20.12.2016

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 347/1

---

DECIZIA (UE) 2016/2247 A BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 3 noiembrie 2016

privind conturile anuale ale Băncii Centrale Europene (BCE/2016/35)

(reformare)

CONSILIUL GUVERNATORILOR BĂNCII CENTRALE EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, în special articolul 26.2,

întrucât:

(1)	Decizia BCE/2010/21 (1) a fost modificată substanțial de mai multe ori. Întrucât urmează a fi efectuate modificări suplimentare, această decizie ar trebui reformată pentru claritate.

(2)	Orientarea BCE/2010/20 (2) la care se referă Decizia BCE/2010/21 a fost reformată și abrogată prin Orientarea (UE) 2016/2249 a Băncii Centrale Europene (BCE/2016/34) (3),

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Definiții

(1)   Termenii definiți la articolul 1 din Orientarea (UE) 2016/2249 (BCE/2016/34) au același înțeles atunci când sunt utilizați în prezenta decizie.

(2)   Alți termeni tehnici folosiți în prezenta decizie au același înțeles cu termenii din anexa II la Orientarea (UE) 2016/2249 (BCE/2016/34).

Articolul 2

Domeniul de aplicare

Normele prevăzute în prezenta decizie se aplică conturilor anuale ale Băncii Centrale Europene (BCE), care includ bilanțul, elementele înscrise în registrele BCE în afara bilanțului, contul de profit și pierdere, precum și anexele la conturile anuale ale BCE.

Articolul 3

Caracteristici calitative

Caracteristicile calitative definite la articolul 3 din Orientarea (UE) 2016/2249 (BCE/2016/34) se aplică în sensul prezentei decizii.

Articolul 4

Principii contabile fundamentale

Principiile contabile fundamentale definite la articolul 4 din Orientarea (UE) 2016/2249 (BCE/2016/34) se aplică și în sensul prezentei decizii.

Prin derogare de la articolul 4 alineatul (3) prima teză din Orientarea (UE) 2016/2249 (BCE/2016/34), evenimentele ulterioare datei bilanțului sunt luate în considerare numai până la data la care Comitetul executiv autorizează depunerea conturilor anuale ale BCE pentru aprobarea de către Consiliul guvernatorilor.

Articolul 5

Metoda de înregistrare economică și metoda de înregistrare la data decontării

Normele prevăzute la articolul 5 din Orientarea (UE) 2016/2249 (BCE/2016/34) se aplică prezentei decizii.

Articolul 6

Recunoașterea elementelor de activ și pasiv

Un activ/pasiv financiar sau de alt tip este recunoscut în bilanțul BCE numai în conformitate cu articolul 6 din Orientarea (UE) 2016/2249 (BCE/2016/34).

CAPITOLUL II

STRUCTURA BILANȚULUI ȘI NORMELE DE EVALUARE A ELEMENTELOR DIN BILANȚ

Articolul 7

Structura bilanțului

Structura bilanțului se bazează pe structura stabilită în anexa I.

Articolul 8

Provizion pentru riscul valutar, riscul ratei dobânzii, riscul de credit și riscul privind prețul aurului

Luând în considerare natura activităților BCE, Consiliul guvernatorilor poate constitui în bilanțul BCE un provizion pentru riscul valutar, riscul ratei dobânzii, riscul de credit și riscul privind prețul aurului. Consiliul guvernatorilor decide cu privire la nivelul și utilizarea provizionului pe baza unei estimări motivate a expunerilor BCE la risc.

Articolul 9

Norme de evaluare a elementelor din bilanț

(1)   Pentru evaluarea elementelor din bilanț se utilizează cursurile și prețurile curente de pe piață, cu excepția dispozițiilor contrare prevăzute în anexa I.

(2)   Reevaluarea aurului, a instrumentelor în monedă străină, a titlurilor de valoare (altele decât titlurile de valoare clasificate ca păstrate până la scadență, titlurile de valoare netranzacționabile și titlurile de valoare deținute în scopuri de politică monetară care sunt contabilizate la costul amortizat), precum și a instrumentelor financiare, atât în bilanț, cât și în afara bilanțului, se efectuează la sfârșitul anului, la cursurile și prețurile medii ale pieței.

(3)   Nu se face distincție între diferențele din reevaluare la preț și la curs de schimb pentru aur, fiind înregistrată o singură diferență din reevaluare pentru aur, bazată pe prețul în euro pe unitatea de măsură definită a aurului, preț determinat de cursul de schimb EUR/USD valabil la data reevaluării trimestriale. În cazul monedelor străine, incluzând tranzacțiile din bilanț și cele din afara bilanțului, reevaluarea se efectuează pentru fiecare monedă în parte. În sensul prezentului articol, deținerile de drepturi speciale de tragere (DST), inclusiv deținerile individuale desemnate de monedă străină care stau la baza coșului DST, sunt tratate ca o singură deținere. Pentru titlurile de valoare, reevaluarea se efectuează pentru fiecare cod în parte, respectiv același tip/număr ISIN, în timp ce opțiunile incluse nu sunt separate în scopul evaluării. Titlurile de valoare deținute în scopuri de politică monetară sau incluse la posturile „Alte active financiare” sau „Diverse” sunt tratate ca dețineri separate.

(4)   Titlurile de valoare tranzacționabile deținute în scopuri de politică monetară sunt tratate ca dețineri separate și sunt evaluate la prețul pieței sau la costul amortizat (sub rezerva deprecierii), în funcție de considerentele de politică monetară.

(5)   Titlurile de valoare clasificate ca titluri de valoare păstrate până la scadență sunt tratate ca dețineri separate și se evaluează la costul amortizat (sub rezerva deprecierii). Același tratament se aplică titlurilor de valoare netranzacționabile. Titlurile de valoare clasificate ca titluri de valoare păstrate până la scadență pot fi vândute înainte de scadență în oricare dintre următoarele situații:

(a)	în cazul în care cantitatea vândută este considerată a fi nesemnificativă în comparație cu suma totală a portofoliului de titluri de valoare păstrate până la scadență;

(b)	în cazul în care titlurile de valoare sunt vândute în luna dinaintea datei scadenței;

(c)	în circumstanțe excepționale, precum o deteriorare semnificativă a solvabilității creditorului.

Articolul 10

Tranzacții reversibile

Tranzacțiile reversibile se înregistrează în conformitate cu articolul 10 din Orientarea (UE) 2016/2249 (BCE/2016/34).

Articolul 11

Instrumente de capital tranzacționabile

Instrumentele de capital tranzacționabile se înregistrează în conformitate cu articolul 11 din Orientarea (UE) 2016/2249 (BCE/2016/34).

Articolul 12

Acoperirea riscului ratei dobânzii cu privire la titlurile de valoare cu instrumente derivate

Acoperirea riscului ratei dobânzii se înregistrează în conformitate cu articolul 12 din Orientarea (UE) 2016/2249 (BCE/2016/34).

Articolul 13

Instrumente sintetice

Instrumentele sintetice se înregistrează în conformitate cu articolul 13 din Orientarea (UE) 2016/2249 (BCE/2016/34).

CAPITOLUL III

RECUNOAȘTEREA VENITURILOR

Articolul 14

Recunoașterea veniturilor

(1)   Articolul 15 alineatele (1), (2), (3), (5) și (7) din Orientarea (UE) 2016/2249 (BCE/2016/34) se aplică la recunoașterea veniturilor.

(2)   Deținerile din conturile speciale de reevaluare provenite din contribuțiile prevăzute la articolul 48.2 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (denumit în continuare „Statutul SEBC”) în privința băncilor centrale ale statelor membre pentru care derogările au fost abrogate se utilizează pentru a compensa pierderile nerealizate, atunci când acestea depășesc câștigurile anterioare din reevaluare înregistrate în contul standard de reevaluare corespunzător, prevăzut la articolul 15 alineatul (1) litera (c) din Orientarea (UE) 2016/2249 (BCE/2016/34), înainte de compensarea acestor pierderi în conformitate cu articolul 33.2 din Statutul SEBC. Deținerile din conturile speciale de reevaluare în aur, monedă străină și titluri de valoare se reduc proporțional în cazul unei reduceri a deținerilor în activele respective.

Articolul 15

Costul tranzacțiilor

Articolul 16 din Orientarea (UE) 2016/2249 (BCE/2016/34) se aplică prezentei decizii.

CAPITOLUL IV

NORME CONTABILE PENTRU INSTRUMENTELE DIN AFARA BILANȚULUI

Articolul 16

Norme generale

Articolul 17 din Orientarea (UE) 2016/2249 (BCE/2016/34) se aplică prezentei decizii.

Articolul 17

Tranzacții forward pe cursul de schimb

Tranzacțiile forward pe cursul de schimb se înregistrează în conformitate cu articolul 18 din Orientarea (UE) 2016/2249 (BCE/2016/34).

Articolul 18

Swapuri valutare

Swapurile valutare se înregistrează în conformitate cu articolul 19 din Orientarea (UE) 2016/2249 (BCE/2016/34).

Articolul 19

Contracte futures

Contractele futures se înregistrează în conformitate cu articolul 20 din Orientarea (UE) 2016/2249 (BCE/2016/34).

Articolul 20

Swapuri pe rata dobânzii

Swapurile pe rata dobânzii se înregistrează în conformitate cu articolul 21 din Orientarea (UE) 2016/2249 (BCE/2016/34).

Pierderile nerealizate înregistrate în contul de profit și pierdere la sfârșitul anului se amortizează în anii ulteriori prin metoda liniară. În cazul swapurilor forward pe rata dobânzii, amortizarea începe de la data valutei aferentă tranzacției.

Articolul 21

Contracte forward pe rata dobânzii

Contractele forward pe rata dobânzii se înregistrează în conformitate cu articolul 22 din Orientarea (UE) 2016/2249 (BCE/2016/34).

Articolul 22

Tranzacții forward cu titluri de valoare

Tranzacțiile forward cu titluri de valoare se înregistrează în conformitate cu metoda A prevăzută la articolul 23 alineatul (1) din Orientarea (UE) 2016/2249 (BCE/2016/34).

Articolul 23

Opțiuni

Opțiunile se înregistrează în conformitate cu articolul 24 din Orientarea (UE) 2016/2249 (BCE/2016/34).

CAPITOLUL V

BILANȚUL ANUAL PUBLICAT ȘI CONTUL ANUAL DE PROFIT ȘI PIERDERE PUBLICAT

Articolul 24

Formate

(1)   Structura bilanțului anual publicat al BCE respectă modelul din anexa II.

(2)   Structura contului anual de profit și pierdere publicat respectă modelul din anexa III.

CAPITOLUL VI

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 25

Dezvoltarea, aplicarea și interpretarea normelor

(1)   La interpretarea prezentei decizii, se ține seama de lucrările pregătitoare, de principiile contabile armonizate de dreptul Uniunii și de principiile de contabilitate general acceptate.

(2)   În cazul în care un anumit tratament contabil nu este prevăzut de prezenta decizie și în absența unei decizii contrare a Consiliului guvernatorilor, BCE respectă principiile de evaluare în conformitate cu standardele internaționale de raportare financiară, astfel cum au fost adoptate de Uniunea Europeană, aplicabile activităților și conturilor BCE.

Articolul 26

Abrogare

(1)   Decizia BCE/2010/21 se abrogă.

(2)   Trimiterile la decizia abrogată se interpretează ca trimiteri la prezenta decizie și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa V.

Articolul 27

Intrarea în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare la 31 decembrie 2016.

---

(1)  Decizia BCE/2010/21 din 11 noiembrie 2010 privind conturile anuale ale Băncii Centrale Europene (JO L 35, 9.2.2011, p. 1).

(2)  Orientarea BCE/2010/20 din 11 noiembrie 2010 privind cadrul juridic al procedurilor contabile și al raportării financiare din Sistemul European al Băncilor Centrale (JO L 35, 9.2.2011, p. 31).

(3)  Orientarea (UE) 2016/2249 a Băncii Centrale Europene din 3 noiembrie 2016 privind cadrul juridic al procedurilor contabile și al raportării financiare din Sistemul European al Băncilor Centrale (BCE/2016/34) (a se vedea pagina 37 din prezentul Jurnal Oficial).

---

---

---

---

---

---

20.12.2016

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 347/26

---

DECIZIA (UE) 2016/2248 A BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 3 noiembrie 2016

privind repartizarea venitului monetar al băncilor centrale naționale ale statelor membre a căror monedă este euro (BCE/2016/36)

(reformare)

CONSILIUL GUVERNATORILOR BĂNCII CENTRALE EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, în special articolul 32,

întrucât:

(1)	Decizia BCE/2010/23 (1) a fost modificată substanțial de mai multe ori (2). Întrucât urmează a fi efectuate modificări suplimentare, aceasta ar trebui reformată pentru claritate.

(2)

În conformitate cu articolul 32.1 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (denumit în continuare „Statutul SEBC”), venitul monetar este venitul acumulat de băncile centrale naționale (BCN) ca urmare a exercitării funcției de politică monetară. În conformitate cu articolul 32.2 din Statutul SEBC, valoarea venitului monetar al fiecărei BCN este egală cu venitul anual al acesteia obținut din activele deținute în contrapartidă cu bancnotele aflate în circulație și cu depozitele constituite de instituțiile de credit. Aceste active trebuie identificate de BCN în conformitate cu orientările stabilite de Consiliul guvernatorilor. BCN ar trebui să identifice activele rezultate din exercitarea funcției de politică monetară drept active deținute în contrapartidă cu bancnotele în circulație și depozitele constituite de instituțiile de credit. În temeiul articolului 32.4 din Statutul SEBC, din cuantumul venitului monetar al fiecărei BCN se scade o sumă echivalentă cu dobânda acumulată, plătită sau primită pentru pasivele incluse în baza de calcul.

(3)	În temeiul articolului 32.5 din Statutul SEBC, suma veniturilor monetare ale BCN se repartizează între acestea proporțional cu cotele vărsate la capitalul Băncii Centrale Europene (BCE).

(4)	În temeiul articolelor 32.6 și 32.7 din Statutul SEBC, Consiliul guvernatorilor este împuternicit să adopte orientări pentru compensarea și decontarea de către BCE a soldurilor provenite din repartizarea venitului monetar și să adopte orice alte măsuri necesare în vederea aplicării articolului 32.

(5)

În temeiul articolului 10 din Regulamentul (CE) nr. 974/98 al Consiliului (3), BCE și BCN pun în circulație bancnote euro. Articolul 15 din acest regulament prevede că bancnotele cu valoarea nominală exprimată în unități monetare naționale rămân mijloace legale de plată în cadrul limitelor lor teritoriale timp de maximum șase luni de la data substituirii monedei fiduciare cu moneda euro. Anul substituirii monedei fiduciare cu moneda euro ar trebui astfel considerat un an special, deoarece bancnotele aflate în circulație cu valoare nominală exprimată în unități monetare naționale pot reprezenta în continuare un procent semnificativ din valoarea totală a bancnotelor aflate în circulație.

(6)

Articolul 15 alineatul (1) din Orientarea BCE/2006/9 (4) prevede că bancnotele euro care au făcut obiectul alimentării anticipate a contrapărților eligibile se debitează în conturile respectivelor contrapărți deschise la BCN a acestora la valoarea lor nominală, în conformitate cu următorul„model linear de debitare”: suma totală a bancnotelor euro care au făcut obiectul alimentării anticipate se debitează în trei rate egale, la data decontării primei, celei de a patra și celei de a cincea operațiuni principale de refinanțare a Eurosistemului care urmează datei substituirii monedei fiduciare cu moneda euro. Calcularea venitului monetar pentru anul substituirii monedei fiduciare cu moneda euro trebuie să țină cont de acest „model de debitare lineară”.

(7)

Prezenta decizie este legată de Decizia BCE/2010/29 (5), care prevede că BCE și BCN emit bancnote euro. Decizia BCE/2010/29 stabilește repartizarea între BCN a bancnotelor euro aflate în circulație proporțional cu cotele vărsate de acestea la capitalul BCE. Aceeași decizie alocă BCE 8 % din valoarea totală a bancnotelor euro aflate în circulație. Repartizarea bancnotelor euro între membrii Eurosistemului generează solduri intra-Eurosistem. Remunerarea acestor solduri intra-Eurosistem aferente bancnotelor euro aflate în circulație are un efect direct asupra venitului fiecărui membru al Eurosistemului și, prin urmare, ar trebui să fie reglementată de prezenta decizie. Venitul acumulat de BCE în cadrul remunerării creanțelor sale intra-Eurosistem asupra BCN în legătură cu propria cotă de bancnote euro aflate în circulație ar trebui, în principiu, să fie distribuit către BCN în conformitate cu Decizia BCE/2014/57 (6), proporțional cu cotele acestora din grila de repartiție pentru capitalul subscris, în cursul aceluiași exercițiu financiar în care intervine acumularea.

(8)

Soldul net al creanțelor și angajamentelor intra-Eurosistem aferent bancnotelor euro aflate în circulație ar trebui remunerat prin aplicarea unui criteriu obiectiv de definire a costului banilor. În acest context, se recomandă folosirea ratei dobânzii aplicabile operațiunilor principale de refinanțare folosite de Eurosistem în licitațiile sale pentru operațiunile principale de refinanțare.

(9)

Angajamentele nete intra-Eurosistem aferente bancnotelor euro aflate în circulație ar trebui incluse în baza de calcul în scopul calculării venitului monetar al BCN conform articolului 32.2 din Statutul SEBC, deoarece sunt echivalente bancnotelor aflate în circulație. Decontarea dobânzii la soldurile intra-Eurosistem aferente bancnotelor euro aflate în circulație va determina, prin urmare, distribuirea către BCN a unei sume considerabile din venitul monetar al Eurosistemului, proporțional cu cotele vărsate ale acestora la capitalul BCE. Aceste solduri intra-Eurosistem ar trebui ajustate pentru a permite adaptarea treptată a bilanțurilor și a conturilor de profit și pierdere ale BCN. Ajustările ar trebui să se bazeze pe valoarea bancnotelor aflate în circulație ale fiecărei BCN într-o perioadă anterioară introducerii bancnotelor euro. Aceste ajustări ar trebui aplicate anual conform unei formule fixe pentru o perioadă ulterioară de maximum 5 ani.

(10)

Ajustările aduse soldurilor intra-Eurosistem aferente bancnotelor euro aflate în circulație au fost calculate pentru a compensa orice modificare semnificativă a pozițiilor BCN în ceea ce privește veniturile, determinată de introducerea bancnotelor euro și de repartizarea ulterioară a venitului monetar.

(11)	Normele generale prevăzute la articolul 32 din Statutul SEBC se aplică, de asemenea, venitului rezultat din anularea bancnotelor euro care au fost retrase din circulație.

(12)

Articolul 32.5 din Statutul SEBC precizează faptul că suma veniturilor monetare ale BCN se repartizează între acestea proporțional cu cotele acestora vărsate la capitalul BCE. În conformitate cu articolul 32.7 din Statutul SEBC, Consiliul guvernatorilor este competent să adopte orice alte măsuri necesare pentru aplicarea articolului 32. Este inclusă aici și competența de a ține seama și de alți factori cu ocazia adoptării unei decizii cu privire la repartizarea venitului rezultat din anularea bancnotelor euro care au fost retrase din circulație. În acest context, principiile egalității de tratament și echității impun luarea în considerare a perioadei de timp în care au fost emise bancnotele euro retrase. Grila de repartiție pentru acest venit specific trebuie, prin urmare, să reflecte atât cota aferentă din capitalul BCE, cât și durata fazei de emisiune.

(13)	Retragerea bancnotelor euro trebuie reglementată prin decizii separate, adoptate potrivit articolului 5 din Decizia BCE/2003/4 (7).

(14)

Achizițiile în temeiul Deciziei BCE/2009/16 (8), al Deciziei BCE/2011/17 (9) și al Deciziei (UE) 2015/774 a Băncii Centrale Europene (BCE/2015/10) (10), care privește achiziționarea de instrumente de natura datoriei emise de administrații centrale, regionale și locale și de agenții recunoscute și instrumente de natura datoriei substitut emise de societăți nefinanciare publice, ar trebui considerate ca generând venit la rata de referință,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Definiții

În sensul prezentei decizii:

(a)	„BCN” înseamnă o bancă centrală națională a unui stat membru a cărui monedă este euro;

(b)

„instituție de credit” înseamnă fie: (a) o instituție de credit în sensul articolului 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (11), care este supusă supravegherii de către o autoritate competentă; fie (b) o altă instituție de credit, în sensul articolului 123 alineatul (2) din tratat, care este supusă verificării pe baza unor standarde comparabile cu cele folosite în supravegherea efectuată de o autoritate competentă;

(c)	„bază de calcul” înseamnă valoarea pasivelor calificate din cadrul bilanțului fiecărei BCN, stabilită în conformitate cu anexa I la prezenta decizie;

(d)	„data substituirii monedei fiduciare cu moneda euro” înseamnă data la care bancnotele și monedele euro devin mijloc legal de plată într-un stat membru a cărui monedă este euro;

(e)	„anul substituirii monedei fiduciare cu moneda euro” înseamnă o perioadă de 12 luni care începe de la data substituirii monedei fiduciare cu moneda euro;

(f)	„solduri intra-Eurosistem aferente bancnotelor euro aflate în circulație” înseamnă creanțele și angajamentele născute între o BCN și BCE și între o BCN și celelalte BCN, ca rezultat al aplicării articolului 4 din Decizia BCE/2010/29;

(g)

„grilă de repartiție pentru capitalul subscris” înseamnă cotele, exprimate în procente, pe care BCN le dețin în capitalul subscris al BCE, care rezultă din aplicarea cu privire la BCN a ponderilor din grila de repartiție prevăzută la articolul 29.1 din Statutul SEBC și care sunt aplicabile pentru exercițiul financiar relevant;

(h)	„bancnote euro retrase” înseamnă orice tip sau serie de bancnote euro care au fost retrase din circulație printr-o decizie a Consiliului guvernatorilor adoptată în conformitate cu articolul 5 din Decizia BCE/2003/4;

(i)

„fază de emisiune”, în legătură cu un anumit tip sau o anumită serie de bancnote euro, înseamnă perioada cuprinsă între data la care prima emisiune a unei bancnote euro de acest tip sau din această serie este înregistrată în baza de calcul și data la care ultima emisiune a unei bancnote euro de acest tip sau din această serie este înregistrată în baza de calcul;

(j)

„rată de referință” înseamnă cea mai recentă rată a dobânzii marginale care este disponibilă și folosită de Eurosistem în licitațiile sale pentru operațiuni principale de refinanțare în temeiul articolului 6 din Orientarea (UE) 2015/510 a Băncii Centrale Europene (BCE/2014/60) (12). Dacă, în vederea decontării, se efectuează în aceeași zi mai mult de o operațiune principală de refinanțare, se folosește media simplă a ratelor marginale ale operațiunilor efectuate în paralel;

(k)	„active identificabile” înseamnă valoarea activelor deținute în contrapartidă cu baza de calcul în bilanțul fiecărei BCN, stabilite în conformitate cu anexa II la prezenta decizie;

(l)	„perioadă de referință” înseamnă o perioadă de 24 de luni care începe cu 30 de luni înainte de data substituirii monedei fiduciare cu moneda euro;

(m)	„curs de schimb zilnic de referință” înseamnă cursul de schimb zilnic de referință, stabilit pe baza procedurii de concertare zilnică regulată între băncile centrale din cadrul și din afara Sistemului European al Băncilor Centrale, care în mod normal are loc la 14.15, ora Europei Centrale (13);

(n)	„anulare” înseamnă a elimina bancnotele euro retrase din postul din bilanț „bancnote în circulație”;

(o)	„grilă pentru emisiunea de bancnote euro” înseamnă valoarea medie a grilei de repartiție pentru capitalul subscris pe parcursul fazei de emisiune a unui tip sau a unei serii de bancnote euro retrase;

(p)	„bilanț armonizat” (BA) înseamnă bilanțul armonizat, astfel cum este prevăzut în anexa VIII la Orientarea (UE) 2016/2249 a Băncii Centrale Europene (BCE/2016/34) (14).

Articolul 2

Soldurile intra-Eurosistem aferente bancnotelor euro aflate în circulație

(1)   Soldurile intra-Eurosistem aferente bancnotelor euro aflate în circulație se calculează lunar și se înscriu în registrele BCE și BCN în prima zi lucrătoare a lunii, având data valutei din ultima zi lucrătoare din luna precedentă.

Atunci când un stat membru adoptă moneda euro, calcularea soldurilor intra-Eurosistem aferente bancnotelor euro aflate în circulație în conformitate cu primul paragraf se înscrie în registrele BCE și BCN cu data valutei de la data substituirii monedei fiduciare cu moneda euro.

Pentru perioada 1-31 ianuarie a primului an din care se va aplica fiecare ajustare cincinală prevăzută la articolul 29.3 din Statutul SEBC, soldurile intra-Eurosistem aferente bancnotelor aflate în circulație se calculează pe baza grilei ajustate de repartiție pentru capitalul subscris aplicate la soldurile aferente volumului total de bancnote euro aflate în circulație la data de 31 decembrie a anului anterior.

(2)   Soldurile intra-Eurosistem aferente bancnotelor euro aflate în circulație, inclusiv cele rezultate din aplicarea articolului 4 din prezenta decizie, se remunerează la rata de referință.

(3)   Remunerarea menționată la alineatul (2) se decontează trimestrial prin plăți TARGET2.

Articolul 3

Metoda de evaluare a venitului monetar

(1)   Valoarea venitului monetar al fiecărei BCN se determină prin măsurarea venitului efectiv obținut din activele identificabile înscrise în registrele acesteia. Ca excepții:

(a)	se consideră că aurul nu generează venit;

(b)

se consideră că următoarele generează venit monetar la rata de referință: (i) titlurile de valoare deținute în scopuri de politică monetară în temeiul Deciziei BCE/2009/16; (ii) titlurile de valoare deținute în scopuri de politică monetară în temeiul Deciziei BCE/2011/17; (iii) instrumentele de natura datoriei emise de administrații centrale, regionale și locale și de agenții recunoscute și instrumentele de natura datoriei substitut emise de societăți nefinanciare publice deținute în scopuri de politică monetară în temeiul Deciziei (UE) 2015/774 (BCE/2015/10).

(2)   Dacă valoarea activelor identificabile ale unei BCN este mai mare sau mai mică decât valoarea bazei sale de calcul, diferența se compensează aplicând rata de referință la valoarea diferenței.

Articolul 4

Ajustări aduse soldurilor intra-Eurosistem

(1)   Pentru calcularea venitului monetar, soldurile intra-Eurosistem aferente bancnotelor euro aflate în circulație ale fiecărei BCN se ajustează cu o sumă compensatorie determinată în conformitate cu următoarea formulă:

C = (K – A) × S

unde:

C	este suma compensatorie,
K	este suma în euro pentru fiecare BCN care rezultă din aplicarea grilei de repartiție pentru capitalul subscris la valoarea medie a bancnotelor aflate în circulație în cursul perioadei de referință, cantitatea de bancnote aflate în circulație exprimate în moneda națională a statului membru care adoptă moneda euro fiind convertită în euro la cursul de schimb zilnic de referință în cursul perioadei de referință,
A	este valoarea medie în euro, pentru fiecare BCN, a bancnotelor aflate în circulație în cursul perioadei de referință, convertită în euro la cursul de schimb zilnic de referință în cursul perioadei de referință,
S	este următorul coeficient corespunzător fiecărui exercițiu financiar, începând cu data substituirii monedei fiduciare cu moneda euro: Exercițiul financiar Coeficient Anul substituirii monedei fiduciare cu moneda euro 1 Anul substituirii monedei fiduciare cu moneda euro plus un an 0,8606735 Anul substituirii monedei fiduciare cu moneda euro plus doi ani 0,7013472 Anul substituirii monedei fiduciare cu moneda euro plus trei ani 0,5334835 Anul substituirii monedei fiduciare cu moneda euro plus patru ani 0,3598237 Anul substituirii monedei fiduciare cu moneda euro plus cinci ani 0,1817225

(2)   Totalul sumelor compensatorii ale BCN este zero.

(3)   Sumele compensatorii se calculează de fiecare dată când un stat membru adoptă moneda euro sau când se modifică grila de repartiție pentru capitalul subscris a BCE.

(4)   Atunci când o BCN intră în Eurosistem, suma sa compensatorie este alocată celorlalte BCN proporțional cu cotele corespunzătoare ale celorlalte BCN din grila de repartiție pentru capitalul subscris, cu semnul (+/–) inversat, și se va adăuga la orice alte sume compensatorii deja aplicabile pentru alte BCN.

(5)   Sumele compensatorii și înregistrările din contabilitate destinate să echilibreze respectivele sume compensatorii se înscriu în conturi intra-Eurosistem distincte în contabilitatea fiecărei BCN, cu data valutei de la data substituirii monedei fiduciare cu moneda euro și cu aceeași dată a valutei pentru fiecare an ulterior din perioada de ajustare. Înregistrările din contabilitate destinate echilibrării sumelor compensatorii nu se remunerează.

(6)   Prin derogare de la alineatul (1), la apariția unor evenimente specifice legate de modificări în circuitul bancnotelor, astfel cum sunt descrise în anexa III la prezenta decizie, soldurile intra-Eurosistem aferente bancnotelor euro aflate în circulație ale fiecărei BCN se ajustează în conformitate cu dispozițiile anexei respective.

(7)   Ajustările soldurilor intra-Eurosistem prevăzute în prezentul articol încetează a se mai aplica începând cu prima zi a celui de al șaselea an de la anul substituirii monedei fiduciare cu moneda euro.

Articolul 5

Calcularea și repartizarea venitului monetar

(1)   Venitul monetar al fiecărei BCN este calculat zilnic de către BCE. Calculul se bazează pe datele contabile raportate de BCN către BCE. BCE informează trimestrial BCN cu privire la sumele cumulative.

(2)   Valoarea venitului monetar al fiecărei BCN se ajustează cu valoarea echivalentă oricărei dobânzi acumulate, plătite sau primite pentru pasivele incluse în baza de calcul și în conformitate cu orice decizie a Consiliului guvernatorilor adoptată în temeiul articolului 32.4 al doilea paragraf din Statutul SEBC.

(3)   Repartizarea sumei veniturilor monetare ale fiecărei BCN proporțional cu grila de repartiție pentru capitalul subscris are loc la sfârșitul fiecărui exercițiu financiar.

Articolul 6

Calcularea și repartizarea venitului rezultat din anularea bancnotelor euro

(1)   Bancnotele euro retrase fac parte în continuare din baza de calcul până la momentul la care unul dintre următoarele două evenimente se produce primul: sunt schimbate sau sunt anulate.

(2)   Consiliul guvernatorilor poate decide să anuleze bancnotele euro retrase și, în acest caz, specifică data anulării și valoarea totală a provizionului ce urmează să fie constituit în privința acelor bancnote euro retrase ce urmează să fie schimbate.

(3)   Bancnotele euro retrase sunt anulate astfel:

(a)

la data anulării, posturile „Bancnote în circulație” din bilanțurile BCE și BCN se diminuează cu valoarea totală a bancnotelor euro retrase care se află încă în circulație. În acest scop, valorile efective ale bancnotelor euro retrase care au fost puse în circulație se ajustează la valorile lor proporționale calculate în conformitate cu grila pentru emisiunea de bancnote euro, iar diferențele se decontează între BCE și BCN;

(b)	valoarea ajustată a bancnotelor euro retrase este anulată în postul din bilanț „Bancnote în circulație” și se trece în conturile de profit și pierdere ale BCN;

(c)	fiecare BCN constituie un provizion pentru bancnotele euro retrase care urmează să fie schimbate. Acest provizion este echivalent cu cota BCN respective din valoarea totală a provizionului, calculată cu ajutorul grilei pentru emisiunea de bancnote euro.

(4)   Bancnotele euro retrase care sunt schimbate după data anulării se înregistrează în contabilitatea BCN care le-a acceptat. Intrarea de bancnote euro retrase se redistribuie între BCN cel puțin o dată pe an prin aplicarea grilei pentru emisiunea de bancnote euro, iar diferențele se decontează între acestea. Fiecare BCN compensează valoarea proporțională cu provizionul său sau, în cazul în care intrarea este mai mare decât provizionul, înregistrează costul corespunzător în contul său de profit și pierdere.

(5)   Consiliul guvernatorilor reexaminează anual valoarea totală a provizionului.

Articolul 7

Abrogare

(1)   Decizia BCE/2010/23 se abrogă.

(2)   Trimiterile la decizia abrogată se interpretează ca trimiteri la prezenta decizie.

Articolul 8

Intrarea în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare la 31 decembrie 2016.

---

(1)  Decizia BCE/2010/23 din 25 noiembrie 2010 privind repartizarea venitului monetar al băncilor centrale naționale ale statelor membre a căror monedă este euro (JO L 35, 9.2.2011, p. 17).

(2)  A se vedea anexa IV.

(3)  Regulamentul (CE) nr. 974/98 al Consiliului din 3 mai 1998 privind introducerea euro (JO L 139, 11.5.1998, p. 1).

(4)  Orientarea BCE/2006/9 din 14 iulie 2006 privind anumite pregătiri în vederea substituirii monedei fiduciare cu moneda euro și privind alimentarea anticipată și alimentarea anticipată secundară cu bancnote și monede metalice euro în afara zonei euro (JO L 207, 28.7.2006, p. 39).

(5)  Decizia BCE/2010/29 din 13 decembrie 2010 privind emisiunea de bancnote euro (JO L 35, 9.2.2011, p. 26).

(6)  Decizia BCE/2014/57 din 15 decembrie 2014 privind distribuirea provizorie a venitului Băncii Centrale Europene (JO L 53, 25.2.2015, p. 24).

(7)  Decizia BCE/2003/4 din 20 martie 2003 privind valorile nominale, specificațiile, reproducerea, schimbul și retragerea bancnotelor euro (JO L 78, 25.3.2003, p. 16).

(8)  Decizia BCE/2009/16 din 2 iulie 2009 privind punerea în aplicare a programului de achiziționare de obligațiuni garantate (JO L 175, 4.7.2009, p. 18).

(9)  Decizia BCE/2011/17 din 3 noiembrie 2011 privind punerea în aplicare a celui de al doilea program de achiziționare de obligațiuni garantate (JO L 297, 16.11.2011, p. 70).

(10)  Decizia (UE) 2015/774 a Băncii Centrale Europene din 4 martie 2015 privind un program de achiziționare de active de către sectorul public de pe piețele secundare (BCE/2015/10) (JO L 121, 14.5.2015, p. 20).

(11)  Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1).

(12)  Orientarea (UE) 2015/510 a Băncii Centrale Europene din 19 decembrie 2014 privind punerea în aplicare a cadrului de politică monetară a Eurosistemului (Orientarea privind documentația generală) (BCE/2014/60) (JO L 91, 2.4.2015, p. 3).

(13)  Ora Europei Centrale ia în considerare trecerea la ora de vară a Europei Centrale.

(14)  Orientarea (UE) 2016/2249 a Băncii Centrale Europene din 3 noiembrie 2016 privind cadrul juridic al procedurilor contabile și al raportării financiare din Sistemul European al Băncilor Centrale (BCE/2016/34) (a se vedea pagina 37 din prezentul Jurnal Oficial).

---

---

---

---

---

20.12.2016

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 347/37

---

ORIENTAREA (UE) 2016/2249 A BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 3 noiembrie 2016

privind cadrul juridic al procedurilor contabile și al raportării financiare din Sistemul European al Băncilor Centrale (BCE/2016/34)

(reformare)

CONSILIUL GUVERNATORILOR BĂNCII CENTRALE EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, în special articolele 12.1, 14.3 și 26.4,

având în vedere contribuția adusă de Consiliul general al Băncii Centrale Europene (BCE) în conformitate cu articolul 46.2 a doua și a treia liniuță din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene,

întrucât:

(1)	Orientarea BCE/2010/20 (1) a fost modificată substanțial de mai multe ori. Întrucât urmează a fi efectuate modificări suplimentare, această orientare ar trebui reformată pentru claritate.

(2)	Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC) are obligații de raportare în temeiul articolului 15 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (denumit în continuare „Statutul SEBC”).

(3)	În temeiul articolului 26.3 din Statutul SEBC, Comitetul executiv întocmește un bilanț consolidat al SEBC în scopuri analitice și operaționale.

(4)	În temeiul articolului 26.4 din Statutul SEBC, în vederea aplicării articolului 26 Consiliul guvernatorilor adoptă normele necesare standardizării procedurilor contabile și de raportare cu privire la operațiunile băncilor centrale naționale (BCN).

(5)

Este necesară armonizarea datelor care sunt prezentate în situațiile financiare anuale publicate ale BCN și care privesc bancnotele euro aflate în circulație, remunerarea creanțelor/angajamentelor nete intra-Eurosistem care rezultă din alocarea bancnotelor euro în cadrul Eurosistemului și venitul monetar,

ADOPTĂ PREZENTA ORIENTARE:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Definiții

(1)   În sensul prezentei orientări:

(a)	„BCN” înseamnă banca centrală națională a unui stat membru a cărui monedă este euro;

(b)	„scopuri contabile și de raportare financiară ale Eurosistemului]” înseamnă obiectivele pentru care BCE elaborează situațiile financiare enumerate în anexa I, în conformitate cu articolele 15 și 26 din Statutul SEBC;

(c)	„entitate raportoare” înseamnă BCE sau o BCN;

(d)	„dată de reevaluare trimestrială” înseamnă data corespunzătoare ultimei zile calendaristice a unui trimestru;

(e)	„anul substituirii monedei fiduciare cu moneda euro” înseamnă perioada de 12 luni de la data la care monedele și bancnotele euro dobândesc statutul de mijloc legal de plată într-un stat membru a cărui monedă este euro;

(f)	„grilă pentru alocarea bancnotelor” înseamnă procentajele care rezultă prin luarea în calcul a cotei BCE din emisiunea totală de bancnote euro și prin aplicarea grilei de repartiție pentru capitalul subscris la cota BCN din acest total, în conformitate cu Decizia BCE/2010/29 (2);

(g)	„consolidare” înseamnă procesul contabil prin care datele financiare ale diferitelor entități juridice distincte sunt agregate ca și cum acestea ar forma o singură entitate;

(h)

„instituție de credit” înseamnă fie: (a) o instituție de credit în sensul articolului 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (3), care este supusă supravegherii de către o autoritate competentă; fie (b) o altă instituție de credit, în sensul articolului 123 alineatul (2) din tratat, care este supusă verificării pe baza unor standarde comparabile cu cele folosite în supravegherea efectuată de o autoritate competentă.

(2)   Definițiile altor termeni tehnici utilizați de prezenta orientare sunt incluse în anexa II.

Articolul 2

Domeniul de aplicare

(1)   Prezenta orientare se aplică BCE și BCN în scopurile contabile și de raportare financiară ale Eurosistemului.

(2)   Domeniul de aplicare al prezentei orientări este limitat la regimul contabil și de raportare financiară al Eurosistemului prevăzut de Statutul SEBC. Prin urmare, aceasta nu se aplică rapoartelor și conturilor financiare naționale ale BCN. Pentru a asigura consecvența și comparabilitatea între Eurosistem și regimurile naționale, se recomandă ca BCN să respecte, în ceea ce privește rapoartele și conturile financiare naționale și în măsura în care este posibil, normele stabilite de prezenta orientare.

Articolul 3

Caracteristici calitative

Se aplică următoarele caracteristici calitative:

1.

realitatea economică și transparența: metodele contabile și raportarea financiară reflectă realitatea economică, sunt transparente și respectă caracteristicile calitative inerente inteligibilității, pertinenței, credibilității și comparabilității. Tranzacțiile sunt înregistrate și prezentate în conformitate cu natura lor și realitatea economică, și nu doar în conformitate cu forma lor juridică;

2.

prudența: evaluarea activelor și pasivelor și recunoașterea veniturilor se efectuează cu prudență. În contextul prezentei orientări, aceasta înseamnă că câștigurile nerealizate nu se recunosc ca venituri în contul de profit și pierdere, ci sunt înregistrate direct într-un cont de reevaluare, și că pierderile nerealizate se înregistrează la sfârșitul anului în contul de profit și pierdere, în cazul în care depășesc câștigurile anterioare din reevaluare înregistrate în contul corespunzător de reevaluare. Cu toate acestea, principiul prudenței nu permite constituirea de rezerve ascunse sau declararea în mod deliberat eronată a elementelor din bilanț și din contul de profit și pierdere;

3.

pragul de semnificație: nu se acceptă abateri de la normele contabile, inclusiv de la cele care afectează calcularea conturilor de profit și pierdere ale BCN individuale și ale BCE, cu excepția cazului în care aceste abateri pot fi considerate în mod rezonabil ca nesemnificative în contextul general și în ceea ce privește prezentarea conturilor financiare ale instituției raportoare;

4.	consecvența și comparabilitatea: criteriile de evaluare a elementelor din bilanț și de recunoaștere a veniturilor se aplică în mod consistent, printr-o abordare comună și continuă în cadrul Eurosistemului, pentru a asigura comparabilitatea datelor din situațiile financiare.

Articolul 4

Principii contabile fundamentale

Se aplică următoarele principii contabile fundamentale:

1.	principiul continuității activității: conturile sunt elaborate avându-se în vedere continuitatea operativă;

2.	principiul contabilității de angajamente: veniturile și cheltuielile se recunosc în exercițiul contabil în care sunt obținute sau efectuate, și nu în perioada în care sunt efectiv încasate sau plătite;

3.

evenimente ulterioare datei bilanțului: activele și pasivele se ajustează în funcție de evenimentele care au loc între data bilanțului anual și data la care situațiile financiare sunt aprobate de organele competente, dacă aceste evenimente afectează situația activelor sau pasivelor la data bilanțului. În cazul în care evenimentele ulterioare datei bilanțului nu afectează situația activelor și pasivelor la data bilanțului, dar sunt importante deoarece omiterea lor din prezentare ar afecta capacitatea utilizatorilor situațiilor financiare de a efectua evaluări corecte și de a lua decizii adecvate, activele și pasivele aferente nu se ajustează, realizându-se doar o descriere a evenimentelor în cauză.

Articolul 5

Metoda de înregistrare economică și metoda de înregistrare la data decontării

(1)   Metoda de înregistrare economică se utilizează ca bază pentru înregistrarea tranzacțiilor valutare, a instrumentelor financiare exprimate în monedă străină și a dobânzilor acumulate aferente. Metoda în cauză poate fi aplicată prin două tehnici diferite:

(a)	„metoda standard”, descrisă în capitolele III și IV și în anexa III; și

(b)	„metoda alternativă”, descrisă în anexa III.

(2)   Tranzacțiile cu titluri de valoare, inclusiv instrumentele de capital exprimate în monedă străină, pot fi înregistrate în continuare în conformitate cu metoda de înregistrare la data decontării. Dobânzile acumulate aferente, inclusiv primele și disconturile, se înregistrează zilnic de la data decontării spot.

(3)   BCN pot utiliza fie metoda de înregistrare economică, fie metoda de înregistrare la data decontării pentru a înregistra orice tranzacții, instrumente financiare și dobânzi acumulate aferente exprimate în euro.

(4)   Cu excepția ajustărilor contabile de la sfârșitul trimestrului și de la sfârșitul anului și a elementelor care figurează la „Alte active” și „Alte pasive”, cifrele incluse în raportul financiar zilnic efectuat în scopurile de raportare financiară ale Eurosistemului indică doar fluxurile de numerar din posturile din bilanț. La sfârșitul fiecărui trimestru și al fiecărui an, amortizarea se include, de asemenea, în valoarea contabilă a titlurilor de valoare.

Articolul 6

Recunoașterea elementelor de activ și pasiv

Un activ sau pasiv financiar sau de alt tip este recunoscut în bilanțul entității raportoare numai în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

1.	este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat activului sau pasivului în cauză să fie încasat sau plătit de entitatea raportoare;

2.	în esență, toate riscurile și avantajele aferente activului sau pasivului în cauză au fost transferate entității raportoare;

3.	costul sau valoarea activului pentru entitatea raportoare sau valoarea datoriei poate fi măsurată în mod corect.

CAPITOLUL II

STRUCTURA BILANȚULUI ȘI NORMELE DE EVALUARE A ELEMENTELOR DIN BILANȚ

Articolul 7

Structura bilanțului

Structura bilanțului BCE și al BCN elaborat în scopurile de raportare financiară ale Eurosistemului se bazează pe structura stabilită în anexa IV.

Articolul 8

Provizion pentru riscul valutar, riscul ratei dobânzii, riscul de credit și riscul privind prețul aurului

Luând în considerare natura activităților BCN, o BCN poate constitui în bilanțul său un provizion pentru riscul valutar, riscul ratei dobânzii, riscul de credit și riscul privind prețul aurului. BCN decide cu privire la nivelul și utilizarea provizionului pe baza unei estimări motivate a expunerii BCN la risc.

Articolul 9

Norme de evaluare a elementelor din bilanț

(1)   Pentru evaluarea elementelor din bilanț se utilizează ratele și prețurile curente de pe piață, cu excepția cazurilor în care se prevede altfel în anexa IV.

(2)   Reevaluarea aurului, a instrumentelor în monedă străină, a titlurilor de valoare (altele decât titlurile de valoare clasificate ca titluri de valoare păstrate până la scadență, titlurile de valoare netranzacționabile și titlurile de valoare deținute în scopuri de politică monetară care sunt contabilizate la costul amortizat), precum și a instrumentelor financiare, atât din bilanț, cât și din afara bilanțului, se efectuează la data reevaluării trimestriale, la ratele și prețurile medii ale pieței. Acest lucru nu împiedică entitățile raportoare să își reevalueze portofoliile mai frecvent pentru scopuri interne, cu condiția ca pe parcursul trimestrului elementele din bilanțul lor să fie raportate doar la valoarea de tranzacționare.

(3)   Nu se face distincție între diferențele din reevaluare la preț și la curs de schimb pentru aur, fiind înregistrată o singură diferență din reevaluare pentru aur, bazată pe prețul în euro pe unitatea de măsură definită a aurului, preț determinat de cursul de schimb EUR/USD valabil la data reevaluării trimestriale. În cazul schimburilor valutare, incluzând tranzacțiile din bilanț și din afara bilanțului, reevaluarea se efectuează pentru fiecare monedă în parte. În sensul prezentului articol, deținerile de drepturi speciale de tragere (DST), inclusiv deținerile individuale desemnate de monedă străină care stau la baza coșului DST, sunt tratate ca o singură deținere. Pentru titlurile de valoare, reevaluarea se efectuează pentru fiecare cod în parte, respectiv același tip/număr internațional de identificare a titlurilor de valoare, în timp ce opțiunile incluse nu vor fi separate în scopul evaluării. Titlurile de valoare deținute în scopuri de politică monetară sau incluse la posturile „Alte active financiare” sau „Diverse” sunt tratate ca dețineri separate.

(4)   Înregistrările valorilor rezultate din reevaluare sunt reluate la sfârșitul următorului trimestru, cu excepția pierderilor nerealizate înregistrate în contul de profit și pierdere la sfârșitul anului; orice tranzacție din cursul trimestrului se raportează la prețurile și ratele de tranzacționare.

(5)   Titlurile de valoare tranzacționabile deținute în scopuri de politică monetară sunt tratate ca dețineri separate și sunt evaluate la prețul pieței sau la costul amortizat (sub rezerva deprecierii), în funcție de considerentele de politică monetară.

(6)   Titlurile de valoare clasificate ca titluri de valoare păstrate până la scadență sunt tratate ca dețineri separate și se evaluează la costul amortizat (sub rezerva deprecierii). Același tratament se aplică titlurilor de valoare netranzacționabile. Titlurile de valoare clasificate ca titluri de valoare păstrate până la scadență pot fi vândute înainte de scadență în oricare dintre următoarele situații:

(a)	în cazul în care cantitatea vândută este considerată a fi nesemnificativă în comparație cu suma totală a portofoliului de titluri de valoare păstrate până la scadență;

(b)	în cazul în care titlurile de valoare sunt vândute în luna dinaintea datei scadenței;

(c)	în circumstanțe excepționale, precum o deteriorare semnificativă a solvabilității emitentului.

Articolul 10

Tranzacții reversibile

(1)   O tranzacție reversibilă realizată în cadrul unui contract de report se înregistrează în pasivul bilanțului ca un depozit acceptat cu garanție, în timp ce elementul oferit ca garanție rămâne înscris în activul bilanțului. Titlurile de valoare vândute care urmează a fi răscumpărate în cadrul contractelor de report sunt tratate de entitatea raportoare, care trebuie să le răscumpere, ca și cum activele în cauză ar continua să facă parte din portofoliul din care au fost vândute.

(2)   O tranzacție reversibilă realizată în cadrul unui contract de deport se înregistrează în activul bilanțului ca un credit acordat cu garanție, la valoarea creditului acordat. Titlurile achiziționate în cadrul contractelor de deport nu se reevaluează, iar profitul sau pierderea rezultat(ă) nu se înregistrează în contul de profit și pierdere de către entitatea raportoare creditoare.

(3)   În cazul operațiunilor de împrumut de titluri de valoare, titlurile rămân înscrise în bilanțul împrumutătorului. Operațiunile de împrumut de titluri de valoare, în cazul în care se furnizează o garanție sub formă de numerar, se înregistrează în contabilitate în același mod ca și operațiunile de report. Operațiunile de împrumut de titluri de valoare, în cazul în care se furnizează o garanție sub formă de titluri de valoare, se înregistrează în bilanț numai în cazul în care numerarul:

(a)	este transferat ca parte a procesului de decontare; și

(b)	rămâne în contul împrumutătorului sau al împrumutatului.

Entitatea împrumutată indică un element de pasiv pentru retransferul titlurilor, în cazul în care titlurile au fost vândute între timp.

(4)   Tranzacțiile cu aur garantate sunt tratate ca și contractele de report. Fluxurile de aur aferente acestor operațiuni garantate nu se înregistrează în situațiile financiare, iar diferența dintre prețurile spot și cele forward ale operațiunii se tratează pe măsura acumulării.

(5)   Tranzacțiile reversibile realizate în cadrul unui program automat de împrumut de titluri de valoare (inclusiv operațiunile de împrumut de titluri de valoare) se înregistrează în bilanț cel puțin la sfârșitul perioadei de raportare în cazul în care se furnizează o garanție sub formă de numerar plasat în contul BCN relevante sau al BCE, iar acest numerar este încă în formă neinvestită.

Articolul 11

Instrumente de capital tranzacționabile

(1)   Prezentul articol se aplică instrumentelor de capital tranzacționabile, respectiv acțiunilor sau fondurilor de investiții în acțiuni, indiferent dacă tranzacțiile sunt efectuate direct de o entitate raportoare sau de un mandatar al acesteia, cu excepția activităților efectuate pentru fondurile de pensii, participații, investiții în filiale sau interese semnificative.

(2)   Instrumentele de capital exprimate în monedă străină și care figurează la „Alte active” nu fac parte din poziția valutară globală, ci formează dețineri valutare distincte. Calcularea pierderilor și câștigurilor din diferențele de curs de schimb se poate efectua fie prin metoda costului mediu net, fie prin metoda costului mediu.

(3)   Reevaluarea portofoliilor de acțiuni se efectuează în conformitate cu articolul 9 alineatul (3). Reevaluarea se efectuează pentru fiecare element în parte. Pentru fondurile de investiții în acțiuni, reevaluarea prețului se efectuează pe bază netă, și nu pe bază individuală, acțiune cu acțiune. Nu se fac compensări între acțiuni diferite sau între diferite fonduri de investiții în acțiuni.

(4)   Tranzacțiile se înregistrează în bilanț la prețul tranzacției.

(5)   Comisionul de brokeraj se înregistrează fie ca un cost al tranzacției care trebuie inclus în costul activului, fie ca o cheltuială în contul de profit și pierdere.

(6)   Valoarea dividendului cumpărat se include în costul instrumentului de capital. La data ex-dividend, atât timp cât plata dividendului nu a fost încă încasată, valoarea dividendului cumpărat poate fi tratată ca element distinct.

(7)   Dividendele de încasat nu se înregistrează la sfârșitul perioadei, deoarece ele sunt deja reflectate în prețul de piață al instrumentelor de capital, cu excepția acțiunilor cotate ex-dividend.

(8)   Emisiunile de drepturi de subscriere sunt tratate ca un activ separat la emisiune. Costul de achiziție se calculează pe baza costului mediu curent al instrumentului de capital, pe baza prețului de exercitare al drepturilor și pe baza raportului dintre instrumentele de capital existente și cele noi. În mod alternativ, prețul dreptului de subscriere se poate calcula pe baza valorii dreptului pe piață, pe baza costului mediu curent al instrumentului de capital și pe baza prețului de piață al instrumentului de capital anterior emisiunii de drepturi de subscriere.

Articolul 12

Acoperirea riscului ratei dobânzii cu privire la titlurile de valoare cu instrumente derivate

(1)   Acoperirea riscului ratei dobânzii cu privire la un titlu de valoare cu un instrument derivat înseamnă desemnarea unui instrument derivat astfel încât modificarea valorii juste a acestuia să compenseze modificarea valorii juste a titlului de valoare acoperit rezultată din fluctuațiile ratelor dobânzii.

(2)   Instrumentele acoperite și cele de acoperire sunt recunoscute și tratate în conformitate cu dispozițiile generale, normele de evaluare, cerințele de recunoaștere a veniturilor și cerințele specifice instrumentelor care sunt incluse în prezenta orientare.

(3)   Prin derogare de la articolul 3 alineatul (2), articolul 9 alineatul (4), articolul 15 alineatele (1) și (2), articolul 16 alineatul (1) litera (b) și alineatul (2) litera (d) și articolul 17 alineatul (2), în cazul evaluării unui titlu de valoare acoperit și a unui instrument derivat de acoperire se poate aplica următorul tratament alternativ:

(a)

Titlul de valoare și instrumentul derivat sunt reevaluate și înregistrate în bilanț la valoarea de piață de la sfârșitul fiecărui trimestru. Următoarea abordare de evaluare asimetrică se aplică valorii nete a câștigurilor sau pierderilor nerealizate cu privire la instrumentele acoperite și de acoperire: (i) o pierdere nerealizată netă se înregistrează în contul de profit și pierdere la sfârșitul anului și se recomandă să fie amortizată pe parcursul duratei reziduale de viață a instrumentului acoperit; și (ii) un câștig nerealizat net se înregistrează în contul de reevaluare și este reluat la următoarea dată de reevaluare.

(b)

Acoperirea unui titlu de valoare deja deținut: în cazul în care costul mediu al unui titlu de valoare acoperit este diferit de prețul de piață al titlului respectiv la data inițierii acoperirii, se aplică următorul tratament: (i) câștigurile nerealizate de la acea dată ale titlului de valoare se înregistrează într-un cont de reevaluare, în timp ce pierderile nerealizate sunt înregistrate în contul de profit și pierdere; și (ii) dispozițiile de la litera (a) se aplică în cazul modificărilor valorilor de piață ulterioare datei inițierii acoperirii.

(c)	Se recomandă ca soldul primelor și disconturilor neamortizate existent la data la care acoperirea a fost stabilită să fie amortizat pe parcursul duratei reziduale de viață a instrumentului acoperit.

(4)   În cazul în care contabilitatea de acoperire este întreruptă, titlul de valoare și instrumentul derivat care au rămas în registrele entității raportoare vor fi evaluate ca instrumente independente de la data întreruperii, în conformitate cu normele generale prevăzute în prezenta orientare.

(5)   Tratamentul alternativ prevăzut la alineatul (3) poate fi aplicat doar dacă sunt întrunite toate condițiile următoare:

(a)

La data inițierii acoperirii există o documentație formală a relației de acoperire, a obiectivului de gestionare a riscului și a strategiei de realizare a acoperirii. Documentația respectivă include toate elementele următoare: (i) identificarea instrumentului derivat utilizat ca instrument de acoperire; (ii) identificarea titlului de valoare acoperit aferent; și (iii) o evaluare a eficienței instrumentului derivat de compensare a expunerii la modificări ale valorii juste a titlului de valoare care pot fi atribuite riscului ratei dobânzii.

(b)

Gradul de eficiență al acoperirii este considerat foarte ridicat și poate fi măsurat în mod fiabil. Trebuie evaluată atât eficiența prospectivă, cât și cea retrospectivă. Se recomandă ca: (i) eficiența prospectivă să fie măsurată prin compararea modificărilor anterioare ale valorii juste a elementului acoperit cu modificările anterioare ale valorii juste a elementului de acoperire sau prin demonstrarea unei corelări statistice ridicate între valoarea justă a elementului acoperit și valoarea justă a instrumentului de acoperire; și (ii) eficiența retrospectivă să fie demonstrată dacă raportul dintre câștigul/pierderea efectiv(ă) pentru elementul acoperit și câștigul/pierderea efectiv(ă) pentru instrumentul de acoperire este de 80 %-125 %.

(6)   Următoarele dispoziții se aplică în cazul acoperirii unui grup de titluri de valoare: mai multe titluri de valoare cu o rată a dobânzii similară pot fi agregate și acoperite ca grup numai dacă sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

(a)	titlurile de valoare au o durată similară;

(b)	grupul de titluri de valoare trece testul de eficiență atât din punct de vedere prospectiv, cât și din punct de vedere retrospectiv;

(c)	modificarea valorii juste care poate fi atribuită riscului acoperit pentru fiecare titlu de valoare din grup este apreciată a fi aproximativ proporțională cu modificarea globală a valorii juste care poate fi atribuită riscului acoperit al grupului de titluri de valoare.

Articolul 13

Instrumente sintetice

(1)   Instrumentele combinate în vederea constituirii unui instrument sintetic sunt recunoscute și tratate separat de alte instrumente, în conformitate cu dispozițiile generale, normele de evaluare, normele de recunoaștere a veniturilor și cerințele specifice diverselor instrumente prevăzute în prezenta orientare.

(2)   Prin derogare de la articolul 3 litera (b), articolul 9 alineatul (4), articolul 15 alineatul (1) și articolul 17 alineatul (2), în cazul evaluării instrumentelor sintetice se poate aplica următorul tratament alternativ:

(a)

câștigurile și pierderile nerealizate aferente instrumentelor combinate în vederea constituirii unui instrument sintetic se compensează la sfârșitul anului. În acest caz, câștigurile nerealizate nete se înregistrează într-un cont de reevaluare. Pierderile nerealizate nete se înscriu în contul de profit și pierdere, în cazul în care depășesc câștigurile nete anterioare din reevaluare înregistrate în contul de reevaluare corespunzător;

(b)	titlurile de valoare deținute ca parte dintr-un instrument sintetic nu fac parte din ansamblul deținerilor de aceste titluri, ci sunt deținute separat;

(c)	pierderile nerealizate înscrise în contul de profit și pierdere la sfârșitul anului și câștigurile nerealizate corespunzătoare se amortizează separat în anii ulteriori.

(3)   În cazul în care unul dintre instrumentele combinate expiră, este vândut, a ajuns la scadență sau este exercitat, entitatea raportoare întrerupe pentru viitor aplicarea tratamentului alternativ prevăzut la alineatul (2), iar orice câștiguri din reevaluare neamortizate care au fost creditate în contul de profit și pierdere în anii anteriori sunt reluate imediat.

(4)   Tratamentul alternativ prevăzut la alineatul (2) poate fi aplicat doar dacă sunt întrunite toate condițiile următoare:

(a)	instrumentele individuale sunt gestionate și evaluate din punct de vedere al randamentului ca un singur instrument combinat, pe baza unei strategii de management al riscului sau de investiție;

(b)	la recunoașterea inițială, instrumentele individuale sunt structurate și desemnate ca un instrument sintetic;

(c)	aplicarea tratamentului alternativ elimină sau reduce în mod semnificativ inconsecvențele în evaluare (discrepanțele în evaluare) care ar rezulta din aplicarea normelor generale prevăzute de prezenta orientare în privința fiecărui instrument individual;

(d)	disponibilitatea documentației formale permite verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute la literele (a), (b) și (c).

Articolul 14

Bancnote

(1)   Pentru punerea în aplicare a articolului 49 din Statutul SEBC, bancnotele altor state membre a căror monedă este euro, deținute de o BCN, nu se înregistrează ca bancnote în circulație, ci ca solduri intra-Eurosistem. Procedura de tratare a bancnotelor altor state membre a căror monedă este euro este următoarea:

(a)

BCN care primește bancnote exprimate în unități monetare naționale din zona euro emise de o altă BCN notifică zilnic BCN emitentă cu privire la valoarea bancnotelor remise pentru a fi schimbate, cu excepția cazului în care volumul dintr-o anumită zi este prea redus. BCN emitentă inițiază o plată corespunzătoare, prin intermediul sistemului TARGET2, către BCN receptoare; și

(b)	ajustarea cifrelor privind „bancnotele în circulație” se efectuează în registrele BCN emitente, la primirea notificării menționate anterior.

(2)   Valoarea „bancnotelor în circulație” din bilanțurile BCN este rezultatul următoarelor trei componente:

(a)

valoarea neajustată a bancnotelor euro în circulație, inclusiv bancnotele din anul substituirii monedei fiduciare cu moneda euro, exprimate în unități monetare naționale din zona euro, pentru BCN care adoptă moneda euro, care se calculează în conformitate cu una dintre următoarele două metode:   Metoda A: B = P – D – N – S   Metoda B: B = I – R – N Unde: B este valoarea neajustată a „bancnotelor în circulație”; P este valoarea bancnotelor produse sau primite de la imprimerie sau de la alte BCN; D este valoarea bancnotelor distruse; N este valoarea bancnotelor naționale ale BCN emitente deținute de alte BCN (notificate, dar încă nerepatriate); I este valoarea bancnotelor puse în circulație; R este valoarea bancnotelor primite; S este valoarea bancnotelor din stoc/seif;

(b)	minus valoarea creanței neremunerate față de banca ECI care derulează programul ECI (Extended Custodial Inventory), în cazul unui transfer de proprietate asupra bancnotelor din programul ECI;

(c)	plus sau minus valoarea ajustărilor rezultate din aplicarea grilei pentru alocarea bancnotelor.

CAPITOLUL III

RECUNOAȘTEREA VENITURILOR

Articolul 15

Recunoașterea veniturilor

(1)   Următoarele reguli se aplică pentru recunoașterea veniturilor:

(a)	câștigurile și pierderile realizate se înregistrează în contul de profit și pierdere;

(b)	câștigurile nerealizate nu se recunosc ca venit, ci se înregistrează direct într-un cont de reevaluare;

(c)	pierderile nerealizate la sfârșitul anului se înregistrează în contul de profit și pierdere dacă depășesc câștigurile din reevaluare anterioare înregistrate în contul de reevaluare corespunzător;

(d)	pierderile nerealizate înregistrate în contul de profit și pierdere nu sunt reluate în anii următori în contrapartidă cu câștigurile realizate noi;

(e)	pierderile nerealizate aferente unui titlu de valoare, unei monede străine sau unor dețineri de aur nu se compensează cu câștigurile nerealizate aferente altor titluri de valoare, monede sau active în aur;

(f)	la sfârșitul anului, pierderile din depreciere se înregistrează în contul de profit și pierdere și nu sunt reluate în anii următori decât dacă deprecierea se reduce, iar reducerea poate fi legată de un eveniment notabil care s-a produs după prima înregistrare a deprecierii.

(2)   Primele sau disconturile aferente titlurilor de valoare emise și achiziționate se calculează și se prezintă ca parte a veniturilor din dobânzi și se amortizează pe durata de viață contractuală reziduală a titlurilor, fie conform metodei amortizării liniare, fie conform metodei ratei interne de rentabilitate (RIR). Totuși, metoda RIR este obligatorie pentru titlurile cu discont cu o scadență reziduală mai mare de un an la data achiziționării.

(3)   Dobânzile acumulate aferente activelor și pasivelor financiare, de exemplu dobânzi de plătit și prime/disconturi amortizate, exprimate în monedă străină, se calculează și se înregistrează în conturi zilnic, pe baza celor mai recente cursuri disponibile. Dobânzile acumulate aferente activelor și pasivelor financiare exprimate în euro se calculează și se înregistrează în conturi cel puțin trimestrial. Dobânzile acumulate aferente altor posturi de bilanț se calculează și se înregistrează în conturi cel puțin anual.

(4)   Indiferent de frecvența calculării dobânzilor acumulate, dar sub rezerva excepțiilor menționate la articolul 5 alineatul (4), entitățile raportoare raportează în cursul trimestrului datele la valoarea de tranzacționare.

(5)   Dobânzile acumulate exprimate în monedă străină se convertesc la cursul de schimb valabil la data înregistrării și afectează poziția valutară.

(6)   În general, pentru calcularea dobânzilor acumulate pe parcursul anului se pot aplica practicile locale, respectiv acestea pot fi calculate fie până la ultima zi lucrătoare, fie până la ultima zi calendaristică a trimestrului. Cu toate acestea, la sfârșitul anului, 31 decembrie reprezintă data obligatorie de referință.

(7)   Ieșirile de devize care implică o modificare a deținerilor într-o anumită monedă pot genera câștiguri sau pierderi realizate din diferențe de curs de schimb.

Articolul 16

Costul tranzacțiilor

(1)   La determinarea costului tranzacțiilor se aplică următoarele norme generale:

(a)	metoda costului mediu se utilizează zilnic pentru aur, instrumente exprimate în monedă străină și titluri de valoare, pentru a calcula costul de achiziție al elementelor vândute, având în vedere efectul fluctuațiilor cursului de schimb și/sau ale prețului;

(b)	costul mediu al elementului de activ sau pasiv se reduce sau se majorează cu pierderile nerealizate înregistrate în contul de profit și pierdere la sfârșitul anului;

(c)

în cazul achiziționării de titluri cu cupoane, cuantumul venitului din cupoane aferente titlurilor achiziționate se tratează separat. În cazul titlurilor exprimate în monedă străină, acesta se include la deținerile în moneda respectivă, dar nu afectează costul mediu al titlului sau al monedei respective.

(2)   Următoarele norme speciale se aplică titlurilor de valoare:

(a)	tranzacțiile se înregistrează la prețul tranzacției și se înscriu în conturile financiare la preț exclusiv dobânda;

(b)	comisioanele de custodie și de gestionare, comisioanele de cont curent și alte costuri indirecte nu sunt considerate costuri ale tranzacției și se includ în contul de profit și pierdere. Aceste costuri nu sunt tratate ca parte a costului mediu al unui anumit element de activ;

(c)	veniturile se înregistrează la valoarea brută, reținerea rambursabilă la sursă și alte taxe fiind înregistrate separat;

(d)

în scopul calculării costului mediu de achiziție al unui titlu, fie: (i) se adaugă toate achizițiile efectuate în cursul aceleiași zile, la prețul lor de achiziție, la deținerile zilei precedente pentru a obține un nou cost mediu ponderat înainte de înregistrarea vânzărilor pentru aceeași zi; fie (ii) se înregistrează achizițiile și vânzările individuale de titluri în ordinea producerii lor pe parcursul zilei, în scopul calculării costului mediu revizuit.

(3)   Următoarele norme speciale se aplică aurului și monedei străine:

(a)	tranzacțiile în monedă străină care nu implică nicio modificare a deținerilor în moneda respectivă se convertesc în euro, la cursul de schimb de la data contractului sau de la data decontării, și nu influențează costul de achiziție al deținerilor respective;

(b)	tranzacțiile în monedă străină care implică o modificare a deținerii monedei respective se convertesc în euro, la cursul de schimb de la data contractului;

(c)	se consideră că decontarea valorilor principalului rezultate din tranzacții reversibile cu titluri exprimate în monedă străină sau cu aur nu produce nicio modificare în deținerile de acea monedă sau în deținerile de aur;

(d)	încasările și plățile efective în numerar se convertesc la cursul de schimb valabil la data decontării;

(e)

în cazul în care există o poziție lungă, intrările nete de monedă străină și aur efectuate pe parcursul unei zile se adaugă, la cursul de schimb mediu sau prețul mediu al aurului aferent intrărilor din acea zi pentru fiecare monedă și pentru aur, la deținerile din ziua precedentă, pentru a obține un nou cost mediu ponderat. În cazul ieșirilor nete, calcularea câștigurilor sau pierderilor realizate se face pe baza costului mediu al monedei străine respective sau al deținerilor de aur din ziua precedentă, astfel încât costul mediu să rămână nemodificat. Diferențele de curs de schimb mediu/preț mediu al aurului dintre intrări și ieșiri pe parcursul zilei generează, de asemenea, câștiguri sau pierderi realizate. În cazul unei poziții scurte pentru o monedă străină sau pentru aur, se aplică tratamentul invers celui descris anterior. Astfel, costul mediu al poziției scurte este afectat de ieșirile nete, în timp ce intrările nete reduc poziția la costul mediu ponderat existent și generează câștiguri sau pierderi realizate;

(f)	costurile tranzacțiilor valutare și alte costuri generale se înregistrează în contul de profit și pierdere.

CAPITOLUL IV

NORME CONTABILE PENTRU INSTRUMENTELE DIN AFARA BILANȚULUI

Articolul 17

Norme generale

(1)   Tranzacțiile forward pe cursul de schimb, componentele forward ale swapurilor valutare și alte instrumente valutare care implică schimbul unei monede contra altei monede, la o dată ulterioară, sunt incluse în pozițiile valutare nete pentru calcularea costurilor medii și pentru calcularea pierderilor și câștigurilor din diferențele de curs de schimb.

(2)   Swapurile pe rata dobânzii, contractele futures pe rata dobânzii, contractele forward pe rata dobânzii, alte instrumente și opțiuni având ca obiect rata dobânzii, cu excepția opțiunilor incluse în titlurile de valoare, se înregistrează în contabilitate și se reevaluează element cu element. Aceste instrumente se tratează separat de posturile din bilanț.

(3)   Profiturile și pierderile aferente instrumentelor din afara bilanțului se recunosc și se tratează în mod similar cu instrumentele din bilanț.

Articolul 18

Tranzacții forward pe cursul de schimb

(1)   Cumpărările și vânzările forward se recunosc în conturile în afara bilanțului de la data încheierii tranzacției până la data decontării, la cursul spot al operațiunii forward. Câștigurile și pierderile realizate aferente vânzărilor se calculează pe baza costului mediu al poziției valutare de la data contractului, în conformitate cu procedura zilnică de compensare a cumpărărilor și vânzărilor.

(2)   Diferența dintre cursurile spot și forward este tratată ca dobândă de plătit sau de încasat pe măsura acumulării.

(3)   La data decontării, conturile în afara bilanțului sunt reluate.

(4)   Poziția valutară este afectată de tranzacțiile forward de la data tranzacției la cursul spot.

(5)   Pozițiile forward se evaluează împreună cu poziția spot a aceleiași monede, compensând eventualele diferențe care pot apărea în cadrul unei singure poziții valutare. Un sold net debitor se înregistrează în debitul contului de profit și pierdere, dacă depășește câștigurile anterioare din reevaluare înregistrate în contul de reevaluare. Un sold net creditor se înregistrează în creditul contului de reevaluare.

Articolul 19

Swapuri valutare

(1)   Cumpărările și vânzările forward și spot se recunosc în conturile de bilanț la data decontării.

(2)   Cumpărările și vânzările forward și spot se recunosc în conturile în afara bilanțului de la data încheierii tranzacției până la data decontării, la cursul spot al tranzacțiilor.

(3)   Vânzările sunt recunoscute la cursul spot al tranzacției. Prin urmare, nu apar câștiguri sau pierderi.

(4)   Diferența dintre cursurile spot și cursurile forward este tratată ca dobândă de plătit sau de încasat pe măsura acumulării, atât pentru cumpărări, cât și pentru vânzări.

(5)   La data decontării, conturile în afara bilanțului sunt reluate.

(6)   Poziția valutară se modifică numai ca rezultat al dobânzilor acumulate exprimate în monedă străină.

(7)   Poziția forward se evaluează împreună cu poziția spot corespunzătoare.

Articolul 20

Contracte futures

(1)   Contractele futures se înregistrează la data încheierii tranzacției în conturile în afara bilanțului.

(2)   Marja inițială se înregistrează ca activ separat, în cazul în care este depozitată sub formă de numerar. În cazul în care este depozitată sub formă de titlu de valoare, marja inițială nu se modifică în bilanț.

(3)   Fluctuațiile zilnice ale marjelor de variație se înregistrează în contul de profit și pierdere și afectează poziția valutară. Aceeași procedură se aplică la data închiderii poziției deschise, indiferent dacă livrarea are sau nu loc. În cazul în care livrarea are loc, cumpărarea sau vânzarea se înregistrează la prețul pieței.

(4)   Comisioanele se înregistrează în contul de profit și pierdere.

Articolul 21

Swapuri pe rata dobânzii

(1)   Swapurile pe rata dobânzii se înregistrează la data încheierii tranzacției în conturi în afara bilanțului.

(2)   Plățile dobânzilor curente, încasate sau efectuate, se înregistrează pe măsura acumulării. Plățile pot fi decontate pe bază netă pentru fiecare swap pe rata dobânzii, dar veniturile și cheltuielile cu dobânzile acumulate se raportează pe bază brută.

(3)   Comisioanele se înregistrează în contul de profit și pierdere.

(4)   Swapurile pe rata dobânzii care nu sunt compensate prin intermediul unei contrapărți centrale de compensare se reevaluează individual și, în cazul în care este necesar, se convertesc în euro la cursul de schimb spot. Se recomandă ca pierderile nerealizate înregistrate în contul de profit și pierdere la sfârșitul anului să fie amortizate în anii ulteriori, ca în cazul swapurilor forward pe rata dobânzii amortizarea să înceapă de la data valutei aferentă tranzacției și ca metoda de amortizare să fie metoda liniară. Câștigurile nerealizate din reevaluare se creditează într-un cont de reevaluare.

(5)   În cazul swapurilor pe rata dobânzii care sunt compensate prin intermediul unei contrapărți centrale de compensare:

(a)	marja inițială se înregistrează ca activ separat, în cazul în care este depozitată sub formă de numerar. În cazul în care este depozitată sub formă de titlu de valoare, marja inițială nu se modifică în bilanț;

(b)	fluctuațiile zilnice ale marjelor de variație se înregistrează în contul de profit și pierdere și afectează poziția valutară;

(c)	componenta acumulării de dobânzi este separată de câștigurile și pierderile realizate și este înregistrată la valoarea brută în contul de profit și pierdere.

Articolul 22

Contracte forward pe rata dobânzii

(1)   Contractele forward pe rata dobânzii se înregistrează la data tranzacției în conturi în afara bilanțului.

(2)   Plata compensatorie datorată de una dintre părți altei părți la data decontării se înregistrează la data decontării în contul de profit și pierdere. Plățile nu se înregistrează pe măsura acumulării.

(3)   În cazul contractelor forward pe rata dobânzii în monedă străină, plățile compensatorii au efect asupra poziției valutare. Plățile compensatorii se convertesc în euro la cursul de schimb spot valabil la data decontării.

(4)   Toate contractele forward pe rata dobânzii sunt reevaluate individual și, în cazul în care este necesar, se convertesc în euro la cursul de schimb spot. Pierderile nerealizate înregistrate în contul de profit și pierdere la sfârșitul anului nu sunt reluate în anii ulteriori în contrapartidă cu câștigurile nerealizate, cu excepția cazului în care instrumentul este lichidat sau a ajuns la scadență. Câștigurile nerealizate din reevaluare se creditează într-un cont de reevaluare.

(5)   Comisioanele se înregistrează în contul de profit și pierdere.

Articolul 23

Tranzacții forward cu titluri de valoare

Tranzacțiile forward cu titluri de valoare sunt înregistrate în conformitate cu una dintre următoarele două metode:

1.

Metoda A: (a) tranzacțiile forward cu titluri de valoare se înregistrează în conturi în afara bilanțului de la data încheierii tranzacției până la data decontării, la prețul forward al tranzacției forward; (b) costul mediu al deținerilor din titlul tranzacționat nu se modifică până la decontare; câștigurile și pierderile rezultate din operațiunile de vânzare forward se calculează la data decontării; (c) la data decontării, conturile în afara bilanțului sunt reluate, iar soldul contului de reevaluare, dacă există, se creditează în contul de profit și pierdere. Titlul cumpărat se înregistrează la prețul spot de la data scadenței (prețul efectiv al pieței), în timp ce diferența față de prețul inițial forward se recunoaște ca profit sau pierdere realizat(ă); (d) în cazul titlurilor de valoare exprimate în monedă străină, costul mediu al poziției valutare nete nu este afectat, în cazul în care entitatea raportoare deține deja o poziție pentru moneda respectivă. În cazul în care obligațiunea cumpărată forward este exprimată într-o monedă în care entitatea raportoare nu deține o poziție, astfel încât este necesară cumpărarea monedei în cauză, se aplică normele privind cumpărarea de monedă străină prevăzute la articolul 16 alineatul (3) litera (e); (e) pozițiile forward se evaluează separat, la prețul forward de pe piață pentru durata rămasă a tranzacției. O pierdere din reevaluare la sfârșitul anului se debitează în contul de profit și pierdere, iar un profit din reevaluare se creditează în contul de reevaluare. Pierderile nerealizate recunoscute în contul de profit și pierdere la sfârșitul anului nu sunt reluate în anii următori, în contrapartidă cu câștigurile nerealizate, cu excepția cazului în care instrumentul este lichidat sau a ajuns la scadență.

2.

Metoda B: (a) tranzacțiile forward cu titluri de valoare se înregistrează în conturi în afara bilanțului de la data încheierii tranzacției până la data decontării, la prețul forward al tranzacției forward. La data decontării, conturile în afara bilanțului sunt reluate; (b) la sfârșitul trimestrului, reevaluarea titlului se efectuează pe baza poziției nete rezultate din bilanț și din vânzările aceluiași titlu înregistrate în conturile în afara bilanțului. Rezultatul reevaluării este egal cu diferența dintre această poziție netă evaluată la prețul de reevaluare și aceeași poziție evaluată la costul mediu al poziției din bilanț. La sfârșitul trimestrului, cumpărările forward sunt supuse procedurii de reevaluare descrise la articolul 9. Rezultatul reevaluării este egal cu diferența dintre prețul spot și costul mediu al angajamentelor de cumpărare; (c) rezultatul unei vânzări forward se înregistrează în exercițiul financiar în cursul căruia a fost contractat angajamentul. Acest rezultat este egal cu diferența dintre prețul inițial forward și costul mediu al poziției din bilanț sau costul mediu al angajamentelor de cumpărare în afara bilanțului, în cazul în care poziția din bilanț este insuficientă, la momentul vânzării.

Articolul 24

Opțiuni

(1)   Opțiunile se recunosc în conturile în afara bilanțului de la data tranzacției până la data exercitării sau la data expirării, la prețul de exercitare al instrumentului-suport.

(2)   Primele exprimate în monedă străină se convertesc în euro la cursul de schimb valabil fie la data contractului, fie la data decontării. Prima plătită se recunoaște ca activ separat, în timp ce prima încasată se recunoaște ca pasiv separat.

(3)   În cazul în care opțiunea este exercitată, instrumentul-suport se înregistrează în bilanț la prețul de exercitare, plus sau minus valoarea inițială a primei. Valoarea inițială a primei opțiunii se ajustează pe baza pierderilor nerealizate înregistrate în contul de profit și pierdere la sfârșitul anului.

(4)   În cazul în care opțiunea nu este exercitată, valoarea primei opțiunii, ajustată pe baza pierderilor nerealizate de la sfârșitul anului precedent, se înregistrează în contul de profit și pierdere, convertită la cursul de schimb valabil la data expirării.

(5)   Poziția valutară este afectată de marja de variație zilnică pentru opțiunile de tip futures, de reducerile primei opțiunii de la sfârșitul anului, de tranzacția-suport la data exercitării sau de prima opțiunii la data expirării. Fluctuațiile zilnice ale marjelor de variație se înregistrează în contul de profit și pierdere.

(6)   Cu excepția opțiunilor incluse în titlurile de valoare, fiecare contract de opțiune se reevaluează individual. Pierderile nerealizate înregistrate în contul de profit și pierdere nu sunt reluate în anii ulteriori în contrapartidă cu câștigurile nerealizate. Câștigurile nerealizate din reevaluare se creditează într-un cont de reevaluare. Pierderile nerealizate la o anumită opțiune nu se compensează cu câștigurile nerealizate la o altă opțiune.

(7)   În sensul aplicării alineatului (6), valorile de piață sunt prețurile cotate, în cazul în care respectivele prețuri pot fi obținute de la o bursă, un dealer, un broker sau de la o entitate similară. În cazul în care nu sunt disponibile prețuri cotate, valoarea de piață se determină cu ajutorul unei tehnici de evaluare. Tehnica de evaluare respectivă se folosește în mod constant în timp și va fi posibil să se demonstreze că metoda oferă estimări credibile ale prețurilor care ar fi obținute în cadrul unor tranzacții reale de pe piață.

(8)   Comisioanele se înregistrează în contul de profit și pierdere.

CAPITOLUL V

OBLIGAȚII DE RAPORTARE

Articolul 25

Modele de raportare

(1)   BCN raportează la BCE date în scopul raportării financiare din cadrul Eurosistemului, în conformitate cu prezenta orientare.

(2)   Modelele de raportare ale Eurosistemului cuprind toate elementele prevăzute în anexa IV. Conținutul elementelor care trebuie incluse în diferitele modele de bilanț este descris, de asemenea, în anexa IV.

(3)   Modelele diferitelor situații financiare publicate sunt conforme cu următoarele anexe:

(a)	anexa V: situația financiară săptămânală consolidată a Eurosistemului publicată după sfârșitul trimestrului;

(b)	anexa VI: situația financiară săptămânală consolidată a Eurosistemului publicată în cursul trimestrului;

(c)	anexa VII: bilanțul anual consolidat al Eurosistemului.

CAPITOLUL VI

BILANȚUL ANUAL PUBLICAT ȘI CONTUL ANUAL DE PROFIT ȘI PIERDERE PUBLICAT

Articolul 26

Bilanțurile publicate și conturile de profit și pierdere publicate

Se recomandă ca BCN să își adapteze bilanțurile anuale publicate și conturile de profit și pierdere anuale publicate în conformitate cu anexele VIII și IX.

CAPITOLUL VII

NORME REFERITOARE LA CONSOLIDARE

Articolul 27

Norme generale referitoare la consolidare

(1)   Bilanțurile consolidate ale Eurosistemului cuprind toate posturile din bilanțurile BCE și BCN.

(2)   În cadrul procesului de consolidare există consecvență între rapoarte. Toate situațiile financiare ale Eurosistemului sunt întocmite în mod similar, prin aplicarea acelorași tehnici și proceduri de consolidare.

(3)   BCE întocmește bilanțurile consolidate ale Eurosistemului. Respectivele bilanțuri respectă necesitatea unor principii și tehnici contabile uniforme, a unor exerciții financiare care coincid în cadrul Eurosistemului, a ajustărilor din consolidare aferente operațiunilor și pozițiilor intra-Eurosistem și țin seama de orice modificări intervenite în componența Eurosistemului.

(4)   Elementele individuale din bilanț, altele decât soldurile intra-Eurosistem ale BCN și BCE, sunt agregate în vederea consolidării.

(5)   Soldurile BCN și BCE în raport cu terții se înregistrează la valoarea lor brută în procesul de consolidare.

(6)   Soldurile intra-Eurosistem sunt prezentate în bilanțurile BCE și BCN în conformitate cu anexa IV.

CAPITOLUL VIII

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 28

Dezvoltarea, aplicarea și interpretarea normelor

(1)   Comitetul pentru contabilitate și venituri monetare al SEBC prezintă Consiliului guvernatorilor, prin intermediul Comitetului executiv, rapoarte cu privire la evoluția, introducerea și aplicarea normelor contabile și de raportare financiară ale SEBC.

(2)   La interpretarea prezentei orientări, se ține seama de lucrările pregătitoare, de principiile contabile armonizate de dreptul Uniunii și de principiile contabile general acceptate.

Articolul 29

Norme tranzitorii

(1)   BCN reevaluează toate activele și pasivele financiare la data la care devin membre ale Eurosistemului. Câștigurile nerealizate produse înainte de sau la data respectivă se separă de câștigurile nerealizate din reevaluare care pot apărea ulterior și rămân la BCN. Prețurile și cursurile pieței aplicate de BCN în bilanțul de deschidere la data integrării în Eurosistem se consideră ca fiind costul mediu al activelor și pasivelor BCN în cauză.

(2)   Se recomandă ca acele câștiguri nerealizate din reevaluare înregistrate înainte ca o BCN să devină membră a Eurosistemului sau la acel moment să nu fie considerate distribuibile la momentul tranziției și să fie tratate ca realizabile sau distribuibile numai în contextul tranzacțiilor realizate ulterior intrării în Eurosistem.

(3)   Pierderile și câștigurile din monedă străină, aur sau preț, apărute ca rezultat al transferului de active de la BCN către BCE, se consideră ca fiind realizate.

(4)   Prezentul articol nu aduce atingere unei eventuale decizii adoptate în temeiul articolului 30 din Statutul SEBC.

Articolul 30

Abrogare

(1)   Orientarea BCE/2010/20 se abrogă de la 31 decembrie 2016.

(2)   Trimiterile la orientarea abrogată se interpretează ca trimiteri la prezenta orientare și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa XI.

Articolul 31

Producerea de efecte și punerea în aplicare

(1)   Prezenta orientare produce efecte de la data notificării sale către băncile centrale naționale ale statelor membre a căror monedă este euro.

(2)   Băncile centrale naționale ale statelor membre a căror monedă este euro respectă prezenta orientare de la 31 decembrie 2016.

Articolul 32

Destinatari

Prezenta orientare se adresează tuturor băncilor centrale din Eurosistem.

---

(1)  Orientarea BCE/2010/20 din 11 noiembrie 2010 privind cadrul juridic al procedurilor contabile și al raportării financiare din Sistemul European al Băncilor Centrale (JO L 35, 9.2.2011, p. 31).

(2)  Decizia BCE/2010/29 din 13 decembrie 2010 privind emisiunea de bancnote euro (JO L 35, 9.2.2011, p. 26).

(3)  Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1).

---

---

---

---

---

---

---

---

---

---

---

---