23.3.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 78/1

REGULAMENTUL (UE) 2017/542 AL COMISIEI

din 22 martie 2017

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, prin adăugarea unei anexe privind informațiile armonizate referitoare la răspunsul în situații de urgență privind sănătatea

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare și de abrogare a Directivelor 67/548/CEE și 1999/45/CE, precum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (1), în special articolul 45 alineatul (4) și articolul 53 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Pentru a-și îndeplini sarcinile, organismele desemnate în conformitate cu articolul 45 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 au nevoie de informații cu privire la amestecurile introduse pe piață și clasificate ca fiind periculoase pe baza efectelor pe care le produc din punct de vedere fizic și al sănătății. Aceste informații sunt transmise organismelor desemnate la nivel național de către importatori și de către utilizatorii din aval și includ de obicei identificarea produsului, identificarea pericolului, informații privind compoziția și informații toxicologice. Centrele toxicologice se bazează pe informațiile furnizate de respectivele organisme desemnate și, uneori, sunt ele însele astfel de organisme.

(2)

Comisia a efectuat revizuirea prevăzută la articolul 45 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1272/2008, iar constatările sale, care s-au bazat pe consultări aprofundate cu experți, au fost publicate în ianuarie 2012. În urma revizuirii, s-a concluzionat că, în statele membre, există mari diferențe în ceea ce privește sistemele de notificare actuale, formatul datelor și cerințele specifice fiecărei țări privind informațiile solicitate. Aceasta implică faptul că importatorii și utilizatorii din aval care introduc amestecuri pe piață în diferite state membre trebuie să transmită de mai multe ori și în formate diferite informații care sunt deseori similare. De asemenea, revizuirea a arătat că această diversitate duce la neconcordanțe în ceea ce privește informațiile aflate la dispoziția personalului medical și a publicului larg în cazuri de otrăvire, în diferite state membre.

(3)

Concluziile acestei revizuiri au fost sprijinite de un studiu al Comisiei privind costurile și beneficiile, finalizat în martie 2015 (2), care a confirmat că, pe lângă un mai bun răspuns privind sănătatea, armonizarea informațiilor care trebuie furnizate organismelor desemnate ar duce, în ansamblu, la reduceri semnificative ale costurilor.

(4)	Au fost consultate părțile interesate relevante, cum ar fi Asociația europeană a centrelor antitoxice și a toxicologilor clinicieni (EAPCCT), în special în cadrul studiului privind costurile și beneficiile, precum și printr-o serie de ateliere.

(5)	Prin urmare, este oportun să se armonizeze informațiile care trebuie primite de organismele desemnate de la importatori și de la utilizatorii din aval, precum și să se stabilească un format pentru transmiterea acestor informații.

(6)

Este necesar să se precizeze ce informații trebuie transmise unui organism desemnat. Printre acestea se numără informații cu privire la identificarea amestecului și a transmițătorului, identificarea pericolelor și a componenților amestecului. Deoarece compozițiile amestecurilor pot face frecvent obiectul unor modificări minore cu un impact mic sau inexistent asupra răspunsului care trebuie acordat în situații de urgență privind sănătatea, ar fi disproporționat să se solicite informații cu privire la componenții amestecului în procente exacte. Prin urmare, ca alternativă, se pot transmite intervalele de concentrație pentru componenții amestecului. Plaja de valori a acestor intervale ar trebui stabilită pe baza efectelor fizice și de sănătate ale componenților amestecului și pe baza relevanței informațiilor pentru răspunsul în situații de urgență privind sănătatea.

(7)

Având în vedere faptul că amestecurile clasificate ca periculoase pot, de asemenea, să conțină componenți neclasificați care pot avea totuși efecte adverse în urma folosirii neintenționate (de exemplu, în urma ingestiei), organismele desemnate ar trebui să dispună de informații cu privire la acești componenți în cazul în care sunt necesare pentru a formula acțiuni preventive sau curative.

(8)

Formatul de transmitere a informațiilor ar trebui să fie armonizat pentru a permite importatorilor și utilizatorilor din aval care își desfășoară activitatea în diferite state membre să utilizeze aceeași transmitere sau același format de transmitere în diferitele state membre. Transmiterile de informații ar trebui să fie prezentate pe cale electronică într-un format XML armonizat, administrat de Agenția Europeană pentru Produse Chimice și pus la dispoziție gratuit.

(9)

Pentru a facilita transmiterea de informații privind utilizarea preconizată a unui amestec și pentru a sprijini analiza statistică a cazurilor de intoxicație conexe, Agenția Europeană pentru Produse Chimice ar trebui să elaboreze un sistem european de clasificare a produselor care să fie utilizat la transmiterea informațiilor.

(10)

Conform unui studiu al Comisiei privind costurile și beneficiile, centrele toxicologice și alte organisme desemnate au raportat că se confruntă cu probleme legate de identificarea corectă a amestecului în cauză în cazul a până la 40 % dintre cererile pe care le primesc. Acest lucru ar putea duce, în mod inutil, la tratarea excesivă a pacienților și la spitalizarea din motive de precauție. Prin urmare, ca parte a armonizării informațiilor, este necesar să se impună identificarea unui amestec pe baza unui cod alfanumeric unic (identificator unic de formulă), care trebuie aplicat pe etichetă.

(11)

Majoritatea apelurilor către centrele toxicologice și către alte organisme desemnate se referă la expunerea accidentală la amestecuri periculoase utilizate de consumatori și, într-o mai mică măsură, de profesioniști. Doar un număr mic de apeluri se referă la amestecurile pentru uz industrial, care sunt utilizate în instalații industriale. În plus, în siturile industriale există de obicei o cunoaștere mai aprofundată a amestecurilor utilizate și sunt în general disponibile tratamente medicale. Prin urmare, importatorilor și utilizatorilor din aval ai amestecurilor pentru uz industrial ar trebui să li se permită să îndeplinească cerințe limitate în materie de informare.

(12)

Pentru a distribui eforturile necesare adaptării formatului de transmitere a datelor și pentru a acorda prioritate furnizării de informații în cazurile în care sunt cele mai necesare, se consideră că este rezonabil și proporțional să se prevadă aplicarea treptată a noilor cerințe în materie de informații prevăzute în prezentul regulament, în funcție de utilizarea amestecului.

(13)

Pentru a asigura o tranziție fără probleme și pentru a evita costurile disproporționate, informațiile transmise organismelor desemnate înainte de data aplicării prezentului regulament ar trebui să rămână valabile pentru o anumită perioadă de timp după ce prezentul regulament începe să se aplice. Cu toate acestea, în cazul în care, între timp, se produc schimbări semnificative în ceea ce privește compoziția, identificatorul de produs sau toxicologia amestecului, ar trebui să se impună transmiterea unor informații de actualizare în conformitate cu prezentul regulament.

(14)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit prin articolul 54 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1272/2008,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 se modifică după cum urmează:

1.	La articolul 25, se adaugă următorul alineat (7): „(7) În cazul în care, în conformitate cu anexa VIII, transmițătorul de date creează un identificator unic de formulă, acesta trebuie inclus pe etichetă în conformitate cu dispozițiile din secțiunea 5 a părții A din respectiva anexă”.

2.	Se adaugă anexa VIII, conform anexei la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2020.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 22 martie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 353, 31.12.2008, p. 1.

(2) Studiu în sprijinul armonizării informațiilor care trebuie transmise centrelor toxicologice, în conformitate cu articolul 45 din Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 (Regulamentul CLP), 3.3.2015.

ANEXĂ

„ANEXA VIII

Informații armonizate referitoare la răspunsul în situații de urgență privind sănătatea și măsuri preventive

PARTEA A

CERINȚE GENERALE

1. Aplicare

1.1. Importatorii și utilizatorii din aval care introduc pe piață amestecuri pentru uzul consumatorilor, în sensul secțiunii 2.4 din partea A a prezentei anexe, trebuie să respecte prezenta anexă începând de la 1 ianuarie 2020.

1.2. Importatorii și utilizatorii din aval care introduc pe piață amestecuri pentru uz profesional, în sensul secțiunii 2.4 din partea A a prezentei anexe, trebuie să respecte prezenta anexă începând de la 1 ianuarie 2021.

1.3. Importatorii și utilizatorii din aval care introduc pe piață amestecuri pentru uz industrial, în sensul secțiunii 2.4 din partea A a prezentei anexe, trebuie să respecte prezenta anexă începând de la 1 ianuarie 2024.

1.4. Importatorii și utilizatorii din aval care au transmis, înainte de datele de aplicare menționate în secțiunile 1.1, 1.2 și 1.3, informații referitoare la amestecuri periculoase unui organism desemnat în conformitate cu articolul 45 alineatul (1) care nu sunt în conformitate cu prezenta anexă nu vor fi obligați să se conformeze prezentei anexe în cazul acestor amestecuri, până la 1 ianuarie 2025.

1.5. Prin derogare de la secțiunea 1.4, în cazul în care una dintre modificările descrise în secțiunea 4.1 din partea B a prezentei anexe are loc înainte de 1 ianuarie 2025, importatorii și utilizatorii din aval trebuie să se conformeze prezentei anexe înainte de introducerea pe piață a amestecului respectiv astfel cum a fost modificat.

2. Obiectiv, definiții și domeniu de aplicare

2.1. Prezenta anexă stabilește cerințele pe care importatorii și utilizatorii din aval care introduc amestecuri pe piață (denumiți în continuare «transmițători») trebuie să le îndeplinească în ceea ce privește transmiterea de informații astfel încât organismele desemnate să dispună de informațiile necesare pentru a îndeplini sarcinile care le revin în temeiul articolului 45.

2.2. Prezenta anexă nu se aplică amestecurilor destinate cercetării științifice și dezvoltării și amestecurilor destinate activităților de cercetare și dezvoltare orientate spre produs și proces, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 22 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006.

Prezenta anexă nu se aplică amestecurilor clasificate numai pentru unul sau mai multe dintre următoarele riscuri:

1.	gaze sub presiune;

2.	explozivi (explozivi instabili și diviziunile 1.1-1.6).

2.3. În cazul amestecurilor introduse pe piață numai pentru uz industrial, transmițătorii pot opta pentru o transmitere limitată, ca alternativă la cerințele generale privind transmiterea informațiilor, în conformitate cu secțiunea 5.3 din prezenta parte și cu secțiunea 3.1.1 din partea B, cu condiția să fie disponibil un acces rapid la informații detaliate suplimentare referitoare la produs, în conformitate cu secțiunea 1.3 din partea B.

2.4. În sensul prezentei anexe se aplică următoarele definiții:

1.	«amestec pentru uzul consumatorilor» înseamnă un amestec destinat utilizării de către consumatori;

2.	«amestec pentru uz profesional» înseamnă un amestec destinat utilizării de către utilizatori profesioniști, dar nu în zone industriale;

3.	«amestec pentru uz industrial» înseamnă un amestec destinat utilizării exclusiv în zone industriale.

În cazul în care amestecurile au mai mult de o utilizare, trebuie să fie îndeplinite cerințele pentru toate categoriile de utilizare relevante.

3. Cerințe privind transmiterea informațiilor

3.1. Înainte de a introduce amestecurile pe piață, transmițătorii furnizează informații referitoare la amestecuri clasificate ca fiind periculoase pe baza efectelor fizice sau asupra sănătății organismelor desemnate în temeiul articolului 45 alineatul (1) (denumite în continuare «organismele desemnate») din statul membru sau statele membre în care amestecul este introdus pe piață.

Transmiterea trebuie să conțină informațiile prevăzute în partea B. Acestea se transmit pe cale electronică într-un format XML pus la dispoziție de agenție în mod gratuit.

3.2. În cazul în care, în urma primirii unor informații transmise în temeiul secțiunii 3.1, un organism desemnat înaintează transmițătorului de informații o cerere motivată prin care susține că sunt necesare informații suplimentare sau clarificări pentru ca un organism desemnat să poată îndeplini sarcinile care îi revin conform articolului 45, transmițătorul furnizează informațiile sau clarificările necesare solicitate, fără întârzieri nejustificate.

3.3. Transmiterea de date are loc în limba oficială a statului sau statelor membre în care amestecul se introduce pe piață, cu excepția cazului în care statul sau statele membre în cauză dispun altfel.

3.4. Utilizarea prevăzută pentru amestec este descrisă în conformitate cu un sistem armonizat de clasificare a produselor pus la dispoziție de agenție.

3.5. Actualizarea unei transmiteri de informații se face fără întârziere în cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute în secțiunea 4.1 din partea B.

4. Transmiterea de informații în grup

4.1. Se poate efectua o singură transmitere (denumită în continuare «transmiterea în grup») pentru mai mult de un amestec în cazul în care toate amestecurile dintr-un grup au aceeași clasificare în ceea ce privește pericolele fizice și pentru sănătate și aparțin aceleiași categorii de produse menționate în secțiunea 3.4.

4.2. O transmitere în grup este permisă numai în cazul în care toate amestecurile din grupul respectiv conțin aceiași componenți (astfel cum sunt identificați în secțiunea 3.2 din partea B) și intervalul de concentrație raportat pentru fiecare dintre componenți este același în toate amestecurile (astfel cum se prevede în secțiunea 3.4 partea B).

4.3. Prin derogare de la secțiunea 4.2, o transmitere în grup este, de asemenea, permisă atunci când diferența în ceea ce privește compoziția dintre diferitele amestecuri din grup se referă numai la parfumuri, cu condiția ca parfumurile conținute în fiecare amestec să aibă o concentrație totală de cel mult 5 %.

4.4. În cazul unei transmiteri în grup, informațiile impuse în partea B se furnizează pentru fiecare dintre amestecurile conținute în grup, dacă este cazul.

5. Identificator unic de formulă (IUF)

5.1. Transmițătorul de informații creează un identificator unic de formulă (denumit în continuare «IUF»), prin mijloace electronice puse la dispoziție de către agenție. IUF este un cod alfanumeric unic, care creează o legătură neechivocă între informațiile transmise privind compoziția unui amestec sau grup de amestecuri și un anumit amestec sau grup de amestecuri. Atribuirea unui IUF este gratuită.

Se creează un nou IUF atunci când o schimbare în compoziția amestecului sau a grupului de amestecuri îndeplinește una sau mai multe dintre condițiile prevăzute în secțiunea 4.1 a patra liniuță literele (a), (b) și (c) din partea B.

Prin derogare de la al doilea paragraf, nu se cere un nou IUF în cazul amestecurilor dintr-o transmitere în grup care conțin parfumuri, cu condiția ca schimbarea în ceea ce privește compoziția să se refere numai la respectivele parfumuri sau la adăugarea unor noi parfumuri.

5.2. Transmițătorul de informații imprimă sau aplică IUF pe eticheta unui amestec periculos. IUF este precedat de acronimul «IUF» cu majuscule și trebuie să fie marcat în mod vizibil, lizibil și fără posibilitate de ștergere.

5.3. Prin derogare de la secțiunea 5.2, IUF poate fi indicat în fișa cu date de securitate în cazul amestecurilor periculoase pentru uz industrial și al amestecurilor care nu sunt ambalate.

6. Formate și sprijin tehnic pentru transmiterea de informații

6.1. Agenția stabilește, menține și actualizează generatorul de IUF, formatele XML pentru transmiteri și un sistem armonizat de clasificare a produselor și le pune la dispoziție cu titlu gratuit pe site-ul său web.

6.2. Agenția acordă consiliere tehnică și științifică, precum și asistență tehnică și instrumente care să faciliteze transmiterea informațiilor.

PARTEA B

INFORMAȚIILE CUPRINSE ÎNTR-O TRANSMITERE

1. Identificarea amestecului și a transmițătorului de informații

1.1. Identificatorul de produs al amestecului

Identificatorul de produs se furnizează în conformitate cu articolul 18 alineatul (3) litera (a).

Se specifică denumirea comercială sau numele complet al amestecului, inclusiv, dacă este cazul, denumirea mărcii, denumirea produsului și variante de denumiri, astfel cum figurează pe etichetă, fără abrevieri, pentru a permite identificarea concretă a acestuia.

În plus, IUF(-urile) este (sunt) inclus(e) în transmiterea respectivă.

1.2. Detalii privind transmițătorul de informații

Se furnizează numele, adresa completă, numărul de telefon și adresa de e-mail ale transmițătorului de informații. Aceste informații sunt în concordanță cu datele furnizate pe etichetă, în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) litera (a).

1.3. Numărul de telefon și adresa de e-mail, pentru accesul rapid la informații suplimentare cu privire la produs

În cazul unei transmiteri limitate, astfel cum se prevede în secțiunea 2.3 din partea A, se pun la dispoziție un număr de telefon și o adresă de e-mail pentru accesul rapid la informații suplimentare detaliate cu privire la produs. Astfel, accesul rapid la informații suplimentare detaliate cu privire la produs în limba prevăzută în secțiunea 3.3 din partea A este disponibil pentru organismele desemnate în situații de urgență. Numărul de telefon este accesibil 24 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână.

2. Identificarea pericolelor și informații suplimentare

Prezenta secțiune stabilește cerințele privind informațiile referitoare la pericolele fizice și pentru sănătate ale amestecului în cauză și informațiile de avertizare adecvate asociate pericolelor respective, precum și informațiile suplimentare care trebuie incluse într-o transmitere.

2.1. Clasificarea amestecului

Clasificarea amestecului din punct de vedere al pericolelor fizice și pentru sănătate (clasa și categoria de pericol) se acordă în conformitate cu regulile de clasificare din anexa I.

2.2. Elemente de etichetare

Se prevăd următoarele elemente de etichetare necesare în conformitate cu articolul 17, dacă este cazul:

—	codurile pictogramelor de pericol (anexa V);

—	cuvântul de avertizare;

—	codurile frazelor de pericol (anexa III, inclusiv informații suplimentare privind pericolele);

—	codurile frazelor de precauție.

2.3. Informații toxicologice

Transmiterea include informațiile privind efectele toxicologice ale amestecului sau ale componenților acestuia care trebuie introduse în secțiunea 11 din fișa cu date de securitate a amestecului, în conformitate cu anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006.

2.4. Informații suplimentare

Se furnizează următoarele informații suplimentare:

—	tipul (tipurile) de ambalaj și mărimea (mărimile) ambalajului care a fost utilizat pentru introducerea pe piață a amestecului pentru uzul consumatorilor sau pentru uz profesional;

—	culoarea (culorile) și starea fizică (stările fizice) a (ale) amestecului, în forma în care este furnizat;

—	pH-ul, dacă este cazul;

—	clasificarea produsului (a se vedea secțiunea 3.4 din partea A);

—	uzul (pentru consumatori, profesional, industrial sau o combinație a oricărora dintre cele trei).

3. Informații privind componenții amestecului

3.1. Condiții generale

Identitatea chimică și concentrațiile componenților conținuți în amestec trebuie să fie indicate în transmitere în conformitate cu secțiunile 3.2, 3.3 și 3.4.

Componenții care nu sunt prezenți într-un amestec nu sunt notificați.

Prin derogare de la al doilea paragraf, într-o transmitere în grup, componenții de parfum din amestecuri trebuie să fie prezenți în cel puțin unul dintre amestecuri.

Pentru transmiterile în grup, în cazul în care parfumurile variază între amestecurile conținute de grup, se pune la dispoziție o listă a amestecurilor și a parfumurilor pe care le conțin, inclusiv clasificarea lor.

3.1.1. Cerințe aplicabile amestecurilor pentru uz industrial

În cazul unei transmiteri limitate, astfel cum se prevede în secțiunea 2.3 din partea A, informațiile care trebuie transmise cu privire la compoziția unui amestec pentru uz industrial se pot limita la informațiile conținute în fișa cu date de securitate, în conformitate cu anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, cu condiția ca informațiile suplimentare privind componenții să fie disponibile la cerere rapid în situații de urgență, în conformitate cu secțiunea 1.3.

3.2. Componenții amestecului

3.2.1. Substanțe

Identificatorul de produs pentru substanțele identificate în conformitate cu secțiunea 3.3 se acordă în conformitate cu articolul 18 alineatul (2). Cu toate acestea, se poate utiliza o denumire INCI, o denumire din indexul culorilor sau o altă denumire chimică internațională, cu condiția ca denumirea chimică să fie bine cunoscută și să definească fără echivoc identitatea substanței. Se menționează, de asemenea, denumirea chimică a substanțelor pentru care s-a permis o denumire chimică alternativă în conformitate cu articolul 24.

3.2.2. Amestec în amestec

Atunci când un amestec este utilizat în compoziția unui al doilea amestec introdus pe piață, primul amestec este numit «amestec în amestec» (denumit în continuare «AIA»).

Informațiile cu privire la substanțele conținute într-un AIA sunt transmise în conformitate cu criteriile din secțiunea 3.2.1, cu excepția cazului în care transmițătorul nu are acces la informațiile privind compoziția completă a AIA. În acest din urmă caz, se transmit informații în conformitate cu secțiunea 3 cu privire la componenții cunoscuți ai amestecului, iar AIA este identificat prin intermediul identificatorului său de produs, în conformitate cu articolul 18 alineatul (3) litera (a), împreună cu concentrația sa și cu IUF, atunci când sunt disponibile. În absența unui IUF, se pune la dispoziție fișa cu date de securitate pentru AIA, precum și numele, adresa de e-mail și numărul de telefon al furnizorului AIA.

3.2.3. Identificatorii de produs generic

Prin derogare de la secțiunile 3.2.1 și 3.2.2, identificatorii de produs generic «parfumuri» sau «coloranți» pot fi folosiți pentru componenții de amestec utilizați exclusiv pentru a adăuga parfum sau culoare, în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

—	componenții de amestec nu sunt clasificați ca prezentând vreun risc pentru sănătate;

—

concentrația componenților de amestec identificați printr-un anumit identificator de produs generic nu depășește în total:

(a)	5 % pentru suma parfumurilor; și

(b)	25 % pentru suma coloranților.

3.3. Componenți de amestec care fac obiectul cerințelor privind transmiterea de informații

Se indică următorii componenți de amestec (substanțe și AIA):

componenți de amestec clasificați ca fiind periculoși în temeiul efectelor lor fizice sau asupra sănătății care:

—	sunt prezenți în concentrații mai mari sau egale cu 0,1 %;

—	sunt identificați, chiar și în concentrații mai mici de 0,1 %, cu excepția cazului în care transmițătorul poate demonstra că acești componenți sunt lipsiți de relevanță pentru răspunsul în situații de urgență privind sănătatea și pentru măsurile preventive;

2.	componenți de amestec care nu sunt clasificați ca fiind periculoși în temeiul efectelor lor fizice sau asupra sănătății identificate și care sunt prezenți în concentrații mai mari sau egale cu 1 %.

3.4. Concentrația și intervalele de concentrație ale componenților de amestec

Transmițătorii furnizează informațiile prevăzute în secțiunile 3.4.1 și 3.4.2 în ceea ce privește concentrația componenților de amestec (substanțe și AIA), identificați în conformitate cu secțiunea 3.3.

3.4.1. Componenți periculoși de interes major pentru răspunsul în situații de urgență privind sănătatea și măsurile preventive

În cazul în care componenții de amestec sunt clasificați în conformitate cu prezentul regulament în cel puțin una dintre categoriile de pericol enumerate mai jos, concentrația lor într-un amestec se exprimă ca procente exacte, în ordinea descrescătoare a masei sau a volumului:

—	toxicitate acută, categoria 1, 2 sau 3;

—	toxicitate asupra unui organ țintă specific – o singură expunere, categoria 1 sau 2;

—	toxicitate asupra unui organ țintă specific – expunere repetată, categoria 1 sau 2;

—	corodarea pielii, categoria 1, 1A, 1B sau 1C;

—	lezarea gravă a ochilor (categoria 1).

Ca alternativă la specificarea concentrațiilor în procente exacte, se poate transmite un interval de procente în conformitate cu tabelul 1.

Tabelul 1

Intervale de concentrație aplicabile componenților periculoși de interes major pentru răspunsul în situații de urgență privind sănătatea (substanțe sau AIA)

Interval de concentrație pentru componentul periculos conținut în amestec (%)	Plaja maximă de valori a intervalului de concentrații care trebuie utilizată în transmiterea de informații
≥ 25 - < 100	5 % unități
≥ 10 - < 25	3 % unități
≥ 1 - < 10	1 % unități
≥ 0,1 - < 1	0,3 % unități
> 0 - < 0,1	0,1 % unități

3.4.2. Alți componenți periculoși și componenți care nu sunt clasificați ca fiind periculoși

Concentrația componenților periculoși într-un amestec neclasificat în oricare dintre categoriile de pericol enumerate în secțiunea 3.4.1 și concentrația componenților identificați neclasificați ca periculoși se exprimă, în conformitate cu tabelul 2, sub formă de intervale de procente, în ordinea descrescătoare a masei sau a volumului. Ca alternativă, se pot furniza procentele exacte.

Prin derogare de la primul paragraf, pentru componenții de parfum care nu sunt clasificați sau sunt clasificați doar ca provocând o sensibilizare a pielii, în categoria 1, 1A sau 1B, sau doar pentru toxicitate prin aspirare, transmițătorii nu trebuie să furnizeze informații privind concentrația acestora, în cazul în care concentrația totală nu depășește 5 %.

Tabelul 2

Intervale de concentrație aplicabile altor componenți periculoși și componenților care nu sunt clasificați ca fiind periculoși (substanțe sau AIA)

Interval de concentrație pentru componentul conținut în amestec (%)	Plaja maximă de valori a intervalului de concentrații care trebuie utilizată în transmiterea de informații
≥ 25 - < 100	20 % unități
≥ 10 - < 25	10 % unități
≥ 1 - < 10	3 % unități
> 0 - < 1	1 % unități

3.5. Clasificarea componenților de amestec (substanțe și AIA)

Trebuie să se furnizeze clasificarea componenților de amestec în ceea ce privește pericolele fizice și pentru sănătate (clasele de pericol, categoriile de pericol și frazele de pericol). Aceasta include clasificarea cel puțin pentru toate substanțele menționate la punctul 3.2.1 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 privind cerințele pentru completarea fișelor cu date de securitate. Alternativ, în cazul unui AIA, se poate furniza numai clasificarea sa în ceea ce privește pericolele fizice și pentru sănătate.

4. Actualizarea transmiterii

4.1. În cazul în care una dintre următoarele modificări se aplică unui amestec individual sau în grup, transmițătorii furnizează o actualizare a transmiterii înainte de a introduce amestecul respectiv pe piață astfel cum a fost modificat:

—	atunci când identificatorul de produs (inclusiv IUF) al amestecului s-a modificat;

—	atunci când clasificarea amestecului în ceea ce privește pericolele fizice sau pentru sănătate s-a modificat;

—	atunci când noi informații toxicologice relevante care trebuie introduse în secțiunea 11 din fișa cu date de securitate devin disponibile cu privire la proprietățile periculoase ale amestecului sau ale componenților acestuia;

—

atunci când o modificare în compoziția amestecului îndeplinește una dintre următoarele condiții:

(a)	adăugarea, înlocuirea sau eliminarea unuia sau a mai multor componenți din amestec care trebuie indicați în conformitate cu secțiunea 3.3;

(b)	modificarea concentrației unui component din amestec dincolo de intervalul de concentrații prevăzut în transmiterea inițială;

(c)	concentrația exactă a unui component a fost transmisă în conformitate cu secțiunile 3.4.1 sau 3.4.2 și are loc o modificare a acestei concentrații dincolo de limitele specificate în tabelul 3.

Tabelul 3

Variații ale concentrației componenților care necesită o actualizare a transmiterii

Concentrația exactă pentru componentul conținut în amestec (%)	Variații (±) ale concentrației inițiale a componentului care necesită o actualizare a transmiterii
> 25 - ≤ 100	5 %
> 10 - ≤ 25	10 %
> 2,5 - ≤ 10	20 %
≤ 2,5	30 %

Atunci când parfumurile dintr-o transmitere în grup se schimbă, se actualizează lista amestecurilor și a parfumurilor pe care le conțin care trebuie furnizată conform secțiunii 3.1.

4.2. Conținutul transmiterii actualizare

Transmiterea actualizată cuprinde o versiune revizuită a transmiterii anterioare care conține noile informații disponibile, astfel cum sunt descrise în secțiunea 4.1.

PARTEA C

FORMATUL TRANSMITERILOR

1.1. Formatul transmiterilor

Transmiterea informațiilor către organismele desemnate în conformitate cu articolul 45 se face într-un format care urmează să fie pus la dispoziție de agenție. Formatul transmiterii se referă la următoarele elemente:

1.2. Identificarea amestecului și a transmițătorului de informații

Identificator de produs

—	denumirea comercială completă a produsului (în cazul transmiterii în grup, se enumeră toți identificatorii de produs);

—	alte denumiri, sinonime;

—	identificator unic (identificatori unici) de formulă (IUF);

—	alți identificatori (numărul autorizației, codurile pentru produse ale întreprinderii).

Date de contact privind transmițătorul de informații

—

numele;

—	adresa completă;

—	numărul de telefon;

—	adresa de e-mail.

Datele de contact pentru accesul rapid la informații suplimentare cu privire la produs (24 ore/7 zile). Numai pentru transmiterea limitată.

—

numele;

—	numărul de telefon (24 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână);

—	adresa de e-mail.

1.3. Clasificarea amestecului, elementele de etichetare și toxicologia

Clasificarea amestecului și elementele de etichetare

—	clasa și categoria de pericol;

—	codurile pictogramelor de pericol (anexa V);

—	cuvântul de avertizare;

—	codurile frazelor de pericol, inclusiv codurile informațiilor suplimentare privind pericolele (anexa III);

—	codurile frazelor de precauție (anexa IV).

Informații toxicologice

—	descrierea toxicității amestecului sau a componenților acestuia [astfel cum trebuie introdusă în secțiunea 11 din fișa cu date de securitate, în conformitate cu anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006]

Informații suplimentare privind amestecul

—

culoare;

—	pH (dacă este cazul);

—	stare fizică;

—	ambalaj (tip și dimensiune);

—	utilizare preconizată (codul de clasificare a produsului);

—	utilizări (consumator, profesional, industrial).

1.4. Identificatorii de produs pentru componenții de amestec

Identificatorii de produs pentru componenții de amestec (substanțe și amestecuri în amestecuri, dacă este cazul)

—	numele substanței chimice/denumirea comercială a componenților;

—	numărul CAS (dacă este cazul);

—	numărul CE (dacă este cazul);

—	IUF (dacă este cazul).

Concentrația și intervalele de concentrație ale componenților de amestec

—	concentrația exactă sau intervalul de concentrație.

Clasificarea componenților de amestec (substanțe și AIA)

—	clasificarea gradului de pericol (dacă este cazul);

—	identificatori suplimentari (dacă este cazul și când este relevant pentru răspunsul privind sănătatea).

Lista în conformitate cu partea B, secțiunea 3.1, al patrulea paragraf (dacă este cazul)

”

23.3.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 78/13

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/543 AL COMISIEI

din 22 martie 2017

de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind recensământul populației și al locuințelor în ceea ce privește specificațiile tehnice ale tematicilor și ale defalcărilor lor

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind recensământul populației și al locuințelor (1), în special articolul 5 alineatul (4),

întrucât:

(1)

Pentru a asigura comparabilitatea datelor provenite din recensămintele populației și ale locuințelor efectuate în statele membre și pentru a permite elaborarea de sinteze fiabile la nivelul Uniunii, tematicile recensămintelor trebuie definite și defalcate în același mod în toate statele membre. Prin urmare, ar trebui să fie adoptate specificațiile tehnice pentru aceste tematici și pentru defalcările lor.

(2)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Sistemului Statistic European,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Specificațiile tehnice pentru tematicile recensământului și defalcările lor care trebuie să fie aplicate datelor care urmează să fie trimise Comisiei pentru anul de referință 2021 sunt enumerate în anexă.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 22 martie 2017.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 218, 13.8.2008, p. 14.

ANEXĂ

Specificații tehnice pentru tematicile de recensământ și pentru defalcările acestora

Specificațiile tehnice sunt prezentate după cum urmează:

—	Fiecare tematică este identificată printr-un titlu.

—	Titlul tematicii poate fi urmat de specificații tehnice referitoare la tematica respectivă în general.

—

Apoi, se specifică defalcarea (defalcările) pentru tematică. Unele tematici au mai multe defalcări, fiecare cu niveluri diferite de detaliu. În acest caz, „H” desemnează defalcările cu cel mai înalt nivel de detaliu, „M” desemnează defalcările cu un nivel mediu de detaliu și „L” desemnează defalcările cu cel mai scăzut nivel de detaliu, iar „N” identifică defalcarea care se referă la nivelul național.

—	Se identifică totalurile cărora li se aplică defalcările. Fiecare defalcare poate fi urmată de alte specificații tehnice care se referă în mod specific la defalcarea respectivă.

Tematică: Locul de reședință obișnuită

Aplicând definiția pentru „reședință obișnuită” care apare la articolul 2 litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 763/2008, statele membre tratează cazurile speciale după cum urmează:

(a)

În cazul în care o persoană locuiește în mod regulat în mai mult de o reședință în cursul anului, reședința unde aceasta își petrece cea mai mare parte a anului este considerată ca fiind locul său de reședință obișnuită, indiferent dacă se află în altă parte în țară sau în străinătate. Cu toate acestea, o persoană care lucrează în afara locului de reședință în timpul săptămânii și care se întoarce la locuința familială în week-enduri trebuie să considere locuința familială ca fiind locul său de reședință obișnuită, indiferent dacă locul său de muncă se află în altă parte în țară sau în străinătate.

(b)

Elevii de școală primară și liceu care locuiesc în afara locuinței lor familiale în cursul anului școlar și, indiferent de frecvența cu care se întorc la locuința familială, trebuie să considere locuința familială ca fiind locul lor de reședință obișnuită, indiferent dacă își continuă studiile în altă parte în țară sau în străinătate.

(c)

Studenții din învățământul terțiar care locuiesc în afara locuinței lor familiale în cursul perioadei de studii într-o instituție de învățământ superior sau la universitate, trebuie să considere locuința pe care o ocupă în timpul anului universitar ca fiind locul lor de reședință obișnuită, indiferent dacă este vorba de o instituție (de exemplu, un internat) sau de o reședință privată și indiferent dacă își continuă studiile în altă parte în țară sau în străinătate. În mod excepțional, în cazul în care locul de studii este în țară, locul lor de reședință obișnuită poate fi considerat a fi locuința familială.

(d)	O instituție este considerată drept locul de reședință obișnuită al tuturor celor care, la momentul recensământului, au locuit sau este probabil că vor locui 12 luni în acest loc.

(e)	Regula generală în legătură cu locul în care o persoană își petrece perioada de odihnă zilnică se aplică pentru persoanele care își îndeplinesc serviciul militar obligatoriu și pentru membrii forțelor armate care locuiesc în cazărmi sau tabere militare.

(f)	Locul de recenzare este considerat ca fiind locul de reședință obișnuită pentru persoanele fără adăpost, nomazi, vagabonzi și persoanele pentru care nu există noțiunea de „reședință obișnuită”.

(g)

Un copil care locuiește în mod alternativ în două locuri de reședință (de exemplu, în cazul în care părinții săi sunt divorțați) trebuie să considere locuința unde își petrece cea mai mare a timpului ca fiind locul său de reședință obișnuită. În cazul în care acesta petrece o perioadă de timp egală cu fiecare din părinți, locul de reședință obișnuită este locul în care copilul petrece noaptea recensământului, sau, în mod alternativ, gospodăria în care copilul are domiciliul legal sau înregistrat.

(h)	Marinarii din marina comercială și pescarii care își au reședința obișnuită în țară, dar care sunt pe mare la momentul recensământului, (inclusiv cei care nu au ca loc de reședință decât bordul navelor) sunt, de asemenea, incluși.

(i)

Persoanele care se află în situație de ședere ilegală sau fără forme legale, precum și solicitanții de azil și persoanele care au solicitat sau cărora li s-a acordat statutul de refugiat sau tipuri similare de protecție internațională sunt, de asemenea, incluse, cu condiția ca acestea să îndeplinească criteriile de reședință obișnuită în această țară. Nu este vorba de a face o distincție între aceste persoane, ci mai degrabă, de a garanta că acestea nu sunt omise din recenzare.

(j)	Copiii născuți în cele douăsprezece luni care precedă data de referință a recensământului și ai căror membri de familie au reședința obișnuită pe teritoriul național la data de referință a recensământului trebuie, de asemenea, să fie incluși.

(k)	Persoanele a căror ședere în țară (reală și/sau intenționată) este de exact un an sunt incluse. Membrii forțelor armate și navale, personalul diplomatic și familiile acestora

(l)	Membrii forțelor armate și navale străine și personalul diplomatic străin și familiile acestora, care se află în țară, indiferent de durata șederii lor, se exclud din populația rezidentă a unei țări.

(m)

În cazul în care durata șederii în afara țării poate fi stabilită pentru membrii forțelor armate și navale naționale și personalul serviciilor diplomatice și familiile acestora, care se află în afara țării, se aplică următoarele reguli:

—

în cazul în care locuiesc în străinătate de mai puțin de 12 luni și intenționează să se întoarcă la locul de plecare, ei trebuie să fie localizați pe teritoriul țării în conformitate cu normele privind reședința obișnuită. În special, aceste persoane ar putea fi localizate (în ordine descrescătoare a priorității) după cum urmează:

(i)	adresa locuinței familiale pe teritoriul țării, dacă există, sau

(ii)	locul de muncă din țara de care au aparținut înainte de plecare.

—	În cazul în care locuiesc în străinătate pentru cel puțin 12 luni sau, în cazul în care nu intenționează să se întoarcă la locul de plecare (deși se întorc în țară în cursul unei perioade de 12 luni), acestea sunt localizate într-un „loc virtual” (extra regiune) din țara de plecare.

Pe baza definiției locului de reședință obișnuită, persoanele care își au reședința în mod obișnuit în locul de recenzare, dar care sunt absente, sau despre care se așteaptă să fie absente, la momentul recensământului pentru mai puțin de un an, sunt considerate ca fiind persoane temporar absente și, prin urmare, sunt incluse în populația totală. Pe de altă parte, persoanele care locuiesc sau despre care se așteaptă să locuiască în afara locului de recenzare timp de un an sau mai mult nu sunt considerate ca fiind temporar absente și, prin urmare, se exclud din populația totală, indiferent de durata vizitelor pe care aceste persoane le pot face familiilor lor la anumite intervale de timp.

Persoanele care fac obiectul recensământului, dar care nu îndeplinesc criteriile pentru reședința obișnuită în locul de recenzare, și anume, care nu locuiesc sau despre care nu se așteaptă să locuiască în locul de recenzare pe o perioadă continuă de cel puțin 12 luni, sunt considerate ca fiind temporar prezente și, prin urmare, nu se numără în cadrul populației rezidente totale.

Zona geografică (1)					GEO.N.	GEO.L.	GEO.M.	GEO.H.
0.	Total (pe teritoriul statului membru)				0.	0.	0.	0.
x.	Toate regiunile NUTS 1 din statul membru					x.	x.	x.
	x.x.	Toate regiunile NUTS 2 din statul membru				x.x.	x.x.	x.x.
		x.x.x.	Toate regiunile NUTS 3 din statul membru				x.x.x.	x.x.x.
			x.x.x.x.	Toate regiunile LAU 2 din statul membru				x.x.x.x.

Defalcările pentru „Zona geografică” servesc la defalcarea oricărui total sau subtotal referitor la persoane (Locul de reședință obișnuită). Ele pot fi utilizate și pentru a defalca, la nivel regional, orice total căruia nu i se aplică nici tematica „Locul de reședință obișnuită”, nici tematica „Localizarea locului de muncă”.

În ceea ce privește defalcările pentru „Zona geografică”, se utilizează versiunile clasificării unităților teritoriale de statistică (NUTS (2)) și ale clasificării unităților administrative locale (Local Administrative Units – LAU) în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Tematică: Localizarea locului de muncă

Localizarea locului de muncă este zona geografică în care o persoană care este în prezent o persoană ocupată își exercită activitatea profesională.

Locul de muncă al celor care lucrează în principal la domiciliu este același cu locul lor de reședință obișnuită. Termenul „muncă” se referă la activitatea realizată de o „persoană ocupată”, conform definiției din cadrul tematicii „Statutul activității curente”. O persoană care lucrează „în principal” la domiciliu este o persoană care își petrece timpul de lucru în totalitate sau în cea mai mare parte la domiciliu și care petrece mai puțin timp sau deloc la un loc de muncă altul decât cel de la domiciliu.

În ceea ce privește defalcările pentru „Localizarea locului de muncă”, se utilizează versiunea clasificării unităților teritoriale de statistică (NUTS) în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Informațiile cu privire la persoanele care nu au un loc de muncă fix, dar care se prezintă la o adresă fixă la începutul perioadei lor de activitate (de exemplu, șoferii de autobuz, echipajul de zbor al unei companii aeriene, vânzătorii de la tarabele din piață care nu sunt demontate la sfârșitul zilei de lucru) trebuie să indice această adresă. Această categorie poate include, de asemenea, persoanele care călătoresc pentru a lucra în mod regulat peste graniță într-o țară vecină. Subdiviziunea „Fără un loc de muncă fix (în interiorul sau în afara statului membru)” cuprinde toate persoanele fără loc de muncă fix, dar se referă, de asemenea, la persoanele cărora nu este posibil să li se atribuie locul de muncă, cum ar fi, de exemplu, marinarii, pescarii și lucrătorii offshore.

Localizarea locului de muncă (3)				LPW.N.	LPW.L.
0.	Total			0.	0.
1.	Pe teritoriul statului membru			1.	1.
	1.x.	Toate regiunile NUTS 1 din statul membru			1.x.
		1.x.x.	Toate regiunile NUTS 2 din statul membru		1.x.x.
	1.y.	Nu se cunoaște locul de muncă în statul membru			1.y.
2.	Nu se află pe teritoriul statului membru			2.	2.
3.	Fără un loc de muncă fix (în interiorul statului membru sau în afara lui)			3.	3.
4.	Nu se cunoaște locul de muncă (nu se cunoaște dacă este în interiorul statului membru sau în afara lui)			4.	4.
5.	Nu se aplică (nu lucrează)			5.	5.

Defalcările pentru „Localizarea locului de muncă” servesc la defalcarea oricărui total sau subtotal care se referă la persoane.

Tematică: Localitatea

„Localitatea” este definită ca fiind un grup de populație distinct, și anume o zonă definită de un grup de populație care locuiește în clădiri vecine unele față de altele sau alăturate. Astfel de clădiri:

(a)	fie pot forma o zonă construită continuă, cu o dispunere a străzilor care poate fi identificată în mod clar; sau

(b)	deși nu aparțin unei zone construite de acest tip, pot constitui un ansamblu de clădiri desemnate exclusiv printr-un nume de loc recunoscut la nivel local; sau

(c)	deși nu îndeplinesc niciunul dintre cele două criterii de mai sus, pot constitui un ansamblu de clădiri, dintre care niciuna nu se află la o distanță mai mare de 200 de metri de construcția cea mai apropiată.

În aplicarea acestei definiții, anumite categorii de utilizări ale terenurilor nu trebuie considerate ca întrerupând continuitatea unei zone construite. Categoriile în cauză includ: construcții și instalații industriale și comerciale, parcuri publice, terenuri de joacă și grădini, terenuri de fotbal și alte facilități sportive, cursuri de apă traversate de poduri, căi ferate, canale, parcări și alte infrastructuri de transport, precum și curți de biserici și cimitire.

Regiunile LAU 2 având o populație totală de mai puțin de 2 000 de persoane pot fi considerate o localitate.

„Populația unei localități” este definită ca fiind persoanele care își au reședința obișnuită în localitatea respectivă.

O clădire dispersată trebuie alocată categoriei care reprezintă numărul de persoane care își au reședința obișnuită în clădire.

Dimensiunea localității		LOC.
0.	Total	0.
1.	1 000 000 sau mai multe persoane	1.
2.	500 000 – 999 999 de persoane	2.
3.	200 000 – 499 999 de persoane	3.
4.	100 000 – 199 999 de persoane	4.
5.	50 000 – 99 999 de persoane	5.
6.	20 000 – 49 999 de persoane	6.
7.	10 000 – 19 999 de persoane	7.
8.	5 000 – 9 999 de persoane	8.
9.	2 000 – 4 999 de persoane	9.
10.	1 000 – 1 999 de persoane	10.
11.	500 – 999 de persoane	11.
12.	200 – 499 de persoane	12.
13.	mai puțin de 200 de persoane	13.

Defalcarea „Dimensiunea localității” servește la defalcarea oricărui total sau subtotal de unități care pot fi localizate în „localități”, inclusiv orice total sau subtotal care se referă la persoane.

Tematică: Sex

Sex		SEX.
0.	Total	0.
1.	Bărbați	1.
2.	Femei	2.

Defalcarea „Sex” servește la defalcarea oricărui total sau subtotal care se referă la persoane.

Tematică: Vârstă

Se declară vârsta împlinită, în ani împliniți, la data de referință.

Vârstă				AGE.L.	AGE.M.	AGE.H.
0.	Total			0.	0.	0.
1.	sub 15 ani			1.	1.	1.
	1.1.	sub 5 ani			1.1.	1.1.
		1.1.1	sub 1 an			1.1.1
		1.1.2	1 an			1.1.2
		1.1.3	2 ani			1.1.3
		1.1.4	3 ani			1.1.4
		1.1.5	4 ani			1.1.5
	1.2.	între 5 și 9 ani			1.2.	1.2.
		1.2.1	5 ani			1.2.1
		1.2.2	6 ani			1.2.2
		1.2.3	7 ani			1.2.3
		1.2.4	8 ani			1.2.4
		1.2.5	9 ani			1.2.5
	1.3.	între 10 și 14 ani			1.3.	1.3.
		1.3.1	10 ani			1.3.1
		1.3.2	11 ani			1.3.2
		1.3.3	12 ani			1.3.3
		1.3.4	13 ani			1.3.4
		1.3.5	14 ani			1.3.5
2.	între 15 și 29 ani			2.	2.	2.
	2.1.	între 15 și 19 ani			2.1.	2.1.
		2.1.1	15 ani			2.1.1
		2.1.2	16 ani			2.1.2
		2.1.3	17 ani			2.1.3
		2.1.4	18 ani			2.1.4
		2.1.5	19 ani			2.1.5
	2.2.	între 20 și 24 ani			2.2.	2.2.
		2.2.1	20 ani			2.2.1
		2.2.2	21 ani			2.2.2
		2.2.3	22 ani			2.2.3
		2.2.4	23 ani			2.2.4
		2.2.5	24 ani			2.2.5
	2.3.	între 25 și 29 ani			2.3.	2.3.
		2.3.1	25 ani			2.3.1
		2.3.2	26 ani			2.3.2
		2.3.3	27 ani			2.3.3
		2.3.4	28 ani			2.3.4
		2.3.5	29 ani			2.3.5
3.	între 30 și 49 ani			3.	3.	3.
	3.1.	între 30 și 34 ani			3.1.	3.1.
		3.1.1	30 ani			3.1.1
		3.1.2	31 ani			3.1.2
		3.1.3	32 ani			3.1.3
		3.1.4	33 ani			3.1.4
		3.1.5	34 ani			3.1.5
	3.2.	între 35 și 39 ani			3.2.	3.2.
		3.2.1	35 ani			3.2.1
		3.2.2	36 ani			3.2.2
		3.2.3	37 ani			3.2.3
		3.2.4	38 ani			3.2.4
		3.2.5	39 ani			3.2.5
	3.3.	între 40 și 44 ani			3.3.	3.3.
		3.3.1	40 ani			3.3.1
		3.3.2	41 ani			3.3.2
		3.3.3	42 ani			3.3.3
		3.3.4	43 ani			3.3.4
		3.3.5	44 ani			3.3.5
	3.4.	între 45 și 49 ani			3.4.	3.4.
		3.4.1	45 ani			3.4.1
		3.4.2	46 ani			3.4.2
		3.4.3	47 ani			3.4.3
		3.4.4	48 ani			3.4.4
		3.4.5	49 ani			3.4.5
4.	între 50 și 64 ani			4.	4.	4.
	4.1.	între 50 și 54 ani			4.1.	4.1.
		4.1.1	50 ani			4.1.1
		4.1.2	51 ani			4.1.2
		4.1.3	52 ani			4.1.3
		4.1.4	53 ani			4.1.4
		4.1.5	54 ani			4.1.5
	4.2.	între 55 și 59 ani			4.2.	4.2.
		4.2.1	55 ani			4.2.1
		4.2.2	56 ani			4.2.2
		4.2.3	57 ani			4.2.3
		4.2.4	58 ani			4.2.4
		4.2.5	59 ani			4.2.5
	4.3.	între 60 și 64 ani			4.3.	4.3.
		4.3.1	60 ani			4.3.1
		4.3.2	61 ani			4.3.2
		4.3.3	62 ani			4.3.3
		4.3.4	63 ani			4.3.4
		4.3.5	64 ani			4.3.5
5.	între 65 și 84 ani			5.	5.	5.
	5.1.	între 65 și 69 ani			5.1.	5.1.
		5.1.1	65 ani			5.1.1
		5.1.2	66 ani			5.1.2
		5.1.3	67 ani			5.1.3
		5.1.4	68 ani			5.1.4
		5.1.5	69 ani			5.1.5
	5.2.	între 70 și 74 ani			5.2.	5.2.
		5.2.1	70 ani			5.2.1
		5.2.2	71 ani			5.2.2
		5.2.3	72 ani			5.2.3
		5.2.4	73 ani			5.2.4
		5.2.5	74 ani			5.2.5
	5.3.	între 75 și 79 ani			5.3.	5.3.
		5.3.1	75 ani			5.3.1
		5.3.2	76 ani			5.3.2
		5.3.3	77 ani			5.3.3
		5.3.4	78 ani			5.3.4
		5.3.5	79 ani			5.3.5
	5.4.	între 80 și 84 ani			5.4.	5.4.
		5.4.1	80 ani			5.4.1
		5.4.2	81 ani			5.4.2
		5.4.3	82 ani			5.4.3
		5.4.4	83 ani			5.4.4
		5.4.5	84 ani			5.4.5
6.	85 de ani și peste			6.	6.	6.
	6.1.	între 85 și 89 ani			6.1.	6.1.
		6.1.1	85 ani			6.1.1
		6.1.2	86 ani			6.1.2
		6.1.3	87 ani			6.1.3
		6.1.4	88 ani			6.1.4
		6.1.5	89 ani			6.1.5
	6.2.	între 90 și 94 ani			6.2.	6.2.
		6.2.1	90 ani			6.2.1
		6.2.2	91 ani			6.2.2
		6.2.3	92 ani			6.2.3
		6.2.4	93 ani			6.2.4
		6.2.5	94 ani			6.2.5
	6.3.	între 95 și 99 ani			6.3.	6.3.
		6.3.1	95 ani			6.3.1
		6.3.2	96 ani			6.3.2
		6.3.3	97 ani			6.3.3
		6.3.4	98 ani			6.3.4
		6.3.5	99 ani			6.3.5
	6.4.	100 de ani și peste			6.4.	6.4.

Defalcările pentru „Vârstă” servesc la defalcarea oricărui total sau subtotal care se referă la persoane.

Tematică: Starea civilă legală

Starea civilă este definită drept situația conjugală (legală) a unui individ în legătură cu legile (sau obiceiurile) privind căsătoria care sunt în vigoare în țară (și anume, situația de jure).

O persoană este clasificată în funcție de starea sa civilă legală cea mai recentă la data de referință.

În statele membre în care legislația prevede că partenerii căsătoriți sau partenerii în parteneriat înregistrat pot fi „separați legal”, aceste persoane „separate legal” sunt clasificate la rubrica „Căsătorit(ă) sau într-un parteneriat înregistrat” (LMS.L. 2. și LMS.H. 2.).

Starea civilă legală			LMS.L.	LMS.H.
0.	Total		0.	0.
1.	Nu a fost căsătorit(ă) niciodată și nu a fost niciodată într-un parteneriat înregistrat		1.	1.
2.	Căsătorit(ă) sau într-un parteneriat înregistrat		2.	2.
	2.1.	Căsătorit(ă) sau într-un parteneriat înregistrat de persoane de sex opus		2.1.
	2.2.	Căsătorit(ă) sau într-un parteneriat înregistrat de persoane de același sex		2.2.
3.	Văduv(ă) sau într-un parteneriat înregistrat încheiat cu decesul partenerului (și persoana nu este recăsătorită și nici într-un nou parteneriat înregistrat)		3.	3.
4.	Divorțat(ă) sau într-un parteneriat înregistrat dizolvat legal (și persoana nu este recăsătorită și nici într-un nou parteneriat înregistrat)		4.	4.
5.	Nu se menționează		5.	5.

Defalcarea „Starea civilă legală” servește la defalcarea oricărui total sau subtotal care se referă la persoane.

Tematică: Statutul activității curente

„Statutul activității curente” este relația actuală a unei persoane cu activitatea economică în cursul unei perioade de referință de o săptămână, care poate fi fie o săptămână calendaristică specificată, recentă, fixă, fie ultima săptămână calendaristică completă, fie ultimele șapte zile anterioare recenzării.

„Populația activă” cuprinde toate persoanele care îndeplinesc cerințele pentru a fi incluse în categoria persoanelor ocupate sau în cea a șomerilor.

„ Persoanele ocupate ” reprezintă toate persoanele care au 15 ani sau mai mult și care, în cursul perioadei de referință de o săptămână:

(a)	au efectuat cel puțin o oră de lucru în vederea obținerii unei remunerări sau a unui beneficiu în bani sau în natură sau

(b)	erau temporar absente de la un loc de muncă unde lucraseră deja și în raport cu care au menținut o legătură formală sau de la o activitate independentă.

Salariații care lipsesc temporar de la locul lor de muncă sunt considerați ca având un loc de muncă remunerat, cu condiția ca aceștia să aibă o legătură formală cu locul de muncă. Posibile motive pentru astfel de absențe temporare sunt:

(a)	boală sau accident; sau

(b)	concediu sau vacanță; sau

(c)	conflict de muncă sau grevă; sau

(d)	concediu de studii sau de formare; sau

(e)	concediu de maternitate sau parental; sau

(f)	reducerea activității economice; sau

(g)	lipsa de organizare sau suspendarea temporară a lucrului din diverse cauze: condiții meteorologice defavorabile, defecțiuni mecanice sau electrice sau lipsa de materii prime sau combustibil; sau

(h)	altă absență temporară, cu sau fără concediu.

Legătura formală cu locul de muncă este determinată pe baza unuia sau mai multora dintre criteriile următoare:

(a)	plata neîntreruptă a salariului; sau

(b)	o asigurare de revenire la locul de muncă la sfârșitul situației de excepție sau un acord cu privire la data revenirii; sau

(c)	durata absenței de la locul de muncă care, după cum este cazul, poate fi perioada în care lucrătorii pot primi beneficii compensatorii fără obligația de a accepta un alt loc de muncă.

Lucrătorii pe cont propriu sunt considerați ca fiind „persoane ocupate” dacă au lucrat ca atare în cursul săptămânii de referință sau dacă sunt temporar absente de la locul de muncă și, în acest timp, firma lor continuă să existe.

Lucrătorii familiali sunt considerați ca fiind „persoane ocupate” la locul de muncă în aceleași condiții ca și alte persoane ocupate, indiferent de numărul de ore lucrate în cursul perioadei de referință. În mod similar, persoanele care execută sarcini sau funcții legate de un loc de muncă salariat deținut de un membru al familiei sale, care locuiește în aceeași gospodărie sau în alta, trebuie, de asemenea, să fie clasificate în categoria persoanelor ocupate.

„ Șomerii ” reprezintă toate persoanele în vârstă de 15 ani sau mai mult care erau:

(a)	„fără un loc de muncă”, și anume, care nu aveau un loc de muncă remunerat și nici nu lucrau pe cont propriu în cursul săptămânii de referință; precum și

(b)	„în prezent disponibile să muncească”, și anume, erau disponibile pentru un loc de muncă remunerat sau pentru a lucra pe cont propriu în cursul săptămânii de referință și în cursul celor două săptămâni ulterioare; precum și

(c)	„în căutarea unui loc de muncă”, și anume, care luaseră măsuri specifice pentru căutarea unui loc de muncă remunerat sau al unuia pe cont propriu în cursul celor patru săptămâni care se încheiau cu săptămâna de referință.

Categoria „Alții” include persoane inactive din punct de vedere economic care beneficiază de ajutoare publice sau sprijin privat, precum și toate celelalte persoane care nu se încadrează în niciuna dintre categoriile de mai sus.

În atribuirea fiecărei persoane a unui singur tip de statut al activității curente, se acordă prioritate statutului de „Persoană ocupată”, față de cel de „Șomer”, și statutului de „Șomer”, față de cel de „Persoană inactivă din punct de vedere economic”.

În atribuirea fiecărei persoane inactive în prezent din punct de vedere economic a unui singur tip de statut al activității curente, se acordă prioritate statutului de „Persoană care nu a împlinit vârsta minimă necesară, la nivel național, pentru a exercita o activitate economică”, față de cel de „Pensionar sau rentier”, statutului de „Pensionar sau rentier” față de cel de „Elev, student” și statutului de „Elev, student” față de cel de „Altul”.

Categoria „Elev, student” (CAS.H.2.3.) cuprinde, prin urmare, studenții din învățământul secundar și terțiar care:

—	au împlinit vârsta minimă necesară, la nivel național, pentru a exercita o activitate economică sau au depășit această vârstă și

—	sunt inactive din punct de vedere economic, și

—	nu beneficiază de o pensie și nici de rentă.

Statutul activității curente			CAS.L.	CAS.H.
0.	Total		0.	0.
1.	Persoane active din punct de vedere economic		1.	1.
	1.1.	Persoane ocupate	1.1.	1.1.
	1.2.	Șomeri	1.2.	1.2.
2.	Persoane inactive din punct de vedere economic		2.	2.
	2.1.	Persoane care nu au împlinit vârsta minimă necesară, la nivel național, pentru a exercita o activitate economică		2.1.
	2.2.	Pensionari sau rentieri		2.2.
	2.3.	Elevi, studenți		2.3.
	2.4.	Alții		2.4.
3.	Nu se menționează		3.	3.

Defalcările pentru „Statutul activității curente” servesc la defalcarea oricărui total sau subtotal care se referă la persoane.

Tematică: Ocupația

„Ocupația” se referă la tipul de muncă efectuată la locul de muncă. „Tipul de muncă” este definit de principalele sarcini și îndatoriri la locul de muncă.

Clasificarea unei persoane în cadrul defalcărilor tematicilor „Ocupația”, „Activitatea economiei naționale” și „Statutul profesional” trebuie să se realizeze în funcție de același loc de muncă. Persoanelor care au mai mult de un loc de muncă li se atribuie ocupația avută la locul lor de muncă principal, care trebuie identificat în funcție de:

(1)	timpul petrecut la locul de muncă sau, dacă nu sunt disponibile date în acest sens,

(2)	venitul primit.

Persoanele cu vârsta de 15 ani sau mai mult care erau ocupate [adică aveau „Statutul activității curente” – CAS de „Persoană ocupată” (CAS.L. și CAS.H. 1.1)] în cursul săptămânii de referință sunt clasificate într-o singură categorie de la OCC.1. la OCC.11.

Persoanele cu vârsta sub 15 ani, precum și persoanele cu vârsta de 15 ani și peste 15 ani care erau:

—	șomere în cursul săptămânii de referință [„Statutul activității curente” – „Șomer” (CAS.L. 1.2)] sau care erau

—	persoane inactive din punct de vedere economic [„Statutul activității curente” – „Persoană inactivă din punct de vedere economic” (CAS.L. și CAS.H.2)] sunt clasificate în categoria „Nu se aplică” (OCC.12.).

În cazul în care denumirea categoriilor din clasificarea ISCO în vigoare la 1 ianuarie 2021 diferă de cea utilizată în categoriile OCC.2. – OCC.11., se utilizează denumirea clasificării ISCO în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Ocupația		OCC.
0.	Total	0.
1.	Membri ai corpului legislativ ai executivului, înalți conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori din unitățile economico-sociale și politice	1.
2.	Specialiști cu ocupații intelectuale și științifice	2.
3.	Tehnicieni, maiștri și asimilați	3.
4.	Funcționari administrativi	4.
5.	Lucrători operativi în servicii și comerț	5.
6.	Agricultori și lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit	6.
7.	Meșteșugari și lucrători în meserii de tip artizanal	7.
8.	Operatori și asamblori la mașini și instalații	8.
9.	Muncitori necalificați	9.
10.	Forțe armate	10.
11.	Nu se menționează	11.
12.	Nu se aplică	12.

Nu se aplică Defalcarea „Ocupația” servește la defalcarea oricărui total sau subtotal care se referă la persoane.

Tematică: Activitatea economiei naționale

„Activitatea economiei naționale (ramura de activitate economică)” se referă la tipul de producție sau activitate al firmei sau al unității similare în care se află locul de muncă al unei persoane ocupate. Pentru persoanele care sunt recrutate sau angajate de o întreprindere dar care își au locul de muncă într-o altă întreprindere („lucrători interimari”, „lucrători detașați”), se declară activitatea economiei naționale (ramura de activitate economică) a firmei sau unității similare unde se află efectiv locul de muncă.

Clasificarea unei persoane în cadrul defalcărilor tematicilor „ Ocupația ”, „ Activitatea economiei naționale ” și „ Statutul profesional ” se realizează pentru același loc de muncă. Persoanelor care au mai mult de un loc de muncă li se atribuie o activitate a economiei naționale (ramură de activitate economică) în funcție de locul lor de muncă principal, care trebuie identificat în funcție de:

—	timpul petrecut la locul de muncă sau, dacă nu sunt disponibile date în acest sens,

—	venitul primit.

Persoanele cu vârsta de 15 ani sau mai mult care erau angajate [adică aveau „Statutul activității curente – CAS” de „persoană ocupată” (CAS.L. și CAS.H. 1.1)] în cursul săptămânii de referință sunt clasificate într-o singură categorie de la IND.1. la IND.11.

Persoanele cu vârsta sub 15 ani, precum și persoanele cu vârsta de 15 ani și peste 15 ani care erau:

—	șomere în cursul săptămânii de referință [„Statutul activității curente” – „Șomer” (CAS.L. și CAS.H.1.2)] sau care erau

—	persoane inactive din punct de vedere economic [„Statutul activității curente” – „Persoană inactivă din punct de vedere economic” (CAS.L. și CAS.H.2.)] sunt clasificate în categoria „Nu se aplică” (IND.12.).

Activitatea economiei naționale			IND.L.	IND.H.
0.	Total		0.	0.
1.	Agricultură, silvicultură și pescuit		1.	1.
2	Industria manufacturieră, minieră și extractivă și alte industrii		2.	2.
	2.1.	Industria minieră și extractivă		2.1.
	2.2.	Industria manufacturieră		2.2.
	2.3.	Furnizarea energiei electrice, a gazelor naturale, a aburului și aerului condiționat		2.3.
	2.4	Furnizarea apei; lucrări de canalizare, activități de gestionare a deșeurilor și de depoluare		2.4.
3.	Construcții		3.	3.
4.	Comerțul cu ridicata și cu amănuntul, transport și depozitare, activități legate de servicii de cazare și alimentație publică		4.	4.
	4.1	Comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și a motocicletelor		4.1.
	4.2	Transporturi și depozitare		4.2.
	4.3	Activități legate de servicii de cazare și alimentație publică		4.3.
5.	Informare și comunicare		5.	5.
6.	Activități financiare și de asigurări		6.	6.
7.	Activități imobiliare		7.	7.
8.	Activități profesionale, științifice, tehnice, de servicii administrative și de asistență		8.	8.
	8.1.	Activități specializate, științifice și tehnice		8.1.
	8.2.	Activități de servicii administrative și de asistență		8.2.
9.	Administrație publică, apărare, educație, activități privind sănătatea umană și asistența socială		9.	9.
	9.1.	Administrație publică și apărare; asigurări sociale obligatorii		9.1.
	9.2.	Educație		9.2.
	9.3.	Activități privind sănătatea umană și asistența socială		9.3.
10.	Alte servicii		10.	10.
	10.1.	Arte, spectacole și activități recreative		10.1.
	10.2.	Alte activități de servicii		10.2.
	10.3.	Activități ale gospodăriilor în calitate de angajatori; activități nediferențiate ale gospodăriilor în calitate de producători de bunuri și servicii pentru uz propriu		10.3.
	10.4.	Activități ale organizațiilor și organismelor extrateritoriale		10.4.
11.	Nu se menționează		11.	11.
12.	Nu se aplică		12.	12.

În cazul în care denumirea categoriilor din clasificarea NACE în vigoare la 1 ianuarie 2021 diferă de cea utilizată în categoriile IND.1. – IND.10., se utilizează denumirea clasificării NACE în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Defalcarea „Activitatea economiei naționale (ramura de activitate economică)” servește la defalcarea oricărui total sau subtotal care se referă la persoane.

Tematică: Statutul profesional

Un „salariat” este o persoană care ocupă „un loc de muncă remunerat”, și anume un loc de muncă pentru care contractul de angajare explicit sau implicit asigură titularului său o remunerație de bază, care este independentă de venitul unității pentru care acesta (aceasta) lucrează (această unitate poate fi o societate, o instituție non-profit, o instituție aparținând administrației publice sau o gospodărie). Persoanele care ocupă „un loc de muncă remunerat” primesc în mod normal remunerația sub formă de indemnizații și salarii, însă pot fi plătite și prin comisioane din vânzări, plată la normă, prime sau plată în natură, cum ar fi alimente, cazare sau formare. Instrumentele, mijloacele de producție, sistemele informaționale și/sau sediile utilizate de salariat pot aparține în totalitate sau parțial altora și salariatul poate lucra sub supravegherea directă a proprietarului (proprietarilor) sau a persoanelor angajate de acesta (aceștia) sau în conformitate cu orientările stricte stabilite de acesta (aceștia).

Un „patron” este o persoană care, lucrând pe cont propriu sau cu un număr mic de parteneri, ocupă un loc de muncă prin care exercită o „activitate pe cont propriu” și, în această calitate, a angajat de o manieră continuă (care include săptămâna de referință), una sau mai multe persoane care să lucreze pentru el/ea ca „salariați”. Patronul adoptă deciziile operaționale care afectează întreprinderea sau deleagă adoptarea deciziilor respective, păstrând însă responsabilitatea pentru bunăstarea întreprinderii.

Dacă o persoană este în același timp patron și salariat, el/ea va fi încadrat(ă) într-o singură categorie, în funcție de:

—	timpul petrecut la locul de muncă sau, dacă nu sunt disponibile date în acest sens,

—	venitul primit.

Un „lucrător pe cont propriu” este o persoană care, lucrând pe cont propriu sau cu unul sau câțiva parteneri, ocupă un loc de muncă prin care exercită o „activitate independentă” și care nu a angajat de o manieră continuă (care include săptămâna de referință), niciun „salariat”.

Categoria „Alte persoane ocupate” include persoanele care sunt „lucrători familiali neremunerați” și „membri ai unor cooperative de producție”.

Un „lucrător familial neremunerat” este o persoană care

—	ocupă un loc de muncă prin care exercită o „activitate independentă” într-o întreprindere orientată către piață, gestionată de o persoană înrudită care locuiește în aceeași gospodărie și

—

nu poate fi considerată drept partener (și anume, un patron sau un lucrător pe cont propriu), deoarece gradul său de angajament în funcționarea întreprinderii, raportat la timpul de lucru sau alți factori care trebuie determinați în funcție de circumstanțele naționale, nu este la un nivel comparabil cu cel al persoanei care conduce întreprinderea.

Un „membru al unei cooperative de producție” este o persoană care ocupă un loc de muncă prin care exercită o „activitate independentă” într-o unitate organizată sub formă de cooperativă, în care fiecare membru participă pe picior de egalitate cu alți membri la luarea de decizii privind organizarea producției, vânzările și/sau alte activități, investițiile și repartizarea beneficiilor între membri.

Clasificarea unei persoane în cadrul defalcărilor tematicilor „Ocupația”, „Activitatea economiei naționale” și „Statutul profesional” trebuie să se refere la același loc de muncă. Persoanelor care au mai mult de un loc de muncă li se atribuie ocupația avută la locul lor de muncă principal, care trebuie identificat în funcție de:

—	timpul petrecut la locul de muncă sau, dacă nu sunt disponibile date în acest sens,

—	venitul primit.

Persoanele cu vârsta de 15 ani sau mai mult care erau ocupate [adică aveau „Statutul activității curente – CAS” „Persoană ocupată” (CAS.L. și CAS.H.1.1)] în cursul săptămânii de referință sunt clasificate într-o singură categorie de la SIE.1. la SIE.5., în funcție de statutul profesional al acestora.

Persoanele cu vârsta sub 15 ani, precum și persoanele cu vârsta de 15 ani și peste 15 ani care erau:

—	șomere în cursul săptămânii de referință [„Statutul activității curente” – „Șomer” (CAS.L.1.2. și CAS.H. 1.2)] sau care erau

—	persoane inactive din punct de vedere economic [„Statutul activității curente” – „Persoană inactivă din punct de vedere economic” (CAS.L.2. și CAS.H.2.)] sunt clasificate în categoria „Nu se aplică” (SIE.6.).

Statutul profesional		SIE.
0.	Total	0.
1.	Salariați	1.
2.	Patroni	2.
3.	Lucrători pe cont propriu	3.
4.	Alte persoane ocupate	4.
5.	Nu se menționează	5.
6.	Nu se aplică	6.

Defalcarea „Statutul profesional” servește la defalcarea oricărui total sau subtotal care se referă la persoane.

Tematică: Nivelul de educație absolvit

Nivelul de educație absolvit se referă la cel mai înalt nivel încheiat cu succes în sistemul educațional al țării în care a avut lor procesul educativ. Orice formă de educație relevantă pentru atingerea unui nivel se ia în considerare, chiar dacă procesul educațional a avut loc în afara școlilor și a universităților.

Persoanele în vârstă de 15 ani sau mai mult sunt clasificate doar în una dintre categoriile între EDU.1. – EDU.10., în funcție de nivelul lor de studii realizat (cel mai înalt nivel atins). Persoanele cu vârsta sub 15 ani sunt clasificate la rubrica „Nu se aplică” (EDU.11.).

EDU.1. se referă la persoanele care nu au absolvit cu succes nivelul ISCED 1. Aceasta include persoane care: nu au frecventat niciodată un program educațional; au urmat unele programe de educație destinate copiilor preșcolari (definit ca ISCED nivelul 0 din clasificarea programelor educaționale); sau au urmat o parte din învățământul primar, dar nu au încheiat cu succes nivelul ISCED 1.

În cazul în care denumirea categoriilor din clasificarea ISCED în vigoare la 1 ianuarie 2021 diferă de cea utilizată în categoriile EDU.2. – EDU.9., se utilizează denumirea clasificării ISCED în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Nivelul de educație absolvit (cel mai înalt nivel încheiat)		EDU.
0.	Total	0.
1.	Nivelul ISCED 0: Nivel mai mic decât învățământul primar	1.
2.	Nivelul ISCED 1: Învățământ primar	2.
3.	Nivelul ISCED 2: Învățământ secundar inferior	3.
4.	Nivelul ISCED 3: Învățământ secundar superior	4.
5.	Nivelul ISCED 4: Învățământ postsecundar neterțiar	5.
6.	Nivelul ISCED 5: Învățământ terțiar cu ciclu scurt	6.
7.	Nivelul ISCED 6: Diplomă de licență sau echivalent	7.
8.	Nivelul ISCED 7: Masterat sau echivalent	8.
9.	Nivelul ISCED 8: Doctorat sau echivalent	9.
10.	Nu se menționează (persoane în vârstă de 15 ani sau mai mult)	10.
11.	Nu se aplică (persoane cu vârsta sub 15 ani)	11.

Defalcarea „Nivelul de educație absolvit (cel mai înalt nivel încheiat)” servește la defalcarea oricărui total sau subtotal care se referă la persoane.

Tematică: Țara/locul nașterii

Informațiile privind „Locul nașterii” se colectează în funcție de locul de reședință obișnuită al mamei în momentul nașterii sau, dacă nu sunt disponibile informații în acest sens, în funcție de locul în care a survenit nașterea.

Informațiile privind țara nașterii se colectează în funcție de frontierele internaționale existente la 1 ianuarie 2021.

„Stat membru al UE” înseamnă o țară care este membră a Uniunii Europene la 1 ianuarie 2021.

Țara/locul nașterii					POB.L.	POB.M.	POB.H.
0.	Total				0.	0.	0.
1.	Locul nașterii în țara de raportare				1.	1.	1.
2.	Locul nașterii în afara țării de raportare				2.	2.	2.
	2.1.	Alt stat membru al UE			2.1.	2.1.	2.1.
		2.1.01.	Belgia				2.1.01.
		2.1.02.	Bulgaria				2.1.02.
		2.1.03.	Republica Cehă				2.1.03.
		2.1.04.	Danemarca				2.1.04.
		2.1.05.	Germania				2.1.05.
		2.1.06.	Estonia				2.1.06.
		2.1.07.	Irlanda				2.1.07.
		2.1.08.	Grecia				2.1.08.
		2.1.09.	Spania				2.1.09.
		2.1.10.	Franța				2.1.10.
		2.1.11.	Croația				2.1.11.
		2.1.12.	Italia				2.1.12.
		2.1.13.	Cipru				2.1.13.
		2.1.14.	Letonia				2.1.14.
		2.1.15.	Lituania				2.1.15.
		2.1.16.	Luxemburg				2.1.16.
		2.1.17.	Ungaria				2.1.17.
		2.1.18.	Malta				2.1.18.
		2.1.19.	Țările de Jos				2.1.19.
		2.1.20.	Austria				2.1.20.
		2.1.21.	Polonia				2.1.21.
		2.1.22.	Portugalia				2.1.22.
		2.1.23.	România				2.1.23.
		2.1.24.	Slovenia				2.1.24.
		2.1.25.	Slovacia				2.1.25.
		2.1.26.	Finlanda				2.1.26.
		2.1.27.	Suedia				2.1.27.
		2.1.28.	Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord				2.1.28.
	2.2.	În altă țară			2.2.	2.2.	2.2.
		2.2.1	În altă țară, dar în Europa			2.2.1	2.2.1
			2.2.1.01.	Albania			2.2.1.01.
			2.2.1.02.	Andorra			2.2.1.02.
			2.2.1.03.	Belarus			2.2.1.03.
			2.2.1.04.	fosta Republică iugoslavă a Macedoniei			2.2.1.04.
			2.2.1.05.	Islanda			2.2.1.05.
			2.2.1.06.	Kosovo (*1)			2.2.1.06.
			2.2.1.07.	Liechtenstein			2.2.1.07.
			2.2.1.08.	Moldova			2.2.1.08.
			2.2.1.09.	Monaco			2.2.1.09.
			2.2.1.10.	Muntenegru			2.2.1.10.
			2.2.1.11.	Norvegia			2.2.1.11.
			2.2.1.12.	Bosnia și Herțegovina			2.2.1.12.
			2.2.1.13.	Federația Rusă			2.2.1.13.
			2.2.1.14.	San Marino			2.2.1.14.
			2.2.1.15.	Serbia			2.2.1.15.
			2.2.1.16.	Elveția			2.2.1.16.
			2.2.1.17.	Turcia			2.2.1.17.
			2.2.1.18.	Ucraina			2.2.1.18.
			2.2.1.19.	Statul Cetății Vaticanului			2.2.1.19.
			2.2.1.20.	Insulele Feroe			2.2.1.20.
			2.2.1.21.	Gibraltar			2.2.1.21.
			2.2.1.22.	Guernesey			2.2.1.22.
			2.2.1.23.	Insula Man			2.2.1.23.
			2.2.1.24.	Jersey			2.2.1.24.
			2.2.1.25.	Sark			2.2.1.25.
			2.2.1.26.	Altă țară din Europa			2.2.1.26.
		2.2.2	Africa			2.2.2	2.2.2
			2.2.2.01.	Algeria			2.2.2.01.
			2.2.2.02.	Angola			2.2.2.02.
			2.2.2.03.	Benin			2.2.2.03.
			2.2.2.04.	Botswana			2.2.2.04.
			2.2.2.05.	Burkina Faso			2.2.2.05.
			2.2.2.06.	Burundi			2.2.2.06.
			2.2.2.07.	Camerun			2.2.2.07.
			2.2.2.08.	Capul Verde			2.2.2.08.
			2.2.2.09.	Republica Centrafricană			2.2.2.09.
			2.2.2.10.	Ciad			2.2.2.10.
			2.2.2.11.	Comore			2.2.2.11.
			2.2.2.12.	Congo			2.2.2.12.
			2.2.2.13.	Côte d'Ivoire			2.2.2.13.
			2.2.2.14.	Republica Democratică Congo			2.2.2.14.
			2.2.2.15.	Djibouti			2.2.2.15.
			2.2.2.16.	Egipt			2.2.2.16.
			2.2.2.17.	Guineea Ecuatorială			2.2.2.17.
			2.2.2.18.	Eritreea			2.2.2.18.
			2.2.2.19.	Etiopia			2.2.2.19.
			2.2.2.20.	Gabon			2.2.2.20.
			2.2.2.21.	Gambia			2.2.2.21.
			2.2.2.22.	Ghana			2.2.2.22.
			2.2.2.23.	Guineea			2.2.2.23.
			2.2.2.24.	Guineea Bissau			2.2.2.24.
			2.2.2.25.	Kenya			2.2.2.25.
			2.2.2.26.	Lesotho			2.2.2.26.
			2.2.2.27.	Liberia			2.2.2.27.
			2.2.2.28.	Libia			2.2.2.28.
			2.2.2.29.	Madagascar			2.2.2.29.
			2.2.2.30.	Malawi			2.2.2.30.
			2.2.2.31.	Mali			2.2.2.31.
			2.2.2.32.	Mauritania			2.2.2.32.
			2.2.2.33.	Mauritius			2.2.2.33.
			2.2.2.34.	Maroc			2.2.2.34.
			2.2.2.35.	Mozambic			2.2.2.35.
			2.2.2.36.	Namibia			2.2.2.36.
			2.2.2.37.	Niger			2.2.2.37.
			2.2.2.38.	Nigeria			2.2.2.38.
			2.2.2.39.	Rwanda			2.2.2.39.
			2.2.2.40.	Sfânta Elena			2.2.2.40.
			2.2.2.41.	Săo Tomé și Principe			2.2.2.41.
			2.2.2.42.	Senegal			2.2.2.42.
			2.2.2.43.	Seychelles			2.2.2.43.
			2.2.2.44.	Sierra Leone			2.2.2.44.
			2.2.2.45.	Somalia			2.2.2.45.
			2.2.2.46.	Africa de Sud			2.2.2.46.
			2.2.2.47.	Sudan			2.2.2.47.
			2.2.2.48.	Sudanul de Sud			2.2.2.48.
			2.2.2.49.	Swaziland			2.2.2.49.
			2.2.2.50.	Togo			2.2.2.50.
			2.2.2.51.	Tunisia			2.2.2.51.
			2.2.2.52.	Uganda			2.2.2.52.
			2.2.2.53.	Tanzania			2.2.2.53.
			2.2.2.54.	Sahara Occidentală			2.2.2.54.
			2.2.2.55.	Zambia			2.2.2.55.
			2.2.2.56.	Zimbabwe			2.2.2.56.
			2.2.2.57.	Altă țară din Africa			2.2.2.57.
		2.2.3	Caraibi, America de Sud sau Centrală			2.2.3	2.2.3
			2.2.3.01.	Anguilla			2.2.3.01.
			2.2.3.02.	Antigua și Barbuda			2.2.3.02.
			2.2.3.03.	Argentina			2.2.3.03.
			2.2.3.04.	Aruba			2.2.3.04.
			2.2.3.05.	Bahamas			2.2.3.05.
			2.2.3.06.	Barbados			2.2.3.06.
			2.2.3.07.	Belize			2.2.3.07.
			2.2.3.08.	Bolivia			2.2.3.08.
			2.2.3.09.	Brazilia			2.2.3.09.
			2.2.3.10.	Insulele Virgine Britanice			2.2.3.10.
			2.2.3.11.	Insulele Caiman			2.2.3.11.
			2.2.3.12.	Chile			2.2.3.12.
			2.2.3.13.	Columbia			2.2.3.13.
			2.2.3.14.	Costa Rica			2.2.3.14.
			2.2.3.15.	Cuba			2.2.3.15.
			2.2.3.16.	Curaçao			2.2.3.16.
			2.2.3.17.	Dominica			2.2.3.17.
			2.2.3.18.	Republica Dominicană			2.2.3.18.
			2.2.3.19.	Ecuador			2.2.3.19.
			2.2.3.20.	El Salvador			2.2.3.20.
			2.2.3.21.	Insulele Falkland (Malvine)			2.2.3.21.
			2.2.3.22.	Grenada			2.2.3.22.
			2.2.3.23.	Guatemala			2.2.3.23.
			2.2.3.24.	Guyana			2.2.3.24.
			2.2.3.25.	Haiti			2.2.3.25.
			2.2.3.26.	Honduras			2.2.3.26.
			2.2.3.27.	Jamaica			2.2.3.27.
			2.2.3.28.	Mexic			2.2.3.28.
			2.2.3.29.	Montserrat			2.2.3.29.
			2.2.3.30.	Nicaragua			2.2.3.30.
			2.2.3.31.	Panama			2.2.3.31.
			2.2.3.32.	Paraguay			2.2.3.32.
			2.2.3.33.	Peru			2.2.3.33.
			2.2.3.34.	Saint Barthélemy			2.2.3.34.
			2.2.3.35.	Saint Kitts și Nevis			2.2.3.35.
			2.2.3.36.	Saint Lucia			2.2.3.36.
			2.2.3.37.	Saint Martin (FR)			2.2.3.37.
			2.2.3.38.	Sint-Maarten (NL)			2.2.3.38.
			2.2.3.39.	Saint Vincent și Grenadine			2.2.3.39.
			2.2.3.40.	Suriname			2.2.3.40.
			2.2.3.41.	Trinidad și Tobago			2.2.3.41.
			2.2.3.42.	Insulele Turks și Caicos			2.2.3.42.
			2.2.3.43.	Uruguay			2.2.3.43.
			2.2.3.44.	Venezuela			2.2.3.44.
			2.2.3.45.	Altă țară din Caraibi, America de Sud sau Centrală			2.2.3.45.
		2.2.4	America de Nord			2.2.4	2.2.4
			2.2.4.01.	Canada			2.2.4.01.
			2.2.4.02.	Groenlanda			2.2.4.02.
			2.2.4.03.	Statele Unite ale Americii			2.2.4.03.
			2.2.4.04.	Bermuda			2.2.4.04.
			2.2.4.05.	Saint-Pierre și Miquelon			2.2.4.05.
			2.2.4.06.	Altă țară din America de Nord			2.2.4.06.
		2.2.5	Asia			2.2.5	2.2.5
			2.2.5.01.	Afghanistan			2.2.5.01.
			2.2.5.02.	Armenia			2.2.5.02.
			2.2.5.03.	Azerbaidjan			2.2.5.03.
			2.2.5.04.	Bahrain			2.2.5.04.
			2.2.5.05.	Bangladesh			2.2.5.05.
			2.2.5.06.	Bhutan			2.2.5.06.
			2.2.5.07.	Statul Brunei Darussalam			2.2.5.07.
			2.2.5.08.	Cambodgia			2.2.5.08.
			2.2.5.09.	China			2.2.5.09.
			2.2.5.10.	Georgia			2.2.5.10.
			2.2.5.11.	India			2.2.5.11.
			2.2.5.12.	Indonezia			2.2.5.12.
			2.2.5.13.	Irak			2.2.5.13.
			2.2.5.14.	Iran			2.2.5.14.
			2.2.5.15.	Israel			2.2.5.15.
			2.2.5.16.	Japonia			2.2.5.16.
			2.2.5.17.	Iordania			2.2.5.17.
			2.2.5.18.	Kazahstan			2.2.5.18.
			2.2.5.19.	Coreea de Nord			2.2.5.19.
			2.2.5.20.	Coreea de Sud			2.2.5.20.
			2.2.5.21.	Kuweit			2.2.5.21.
			2.2.5.22.	Kârgâzstan			2.2.5.22.
			2.2.5.23.	Laos			2.2.5.23.
			2.2.5.24.	Liban			2.2.5.24.
			2.2.5.25.	Malaysia			2.2.5.25.
			2.2.5.26.	Maldive			2.2.5.26.
			2.2.5.27.	Mongolia			2.2.5.27.
			2.2.5.28.	Myanmar			2.2.5.28.
			2.2.5.29.	Nepal			2.2.5.29.
			2.2.5.30.	Oman			2.2.5.30.
			2.2.5.31.	Pakistan			2.2.5.31.
			2.2.5.32.	Filipine			2.2.5.32.
			2.2.5.33.	Qatar			2.2.5.33.
			2.2.5.34.	Arabia Saudită			2.2.5.34.
			2.2.5.35.	Singapore			2.2.5.35.
			2.2.5.36.	Sri Lanka			2.2.5.36.
			2.2.5.37.	Siria			2.2.5.37.
			2.2.5.38.	Taiwan			2.2.5.38.
			2.2.5.39.	Tadjikistan			2.2.5.39.
			2.2.5.40.	Thailanda			2.2.5.40.
			2.2.5.41.	Timorul de Est			2.2.5.41.
			2.2.5.42.	Turkmenistan			2.2.5.42.
			2.2.5.43.	Emiratele Arabe Unite			2.2.5.43.
			2.2.5.44.	Uzbekistan			2.2.5.44.
			2.2.5.45.	Vietnam			2.2.5.45.
			2.2.5.46.	Palestina			2.2.5.46.
			2.2.5.47.	Yemen			2.2.5.47.
			2.2.5.48.	Altă țară din Asia			2.2.5.48.
		2.2.6	Oceania			2.2.6	2.2.6
			2.2.6.01.	Australia			2.2.6.01.
			2.2.6.02.	Statele Federate ale Microneziei			2.2.6.02.
			2.2.6.03.	Insulele Cook (NZ)			2.2.6.03.
			2.2.6.04.	Fiji			2.2.6.04.
			2.2.6.05.	Polinezia Franceză			2.2.6.05.
			2.2.6.06.	Teritoriile Australe Franceze			2.2.6.06.
			2.2.6.07.	Kiribati			2.2.6.07.
			2.2.6.08.	Insulele Marshall			2.2.6.08.
			2.2.6.09.	Nauru			2.2.6.09.
			2.2.6.10.	Noua Caledonie			2.2.6.10.
			2.2.6.11.	Noua Zeelandă			2.2.6.11.
			2.2.6.12.	Palau			2.2.6.12.
			2.2.6.13.	Papua Noua Guinee			2.2.6.13.
			2.2.6.14.	Samoa			2.2.6.14.
			2.2.6.15.	Insulele Solomon			2.2.6.15.
			2.2.6.16.	Tonga			2.2.6.16.
			2.2.6.17.	Tuvalu			2.2.6.17.
			2.2.6.18.	Insulele Pitcairn			2.2.6.18.
			2.2.6.19.	Vanuatu			2.2.6.19.
			2.2.6.20.	Insulele Wallis și Futuna			2.2.6.20.
			2.2.6.21.	Altă țară din Oceania			2.2.6.21.
3.	Altele				3.	3.	3.
4.	Nu se menționează				4.	4.	4.

Defalcarea pentru „Țara/locul nașterii” servește la defalcarea oricărui total sau subtotal care se referă la persoane.

Lista țărilor care figurează în defalcarea „Țara/locul nașterii” se aplică doar în scopuri statistice.

Tematică: Țara de cetățenie

Cetățenia este definită ca fiind legătura juridică specială între o persoană și statul său, dobândită prin naștere sau prin naturalizare, indiferent dacă acest fapt s-a realizat prin declarație, opțiune, căsătorie ori alte mijloace, în conformitate cu dispozițiile legislației naționale.

Unei persoane cu două sau mai multe cetățenii i se va atribui o singură țară de cetățenie, care urmează a fi determinată în următoarea ordine de prioritate:

1.	țara de raportare; sau

2.	dacă persoana nu are cetățenia țării de raportare: alt stat membru al UE; sau

3.	dacă persoana nu are cetățenia unui alt stat membru al UE: altă țară din afara Uniunii Europene.

În cazul în care o persoană are cetățenia a două țări din cadrul Uniunii Europene, însă niciuna dintre acestea nu este țara de raportare, statele membre determină țara cetățeniei care i se va atribui persoanei respective.

„Stat membru al UE” înseamnă o țară care este membră a Uniunii Europene la 1 ianuarie 2021.

Pentru țări de raportare care sunt state membre ale UE, subcategoria din cadrul categoriei „Altă cetățenie decât cea a țării de raportare, dar din alt stat membru al UE” (COC.H.2.1.) care corespunde statului lor membru nu se aplică. Pentru țările de raportare care nu sunt state membre ale UE, categoria „Altă cetățenie decât cea a țării de raportare, dar din alt stat membru al UE” (COC.L.2.1. COC.M.2.1. COC.H.2.1.) devine „Cetățenia unui stat membru al UE”.

Persoanele care nu sunt nici cetățeni ai unei țări, nici apatrizi și care exercită anumite drepturi și obligații asociate cu cetățenia, însă nu pe toate, se clasifică în categoria „Non cetățeni recunoscuți” (COC.H. 2.2.1.20.).

Țara de cetățenie					COC.L.	COC.M.	COC.H.
0.	Total				0.	0.	0.
1.	Cetățenia țării de raportare				1.	1.	1.
2.	Altă cetățenie decât a țării de raportare				2.	2.	2.
	2.1.	Altă cetățenie decât cea a țării de raportare, dar din alt stat membru al UE			2.1.	2.1.	2.1.
		2.1.01.	Belgia				2.1.01.
		2.1.02.	Bulgaria				2.1.02.
		2.1.03.	Republica Cehă				2.1.03.
		2.1.04.	Danemarca				2.1.04.
		2.1.05.	Germania				2.1.05.
		2.1.06.	Estonia				2.1.06.
		2.1.07.	Irlanda				2.1.07.
		2.1.08.	Grecia				2.1.08.
		2.1.09.	Spania				2.1.09.
		2.1.10.	Franța				2.1.10.
		2.1.11.	Croația				2.1.11.
		2.1.12.	Italia				2.1.12.
		2.1.13.	Cipru				2.1.13.
		2.1.14.	Letonia				2.1.14.
		2.1.15.	Lituania				2.1.15.
		2.1.16.	Luxemburg				2.1.16.
		2.1.17.	Ungaria				2.1.17.
		2.1.18.	Malta				2.1.18.
		2.1.19.	Țările de Jos				2.1.19.
		2.1.20.	Austria				2.1.20.
		2.1.21.	Polonia				2.1.21.
		2.1.22.	Portugalia				2.1.22.
		2.1.23.	România				2.1.23.
		2.1.24.	Slovenia				2.1.24.
		2.1.25.	Slovacia				2.1.25.
		2.1.26.	Finlanda				2.1.26.
		2.1.27.	Suedia				2.1.27.
		2.1.28.	Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord				2.1.28.
	2.2.	Cetățenia unei țări care nu este membră a UE			2.2.	2.2.	2.2.
		2.2.1	Altă țară europeană			2.2.1	2.2.1
			2.2.1.01.	Albania			2.2.1.01.
			2.2.1.02.	Andorra			2.2.1.02.
			2.2.1.03.	Belarus			2.2.1.03.
			2.2.1.04.	fosta Republică iugoslavă a Macedoniei			2.2.1.04.
			2.2.1.05.	Islanda			2.2.1.05.
			2.2.1.06.	Kosovo (*2)			2.2.1.06.
			2.2.1.07.	Liechtenstein			2.2.1.07.
			2.2.1.08.	Moldova			2.2.1.08.
			2.2.1.09.	Monaco			2.2.1.09.
			2.2.1.10.	Muntenegru			2.2.1.10.
			2.2.1.11.	Norvegia			2.2.1.11.
			2.2.1.12.	Bosnia și Herțegovina			2.2.1.12.
			2.2.1.13.	Federația Rusă			2.2.1.13.
			2.2.1.14.	San Marino			2.2.1.14.
			2.2.1.15.	Serbia			2.2.1.15.
			2.2.1.16.	Elveția			2.2.1.16.
			2.2.1.17.	Turcia			2.2.1.17.
			2.2.1.18.	Ucraina			2.2.1.18.
			2.2.1.19.	Statul Cetății Vaticanului			2.2.1.19.
			2.2.1.20.	Non-cetățeni recunoscuți			2.2.1.20.
			2.2.1.21.	Altă țară din Europa			2.2.1.21.
		2.2.2	Țară din Africa			2.2.2	2.2.2
			2.2.2.01.	Algeria			2.2.2.01.
			2.2.2.02.	Angola			2.2.2.02.
			2.2.2.03.	Benin			2.2.2.03.
			2.2.2.04.	Botswana			2.2.2.04.
			2.2.2.05.	Burkina Faso			2.2.2.05.
			2.2.2.06.	Burundi			2.2.2.06.
			2.2.2.07.	Camerun			2.2.2.07.
			2.2.2.08.	Capul Verde			2.2.2.08.
			2.2.2.09.	Republica Centrafricană			2.2.2.09.
			2.2.2.10.	Ciad			2.2.2.10.
			2.2.2.11.	Comore			2.2.2.11.
			2.2.2.12.	Congo			2.2.2.12.
			2.2.2.13.	Côte d'Ivoire			2.2.2.13.
			2.2.2.14.	Republica Democratică Congo			2.2.2.14.
			2.2.2.15.	Djibouti			2.2.2.15.
			2.2.2.16.	Egipt			2.2.2.16.
			2.2.2.17.	Guineea Ecuatorială			2.2.2.17.
			2.2.2.18.	Eritreea			2.2.2.18.
			2.2.2.19.	Etiopia			2.2.2.19.
			2.2.2.20.	Gabon			2.2.2.20.
			2.2.2.21.	Gambia			2.2.2.21.
			2.2.2.22.	Ghana			2.2.2.22.
			2.2.2.23.	Guineea			2.2.2.23.
			2.2.2.24.	Guineea Bissau			2.2.2.24.
			2.2.2.25.	Kenya			2.2.2.25.
			2.2.2.26.	Lesotho			2.2.2.26.
			2.2.2.27.	Liberia			2.2.2.27.
			2.2.2.28.	Libia			2.2.2.28.
			2.2.2.29.	Madagascar			2.2.2.29.
			2.2.2.30.	Malawi			2.2.2.30.
			2.2.2.31.	Mali			2.2.2.31.
			2.2.2.32.	Mauritania			2.2.2.32.
			2.2.2.33.	Mauritius			2.2.2.33.
			2.2.2.34.	Maroc			2.2.2.34.
			2.2.2.35.	Mozambic			2.2.2.35.
			2.2.2.36.	Namibia			2.2.2.36.
			2.2.2.37.	Niger			2.2.2.37.
			2.2.2.38.	Nigeria			2.2.2.38.
			2.2.2.39.	Rwanda			2.2.2.39.
			2.2.2.40.	Săo Tomé și Principe			2.2.2.40.
			2.2.2.41.	Senegal			2.2.2.41.
			2.2.2.42.	Seychelles			2.2.2.42.
			2.2.2.43.	Sierra Leone			2.2.2.43.
			2.2.2.44.	Somalia			2.2.2.44.
			2.2.2.45.	Africa de Sud			2.2.2.45.
			2.2.2.46.	Sudan			2.2.2.46.
			2.2.2.47.	Sudanul de Sud			2.2.2.47.
			2.2.2.48.	Swaziland			2.2.2.48.
			2.2.2.49.	Togo			2.2.2.49.
			2.2.2.50.	Tunisia			2.2.2.50.
			2.2.2.51.	Uganda			2.2.2.51.
			2.2.2.52.	Tanzania			2.2.2.52.
			2.2.2.53.	Sahara Occidentală			2.2.2.53.
			2.2.2.54.	Zambia			2.2.2.54.
			2.2.2.55.	Zimbabwe			2.2.2.55.
			2.2.2.56.	Altă țară din Africa			2.2.2.56.
		2.2.3	Țară din Caraibi, America de Sud sau Centrală			2.2.3	2.2.3
			2.2.3.01.	Antigua și Barbuda			2.2.3.01.
			2.2.3.02.	Argentina			2.2.3.02.
			2.2.3.03.	Aruba			2.2.3.03.
			2.2.3.04.	Bahamas			2.2.3.04.
			2.2.3.05.	Barbados			2.2.3.05.
			2.2.3.06.	Belize			2.2.3.06.
			2.2.3.07.	Bolivia			2.2.3.07.
			2.2.3.08.	Brazilia			2.2.3.08.
			2.2.3.09.	Chile			2.2.3.09.
			2.2.3.10.	Columbia			2.2.3.10.
			2.2.3.11.	Costa Rica			2.2.3.11.
			2.2.3.12.	Cuba			2.2.3.12.
			2.2.3.13.	Curaçao			2.2.3.13.
			2.2.3.14.	Dominica			2.2.3.14.
			2.2.3.15.	Republica Dominicană			2.2.3.15.
			2.2.3.16.	Ecuador			2.2.3.16.
			2.2.3.17.	El Salvador			2.2.3.17.
			2.2.3.18.	Grenada			2.2.3.18.
			2.2.3.19.	Guatemala			2.2.3.19.
			2.2.3.20.	Guyana			2.2.3.20.
			2.2.3.21.	Haiti			2.2.3.21.
			2.2.3.22.	Honduras			2.2.3.22.
			2.2.3.23.	Jamaica			2.2.3.23.
			2.2.3.24.	Mexic			2.2.3.24.
			2.2.3.25.	Nicaragua			2.2.3.25.
			2.2.3.26.	Panama			2.2.3.26.
			2.2.3.27.	Paraguay			2.2.3.27.
			2.2.3.28.	Peru			2.2.3.28.
			2.2.3.29.	Saint Kitts și Nevis			2.2.3.29.
			2.2.3.30.	Saint Lucia			2.2.3.30.
			2.2.3.31.	Sint-Maarten (NL)			2.2.3.31.
			2.2.3.32.	Saint Vincent și Grenadine			2.2.3.32.
			2.2.3.33.	Suriname			2.2.3.33.
			2.2.3.34.	Trinidad și Tobago			2.2.3.34.
			2.2.3.35.	Uruguay			2.2.3.35.
			2.2.3.36.	Venezuela			2.2.3.36.
			2.2.3.37.	Altă țară din Caraibi, America de Sud sau Centrală			2.2.3.37.
		2.2.4	Țară din America de Nord			2.2.4	2.2.4
			2.2.4.01.	Canada			2.2.4.01.
			2.2.4.02.	Statele Unite ale Americii			2.2.4.02.
			2.2.4.03.	Altă țară din America de Nord			2.2.4.03.
		2.2.5	Țară din Asia			2.2.5	2.2.5
			2.2.5.01.	Afghanistan			2.2.5.01.
			2.2.5.02.	Armenia			2.2.5.02.
			2.2.5.03.	Azerbaidjan			2.2.5.03.
			2.2.5.04.	Bahrain			2.2.5.04.
			2.2.5.05.	Bangladesh			2.2.5.05.
			2.2.5.06.	Bhutan			2.2.5.06.
			2.2.5.07.	Statul Brunei Darussalam			2.2.5.07.
			2.2.5.08.	Cambodgia			2.2.5.08.
			2.2.5.09.	China			2.2.5.09.
			2.2.5.10.	Georgia			2.2.5.10.
			2.2.5.11.	India			2.2.5.11.
			2.2.5.12.	Indonezia			2.2.5.12.
			2.2.5.13.	Irak			2.2.5.13.
			2.2.5.14.	Iran			2.2.5.14.
			2.2.5.15.	Israel			2.2.5.15.
			2.2.5.16.	Japonia			2.2.5.16.
			2.2.5.17.	Iordania			2.2.5.17.
			2.2.5.18.	Kazahstan			2.2.5.18.
			2.2.5.19.	Coreea de Nord			2.2.5.19.
			2.2.5.20.	Coreea de Sud			2.2.5.20.
			2.2.5.21.	Kuweit			2.2.5.21.
			2.2.5.22.	Kârgâzstan			2.2.5.22.
			2.2.5.23.	Laos			2.2.5.23.
			2.2.5.24.	Liban			2.2.5.24.
			2.2.5.25.	Malaysia			2.2.5.25.
			2.2.5.26.	Maldive			2.2.5.26.
			2.2.5.27.	Mongolia			2.2.5.27.
			2.2.5.28.	Myanmar/Birmania			2.2.5.28.
			2.2.5.29.	Nepal			2.2.5.29.
			2.2.5.30.	Oman			2.2.5.30.
			2.2.5.31.	Pakistan			2.2.5.31.
			2.2.5.32.	Filipine			2.2.5.32.
			2.2.5.33.	Qatar			2.2.5.33.
			2.2.5.34.	Arabia Saudită			2.2.5.34.
			2.2.5.35.	Singapore			2.2.5.35.
			2.2.5.36.	Sri Lanka			2.2.5.36.
			2.2.5.37.	Siria			2.2.5.37.
			2.2.5.38.	Taiwan			2.2.5.38.
			2.2.5.39.	Tadjikistan			2.2.5.39.
			2.2.5.40.	Thailanda			2.2.5.40.
			2.2.5.41.	Timorul de Est			2.2.5.41.
			2.2.5.42.	Turkmenistan			2.2.5.42.
			2.2.5.43.	Emiratele Arabe Unite			2.2.5.43.
			2.2.5.44.	Uzbekistan			2.2.5.44.
			2.2.5.45.	Vietnam			2.2.5.45.
			2.2.5.46.	Palestina			2.2.5.46.
			2.2.5.47.	Yemen			2.2.5.47.
			2.2.5.48.	Altă țară din Asia			2.2.5.48.
		2.2.6	Țară din Oceania			2.2.6	2.2.6
			2.2.6.01.	Australia			2.2.6.01.
			2.2.6.02.	Statele Federate ale Microneziei			2.2.6.02.
			2.2.6.03.	Fiji			2.2.6.03.
			2.2.6.04.	Kiribati			2.2.6.04.
			2.2.6.05.	Insulele Marshall			2.2.6.05.
			2.2.6.06.	Nauru			2.2.6.06.
			2.2.6.07.	Noua Zeelandă			2.2.6.07.
			2.2.6.08.	Palau			2.2.6.08.
			2.2.6.09.	Papua Noua Guinee			2.2.6.09.
			2.2.6.10.	Samoa			2.2.6.10.
			2.2.6.11.	Insulele Solomon			2.2.6.11.
			2.2.6.12.	Tonga			2.2.6.12.
			2.2.6.13.	Tuvalu			2.2.6.13.
			2.2.6.14.	Vanuatu			2.2.6.14.
			2.2.6.15.	Altă țară din Oceania			2.2.6.15.
3.	Apatrizi				3.	3.	3.
4.	Nu se menționează				4.	4.	4.

Defalcările pentru „Țara de cetățenie” servesc la defalcarea oricărui total sau subtotal care se raportează la persoane.

Lista țărilor care figurează în defalcarea „Țara de cetățenie” se aplică doar în scopuri statistice.

Tematică: Existența vreodată a unei reședințe în străinătate și anul sosirii în țară (începând cu 1980)

Anul sosirii este anul calendaristic în cursul căruia persoana în cauză și-a stabilit cel mai recent reședința obișnuită în țară. Trebuie declarat anul celei mai recente sosiri în țară și nu anul primei sosiri (de exemplu, tematica „Anul sosirii în țară” nu furnizează informații privind șederile întrerupte).

Defalcarea „Anul sosirii în țară începând cu 2010” privește migrația internațională mai recentă începând cu anul 2010.

Anul sosirii în țară începând cu 2010		YAT.
0.	Total	0.
1.	A avut vreodată reședința în străinătate și a sosit în țară în 2010 sau după aceea	1.
2.	A avut vreodată reședința în străinătate și a sosit în 2009 sau înainte, sau nu a avut niciodată reședința în străinătate	2.
3.	Nu se menționează	3.

Defalcarea „Anul sosirii în țară începând cu 2010” servește la defalcarea oricărui total sau subtotal care se raportează la persoane.

Defalcările „Anul sosirii în țară începând cu 1980” privesc migrația internațională începând cu anul 1980.

Datele pentru anul 2021 se referă la intervalul de timp între 1 ianuarie 2021 și data de referință.

Anul sosirii în țară începând cu 1980				YAE.L.	YAE.H.
0.	Total			0.	0.
1.	A avut vreodată reședința în străinătate și a sosit în țară în 1980 sau după aceea			1.	1.
	1.1.	2020-2021		1.1.	1.1.
		1.1.1	2021		1.1.1
		1.1.2	2020		1.1.2
	1.2.	2015-2019		1.2.	1.2.
		1.2.1	2019		1.2.1
		1.2.2	2018		1.2.2
		1.2.3	2017		1.2.3
		1.2.4	2016		1.2.4
		1.2.5	2015		1.2.5
	1.3.	2010-2014		1.3.	1.3.
		1.3.1	2014		1.3.1
		1.3.2	2013		1.3.2
		1.3.3	2012		1.3.3
		1.3.4	2011		1.3.4
		1.3.5	2010		1.3.5
	1.4.	2005-2009		1.4.	1.4.
		1.4.1	2009		1.4.1
		1.4.2	2008		1.4.2
		1.4.3	2007		1.4.3
		1.4.4	2006		1.4.4
		1.4.5	2005		1.4.5
	1.5.	2000-2004		1.5.	1.5.
	1.6.	1995-1999		1.6.	1.6.
	1.7.	1990-1994		1.7.	1.7.
	1.8.	1985-1989		1.8.	1.8.
	1.9.	1980-1984		1.9.	1.9.
2.	A avut reședința în străinătate și a sosit în 1979 sau înainte, sau nu a avut niciodată reședința în străinătate			2.	2.
3.	Nu se menționează			3.	3.

Defalcările „Anul sosirii în țară începând cu 1980” servesc la defalcarea oricărui total sau subtotal care se raportează la persoane.

Tematică: Locul anterior al reședinței obișnuite și data sosirii la locul actual; sau Locul de reședință obișnuită cu un an înainte de recensământ

Se declară legătura dintre locul actual de reședință obișnuită și locul de reședință obișnuită cu un an înainte de recensământ.

În defalcarea „Locul de reședință obișnuită cu un an înainte de recensământ”, orice schimbare de reședință se referă la intervalul de timp scurs între un an înainte de data de referință și data de referință. O mutare în aceeași zonă LAU 2 este, de asemenea, considerată ca o mutare în aceeași zonă NUTS 3;

Copiii mai mici de un an sunt clasificați la rubrica „Nu se aplică” (ROY.4.).

Țările care colectează informații privind tematica „Locul anterior al reședinței obișnuite și data sosirii la locul actual” clasifică toate persoanele care și-au schimbat reședința obișnuită mai mult decât o dată în cursul anului precedent datei de referință în funcție de locul lor anterior de reședință obișnuită, adică locul de reședință obișnuită din care s-au mutat în locul actual de reședință obișnuită.

Locul de reședință obișnuită cu un an înainte de recensământ				ROY.
0.	Total			0.
1.	Reședință obișnuită neschimbată			1.
2.	Reședință obișnuită schimbată			2.
	2.1.	Mutare în interiorul țării de raportare		2.1.
		2.1.1	Reședință obișnuită cu un an înainte de recensământ este în cadrul aceleiași zone NUTS 3 în care se află reședință obișnuită actuală	2.1.1
		2.1.2	Reședință obișnuită cu un an înainte de recensământ este în afara zonei NUTS 3 în care se află reședința obișnuită actuală	2.1.2
	2.2.	Mutare din exteriorul țării de raportare		2.2.
3.	Nu se menționează			3.
4.	Nu se aplică			4.

Defalcarea „Locul de reședință obișnuită cu un an înainte de recensământ” servește la defalcarea oricărui total sau subtotal care se raportează la persoane.

Tematică: Situația familială

Nucleul familial se definește într-un sens restrâns ca două sau mai multe persoane care aparțin aceleiași gospodării și ale căror legături de rudenie sunt cele de soț și soție, de parteneri într-un parteneriat înregistrat, de parteneri într-o uniune consensuală, sau de părinte și copil. Familia se compune astfel dintr-un cuplu fără copii, sau un cuplu cu unul sau mai mulți copii, sau dintr-un părinte singur cu unul sau mai mulți copii. Acest concept de familie limitează relațiile între copii și adulți la relații directe (de gradul I), adică între părinți și copii.

Prin copii (fiu/fiică) se înțeleg fiicele sau fiii biologici, vitregi sau adoptați (indiferent de vârsta sau de starea lor civilă) care au reședința obișnuită în gospodăria unuia dintre părinți cel puțin și care nu au un partener sau propriii copii în aceeași gospodărie. Copiii aflați în plasament familial nu sunt incluși. Un fiu sau o fiică care locuiește cu un soț, cu un partener în parteneriat înregistrat, cu un partener în uniune consensuală sau cu unul sau mai mulți din proprii săi copii nu este luat în considerare ca fiind un copil. Un copil care locuiește în mod alternativ în două gospodării (de exemplu, în cazul în care părinții săi sunt divorțați) trebuie să considere locuința unde își petrece cea mai mare a timpului ca fiind gospodăria sa. În cazul în care acesta petrece o perioadă de timp egală cu fiecare din părinți, gospodăria este aceea în care copilul petrece noaptea recensământului, sau, în mod alternativ, gospodăria în care copilul are reședința legală sau înregistrată.

Termenul de „parteneri” trebuie să includă cuplurile căsătorite, cuplurile într-un parteneriat înregistrat și cuplurile într-o uniune consensuală. Definiția „parteneriatului înregistrat” este cea care figurează în specificațiile tehnice pentru tematica „starea civilă legală”.

Două persoane sunt considerate parteneri într-o „uniune consensuală” atunci când

—	fac parte din aceeași gospodărie și

—	întrețin o relație de tip cuplu marital una cu cealaltă și

—	nu sunt căsătorite și nici partenere într-un parteneriat înregistrat una cu cealaltă.

„Gospodăriile cu salt peste generații” (gospodării alcătuite din unul sau mai mulți bunici și unul sau mai mulți nepoți, dar nu și părinți ai respectivilor nepoți) nu sunt incluse în definiția unei familii.

Situația familială				FST.L.	FST.M.	FST.H.
0.	Total			0.	0.	0.
1.	Parteneri			1.	1.	1.
	1.1.	Persoane într-un cuplu căsătorit sau într-un parteneriat înregistrat			1.1.	1.1.
		1.1.1	Persoane într-un cuplu căsătorit sau într-un parteneriat înregistrat de persoane de sex opus			1.1.1
		1.1.2	Persoane într-un cuplu căsătorit sau într-un parteneriat înregistrat de persoane de același sex			1.1.2
	1.2.	Parteneri într-o uniune consensuală			1.2.	1.2.
2.	Părinți singuri			2.	2.	2.
3.	Fii/fiice			3.	3.	3.
	3.1.	Care nu au părinți singuri			3.1.	3.1.
	3.2.	Care au părinți singuri			3.2.	3.2.
4.	Nu se menționează			4.	4.	4.
5.	Nu se aplică – persoane care nu sunt membre ale unui nucleu familial			5.	5.	5.

Defalcările pentru „Situația familială” servesc la defalcarea oricărui total sau subtotal care se raportează la persoane.

Tematică: Tipul de nucleu familial

Specificațiile pentru conceptele de familie și definițiile termenilor „nucleu familial”, „copil”, „cuplu” și „uniune consensuală” prevăzute pentru tematica „Situația familială” se aplică, de asemenea, pentru tematica „Tipul de nucleu familial”.

Tipul de nucleu familial				TFN.L.	TFN.H.
0.	Total			0.	0.
1.	Familii constituite dintr-un cuplu căsătorit sau dintr-un parteneriat înregistrat			1.	1.
	1.1.	Familii constituite dintr-un cuplu căsătorit sau dintr-un parteneriat înregistrat fără copii care să locuiască împreună cu acesta			1.1.
		1.1.1	Familii constituite dintr-un cuplu soț/soție		1.1.1
		1.1.2	Familii constituite dintr-un cuplu căsătorit sau dintr-un parteneriat înregistrat de persoane de același sex		1.1.2
	1.2.	Familii constituite dintr-un cuplu căsătorit sau dintr-un parteneriat înregistrat care au cel puțin un copil sub 25 de ani care locuiește împreună cu familia			1.2.
		1.2.1	Familii constituite dintr-un cuplu soț/soție		1.2.1
		1.2.2	Familii constituite dintr-un cuplu căsătorit sau dintr-un parteneriat înregistrat de persoane de același sex		1.2.2
	1.3.	Familii constituite dintr-un cuplu căsătorit sau dintr-un parteneriat înregistrat, al căror cel mai mic copil (fiu/fiică) care locuiește împreună cu familia are 25 de ani sau mai mult			1.3.
		1.3.1	Familii constituite dintr-un cuplu soț/soție		1.3.1
		1.3.2	Familii constituite dintr-un cuplu căsătorit sau dintr-un parteneriat înregistrat de persoane de același sex		1.3.2
2.	Familii constituite dintr-un cuplu într-o uniune consensuală			2.	2.
	2.1.	Cupluri într-o uniune consensuală fără copii care locuiesc împreună cu acestea			2.1.
	2.2.	Cupluri într-o uniune consensuală având cel puțin un copil sub 25 de ani care locuiește împreună cu familia			2.2.
	2.3.	Cupluri într-o uniune consensuală, ale căror cel mai mic copil (fiu/fiică) care locuiește împreună cu familia are 25 de ani sau mai mult			2.3.
3.	Familii constituite dintr-un tată singur			3.	3.
	3.1.	Familii constituite dintr-un tată singur având cel puțin un copil sub 25 de ani care locuiește împreună cu familia			3.1.
	3.2.	Familii constituite dintr-un tată singur, al cărui cel mai mic copil (fiu/fiică) care locuiește împreună cu familia are 25 de ani sau mai mult			3.2.
4.	Familii constituite dintr-o mamă singură			4.	4.
	4.1.	Familii constituite dintr-o mamă singură având cel puțin un copil sub 25 de ani care locuiește împreună cu familia			4.1.
	4.2.	Familii constituite dintr-o mamă singură, a cărei cel mai mic copil (fiu/fiică) care locuiește împreună cu familia are 25 de ani sau mai mult			4.2.

Defalcările pentru „Tipul de nucleu familial” servesc la defalcarea totalului de „Nuclee familiale” și a oricăror subtotaluri.

Tematică: Mărimea nucleului familial

Definiția termenului „nucleu familial” prevăzut pentru tematica „Situația familială” se aplică, de asemenea, tematicii „Mărimea nucleului familial”.

Mărimea nucleului familial			SFN.
0.	Total		0.
1.	2 persoane		1.
2.	de la 3 la 5 persoane		2.
	2.1.	3 persoane	2.1.
	2.2.	4 persoane	2.2.
	2.3.	5 persoane	2.3.
3.	6 sau mai multe persoane		3.
	3.1.	de la 6 la 10 persoane	3.1.
	3.2.	11 sau mai multe persoane	3.2.

Defalcările pentru „Mărimea nucleului familial” servesc la defalcarea totalului de „Nuclee familiale” și a oricăror subtotaluri.

Tematică: Statutul gospodăriei

Statele membre aplică „conceptul de menaj” pentru a identifica gospodăriile private sau, dacă nu este posibil, conceptul de „gospodărie-locuință”.

1. Conceptul de menaj

Conform conceptului de menaj, o gospodărie privată este fie:

(a)

o gospodărie de o persoană, ceea ce înseamnă o persoană care locuiește singură într-o unitate de locuit separată sau care ocupă, în calitate de chiriaș, una sau mai multe camere separate dintr-o unitate de locuit, dar care nu formează împreună cu alți ocupanți ai unității de locuit o gospodărie multiplă, astfel cum este definită mai jos; sau

(b)

o gospodărie multiplă, adică un grup de două sau mai multe persoane care se asociază pentru a ocupa o unitate de locuit, în totalitate sau parțial, și pentru a achiziționa în comun alimente și eventual alte produse de primă necesitate. Membrii grupului își pot pune veniturile în comun, într-o măsură mai mare sau mai mică.

2. Conceptul de gospodărie-locuință

În acest caz, toate persoanele care locuiesc într-o unitate de locuit sunt considerate membri ai aceleiași gospodării, astfel încât există o gospodărie per unitate de locuit ocupată. Atunci când se utilizează acest concept, numărul de unități de locuit ocupate și numărul de gospodării care le ocupă sunt astfel egale, iar localizările unităților de locuit și ale gospodăriilor sunt identice.

Categoria „Persoane care locuiesc într-o gospodărie privată” cuprinde „Persoane membre ale unui nucleu familial” (HST.M. și HST.H.1.1.) și „Persoane care nu sunt membri ai unui nucleu familial” (HST.M. și HST.H. 1.2.). Categoria „Persoane membre ale unui nucleu familial” cuprinde toate persoanele care aparțin unei gospodării private care conține un nucleu familial din care acestea fac parte. Categoria „Persoane care nu sunt membri ai unui nucleu familial” cuprinde toate persoanele care aparțin fie unei gospodării non-familiale, fie unei gospodării familiale, fără a fi membrii unui nucleu familial în cadrul acelei gospodării.

O gospodărie non-familială poate fi o gospodărie cu o singură persoană [o persoană care „Locuiește singură” (HST.H.1.2.1.)] sau o gospodărie multiplă fără niciun nucleu familial. Categoria „persoane care nu locuiesc singure” (HST.H.1.2.2.) cuprinde persoane care locuiesc fie într-o gospodărie multiplă fără niciun nucleu familial sau care locuiesc într-o gospodărie familială fără a fi membre ale vreunui nucleu familial în gospodăria respectivă.

O gospodărie instituțională este compusă din persoane ale căror nevoi de adăpost și de subzistență sunt oferite de o instituție. Prin „instituție” se înțelege o persoană juridică care are ca scop procurarea unei locuințe pe termen lung și furnizarea de servicii pentru un grup de persoane. Instituțiile au, în general, dotări utilizate în comun de către ocupanți (săli de baie, saloane, săli de masă, dormitoare și așa mai departe).

„Persoane fără adăpost” (HST.M. 2.2. și HST.H.2.2.) sunt persoanele care trăiesc pe străzi și nu dispun de un adăpost care ar intra în categoria spațiilor de locuit (lipsă primară de adăpost) sau persoanele care se mută frecvent de la un spațiu de cazare temporară la altul (lipsă secundară de adăpost).

Statutul gospodăriei				HST.L.	HST.M.	HST.H.
0.	Total			0.	0.	0.
1.	Persoane care locuiesc într-o gospodărie privată			1.	1.	1.
	1.1.	Persoane membre ale unui nucleu familial			1.1.	1.1.
	1.2.	Persoane care nu sunt membre ale unui nucleu familial			1.2.	1.2.
		1.2.1	Persoane care locuiesc singure			1.2.1
		1.2.2	Persoane care nu locuiesc singure			1.2.2
	1.3.	Persoane care locuiesc într-o gospodărie privată, dar a cărei categorie nu a fost declarată			1.3.	1.3.
2.	Persoane care nu locuiesc într-o gospodărie privată			2.	2.	2.
	2.1.	Persoane care locuiesc într-o gospodărie instituțională			2.1.	2.1.
	2.2.	Persoane care nu locuiesc într-o gospodărie privată (inclusiv persoanele fără adăpost), dar a cărei categorie nu a fost declarată			2.2.	2.2.

Defalcările pentru „Statutul gospodăriei” servesc la defalcarea oricărui total sau subtotal care se raportează la persoane.

Tematică: Tipul gospodăriei private

Specificațiile referitoare la conceptele de gospodărie prevăzute pentru tematica „Statutul gospodăriei” se aplică, de asemenea, tematicii „Tipul gospodăriei private”.

Categoria „Gospodării constituite dintr-un cuplu” include gospodării constituite dintr-un cuplu căsătorit, gospodării constituite dintr-un parteneriat înregistrat și gospodării constituite dintr-un cuplu într-o uniune consensuală.

Tipul gospodăriei private				TPH.L.	TPH.H.
0.	Total			0.	0.
1.	Gospodării non-familiale			1.	1.
	1.1.	Gospodării de o persoană		1.1.	1.1.
	1.2.	Gospodării multiple		1.2.	1.2.
2.	Gospodării formate dintr-o familie			2.	2.
	2.1.	Gospodării constituite dintr-un cuplu			2.1.
		2.1.1	Cupluri fără copii care să locuiască împreună cu acestea		2.1.1
		2.1.2	Cupluri având cel puțin un copil sub 25 de ani care locuiește împreună cu familia		2.1.2
		2.1.3	Cupluri, ale căror cel mai mic copil (fiu/fiică) care locuiește împreună cu familia are 25 de ani sau mai mult		2.1.3
	2.2.	Gospodării constituite dintr-un tată singur			2.2.
		2.2.1	Gospodării constituite dintr-un tată singur având cel puțin un copil sub 25 de ani care locuiește împreună cu acesta		2.2.1
		2.2.2	Gospodării constituite dintr-un tată singur, al cărui cel mai mic copil (fiu/fiică) care locuiește împreună cu acesta are 25 de ani sau mai mult		2.2.2
	2.3.	Gospodării constituite dintr-o mamă singură			2.3.
		2.3.1	Gospodării constituite dintr-o mamă singură având cel puțin un copil sub 25 de ani care locuiește împreună cu aceasta		2.3.1
		2.3.2	Gospodării constituite dintr-o mamă singură, a cărei cel mai mic copil (fiu/fiică) care locuiește împreună cu aceasta are 25 de ani sau mai mult		2.3.2
3.	Gospodării formate din două sau mai multe familii			3.	3.

Defalcările pentru „Tipul gospodăriei private” servesc la defalcarea totalului de „gospodării private” și a oricăror subtotaluri.

Tematică: Mărimea gospodăriei private

Specificațiile referitoare la conceptele de gospodărie prevăzute pentru tematica „Statutul gospodăriei” se aplică, de asemenea, tematicii „Mărimea gospodăriei private”.

Mărimea gospodăriei private			SPH.
0.	Total		0.
1.	1 persoană		1.
2.	2 persoane		2.
3.	de la 3 la 5 persoane		3.
	3.1.	3 persoane	3.1.
	3.2.	4 persoane	3.2.
	3.3.	5 persoane	3.3.
4.	de la 6 la 10 persoane		4.
5.	11 sau mai multe persoane		5.

Defalcările pentru „Mărimea gospodăriei private” servesc la defalcarea totalului de „gospodării private” și a oricăror subtotaluri.

Tematică: Aranjamente locative

Tematica „Aranjamente locative” acoperă ansamblul populației și se referă la tipul de locuințe în care o persoană locuiește în mod obișnuit la momentul recensământului. Această tematică se referă la toate persoanele care au reședința obișnuită în diferitele tipuri de spații de locuit, sau care nu au o reședință obișnuită și locuiesc temporar într-un anumit tip de spațiu de locuit, sau care sunt persoane fără adăpost, trăiesc pe stradă sau în adăposturi de urgență la momentul recensământului.

Ocupanții sunt persoane care își au reședința obișnuită în locurile enumerate în categoria respectivă.

„Locuințele convenționale” sunt spații separate și independente din punct de vedere structural aflate în locuri fixe, cu destinație de locuit fiind, la data de referință,

(a)	utilizate ca reședință; sau

(b)	neocupate; sau

(c)	rezervate unei utilizări sezoniere sau secundare.

„Separate” înseamnă înconjurate de pereți și acoperite cu un acoperiș sau plafon astfel încât o persoană sau un grup de persoane se pot izola. „Independente” înseamnă că dispun de acces direct din stradă sau o scară, un culoar, o galerie sau un teren.

„Alte unități de locuit” sunt colibe, cabane, barăci, căsuțe, rulote, ambarcațiuni de locuit, hambare, șoproane, mori, peșteri sau orice alt adăpost utilizat ca locuință umană la momentul recensământului, indiferent dacă au fost concepute sau nu pentru locuire umană.

„Spații de locuit colective” sunt spațiile destinate a fi locuite de grupuri mari de persoane sau de mai multe gospodării și care sunt utilizate ca reședință obișnuită de cel puțin o persoană la momentul recensământului.

„Locuințe convenționale ocupate”, alte unități de locuit și spațiile de locuit colective constituie „spații de locuit”. Orice „spațiu de locuit” trebuie să fie reședința obișnuită a unei persoane cel puțin.

Locuințele convenționale ocupate și alte unități de locuit reprezintă împreună „unități de locuit”.

Persoanele fără adăpost (persoanele care nu sunt rezidenți obișnuiți ai niciunei categorii de spații de locuit) sunt persoanele care trăiesc pe străzi și nu dispun de un adăpost care ar intra în categoria spațiilor de locuit (lipsă primară de adăpost) sau persoanele care se mută frecvent de la un spațiu de cazare temporară la altul (lipsă secundară de adăpost).

Aranjamente locative			HAR.
0.	Total		0.
1.	Ocupanți ai unei locuințe convenționale sau a unui spațiu de locuit colectiv		1.
	1.1.	Ocupanți ai unei locuințe convenționale	1.1.
	1.2.	Ocupanți ai unui spațiu de locuit colectiv	1.2.
2.	Ocupanți ai unei alte unități de locuit și persoanele fără adăpost		2.
3.	Nu se menționează		3.

Defalcările pentru „Aranjamente locative” servesc la defalcarea oricărui total sau subtotal care se raportează la persoane.

Tematică: Statutul de ocupare a locuințelor

Tematica „Statutul de ocupare a locuințelor” se referă la aranjamentele prin care o gospodărie privată ocupă în întregime sau parțial o unitate de locuit.

Gospodăriile care sunt în curs de rambursare a unei ipoteci pe care au contractat-o pentru a achiziționa unitatea de locuit în care locuiesc sau care își achiziționează unitatea de locuit sub alte forme de aranjamente financiare cu plata eșalonată se clasifică sub categoria „gospodării în care cel puțin un membru este proprietarul întregii unității de locuit sau a unei părți din aceasta” (TSH.1.).

Gospodăriile în care cel puțin un membru este proprietarul unității de locuit și cel puțin un membru este chiriașul întregii unități de locuit sau a unei părți din aceasta se clasifică în categoria „Gospodării în care cel puțin un membru este proprietarul întregii unității de locuit sau a unei părți din aceasta” (TSH.1.).

Statutul de ocupare a locuințelor		TSH.
0.	Total	0.
1.	Gospodării în care cel puțin un membru este proprietarul întregii unități de locuit sau a unei părți din aceasta	1.
2.	Gospodării în care cel puțin un membru este chiriașul întregii unități de locuit sau a unei părți din aceasta (și niciun alt membru nu este proprietarul)	2.
3.	Gospodării care ocupă sub o altă formă o unitate de locuit în întregime sau parțial	3.
4.	Nu se menționează	4.

Defalcările pentru „Statutul de ocupare a locuințelor” servesc la defalcarea totalului de „gospodării private” și a oricăror subtotaluri.

Tematică: Tipul spațiului de locuit

Un spațiu de locuit este o locuință care servește drept reședință obișnuită pentru una sau mai multe persoane. Termenii „locuințe convenționale”, „alte unități de locuit” și „spații de locuit colective” sunt definiți la fel ca pentru tematica „Aranjamente locative”.

Tipul spațiului de locuit		TLQ.
0.	Total	0.
1.	Locuințe convenționale ocupate	1.
2.	Alte unități de locuit	2.
3.	Spații de locuit colective	3.
4.	Nu se menționează	4.

Defalcările pentru „Tipul spațiului de locuit” servesc la defalcarea totalului de „spații de locuit” și a oricăror subtotaluri.

Tematică: Regimul de ocupare a locuințelor convenționale

„Locuințele convenționale ocupate” sunt locuințe convenționale care servesc drept reședință obișnuită pentru una sau mai multe persoane la momentul recensământului. „Locuințele convenționale neocupate” sunt locuințe convenționale care nu servesc drept reședință obișnuită pentru nicio persoană la momentul recensământului.

Locuințe rezervate unei utilizări sezoniere sau secundare, locuințe neocupate, precum și locuințele convenționale cu persoane prezente care nu sunt incluse în recensământ se clasifică în categoria „Locuințe convenționale neocupate” (OCS.2.).

Regimul de ocupare a locuințelor convenționale		OCS.
0.	Total	0.
1.	Locuințe convenționale ocupate	1.
2.	Locuințe convenționale neocupate	2.
3.	Nu se menționează	3.

Defalcările pentru „Regimul de ocupare a locuințelor convenționale” servesc la defalcarea totalului de „locuințe convenționale” și a oricăror subtotaluri.

Tematică: Regimul de proprietate (regimul de proprietate sau folosință prin care locuința este ocupată)

Tematica „Regimul de proprietate” se referă la proprietatea locuinței și nu a terenului pe care locuința este construită. Obiectivul este de a prezenta regimul de proprietate sau folosință prin care locuința este ocupată.

„Locuințele ocupate de proprietar” sunt acelea în care cel puțin un ocupant al locuinței este proprietarul întregii locuințe sau a unei părți din aceasta.

„Locuințe închiriate” sunt acelea în care cel puțin un ocupant plătește o chirie pentru ocuparea locuinței și în care niciun ocupant nu este proprietarul întregii locuințe sau a unei părți din aceasta.

Locuințele convenționale neocupate se clasifică la rubrica „Nu se aplică” (OWS.5.).

Regimul de proprietate		OWS.
0.	Total	0.
1.	Locuințe ocupate de proprietar	1.
2.	Locuințe închiriate	2.
3.	Locuințe ocupate sub alte tipuri de proprietate	3.
4.	Nu se menționează	4.
5.	Nu se aplică	5.

Defalcările pentru „Regimul de proprietate” servesc la defalcarea totalului de „Locuințe convenționale” și a oricăror subtotaluri.

Tematică: Numărul de ocupanți

Numărul de ocupanți ai unei unități de locuit corespunde numărului de persoane pentru care unitatea de locuit reprezintă reședința obișnuită.

Numărul de ocupanți				NOC.
0.	Total			0.
1.	1 persoană			1.
2.	2 persoane			2.
3.	de la 3 la 5 persoane			3.
	3.1.	3 persoane		3.1.
	3.2.	4 persoane		3.2.
	3.3	5 persoane		3.3.
4.	6 sau mai multe persoane			4.
	4.1.	de la 6 la 10 persoane		4.1.
		4.1.1	6 persoane	4.1.1
		4.1.2	7 persoane	4.1.2
		4.1.3	8 persoane	4.1.3
		4.1.4	9 persoane	4.1.4
		4.1.5	10 persoane	4.1.5
	4.2.	11 sau mai multe persoane		4.2.

Defalcările pentru „Numărul de ocupanți” servesc la defalcarea totalului de „Locuințe convenționale ocupate” și a oricăror subtotaluri.

Tematică: Suprafața locuibilă și/sau Numărul de camere pe unitate de locuit

Suprafața locuibilă se definește ca:

—	suprafața măsurată în interiorul pereților exteriori, excluzând pivnițele și mansardele nelocuibile iar, în clădirile cu mai multe locuințe, toate spațiile comune; sau

—	suprafața totală a camerelor care intră sub incidența definiției de „cameră”.

Prin „cameră” se înțelege un spațiu limitat într-o unitate de locuit de pereți care se întind de la podea la plafon sau acoperiș, având o dimensiune suficientă pentru a conține un pat de adulți (cel puțin 4 metri pătrați) și având o înălțime de cel puțin de 2 metri sub plafon peste cea mai mare parte a suprafeței acestuia.

Statele membre raportează datele privind „Suprafața locuibilă” sau, dacă acest lucru nu este posibil, privind „Numărul de camere”.

Spațiul locuibil		UFS.
0.	Total	0.
1.	Sub 30 de metri pătrați	1.
2.	De la 30 de metri pătrați la mai puțin de 40 de metri pătrați	2.
3.	De la 40 de metri pătrați la mai puțin de 50 de metri pătrați	3.
4.	De la 50 de metri pătrați la mai puțin de 60 de metri pătrați	4.
5.	De la 60 de metri pătrați la mai puțin de 80 de metri pătrați	5.
6.	De la 80 de metri pătrați la mai puțin de 100 de metri pătrați	6.
7.	De la 100 de metri pătrați la mai puțin de 120 de metri pătrați	7.
8.	De la 120 de metri pătrați la mai puțin de 150 de metri pătrați	8.
9.	150 de metri pătrați și peste	9.
10.	Nu se menționează	10.

Defalcările pentru „Suprafața locuibilă” servesc la defalcarea totalului de „Locuințe convenționale” și a oricăror subtotaluri.

Număr de camere		NOR.
0.	Total	0.
1.	1 cameră	1.
2.	2 camere	2.
3.	3 camere	3.
4.	4 camere	4.
5.	5 camere	5.
6.	6 camere	6.
7.	7 camere	7.
8.	8 camere	8.
9.	9 sau mai multe camere	9.
10.	Nu se menționează	10.

Defalcările pentru „Număr de camere” servesc la defalcarea totalului de „Locuințe convenționale” și a oricăror subtotaluri.

Tematică: Standardul densității

Tematica „Standardul densității” împarte suprafața utilă în metri pătrați sau numărul de camere la numărul de ocupanți, astfel cum se menționează la tematica „Numărul de ocupanți”. Statele membre raportează datele privind „Standardul densității” măsurate prin intermediul „Suprafeței locuibile” sau, dacă acest lucru nu este posibil, prin intermediul „Numărului de camere”.

Standardul densității (suprafață)		DFS.
0.	Total	0.
1.	Mai puțin de 10 metri pătrați per ocupant	1.
2.	De la 10 metri pătrați la mai puțin de 15 de metri pătrați per ocupant	2.
3.	De la 15 metri pătrați la mai puțin de 20 de metri pătrați per ocupant	3.
4.	De la 20 metri pătrați la mai puțin de 30 de metri pătrați per ocupant	4.
5.	De la 30 metri pătrați la mai puțin de 40 de metri pătrați per ocupant	5.
6.	De la 40 metri pătrați la mai puțin de 60 de metri pătrați per ocupant	6.
7.	De la 60 metri pătrați la mai puțin de 80 de metri pătrați per ocupant	7.
8.	80 de metri pătrați și peste per ocupant	8.
9.	Nu se menționează	9.

Defalcarea „Standardul densității (suprafață)” servește la defalcarea totalului de „Locuințe convenționale ocupate” și a oricăror subtotaluri.

Standardul densității (număr de camere)		DRM.
0.	Total	0.
1.	Mai puțin de 0,5 camere per ocupant	1.
2.	0,5 – la mai puțin de 1,0 camere per ocupant	2.
3.	1,0 – mai puțin de 1,25 camere per ocupant	3.
4.	1,25 – mai puțin de 1,5 camere per ocupant	4.
5.	1,5 – mai puțin de 2,0 camere per ocupant	5.
6.	2,0 – mai puțin de 2,5 camere per ocupant	6.
7.	2,5 – mai puțin de 3,0 camere per ocupant	7.
8.	3,0 camere sau mai multe per ocupant	8.
9.	Nu se menționează	9.

Defalcarea „Standardul densității (număr de camere)” servește la defalcarea totalului de „Locuințe convenționale ocupate” și a oricăror subtotaluri.

Tematică: Sistemul de furnizare a apei

Este recunoscut faptul că, în unele state membre, în care există dovezi bazate pe recensăminte anterioare, surse de date administrative sau date obținute din anchetele prin sondaj, se poate presupune că aproape toate locuințele convenționale dispun de „Apă curentă în locuințe convenționale”. Prin urmare, pentru aceste state membre, toate locuințele convenționale pot fi codificate ca WSS.1 – „Apă curentă în locuințe convenționale”. Atunci când statele membre adoptă această opțiune, acestea trebuie să certifice această ipoteză și să o explice în metadate.

Sistemul de furnizare a apei		WSS.
0.	Total	0.
1.	Existența apei curente în locuința convențională	1.
2.	Fără apă curentă în locuința convențională	2.
3.	Nu se menționează	3.

Defalcarea „Sistem de furnizare a apei” servește la defalcarea totalului de „Locuințe convenționale” și a oricăror subtotaluri.

Tematică: Existența toaletei

Este recunoscut faptul că, în unele state membre, în care există dovezi bazate pe recensăminte anterioare, surse de date administrative sau date obținute din anchete prin sondaj, se poate presupune că aproape toate locuințele convenționale dispun de „Toaletă”. Prin urmare, pentru aceste state membre, toate locuințele convenționale pot fi codificate ca TOI.1 – „Toaletă cu sistem de tragere a apei în locuințe convenționale”. Atunci când statele membre adoptă această opțiune, acestea trebuie să certifice această ipoteză și să o explice în metadate.

Instalațiile sanitare		TOI.
0.	Total	0.
1.	Toaletă cu sistem de tragere a apei în locuințele convenționale	1.
2.	Fără toaletă cu sistem de tragere a apei în locuințele convenționale	2.
3.	Nu se menționează	3.

Defalcarea „Existența toaletei” servește la defalcarea totalului de „Locuințe convenționale” și a oricăror subtotaluri.

Tematică: Existența băii

Prin baie se înțelege orice instalație care permite spălarea întregului corp și include o instalație de baie sau de duș.

Este recunoscut faptul că, în unele state membre, în care există dovezi bazate pe recensăminte anterioare, surse de date administrative sau date obținute din anchete prin sondaj, se poate presupune că aproape toate locuințele convenționale dispun de „Baie”. Prin urmare, pentru aceste state membre, toate locuințele convenționale pot fi codificate ca BAT.1. – „Cadă fixă sau duș în locuința convențională”. Atunci când statele membre adoptă această opțiune, acestea trebuie să certifice această ipoteză și să o explice în metadate.

Instalațiile de igienă		BAT.
0.	Total	0.
1.	Cadă fixă sau duș în locuința convențională	1.
2.	Fără cadă fixă sau duș în locuința convențională	2.
3.	Nu se menționează	3.

Defalcarea „Existența băii” servește la defalcarea totalului de „Locuințe convenționale” și a oricăror subtotaluri.

Tematică: Tipul de încălzire

Se consideră că o locuință convențională este echipată cu încălzire centrală în cazul în care încălzirea este furnizată fie de o centrală de încălzire publică, fie de o instalație destinată încălzirii, montată în clădire sau în locuința convențională, oricare ar fi sursa energiei utilizate pentru aceasta.

Este recunoscut faptul că, în unele state membre, în care există dovezi bazate pe recensăminte anterioare, surse de date administrative sau date obținute din anchete prin sondaj, se poate presupune că aproape toate locuințele convenționale dispun de „Încălzire centrală”. Prin urmare, pentru aceste state membre, toate locuințele convenționale pot fi codificate ca TOH.1 – „Încălzire centrală”. Atunci când statele membre adoptă această opțiune, acestea trebuie să certifice această ipoteză și să o explice în metadate.

Tipul de încălzire		TOH.
0.	Total	0.
1.	Încălzire centrală	1.
2.	Fără încălzire centrală	2.
3.	Nu se menționează	3.

Defalcările pentru „Tipul de încălzire” servesc la defalcarea totalului de „Locuințe convenționale” și a oricăror subtotaluri.

Tematică: Locuințe în funcție de tipul clădirii

Tematica „Locuințe în funcție de tipul clădirii” se referă la numărul de locuințe din clădirea în care se află locuința.

O clădire este considerată drept clădire nerezidențială atunci când destinația sa este predominant nerezidențială (clădiri comerciale, clădire de birouri, uzină), dar conține foarte puține locuințe, de exemplu, pentru gestionarul proprietății sau locuința unui salariat.

Locuințe în funcție de tipul clădirii			TOB.
0.	Total		0.
1.	Locuințe convenționale în clădiri rezidențiale		1.
	1.1.	Locuințe convenționale în clădiri cu o locuință	1.1.
	1.2.	Locuințe convenționale în clădiri cu două locuințe	1.2.
	1.3.	Locuințe convenționale în clădiri cu trei sau mai multe locuințe	1.3.
2.	Locuințe convenționale în clădiri nerezidențiale		2.
3.	Nu se menționează		3.

Defalcarea „Locuințe în funcție de tipul clădirii” servește la defalcarea totalului de „Locuințe convenționale” și a oricăror subtotaluri.

Tematică: Locuințe în funcție de perioada de construcție

Tematica „Locuințe în funcție de perioada de construcție” se referă la anul în care clădirea în care se află locuința a fost terminată.

Locuințe în funcție de perioada de construcție		POC.
0.	Total	0.
1.	Înainte de 1919	1.
2.	1919-1945	2.
3.	1946-1960	3.
4.	1961-1980	4.
5.	1981-2000	5.
6.	2001-2010	6.
7.	2011-2015	7.
8.	2016 și ulterior	8.
9.	Nu se menționează	9.

Defalcarea „Locuințe în funcție de perioada de construcție” servește la defalcarea totalului de „Locuințe convenționale” și a oricăror subtotaluri.

(1) Codurile „x”, „x.x.” și „x.x.x.” depind de clasificarea NUTS, codul „x.x.x.x.” depinde de clasificarea LAU, valabile pentru statul membru la 1 ianuarie 2021. Adnotarea „N” identifică defalcarea care se referă la nivelul național.

(2) În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1059/2003, toate statisticile statelor membre care sunt transmise Comisiei și care urmează să fie împărțite pe unități teritoriale ar trebui să utilizeze clasificarea NUTS. Prin urmare, în vederea stabilirii unor statistici regionale comparabile, datele privind unitățile teritoriale ar trebui furnizate în conformitate cu clasificarea NUTS. [Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 mai 2003 privind instituirea unui nomenclator comun al unităților teritoriale de statistică (NUTS) (JO L 154, 21.6.2003, p. 1)]

(3) Codurile „1.x.” și „1.x.x.” depind de clasificarea NUTS valabilă pentru statul membru la 1 ianuarie 2021. Adnotarea „N” identifică defalcarea care se referă la nivelul național.

(*1) Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244/1999 și cu Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovo.

(*2) Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244/1999 și cu Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovo.

23.3.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 78/59

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/544 AL COMISIEI

din 22 martie 2017

de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (1),

având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește sectorul fructelor și legumelor și sectorul fructelor și legumelor prelucrate (2), în special articolul 136 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 136 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 sunt stabilite în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 22 martie 2017.

Pentru Comisie,

pentru președinte

Jerzy PLEWA

Director general

Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 671.

(2) JO L 157, 15.6.2011, p. 1.

ANEXĂ

Valorile forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

(EUR/100 kg)
Codul NC	Codul țării terțe (1)	Valoarea forfetară de import
0702 00 00	EG	288,4
	IL	234,5
	MA	112,2
	TR	106,7
	ZZ	185,5
0707 00 05	EG	241,9
	TR	184,3
	ZZ	213,1
0709 93 10	MA	47,3
	TR	153,5
	ZZ	100,4
0805 10 22 , 0805 10 24 , 0805 10 28	EG	46,2
	IL	80,3
	MA	49,4
	TN	55,3
	TR	70,9
	ZA	92,1
	ZZ	65,7
0805 50 10	AR	45,3
	TR	66,0
	ZZ	55,7
0808 10 80	CL	122,2
	CN	144,8
	ZA	111,8
	ZZ	126,3
0808 30 90	AR	119,4
	CL	135,5
	CN	77,9
	TR	148,9
	ZA	127,6
	ZZ	121,9

(1) Nomenclatura țărilor stabilită prin Regulamentul (UE) nr. 1106/2012 al Comisiei din 27 noiembrie 2012 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 471/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare privind comerțul exterior cu țările terțe, în ceea ce privește actualizarea nomenclatorului țărilor și teritoriilor (JO L 328, 28.11.2012, p. 7). Codul „ZZ” desemnează „alte origini”.

23.3.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 78/61

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/545 AL COMISIEI

din 22 martie 2017

de stabilire a unui procentaj unic de acceptare pentru eliberarea de licențe de export, de respingere a cererilor de licențe de export și de suspendare a depunerii de cereri de licențe de export pentru zahăr peste cotă

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (1),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 951/2006 al Comisiei din 30 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 318/2006 al Consiliului în ceea ce privește schimburile cu țările terțe în sectorul zahărului (2), în special articolul 7e coroborat cu articolul 9 alineatul (1),

întrucât:

(1)	În conformitate cu articolul 139 alineatul (1) primul paragraf litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, zahărul produs într-un an de comercializare în surplus față de cota menționată la articolul 136 din regulament poate fi exportat numai în limita cantitativă fixată de Comisie.

(2)	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1713 al Comisiei (3) stabilește limitele menționate anterior.

(3)

Cantitățile de zahăr care fac obiectul cererilor de licențe de export depășesc limita cantitativă fixată în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1713. Prin urmare, este necesar să se stabilească un procent de acceptare pentru cantitățile solicitate din 13 până la 17 martie 2017. În consecință, este necesar să se respingă toate cererile de licențe de export pentru zahăr depuse după 17 martie 2017 și să se suspende depunerea de cereri de licențe de export,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1) Licențele de export pentru zahăr peste cotă pentru care s-au depus cereri din 13 până la 17 martie 2017 se eliberează pentru cantitățile care au făcut obiectul cererilor, la care se aplică un procentaj unic de acceptare de 66,806961 %.

(2) Prin prezenta, se resping cererile de licențe de export pentru zahăr peste cotă depuse la 20, 21, 22, 23 și 24 martie 2017.

(3) Depunerea de cereri de licențe de export pentru zahăr peste cotă se suspendă pentru perioada 27 martie 2017-30 septembrie 2017.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 22 martie 2017.

Pentru Comisie,

pentru președinte

Jerzy PLEWA

Director general

Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 671.

(2) JO L 178, 1.7.2006, p. 24.

(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1713 al Comisiei din 20 septembrie 2016 de fixare a limitelor cantitative pentru exporturile de zahăr și de izoglucoză peste cotă până la sfârșitul anului de comercializare 2016/2017 (JO L 258, 24.9.2016, p. 8).

23.3.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 78/63

DECIZIA (UE) 2017/546 A CONSILIULUI

din 21 martie 2017

de numire a unui membru și a unui supleant, propuși de Republica Federală Germania, în cadrul Comitetului Regiunilor

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 305,

având în vedere propunerea guvernului german,

întrucât:

(1)	La 26 ianuarie 2015, 5 februarie 2015 și 23 iunie 2015, Consiliul a adoptat Deciziile (UE) 2015/116 (1), (UE) 2015/190 (2) și (UE) 2015/994 (3) de numire a membrilor și a supleanților în cadrul Comitetului Regiunilor pentru perioada cuprinsă între 26 ianuarie 2015 și 25 ianuarie 2020.

(2)	Un loc de membru în cadrul Comitetului Regiunilor a devenit vacant ca urmare a încheierii mandatului domnului Helmuth MARKOV.

(3)	Un loc de supleant a devenit vacant ca urmare a numirii doamnei Anne QUART în calitatea de membru în cadrul Comitetului Regiunilor,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Sunt numiți în cadrul Comitetului Regiunilor pentru durata rămasă a mandatului actual, care se încheie la 25 ianuarie 2020:

(a)

în calitatea de membru:

—	doamna Anne QUART, Staatssekretärin für Europa und Verbraucherschutz, Ministerium der Justiz und für Europa und Verbraucherschutz des Landes Brandenburg,

și

(b)

în calitatea de supleant:

—	domnul Stefan LUDWIG, Mitglied der Landesregierung Brandenburg, Minister der Justiz und für Europa und Verbraucherschutz des Landes Brandenburg.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Bruxelles, 21 martie 2017.

Pentru Consiliu

Președintele

E. SCICLUNA

(1) Decizia (UE) 2015/116 a Consiliului din 26 ianuarie 2015 de numire a membrilor și a supleanților în cadrul Comitetului Regiunilor pentru perioada 26 ianuarie 2015-25 ianuarie 2020 (JO L 20, 27.1.2015, p. 42).

(2) Decizia (UE) 2015/190 a Consiliului din 5 februarie 2015 de numire a membrilor și a supleanților în cadrul Comitetului Regiunilor pentru perioada 26 ianuarie 2015-25 ianuarie 2020 (JO L 31, 7.2.2015, p. 25).

(3) Decizia (UE) 2015/994 a Consiliului din 23 iunie 2015 de numire a membrilor și a supleanților în cadrul Comitetului Regiunilor pentru perioada 26 ianuarie 2015-25 ianuarie 2020 (JO L 159, 25.6.2015, p. 70).

23.3.2017

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 78/65

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/547 A COMISIEI

din 21 martie 2017

privind organizarea unui experiment temporar în conformitate cu Directiva 2002/56/CE a Consiliului în ceea ce privește tuberculii de cartofi de sămânță proveniți din sămânța adevărată de cartof

[notificată cu numărul C(2017) 1736]

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2002/56/CE a Consiliului din 13 iunie 2002 privind comercializarea cartofilor de sămânță (1), în special articolul 19,

întrucât:

(1)	Evoluțiile recente legate de ameliorarea cartofului promit reducerea considerabilă a duratei programelor de dezvoltare, permiterea accesului la o variație genetică crescută și permiterea dezvoltării de noi soiuri cu combinații de caracteristici utile.

(2)

Practicile acceptate în prezent de producere a cartofilor de sămânță se bazează pe înmulțirea vegetativă a tuberculilor de cartofi de-a lungul mai multor generații. Cu toate acestea, printre progresele menționate la considerentul 1 se numără propagarea cartofilor prin semințe, așa-numitele semințe adevărate de cartof. Practicile de înmulțire utilizând sămânța adevărată de cartof promit reducerea considerabilă a timpului necesar pentru a produce un număr suficient de cartofi de sămânță pentru utilizatorii finali, reducând, totodată, riscul de acumulare a bolilor.

(3)

Dat fiind că tuberculii de sămânță obținuți din sămânță adevărată de cartof nu îndeplinesc în prezent cerința de a fi fost produși în conformitate cu practicile acceptate, prevăzute la articolul 2 litera (b) punctul (i) din Directiva 2002/56/CE, este necesară colectarea de informații privind producția și comercializarea de astfel de tuberculi de sămânță pentru a înțelege ce norme de calitate și controale sunt necesare pentru a garanta calitatea și starea sanitară a tuberculilor de sămânță respectivi și pentru a stabili în ce stadiu sau în ce condiții aceștia pot face obiectul sistemului de certificare. Prin urmare, este necesară organizarea unui experiment temporar în conformitate cu Directiva 2002/56/CE în ceea ce privește tuberculii de sămânță obținuți din sămânță adevărată de cartof, sub supravegherea autorităților competente.

(4)

Starea sanitară, identitatea și calitatea tuberculilor de sămânță în cauză depind de asigurarea calității, a identității și a stării sanitare în cadrul etapelor inițiale și intermediare inovatoare ale procesului de producție. Prin urmare, ar trebui colectate și raportate informații privind starea sanitară, identitatea și calitatea semințelor adevărate de cartof și a răsadurilor cultivate din semințele respective, pentru a asigura faptul că tuberculii de sămânță vor fi conformi cerințelor pentru cartofii de sămânță de bază sau cartofii de sămânță certificați.

(5)

Există puține cunoștințe referitoare la menținerea stării sanitare și a identității și purității varietale suficiente pe parcursul întregului proces de producție a tuberculilor de sămânță obținuți din semințe adevărate de cartof. Prin urmare, ar trebui colectate și raportate informațiile relevante. După o perioadă de câțiva ani, ar putea fi necesară reexaminarea informațiilor colectate referitoare la identitatea și puritatea varietală a materialului folosit pentru experiment, pentru a identifica eventualele probleme care ar putea afecta identificarea și calitatea materialului respectiv.

(6)

Statele membre care participă la experiment ar trebui să permită comercializarea tuberculilor de sămânță proveniți din sămânță adevărată de cartof. Ca urmare a procesului de producție inovator, producătorii ar trebui să fie scutiți de anumite cerințe prevăzute de Directiva 2002/56/CE, în special în ceea ce privește dimensiunile minime ale tuberculilor de sămânță respectivi care urmează să fie introduși pe piață, aspectele privind soiul, numărul maxim de generații în câmp și prezența unor defecte exterioare.

(7)

În plus față de condițiile generale prevăzute în Directiva 2002/56/CE, trebuie stabilite condiții specifice pentru comercializarea tuberculilor de sămânță care fac obiectul experimentului. Aceste condiții ar trebui să garanteze colectarea unor informații suficiente pentru evaluarea experimentului. Prin urmare, este necesar să se prevadă norme privind înregistrarea, trasabilitatea, etichetarea, testarea performanțelor și raportarea.

(8)	Având în vedere natura experimentală a măsurii prevăzute în prezenta decizie, cantitatea de cartofi de sămânță care urmează să fie certificați ar trebui să fie limitată.

(9)

Pentru a permite statelor membre să verifice că nu este depășită cantitatea maximă, producătorii care intenționează să producă tuberculi de sămânță sau să planteze răsaduri în cadrul experimentului ar trebui să aibă obligația de a declara cantitățile pe care intenționează să le producă sau să le planteze.

(10)

Pentru a obține o imagine de ansamblu a progreselor înregistrate de experiment, statele membre participante ar trebui să prezinte, în fiecare an, Comisiei și celorlalte state membre un raport care să prezinte cantitățile comercializate. La sfârșitul experimentului, statele membre ar trebui să prezinte un raport final care să conțină, în special, rezultatele inspecțiilor efectuate pe teren și asupra loturilor, precum și informații privind starea sanitară, identitatea și calitatea semințelor adevărate de cartof și a răsadurilor cultivate din astfel de semințe.

(11)

Pentru a le permite producătorilor și furnizorilor să producă și să comercializeze o cantitate suficientă de tuberculi de sămânță în cadrul experimentului și pentru a permite autorităților competente să inspecteze respectivul material și să colecteze informații comparabile și suficiente în vederea elaborării raportului final, experimentul ar trebui să aibă o durată de șapte ani, aceasta fiind durata maximă prevăzută la articolul 19 din Directiva 2002/56/CE.

(12)	Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Obiect

(1) Se organizează un experiment temporar la nivelul Uniunii, cu scopul de a evalua dacă producția, în anumite condiții, de tuberculi de sămânță produși din plantule obținute din semințe adevărate de cartof poate constitui o alternativă mai bună la producția obținută din cartofi de sămânță și, prin urmare, poate fi considerată drept o practică acceptată pentru menținerea soiului și a stării sanitare în conformitate cu articolul 2 litera (b) punctul (i) din Directiva 2002/56/CE.

(2) Scopul experimentului este de a evalua următoarele elemente:

(a)

dacă producția de tuberculi de sămânță, menționată la alineatul (1), poate fi considerată ca fiind „practică acceptată”, în sensul articolului 2 litera (b) punctul (i) din Directiva 2002/56/CE și dacă sămânța adevărată de cartof poate fi considerată drept sămânță dintr-o generație anterioară seminței de bază, în sensul articolului 2 litera (c) punctul (i) din directiva respectivă;

(b)	dacă tuberculii de sămânță menționați la alineatul (1) care au un calibru mai mic decât calibrul minim prevăzut la articolul 10 alineatul (1) din Directiva 2002/56/CE sunt acceptabili;

(c)	dacă pentru cartofii de sămânță de bază și cartofii de sămânță certificați este acceptabil un număr de generații diferit de numărul maxim stabilit la punctul 7 din anexa I la Directiva 2002/56/CE;

(d)	dacă tuberculii de sămânță menționați la alineatul (1) care au un procent mai mare de defecte exterioare decât procentul maxim prevăzut la punctul 3 din anexa II la Directiva 2002/56/CE sunt acceptabili;

(e)

dacă tuberculii de sămânță menționați la alineatul (1) mențin o identitate și o puritate varietală suficiente, după mai multe cicluri de înmulțire vegetativă, și dacă pentru acești tuberculi de sămânță sunt acceptabile plafoane diferite de procentele maxime stabilite pentru cartofii de sămânță de bază la punctul 1 litera (b) și pentru cartofii de sămânță certificați la punctul 2 litera (b) din anexa I la Directiva 2002/56/CE;

(f)	dacă bolile transmise prin semințe afectează calitatea tuberculilor de sămânță menționați la alineatul (1) și, în caz afirmativ, dacă ar trebui să se stabilească cerințe specifice în legătură cu aceste boli;

(g)

dacă este necesar să se introducă cerințe specifice privind trasabilitatea, identitatea, calitatea și starea sanitară pe parcursul producției de sămânță adevărată de cartof și de răsaduri cultivate din sămânță adevărată de cartof, cu scopul de a asigura calitatea, identitatea și starea sanitară a tuberculilor de sămânță menționați la alineatul (1); precum și

(h)	care este cea mai adecvată modalitate de producție pentru a obține cartofi de sămânță certificați din sămânță adevărată de cartof în condițiile agroclimatice care prevalează în Uniune.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții:

(a)	„sămânță adevărată de cartof” înseamnă sămânță de cartof, în sens botanic, produsă în Uniune;

(b)	„răsaduri experimentale” înseamnă plantule cultivate din semințe adevărate de cartof în Uniune și destinate producției de alți cartofi;

(c)	„tuberculii de sămânță experimentali” înseamnă tuberculi de cartof cultivați din răsaduri experimentale în Uniune;

(d)	„material experimental” înseamnă sămânță adevărată de cartof, răsaduri experimentale și tuberculi de sămânță experimentali.

Articolul 3

Participarea statelor membre

(1) Orice stat membru poate participa la experiment.

(2) Un stat membru care decide să participe la experiment (denumit în continuare „stat membru participant”) informează Comisia și celelalte state membre în privința participării sale.

(3) Un stat membru participant poate renunța la participare în orice moment, informând Comisia și celelalte state membre în consecință.

Articolul 4

Certificarea oficială și derogări de la Directiva 2002/56/CE

Până la 31 decembrie 2023 și în limita cantitativă prevăzută la articolul 5, statele membre participante pot certifica oficial tuberculii de sămânță experimentali drept „cartofi de sămânță de bază” sau „cartofi de sămânță certificați” în conformitate cu dispozițiile corespunzătoare din Directiva 2002/56/CE în cazul în care tuberculii de sămânță respectivi sunt conformi dispozițiilor de la articolele 6 și 7 din prezenta decizie și au fost ameliorați, produși sau menținuți de persoane înregistrate în conformitate cu articolul 8 din prezenta decizie, cu condiția ca tuberculii de sămânță experimentali respectivi să aparțină unui soi care îndeplinește una dintre următoarele condiții:

(a)	este inclus în Catalogul comun al soiurilor de plante agricole, în conformitate cu articolul 17 din Directiva 2002/53/CE a Consiliului (2);

(b)	a fost admis în alt stat membru în conformitate cu articolul 3 din Directiva 2002/53/CE;

(c)	a fost depusă o cerere valabilă de admitere a soiului respectiv în conformitate cu articolul 3 din Directiva 2002/53/CE.

În sensul primului paragraf, tuberculii de sămânță experimentali sunt considerați ca fiind produși conform practicilor acceptate pentru menținerea soiului și a stării sanitare, astfel cum se menționează la articolul 2 litera (b) punctul (i) din Directiva 2002/56/CE, și sunt considerați ca fiind produși din sămânță dintr-o generație anterioară seminței de bază, astfel cum se menționează la articolul 2 litera (c) punctul (i) din directiva respectivă.

Punctul 1 litera (b) și punctul 2 litera (b) din anexa I la Directiva 2002/56/CE și punctul 3 din anexa II la directiva menționată nu se aplică.

Articolul 10 din Directiva 2002/56/CE nu se aplică tuberculilor recoltați din răsaduri experimentale.

Articolul 5

Limita cantitativă

Certificarea în conformitate cu articolul 4 este limitată, pentru fiecare stat membru participant, în fiecare an, la o cantitate de tuberculi de sămânță experimentali de maximum 0,3 % din cartofii de sămânță produși sau la maximum 10 hectare de cartofi de sămânță cultivate în anul respectiv în statul membru participant în cauză.

Până la data de 30 aprilie a fiecărui an, fiecare producător trebuie să declare autorității de certificare dimensiunea suprafeței pe care intenționează să producă tuberculi de sămânță experimentali în anul respectiv.

Articolul 6

Cerințe referitoare la calitate, identitate și starea sanitară în ceea ce privește răsadurile experimentale și sămânța adevărată de cartof

Tuberculii de sămânță experimentali sunt produși din răsaduri experimentale care îndeplinesc cerințele prevăzute în secțiunea A din anexa I, cultivate din semințe adevărate de cartof obținute prin încrucișarea sexuată a unor linii parentale consangvinizate și care îndeplinesc cerințele prevăzute în secțiunea B din anexa I.

Articolul 7

Numărul maxim de generații

Prin derogare de la punctul 7 primul și al doilea paragraf din anexa I la Directiva 2002/56/CE, numărul maxim al generațiilor combinate de cartofi de sămânță de bază și cartofi de sămânță certificați obținuți din semințe adevărate de cartof este de patru.

Tuberculii recoltați din răsaduri experimentale sunt prima generație.

Articolul 8

Înregistrarea amelioratorilor, a producătorilor și a persoanelor responsabile cu menținerea soiurilor de cartofi propagate prin semințe adevărate de cartof

(1) Fiecare stat membru întocmește și menține la zi un registru public cu persoanele fizice sau juridice care produc și comercializează material experimental.

(2) Persoanele menționate la alineatul (1) trebuie să depună o cerere la autoritatea de certificare pentru a fi incluse în registru. Cererea respectivă include toate elementele enumerate în continuare:

(a)	numele, adresa și datele lor de contact;

(b)	denumirea soiului în cauză.

Registrul conține elementele respective pentru fiecare persoană.

Articolul 9

Etichetarea

În plus față de informațiile necesare în conformitate cu Directiva 2002/56/CE, ambalajele sau recipientele cu tuberculi de sămânță experimentali comercializați drept cartofi de sămânță de bază sau cartofi de sămânță certificați poartă o etichetă oficială, care include mențiunea prevăzută în secțiunea A din anexa II.

Recipientele cu răsaduri experimentale trebuie să fie însoțite de un document eliberat de furnizor, care include informațiile prevăzute în secțiunea B din anexa II.

Ambalajele de semințe adevărate de cartof poartă o etichetă a furnizorului, cu informațiile prevăzute în secțiunea C din anexa II.

Eticheta oficială, documentul care însoțește recipientele cu răsaduri experimentale și eticheta furnizorului sunt redactate în cel puțin una dintre limbile oficiale ale Uniunii.

Articolul 10

Trasabilitate

Statele membre participante asigură trasabilitatea materialului experimental.

Un furnizor care transferă material experimental unui alt furnizor trebuie să țină o evidență care să îi permită furnizorului în cauză să identifice, pentru fiecare element din materialul experimental, furnizorul căruia i-a fost transferat.

Un furnizor căruia i-a fost transferat material experimental trebuie să țină o evidență care să îi permită furnizorului în cauză să identifice, pentru fiecare element din materialul experimental, furnizorul care l-a transferat.

Furnizorii păstrează evidențele menționate în prezentul articol până la 31 martie 2024.

Articolul 11

Inspecții oficiale

Autoritățile de certificare ale statelor membre participante efectuează inspecții oficiale referitoare la producerea și comercializarea materialului experimental. Fără a aduce atingere articolului 23 din Directiva 2002/56/CE, aceste inspecții oficiale acoperă cel puțin:

(a)	verificarea declarațiilor privind cantitățile care urmează să fie produse și notificările privind cantitățile comercializate;

(b)	puritatea analitică, conținutul de alte specii și germinația semințelor adevărate de cartof;

(c)	respectarea, de către producător și de către orice persoană care comercializează material experimental, a cerințelor stabilite în prezenta decizie.

Inspecțiile referitoare la aspectele menționate la primul paragraf litera (b) se efectuează cel puțin o dată pe an. Acestea includ inspecții la sediul persoanelor în cauză și pe terenurile și în serele folosite pentru producerea de semințe adevărate de cartof și de răsaduri experimentale.

Articolul 12

Obligații de notificare și raportare

(1) Până la data de 28 februarie a fiecărui an, furnizorii trebuie să informeze organismul oficial responsabil din statul membru participant cu privire la cantitățile de material experimental pe care le-au comercializat în cursul anului precedent. Statele membre participante păstrează o evidență a cantităților de material experimental comercializate. Aceste informații sunt furnizate, la cerere, autorității de certificare.

(2) Pentru fiecare an, fiecare stat membru participant prezintă Comisiei și celorlalte state membre, până la data de 31 martie a anului următor, un raport anual care conține informațiile prevăzute în anexa III, în cazul în care aceste informații sunt disponibile. Acest raport va conține întotdeauna informații privind cantitățile de material experimental comercializat și, în cazul în care acesta este cunoscut, statul membru căruia i-a fost destinat materialul experimental. Acest raport poate include orice alte informații pe care statul membru participant le consideră relevante.

(3) Fiecare stat membru participant prezintă Comisiei și celorlalte state membre, până la data de 31 martie 2024, un raport final care conține informațiile prevăzute în anexa III. Raportul respectiv include o evaluare a condițiilor experimentului și a interesului de a organiza un nou experiment, dacă este cazul. Acest raport poate include orice alte informații pe care statul membru participant le consideră relevante, luând în considerare scopul experimentului.

(4) Dacă un stat membru participant își încheie participarea înainte de 31 decembrie 2023, acesta își prezintă raportul final până la data de 31 martie a anului care urmează încheierii participării sale.

Articolul 13

Destinatari

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 21 martie 2017.

Pentru Comisie

Vytenis ANDRIUKAITIS

Membru al Comisiei

(1) JO L 193, 20.7.2002, p. 60.

(2) Directiva 2002/53/CE a Consiliului din 13 iunie 2002 privind Catalogul comun al soiurilor de plante agricole (JO L 193, 20.7.2002, p. 1).

ANEXA I

CERINȚE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 6

SECȚIUNEA A

Cerințe pe care trebuie să le îndeplinească răsadurile experimentale

Răsadurile trebuie să fie practic indemne de organisme dăunătoare sau de boli susceptibile să afecteze calitatea, precum și de semne sau simptome ale unor astfel de organisme sau boli care reduc utilitatea și, în special, indemne de următoarele organisme dăunătoare: Rhizoctonia solani Kühn, Phytophtera infestans (Mont.) de Bary, Alternaria solani Sorauer, Alternaria alternata (Fr.) Keissl., Verticillium dahlia Kleb., Verticillium albo-atrum Reinke & Berthold, virusul răsucirii frunzelor de cartof, virusul A al cartofului, virusul M al cartofului, virusul S al cartofului, virusul X al cartofului și virusul Y al cartofului.

2.	Răsadurile nu prezintă simptomele râiei negre a cartofului.

3.	Răsadurile au suficientă identitate și puritate varietală.

4.	Răsadurile trebuie să fie găsite practic fără defecte care afectează calitatea și utilitatea ca material săditor.

SECȚIUNEA B

Cerințe pe care trebuie să le îndeplinească semințele adevărate de cartof

1.	Semințele au suficientă identitate și puritate varietală.

2.	Bolile și organismele dăunătoare care reduc utilitatea semințelor sunt prezente la cel mai mic nivel posibil.

3.	Puritatea analitică, conținutul de alte specii de plante și germinația semințelor sunt suficiente pentru a garanta calitatea și utilitatea ca material experimental.

ANEXA II

CERINȚELE DE ETICHETARE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 9

A.	Mențiunea la care se face referire la articolul 9 primul paragraf – „Tuberculi de sămânță obținuți din semințe adevărate de cartof, experiment temporar în conformitate cu normele și standardele UE”.

Informațiile prevăzute la articolul 9 al doilea paragraf:

1.	mențiunea „Experiment temporar în conformitate cu normele și standardele UE”;

2.	denumirea organismului oficial responsabil și statul membru în cauză, sau sigla acestora;

3.	numărul de înregistrare sau de autorizare al furnizorului;

4.	numele producătorului;

5.	numărul de referință al lotului;

6.	specia, indicată cel puțin prin denumirea sa botanică;

soiul;

8.	cantitatea (numărul de plantule);

9.	statul membru de producție;

10.	mențiunea „Răsaduri obținute din semințe adevărate de cartof”;

11.	tratamentul, dacă este cazul.

Informațiile prevăzute la articolul 9 al treilea paragraf:

1.	mențiunea „Experiment temporar în conformitate cu normele și standardele UE”;

2.	denumirea organismului oficial responsabil și statul membru în cauză, sau sigla acestora;

3.	numele și adresa, sau codul de înregistrare din registrul public ale furnizorului responsabil cu aplicarea etichetei;

4.	numărul de referință al lotului;

5.	specia, indicată cel puțin prin denumirea sa botanică;

soiul;

7.	statul membru de producție;

8.	mențiunea „Semințe adevărate de cartof”;

9.	greutatea netă sau brută declarată sau numărul declarat de semințe;

10.	în cazul în care se indică greutatea și se utilizează pesticide granulate, substanțe de drajare sau alți aditivi solizi, natura aditivului, precum și raportul aproximativ dintre greutatea semințelor pure și greutatea totală.

ANEXA III

INFORMAȚII CARE TREBUIE INCLUSE ÎN RAPORTUL MENȚIONAT LA ARTICOLUL 12

1.	Numărul persoanelor înregistrate în conformitate cu articolul 8 alineatul (1);

2.	cantitățile de semințe adevărate de cartof, de răsaduri experimentale și de tuberculi de sămânță experimentali comercializate și, după caz, statul membru căruia i-au fost destinate/destinați semințele adevărate de cartof, răsadurile experimentale și tuberculii de sămânță experimentali;

3.	rezultatele inspecțiilor semințelor adevărate de cartof, în ceea ce privește puritatea analitică, conținutul de alte specii și germinația, precum și metodele de analiză și toleranțele utilizate;

4.	informații care să contribuie la determinarea dimensiunii adecvate a lotului și a dimensiunilor eșantionului de semințe adevărate de cartof, inclusiv descrieri ale metodelor de eșantionare a semințelor și toleranțele utilizate;

5.	rezultatele inspecțiilor răsadurilor experimentale cu privire la identitatea și puritatea varietală, precum și metodele și toleranțele utilizate;

6.	rezultatele inspecțiilor în ceea ce privește identitatea și puritatea varietală ale tuberculilor și tuberculii diformi;

7.	rezultatele testelor comparative organizate la nivel național;

8.	evaluarea de către utilizatori a stării sanitare și a calității cartofilor de sămânță obținuți din semințe adevărate de cartof;

9.	o analiză costuri-beneficii pe baza căreia să se poată concluziona dacă producția de tuberculi de sămânță obținuți din semințe adevărate de cartof este o alternativă mai bună la producția de cartofi de sămânță.

		ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 78

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 60 23 martie 2017

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul (UE) 2017/542 al Comisiei din 22 martie 2017 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, prin adăugarea unei anexe privind informațiile armonizate referitoare la răspunsul în situații de urgență privind sănătatea ( 1 )	1
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/543 al Comisiei din 22 martie 2017 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind recensământul populației și al locuințelor în ceea ce privește specificațiile tehnice ale tematicilor și ale defalcărilor lor ( 1 )	13
		Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/544 al Comisiei din 22 martie 2017 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume	59
		Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/545 al Comisiei din 22 martie 2017 de stabilire a unui procentaj unic de acceptare pentru eliberarea de licențe de export, de respingere a cererilor de licențe de export și de suspendare a depunerii de cereri de licențe de export pentru zahăr peste cotă	61
		DECIZII
	*	Decizia (UE) 2017/546 a Consiliului din 21 martie 2017 de numire a unui membru și a unui supleant, propuși de Republica Federală Germania, în cadrul Comitetului Regiunilor	63
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/547 a Comisiei din 21 martie 2017 privind organizarea unui experiment temporar în conformitate cu Directiva 2002/56/CE a Consiliului în ceea ce privește tuberculii de cartofi de sămânță proveniți din sămânța adevărată de cartof [notificată cu numărul C(2017) 1736] ( 1 )	65