipsa cooperării din partea producătorilor chinezi și a oricăror informații disponibile public, producția din RPC a fost stabilită pe baza estimărilor furnizate de solicitant în cererea sa de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor actuale, bazate pe cunoștințele acestuia privind piața.

(51)

Solicitantul a estimat producția de placaj de okumé din China pe baza numărului de trunchiuri de okumé importate în China în 2014 care au fost utilizate pentru producția de placaj. Pe această bază, producția de placaj de okumé a fost estimată a fi între cel puțin 290 000 m3 și cel mult 2,9 milioane m3, în funcție de tipul de produs fabricat, conform descrierii din considerentul 22, și anume placaj „toate straturile din okumé” sau, respectiv, placaj „suprafață okumé”. Aceasta corespunde unei valori de minimum 1,5 până la maximum 15 ori mai mari decât consumul total al Uniunii.

Capacitatea de producție din China

(52)

În lipsa cooperării din partea producătorilor chinezi de placaj de okumé sau a altor informații disponibile cu privire la industria chineză producătoare de placaj de okumé, a fost examinată situația industriei chineze a placajului, în ansamblu, (indiferent de tipul de lemn utilizat), astfel cum s-a procedat în reexaminarea precedentă. În conformitate cu anchetele anterioare, s-a confirmat că placajul este produs de aceleași societăți, cu același echipament, indiferent de tipurile de lemn utilizate. Ancheta de reexaminare precedentă a stabilit, de asemenea, că placajul de okumé este mai profitabil decât alte tipuri de placaj. Prin urmare, în absența măsurilor, este probabil că producătorii chinezi își vor reorienta producția de alte tipuri de placaj către producția de placaj de okumé, care este mai lucrativă.

(53)

Pe această bază, capacitatea de producție semnificativă potențial disponibilă în China este indicată prin volumele producției tuturor tipurilor de placaj, care, conform statisticilor FAO, a fost în valoare de 113 milioane m3 în cursul PAR. Prin urmare, doar o reorientare minoră de la alte tipuri de lemn către okumé este necesară pentru a crește substanțial volumul producției de placaj de okumé, care ar putea fi utilizat pentru exporturi.

(iii) Atractivitatea pieței Uniunii

(54)

Principalul element utilizat pentru a stabili atractivitatea pieței din Uniune în cazul abrogării măsurilor a fost nivelul prețului de export practicat de China față de alte țări terțe în raport cu nivelul prețului de export practicat de China față de Uniune. Ofertele comerciale menționate în considerentul 45 de mai sus pentru piața din Uniune și pentru alte țări terțe au arătat că, în cursul perioadei de anchetă, piața Uniunii a fost, într-adevăr, atractivă, întrucât prețurile de export de placaj de okumé practicate de China pe piața Uniunii au fost mai mari decât prețurile de export chineze către toate celelalte piețe terțe pentru care erau disponibile ofertele comerciale, cu excepția Norvegiei. Mai precis, ofertele de preț de export către piața Uniunii au fost cu aproximativ 30 % mai mari decât cele către Bosnia și Herțegovina și cu aproximativ 40 % mai mari decât cele către Turcia și către statele din Golf. Deoarece nu există statistici disponibile privind volumul exporturilor chineze de placaj de okumé către aceste țări, reprezentativitatea în ceea ce privește volumul, nu a putut fi stabilită. Cu toate acestea, prețul potențial mai ridicat al exporturilor către Uniune ar face ca Uniunea să devină o piață atractivă deoarece exporturile către Uniune ar genera profituri mai mari.

(55)

În plus, taxe antidumping la importurile de placaj din China (8) sunt aplicate în Republica Coreea, Maroc și Turcia, în timp ce Statele Unite ale Americii au emis, în ianuarie 2017, o hotărâre preliminară cu privire la măsurile compensatorii împotriva placajului din China. Prin urmare, producătorii-exportatori chinezi au un acces redus la aceste piețe și vor avea posibilități limitate de a-și exporta producția sau de a-și redirecționa exporturile către aceste piețe. Acest lucru face ca piața Uniunii să fie și mai atractivă pentru importurile de placaj din China.

(56)

Prin urmare, este probabil ca exporturile din China să se reia în volume importante pe piața Uniunii, în cazul abrogării măsurilor, având în vedere capacitatea de producție considerabilă din China care ar putea crește cu ușurință. Trebuie reamintit faptul că, înainte de instituirea măsurilor inițiale, în 2004, volumul vânzărilor Chinei pe piața Uniunii se ridica la 83 606 m3, reprezentând 44 % din consumul Uniunii în cursul PAR actuale.

3. Concluzie privind probabilitatea reapariției dumpingului

(57)

În concluzie, capacitatea de producție considerabilă disponibilă în China, posibilitatea ca producătorii chinezi să-și crească cu ușurință volumele de producție disponibile pentru exporturi, posibilele prețuri ridicate de dumping practicate în alte țări terțe, precum și pe piața Uniunii, precum și atractivitatea pieței Uniunii, indică faptul că abrogarea măsurilor ar conduce, probabil, la reîntoarcerea exporturilor producătorilor-exportatori chinezi pe piața Uniunii la prețuri de dumping și în cantități semnificative. Prin urmare, se consideră că există o probabilitate de reapariție a dumpingului în cazul în care s-ar permite expirarea actualelor măsuri antidumping.

D. DEFINIȚIA INDUSTRIEI UNIUNII

(58)

În cadrul Uniunii, se cunoaște faptul că produsul similar este fabricat de treisprezece producători din Franța, Grecia, Ungaria, Italia și Spania. Producția totală a Uniunii este estimată la 162 000 m3. Producătorii din Uniune care reprezintă producția totală din Uniune constituie industria din Uniune în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(59)	După cum s-a menționat în considerentul 12, a fost selectat un eșantion de cinci producători din Uniune, a căror producție reprezintă 74 % din producția totală a Uniunii în cursul PAR.

E. SITUAȚIA PE PIAȚA UNIUNII

1. Consumul la nivelul Uniunii

(60)	Consumul de placaj de okumé din Uniune a fost stabilit pe baza volumelor de vânzări ale producătorilor reclamanți din Uniune și ale altor producători din Uniune pe piața Uniunii și a volumului importurilor din țări terțe în Uniune pe baza datelor Eurostat.

(61)

În cursul perioadei examinate, consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul la nivelul Uniunii

	2012	2013	2014	PAR
Consumul total (m3)	181 749	176 005	175 652	188 727
Indice (2012 = 100)	100	97	97	104
Sursă: Cererea de reexaminare, Eurostat, răspunsurile verificate la chestionare

(62)

Între 2012 și 2013, consumul Uniunii a scăzut. Între 2012 și 2014, curba descendentă a tendinței s-a stabilizat treptat și s-a orientat către creștere în cursul PAR, reflectând o ușoară îmbunătățire în unele activități industriale. Prin urmare, consumul din Uniune a crescut ușor, cu 4 %, pe parcursul perioadei examinate.

(63)

Totuși, această creștere trebuie privită din perspectiva evoluțiilor apărute în urma reexaminării precedente. Între perioada de anchetă a reexaminării precedente (1 octombrie 2008-30 septembrie 2009) și perioada de anchetă a reexaminării actuale, consumul din Uniune, în ansamblu, a scăzut cu 35 % (de la 291 421 m3 în cursul PAR din reexaminarea precedentă până la 188 727 m3 în cursul PAR din reexaminarea actuală), în pofida tendinței ușor crescătoare înregistrate pe parcursul perioadei examinate actuale. Tendința generală de scădere care, în realitate, începuse deja înainte de reexaminarea precedentă, s-a explicat prin faptul că placajul de okumé a fost înlocuit într-o anumită măsură de alte specii de lemn tropical. În același timp, criza economică și reducerea, în consecință, a anumitor activități industriale, inclusiv în sectoarele construcții, nautism și vehicule comerciale ușoare/pentru turism, au contribuit la tendința descrescătoare a cererii de placaj de okumé în Uniune.

2. Volumul, prețurile și cota de piață a importurilor din RPC

2.1. Volumul și cota de piață a importurilor din RPC

Tabelul 2

Volumul și cota de piață a importurilor din RPC

	2012	2013	2014	PAR
Volumul importurilor (m3)	1 043	0	62	0
Indice (2012 = 100)	100	0	6	0
Cota de piață (%)	0,57	0,00	0,04	0,00
Sursă: Eurostat

(64)

În cursul perioadei examinate în ancheta inițială, cota de piață a importurilor din China a crescut rapid de la, practic, zero până la 18,7 % (9). Ulterior, aceasta a scăzut până la 4,3 % (12 620 m3) (10) în cursul perioadei de anchetă a reexaminării precedente. În cursul perioadei examinate în prezenta reexaminare, importurile din China au încetat, practic, cu excepția anului 2012, când volumele importurilor din China s-au ridicat la aproximativ 1 000 m3.

2.2. Prețurile importurilor și subcotarea prețurilor

Tabelul 3

Prețul mediu al importurilor din RPC și subcotarea prețurilor

	2012	2013	2014	PAR
Preț mediu (EUR/m3)	549	0,00	168	0,00
Indice (2012 = 100)	100	0	31	0
Sursă: Eurostat

(65)

Singurul an în care s-au efectuat cantități semnificative de importuri din China a fost 2012. În cursul anului respectiv, prețul mediu al importurilor din China a fost de 549 EUR/m3, acest preț fiind semnificativ mai mic decât prețurile practicate de industria din Uniune în cursul aceluiași an (756 EUR/m3).

3. Importurile din alte țări terțe

Tabelul 4

Volumul importurilor, cotele de piață și prețurile importurilor din alte țări terțe

	2012	2013	2014	PAR
Gabon	40 467	43 964	41 029	42 711
Indice (2012 = 100)	100	109	101	106
Cota de piață (%)	22,3	25,0	23,4	22,6
Preț mediu (EUR/m3)	628,64	625,76	636,40	645,32
Indice (2012 = 100)	100	100	101	103
Maroc	15 431	7 298	5 182	4 492
Indice (2012 = 100)	100	47	34	29
Cota de piață (%)	8,5	4,1	3,0	2,4
Preț mediu (EUR/m3)	662,27	678,51	696,75	700,81
Indice (2012 = 100)	100	102	105	106
Alte țări terțe (*1)	774	549	1 550	78
Indice (2012 = 100)	100	71	200	10
Cota de piață (%)	0,4	0,3	0,9	0,0
Preț mediu (EUR/m3)	545,80	572,55	576,47	842,50
Indice (2012 = 100)	100	105	106	154
Total alte țări terțe	56 672	51 812	47 761	47 281
Indice (2012 = 100)	100	91	84	83
Cota de piață (%)	31,2	29,4	27,2	25,1
Preț mediu (EUR/m3)	636,66	632,63	641,01	650,92
Indice (2012 = 100)	100	99	101	102
Sursă: Eurostat

(66)

În cursul perioadei examinate, importurile din alte țări terțe au fost efectuate aproape exclusiv din Gabon și Maroc, în timp ce cota importurilor din orice alte țări terțe a fost neglijabilă. Importurile din Gabon și Maroc în Uniune au scăzut în mod continuu, de la 55 899 m3 în 2012 până la aproximativ 47 203 m3 în cursul PAR, adică cu 16 %. Întrucât consumul Uniunii a crescut cu numai 4 % (a se vedea considerentul 62 și tabelul 1), cotele de piață corespunzătoare ale Gabonului și Marocului au scăzut într-o proporție și mai mare, și anume, de la 30,8 % în 2012 până la 25,0 % în cursul PAR, adică cu 5,7 puncte procentuale.

(67)

În perioada examinată în prezenta anchetă, prețurile de import din Gabon și Maroc au fost, în medie, cu 16 % până la 17 % mai mici decât prețurile de vânzare practicate de industria din Uniune pe piața Uniunii (a se vedea tabelul 8). În comparație cu prețurile de import din China înregistrate în 2012 (singurul an din cursul perioadei examinate în care China a exportat cantități semnificative către Uniune), prețurile de import din aceste țări au fost, în medie, cu 16 % mai mari decât prețurile de import din China.

(68)

Mai precis, Gabon este cea mai mare țară terță exportatoare către Uniune. Volumul importurilor din Gabon a crescut de la 40 467 m3 în 2012 până la 42 711 m3 în cursul PAR, și anume cu 6 %. Această creștere a condus la o ușoară creștere a cotei sale de piață de la 22,3 % în 2012 la 22,6 % în cursul PAR, și anume o creștere cu 0,3 puncte procentuale. Prețurile medii de import din Gabon au fost cu 17 % până la 18 % mai mici decât prețurile practicate de industria din Uniune (a se vedea tabelul 8), dar erau mai mari decât prețurile medii de import din China înregistrate în 2012, care este singurul an cu volume semnificative de importuri din această țară pe piața Uniunii. Ele au fost, de asemenea, mai mari decât prețurile potențiale de import din China, stabilite pe baza ofertelor comerciale în cursul PAR menționate în considerentul 45 de mai sus. Prețurile respective au crescut ușor, de la 628,64 EUR/m3 în 2012 până la 645,32 EUR/m3 în cursul PAR, ceea ce corespunde unei creșteri de 3 %.

(69)

În ceea ce privește Marocul, volumul importurilor din această țară a scăzut considerabil în cursul perioadei examinate (de la 15 431 m3 în 2012 până la 4 492 m3 în cursul PAR). Prin urmare, cota de piață a scăzut de la 8,5 % în 2012 până la 2,4 % în cursul PAR. Prețurile de import din Maroc au fost mai ridicate decât prețurile de import din China în 2012 și mai ridicate decât prețurile de import potențiale bazate pe ofertele comerciale în cursul PAR menționate în considerentul 45 de mai sus.

4. Situația economică a industriei Uniunii

4.1. Observații generale

(70)	În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat toți factorii și indicii economici care influențează situația industriei Uniunii.

(71)	Astfel cum s-a menționat în considerentul 12 de mai sus, eșantionarea a fost utilizată pentru determinarea prejudiciului.

(72)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici privind întreaga industrie din Uniune pe baza informațiilor furnizate de către solicitant în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor și a răspunsurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici referitori doar la societățile incluse în eșantion pe baza datelor din răspunsurile la chestionar oferite de producătorii din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(73)	Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, rata de utilizare a capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(74)	Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri.

4.2. Indicatori macroeconomici

4.2.1. Producția, capacitatea de producție și utilizarea capacității

(75)

Totalul producției, al capacității de producție și al utilizării capacității din Uniune a evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Producția, capacitatea de producție și utilizarea capacității

	2012	2013	2014	PAR
Volumul de producție (m3)	143 729	145 002	146 287	147 767
Indice (2012 = 100)	100	101	102	103
Capacitatea de producție (m3)	179 561	182 583	184 388	184 738
Indice (2012 = 100)	100	102	103	103
Gradul de utilizare a capacității (%)	80	79	79	80
Indice (2012 = 100)	100	99	99	100
Sursă: Cererea de reexaminare, răspunsurile verificate la chestionare

(76)

Producția a crescut ușor pe parcursul perioadei examinate, de la 143 729 m3 în 2012 până la 147 767 m3 pe parcursul PAR, mai precis cu 3 %. Această creștere a reflectat ușoara îmbunătățire înregistrată pe piața de desfacere a okumé din Uniune, astfel cum se menționează în considerentul 62. În pofida acestei ușoare creșteri, volumul producției industriei din Uniune a rămas inferior volumelor constatate în perioada de anchetă din ancheta inițială și pe parcursul PAR din reexaminarea precedentă, mai precis sub 267 591 m3. Acest fapt s-a datorat scăderii consumului pe piața de desfacere și faptului că producția se realizează în principal în funcție de comenzi.

(77)

Capacitatea de producție a crescut ușor, în paralel cu volumul producției, de la aproximativ 179 561 m3 în 2012 până la 184 738 m3 în cursul PAR, mai precis cu 3 %. Nivelul acestei capacități este, totuși, considerabil mai mic decât în cadrul reexaminării precedente, și anume cu 68 % mai mic decât nivelul de 577 205 m3 înregistrat în cursul PAR din reexaminarea precedentă. Acest fapt s-a datorat închiderii unui număr de producători de placaj de okumé din Uniune, printre care cel mai mare producător din Uniune, Plysorol și, de asemenea, scăderii producției producătorilor din Uniune a căror activitate continuă.

(78)

Întrucât adaptarea capacității de producție astfel încât să corespundă nivelurilor mai scăzute de consum a avut loc în principal înaintea perioadei examinate, rata de utilizare a capacității a rămas stabilă și s-a menținut la un nivel superior față de nivelurile stabilite în cursul PAR din cadrul reexaminării precedente (41 %) (11).

4.2.2. Volumul de vânzări și cota de piață

(79)

Volumul de vânzări și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul de vânzări și cota de piață

	2012	2013	2014	PAR
Volumul de vânzări (m3)	124 033	124 193	127 829	141 446
Indice (2012 = 100)	100	100	103	114
Cota de piață (%)	68,2	70,6	72,8	74,9
Sursă: Cererea de reexaminare, răspunsurile verificate la chestionare

(80)

Volumul vânzărilor a crescut în cursul perioadei examinate, de la 124 033 m3 în 2012 până la aproximativ 141 446 m3 în cursul PAR, și anume cu 14 %, depășind, prin urmare, creșterea cu 4 % a consumului descrisă în considerentul 62. Prin urmare, creșterea volumului vânzărilor, ținând cont, de asemenea, de scăderea, în paralel, a importurilor din alte țări terțe descrisă în considerentul 66, a condus la o creștere a cotei de piață a industriei din Uniune, de la 68,2 % în 2012 până la 74,9 % pe parcursul PAR. Totuși, această cotă de piață se situează încă sub nivelul de 80,2 % al cotei de piață a industriei din Uniune înregistrate în cursul PAR a reexaminării precedente.

4.2.3. Creșterea economică

(81)	În timp ce consumul din Uniune a crescut cu 4 % în cursul perioadei examinate, volumul vânzărilor industriei din Uniune a crescut într-o proporție mai mare, și anume cu 14 %, ceea ce a dus la o creștere a cotei de piață cu 6,7 puncte procentuale.

4.2.4. Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(82)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

	2012	2013	2014	PAR
Numărul de angajați	543	480	470	492
Indice (2012 = 100)	100	88	87	91
Productivitate (m3/angajat)	265	302	311	300
Indice (2012 = 100)	100	114	118	113
Sursă: Cererea de reexaminare, răspunsurile verificate la chestionare

(83)

Ocuparea forței muncă a industriei din Uniune, în ansamblu, a scăzut cu 13 % din 2012 până în 2014, iar apoi a crescut ușor (cu 4 %) între 2014 și PAR. În ansamblu, în perioada examinată, aceasta a scăzut cu 9 %. Ca urmare a încetării activității și a restructurării unor societăți, nivelul ocupării forței de muncă în perioada examinată a fost de numai aproximativ jumătate din nivelul stabilit pentru PAR din reexaminarea precedentă (983 de persoane).

(84)

Astfel cum se explică în considerentul 76, volumul producției a crescut cu 3 % în cursul perioadei examinate. Prin urmare, productivitatea, măsurată în producție anuală (metri cubi) per persoană angajată, a crescut cu 13 % în cursul perioadei examinate. Aceasta reflectă faptul că producția a crescut ușor, în timp ce nivelul ocupării forței de muncă a scăzut. Aceasta este o indicație a eficienței sporite și a rezultatelor obținute din restructurarea producătorilor din Uniune.

4.2.5. Amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare

(85)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 29, nu au fost efectuate importuri de produs în cauză din RPC în cursul PAR. Prin urmare, nu a putut fi stabilită existența unui dumping în această perioadă pe piața Uniunii, iar amploarea marjei de dumping nu a putut fi evaluată. Prin urmare, nu a existat, de asemenea, nicio presiune asupra prețurilor de pe piața Uniunii în cursul perioadei examinate. Pe această bază, măsurile antidumping în vigoare au fost, în general, eficace.

4.3. Indicatori microeconomici

4.3.1. Prețuri și factori care afectează prețurile

(86)

Prețurile de vânzare medii practicate de industria Uniunii în cazul clienților neafiliați din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Prețuri medii de vânzare și costuri unitare

	2012	2013	2014	PAR
Prețul de vânzare unitar mediu în Uniune (EUR/m3)	756	760	771	780
Indice (2012 = 100)	100	101	102	103
Cost de producție unitar (EUR/m3)	783	762	759	778
Indice (2012 = 100)	100	97	97	99
Sursă: Răspunsurile verificate la chestionare

(87)

Prețul de vânzare unitar mediu practicat de industria Uniunii în cazul clienților neafiliați din Uniune a crescut cu 3 % pe parcursul perioadei examinate. Aceste niveluri ale prețurilor au fost, cu toate acestea, mai mici decât cele observate în ancheta de reexaminare precedentă, când crescuseră de la 786 EUR/m3 în 2006 până la 887 EUR/m3 în cursul PAR, atingând un maximum de 930 EUR/m3 în 2008 (12).

(88)	În cursul perioadei examinate, costul unitar de producție a scăzut ușor, cu 1 %.

(89)

Comisia a stabilit că industria din Uniune s-a adaptat la deteriorarea situației de pe piață prin reducerea capacității și a costului său de producție în raport cu PAR din reexaminarea precedentă. Astfel cum se explică în considerentul 77, acest fapt a condus la încetarea activității unor producători mari din Uniune și la reduceri ale producției înainte de perioada examinată, precum și la îmbunătățiri în ceea ce privește productivitatea în cursul perioadei examinate, astfel cum se descrie în considerentul 84.

4.3.2. Costurile cu forța de muncă

(90)

Costurile medii cu forța de muncă ale industriei din Uniune au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 9

Costurile cu forța de muncă

	2012	2013	2014	PAR
Costurile medii cu forța de muncă per angajat (EUR)	32 266	33 259	33 516	32 638
Indice (2012 = 100)	100	103	104	101
Sursă: Răspunsurile verificate la chestionare

(91)	Între 2012 și PAR, costurile medii cu forța de muncă per angajat pentru producătorii din Uniune incluși în eșantion au fost stabile. Ele au înregistrat doar o ușoară creștere, cu 1 %.

4.3.3. Stocurile

(92)

Nivelurile stocurilor industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate astfel:

Tabelul 10

Stocuri

	2012	2013	2014	PAR
Stocuri finale (în m3)	10 172	10 780	12 060	7 661
Indice (2012 = 100)	100	106	119	75
Stocuri finale ca procent din producție	9	9	10	7
Indice (2012 = 100)	100	106	117	73
Sursă: Răspunsurile verificate la chestionare

(93)

În general, astfel cum s-a constatat și în cursul anchetei inițiale, placajul de okumé se produce la comandă și, prin urmare, nivelurile stocurilor sunt, de regulă, scăzute. Cu toate acestea, nivelurile stocurilor au crescut în cursul perioadei examinate din cadrul reexaminării precedente, ajungând la 6 589 m3 în cursul PAR din reexaminarea precedentă, ca urmare a scăderii volumelor de vânzări. În cursul perioadei examinate în prezenta reexaminare, acestea s-au menținut, totuși, la un nivel relativ ridicat și au scăzut doar în cursul PAR actuale. În orice caz, ele s-au menținut peste nivelul care ar putea în mod rezonabil să fie considerat că reflectă cantitățile de mărfuri vândute, dar încă nelivrate.

(94)	Stocurile finale totale au scăzut cu 25 % pe parcursul perioadei examinate. Stocurile finale ca procent din producție au scăzut de la 9 % în 2012 la 7 % în cursul PAR, și anume cu 2 puncte procentuale.

4.3.4. Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri

Tabelul 11

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor, capacitatea de mobilizare a capitalului

	2012	2013	2014	PAR
Rentabilitatea vânzărilor în Uniune către clienți neafiliați (% din cifra de afaceri din vânzări)	– 3,5	– 0,2	1,6	0,3
Indice (2012 = 100)	100	195	247	208
Fluxul de lichidități (EUR)	2 212 306	3 019 172	3 020 670	1 614 559
Indice (2012 = 100)	100	136	137	73
Investiții (EUR)	665 967	3 052 041	9 226 166	1 991 786
Indice (2012 = 100)	100	458	1 385	299
Randamentul investițiilor (%)	– 8,2	– 0,4	3,9	0,7
Indice (2012 = 100)	100	195	247	208
Sursă: Răspunsurile verificate la chestionare

(95)

Comisia a stabilit rentabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective. În cursul perioadei examinate, rentabilitatea industriei din Uniune a fost foarte scăzută. Ea a fost negativă la începutul perioadei examinate și a devenit doar ușor pozitivă în 2014 și în cursul PAR. În total, rentabilitatea industriei din Uniune a crescut de la -3,5 % în 2012 până la 0,3 % în cursul PAR. Acest nivel este semnificativ mai mic decât cel constatat în cursul reexaminării precedente, când a variat între 4,3 % și 9,8 %. Astfel cum s-a explicat în considerentele 86-89 de mai sus, îmbunătățirea rentabilității s-a datorat unei ușoare creșteri a prețurilor de vânzare și a volumelor de vânzări și, de asemenea, unei ușoare scăderi a costului de producție, care, la rândul ei, s-a datorat în special îmbunătățirii productivității.

(96)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea industriei Uniunii de a-și autofinanța activitățile. Fluxul de lichidități a crescut între 2012 și 2014 și a scăzut pe parcursul PAR, ajungând la niveluri mai scăzute decât cel înregistrat în 2012. În general, în termeni absoluți, fluxul de numerar s-a situat la un nivel scăzut pe întreg parcursul perioadei examinate și a fost cu mult mai mic decât în cursul perioadei examinate în reexaminarea precedentă, când a variat între 10,5 milioane EUR și 15,9 milioane EUR. Nivelul scăzut al fluxului de numerar este în concordanță cu rentabilitatea scăzută observată pe întreg parcursul perioadei examinate în actuala reexaminare.

(97)

Ca urmare a restrângerii industriei din Uniune, investițiile de la începutul perioadei examinate (2012) au fost la un nivel foarte scăzut și semnificativ sub nivelurile observate în cursul reexaminării precedente, precum și sub nivelul necesar pentru a compensa deprecierea activelor fixe. Acestea au atins niveluri comparabile cu reexaminarea precedentă (între 3,6 milioane EUR și 8,1 milioane EUR) în anii 2013 și 2014, dar s-au redus din nou în cursul PAR a anchetei actuale.

(98)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat în procente din valoarea contabilă netă a activelor fixe. La fel ca în cazul celorlalți indicatori financiari, randamentul investițiilor rezultat din producerea și din vânzarea produsului similar a fost negativ în 2012 și în 2013, dar a fost ușor pozitiv în 2014 și în cursul PAR, urmând tendința rentabilității. În total, randamentul investițiilor a crescut de la -8,2 % până la 0,7 % în cursul perioadei examinate.

(99)

În ceea ce privește capacitatea de a mobiliza capitaluri, profitul scăzut înregistrat de industria din Uniune și capacitatea sa redusă de a genera lichidități au determinat o creștere foarte mică a fondurilor generate la nivel intern. Prin urmare, capacitatea de a mobiliza capitaluri s-a deteriorat în perioada ulterioară reexaminării precedente. În unele cazuri, acest fapt a avut un impact asupra capacității de a face investiții.

5. Concluzie privind prejudiciul

(100)

Analiza a arătat că industria din Uniune era într-o situație vulnerabilă. Ca urmare a scăderii consumului de pe piața Uniunii în perioada ulterioară reexaminării precedente, astfel cum s-a descris în considerentul 62, industria din Uniune a fost obligată să se adapteze la deteriorarea condițiilor pieței, care s-au îmbunătățit abia în cursul PAR. Uniunea a reacționat prin restructurarea și restrângerea semnificativă a industriei în domeniu, ceea ce a dus la încetarea activității unor producători din Uniune, o pierdere semnificativă de locuri de muncă, precum și o scădere semnificativă a capacității de producție și a volumului producției în comparație cu reexaminarea precedentă. Aceste eforturi au început să aibă un impact pozitiv spre sfârșitul perioadei examinate în actuala reexaminare, când productivitatea, vânzările, cota de piață și rentabilitatea industriei din Uniune au crescut din nou. Cu toate acestea, procesul de redresare a industriei din Uniune este lent și încă într-o etapă foarte timpurie, întrucât profitul obținut în cursul PAR a fost foarte scăzut în comparație cu cel obținut în cursul perioadei examinate în reexaminarea precedentă.

F. PROBABILITATEA REAPARIȚIEI SAU A CONTINUĂRII PREJUDICIULUI

(101)

Concluzia reexaminării precedente a indicat că este probabil ca expirarea măsurilor să determine reapariția prejudiciului pentru industria din Uniune cauzat de importurile de produs în cauză care fac obiectul unui dumping din China (13).

(102)

Ulterior reexaminării precedente, situația de pe piața de desfacere a placajului de okumé a Uniunii s-a deteriorat, înregistrându-se o scădere a consumului, astfel cum se indică în considerentul 63 de mai sus. Prin urmare, tendința de redresare observată în cadrul reexaminării precedente se inversase ulterior, iar industria din Uniune înregistrase o serie de încetări ale activității. Numai în cursul ultimilor doi ani ai perioadei examinate de actuala reexaminare, industria din Uniune a reînceput să înregistreze profit, care era în continuare foarte scăzut, situându-se doar cu puțin deasupra pragului de rentabilitate pe parcursul PAR.

(103)

Actuala reexaminare a arătat că industria din Uniune este într-o situație vulnerabilă. Prin urmare, industria din Uniune va fi deosebit de vulnerabilă în cazul în care importuri din China, la preț scăzut și care fac obiectul unui dumping, ar pătrunde din nou pe piața Uniunii. Prin urmare, este foarte probabil ca prejudiciul material să reapară în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. O serie de elemente susțin această evaluare.

(104)

În primul rând, astfel cum se descrie în considerentele 52 și 53 de mai sus, având în vedere capacitățile de producție considerabile ale producătorilor-exportatori chinezi, capacitatea de producție neutilizată semnificativă estimată în China, precum și atractivitatea pieței Uniunii, este probabil că, în lipsa măsurilor, importurile din China vor reîncepe să fie efectuate în cantități substanțiale. Ca o indicație privind posibilitatea ca producătorii-exportatori chinezi să își crească rapid producția și exporturile de placaj de okumé, se reamintește că, în cursul anchetei inițiale, producătorii-exportatori chinezi au reușit să își mărească exporturile către piața Uniunii de la aproximativ 9 500 m3 până la peste 83 500 m3 în mai puțin de trei ani (din 2001 până la jumătatea anului 2003).

(105)

Nu au fost găsite elemente care să indice că lemnul de okumé utilizat în producția de placaj a fost înlocuit în mod stabil de lemnul altor specii de arbori. Ancheta a constatat că producătorii chinezi utilizează încă okumé pentru producerea de placaj, astfel cum s-a demonstrat în considerentul 51 de mai sus, având în vedere volumul de producție de placaj de okumé semnificativ disponibil în China. Datorită taxelor antidumping în vigoare, importurile din China aproape au încetat în cursul perioadei examinate, cu toate acestea, astfel cum a fost confirmat de anchetă, a existat cerere de placaj de okumé pe piața Uniunii în cursul aceleiași perioade.

(106)

În al doilea rând, în ceea ce privește nivelul prețului probabil la care producătorii-exportatori chinezi ar exporta pe piața Uniunii, deoarece nu au existat importuri din China în timpul PAR, acesta s-a bazat pe ofertele comerciale către piața din Uniune și către alte țări terțe, furnizate în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, conform descrierii din considerentul 45. Pe această bază, prețurile ar varia între 313 EUR/m3 și 540 EUR/m3. Reprezentativitatea acestor indicații de prețuri a fost confirmată de nivelul prețurilor raportate în baza de date menționată la articolul 14 alineatul (6) după PAR din reexaminarea actuală, astfel cum se menționează în considerentul 45.

(107)

Pe această bază, prețurile de import din China ar subcota prețurile industriei din Uniune cu peste 100 %, în medie.

(108)

În eventualitatea probabilă în care importurile din China ale produsului în cauză ar reintra în cantități semnificative pe piața Uniunii la prețuri care fac obiectul unui dumping, care ar fi considerabil mai mici decât prețurile practicate de industria din Uniune, industria din Uniune nu ar fi în măsură să își mențină nivelul prețurilor actuale. Această scădere probabilă a prețurilor ar pune, într-adevăr, în pericol redresarea actuală, încă slabă, a industriei din Uniune, iar industria din Uniune ar înregistra pierderi foarte rapid.

(109)

În plus, industria din Uniune ar fi pierde rapid vânzări și cotă de piață pe piața Uniunii și, prin urmare, producția ar scădea. Ca urmare, rata de utilizare a capacității, care a revenit la niveluri acceptabile numai după un proces semnificativ de restructurare, ar scădea din nou. Această evoluție ar conduce, probabil, la alte încetări de activitate a unor producători din Uniune. De fapt, ținând seama de situația încă fragilă a industriei din Uniune, nu este exclus ca însăși existența acestei industrii în Uniune să fie pusă în pericol.

(110)

Pe baza celor arătate, se concluzionează că, în cazul în care măsurile ar fi lăsate să expire, există o probabilitate a reapariției rapide a prejudiciului material rezultat din reluarea importurilor de produs în cauză din China care fac obiectul unui dumping.

G. INTERESUL UNIUNII

1. Observații preliminare

(111)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă menținerea măsurilor existente împotriva Chinei ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, printre care cele ale industriei, ale importatorilor și ale utilizatorilor din Uniune.

2. Interesul industriei din Uniune

(112)

Menținerea măsurilor de antidumping la importurile produsului în cauză din China ar crește șansele ca industria din Uniune să atingă un nivel rezonabil de rentabilitate, întrucât ar permite industriei din Uniune să își mențină propriile prețuri la niveluri rezonabile, care să-i acopere costurile de producție. Măsurile i-ar împiedica pe producătorii-exportatori chinezi să își sporească în mod substanțial volumul exporturilor la prețuri mici, care fac obiectul unui dumping și, prin urmare, să elimine industria din Uniune de pe piață. Într-adevăr, există, în mod clar, probabilitatea reapariției dumpingului prejudiciabil în cantități substanțiale, la care industria din Uniune nu ar putea face față, în special având în vedere situația sa vulnerabilă ca urmare a degradării situației de pe piață. Măsurile ar permite industriei din Uniune să își consolideze redresarea economică și să își îmbunătățească indicatorii economici și financiari, în vederea obținerii unei rentabilități stabile și corespunzătoare. Pe de altă parte, în cazul în care măsurile ar fi lăsate să expire, însăși existența industriei din Uniune ar fi pusă în pericol, conducând la încetarea activității unor societăți și la pierderea de locuri de muncă pe piața Uniunii.

(113)

Prin urmare, se constată că menținerea unor măsuri antidumping împotriva Chinei ar fi, în mod clar, în interesul industriei din Uniune.

3. Interesul importatorilor

(114)

Aproximativ 36 de importatori/utilizatori potențiali cunoscuți au fost contactați în etapa de deschidere a anchetei și au fost invitați să ofere detalii cu privire la activitatea lor și să completeze, dacă este cazul, formularul de eșantionare destinat importatorilor neafiliați anexat la avizul de deschidere.

(115)

Treisprezece importatori au transmis formularul de eșantionare. Toți au indicat că nu au importat placaj de okumé din China.

(116)

În absența oricărui element de probă care să indice că măsurile antidumping în vigoare au afectat în mod considerabil importatorii, se concluzionează că importatorii din Uniune nu vor fi afectați în mod semnificativ de continuarea măsurilor.

(117)

În ceea ce privește utilizatorii, cei mai importanți sunt cei din sectorul construcțiilor, din sectoare industriale cum ar fi cel al transporturilor și cel maritim, precum și din alte sectoare de producție, cum ar fi cel de mobilier. Aceste sectoare acoperă aproximativ 80 % din consumul de placaj de okumé, în conformitate cu cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. Alți mari utilizatori sunt producătorii industriali de produsele mobile, cum ar fi transportul rutier, feroviar și transportul maritim și transportul pe verticală (ascensoare).

(118)

Niciunul dintre utilizatorii contactați în etapa de deschidere a anchetei nu a prezentat observații. În plus, niciun operator nu s-a făcut cunoscut după publicarea avizului de deschidere.

(119)

Deși nu sunt cunoscute asociații de utilizatori ai placajului de okumé, Comisia a contactat „Organizația Europeană a Consumatorilor” și a invitat-o să-și facă cunoscute punctele de vedere. Nu s-au primit observații.

(120)

În plus, niciun alt utilizator sau asociație nu a prezentat observații.

(121)

Pe baza informațiilor de mai sus, Comisia a concluzionat că menținerea măsurilor nu ar avea un impact negativ semnificativ asupra utilizatorilor din Uniune.

4. Concluzie privind interesul Uniunii

(122)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive întemeiate pentru care menținerea măsurilor cu privire la importurile de placaj de okumé originar din China să nu fie în interesul Uniunii.

H. MĂSURI ANTIDUMPING

(123)

Având în vedere considerațiile de mai sus, rezultă că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, ar trebui menținute măsurile antidumping aplicabile importurilor de placaj de okumé originar din China, instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 82/2011.

(124)

Ratele taxelor antidumping specificate în prezentul regulament în mod individual pentru societăți se aplică numai importurilor de produs în cauză fabricat de societățile respective și, deci, de către entitățile juridice specifice menționate. Importurile produsului în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod expres în partea dispozitivă a prezentului regulament cu denumirea și adresa acesteia, inclusiv entitățile afiliate societăților menționate în mod expres, nu pot beneficia de aceste niveluri și vor fi supuse taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(125)

Orice cerere de aplicare a acestor niveluri individuale ale taxei antidumping (de exemplu, în urma unei schimbări de denumire a entității sau în urma creării de noi entități de producție sau de vânzare) ar trebui adresată de îndată Comisiei și trebuie să conțină toate informațiile utile privind, în special, orice modificare a activităților societății legate de producție, de vânzări interne și de vânzări la export care rezultă, de exemplu, în urma acestei schimbări de denumire a entității sau în urma creării acestor noi entități de producție sau de vânzare. După caz, regulamentul va fi modificat în consecință prin actualizarea listei de societăți care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(126)

Pentru a reduce la minimum riscurile de eludare datorate diferenței mari existente în privința nivelurilor taxei, se consideră că este nevoie de măsuri speciale în acest caz pentru a asigura aplicarea adecvată a taxei antidumping. Printre aceste măsuri speciale se numără prezentarea către autoritățile vamale din statele membre a unei facturi comerciale valabile, care respectă cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de o astfel de factură trebuie să facă obiectul taxei antidumping aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(127)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri mai scăzute ale taxelor individuale cresc semnificativ în volum după instituirea măsurilor în cauză, o astfel de creștere a volumului ar putea fi considerată ca fiind în sine o modificare a configurației schimburilor comerciale ca urmare a instituirii de măsuri în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, poate fi inițiată o anchetă anticircumvenție. Ancheta poate să examineze, inter alia, necesitatea eliminării nivelurilor taxelor individuale și, în consecință, instituirea unei taxe la nivel național.

(128)

Comitetul înființat prin articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036 nu a emis un aviz,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1) Se instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de placaj de okumé, definit ca placaj constituit exclusiv din foi de lemn cu o grosime individuală care nu depășește 6 mm, având cel puțin un strat extern din okumé neacoperit cu o peliculă permanentă din alte materiale, care se încadrează în prezent la codul NC ex 4412 31 10 (cod TARIC 4412311010), originar din Republica Populară Chineză.

(2) Nivelul taxei antidumping aplicabile prețului net franco la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, pentru produsele descrise la alineatul (1) și fabricate de societățile enumerate mai jos se stabilește după cum urmează:

Societatea	Nivelul taxei vamale	Codul adițional TARIC
Nantong Zongyi Plywood Co. Ltd Xingdong Town, Tongzhou City, Jiangsu Province, Republica Populară Chineză	9,6 %	A526
Zhejiang Deren Bamboo-Wood Technologies Co. Ltd Linhai Economic Development Zone, Zhejiang, Republica Populară Chineză	23,5 %	A527
Zhonglin Enterprise (Dangshan) Co. Ltd Xue Lou Miao Pu, Dangshan County, Anhui Province 235323, Republica Populară Chineză	6,5 %	A528
Jiaxing Jinlin Lumber Co. Ltd North of Ganyao Town, Jiashan, Zhejiang Province, Republica Populară Chineză	17 %	A529
Toate celelalte societăți	66,7 %	A999

(3) Aplicarea nivelurilor individuale ale taxelor specificate pentru societățile menționate la alineatul (2) este condiționată de prezentarea la autoritățile vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile, pe care trebuie să figureze o declarație datată și semnată de un reprezentant oficial al entității care emite respectiva factură, identificat prin numele și funcția acestuia, redactată după cum urmează: „Subsemnatul (Subsemnata) certific faptul că (volumul) de placaj de okumé vândut la export în Uniunea Europeană, vizat de prezenta factură, a fost produs de către (denumirea și adresa societății) (cod adițional TARIC) în (țara în cauză). Declar că informațiile furnizate în prezenta factură sunt complete și corecte.” În cazul în care nu se prezintă o astfel de factură, se aplică nivelul taxei aplicabil pentru „toate celelalte societăți”.

(4) Cu excepția cazului în care se prevede altfel, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 5 aprilie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 176, 30.6.2016, p. 21.

(2) Regulamentul (CE) nr. 1942/2004 al Consiliului din 2 noiembrie 2004 de instituire a unui drept antidumping definitiv și de percepere definitivă a dreptului provizoriu instituit la importurile de placaj de okumé originar din Republica Populară Chineză (JO L 336, 12.11.2004, p. 4.).

(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 82/2011 al Consiliului din 31 ianuarie 2011 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de placaj de okumé originar din Republica Populară Chineză, ca urmare a unei reexaminări a măsurilor care urmează să expire în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009, și de încheiere a unei reexaminări intermediare parțiale în temeiul articolului 11 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 (JO L 28, 2.2.2011, p. 1).

(4) Aviz de expirare iminentă a anumitor măsuri antidumping (JO C 161, 14.5.2015, p. 8).

(5) Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (JO L 343, 22.12.2009, p. 51). Acest regulament a fost abrogat prin Regulamentul (UE) 2016/1036.

(6) Aviz de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor de placaj de okumé originar din Republica Populară Chineză (JO C 34, 29.1.2016, p. 5.).

(7) Okumé este un arbore tropical care crește în principal în Gabon și, într-o mai mică măsură, în Guineea Ecuatorială și în Camerun.

(8) Codul SA 4412 31.

(9) A se vedea considerentul 77 din Regulamentul (CE) nr. 988/2004 al Comisiei din 17 mai 2004 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de okumé originar din Republica Populară Chineză (JO L 181, 18.5.2004, p. 5.).

(10) A se vedea considerentele 42 și 43 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 82/2011.

(*1) Cu excepția Gabonului și a Marocului

(11) A se vedea considerentul 50 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 82/2011.

(12) A se vedea considerentul 53 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 82/2011.

(13) A se vedea considerentele 64-72 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 82/2011.

6.4.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 92/68

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/649 AL COMISIEI

din 5 aprilie 2017

de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Republica Populară Chineză

COMISIA UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

întrucât:

1. PROCEDURA

1.1. Măsuri provizorii

(1)

La 7 octombrie 2016, Comisia Europeană („Comisia”) a impus o taxă antidumping provizorie asupra importurilor de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, chiar în rulouri (inclusiv produse „tăiate la lungime” și „benzi înguste”) simplu laminate la cald, neplacate și neacoperite („produsul în cauză”) originare din Republica Populară Chineză („RPC”) prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1778 al Comisiei (2) („regulamentul provizoriu”).

(2)

Ancheta a fost inițiată la 13 februarie 2016 (3) în urma unei plângeri depuse la data de 4 ianuarie 2016 de către Asociația Europeană a Oțelului (denumită în continuare „Eurofer” sau „reclamantul”) în numele unor producători care reprezintă peste 90 % din producția totală a Uniunii de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate.

(3)

În conformitate cu considerentul 23 din regulamentul provizoriu, ancheta privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2015 și 31 decembrie 2015 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2012 și sfârșitul perioadei de anchetă („perioada examinată”).

(4)

Așa cum s-a menționat în considerentul 3 din regulamentul provizoriu, Comisia a lansat, de asemenea, următoarele două anchete:

(a)	la 13 mai 2016 (4), o anchetă antisubvenție privind importurile de aceleași produse originare din Republica Populară Chineză;

(b)	la 7 iulie 2016 (5), o anchetă antidumping privind importurile de aceleași produse originare din Brazilia, Iran, Rusia, Serbia și Ucraina.

1.2. Înregistrare

(5)

Așa cum s-a menționat în considerentul 4 din regulamentul provizoriu, la 5 aprilie 2016, reclamantul a prezentat o cerere de înregistrare a importurilor de produse în cauză din RPC. La 2 iunie 2016, reclamantul a actualizat cererea, furnizând date financiare mai recente, însă, la 11 august 2016, a retras-o.

1.3. Procedura ulterioară

(6)

În urma comunicării faptelor și a considerentelor esențiale pe baza cărora s-a decis instituirea unei taxe antidumping provizorii (denumită în continuare „comunicarea constatărilor provizorii”), mai multe părți interesate au prezentat declarații scrise. Părțile care au adresat o cerere în acest sens au avut posibilitatea de a fi audiate.

(7)

Așa cum s-a prezentat în detaliu începând de la considerentul 135 și următoarele, una dintre părțile interesate a fost invitată de către serviciile Comisiei să solicite intervenția consilierului-auditor pentru anumite proceduri comerciale („consilierul-auditor”) cu privire la exactitatea calculelor provizorii și la dreptul său de a accesa informații confidențiale. Audierea a avut loc la 7 februarie 2017.

(8)

Comisia a continuat să caute și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru constatările sale finale. Pentru a avea la dispoziție date mai cuprinzătoare cu privire la costul de producție din Uniune (pe tip de produs pe trimestru din perioada de anchetă), producătorilor din Uniune incluși în eșantion li s-au solicitat date suplimentare. Toți producătorii din Uniune incluși în eșantion au transmis informațiile solicitate.

(9)

Comisia a comunicat tuturor părților faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționează să impună o taxă compensatorie definitivă asupra importurilor în Uniune de produs în cauză. Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în cursul căreia au putut formula observații cu privire la comunicarea constatărilor definitive.

(10)	Observațiile prezentate de părțile interesate au fost examinate și, după caz, luate în considerare.

1.4. Produsul în cauză și produsul similar

(11)	Considerentul 24 din regulamentul provizoriu stabilește definiția provizorie a produsului în cauză.

(12)

Considerentele 29-35 din regulamentul provizoriu prezintă cererea formulată de către un producător-exportator chinez și un importator de a se exclude oțelul de scule și oțelurile rapide din definiția produsului, precum și motivele pentru care Comisia a exclus provizoriu oțelul de scule și oțelurile rapide din definiția produsului.

(13)

În urma comunicării constatărilor definitive, reclamantul a reiterat observația conform căreia această cerere nu era întemeiată și că există un risc de eludare dacă aceste cereri ar fi acceptate de către Comisie. Comisia a luat act de faptul că a avut deja în vedere riscul de eludare în etapa provizorie. Așa cum s-a prezentat în considerentul 34 din regulamentul provizoriu, aceasta a constatat că importurile de oțel de scule și oțeluri rapide reprezintă, ca volum, aproximativ 1,25 % din totalul importurilor din China în cursul anului 2015 și că acestea sunt încadrate la coduri NC specifice diferite. Mai mult, Comisia nu a primit nicio dovadă care să indice o schimbare la nivelul configurației schimburilor comerciale după impunerea de măsuri provizorii, sugerând existența unei posibile eludări.

(14)	Din motivele prezentate în considerentele 32-34 din regulamentul provizoriu și în lipsa unor date sau dovezi noi, Comisia și-a menținut decizia de a exclude oțelul de scule și oțelurile rapide din definiția produsului.

(15)

Considerentele 36-37 din regulamentul provizoriu prezintă cererea formulată de un utilizator italian de a se exclude anumite alte tipuri de produse din definiția produsului. Așa cum s-a menționat în considerentele 38 și 39 din regulamentul provizoriu, Comisia a respins provizoriu aceste cereri, însă a afirmat că va examina în continuare această cerere de excludere de produse. În urma comunicării constatărilor provizorii, acest utilizator italian și-a reiterat cererea.

(16)	În timpul unei vizite de verificare la fața locului la sediul societății, Comisia a căutat să clarifice aspectele aduse în discuție de către acest utilizator.

(17)	Însă utilizatorul nu a prezentat niciun element nou în cursul acestor discuții. Ca atare, Comisia a respins aceste solicitări și a confirmat concluziile formulate în considerentele 38 și 39 din regulamentul provizoriu.

(18)

În urma comunicării constatărilor definitive, utilizatorul italian a solicitat din nou excluderea tipurilor de oțel fără interstiții (IF), a tipurilor de oțel dual phase, a tipurilor de oțel cu conținut ridicat de carbon și a tipurilor de oțel fără grăunți orientați din definiția produsului în cauză. Acest utilizator a făcut referire la o discuție cu anchetatorii Comisiei, în cadrul căreia utilizatorul pretinde că funcționarii Comisiei ar fi acceptat faptul că există o diferență în ceea ce privește caracteristicile chimice și utilizările finale dintre tipurile de produs în cauză „obișnuite” și cele de calitate superioară. Mai mult decât atât, acest utilizator a făcut referire la alte două anchete în care Comisia ar fi decis să excludă anumite tipuri de produs. În primul caz, a fost vorba despre o anchetă privind combaterea eludării cu privire la anumite tipuri de folii de aluminiu provenite din Republica Populară Chineză pe baza unei presupuse modificări ușoare a produsului. În acest caz, se presupune că un anumit tip de folie de aluminiu utilizată ulterior în industria de prelucrare a fost exclus din extinderea produsului ușor modificat (6). În al doilea caz, a fost vorba despre o anchetă cu privire la anumite tipuri de oțel rezistente la coroziune (ORC) originare din Republica Populară Chineză (7), în care sfera produsului a fost definită cu excluderea gradelor pentru autovehicule din domeniul de aplicare al măsurătorilor.

(19)

Comisia a respins această solicitare. În primul rând, întâlnirea care a avut loc la sediul societății a constat într-un schimb de informații pentru clarificarea unor aspecte aduse în discuție de către utilizator. Utilizatorul nu poate avea așteptări legitime în urma unei astfel de întâlniri informale. Mai mult decât atât, contrar celor afirmate de către utilizator, anchetatorii Comisiei nu au fost niciodată de acord că există o diferență între anumite tipuri de produs în cauză sub aspectul caracteristicilor chimice și al utilizărilor finale. În al doilea rând, este adevărat că descrierea actuală a codurilor NC ale produsului în cauză cuprinde o varietate amplă de tipuri din perspectiva calității. Cu toate acestea, producția de tipuri de produs în cauză de calitate superioară atât de către producători din Uniune, cât și de către producători-exportatori este inerentă procesului de producție a produsului în cauză, iar tipurile de calitate superioară sunt realizate din același material de bază și cu ajutorul acelorași utilaje de producție. Prin urmare, un astfel de argument nu este suficient pentru a determina excluderea solicitată de către utilizator. În al treilea rând, cele două cazuri la care se referă utilizatorul se află în curs de examinare și nu au fost desprinse concluziile finale. În plus, unul dintre aceste cazuri (cazul privind un anumit tip de folie de aluminiu) vizează combaterea eludării și, prin urmare, nu este relevant. În al patrulea rând, în cazul diferitelor tipuri de produs în cauză, inclusiv așa-numitele tipuri de calitate superioară, nu este posibilă identificarea diferenței dintre numeroasele tipuri de produs în cauză doar pe baza controlului vizual și, prin urmare, o excludere ar fi imposibil de gestionat de către autoritățile vamale. În al cincilea rând, în multe cazuri, produsele nu pot fi diferențiate nici prin analiza chimică sau încercările la nivel de microstructură, deoarece astfel de caracteristici specifice apar doar ulterior, în cadrul procesului de laminare la rece. În concluzie, aceste tipuri de o calitate relativ mai bună se încadrează, de asemenea, integral în definiția produsului în cauză și nu s-au adus argumente convingătoare pentru a le exclude din definiția produsului în cauză.

(20)	În absența altor observații referitoare la definiția produsului și la produsul similar, s-au confirmat concluziile formulate în considerentele 24-28 din regulamentul provizoriu.

(21)

Astfel, produsul în cauză este definit ca reprezentând anumite produse plate laminate din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, chiar în rulouri (inclusiv produse „tăiate la lungime” și „benzi înguste”), simplu laminate la cald, neplacate și neacoperite, originare din RPC.

Produsul în cauză nu include:

—	produsele din oțel inoxidabil și produsele din oțeluri cu siliciu numite „magnetice” cu grăunți orientați;

—	produsele din oțel de scule și oțeluri rapide;

—	produsele, altfel decât în rulouri, fără modele în relief, cu o grosime de peste 10 mm și o lățime de cel puțin 600 mm; și

—	produsele, altfel decât în rulouri, fără modele în relief, cu o grosime de cel puțin 4,75 mm și cel mult 10 mm și cu o lățime de cel puțin 2 050 mm.

Produsul în cauză se încadrează în prezent la codurile NC 7208 10 00, 7208 25 00, 7208 26 00, 7208 27 00, 7208 36 00, 7208 37 00, 7208 38 00, 7208 39 00, 7208 40 00, 7208 52 10, 7208 52 99, 7208 53 10, 7208 53 90, 7208 54 00, 7211 13 00, 7211 14 00, 7211 19 00, ex 7225 19 10, 7225 30 90, ex 7225 40 60, 7225 40 90, ex 7226 19 10, 7226 91 91 și 7226 91 99.

2. DUMPINGUL

2.1. Valoarea normală

(22)

După instituirea măsurilor provizorii și în urma comunicării constatărilor definitive, Asociația pentru fier și oțel din China (CISA) a afirmat că diferența dintre prejudiciu și marjele de dumping ridică semne de întrebare cu privire la exactitatea metodologiei Comisiei. CISA a estimat că valoarea normală în țara analogă a fost cu 61 % mai mare decât prețul vizat pentru industria Uniunii. Conform CISA, valorile normale furnizate de un producător aflat în legătură cu reclamantul, așa cum este cazul prezentei anchete, sunt uneori neobișnuit de mari.

(23)	Mai mult, CISA a afirmat că, dacă datele sunt corecte din punct de vedere factual, având în vedere o astfel de diferență, Comisia ar trebui să invalideze alegerea SUA ca țară analogă valabilă, să modifice datele sau să utilizeze, în schimb, date din UE.

(24)

În temeiul dreptului Uniunii, Comisia are dreptul de a utiliza prețuri ale societăților afiliate cu producători din UE atunci când țara analogă este corespunzătoare. S-a procedat astfel în cazul anchetelor privind bare din oțel cu rezistență ridicată la oboseală pentru beton armat (Africa de Sud) (8) și produse plate din oțel laminate la rece (Canada) (9), astfel cum a menționat însăși CISA. Existența unei relații între producătorul din țara analogă și un producător din Uniune nu invalidează și nici nu afectează stabilirea valorii normale care se bazează pe date verificate în mod temeinic.

(25)	Calculele privind valoarea normală au fost efectuate și validate conform normelor legale aplicabile. Acestea sunt corecte din punct de vedere factual.

(26)

SUA constituie o piață competitivă cu 10 producători la nivel intern și importuri semnificative din mai multe țări. Acestea au pus în aplicare măsuri anti-dumping și compensatorii, permițând întreprinderilor lor să funcționeze în condiții normale de concurență. Prin urmare, Comisia consideră că nu există niciun motiv pentru care să nu utilizeze prețuri din SUA. În plus, nu s-au prezentat dovezi ca elemente justificative pentru o ajustare.

(27)

După comunicarea constatărilor definitive, una dintre părțile interesate a pus din nou la îndoială alegerea Statelor Unite ca țară analogă valabilă în cazul de față, îndoindu-se de fiabilitatea valorii normale din țara respectivă, pe care a considerat-o mult prea mare comparativ cu prețul de pe piața Uniunii. Dat fiind faptul că datele producătorului din țara analogă au fost verificate și că s-a constatat corectitudinea acestora, argumentul respectiv a fost respins.

(28)

În ceea ce privește sugestia referitoare la prețurile plătite efectiv sau care urmează să fie plătite în Uniune, articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază permite utilizarea acestor prețuri doar atunci când nu este posibilă utilizarea prețurilor dintr-o țară terță cu economie de piață sau când nu se pot realiza exporturi dintr-o astfel de țară. Dat fiind faptul că, în cazul de față, este posibil să se utilizeze prețurile din Statele Unite (metoda țării analoge), această sugestie a fost respinsă.

(29)	Prin urmare, Comisia și-a confirmat constatările cu privire la valoarea normală.

2.2. Prețuri de export

(30)	În etapa provizorie, Comisia a adus modificări tranzacțiilor în cazul cărora producătorii-exportatori exportă produsul în cauză în Uniune prin intermediul unor întreprinderi afiliate care acționează ca importatori.

(31)	Aceste modificări au fost făcute prin raportare la profitul efectiv al importatorilor afiliați.

(32)

Însă, dată fiind relația dintre producătorii-exportatori și comercianții/importatorii afiliați, profiturile efective ale importatorilor afiliați trebuie considerate ca fiind neconcludente. Din acest motiv, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, autoritatea de anchetă ar trebui să stabilească o marjă de profit pe o bază rezonabilă. Comisia a considerat că profiturile realizate de către un importator neafiliat constituie o bază rezonabilă în această situație.

(33)

Însă, având în vedere că, în cursul acestei anchete, Comisia nu a reușit să coopereze cu niciun importator neafiliat, aceasta a recurs la profitul unui importator neafiliat de produs care prezintă similitudini apropiate. Prin urmare, Comisia a utilizat profitul unui importator de produse plate din oțel laminate la rece, care sunt similare, din multe puncte de vedere, cu produsul în cauză, așa cum s-a explicat în considerentul 221 din regulamentul provizoriu. Acest profit a fost stabilit în cadrul anchetei privind produsele plate din oțel laminate la rece menționate în considerentul 24 de mai sus. Prețurile de export au fost calculate și ajustate în mod corespunzător.

2.3. Comparația

(34)

Producătorul-exportator Jiangsu Shagang Group a afirmat că nu s-au comunicat de către Comisie toate ajustările efectuate asupra prețului de export al Shagang și au menționat o singură ajustare. Comisia a clarificat faptul că temeiul juridic al acestei ajustări a fost articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază, deoarece acesta se referă la un adaos primit de către o societate afiliată având funcții similare cu cele ale unui agent care lucrează pe bază de comision. În replică, Shagang a afirmat că ar trebui să fie considerată drept o singură entitate economică împreună cu societățile sale afiliate și, prin urmare, această ajustare nu ar trebui să fie realizată. La 16 noiembrie 2016, în urma unei solicitări din partea Shagang, aceasta a obținut o audiere în fața serviciilor Comisiei pentru a discuta mai detaliat acest subiect. În plus, în urma comunicării constatărilor definitive, la 12 ianuarie 2017, a avut loc o a doua audiere pentru a se discuta, printre altele, despre această ajustare.

(35)

Shagang a afirmat din nou faptul că societățile sale afiliate (doi comercianți cu sediul în Hong Kong și, respectiv, Singapore) lucrează doar cu produse Shagang în ceea ce privește produsele din oțel și că faptul că, în comercializarea produselor (cu excepția oțelului) care nu sunt produse de către Shagang, sunt implicați și comercianții afiliați este irelevant pentru stabilirea existenței unei singure entități economice.

(36)

Conform jurisprudenței consacrate, instituțiile Uniunii trebuie să examineze toți factorii care sunt necesari pentru a se stabili dacă un comerciant afiliat îndeplinește funcțiile unui departament de vânzări integrat din cadrul structurii producătorului respectiv și faptul că acești factori nu se pot limita la produsul în cauză. În mod specific, instituțiile Uniunii au dreptul să țină cont de factori precum vânzările realizate de către un comerciant afiliat de alte produse decât produsul în cauză, precum și vânzările realizate de către un astfel de comerciant de produse furnizate de alți producători decât producătorul cu care acesta este afiliat. În consecință, Comisia a analizat mai mulți factori și a stabilit, printre altele, că: (i) a existat un adaos substanțial perceput de către o societate afiliată din China de la comercianții săi afiliați din străinătate; (ii) activitatea principală a acestor comercianți, care se ridică la aproximativ 90 % din cifra lor de afaceri, a constat în comercializarea altor produse decât produsul în cauză, inclusiv în activități de comercializare cu părți neafiliate; (iii) în unele cazuri, s-a constatat că au fost plătite taxe și s-au realizat cheltuieli privind vânzări la export în Uniune; (iv) în licența comercială a unuia dintre acești comercianți afiliați, activitățile principale ale acestuia au fost descrise ca fiind „distribuire angro pe bază de comision sau contract, de exemplu agenți pe bază de comision”; (v) pe baza contului de profit și pierdere verificat, s-a stabilit că profitul propriu al comercianților afiliați a cuprins toate cheltuielile relevante ale sediului, în loc să se acopere respectivele cheltuieli prin contribuțiile financiare aduse de întreprinderea-mamă. Prin urmare, Comisia a constatat că Shagang și comercianții afiliați nu constituie o singură entitate economică. Prin urmare, cererea a fost respinsă și s-a menținut ajustarea efectuată în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază.

2.4. Marja de dumping

(37)

Datorită corecției efectuate la stabilirea prețului de export, care a fost menționată în considerentul 33 de mai sus, s-au recalculat marjele de dumping ale unui grup de societăți, acestea fiind ușor mărite. Această creștere a avut, de asemenea, un impact asupra marjei de dumping a tuturor celorlalte societăți cooperante și necooperante, deoarece această marjă are la bază marjele societăților cooperante.

(38)

Marjele de dumping definitive, exprimate ca procentaj din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt următoarele:

Tabelul 1

Marjele de dumping, RPC

Producători-exportatori chinezi:	Marjă de dumping definitivă (%)
Bengang Steel Plates Co., Ltd.	97,3
Hesteel Group Co., Ltd.	95,5
Jiangsu Shagang Group	106,9
Alte societăți cooperante	100,5
Toate celelalte societăți	106,9

3. PREJUDICIU

3.1. Definiția industriei din Uniune și a producției din Uniune

(39)	În absența oricăror observații suplimentare privind definirea industriei din Uniune și a producției din Uniune, s-au confirmat concluziile enunțate în considerentele 62-66 din regulamentul provizoriu.

3.2. Consumul din Uniune

(40)	Una dintre părțile interesate a declarat că s-a subestimat consumul total din Uniune, deoarece vânzările producătorilor din Uniune către societăți afiliate, în condiții comparabile cu cele permise pe piața liberă, au fost excluse din calculul consumului Uniunii.

(41)

Această afirmație a fost respinsă: În primul rând, așa cum s-a prezentat în considerentul 69 din regulamentul provizoriu, distincția dintre piața captivă și piața liberă este relevantă pentru analiza prejudiciului, deoarece produsele destinate utilizării captive nu sunt expuse concurenței directe din partea importurilor, iar prețurile de transfer sunt stabilite în cadrul grupurilor în funcție de diferite politici tarifare. În schimb, producția destinată pieței libere se află în concurență directă cu importurile produsului în cauză, iar prețurile sunt prețurile pieței libere. În al doilea rând, piața liberă totală include vânzări ale producătorilor din Uniune către clienți neafiliați și vânzări necaptive către societăți afiliate. S-a cercetat și s-a confirmat că aceste vânzări necaptive sunt într-adevăr vânzări la prețurile pieței și că respectivul cumpărător afiliat a avut libertatea de a alege furnizorul, indiferent dacă acest furnizor a fost afiliat sau nu. În consecință, consumul Uniunii (piața liberă) nu a fost subestimat.

(42)

În această privință, evoluția consumului de pe piața captivă și de pe piața liberă a fost raportată și explicată în tabelul 2 și în tabelul 3 din regulamentul provizoriu. Prin fuzionarea acestor două tabele, consumul total (incluzând astfel piața captivă și piața liberă) a evoluat, pe parcursul perioadei examinate, după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul total (piața captivă și piața liberă) (în tone)

	2012	2013	2014	PA
Consumul total	72 181 046	74 710 254	76 026 649	77 427 389
Indice (2012 = 100)	100	104	105	107
Sursa: Răspunsul Eurofer la chestionar și Eurostat.

(43)

Tabelul de mai sus arată că consumul total a crescut la un nivel care a fost mai ridicat în perioada de anchetă decât la începutul perioadei examinate. Această tendință se explică prin sporirea consumului captiv, care a fost mult mai pronunțată, în termeni absoluți, decât creșterea consumului de pe piața liberă.

(44)	Astfel, Comisia a confirmat concluziile pe care le-a prezentat în considerentele 67-74 din regulamentul provizoriu cu privire la consumul în Uniune.

3.3. Importurile din țara în cauză

(45)	În absența unor observații privind volumul, cota de piață și prețul importurilor provenite din țara în cauză, Comisia a confirmat și concluziile enunțate în considerentele 75-82 din regulamentul provizoriu cu privire la aceste subiecte.

3.4. Situația economică a industriei din Uniune

3.4.1. Observații generale

(46)	Nu s-au primit observații cu privire la această parte a regulamentului provizoriu.

3.4.2. Indicatorii macroeconomici

(47)	În urma măsurilor provizorii, una dintre părțile interesate a afirmat că majoritatea indicatorilor macroeconomici ai industriei din Uniune indică o tendință pozitivă și nu a fost de acord cu constatarea Comisiei, conform căreia industria din Uniune a suferit un prejudiciu important.

(48)

Această afirmație a fost respinsă. În primul rând, Comisia nu a declarat în regulamentul provizoriu că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important. Din contră, aceasta a declarat în considerentul 119 din regulamentul provizoriu că industria din Uniune s-a aflat într-o situație precară la sfârșitul perioadei de anchetă, dar nu într-o asemenea măsură încât industria din Uniune să fi suferit un prejudiciu important pe parcursul perioadei examinate în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază. În al doilea rând, în acest sens, așa cum s-a descris în considerentul 117 din regulamentul provizoriu, Comisia a făcut referire la faptul că unii indicatori macroeconomici (cum ar fi volumele de producție, ratele de utilizare a capacității din cauza creșterii consumului captiv și a celui liber) urmează în continuare o tendință pozitivă.

(49)	Prin urmare, Comisia a confirmat concluziile pe care le-a prezentat în considerentele 87-103 din regulamentul provizoriu cu privire la indicatorii macroeconomici.

3.4.3. Indicatorii microeconomici

(50)

Aceeași parte interesată a precizat că, în perioada vizată, indiferent de volumul importurilor din China (redus sau ridicat), costurile unitare ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au fost întotdeauna mai mari decât prețurilor lor de vânzare, anul 2014 fiind singura excepție. Aceasta a mai indicat faptul că producătorii din Uniune incluși în eșantion au rămas în mare parte fără profit în perioada examinată. Prin urmare, această parte interesată a solicitat Comisiei să cerceteze în continuare pentru a afla de ce:

(a)	producătorii de oțel din Uniune incluși în eșantion au suportat cea mai mare pierdere în perioada 2012-2013, atunci când s-a înregistrat un nivel scăzut al volumelor importurilor din China, iar prețurile de import din China au fost egale cu sau mai mari decât cele aferente industriei din Uniune;

(b)	în aceeași perioadă, prețurile lor de vânzare au fost mai mici decât costul unitar al producției lor.

(51)

În acest sens, Comisia a făcut mai întâi referire la considerentul 106 din regulamentul provizoriu. Comisia a precizat în considerentul respectiv că performanța industriei din Uniune a fost afectată negativ în 2012 și 2013 de perioada care a urmat crizei datoriilor din zona euro și de scăderea cererii de oțel înregistrată în 2012. În 2014, industria din Uniune a început să treacă printr-un proces de recuperare care a continuat și în prima jumătate a anului 2015. Această îmbunătățire temporară a situației industriei din Uniune s-a datorat eforturilor crescute ale actorilor din industrie pentru a rămâne competitivi, în special prin creșterea productivității forței de muncă din industria din Uniune. În al doilea rând, așa cum s-a menționat în considerentul 107 din regulamentul provizoriu, costul de producție a rămas, în general, mai mare decât prețurile de vânzare în scădere, și pentru a limita pierderile din cota de piață, producătorii din Uniune au urmat spirala descendentă a prețurilor și și-au redus în mod semnificativ prețurile de vânzare, în special în cursul anului 2015. Prin urmare, Comisia a considerat că a examinat și a clarificat suficient aceste aspecte.

(52)

Aceeași parte interesată a afirmat, de asemenea, că atunci când a calculat invers cantitatea vânzărilor pe baza tabelelor 7 și 14 din regulamentul provizoriu, aceasta a constatat că producătorii din Uniune incluși în eșantion reprezintă doar 31 % din totalul volumelor vânzărilor din industria din Uniune, în timp ce în considerentul 64 din regulamentul provizoriu se menționează că aceștia reprezintă 45 % din producția totală din Uniune. Această parte interesată a susținut că o diferență atât de mare ridică semne de întrebare cu privire la reprezentativitatea eșantionului și că orice modificare a eșantionului ar fi putut să ducă la constatări cu totul diferite în ceea ce privește prejudiciul.

(53)

Așa cum s-a menționat în considerentul 64 din regulamentul provizoriu, s-a stabilit că producția totală din Uniune a fost de aproximativ 74,7 milioane. Această valoare acoperă atât piața liberă, cât și piața captivă. În schimb, tabelele 7 și 14 din regulamentul provizoriu se referă în mod clar doar la piața liberă. Astfel, acestea includ doar vânzările de pe piața liberă. Diferența constatată se explică prin faptul că producția totală utilizată pentru comparația realizată de către această parte interesată a inclus vânzări captive, când ar fi trebuit să includă doar vânzări pe piața liberă. În consecință, nu există motiv de îndoială cu privire la reprezentativitatea eșantionului ales.

(54)	În absența altor observații, s-au confirmat concluziile menționate la considerentele 104-116 din regulamentul provizoriu.

3.4.4. Concluzie privind prejudiciul

(55)

Prin urmare, pe baza analizei observațiilor, astfel cum au fost sintetizate în considerentele 39-54 de mai sus, Comisia a confirmat concluziile prezentate în considerentele 117-119 din regulamentul provizoriu. În concluzie, Comisia a afirmat că industria din Uniune s-a aflat într-o situație precară la sfârșitul perioadei de anchetă, dar nu într-o asemenea măsură încât industria din Uniune să fi suferit un prejudiciu important pe parcursul perioadei examinate în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

4. AMENINȚAREA CU PRODUCEREA UNUI PREJUDICIU

(56)

Conform jurisprudenței, instituțiile Uniunii au dreptul, în anumite circumstanțe, să ia în considerare date din perioada ulterioară perioadei de anchetă atunci când desfășoară anchete antidumping lansate pe baza presupunerilor de amenințare cu producerea unui prejudiciu. Într-adevăr, jurisprudența consideră că pentru a stabili dacă există o amenințare cu producerea unui prejudiciu se impune, prin însăși natura amenințării, o analiză prospectivă. În plus, articolul 3 alineatul (9) din regulamentul de bază prevede ca o constatare a unei amenințări cu producerea unui prejudiciu important să fie bazată pe date concrete și nu doar pe presupuneri, speculații sau posibilități îndepărtate și că schimbarea circumstanțelor care ar da naștere unei situații în care dumpingul ar provoca prejudicii trebuie să fie prevăzută în mod clar și iminentă.

(57)

Conform autorității conferite de jurisprudență și astfel cum s-a specificat în considerentul 122 din regulamentul provizoriu, Comisia și-a continuat analiza prospectivă după instituirea măsurilor provizorii, colectând preponderent date din a doua jumătate a anului 2016 pentru toți factorii pe care i-a examinat cu titlu provizoriu și analizând dacă aceste date suplimentare ar putea fi utilizate pentru a confirma sau a infirma constatările bazate pe datele din perioada de anchetă.

(58)

Comisia reamintește în continuare că, în temeiul articolului 6 alineatul (1) din regulamentul de bază, care se aplică în egală măsură în cazul anchetelor lansate pe baza presupunerilor de amenințare cu producerea unui prejudiciu, constatările reprezentative trebuie să fie bazate pe o perioadă care se încheie înaintea inițierii procedurii. Scopul acestui principiu este de a asigura reprezentativitatea și fiabilitatea rezultatelor anchetei prin asigurarea faptului că factorii care stau la baza stabilirii dumpingului și a prejudiciului nu sunt influențați de conduita producătorilor în cauză în urma lansării procedurii antidumping și, prin urmare, că taxa definitivă impusă ca urmare a procedurii este adecvată pentru recuperarea eficace a prejudiciului produs din cauza dumpingului.

4.1. O rată semnificativă de creștere a importurilor care fac obiectul unui dumping pe piața Uniunii, care denotă probabilitatea unei creșteri substanțiale a importurilor

4.1.1. Actualizarea datelor din perioada ulterioară PA

(59)

Așa cum s-a precizat în considerentul 124 din regulamentul provizoriu, importurile din țara în cauză au crescut semnificativ de la 246 720 la 1 519 304 tone între 2012 și perioada de anchetă. În același considerent s-a menționat că volumul importurilor din China a continuat să crească (cu 8,5 %) în prima jumătate a anului 2016 (773 275 de tone), comparativ cu prima jumătate a anului 2015 (712 390 de tone).

(60)

Datele disponibile pentru perioada suplimentară iulie-septembrie 2016, atunci când sunt exprimate pe baza unor medii lunare, arată că importurile care fac obiectul unui dumping din China au început să scadă față de perioada de anchetă (2015) și de perioada ulterioară perioadei de anchetă (ianuarie-iunie 2016).

Tabelul 3

Evoluția volumului importurilor din China (tone)

	2014	PA (2015)	Ianuarie-iunie 2016	Iulie-septembrie 2016
Volumul importurilor din China	592 104	1 519 304	773 275	296 267
Importuri lunare medii din China	49 342	126 608	128 879	98 756
Sursa: Eurostat.

(61)

Astfel, Comisia a constatat o stagnare a tendinței de creștere a volumelor. Cu toate acestea, atunci când a analizat importanța și fiabilitatea acestor cifre pentru confirmarea sau infirmarea analizei amenințării cu producerea unui prejudiciu, Comisia a observat totodată că:

(a)	media lunară a volumelor importurilor din China în perioada iulie-septembrie 2016 este în continuare dublă față de media lunară a importurilor în 2014;

(b)

scăderea mediei lunare a volumelor importurilor din China din perioada iulie 2016-septembrie 2016 (față de anul 2015) poate fi explicată prin:

—	efectul descurajator al cererii de înregistrare depuse de către reclamant la 5 aprilie 2016 și al versiunii actualizate a acesteia din iunie 2016 (care însă a fost retrasă abia la jumătatea lunii august 2016);

—	adoptarea de către Comisie a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/1329 (10), în temeiul căruia au fost colectate retroactiv taxe antidumping pentru prima dată; și

—	cunoașterea intenției Comisiei de a lua o decizie cu privire la măsurile provizorii în decurs de opt luni de la deschiderea procedurii (în loc de nouă luni).

4.1.2. Observații de la părțile interesate în urma regulamentului provizoriu

(62)

Una dintre părțile interesate a susținut că analiza Comisiei a fost bazată preponderent pe un set de date, mai exact pe cele de la sfârșitul anului 2015, ceea ce înseamnă o perioadă mai mare de nouă luni la data anchetei, care nu poate oferi cel mai concludent indiciu cu privire la probabilitatea existenței unor importuri care au crescut considerabil. Mai mult, aceasta a susținut, de asemenea, că o analiză a evoluției importurilor efectuată pentru o perioadă de timp reprezentativă ar fi arătat că volumele importurilor sunt în scădere. Prin urmare, această parte interesată a calificat analiza amenințării cu producerea unui prejudiciu, efectuată de către Comisie, drept o analiză defectuoasă.

(63)

În primul rând, Comisia a precizat că a prezentat în considerentul 124 din regulamentul provizoriu toate datele disponibile la acea dată atât pentru perioada examinată, cât și pentru perioada ulterioară perioadei de anchetă. În al doilea rând, Comisia a actualizat din nou, în considerentul 60, toate informațiile privind volumele importurilor din China. Cu ocazia actualizării respective, Comisia a precizat într-adevăr că s-a produs o scădere a mediei lunare a volumelor importurilor din China începând din iulie 2016. Această creștere însă poate fi explicată în mare parte prin argumentele menționate în considerentul 61.

4.1.3. Observații de la părțile interesate în urma comunicării constatărilor definitive

(64)

În urma comunicării constatărilor definitive, Asociația pentru fier și oțel din China (CISA) a salutat, pe de o parte, faptul că s-au utilizat de către Comisie datele din perioada ulterioară perioadei de anchetă dar, pe de altă parte, a afirmat faptul că evaluarea Comisiei cu privire la evoluția importurilor din China începând din iulie 2016 a fost greșită. Această parte interesată a afirmat, din punct de vedere factual, că volumele importurilor din China au început să scadă constant încă de la începutul anului 2016. Mai mult decât atât, aceasta a afirmat că Comisia încalcă principiul general al articolului 3 alineatul (9) din regulamentul de bază prin faptul că a declarat că cea mai recentă scădere a exporturilor din China este posibil să fie un fenomen temporar, deoarece constatarea amenințării cu producerea unui prejudiciu important trebuie să se bazeze „pe fapte, nu doar pe presupuneri, conjuncturi sau posibilități îndepărtate”. Prin urmare, aceasta a solicitat Comisiei să analizeze cele mai recente date ulterioare perioadei de anchetă doar pe baza faptelor și să se abțină de la interpretarea celor mai recente date ulterioare perioadei de anchetă în contextul unor posibilități îndepărtate sau al unor afirmații nefondate. S-au primit observații similare din partea altor doi producători-exportatori din China și din partea utilizatorului italian.

(65)

Comisia a fost de acord cu faptul că tendința volumelor în creștere a stagnat, însă preponderent începând din iulie 2016. Însă, aceasta a observat totodată că nivelul absolut este încă ridicat. Chiar dacă importurile din China aferente perioadei ianuarie-iunie 2016 (773 275 tone pentru 6 luni) au fost mai reduse decât în perioada iulie-decembrie 2015 (806 914 tone pentru 6 luni), media volumelor importurilor aferentă perioadei ianuarie-iunie 2016 a fost totuși mai mare decât cea aferentă perioadei ianuarie-iunie 2015 (712 390 tone pentru 6 luni) și pentru toate celelalte perioade de 6 luni anterioare. În al doilea rând, Comisia nu a analizat tendința volumelor importurilor ca factor izolat, însă a urmat o abordare cuprinzătoare. Aceasta a analizat și a evaluat nu doar toți factorii menționați în al doilea paragraf al articolului 3 alineatul (9) din regulamentul de bază, ci și unii factori suplimentari precum nivelul comenzilor și rentabilitatea (a se vedea secțiunile 4.2. – 4.5. de mai jos), pentru a avea o bază factuală solidă pentru evaluarea sa generală.

(66)

Cu privire la justificarea scăderii exporturilor din China în mare parte începând din a doua jumătate a anului 2016, explicațiile Comisiei sunt bazate pe trei fapte, mai exact anunțurile publice făcute prin intermediul Comunicării privind industria siderurgică, cererea de înregistrare a reclamantului în acest caz și decizia privind colectarea retroactivă a taxelor cu privire la anumite produse din oțel laminate la rece:

—

pe baza Comunicării Comisiei din 16 martie 2016 privind siderurgia („Siderurgia: păstrarea locurilor de muncă și a creșterii economice durabile în Europa”) (11), producătorii-exportatori din China au fost informați cu privire la intenția Comisiei de a „ utiliza imediat marjele disponibile pentru a accelera în continuare adoptarea măsurilor provizorii prin reducerea duratei procedurilor de anchetă cu o lună (de la nouă la opt luni) ”. Prin urmare, datorită faptului că ancheta în acest caz a început la 13 februarie 2016, aceștia au fost informați cu privire la faptul că ar putea fi impuse măsuri provizorii la începutul lunii octombrie 2016;

—

la 5 aprilie 2016, reclamantul a prezentat o cerere de înregistrare a importurilor de produse în cauză din RPC. La 2 iunie 2016, reclamantul a actualizat cererea prezentând mai multe informații recente. Prin urmare, producătorii-exportatori și exportatorii bine informați au știut că, dacă livrează produsul în cauză începând din a doua jumătate a anului 2016, există riscul ca produsele lor similare exportate să fie supuse aplicării retroactive a unor taxe cu 90 de zile înainte de o eventuală instituire a unor taxe provizorii în octombrie 2016, mai exact până în iulie 2016;

—

la 29 iulie 2016, Comisia a adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1329, în temeiul căruia s-au colectat pentru prima dată retroactiv taxe antidumping asupra anumitor produse din oțel laminate la rece, considerate de asemenea produse din oțel. Prin urmare, a crescut certitudinea riscului ca măsurile să fie aplicate de la începutul lunii iulie 2016 în cadrul acestei proceduri, din cauza colectării retroactive care implică, în acest caz, un produs din oțel.

(67)

CISA afirmă totodată că explicațiile Comisiei cu privire la motivul pentru care importurile din China au scăzut începând din a doua jumătate a anului 2016 sunt „posibilități îndepărtate sau afirmații nefondate”. Așa cum se arată mai sus, explicațiile Comisiei sunt bazate pe fapte. Comisia precizează că CISA însăși nu a oferit o explicație alternativă plauzibilă a faptului că exporturile din China au scăzut.

(68)

În absența oricăror alte observații, Comisia și-a confirmat așadar concluzia conform căreia cea mai recentă scădere a exporturilor din China ar putea fi un fenomen temporar datorită circumstanțelor specifice identificate în considerentul 61 care nu poate infirma constatările Comisiei cu privire la existența unei amenințări cu producerea unui prejudiciu. Dacă nu se iau măsuri în etapa definitivă, volumele importurilor din China cel mai probabil vor crește din nou, în special având în vedere capacitățile excedentare existente din RPC și capacitatea de absorbție insuficientă a țărilor terțe sau chiar a RPC, așa cum s-a explicat în considerentul 70 și următoarele.

4.1.4. Concluzie

(69)

Scăderea volumelor importurilor din China după iulie 2016 se poate explica prin efectul descurajator al cererii de înregistrare și cunoașterea intenției Comisiei de a lua o decizie cu privire la măsurile provizorii în decurs de 8 luni de la deschiderea procedurii. În plus, nivelul absolut al volumelor importurilor din China începând din iulie 2016 rămâne foarte ridicat față de anul 2014. Din aceste motive, este posibil ca această scădere a volumelor importurilor să fie doar temporară, iar o astfel de tendință să se inverseze dacă nu se impun măsuri. Prin urmare, aceasta nu a schimbat evaluarea Comisiei conform căreia a existat o amenințare clară și iminentă cu producerea unui prejudiciu la sfârșitul perioadei de anchetă.

4.2. Capacitatea suficientă și liber disponibilă

4.2.1. Actualizarea datelor din perioada ulterioară PA

(70)

Așa cum s-a specificat în considerentul 133 și în tabelul de la considerentul 185 din regulamentul provizoriu, producția efectivă de produs în cauză în RPC în anul 2014 (317,4 milioane de tone) este de aproximativ 5 ori mai mare decât producția totală din Rusia, Ucraina, Iran și Brazilia (57,4 milioane de tone). Această constatare a fost un indiciu al capacității enorme de producție de produs în cauză în RPC. Mai mult, așa cum s-a precizat în considerentele 140 și 139 din regulamentul provizoriu, Comisia a constatat că capacitatea de absorbție a pieței RPC este insuficientă și că este puțin probabil ca țările terțe să absoarbă ele însele capacitatea uriașă liber disponibilă.

(71)

După impunerea măsurilor provizorii, Comisia a actualizat tabelul de la considerentul 185 din regulamentul provizoriu pe baza celor mai recente date disponibile, după cum urmează:

Tabelul 4

Producția efectivă de produs similar a țărilor terțe (în mii de tone)

Țara	Capacitatea de producție de oțel brut estimată pentru anul 2015 (12)	Producția de oțel brut în 2014	Producția de oțel brut în 2015 (13)	Capacitatea excedentară teoretică în 2015 (13)	Producția efectivă de produse plate laminate la cald în 2014	Producția efectivă de produse plate laminate la cald în 2015
Rusia	90 000	71 461	70 898	19 102	26 898	27 509
RPC	1 153 098	822 750	803 825	349 273	317 387	322 259
Ucraina	42 500	27 170	22 968	19 532	7 867	6 314
Iran	28 850	16 331	16 146	12 704	8 276	7 872
Brazilia	49 220	33 897	33 256	15 964	14 229	13 388

Cifrele actualizate de mai sus cu privire la producția de produs similar în anul 2015 arată că țara în cauză depășește cu mult toate celelalte mari țări exportatoare; cifrele actualizate de mai sus privind capacitatea pentru oțel brut în 2015 indică, de asemenea, faptul că doar RPC deține o astfel de capacitate excedentară masivă (ajungând la aproape 350 de milioane de tone în 2015, față de 317 milioane de tone în 2014, așa cum se arată în tabelul de la considerentul 185 din regulamentul provizoriu).

În consecință, Comisia a reiterat faptul că o capacitate excedentară de producție a oțelului în RPC constituie un indicator important pentru existența amenințării cu producerea unui prejudiciu iminent pentru industria din Uniune.

(72)

În plus, informațiile și previziunile privind capacitatea Chinei de a produce oțel brut și produsul în cauză care a devenit disponibil după iulie 2016 au indicat aceleași inconsecvențe:

(a)

Pe de o parte, Comisia a primit informații din surse informale conform cărora RPC a început aparent să își reducă capacitatea excedentară. În acest sens, Delegația UE din Beijing a afirmat că un director adjunct al Asociației pentru fier și oțel din China (CISA) a declarat că este posibil ca RPC să reducă 70 de milioane de tone de oțel din capacitatea excedentară în cursul anului 2016 (anunț lansat la 28 octombrie 2016). Mai mult, Baosteel Group și Wuhan Steel Group au anunțat, de asemenea, că și-au realizat deja în octombrie 2016 obiectivele de reducere a capacității pentru anul 2016 (anunț lansat la 24 octombrie 2016).

(b)

Pe de altă parte, conform unor previziuni recente ale OCDE (14), capacitatea Chinei va crește și mai mult în 2016, 2017 și 2018. Partea chineză a continuat să evite stabilirea unei platforme bilaterale între Uniune și RPC pentru monitorizarea capacității excedentare de producție a oțelului. În plus, cel de al treisprezecelea plan cincinal privind „Planul de ajustare și modernizare a industriei siderurgice” (2016-2020) cuprinde o previziune potrivit căreia volumul producției de oțel brut va ajunge la 750-800 de milioane de tone în 2020 și capacitatea de producție de oțel brut va scădea cu 100-150 de milioane de tone până în anul 2020. De asemenea, acesta încurajează întreprinderile siderurgice care se află într-o situație bună să înființeze în străinătate unități de producție și centre de prelucrare și distribuție.

Pe scurt, problema capacității excedentare din sectorul siderurgic din RPC este recunoscută de către autoritățile chineze, însă, în pofida unor anunțuri făcute după 30 iunie 2016, este puțin probabil ca aceasta să se rezolve în viitorul apropiat. Capacitatea excedentară a Chinei este atât de masivă încât, din punct de vedere realistic, nu poate să dispară într-o perioadă scurtă sau medie.

(73)

Datele privind capacitatea de absorbție a RPC, care au devenit disponibile după iulie 2016, sunt limitate. Cu toate acestea, Comisia a constatat că cererea de oțel previzionată la nivel intern în China este una „redusă, fără creștere” în următorii 4-5 ani (2015-2020), deoarece investițiile (cum ar fi în domeniul construcțiilor) sunt reduse, ceea ce va avea un impact semnificativ asupra consumului intern de oțel fabricat în China (15).

(74)

Datele privind capacitatea de absorbție a țărilor terțe, care au devenit disponibile începând din iulie 2016, au indicat faptul că:

(a)

pe de o parte, în ianuarie 2016, Malaysia a finalizat o anchetă de salvgardare privind rulouri laminate la cald, care viza China și alte câteva țări, iar în aprilie 2016, Turcia a finalizat o anchetă antidumping privind importuri de rulouri laminate la cald din China, Franța, Japonia, România, Rusia, Slovacia și Ucraina;

(b)

pe de altă parte, India a impus recent niveluri definitive ale taxelor în cadrul unei anchete de salvgardare privind folii plate laminate la cald și table din oțel aliat și nealiat. Mai mult, Brazilia a lansat o anchetă antisubvenție împotriva importurilor de oțel plat laminat la cald cu conținut de carbon. În final, producătorii turci au depus petiții noi privind taxe antidumping și compensatorii împotriva importurilor de rulouri laminate la cald originare, printre altele, din China. În acest sens, în urma comunicării constatărilor definitive, una dintre părțile interesate a informat Comisia că autoritățile turce au deschis, între timp, o nouă anchetă având ca obiect dumpingul la 21 decembrie 2016, vizând tabla groasă și anumite tipuri de produse plate din oțel laminate la cald.

Prin urmare, pe baza acestor informații actualizate, este puțin probabil ca țările terțe să poată absorbi exporturile în creștere din China ca urmare a capacității uriașe liber disponibile din China. Chiar dacă situația exporturilor din China în alte țări terțe a rămas neschimbată, dacă nu s-ar impune măsuri, probabil că piața Uniunii ar fi în continuare una dintre țintele principale ale exporturilor din China care fac obiectul unui dumping.

4.2.2. Observații de la părțile interesate în urma regulamentului provizoriu și a comunicării constatărilor definitive

(75)

În urma regulamentului provizoriu, reclamantul a făcut referire la faptul că RPC a anunțat, încă din anul 2008, că are mai multe planuri pentru abordarea capacității excedentare de producție a oțelului, însă niciunul nu a fost avut succes. În urma comunicării constatărilor definitive, reclamantul a reafirmat faptul că și încercările anterioare ale Chinei de a limita capacitatea excedentară de producție a oțelului au eșuat. Drept consecință, conform celor afirmate de către această parte interesată, este posibil ca guvernul chinez să nu poată rezolva problema capacității excedentare imense care a afectat sectorul siderurgic timp de mulți ani și pe care acesta a încercat și nu a reușit să o rezolve de câteva ori în trecut.

(76)

Pe de altă parte, în urma comunicării constatărilor definitive, o altă parte interesată a menționat că guvernul chinez a anunțat recent că și-a îndeplinit obiectivele privind reducerea capacității în sectorul siderurgic în 2016 și că se angajează ferm să reducă mai mult capacitatea din acest sector.

(77)

Cu privire la argumentul conform căruia guvernul chinez a eșuat în mod consecvent în acțiunea de reducere a capacității excedentare masive de producție a oțelului, Comisia trebuie să efectueze o analiză prospectivă într-un scenariu de amenințare cu producerea unui prejudiciu. Prin urmare, aceasta a considerat că afirmațiile reclamantului sunt irelevante, deoarece se referă la trecut și nu pot fi utilizate pentru a extrapola comportamentul viitor al guvernului chinez.

(78)

Referitor la argumentul opus privind reducerea capacității chineze, care a fost adus de alte părți interesate, Comisia a reiterat faptul că informațiile și proiecțiile disponibile cu privire la capacitatea de oțel brut din China și la produsul în cauză prezintă inconsecvențe. Însă, chiar dacă nu se contestă angajamentele serioase ale Chinei privind reducerea capacității sale, rămâne valabil faptul că, așa cum s-a arătat în tabelul 20 din regulamentul provizoriu, capacitatea excedentară existentă a Chinei este atât de masivă încât nu poate realmente să dispară pe termen scurt sau mediu.

(79)

Cu privire la capacitatea de absorbție a țărilor terțe, una dintre părțile interesate a făcut referire la faptul că Malaysia și Turcia au finalizat două anchete privind rulouri laminate la cald împotriva RPC. Prin urmare, această parte interesată a ajuns la concluzia că presupusa probabilitate a unei diversiuni a schimburilor comerciale către Uniune este mai mică.

(80)	Aceste afirmații au fost respinse: Așa cum s-a menționat în considerentul 74, este posibil ca alte țări să adopte măsuri, ceea ce as însemna că este puțin probabil ca țările terțe să înceapă să absoarbă ele însele capacitatea imensă a Chinei.

(81)	Cu privire la capacitatea de absorbție a RPC, nu s-au primit observații din partea niciunei părți interesate.

4.2.3. Concluzie

(82)

În concluzie, datele din perioada ulterioară PA confirmă analiza Comisiei efectuată în etapa provizorie: Date fiind progresele limitate în ceea ce privește reducerea capacității excedentare masive în 2016, este probabil ca volume semnificative din capacitatea excedentară masivă existentă pentru oțel, inclusiv produsul similar, să fie direcționate și în viitor către piața Uniunii dacă nu se iau măsuri. Capacitățile excedentare actuale și capacitatea insuficientă de absorbție a statelor terțe sau a RPC însăși indică probabilitatea unei creșteri substanțiale a exporturilor chineze către Uniune dacă nu s-ar lua măsuri în etapa definitivă.

4.3. Nivelul prețurilor de import

4.3.1. Actualizarea datelor din perioada ulterioară PA

(83)

Referitor la nivelul prețurilor de import, în considerentul 142 din regulamentul provizoriu s-a menționat că prețurile medii ale importurilor din țara în cauză au scăzut cu 33 %, de la 600 EUR/tonă în 2012 la 404 EUR/tonă în 2015. Mai mult, tabelul de la considerentul 145 din regulamentul provizoriu a indicat o nouă scădere continuă a prețurilor unitare din China în perioada ulterioară perioadei de anchetă, ianuarie-iunie 2016, la intrarea pe piața Uniunii.

(84)

Datele disponibile cu privire la nivelurile prețurilor importurilor pentru perioada iulie-septembrie 2016 arată că prețurile medii ale importurilor din China au crescut:

Tabelul 5

Prețurile medii de import din China în perioada ulterioară PA

Ianuarie 2016

Iunie 2016

Iulie 2016

August 2016

Septembrie 2016

Prețul mediu al importurilor din China

(EUR/tonă)

326

308

371

367

370

Sursa: Eurostat.

(85)

Recenta creștere a prețurilor de import din China trebuie pusă în următorul context:

(a)	prețurile de import din China nu au fost singurele care au crescut după 30 iunie 2016. Prețurile de import din alte țări exportatoare principale către Uniune au crescut, de asemenea, după 30 iunie 2016;

(b)

nivelul atins în ultimele trei luni (iulie-septembrie 2016) s-a situat tot sub nivelul costurilor medii de producție din industria UE (aproximativ 431 EUR/tonă la sfârșitul perioadei de anchetă, așa cum se arată în tabelul 11 de la considerentul 104 din regulamentul provizoriu). Prin urmare, în pofida creșterii nivelului prețurilor, scăderea semnificativă a prețurilor se menține, punând industria din UE într-o situație de nesuportat;

(c)

unul dintre motivele importante ale acestor creșteri globale ale prețului la produsul în cauză îl constituie creșterea prețurilor materiilor prime. În mod specific, prețurile cărbunelui de cocs aproape s-au dublat (la aproximativ 200 EUR/tonă) în octombrie 2016 față de prețurile din prima jumătate a anului 2016. Această situație a fost cauzată de efectul combinat al reducerilor obligatorii ale orelor de lucru în cazul minelor de cărbuni din China și al numărului de perturbații care s-au produs în minele din Australia. În acest context, ar trebui precizat faptul că RPC și Australia se află printre cele mai mari țări producătoare de cărbune cocsificabil din lume. Creșterea semnificativă a prețurilor cărbunelui cocsificabil este ilustrată în graficul de mai jos (16).

Grafic

Evoluția prețurilor cărbunelui cocsificabil

Cărbune cocsificabil la preţuri ridicate, contract (USD/t, fob Qld)

Cărbune cocsificabil la preţuri ridicate (USD/t, fob Qld)

Graficul zilei: Preţul ridicate cărbune cocsificabil

USD 250/t

USD 230/t

USD 210/t

USD 190/t

USD 170/t

USD 150/t

USD 130/t

USD 110/t

USD 90/t

USD 70/t

Apr.14 Oct.14 Apr.15 Oct.15 Apr.16 Oct.16

Sursă: Platts, Bloomberg, estimări ACB

Prin urmare, se poate presupune că prețurile produsului în cauză vor începe să scadă din nou după ce s-a amortizat impactul acestor circumstanțe excepționale privind cărbunele cocsificabil.

4.3.2. Observații de la părțile interesate în urma regulamentului provizoriu

(86)

Una dintre părțile interesate a menționat că analiza Comisiei s-a limitat la luna iunie a anului 2016, în timp ce prețurile importurilor de produs în cauză au crescut în continuu după această dată. Aceasta a solicitat Comisiei să ia în considerare aceste date care sunt cele mai recente. O altă parte interesată a menționat, de asemenea, că prețurile importurilor au început recent să crească.

(87)

Comisia a confirmat, așa cum se arată în tabelul de la considerentul 84, că prețurile importurilor din China au crescut în perioada iulie-septembrie 2016. Însă aceste părți interesate au omis să precizeze că prețurile au crescut la nivel global din cauza creșterii prețurilor materiilor prime, în special ale cărbunelui cocsificabil, așa cum se arată în considerentul 85 de mai sus.

4.3.3. Observații de la părțile interesate în urma comunicării constatărilor definitive

(88)

În urma comunicării constatărilor definitive, Asociația pentru fier și oțel din China (CISA) a afirmat din nou faptul că s-a încălcat de către Comisie principiul general al articolului 3 alineatul (9) din regulamentul de bază, deoarece o constatare a unei amenințări cu producerea unui prejudiciu important trebuie să se bazeze „pe fapte, nu doar pe presupuneri, conjuncturi sau posibilități îndepărtate.” Aceasta s-a referit, în acest context, la „un anumit context, care este constituit doar din posibilități”. În al doilea rând, aceasta a pretins că afirmația Comisiei conform căreia prețul mediu de import în cea mai recentă perioadă iulie-septembrie 2016 a fost sub costul de producție al industriei din Uniune la sfârșitul perioadei de anchetă este înșelătoare, deoarece o astfel de comparație se bazează pe două perioade diferite și, prin urmare, nu este o comparație potrivită. S-au primit observații similare din partea unui utilizator italian și din partea celorlalți producători-exportatori din China. Unul dintre producătorii-exportatori din China a menționat că prețurile importurilor au scăzut cu 13,5 % între ianuarie 2016 și septembrie 2016.

(89)	Un alt producător-exportator din China a precizat și faptul că o tendință de creștere a prețurilor de import indică faptul că nu există o amenințare cu producerea unui prejudiciu și a făcut referire, în acest sens, la jurisprudență.

(90)

În primul rând, cu privire la acuzația conform căreia Comisia a încălcat principiul general al articolului 3 alineatul (9) din regulamentul de bază, Comisia reiterează că și-a bazat constatarea pe fapte și nu pe presupuneri, speculații sau posibilități îndepărtate. Comisia a luat în considerare fapte precum datele din tabelul 5 și a interpretat aceste date, conform cărora s-a observat o scădere a prețurilor până în iunie 2016 și apoi o creștere a acestora, în principal din cauza unei creșteri a prețurilor materiilor prime, astfel cum s-a specificat în considerentul 85 de mai sus. În al doilea rând, CISA însăși nu oferă o explicație alternativă plauzibilă pentru evoluția prețurilor importurilor din China. În al treilea rând, Comisia nu a analizat tendința prețurilor din China ca factor izolat, însă a urmat o abordare cuprinzătoare. Aceasta a analizat și a evaluat nu doar toți factorii menționați în al doilea paragraf al articolului 3 alineatul (9) din regulamentul de bază, ci și factori suplimentari precum nivelul comenzilor și rentabilitatea (a se vedea secțiunea 4.5.) pentru a avea o bază factuală solidă pentru evaluarea sa generală.

(91)

Cu privire la acuzația conform căreia Comisia a indus în eroare părțile interesate în mod intenționat prin faptul că a comparat prețul mediu de import din perioada iulie-septembrie 2016 cu costul producției din industria Uniunii de la sfârșitul perioadei de anchetă, Comisia a distins în mod clar ambele perioade. Mai mult, în acest context, este important de evidențiat faptul că datele privind costul producției aferente industriei din Uniune la sfârșitul perioadei de anchetă au fost cele mai recente date disponibile în cadrul acestei proceduri, deoarece, după perioada de anchetă, nu se colectează date cu privire la costurile producției aferente industriei din Uniune. În orice caz, chiar dacă, în mod ipotetic, a scăzut costul producției aferente industriei din Uniune în cea mai recentă perioadă, acest fapt nu infirmă faptul că nivelul prețurilor din China din septembrie 2016 exercita încă o presiune imensă la nivel de preț asupra industriei siderurgice din Uniune.

(92)

Cu privire la afirmația conform căreia Comisia nu a respectat jurisprudența, Comisia a precizat că acest argument nu este aplicabil, deoarece, în cazul de față, Comisia a analizat evoluția prețurilor materiilor prime în perioada ulterioară perioadei de anchetă, astfel cum se arată în considerentul 85. Prin urmare, acest argument este respins.

4.3.4. Concluzie

(93)

Chiar și în situația creșterii prețurilor importurilor din China începând din iulie 2016 și în absența altor observații, datele din perioada ulterioară PA cu privire la prețuri nu infirmă constatarea conform căreia reducerile prețurilor din China au dat naștere unei amenințări cu producerea unui prejudiciu. Această amenințare cu producerea unui prejudiciu nu a fost eliminată prin recenta creștere a prețurilor importurilor din China începând din iulie 2016. Așa cum s-a prezentat în considerentul 85, nici chiar acest nivel crescut al prețurilor nu oprește considerabila scădere a prețurilor, punând industria din UE într-o situație de nesuportat atunci când se compară prețurile crescute din China cu costul de producție al producătorilor din Uniune la sfârșitul perioadei de anchetă. În final, concluzia Comisiei a fost aceea că o creștere a prețurilor de import ar putea fi doar o tendință temporară, care probabil se va opri după eliminarea motivelor care au stat la baza creșterii prețurilor materiilor prime. Producătorii-exportatori din China au aplicat un sistem agresiv de stabilire a prețurilor pe piața Uniunii, în special în al doilea semestru al anului 2015 și primul semestru al anului 2016. Dacă nu se iau măsuri și, având în vedere capacitatea excedentară masivă de producție a oțelului existentă în China, inclusiv produsul în cauză, producătorii-exportatori din China ar putea menține o strategie agresivă a prețurilor, scăzându-și prețurile de vânzare la niveluri minime.

4.4. Nivelul stocurilor

4.4.1. Actualizarea datelor din perioada ulterioară PA

(94)

Cu privire la nivelul stocurilor, la considerentul 147 din regulamentul provizoriu s-a menționat că, în opinia Comisiei, acest factor nu prezintă o însemnătate deosebită, în principal pentru că producătorii din Uniune fabrică, la comandă, ceea ce le permită să își mențină nivelurile stocurilor cât mai scăzute posibil.

(95)	În ceea ce privește stocurile din RPC, nici de data aceasta Comisia nu a identificat date cuprinzătoare ulterior perioadei de anchetă cu privire la stocuri, în pofida cererilor adresate producătorilor cooperanți din China și a cercetărilor proprii.

(96)

Cu toate acestea, Comisia a constatat că stocurile de oțel din depozitele aflate în 40 de orașe mari din China au scăzut, conform declarațiilor, la 8,89 milioane de tone la sfârșitul lunii octombrie 2016, de la 9,41 milioane de tone la sfârșitul lunii septembrie 2016. Mai mult, stocurile de oțel deținute de 80 de oțelării majore din China se ridicau la 13,46 milioane de tone la sfârșitul lunii septembrie 2016 (17), față de 16,07 milioane de tone la sfârșitul lunii septembrie 2015.

4.4.2. Observații de la părțile interesate în urma regulamentului provizoriu și a comunicării constatărilor definitive

(97)	Nu au fost primite observații de la părțile interesate cu privire la nivelul stocurilor.

4.4.3. Concluzie

(98)	În concluzie, stocurile de oțel din RPC au rămas aproximativ la aceleași niveluri, după 30 iunie 2016, ca și cele prevăzute în considerentul 150 din regulamentul provizoriu. Prin urmare, Comisia a confirmat constatarea de la considerentul 151 din regulamentul provizoriu.

4.5. Alte elemente: rentabilitatea și nivelul comenzilor din Uniune ale industriei din Uniune

4.5.1. Actualizarea datelor din perioada ulterioară PA

(99)

Așa cum s-a prezentat în considerentul 155 din regulamentul provizoriu, nivelul comenzilor a avut o dezvoltare negativă. În plus, ancheta a stabilit faptul că rentabilitatea reclamanților a continuat să se deterioreze, aceștia reprezentând aproximativ 90 % din producția totală a industriei din Uniune.

Datele disponibile pentru perioada iulie 2015-iunie 2016 indică o continuare a deteriorării rentabilității, în pofida unei tendințe mai pozitive (față de anul 2015) pentru nivelul comenzilor sale, după cum urmează:

Tabelul 6

Evoluția rentabilității și a nivelului comenzilor reclamanților

Descriere	2013	2014	2015	Aprilie 2015-martie 2016	Iulie 2015-iunie 2016
Rentabilitate	– 4,86 %	– 1,28 %	de la – 3 % până la – 5 %	de la – 5 % până la – 7 %	de la – 7 % până la – 9 %
Nivelul comenzilor	16 631 630	16 677 099	15 529 155	15 636 444	15 944 183
Sursa: Eurofer, toate datele fiind verificate, cu excepția ultimei coloane.

4.5.2. Observații de la părțile interesate în urma comunicării constatărilor definitive

(100)

În urma comunicării constatărilor definitive, Asociația pentru fier și oțel din China (CISA) a afirmat că, deoarece nivelul comenzilor a crescut în perioada ulterioară perioadei de anchetă, producătorii din Uniune au primit mai multe comenzi și, prin urmare, industria din Uniune are un viitor pozitiv.

(101)

Comisia a fost de acord că nivelul comenzilor a înregistrat o ușoară creștere, însă a făcut totodată referire la pierderile-record suferite de către reclamanți, care au figurat în același tabel. În consecință, chiar dacă ar exista o posibilă redresare a producătorilor din Uniune în cea mai recentă perioadă ulterioară perioadei de anchetă, o astfel de redresare nu ar compensa pierderile în creștere semnificativă suferite în aceeași perioadă.

4.5.3. Concluzie

(102)

În concluzie și în absența altor observații, Comisia a constatat că se produce în continuare o degradare a rentabilității reclamanților în cea mai recentă perioadă. În consecință, evaluarea conform căreia la sfârșitul anului 2015 a existat o amenințare cu producerea unui prejudiciu iminent nu a fost infirmată. Din contră, deteriorarea în continuare a rentabilității la nivelul primului semestru al anului 2016 a confirmat exactitatea evaluării Comisiei cu privire la acest indicator.

4.6. Caracterul previzibil și iminent al modificării circumstanțelor

(103)

Articolul 3 alineatul (9) din regulamentul de bază prevede: „[…] modificarea condițiilor care ar crea o situație în care dumpingul ar cauza un prejudiciu trebuie să fie previzibilă în mod clar și iminentă”.

(104)

Așa cum se prezintă în considerentul 157 din regulamentul provizoriu, toți factorii de mai sus au fost analizați și verificați pentru perioada de anchetă. În mod specific, rentabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion a atins nivelul nesustenabil de – 10 % în al patrulea trimestru din 2015, când presiunea prețurilor chineze a fost resimțită cel mai puternic.

(105)

În plus, datele pentru perioada ulterioară perioadei de anchetă au arătat că tendința negativă înregistrată la nivelul rentabilității din Uniune, care a început în al doilea semestru al anului 2015, a continuat în primul semestru al anului 2016.

(106)

Datele disponibile pentru perioada iulie-septembrie 2016 au prezentat o imagine de ansamblu contrastantă. Chiar dacă volumele importurilor din China au scăzut, capacitatea excedentară a rămas la un nivel amenințător. Cu privire la creșterea prețurilor din China în aceeași perioadă recentă, chiar dacă, în mod ipotetic, a scăzut costul producției aferente industriei din Uniune în cea mai recentă perioadă, rămâne valabil faptul că nivelul prețurilor din China din septembrie 2016 exercita încă o presiune imensă la nivel de preț asupra industriei siderurgice din Uniune. De aici se deduce că amenințarea cu producerea unui prejudiciu a fost iminentă și previzibilă după încheierea perioadei de anchetă

(107)

Comisia a confirmat așadar că a existat o schimbare în mod clar previzibilă și iminentă a circumstanțelor la sfârșitul perioadei de anchetă, care ar fi creat o situație în care dumpingul ar fi cauzat un prejudiciu.

4.7. Concluzie privind amenințarea cu producerea unui prejudiciu

(108)

Așa cum s-a menționat în considerentul 158 din regulamentul provizoriu, deși industria din Uniune era în curs de redresare în anul 2014 și în primele două trimestre ale anului 2015, aproape toți indicatorii de prejudiciu au început să scadă considerabil în cursul celui de-al doilea semestru al anului 2015. Ancheta a arătat că această tendință negativă, care a început în a doua jumătate a anului 2015, nu a fost invalidată în prima jumătate a anului 2016. Prin urmare, toți factorii evaluați în conformitate cu articolul 3 alineatul (9) din regulamentul de bază, în special rata de creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping în 2015 la prețuri din ce în ce mai mici, capacitățile excedentare enorme din RPC, precum și evoluția negativă a rentabilității industriei din Uniune sugerează același lucru.

(109)

Datele disponibile pentru perioada iulie-septembrie 2016 prezintă o imagine de ansamblu contrastantă. Chiar dacă volumele importurilor din China au scăzut, capacitatea excedentară a rămas amenințătoare, iar prețurile au rămas sub costul de producție al industriei din Uniune în pofida creșterii mai recente a acestora.

(110)

Având în vedere această analiză, Comisia a concluzionat că la sfârșitul perioadei de anchetă exista o amenințare previzibilă în mod clar și iminentă cu producerea unui prejudiciu industriei din Uniune. Evaluarea nu a fost infirmată de evoluțiile din perioada ulterioară perioadei de anchetă, care au fost analizate mai sus.

(111)

Mai mult, Comisia a respins afirmațiile CISA, în urma comunicării constatărilor definitive, conform cărora evaluarea Comisiei nu a respectat jurisprudența, menționând următoarele două diferențe principale dintre abordarea sa în cazul de față și cea care a dus la adoptarea Regulamentului (CE) nr. 926/2009 al Consiliului (18):

—

în primul rând, astfel cum s-a menționat în considerentul 119 din regulamentul provizoriu, industria din Uniune s-a aflat, în cazul de față, într-o situație precară la sfârșitul perioadei de anchetă, dar nu într-o asemenea măsură încât industria din Uniune să fi suferit un prejudiciu important pe parcursul perioadei examinate în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază;

—	în al doilea rând, Comisia a analizat și a evaluat în profunzime datele ulterioare perioadei de anchetă în măsura posibilității în cazul de față pentru a confirma sau a infirma constatările sale, conform autorității conferite prin jurisprudență.

5. LEGĂTURA DE CAUZALITATE

(112)

Una dintre părțile interesate a reiterat faptul că, în perioada de anchetă, Rusia a înregistrat cel mai mare volum de importuri în Uniune și că, deși aflată în creștere în perioada examinată, cota de piață a importurilor din China a rămas în continuare la un nivel foarte scăzut, mai exact la aproximativ 4 %. În urma comunicării constatărilor definitive, o altă parte interesată a precizat, de asemenea, că o cotă de piață de doar 4 % din importurile din China a împiedicat emiterea constatării privind legătura de cauzalitate.

(113)

Aceste afirmații au fost deja abordate în considerentele 177-188 din regulamentul provizoriu. Mai mult, cu privire la cota de piață, în considerentul 77 din regulamentul provizoriu s-a precizat că cota de piață totală a importurilor din China a crescut de peste cinci ori în perioada examinată.

(114)

Conform solicitantului, ar fi potrivit să se cumuleze efectele importurilor din China care fac obiectul unui dumping cu cele ale importurilor care fac obiectul unui dumping din alte cinci țări vizate de o anchetă care se află în desfășurare. În urma comunicării constatărilor definitive, reclamantul a reafirmat acest punct.

(115)

Comisia nu a considerat că este posibil în acest caz să se cumuleze importurile care au făcut obiectul unui dumping prin unirea celor două anchete. Conceptul importurilor care „fac simultan obiectul unor examinări antidumping” în temeiul articolului 3 alineatul (4) din regulamentul de bază presupune fie importuri care fac obiectul aceleiași anchete, fie importuri care fac obiectul a două anchete diferite desfășurate simultan și care au aceeași perioadă de anchetă sau perioade de anchetă în mare parte suprapuse. În cazul de față, ambele anchete au perioade de anchetă diferite, cu o suprapunere a perioadelor de anchetă de doar șase luni.

(116)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a confirmat concluziile pe care le-a prezentat în considerentele 197-198 din regulamentul provizoriu.

6. INTERESUL UNIUNII

6.1. Interesul industriei din Uniune

(117)

În absența oricăror observații referitoare la interesul industriei din Uniune, s-a confirmat concluzia la care s-a ajuns în considerentul 203 din regulamentul provizoriu.

6.2. Interesul importatorilor

(118)

În absența oricăror observații referitoare la interesul importatorilor, Comisia a confirmat și concluzia la care a ajuns în considerentul 204 din regulamentul provizoriu.

6.3. Interesul utilizatorilor

(119)

În urma comunicării constatărilor provizorii, unii utilizatori au susținut că nu ar fi în interesul Uniunii să se instituie măsuri antidumping împotriva țării în cauză. Aceștia au pretins că măsurile antidumping ar fi împotriva intereselor utilizatorilor, deoarece acestea:

(a)	ar avea un efect anticoncurențial; și

(b)	ar genera importuri mai mari de produse în aval fabricate în țări terțe.

(120)

Afirmația conform căreia măsurile antidumping ar avea un afect anticoncurențial a fost deja abordată în considerentele 205-212 din regulamentul provizoriu. Afirmația conform căreia măsurile antidumping privind produsul în cauză ar genera importuri mai mari de produse în aval fabricate în țări terțe nu a fost susținută de informații suplimentare semnificative. Astfel, Comisia a respins acest argument.

(121)

Utilizatorul italian care a cooperat în timpul anchetei a susținut că ar trebui aduse completări la considerentul 210 din regulamentul provizoriu, cu precizarea că măsurile antidumping produc, de asemenea, un impact asupra marjei sale de profit. În acest sens, utilizatorul italian a precizat că, în ipoteza aplicării unei taxe antidumping de 22,6 %, profitul său înainte de aplicarea taxei ar scădea cu 2,3 puncte procentuale. Prin urmare, acesta a ajuns la concluzia că instituirea măsurilor antidumping ar avea un impact semnificativ asupra rentabilității sale și, a fortiori, asupra celorlalți utilizatori neafiliați mai mici al căror obiect de activitate este prelucrarea produsului în cauză. Comisia a recunoscut că taxele antidumping vor avea un efect negativ asupra rentabilității utilizatorului italian. Cu toate acestea, Comisia a constatat, de asemenea, că utilizatorul nu depinde exclusiv de importurile chinezești, ci a achiziționat produsul în cauză pe parcursul perioadei de anchetă și de la producători din Uniune, dar și de la alți producători din alte țări terțe. În plus, rentabilitatea acestuia ar rămâne la un nivel pozitiv, deși unul scăzut.

(122)

În urma comunicării constatărilor definitive, reclamantul a afirmat că rezultatele acestui utilizator italian, sub aspectul creșterii și al profiturilor, contrastează puternic cu cele ale producătorilor din Uniune, care suferă pierderi considerabile. Comisia a considerat că acest argument nu schimbă analiza cu privire la impactul asupra utilizatorilor. În schimb, s-a ținut deja cont de interesele producătorului din Uniune, astfel cum s-a menționat în secțiunea 6.1.

(123)

În ultimul rând, Comisia nu a putut evalua impactul impunerii de măsuri asupra altor utilizatori, deoarece aceștia nu au cooperat în cursul acestei anchete.

(124)

Având în vedere cele de mai sus și în absența oricăror alte observații, Comisia a confirmat concluziile la care a ajuns în considerentul 213 din regulamentul provizoriu.

6.4. Concluzie privind interesul Uniunii

(125)

În absența oricăror alte observații privind interesele Uniunii, s-au confirmat concluziile la care s-a ajuns în considerentele 214-217 din regulamentul provizoriu.

7. MĂSURI ANTIDUMPING DEFINITIVE

7.1. Nivelul de eliminare a prejudiciului

(126)

Comisia a ales să stabilească cu titlu provizoriu profitul-țintă la 7 % pe baza unui studiu al OCDE, care a simulat cum ar fi evoluat redresarea industriei din UE în urma recesiunii cauzate de criza economică și financiară din 2009. După instituirea măsurilor provizorii și, așa cum s-a menționat în considerentul 224 din regulamentul provizoriu, Comisia a analizat în continuare această chestiune, nu numai având în vedere observațiile primite în urma comunicării informațiilor, ci și prin solicitarea și analizarea mai multor informații în această privință.

(127)

În urma comunicării constatărilor provizorii și definitive, mai multe părți au făcut observații cu privire la profitul-țintă de 7 %. Una dintre părțile interesate a susținut că acesta este mult prea scăzut, în timp ce o altă parte interesată a declarat că este excesiv.

(128)

Eurofer a considerat că profitul-țintă de 7 % este mult prea scăzut. În primul rând, aceasta a susținut că cea mai potrivită metodă pentru stabilirea marjei de profit este fie să se recurgă la datele provenite din ancheta anterioară privind produsele plate laminate la cald (în 2000), fie să se recurgă la rentabilitatea înregistrată în industria siderurgică în anul 2008. Stabilirea profitului-țintă pe baza profiturilor realizate în anul 2000 ar însemna un profit-țintă de 12,9 %, în timp ce stabilirea acestuia pe baza profiturilor realizate în anul 2008 ar însemna un profit-țintă de 14,4 %. Eurofer a afirmat că, în contextul lipsei de modificări la nivel tehnologic și financiar în Uniune începând din anul 2000, ar fi potrivit să se utilizeze profiturile realizate în anul 2000. O altă opțiune ar fi să se utilizeze profiturile înregistrate în 2008, deoarece Comisia a verificat datele privind rentabilitatea pentru o perioadă de 10 ani, inclusiv anul 2008, care a fost anul dinaintea celui în care a izbucnit criza financiară. Eurofer a adăugat că profitul-țintă nu ar trebui să provină din ani afectați de criza economică sau de importurile care fac obiectul unui dumping provenite din țara în cauză. În al doilea rând, în cazul în care Comisia ar respinge ambele abordări, Eurofer a afirmat că profitul-țintă susținut prin studiul din 2013 al OCDE ar trebui ajustat prin prisma rezultatelor efective obținute în perioada de anchetă în industria produselor plate din oțel laminate la cald din Europa. Atunci, s-ar obține o marjă de profit rezonabilă de 10 %.

(129)

Așa cum s-a explicat în considerentul 220 din regulamentul provizoriu, în urma anchetei s-a constatat că stabilirea profitului-țintă pe baza profiturilor realizate în anul 2000 nu este o opțiune rezonabilă. Chiar și în ipoteza puțin probabilă conform căreia, așa cum afirmă Eurofer, nu au existat modificări la nivel tehnologic și financiar în Uniune începând din anul 2000, cel puțin au existat unele modificări sub aspectul dimensiunii pieței Uniunii începând din anul 2000 ca urmare a creșterii numărului de state membre în perioada 2000-2016. În al doilea rând, din motivele explicate în considerentul 222 din regulamentul provizoriu, nici stabilirea profitului-țintă pe baza profiturilor realizate în anul 2008 nu este o opțiune adecvată, în principal pentru că amenințarea cu producerea unui prejudiciu presupune mai degrabă o analiză prospectivă. În final, solicitarea Eurofer de a crește profitul-țintă de la 7 % la 10 %, în cazul în care profitul-țintă nu ar fi stabilit pe baza profiturilor din anul 2000 sau 2008, nu a fost fondată suficient.

(130)

Producătorul-exportator Hebei Iron & Steel Group (19) din China și importatorul său afiliat Duferco S.A. au declarat că utilizarea unui profit-țintă de 7 % este excesivă, inadecvată și inexactă din următoarele motive: În primul rând, acesta reflectă o estimare foarte incertă a câștigurilor, iar parametrii care au stat la baza acestora s-au schimbat între timp. În al doilea rând, acesta reflectă o rentabilitate necesară pentru supraviețuirea industriei siderurgice din Uniune la nivel global, nu în mod specific rentabilitatea producătorilor de oțel din Uniune, care fabrică produsul în cauză. În al treilea rând, întrucât Comisia a stabilit cu titlu provizoriu faptul că importurile au făcut obiectul unui dumping în 2015, din contră, în anii 2012-2014 nu s-a înregistrat fenomenul de dumping, în această perioadă din urmă înregistrându-se profituri în intervalul – 3,3 % (pierdere) și 0,4 % (profit). În scenariul alternativ, presupunând că a existat un fenomen de dumping în perioada 2012-2014, cel mai recent an în care nu există o dovadă că importurile de produs în cauză au făcut obiectul unui dumping este anul 2011 în care s-a înregistrat o medie a profiturilor de 3,11 %. Mai mult, în urma comunicării constatărilor definitive, același producător-exportator din China a afirmat că această abordare a încălcat în mod evident jurisprudența Curții, deoarece a justificat alți factori decât dumpingul și este menită mai degrabă să asigure supraviețuirea industriei siderurgice din Uniune.

(131)

În primul rând, în opinia Comisiei, partea interesată nu și-a argumentat afirmațiile conform cărora parametrii care se află la baza studiului utilizat la stabilirea profitului-țintă de 7 % s-au schimbat între timp.

(132)

În al doilea rând, partea interesată a susținut, de asemenea, că studiul abordează rentabilitatea necesară supraviețuirii industriei siderurgice din Uniune la nivel global, nu în mod specific rentabilitatea producătorilor de oțel din Uniune, care fabrică produsul în cauză. În acest sens, așa cum s-a prezentat deja în considerentul 223 din regulamentul provizoriu, în absența altor date concludente, Comisia a considerat aceste cifre pentru industria siderurgică în ansamblu ca fiind aplicabile pentru produsul în cauză, deoarece produsele plate laminate la cald reprezintă o mare parte din producția de oțel brut.

(133)

În al treilea rând, cu privire la observația de a utiliza fie datele privind rentabilitatea din perioada 2012-2014, fie datele din 2011, această abordare nu pare să fie adecvată. Profitul-țintă este prețul pe care industria din Uniune s-ar putea baza în mod rezonabil în condiții normale de concurență, în lipsa importurilor care fac obiectul unui dumping. Așa cum s-a menționat în considerentul 106 din regulamentul provizoriu, anii 2012, 2013 și 2014 nu pot fi considerați drept ani în care există condiții normale de concurență, dată fiind perioada care a urmat crizei datoriilor din zona euro și scăderea cererii de oțel din 2012. Mai mult, așa cum s-a constatat în cazul produselor din oțel laminate la rece (20), datele din 2011 nu pot fi concludente din cauza impactului crizei financiare din 2009, care s-a manifestat în continuare asupra datelor privind rentabilitatea doi ani mai târziu.

(134)

Pe baza celor menționate anterior, Comisia a confirmat faptul că profitul-țintă de 7 % constituie cea mai adecvată bază în acest scenariu privind amenințarea cu producerea unui prejudiciu. Această înțelegere este în concordanță cu hotărârea Curții (21), conform căreia analiza dacă există o amenințare cu producerea unui prejudiciu presupune, prin însăși natura sa, o analiză prospectivă.

7.2. Măsurile definitive

7.2.1. Accesul la datele confidențiale

(135)

Reprezentantul legal al unui producător-exportator din China a susținut că informațiile dezvăluite în comunicarea constatărilor provizorii nu îi permit să comenteze cu privire la corectitudinea și relevanța constatărilor Comisiei cu privire la marja de dumping, efectele asupra prețurilor și calculele privind marja prejudiciului, inclusiv cu privire la problema dacă în calcularea subcotării prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative s-a ținut cont de vânzările tuturor producătorilor din Uniune incluși în eșantion, sau doar de vânzările celor pentru care au existat vânzări de tipuri de produse corespondente de către producătorii-exportatori din China. În acest context, la 8 noiembrie 2016, producătorul-exportator chinez a solicitat clarificări. Mai mult, la 8 noiembrie 2016 și în urma comunicării constatărilor definitive, producătorul-exportator din China a solicitat totodată accesul la anumite informații confidențiale. Acesta a sugerat ca aceste informații confidențiale să fie accesate doar de către reprezentantul legal sau, ca o alternativă, să implice consilierul-auditor.

(136)

La 8 decembrie 2016, serviciile Comisiei au răspuns că în calcularea subcotării prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative s-a ținut cont doar de tipurile de produse corespondente pentru compararea datelor privind vânzările înregistrate de producătorul-exportator chinez cu cele privind vânzările înregistrate de producători din UE. În orice caz, volumul de produse comparabile vândute de industria din Uniune a reprezentat doar 62 % din volumul total al exporturilor sale. În această privință, produsele exportate către Uniune de către acest producător-exportator pot fi corelate cu un produs din Uniune comparabil. Mai mult, aceștia au informat reprezentantul legal al părții respective că cererea sa de acces la informații confidențiale nu poate fi acceptată, deoarece Comisia este obligată să protejeze confidențialitatea datelor celorlalte părți interesate. Întrucât, în temeiul legii actuale, nu există alte mijloace de protejare a confidențialității și, în același timp, pentru a oferi părților informațiile solicitate, serviciile Comisiei l-au invitat să contacteze consilierul-auditor pentru ca acesta să verifice informațiile confidențiale.

(137)

În acest context, în urma comunicării constatărilor definitive, reclamantul a precizat în acest sens că Comisia are obligația, conform legii, să protejeze datele confidențiale prezentate de către toate părțile interesate. Prin urmare, a refuzat să renunțe la protecția conferită datelor sale confidențiale prin articolul 19 din regulamentul de bază.

(138)

În temeiul dreptului actual al Uniunii, astfel cum a fost interpretat prin jurisprudență, nu este posibil din punct de vedere legal să se acorde acces la datele confidențiale prezentate de către o parte interesată, decât cu acordul furnizorului datelor respective sau în cazul unei acțiuni intentate în instanțele Uniunii. Singura alternativă este mecanismul de control prevăzut prin articolul 15 din Decizia Președintelui Comisiei din 29 februarie 2012 cu privire la funcția și mandatul consilierului-auditor (22). O audiere a avut loc în prezența consilierului-auditor la 7 februarie 2017, pentru a discuta cadrul juridic care privește accesul la date confidențiale.

7.2.2. Cerere de clarificări suplimentare în urma comunicării constatărilor definitive

(139)

În urma comunicării constatărilor definitive, reprezentantul legal al aceluiași producător-exportator din China a fost audiat pentru prima dată la 12 ianuarie 2017 pentru a discuta în detaliu clarificările solicitate de acesta. După întâlnire, acesta a cerut din nou în documentul său scris prezentat în aceeași zi să i se ofere informații cu privire la calculele prejudiciului „pentru a înțelege natura și amploarea presupuselor efecte ale prețurilor”.

(140)

La 18 ianuarie 2017, serviciile Comisiei au transmis într-o scrisoare separată toate clarificările în măsura posibilității – mai exact, fără a încălca obligația legală din regulamentul de bază de a proteja datele confidențiale – pe care le-a solicitat reprezentantul legal al acestui producător-exportator din China. Mai mult, Comisia a precizat că există o compatibilitate de 100 % între cele 10 tipuri de produs în cauză vândute de către acest producător-exportator din China și cele vândute de către producători din Uniune. Mai mult, doar unul din cele 10 tipuri de produse reprezintă aproximativ 75 % din volumele sale totale de vânzări din Uniune în perioada de anchetă.

7.2.3. Includerea unei așa-numite „marje a importatorilor” în calculul marjelor de subcotare a prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative

(141)

În urma comunicării constatărilor provizorii și definitive, un producător-exportator chinez a contestat modul în care Comisia a calculat marja de prejudiciu. Această parte interesată a afirmat că prețurile de vânzare din China trebuie să fie ajustate printr-o așa-numită „marjă a importatorilor”, mai exact cu includerea taxelor vamale, a costurilor de manipulare, a costurilor de finanțare, a cheltuielilor administrative și a altor costuri generale și a profitului (în proporție de 5 %). Ca atare, prețul franco antrepozit al importatorului ar include elemente de cost similare cu cele ale prețului de vânzare franco fabrică aferent din industria Uniunii. Mai mult decât atât, partea interesată a afirmat că s-a preluat de către Comisie doar un preț final la cumpărător (mai exact, fără ajustare pentru cheltuieli administrative și alte costuri generale și profit), ceea ce nu este suficient pentru a efectua o comparație adecvată între prețurile respective ale producătorilor-exportatori din China și cele ale producătorilor din Uniune pentru calcularea subcotării prețurilor de vânzare și a subcotării prețurilor indicative. Pentru a susține această afirmație, partea interesată a făcut referire la două regulamente provizorii, ambele de acum 20 de ani. Acest producător-exportator din China a afirmat totodată că nu s-a ținut cont de către Comisiei de faptul că prețul de export la frontiera Uniunii va fi afectat de relația dintre exportator și importator. Procedând astfel, Comisia ar ajunge să folosească în final prețul de transfer dintre societățile afiliate ca bază pentru comparația cu prețurile franco fabrică ale industriei din Uniune.

(142)

Comisia a respins această afirmație din următorul motiv: calcularea unei marje de prejudiciu are loc cu scopul de a determina dacă instituirea unui nivel mai mic (decât nivelul bazat pe marja de dumping) al taxei asupra prețurilor de export ale importurilor care fac obiectul unui dumping ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul cauzat de aceste importuri. Această evaluare ar trebui să se bazeze pe prețul de export la nivelul frontierelor Uniunii, care este considerat a fi la un nivel comparabil cu prețul franco fabrică al industriei din Uniune. Metodologia aplicată de Comisie pentru a compara date ale producătorilor-exportatori din China și ale producătorilor din Uniune pentru calcularea subcotării prețurilor de vânzare și a subcotării prețurilor indicative asigură din contră tratamentul egal al producătorilor-exportatori și al producătorilor din Uniune: Comisia a considerat că stabilirea prețului de import relevant pentru calcularea subcotării prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative nu ar trebui să fie influențată de faptul că exporturile sunt efectuate către operațiuni afiliate sau independente din Uniune. În acest scop, prețul relevant care trebuie să fie luat în considerare este prețul la care produsul în cauză este vândut Uniunii, nu prețul la care materialele importate sunt apoi revândute de către producători care importă în Uniune. Mai mult, Comisia se referă la considerentul 144 din prezentul regulament. Prin urmare, Comisia a considerat că această abordare este exactă.

7.2.4. Întemeierea, prin analogie, pe articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază

(143)

Reclamantul a precizat că, atunci când stabilește prețurile de export pentru vânzările efectuate prin intermediul importatorilor afiliați în contextul calculării marjei de prejudiciu, Comisia ar trebui să aplice articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. Această parte interesată a mai precizat că, spre deosebire de cazul produselor din oțel laminat la rece, comunicarea constatărilor provizorii nu confirmă în mod explicit faptul că s-a utilizat această metodologie.

(144)

Comisia a confirmat că scopul calculării unei marje de prejudiciu are loc cu scopul de a determina dacă instituirea unui nivel mai mic al taxei (decât nivelul bazat pe marja de dumping) asupra prețurilor de export ale importurilor care fac obiectul unui dumping ar fi suficientă pentru a elimina prejudiciul cauzat de aceste importuri. Această evaluare ar trebui să se bazeze pe prețul de export la nivelul frontierelor Uniunii, care este considerat a fi la un nivel comparabil cu prețul franco fabrică al industriei din Uniune. În cazul vânzărilor la export prin intermediul unor importatori afiliați, prețul de export este stabilit pe baza prețului de revânzare către primul client independent, ajustat în mod corespunzător, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. Dat fiind că prețul de export constituie un element indispensabil în calculul marjei de prejudiciu și întrucât această dispoziție din regulamentul de bază este singura dispoziție care oferă orientări privind determinarea prețului de export, aplicarea acestei dispoziții prin analogie este justificată.

(145)

În urma comunicării constatărilor definitive, CISA a afirmat că este surprinsă că s-a aplicat de către Comisie, prin analogie, articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. Aceasta a afirmat că o astfel de aplicare încalcă articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază însuși și că a fost afectată de o eroare evidentă de evaluare. Aceasta a mai afirmat faptul că cel puțin un producător-exportator din China inclus în eșantion exportă prin intermediul importatorilor afiliați și că, în consecință, taxa definitivă a acestuia ar fi supraevaluată.

(146)

În primul rând, Comisia a reafirmat faptul că articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază este singura dispoziție din regulamentul de bază care oferă îndrumări cu privire la stabilirea prețului de export. Prin urmare, aplicarea acesteia este justificată în cadrul calculării unei marje de prejudiciu. În al doilea rând, contrar celor afirmate, tocmai aplicarea consecventă (23) a articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, prin analogie, în cadrul calculării marjei de prejudiciu este practica Comisiei în cauzele recente. În al treilea rând, scopul calculelor privind marja de prejudiciu nu este de a măsura în ce măsură vânzările importatorilor afiliați prejudiciază producătorii din Uniune, ci de a afla dacă exporturile din partea producătorului-exportator din China au un astfel de efect negativ prin subcotarea prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative ale producătorilor din Uniune. În acest scop, prețul relevant care trebuie să fie luat în considerare este prețul la care produsul în cauză este vândut Uniunii, nu prețul la care materialele importate sunt apoi revândute de către producători care importă în Uniune. În concluzie, Comisia a confirmat că a utilizat această metodologie atunci când a stabilit prețurile de export pentru vânzări efectuate prin intermediul importatorilor afiliați.

7.2.5. Perioada care se utilizează pentru calcularea marjei de prejudiciu într-un scenariu de amenințare cu producerea unui prejudiciu

(147)

Reclamantul a criticat faptul că s-a aplicat de către Comisie, cu titlu provizoriu, o abordare standard de prejudiciu important prin preluarea marjei medii de prejudiciu pentru întreaga perioadă de anchetă (mai exact, anul 2015). Aceasta a susținut că abordarea nu este una corectă, deoarece marja de amenințare cu producerea unui prejudiciu trebuie să reflecte amenințarea, iar când amenințarea se materializează ulterior în perioada de anchetă, marja de prejudiciu trebuie să reflecte impactul concret al amenințării. Pentru a elimina în mod eficace impactul amenințării cu producerea unui prejudiciu, Comisia ar trebui să examineze acele momente din perioada de anchetă în care a început să se materializeze amenințarea cu producerea unui prejudiciu. În acest context, reclamantul a făcut referire la faptul că amenințarea cu producerea unui prejudiciu a început să aibă un impact asupra industriei siderurgice din Uniune începând din al doilea semestru al anului 2015. Prin urmare, doar al doilea semestru al anului 2015 ar trebui să fie utilizat la calcularea marjelor de subcotare a prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative. Reclamantul a menționat, de asemenea, că scenariile de amenințare cu producerea unui prejudiciu sunt menite să permită Comisiei să acționeze în mod eficace și preventiv înainte de materializarea amenințării cu producerea unui prejudiciu. În cazul în care Comisia nu ar înclina să își schimbe metoda de calculare a marjei de (amenințare cu producerea unui) prejudiciu, industriile ar trebui să aștepte mai mult, până când ar suferi prejudicii importante timp de un an întreg, pentru a solicita protecție împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping în vederea obținerii unei marje de prejudiciu realiste. O astfel de conduită ar fi în defavoarea locurilor de muncă și a activităților industriale de pe piața Uniunii și, de asemenea, ar submina obiectivele plângerilor privind amenințarea cu producerea unui prejudiciu.

(148)

După o analiză detaliată a argumentelor reclamantului, Comisia a reamintit că a ajuns la concluzia provizorie cum că a existat o schimbare în mod clar previzibilă și iminentă a circumstanțelor la sfârșitul perioadei de anchetă, care va crea o situație în care dumpingul va cauza un prejudiciu. În acest sens, Comisia a făcut trimitere, printre altele, la considerentele 157, 159 și 198 din regulamentul provizoriu, afirmând că „deși industria din Uniune era în curs de redresare în anul 2014 și în primele două trimestre ale anului 2015, aproape toți indicatorii de prejudiciu au început să scadă considerabil în cursul celui de al doilea semestru al anului 2015. Ancheta a arătat că această tendință negativă, care a început în a doua jumătate a anului 2015, nu a fost invalidată în prima jumătate a anului 2016.” Aceasta a mai precizat în considerentul 163 din regulamentul provizoriu că „Având în vedere coincidența în timp între, pe de o parte, nivelul tot mai mare al importurilor care fac obiectul unui dumping la prețuri în continuă scădere și, pe de altă parte, pierderea cotei de piață suferită de industria din Uniune și scăderea prețurilor, care au condus la noi pierderi, în special din a doua jumătate a anului 2015, Comisia a concluzionat că importurile care fac obiectul unui dumping au avut un efect negativ asupra situației industriei din Uniune”.

(149)

În al doilea rând, în ceea ce privește fondul cauzei, Comisia a constatat că, așa cum s-a prezentat în considerentul 157 din regulamentul provizoriu, tendința negativă a început în al doilea semestru al anului 2015 și a determinat o schimbare în mod clar previzibilă și iminentă a împrejurărilor la sfârșitul perioadei de anchetă, ceea ce ar crea o situație în care fenomenul de dumping ar produce un prejudiciu dacă nu s-ar lua măsuri. Această constatare este în concordanță cu ceea ce a afirmat Comisia în considerentul 113 din regulamentul provizoriu, conform căruia „producătorii din Uniune au fost în măsură să se redreseze parțial în cursul anului 2014 și în prima jumătate a anului 2015”. Prin urmare, al doilea semestru al anului 2015 reflectă mai bine impactul efectiv al amenințării cu producerea unui prejudiciu pentru industria din Uniune, care ar trebui să fie eliminat.

(150)

În al treilea rând, Curtea a susținut că analiza datelor din perioada ulterioară perioadei de anchetă este deosebit de adecvată în cadrul unei anchete pentru a se stabili dacă există o amenințare cu producerea unui prejudiciu care, prin însăși natura sa, presupune o analiză prospectivă. Pentru Comisie, al doilea semestru al anului 2015 pare să fie mai adecvat pentru această cerință, deoarece este mai aproape de evoluțiile viitoare decât întreaga perioadă de anchetă.

(151)

În al patrulea rând, efectuarea unui calcul pe baza unei perioade complete de anchetă, indiferent dacă au existat indicii ale unor tendințe negative, ar submina obiectivul unui scenariu de amenințare cu producerea unui prejudiciu, și anume acela de a acționa în mod eficace și preventiv înainte de materializarea amenințării cu producerea unui prejudiciu.

(152)

Având în vedere toate motivele prezentate anterior, Comisia a acceptat punctul de vedere conform căruia perioada de calculare a marjelor de prejudiciu, în acest caz concret, ar trebui să se bazeze pe al doilea semestru al anului 2015, nu pe întreaga perioadă de anchetă.

(153)

Drept rezultat, Comisia a solicitat producătorilor cooperanți să transmită date suplimentare. Aceasta a primit trimestrial date suplimentare în perioada de anchetă cu privire la costul de producție pe tip de produs de la producătorii din Uniune incluși în eșantion și a verificat aceste date ulterior. Verificările au vizat numai datele suplimentare furnizate care nu fuseseră solicitate anterior și au asigurat fiabilitatea datelor pe care Comisia și-a întemeiat, în cele din urmă, constatările.

(154)

Dat fiind că nivelul de cooperare a fost considerat unul ridicat, marja de prejudiciu definitivă pentru RPC, aplicabilă producătorilor-exportatori cooperanți neincluși în eșantion, a fost calculată ca medie a marjelor celor trei producători-exportatori/grupuri de societăți incluse în eșantion. Marja de prejudiciu definitivă pentru RPC, aplicabilă producătorilor-exportatori necooperanți, a fost stabilită la nivelul celei mai ridicate marje dintre marjele celor trei societăți/grupuri de societăți cooperante.

(155)

În urma comunicării constatărilor definitive, CISA a precizat că pentru calcularea prețului unitar-țintă din industria Uniunii s-a utilizat ca bază întreaga perioadă de anchetă, doar șase luni din perioada de anchetă fiind utilizate pentru a calcula prețul unitar de vânzare, aflat în circulație liberă în Uniune, al producătorilor-exportatori din China aparținând grupului Shagang. Prin urmare, CISA a solicitat Comisiei să recalculeze ambele elemente folosind datele disponibile pentru aceeași perioadă.

(156)

După analiză, s-a constatat că această observație este corectă. Prin urmare, Comisia a recalculat prețul unitar-țintă al industriei din Uniune pentru producătorii-exportatori din China care aparțin grupului Shagang, folosind ca atare datele privind costul de producție aferent aceleiași perioade (a doua jumătate a anului 2015) ca și cea utilizată pentru calcularea prețului unitar de vânzare, aflat în circulație liberă în Uniune, al tuturor producătorilor-exportatori din China.

(157)

În urma calculului revizuit, s-a constatat că marjele de prejudiciu pentru societățile care aparțin grupului Shagang au scăzut de la 36,6 % la 35,9 %.

(158)

Mai mult, Comisia a reexaminat calculele inițiale ale marjelor de prejudiciu pentru ceilalți doi producători-exportatori din China. În timp ce calculul inițial pentru grupul Hebei s-a dovedit a fi corect, examinarea calculului inițial pentru Bengang Steel Plates Co., Ltd. a arătat că acesta conține următoarele erori de redactare:

—	s-a constatat că un tip de produs a fost exclus în mod eronat din calculul inițial. Prin urmare, calculul revizuit a inclus acest tip de produs, deoarece acesta a fost vândut atât de către producătorii din Uniune, cât și de către Bengang Steel Plates Co., Ltd.;

—	există câteva valori în datele aferente industriei Uniunii care au fost corelate greșit în fișa de calcul.

Ca urmare a efectelor menționate anterior, marja de prejudiciu pentru acest producător-exportator din China a crescut la 28,1 % (în loc de 25,5 %).

(159)

Calculul revizuit al prețului unitar-țintă din industria Uniunii a fost comunicat atât grupului Shagang, cât și societății Bengang Steel Plates Co., Ltd. la 16 ianuarie 2017. Deoarece singurul element care s-a schimbat față de comunicarea constatărilor definitive ale Comisiei din data de 22 decembrie 2016 a fost prețul-țintă al industriei din Uniune, s-a solicitat ambelor părți interesate să prezinte observații cu privire la aceste comunicări limitate ale constatărilor suplimentare până la 18 ianuarie 2017. Însă nu s-a primit nicio observație până la data respectivă.

(160)

În urma comunicării constatărilor definitive, un producător-exportator din China a precizat, de asemenea, faptul că nu este convins de motivele prezentate, conform cărora faptul că se folosesc doar date care se referă la a doua jumătate a anului 2015 ar reflecta mai corect situația impactului amenințării. Acesta a mai afirmat că orice utilizare selectivă a perioadei în scopul calculării marjei de prejudiciu ar determina o comparație ilogică și distorsionată a marjelor de dumping și de prejudiciu în scopul „regulii taxei celei mai mici” și ar duce la stabilirea unor marje mai mari decât în cazul în care s-ar fi utilizat întregul an 2015. În consecință, acesta a solicitat Comisiei să utilizeze o perioadă de 12 luni pentru calcularea marjei de prejudiciu, asemenea perioadei utilizate pentru calcularea marjelor de dumping. S-au primit observații similare și din partea utilizatorului italian, care a adăugat că utilizarea selectivă a informațiilor privind o parte din perioada de anchetă nu permite o evaluare obiectivă a nivelului de eliminare a prejudiciului în cazul de față.

(161)

O observație similară s-a primit din partea CISA și a doi producători-exportatori din China, ambii afirmând că alegerea unei perioade de șase luni constituie o încălcare a certitudinii juridice și a așteptărilor legitime. În acest sens, în timp ce celălalt producător-exportator din China a afirmat, în principal, că limitarea setului de date la o perioadă de doar șase luni nu poate fi calificată drept dovadă concretă în sensul articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, CISA a făcut referire la punctul 5.1 din Avizul de deschidere afirmând că „ancheta privind dumpingul și prejudiciul va viza perioada 1 ianuarie 2015-31 decembrie 2015 și jurisprudența”.

(162)

Mai mult, un producător care exportă din China a menționat și faptul că, tocmai conform practicii instituite, Comisia se abține de la utilizarea datelor care se referă doar parțial la perioada de anchetă și că metodologia aplicată în acest caz nu este în conformitate cu recomandarea Comitetului Antidumping din cadrul OMC conform căreia „perioada de colectare a datelor […] ar trebui să includă întreaga perioadă de colectare a datelor pentru ancheta privind dumpingul”.

(163)

Comisia a respins toate aceste argumente, după cum urmează. În primul rând, determinarea existenței dumpingului și a prejudiciului se realizează pe baza perioadei de anchetă și o perioadă considerată ca fiind definită în conformitate cu dispozițiile relevante ale regulamentului de bază și anunțată în avizul de deschidere. Pe de altă parte, regulamentul de bază nu prevede nicio metodă specifică pentru calcularea marjei de prejudiciu utilizate pentru aplicarea regulii taxei celei mai mici. În al doilea rând, regulamentul de bază nu prevede nici criterii specifice pentru definirea perioadei în care sunt evaluați parametrii pentru calcularea marjei de prejudiciu. În cazul de față, Comisia a considerat că perioada aleasă reflectă specificitatea cazului și este adecvată în contextul unei analize prospective. Mai mult, Comisia a utilizat pentru calcularea marjei de prejudiciu aceeași perioadă de șase luni pentru compararea prețului de export și a prețului-țintă pentru a asigura o evaluare obiectivă.

(164)

Având în vedere aspectele menționate în considerentele 135-163 de mai sus și în absența oricăror alte observații, marjele definitive de prejudiciu au fost recalculate cu ajutorul datelor pentru al doilea semestru al anului 2015. Aceste marje definitive, exprimate ca procentaj din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt următoarele: În acest tabel sunt prezentate, de asemenea, nivelurile taxelor definitive.

Tabelul 7

Marje definitive și niveluri ale taxelor definitive

Producători-exportatori chinezi:	Marjă de dumping definitivă	Marjă de prejudiciu definitivă	Nivelul taxei definitive
Bengang Steel Plates Co., Ltd.	97,3 %	28,1 %	28,1 %
Hesteel Group Co., Ltd.	95,5 %	18,1 %	18,1 %
Jiangsu Shagang Group	106,9 %	35,9 %	35,9 %
Alte societăți cooperante	100,5 %	27,3 %	27,3 %
Toate celelalte societăți	106,9 %	35,9 %	35,9 %

(165)

Marjele de prejudiciu menționate anterior au fost rotunjite în minus, la cea mai apropiată zecimală, atunci când a fost cazul, în urma observațiilor primite de la un producător-exportator după comunicarea constatărilor definitive.

(166)

Nivelul taxelor antidumping individuale pentru societățile menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza concluziilor prezentei anchete. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cursul prezentei anchete în ceea ce privește aceste societăți. Nivelurile taxelor respective (spre deosebire de taxa aplicabilă „tuturor celorlalte societăți” la nivel național) se aplică în mod exclusiv importurilor produsului în cauză originar din țara în cauză și fabricat de societățile respective și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Importurile produsului în cauză fabricat de oricare altă societate a cărei denumire nu este în mod specific menționată în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate celor menționate în mod specific, nu ar trebui să beneficieze de nivelurile respective și ar trebui să fie supuse taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(167)

Orice cerere de aplicare a acestor niveluri individuale ale taxei antidumping (de exemplu, în urma unei schimbări a denumirii entității sau în urma înființării de noi entități de producție sau de vânzare) ar trebui să fie adresată Comisiei (*1) împreună cu toate informațiile relevante, în special cu privire la orice modificare a activităților întreprinderii referitoare atât la producție, cât și la vânzările interne și la export care rezultă, de exemplu, în urma schimbării denumirii sau a modificării respective privind entitățile de producție și de vânzare. Dacă este necesar, prezentul regulament va fi modificat în consecință, prin actualizarea listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(168)

„Hebei Iron & Steel Group Co., Ltd” și-a schimbat denumirea în „Hesteel Group Co., Ltd.” în cursul anchetei. Unele dintre societățile sale afiliate și-au schimbat, de asemenea, denumirea. Comisia a confirmat aceste schimbări de denumire și a adaptat articolul 1 alineatul (2) în mod corespunzător.

(169)

Pentru a reduce la minimum riscurile eludării, se consideră că sunt necesare măsuri speciale în acest caz pentru a garanta aplicarea corectă a măsurilor antidumping. Aceste măsuri speciale includ următoarele: prezentarea către autoritățile vamale din statele membre a unei facturi comerciale valabile care respectă cerințele de la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de o astfel de factură trebuie să facă obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

7.3. Eliberarea taxelor provizorii

(170)

În urma comunicării constatărilor definitive, una dintre părțile interesate a afirmat că Comisia nu poate colecta în mod definitiv taxele provizorii conform articolului 10 alineatul (2) din regulamentul de bază decât dacă se demonstrează că, în absența măsurilor provizorii, s-ar fi ajuns la un prejudiciu important înainte de adoptarea măsurilor definitive.

(171)

În contextul constatărilor din cazul de față, Comisia consideră că, în temeiul articolului 10 alineatul (2) din regulamentul de bază, ar trebui să se elibereze sumele depuse cu titlu de taxă antidumping provizorie instituită în temeiul regulamentului provizoriu.

(172)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT,

Articolul 1

(1) Se instituie o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de anumite produse plate laminate din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, chiar în rulouri (inclusiv produse „tăiate la lungime” și „benzi înguste”), simplu laminate la cald, neplacate și neacoperite originare din Republica Populară Chineză.

Produsul în cauză nu include:

—	produsele din oțel inoxidabil și produsele din oțeluri cu siliciu numite „magnetice” cu grăunți orientați;

—	produsele din oțel de scule și oțeluri rapide;

—	produsele, altfel decât în rulouri, fără modele în relief, cu o grosime de peste 10 mm și o lățime de cel puțin 600 mm; și

—	produsele, altfel decât în rulouri, fără modele în relief, cu o grosime de cel puțin 4,75 mm și cel mult 10 mm și cu o lățime de cel puțin 2 050 mm.

Produsul în cauză se încadrează în prezent la codurile NC 7208 10 00, 7208 25 00, 7208 26 00, 7208 27 00, 7208 36 00, 7208 37 00, 7208 38 00, 7208 39 00, 7208 40 00, 7208 52 10, 7208 52 99, 7208 53 10, 7208 53 90, 7208 54 00, 7211 13 00, 7211 14 00, 7211 19 00, ex 7225 19 10 (cod TARIC 7225191090), 7225 30 90, ex 7225 40 60 (cod TARIC 7225406090), 7225 40 90, ex 7226 19 10 (cod TARIC 7226191090), 7226 91 91 și 7226 91 99.

(2) Se stabilește după cum urmează nivelul taxei antidumping definitive aplicabile prețului net franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, pentru produsul descris la alineatul (1), fabricat de următoarele societăți:

Țara	Societate	Nivelul taxei definitive	Cod adițional TARIC
RPC	Bengang Steel Plates Co., Ltd.	28,1 %	C157
	Handan Iron & Steel Group Han-Bao Co., Ltd.	18,1 %	C158
	Hesteel Co., Ltd. Tangshan Branch (24)	18,1 %	C159
	Hesteel Co., Ltd. Chengde Branch (25)	18,1 %	C160
	Zhangjiagang Hongchang Plate Co., Ltd.	35,9 %	C161
	Zhangjiagang GTA Plate Co., Ltd.	35,9 %	C162
	Alte societăți cooperante enumerate în anexa I	27,3 %	A se vedea anexa
	Toate celelalte societăți	35,9 %	C999

(3) Aplicarea nivelurilor taxelor antidumping individuale specificate pentru societățile menționate la alineatul (2) este condiționată de prezentarea către autoritățile vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile, în care trebuie să figureze o declarație datată și semnată de un reprezentant oficial al entității care emite respectiva factură, identificat prin numele și funcția acestuia, întocmită astfel: „Subsemnatul (Subsemnata) certific faptul că (volumul) de produse plate din oțel laminate la cald, vândut la export în Uniunea Europeană, vizat de prezenta factură, a fost produs de către (denumirea și adresa societății) (cod adițional TARIC) în (țara în cauză). Declar că informațiile furnizate în prezenta factură sunt complete și corecte.” În cazul în care nu se prezintă o astfel de factură, se aplică nivelul taxei aplicabil „tuturor celorlalte societăți”.

(4) Sub rezerva unor dispoziții contrare, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.

(5) În cazul în care orice nou producător-exportator din Republica Populară Chineză prezintă Comisiei suficiente probe care să dovedească faptul că:

1.	nu a exportat în Uniune produsul descris la alineatul (1) în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2015 și 31 decembrie 2015 (perioada de anchetă),

2.	nu este afiliat niciunui exportator sau producător din Republica Populară Chineză care face obiectul măsurilor antidumping instituite prin acest regulament,

3.	a exportat efectiv în Uniune produsul în cauză după perioada de anchetă care stă la baza măsurilor sau și-a asumat obligația contractuală irevocabilă de a exporta o cantitate importantă în Uniune,

Alineatul (2) poate fi modificat prin adăugarea noului producător-exportator la societățile cooperante neincluse în eșantion și astfel supuse unei taxe individuale care nu depășește taxa medie ponderată de 27,3 %.

Articolul 2

Sumele depuse sub formă de taxe antidumping provizorii în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/181 al Comisiei (26) se eliberează definitiv.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 5 aprilie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 176, 30.6.2016, p. 21.

(2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1778 al Comisiei din 6 octombrie 2016 de instituire a unei taxe antidumping provizorii asupra importurilor de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Republica Populară Chineză (JO L 272, 7.10.2016, p. 33).

(3) JO C 58, 13.2.2016, p. 9.

(4) Aviz de deschidere a unei proceduri antisubvenție privind importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Republica Populară Chineză (JO C 172, 13.5.2016, p. 29).

(5) Aviz de deschidere a unei proceduri antidumping privind importurile de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Brazilia, Iran, Rusia, Serbia și Ucraina (JO C 246, 7.7.2016, p. 7).

(6) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/865 al Comisiei din 31 mai 2016 de deschidere a unei anchete privind posibila eludare a măsurilor antidumping instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2384 asupra importurilor de anumite folii de aluminiu originare din Republica Populară Chineză prin importuri de anumite folii de aluminiu ușor modificate originare din Republica Populară Chineză și de supunere a acestor importuri la înregistrare (JO L 144, 1.6.2016, p. 35).

(7) Proceduri referitoare la punerea în aplicare a politicii comerciale comune, Comisia Europeană, Aviz de deschidere a unei proceduri antidumping privind importurile de anumite tipuri de oțel rezistente la coroziune originare din Republica Populară Chineză (JO C 459, 9.12.2016, p. 17).

(8) JO L 23, 29.1.2016, p. 16.

(9) JO L 210, 4.8.2016, p. 1.

(10) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1329 al Comisiei din 29 iulie 2016 de percepere a taxei antidumping definitive pentru importurile înregistrate de anumite produse plate din oțel laminate la rece originare din Republica Populară Chineză și din Federația Rusă (JO L 210, 4.8.2016, p. 27).

(11) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții – Siderurgia: păstrarea locurilor de muncă și a creșterii economice durabile în Europa [COM(2016) 155 final din 16 martie 2016], Bruxelles.

(12) Sursa datelor privind capacitatea: OCDE [OCDE, DSTI/SU/SC(2016)6/Final, 5 septembrie 2016, Directorate for Science, Technology and Innovation, Updated steelmaking capacity figures and a proposed framework for enhancing capacity monitoring activity (Cifre privind capacitatea actualizată de producție a oțelului și un cadru propus pentru îmbunătățirea activității de monitorizare a capacității), p. 7 și următoarele].

(13) Sursa datelor privind producția: World Steel Association, Steel Statistical Yearbook 2015 (Asociația Mondială a Oțelului, Anuarul statistic al oțelului 2015) [World Steel Association, Steel Statistical Yearbook 2016, tabelul 1 de la paginile 1 și 2 și tabelul 13 de la pagina 35, http://www.worldsteel.org/statistics/statistics-archive/yearbook-archive.html].

(14) Raportul Comitetului pentru oțel al OCDE, 8-9 septembrie 2016, Updated steelmaking capacity figures and a proposed framework for enhancing capacity monitoring activity (Cifre privind capacitatea actualizată de producție a oțelului și un cadru propus pentru îmbunătățirea activității de monitorizare a capacității).

(15) Richard Lu, 15 iulie 2016, The downside Chinese steel demand scenario: gory details (Scenariul pesimist al cererii de oțel din China), http://www.crugroup.com/about-cru/cruinsight/The_downside_Chinese_steel_demand_scenario_gory_details

(16) http://www.businessinsider.com.au/is-it-a-bird-a-plane-no-its-the-coking-coal-price-2016-10

https://www.bloomberg.com/news/articles/2016-09-23/goldman-says-higher-coking-coal-prices-are-here-to-stay

(17) Extras din informarea lunară Worldsteel privind industria siderurgică din China, octombrie 2016.

(18) Regulamentul (CE) nr. 926/2009 al Consiliului din 24 septembrie 2009 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite la importurile anumitor țevi și tuburi fără sudură, din fier sau oțel, originare din Republica Populară Chineză (JO L 262, 6.10.2009, p. 19).

(19) Astfel cum s-a explicat în considerentul 168 de mai jos, Grupul de producători-exportatori „Hebei Iron & Steel Group” și-a schimbat denumirea în „Hesteel Group Co., Ltd.” în cursul anchetei. Societățile sale afiliate și-au schimbat, de asemenea, denumirea. Comisia a confirmat aceste schimbări de denumire și a adaptat articolul 1 alineatul (2) în mod corespunzător.

(20) JO L 210, 4.8.2016, p. 1.

(21) Hotărârea Curții de Justiție din 7 aprilie 2016, cauza C-186/14, punctul 72, care confirmă Hotărârea Tribunalului din 29 ianuarie 2014 în cauza T-528/09, Hubei Xinyegang Steel Co. Ltd/Consiliul Uniunii Europene, considerentul 71.

(22) JO L 107, 19.4.2012, p. 5.

(23) Spre exemplu, se poate face trimitere la următoarele cazuri:

—

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 217/2013 al Consiliului din 11 martie 2013 de impunere a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii impuse la importurile de anumite folii de aluminiu în rulouri originare din Republica Populară Chineză (JO L 69, 13.3.2013, p. 11);

—

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1953 al Comisiei din 29 octombrie 2015 de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de anumite produse laminate plate din oțeluri cu siliciu numite „magnetice” cu grăunți orientați, originare din Republica Populară Chineză, Japonia, Republica Coreea, Federația Rusă și Statele Unite ale Americii (JO L 284, 30.10.2015, p. 109).

(*1) Comisia Europeană, Direcția Generală Comerț, Direcția H, 1049 Bruxelles, Belgia.

(24) Anterior „Hebei Iron & Steel Co., Ltd. Tangshan Branch”.

(25) Anterior „Hebei Iron & Steel Co., Ltd. Chengde Branch”.

(26) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/181 al Comisiei din 10 februarie 2016 de impunere a unei taxe antidumping asupra importurilor de anumite produse plate din oțel laminate la rece originare din Republica Populară Chineză și din Federația Rusă (JO L 37, 12.2.2016, p. 1).

ANEXĂ

Țara	Denumire	Cod adițional TARIC
Republica Populară Chineză	Angang Steel Company Limited	C150
	Inner Mongolia Baotou Steel Union Co., Ltd.	C151
	Jiangyin Xingcheng Special Steel Works Co., Ltd.	C147
	Shanxi Taigang Stainless Steel Co., Ltd.	C163
	Shougang Jingtang United Iron & Steel Co., Ltd	C164
	Maanshan Iron & Steel Co., Ltd	C165
	Rizhao Steel Wire Co., Ltd.	C166
	Rizhao Baohua New Material Co., Ltd.	C167
	Tangshan Yanshan Iron and Steel Co., Ltd.	C168
	Wuhan Iron & Steel Co., Ltd.	C156

		ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 92

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 60 6 aprilie 2017

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/640 al Comisiei din 23 martie 2017 de înregistrare a unei denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Novac afumat din Țara Bârsei (IGP)]	1
	*	Regulamentul (UE) 2017/641 al Comisiei din 3 aprilie 2017 de interzicere temporară a pescuitului de pagel argintiu în apele Uniunii și în apele internaționale din zonele VI, VII și VIII de către navele care arborează pavilionul Franței	3
	*	Regulamentul (UE) 2017/642 al Comisiei din 3 aprilie 2017 de interzicere temporară a pescuitului de marlin albastru în Oceanul Atlantic de către navele care arborează pavilionul Spaniei	5
	*	Regulamentul (UE) 2017/643 al Comisiei din 3 aprilie 2017 de interzicere temporară a pescuitului de marlin alb în Oceanul Atlantic de către navele care arborează pavilionul Spaniei	7
	*	Regulamentul (UE) 2017/644 al Comisiei din 5 aprilie 2017 de stabilire a metodelor de prelevare de probe și a metodelor de analiză pentru controlul nivelurilor de dioxine, de PCB-uri de tipul dioxinelor și de PCB-uri care nu sunt de tipul dioxinelor în anumite produse alimentare și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 589/2014 ( 1 )	9
	*	Regulamentul (UE) 2017/645 al Comisiei din 5 aprilie 2017 de rectificare a versiunii în limba letonă a Regulamentului (CE) nr. 152/2009 de stabilire a metodelor de eșantionare și analiză pentru controlul oficial al furajelor ( 1 )	35
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/646 al Comisiei din 5 aprilie 2017 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/378 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 514/2014 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește punerea în aplicare a procedurii de verificare și închidere anuală a conturilor și a procedurii de verificare a conformității	36
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/647 al Comisiei din 5 aprilie 2017 de adoptare a unor măsuri excepționale de sprijin pentru piața cărnii de porc din Polonia în ceea ce privește anumite scroafe și alte animale din specia porcine sacrificate în perioada cuprinsă între 1 august și 30 noiembrie 2016	41
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/648 al Comisiei din 5 aprilie 2017 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de placaj de okumé originar din Republica Populară Chineză în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului	48
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/649 al Comisiei din 5 aprilie 2017 de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Republica Populară Chineză	68
		Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/650 al Comisiei din 5 aprilie 2017 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume	97
		DECIZII
	*	Decizia (UE) 2017/651 a Consiliului din 3 aprilie 2017 de numire a unui membru, propus de Regatul Țărilor de Jos, în cadrul Comitetului Regiunilor	99
	*	Decizia (UE) 2017/652 a Comisiei din 29 martie 2017 privind propunerea de inițiativă cetățenească intitulată Minority SafePack – one million signatures for diversity in Europe [notificată cu numărul C(2017) 2200]	100

Nr.	04/TQ2285
Stat membru	Franța
Stoc	SBR/678-
Specie	Pagel argintiu (Pagellus bogaraveo)
Zonă	Apele Uniunii și apele internaționale din zonele VI, VII și VIII
Data încetării activităților	16.2.2017

Nr.	05/TQ127
Stat membru	Spania
Stoc	BUM/ATLANT
Specie	Marlin albastru (Makaira nigricans)
Zonă	Oceanul Atlantic
Data încetării activităților	1.1.2017

Nr.	06/TQ127
Stat membru	Spania
Stoc	WHM/ATLANT
Specie	Marlin alb (Tetrapturus albidus)
Zonă	Oceanul Atlantic
Data încetării activităților	1.1.2017

	Cerințe-cheie ale sistemelor de gestiune și control	Organisme/autorități vizate	Domeniu de aplicare
1	Descrierea și separarea adecvată a funcțiilor și sisteme adecvate pentru raportare și monitorizare atunci când autoritatea responsabilă încredințează executarea sarcinilor unui alt organism	Autoritatea responsabilă/autoritatea delegată	Mediul intern
2	Selecția adecvată a proiectelor	Autoritatea responsabilă/autoritatea delegată	Activități de control
3	Informații adecvate furnizate beneficiarilor, beneficiarilor potențiali și publicului	Autoritatea responsabilă/autoritatea delegată	Informare și comunicare interne
4	Controale adecvate	Autoritatea responsabilă/autoritatea delegată	Activități de control
5	Sisteme și proceduri eficace pentru a se garanta că toate documentele privind cheltuielile și controalele sunt păstrate, astfel încât să se asigure o pistă de audit adecvată	Autoritatea responsabilă/autoritatea delegată	Activități de control
6	Sisteme informatice fiabile de contabilitate, pentru stocarea și transmiterea datelor financiare și a datelor privind indicatorii, pentru monitorizare și raportare	Autoritatea responsabilă/autoritatea delegată	Activități de control/Informare și comunicare interne
7	Punerea eficace în aplicare a procedurilor de prevenire, detectare și corecție a neregulilor, inclusiv a unor măsuri antifraudă proporționale	Autoritatea responsabilă/autoritatea delegată	Activități de control
8	Proceduri adecvate pentru întocmirea conturilor anuale, a declarației de gestiune și a rezumatului anual al rapoartelor finale de audit și al controalelor efectuate	Autoritatea responsabilă/autoritatea delegată	Activități de control
9	Evidența adecvată și completă a sumelor recuperabile, recuperate și anulate	Autoritatea responsabilă/autoritatea delegată	Activități de control
10	Descrierea și separarea adecvată a funcțiilor, independența funcțională față de autoritatea responsabilă și sisteme adecvate pentru garantarea faptului că orice alt organism care efectuează audituri dispune de independența funcțională necesară și ține seama de standardele de audit acceptate la nivel internațional	Autoritatea de audit	Mediul intern
11	Audituri adecvate ale sistemului	Autoritatea de audit	Activități de control
12	Audituri adecvate ale cheltuielilor	Autoritatea de audit	Activități de control
13	Audituri adecvate ale conturilor	Autoritatea de audit	Activități de control
14	Proceduri adecvate pentru furnizarea unor opinii de audit și rapoarte de audit fiabile	Autoritatea de audit	Activități de control

Categoria 1	Funcționează în mod corespunzător. Nu sunt necesare îmbunătățiri sau sunt necesare doar îmbunătățiri minore.
Categoria 2	Funcționează. Sunt necesare unele îmbunătățiri.
Categoria 3	Funcționează parțial. Sunt necesare îmbunătățiri substanțiale.
Categoria 4	În esență, nu funcționează.

(EUR/100 kg)
Codul NC	Codul țării terțe (1)	Valoarea forfetară de import
0702 00 00	EG	350,6
	MA	112,2
	SN	284,4
	TN	214,0
	TR	112,4
	ZZ	214,7
0707 00 05	TR	155,6
0707 00 05	ZZ	155,6
0709 93 10	MA	53,1
	TR	148,4
	ZZ	100,8
0805 10 22 , 0805 10 24 , 0805 10 28	EG	54,9
	IL	78,6
	MA	48,3
	TN	55,5
	TR	75,1
	ZZ	62,5
0805 50 10	TR	74,4
0805 50 10	ZZ	74,4
0808 10 80	BR	110,7
	CL	108,0
	CN	161,4
	US	133,8
	ZA	111,7
	ZZ	125,1
0808 30 90	AR	121,6
	CL	154,7
	CN	90,2
	ZA	127,9
	ZZ	123,6