(1)

În urma unei anchete antidumping (denumită în continuare „ancheta inițială”), Consiliul a impus, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 964/2010 (2), o taxă antidumping definitivă la importurile de anumite roți din aluminiu originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „China” sau „țara în cauză”).

(2)

Măsurile au luat forma unei taxe vamale ad valorem stabilite la 22,3 % la importurile din RPC.

(3)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (3) a măsurilor antidumping în vigoare, Comisia a primit o cerere de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor împotriva RPC în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului (4).

(4)

Cererea a fost depusă de Asociația Fabricanților de Roți din Europa (EUWA) (denumită în continuare „solicitantul”) în numele unor producători care reprezintă peste 25 % din producția totală de anumite roți din aluminiu a Uniunii.

(5)

Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar determina probabil continuarea dumpingului și reapariția prejudiciului pentru industria din Uniune.

(6)

Stabilind existența unor elemente de probă suficiente pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, la 27 octombrie 2015, Comisia a anunțat printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (5) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei reexaminări a măsurilor care urmează să expire în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009.

(7)

Ancheta privind probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 octombrie 2014 și 30 septembrie 2015 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau a unei reapariții a prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2012 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

(8)

Comisia a informat în mod oficial solicitanții, ceilalți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori din RPC, importatorii cunoscuți, utilizatorii și operatorii comerciali cunoscuți ca fiind interesați, asociațiile cunoscute care reprezintă producătorii și utilizatorii din Uniune, precum și reprezentanții țărilor exportatoare cu privire la deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor.

(9)

Părților interesate, inclusiv producătorilor din Turcia, li s-a oferit posibilitatea de a își face cunoscute punctele de vedere în scris și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere. Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat acest lucru și care au demonstrat că există motive speciale care să justifice audierea.

(10)

Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (denumită în continuare „ACEA”) a solicitat o audiere cu consilierul-auditor în cadrul procedurilor comerciale (denumit în continuare „consilierul-auditor”). Audierea a avut loc la 5 decembrie 2016.

(11)

Solicitanții și producătorii turci cooperanți din țara analogă au solicitat păstrarea confidențialității numelor lor, de teama măsurilor de retorsiune din partea clienților sau a concurenței. Comisia a considerat că există într-adevăr o posibilitate semnificativă de luare a unor măsuri de retorsiune și a acceptat ca numele solicitanților și al producătorilor turci cooperanți să nu fie divulgate. Pentru a asigura în mod eficace anonimatul, numele celorlalți producători din Uniune au rămas de asemenea confidențiale, pentru a se evita identificarea numelor solicitanților prin deducție.

(12)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(13)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii RPC pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți producători-exportatori, dacă există, care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(14)

Douăzeci și unu de producători-exportatori din țara în cauză au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion de patru grupuri de producători-exportatori pe baza celui mai mare volum declarat de producție și de vânzări care ar putea face în mod rezonabil obiectul anchetei, ținând seama de timpul disponibil. Astfel, cele patru grupuri de producători-exportatori chinezi incluși în eșantion au o producție anuală de 80 de milioane de roți, reprezentând aproximativ 70 % din producția și vânzările totale declarate ale tuturor societăților/grupurilor de societăți cooperante. Cele patru grupuri incluse în eșantion acoperă aproximativ 40 % din totalul exporturilor din China către Uniune, conform Eurostat, în perioada anchetei de reexaminare.

(15)

În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, toți producătorii-exportatori cunoscuți în cauză, precum și autoritățile din țara în cauză au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului. Doi producători-exportatori au prezentat observații și au solicitat să fie incluși în eșantion. Aceștia au susținut că eșantionul propus nu este suficient de reprezentativ, deoarece ei exportă cantități mai mari în Uniune decât două dintre grupurile selectate, și că diferențele dintre roțile din aluminiu destinate producătorilor de echipamente originale (denumiți în continuare „OEM”) (în principal, producători de autovehicule) și cele destinate pieței pieselor și echipamentelor de schimb (denumită în continuare after-market – „AM”) (de exemplu, distribuitori, comercianți cu amănuntul, ateliere de reparații și altele similare) (a se vedea considerentul 28) nu au fost luate în considerare la momentul selecției.

(16)

Comisia a considerat că eșantionul selectat este reprezentativ din motivele menționate la considerentul 14 de mai sus. Vânzările de roți AM comparativ cu cele de roți OEM nu au fost incluse în criteriile de selecție, dar, în orice caz, trei dintre cele patru grupuri vând către Uniune atât roți AM, cât și roți OEM. Pe baza celor de mai sus, eșantionul propus a fost păstrat, iar solicitările celor doi producători-exportatori chinezi au fost respinse. Nu s-au primit alte observații.

(17)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat eșantionul pe baza celui mai mare volum reprezentativ de vânzări și de producție, luând în considerare și răspândirea geografică. Eșantionul a fost alcătuit din șapte producători din Uniune care aveau, de asemenea, calitatea de solicitanți. Producătorii din Uniune incluși în eșantion au reprezentat peste 30 % din producția totală a Uniunii și au inclus atât producători de pe piața OEM, cât și de pe AM. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu. Întrucât nu s-au primit observații înainte de expirarea termenului-limită, eșantionul provizoriu a fost confirmat. Eșantionul este considerat reprezentativ pentru industria din Uniune.

(18)

Una dintre părți a afirmat că păstrarea anonimatului producătorilor din Uniune ar împiedica-o să își exercite dreptul procedural de a furniza efectiv observații cu privire la eșantionul provizoriu. După cum s-a menționat în considerentul 11, având în vedere riscul luării unor măsuri de retorsiune din partea clienților sau a concurenței, solicitarea păstrării anonimatului producătorilor din Uniune a fost considerată justificată. Partea respectivă nu a prezentat argumente sau informații care să contrazică informațiile disponibile și, prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(19)

La 27 ianuarie 2016, unul dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion a informat Comisia că nu mai este în măsură să răspundă la chestionar. Eșantionul final al producătorilor din Uniune a fost alcătuit, prin urmare, din șase producători din Uniune. Aceștia reprezentau în continuare peste 30 % din producția totală a Uniunii. Prin urmare, eșantionul final a fost considerat reprezentativ pentru industria Uniunii.

(20)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(21)

Optzeci de importatori/utilizatori cunoscuți au fost contactați în etapa de deschidere a anchetei și au fost invitați să ofere detalii cu privire la activitatea lor și să completeze, dacă este cazul, formularul de eșantionare anexat la avizul de deschidere.

(22)

Unsprezece societăți au răspuns la formularul de eșantionare. Șase dintre acestea au indicat că importă roți din aluminiu din RPC și că le recomercializează în Uniune. Prin urmare, ei au fost considerați inițial drept importatori neafiliați. Din cauza acestui număr limitat de societăți, eșantionarea nu a fost considerată justificată.

(23)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului, probabilitatea continuării sau a reapariției prejudiciului, precum și interesul Uniunii.

(24)

Comisia a trimis chestionare celor patru producători-exportatori/grupuri de producători-exportatori chinezi incluși în eșantion, celor doi producători din țara analogă, celor șapte producători din Uniune incluși în eșantion, celor șase importatori neafiliați care s-au făcut cunoscuți în cadrul eșantionării, celor aproximativ 70 de utilizatori din Uniune și celor 28 de furnizori de materii prime/echipamente din Uniune pentru industria Uniunii.

(25)

S-au primit răspunsuri la chestionare de la cei patru producători-exportatori/grupuri de producători-exportatori incluși în eșantion, de la cei doi producători din țara analogă, de la șase producători din Uniune incluși în eșantion, de la patru importatori neafiliați, de la șase utilizatori și de la doi furnizori din Uniune.

(26)

Comisia a efectuat verificări la sediile următoarelor societăți:

(27)

Produsul în cauză este reprezentat de roțile din aluminiu pentru autovehicule încadrate la codurile NC 8701-8705, cu sau fără accesoriile lor, având sau nu pneuri montate, originare din Republica Populară Chineză (denumit în continuare „produsul în cauză”, „roți din aluminiu” sau „ARW”) încadrate în prezent la codurile NC ex 8708 70 10 și ex 8708 70 50 (codurile TARIC 8708701010 și 8708705010).

(28)

Produsul în cauză este comercializat în Uniune prin intermediul a două canale de distribuție: către segmentul OEM și către segmentul AM. În segmentul OEM, producătorii de autoturisme organizează licitații pentru ARW și sunt adesea implicați în procesul de dezvoltare a unei noi roți care este asociată cu propria lor marcă. Producătorii din Uniune și exportatorii chinezi pot concura în cadrul acelorași licitații. În sectorul AM, ARW sunt de obicei proiectate, dezvoltate de producătorii ARW și poartă marca acestora, pentru a fi apoi vândute comercianților cu ridicata, comercianților cu amănuntul, companiilor de tuning, atelierelor auto etc.

(29)

Ca și în ancheta inițială, s-a stabilit că, deși roțile de aluminiu OEM și AM au diferite canale de distribuție, acestea au în comun aceleași caracteristici fizice și tehnice și sunt interschimbabile. Prin urmare, s-a considerat că acestea alcătuiesc un singur produs.

(30)

S-a constatat că produsul în cauză și roțile din aluminiu fabricate și vândute pe piața internă a RPC și pe piața internă a Turciei, țară selectată drept țară analogă, precum și roțile din aluminiu fabricate și vândute în Uniune de industria Uniunii prezintă aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază și au aceleași utilizări.

(31)

Prin urmare, concluzia Comisiei a fost că aceste produse sunt similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(32)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat în primul rând dacă expirarea măsurilor existente ar putea duce la o continuare sau la o reapariție a dumpingului din partea RPC.

(33)

Douăzeci și una de societăți/grupuri de societăți au furnizat răspunsuri la formularul de eșantionare. Volumul declarat al exporturilor de roți din aluminiu către Uniune de către societățile cooperante a fost de 1 601 591 de unități (17 473 de tone) (7) în perioada anchetei de reexaminare, ceea ce corespunde unui procent de 72 % din volumul total al importurilor produsului în cauză din China, conform înregistrărilor Eurostat pentru aceeași perioadă. Capacitatea de producție totală declarată a societăților/grupurilor de societăți cooperante s-a ridicat la 91,8 milioane de unități (1 001 538 de tone), ceea ce reprezintă aproximativ 43 % din capacitatea de producție totală estimată a Chinei (212 milioane de unități). Detalii suplimentare cu privire la capacitatea de producție din RPC sunt disponibile în secțiunea 3.1 de mai jos.

(34)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală a trebuit să fie stabilită pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite pe piața internă sau pe baza valorii construite într-o țară terță care are o economie de piață adecvată (denumită în continuare „țara analogă”).

(35)

În cadrul examinării inițiale, Turcia a fost utilizată ca țară analogă în scopul stabilirii valorii normale în ceea ce privește RPC. În avizul de deschidere, Comisia a informat părțile interesate că intenționează să utilizeze Turcia drept țară analogă și a invitat părțile să transmită observații. În avizul de deschidere se mai precizează faptul că și alte țări, în special Thailanda și Indonezia, vor fi examinate.

(36)

O parte interesată și-a exprimat îngrijorarea cu privire la desemnarea Turciei drept țară analogă, din cauza presupunerii că Turcia a încheiat acorduri bilaterale cu anumite țări din Orientul Mijlociu din care, prin urmare, poate importa aluminiu fără a plăti taxe, în timp ce societățile europene trebuie să plătească o taxă de 7 % la importurile de aluminiu.

(37)

Valoarea normală, care este stabilită pe baza prețurilor interne și/sau a costurilor producătorilor din țările analoge, trebuie să fie comparată cu prețurile de export ale producătorilor chinezi și nu cu costurile industriei din Uniune. Prin urmare, eventuala diferență dintre taxele pentru materii prime aplicabile în țara analogă și în Uniunea Europeană nu este relevantă. În orice caz, Comisia a constatat că nu există nicio diferență semnificativă în ceea ce privește taxele la import pentru aluminiu între Turcia și RPC. Prin urmare, acest argument a trebuit să fie respins.

(38)

În vederea investigării tuturor posibilităților de selectare a unei țări analoge corespunzătoare, Comisia a notificat reprezentanțele oficiale ale Turciei, Thailandei, Indoneziei, Taiwanului, Coreei și Malaysiei (8) cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și le-a solicitat să informeze Comisia cu privire la producătorii cunoscuți de roți din aluminiu din țările lor. Tuturor producătorilor cunoscuți din aceste țări le-au fost transmise cereri de cooperare. Totuși, cu excepția a doi producători-exportatori turci, niciunul nu s-a oferit să coopereze.

(39)

Potrivit informațiilor disponibile, Turcia înregistrează al doilea cel mai mare volum de producție de roți din aluminiu dintre potențialele țări analoge și are un nivel satisfăcător de concurență pe piața sa internă (9). Cei doi producători cooperanți din Turcia aveau o metodă de producție similară celei utilizate de producătorii-exportatori din RPC. În plus, gama lor de produse pe piața internă din Turcia era comparabilă cu gama de produse destinate vânzărilor către Uniune realizate de producătorii-exportatori chinezi.

(40)

Având în vedere cele de mai sus și în lipsa altor observații, Comisia a concluzionat că Turcia este o țară analogă adecvată în temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(41)

Informațiile primite de la cei doi producători cooperanți din țara analogă au fost folosite ca bază pentru stabilirea valorii normale.

(42)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat în primul rând dacă volumul total al vânzărilor produsului similar către clienți independenți pe piața internă, realizate de producătorii cooperanți din țara analogă în cursul perioadei anchetei de reexaminare a fost reprezentativ. În acest scop, volumele lor totale de vânzări au fost comparate cu volumul total al produsului în cauză exportat în Uniune de către fiecare dintre producătorii-exportatori chinezi incluși în eșantion. Astfel, Comisia a constatat că produsul similar a fost vândut în cantități reprezentative pe piața internă din Turcia.

(43)

În al doilea rând, Comisia a identificat tipurile de produse vândute pe piața internă de producătorii din țara analogă care au fost identice sau direct comparabile cu tipurile vândute la export către Uniune de către producătorii-exportatori chinezi incluși în eșantion. Comisia a comparat, în funcție de tipul de produs, volumul de vânzări de pe piața din Turcia cu volumul exporturilor către Uniune înregistrat de fiecare dintre producătorii-exportatori din China incluși în eșantion. Această comparație a arătat că marea majoritate a tipurilor de produse au fost vândute în cantități reprezentative în Turcia (10).

(44)

Ulterior, Comisia a examinat, în ceea ce privește producătorii din țara analogă, dacă fiecare tip de produs similar comercializat pe piața internă ar putea fi considerat ca fiind vândut în cadrul operațiunilor comerciale normale, în temeiul articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Valoarea normală se bazează pe prețul efectiv practicat pe piața internă pentru fiecare tip de produs, indiferent dacă vânzările respective sunt sau nu profitabile, dacă volumul vândut la un preț net de vânzare care este egal sau mai mare decât costul de producție calculat reprezintă mai mult de 80 % din volumul total de vânzări pentru tipul respectiv și dacă prețul de vânzare mediu ponderat al tipului de produs respectiv este mai mare sau egal cu costul de producție unitar. Analiza a indicat că, practic, toate vânzările au fost profitabile, cu excepția celor șase tipuri de produse care reprezintă mai puțin de 0,01 % din volumul total al vânzărilor din Turcia.

(45)

În cele din urmă, Comisia a identificat tipurile de produse exportate din RPC în Uniune și care nu au fost vândute pe piața internă din Turcia și a construit valoarea normală pe baza articolului 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază. Pentru a construi valoarea normală pentru aceste tipuri de produse, Comisia a utilizat costul mediu de producție al celor mai apropiate tipuri de produse fabricate de producătorul din țara analogă și a adăugat o sumă rezonabilă pentru costuri de vânzare, cheltuieli administrative și alte costuri generale („costuri VAG”), precum și un profit care corespunde mediei ponderate a profiturilor realizate de producătorii din țara analogă din vânzările produsului similar pe piața internă, în cadrul unor operațiuni comerciale normale în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(46)

Cele patru grupuri de producători-exportatori incluși în eșantion au exportat în Uniune fie direct către clienți independenți, fie prin intermediul unor societăți afiliate care acționează în calitate de operatori comerciali.

(47)

În cazul în care producătorii-exportatori (11) au exportat produsul în cauză direct către clienți independenți din Uniune, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau cel de plătit pentru produsul în cauză în momentul vânzării la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(48)

În cazul în care producătorii-exportatori au exportat produsul în cauză către Uniune prin intermediul societăților afiliate (12), prețul de export a fost construit pe baza prețului cu care produsele importate sunt revândute pentru prima oară unui cumpărător independent, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. Prin urmare, prețul a fost ajustat prin deducerea costurilor VAG ale operatorului economic afiliat și a unei marje de profit rezonabile.

(49)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion pe o bază franco fabrică. În cazurile justificate de necesitatea de a asigura o comparație echitabilă, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectau prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.

(50)

În ceea ce privește prețurile interne ale producătorilor din țara analogă, s-au efectuat ajustări pentru costurile interne de transport, costurile de credit, costurile de manipulare, costurile de ambalare și comisioane. În ceea ce privește prețurile de export practicate de producătorii-exportatori incluși în eșantion, s-au efectuat ajustări pentru costurile de transport, de asigurare, de manipulare, de credit, taxele bancare, costurile de ambalare, taxele de import, taxele vamale și comisioane.

(51)

Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar din țara analogă cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză pentru fiecare grup cooperant inclus în eșantion, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(52)

Astfel, marjele de dumping medii ponderate, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt următoarele:

(53)

Comisia a constatat că producătorii-exportatori chinezi au continuat să exporte roți din aluminiu către Uniune (deși într-un volum mai mic decât în cursul anchetei inițiale) la prețuri de dumping în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(54)

Comisia a analizat în continuare dacă ar exista probabilitatea continuării dumpingului în eventualitatea expirării măsurilor. În acest sens, Comisia a analizat capacitatea de producție și capacitatea neutilizată a Chinei, comportamentul exportatorilor chinezi pe alte piețe, situația de pe piața internă a Chinei și atractivitatea pieței Uniunii.

(55)

În Raportul privind situația industriei chineze și mondiale a roților pentru autovehicule pentru perioada 2012-2013, la sfârșitul anului 2012 s-a estimat o capacitate totală a producției de roți din aluminiu disponibile în China de 180 de milioane de unități, cu vânzări de doar 120 de milioane de unități și o capacitate neutilizată de 60 de milioane de roți (13).

(56)

Capacitatea de producție totală declarată a celor 21 de producători-exportatori chinezi cooperanți se ridică la 91 804 845 de unități, iar aceștia au declarat, în medie, o rată de utilizare a capacității de 87 %, ceea ce înseamnă o capacitate neutilizată de aproximativ 12 milioane de unități.

(57)

Totuși, aceste cifre reprezintă doar o parte din capacitatea totală de producție și din capacitatea neutilizată din RPC. În plus față de cele 21 de societăți cooperante, ancheta a mai identificat cel puțin 67 (14) – dar, potrivit unor surse, cel mai probabil, câteva sute (15) – de alți producători de roți din aluminiu care desfășoară activități în China. Pentru 28 dintre aceste societăți, Comisia a obținut unele informații accesibile publicului cu privire la capacitatea de producție a acestora (16). Pentru celelalte 39 de societăți rămase, nu există informații accesibile publicului, dar rezultatele anchetei sugerează că acestea au o capacitate care variază între 300 000 și 6 milioane de unități/an (17).

(58)

Capacitatea de producție medie a celor 21 de societăți cooperante este de peste 4,3 milioane de unități/an. Capacitatea de producție medie a altor 28 de societăți pentru care există informații accesibile publicului este de 1,8 milioane de unități/an. Folosind această medie de 1,8 milioane pentru restul de 39 de societăți, Comisia a obținut o capacitate de producție suplimentară de 121 de milioane de unități. Având în vedere faptul că aceste societăți nu au cooperat în cadrul anchetei, capacitățile lor neutilizate nu sunt cunoscute. Pe baza celor mai bune date disponibile și luând în calcul rata de utilizare a capacității de 70 % menționată în Raportul privind situația industriei chineze și mondiale a roților pentru autovehicule pentru perioada 2012-2013 (18), Comisia a obținut o capacitate neutilizată suplimentară de 36 de milioane de unități. Adunând 12 milioane la 36 de milioane de unități, Comisia a constatat că RPC are o capacitate de producție anuală neutilizată de roți din aluminiu de cel puțin 48 de milioane de unități.

(59)

O parte interesată a susținut că capacitatea de producție a Chinei este utilizată în întregime. În declarațiile lor, părțile au făcut referire la răspunsurile la chestionare ale celor trei grupuri de producători-exportatori incluși în eșantion, precum și la o prezentare făcută de CCCME. Potrivit părților interesate, acest fapt demonstrează că nu există capacități libere în RPC.

(60)

Ca răspuns la această afirmație, trebuie remarcat faptul că datele din răspunsurile la chestionar (astfel cum au fost modificate în urma verificării) au fost luate în considerare în mod corespunzător la stabilirea capacităților neutilizate disponibile. Datele furnizate de grupurile incluse în eșantion, după cum se explică deja în considerentul 57 de mai sus, reprezintă doar o parte din capacitățile de producție de la nivel național. Prin urmare, capacitatea totală și ratele de utilizare a capacității pentru întreaga RPC au fost stabilite pe baza datelor disponibile, astfel cum s-a descris în considerentul 57 de mai sus. Cifrele din prezentarea CCCME sunt nefondate, citând ca sursă numai „China Association of Automobile Manufacturers” (Asociația constructorilor chinezi de automobile), fără nicio trimitere specifică la informații disponibile public. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(61)

În urma comunicării informațiilor, această parte interesată a susținut că Comisia a exagerat capacitatea de producție de roți din aluminiu a Chinei, subestimând, în același timp, ratele de utilizare a capacității. În special, partea interesată a susținut că, având în vedere gradul ridicat de cooperare din partea industriei chineze și eșantionarea aplicată producătorilor-exportatori cooperanți, Comisia ar fi trebuit să se bazeze în mod exclusiv pe datele furnizate de către producătorii-exportatori cooperanți și de CCCME la stabilirea volumului de producție și a capacităților neutilizate în RPC. În plus, Comisia ar fi trebuit să extrapoleze constatările referitoare la societățile incluse în eșantion și, prin urmare, să fi utilizat rata de utilizare a capacității de 99 % pentru segmentul OEM și rata de utilizare a capacității de 90 % pentru industria de roți de aluminiu din China în ansamblul său. În plus, o altă parte interesată a solicitat Comisiei să clarifice modul în care a evaluat capacitatea neutilizată din segmentul OEM în mod specific.

(62)

În plus, o parte interesată a susținut că, pentru stabilirea producției de roți de aluminiu la nivel național din China, Comisia ar fi trebuit să utilizeze informațiile furnizate de CCCME (175 de milioane de unități), ceea ce corespunde celor 180 de milioane de unități estimate în raportul privind situația industriei la care se face referire în considerentul 55. De asemenea, partea interesată a susținut că Comisia nu a invitat niciodată CCCME să furnizeze clarificări suplimentare cu privire la informațiile pe care le-a furnizat în ceea ce privește capacitatea de producție și ratele de utilizare a acesteia.

(63)

Aceeași parte interesată a susținut, de asemenea, că informațiile disponibile public privind capacitatea pentru o parte din societățile care nu au cooperat identificate de Comisie nu erau fiabile. În plus, partea interesată a contestat, de asemenea, raționamentul de a presupune o capacitate de 1,8 milioane de unități pentru acele companii necooperante pentru care nu existau informații disponibile. Și, în cele din urmă, partea interesată a susținut, de asemenea, că rata de utilizare a capacității de producție de 70 % utilizată pentru a estima capacitatea lor liberă este nefondată și prea amplă pentru a fi relevantă pentru piața Uniunii.

(64)

Ca răspuns la aceste afirmații, Comisia a arătat că s-a bazat pe date verificate provenite de la producători-exportatori incluși în eșantion, precum și pe datele declarate de societățile care au cooperat. Astfel cum se menționează în considerentul 56 de mai sus, Comisia a calculat capacitatea neutilizată a societăților cooperante, pe baza datelor furnizate de acestea și a ajuns la 12 milioane de unități în ceea ce privește capacitatea de producție neutilizată și la 87 % în ceea ce privește rata de utilizare a capacității (19). În mod similar, a fost utilizat și volumul de producție declarat de societățile cooperante, și anume, 91 804 845 de unități.

(65)

În același timp, s-a arătat deja la considerentul 57 de mai sus, că aceste cifre reprezintă doar o parte din producția totală și din capacitatea neutilizată a RPC. Volumul producției agregate ale celor patru grupuri incluse în eșantion reprezintă numai 33 % din volumul total estimat al producției din RPC (20). Din acest motiv și pentru a avea o imagine completă a situației, Comisia a trebuit să analizeze informațiile disponibile privind RPC în ansamblul său. În acest sens, se remarcă faptul că, contrar afirmației părții interesate, CCCME a fost informată că datele sale privind capacitatea de producție și rata de utilizare a capacității din China nu au putut fi luate în considerare din cauza faptului că nu au fost susținute prin niciun element de probă. CCCME a beneficiat de posibilitatea de a furniza elemente de probă, lucru pe care, cu toate acestea, nu a reușit să-l facă. Prin urmare, se menține concluzia că datele furnizate de CCCME privind capacitatea de producție și ratele de utilizare a capacității din China nu pot fi utilizate.

(66)

Cererea de a utiliza ratele de utilizare a capacității constatate la cele patru grupuri incluse în eșantion pentru numeroasele societăți necooperante nu poate fi nici ea acceptată. În primul rând, este rezonabil să se presupună că grupurile mai mari de producători (din care este compus eșantionul) operează cu rate de utilizare a capacității considerabil mai ridicate decât producătorii mai mici care alcătuiesc majoritatea societăților care nu au cooperat (21). În al doilea rând, ratele de utilizare a capacității constatate la cele patru grupuri incluse în eșantion în 2012 (89 %) au depășit considerabil estimările la nivel național date de Raportul pe 2012-2013 privind situația industriei chineze și mondiale a roților pentru autovehicule pentru aceeași perioadă (și anume, 70 %). Discrepanța dintre cele două cifre arată că datele celor patru grupuri incluse în eșantion – deși acceptate și utilizate pentru concluziile de la nivelul societății lor – nu pot fi considerate reprezentative pentru restul RPC.

(67)

Ca răspuns la afirmația de la considerentul 61, se clarifică faptul că capacitatea de producție și ratele de utilizare a capacității nu pot fi stabilite în mod separat pentru segmentul OEM și segmentul AM. Roțile OEM și roțile AM sunt adesea produse de aceiași producători și pot fi produse cu aceleași echipamente, făcând astfel imposibilă separarea cifrelor relevante. Acest lucru a fost confirmat, de asemenea, în cadrul anchetei inițiale, în care atât capacitatea de producție, cât și gradul de utilizare a capacității de producție au fost stabilite fără a fi separate în două segmente (22).

(68)

Comisia a analizat cu atenție argumentele și elementele de probă furnizate cu privire la informațiile puse la dispoziția publicului privind capacitatea societăților necooperante identificate. Prin urmare, argumentul părții interesate a fost acceptat pentru 11 societăți (23). În consecință, capacitatea de producție medie a celor 31 de societăți din prezent pentru care există informații disponibile public este de 1,67 milioane de unități/an. Extrapolând această medie pentru restul de 28 de societăți, capacitatea totală estimată a societăților care nu au cooperat s-a ridicat la 98,4 milioane de unități. Adunând această cifră la capacitatea de producție a societăților cooperante (91,8 milioane), producția chineză anuală este de cel puțin 190 de milioane de unități. Rezultatele sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabelul 1

(69)

Cu toate acestea, este important de remarcat faptul că lista societăților identificate care nu au cooperat nu poate fi considerată exhaustivă. Astfel cum s-a menționat în considerentul 57, conform surselor publice, există aproximativ 110 IMM-uri producătoare de roți care sunt orientate spre export, ceea ce înseamnă că există și alți producători care aprovizionează numai piața internă. Unii dintre aceștia sunt, desigur, producători mici, la scară redusă, care sunt dificil de identificat. Dar chiar și așa, este clar că cifra de 190,2 milioane de unități este doar cea mai scăzută estimare a capacității anuale de producție care se găsește în prezent în RPC.

(70)

În ceea ce privește a doua afirmație din considerentul 63, Comisia remarcă faptul că, prin modificarea nivelului mediu al producției pe baza informațiilor furnizate de partea interesată, observația cu privire la fiabilitatea sursei utilizate anterior de către Comisie nu mai este relevantă. În plus, este important să se sublinieze că Comisia a adoptat o abordare prudentă prin aplicarea nivelului mediu de capacitate constatat la 31 de societăți pentru a estima capacitățile de producție probabile ale acestora fără informații disponibile public, spre deosebire de extrapolarea capacității de producție medie ale celor 21 de societăți cooperante (4,3 milioane) sau capacitatea medie a celor patru grupuri incluse în eșantion (peste 15 milioane).

(71)

În cele din urmă, observația părții interesate privind fiabilitatea estimării unei utilizări a capacității de 70 % pentru societățile necooperante a fost deja abordată în considerentele 66 și 67 de mai sus. În plus, în ceea ce privește Raportul privind situația industriei chineze și mondiale a roților pentru autovehicule pentru perioada 2012-2013, sursa ratei de utilizare de 70 %, se observă că, deși Comisia nu are acces la raportul complet, rezumatul acestuia, care conține informațiile necesare, este pus la dispoziția publicului. Raportul a fost publicat de o organizație de cercetare denumită „Research in China” (24). Afirmația părții respective se respinge.

(72)

Prin urmare, în conformitate cu metodologia descrisă în considerentul (58) de mai sus, capacitatea neutilizată disponibilă din China este estimată la aproximativ 42 de milioane de unități anual.

(73)

Cu o altă abordare se obține o estimare chiar mai mare privind capacitatea neutilizată. Scăzând din producția totală estimată a Chinei [190 de milioane (25)] în perioada anchetei de reexaminare volumul estimat al vânzărilor de pe piața internă pentru anul 2015 [aproximativ 57 de milioane de unități (26)] și exporturile globale ale RPC [estimate la 73,5 milioane de unități (27)] în perioada anchetei de reexaminare, rămân stocuri și o capacitate neutilizată, considerate împreună, de aproximativ 60 de milioane de unități (28).

(74)

În lipsa altor observații, Comisia a concluzionat că RPC are o capacitate neutilizată anuală cuprinsă între 42 de milioane de unități și 60 de milioane de unități. Chiar și estimarea mai scăzută corespunde unui procent de 84 % din întreaga producție a Uniunii (50,5 milioane de unități în cursul perioadei anchetei de reexaminare) și reprezintă 60 % din consumul Uniunii (70 de milioane în cursul perioadei anchetei de reexaminare), o cantitate considerată a fi semnificativă.

(75)

RPC exportă cantități semnificative de roți din aluminiu către alte țări terțe decât cele din Uniune, în special către SUA, Japonia, Mexic, Canada și India (29). Același lucru se aplică și celor patru grupuri cooperante. Volumul exporturilor acestora către piețele menționate acoperă aproape 89 % din totalul vânzărilor acestora la export către țări terțe în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(76)

Comisia a comparat prețul mediu practicat de cele patru grupuri de societăți cooperante pe piețele din țările terțe în cursul perioadei anchetei de reexaminare cu prețurile de export din aceeași perioadă pe piața Uniunii pentru fiecare tip de produs, deducând taxele antidumping datorate în mod normal. Comparația a avut ca rezultat o imagine de ansamblu contrastantă în funcție de piața analizată.

(77)

Situația existentă pe piața din SUA (care acoperă aproximativ 51 % din totalul vânzărilor la export către țări terțe ale celor patru grupuri incluse în eșantion în cursul perioadei anchetei de reexaminare) arată că aproximativ jumătate dintre tipurile de produse, reprezentând aproximativ 25 % din vânzările în SUA, erau mai scumpe pe piața SUA, iar cealaltă jumătate pe piața Uniunii (30). Aceasta arată că anumite volume de export destinate în prezent pieței din SUA (31) (cele pentru care prețurile sunt mai mici decât prețurile de pe piața Uniunii) s-ar putea reorienta către Uniune în eventualitatea permiterii expirării măsurilor.

(78)

În cazul prețurilor de export din RPC către Canada, India, Japonia și Mexic (care acoperă împreună aproximativ 40 % din totalul exporturilor realizate de cele patru grupuri chineze incluse în eșantion în cursul perioadei anchetei de reexaminare), prețurile de vânzare medii au fost mai mici pentru tipurile de produse care reprezintă în jur de 22 % din cantitatea totală exportată către aceste țări decât prețurile lor de vânzare către Uniune (32). Acest lucru indică, de asemenea, o posibilă reorientare a exporturilor chineze către Uniune, în cazul în care măsurile ar expira. Reorientarea din India este foarte probabilă, având în vedere că această țară a introdus măsuri antidumping definitive în mai 2015, adică la mijlocul perioadei anchetei de reexaminare.

(79)

O parte interesată a susținut că atractivitatea limitată a pieței Uniunii nu sprijină o probabilitate ca importurile din China să fie redirecționate în cazul în care măsurile sunt abrogate. Partea interesată a furnizat o comparație între prețurile medii ale vânzărilor la export către Uniune și prețurile de export medii practicate față de restul lumii în ceea ce privește două grupuri incluse în eșantion, ceea ce demonstrează că prețurile sunt mai ridicate în restul lumii. În plus, pentru unul dintre grupurile incluse în eșantion, partea interesată a furnizat o comparație a prețurilor de export între UE și restul lumii pentru 15 tipuri de produse.

(80)

Ca răspuns la această afirmație, este important să se observe faptul că o comparație între nivelurile prețurilor medii nu ia în calcul diferențele de preț între tipurile de produse. RPC exportă, într-adevăr, roți mai mari către principala sa destinație de export, SUA. În plus, totalizarea vânzărilor din restul lumii este, de asemenea, eronată, deoarece combină rezultatele diferitelor destinații de export. Același lucru este valabil pentru comparația bazată pe tipuri de produse specifice realizată pentru unul din cele patru grupuri de producători-exportatori incluși în eșantion.

(81)

Pe de altă parte, comparația efectuată de Comisie se bazează pe date verificate provenite de la toate cele patru grupuri de producători-exportatori incluși în eșantion. Această comparație se realizează la nivel de tip de produs și în mod separat pentru diferitele destinații de pe piață. Din aceste motive, metodologia aplicată de către Comisie, astfel cum se explică în considerentele 76-78 este considerată a fi mai fiabilă și mai precisă. Prin urmare, afirmația părților interesate a fost respinsă.

(82)

În urma comunicării informațiilor, o parte interesată a susținut că Comisia a subliniat în mod nerezonabil atractivitatea pieței Uniunii în comparație cu alte destinații de export. În special, această parte interesată a susținut că comparația în funcție de tip efectuată de Comisie ascunde că, de fapt, numai aproximativ 25 % din vânzările grupurilor incluse în eșantion către SUA sunt mai ieftine decât prețul de vânzare în Uniune, pentru aceleași tipuri de produse. Partea interesată a susținut că vânzările la export către Statele Unite (sau, de altfel, orice altă țară) trebuie să fie analizate în ansamblu, adică toate tipurile de produse să fie grupate împreună. Aceasta se datorează faptului că producătorii chinezi oferă o varietate de tipuri de roți de aluminiu pentru a se asigura de fidelitatea clienților. Urmând raționamentul părții interesate, faptul că un anumit tip de roți de aluminiu sunt transportate din China către SUA la prețuri mai mici decât către UE nu înseamnă că acesta va fi redirecționat, în măsura în care furnizorii din China trebuie să ofere un „o gamă completă de produse pentru toate destinațiile lor de export” și, prin urmare, o astfel de redirecționare ar întrerupe lanțuri de aprovizionare fiabile.

(83)

În plus, partea interesată a furnizat comparații de preț prin gruparea tuturor vânzările defalcate pe destinație, indicând sumele negative (adică prețurile către piețele altor țări terțe erau mai mari decât cele practicate pe piața Uniunii) pentru toate piețele cu excepția Japoniei. În sfârșit, partea interesată a afirmat că, pentru analiza piețelor din Canada, India, Japonia și Mexic, Comisia a adoptat un mod de abordare diferit prin fuzionarea volumelor de vânzări pentru cele patru destinații fără nicio explicație. Ca urmare, partea interesată a susținut că dezvăluirea faptelor și a considerațiilor pe baza cărora Comisia intenționa să instituie măsuri antidumping nu a permis părților interesate să înțeleagă raționamentul Comisiei în ceea ce privește comparația dintre prețurile sale de export către Uniune și către piețele altor țări terțe, încălcând astfel articolul 20 din regulamentul de bază.

(84)

Ca răspuns la aceste afirmații, Comisia remarcă faptul că comparația în funcție de tip aplicată nu a ascuns volumul tranzacțiilor efectuate. În plus, procentajul volumului vânzărilor în cauză către SUA a fost comunicat părților și a fost utilizat pentru cuantificarea volumului probabil al redirecționării din totalul exporturilor chineze către SUA. Prin urmare, afirmația părții interesate potrivit căreia comparația în funcție de tip ascunde și/sau nu ia în considerare efectul volumului vânzărilor este respinsă. O altă afirmație a părții interesate, și anume că profitul global al tuturor tranzacțiilor către o piață de export este determinant și nu compararea prețurilor pe tipuri de produse, nu este nici dovedită și nici confirmată de constatările anchetei. În cursul anchetei, Comisia a constatat că, de regulă, atât pentru producătorii-exportatori chinezi, cât și pentru producătorii din Uniune, ofertele sunt redactate și contractele sunt încheiate pe tipuri de produse specifice, și nu pentru un grup de produse. Pe baza celor de mai sus, Comisia susține că comparația în funcție de tip a prețurilor de vânzare practicate de societățile chineze către piețele de export din țările terțe în raport cu vânzările din China către piața Uniunii este o indicație fiabilă cu privire la atractivitatea pieței Uniunii.

(85)

Contrar celor susținute de partea interesată, analiza celor patru destinații de export, și anume Canada, India, Japonia și Mexic nu a fost efectuată agregat de către Comisie. Toate destinațiile de export au fost analizate separat și numai volumul probabil disponibil pentru redirecționare din fiecare țară a fost însumat (33). Prin urmare, afirmația părții interesate este respinsă.

(86)

O parte interesată a susținut că roțile OEM sunt semnificativ mai scumpe decât roțile AM și, prin urmare, Comisia a comis o eroare atunci când s-a bazat pe prețurile AM pentru a arăta că producătorii-exportatori chinezi vor redirecționa roți de aluminiu către piața Uniunii.

(87)

Se clarifică faptul că, în mod contrar afirmației părții, Comisia nu s-a întemeiat numai pe vânzările AM pentru compararea prețurilor, ci pe toate vânzările raportate, din care segmentul AM a reprezentat doar aproximativ 20 %. Prin urmare, această afirmație este respinsă.

(88)

În absența oricăror alte observații, se mențin concluziile privind analiza exporturilor către țări terțe ale celor patru grupuri incluse în eșantion, astfel cum se explică în considerentele 75-78. Ca urmare, reorientarea probabilă a unei părți din exporturile chinezești destinate în prezent Statelor Unite, Canadei, Mexicului, Japoniei și Indiei către piața Uniunii (estimate la 13,7 milioane de unități) (34) se confirmă.

(89)

Având în vedere volumul semnificativ al vânzărilor pe piața internă, a fost analizată și situația pieței interne chineze. Informațiile disponibile indică faptul că piața automobilelor din China a crescut și se preconizează să crească până în 2020 cu o rată medie anuală de 8 % (35). Având în vedere legătura strânsă dintre piața autovehiculelor și piața roților pentru autovehicule, se poate presupune aceeași rată de creștere și pentru aceasta din urmă. Această creștere determină sporirea capacității de absorbție a pieței interne chineze. Totuși, această creștere a cererii nu este de natură să absoarbă capacitățile neutilizate disponibile. În ultimii ani, RPC a investit foarte mult în producția de roți. Numai cele patru grupuri incluse în eșantion și-au sporit capacitatea generală cu aproximativ 16 milioane de unități în cursul perioadei examinate, ceea ce este în concordanță cu creșterea cererii.

(90)

Nivelul mediu al prețurilor practicate de cele patru grupuri incluse în eșantion pe piața internă chineză (aproximativ 35 EUR) este considerabil mai mic decât prețul mediu de vânzare către Uniune (46,2 EUR). Chiar dacă o parte a diferenței de preț poate fi explicată prin diferitele tipuri de produse și cerințe, această diferență semnificativă dintre prețuri implică faptul că piața Uniunii ar deveni chiar și mai atractivă în comparație cu piața internă chineză în cazul în care măsurile ar fi abrogate. De asemenea, este important de remarcat faptul că principalii exportatori au stabilit deja relații de afaceri în Uniune, ceea ce înseamnă că este posibilă o creștere rapidă a cantităților exportate în eventualitatea modificării nivelurilor taxelor actuale.

(91)

Concluzia analizei vânzărilor pe piața internă și a condițiilor de piață din RPC este, prin urmare, că, în primul rând, piața internă nu poate absorbi capacitățile neutilizate și, în al doilea rând, că, din cauza diferențelor de preț semnificative, este probabilă reorientarea vânzărilor de pe piața internă către Uniune.

(92)

Pe baza tuturor celor de mai sus, Comisia a concluzionat că, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, riscul de reorientare a unor volume semnificative de export și de vânzări de pe piața internă către Uniune la prețuri de dumping este real.

(93)

În urma comunicării informațiilor, o parte interesată a susținut că, întrucât capacitatea de producție estimată și ratele de utilizare sunt eronate, concluzia potrivit căreia creșterea estimată a cererii de roți de aluminiu pe piața internă chineză nu va absorbi, foarte probabil, capacitatea neutilizată disponibilă nu este corectă. De asemenea, partea interesată a contestat fiabilitatea comparației prețurilor medii, dat fiind faptul că însăși Comisia ar fi constatat că o comparație a prețurilor medii nu ia în calcul diferențele de preț între tipurile de produse.

(94)

Observațiile cu privire la capacitatea de producție și nivelul de utilizare a capacității au fost abordate în secțiunea 3.1 și 3.2 de mai sus. Cifrele, astfel cum au fost confirmate în urma analizei observațiilor, nu au fost modificate astfel încât să poată altera concluzia la care s-a ajuns în considerentul 89 de mai sus.

(95)

Faptul că o comparație a prețurilor medii este mai puțin fiabilă decât comparația la nivel de tip de produs nu schimbă concluzia că diferența dintre nivelurile de preț rămâne totuși semnificativă. Acest lucru, în paralel cu dimensiunea semnificativă a pieței interne, indică într-adevăr probabilitatea ca anumite vânzări să fie reorientate către piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, chiar și în cazul în care, pe baza informațiilor disponibile, acestea nu pot fi calculate cu precizie. Prin urmare, observațiile furnizate, nu contrazic concluziile la care s-a ajuns, care sunt, prin urmare, confirmate.

(96)

S-a dovedit că toți cei patru producători-exportatori chinezi incluși în eșantion au practicat dumpingul în cursul perioadei anchetei de reexaminare. În plus, având în vedere capacitățile neutilizate semnificative constatate în RPC, precum și atractivitatea pieței Uniunii în comparație cu unele dintre piețele terțe și cu piața internă, se consideră că producătorii-exportatori chinezi ar putea să (re)intre pe piața Uniunii cu cantități semnificative de roți din aluminiu la prețuri de dumping în cazul în care ar fi permisă expirarea acestor măsuri.

(97)

Industria Uniunii nu a suferit schimbări structurale majore de la ancheta inițială. Produsul similar a fost fabricat de aproximativ 50 de producători cunoscuți din Uniune pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare. Aceștia constituie „industria din Uniune” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(98)

Producția totală a Uniunii în cursul perioadei anchetei de reexaminare a fost estimată la 50,5 milioane de unități. Societățile care au sprijinit cererea de reexaminare au reprezentat peste 85 % din producția totală a Uniunii în cursul PAR. Astfel cum se menționează la considerentul 17, producătorii din Uniune care au fost selectați în eșantion au reprezentat peste 30 % din producția totală a Uniunii de produs similar.

(99)

Producția totală a Uniunii a fost stabilită pe baza tuturor informațiilor disponibile, inclusiv a informațiilor furnizate în cererea de reexaminare, a datelor colectate de la toți producătorii cunoscuți din Uniune înainte și după deschiderea anchetei și a informațiilor obținute de la producătorii incluși în eșantion. Aceste informații au permis confirmarea existenței și a nivelului de producție a acelor producători care nu au cooperat în cadrul anchetei.

(100)

La fel ca în ancheta inițială și după cum s-a menționat în considerentul 28, produsul a fost vândut prin intermediul a două canale de distribuție, și anume către segmentul OEM și către segmentul AM.

(101)

Unele părți interesate au reiterat afirmațiile formulate în cadrul anchetei inițiale, și anume că analiza prejudiciului ar trebui să facă distincție între roțile din aluminiu pentru segmentul OEM, pe de o parte, și roțile din aluminiu pentru segmentul AM, pe de altă parte. Aceste afirmații s-au bazat pe faptul că, la momentul anchetei inițiale, importurile chineze se făceau în special către segmentul AM, în timp ce industria din Uniune era, în principal, predominantă în segmentul OEM.

(102)

Ancheta a stabilit că, astfel cum s-a explicat în considerentele 113 și 114, de la ancheta inițială, producătorii-exportatori chinezi par să fi trecut de la segmentul AM la segmentul OEM. Prin urmare, o analiză separată privind impactul importurilor din China asupra situației industriei din Uniune pe fiecare segment nu mai era necesară.

(103)

Cu toate acestea, în conformitate cu ancheta inițială, și pentru a avea o imagine cât mai completă a situației industriei din Uniune în cursul PAR, anumiți indicatori de prejudiciu au fost, de asemenea, analizați separat, pe baza informațiilor disponibile; diferitele segmente au fost, de asemenea, luate în considerare în cadrul analizei probabilității reapariției prejudiciului.

(104)

În legătură cu afirmația menționată la considerentul 101, o parte interesată a adăugat că ar trebui să existe o diferențiere între segmente în funcție de tipul de clienți, susținând că clienții din segmentul OEM cumpără un tip diferit de produs, și anume, așa-numitele „roți de automobile de marcă”, decât cei din segmentul AM, în care consumatorii ar cumpăra așa-numitele „roți de la producători de roți de marcă”. Potrivit acestei părți, faptul că roțile sunt folosite pentru montaj în vehicule noi (OEM) sau sunt vândute separat pentru a înlocui roțile originale (AM) este mai puțin important.

(105)

Cererea acestei părți s-a bazat pe presupunerea inexactă că Comisia ar clasifica „roțile de automobile de marcă” vândute prin intermediul canalelor de distribuție ale constructorilor de automobile sau ale concesionarilor acestora ca vânzări în segmentul AM. Cu toate acestea, Comisia a luat în considerare toate „roțile de automobile de marcă”, indiferent dacă ele au fost utilizate pentru montare pe vehicule noi sau vândute separat ca vânzări către segmentul OEM, ceea ce era în concordanță cu afirmația părții.

(106)

În cursul perioadei examinate, consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii

(107)

Consumul la nivelul Uniunii a fost stabilit prin adăugarea importurilor din China și din alte țări terțe, conform datelor Eurostat, la vânzările producătorilor din Uniune pe piața Uniunii. Vânzările industriei din Uniune pe piața Uniunii au fost obținute din cererea de reexaminare și ajustate pe baza datelor furnizate în răspunsurile producătorilor din Uniune incluși în eșantion în cursul PAR.

(108)

Consumul din Uniune a continuat să crească pe parcursul perioadei examinate și în ansamblu cu 18 %, și anume, de la 59,3 milioane de unități în 2012 la 70,0 milioane de unități în cursul PAR. Această creștere a consumului reflectă creșterea producției de autovehicule în Uniune și rata de penetrare crescută a roților din aluminiu la mașinile noi. Tendința de creștere a consumului, reprezintă o schimbare semnificativă în comparație cu tendința observată în cursul anchetei inițiale, atunci când consumul a scăzut cu 16 % între 2006 și perioada de anchetă („PA”) a anchetei inițiale, și anume de la 58,6 milioane de unități la 49,5 milioane de unități.

(109)

Consumul la nivelul Uniunii a fost, de asemenea, analizat cu o diferențiere între segmentele OEM și AM. Volumele și cotele de piață au fost estimate pe baza informațiilor furnizate de producătorii-exportatori incluși în eșantion, producătorii din țara analogă care au cooperat, producătorii din Uniune incluși în eșantion și pe baza cererii. Tabelul de mai jos prezintă evoluția consumului pentru fiecare segment în cursul PAR în comparație cu PA a anchetei inițiale.

Tabelul 3

Consumul în funcție de segmentul OEM și AM

(110)

Începând cu PA a anchetei inițiale, consumul din segmentul OEM a crescut cu 88 %, respectiv de la aproximativ 35 de milioane de unități la aproximativ 65 de milioane de unități, în timp ce consumul în segmentul AM a scăzut cu aproximativ 70 %, de la aproximativ 15 milioane de unități la aproximativ 5 milioane de unități în cursul PAR. Acest lucru arată că creșterea generală a consumului începând cu perioada de anchetă a anchetei inițiale a fost datorată integral creșterii consumului în segmentul OEM, în timp ce consumul în segmentul AM a scăzut în mod semnificativ începând cu PA a anchetei inițiale. Astfel, deși segmentul OEM a fost deja predominant în cursul PA a anchetei inițiale, a căpătat o importanță crescută și a reprezentat 93 % din consumul total în cursul PAR, în timp ce segmentul AM a reprezentat 7 % din consumul total, în comparație cu 29 % în PA a anchetei inițiale.

(111)

Este de remarcat faptul că segmentul OEM este, în general, mai competitiv, deoarece vânzările au fost efectuate în cadrul unei piețe de mai mari dimensiuni, cu mai mulți actori și cu un număr mai mare de furnizori aflați în concurență. Prezența în acest segment are, de asemenea, un caracter mai durabil. Ancheta a arătat că operatorii care au fost în măsură să avanseze în segmentul OEM tind să rămână în acest sector și nu se vor orienta cu ușurință către segmentul AM. Acest lucru se datorează cerințelor exacte și stricte ale clienților din segmentul OEM, nu numai în ceea ce privește concepția și calitatea roților de aluminiu, dar și în ceea ce privește calitatea proceselor și calificările care le permit să funcționeze ca furnizori de încredere. Produsele sunt cumpărate, în general, numai după o fază de testare și de audit al proceselor, iar apoi relația contractuală între cumpărător și vânzător poate dura timp de mai mulți ani. În același timp, ar trebui subliniat că, de obicei, fiecare utilizator OEM are mai mulți furnizori pe care i-a aprobat și, prin urmare, poate trece relativ ușor de la unul la altul, dacă unul dintre ei devine mai competitiv în practicile sale tarifare.

(112)

Volumul importurilor din RPC a scăzut de la 3,3 milioane de unități în 2012 la 2,2 milioane de unități în cursul PAR, adică cu 34 %, cu o scădere corespunzătoare a cotei de piață de la 5,7 % la 3,2 %, respectiv o scădere de 2,5 puncte procentuale în cursul perioadei examinate. Deși volumul importurilor și cota de piață din China au scăzut, producătorii-exportatori chinezi au reușit totuși să mențină o cotă de piață care nu poate fi neglijată în pofida măsurilor în vigoare. Comisia ia act de faptul că anumite importuri din China (variind între 21 % și 28 % în cursul perioadei examinate) au profitat de regimul de perfecționare activă și nu au făcut obiectul taxelor antidumping.

(113)

În plus, evoluția volumului și a cotei de piață a importurilor din China a fost estimată cu o separare între segmentele OEM și AM pentru PAR în comparație cu PA a anchetei inițiale, astfel cum se arată în tabelul de mai jos:

Tabelul 5

Importuri din China și cotele de piață deținute de segmentul OEM și de segmentul AM

(114)

Dezvoltarea volumelor importurilor din China defalcate pe segmente a urmat tendința generală spre un consum sporit în mod semnificativ în segmentul OEM prezentat în considerentele 109-111. În pofida scăderii generale a importurilor de roți din aluminiu din China (a se vedea tabelul 3), producătorii-exportatori chinezi au crescut volumele lor de importuri în segmentul OEM. Mai concret, volumul importurilor în segmentul OEM a crescut de la 1 183 de milioane de unități în cursul PA a anchetei inițiale la 1 606 milioane de unități în cursul PAR, adică, producătorii-exportatori chinezi au reușit să-și crească importurile cu 0,4 milioane de unități, ceea ce reprezintă o creștere de 63 % în comparație cu PA a anchetei inițiale.

(115)

În ansamblu, importurile din China către segmentul OEM au reprezentat 72 % din totalitatea importurilor în cursul PAR, în timp ce în cursul PA a anchetei inițiale, situația s-a inversat și importurile chineze în segmentul OEM au reprezentat doar 19 % din totalul importurilor în Uniune.

(116)

În ciuda creșterii volumului vânzărilor în segmentul OEM, cota de piață în acest segment de piață a scăzut cu 0,9 puncte procentuale, ca urmare a unei creșteri a consumului în acest segment. Cota de piață a importurilor din China în consumul total a rămas stabilă, ceea ce se datorează, de asemenea, unei creșteri a consumului global.

(117)

Din cele de mai sus rezultă că scăderea globală a volumelor de import din China se datorează exclusiv unei scăderi a importurilor către segmentul AM. Într-adevăr, în cazul acestui segment, importurile din China au scăzut semnificativ, cu aproape 90 %, ceea ce a condus la o scădere a cotei de piață în consumul AM de la 34 % în cursul PA a anchetei inițiale la 13 % în cursul PAR din actuala reexaminare. În ansamblu, cota de piață a importurilor destinate segmentului AM din consumul total a scăzut de la 10,0 % în cursul PA a anchetei inițiale la 0,9 % în cursul PAR din actuala reexaminare.

(118)

Această orientare a producătorilor-exportatori chinezi de la segmentul AM către segmentul OEM a început deja în cursul ultimilor doi ani din ancheta inițială [și anume, în 2008 și în cursul PA, a se vedea considerentul 89 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 964/2010]. În pofida scăderii cotelor de piață, de la ancheta inițială, producătorii-exportatori chinezi și-au menținut volumele de vânzări și clientela în segmentul OEM.

(119)

Prețurile medii ale importurilor din RPC au scăzut mai întâi de la 40,68 EUR/unitate în 2012 la 36,16 EUR/unitate în 2013, dar au crescut din nou la 39,74 EUR/unitate în 2014. Acestea au crescut și mai mult în cursul PAR, când au atins nivelul de 46,24 EUR/unitate. În ansamblu, creșterea înregistrată între 2012 și PAR a fost de 14 %. Această creștere generală a prețului este în concordanță cu tendințele globale ale prețurilor și cu tendința generală de a produce roți din ce în ce mai mari și mai sofisticate.

(120)

O comparație a prețurilor de vânzare pe piața Uniunii a fost efectuată între prețurile practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion și prețurile importurilor din țara în cauză efectuate de producătorii-exportatori incluși în eșantion. Prețurile de vânzare relevante practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion au fost prețurile practicate față de clienți independenți, ajustate, după caz, la nivelul franco fabrică, și anume excluzând costurile de transport în Uniune și după deducerea reducerilor și rabaturilor.

(121)

Aceste prețuri au fost comparate cu prețurile practicate de producătorii-exportatori chinezi incluși în eșantion, după deducerea oricărei reduceri și ajustate, după caz, la nivelul CIF la frontiera Uniunii cu o ajustare corespunzătoare pentru costurile ulterioare importului.

(122)

La adăugarea taxelor vamale și antidumping aplicabile prețurilor CIF ale importurilor, s-a constatat faptul că prețurile producătorilor-exportatori incluși în eșantion au fost, în medie, mai mari decât prețurile de vânzare ale industriei din Uniune pe piața Uniunii. Același rezultat a fost aplicabil importurilor producătorilor-exportatori neincluși în eșantion.

(123)

În cazul în care prețurile de import ale producătorilor-exportatori chinezi incluși în eșantion ar fi luate în considerare fără taxe antidumping, acestea ar subcota prețurile de vânzare ale industriei din Uniune în medie cu 8,0 %. Rezultatul este chiar și mai pronunțat atunci când se analizează separat segmentele OEM și AM, în cazul în care marjele de subcotare constatate pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion au fost de 8,7 % în segmentul OEM și de 12,4 % în segmentul AM. În ceea ce privește producătorii-exportatori neincluși în eșantion, pe baza datelor Eurostat, rezultatul ar fi, în medie, o marjă de subcotare de 7,5 %; această comparație se realizează pe baza unei valori medii, deoarece Eurostat nu face o diferențiere între tipuri de produse.

(124)

În cele din urmă, s-a realizat o comparație de preț în raport cu importurile din China efectuate în cadrul regimului de perfecționare activă, care au reprezentat 20,6 % din totalul importurilor din China în cursul PAR. Această comparație a prețurilor a fost efectuată între prețurile medii de import din China în cadrul regimului de perfecționare activă (pe baza datelor Eurostat deoarece producătorii-exportatori incluși în eșantion nu au raportat nicio vânzare în Uniune sub regimul de perfecționare activă) și prețurile medii de vânzare ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion în cursul PAR. Rezultatul a fost o marjă de subcotare medie de 7,6 %. Această comparație se realizează pe baza unei valori medii, deoarece datele de la Eurostat nu fac o diferențiere între tipuri de produse, așa cum se menționează în considerentul 123. În plus, volumul total al importurilor în cadrul regimului de perfecționare activă a fost foarte scăzut, reprezentând numai 0,6 % din consumul total din Uniune în cursul PAR.

(125)

O parte interesată a susținut că prețurile pentru roțile de aluminiu vândute către segmentul AM au fost, în general, cu mult mai reduse decât cele practicate pentru roțile de aluminiu vândute în segmentul OEM. În plus, această parte a susținut că o comparație de preț corespunzătoare în segmentul OEM poate fi realizată numai la nivelul „cererii de ofertă”, pentru care a susținut că nu există în general nicio subcotare, chiar și după deducerea taxei antidumping.

(126)

O selecție a datelor din licitații individuale nu poate înlocui analiza efectuată de Comisie, care se bazează pe date complete, adică lista vânzărilor și comparații de preț în funcție de tip. O astfel de comparație reflectă cea mai mare cantitate de date a tranzacțiilor efective care au avut loc. Astfel cum se explică în considerentul 123, analiza pe baza datelor complete de la producătorii-exportatori incluși în eșantion și de la producătorii din Uniune a arătat o subcotare cu 8,7 % în segmentul OEM și cu 12,4 % în segmentul AM, confirmând subcotarea în ambele segmente atunci când prețurile sunt luate în considerare fără taxe antidumping. Prin urmare, această afirmație este respinsă.

(127)

În urma comunicării constatărilor, aceeași parte a solicitat de asemenea Comisiei să clarifice modul în care prețurile de vânzare de pe piața internă din China, exporturile către Uniune și exporturile către țările terțe erau putut fi comparate. Această metodologie este explicată în considerentele 123 și 126 de mai sus.

(128)

În cursul perioadei examinate, importurile din alte țări terțe în Uniune au continuat să crească, de la aproximativ 13,2 milioane de unități în 2012 la aproximativ 17,9 milioane de unități în cursul PAR, și anume cu 35 %. Întrucât consumul Uniunii a crescut cu numai 18 % în cursul aceleiași perioade (a se vedea considerentul 107, tabelul 1), cota de piață corespunzătoare a celorlalte țări terțe a crescut într-o măsură mai mică, și anume, de la 22,4 % în 2012 la 25,6 % în cursul PAR, adică cu 3,2 puncte procentuale.

(129)

În medie, prețurile la importurile din alte țări terțe decât China s-au situat peste prețurile la importurile din China și au crescut cu 10 % în cursul perioadei examinate.

(130)

Importurile din Turcia în Uniune se situează pe locul al doilea, după cele din RPC. Volumul importurilor din Turcia a crescut de la aproximativ 6,1 milioane de unități în 2012 la aproximativ 9,2 milioane în cursul PAR, și anume cu 49 %. Această creștere a condus la o creștere a cotei sale de piață de la 10,4 % în 2012 la 13,2 % în cursul PAR, și anume cu 2,8 puncte procentuale. Prețurile medii ale importurilor din Turcia s-au situat peste prețurile medii de import din China pe parcursul întregii perioade examinate. Acestea au crescut de la 45,57 EUR/unitate în 2012 la 48,50 EUR/unitate în cursul PAR, ceea ce corespunde unei creșteri de 6 %.

(131)

Cota de piață a importurilor din țări terțe, excluzând Turcia, a înregistrat doar o creștere ușoară, de la 12,0 % în 2012 la 12,4 % în cursul PAR. Prețurile importurilor din țările terțe au fost mai mari decât prețurile importurilor din RPC pe parcursul întregii perioade examinate.

(132)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat toți factorii și indicii economici care influențează situația industriei Uniunii.

(133)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 17, eșantionarea a fost utilizată pentru stabilirea eventualului prejudiciu suferit de industria din Uniune.

(134)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici referitori la întreaga industrie a Uniunii pe baza informațiilor furnizate de solicitant în cererea de reexaminare și a datelor producătorilor din Uniune incluși în eșantion care au fost ajustate pe baza datelor furnizate în răspunsurile oferite de producătorii din Uniune incluși în eșantion în cursul PAR. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici referitori doar la societățile incluse în eșantion pe baza datelor din răspunsurile la chestionar oferite de producătorii din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(135)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, utilizarea capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea și amploarea marjei de dumping.

(136)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri.

(137)

Totalul producției, al capacității de producție și al utilizării capacității din Uniune a evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

(138)

Producția a crescut în cursul perioadei examinate. Per ansamblu, volumul producției a crescut de la 44,1 milioane de unități în 2012 la 50,5 milioane de unități în cursul PAR, și anume cu 15 % în cursul perioadei examinate. Această creștere reflectă creșterea producției de autovehicule în Uniune și creșterea ratei de utilizare a roților din aluminiu la autovehiculele noi.

(139)

Capacitatea de producție a crescut de la aproximativ 49,8 milioane de unități în 2012 la aproximativ 55,1 milioane de unități în cursul PAR, și anume cu 11 % în cursul perioadei examinate.

(140)

Ca urmare a unui volum de producție ușor mai mare decât capacitatea de producție, rata de utilizare a capacității a crescut de la 89 % în 2012 la 92 % în cursul PAR, și anume cu 3 puncte procentuale în cursul perioadei examinate.

(141)

Volumul de vânzări și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Volumul vânzărilor și cota de piață

(142)

Volumul vânzărilor a crescut în cursul perioadei examinate, de la 42,6 milioane de unități în 2012 la aproximativ 49,8 milioane de unități în cursul PAR, adică cu 17 %, fiind așadar ușor sub creșterea cu 18 % a consumului, descrisă în considerentul (107). Prin urmare, creșterea volumului vânzărilor, ținând cont, de asemenea, de creșterea, în paralel, a importurilor din alte țări terțe descrise în considerentul (128) a condus, însă, la o ușoară scădere a cotei de piață a industriei din Uniune, de la 71,9 % în 2012 la 71,2 % în perioada anchetei de reexaminare, mai precis o scădere cu 0,7 puncte procentuale în cursul perioadei examinate.

(143)

În plus, evoluția volumelor vânzărilor și cotele de piață au fost estimate cu o separare între segmentele OEM și AM pentru PAR în comparație cu PA a anchetei inițiale, astfel cum se arată în tabelul de mai jos:

Tabelul 10

Volumul importurilor și cotele de piață deținute de segmentul OEM și AM

(144)

Volumul vânzărilor către segmentul OEM a crescut cu 62 % în cursul PAR în comparație cu PA a anchetei inițiale, în timp ce vânzările către segmentul AM s-au redus cu mai mult de jumătate în comparație cu PA a anchetei inițiale. Cota de piață a producătorilor din Uniune a scăzut în segmentul OEM cu 10,9 puncte procentuale, de la 82,3 % la 71,6 %, datorită unei creșteri mai mari a consumului în acest segment. În cadrul segmentului AM, cota de piață a crescut de la 48,5 % la 67,0 %, ca urmare a declinului pieței în acest segment. În cadrul segmentului AM, în ansamblu, cota de piață a industriei din Uniune în consumul total a scăzut de la 14,3 % în cursul PA a anchetei inițiale la 4,7 % în cursul PAR a prezentei reexaminări, în timp ce cota de piață a industriei din Uniune a segmentului OEM în consumul total a crescut de la 58,0 % la 66,6 % în cursul aceleiași perioade. Evoluția în cadrul celor două segmente corespunde tendinței generale de pe piața Uniunii, reflectând creșterea producției de autoturisme din Uniune și creșterea ratei de penetrare a roților din aluminiu pentru autovehiculele noi, astfel cum se menționează la considerentul 108.

(145)

În timp ce consumul din Uniune a crescut cu 18 % în cursul perioadei examinate, volumul vânzărilor industriei din Uniune a crescut într-un ritm ușor mai redus, și anume cu 17 %, ceea ce s-a tradus într-o ușoară scădere a cotei de piață cu 0,7 puncte procentuale.

(146)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(147)

Ocuparea forței de muncă în industria Uniunii a crescut în ansamblu cu 17 % în cursul perioadei examinate. Aceasta corespunde creșterii de 15 % a volumului de producție în cursul perioadei examinate.

(148)

În cursul perioadei examinate, productivitatea măsurată ca număr de unități produse/angajat a rămas stabilă, înregistrând doar o foarte ușoară scădere de 2 % în cursul PAR.

(149)

În cursul perioadei anchetei de reexaminare, marjele individuale de dumping constatate pentru societățile sau grupurile de societăți care au cooperat incluse în eșantion au rămas substanțiale și au variat între 8,9 % și 25,9 % (a se vedea considerentul (52). Cu toate acestea, volumul importurilor din China a înregistrat o scădere cu 44 %, ceea ce s-a tradus, de asemenea, într-o scădere a cotei de piață a Chinei de până la 3,2 % în cursul PAR. După cum s-a precizat în considerentul (122), prețurile de import practicate de China nu au subcotat prețurile de vânzare ale industriei din Uniune pe piața Uniunii în cursul PAR și presiunea asupra prețurilor exercitată de importurile din China a fost, în consecință, limitată. Prin urmare, măsurile antidumping în vigoare au indicat un efect pozitiv asupra situației industriei Uniunii.

(150)

Prețurile de vânzare medii practicate de industria Uniunii în cazul clienților neafiliați din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Prețuri medii de vânzare și costuri unitare

(151)

Prețul de vânzare unitar mediu practicat de industria Uniunii în cazul clienților neafiliați din Uniune a crescut cu 12 % pe parcursul perioadei examinate. Această creștere reflectă tendința către roți mai mari și mai sofisticate, așa cum se explică mai detaliat în considerentul 153.

(152)

Costul de producție unitar a crescut pe parcursul perioadei examinate cu 9 %.

(153)

Ancheta a arătat că această creștere a costurilor a avut drept cauză principală dezvoltarea tehnologiei de producere a roților din aluminiu, existând o tendință tot mai pronunțată de a produce roți mari și așa-numitele „roți lucioase”, care necesită etape suplimentare de producție. Ancheta a mai arătat că, deși variațiile prețurilor materiei prime principale (aluminiu) pot avea un impact asupra costurilor unitare, impactul acestora asupra profitabilității este atenuat, întrucât prețurile aluminiului au fost în mare parte indexate în contractele cu clienții OEM.

(154)

Costurile medii cu forța de muncă în cadrul industriei din Uniune au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 13

Costurile cu forța de muncă

(155)

Între 2012 și PAR, costurile medii cu forța de muncă per angajat pentru producătorii din Uniune incluși în eșantion a crescut ușor, cu 3 %.

(156)

Nivelurile stocurilor industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate astfel:

Tabelul 14

Stocurile

(157)

Stocurile nu pot fi considerate drept un indicator relevant al prejudiciului, întrucât producția de roți din aluminiu se realizează într-o mare măsură la comandă; stocul existent la un moment dat în timp este, în mare parte, rezultatul mărfurilor vândute, dar încă nelivrate. Prin urmare, tendințele referitoare la stocuri sunt prezentate doar cu titlu informativ.

(158)

Stocurile finale totale au crescut cu 2 % pe parcursul perioadei examinate. Stocurile finale ca procent din producție au scăzut ușor de la 4,5 % în 2012 la 3,9 % în cursul PAR, și anume cu 0,6 %.

(159)

Comisia a stabilit rentabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective. Pe parcursul perioadei examinate, rentabilitatea industriei din Uniune a crescut constant, reflectând creșterea prețurilor mai mari decât costul de producție, după cum se arată în tabelul 12, considerentul 150. Astfel, aceasta a crescut de la 6,8 % în 2012 la 9,9 % în cursul PAR, și anume cu 3,1 puncte procentuale în cursul perioadei examinate.

(160)

Consumul la nivelul Uniunii a fost, de asemenea, analizat în mod separat pentru segmentele OEM și AM. Pe această bază, rentabilitatea vânzărilor pentru segmentul AM a fost estimată la 13,6 % și rentabilitatea vânzărilor pentru segmentul OEM a fost estimată la 9,6 %. Este de remarcat faptul că volumul vânzărilor în segmentul AM a fost foarte scăzut în comparație cu volumul vânzărilor realizate în segmentul OEM în cursul PAR și, prin urmare, nu a avut decât un impact minor asupra rentabilității generale.

(161)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea industriei Uniunii de a-și autofinanța activitățile. Fluxul de lichidități a crescut pe parcursul întregii perioade examinate. Per ansamblu, fluxul net de lichidități a crescut cu 52 % în cursul perioadei examinate, corespunzător creșterii profiturilor.

(162)

Investițiile au crescut cu 11 % pe parcursul perioadei examinate. S-a observat o scădere a volumului total al investițiilor între 2012 și 2013, asociată finalizării anumitor investiții realizate în 2012. Ulterior, investițiile totale au crescut cu 43 % în perioada 2013-2014 și cu încă 8 % în perioada cuprinsă între 2014 și PAR. În unele cazuri, investițiile au constat parțial în înlocuiri ale utilajelor învechite. Totuși, au existat și investiții semnificative în capacități noi, în conformitate cu creșterea cererii și cu creșterea prognozată a cererii în următorii ani. În cele din urmă, s-au realizat investiții și ca răspuns la creșterea cererii de „roți lucioase” mai sofisticate din punct de vedere tehnic, care necesită o capacitate de prelucrare și de vopsire suplimentară.

(163)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat în procente din valoarea contabilă netă a activelor fixe. La fel ca în cazul celorlalți indicatori financiari, randamentul investițiilor rezultat din producerea și din vânzarea produsului similar a fost pozitiv, reflectând tendința rentabilității. În total, randamentul investițiilor a crescut cu 13 puncte procentuale în cursul perioadei examinate.

(164)

În ceea ce privește capacitatea de a mobiliza capitaluri, redresarea în urma practicilor de dumping anterioare a contribuit la îmbunătățirea capacității de a genera lichidități pentru produsul similar al producătorilor din Uniune incluși în eșantion și la consolidarea situației financiare a acestora prin majorarea fondurilor generate pe plan intern. Ancheta a relevat faptul că, per ansamblu, capacitatea de a mobiliza capitaluri s-a îmbunătățit în cursul perioadei examinate. Acest lucru, la rândul său, a permis ca întreprinderile să facă investiții de înlocuire și investiții în creșterea capacității de producție, astfel cum se explică în considerentul 162.

(165)

În contextul unei creșteri a consumului, industria din Uniune a fost în măsură să se redreseze în urma practicilor de dumping anterioare datorită măsurilor antidumping în vigoare și a prezentat o situație economică solidă în cursul PAR. Se reamintește faptul că, în ancheta inițială, industria din Uniune a suferit un prejudiciu important sub forma unei scăderi a volumelor de producție și de vânzări, cauzate de presiunea asupra prețurilor exercitată de importurile din China, care s-a reflectat, în special, într-o scădere a rentabilității.

(166)

În perioada examinată a prezentei anchete aproape toți indicatorii de prejudiciu au arătat o tendință pozitivă. Industria din Uniune și-a majorat volumul vânzărilor și volumul producției. De asemenea, și-a majorat prețurile de vânzare, în conformitate cu creșterea generală a prețurilor pe piața Uniunii și într-o măsură mai mare decât creșterea costurilor. Evoluția pozitivă a ambelor volume (volumul vânzărilor și volumul producției) și a prețurilor a avut un impact pozitiv asupra rentabilității industriei din Uniune. Acest lucru a avut loc în prezența cotelor de piață aproape stabile, datorită faptului că importurile din alte țări terțe au beneficiat, de asemenea, de creșterea consumului, în special Turcia, dar la prețuri mai mari decât prețurile de import din China. În plus, industria din Uniune și-a sporit investițiile, inclusiv investițiile în noi capacități și cele care răspund la cererea ridicată de „roți lucioase”.

(167)

În special, rentabilitatea a crescut de la 6,8 % în 2012 la 9,9 % în cursul PAR. Prețurile de vânzare au crescut cu 12 % în cursul perioadei examinate, în timp ce costul unitar a crescut într-o măsură mai mică, și anume cu 9 %, și a rămas sub prețul mediu de vânzare pe parcursul întregii perioade examinate. Volumul producției a crescut cu 15 %, capacitatea de producție cu 11 %, iar volumul vânzărilor cu 17 %. Deși creșterea consumului a fost mai mare, și anume 18 % în cursul perioadei examinate, cota de piață a industriei din Uniune a scăzut ușor, cu 0,7 puncte procentuale în cursul perioadei examinate. Cota de piață a ajuns de la 71,9 % în 2012 la 71,2 % în cursul PAR. Investițiile au crescut cu 11 % în cursul perioadei examinate, iar randamentul investițiilor a crescut de la 18,6 % în 2012 la 31,6 % în cursul PAR. În timp ce productivitatea s-a menținut la un nivel constant, ocuparea forței de muncă a crescut în conformitate cu volumele de producție și de vânzări, respectiv cu 17 %, în cursul perioadei examinate.

(168)

O serie de indicatori de prejudiciu au fost examinați separat pentru segmentele OEM și AM. Examinarea a arătat că industria din Uniune, în concordanță cu dezvoltarea generală a pieței Uniunii, a crescut în mod semnificativ vânzările în segmentul OEM și a scăzut vânzările în segmentul AM. Rentabilitatea a fost estimată a fi pozitivă atât pentru segmentul OEM, cât și AM, în pofida scăderii volumului de vânzări în acest din urmă segment.

(169)

Pe baza informațiilor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii nu a fost afectată de un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(170)

Ancheta a arătat că, în perioada anchetei de reexaminare, importurile din China au fost efectuate la prețuri de dumping și că există probabilitatea ca dumpingul să continue dacă se lasă să expire măsurile.

(171)

Având în vedere că industria din Uniune nu a suferit un prejudiciu important, s-a examinat dacă există probabilitatea reapariției prejudiciului, în cazul în care s-ar lăsa să expire măsurile împotriva Chinei, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(172)

Pentru a stabili probabilitatea reapariției prejudiciului, au fost analizate următoarele elemente: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din China, atractivitatea pieței Uniunii, comportamentul la export al producătorilor-exportatori din China în alte țări terțe, inclusiv existența unor măsuri antidumping sau compensatorii privind roțile din aluminiu în alte țări terțe, vânzările pe piața internă din China, volumele și prețurile importurilor din China pe piața Uniunii, inclusiv cele în regim de perfecționare activă. Analiza a luat, de asemenea, în considerare creșterea consumului din Uniune și situația rentabilă a industriei din Uniune în cursul perioadei examinate.

(173)

Analiza efectuată în considerentele 55-74, a arătat că în China capacitățile neutilizate erau semnificative. Capacitățile neutilizate au fost estimate a se situa între 42 și 60 de milioane de unități. Chiar și valorile inferioare ale acestei capacități neutilizate acoperă peste 80 % din producția din Uniune, care s-a ridicat la 50,5 milioane de unități în cursul PAR. În plus, aceasta reprezintă aproximativ 60 % din consumul total al Uniunii în cursul PAR, care a fost de 70 de milioane de unități.

(174)

Astfel cum s-a demonstrat în considerentele 77-78, volume semnificative au fost, de asemenea, exportate din China către, printre altele, SUA, Canada, India, Japonia și Mexic. Nivelurile prețurilor producătorilor-exportatori cooperanți pe principalele piețe de export au fost, în parte, mai mici decât nivelurile de preț ale acelorași producători-exportatori către Uniune. Prin urmare, în comparație, piața Uniunii este atrăgătoare din cauza oportunității oferite producătorilor-exportatori chinezi de a genera profituri mai mari. Pe această bază, motivația de a redirecționa aceste exporturi către piața Uniunii în cazul abrogării măsurilor, era ridicată. Cantitățile în cauză corespundeau unei valori de aproximativ 14 milioane de unități pe parcursul PAR (36), adică 20 % din consumul Uniunii și aproximativ 28 % din producția industriei din Uniune și a volumelor de vânzări.

(175)

În plus, astfel cum este descris la considerentele 89-92 în ceea ce privește vânzările pe piața internă din China, s-a constatat că, în primul rând, piața internă chineză nu poate absorbi capacitățile disponibile în China și, în al doilea rând, din cauza diferențelor semnificative de preț, este probabilă o reorientare a vânzărilor de pe piața internă către Uniune.

(176)

Industria auto din Uniune a efectuat achiziții de la producătorii-exportatori chinezi în cursul PAR și a stabilit relații strânse de afaceri. Într-adevăr, așa cum s-a menționat în considerentul 111, furnizorii din China trebuie să producă la standarde tehnice specifice solicitate de clienții din Uniune. Cei patru producători-exportatori chinezi incluși în eșantion au exportat aproape exclusiv către segmentul OEM și, prin urmare, erau deja prezenți pe acest segment de piață ca furnizori pe deplin certificați.

(177)

Astfel cum se arată în considerentul 113, totalul importurilor efectuate de producătorii-exportatori chinezi adresate segmentului OEM au fost de aproximativ 1,6 milioane de unități pe parcursul PAR. Având în vedere că, așa cum s-a arătat în considerentul 14, producătorii-exportatori chinezi incluși în eșantion reprezentau aproximativ 40 % din totalul importurilor din China în cursul PAR (adică aproximativ 880 000 de unități), precum și faptul că acești exportatori erau certificați OEM, se poate concluziona că numai aproximativ jumătate din importurile totale din sectorul OEM au fost efectuate de producătorii-exportatori incluși în eșantion, în timp ce cealaltă jumătate a fost efectuată de producători-exportatori neincluși în eșantion sau care nu au cooperat. Astfel, o mare parte a altor producători-exportatori chinezi pentru care nu sunt disponibile informații sunt producători certificați care exportă în prezent către segmentul OEM din Uniune.

(178)

Pe această bază, se poate concluziona în mod rezonabil că cel puțin o parte din capacitatea neutilizată din China va fi disponibilă pentru exporturi către Uniune deja într-un termen scurt.

(179)

De asemenea, nivelul de preț al exporturilor din China către piețele din alte țări terțe a fost analizat în scopul de a avea o indicație probabilă a nivelurilor prețurilor de pe piața Uniunii, în cazul în care măsurile ar fi abrogate. Comportamentul în materie de prețuri pe piețele altor țări terțe a fost considerat a fi un indicator rezonabil pentru viitoarea politică de prețuri în Uniune, având în vedere cantitățile mari și reprezentative exportate către aceste piețe în măsura în care accesul era nelimitat în cursul perioadei examinate de prezenta reexaminare. În plus, datele în funcție de tipul de produs au fost puse la dispoziție de către producătorii-exportatori care au cooperat. Prețurile de export ale producătorilor-exportatori incluși în eșantion către piețele altor țări terțe au fost comparate cu prețurile de vânzare practicate de industria din Uniune pentru tipuri de produse similare. Această comparație detaliată a prețurilor a arătat că, în cursul PAR, pentru 7,4 milioane de unități, prețurile chinezești pentru piețele altor țări terțe au fost, în medie, cu aproximativ 30 % mai mici decât prețurile practicate de industria din Uniune pe piața Uniunii. Această diferență de preț semnificativă în combinație cu mari capacități neutilizate în China reprezintă un stimulent puternic pentru producătorii-exportatori chinezi, de a (re)orienta rapid exporturile directe către piața Uniunii în cazul în care măsurile ar fi abrogate.

(180)

Măsurile de protecție comercială împotriva importurilor de roți de aluminiu din China au fost deja instituite pe alte piețe importante, și anume Australia (măsuri antidumping și compensatorii) și, recent, în India (măsuri antidumping), ceea ce înseamnă, de asemenea, că accesul la aceste piețe pentru producătorii-exportatori chinezi este restricționat. În plus, în cadrul anchetei actuale s-a stabilit că dumpingul a continuat în cursul PAR, la un nivel semnificativ. Având în vedere comportamentul în materie de prețuri similare pe piețele altor țări terțe, nu există niciun motiv să se creadă că practicile chineze de stabilire a prețurilor se vor schimba, în cazul în care măsurile din Uniune ar fi abrogate.

(181)

În conformitate cu informațiile furnizate în cererea de reexaminare, evoluția probabilă a situației de pe piața Uniunii în cazul abrogării măsurilor poate fi, de asemenea, demonstrată prin evoluția situației din SUA, unde nu sunt instituite măsuri antidumping. În SUA, producătorii-exportatori din China au câștigat peste 50 % din cota de piață ceea a avut ca rezultat închiderea a peste 20 de societăți producătoare de pe piața internă. Este de remarcat faptul că principalii producători de autovehicule au uzine de producție și organisme de achiziții în SUA și în Uniune, și anume aceleași grupuri de societăți își desfășoară activitatea pe ambele piețe și este probabil că vor aplica aceleași strategii atunci când se vor confrunta cu un volum ridicat de importuri la prețuri scăzute din China.

(182)

O parte interesată a susținut că capacitățile neutilizate disponibile din China nu se referă decât la roțile din aluminiu pentru segmentul AM și că nu ar exista capacități neutilizate disponibile pentru roțile OEM, dacă cererea ar fi în creștere. Volumul roților OEM din China ar fi, prin urmare, limitat și nu este probabil că ar putea fi vândute cantități mari pe piața Uniunii care se orientează predominant spre segmentul OEM. De asemenea, această parte a pus sub semnul întrebării modul în care a fost stabilită capacitatea neutilizată din segmentul OEM și care dintre producătorii chinezi erau considerați certificați.

(183)

Astfel cum s-a explicat în considerentul 177, aproximativ 50 % din exporturile din China către segmentul OEM în Uniune au fost efectuate de producători-exportatori din China care nu au cooperat și nu au fost introduși în eșantion. Astfel, o mare parte a producătorilor-exportatori chinezi pentru care nu sunt disponibile informații sunt producători certificați care exportă în prezent către segmentul OEM în Uniune. Pe această bază, s-a putut concluziona că cel puțin o parte din capacitatea neutilizată din China va fi disponibilă deja pentru exporturi către segmentul OEM din Uniune într-un termen scurt.

(184)

Mai mulți producători-exportatori chinezi au susținut că faptul că anumite tipuri de produse au prețuri mai mici pe alte piețe de export nu poate fi privit ca o motivație pentru producătorii-exportatori chinezi de a (re)direcționa aceste exporturi către piața Uniunii în cazul în care măsurile ar fi abrogate. Ei au afirmat că, în analiza comportamentului Chinei în materie de prețuri, Comisia nu a ținut seama, în mod nejustificat, de tipurile de produse pentru care prețurile exportatorilor chinezi pe piețele altor țări terțe au fost mai ridicate decât prețurile pentru același tip de produs vândut de industria din Uniune pe piața Uniunii, ceea ce a condus la o supraestimare semnificativă a subcotării potențiale care, în realitate, s-ar ridica la numai 0,45 %. În plus, aceste părți au afirmat că celelalte piețe de export ar genera profituri mai mari decât exporturile către piața Uniunii și că exportatorii chinezi trebuie să își mențină relațiile de afaceri pe piața internă chineză și pe alte piețe de export din țările terțe. Acestea au susținut, de asemenea, că exportatorii chinezi trebuie să fie în măsură să prezinte un portofoliu complet de produse clienților lor pe piețele respective și, prin urmare, nu sunt stimulați să redirecționeze exporturile anumitor tipuri de produse către Uniune doar pe baza faptului că prețurile de pe piața Uniunii sunt mai ridicate. Acestea au susținut că, în consecință, nu ar exista un risc semnificativ de creștere a importurilor din China, în cazul în care s-ar lăsa să expire măsurile.

(185)

Astfel, în primul rând, obiectivul analizei Comisiei descrisă în considerentul 179 a fost de a stabili diferențele dintre prețurile practicate pe piața Uniunii, pe de o parte și cele practicate pe piețele altor țări terțe, pe de altă parte, pentru tipurile de produse similare în scopul de a avea o indicație a nivelurilor probabile ale prețurilor importurilor din China pe piața Uniunii în cazul în care măsurile ar fi abrogate, și nu de a stabili marje de subcotare. Această diferență de preț indică, de asemenea, că producătorii-exportatori chinezi pot intra pe piața Uniunii la prețuri semnificativ mai mici decât prețurile practicate de industria din Uniune, fiind, în același timp, în continuare, la un nivel mai ridicat decât prețurile practicate pe piețele altor țări terțe. Aceasta constituie o motivație puternică pentru producătorii-exportatori chinezi de a exporta către piața Uniunii, luând, de asemenea, în considerare, printre altele, capacitatea de producție neutilizată substanțială din China. În al doilea rând, afirmația că producătorii-exportatori trebuie să furnizeze o gamă de produse completă pentru clienții de pe alte piețe nu este justificată. Ancheta a arătat că, dimpotrivă, de obicei, procedura de licitație are loc în mod separat pentru fiecare tip de produs și că clienții se aprovizionează de la mai mulți furnizori cu aceleași tipuri de produse, ceea ce nu sprijină afirmațiile potrivit cărora un portofoliu important de tipuri de produse trebuie oferit aceluiași client. Prin urmare, aceste argumente se resping.

(186)

Aceleași părți au susținut, de asemenea, că existența unor măsuri de protecție comercială împotriva importurilor de ARW din China în Australia și India este lipsită de relevanță și că existența unor măsuri de protecție comercială în anumite piețe nu permite formularea unor concluzii care să confirme că practicile tarifare pe alte piețe ar putea fi stabilite numai în urma unei anchete realizate de autoritățile de anchetă relevante. Aceste părți au afirmat, de asemenea, că măsurile de protecție comercială sunt instituite pe baza datelor referitoare la o perioadă de anchetă din trecut, în timp ce o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor ar trebui să se bazeze pe o analiză prospectivă. În cele din urmă, potrivit acestor părți, India și Australia ar fi doar piețe de export minore pentru producătorii-exportatori din China și în ciuda instituirii măsurilor, exporturile către aceste destinații ar fi rămas stabile din cauza lipsei unei capacități suficiente a industriilor lor naționale respective. Prin urmare, aceste părți au susținut că impunerea unor măsuri antidumping în aceste țări nu ar indica nicio redirecționare potențială a exporturilor de pe aceste piețe către Uniune.

(187)

De asemenea, contrar afirmației, Comisia nu a folosit anchetele din Australia sau din India pentru a demonstra probabilitatea continuării dumpingului pe piața Uniunii. Cu toate acestea, existența unor măsuri de protecție comercială pe aceste piețe arată că accesul la aceste piețe este limitat. În ceea ce privește posibilele exporturi redirecționate către Uniune, Australia nu a fost inclusă în estimarea volumelor. În ceea ce privește India, având în vedere faptul că măsurile antidumping au fost instituite numai în 2015, era prea devreme pentru a trage concluzii cu privire la un impact precis. Cu toate acestea, astfel cum s-a menționat mai sus, este probabil ca cel puțin o parte din aceste cantități să fie redirecționate către piața Uniunii. În plus, India a fost una dintre cele mai mari piețe de export pentru producătorii-exportatori din China în cursul PAR, adică la același nivel cu totalul exporturilor din China către Uniune în decursul aceleiași perioade și, prin urmare, nu sunt neglijabile. Prin urmare, această afirmație este respinsă.

(188)

Aceleași părți au susținut, de asemenea, că absența unor măsuri antidumping în vigoare în SUA ar arăta că nu există practici comerciale neloiale ale producătorilor-exportatori chinezi pe această piață. De asemenea, aceste părți au susținut că creșterea importurilor din China, precum și a importurilor din alte țări terțe în SUA a fost pur și simplu legată de un deficit de aprovizionare din partea industriei interne pe piața din SUA. Aceste părți au susținut că falimentul unor mari producători americani din 2009 a fost cauzat mai curând de criza economică mondială, decât de importurile din China. În cele din urmă, aceste părți au susținut că, în pofida faptului că principalii producători de autovehicule din SUA au uzine de producție și organisme de achiziții în SUA și în Uniune, și anume aceleași grupuri de societăți își desfășoară activitatea pe ambele piețe, nu ar fi posibil ca acestea să aplice aceleași strategii pe ambele piețe în ceea ce privește importurile din China.

(189)

În primul rând, intenția Comisiei nu era aceea de a stabili dacă au existat importuri la prețuri inechitabile provenite de la producători-exportatori chinezi în Statele Unite. Cu toate acestea, situația din Statele Unite arată că, atunci când s-a confruntat cu importuri la prețuri scăzute din China, utilizatorii au schimbat furnizorii și industria națională a dispărut efectiv de pe piața respectivă. Ancheta a stabilit că nivelul estimat al prețurilor importurilor din China în Uniune, în cazul în care măsurile vor fi lăsate să expire, ar fi cu 8 până la 30 % mai mic decât nivelul actual al prețurilor industriei din Uniune. În plus, s-a constatat că prețurile de export către piața Uniunii au făcut probabil obiectul unor niveluri de dumping semnificative. Afirmațiile potrivit cărora încetarea activității producătorilor de pe piața internă din SUA și pierderea cotei de piață deținute de industria din SUA nu au avut legătură cu creșterea bruscă a importurilor din China, ci, mai degrabă, au fost legate de criza financiară nu sunt întemeiate și, prin urmare, sunt respinse. Într-adevăr, chiar și într-o situație de recesiune economică, producătorii-exportatori chinezi au reușit să își crească cota de piață în SUA. Prin urmare, chiar dacă criza economică și financiară ar fi putut avea un impact asupra situației producătorilor interni din SUA, creșterea importurilor la prețuri scăzute din China a accentuat această situație într-un mod semnificativ. De asemenea, afirmația că producătorii de autoturisme ar aplica strategii de aprovizionare diferite în Uniune față de SUA nu a fost susținută cu elemente de probă și, prin urmare, este respinsă. Astfel cum s-a explicat în considerentul 181, principalii producători de autoturisme își desfășoară activitatea și achiziționează roți pentru unitățile lor de producție atât în Statele Unite, cât și în Uniune și nu există motive obiective pentru ca aceștia să utilizeze strategii diferite în ceea ce privește importurile din China în cazul în care taxele se abrogă, iar prețurile pentru utilizatori sunt la același nivel pe ambele piețe.. Se susține, prin urmare, faptul că evoluția înregistrată pe piața din SUA, demonstrează evoluția probabilă a situației de pe piața din Uniune în cazul în care măsurile ar fi abrogate.

(190)

Astfel cum se menționează în considerentele 123, prețurile de import ale producătorilor-exportatori chinezi incluși în eșantion pe piața Uniunii, în cazul în care măsurile antidumping ar fi deduse, ar subcota prețurile de vânzare practicate de industria din Uniune cu 8,0 %. Atunci când s-a analizat separat segmentul AM și segmentul OEM, rezultatele au fost mai evidente, și anume 12,4 % pentru segmentul AM și 8,7 % pentru segmentul OEM. În ceea ce privește producătorii-exportatori neincluși în eșantion pe baza datelor Eurostat, marja de subcotare ar fi de 7,5 %. În ceea ce privește importurile în cadrul regimului de perfecționare activă, astfel cum s-a menționat în considerentul 124, s-a constatat că marja medie de subcotare se încadrează în același interval (7,6 %). Cu toate acestea, este necesar să se reamintească faptul că, astfel cum s-a menționat în considerentul 124, aceasta din urmă se bazează pe prețurile medii, nefăcând distincție între diferitele tipuri de produse și corespunde numai unei cantități foarte scăzute, și anume 0,6 % din consumul din Uniune în cursul PAR. Pe de altă parte și astfel cum s-a menționat în considerentul 179, diferența de preț între prețurile producătorilor chinezi pentru SUA, Japonia și India în raport cu prețurile industriei din Uniune s-a bazat pe informațiile furnizate de producătorii-exportatori chinezi care au cooperat iar calculele au luat în considerare diferitele tipuri de produse. Prin urmare, aceste calcule au fost mai precise și au fost considerate ca fiind o indicație mai bună a posibilelor niveluri predominante de preț ale producătorilor-exportatori chinezi în eventualitatea expirării măsurilor, decât calculele de prețuri pentru importurile din cadrul regimului de perfecționare activă, care se bazează pe simple medii.

(191)

Pe baza celor de mai sus, se poate concluziona că, în cazul în care măsurile ar fi abrogate, este probabil că importurile din China se vor relua în cantități semnificative și la prețuri de dumping, ceea ce ar putea subcota în mod semnificativ prețurile industriei din Uniune (într-un interval cuprins între 8 % și aproximativ 30 %), exercitând astfel o presiune pentru scăderea prețurilor de pe piață. O strategie a producătorilor-exportatori chinezi de a vinde pe piața Uniunii la un preț cu 8-30 % mai mic decât prețul de vânzare al industriei din Uniune se datorează, probabil, faptului că acest lucru le va permite să câștige cote de piață în Uniune care este o piață atractivă, permițându-le în același timp să vândă la prețuri mai mari decât în SUA (și pe alte piețe din țări terțe).

(192)

În consecință, este probabil că industria din Uniune va suferi pierderi în ceea ce privește volumul de producție și de vânzări, precum și pierderi în ceea ce privește cotele de piață pe piața Uniunii. Această evoluție va avea probabil efecte prejudiciabile asupra situației industriei din Uniune, întrucât în acest tip de industrie, care are o structură a costurilor lipsită de elasticitate, precum și costuri fixe ridicate, o scădere a producției și a volumului vânzărilor, combinată cu o reducere a prețurilor de vânzare, va avea, cu siguranță, un impact negativ asupra rentabilității. Acest lucru a fost constatat în ancheta inițială, atunci când nivelurile prețurilor practicate de China au scăzut cu 8 %, ceea ce a condus la o creștere a volumelor importurilor din China de la 3,7 milioane la 6,1 milioane de unități (ceea ce corespunde unei creșteri a cotei de piață, de la 6,3 % la 12,4 %) și a cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune. La momentul respectiv, industria din Uniune a reacționat cu o scădere a producției (– 24 %), a vânzărilor (– 21 %) și a prețurilor (– 6 %) ceea ce a avut un impact asupra rentabilității, care a scăzut de la 3,2 % la – 5,4 %. Scăderea prețurilor practicate de China în cursul anchetei inițiale corespunde marjei de subcotare constatate în cursul PAR pentru importurile efectuate de producătorii-exportatori chinezi care au cooperat atunci când se deduc taxele antidumping. Având în vedere nivelurile semnificativ mai scăzute de preț practicate pe piața din SUA (și pe alte piețe din țări terțe), este posibil ca scăderea prețurilor importurilor din China, în cazul în care măsurile ar fi abrogate, să fie, cu toate acestea, la un nivel mai ridicat. În conformitate cu scenariul prudent conform căruia nivelurile prețurilor importurilor din China vor scădea cu 15 %, impactul asupra rentabilității industriei din Uniune ar putea fi, probabil, semnificativ mai mare decât ceea ce s-a constatat în ancheta inițială și ar putea însemna o scădere cu aproximativ 16 puncte procentuale.

(193)

Unele părți interesate au afirmat că referirea la situația industriei din Uniune în cursul anchetei inițiale ar fi lipsită de relevanță având în vedere amploarea schimbărilor condițiilor pieței și necesitatea actuală de importuri pentru a satisface cererea la nivelul Uniunii. S-a susținut că cererea din Uniune va continua să crească și să depășească din ce în ce mai mult capacitatea industriei din Uniune. Prin urmare, efectele posibile ale unei creșteri a importurilor nu ar fi aceleași cu cele din cursul perioadei examinate de ancheta inițială.

(194)

Ancheta a arătat, într-adevăr, că situația de pe piața Uniunii s-a schimbat de la ancheta inițială, în special consumul a înregistrat o tendință de creștere în cursul perioadei examinate de prezenta anchetă, deși, în ancheta inițială, acesta scăzuse. Pe de altă parte, ancheta a arătat, de asemenea, că industria din Uniune a crescut și va crește în continuare capacitatea sa de producție pentru a face față acestei tendințe de creștere a consumului, împiedicând astfel o creștere a decalajului dintre consumul din Uniune și capacitatea sa. În plus, în pofida faptului că obiecțiile formulate de anumite părți interesate potrivit cărora piața roților din aluminiu este influențată de cerințele clienților pentru anumite calificări tehnice, ancheta a arătat că există, de asemenea, o concurență puternică la nivelul prețurilor între furnizorii pe piață. Acest lucru este confirmat, de asemenea, de faptul că industria din Uniune nu a putut beneficia pe deplin de creșterea consumului și a putut doar să își mențină cota de piață relativ stabilă, cu o ușoară scădere în cursul perioadei examinate. Acest lucru arată că, chiar și cu o creștere a consumului, este greșit să se presupună că industria Uniunii ar beneficia pe deplin în mod automat de pe urma acesteia și ar fi în măsură să producă la capacitate maximă. În ancheta inițială, importurile la preț scăzut care fac obiectul unui dumping au intrat pe piața Uniunii și au acaparat cote de piață ale industriei din Uniune. Având în vedere marjele de subcotare probabile găsite (între 8 și 30 %) și ținând cont de capacitățile neutilizate considerabile din China, se poate preconiza că importurile la preț scăzut vor acapara foarte probabil clienții industriei din Uniune și cota de piață, în pofida creșterii consumului. Prin urmare, trimiterea la ancheta inițială constituie o referință valabilă și argumentele părților în această privință au fost respinse.

(195)

În consecință, în scenariul cel mai probabil conform căruia importurile chinezești la prețuri reduse care fac obiectul unui dumping vor intra pe piața Uniunii în cazul în care taxele se abrogă, este rezonabil să se preconizeze că industria din Uniune va reacționa într-o manieră similară cu cea constatată în ancheta inițială, și anume cu efecte asupra volumelor, precum și asupra prețurilor. Pe baza datelor prezentei anchete, se poate concluziona efectiv că scăderea probabilă a prețurilor (aproximativ între 8 și 30 %), creșterea costului de producție (din cauza reducerii volumelor de producție) și reducerea volumului de vânzări (întrucât chinezii vor recâștiga cote de piață) va face ca rentabilitatea să fie zero sau să fie la un nivel negativ și, în orice caz, inferioară profitului-țintă din ancheta inițială (3,2 %).

(196)

O examinare suplimentară s-a bazat pe un calcul al prețului neprejudiciabil pentru industria din Uniune pe baza costului său mediu de producție în cursul PAR și profitul peste țintă din ancheta inițială, în cadrul scenariului prudent conform căruia acesta este totuși un nivel de profit rezonabil. Cu toate acestea, în această privință, industria din Uniune a afirmat că o marjă de profit de 3,2 % nu ar garanta supraviețuirea pe termen lung a acestui sector, și mai degrabă a susținut că un nivel de profit rezonabil ar fi de 10 % în această industrie cu utilizare intensivă a capitalului. Pe baza unui profit-țintă de 3,2 %, prețul neprejudiciabil calculat era în medie de 48,26 EUR/unitate. Se reamintește faptul că există o probabilitate ca producătorii-exportatori chinezi să fie în măsură să vândă către Uniune la prețuri cu cel puțin 8 % mai mici decât prețurile practicate de industria din Uniune în absența taxelor, dacă nu chiar cu până la 30 % mai mici. Chiar și în cazul în care prețurile de import practicate de China ar scădea cu numai 8 %, industria din Uniune ar fi obligată să își reducă prețurile de vânzare la un nivel mai mic decât prețul neprejudiciabil astfel cum a fost stabilit mai sus, pentru a face față concurenței respectivului preț de import, confirmând, astfel, nivelul prejudiciabil al prețurilor de import probabile. Situația ar fi și mai dramatică în cazul în care prețurile de import ar trebui să scadă și mai mult, ceea ce este într-adevăr foarte probabil, după cum reiese din analiza de mai sus cu privire la prețurile din China către piețele terțe.

(197)

Ca o consecință, investițiile industriei Uniunii vor scădea probabil, ceea ce nu numai că va afecta capacitatea de producție, dar va descuraja și dezvoltarea tehnologică a industriei Uniunii. Drept urmare, acest lucru ar putea duce la închiderea unor fabrici și la pierderi de locuri de muncă în Uniune. Ar trebui remarcat faptul că este posibil ca această situație să fie accentuată de faptul că, astfel cum s-a menționat în considerentul (162), industria din Uniune a investit deja în creșterea capacității în cursul perioadei examinate. Orice pierdere înregistrată în ceea ce privește vânzările și volumul de producție determinată de creșterea capacității instalate va avea un efect și mai devastator asupra situației economice a industriei Uniunii.

(198)

Părțile interesate au susținut că, întrucât piața Uniunii nu ar fi suficient de atractivă ca producătorii-exportatori chinezi să-și redirecționeze vânzările lor la export destinate țărilor terțe înspre piața Uniunii în cazul abrogării măsurilor, industria din Uniune, chiar și în absența măsurilor, își va menține volumele de vânzări și cotele de piață. Pe această bază, respectivele părți au contestat efectul descris al creșterii importurilor din China asupra situației industriei din Uniune, în special în ceea ce privește investițiile și pierderile locurilor de muncă. Aceștia au susținut că industria din Uniune își va menține volumul vânzărilor și nivelurile de profit, ținând cont de pretinsele sale constrângeri legate de capacitate.

(199)

Această afirmație s-a bazat pe declarația că producătorii-exportatori chinezi ar genera profituri mai mari pe piețele altor țări terțe și ar avea un interes economic să își păstreze clienții de pe aceste piețe din țări terțe. Aceste afirmații nu au fost susținute de niciun element de probă și nu au fost confirmate de anchetă. Spre deosebire de ceea ce s-a afirmat, constatările anchetei au demonstrat în mod clar că, în lipsa unor măsuri, este probabil ca importurile din China să se reia, astfel cum se descrie mai în detaliu în considerentele 75-96. Aceste importuri sunt susceptibile să fie realizate la prețuri semnificativ mai mici decât prețurile practicate de industria din Uniune și sunt susceptibile să acapareze un volum semnificativ de vânzări al industriei din Uniune, astfel cum se precizează mai jos în considerentele 200-242. Pe baza acestor informații, afirmațiile făcute de părțile interesate în cauză în această privință au fost respinse.

(200)

Atunci când se analizează probabilitatea reapariției prejudiciului în ceea ce privește segmentele OEM și AM în mod separat, având în vedere orientarea tot mai pronunțată a producătorilor-exportatori chinezi către segmentul OEM, imaginea de ansamblu nu ar fi în mod semnificativ diferită. Este de așteptat ca tendința pieței înspre segmentul OEM să continue în viitor. Prin urmare, se poate preconiza, de asemenea, că tendința de creștere a importurilor din China destinate segmentului OEM va continua și, prin urmare, principala presiune asupra prețurilor exercitată de importurile din China va avea loc, de asemenea, în acest segment. Aceasta va avea probabil un impact semnificativ asupra rentabilității industriei din Uniune și a situației sale în ansamblu, astfel cum se descrie la considerentele 191-197.

(201)

Mai multe părți interesate au susținut că nu există niciun risc de reorientare a exporturilor de roți din aluminiu din RPC către Uniune din cauza creșterii preconizate a cererii de roți din aluminiu, atât în China, cât și la nivel mondial. Aceste părți au susținut că cererea pe piața internă a Chinei ar crește cu un nivel estimat de 14 milioane de unități între 2016 și 2020, iar cererea la nivel mondial ar crește cu 23 de milioane de unități. Astfel, s-a afirmat că aceste piețe ar putea absorbi capacitatea neutilizată din China.

(202)

Afirmațiile respective se bazau pe presupunerea conform căreia capacitatea mondială și capacitatea din China ar rămâne constante. Totuși, există indicii că operatorii din China și de pe alte piețe terțe și-au mărit capacitățile de producție pentru a satisface cererea tot mai mare. De asemenea, astfel cum s-a explicat în considerentul 89, numai cele patru grupuri incluse în eșantion și-au sporit capacitatea globală cu aproximativ 16 milioane de unități în cursul perioadei examinate. În plus, astfel cum se prevede în considerentele 75-82, ancheta a arătat că piața Uniunii este atractivă pentru exporturile chineze, comparativ cu alte piețe principale de export ale Chinei datorită nivelurilor prețurilor. Acest lucru este valabil și pentru piața internă chineză, unde nivelurile prețurilor sunt, în medie, semnificativ mai mici decât în Uniune. Pe această bază, exportatorii chinezi vor avea o motivație puternică de a își (re)direcționa exporturile mai curând către Uniune, decât către alte piețe de export sau înspre piața lor internă. În plus, astfel cum s-a menționat în considerentul 78, India, una dintre principalele piețe de export ale Chinei, a impus taxe antidumping în mai 2015 și, prin urmare, reorientarea exporturilor către Uniune este foarte probabilă, în cazul în care s-ar lăsa să expire măsurile. De asemenea, în Australia există taxe antidumping și compensatorii în vigoare împotriva Chinei.

(203)

În orice caz, actualele capacități neutilizate semnificative din China, astfel cum s-a stabilit în considerentul 74 ar depăși cu mult creșterea estimată a cererii la nivel mondial. Din aceste motive, afirmațiile de mai sus au fost respinse.

(204)

Aceleași părți au mai susținut că importurile din China nu au subcotat prețurile practicate de industria Uniunii. De asemenea, ele au susținut că prețurile practicate de China pentru roțile din aluminiu pe alte piețe de export erau mai mari decât prețurile pentru Uniune și că, prin urmare, piața Uniunii nu este atractivă pentru exporturile din China.

(205)

Așa cum s-a explicat la considerentul 123, atunci când prețurile de import ale producătorilor-exportatori chinezi incluși în eșantion au fost luate în considerare fără taxe antidumping, marjele de subcotare constatate au fost, în medie, de 8,0 %. Marja medie de subcotare constatată pentru producătorii-exportatori din China neincluși în eșantion pe baza datelor Eurostat a fost de 7,5 %. De asemenea, astfel cum s-a explicat în considerentele 75-92 și 202, ancheta a stabilit că piața Uniunii este atractivă pentru exporturile chineze. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(206)

Mai multe părți au susținut că importurile produsului în cauză din China au fost făcute doar în cantități limitate în cursul PAR și că aveau doar o prezență limitată pe piața Uniunii. Pe această bază, aceste părți au pus sub semnul întrebării constatarea făcută de către Comisie a faptului că producătorii-exportatori chinezi și-au menținut clientela din segmentul OEM de la ancheta inițială. În cele din urmă, părțile au subliniat că, în cadrul segmentului AM și în ansamblu, producătorii-exportatori chinezi au avut de pierdut în termeni de volum de vânzări și cotă de piață.

(207)

Afirmațiile de mai sus nu sunt, ca atare, în contradicție cu constatările Comisiei cu privire la volumul de piață. Se observă că părțile interesate respective nu contestă, așa cum s-a stabilit de anchetă, că a existat o creștere a vânzărilor către segmentul OEM, de la PA a anchetei inițiale. Pe baza acestei tendințe, aceste părți interesate nu au furnizat nicio explicație sau elemente de probă rezonabile în sprijinul afirmației lor că producătorii-exportatori chinezi și-au pierdut clientela din segmentul OEM de la PA a anchetei inițiale. Situația industriei din Uniune în cursul PAR a fost descrisă la considerentele 132-169. Având în vedere că s-a ajuns la concluzia că industria din Uniune nu a suferit niciun prejudiciu important în cursul PAR, afirmația conform căreia importurile din China nu au exercitat nicio presiune asupra pieței Uniunii este caducă. Evoluția probabilă a importurilor din China către Uniune, în eventualitatea expirării măsurilor, a fost analizată în considerentele 54-96, iar impactul probabil al acestor importuri în considerentele 191-200. Părțile în cauză nu au furnizat date specifice privind afirmațiile lor generale și în special în privința cărei părți din analiza efectuată de Comisie nu ar fi de acord. Prin urmare, aceste afirmații se resping. În cele din urmă, în ceea ce privește afirmația că cererea preconizată de ARW depășește capacitatea industriei din Uniune, se menționează faptul că obiectivul măsurilor nu este acela de a garanta industriei din Uniune o cotă de piață de 100 % sau de a împiedica importurile în vreun alt mod. Prin urmare, această afirmație este, de asemenea, respinsă.

(208)

Aceleași părți au susținut că, din cauza decalajului dintre capacitatea de producție a industriei din Uniune și cererea de pe piața Uniunii, orice creștere a importurilor chineze va intra în concurență în principal cu alte surse de importuri, mai ales Turcia, în special având în vedere că producătorii din Uniune au început să se reorienteze din ce în ce mai mult către produse avansate din punct de vedere tehnologic, despre care se presupune că nu ar fi fost fabricate în China sau în alte țări terțe.

(209)

Această afirmație nu a fost susținută cu probe. Dimpotrivă, ancheta a arătat că producătorii chinezi, precum și producătorii din țări terțe fabrică, de asemenea, produse avansate din punct de vedere tehnologic. În plus, astfel cum s-a arătat în considerentele 130 și 150, prețul mediu al importurilor din Turcia a fost inferior prețurilor industriei din Uniune și, prin urmare, clienții industriei din Uniune vor avea un stimulent mult mai puternic de a reveni la furnizorii chinezi decât clienții furnizorilor din Turcia. Prin urmare, această afirmație este respinsă.

(210)

Aceleași părți au susținut, de asemenea, că prețurile de import practicate de China în Germania (despre care s-a afirmat că este cea mai mare piață pentru AWR în Uniune) erau mai mari decât prețurile de import din Turcia și că prețurile din China erau, de asemenea, mai mari decât prețurile de vânzare practicate de unele state membre ale Uniunii, pe baza datelor Eurostat. Au fost furnizate informații cu privire la preț pentru PAR, pentru anul 2015 și pentru primul trimestru al anului 2016. Pe această bază, părțile au afirmat că importurile din China nu au exercitat nicio presiune asupra prețurilor industriei din Uniune. Părțile au susținut, de asemenea, că marjele de subcotare ale importurilor din China ar indica o tendință descendentă și că, pe această bază, se poate concluziona că nu ar exista nicio subcotare a prețurilor sau vânzare la prețuri mai mici în 2016, chiar dacă taxele antidumping ar fi deduse din prețurile de vânzare.

(211)

În primul rând, în conformitate cu articolul 3 și cu articolul 4 alineatul (1) din regulamentul de bază, analiza prețurilor de vânzare ale industriei din Uniune, situația prejudiciului și probabilitatea reapariției prejudiciului se bazează pe evaluarea pieței Uniunii în ansamblul său și a întregii industrii din Uniune. Prin urmare, prețurile de vânzare în anumite regiuni ale Uniunii nu pot fi luate în considerare în mod separat. Părțile în cauză nu au susținut sau dovedit că au fost îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 4 alineatul (1) litera (b) din regulamentul de bază.

(212)

În al doilea rând, această afirmație s-a bazat, în orice caz, pe o comparație a prețurilor medii/kg, fără a lua în considerare diferențele între tipurile de produse. Într-adevăr, astfel cum se explică în considerentul 123, analiza pe baza datelor complete și verificate de la producătorii-exportatori incluși în eșantion și de la producătorii din Uniune au indicat o marjă de subcotare medie de 8,0 %.

(213)

În al treilea rând, afirmația că marjele de subcotare a prețurilor de vânzare ar deveni negative în 2016 s-a bazat pe simple ipoteze care nu erau susținute de niciun element de probă. Prin urmare, aceste argumente se resping.

(214)

Aceleași părți au susținut, de asemenea, că eliminarea măsurilor antidumping nu va avea ca rezultat o presiune negativă asupra prețurilor pe baza faptului că orice lipsă de rentabilitate a industriei din Uniune ar trebui să se bazeze pe niveluri ridicate ale costurilor sale, necorelate cu costurile materiilor prime. De asemenea, ele au afirmat că, prin raționalizarea costurilor sale de producție, industria din Uniune ar putea să mențină o marjă de profit superioară profitului-țintă. Aceste părți au afirmat, de asemenea, că creșterea prețurilor și a costurilor de producție nu poate fi legată de dezvoltarea tehnică a roților din aluminiu și în special de producția roților de dimensiuni mai mari și a așa-numitelor „roți lucioase”.

(215)

În primul rând, după cum s-a menționat în considerentele 151 și 153, ancheta a arătat că creșterea prețului de vânzare și a costului de producție din industria Uniunii a fost legată în principal de o creștere substanțială a procentajului de roți de dimensiuni mai mari și de roți „lucioase”. Această concluzie s-a bazat pe informații verificate furnizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion. Părțile în cauză nu au furnizat nicio dovadă care să contrazică sau să pună sub semnul întrebării aceste cifre verificate. Prin urmare, afirmațiile formulate în această privință sunt respinse. În al doilea rând, afirmația potrivit căreia, prin raționalizarea costurilor sale de producție, industria din Uniune ar putea să mențină o marjă de profit superioară profitului-țintă constituia o simplă presupunere care nu a fost justificată prin niciun element de probă. Ancheta a arătat că industria din Uniune a fost eficace, după cum o arată faptul că, în ciuda creșterii mărimii și complexității roților din aluminiu, productivitatea nominală a industriei din Uniune a rămas stabilă în cursul perioadei examinate, după cum se arată în tabelul 10. Prin urmare, aceste argumente se resping.

(216)

Aceleași părți au susținut, de asemenea, că pe piața roților mai mari și a „roților lucioase” producătorii de ARW din China ar fi mai puțin competitivi decât industria din Uniune din cauza faptului că aceștia ar trebui să mai investească în mașini și echipamente specializate pentru a produce aceste tipuri de roți în cantități mari. Prin urmare, aceste părți au afirmat că eliminarea măsurilor antidumping nu ar afecta rentabilitatea producătorilor din Uniune în ceea ce privește aceste produse specifice, mai avansate din punct de vedere tehnologic.

(217)

În primul rând, ancheta a arătat că producătorii-exportatori chinezi fabricau deja în cursul PAR roțile de dimensiuni mai mari, precum și așa-numitele roți „lucioase”. În al doilea rând, ancheta a arătat că, în pofida creșterii vânzărilor de astfel de roți în general, acestea reprezintă doar o mică parte din volumul producției industriei din Uniune. În cele din urmă, impactul probabil al importurilor din China asupra situației industriei din Uniune nu poate fi realizat în funcție de tipul de produs, întrucât o astfel de analiză nu ar reflecta în mod precis situația industriei din Uniune în ceea ce privește produsul similar. Într-adevăr, prejudiciul nu trebuie să fie indicat pentru fiecare tip de produs în parte. Prin urmare, aceste argumente se resping.

(218)

Aceleași părți au susținut, în continuare, că, chiar și în absența unor măsuri antidumping, producătorii-exportatori chinezi ar putea să își stabilească prețurile de export în raport cu prețurile care pot fi absorbite de piață. Aceste părți au susținut că, prin urmare, este foarte probabil că aceste prețuri ar avea doar un impact limitat, sau chiar niciunul, asupra rentabilității industriei din Uniune.

(219)

Această afirmație nu a fost susținută cu niciun fel de element de probă și nu a luat în considerare constatările Comisiei cu privire la posibile evoluții ale prețurilor producătorilor-exportatori chinezi, în eventualitatea expirării măsurilor, așa cum s-a subliniat mai sus în considerentele 190 și 191. Ancheta a arătat că prețurile probabile în cazul abrogării măsurilor antidumping ar fi cu 8 până la 30 % mai scăzute decât prețurile de vânzare ale industriei din Uniune. Prin urmare, afirmațiile formulate în această privință sunt respinse.

(220)

Aceleași părți au afirmat că măsurile antidumping ar oferi un avantaj concurențial neloial industriei din Uniune, care și-ar fi externalizat producția sa de produse din gama inferioară către uzine de producție din afara UE, fapt care nu ar fi în conformitate cu obiectivele măsurilor antidumping.

(221)

Astfel cum se explică în considerentul 258, ancheta a arătat că producătorii din Uniune au importat numai cantități neglijabile de roți din aluminiu și nu toate aceste importuri au fost în mod necesar de la unități de producție afiliate. Pe această bază, nu s-a putut demonstra că industria din Uniune a avut vreun avantaj competitiv neloial în raport cu unitățile de producție din afara UE și, prin urmare, acest argument este respins.

(222)

Aceleași părți au susținut, de asemenea, că este puțin probabil ca abrogarea măsurilor să ducă la o reapariție a prejudiciului pe baza faptului că creșterea cotei de piață și nivelul mai scăzut al prețurilor importurilor din Turcia în raport cu prețul de vânzare al producătorilor din Uniune nu a avut un astfel de efect asupra industriei din Uniune.

(223)

Este de remarcat faptul că prețul mediu al importurilor din Turcia, astfel cum este prezentat în tabelul 6, a fost de 48,50 EUR în cursul PAR, adică peste prețul neprejudiciabil de 48,25 EUR menționat în considerentul 196. În plus, așa cum se explică în același considerent, există o probabilitate ca producătorii-exportatori chinezi să fie în măsură să vândă către Uniune la prețuri cu cel puțin 8 % mai mici decât prețurile practicate de industria din Uniune în absența taxelor, dacă nu chiar cu până la 30 % mai mici, și anume la un nivel de preț prejudiciabil considerabil mai scăzut decât nivelul actual al prețurilor de import din Turcia. Prin urmare, orice efect al importurilor din Turcia asupra situației industriei din Uniune nu poate fi considerat drept un indicator semnificativ pentru efectul probabil al importurilor chinezești în cazul în care s-ar lăsa să expire măsurile și, prin urmare, acest argument este respins.

(224)

Aceleași părți au afirmat că, pe baza prețurilor de import medii din China în cursul PAR (taxele antidumping fiind excluse și costurile ulterioare importului fiind adăugate), nu a existat nicio subcotare a prețurilor din partea importurilor din China, ceea ce indică faptul că, în cazul în care măsurile ar fi eliminate, prețurile de import practicate de China nu se vor efectua la un nivel de preț prejudiciabil.

(225)

Această afirmație s-a bazat pe o analiză incorectă. În primul rând, aceste părți nu au justificat nivelul costurilor ulterioare importului utilizate în calculul lor (5,7 %) și nu au prezentat niciun element de probă în această privință. În al doilea rând, afirmația s-a bazat pe o comparație a prețurilor medii, fără a lua în considerare diferențele între tipurile de produse. Astfel cum s-a explicat în considerentul 123, prețurile de import comparate în funcție de tipurile de produse ale producătorilor-exportatori chinezi incluși în eșantion, luate în considerare fără taxe antidumping, ar subcota prețurile de vânzare ale industriei din Uniune în medie cu 8,0 %. Prin urmare, această afirmație este respinsă.

(226)

O altă parte interesată a susținut că abrogarea taxei antidumping nu ar avea ca efect probabil reapariția unui prejudiciu pe baza prezumției că pe piața Uniunii vânzările sunt, în principal, destinate segmentului OEM, unde cererea este determinată mai curând de capacitatea furnizorului de a îndeplini cerințele stricte ale constructorilor de automobile, decât de preț. În acest sens, această parte a susținut că nu ar exista o capacitate excedentară a producătorilor-exportatori chinezi în acest segment. Aceștia au susținut că producătorii de automobile din UE au cerințe stricte cu privire la calificările tehnice, calitate, consecvență, fiabilitate și proximitate în momentul selectării furnizorilor. Prin urmare, s-a afirmat că excedentul de capacități pe piața chineză nu poate fi pur și simplu expediat către Uniune la prețuri mici în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(227)

Alte părți au făcut afirmații similare argumentând că industria din Uniune ar putea să mențină o cotă de piață substanțială, întrucât este percepută ca un furnizor de calitate de produse avansate din punct de vedere tehnologic, precum „roțile lucioase”. Ele au afirmat că industria din Uniune ar continua să fie de preferat față de importurile din țările terțe, în special în ceea ce privește produsele de înaltă calitate din segmentul OEM.

(228)

Ancheta a arătat că o serie de exportatori chinezi produc deja, de asemenea, roțile mari și „lucioase” și că acestea îndeplinesc standarde similare celor ale producătorilor din Uniune în ceea ce privește calificările, calitatea, consecvența și fiabilitatea și au fost certificate de către clienții lor OEM din Uniune. Într-adevăr, producătorii exportatori chinezi, inclusiv cei care nu au fost incluși în eșantion și nu au cooperat sunt deja furnizori ai producătorilor de autoturisme, atât pentru uzinele lor din Uniune, cât și din China. Prin urmare, proximitatea nu mai reprezintă niciun obstacol din punctul de vedere al certificării, al participării la licitații sau din punct de vedere tehnic. Pe de altă parte, aspectul proximității în ceea ce privește perioadele de livrare ar putea fi ușor abordat prin soluții logistice, cum ar fi serviciile de depozitare și, prin urmare, nu reprezintă un factor decisiv care ar împiedica creșterea importurilor din China și reapariția prejudiciului care rezultă din aceasta. Prin urmare, acest argument este respins.

(229)

Aceeași parte a afirmat, de asemenea, că nu ar exista capacități disponibile în segmentul OEM în China și că excedentul de capacitate din China face referire doar la roțile din aluminiu destinate segmentului AM. Cu toate acestea, această afirmație nu a fost susținută cu probe. Dimpotrivă, ancheta a arătat că producătorii de roți din aluminiu au produs atât pentru segmentul OEM, cât și AM, folosind aceleași instalații de producție și, prin urmare, ar putea să își utilizeze capacitatea disponibilă pe ambele segmente, în mod egal. Într-adevăr, acest lucru este demonstrat, de asemenea, prin faptul că, astfel cum se explică în considerentul 113, producătorii-exportatori chinezi au trecut de la segmentul AM către segmentul OEM între PA a anchetei inițiale și PAR. Prin urmare, această afirmație este respinsă.

(230)

Potrivit afirmațiilor unui producător-exportator chinez, caracteristicile tehnice ale roților din aluminiu produse de industria Uniunii diferă de roțile produse și vândute de exportatorii chinezi. Acest lucru ar asigura industriei Uniunii contracte mari cu clienții din Uniune, indiferent dacă măsurile se abrogă sau nu. În plus, potrivit acestei părți, este puțin probabil ca contractele pe termen lung încheiate de producătorii din Uniune cu utilizatorii OEM să determine pentru industria Uniunii o scădere a volumului vânzărilor și o pierdere a cotelor de piață în viitorul apropiat în fața importurilor din China și, prin urmare, ea afirmă că nu va exista o creștere bruscă a importurilor din China în eventualitatea permiterii expirării măsurilor.

(231)

Ancheta a relevat faptul că nu există diferențe semnificative între roțile din aluminiu care provin din surse diferite, inclusiv din China, sau că acestea sunt reduse ca număr, și că roțile din aluminiu provenind din toate sursele sunt practic interschimbabile. Nu este neobișnuit faptul că roțile de aluminiu sunt achiziționate din surse diferite, iar ancheta a arătat că clienții se aprovizionează atât de la industria din Uniune, cât și de la producătorii-exportatori chinezi.

(232)

În ceea ce privește afirmația potrivit căreia contractele pe termen lung ale industriei Uniunii ar împiedica o creștere bruscă a importurilor din China, ancheta a arătat că, în general, contractele încheiate între producătorii din Uniune și utilizatorii relevanți nu includ angajamente obligatorii de cantități pe termen lung. Prin urmare, contractele existente nu sunt, în sine, o garanție pentru menținerea volumului de vânzări așa cum se susține.

(233)

Prin urmare, argumentele acestei părți în această privință au fost respinse.

(234)

O altă parte a afirmat că reorientarea cererii către segmentul OEM a plasat industria din Uniune într-o poziție de lider și că limitele de capacitate ale industriei din Uniune ar avea acum ca rezultat un important deficit de aprovizionare pe piața Uniunii. Conform acestei afirmații, este de așteptat ca această situație să mai continue o bună parte din deceniul următor. În continuare, s-a susținut de către această parte, precum și de către alte părți că industria din Uniune ar fi admis că registrele sale de comenzi sunt deja pline până în 2019-2022, declarând că contractele pentru următorii cinci ani ar fi fost deja încheiate și că, prin urmare, utilizarea la maximum a capacității de producție și prețurile profitabile ar fi asigurate, cel puțin până în 2022. Conform acestor părți, tranziția către segmentul OEM a permis, de asemenea, industriei din Uniune să treacă de la 5 % pierderi în 2009 la 10 % profit în cursul PAR. Pe această bază, părțile respective au susținut că expirarea taxei antidumping nu va duce, probabil, la o reapariție a prejudiciului.

(235)

Afirmația de mai sus s-a bazat pe o interpretare inexactă a informațiilor furnizate de industria Uniunii, explicând faptul că registrul de comenzi ar acoperi livrările pentru perioada 2019-2022. Nu este vorba totuși de o afirmație că aceste registre de comenzi ar fi pline, nici de faptul că contractele pentru următorii cinci ani ar fi fost deja încheiate, ci doar că registrul de comenzi acoperă livrările din 2019 până în 2022. Prin urmare, după cum se explică în considerentul 232, contractele între producătorii din Uniune și clienții în cauză nu includ angajamente obligatorii de cantități pe termen lung. De asemenea, chiar și în contractele aflate în curs de derulare, prețurile sunt supuse unor revizuiri periodice. Prin urmare, afirmația că există o utilizare la capacitate maximă și că prețurile profitabile sunt asigurate cel puțin până în 2022, este nejustificată și respinsă. În sfârșit, afirmația că această creștere a profitabilității industriei din Uniune s-a datorat orientării spre segmentul OEM a fost, de asemenea, incorectă. Astfel cum se explică în considerentul 143, segmentul OEM a constituit segmentul principal al industriei din Uniune deja în cursul PA a anchetei inițiale, în care, astfel cum se menționează în considerentul 106 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 964/2010, Uniunea a realizat, de asemenea, pierderi semnificative și în segmentul OEM. Prin urmare, această afirmație este respinsă.

(236)

De asemenea, o parte interesată a susținut că producătorii-exportatori chinezi care aparțin segmentului OEM au utilizat aproape în întregime capacitățile de producție și este deci improbabil să își mărească în mod semnificativ vânzările în Uniune în cazul în care s-ar lăsa să expire măsurile antidumping. Această parte a susținut în continuare că, în general, ca urmare a creșterii consumului în Uniune, chiar și în eventualitatea creșterii volumului de importuri din China, industria din Uniune nu ar suferi niciun prejudiciu semnificativ, în special, având în vedere că capacitatea de producție a industriei din Uniune nu ar putea satisface cererea din Uniune.

(237)

Estimările prezentate de această parte cu privire la capacitatea de producție din China în scopul sprijinirii afirmațiilor sale nu corespund constatărilor anchetei actuale, astfel cum s-a subliniat în considerentele 55-74. Prin urmare, se resping afirmațiile conform cărora nu a existat o capacitate neutilizată considerabilă în China și că evoluția consumului din Uniune ar atenua prejudiciul în eventualitatea abrogării măsurilor.

(238)

Aceeași parte a mai afirmat că se așteaptă o creștere a producției chineze de autovehicule în perioada 2015-2020, în conformitate cu cel de al treisprezecelea plan cincinal, de la 24,5 milioane de unități la 30 de milioane de unități pe parcursul acestei perioade. Partea respectivă a susținut că această creștere a producției de autoturisme ar conduce la o creștere corelată a cererii chineze pentru roțile din aluminiu, iar producătorii chinezi și-ar spori, prin urmare, mai curând vânzările pe piața internă decât să își redirecționeze exporturile către Uniune, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping.

(239)

Astfel cum se subliniază în considerentele 89-91, și, deși există, într-adevăr, o legătură strânsă între industria automobilelor și piețele roților din aluminiu, creșterea cererii de roți din aluminiu pe piața internă chineză nu este susceptibilă să absoarbă capacitățile neutilizate disponibile din China, ținând cont, de asemenea, de diferențele semnificative de preț pe piața internă chineză în comparație cu piața Uniunii. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(240)

Mai multe părți au afirmat că nu există nicio probabilitate de reapariție a prejudiciului, deoarece industria din Uniune ar beneficia de pe urma creșterii consumului de ARW de la nivel mondial și din Uniune, indiferent de creșterea importurilor din China către Uniune. În plus, s-a afirmat că creșterea preconizată a consumului ar permite producătorilor-exportatori chinezi să își intensifice exporturile către piața Uniunii fără a exercita vreo presiune asupra prețurilor.

(241)

Ancheta a arătat că este probabil ca volume semnificative de exporturi din China să fie redirecționate către Uniune, având în vedere atractivitatea acesteia (considerentele 75-88. În plus, există mari capacități neutilizate în China, care ar putea fi direcționate, de asemenea, către piața Uniunii. Prin urmare, producătorii-exportatori chinezi ar putea să preia nu doar creșterea consumului, dar și volumele de vânzări ale producătorilor din Uniune. În consecință, chiar și în scenariul unui consum sporit, există o mare probabilitate ca exporturile chineze să acapareze volumul de vânzări și cota de piață în detrimentul industriei din Uniune. În plus, în ceea ce privește prețurile, este probabil ca acestea să fie la un nivel mai scăzut decât prețurile practicate de industria din Uniune, între 8 și 30 %, conform descrierii de la considerentul 191 și cu efectele descrise în considerentul 192, ceea ce va conduce la reapariția probabilă a unui prejudiciu important pentru industria din Uniune. Prin urmare, această afirmație este respinsă.

(242)

Pe baza informațiilor de mai sus, Comisia a concluzionat că abrogarea măsurilor ar duce foarte probabil la reapariția prejudiciului cauzat industriei Uniunii.

(243)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă menținerea măsurilor existente împotriva RPC ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblul său. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe o evaluare a tuturor intereselor implicate, inclusiv a intereselor industriei din Uniune, ale importatorilor, ale utilizatorilor și ale furnizorilor către industria Uniunii (industria din amonte).

(244)

Ancheta a constatat că, în cursul PAR, industria Uniunii s-a redresat în urma prejudiciului cauzat de importurile din China care fac obiectul unui dumping. Totuși, în eventualitatea abrogării măsurilor instituite împotriva Chinei, prejudiciul ar putea să reapară, întrucât industria Uniunii ar fi expusă la importurile din China care fac obiectul unui dumping, posibil în volume semnificative și cu exercitarea unei presiuni semnificative asupra prețurilor. Drept consecință, situația economică a industriei Uniunii s-ar putea deteriora în mod semnificativ din motivele descrise mai sus. În schimb, menținerea măsurilor ar aduce siguranță pe piață, permițând industriei Uniunii să își mențină situația economică pozitivă și să își continue planurile de investiții în vederea sporirii capacităților de producție pentru a satisface cererea tot mai mare și cerințele tehnice în schimbare ale producției de roți din aluminiu.

(245)

Din aceste motive, s-a concluzionat că menținerea măsurilor antidumping în vigoare ar fi în interesul industriei Uniunii.

(246)

Optzeci de importatori/utilizatori cunoscuți au fost contactați în etapa de deschidere a anchetei. Unsprezece societăți au răspuns la formularul de eșantionare, dintre care șase importau roți din aluminiu din China.

(247)

Ancheta a arătat că trei dintre aceste șase societăți erau, de fapt, producători de automobile care utilizează roți din aluminiu în producția de autoturisme și, prin urmare, au fost considerați utilizatori, a căror situație este analizată în considerentele 250-268. Importurile realizate de ceilalți trei importatori neafiliați au reprezentat mai puțin de 2 % din volumul total al importurilor din China în cursul PAR.

(248)

Numai unul dintre răspunsurile la chestionar primite de la cei trei importatori neafiliați de mai sus a fost suficient de complet pentru a putea fi utilizat în cadrul analizei. Acest importator a achiziționat roți din aluminiu și de la furnizori de pe piețele altor țări terțe, iar ponderea din cifra de afaceri aferentă produsului în cauză, raportată la întreaga sa activitate, reprezenta doar o parte din aceasta. Din aceste motive, se poate considera că taxele nu au avut un impact semnificativ asupra activității globale a acestui importator legată de roțile din aluminiu. Într-adevăr, activitatea legată de roțile din aluminiu a fost profitabilă.

(249)

Astfel, nu au existat indicii potrivit cărora menținerea măsurilor ar avea un impact negativ semnificativ asupra importatorilor care să depășească impactul pozitiv al măsurilor asupra industriei Uniunii.

(250)

Aproximativ 70 de utilizatori cunoscuți au primit chestionare. Șapte producători de automobile s-au manifestat prin furnizarea de răspunsuri la chestionar. De asemenea, a cooperat și o asociație a utilizatorilor și importatorilor de roți din aluminiu destinate segmentului OEM. Niciun alt utilizator nu a cooperat în cadrul anchetei.

(251)

Importurile realizate de utilizatorii cooperanți au reprezentat 50,4 % din totalul importurilor din RPC în Uniune.

(252)

Ancheta a arătat că, în general, producătorii de automobile se bazează pe produsele din China numai într-o măsură limitată și că cea mai mare parte a roților din aluminiu folosite au fost achiziționate de la industria din Uniune. Unii dintre utilizatorii cooperanți nu au importat deloc din China, unii au importat din China mai puțin de 5 % din produsele de care aveau nevoie, în timp ce alții au importat din China până la 10 % din produsele de care aveau nevoie. Ancheta a arătat, de asemenea, că anumiți utilizatori au beneficiat de regimul de perfecționare activă cu privire la importurile originare din China, deși într-o măsură limitată, întrucât aceștia au revândut produsul final pe piețele de export.

(253)

Toți utilizatorii cooperanți s-au opus măsurilor, argumentând că ar fi interesați de mai multe surse de aprovizionare. Acești utilizatori au afirmat că măsurile i-ar face dependenți de un număr limitat de producători din Uniune. Totuși, ancheta a mai indicat că importurile din alte țări terțe, în special din Turcia, au crescut pe parcursul perioadei examinate. Per ansamblu, în cursul perioadei examinate, importurile din alte țări terțe în Uniune au crescut cu 35 %, ceea ce reprezintă o creștere mai rapidă decât evoluția consumului din Uniune.

(254)

Având în vedere aceste constatări, argumentul privind lipsa de diversitate a ofertei este respins.

(255)

Producătorii de autovehicule din Europa au susținut că menținerea măsurilor ar fi împotriva interesului Uniunii, deoarece măsurile antidumping au afectat în mod negativ competitivitatea producătorilor de autovehicule din Uniune. De asemenea, au susținut că industria Uniunii nu ar avea suficientă capacitate de producție disponibilă pentru a satisface cererea din Uniune.

(256)

O parte interesată a susținut, de asemenea, că industria din Uniune ar importa roți din aluminiu originare din China și din alte țări terțe pentru a satisface cererea tot mai mare a clienților lor, care nu poate fi îndeplinită de capacitatea de producție a industriei din Uniune.

(257)

Astfel cum se arată în tabelul 7 din considerentul 137, rata de utilizare a capacității industriei din Uniune a fost între 88 % și 93 % în cursul perioadei examinate. Totuși, ancheta a arătat și că industria Uniunii a investit în creșterea capacității pentru a răspunde cererii crescute din Uniune și este de așteptat ca aceasta să atenueze posibilele deficite reclamate. Aceste investiții sunt planificate să continue în viitor.

(258)

În sfârșit, în ceea ce privește pretinsele importuri ale industriei din Uniune provenite din China și din alte țări terțe, ancheta a arătat că producătorii din Uniune incluși în eșantion au importat doar volume neglijabile de roți din aluminiu, iar importurile au fost efectuate din Elveția și Turcia, dar nu din China. Acest lucru este valabil și pentru restul producătorilor din Uniune, care, potrivit informațiilor disponibile în cerere, au importat roți din aluminiu în cantități foarte mici, respectiv mai puțin de 500 de mii de unități, reprezentând mai puțin de 1 % din producția din Uniune în cursul PAR.

(259)

În plus, se remarcă faptul că importurile din alte țări terțe au crescut în cursul perioadei examinate și că, prin urmare, măsurile antidumping nu ar trebui să îi împiedice pe utilizatori să importe roți din aluminiu din RPC, ci pur și simplu să elimine denaturările și să asigure condiții de concurență echitabile între industria chineză și industria Uniunii. Prin urmare, afirmațiile formulate în această privință au fost respinse.

(260)

În ceea ce privește competitivitatea industriei producătoare de autovehicule, ancheta a arătat că, datorită regimului de perfecționare activă, producătorii de autovehicule au fost în măsură să evite plata taxelor antidumping la roțile din aluminiu montate pe vehiculele vândute pe piețele de export. În cursul perioadei examinate, volumul importurilor din China care au intrat sub incidența regimului de perfecționare activă a variat între 21 % și 28 % din totalul importurilor din China.

(261)

Aceleași părți au susținut, de asemenea, că efectul cumulativ al mai multor taxe antidumping în vigoare instituite asupra mai multor materii prime ale constructorilor de automobile, cum ar fi elementele de fixare, sârma laminată din oțel inoxidabil, oțelul cu acoperire organică, firele de mare tenacitate și sârmele din molibden, în plus față de cele pentru roțile din aluminiu ar avea un impact negativ asupra situației lor.

(262)

Ancheta a demonstrat că impactul măsurilor luate cu privire la roțile din aluminiu asupra costurilor este limitat, atingând o valoare maximă de 0,2 %. Această concluzie decurge din constatarea efectuată în cadrul anchetei de față potrivit căreia roțile din aluminiu reprezintă doar aproximativ 1 % din costul unui autovehicul. Prin urmare, argumentul unui impact negativ semnificativ asupra costurilor nu este considerat a fi important și este respins.

(263)

În ceea ce privește efectul cumulativ al altor măsuri antidumping în vigoare asupra altor câteva materii prime, aceste părți nu au furnizat nicio dovadă specifică în acest sens. Prin urmare, ancheta nu a putut verifica afirmațiile făcute și s-a impus respingerea cererii.

(264)

În urma comunicării constatărilor, o parte interesată a afirmat că lipsa de capacitate disponibilă în segmentul OEM din industria Uniunii și în rândul furnizorilor din țările terțe a avut un impact semnificativ asupra constructorilor de autovehicule din Uniune. Aceștia au afirmat că nu au altă alternativă decât importul de roți din aluminiu din China și că actuala taxă antidumping are un impact direct în materie de cost asupra acestor importuri. În plus, s-a afirmat că lipsa de capacitate a industriei din Uniune a avut un impact negativ asupra productivității și competitivității producătorilor de autovehicule și că Comisia nu a luat în considerare impactul indirect în materie de cost al taxei antidumping asupra situației producătorilor de autovehicule.

(265)

Ancheta a constatat că industria Uniunii a investit în creșterea capacității pentru a răspunde cererii crescute din Uniune care să atenueze posibilele deficite. Prin urmare, argumentul privind lipsa de capacitate este respins. În ceea ce privește impactul asupra costurilor, astfel cum se explică în considerentul (262), ancheta a constatat că măsurile în materie de roți din aluminiu au avut numai un impact foarte limitat asupra costului total al constructorilor de autovehicule și, prin urmare, acest argument este respins. În cele din urmă, întrucât scopul și efectul măsurilor antidumping nu este acela de a împiedica utilizatorii să importe roți din aluminiu din RPC ca atare, costurile indirecte declarate de această parte nu sunt, nici ele, legate direct de taxe. Prin urmare, această afirmație este respinsă.

(266)

Aceeași parte a afirmat, de asemenea, că extinderile de capacitate planificate nu vor fi suficiente pentru a răspunde cererii tot mai mari până în 2020 și a afirmat, de asemenea, că industria din Uniune nu și-a justificat afirmația potrivit căreia aceasta își extinde capacitatea. În acest context, această parte a pus sub semnul întrebării, de asemenea, modul în care Comisia a verificat că industria din Uniune va fi în măsură să răspundă cererii din Uniune.

(267)

Așa cum s-a explicat în considerentul 257, ancheta a arătat că industria Uniunii a investit în creșterea capacității pentru a răspunde cererii crescute din Uniune. Mai precis, creșterea planificată a capacității de producție, prezentată de producătorii din Uniune a fost comparată cu previziunile privind producția de autoturisme în Uniune. De asemenea, previziunile și planurile de investiții în curs de desfășurare au fost susținute de producătorii din Uniune incluși în eșantion. Această analiză a arătat că creșterea estimată a capacității a fost mai mare decât creșterea preconizată a cererii în Uniune pentru perioada 2015-2018. Din motive de confidențialitate și anonimat, planurile de investiții individuale nu pot fi comunicate părților interesate. Din acest motiv, afirmațiile potrivit cărora extinderile de capacitate planificate nu vor fi suficiente pentru a răspunde cererii tot mai mari și că industria din Uniune nu și-a justificat afirmația potrivit căreia aceasta își extinde capacitatea sunt respinse.

(268)

Din aceste motive, se concluzionează că menținerea măsurilor nu ar avea niciun impact negativ semnificativ asupra situației utilizatorilor.

(269)

Au fost trimise chestionare asociațiilor și furnizorilor cunoscuți de materii prime/echipamente către industria Uniunii, precum și unui număr de 28 de furnizori individuali cunoscuți din Uniune. O asociație care reprezintă industria europeană a aluminiului a prezentat observații.

(270)

Asociația care reprezintă industria europeană a aluminiului a observat că există un risc ridicat ca supracapacitatea din China și practicile recurente de dumping ale producătorilor-exportatori chinezi să afecteze negativ în mod semnificativ industria din Uniune în cazul în care măsurile antidumping ar fi eliminate. Acest lucru, la rândul său, ar avea un impact negativ asupra producției și ocupării forței de muncă în cadrul lanțului valoric din amonte în sectorul aluminiului. Prin urmare, această asociație a susținut reînnoirea măsurilor antidumping actuale.

(271)

Prin urmare, se concluzionează că menținerea măsurilor ar fi în interesul industriilor din amonte.

(272)

O parte interesată a afirmat că Comisia ar fi ignorat în mod nejustificat elementele de probă materiale furnizate de producătorii de autovehicule și, în schimb, și-ar fi bazat concluziile pe declarații nesusținute de elemente concrete avansate de industria din Uniune. Comisia a explicat, în cursul audierii cu consilierul-auditor menționate în considerentul 10 că toate informațiile furnizate au fost luate în considerare în mod corespunzător. Informațiile furnizate de industria din Uniune au fost verificate. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(273)

Pe baza informațiilor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperative pentru care menținerea măsurilor cu privire la importurile de roți din aluminiu originare din RPC să nu fie în interesul Uniunii.

(274)

Toate părțile au fost informate cu privire la principalele fapte și considerente pe baza cărora s-a intenționat menținerea măsurilor în vigoare împotriva RPC. De asemenea, părților li s-a acordat un termen pentru a își prezenta observațiile în urma respectivei informări. Declarațiile și observațiile au fost luate în considerare în mod corespunzător, în cazul în care acestea au fost justificate.

(275)

Având în vedere cele de mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping aplicabile importurilor de anumite roți din aluminiu originare din RPC, instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 964/2010, ar trebui menținute.

(276)

Comitetul instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036 nu a emis un aviz,