ISSN 1977-0782 |
||
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 32 |
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 60 |
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE. |
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
II Acte fără caracter legislativ
REGULAMENTE
7.2.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 32/1 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/199 AL CONSILIULUI
din 6 februarie 2017
privind punerea în aplicare a articolului 9 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1183/2005 de instituire a anumitor măsuri speciale împotriva persoanelor ale căror acțiuni încalcă embargoul asupra armelor impus Republicii Democratice Congo
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1183/2005 al Consiliului din 18 iulie 2005 de instituire a anumitor măsuri speciale împotriva persoanelor ale căror acțiuni încalcă embargoul asupra armelor impus Republicii Democratice Congo (1), în special articolul 9 alineatul (5),
având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,
întrucât:
(1) |
La 18 iulie 2005, Consiliul a adoptat Regulamentul (CE) nr. 1183/2005. |
(2) |
La 13 și la 19 octombrie 2016, Comitetul Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (CSONU), instituit în temeiul Rezoluției 1533 (2004) a CSONU, a actualizat informațiile de identificare privind douăzeci și una de persoane și o entitate care fac obiectul măsurilor restrictive. |
(3) |
Prin urmare, anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1183/2005 ar trebui modificată în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1183/2005 se modifică astfel cum se prevede în anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 6 februarie 2017.
Pentru Consiliu
Președintele
F. MOGHERINI
(1) JO L 193, 23.7.2005, p. 1.
ANEXĂ
Rubricile referitoare la persoanele și entitățile enumerate mai jos se înlocuiesc cu rubricile următoare:
„(a) Lista persoanelor menționate la articolele 2 și 2a
1. Eric BADEGE
Data nașterii: 1971.
Cetățenia: congoleză.
Data desemnării de către ONU: 31 decembrie 2012.
Adresa: Rwanda (de la începutul anului 2016)
Alte informații: Acesta a fugit în Rwanda în martie 2013 și se află încă acolo de la începutul anului 2016.
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:
Eric Badege a fost locotenent-colonel și punct central pentru M23 în Masisi și s-a aflat la comanda unor operațiuni care au destabilizat anumite părți ale teritoriului Masisi din provincia Kivu de Nord. În calitatea sa de comandant militar al M23, Badege a fost răspunzător de încălcări grave implicând acte împotriva copiilor sau a femeilor în situații de conflict armat. Din mai 2012, Raia Mutomboki, sub comanda M23, a ucis sute de civili într-o serie de atacuri coordonate. În august 2012, Badege a efectuat atacuri comune care au implicat uciderea fără discriminare a civililor. Aceste atacuri au fost orchestrate în comun de către Badege și colonelul Makoma Semivumbi Jacques. Foști combatanți ai M23 susțin că liderii M23 au executat sumar zeci de copii care au încercat să fugă după ce au fost recrutați ca copii-soldați în cadrul M23.
Potrivit unui raport din 11 septembrie 2012 al organizației Human Rights Watch (HRW), un bărbat ruandez în vârstă de 18 ani, care a fugit după ce fusese recrutat cu forța în Rwanda, a declarat HRW că a fost martor la executarea unui băiat în vârstă de 16 ani din unitatea sa din cadrul M23, care încercase să fugă în iunie. Băiatul a fost capturat și omorât în bătaie de către luptătorii M23 în fața altor recruți. Un comandant al M23 care a ordonat execuția se presupune că a spus apoi altor recruți: «a vrut să ne abandoneze», ca explicație pentru uciderea băiatului. Raportul afirmă, de asemenea, că martorii susțin că cel puțin 33 de noi recruți și alți luptători M23 au fost executați sumar când au încercat să fugă. Unii au fost legați și împușcați în fața altor recruți, ca exemplu de pedeapsă pe care ar putea-o primi. Un tânăr recrut a afirmat către HRW: «când eram cu M23, ne-au spus că [putem alege] și putem rămâne cu ei sau putem muri. Mulți au încercat să fugă. Unii au fost găsiți și pentru ei asta a însemnat imediat moartea».
Badege a fugit în Rwanda în martie 2013 și se afla acolo la începutul anului 2016.
2. Frank Kakolele BWAMBALE
[alias: (a) FRANK KAKORERE (b) FRANK KAKORERE BWAMBALE (c) AIGLE BLANC]
Desemnare: General în cadrul FARDC.
Cetățenia: congoleză.
Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.
Adresa: Kinshasa, Republica Democratică Congo (începând cu iunie 2016)
Alte informații: A părăsit CNDP în ianuarie 2008. Din iunie 2011 locuiește la Kinshasa. Din 2010, Kakolele a fost implicat în activități aparent în numele Programului de stabilizare și de reconstrucție a zonelor care au ieșit din conflicte armate (STAREC) al Guvernului RDC, inclusiv participarea la o misiune STAREC în Goma și Beni în martie 2011. Autoritățile RDC l-au arestat în decembrie 2013 la Beni, provincia Kivu de Nord, fiind acuzat de blocarea procesului de dezarmare, demobilizare și reintegrare (DDR). A părăsit RDC și a trăit un timp în Kenya, înainte de a fi chemat înapoi de către Guvernul RDC pentru a-și oferi sprijinul cu privire la situația din teritoriul Beni. A fost arestat în octombrie 2015 în zona Mambasa, sub acuzația de a fi sprijinit un grup Mai Mai, dar nu a fost pus sub acuzare și în iunie 2016 locuia la Kinshasa.
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:
Frank Kakolele Bwambale a fost liderul RCD-ML, exercitând influență asupra politicilor și asigurând comanda și controlul asupra activităților forțelor RCD-ML, una dintre grupările armate și milițiile menționate la punctul 20 din Rezoluția 1493 (2003), implicate în trafic de arme, încălcând embargoul asupra armelor. A părăsit CNDP în ianuarie 2008. Începând din 2010, Kakolele a fost implicat în activități aparent în numele Programului de stabilizare și de reconstrucție a zonelor care au ieșit din conflicte armate (STAREC) al Guvernului RDC, inclusiv participarea la o misiune STAREC în Goma și Beni în martie 2011.
A părăsit RDC și a trăit un timp în Kenya, înainte de a fi chemat înapoi de către Guvernul RDC pentru a-și oferi sprijinul cu privire la situația din teritoriul Beni. A fost arestat în octombrie 2015 în apropiere de Mambasa, sub acuzația de a fi sprijinit un grup Mai Mai, dar nu a fost pus sub acuzare. În iunie 2016, Kakolele locuia la Kinshasa.
3. Gaston IYAMUREMYE
[alias: (a) Byiringiro Victor Rumuli, (b) Victor Rumuri, (c) Michel Byiringiro, (d) Rumuli]
Desemnare: (a) președinte interimar al FDLR, (b) prim-vicepreședinte al FDLR-FOCA; (c) general-maior în cadrul FDLR-FOCA]
Adresă: provincia Kivu de Nord, Republica Democratică Congo (din iunie 2016)
Data nașterii: 1948.
Locul nașterii: (a) districtul Musanze, Provincia de Nord, Rwanda, (b) Ruhengeri, Rwanda.
Cetățenia: ruandeză.
Data desemnării de către ONU: 1 decembrie 2010.
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:
Gaston Iyamuremye este prim-vicepreședinte și președinte interimar al FDLR-FOCA. De asemenea, acesta deține rangul de general-maior în aripa armată a FDLR, numită FOCA. Începând din iunie 2016, Iyamuremye se află în provincia Kivu de Nord din Republica Democratică Congo
4. Innocent KAINA
[alias (a): colonel Innocent KAINA, (b): India Queen]
Desemnare: fost comandant adjunct al M23
Adresă: Uganda (de la începutul anului 2016)
Data nașterii: noiembrie 1973
Locul nașterii: Bunagana, teritoriul Rutshuru, Republica Democratică Congo.
Data desemnării de către ONU: 30 noiembrie 2012.
Alte informații: A devenit comandant adjunct al M23 după fuga în Rwanda a facțiunii lui Bosco Taganda în martie 2013. A fugit în Uganda în noiembrie 2013. În Uganda la începutul anului 2016.
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:
Innocent Kaina a fost comandant de sector, iar apoi comandant adjunct în cadrul grupării Mouvement du 23 Mars (M23). A comis și a fost responsabil de încălcări grave ale dreptului internațional și ale drepturilor omului. În iulie 2007, Tribunalul Militar de Garnizoană din Kinshasa l-a condamnat pe Kaina pentru crime împotriva umanității, comise în districtul Ituri în perioada mai 2003-decembrie 2005. Ulterior, în 2009, a fost pus în libertate în cadrul acordului de pace dintre guvernul congolez și CNDP. În cadrul FARDC, în 2009, s-a făcut vinovat de execuții, de răpiri și de mutilări în teritoriul Masisi. În aprilie 2012, în calitate de comandant, aflat în subordinea generalului Taganda, a inițiat rebeliunea fostului CNDP în teritoriul Rutshuru. A asigurat securitatea participanților la rebeliune la părăsirea teritoriului Masisi. În perioada mai-august 2012, a supravegheat recrutarea și pregătirea militară a peste 150 de copii pentru rebeliunea M23, împușcându-i pe băieții care au încercat să i se sustragă. În iulie 2012, s-a deplasat la Berunda și Degho pentru activități de mobilizare și de recrutare pentru M23. Kaina a fugit în Rwanda în noiembrie 2013 și se afla încă acolo la începutul anului 2016.
6. Germain KATANGA
Cetățenia: congoleză.
Data nașterii: 28 aprilie 1978
Locul nașterii: Mambasa, provincia Ituri, Republica Democratică Congo
Adresa: Republica Democratică Congo (în închisoare)
Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.
Alte informații: A fost numit general al FARDC în decembrie 2004. Predat de Guvernul RDC Curții Penale Internaționale la 18 octombrie 2007. După ce a fost condamnat inițial de către CPI, la 23 mai 2014, la 12 ani de închisoare pentru crime de război și crime împotriva umanității, Camera de apel a CPI i-a redus pedeapsa și a decis că pedeapsa lui Katanga ar trebui să se încheie la 18 ianuarie 2016. Deși a fost reținut în Țările de Jos pe durata procesului, Katanga a fost transferat la o închisoare din RDC în decembrie 2015 și pus sub acuzare pentru alte infracțiuni comise anterior în Ituri.
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:
Germain Katanga a fost comandantul FRPI. A participat la transferuri de arme, încălcând embargoul asupra armelor. Conform Biroului Reprezentantului Special al Secretarului General al ONU pentru copii și conflictele armate, acesta a fost responsabil de recrutarea și utilizarea copiilor în Ituri în perioada 2002-2003. A fost numit general al FARDC în decembrie 2004. A fost predat de Guvernul RDC Curții Penale Internaționale la 18 octombrie 2007. După ce a fost condamnat inițial de către CPI, la 23 mai 2014, la 12 ani de închisoare pentru crime de război și crime împotriva umanității, Camera de apel a CPI i-a redus pedeapsa și a decis că pedeapsa sa ar trebui să se încheie la 18 ianuarie 2016. Deși a fost reținut în Țările de Jos pe durata procesului, Katanga a fost transferat la o închisoare din RDC în decembrie 2015 și pus sub acuzare pentru infracțiuni comise anterior în Ituri.
7. Thomas LUBANGA
Locul nașterii: Ituri, Republica Democratică Congo.
Cetățenia: congoleză.
Adresă: Republica Democratică Congo (în închisoare)
Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.
Alte informații: Arestat la Kinshasa în martie 2005, dată fiind participarea UPC/L la acțiuni de încălcare a drepturilor omului. Transferat către CPI la 17 martie 2006. Condamnat la 14 ani de închisoare de CPI în martie 2012. La 1 decembrie 2014, judecătorii CPI, în apel, au confirmat condamnarea și pedeapsa lui Lubanga. Transferat la un penitenciar din RDC la 19 decembrie 2015 pentru a-și executa pedeapsa cu închisoarea.
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:
Thomas Lubanga a fost președintele UPC/L, una dintre grupările armate și milițiile menționate la punctul 20 din Rezoluția 1493 (2003), implicate în trafic de arme, încălcând embargoul asupra armelor. Conform Biroului Reprezentantului Special al Secretarului General al ONU pentru copii și conflictele armate, acesta a fost responsabil de recrutarea și utilizarea copiilor în Ituri în perioada 2002-2003. A fost arestat la Kinshasa în martie 2005 pentru participarea UPC/L la acțiuni de încălcare a drepturilor omului și transferat către CPI de autoritățile RDC la 17 martie 2006. A fost condamnat la 14 ani de închisoare de CPI în martie 2012. La 1 decembrie 2014, judecătorii CPI, în apel, au confirmat condamnarea și pedeapsa. Acesta a fost transferat la un penitenciar din RDC la 19 decembrie 2015 pentru a-și executa pedeapsa cu închisoarea.
9. Khawa Panga MANDRO
[alias: (a) Kawa Panga, (b) Kawa Panga Mandro, (c) Kawa Mandro, (d) Yves Andoul Karim, (e) Mandro Panga Kahwa, (f) Yves Khawa Panga Mandro, (g) șeful Kahwa, (h) Kawa]
Data nașterii: 20 august 1973.
Locul nașterii: Bunia, Republica Democratică Congo.
Adresa: Uganda (începând din mai 2016)
Cetățenia: congoleză.
Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.
Alte informații: Încarcerat în închisoarea din Bunia în aprilie 2005, pentru sabotarea procesului de pace din Ituri. Arestat de autoritățile congoleze în octombrie 2005, achitat de Curtea de Apel din Kisangani, transferat ulterior autorităților judiciare din Kinshasa sub noi acuzații de crime împotriva umanității, crime de război, omucidere, vătămare corporală gravă și acte de violență. În august 2014, o instanță militară din Kisangani, RDC, l-a condamnat pentru crime de război și crime împotriva umanității, cu o pedeapsă de nouă ani de închisoare, condamnându-l, de asemenea, la plata a aproximativ 85 000 USD către victimele acestuia. Și-a executat pedeapsa și locuiește în Uganda din mai 2016.
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:
Khawa Panga Mandro a fost președintele PUSIC, una dintre grupările armate și milițiile menționate la punctul 20 din Rezoluția 1493 (2003), implicate în trafic de arme, încălcând embargoul asupra armelor. Conform Biroului Reprezentantului Special al Secretarului General al ONU pentru copii și conflictele armate, acesta a fost responsabil de recrutarea și utilizarea copiilor în perioada 2001-2002. A fost încarcerat în închisoarea din Bunia în aprilie 2005, pentru sabotarea procesului de pace din Ituri. A fost arestat de autoritățile congoleze în octombrie 2005, achitat de Curtea de Apel din Kisangani și transferat ulterior autorităților judiciare din Kinshasa sub noi acuzații de crime împotriva umanității, crime de război, omucidere, vătămare corporală gravă și acte de violență. În august 2014, o instanță militară din Kisangani, RDC, l-a condamnat pentru crime de război și crime împotriva umanității, cu o pedeapsă de nouă ani de închisoare, condamnându-l, de asemenea, la plata a aproximativ 85 000 USD victimelor acestuia. Și-a executat pedeapsa și locuiește în Uganda din mai 2016.
10. Callixte MBARUSHIMANA
Desemnare: Secretar executiv al FDLR
Data nașterii: 24 iulie 1963.
Locul nașterii: Ndusu/Ruhengeri, Provincia de Nord, Rwanda.
Cetățenia: ruandeză.
Data desemnării de către ONU: 3 martie 2009.
Alte informații: Arestat la Paris la 3 octombrie 2010, în temeiul mandatului CPI pentru crime de război și crime împotriva umanității comise de trupele FDLR în Kivu în 2009. Transferat la Haga la 25 ianuarie 2011 și eliberat de CPI la sfârșitul anului 2011. Ales secretar executiv al FDLR la 29 noiembrie 2014 pentru un mandat de cinci ani.
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:
Callixte Mbarushimana a fost secretar executiv al FDLR și vicepreședinte al înaltului comandament militar al FDLR până la arestarea sa. În rolul său de lider politic/militar al unei grupări armate străine care operează în Republica Democratică Congo, a împiedicat procesul de dezarmare, repatrierea voluntară și relocarea combatanților, conform Rezoluției Consiliului de Securitate 1857 (2008) punctul 4 litera (b). A fost arestat la Paris la 3 octombrie 2010, în temeiul mandatului CPI pentru crime de război și crime împotriva umanității comise de trupele FDLR în Kivu în 2009. A fost transferat la Haga la 25 ianuarie 2011, dar eliberat la sfârșitul anului 2011. A fost reales secretar executiv al FDLR la 29 noiembrie 2014 pentru un mandat de cinci ani.
12. Sylvestre MUDACUMURA
[alias: (a) Mupenzi Bernard, (b) General-maior Mupenzi, (c) General Mudacumura, (d) Faraonul (e) Radja]
Desemnare: (a) Comandant FDLR-FOCA, (b) general-locotenent FDLR-FOCA
Data nașterii: 1954
Locul nașterii: Cellule Ferege, sectorul Gatumba, comuna Kibilira, prefectura Gisenyi, Rwanda
Adresă: provincia Kivu de Nord, Republica Democratică Congo (din iunie 2016)
Cetățenia: ruandeză.
Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.
Alte informații: Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pentru Mudacumura la 12 iulie 2012 care cuprinde nouă capete de acuzare pentru crime de război, inclusiv atacuri asupra civililor, omucidere, mutilare, tratamente cu cruzime, viol, tortură, distrugerea de bunuri, jaf și violențe împotriva demnității personale, care se presupune că au fost comise între 2009 și 2010 în RDC.
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:
Sylvestre Mudacumura este comandantul FOCA, aripa armată a FDLR, exercitând influență asupra politicilor și asigurând în continuare comanda și controlul asupra activităților forțelor FDLR, una dintre grupările armate și milițiile menționate la punctul 20 din Rezoluția 1493 (2003), implicate în trafic de arme, încălcând embargoul asupra armelor. Mudacumura (sau membri ai personalului acestuia) a comunicat prin telefon cu liderul FDLR Murwanashyaka din Germania, inclusiv în timpul masacrului din Busurungi din mai 2009 și cu comandantul militar Major Guillaume în timpul operațiilor Umoja Wetu și Kimia II din 2009. Conform Biroului Reprezentantului Special al Secretarului General al ONU pentru copii și conflictele armate, acesta a fost responsabil pentru 27 de cazuri de recrutare și utilizare a copiilor de către trupele aflate sub comanda sa în Kivu de Nord în perioada 2002-2007. La jumătatea anului 2016, Mudacumura era în continuare comandant general al aripii armate a FDLR cu grad de general-locotentent și se afla în provincia Kivu de Nord din Republica Democratică Congo.
14. Leopold MUJYAMBERE
[alias: (a) Musenyeri, (b) Achille, (c) Frere Petrus Ibrahim]
Desemnare: (a) Șef al Statului-Major al FDLR-FOCA, (b) Comandant adjunct interimar al FDLR-FOCA
Adresă: Kinshasa, Republica Democratică Congo (începând din iunie 2016)
Data nașterii: (a) 17 martie 1962, (b) 1966, cu aproximație.
Locul nașterii: Kigali, Rwanda.
Cetățenia: ruandeză.
Data desemnării de către ONU: 3 martie 2009.
Alte informații: A devenit comandant adjunct interimar al FDLR-FOCA în 2014. Capturat în Goma, RDC de către serviciile de securitate congoleze la începutul lunii mai 2016 și transferat la Kinshasa.
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:
Leopold Mujyambere a fost comandantul celei de a doua divizii a FOCA, aripa armată a FDLR. În rolul său de lider militar al unei grupări armate străine care operează în Republica Democratică Congo, a împiedicat procesul de dezarmare, repatrierea voluntară și relocarea combatanților, încălcând Rezoluția CSONU 1857 (2008) punctul 4 litera (b). Conform dovezilor adunate de grupul de experți al Comitetului pentru sancțiuni al CSONU privind RDC, în raportul său din 13 februarie 2008, fete recuperate de la FDLR-FOCA fuseseră răpite și violate. De la jumătatea anului 2007, FDLR-FOCA, care, anterior, recruta băieți adolescenți, recrutează cu forța tineri începând cu vârsta de 10 ani. Cei mai tineri sunt ulterior folosiți ca escorte, iar copiii mai mari sunt trimiși ca soldați pe linia frontului, încălcând Rezoluția CSONU 1857 (2008) punctul 4 literele (d) și (e).
În iunie 2011, a fost comandantul FOCA al sectorului operațional Kivu de Sud, denumit la momentul respectiv «Amazon». Ulterior a fost înaintat în gradul de șef al Statului-Major al FOCA, iar apoi comandant adjunct interimar în 2014. A fost capturat în Goma, RDC de către serviciile de securitate congoleze la începutul lunii mai 2016 și transferat la Kinshasa.
15. Jamil MUKULU
[alias: (a) Steven Alirabaki, (b) David Kyagulanyi, (c) Musezi Talengelanimiro, (d) Mzee Tutu, (e) Abdullah Junjuaka, (f) Alilabaki Kyagulanyi, (g) Hussein Muhammad, (h) Nicolas Luumu, (i) Julius Elius Mashauri, (j) David Amos Mazengo, (k) profesorul Musharaf, (l) Talengelanimiro]
Desemnare: (a) șeful Forțelor Democratice Aliate (FDA), (b) comandant, Forțele Democratice Aliate.
Adresă: există informații că s-ar afla în închisoare în Uganda (începând din septembrie 2016)
Data nașterii: (a) 1965, (b) 1 ianuarie 1964.
Locul nașterii: satul Ntoke, ținutul Ntenjeru, districtul Kayunga, Uganda.
Cetățenia: ugandeză.
Data desemnării de către ONU: 12 octombrie 2011.
Alte informații: Arestat în aprilie 2015 în Tanzania și extrădat în Uganda în iulie 2015. Potrivit informațiilor existente, începând din septembrie 2016, Mukulu se află într-o celulă de detenție a poliției în așteptarea procesului pentru crime de război și încălcări grave ale Convenției de la Geneva în temeiul dreptului ugandez.
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:
Conform unor surse publice și rapoarte oficiale, inclusiv rapoarte ale grupului de experți al Comitetului pentru sancțiuni al ONU privind RDC, Jamil Mukulu este șeful militar al FDA, grupare armată străină care operează în RDC, și împiedică procesul de dezarmare, repatriere și relocare voluntară a combatanților ADF, astfel cum se prevede la punctul 4 litera (b) din Rezoluția 1857 (2008). Grupul de experți al Comitetului pentru sancțiuni al ONU privind RDC a raportat că Jamil Mukulu a oferit sprijin material și uman pentru FDA, grupare armată care operează pe teritoriul RDC. Potrivit mai multor surse, inclusiv rapoarte ale grupului de experți al Comitetului pentru sancțiuni al ONU privind RDC, Jamil Mukulu a asigurat finanțare, a exercitat influență asupra politicilor FDA și a deținut responsabilități directe de comandă și control asupra forțelor ADF, în special în ceea ce privește supravegherea legăturilor stabilite cu rețelele teroriste internaționale.
16. Ignace MURWANASHYAKA
(alias: Dr. Ignace)
Titlu: dr.
Desemnare: Președinte al FDLR
Adresa: Germania (în închisoare)
Data nașterii: 14 mai 1963.
Locul nașterii: (a) Butera, Rwanda, (b) Ngoma, Butare, Rwanda.
Cetățenia: ruandeză.
Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.
Alte informații: Arestat de autoritățile germane la 17 noiembrie 2009 și condamnat de un tribunal german la 28 septembrie 2015 pentru conducerea unei grupări teroriste străine și complicitate la crime de război. A primit o sentință de 13 ani de închisoare și se află în închisoare în Germania din iunie 2016. Reales președinte al FDLR la 29 noiembrie 2014 pentru un mandat de cinci ani.
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:
Ignace Murwanashyaka este președintele FDLR, exercitând influență asupra politicilor forțelor FDLR, una dintre grupările armate și milițiile menționate la punctul 20 din Rezoluția 1493 (2003), implicate în trafic de arme, încălcând embargoul asupra armelor. A comunicat prin telefon cu comandanții militari ai FDLR pe teren (inclusiv în timpul masacrului de la Busurungi din mai 2009); a dat ordine înaltului comandament; a fost implicat în coordonarea transferului de arme și muniții către unitățile FDLR și în transmiterea de instrucțiuni de utilizare specifice; a gestionat sume importante de bani, obținute prin vânzarea ilicită a resurselor naturale din zonele aflate sub controlul FDLR. Conform Biroului Reprezentantului Special al Secretarului General al ONU pentru copii și conflictele armate, acesta a fost responsabil cu comanda, în calitate de președinte și comandant militar al FDLR, în ceea ce privește recrutarea și utilizarea copiilor de către FDLR în partea de est a Congo. A fost arestat de autoritățile germane la 17 noiembrie 2009 și condamnat de un tribunal german la 28 septembrie 2015 pentru conducerea unei grupări teroriste străine și complicitate la crime de război. A primit o sentință de 13 ani de închisoare și se află în închisoare în Germania din iunie 2016. A fost reales președinte al FDLR la 29 noiembrie 2014 pentru un mandat de cinci ani.
17. Straton MUSONI
(alias: IO Musoni)
Desemnare: Fost vicepreședinte al FDLR
Data nașterii: (a) 6 aprilie 1961, (b) 4 iunie 1961.
Locul nașterii: Mugambazi, Kigali, Rwanda.
Cetățenia: ruandeză.
Data desemnării de către ONU: 29 martie 2007.
Alte informații: Arestat de autoritățile germane la 17 noiembrie 2009, condamnat de un tribunal german la 28 septembrie 2015 pentru conducerea unei grupări teroriste străine, a primit o sentință de 8 ani de închisoare. Musoni a fost eliberat din închisoare imediat după încheierea procesului, după executarea a peste 5 ani din durata pedepsei.
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:
Straton Musoni a fost vicepreședinte al FDLR, grupare armată străină care operează în RDC. Acesta a împiedicat procesul de dezarmare și de repatriere voluntară sau relocare a combatanților care fac parte din aceste grupări, încălcând Rezoluția 1649 (2005). A fost arestat de autoritățile germane la 17 noiembrie 2009, condamnat de un tribunal german la 28 septembrie 2015 pentru conducerea unei grupări teroriste străine și a primit o sentință de 8 ani de închisoare. Musoni a fost eliberat din închisoare imediat după încheierea procesului, după executarea a peste 5 ani din durata pedepsei.
18. Jules MUTEBUTSI
[alias: (a) Jules Mutebusi, (b) Jules Mutebuzi, (c) Colonel Mutebutsi]
Data nașterii: 1964.
Locul nașterii: Minembwe, Kivu de Sud, Republica Democratică Congo.
Cetățenia: congoleză.
Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.
Alte informații: Fost comandant militar regional adjunct în cadrul FARDC al Regiunii Militare nr. 10 în aprilie 2004, destituit pentru indisciplină. În decembrie 2007, a fost arestat de către autoritățile ruandeze când a încercat să treacă frontiera în RDC. Potrivit relatărilor, a decedat la Kigali, la 9 mai 2014.
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:
Jules Mutebutsi s-a asociat cu alte elemente rebele din fosta RCD-G pentru a pune stăpânire prin forță pe orașul Bukavu în mai 2004. A fost implicat în primirea de arme în afara structurilor FARDC și în aprovizionarea unor grupări armate și miliții menționate la punctul 20 din Rezoluția 1493 (2003), încălcând embargoul asupra armelor. A fost comandant militar regional adjunct în cadrul FARDC al Regiunii Militare nr. 10 până în aprilie 2004, când a fost destituit pentru indisciplină. În decembrie 2007, a fost arestat de către autoritățile ruandeze când a încercat să treacă frontiera în RDC. Potrivit relatărilor, a decedat la Kigali, la 9 mai 2014.
20. Mathieu Chui NGUDJOLO
[alias: Cui Ngudjolo]
Cetățenia: congoleză.
Adresa: Republica Democratică Congo
Data nașterii: 8 octombrie 1970
Locul nașterii: Bunia, provincia Ituri, Republica Democratică Congo
Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.
Alte informații: Arestat de MONUC la Bunia în octombrie 2003. Predat de guvernul RDC Curții Penale Internaționale la 7 februarie 2008. A fost achitat de toate capetele de acuzare de către CPI în decembrie 2012, iar verdictul a fost confirmat de către Camera de apel la 27 februarie 2015. Ngudjolo a depus o cerere de azil în Țările de Jos, dar cererea i-a fost refuzată. Acesta a fost deportat în RDC la 11 mai 2015.
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:
Mathieu Chui Ngudjolo a fost șef de Stat-Major al FRPI, exercitând influență asupra politicilor urmate de această grupare și asigurând în continuare comanda și controlul asupra activităților forțelor FRPI, una dintre grupările armate și milițiile menționate la punctul 20 din Rezoluția 1493 (2003), implicate în trafic de arme, încălcând embargoul asupra armelor. Conform Biroului Reprezentantului Special al Secretarului General al ONU pentru copii și conflictele armate, acesta a fost responsabil de recrutarea și utilizarea copiilor cu vârste sub 15 ani în Ituri în 2006. A fost arestat de MONUC la Bunia în octombrie 2003. Guvernul RDC l-a transferat ulterior la Curtea Penală Internațională la 7 februarie 2008. Acesta a fost achitat de toate capetele de acuzare de către CPI în decembrie 2012, iar verdictul a fost confirmat de către Camera de apel la 27 februarie 2015. Ngudjolo a depus o cerere de azil în Țările de Jos, dar cererea i-a fost refuzată. Acesta a fost deportat în RDC la 11 mai 2015.
21. Floribert Ngabu NJABU
[alias: (a) Floribert Njabu Ngabu, (b) Floribert Ndjabu, (c) Floribert Ngabu Ndjabu]
Cetățenia: congoleză, Republica Democratică Congo, pașaport nr. OB 0243318
Data nașterii: 23 mai 1971.
Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.
Alte informații: Este în arest la domiciliu la Kinshasa din martie 2005, dată fiind participarea FNI la acțiuni de încălcare a drepturilor omului. Transferat la Haga la 27 martie 2011, pentru a fi martor în procesele CPI Germain Katanga și Mathieu Ngudjolo. A solicitat azil în Țările de Jos în mai 2011. În octombrie 2012, o instanță neerlandeză i-a respins solicitarea de azil. În iulie 2014, a fost deportat din Țările de Jos în RDC, unde a fost plasat în arest.
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:
Președinte al FNI, una dintre grupările armate și milițiile menționate la punctul 20 din Rezoluția 1493 (2003), implicate în trafic de armament, încălcând embargoul asupra armelor. Este în arest la domiciliu la Kinshasa din martie 2005, dată fiind participarea FNI la acțiuni de încălcare a drepturilor omului. Transferat la Haga la 27 martie 2011, pentru a fi martor în procesele CPI Germain Katanga și Mathieu Ngudjolo. A solicitat azil în Țările de Jos în mai 2011. În octombrie 2012, o instanță neerlandeză i-a respins solicitarea de azil, cauza făcând în prezent obiectul unui recurs.
23. Felicien NSANZUBUKIRE
(alias: Fred Irakeza)
Desemnare: (a) comandant de subsector al FDLR-FOCA, (b) colonel al FDLR-FOCA
Adresă: Provincia Kivu de Sud, Republica Democratică Congo (începând cu iunie 2016).
Data nașterii: 1967.
Locul nașterii: (a) Murama, Kigali, Rwanda, (b) Rubungo, Kigali, Rwanda, (c) Kinyinya, Kigali, Rwanda.
Cetățenia: ruandeză.
Data desemnării de către ONU: 1 decembrie 2010.
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:
Felicien Nsanzubukire a supravegheat și a coordonat traficul de arme și muniții cel puțin în perioada noiembrie 2008-aprilie 2009 din Republica Unită Tanzania, prin regiunea lacului Tanganyika, către unitățile FDLR din zonele Uvira și Fizi din Kivu de Sud. Începând din ianuarie 2016, Nsanzubukire a fost comandant de subsector al FDLR FOCA în provincia Kivu de Sud, deținând gradul de colonel.
24. Pacifique NTAWUNGUKA
[alias: (a) Pacifique Ntawungula, (b) Colonel Omega, (c) Nzeri, (d) Israel]
Desemnare: (a) comandant al sectorului «SONOKI» al FDLR-FOCA, (b) general de brigadă al FDLR-FOCA
Adresă: Teritoriul Rutshuru, Kivu de Nord, Republica Democratică Congo (începând din iunie 2016).
Data nașterii: (a) 1 ianuarie 1964, (b) 1964, cu aproximație.
Locul nașterii: Gaseke, provincia Gisenyi, Rwanda.
Cetățenia: ruandeză.
Data desemnării de către ONU: 3 martie 2009.
Alte informații: A urmat o pregătire militară în Egipt.
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:
Pacifique Ntawunguka a fost comandantul primei divizii a FOCA, aripa armată a FDLR. În rolul său de lider militar al unei grupări armate străine care operează în Republica Democratică Congo, a împiedicat procesul de dezarmare, repatrierea voluntară și relocarea combatanților, încălcând Rezoluția CSONU 1857 (2008) punctul 4 litera (b). Conform dovezilor adunate de grupul de experți al Comitetului pentru sancțiuni al CSONU privind RDC, în raportul său din 13 februarie 2008, fete recuperate de la FDLR-FOCA fuseseră răpite și violate. De la jumătatea anului 2007, FDLR-FOCA, care, anterior, recruta băieți adolescenți, recrutează cu forța tineri începând cu vârsta de 10 ani. Cei mai tineri sunt ulterior folosiți ca escorte, iar copiii mai mari sunt trimiși ca soldați pe linia frontului, încălcând Rezoluția CSONU 1857 (2008) punctul 4 literele (d) și (e). A urmat o pregătire militară în Egipt.
Începând de la jumătatea anului 2016, Ntawunguka a fost comandantul sectorului «SONOKI» al FDLR-FOCA în provincia Kivu de Nord.
26. Stanislas NZEYIMANA
[alias: (a) Deogratias Bigaruka Izabayo, (b) Izabayo Deo, (c) Jules Mateso Mlamba, (d) Bigaruka, (e) Bigurura]
Desemnare: fost comandant adjunct al FDLR-FOCA.
Data nașterii: (a) 1 ianuarie 1966, (b) 28 august 1966, (c)1967, cu aproximație.
Locul nașterii: Mugusa, Butare, Rwanda.
Cetățenia: ruandeză.
Data desemnării de către ONU: 3 martie 2009.
Alte informații: A dispărut în timp ce se afla în Tanzania, la începutul lui 2013. Din iunie 2016, nu se știe unde se află.
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:
Stanislas Nzeyimana a fost comandant adjunct al FOCA, ramura armată a FDLR. În rolul său de lider militar al unei grupări armate străine care operează în Republica Democratică Congo, a împiedicat procesul de dezarmare, repatrierea voluntară și relocarea combatanților, încălcând Rezoluția CSONU 1857 (2008) punctul 4 litera (b). Conform dovezilor adunate de grupul de experți al Comitetului pentru sancțiuni al CSONU privind RDC, în raportul său din 13 februarie 2008, fete recuperate de la FDLR-FOCA fuseseră răpite și violate. De la jumătatea anului 2007, FDLR-FOCA, care, anterior, recruta băieți adolescenți, recrutează cu forța tineri începând cu vârsta de 10 ani. Cei mai tineri sunt ulterior folosiți ca escorte, iar copiii mai mari sunt trimiși ca soldați pe linia frontului, încălcând Rezoluția CSONU 1857 (2008) punctul 4 literele (d) și (e).
Nzeyimana a dispărut în Tanzania la începutul anului 2013, iar din iunie 2016 nu se știe unde află.
28. Jean-Marie Lugerero RUNIGA
(alias: Jean-Marie Rugerero)
Desemnare: președinte al M23.
Adresă: Rubavu/Mudende, Rwanda.
Data nașterii: (a) 1960, cu aproximație, (b) 9 septembrie 1966.
Locul nașterii: Bukavu, Republica Democratică Congo.
Data desemnării de către ONU: 31 decembrie 2012.
Alte informații: A intrat în Republica Rwanda la 16 martie 2013. Din 2016, locuiește în Rwanda. A participat la crearea unui nou partid politic congolez în iunie 2016, Alliance pour le Salut du Peuple (ASP).
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:
Un document din 9 iulie 2012 semnat de liderul M23 Sultani Makenga l-a numit pe Runiga în funcția de coordonator al ramurii politice a M23. Potrivit documentului respectiv, numirea lui Runiga a fost determinată de necesitatea de a asigura vizibilitatea cauzei M23. Runiga a fost numit și președinte al M23 în textele publicate pe site-ul internet al grupării. Rolul său de conducere a fost coroborat de raportul din noiembrie 2012 al grupului de experți, care se referă la Runiga ca fiind liderul M23.
Potrivit raportului final din 15 noiembrie 2012 al grupului de experți, Runiga a condus o delegație care s-a deplasat la Kampala, Uganda, la 29 iulie 2012 și a finalizat agenda constituită din 21 de puncte a mișcării M23 în vederea negocierilor anticipate din cadrul Conferinței internaționale privind regiunea Marilor Lacuri. Potrivit unui articol al BBC din 23 noiembrie 2012, M23 a fost constituit când foști membri ai CNDP care fuseseră integrați în FARDC au început să protesteze împotriva condițiilor proaste și a salariului scăzut, precum și a lipsei punerii depline în aplicare a acordului de pace din 23 martie 2009 dintre CNDP și RDC, care a dus la integrarea CNDP în FARDC. Gruparea M23 a fost angajată în operații militare active în scopul obținerii controlului asupra teritoriului din estul RDC, potrivit raportului IPIS din noiembrie 2012. M23 și FARDC s-au luptat pentru controlul asupra mai multor orașe și sate din estul RDC, la 24 și 25 iulie 2012; M23 a atacat FARDC la Rumangabo, la 26 iulie 2012; M23 a alungat FARDC din Kimumba la 17 noiembrie 2012 și M23 a preluat controlul asupra orașului Goma la 20 noiembrie 2012. Potrivit raportului din noiembrie 2012 al grupului de experți, mai mulți foști combatanți ai M23 susțin că liderii M23 au executat sumar zeci de copii care au încercat să fugă după ce au fost recrutați ca soldați-copii în cadrul M23. Potrivit unui raport din 11 septembrie 2012 al organizației Human Rights Watch (HRW), un bărbat ruandez în vârstă de 18 ani, care a fugit după ce fusese recrutat cu forța în Rwanda, a declarat HRW că a fost martor la executarea unui băiat în vârstă de 16 ani din unitatea sa din cadrul M23, care încercase să fugă în iunie. Băiatul a fost capturat și omorât în bătaie de către luptătorii M23 în fața altor recruți. Un comandant al M23 care a ordonat execuția se presupune că a spus apoi altor recruți: «a vrut să ne abandoneze», ca explicație pentru uciderea băiatului. Raportul afirmă, de asemenea, că martorii susțin că cel puțin 33 de noi recruți și alți luptători M23 au fost executați sumar când au încercat să fugă. Unii au fost legați și împușcați în fața altor recruți, ca exemplu de pedeapsă pe care ar putea-o primi. Un tânăr recrut a afirmat către HRW: «[C]ând eram cu M23, ne-au spus că [putem alege] și putem rămâne cu ei sau putem muri. Mulți au încercat să fugă. Unii au fost găsiți și pentru ei asta a însemnat imediat moartea».
Runiga a intrat în Republica Rwanda la 16 martie 2013 prin punctul Gasizi/Rubavu. La jumătatea anului 2016, Runiga locuia în Rwanda. În iunie 2016, a participat la crearea noului partid politic congolez Alliance pour le Salut du Peuple (ASP).
30. Bosco TAGANDA
[alias: (a) Bosco Ntaganda, (b) Bosco Ntagenda, (c) General Taganda, (d) Lydia (atunci când făcea parte din APR), (e) Terminator, (f) Tango Romeo (indicativ radio), (g) Romeo (indicativ radio), (h) Major]
Adresă: Haga, Țările de Jos (începând din iunie 2016)
Data nașterii: între 1973 și 1974.
Locul nașterii: Bigogwe, Rwanda.
Cetățenia: congoleză.
Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.
Alte informații: Născut în Rwanda, în copilărie s-a mutat la Nyamitaba, teritoriul Masisi, Kivu de Nord. Numit general de brigadă al FARDC prin decret prezidențial la 11 decembrie 2004, ca urmare a acordurilor de pace de la Ituri. Fost șef al Statului-Major al CNDP, a devenit comandant militar al CNDP de la arestarea lui Laurent Nkunda în ianuarie 2009. Din ianuarie 2009, comandant adjunct de facto al operațiilor consecutive anti-FDLR «Umoja Wetu», «Kimia II» și «Amani Leo» în Kivu de Nord și de Sud. A intrat în Rwanda în martie 2013 și s-a predat voluntar funcționarilor CPI la Kigali la 22 martie. Predat CPI de la Haga, Țările de Jos. La 9 iunie 2014, CPI a confirmat împotriva sa 13 capete de acuzare privind crime de război și cinci capete de acuzare privind crime împotriva umanității; procesul a început în septembrie 2015.
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:
Bosco Taganda a fost comandant militar al UPC/L, exercitând influență asupra politicilor și asigurând în continuare comanda și controlul asupra activităților forțelor UPC/L, una dintre grupările armate și milițiile menționate la punctul 20 din Rezoluția 1493 (2003), implicate în trafic de armament, încălcând embargoul asupra armelor. A fost numit general în cadrul FARDC în decembrie 2004, dar a refuzat promovarea, rămânând astfel în afara FARDC. Conform Biroului Reprezentantului Special al Secretarului General al ONU pentru copii și conflictele armate, acesta a fost responsabil de recrutarea și utilizarea copiilor în Ituri în 2002 și 2003 și a fost direct responsabil și/sau responsabil cu comanda în 155 de cazuri de recrutare și utilizare a copiilor în Kivu de Nord în perioada 2002-2009. În calitate de șef al Statului-Major al CNDP, a fost direct responsabil și responsabil cu comanda în cazul masacrului de la Kiwanja din noiembrie 2008.
Născut în Rwanda, în copilărie s-a mutat la Nyamitaba, teritoriul Masisi, provincia Kivu de Nord. În iunie 2011, locuia în Goma și deținea ferme de mari dimensiuni în zona Ngungu, teritoriul Masisi, provincia Kivu de Nord. A fost numit general de brigadă al FARDC prin decret prezidențial la 11 decembrie 2004, ca urmare a acordurilor de pace de la Ituri. A fost șef al Statului-Major al CNDP, devenind ulterior comandant militar al CNDP de la arestarea lui Laurent Nkunda în ianuarie 2009. Începând din ianuarie 2009, a fost comandant adjunct de facto al operațiilor consecutive anti-FDLR Umoja Wetu, Kimia II și Amani Leo în provinciile Kivu de Nord și de Sud. A intrat în Rwanda în martie 2013, s-a predat voluntar funcționarilor CPI de la Kigali la 22 martie, iar ulterior a fost predat CPI de la Haga, Țările de Jos. La 9 iunie 2014, CPI a confirmat împotriva sa 13 capete de acuzare privind crime de război și cinci capete de acuzare privind crime împotriva umanității. Procesul a început în septembrie 2015.
(b) Lista entităților menționate la la articolele 2 și 2a
1. ADF (Allied Democratic Forces – Forțele Democratice Aliate)
[alias: (a) Forces Démocratiques Alliées – Armée Nationale de Libération de l'Ouganda; (b) FDA/NALU (c) NALU]
Adresă: provincia Kivu de Nord, Republica Democratică Congo.
Data desemnării de către ONU: 30 iunie 2014.
Alte informații: Fondatorul și liderul FDA, Jamil Mukulu, a fost arestat la Dar es Salaam, Tanzania, în aprilie 2015. Ulterior, acesta a fost extrădat la Kampala, Uganda, în iulie 2015. Potrivit informațiilor existente, începând din iunie 2016, Mukulu se află într-o celulă de detenție a poliției, în așteptarea procesului.
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:
Gruparea Forțele Democratice Aliate (FDA) a fost creată în 1995 și este situată în zona muntoasă de frontieră dintre RDC și Uganda. Potrivit raportului final din 2013 al Grupului de experți pentru Republica Democratică Congo al Organizației Națiunilor Unite, care citează oficiali ugandezi și surse ale ONU, în 2013 FDA deținea forțe estimate la 1 200-1 500 de luptători înarmați situați în nord-estul teritoriului Beni din provincia Kivu de Nord, în apropierea graniței cu Uganda. Aceleași surse estimează că numărul total al membrilor FDA – inclusiv femei și copii – este între 1 600 și 2 500. Ca urmare a operațiilor militare desfășurate de Forțele armate congoleze (FARDC) și de Misiunea ONU pentru stabilizare în RDC (MONUSCO) în 2013 și 2014, FDA și-a răspândit luptătorii în numeroase baze mai mici și a mutat femeile și copiii către zonele din vestul Beni și de-a lungul graniței dintre Ituri și Kivu de Nord. Comandantul militar al FDA este Hood Lukwago, iar liderul suprem al grupării este Jamil Mukulu, persoană care face obiectul sancțiunilor.
FDA a comis încălcări grave ale dreptului internațional și ale RCSONU 2078 (2012), printre care cele detaliate mai jos.
FDA a recrutat și a folosit copii-soldați, încălcând astfel dreptul internațional aplicabil [(RCSONU) punctul 4 litera (d)].
În raportul final din 2013 al grupului de experți se afirmă că grupul de experți a intervievat trei foști luptători FDA care au fugit în cursul anului 2013 și care au descris modul în care recrutorii FDA din Uganda atrag oamenii în RDC cu promisiuni false de locuri de muncă (pentru adulți) și educație gratuită (pentru copii) și apoi îi obliga să se alăture FDA. Tot potrivit raportului grupului de experți, foști luptători din cadrul FDA au declarat grupului de experți că grupurile care se ocupă de pregătirea militară în FDA includ, de regulă, bărbați adulți și băieți, iar doi băieți care au fugit din FDA în 2013 au spus grupului de experți că au beneficiat de pregătire militară din partea FDA. Raportul grupului de experți include de asemenea o relatare a unui «fost copil-soldat în FDA» privind pregătirea militară în cadrul FDA.
Potrivit raportului final din 2012 al grupului de experți, printre cei recrutați de FDA se numără copii, așa cum este ilustrat de cazul unui recrutor FDA care a fost capturat de autoritățile ugandeze la Kasese împreună cu șase băieți cu vârste mici în drumul său spre RDC în iulie 2012.
Un exemplu concret al faptului că FDA recrutează și se folosește de copii reiese dintr-o scrisoare adresată la 6 ianuarie 2009 de fosta directoare pentru Africa a Human Rights Watch, Georgette Gagnon, fostului ministru ugandez al justiției, Kiddhu Makubuyu, în care aceasta afirmă că un băiat pe nume Bushobozi Irumba a fost răpit la vârsta de nouă ani de FDA, în 2000. Acesta era obligat să ofere servicii de transport și alte servicii pentru luptătorii FDA.
În plus, «Africa Report» a citat acuzațiile conform cărora FDA ar recruta copii cu vârste plecând de la 10 de ani ca soldați și a citat declarația unui purtător de cuvânt al Forțelor de apărare a poporului din Uganda (UPDF), potrivit căruia UPDF a salvat 30 de copii dintr-o tabără de antrenament situată pe Insula Buvuma din Lacul Victoria.
FDA a săvârșit și numeroase încălcări ale dreptului internațional al drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar îndreptate împotriva femeilor și copiilor, inclusiv crime, mutilări și violență sexuală [RCSONU punctul 4 litera (e)].
În conformitate cu raportul final din 2013 al grupului de experți, FDA a atacat numeroase sate în 2013, ceea ce a determinat peste 66 000 de persoane să se refugieze în Uganda. Aceste atacuri au dus la depopularea unei vaste zone, pe care FDA o controlează de atunci prin răpirea sau uciderea persoanelor care se întorc în satele lor. Între iulie și septembrie 2013, FDA a decapitat cel puțin cinci persoane în zona Kamango, a împușcat alte câteva și a răpit alte câteva zeci de persoane. Aceste acțiuni au terorizat populația locală și au descurajat oamenii să se întoarcă acasă.
The Global Horizontal Note, un mecanism de monitorizare și de raportare a infracțiunilor grave împotriva copiilor în situație de conflict armat, a raportat Grupului de lucru al Consiliului de Securitate al ONU privind copiii și conflictele armate că, în perioada de raportare octombrie-decembrie 2013, FDA a cauzat 14 din cele 18 victime dovedite în rândul copiilor, inclusiv un incident la 11 decembrie 2013 pe teritoriul Beni în Kivu de Nord, când FDA a atacat satul Musuku, ucigând 23 de persoane, inclusiv 11 copii (trei fete și opt băieți) cu vârste cuprinse între două luni și 17 ani. Toate victimele fuseseră grav mutilate cu macete, inclusiv doi copii care au supraviețuit atacului.
Raportul din martie 2014 al secretarului general privind violențele sexuale legate de conflicte identifică «Forțele Aliate Democrate – Armata Națională pentru Eliberarea Ugandei» pe lista sa de «părți suspectate în mod credibil că au săvârșit sau sunt responsabile de viol sau de alte forme de violență sexuală în situații de conflict armat».
FDA a participat, de asemenea, la atacuri împotriva forțelor de menținere a păcii MONUSCO [RCSONU punctul 4 litera (i)].
În sfârșit, Misiunea Organizației Națiunilor Unite pentru stabilizare în Republica Democratică Congo (MONUSCO) a raportat că FDA a desfășurat cel puțin două atacuri împotriva forțelor de menținere a păcii MONUSCO. Primul, la 14 iulie 2013, a fost un atac asupra unei patrule MONUSCO pe drumul dintre Mbau și Kamango. Acest atac este detaliat în raportul final pe 2013 al grupului de experți. Cea de al doilea atac a avut loc la 3 martie 2014. Un vehicul MONUSCO a fost ținta unor atacuri cu grenade la zece kilometri de aeroportul Mavivi din Beni, soldate cu rănirea a cinci persoane din rândul forțelor de menținere a păcii.
Fondatorul și liderul FDA, Jamil Mukulu (CDi.015), a fost arestat la Dar es Salaam, Tanzania, în aprilie 2015. Ulterior, acesta a fost extrădat la Kampala, Uganda, în iulie 2015. Începând din iunie 2016, Mukulu se află într-o celulă de detenție a poliției, în așteptarea procesului.”
7.2.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 32/15 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/200 AL COMISIEI
din 1 februarie 2017
privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (1), în special articolul 57 alineatul (4) și articolul 58 alineatul (2),
întrucât:
(1) |
Pentru a asigura aplicarea uniformă a Nomenclaturii combinate anexate la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (2), este necesar să se adopte măsuri privind clasificarea mărfurilor menționate în anexa la prezentul regulament. |
(2) |
Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 stabilește regulile generale pentru interpretarea Nomenclaturii combinate. Aceste reguli se aplică, de asemenea, oricăror alte nomenclaturi bazate integral sau parțial pe aceasta sau care îi adaugă acesteia subdiviziuni suplimentare și care sunt stabilite prin dispoziții specifice ale Uniunii, în vederea aplicării de măsuri tarifare sau de altă natură privind comerțul cu mărfuri. |
(3) |
În temeiul acestor reguli generale, mărfurile descrise în coloana (1) a tabelului din anexă ar trebui clasificate la codul NC indicat în coloana (2), pe baza motivelor care figurează în coloana (3) a tabelului menționat. |
(4) |
Este necesar să se prevadă posibilitatea invocării în continuare de către titular, pentru o anumită perioadă de timp, în conformitate cu articolul 34 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, a informațiilor tarifare obligatorii care sunt emise în legătură cu mărfurile vizate de prezentul regulament, dar care nu sunt conforme cu acesta. Perioada respectivă ar trebui să fie de trei luni. |
(5) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Codului vamal, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Mărfurile descrise în coloana (1) a tabelului din anexă se clasifică în Nomenclatura combinată la codul NC indicat în coloana (2) a tabelului menționat.
Articolul 2
Informațiile tarifare obligatorii care nu sunt conforme cu prezentul regulament pot fi în continuare invocate, în conformitate cu articolul 34 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, timp de trei luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
Articolul 3
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 1 februarie 2017.
Pentru Comisie,
pentru președinte
Stephen QUEST
Director general
Direcția Generală Impozitare și Uniune Vamală
(1) JO L 269, 10.10.2013, p. 1.
(2) Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 256, 7.9.1987, p. 1).
ANEXĂ
Descrierea mărfurilor |
Clasificare (Cod NC) |
Motive |
(1) |
(2) |
(3) |
Aparat electric care funcționează pe baza tehnologiei de radiodifuziune audio digitală (DAB) și modulație în frecvență (FM) pentru recepția radiodifuziunii. Dimensiunile sale totale sunt de aproximativ 115 × 180 × 120 mm și poate să funcționeze fără sursă de energie exterioară. Aparatul este echipat cu un difuzor încorporat, tehnologie Bluetooth/Advanced Audio Distribution Protocol (A2DP) [care permite aparatului să redea sunetul, preluat fără fir (wireless) de la aparate de reproducere a sunetului (de exemplu, playere MP3)] dotate și ele cu tehnologie Bluetooth/A2DP], o mufă pentru conectarea căștilor și o mufă pentru conectarea la o sursă de energie exterioară. |
8527 19 00 |
Clasificarea se stabilește pe baza regulilor generale 1 și 6 de interpretare a Nomenclaturii combinate, pe baza notei 3 din secțiunea XVI, precum și pe baza textului poziției NC 8527 și al codului NC 8527 19 00 . În afară de funcția de recepție a radiodifuziunii, aparatul recepționează, convertește și transmite date (prin A2DP) – o funcție acoperită de poziția 8517 [a se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/2224 al Comisiei (1)]. Prin urmare, aparatul nu poate fi considerat a fi combinat cu un aparat de reproducere a sunetului (funcție a poziției 8519 ). Prin urmare, aparatul trebuie clasificat ca receptor de radiodifuziune, necombinat cu un aparat de reproducere a sunetului, la codul NC 8527 19 00 . |
(1) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/2224 al Comisiei din 5 decembrie 2016 privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată (JO L 336, 10.12.2016, p. 22).
7.2.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 32/17 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/201 AL COMISIEI
din 6 februarie 2017
de modificare a Regulamentului (UE) nr. 37/2010 în vederea clasificării substanței fluralaner în ceea ce privește limita maximă de reziduuri
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 470/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 mai 2009 de stabilire a procedurilor comunitare în vederea stabilirii limitelor de reziduuri ale substanțelor farmacologic active din alimentele de origine animală, de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2377/90 al Consiliului și de modificare a Directivei 2001/82/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (1), în special articolul 14 coroborat cu articolul 17,
având în vedere avizul Agenției Europene pentru Medicamente formulat de Comitetul pentru medicamente de uz veterinar,
întrucât:
(1) |
Articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 470/2009 prevede că limita maximă de reziduuri (LMR) pentru substanțele farmacologic active destinate utilizării în Uniune în medicamentele de uz veterinar pentru animalele de la care se obțin produse alimentare sau în produsele biocide folosite în zootehnie se stabilește printr-un regulament. |
(2) |
Tabelul 1 din anexa la Regulamentul (UE) nr. 37/2010 al Comisiei (2) stabilește substanțele farmacologic active și clasificarea acestora în ceea ce privește LMR în produsele alimentare de origine animală. |
(3) |
Substanța „fluralaner” nu este inclusă în tabelul respectiv. |
(4) |
O cerere de stabilire a LMR pentru fluralaner la găini a fost înaintată Agenției Europene pentru Medicamente (EMA). |
(5) |
EMA, pe baza avizului emis de Comitetul pentru medicamente de uz veterinar, a recomandat stabilirea unei LMR pentru fluralaner în țesuturi și ouă de găină. |
(6) |
În conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 470/2009, EMA trebuie să ia în considerare utilizarea de LMR stabilite pentru o substanță farmacologic activă într-un anumit produs alimentar pentru un alt produs alimentar obținut de la aceeași specie, sau de LMR stabilite pentru o substanță farmacologic activă într-una sau mai multe specii, pentru alte specii. |
(7) |
EMA a considerat că extrapolarea LMR-urilor pentru fluralaner de la țesuturile și ouăle de găină la țesuturile și ouăle altor specii de păsări de curte este adecvată. |
(8) |
Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 37/2010 ar trebui modificat în consecință. |
(9) |
Este adecvat să se acorde părților interesate o perioadă rezonabilă de timp pentru a lua măsurile care pot fi necesare pentru a respecta noua LMR. |
(10) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru medicamente de uz veterinar, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Anexa la Regulamentul (UE) nr. 37/2010 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la 8 aprilie 2017.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 6 februarie 2017.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(1) JO L 152, 16.6.2009, p. 11.
(2) Regulamentul (UE) nr. 37/2010 al Comisiei din 22 decembrie 2009 privind substanțele active din punct de vedere farmacologic și clasificarea lor în funcție de limitele reziduale maxime din produsele alimentare de origine animală (JO L 15, 20.1.2010, p. 1).
ANEXĂ
În tabelul 1 din anexa la Regulamentul (UE) nr. 37/2010, se introduce în ordine alfabetică o rubrică pentru substanța următoare:
Substanță farmacologic activă |
Reziduu marker |
Specie animală |
LMR |
Țesuturi țintă |
Alte dispoziții [conform articolului 14 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 470/2009] |
Clasificare terapeutică |
„Fluralaner |
Fluralaner |
Păsări de curte |
65 μg/kg |
Mușchi |
NICIO MENȚIUNE |
Agenți antiparazitari/Agenți cu acțiune împotriva ectoparaziților” |
650 μg/kg |
Piele și țesut adipos în proporții naturale |
|||||
650 μg/kg |
Ficat |
|||||
420 μg/kg |
Rinichi |
|||||
1 300 μg/kg |
Ouă |
7.2.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 32/20 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/202 AL COMISIEI
din 6 februarie 2017
de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (1),
având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește sectorul fructelor și legumelor și sectorul fructelor și legumelor prelucrate (2), în special articolul 136 alineatul (1),
întrucât:
(1) |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv. |
(2) |
Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 136 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 sunt stabilite în anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 6 februarie 2017.
Pentru Comisie,
pentru președinte
Jerzy PLEWA
Director general
Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală
(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 671.
(2) JO L 157, 15.6.2011, p. 1.
ANEXĂ
Valorile forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume
(EUR/100 kg) |
||
Codul NC |
Codul țării terțe (1) |
Valoarea forfetară de import |
0702 00 00 |
MA |
117,0 |
TN |
311,6 |
|
TR |
152,5 |
|
ZZ |
193,7 |
|
0707 00 05 |
MA |
80,2 |
TR |
190,4 |
|
ZZ |
135,3 |
|
0709 91 00 |
EG |
181,2 |
ZZ |
181,2 |
|
0709 93 10 |
MA |
127,5 |
TR |
232,8 |
|
ZZ |
180,2 |
|
0805 10 22 , 0805 10 24 , 0805 10 28 |
EG |
42,1 |
IL |
80,5 |
|
MA |
45,8 |
|
TN |
56,1 |
|
TR |
75,5 |
|
ZZ |
60,0 |
|
0805 21 10 , 0805 21 90 , 0805 29 00 |
EG |
91,5 |
IL |
128,4 |
|
JM |
112,4 |
|
MA |
89,0 |
|
TR |
86,0 |
|
ZZ |
101,5 |
|
0805 22 00 |
IL |
92,6 |
MA |
87,8 |
|
ZZ |
90,2 |
|
0805 50 10 |
EG |
85,5 |
TR |
82,0 |
|
ZZ |
83,8 |
|
0808 10 80 |
CN |
139,4 |
US |
205,0 |
|
ZZ |
172,2 |
|
0808 30 90 |
CN |
112,5 |
TR |
154,0 |
|
ZA |
115,1 |
|
ZZ |
127,2 |
(1) Nomenclatura țărilor stabilită prin Regulamentul (UE) nr. 1106/2012 al Comisiei din 27 noiembrie 2012 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 471/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare privind comerțul exterior cu țările terțe, în ceea ce privește actualizarea nomenclatorului țărilor și teritoriilor (JO L 328, 28.11.2012, p. 7). Codul „ZZ” desemnează „alte origini”.
DECIZII
7.2.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 32/22 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (PESC) 2017/203 A CONSILIULUI
din 6 februarie 2017
privind punerea în aplicare a Deciziei 2010/788/PESC privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Republicii Democratice Congo
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 31 alineatul (2),
având în vedere Decizia 2010/788/PESC a Consiliului din 20 decembrie 2010 privind adoptarea de măsuri restrictive împotriva Republicii Democratice Congo și de abrogare a Poziției comune 2008/369/PESC (1), în special articolul 6,
având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,
întrucât:
(1) |
La 20 decembrie 2010, Consiliul a adoptat Decizia 2010/788/PESC. |
(2) |
La 13 și la 19 octombrie 2016, Comitetul Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (CSONU), instituit în temeiul Rezoluției 1533 (2004) a CSONU, a actualizat informațiile de identificare privind douăzeci și una de persoane și o entitate care fac obiectul măsurilor restrictive. |
(3) |
Prin urmare, anexa I la Decizia 2010/788/PESC ar trebui modificată în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Anexa I la Decizia 2010/788/PESC se modifică astfel cum se prevede în anexa la prezenta decizie.
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Bruxelles, 6 februarie 2017.
Pentru Consiliu
Președintele
F. MOGHERINI
(1) JO L 336, 21.12.2010, p. 30.
ANEXĂ
Rubricile referitoare la persoanele și entitățile enumerate mai jos se înlocuiesc cu rubricile următoare:
„(a) Lista persoanelor menționate la articolul 3 alineatul (1)
1. Eric BADEGE
Data nașterii: 1971.
Cetățenia: congoleză.
Data desemnării de către ONU: 31 decembrie 2012.
Adresa: Rwanda (de la începutul anului 2016)
Alte informații: Acesta a fugit în Rwanda în martie 2013 și se află încă acolo de la începutul anului 2016.
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:
Eric Badege a fost locotenent-colonel și punct central pentru M23 în Masisi și s-a aflat la comanda unor operațiuni care au destabilizat anumite părți ale teritoriului Masisi din provincia Kivu de Nord. În calitatea sa de comandant militar al M23, Badege a fost răspunzător de încălcări grave implicând acte împotriva copiilor sau a femeilor în situații de conflict armat. Din mai 2012, Raia Mutomboki, sub comanda M23, a ucis sute de civili într-o serie de atacuri coordonate. În august 2012, Badege a efectuat atacuri comune care au implicat uciderea fără discriminare a civililor. Aceste atacuri au fost orchestrate în comun de către Badege și colonelul Makoma Semivumbi Jacques. Foști combatanți ai M23 susțin că liderii M23 au executat sumar zeci de copii care au încercat să fugă după ce au fost recrutați ca copii-soldați în cadrul M23.
Potrivit unui raport din 11 septembrie 2012 al organizației Human Rights Watch (HRW), un bărbat ruandez în vârstă de 18 ani, care a fugit după ce fusese recrutat cu forța în Rwanda, a declarat HRW că a fost martor la executarea unui băiat în vârstă de 16 ani din unitatea sa din cadrul M23, care încercase să fugă în iunie. Băiatul a fost capturat și omorât în bătaie de către luptătorii M23 în fața altor recruți. Un comandant al M23 care a ordonat execuția se presupune că a spus apoi altor recruți: «a vrut să ne abandoneze», ca explicație pentru uciderea băiatului. Raportul afirmă, de asemenea, că martorii susțin că cel puțin 33 de noi recruți și alți luptători M23 au fost executați sumar când au încercat să fugă. Unii au fost legați și împușcați în fața altor recruți, ca exemplu de pedeapsă pe care ar putea-o primi. Un tânăr recrut a afirmat către HRW: «când eram cu M23, ne-au spus că [putem alege] și putem rămâne cu ei sau putem muri. Mulți au încercat să fugă. Unii au fost găsiți și pentru ei asta a însemnat imediat moartea».
Badege a fugit în Rwanda în martie 2013 și se afla acolo la începutul anului 2016.
2. Frank Kakolele BWAMBALE
[alias: (a) FRANK KAKORERE (b) FRANK KAKORERE BWAMBALE (c) AIGLE BLANC]
Desemnare: General în cadrul FARDC.
Cetățenia: congoleză.
Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.
Adresa: Kinshasa, Republica Democratică Congo (începând cu iunie 2016)
Alte informații: A părăsit CNDP în ianuarie 2008. Din iunie 2011 locuiește la Kinshasa. Din 2010, Kakolele a fost implicat în activități aparent în numele Programului de stabilizare și de reconstrucție a zonelor care au ieșit din conflicte armate (STAREC) al Guvernului RDC, inclusiv participarea la o misiune STAREC în Goma și Beni în martie 2011. Autoritățile RDC l-au arestat în decembrie 2013 la Beni, provincia Kivu de Nord, fiind acuzat de blocarea procesului de dezarmare, demobilizare și reintegrare (DDR). A părăsit RDC și a trăit un timp în Kenya, înainte de a fi chemat înapoi de către Guvernul RDC pentru a-și oferi sprijinul cu privire la situația din teritoriul Beni. A fost arestat în octombrie 2015 în zona Mambasa, sub acuzația de a fi sprijinit un grup Mai Mai, dar nu a fost pus sub acuzare și în iunie 2016 locuia la Kinshasa.
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:
Frank Kakolele Bwambale a fost liderul RCD-ML, exercitând influență asupra politicilor și asigurând comanda și controlul asupra activităților forțelor RCD-ML, una dintre grupările armate și milițiile menționate la punctul 20 din Rezoluția 1493 (2003), implicate în trafic de arme, încălcând embargoul asupra armelor. A părăsit CNDP în ianuarie 2008. Începând din 2010, Kakolele a fost implicat în activități aparent în numele Programului de stabilizare și de reconstrucție a zonelor care au ieșit din conflicte armate (STAREC) al Guvernului RDC, inclusiv participarea la o misiune STAREC în Goma și Beni în martie 2011.
A părăsit RDC și a trăit un timp în Kenya, înainte de a fi chemat înapoi de către Guvernul RDC pentru a-și oferi sprijinul cu privire la situația din teritoriul Beni. A fost arestat în octombrie 2015 în apropiere de Mambasa, sub acuzația de a fi sprijinit un grup Mai Mai, dar nu a fost pus sub acuzare. În iunie 2016, Kakolele locuia la Kinshasa.
3. Gaston IYAMUREMYE
[alias: (a) Byiringiro Victor Rumuli, (b) Victor Rumuri, (c) Michel Byiringiro, (d) Rumuli]
Desemnare: (a) președinte interimar al FDLR; (b) prim-vicepreședinte al FDLR-FOCA; (c) general-maior în cadrul FDLR-FOCA]
Adresă: provincia Kivu de Nord, Republica Democratică Congo (din iunie 2016)
Data nașterii: 1948.
Locul nașterii: (a) districtul Musanze, Provincia de Nord, Rwanda, (b) Ruhengeri, Rwanda.
Cetățenia: ruandeză.
Data desemnării de către ONU: 1 decembrie 2010.
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:
Gaston Iyamuremye este prim-vicepreședinte și președinte interimar al FDLR-FOCA. De asemenea, acesta deține rangul de general-maior în aripa armată a FDLR, numită FOCA. Începând din iunie 2016, Iyamuremye se află în provincia Kivu de Nord din Republica Democratică Congo
4. Innocent KAINA
[alias (a): colonel Innocent KAINA, (b): India Queen]
Desemnare: fost comandant adjunct al M23
Adresă: Uganda (de la începutul anului 2016)
Data nașterii: noiembrie 1973
Locul nașterii: Bunagana, teritoriul Rutshuru, Republica Democratică Congo.
Data desemnării de către ONU: 30 noiembrie 2012.
Alte informații: A devenit comandant adjunct al M23 după fuga în Rwanda a facțiunii lui Bosco Taganda în martie 2013. A fugit în Uganda în noiembrie 2013. În Uganda la începutul anului 2016.
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:
Innocent Kaina a fost comandant de sector, iar apoi comandant adjunct în cadrul grupării Mouvement du 23 Mars (M23). A comis și a fost responsabil de încălcări grave ale dreptului internațional și ale drepturilor omului. În iulie 2007, Tribunalul Militar de Garnizoană din Kinshasa l-a condamnat pe Kaina pentru crime împotriva umanității, comise în districtul Ituri în perioada mai 2003-decembrie 2005. Ulterior, în 2009, a fost pus în libertate în cadrul acordului de pace dintre guvernul congolez și CNDP. În cadrul FARDC, în 2009, s-a făcut vinovat de execuții, de răpiri și de mutilări în teritoriul Masisi. În aprilie 2012, în calitate de comandant, aflat în subordinea generalului Taganda, a inițiat rebeliunea fostului CNDP în teritoriul Rutshuru. A asigurat securitatea participanților la rebeliune la părăsirea teritoriului Masisi. În perioada mai-august 2012, a supravegheat recrutarea și pregătirea militară a peste 150 de copii pentru rebeliunea M23, împușcându-i pe băieții care au încercat să i se sustragă. În iulie 2012, s-a deplasat la Berunda și Degho pentru activități de mobilizare și de recrutare pentru M23. Kaina a fugit în Rwanda în noiembrie 2013 și se afla încă acolo la începutul anului 2016.
6. Germain KATANGA
Cetățenia: congoleză.
Data nașterii: 28 aprilie 1978
Locul nașterii: Mambasa, provincia Ituri, Republica Democratică Congo
Adresa: Republica Democratică Congo (în închisoare)
Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.
Alte informații: A fost numit general al FARDC în decembrie 2004. Predat de Guvernul RDC Curții Penale Internaționale la 18 octombrie 2007. După ce a fost condamnat inițial de către CPI, la 23 mai 2014, la 12 ani de închisoare pentru crime de război și crime împotriva umanității, Camera de apel a CPI i-a redus pedeapsa și a decis că pedeapsa lui Katanga ar trebui să se încheie la 18 ianuarie 2016. Deși a fost reținut în Țările de Jos pe durata procesului, Katanga a fost transferat la o închisoare din RDC în decembrie 2015 și pus sub acuzare pentru alte infracțiuni comise anterior în Ituri.
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:
Germain Katanga a fost comandantul FRPI. A participat la transferuri de arme, încălcând embargoul asupra armelor. Conform Biroului Reprezentantului Special al Secretarului General al ONU pentru copii și conflictele armate, acesta a fost responsabil de recrutarea și utilizarea copiilor în Ituri în perioada 2002-2003. A fost numit general al FARDC în decembrie 2004. A fost predat de Guvernul RDC Curții Penale Internaționale la 18 octombrie 2007. După ce a fost condamnat inițial de către CPI, la 23 mai 2014, la 12 ani de închisoare pentru crime de război și crime împotriva umanității, Camera de apel a CPI i-a redus pedeapsa și a decis că pedeapsa sa ar trebui să se încheie la 18 ianuarie 2016. Deși a fost reținut în Țările de Jos pe durata procesului, Katanga a fost transferat la o închisoare din RDC în decembrie 2015 și pus sub acuzare pentru infracțiuni comise anterior în Ituri.
7. Thomas LUBANGA
Locul nașterii: Ituri, Republica Democratică Congo.
Cetățenia: congoleză.
Adresă: Republica Democratică Congo (în închisoare)
Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.
Alte informații: Arestat la Kinshasa în martie 2005, dată fiind participarea UPC/L la acțiuni de încălcare a drepturilor omului. Transferat către CPI la 17 martie 2006. Condamnat la 14 ani de închisoare de CPI în martie 2012. La 1 decembrie 2014, judecătorii CPI, în apel, au confirmat condamnarea și pedeapsa lui Lubanga. Transferat la un penitenciar din RDC la 19 decembrie 2015 pentru a-și executa pedeapsa cu închisoarea.
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:
Thomas Lubanga a fost președintele UPC/L, una dintre grupările armate și milițiile menționate la punctul 20 din Rezoluția 1493 (2003), implicate în trafic de arme, încălcând embargoul asupra armelor. Conform Biroului Reprezentantului Special al Secretarului General al ONU pentru copii și conflictele armate, acesta a fost responsabil de recrutarea și utilizarea copiilor în Ituri în perioada 2002-2003. A fost arestat la Kinshasa în martie 2005 pentru participarea UPC/L la acțiuni de încălcare a drepturilor omului și transferat către CPI de autoritățile RDC la 17 martie 2006. A fost condamnat la 14 ani de închisoare de CPI în martie 2012. La 1 decembrie 2014, judecătorii CPI, în apel, au confirmat condamnarea și pedeapsa. Acesta a fost transferat la un penitenciar din RDC la 19 decembrie 2015 pentru a-și executa pedeapsa cu închisoarea.
9. Khawa Panga MANDRO
[alias: (a) Kawa Panga, (b) Kawa Panga Mandro, (c) Kawa Mandro, (d) Yves Andoul Karim, (e) Mandro Panga Kahwa, (f) Yves Khawa Panga Mandro, (g) șeful Kahwa, (h) Kawa]
Data nașterii: 20 august 1973.
Locul nașterii: Bunia, Republica Democratică Congo.
Adresa: Uganda (începând din mai 2016)
Cetățenia: congoleză.
Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.
Alte informații: Încarcerat în închisoarea din Bunia în aprilie 2005, pentru sabotarea procesului de pace din Ituri. Arestat de autoritățile congoleze în octombrie 2005, achitat de Curtea de Apel din Kisangani, transferat ulterior autorităților judiciare din Kinshasa sub noi acuzații de crime împotriva umanității, crime de război, omucidere, vătămare corporală gravă și acte de violență. În august 2014, o instanță militară din Kisangani, RDC, l-a condamnat pentru crime de război și crime împotriva umanității, cu o pedeapsă de nouă ani de închisoare, condamnându-l, de asemenea, la plata a aproximativ 85 000 USD către victimele acestuia. Și-a executat pedeapsa și locuiește în Uganda din mai 2016.
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:
Khawa Panga Mandro a fost președintele PUSIC, una dintre grupările armate și milițiile menționate la punctul 20 din Rezoluția 1493 (2003), implicate în trafic de arme, încălcând embargoul asupra armelor. Conform Biroului Reprezentantului Special al Secretarului General al ONU pentru copii și conflictele armate, acesta a fost responsabil de recrutarea și utilizarea copiilor în perioada 2001-2002. A fost încarcerat în închisoarea din Bunia în aprilie 2005, pentru sabotarea procesului de pace din Ituri. A fost arestat de autoritățile congoleze în octombrie 2005, achitat de Curtea de Apel din Kisangani și transferat ulterior autorităților judiciare din Kinshasa sub noi acuzații de crime împotriva umanității, crime de război, omucidere, vătămare corporală gravă și acte de violență. În august 2014, o instanță militară din Kisangani, RDC, l-a condamnat pentru crime de război și crime împotriva umanității, cu o pedeapsă de nouă ani de închisoare, condamnându-l, de asemenea, la plata a aproximativ 85 000 USD victimelor acestuia. Și-a executat pedeapsa și locuiește în Uganda din mai 2016.
10. Callixte MBARUSHIMANA
Desemnare: Secretar executiv al FDLR
Data nașterii: 24 iulie 1963.
Locul nașterii: Ndusu/Ruhengeri, Provincia de Nord, Rwanda.
Cetățenia: ruandeză.
Data desemnării de către ONU: 3 martie 2009.
Alte informații: Arestat la Paris la 3 octombrie 2010, în temeiul mandatului CPI pentru crime de război și crime împotriva umanității comise de trupele FDLR în Kivu în 2009. Transferat la Haga la 25 ianuarie 2011 și eliberat de CPI la sfârșitul anului 2011. Ales secretar executiv al FDLR la 29 noiembrie 2014 pentru un mandat de cinci ani.
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:
Callixte Mbarushimana a fost secretar executiv al FDLR și vicepreședinte al înaltului comandament militar al FDLR până la arestarea sa. În rolul său de lider politic/militar al unei grupări armate străine care operează în Republica Democratică Congo, a împiedicat procesul de dezarmare, repatrierea voluntară și relocarea combatanților, conform Rezoluției Consiliului de Securitate 1857 (2008) punctul 4 litera (b). A fost arestat la Paris la 3 octombrie 2010, în temeiul mandatului CPI pentru crime de război și crime împotriva umanității comise de trupele FDLR în Kivu în 2009. A fost transferat la Haga la 25 ianuarie 2011, dar eliberat la sfârșitul anului 2011. A fost reales secretar executiv al FDLR la 29 noiembrie 2014 pentru un mandat de cinci ani.
12. Sylvestre MUDACUMURA
[alias: (a) Mupenzi Bernard, (b) General-maior Mupenzi, (c) General Mudacumura, (d) Faraonul (e) Radja]
Desemnare: (a) Comandant FDLR-FOCA, (b) general-locotenent FDLR-FOCA
Data nașterii: 1954
Locul nașterii: Cellule Ferege, sectorul Gatumba, comuna Kibilira, prefectura Gisenyi, Rwanda
Adresă: provincia Kivu de Nord, Republica Democratică Congo (din iunie 2016)
Cetățenia: ruandeză.
Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.
Alte informații: Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pentru Mudacumura la 12 iulie 2012 care cuprinde nouă capete de acuzare pentru crime de război, inclusiv atacuri asupra civililor, omucidere, mutilare, tratamente cu cruzime, viol, tortură, distrugerea de bunuri, jaf și violențe împotriva demnității personale, care se presupune că au fost comise între 2009 și 2010 în RDC.
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:
Sylvestre Mudacumura este comandantul FOCA, aripa armată a FDLR, exercitând influență asupra politicilor și asigurând în continuare comanda și controlul asupra activităților forțelor FDLR, una dintre grupările armate și milițiile menționate la punctul 20 din Rezoluția 1493 (2003), implicate în trafic de arme, încălcând embargoul asupra armelor. Mudacumura (sau membri ai personalului acestuia) a comunicat prin telefon cu liderul FDLR Murwanashyaka din Germania, inclusiv în timpul masacrului din Busurungi din mai 2009 și cu comandantul militar Major Guillaume în timpul operațiilor Umoja Wetu și Kimia II din 2009. Conform Biroului Reprezentantului Special al Secretarului General al ONU pentru copii și conflictele armate, acesta a fost responsabil pentru 27 de cazuri de recrutare și utilizare a copiilor de către trupele aflate sub comanda sa în Kivu de Nord în perioada 2002-2007. La jumătatea anului 2016, Mudacumura era în continuare comandant general al aripii armate a FDLR cu grad de general-locotentent și se afla în provincia Kivu de Nord din Republica Democratică Congo.
14. Leopold MUJYAMBERE
[alias: (a) Musenyeri, (b) Achille, (c) Frere Petrus Ibrahim]
Desemnare: (a) Șef al Statului-Major al FDLR-FOCA, (b) Comandant adjunct interimar al FDLR-FOCA
Adresă: Kinshasa, Republica Democratică Congo (începând din iunie 2016)
Data nașterii: (a) 17 martie 1962, (b) 1966, cu aproximație.
Locul nașterii: Kigali, Rwanda.
Cetățenia: ruandeză.
Data desemnării de către ONU: 3 martie 2009.
Alte informații: A devenit comandant adjunct interimar al FDLR-FOCA în 2014. Capturat în Goma, RDC de către serviciile de securitate congoleze la începutul lunii mai 2016 și transferat la Kinshasa.
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:
Leopold Mujyambere a fost comandantul celei de a doua divizii a FOCA, aripa armată a FDLR. În rolul său de lider militar al unei grupări armate străine care operează în Republica Democratică Congo, a împiedicat procesul de dezarmare, repatrierea voluntară și relocarea combatanților, încălcând Rezoluția CSONU 1857 (2008) punctul 4 litera (b). Conform dovezilor adunate de grupul de experți al Comitetului pentru sancțiuni al CSONU privind RDC, în raportul său din 13 februarie 2008, fete recuperate de la FDLR-FOCA fuseseră răpite și violate. De la jumătatea anului 2007, FDLR-FOCA, care, anterior, recruta băieți adolescenți, recrutează cu forța tineri începând cu vârsta de 10 ani. Cei mai tineri sunt ulterior folosiți ca escorte, iar copiii mai mari sunt trimiși ca soldați pe linia frontului, încălcând Rezoluția CSONU 1857 (2008) punctul 4 literele (d) și (e).
În iunie 2011, a fost comandantul FOCA al sectorului operațional Kivu de Sud, denumit la momentul respectiv «Amazon». Ulterior a fost înaintat în gradul de șef al Statului-Major al FOCA, iar apoi comandant adjunct interimar în 2014. A fost capturat în Goma, RDC de către serviciile de securitate congoleze la începutul lunii mai 2016 și transferat la Kinshasa.
15. Jamil MUKULU
[alias: (a) Steven Alirabaki, (b) David Kyagulanyi, (c) Musezi Talengelanimiro, (d) Mzee Tutu, (e) Abdullah Junjuaka, (f) Alilabaki Kyagulanyi, (g) Hussein Muhammad, (h) Nicolas Luumu, (i) Julius Elius Mashauri, (j) David Amos Mazengo, (k) profesorul Musharaf, (l) Talengelanimiro]
Desemnare: (a) șeful Forțelor Democratice Aliate (FDA), (b) comandant, Forțele Democratice Aliate.
Adresă: există informații că s-ar afla în închisoare în Uganda (începând din septembrie 2016)
Data nașterii: (a) 1965, (b) 1 ianuarie 1964.
Locul nașterii: satul Ntoke, ținutul Ntenjeru, districtul Kayunga, Uganda.
Cetățenia: ugandeză.
Data desemnării de către ONU: 12 octombrie 2011.
Alte informații: Arestat în aprilie 2015 în Tanzania și extrădat în Uganda în iulie 2015. Potrivit informațiilor existente, începând din septembrie 2016, Mukulu se află într-o celulă de detenție a poliției în așteptarea procesului pentru crime de război și încălcări grave ale Convenției de la Geneva în temeiul dreptului ugandez.
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:
Conform unor surse publice și rapoarte oficiale, inclusiv rapoarte ale grupului de experți al Comitetului pentru sancțiuni al ONU privind RDC, Jamil Mukulu este șeful militar al FDA, grupare armată străină care operează în RDC, și împiedică procesul de dezarmare, repatriere și relocare voluntară a combatanților ADF, astfel cum se prevede la punctul 4 litera (b) din Rezoluția 1857 (2008). Grupul de experți al Comitetului pentru sancțiuni al ONU privind RDC a raportat că Jamil Mukulu a oferit sprijin material și uman pentru FDA, grupare armată care operează pe teritoriul RDC. Potrivit mai multor surse, inclusiv rapoarte ale grupului de experți al Comitetului pentru sancțiuni al ONU privind RDC, Jamil Mukulu a asigurat finanțare, a exercitat influență asupra politicilor FDA și a deținut responsabilități directe de comandă și control asupra forțelor ADF, în special în ceea ce privește supravegherea legăturilor stabilite cu rețelele teroriste internaționale.
16. Ignace MURWANASHYAKA
(alias: Dr. Ignace)
Titlu: dr.
Desemnare: Președinte al FDLR
Adresa: Germania (în închisoare)
Data nașterii: 14 mai 1963.
Locul nașterii: (a) Butera, Rwanda, (b) Ngoma, Butare, Rwanda.
Cetățenia: ruandeză.
Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.
Alte informații: Arestat de autoritățile germane la 17 noiembrie 2009 și condamnat de un tribunal german la 28 septembrie 2015 pentru conducerea unei grupări teroriste străine și complicitate la crime de război. A primit o sentință de 13 ani de închisoare și se află în închisoare în Germania din iunie 2016. Reales președinte al FDLR la 29 noiembrie 2014 pentru un mandat de cinci ani.
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:
Ignace Murwanashyaka este președintele FDLR, exercitând influență asupra politicilor forțelor FDLR, una dintre grupările armate și milițiile menționate la punctul 20 din Rezoluția 1493 (2003), implicate în trafic de arme, încălcând embargoul asupra armelor. A comunicat prin telefon cu comandanții militari ai FDLR pe teren (inclusiv în timpul masacrului de la Busurungi din mai 2009); a dat ordine înaltului comandament; a fost implicat în coordonarea transferului de arme și muniții către unitățile FDLR și în transmiterea de instrucțiuni de utilizare specifice; a gestionat sume importante de bani, obținute prin vânzarea ilicită a resurselor naturale din zonele aflate sub controlul FDLR. Conform Biroului Reprezentantului Special al Secretarului General al ONU pentru copii și conflictele armate, acesta a fost responsabil cu comanda, în calitate de președinte și comandant militar al FDLR, în ceea ce privește recrutarea și utilizarea copiilor de către FDLR în partea de est a Congo. A fost arestat de autoritățile germane la 17 noiembrie 2009 și condamnat de un tribunal german la 28 septembrie 2015 pentru conducerea unei grupări teroriste străine și complicitate la crime de război. A primit o sentință de 13 ani de închisoare și se află în închisoare în Germania din iunie 2016. A fost reales președinte al FDLR la 29 noiembrie 2014 pentru un mandat de cinci ani.
17. Straton MUSONI
(alias: IO Musoni)
Desemnare: Fost vicepreședinte al FDLR
Data nașterii: (a) 6 aprilie 1961, (b) 4 iunie 1961.
Locul nașterii: Mugambazi, Kigali, Rwanda.
Cetățenia: ruandeză.
Data desemnării de către ONU: 29 martie 2007.
Alte informații: Arestat de autoritățile germane la 17 noiembrie 2009, condamnat de un tribunal german la 28 septembrie 2015 pentru conducerea unei grupări teroriste străine, a primit o sentință de 8 ani de închisoare. Musoni a fost eliberat din închisoare imediat după încheierea procesului, după executarea a peste 5 ani din durata pedepsei.
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:
Straton Musoni a fost vicepreședinte al FDLR, grupare armată străină care operează în RDC. Acesta a împiedicat procesul de dezarmare și de repatriere voluntară sau relocare a combatanților care fac parte din aceste grupări, încălcând Rezoluția 1649 (2005). A fost arestat de autoritățile germane la 17 noiembrie 2009, condamnat de un tribunal german la 28 septembrie 2015 pentru conducerea unei grupări teroriste străine și a primit o sentință de 8 ani de închisoare. Musoni a fost eliberat din închisoare imediat după încheierea procesului, după executarea a peste 5 ani din durata pedepsei.
18. Jules MUTEBUTSI
[alias: (a) Jules Mutebusi, (b) Jules Mutebuzi, (c) Colonel Mutebutsi]
Data nașterii: 1964.
Locul nașterii: Minembwe, Kivu de Sud, Republica Democratică Congo.
Cetățenia: congoleză.
Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.
Alte informații: Fost comandant militar regional adjunct în cadrul FARDC al Regiunii Militare nr. 10 în aprilie 2004, destituit pentru indisciplină. În decembrie 2007, a fost arestat de către autoritățile ruandeze când a încercat să treacă frontiera în RDC. Potrivit relatărilor, a decedat la Kigali, la 9 mai 2014.
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:
Jules Mutebutsi s-a asociat cu alte elemente rebele din fosta RCD-G pentru a pune stăpânire prin forță pe orașul Bukavu în mai 2004. A fost implicat în primirea de arme în afara structurilor FARDC și în aprovizionarea unor grupări armate și miliții menționate la punctul 20 din Rezoluția 1493 (2003), încălcând embargoul asupra armelor. A fost comandant militar regional adjunct în cadrul FARDC al Regiunii Militare nr. 10 până în aprilie 2004, când a fost destituit pentru indisciplină. În decembrie 2007, a fost arestat de către autoritățile ruandeze când a încercat să treacă frontiera în RDC. Potrivit relatărilor, a decedat la Kigali, la 9 mai 2014.
20. Mathieu Chui NGUDJOLO
[alias: Cui Ngudjolo]
Cetățenia: congoleză.
Adresa: Republica Democratică Congo
Data nașterii: 8 octombrie 1970
Locul nașterii: Bunia, provincia Ituri, Republica Democratică Congo
Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.
Alte informații: Arestat de MONUC la Bunia în octombrie 2003. Predat de guvernul RDC Curții Penale Internaționale la 7 februarie 2008. A fost achitat de toate capetele de acuzare de către CPI în decembrie 2012, iar verdictul a fost confirmat de către Camera de apel la 27 februarie 2015. Ngudjolo a depus o cerere de azil în Țările de Jos, dar cererea i-a fost refuzată. Acesta a fost deportat în RDC la 11 mai 2015.
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:
Mathieu Chui Ngudjolo a fost șef de Stat-Major al FRPI, exercitând influență asupra politicilor urmate de această grupare și asigurând în continuare comanda și controlul asupra activităților forțelor FRPI, una dintre grupările armate și milițiile menționate la punctul 20 din Rezoluția 1493 (2003), implicate în trafic de arme, încălcând embargoul asupra armelor. Conform Biroului Reprezentantului Special al Secretarului General al ONU pentru copii și conflictele armate, acesta a fost responsabil de recrutarea și utilizarea copiilor cu vârste sub 15 ani în Ituri în 2006. A fost arestat de MONUC la Bunia în octombrie 2003. Guvernul RDC l-a transferat ulterior la Curtea Penală Internațională la 7 februarie 2008. Acesta a fost achitat de toate capetele de acuzare de către CPI în decembrie 2012, iar verdictul a fost confirmat de către Camera de apel la 27 februarie 2015. Ngudjolo a depus o cerere de azil în Țările de Jos, dar cererea i-a fost refuzată. Acesta a fost deportat în RDC la 11 mai 2015.
21. Floribert Ngabu NJABU
[alias: (a) Floribert Njabu Ngabu, (b) Floribert Ndjabu, (c) Floribert Ngabu Ndjabu]
Cetățenia: congoleză, Republica Democratică Congo, pașaport nr. OB 0243318
Data nașterii: 23 mai 1971
Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.
Alte informații: Este în arest la domiciliu la Kinshasa din martie 2005, dată fiind participarea FNI la acțiuni de încălcare a drepturilor omului. Transferat la Haga la 27 martie 2011, pentru a fi martor în procesele CPI Germain Katanga și Mathieu Ngudjolo. A solicitat azil în Țările de Jos în mai 2011. În octombrie 2012, o instanță neerlandeză i-a respins solicitarea de azil. În iulie 2014, a fost deportat din Țările de Jos în RDC, unde a fost plasat în arest.
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:
Președinte al FNI, una dintre grupările armate și milițiile menționate la punctul 20 din Rezoluția 1493 (2003), implicate în trafic de armament, încălcând embargoul asupra armelor. Este în arest la domiciliu la Kinshasa din martie 2005, dată fiind participarea FNI la acțiuni de încălcare a drepturilor omului. Transferat la Haga la 27 martie 2011, pentru a fi martor în procesele CPI Germain Katanga și Mathieu Ngudjolo. A solicitat azil în Țările de Jos în mai 2011. În octombrie 2012, o instanță neerlandeză i-a respins solicitarea de azil, cauza făcând în prezent obiectul unui recurs.
23. Felicien NSANZUBUKIRE
(alias: Fred Irakeza)
Desemnare: (a) comandant de subsector al FDLR-FOCA, (b) colonel al FDLR-FOCA
Adresă: Provincia Kivu de Sud, Republica Democratică Congo (începând cu iunie 2016).
Data nașterii: 1967.
Locul nașterii: (a) Murama, Kigali, Rwanda, (b) Rubungo, Kigali, Rwanda, (c) Kinyinya, Kigali, Rwanda.
Cetățenia: ruandeză.
Data desemnării de către ONU: 1 decembrie 2010.
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:
Felicien Nsanzubukire a supravegheat și a coordonat traficul de arme și muniții cel puțin în perioada noiembrie 2008-aprilie 2009 din Republica Unită Tanzania, prin regiunea lacului Tanganyika, către unitățile FDLR din zonele Uvira și Fizi din Kivu de Sud. Începând din ianuarie 2016, Nsanzubukire a fost comandant de subsector al FDLR FOCA în provincia Kivu de Sud, deținând gradul de colonel.
24. Pacifique NTAWUNGUKA
[alias: (a) Pacifique Ntawungula, (b) Colonel Omega, (c) Nzeri, (d) Israel]
Desemnare: (a) comandant al sectorului «SONOKI» al FDLR-FOCA, (b) general de brigadă al FDLR-FOCA
Adresă: Teritoriul Rutshuru, Kivu de Nord, Republica Democratică Congo (începând din iunie 2016).
Data nașterii: (a) 1 ianuarie 1964, (b) 1964, cu aproximație.
Locul nașterii: Gaseke, provincia Gisenyi, Rwanda.
Cetățenia: ruandeză.
Data desemnării de către ONU: 3 martie 2009.
Alte informații: A urmat o pregătire militară în Egipt.
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:
Pacifique Ntawunguka a fost comandantul primei divizii a FOCA, aripa armată a FDLR. În rolul său de lider militar al unei grupări armate străine care operează în Republica Democratică Congo, a împiedicat procesul de dezarmare, repatrierea voluntară și relocarea combatanților, încălcând Rezoluția CSONU 1857 (2008) punctul 4 litera (b). Conform dovezilor adunate de grupul de experți al Comitetului pentru sancțiuni al CSONU privind RDC, în raportul său din 13 februarie 2008, fete recuperate de la FDLR-FOCA fuseseră răpite și violate. De la jumătatea anului 2007, FDLR-FOCA, care, anterior, recruta băieți adolescenți, recrutează cu forța tineri începând cu vârsta de 10 ani. Cei mai tineri sunt ulterior folosiți ca escorte, iar copiii mai mari sunt trimiși ca soldați pe linia frontului, încălcând Rezoluția CSONU 1857 (2008) punctul 4 literele (d) și (e). A urmat o pregătire militară în Egipt.
Începând de la jumătatea anului 2016, Ntawunguka a fost comandantul sectorului «SONOKI» al FDLR-FOCA în provincia Kivu de Nord.
26. Stanislas NZEYIMANA
[alias: (a) Deogratias Bigaruka Izabayo, (b) Izabayo Deo, (c) Jules Mateso Mlamba, (d) Bigaruka, (e) Bigurura]
Desemnare: fost comandant adjunct al FDLR-FOCA.
Data nașterii: (a) 1 ianuarie 1966, (b) 28 august 1966, (c)1967, cu aproximație.
Locul nașterii: Mugusa, Butare, Rwanda.
Cetățenia: ruandeză.
Data desemnării de către ONU: 3 martie 2009.
Alte informații: A dispărut în timp ce se afla în Tanzania, la începutul lui 2013. Din iunie 2016, nu se știe unde se află.
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:
Stanislas Nzeyimana a fost comandant adjunct al FOCA, ramura armată a FDLR. În rolul său de lider militar al unei grupări armate străine care operează în Republica Democratică Congo, a împiedicat procesul de dezarmare, repatrierea voluntară și relocarea combatanților, încălcând Rezoluția CSONU 1857 (2008) punctul 4 litera (b). Conform dovezilor adunate de grupul de experți al Comitetului pentru sancțiuni al CSONU privind RDC, în raportul său din 13 februarie 2008, fete recuperate de la FDLR-FOCA fuseseră răpite și violate. De la jumătatea anului 2007, FDLR-FOCA, care, anterior, recruta băieți adolescenți, recrutează cu forța tineri începând cu vârsta de 10 ani. Cei mai tineri sunt ulterior folosiți ca escorte, iar copiii mai mari sunt trimiși ca soldați pe linia frontului, încălcând Rezoluția CSONU 1857 (2008) punctul 4 literele (d) și (e).
Nzeyimana a dispărut în Tanzania la începutul anului 2013, iar din iunie 2016 nu se știe unde află.
28. Jean-Marie Lugerero RUNIGA
(alias: Jean-Marie Rugerero)
Desemnare: președinte al M23.
Adresă: Rubavu/Mudende, Rwanda.
Data nașterii: (a) 1960, cu aproximație, (b) 9 septembrie 1966.
Locul nașterii: Bukavu, Republica Democratică Congo.
Data desemnării de către ONU: 31 decembrie 2012.
Alte informații: A intrat în Republica Rwanda la 16 martie 2013. Din 2016, locuiește în Rwanda. A participat la crearea unui nou partid politic congolez în iunie 2016, Alliance pour le Salut du Peuple (ASP).
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:
Un document din 9 iulie 2012 semnat de liderul M23 Sultani Makenga l-a numit pe Runiga în funcția de coordonator al ramurii politice a M23. Potrivit documentului respectiv, numirea lui Runiga a fost determinată de necesitatea de a asigura vizibilitatea cauzei M23. Runiga a fost numit și președinte al M23 în textele publicate pe site-ul internet al grupării. Rolul său de conducere a fost coroborat de raportul din noiembrie 2012 al grupului de experți, care se referă la Runiga ca fiind liderul M23.
Potrivit raportului final din 15 noiembrie 2012 al grupului de experți, Runiga a condus o delegație care s-a deplasat la Kampala, Uganda, la 29 iulie 2012 și a finalizat agenda constituită din 21 de puncte a mișcării M23 în vederea negocierilor anticipate din cadrul Conferinței internaționale privind regiunea Marilor Lacuri. Potrivit unui articol al BBC din 23 noiembrie 2012, M23 a fost constituit când foști membri ai CNDP care fuseseră integrați în FARDC au început să protesteze împotriva condițiilor proaste și a salariului scăzut, precum și a lipsei punerii depline în aplicare a acordului de pace din 23 martie 2009 dintre CNDP și RDC, care a dus la integrarea CNDP în FARDC. Gruparea M23 a fost angajată în operații militare active în scopul obținerii controlului asupra teritoriului din estul RDC, potrivit raportului IPIS din noiembrie 2012. M23 și FARDC s-au luptat pentru controlul asupra mai multor orașe și sate din estul RDC, la 24 și 25 iulie 2012; M23 a atacat FARDC la Rumangabo, la 26 iulie 2012; M23 a alungat FARDC din Kimumba la 17 noiembrie 2012 și M23 a preluat controlul asupra orașului Goma la 20 noiembrie 2012. Potrivit raportului din noiembrie 2012 al grupului de experți, mai mulți foști combatanți ai M23 susțin că liderii M23 au executat sumar zeci de copii care au încercat să fugă după ce au fost recrutați ca soldați-copii în cadrul M23. Potrivit unui raport din 11 septembrie 2012 al organizației Human Rights Watch (HRW), un bărbat ruandez în vârstă de 18 ani, care a fugit după ce fusese recrutat cu forța în Rwanda, a declarat HRW că a fost martor la executarea unui băiat în vârstă de 16 ani din unitatea sa din cadrul M23, care încercase să fugă în iunie. Băiatul a fost capturat și omorât în bătaie de către luptătorii M23 în fața altor recruți. Un comandant al M23 care a ordonat execuția se presupune că a spus apoi altor recruți: «a vrut să ne abandoneze», ca explicație pentru uciderea băiatului. Raportul afirmă, de asemenea, că martorii susțin că cel puțin 33 de noi recruți și alți luptători M23 au fost executați sumar când au încercat să fugă. Unii au fost legați și împușcați în fața altor recruți, ca exemplu de pedeapsă pe care ar putea-o primi. Un tânăr recrut a afirmat către HRW: «[C]ând eram cu M23, ne-au spus că [putem alege] și putem rămâne cu ei sau putem muri. Mulți au încercat să fugă. Unii au fost găsiți și pentru ei asta a însemnat imediat moartea».
Runiga a intrat în Republica Rwanda la 16 martie 2013 prin punctul Gasizi/Rubavu. La jumătatea anului 2016, Runiga locuia în Rwanda. În iunie 2016, a participat la crearea noului partid politic congolez Alliance pour le Salut du Peuple (ASP).
30. Bosco TAGANDA
[alias: (a) Bosco Ntaganda, (b) Bosco Ntagenda, (c) General Taganda, (d) Lydia (atunci când făcea parte din APR), (e) Terminator, (f) Tango Romeo (indicativ radio), (g) Romeo (indicativ radio), (h) Major]
Adresă: Haga, Țările de Jos (începând din iunie 2016)
Data nașterii: între 1973 și 1974.
Locul nașterii: Bigogwe, Rwanda.
Cetățenia: congoleză.
Data desemnării de către ONU: 1 noiembrie 2005.
Alte informații: Născut în Rwanda, în copilărie s-a mutat la Nyamitaba, teritoriul Masisi, Kivu de Nord. Numit general de brigadă al FARDC prin decret prezidențial la 11 decembrie 2004, ca urmare a acordurilor de pace de la Ituri. Fost șef al Statului-Major al CNDP, a devenit comandant militar al CNDP de la arestarea lui Laurent Nkunda în ianuarie 2009. Din ianuarie 2009, comandant adjunct de facto al operațiilor consecutive anti-FDLR «Umoja Wetu», «Kimia II» și «Amani Leo» în Kivu de Nord și de Sud. A intrat în Rwanda în martie 2013 și s-a predat voluntar funcționarilor CPI la Kigali la 22 martie. Predat CPI de la Haga, Țările de Jos. La 9 iunie 2014, CPI a confirmat împotriva sa 13 capete de acuzare privind crime de război și cinci capete de acuzare privind crime împotriva umanității; procesul a început în septembrie 2015.
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:
Bosco Taganda a fost comandant militar al UPC/L, exercitând influență asupra politicilor și asigurând în continuare comanda și controlul asupra activităților forțelor UPC/L, una dintre grupările armate și milițiile menționate la punctul 20 din Rezoluția 1493 (2003), implicate în trafic de armament, încălcând embargoul asupra armelor. A fost numit general în cadrul FARDC în decembrie 2004, dar a refuzat promovarea, rămânând astfel în afara FARDC. Conform Biroului Reprezentantului Special al Secretarului General al ONU pentru copii și conflictele armate, acesta a fost responsabil de recrutarea și utilizarea copiilor în Ituri în 2002 și 2003 și a fost direct responsabil și/sau responsabil cu comanda în 155 de cazuri de recrutare și utilizare a copiilor în Kivu de Nord în perioada 2002-2009. În calitate de șef al Statului-Major al CNDP, a fost direct responsabil și responsabil cu comanda în cazul masacrului de la Kiwanja din noiembrie 2008.
Născut în Rwanda, în copilărie s-a mutat la Nyamitaba, teritoriul Masisi, provincia Kivu de Nord. În iunie 2011, locuia în Goma și deținea ferme de mari dimensiuni în zona Ngungu, teritoriul Masisi, provincia Kivu de Nord. A fost numit general de brigadă al FARDC prin decret prezidențial la 11 decembrie 2004, ca urmare a acordurilor de pace de la Ituri. A fost șef al Statului-Major al CNDP, devenind ulterior comandant militar al CNDP de la arestarea lui Laurent Nkunda în ianuarie 2009. Începând din ianuarie 2009, a fost comandant adjunct de facto al operațiilor consecutive anti-FDLR Umoja Wetu, Kimia II și Amani Leo în provinciile Kivu de Nord și de Sud. A intrat în Rwanda în martie 2013, s-a predat voluntar funcționarilor CPI de la Kigali la 22 martie, iar ulterior a fost predat CPI de la Haga, Țările de Jos. La 9 iunie 2014, CPI a confirmat împotriva sa 13 capete de acuzare privind crime de război și cinci capete de acuzare privind crime împotriva umanității. Procesul a început în septembrie 2015.
(b) Lista entităților menționate la articolul 3 alineatul (1)
1. ADF (Allied Democratic Forces – Forțele Democratice Aliate)
[alias: (a) Forces Démocratiques Alliées – Armée Nationale de Libération de l'Ouganda; (b) FDA/NALU; (c) NALU]
Adresă: provincia Kivu de Nord, Republica Democratică Congo.
Data desemnării de către ONU: 30 iunie 2014.
Alte informații: Fondatorul și liderul FDA, Jamil Mukulu, a fost arestat la Dar es Salaam, Tanzania, în aprilie 2015. Ulterior, acesta a fost extrădat la Kampala, Uganda, în iulie 2015. Potrivit informațiilor existente, începând din iunie 2016, Mukulu se află într-o celulă de detenție a poliției, în așteptarea procesului.
Informații suplimentare din rezumatul motivelor includerii pe listă comunicat de Comitetul pentru sancțiuni:
Gruparea Forțele Democratice Aliate (FDA) a fost creată în 1995 și este situată în zona muntoasă de frontieră dintre RDC și Uganda. Potrivit raportului final din 2013 al Grupului de experți pentru Republica Democratică Congo al Organizației Națiunilor Unite, care citează oficiali ugandezi și surse ale ONU, în 2013 FDA deținea forțe estimate la 1 200-1 500 de luptători înarmați situați în nord-estul teritoriului Beni din provincia Kivu de Nord, în apropierea graniței cu Uganda. Aceleași surse estimează că numărul total al membrilor FDA – inclusiv femei și copii – este între 1 600 și 2 500. Ca urmare a operațiilor militare desfășurate de Forțele armate congoleze (FARDC) și de Misiunea ONU pentru stabilizare în RDC (MONUSCO) în 2013 și 2014, FDA și-a răspândit luptătorii în numeroase baze mai mici și a mutat femeile și copiii către zonele din vestul Beni și de-a lungul graniței dintre Ituri și Kivu de Nord. Comandantul militar al FDA este Hood Lukwago, iar liderul suprem al grupării este Jamil Mukulu, persoană care face obiectul sancțiunilor.
FDA a comis încălcări grave ale dreptului internațional și ale RCSONU 2078 (2012), printre care cele detaliate mai jos.
FDA a recrutat și a folosit copii-soldați, încălcând astfel dreptul internațional aplicabil [(RCSONU) punctul 4 litera (d)].
În raportul final din 2013 al grupului de experți se afirmă că grupul de experți a intervievat trei foști luptători FDA care au fugit în cursul anului 2013 și care au descris modul în care recrutorii FDA din Uganda atrag oamenii în RDC cu promisiuni false de locuri de muncă (pentru adulți) și educație gratuită (pentru copii) și apoi îi obliga să se alăture FDA. Tot potrivit raportului grupului de experți, foști luptători din cadrul FDA au declarat grupului de experți că grupurile care se ocupă de pregătirea militară în FDA includ, de regulă, bărbați adulți și băieți, iar doi băieți care au fugit din FDA în 2013 au spus grupului de experți că au beneficiat de pregătire militară din partea FDA. Raportul grupului de experți include de asemenea o relatare a unui «fost copil-soldat în FDA» privind pregătirea militară în cadrul FDA.
Potrivit raportului final din 2012 al grupului de experți, printre cei recrutați de FDA se numără copii, așa cum este ilustrat de cazul unui recrutor FDA care a fost capturat de autoritățile ugandeze la Kasese împreună cu șase băieți cu vârste mici în drumul său spre RDC în iulie 2012.
Un exemplu concret al faptului că FDA recrutează și se folosește de copii reiese dintr-o scrisoare adresată la 6 ianuarie 2009 de fosta directoare pentru Africa a Human Rights Watch, Georgette Gagnon, fostului ministru ugandez al justiției, Kiddhu Makubuyu, în care aceasta afirmă că un băiat pe nume Bushobozi Irumba a fost răpit la vârsta de nouă ani de FDA, în 2000. Acesta era obligat să ofere servicii de transport și alte servicii pentru luptătorii FDA.
În plus, «Africa Report» a citat acuzațiile conform cărora FDA ar recruta copii cu vârste plecând de la 10 de ani ca soldați și a citat declarația unui purtător de cuvânt al Forțelor de apărare a poporului din Uganda (UPDF), potrivit căruia UPDF a salvat 30 de copii dintr-o tabără de antrenament situată pe Insula Buvuma din Lacul Victoria.
FDA a săvârșit și numeroase încălcări ale dreptului internațional al drepturilor omului și ale dreptului internațional umanitar îndreptate împotriva femeilor și copiilor, inclusiv crime, mutilări și violență sexuală [RCSONU punctul 4 litera (e)].
În conformitate cu raportul final din 2013 al grupului de experți, FDA a atacat numeroase sate în 2013, ceea ce a determinat peste 66 000 de persoane să se refugieze în Uganda. Aceste atacuri au dus la depopularea unei vaste zone, pe care FDA o controlează de atunci prin răpirea sau uciderea persoanelor care se întorc în satele lor. Între iulie și septembrie 2013, FDA a decapitat cel puțin cinci persoane în zona Kamango, a împușcat alte câteva și a răpit alte câteva zeci de persoane. Aceste acțiuni au terorizat populația locală și au descurajat oamenii să se întoarcă acasă.
The Global Horizontal Note, un mecanism de monitorizare și de raportare a infracțiunilor grave împotriva copiilor în situație de conflict armat, a raportat Grupului de lucru al Consiliului de Securitate al ONU privind copiii și conflictele armate că, în perioada de raportare octombrie-decembrie 2013, FDA a cauzat 14 din cele 18 victime dovedite în rândul copiilor, inclusiv un incident la 11 decembrie 2013 pe teritoriul Beni în Kivu de Nord, când FDA a atacat satul Musuku, ucigând 23 de persoane, inclusiv 11 copii (trei fete și opt băieți) cu vârste cuprinse între două luni și 17 ani. Toate victimele fuseseră grav mutilate cu macete, inclusiv doi copii care au supraviețuit atacului.
Raportul din martie 2014 al secretarului general privind violențele sexuale legate de conflicte identifică «Forțele Aliate Democrate – Armata Națională pentru Eliberarea Ugandei» pe lista sa de «părți suspectate în mod credibil că au săvârșit sau sunt responsabile de viol sau de alte forme de violență sexuală în situații de conflict armat».
FDA a participat, de asemenea, la atacuri împotriva forțelor de menținere a păcii MONUSCO [RCSONU punctul 4 litera (i)].
În sfârșit, Misiunea Organizației Națiunilor Unite pentru stabilizare în Republica Democratică Congo (MONUSCO) a raportat că FDA a desfășurat cel puțin două atacuri împotriva forțelor de menținere a păcii MONUSCO. Primul, la 14 iulie 2013, a fost un atac asupra unei patrule MONUSCO pe drumul dintre Mbau și Kamango. Acest atac este detaliat în raportul final pe 2013 al grupului de experți. Cea de al doilea atac a avut loc la 3 martie 2014. Un vehicul MONUSCO a fost ținta unor atacuri cu grenade la zece kilometri de aeroportul Mavivi din Beni, soldate cu rănirea a cinci persoane din rândul forțelor de menținere a păcii.
Fondatorul și liderul FDA, Jamil Mukulu (CDi.015), a fost arestat la Dar es Salaam, Tanzania, în aprilie 2015. Ulterior, acesta a fost extrădat la Kampala, Uganda, în iulie 2015. Începând din iunie 2016, Mukulu se află într-o celulă de detenție a poliției, în așteptarea procesului.”
7.2.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 32/35 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/204 A COMISIEI
din 3 februarie 2017
de autorizare a statelor membre să prevadă o derogare temporară de la anumite dispoziții ale Directivei 2000/29/CE a Consiliului în ceea ce privește lemnul de frasin originar din sau prelucrat în Statele Unite ale Americii și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2015/2416 de recunoaștere a anumitor zone din Statele Unite ale Americii ca fiind indemne de Agrilus planipennis Fairmaire
[notificată cu numărul C(2017) 420]
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva 2000/29/CE a Consiliului din 8 mai 2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii în Comunitate a unor organisme dăunătoare plantelor sau produselor vegetale și împotriva răspândirii lor în Comunitate (1), în special articolul 15 alineatul (1) prima liniuță și punctele 2.3, 2.4 și 2.5 din secțiunea I partea A din anexa IV,
întrucât:
(1) |
Articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2000/29/CE, coroborat cu punctul 2.3 din secțiunea I partea A din anexa IV la directiva respectivă, prevede cerințe speciale privind introducerea în Uniune a lemnului de frasin (Fraxinus L.), precum și a altor specii de lemn, originare din Statele Unite ale Americii. |
(2) |
Statele Unite ale Americii au solicitat recunoașterea unei combinații de proceduri care permit, împreună, atingerea aceleiași protecții fitosanitare ca aceea asigurată în conformitate cu punctul 2.3 din secțiunea I partea A din anexa IV la Directiva 2000/29/CE. |
(3) |
Din informațiile oficiale prezentate de Statele Unite ale Americii reiese că, prin intermediul unor sisteme integrate aplicate în timpul procesării lemnului, se elimină riscul de infestare cu organismul dăunător Agrilus planipennis Fairmaire. |
(4) |
Această abordare ar trebui să fie completată cu anumite cerințe referitoare la instalații, controale anterioare exportului și etichetare pentru a asigura eliminarea acestor riscuri. |
(5) |
Prin urmare, procedurile respective ar trebui să fie recunoscute ca fiind o opțiune alternativă la punctul 2.3 din secțiunea I partea A din anexa IV la Directiva 2000/29/CE pentru importurile din Statele Unite ale Americii și ar trebui să se prevadă o derogare de la articolul 5 alineatul (1) al Directivei 2000/29/CE, coroborat cu punctul 2.3 din secțiunea I partea A din anexa IV la directiva respectivă. |
(6) |
Pentru a se garanta eficacitatea controalelor, precum și o imagine de ansamblu a importurilor de lemn de frasin și a cazurilor de neconformitate legate de importurile respective, ar trebui să se stabilească cerințe privind certificatele fitosanitare, raportarea importurilor și notificarea cazurilor de neconformitate. |
(7) |
Se cuvine să se limiteze durata derogării până la data de 30 iunie 2018, în scopul de a se asigura revizuirea în timp util a caracterului adecvat al măsurilor din prezenta decizie. |
(8) |
Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/2416 a Comisiei (2) a recunoscut anumite zone din Statele Unite ale Americii ca fiind indemne de Agrilus planipennis Fairmaire, în scopul introducerii în Uniune a lemnului de Fraxinus L., precum și a altor specii de lemn. |
(9) |
Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/2416 ar trebui abrogată deoarece, pe baza informațiilor primite din partea autorităților competente din Statele Unite ale Americii, zonele recunoscute ca fiind indemne de Agrilus planipennis Fairmaire s-au dovedit a nu fi stabile după adoptarea deciziei respective. |
(10) |
Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Autorizație de derogare
Prin derogare de la articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2000/29/CE, coroborat cu punctul 2.3 din secțiunea I partea A din anexa IV la directiva respectivă, statele membre pot autoriza introducerea pe teritoriul lor a lemnului de Fraxinus L., originar din sau prelucrat în Statele Unite ale Americii (denumit în continuare: „lemnul specificat”) care, anterior scoaterii sale din Statele Unite ale Americii, satisface condițiile prevăzute în anexa la prezenta decizie.
Articolul 2
Certificat fitosanitar
(1) Lemnul specificat este însoțit de un certificat fitosanitar eliberat în Statele Unite ale Americii, în conformitate cu articolul 13a alineatele (3) și (4) din Directiva 2000/29/CE, care atestă că este indemn de organisme dăunătoare în urma inspecției.
(2) Certificatul fitosanitar include, la rubrica „Declarație suplimentară”, următoarele mențiuni:
(a) |
formularea „În conformitate cu cerințele Uniunii Europene stabilite în Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/204 a Comisiei”; |
(b) |
numărul (numerele) de balot; |
(c) |
numele instalației (instalațiilor) autorizate din Statele Unite ale Americii. |
Articolul 3
Raportarea importurilor
Statele membre importatoare furnizează Comisiei și celorlalte state membre, până la data de 31 decembrie a fiecărui an, informații privind numărul transporturilor de lemn specificat importate în anul respectiv în conformitate cu dispozițiile prezentei decizii.
Articolul 4
Notificarea neconformității
Statele membre notifică Comisiei și celorlalte state membre fiecare transport care nu este în conformitate cu prezenta decizie. Notificarea respectivă se efectuează în termen de cel mult două zile lucrătoare de la data interceptării unui astfel de transport.
Articolul 5
Abrogarea Deciziei de punere în aplicare (UE) 2015/2416
Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/2416 se abrogă.
Articolul 6
Data expirării
Prezenta decizie expiră la 30 iunie 2018.
Articolul 7
Destinatari
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 3 februarie 2017.
Pentru Comisie
Vytenis ANDRIUKAITIS
Membru al Comisiei
(1) JO L 169, 10.7.2000, p. 1.
(2) Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/2416 a Comisiei din 17 decembrie 2015 de recunoaștere a anumitor zone din Statele Unite ale Americii ca fiind indemne de Agrilus planipennis Fairmaire (JO L 333, 19.12.2015, p. 128).
ANEXĂ
1. Cerințe în materie de prelucrare
Prelucrarea lemnului specificat trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
(a) |
Decojire Lemnul specificat este decojit, cu excepția unui număr de bucăți mici de scoarță separate vizual și clar distincte care îndeplinesc una dintre următoarele condiții:
|
(b) |
Debitare Lemnul specificat debitat este fabricat din lemn rotund decojit. |
(c) |
Tratament termic Lemnul specificat este încălzit de-a lungul profilului său la cel puțin 71 °C timp de 1 200 de minute într-o cameră de încălzire aprobată de către Animal and Plant Health Inspection Service (Serviciul de Inspecție a Sănătății Animalelor și Plantelor – APHIS) sau de către o agenție autorizată de APHIS. |
(d) |
Uscare Lemnul specificat este uscat conform unui proces de uscare industrială cu o durată de cel puțin două săptămâni, recunoscut de APHIS. Conținutul final de umiditate al lemnului nu trebuie să fie mai mare de 10 %, exprimat ca procent de substanță uscată. |
2. Cerințe privind instalațiile
Lemnul specificat trebuie produs, manipulat și depozitat într-o instalație care îndeplinește toate cerințele următoare:
(a) |
este aprobată oficial de către APHIS în conformitate cu programul său de certificare privind organismul dăunător Agrilus planipennis Fairmaire; |
(b) |
este înregistrată într-o bază de date publică pe site-ul internet al APHIS; |
(c) |
este auditată de APHIS sau de o agenție autorizată de APHIS cel puțin o dată pe lună și se concluzionează că este conformă cu cerințele din prezenta anexă; |
(d) |
utilizează echipamente de tratare a lemnului specificat care au fost calibrate periodic în conformitate cu manualul de operare a echipamentelor; |
(e) |
ține o evidență a procedurilor sale de verificare de către APHIS sau de către o agenție autorizată de APHIS, care include durata tratamentului, temperatura în timpul tratamentului și conținutul final de umiditate pentru fiecare balot specific care urmează să fie exportat. |
3. Etichetare
Fiecare balot de lemn specificat trebuie să afișeze în mod vizibil un număr de balot și o etichetă cu mențiunea „HT-KD” sau „Heat Treated-Kiln Dried” (tratat termic – uscat în cuptor). Această etichetă trebuie să fie emisă de către sau sub supravegherea unui agent desemnat care lucrează în instalația autorizată, după verificarea faptului că cerințele în materie de prelucrare prevăzute la punctul 1 și cerințele privind instalațiile prevăzute la punctul 2 sunt respectate.
4. Inspecții anterioare exportului
Lemnul specificat trebuie să fie inspectat de către APHIS sau de către o agenție aprobată oficial de APHIS pentru a verifica dacă, înainte de export, acesta a fost supus tuturor procedurilor și măsurilor fitosanitare care să permită să se concluzioneze că este indemn de organismul dăunător Agrilus planipennis Fairmaire.
7.2.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 32/40 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2017/205 A COMISIEI
din 3 februarie 2017
de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre
[notificată cu numărul C(2017) 503]
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva 89/662/CEE a Consiliului din 11 decembrie 1989 privind controlul veterinar în cadrul schimburilor intracomunitare în vederea realizării pieței interne (1), în special articolul 9 alineatul (4),
având în vedere Directiva 90/425/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind controalele veterinare și zootehnice aplicabile în schimburile intracomunitare cu anumite animale vii și produse în vederea realizării pieței interne (2), în special articolul 10 alineatul (4),
având în vedere Directiva 2002/99/CE a Consiliului din 16 decembrie 2002 de stabilire a normelor de sănătate animală care reglementează producția, transformarea, distribuția și introducerea produselor de origine animală destinate consumului uman (3), în special articolul 4 alineatul (3),
întrucât:
(1) |
Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a Comisiei (4) stabilește măsuri zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre. În părțile I, II, III și IV ale anexei la decizia de punere în aplicare menționată sunt delimitate și enumerate anumite zone ale statelor membre respective, diferențiate în funcție de nivelul de risc pe baza situației epidemiologice. Lista include, printre altele, anumite zone din Letonia. |
(2) |
În ianuarie 2017, în municipalitatea Krimuldas din Letonia a apărut un focar de pestă porcină africană la porci domestici, într-o zonă enumerată în prezent în partea II a anexei la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE. Apariția acestui focar constituie o creștere a nivelului de risc, de care trebuie să se țină seama. În consecință, zonele relevante din Letonia ar trebui să fie enumerate în prezent în partea III, și nu în partea II a anexei respective. |
(3) |
În cadrul evaluării riscului pentru sănătatea animală determinat de situația pestei porcine africane în Letonia, ar trebui să fie luată în considerare evoluția situației epidemiologice actuale a bolii respective la populațiile de porci domestici și sălbatici afectate din Uniune. Pentru a focaliza măsurile zoosanitare prevăzute în Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE și pentru a preveni răspândirea în continuare a pestei porcine africane, prevenind totodată orice perturbare inutilă a comerțului în Uniune și evitând instituirea de către țări terțe a unor bariere nejustificate în calea comerțului, lista Uniunii cu zonele care fac obiectul măsurilor zoosanitare prevăzute în anexa la decizia de punere în aplicare menționată ar trebui modificată astfel încât să țină seama de schimbările survenite în situația epidemiologică actuală în ceea ce privește boala respectivă în Letonia. |
(4) |
Prin urmare, anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE ar trebui modificată în consecință. |
(5) |
Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE se înlocuiește cu textul anexei la prezenta decizie.
Articolul 2
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 3 februarie 2017.
Pentru Comisie
Vytenis ANDRIUKAITIS
Membru al Comisiei
(1) JO L 395, 30.12.1989, p. 13.
(2) JO L 224, 18.8.1990, p. 29.
(3) JO L 18, 23.1.2003, p. 11.
(4) Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE a Comisiei din 9 octombrie 2014 privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare 2014/178/UE (JO L 295, 11.10.2014, p. 63).
ANEXĂ
Anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/709/UE se înlocuiește cu următorul text:
„ANEXĂ
PARTEA I
1. Estonia
Următoarele zone din Estonia:
— |
județul (maakond) Hiiumaa. |
2. Letonia
Următoarele zone din Letonia:
— |
în municipalitatea (novads) Bauskas, localitățile (pagasti) IĪslīces, Gailīšu, Brunavas și Ceraukstes; |
— |
în municipalitatea Dobeles, localitățile Bikstu, Zebrenes, Annenieku, Naudītes, Penkules, Auru și Krimūnu, Dobeles, Berzes, partea din localitatea (pagasts) Jaunbērzes aflată la vest de drumul P98, precum și orașul (pilsēta) Dobele; |
— |
în municipalitatea Jelgavas, localitățile Glūdas, Svētes, Platones, Vircavas, Jaunsvirlaukas, Zaļenieku, Vilces, Lielplatones, Elejas și Sesavas; |
— |
în municipalitatea Kandavas, localitățile Vānes și Matkules; |
— |
în municipalitatea Talsu, localitățile Ģibuļu, Lībagu, Abavas, și orașele (pilsētas) Sabile, Talsi și Stende; |
— |
în municipalitatea Ventspils, localitățile Vārves, Užavas, Jūrkalnes, Piltenes, Zīru, Ugāles, Usmas și Zlēku, precum și orașul Piltene; |
— |
municipalitatea Brocēnu; |
— |
municipalitatea Jaunpils; |
— |
municipalitatea Rundāles; |
— |
municipalitatea Stopiņu; |
— |
municipalitatea Tērvetes; |
— |
orașul Bauska; |
— |
orașul republican (republikas pilsēta) Jelgava; |
— |
orașul republican Ventspils. |
3. Lituania
Următoarele zone din Lituania:
— |
în municipalitatea districtului (rajono savivaldybė) Jurbarkas, comunele (seniūnijos) Raudonės, Veliuonos, Seredžiaus și Juodaičių; |
— |
în municipalitatea districtului Pakruojis, comunele Klovainių, Rozalimo și Pakruojo; |
— |
în municipalitatea districtului Panevežys, partea din comuna (seniūnija) Krekenavos aflată la vest de râul Nevėžis; |
— |
în municipalitatea districtului Raseiniai, comunele Ariogalos, Ariogalos miestas, Betygalos, Pagojukų și Šiluvos; |
— |
în municipalitatea districtului Šakiai, comunele Plokščių, Kriūkų, Lekėčių, Lukšių, Griškabūdžio, Barzdų, Žvirgždaičių, Sintautų, Kudirkos Naumiesčio, Slavikų și Šakių; |
— |
municipalitatea districtului Pasvalys; |
— |
municipalitatea districtului Vilkaviškis; |
— |
municipalitatea districtului Radviliškis; |
— |
municipalitatea (savivaldybė) Kalvarija; |
— |
municipalitatea Kazlų Rūda; |
— |
municipalitatea Marijampolė. |
4. Polonia
Următoarele zone din Polonia:
|
În voievodatul (województwo) Varmia-Mazuria:
|
|
În voievodatul (województwo) Podlasia:
|
|
În voievodatul Mazovia:
|
|
În voievodatul Lublin:
|
PARTEA II
1. Estonia
Următoarele zone din Estonia:
— |
orașul (linn) Elva; |
— |
orașul Võhma; |
— |
orașul Kuressaare; |
— |
orașul Rakvere; |
— |
orașul Tartu; |
— |
orașul Viljandi; |
— |
județul (maakond) Harjumaa [excluzând partea din comuna (vald) Kuusalu aflată la sud de drumul 1 (E20), comuna Aegviidu și comuna Anija]; |
— |
județul Ida-Virumaa; |
— |
județul Läänemaa; |
— |
județul Pärnumaa; |
— |
județul Põlvamaa; |
— |
județul Võrumaa; |
— |
județul Valgamaa; |
— |
județul Raplamaa; |
— |
comuna Suure-Jaani; |
— |
partea din comuna Tamsalu aflată la nord-est de calea ferată Tallinn-Tartu; |
— |
comuna Tartu; |
— |
comuna Abja; |
— |
comuna Alatskivi; |
— |
comuna Haaslava; |
— |
comuna Haljala; |
— |
comuna Tarvastu; |
— |
comuna Nõo; |
— |
comuna Ülenurme; |
— |
comuna Tähtvere; |
— |
comuna Rõngu; |
— |
comuna Rannu; |
— |
comuna Konguta; |
— |
comuna Puhja; |
— |
comuna Halliste; |
— |
comuna Kambja; |
— |
comuna Karksi; |
— |
comuna Kihelkonna; |
— |
comuna Kõpu; |
— |
comuna Lääne-Saare; |
— |
comuna Laekvere; |
— |
comuna Leisi; |
— |
comuna Luunja; |
— |
comuna Mäksa; |
— |
comuna Meeksi; |
— |
comuna Muhu; |
— |
comuna Mustjala; |
— |
comuna Orissaare; |
— |
comuna Peipsiääre; |
— |
comuna Piirissaare; |
— |
comuna Pöide; |
— |
comuna Rägavere; |
— |
comuna Rakvere; |
— |
comuna Ruhnu; |
— |
comuna Salme; |
— |
comuna Sõmeru; |
— |
comuna Torgu; |
— |
comuna Vara; |
— |
comuna Vihula; |
— |
comuna Viljandi; |
— |
comuna Vinni; |
— |
comuna Viru-Nigula; |
— |
comuna Võnnu. |
2. Letonia
Următoarele zone din Letonia:
— |
în municipalitatea (novads) Apes, localitățile (pagasti) Trapenes, Gaujienas și Apes și orașul (pilsēta) Ape; |
— |
în municipalitatea Balvu, localitățile Vīksnas, Bērzkalnes, Vectilžas, Lazdulejas, Briežuciema, Tilžas, Bērzpils și Krišjāņu; |
— |
în municipalitatea Bauskas, localitățile Mežotnes, Codes, Dāviņu și Vecsaules; |
— |
în municipalitatea Daugavpils localitățile Vaboles, Līksnas, Sventes, Medumu, Demenas, Kalkūnes, Laucesas, Tabores, Maļinovas, Ambeļu, Biķernieku, Naujenes, Vecsalienas, Salienas și Skrudalienas; |
— |
în municipalitatea Dobeles, partea din localitatea (pagasts) Jaunbērzes aflată la est de drumul P98; |
— |
în municipalitatea Gulbenes, localitatea Līgo; |
— |
în municipalitatea Jelgavas, localitățile Kalnciema, Līvbērzes și Valgundes; |
— |
în municipalitatea Kandavas, localitățile Cēres, Kandavas, Zemītes și Zantes și orașul Kandava; |
— |
în municipalitatea Krimuldas, partea din localitatea (pagasts) Krimuldas aflată la nord-est de drumurile V89 și V81 și partea din localitatea Lēdurgas aflată la nord-est de drumurile V81 și V128; |
— |
în municipalitatea Limbažu, localitățile (pagasti) Skultes, Limbažu, Umurgas, Katvaru, Pāles, Viļķenes și localitatea Limbaži; |
— |
în municipalitatea Preiļu, localitatea Saunas; |
— |
în municipalitatea Raunas, localitatea Raunas; |
— |
în municipalitatea Riebiņu, localitățile Sīļukalna, Stabulnieku, Galēnu și Silajāņu; |
— |
în municipalitatea Rugāju, localitatea Lazdukalna; |
— |
în municipalitatea Siguldas, localitatea Mores și partea din localitatea Allažu aflată la sud de drumul P3; |
— |
în municipalitatea Smiltenes, localitățile Brantu, Blomes, Smiltenes, Bilskas și Grundzāles și orașul Smiltene; |
— |
în municipalitatea Talsu, localitățile Ķūļciema, Balgales, Vandzenes, Laucienes, Virbu, Strazdes, Lubes, Īves, Valdgales, Laidzes și Ārlavas și orașul Valdemārpils; |
— |
în municipalitatea Ventspils, localitățile Ances, Tārgales, Popes și Puzes; |
— |
municipalitatea Ādažu; |
— |
municipalitatea Aglonas; |
— |
municipalitatea Aizkraukles; |
— |
municipalitatea Aknīstes; |
— |
municipalitatea Alojas; |
— |
municipalitatea Alūksnes; |
— |
municipalitatea Amatas; |
— |
municipalitatea Babītes; |
— |
municipalitatea Baldones; |
— |
municipalitatea Baltinavas; |
— |
municipalitatea Beverīnas; |
— |
municipalitatea Burtnieku; |
— |
municipalitatea Carnikavas; |
— |
municipalitatea Cēsu; |
— |
municipalitatea Cesvaines; |
— |
municipalitatea Ciblas; |
— |
municipalitatea Dagdas; |
— |
municipalitatea Dundagas; |
— |
municipalitatea Engures; |
— |
municipalitatea Ērgļu; |
— |
municipalitatea Garkalnes; |
— |
municipalitatea Iecavas; |
— |
municipalitatea Ikšķiles; |
— |
municipalitatea Ilūkstes; |
— |
municipalitatea Jaunjelgavas; |
— |
municipalitatea Jēkabpils; |
— |
municipalitatea Kārsavas; |
— |
municipalitatea Ķeguma; |
— |
municipalitatea Ķekavas; |
— |
municipalitatea Kocēnu; |
— |
municipalitatea Kokneses; |
— |
municipalitatea Krāslavas; |
— |
municipalitatea Krustpils; |
— |
municipalitatea Lielvārdes; |
— |
municipalitatea Līgatnes; |
— |
municipalitatea Līvānu; |
— |
municipalitatea Lubānas; |
— |
municipalitatea Ludzas; |
— |
municipalitatea Madonas; |
— |
municipalitatea Mālpils; |
— |
municipalitatea Mārupes; |
— |
municipalitatea Mazsalacas; |
— |
municipalitatea Mērsraga; |
— |
municipalitatea Naukšēnu; |
— |
municipalitatea Neretas; |
— |
municipalitatea Ogres; |
— |
municipalitatea Olaines; |
— |
municipalitatea Ozolnieki; |
— |
municipalitatea Pārgaujas; |
— |
municipalitatea Pļaviņu; |
— |
municipalitatea Priekuļu; |
— |
municipalitatea Rēzeknes; |
— |
municipalitatea Rojas; |
— |
municipalitatea Ropažu; |
— |
municipalitatea Rūjienas; |
— |
municipalitatea Salacgrīvas; |
— |
municipalitatea Salas; |
— |
municipalitatea Salaspils; |
— |
municipalitatea Saulkrastu; |
— |
municipalitatea Skrīveru; |
— |
municipalitatea Strenču; |
— |
municipalitatea Tukuma; |
— |
municipalitatea Valkas; |
— |
municipalitatea Varakļānu; |
— |
municipalitatea Vecpiebalgas; |
— |
municipalitatea Vecumnieku; |
— |
municipalitatea Viesītes; |
— |
municipalitatea Viļakas; |
— |
municipalitatea Viļānu; |
— |
municipalitatea Zilupes; |
— |
orașul republican (republikas pilsēta) Daugavpils; |
— |
orașul republican Jēkabpils; |
— |
orașul republican Jūrmala; |
— |
orașul republican Rēzekne; |
— |
orașul republican Valmiera. |
3. Lituania
Următoarele zone din Lituania:
— |
în municipalitatea districtului (rajono savivaldybė) Anykščiai, comunele (seniūnijos) Kavarskas, Kurkliai și partea din Anykščiai aflată la sud-vest de drumurile 121 și 119; |
— |
în municipalitatea districtului Jonava, comunele Šilų și Bukonių, iar în comuna (seniūnija) Žeimių, satele Biliuškiai, Drobiškiai, Normainiai II, Normainėliai, Juškonys, Pauliukai, Mitėniškiai, Zofijauka și Naujokai; |
— |
în municipalitatea districtului Kaunas, comunele Akademijos, Alšėnų, Babtų, Batniavos, Čekiškės, Domeikavos, Ežerėlio, Garliavos, Garliavos apylinkių, Kačerginės, Kulautuvos, Linksmakalnio, Raudondvario, Ringaudų, Rokų, Samylų, Taurakiemio, Užliedžių, Vilkijos, Vilkijos apylinkių și Zapyškio; |
— |
în municipalitatea districtului Kėdainiai, comunele Josvainių și Pernaravos; |
— |
în municipalitatea districtului Panevėžys, comunele Karsakiškio, Naujamiesčio, Paįstrio, Panevėžio, Ramygalos, Smilgių, Upytės, Vadoklių,Velžio și partea din comuna Krekenavos aflată la est de râul Nevėžis; |
— |
în municipalitatea districtului Prienai, comunele Veiverių, Šilavoto, Naujosios Ūtos, Balbieriškio, Ašmintos, Išlaužo, Pakuonių; |
— |
în municipalitatea districtului Šalčininkai, comunele Jašiūnų, Turgelių, Akmenynės, Šalčininkų, Gerviškių, Butrimonių, Eišiškių, Poškonių, Dieveniškių; |
— |
în municipalitatea districtului Varėna, comunele Kaniavos, Marcinkonių și Merkinės; |
— |
în municipalitatea districtului Vilnius, părțile din comunele Sudervė și Dūkštai situate la nord-est de drumul 171, comunele Maišiagala, Zujūnų, Avižienių, Riešės, Paberžės, Nemenčinės, Nemenčinės miesto, Sužionių, Buivydžių, Bezdonių, Lavoriškių, Mickūnų, Šatrininkų, Kalvelių, Nemėžių, Rudaminos, Rūkainių, Medininkų, Marijampolio, Pagirių și Juodšilių; |
— |
municipalitatea orașului (miesto savivaldybė) Alytus; |
— |
în municipalitatea districtului Utena, comunele Sudeikių, Utenos, Utenos miesto, Kuktiškių, Daugailių, Tauragnų, Saldutiškio; |
— |
în municipalitatea districtului Alytus, comunele Pivašiūnų, Punios, Daugų, Alovės, Nemunaičio, Raitininkų, Miroslavo, Krokialaukio, Simno și Alytaus; |
— |
municipalitatea orașului Kaunas; |
— |
municipalitatea orașului Panevėžys; |
— |
municipalitatea orașului Prienai; |
— |
municipalitatea orașului Vilnius; |
— |
municipalitatea districtului Biržai; |
— |
municipalitatea (savivaldybė) Druskininkai; |
— |
municipalitatea districtului Ignalina; |
— |
municipalitatea districtului Lazdijai; |
— |
municipalitatea districtului Kupiškis; |
— |
municipalitatea districtului Molėtai; |
— |
municipalitatea districtului Rokiškis; |
— |
municipalitatea districtului Širvintos; |
— |
municipalitatea districtului Švenčionys; |
— |
municipalitatea districtului Ukmergė; |
— |
municipalitatea districtului Zarasai; |
— |
municipalitatea Birštonas; |
— |
municipalitatea Visaginas. |
4. Polonia
Următoarele zone din Polonia:
|
În voievodatul (województwo) Podlasia:
|
|
În voievodatul Lublin:
|
PARTEA III
1. Estonia
Următoarele zone din Estonia:
— |
județul (maakond) Jõgevamaa; |
— |
județul Järvamaa; |
— |
partea din comuna (vald) Kuusalu aflată la sud de drumul 1 (E20); |
— |
partea din comuna Tamsalu aflată la sud-vest de calea ferată Tallinn-Tartu; |
— |
comuna Aegviidu; |
— |
comuna Anija; |
— |
comuna Kadrina; |
— |
comuna Kolga-Jaani; |
— |
comuna Kõo; |
— |
comuna Laeva; |
— |
comuna Laimjala; |
— |
comuna Pihtla; |
— |
comuna Rakke; |
— |
comuna Tapa; |
— |
comuna Väike-Maarja; |
— |
comuna Valjala. |
2. Letonia
Următoarele zone din Letonia:
— |
în municipalitatea Apes, localitatea Virešu; |
— |
în municipalitatea (novads) Balvu, localitățile (pagasti) Kubuļu și Balvu și orașul (pilsēta) Balvi; |
— |
în municipalitatea Daugavpils localitățile Nīcgales, Kalupes, Dubnas și Višķu; |
— |
în municipalitatea Gulbenes, localitățile Beļavas, Galgauskas, Jaungulbenes, Daukstu, Stradu, Litenes, Stāmerienas, Tirzas, Druvienas, Rankas, Lizuma și Lejasciema și orașul Gulbene; |
— |
în municipalitatea Krimuldas, partea din localitatea (pagasts) Krimuldas aflată la sud-vest de drumurile V89 și V81 și partea din localitatea Lēdurgas aflată la sud-vest de drumurile V81 și V128; |
— |
în municipalitatea Limbažu, localitatea Vidrižu; |
— |
în municipalitatea Preiļu, localitățile Preiļu, Aizkalnes și Pelēču și orașul Preiļi; |
— |
în municipalitatea Rauna, localitatea (pagasts) Drustu; |
— |
în municipalitatea Riebiņu, localitățile Riebiņu și Rušonas; |
— |
în municipalitatea Rugāju, localitatea Rugāju; |
— |
în municipalitatea Siguldas, localitatea Siguldas și partea din localitatea Allažu aflată la nord de drumul P3 și de orașul Sigulda; |
— |
în municipalitatea Smiltenes, localitățile Launkalnes, Variņu și Palsmanes; |
— |
municipalitatea Inčukalna; |
— |
municipalitatea Jaunpiebalgas; |
— |
municipalitatea Sējas; |
— |
municipalitatea Vārkavas. |
3. Lituania
Următoarele zone din Lituania:
— |
în municipalitatea districtului (rajono savivaldybė) Anykščiai, comunele (seniūnijos) Debeikių, Skiemonių, Viešintų, Andrioniškio, Svėdasų, Troškūnų, Traupio și partea din comuna (seniūnija) Anykščių aflată la nord-est de drumurile 121 și 119; |
— |
în municipalitatea districtului Alytus, comuna Butrimonių; |
— |
în municipalitatea districtului Jonava, comunele Upninkų, Ruklos, Dumsių, Užusalių, Kulvos și, în comuna Žeimiai, satele Akliai, Akmeniai, Barsukinė, Blauzdžiai, Gireliai, Jagėlava, Juljanava, Kuigaliai, Liepkalniai, Martyniškiai, Milašiškiai, Mimaliai, Naujasodis, Normainiai I, Paduobiai, Palankesiai, Pamelnytėlė, Pėdžiai, Skrynės, Svalkeniai, Terespolis, Varpėnai, Žeimių gst., Žieveliškiai și Žeimių miestelis; |
— |
municipalitatea districtului Kaišiadorys; |
— |
în municipalitatea districtului Kaunas, comunele Vandžiogalos, Lapių, Karmėlavos și Neveronių; |
— |
în municipalitatea districtului Kėdainiai, comunele Pelėdnagių, Krakių, Dotnuvos, Gudžiūnų, Surviliškio, Vilainių, Truskavos, Šėtos și Kėdainių miesto; |
— |
în municipalitatea districtului Prienai, comunele Jiezno și Stakliškių; |
— |
în municipalitatea districtului Panevėžys, comunele Miežiškių și Raguvos; |
— |
în municipalitatea districtului Šalčininkai, comunele Baltosios Vokės, Pabarės, Dainavos și Kalesninkų; |
— |
în municipalitatea districtului Varėna, comunele Valkininkų, Jakėnų, Matuizų, Varėnos și Vydenių; |
— |
în municipalitatea districtului Vilnius, părțile din comunele Sudervė și Dūkštai aflate la sud-vest de drumul 171; |
— |
în municipalitatea districtului Utena, comunele Užpalių, Vyžuonų și Leliūnų; |
— |
municipalitatea (savivaldybė) Elektrėnai; |
— |
municipalitatea orașului (miesto savivaldybė) Jonava; |
— |
municipalitatea orașului Kaišiadorys; |
— |
municipalitatea districtului Trakai. |
4. Polonia
Următoarele zone din Polonia:
|
În voievodatul (województwo) Podlasia:
|
|
În voievodatul Mazovia:
|
|
În voievodatul Lublin:
|
PARTEA IV
Italia
Următoarele zone din Italia:
— |
toate zonele din Sardinia.” |
7.2.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 32/53 |
DECIZIA (UE) 2017/206 A COMISIEI
din 6 februarie 2017
de încheiere a procedurii de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor de anumite tipuri de polietilentereftalat originar din Republica Populară Chineză
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 9,
întrucât:
A. PROCEDURA
(1) |
La 29 iunie 2015, Comisia Europeană a primit o cerere de reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază a măsurilor antidumping aplicabile importurilor de anumite tipuri de polietilentereftalat („PET”) originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”). |
(2) |
Cererea a fost depusă de Comitetul producătorilor de polietilentereftalat (PET) din Europa („C.P.M.E”) (denumit în continuare „solicitantul”) în numele producătorilor care reprezintă peste 25 % din producția totală de PET a Uniunii. |
(3) |
Măsurile aflate în prezent în vigoare constau într-o taxă antidumping definitivă instituită prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1030/2010 al Consiliului (2). Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea acestor măsuri ar avea ca efect probabil reapariția dumpingului și a prejudiciului pentru industria din Uniune. |
(4) |
La 13 noiembrie 2015, Comisia a anunțat printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (3) deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor de polietilentereftalat (PET) originare din RPC. |
(5) |
Comisia a anunțat oficial producătorii-exportatori din RPC, importatorii, utilizatorii și asociațiile cunoscute a fi vizate, autoritățile din RPC, precum și toți producătorii cunoscuți din Uniune cu privire la deschiderea procedurii de reexaminare. Părțile interesate au avut posibilitatea de a-și prezenta în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere. |
(6) |
Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat acest lucru și care au demonstrat că există motive speciale care să justifice audierea. |
B. RETRAGEREA CERERII DE REEXAMINARE ÎN PERSPECTIVA EXPIRĂRII MĂSURILOR ANTIDUMPING ȘI ÎNCHEIEREA PROCEDURII
(7) |
Printr-o scrisoare din 17 noiembrie 2016 adresată Comisiei, solicitantul și-a retras în mod oficial cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. |
(8) |
În conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din regulamentul de bază, procedura poate fi încheiată în cazul în care cererea este retrasă, cu excepția cazului în care încheierea ei nu este în interesul Uniunii. |
(9) |
Ancheta nu a relevat niciun motiv care să indice că o asemenea încheiere ar fi împotriva intereselor Uniunii. Prin urmare, Comisia a considerat că prezenta procedură de reexaminare ar trebui încheiată. Părțile interesate au fost informate în consecință și li s-a oferit posibilitatea de a transmite observații. Cu toate acestea, Comisia nu a primit nicio observație care să susțină concluzia că o astfel de încheiere a procedurii nu ar fi în interesul Uniunii. |
(10) |
Prin urmare, Comisia concluzionează că reexaminarea efectuată în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor de PET originare din RPC ar trebui încheiată. |
(11) |
Abrogarea măsurilor prevăzute în prezenta decizie este în conformitate cu avizul comitetului înființat în baza articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Reexaminarea efectuată în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor de anumite tipuri de polietilentereftalat originare din Republica Populară Chineză, încadrate în prezent la codul NC 3907610000, se încheie.
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Bruxelles, 6 februarie 2017.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(1) JO L 176, 30.6.2016, p. 21.
(2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1030/2010 al Consiliului din 17 noiembrie 2010 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite tipuri de polietilen tereftalat originare din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 (JO L 300, 17.11.2010, p. 1).
(3) JO C 376, 13.11.2015, p. 13.