(1)

La 13 februarie 2016, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o anchetă antidumping privind importurile în Uniunea Europeană (denumită în continuare „Uniunea”) de produse plate din oțeluri aliate sau nealiate (cu excepția oțelurilor inoxidabile, a oțelurilor cu siliciu numite „magnetice”, a oțelului de scule și a oțelurilor rapide), laminate la cald, neplacate și neacoperite, nerulate, cu o grosime de peste 10 mm și o lățime de minimum 600 mm sau cu o grosime de minimum 4,75 mm și de maximum 10 mm și cu o lățime de minimum 2 050 mm (denumite în continuare „tablă groasă”) originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”) în temeiul articolului 5 din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului (2) (denumit în continuare „regulamentul de bază”).

(2)

Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (3) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(3)

Comisia a deschis ancheta în urma unei plângeri depuse la 4 ianuarie 2016 de către Asociația Europeană a Oțelului (denumită în continuare „Eurofer” sau „reclamantul”), în numele unor producători care reprezintă peste 25 % din producția totală de tablă groasă a Uniunii.

(4)

Plângerea conținea elemente de probă atestând existența unui dumping și a unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea anchetei.

(5)

În urma unei cereri adresate de către reclamant și susținute de documentele justificative necesare, Comisia a publicat la 10 august 2016 Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1357 al Comisiei (4), care prevede obligativitatea înregistrării importurilor de tablă groasă originară din RPC începând cu 11 august 2016 (denumit în continuare „regulamentul de înregistrare”).

(6)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod special reclamantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți, autoritățile din RPC, importatorii, furnizorii și utilizatorii cunoscuți, comercianții, precum și asociațiile despre care se cunoaște că sunt părți vizate cu privire la deschidere anchetei și i-a invitat să participe la aceasta.

(7)

Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile în scris cu privire la deschiderea anchetei și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(8)

De asemenea, Comisia a informat producătorii din Australia, Brazilia, Canada, India, Japonia, Republica Coreea, Malaysia, Mexic, Rusia, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Ucraina și Statele Unite ale Americii cu privire la deschiderea procedurii și i-a invitat să participe.

(9)

În avizul de deschidere, Comisia a informat părțile interesate că avea în vedere să utilizeze Statele Unite ale Americii ca țara terță cu economie de piață (denumită în continuare „țară analogă”), în sensul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(10)

Părțile interesate au avut ocazia de a formula observații cu privire la caracterul oportun al alegerii țării analoge și de a solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale.

(11)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea să includă în eșantion producători-exportatori, producători din Uniune și importatori neafiliați din Uniune, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(12)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza celor mai mari volume reprezentative de vânzări de produs similar în perioada de anchetă, asigurând în același timp o distribuție geografică.

(13)

Acest eșantion provizoriu a fost alcătuit din trei producători din Uniune cu sediul în trei state membre diferite și a acoperit peste 26 % din vânzările totale de tablă groasă efectuate de producătorii din Uniune care au îndeplinit criteriile pentru examinarea reprezentativității. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu.

(14)

Reclamantul și însăși societatea inclusă în eșantion au declarat că nu era adecvat ca Metinvest Trametal Spa („Trametal”) să fie inclusă în eșantion, întrucât societatea respectivă nu este o fabrică integrată, ci mai degrabă o societate de relaminare de brame achiziționate de la o societate afiliată din Ucraina și, prin urmare, nu ar fi reprezentativă pentru industria din Uniune.

(15)

Industria din Uniune este formată atât din fabrici integrate, cât și din societăți de relaminare, iar ambele tipuri de producători din Uniune sunt reprezentate de reclamanți. Cu toate acestea, vasta majoritate a tipurilor de tablă groasă produse de industria din Uniune sunt produse de fabrici integrate.

(16)

Comisia a stabilit, de asemenea, că Trametal își procură bramele, care constituie principala materie primă, reprezentând aproximativ 70 % din costurile totale, de la societatea sa afiliată din Ucraina. Prin urmare, în special indicatorii legați de costuri și de rentabilitate sunt afectați în mod direct de această relație, precum și rezultatele și situația specifică a societății afiliate din Ucraina care furnizează bramele.

(17)

Cu toate acestea, Comisia observă că situația ambelor tipuri de producători din Uniune – fabrici integrate și societăți de relaminare – se reflectă în totalitate în indicatorii macroeconomici menționați în considerentele 105-124 de mai jos.

(18)

Cu toate acestea, din motivele enumerate în considerentele 14-16 de mai sus, Comisia consideră cu titlu provizoriu că situația specială a Trametal nu este reprezentativă pentru industria din Uniune și că indicatorii microeconomici menționați în considerentele 125-138 de mai jos nu ar trebui să fie afectați de aceasta.

(19)

Comisia a considerat această observație justificată și, în urma examinării informațiilor preliminare disponibile cu privire la prejudiciu, a înlocuit în cadrul eșantionului societatea Trametal cu societatea Ilsenburger Grobblech GmbH, al doilea producător integrat din Uniune ca volum al vânzărilor în Uniune în perioada anchetei, conform descrierii din considerentul 28 de mai jos.

(20)

La data de 7 martie 2016, Comisia a pus la dispoziția părților interesate o notă în care se explică motivele modificării componenței eșantionului și în care sunt enumerate societățile incluse în eșantionul modificat. Niciuna dintre părțile interesate nu a transmis observații privind eșantionul final.

(21)

Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere pentru a decide dacă constituirea eșantionului este necesară și, în caz afirmativ, pentru a constitui un eșantion.

(22)

Șase importatori au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. Trei dintre aceștia au fost incluși în eșantion.

(23)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze producătorii-exportatori care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(24)

Paisprezece producători-exportatori din RPC au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion de trei societăți pe baza celui mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune, exporturi care puteau fi anchetate în mod rezonabil, ținând seama de timpul disponibil. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, toți producătorii-exportatori cunoscuți în cauză, precum și autoritățile din RPC, au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului. Nu au fost primite observații și, drept urmare, eșantionul a fost confirmat.

(25)

Șapte producători-exportatori din RPC au arătat că doresc să solicite o examinare individuală în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, niciunul dintre ei nu a răspuns la chestionar și, astfel, nu a fost primită nicio solicitare de examinare individuală.

(26)

Comisia a trimis chestionare tuturor părților cunoscute a fi interesate, precum și tuturor celorlalte societăți care s-au făcut cunoscute în termenele stabilite în avizul de deschidere. Au fost primite răspunsuri la chestionare de la trei producători din Uniune, șase importatori neafiliați, zece utilizatori, un grup de centre de servicii siderurgice, cei trei producători-exportatori din RPC incluși în eșantion și de la doi producători din țări analoge diferite.

(27)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru determinarea provizorie a dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Uniunii. În temeiul articolului 16 din regulamentul de bază, s-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor părți:

(28)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul care decurge din acesta a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2015 și 31 decembrie 2015 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”).

(29)

Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2012 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

(30)

Produsul în cauză este reprezentat de produsele plate din oțeluri aliate sau nealiate (cu excepția oțelurilor inoxidabile, a oțelurilor cu siliciu numite „magnetice”, a oțelului de scule și a oțelurilor rapide), laminate la cald, neplacate și neacoperite, nerulate, cu o grosime de peste 10 mm și o lățime de minimum 600 mm sau cu o grosime de minimum 4,75 mm și de maximum 10 mm și cu o lățime de minimum 2 050 mm, încadrate în prezent la codurile NC ex 7208 51 20, ex 7208 51 91, ex 7208 51 98, ex 7208 52 91, ex 7208 90 20, ex 7208 90 80, 7225 40 40, ex 7225 40 60 și ex 7225 99 00 (denumite în continuare „tablă groasă”), originare din RPC.

(31)

Tabla groasă este utilizată la fabricarea de echipamente pentru construcții, minerit și carotaj; vase de presiune; oleoducte și gazoducte; construcții navale, poduri și clădiri.

(32)

Ancheta a arătat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice de bază și sunt destinate acelorași utilizări de bază:

(33)

Prin urmare, Comisia a decis cu titlu provizoriu că aceste produse sunt produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(34)

O parte interesată a susținut că definiția produsului are un sens prea larg. Mai precis, aceasta susține că definiția produsului ar trebui să fie limitată la așa-numita „tablă groasă de bază”, în vreme ce așa-numita „tablă groasă specială” ar trebui să fie exclusă din definiția produsului. În susținerea afirmației sale, aceasta se bazează, în principal, pe două argumente.

(35)

În primul rând, aceasta susține că informațiile furnizate în plângere se referă, în principal, la „tabla groasă de bază”, care reprezintă cea mai mare parte a exporturilor din RPC. În al doilea rând, aceasta susține că definiția produsului are un sens mai larg decât definiția produsului similar din articolul 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(36)

Comisia remarcă în acest sens faptul că, în stadiul prezentării plângerii, trebuie furnizate numai dovezi suficiente în ceea ce privește dumpingul, prejudiciul și o relație de cazualitate. Drept urmare, în acest stadiu nu este necesară furnizarea de informații cu privire la gama completă de produse. Limitarea analizei la categoriile cele mai vândute de produse exportate nu înseamnă că definiția produsului trebuie să fie limitată la acele tipuri de produse.

(37)

În al doilea rând, articolul 1 alineatul (4) din regulamentul de bază prevede că produsul similar trebuie să fie identic sau foarte asemănător cu produsul examinat. Acest lucru, însă, nu se referă la definiția în sine a produsului examinat. Diferitele tipuri de produs examinat trebuie să aibă în comun numai caracteristicile de bază, ceea ce se confirmă în acest caz, conform descrierii din considerentul 32 de mai sus.

(38)

Parametrii despre care se presupune că ar diferenția „tabla groasă specială” de tabla groasă de bază sunt compoziția chimică, compoziția mecanică/tehnologică, starea la livrare, grosimea și certificatele și inspecțiile necesare pentru utilizarea la construcții navale.

(39)

Cu excepția grosimii, niciunul dintre acești parametri nu se referă la proprietățile de bază ale produsului. Partea susține că toate produsele cu grosimea > 50,8 mm ar trebui excluse din definiția produsului. În susținerea limitei privind grosimea, singurul argument adus de parte este acela că plângerea s-ar fi referit numai la tablă groasă cu grosimea < 50,8 mm, întrucât dovezile prima facie furnizate într-una dintre anexele la plângere referitoare la calculul dumpingului sunt limitate la astfel de produse.

(40)

Cu toate acestea, este clar că definiția produsului din plângere acoperă, de asemenea, produsele cu grosimea > 50,8 mm, deoarece definiția produsului nu include o limită superioară a grosimii. Astfel cum se menționează mai sus, simplul motiv că dovezile prima facie cu privire la dumping acoperă numai tipurile de produs cele mai frecvent exportate nu înseamnă că definiția produsului este limitată la acele tipuri.

(41)

Drept urmare, Comisia conchide în mod provizoriu că va lăsa definiția produsului neschimbată.

(42)

Astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, dacă un producător-exportator din RPC îndeplinește criteriile de la articolul 2 alineatul (7) litera (c) și, drept urmare, i se acordă TEP, Comisia va determina valoarea normală pentru acea societate în conformitate cu articolul 2 alineatele (1)-(6).

(43)

Comisia a trimis un formular de cerere pentru acordarea TEP tuturor producătorilor-exportatori incluși în eșantion, astfel încât aceștia să poată face cerere pentru acordarea TEP. Niciunul dintre aceștia nu a returnat formularul de cerere și, prin urmare, nu s-a putut acorda TEP niciuneia dintre societăți.

(44)

Valoarea normală a fost, prin urmare, stabilită pe baza prețului sau a valorii construite într-o țară terță cu economie de piață, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază. În acest scop, a trebuit să se selecteze o țară analogă.

(45)

În avizul de deschidere, Comisia a arătat că intenționează să utilizeze Statele Unite ale Americii ca țară analogă și a invitat părțile interesate să prezinte observații. Nu au fost primite observații.

(46)

Au fost trimise chestionare către toți producătorii de tablă groasă cunoscuți din țările menționate în considerentul 8 de mai sus și au fost primite două răspunsuri: unul de la un producător din Australia și altul de la un producător din Statele Unite ale Americii.

(47)

Răspunsul de la producătorul din Statele Unite ale Americii a cuprins dovezi de producție și vânzări pe piața internă a SUA.

(48)

În răspunsul său la chestionar, producătorul din SUA a informat Comisia că taxa vamală percepută în mod normal de SUA pentru importurile de tablă groasă este zero. Sunt în vigoare taxe antidumping la importurile din RPC și taxe antidumping și antisubvenție la importurile din India, Indonezia și Republica Coreea.

(49)

Pe piața internă a SUA există șapte producători din SUA și importuri din Republica Coreea, Germania, Franța și Canada, cu o cotă de piață de 20 %.

(50)

Răspunsul de la producătorul australian a cuprins dovezi de producție și vânzări pe piața internă a Australiei și informația că acesta este singurul producător din Australia. Cu toate acestea, importurile în Australia au o cotă de piață de 35 %. Sunt în vigoare taxe antidumping la importurile din RPC, Indonezia, Japonia, Republica Coreea și Taiwan, însă aceste taxe sunt scăzute, iar pentru unele societăți sunt echivalente cu zero.

(51)

Piața internă australiană poate fi considerată mai competitivă, deoarece importurile acoperă o cotă de piață mai mare, iar taxele pe importuri sunt mai scăzute.

(52)

Comisia a concluzionat astfel că, în acest stadiu, Australia este o țară analogă adecvată în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(53)

Informațiile primite de la producătorul cooperant din țara analogă au fost utilizate ca bază pentru determinarea valorii normale pentru producătorii-exportatori cărora nu li s-a acordat TEP, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(54)

Comisia a examinat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor interne ale producătorului cooperant din țara analogă a fost reprezentativ, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(55)

Vânzările interne sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor interne de produs similar efectuate de producătorul din țara analogă către clienți independenți de pe piața internă reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export de produs în cauză către Uniune ale fiecărui producător-exportator din RPC inclus în eșantion pe parcursul perioadei de anchetă.

(56)

Pe această bază, vânzările totale ale producătorului cooperant de produs similar pe piața internă a țării analoge au fost reprezentative.

(57)

Ulterior, Comisia a identificat tipurile de produs vândute pe piața internă care erau identice sau comparabile cu tipurile de produs vândute la export către Uniune de către producătorii-exportatori incluși în eșantion.

(58)

Ulterior, Comisia a verificat dacă vânzările interne ale producătorului din țara analogă pe piața sa internă pentru fiecare tip de produs care este identic sau comparabil cu un tip de produs vândut la export către Uniune de către fiecare producător-exportator din RPC inclus în eșantion au fost reprezentative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(59)

Vânzările interne ale unui tip de produs sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor interne pentru respectivul tip de produs către clienți independenți în cursul perioadei de anchetă reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export ale tipului de produs identic sau comparabil efectuate de către fiecare producător-exportator din RPC inclus în eșantion către Uniune.

(60)

Comisia a constatat că unele tipuri de produs sunt reprezentative în baza acestui criteriu, însă altele nu, fie din cauza cantităților mici, fie din cauză că tipul de produs exportat nu a fost vândut pe piața internă de producătorul din țara analogă.

(61)

În etapa următoare, Comisia a definit proporția de vânzări rentabile către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare tip de produs, în cursul perioadei de anchetă, pentru a decide dacă este oportun să utilizeze vânzările interne efective pentru calcularea valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(62)

Valoarea normală se bazează pe prețul efectiv practicat pe piața internă pentru fiecare tip de produs, indiferent dacă vânzările respective sunt sau nu rentabile, dacă:

(63)

În acest caz, valoarea normală este media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne ale respectivului tip de produs, în cursul perioadei de anchetă.

(64)

Valoarea normală este prețul efectiv practicat pe piața internă pe tip de produs numai pentru vânzările interne rentabile ale tipurilor de produs din cursul perioadei de anchetă, în cazul în care:

(65)

Atunci când un tip de produs nu a fost vândut în cantități reprezentative sau nu a fost vândut deloc sau toate vânzările au fost în pierdere pe piața internă de către producătorul din țara analogă, Comisia a calculat valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază.

(66)

Pentru fiecare tip de produs care nu a fost vândut în cantități reprezentative pe piața internă, valoarea normală a fost calculată prin adăugarea costurilor medii de vânzare, cheltuielilor administrative și altor costuri generale („VAG”) și a profitului aferente tranzacțiilor efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale pe piața internă pentru fiecare dintre tipurile de produs respective la costul mediu de producție al acestora.

(67)

Pentru tipurile de produs care nu au fost vândute deloc sau pentru care toate vânzările au fost în pierdere pe piața internă, valoarea normală a fost stabilită prin adăugarea costurilor medii de vânzare, cheltuielilor administrative și altor costuri generale („VAG”) și a profitului aferente tranzacțiilor efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale pe piața internă la costul mediu de producție al fiecărui tip de produs.

(68)

În cazul în care un tip de produs nu a fost vândut deloc pe piața internă a țării analoge, costul de producție a fost stabilit pe baza costului aferent tipului de produs imediat mai ieftin.

(69)

Prețul de export a fost verificat pentru fiecare producător-exportator inclus în eșantion cu ocazia vizitei de verificare. În cazul în care exportul către Uniune a fost efectuat către primul client neafiliat în mod direct sau prin intermediul unei societăți comerciale afiliate, prețul de export a fost prețul plătit efectiv sau de plătit pentru produsul în cauză în momentul vânzării la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(70)

Unul dintre producătorii-exportatori incluși în eșantion exporta tablă groasă prin intermediul unui importator afiliat din Uniune. Prețul de export pentru aceste vânzări a fost calculat în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază.

(71)

Comisia a comparat valoarea normală de la producătorul din țara analogă cu prețul de export al producătorilor-exportatori incluși în eșantion pe o bază franco fabrică.

(72)

Atunci când acest lucru a fost justificat prin necesitatea de a asigura o comparație echitabilă, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține seama de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Au fost efectuate ajustări pentru a ține seama de costurile de transport, de manipulare, de încărcare și costurile auxiliare, precum și de taxele indirecte, comisioane, costurile de credit și taxele bancare.

(73)

Pentru acei producători-exportatori incluși în eșantion care efectuau vânzări către Uniune prin intermediul unor societăți comerciale afiliate având funcții similare cu cele ale unui agent care lucrează pe bază de comision, s-a efectuat o ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază.

(74)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(75)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF (cost, asigurare și navlu) la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt următoarele:

Tabelul 1

Marjele de dumping, eșantion

(76)

Pentru producătorii-exportatori cooperanți care nu au fost incluși în eșantion, Comisia a calculat marja de dumping medie ponderată aferentă producătorilor-exportatori incluși în eșantion, în conformitate cu articolul 9 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(77)

Pe această bază, marja de dumping provizorie calculată a producătorilor-exportatori cooperanți care nu au fost incluși în eșantion este de 125,5 %.

(78)

Pentru toți ceilalți producători-exportatori din RPC, Comisia a stabilit marja de dumping pe baza informațiilor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(79)

Comisia a stabilit mai întâi nivelul de cooperare a producătorilor-exportatori din RPC. Nivelul de cooperare se bazează pe volumul exporturilor către Uniune realizate de producătorii-exportatori cooperanți exprimat ca procent din volumul total al exporturilor – astfel cum este raportat în statisticile Eurostat privind importurile – din RPC către Uniune.

(80)

În cazul de față, nivelul de cooperare este ridicat, întrucât exporturile realizate de producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat aproximativ 87 % din volumul total de exporturi către Uniune din cursul perioadei de anchetă. Din aceste motive, Comisia a decis să stabilească marja de dumping pentru toate celelalte societăți la nivelul societății incluse în eșantion cu marja de dumping cea mai ridicată.

(81)

Marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

Tabelul 2

Marjele de dumping, toate societățile

(82)

Produsul similar a fost fabricat de 30 de producători din Uniune în cursul perioadei de anchetă. Aceștia constituie „industria din Uniune” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(83)

26 dintre aceștia au cooperat la realizarea eșantionului. Acești producători cooperanți din Uniune reprezintă aproximativ 94 % din producția totală a industriei din Uniune și au efectuat totalitatea vânzărilor de produs similar ale industriei din Uniune în perioada de anchetă.

(84)

Producția totală de produs similar a Uniunii în cursul perioadei de anchetă este de aproximativ 10,3 milioane de tone. Comisia a stabilit această cifră pe baza tuturor informațiilor disponibile cu privire la industria din Uniune, respectiv plângerea, răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion și declarația verificată a Eurofer.

(85)

Astfel cum se menționează în considerentul 1 de mai sus, au fost selectați trei producători din Uniune pentru a fi incluși în eșantion, reprezentând aproximativ 28,5 % din vânzările totale ale industriei din Uniune și volumul total de producție a Uniunii pentru produsul similar în perioada de anchetă.

(86)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza statisticilor Eurostat privind importurile și a datelor verificate privind vânzările transmise de industria din Uniune.

(87)

Consumul de tablă groasă la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Consumul la nivelul Uniunii (milioane de tone)

(88)

Consumul la nivelul Uniunii a crescut cu 5 % în cursul perioadei examinate. O analiză efectuată pe ani arată o scădere inițială de 6 % între 2012 și 2013, urmată de o redresare în 2014 și în perioada de anchetă cu 11 puncte procentuale sau peste 1 milion de tone.

(89)

Utilizarea captivă de către producătorii din Uniune este nesemnificativă, întrucât reprezintă mai puțin de 0,5 % din consumul la nivelul Uniunii în perioada examinată. Prin urmare, indicatorii de prejudiciu sunt evaluați pentru întreaga piață a Uniunii, cu includerea cantităților utilizate captiv de către producătorii din Uniune.

(90)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Cota de piață a importurilor a fost apoi stabilită prin compararea volumelor importurilor cu consumul din Uniune, astfel cum se arată în tabelul 3 din considerentul 87 de mai sus.

(91)

Importurile de tablă groasă în Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Volumul importurilor (milioane de tone) și cota de piață

(92)

Volumul importurilor din RPC în Uniune a crescut cu 231 % în cursul perioadei examinate. După o scădere de 16 % între 2012 și 2013, importurile din RPC au înregistrat o creștere substanțială în 2014 cu 85 de puncte procentuale, urmând să crească și mai mult în perioada de anchetă, cu alte 162 de puncte procentuale.

(93)

Scăderea inițială a exporturilor din RPC între 2012 și 2013 a fost determinată de scăderea consumului la nivelul pieței Uniunii, astfel cum se arată în tabelul 3 din considerentul 87 de mai sus. După 2013, piața Uniunii a cunoscut o explozie dinamică, înregistrând o creștere de peste 1 milion de tone între anul 2013 și perioada de anchetă. Această creștere a fost absorbită aproape exclusiv de importurile din RPC, care au crescut la rândul lor cu peste 1 milion de tone pe parcursul acestei perioade.

(94)

În același timp, cota de piață a importurilor din RPC la nivelul Uniunii a crescut de mai bine de trei ori, de la 4,6 % în 2012 la 14,4 % în perioada de anchetă.

(95)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Prețul mediu ponderat al importurilor în Uniune de tablă groasă provenită din RPC a evoluat după cum urmează:

Tabelul 5

Preț de import (EUR/tonă)

(96)

Prețurile medii de import din RPC au scăzut cu 29 % în cursul perioadei examinate. S-a înregistrat o scădere constantă de la 647 EUR/tonă în 2012 la 460 EUR/tonă în perioada de anchetă.

(97)

Comisia a stabilit subcotarea prețurilor pe parcursul perioadei de anchetă comparând:

(98)

Compararea prețurilor a fost realizată per tip de produs pentru tranzacții la același nivel de comercializare, ajustate în mod adecvat acolo unde a fost necesar, și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri a celor trei producători din Uniune înregistrată în cursul perioadei de anchetă.

(99)

Pe baza celor expuse mai sus, s-a dovedit că importurile care fac obiectul unui dumping provenite din RPC au subcotat prețurile industriei din Uniune în medie cu 29 %.

(100)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei din Uniune pe parcursul perioadei examinate.

(101)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici.

(102)

Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici (producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, gradul de ocupare a forței de muncă, costul forței de muncă, creșterea economică, productivitatea, precum și amploarea marjelor de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare) la nivelul întregii industrii din Uniune. Evaluarea s-a bazat pe informațiile furnizate de reclamant, producătorii din Uniune și statisticile oficiale disponibile (Eurostat). Datele macroeconomice se referă la toți producătorii din Uniune.

(103)

Comisia a evaluat indicatorii microeconomici (prețurile unitare medii de vânzare, costul unitar, stocurile, rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a atrage capital) pe baza datelor cuprinse în răspunsurile la chestionare furnizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion, verificate corespunzător, precum și pe baza statisticilor oficiale disponibile (Eurostat). Datele se referă la producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(104)

Comisia remarcă faptul că unul dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion și-a suspendat producția de tablă groasă în decembrie 2015. Această suspendare nu are niciun impact asupra niciunuia dintre indicatorii de prejudiciu, deoarece a avut loc exact la finalul perioadei de anchetă și, prin urmare, ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei din Uniune.

(105)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității

(106)

Volumul producției industriei din Uniune a scăzut cu 12 % în cursul perioadei examinate. După o scădere cu 12 % între 2012 și 2013, volumul producției a crescut ușor în 2014 cu cinci puncte procentuale, pentru a scădea din nou în 2015 cu cinci puncte procentuale, revenind la nivelul din 2013.

(107)

Scăderea inițială a volumului producției între 2012 și 2013 a fost determinată de scăderea consumului la nivelul pieței Uniunii, astfel cum se arată în tabelul 3 din considerentul 87 de mai sus. Cu toate acestea, industria din Uniune nu a putut beneficia de perioada următoare de creștere a consumului care a avut loc între anul 2013 și perioada de anchetă. Deși consumul a crescut cu 11 %, sau peste 1 milion de tone, producția industriei din Uniune a crescut ușor doar temporar în 2014, revenind apoi la nivelul scăzut din 2013 în perioada de anchetă.

(108)

Cifrele raportate privind capacitatea de producție a industriei din Uniune se referă la capacitatea tehnică, ceea ce implică faptul că au fost luate în considerare ajustări, considerate ca fiind standarde de către industrie, pentru a ține seama de perioada de înființare, de întreținere, de obstrucționări și de alte impedimente normale.

(109)

Pe această bază, capacitatea de producție a scăzut moderat, cu 2 %, pe parcursul perioadei examinate, în cadrul unei piețe care a înregistrat o creștere de 6 % pe parcursul aceleași perioade.

(110)

Întrucât scăderea cantității produse depășește scăderea capacității de producție, gradul de utilizare a capacității de către industria Uniunii a scăzut cu 10 % pe parcursul perioadei examinate.

(111)

Volumul de vânzări și cota de piață a industriei din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Volumul vânzărilor și cota de piață

(112)

Volumul vânzărilor aferente industriei din Uniune a scăzut cu 7 % în perioada examinată. După o scădere de 7 % între 2012 și 2013 și o scădere ulterioară cu alte două puncte procentuale în 2014, volumul vânzărilor a crescut ușor, cu două puncte procentuale, în perioada de anchetă.

(113)

Asemănător evoluției cantității produse, scăderea inițială a cantității vândute între 2012 și 2013 a fost determinată de scăderea consumului la nivelul pieței Uniunii, astfel cum se explică în considerentul 87 de mai sus. Cu toate acestea, industria din Uniune nu a putut beneficia de perioada următoare de creștere a consumului care a avut loc între anul 2013 și perioada de anchetă. Deși consumul la nivelul Uniunii a crescut cu peste 1 milion de tone, cantitatea vândută de industria din Uniune a rămas la nivelul scăzut din 2013.

(114)

Din cauza scăderii cu 7 % a cantității vândute în cadrul unei piețe care a înregistrat o creștere de 5 %, cota de piață a industriei din Uniune a scăzut cu 12 % pe parcursul perioadei examinate.

(115)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea în industria din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(116)

Industria din Uniune a redus gradul de ocupare a forței de muncă cu 17 % pe parcursul perioadei examinate. Această reducere s-a bazat pe două motive principale:

(117)

Comisia remarcă faptul că, la nivelul pieței Uniunii, consumul a crescut cu 5 % pe parcursul perioadei examinate. Drept urmare, dacă nu ar fi crescut volumul importurilor din RPC care fac obiectul unui dumping, industria din Uniune ar fi putut să își păstreze gradul de ocupare a forței de muncă, deoarece creșterea eficienței ar fi fost absorbită de creșterea cererii.

(118)

Costurile medii cu forța de muncă ale industriei din Uniune au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 9

Costurile medii cu forța de muncă pe echivalent normă întreagă

(119)

Din cauza reducerilor substanțiale de personal, astfel cum sunt raportate în considerentul 115 de mai sus, costurile medii cu forța de muncă per angajat au crescut cu 13 % în perioada examinată. Astfel, deși o anumită parte din creșterea costurilor cu forța de muncă este atribuită majorărilor de salariu obligatorii conform contractelor colective de muncă, principala cauză este reprezentată de costurile reducerii forței de muncă și programului de lucru. Aceste costuri includ plățile compensatorii acordate în cazul concedierilor colective și costurile mai ridicate suportate în cazul normei de muncă parțiale, impuse de scăderea producției ca urmare a creșterii cantitative constante a importurilor care fac obiectul unui dumping.

(120)

Consumul la nivelul Uniunii a scăzut inițial din 2012 până în 2013 cu 6 %, sau aproape 600 000 de tone. Această scădere inițială a avut un impact negativ asupra cantităților produse și vândute de industria din Uniune.

(121)

Între 2013 și perioada de anchetă, situația a fost diferită. Consumul la nivelul Uniunii a cunoscut o creștere dinamică de 11 puncte procentuale sau peste 1 milion de tone. Cu toate acestea, industria din Uniune nu a putut beneficia de această creștere dinamică. Într-adevăr, cantitățile produse și vândute au rămas la nivelurile foarte scăzute din 2013. Creșterea pieței Uniunii a fost absorbită integral de creșterea cantitativă a importurilor la prețuri scăzute din RPC care fac obiectul unui dumping și care au crescut, de asemenea, cu peste 1 milion de tone din 2013 și până la perioada de anchetă, astfel cum se prezintă în considerentul 91 de mai sus.

(122)

Marjele de dumping ale tuturor producătorilor-exportatori din RPC au depășit 100 %. Impactul amplorii acestor marje de dumping foarte ridicate asupra industriei din Uniune a fost grav, având în vedere volumul și prețurile importurilor din RPC.

(123)

În 2000, Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de anumite produse plate laminate la cald din oțel nealiat originare din Republica Populară Chineză, India și România. Aceste măsuri au vizat o gamă de produse foarte similară cu cea care face obiectul prezentei anchete. Măsurile respective au expirat la data de 11 august 2005.

(124)

Astfel cum se indică în considerentul 221 de mai jos, industria din Uniune a atins un nivel al rentabilității care depășește obiectivul de profit. Drept urmare, Comisia a concluzionat cu titlu provizoriu că industria din Uniune s-a redresat în urma practicilor de dumping anterioare.

(125)

Prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate față de clienți neafiliați din Uniune și costul de producție unitar al producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat după cum urmează în cursul perioadei examinate:

Tabelul 10

Prețurile de vânzare în Uniune

(126)

Prețurile medii de vânzare practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion au scăzut continuu cu 25 %, în vreme ce costul unitar mediu de producție a scăzut continuu cu 19 % în perioada examinată. Prețurile de vânzare au scăzut într-un ritm mai rapid și, în medie, s-au situat constant sub nivelul costului unitar de producție.

(127)

Pentru a limita pierderile din cota de piață, producătorii din Uniune s-au văzut nevoiți să urmeze spirala descendentă a prețurilor și să își reducă prețul de vânzare în mod semnificativ. Această scădere a prețurilor depășește semnificativ scăderea costurilor de producție, care a fost determinată în principal de scăderea prețurilor materiilor prime în perioada examinată și de creșterea productivității ca urmare a reducerilor de personal, astfel cum se arată în considerentul 115 de mai sus.

(128)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei examinate:

Tabelul 11

Stocurile

(129)

Nivelul stocurilor finale ale celor trei producători din Uniune incluși în eșantion a crescut în mod continuu cu 26 % în perioada examinată. În același timp, nivelul stocurilor lor finale exprimat ca procent din producție a crescut, de asemenea, în mod continuu, cu 35 %.

(130)

Principalul motiv pentru creșterea stocurilor a fost acela că, deși industria din Uniune a încercat să prevină scăderea volumelor producției, volumele de vânzări au scăzut într-un ritm și mai accelerat din moment ce industria din Uniune nu a putut beneficia deloc de creșterea pieței din cauza volumelor în creștere ale importurilor cu preț scăzut, care fac obiectul unui dumping.

(131)

Comisia a stabilit rentabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea pierderii nete înainte de impozitare realizate din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective.

(132)

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei examinate:

Tabelul 12

Rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile și randamentul investițiilor

(133)

Rentabilitatea a scăzut cu 758 % pe parcursul perioadei examinate. După ce au obținut un profit de 1,6 % în 2012, producătorii din Uniune incluși în eșantion s-au confruntat cu pierderi în toți anii următori.

(134)

Cu toate că pierderea considerabilă de 12,2 % din 2013 este influențată de cererea extrem de scăzută din acel an, presiunea considerabilă referitoare la prețuri și volume exercitată asupra industriei din Uniune, datorată creșterii importurilor din Republica Populară Chineză în 2014 și în perioada de anchetă, au împiedicat industria din Uniune să beneficieze de creșterea dinamică cu 11 puncte procentuale a consumului din Uniune. Astfel cum s-a indicat în considerentul 93 de mai sus, această creștere a fost absorbită aproape în totalitate de importurile care au făcut obiectul unui dumping, din RPC.

(135)

Fluxul net de numerar reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Fluxul net de numerar a scăzut cu 226 % pe parcursul perioadei examinate. După scăderea de 310 % dintre 2012 și 2013, care a fost influențată de cererea extrem de scăzută din acel an, fluxul de numerar s-a îmbunătățit și a devenit ușor pozitiv în 2014. Cu toate acestea, tendința negativă a continuat în perioada de anchetă, în care a devenit din nou puternic negativă.

(136)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor. Randamentul investițiilor a scăzut cu 282 % pe parcursul perioadei examinate. După scăderea dramatică cu 397 % între 2012 și 2013 care a fost influențată de cererea extrem de scăzută din acel an, acesta s-a îmbunătățit într-o anumită măsură în 2014 și în perioada de anchetă, rămânând însă în continuare negativ.

(137)

Prin urmare, industria din Uniune a redus nivelul investițiilor sale cu 31 % în perioada examinată. După creșterea investițiilor între 2012 și 2013 cu 7 %, industria din Uniune a fost forțată să le reducă, în 2014, cu 26 de puncte procentuale și, în perioada de anchetă, cu alte 12 puncte procentuale. Astfel cum se arată în tabelul 6 din considerentul 105 de mai sus, aceste investiții nu au fost utilizate pentru a mări capacitatea de producție.

(138)

Capacitatea de mobilizare a capitalului a fost afectată de pierderile suportate în perioada examinată și a condus, în cele din urmă, la oprirea operațiunilor unuia dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(139)

Perioada examinată este caracterizată prin două perioade diferite: între 2012 și 2013 și între 2014 și până la finalul perioadei de anchetă.

(140)

Inițial, în perioada 2012-2013, consumul din Uniune a scăzut semnificativ cu 6 %. Acest consum în scădere a afectat negativ numeroși indicatori de prejudiciu, precum volumul de vânzări și prețurile, producția, capacitatea și gradul de utilizare a capacității, ocuparea forței de muncă, productivitatea, rentabilitatea, fluxul de numerar și randamentul investițiilor.

(141)

Ulterior, în 2014 și în perioada de anchetă, consumul a prezentat o creștere dinamică de 11 puncte procentuale sau de peste 1 milion de tone. Cu toate acestea, industria din Uniune nu a putut beneficia de această creștere, care a fost absorbită în totalitate de volumele în creștere ale importurilor care au făcut obiectul unui dumping, din RPC.

(142)

Într-adevăr, în acest context al consumului crescut din Uniune, industria din Uniune nu a reușit să crească volumele de vânzări sau volumele de producție, în timp ce gradul de utilizare a capacității chiar a scăzut ușor pe o piață aflată în creștere.

(143)

Încercările de menținere a nivelurilor de producție au condus la o creștere a stocurilor cu 24 de puncte procentuale. Industria din Uniune a pierdut, de asemenea, o cotă de piață de 9,3 puncte procentuale în favoarea importurilor din RPC care au câștigat, în același timp, o cotă de piață de 10,3 puncte procentuale. Prețurile unitare de vânzare au scăzut cu nouă puncte procentuale, iar costul de producție a scăzut cu 13 puncte procentuale.

(144)

Acest aspect a condus la o ușoară îmbunătățire a indicatorilor financiari precum rentabilitatea, fluxul de numerar și randamentul investițiilor, care au rămas, totuși, în mare parte negativi în această perioadă. Nivelul de ocupare a forței de muncă a scăzut cu nouă puncte procentuale, în timp ce industria din Uniune a reușit să-și sporească productivitatea cu 11 puncte procentuale. În plus, industria din Uniune a trebuit să reducă investițiile cu 38 de puncte procentuale în contextul rentabilității și randamentului constant negativ al investițiilor.

(145)

În ansamblu, întreaga industrie din Uniune și-a redus producția și a luat măsuri efective pentru a îmbunătăți eficiența prin reducerea forței de muncă, a capacității de producție și a reușit să reducă semnificativ costurile de producție.

(146)

În pofida acestor măsuri luate de industria din Uniune în cursul perioadei examinate cu scopul îmbunătățirii rezultatelor sale în ansamblu, situația sa economică și financiară s-a deteriorat semnificativ, deoarece, începând cu 2013, au început să se acumuleze pierderi.

(147)

Pe baza informațiilor de mai sus, Comisia a concluzionat în acest stadiu că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(148)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping provenite din RPC au cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat, de asemenea, dacă și alți factori cunoscuți ar fi putut aduce în același timp un prejudiciu industriei din Uniune.

(149)

Comisia s-a asigurat de faptul că niciun eventual prejudiciu cauzat de alți factori decât importurile care fac obiectul unui dumping provenite din RPC nu a fost atribuit acestor importuri. Factorii respectivi sunt: concurența acerbă cauzată de problemele asociate cererii de pe piața din Uniune, gradul scăzut de utilizare a capacității industriei din Uniune, importurile din alte țări terțe, rezultatele vânzărilor la export ale producătorilor din Uniune și concurența dintre producătorii integrați pe verticală și societățile de relaminare.

(150)

Prețurile de vânzare ale producătorilor-exportatori din RPC au scăzut cu 25 %, de la 647 EUR/tonă în 2012 la 460 EUR/tonă în cursul perioadei de anchetă. Prin reducerea în mod continuu a prețului lor unitar de vânzare în cursul perioadei examinate, producătorii din RPC au reușit să își sporească semnificativ cota de piață de la 4,6 % în 2012 până la 14,4 % în cursul perioadei de anchetă.

(151)

În timp ce scăderea cererii a afectat în mod negativ rezultatele industriei din Uniune între 2012 și 2013, creșterea ulterioară aproape continuă a importurilor din RPC la prețuri care conduc la o subcotare considerabilă a avut un impact negativ evident asupra rezultatelor industriei din Uniune.

(152)

Într-adevăr, în timp ce industria din Uniune micșora costurile, reducând locurile de muncă și beneficiind de scăderea prețurilor materiilor prime, importurile care făceau obiectul unui dumping continuau să crească și au obligat industria din Uniune să micșoreze și mai mult prețurile de vânzare din Uniune pentru a-și limita pierderea cotei de piață, chiar dacă acest lucru a fost în detrimentul rentabilității.

(153)

Mai mult decât atât, în timp ce rentabilitatea industriei din Uniune a arătat o ușoară îmbunătățire prin reducerea pierderilor din 2014, volumul importurilor a crescut în continuare, iar prețurile au scăzut și mai mult în cursul perioadei de anchetă, ducând la o scădere și mai mare a prețurilor și a rentabilității industriei din Uniune.

(154)

În plus, încetinirea progresivă a economiei și supracapacitatea foarte importantă a industriei siderurgice din RPC au împins producătorii de oțel locali spre redirecționarea producției lor excedentare către piețele de export (6), iar piața din Uniune este o destinație de export atractivă.

(155)

Într-adevăr, un număr mare de alte piețe de export importante din punct de vedere tradițional au instituit sau au în vedere instituirea de măsuri împotriva produselor din oțel provenite din RPC, inclusiv a tablei groase (7), deoarece prețurile sunt reduse în mod artificial de importurile incorecte care duc la o concurență nesănătoasă.

(156)

În contextul instituirii din ce în ce mai frecvente de măsuri de protecție a comerțului în întreaga lume, piața Uniunii a devenit una dintre cele mai atractive destinații pentru importurile din RPC care fac obiectul unui dumping, în detrimentul industriei din Uniune.

(157)

Această concluzie este confirmată de cele mai recente statistici ale Eurostat privind importurile care arată că importurile din RPC au crescut și mai mult de la sfârșitul perioadei de anchetă. Volumele de import pentru perioada martie-mai 2016 au crescut cu aproximativ 15 % comparativ cu volumele de import din perioada de anchetă, în timp ce prețurile medii ale acestor importuri au continuat să scadă cu aproximativ 30 %.

(158)

O parte interesată a susținut că prejudiciul industriei din Uniune nu este cauzat de importurile din RPC, ci de probleme asociate cererii de pe piața din Uniune. Aceasta a susținut că, deși cererea din Uniune și-a revenit în 2014 și în perioada de anchetă, în 2012 era cu 32 % mai scăzută față de nivelul de vârf din 2007, iar în 2014 era cu 17 % mai scăzută față de presupusul an „normal” 2004.

(159)

Această scădere a cererii a condus, se pare, la o concurență acerbă în ceea ce privește cantitățile limitate necesare pe piață, lucru ce a supus prețurile de vânzare din Uniune unei presiuni ridicate.

(160)

Cu toate acestea, această concurență acerbă cauzată de presupusele probleme asociate cererii nu a afectat negativ capacitatea exportatorilor din RPC de a vinde cantități din ce în ce mai mari de tablă groasă, care fac obiectul unui dumping pe piața din Uniune, mărindu-și cota de piață de la 4,6 % la 14,4 %, cauzând o pierdere corespunzătoare aproape egală a cotei de piață a industriei din Uniune și exercitând o presiune semnificativă asupra prețurilor practicate de industria din Uniune, ceea ce a condus la rentabilitatea sa negativă.

(161)

În timp ce problemele legate de cerere au avut, inițial, un impact negativ important asupra rezultatelor industriei din Uniune în 2013, importurile din RPC care fac obiectul unui dumping sunt principala cauză pentru concurența acerbă de pe piața din Uniune, în special în 2014 și în perioada de anchetă.

(162)

Într-adevăr, în 2014 și în perioada de anchetă, industria din Uniune ar fi putut beneficia de pe urma redresării pieței. Acesta lucru nu a fost posibil din pricina creșterii importante a importurilor din RPC, care au crescut de peste trei ori în acești doi ani și au câștigat o cotă de piață semnificativă în detrimentul industriei din Uniune.

(163)

Prin urmare, Comisia conchide că problemele legate de cerere de pe piața din Uniune nu sunt cauza principală a prejudiciului suferit de industria din Uniune și că ele nu întrerup legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(164)

O parte interesată a susținut că prejudiciul suferit de industria din Uniune este, de asemenea, cauzat de gradul scăzut de utilizare a capacității datorat supracapacităților semnificative ale producătorilor din Uniune. Aceasta susține că, deja din 2012, atunci când importurile din RPC se aflau la un nivel relativ scăzut, gradul de utilizare a capacității era deja foarte scăzut și că industria din Uniune nu și-a redus capacitățile în mod corespunzător.

(165)

Cu toate acestea, cererea din Uniune a crescut semnificativ, ulterior, în special în 2014 și în perioada de anchetă, caz în care a depășit cererea din 2012 cu 6 %. În lipsa unor cantități din ce în ce mai mari de importuri ce fac obiectul unui dumping, din RPC, această cerere în creștere ar fi condus la un grad din ce în ce mai mare de utilizare a capacității în industria din Uniune, cu atât mai mult cu cât aceasta și-a redus capacitatea de producție cu 2 % pe o piață aflată în creștere.

(166)

Prin urmare, Comisia conchide că gradul scăzut de utilizare a capacității, în special în anul 2014 și în perioada de anchetă, este cauzat în principal de cantitățile din ce în ce mai mari de importuri din RPC care fac obiectul unui dumping.

(167)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Pe lângă RPC, importurile au provenit în principal din Ucraina și Rusia. Cota de piață a importurilor a fost stabilită prin compararea volumelor importurilor cu consumul din Uniune, astfel cum se raportează în tabelul 3 din considerentul 87 de mai sus.

(168)

Importurile în Uniune din alte țări terțe au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 13

Importurile din țări terțe (milioane de tone) și cotele de piață

(169)

Cota de piață a importurilor din alte țări terțe a rămas relativ stabilă pe perioada examinată, în timp ce cota de piață a importurilor din RPC a crescut cu 214 %.

(170)

În plus, cota de piață a Ucrainei și a Rusiei a crescut doar ușor în perioada examinată. Pentru Ucraina, cota de piață a crescut de la 4,7 % la 6,2 %, iar pentru Rusia – de la 1,7 % la 2,4 %, și aceasta doar în detrimentul altor țări importatoare decât RPC.

(171)

În contextul creșterii consumului Uniunii cu 5 % și al scăderii cotei de piață a industriei din Uniune cu 10 puncte procentuale în perioada examinată, aceasta înseamnă că importurile din RPC au câștigat cotă de piață numai de la industria din Uniune.

(172)

Drept urmare, importurile din RPC reprezintă aproximativ 54 % din toate importurile din Uniune din perioada de anchetă, în timp ce importurile din Ucraina se află la nivelul aproximativ de 23 %, iar cele din Rusia reprezintă 9 %.

(173)

Prețul mediu de import din alte țări terțe a scăzut mult mai lent decât prețurile importurilor din RPC. Acestea au scăzut cu 19 %, în timp ce prețurile importurilor din RPC au scăzut cu 29 %.

(174)

Chiar dacă prețurile de import din Ucraina și Rusia sunt, în medie, încă sub prețurile importurilor din RPC, acestea au scăzut într-un ritm mult mai lent decât prețurile importurilor din RPC în perioada examinată. De asemenea, aceste prețuri nu sunt neapărat direct comparabile, din moment ce prețul mediu este afectat de o gamă de produse diferită.

(175)

În plus, volumele importurilor din Ucraina și Rusia, în special, sau din toate celelalte țări terțe, în general, nu au crescut la fel de mult ca cele din RPC. În timp ce volumul importurilor din RPC a crescut cu aproape 1 milion de tone în perioada examinată, volumul importurilor din Ucraina a crescut cu aproximativ 160 000 de tone, cel al importurilor din Rusia – cu aproximativ 75 000 de tone, iar cel al importurilor din toate celelalte țări terțe (incluzând Rusia și Ucraina) – cu aproximativ 90 000 de tone.

(176)

În baza celor specificate anterior și ținând cont de volumele de import mult mai mici din Ucraina și Rusia în comparație cu cele din RPC, nu există niciun indiciu că importurile din aceste două țări au cauzat prejudicii industriei din Uniune.

(177)

Importurile din toate celelalte țări terțe (inclusiv Rusia și Ucraina) au – în medie – prețuri mai mari decât importurile din RPC și au înregistrat doar o creștere nesemnificativă a cotei de piață, de 1 punct procentual.

(178)

Prin urmare, Comisia conchide că importurile de tablă groasă din țări terțe nu sunt cauza principală a prejudiciului suferit de industria din Uniune și că ele nu întrerup legătura de cauzalitate dintre importurile din RPC care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(179)

Volumul și prețurile medii ale exporturilor industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 14

Rezultatele la export

(180)

Volumul exporturilor către clienții neafiliați din afara Uniunii a scăzut cu 18 % în perioada examinată. După ce au scăzut cu 28 % între 2012 și 2013, acestea au crescut în 2014 cu 25 de puncte procentuale, scăzând din nou în perioada de anchetă cu 15 puncte procentuale.

(181)

În ceea ce privește prețurile, acestea au scăzut în mod semnificativ cu 24 % pe parcursul perioadei examinate, în conformitate cu scăderea prețurilor pe piața din Uniune (– 25 %).

(182)

În ansamblu, rezultatele la export ale industriei din Uniune reflectă în mare parte rezultatele sale de pe piața din Uniune. Cu toate acestea, piața din Uniune este mult mai importantă pentru industria din Uniune decât piețele de export. În întreaga perioadă examinată, vânzările de pe piața din Uniune sunt de aproximativ 4 ori mai mari decât vânzările la export.

(183)

Prin urmare, Comisia consideră că, datorită importanței limitate a acestor vânzări la export, rezultatele la export ale industriei din Uniune nu pot întrerupe legătura de cauzalitate dintre importurile din RPC care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(184)

O parte interesată a susținut că marja de profit a producătorilor integrați pe verticală din Uniune este afectată de prețurile inferioare practicate de societățile de relaminare din Uniune, care se pare că practică prețuri cu 6 % – 9 % sub prețurile practicate de producătorii integrați pe verticală.

(185)

O societate de relaminare este o societate care nu-și produce propriul material de intrare, respectiv bramele din oțel. Toți producătorii din Uniune incluși în eșantion își produc propriile brame din oțel și, prin urmare, sunt producători integrați pe verticală.

(186)

Comisia remarcă, în acest sens, că prețurile importurilor din RPC care fac obiectul unui dumping au subcotat prețurile practicate de industria din Uniune, în medie, cu 29 % în perioada de anchetă, astfel cum se afirmă în considerentul 99 de mai sus. Pe această bază, prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping, din RPC, încă ar fi cu cel puțin 20 % sub prețurile practicate de societățile de relaminare din Uniune.

(187)

Aceeași parte a susținut, de asemenea, că respectiva cantitate produsă de societățile de relaminare din Uniune este în scădere, din moment ce multe dintre societățile respective depind de aprovizionarea cu brame din oțel din Ucraina. Această aprovizionare din Ucraina a scăzut, totuși, din cauza deficitului de aprovizionare din perioada examinată, iar această scădere a aprovizionării nu a fost compensată de producția celorlalți producători din Uniune în pofida gradului lor scăzut de utilizare a capacității.

(188)

În această privință, partea nu a oferit nicio dovadă conform căreia producătorii din Uniune nu au fost interesați sau nu au dorit să furnizeze aceste cantități suplimentare. Prin urmare, este clar că, mai ales acești clienți sensibili la preț s-au distanțat de produsele fabricate de industria din Uniune, alegând importurile din RPC cu prețuri mai reduse, care fac obiectul unui dumping.

(189)

Prin urmare, Comisia conchide că rentabilitatea în scădere a producătorilor integrați pe verticală din Uniune poate fi afectată numai într-o măsură foarte limitată de reducerea cantităților de tablă groasă cu preț moderat produse de societăți de relaminare din Uniune. Aceasta conchide, de asemenea, că rentabilitatea lor în scădere se datorează în cea mai mare parte importurilor din RPC care fac obiectul unui dumping, la prețuri foarte scăzute, a căror cantitate a crescut, de asemenea, semnificativ.

(190)

S-a stabilit cu titlu provizoriu că există o legătură de cauzalitate între prejudiciul suferit de producătorii din Uniune și importurile care fac obiectul unui dumping provenite din RPC.

(191)

Comisia a distins și a separat efectele tuturor factorilor cunoscuți referitori la situația industriei din Uniune de efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping.

(192)

Ceilalți factori identificați, precum concurența acerbă cauzată de probleme asociate cererii, gradul scăzut de utilizare a capacității, importurile din țări terțe, rezultatele vânzărilor la export ale producătorilor din Uniune, concurența dintre producătorii integrați pe verticală și societățile de relaminare, au fost considerați cu titlu provizoriu incapabili să întrerupă legătura de cauzalitate, ținând cont chiar și de efectul lor combinat posibil.

(193)

Scăderea temporară a consumului în 2013 este posibil să fi contribuit, într-o anumită măsură, la prejudiciul din acel an, însă în absența unor volume constant în creștere ale importurilor care fac obiectul unui dumping, la prețuri din ce în ce mai mici, industria din Uniune ar fi putut beneficia cu siguranță de creșterea pieței în anii următori. Mai precis, volumele vânzărilor și-ar fi revenit, prețurile de vânzare nu ar fi scăzut atât de mult și s-ar fi realizat o rentabilitate mai bună.

(194)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat, în această etapă, că prejudiciul important suferit de industria din Uniune a fost cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping provenite din RPC și că ceilalți factori, luați în considerare în mod individual sau colectiv, nu au întrerupt legătura de cauzalitate.

(195)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă poate concluziona în mod clar că, în pofida determinării dumpingului prejudiciabil, nu ar fi în interesul Uniunii să adopte măsuri în prezentul caz. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, printre care cele ale industriei din Uniune, ale importatorilor și ale utilizatorilor.

(196)

Industria din Uniune este localizată în 14 state membre (Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Polonia, România, Slovenia, Spania, Suedia și Regatul Unit) și, în perioada examinată, avea aproximativ 20 000 de angajați direcți cu activitate legată de tabla groasă.

(197)

26 de producători din Uniune au cooperat în cursul anchetei. Niciunul dintre producătorii cunoscuți nu s-a opus deschiderii anchetei. Astfel cum s-a arătat mai sus în cadrul analizei indicatorilor de prejudiciu, întreaga industrie din Uniune s-a confruntat cu o deteriorare a situației sale și a fost afectată în mod negativ de importurile care fac obiectul unui dumping.

(198)

Comisia estimează că instituirea unor taxe antidumping provizorii va restabili condițiile de concurență echitabile pe piața din Uniune, ceea ce ar stopa scăderea prețurilor și ar permite industriei din Uniune să se redreseze. Acest fapt ar duce la o îmbunătățire a rentabilității industriei din Uniune până la niveluri considerate necesare pentru această industrie care utilizează intens capitalul.

(199)

Industria din Uniune a suferit un prejudiciu important cauzat de importurile care au făcut obiectul unui dumping, provenite din RPC. Comisia reamintește faptul că cei mai mulți indicatori de prejudiciu au prezentat o tendință negativă pe parcursul perioadei examinate. Mai precis, indicatorii de prejudiciu legați de rezultatele financiare ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion, cum ar fi rentabilitatea și randamentul investițiilor, au fost grav afectați.

(200)

Prin urmare, este important ca prețurile să fie readuse la un nivel care să reflecte absența dumpingului sau, cel puțin, la un nivel care să nu cauzeze prejudicii, pentru a permite tuturor producătorilor să opereze pe piața din Uniune în condiții comerciale echitabile. În absența măsurilor, este foarte probabilă o deteriorare suplimentară a situației economice a industriei din Uniune.

(201)

Prin urmare, Comisia conchide cu titlu provizoriu că instituirea de taxe antidumping ar fi în interesul industriei din Uniune. Orice instituire de măsuri antidumping ar permite industriei din Uniune să se redreseze de pe urma efectelor dumpingului prejudiciabil constatat.

(202)

Astfel cum se indică în considerentul 22 de mai sus, șase importatori cooperează la anchetă, iar trei dintre aceștia au fost incluși în eșantion. Unul dintre importatorii incluși în eșantion este în favoarea măsurilor, în timp ce ceilalți doi importatori incluși în eșantion se opun instituirii de măsuri. Ceilalți trei importatori neincluși în eșantion nu și-au exprimat opinia.

(203)

Ancheta a arătat că o creștere a prețurilor datorată instituirii de măsuri nu ar afecta în mod direct acești importatori neafiliați. Tabla groasă reprezintă 20 % sau mai puțin din operațiunile lor comerciale.

(204)

În plus, majoritatea importatorilor comercializează bunuri din numeroase surse, incluzând industria din Uniune. Nu există niciun indiciu că importatorii nu ar putea să ofere în continuare servicii clienților lor dacă măsurile ar fi instituite.

(205)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia conchide cu titlu provizoriu că instituirea de măsuri nu va avea efecte negative semnificative asupra interesului importatorilor din Uniune.

(206)

Principalele industrii utilizatoare de tablă groasă sunt fabricarea de echipamente de construcții, minerit și carotaj; vase de presiune; oleoducte și gazoducte; construcții navale, poduri și clădiri.

(207)

Șapte utilizatori și trei comercianți/centre de servicii siderurgice au transmis un răspuns la chestionarul pentru utilizatori. Cu toate acestea, patru dintre răspunsuri au fost foarte nesatisfăcătoare, iar două dintre acestea se opuneau instituirii măsurilor. Totuși, Comisia nu poate trata aceste răspunsuri ca fiind reprezentative din următoarele motive:

(208)

Comisia remarcă, de asemenea, că taxele ar trebui să contribuie la securizarea continuă a aprovizionării pe piața din Uniune. În absența taxelor, unii producători din Uniune ar putea fi nevoiți să își închidă sau să își reducă activitățile de producție și să lase multor utilizatori din Uniune surse mai limitate de aprovizionare.

(209)

Într-adevăr, unul dintre producătorii incluși în eșantion a suspendat producția de tablă groasă la finalul perioadei de anchetă, astfel cum se indică în considerentul 104 de mai sus.

(210)

În plus, nivelul măsurilor va conduce la condiții concurențiale echitabile pentru toți producătorii din Uniune și țările terțe, care pot permite acestui producător din Uniune să reia producția de tablă groasă.

(211)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia conchide cu titlu provizoriu că instituirea de măsuri nu ar avea niciun impact negativ disproporționat asupra utilizatorilor.

(212)

Având în vedere cele prezentate mai sus, Comisia conchide cu titlu provizoriu că instituirea de măsuri ar contribui la redresarea industriei din Uniune și ar permite investiții mărite cu scopul de a echipa mai bine producătorii de tablă groasă din Uniune pentru viitor și de a le stimula competitivitatea.

(213)

Industria din Uniune a suferit deja o restructurare semnificativă în trecutul (recent). În cazul în care nu există taxe, alți producători de tablă groasă din Uniune ar putea fi nevoiți să își încheie sau să își reducă activitățile de producție de tablă groasă, să disponibilizeze sute de angajați și să lase multor utilizatori din Uniune surse limitate de aprovizionare.

(214)

Impactul măsurilor asupra celorlalte câteva părți din Uniune care s-au făcut cunoscute nu poate fi considerat substanțial. Niciun element din dosar nu arată că eventualul impact asupra altor părți interesate decât cele care s-au făcut cunoscute ar putea depăși efectul pozitiv al măsurilor asupra industriei din Uniune. Se preconizează că utilizatorii și consumatorii finali vor beneficia de o piață competitivă echitabilă, inclusiv de o sursă locală de aprovizionare pe deplin capabilă să răspundă nevoilor și cererilor lor. Prețul va continua să fie un factor determinant major, însă pe o bază echitabilă.

(215)

În ansamblu, Comisia conchide, în această etapă a anchetei, că nu există motive covârșitoare care să susțină faptul că nu este în interesul Uniunii să se instituie măsuri provizorii asupra importurilor de tablă groasă originară din RPC.

(216)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la dumping, prejudiciu, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, ar trebui instituite măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei din Uniune de importurile care fac obiectul unui dumping.

(217)

Pentru a stabili nivelul măsurilor, Comisia a stabilit, mai întâi, valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(218)

Prejudiciul ar fi eliminat dacă industria din Uniune ar fi în măsură să își acopere costurile de producție și să obțină un profit înainte de impozitul pe vânzările de produs similar pe piața din Uniune, care ar putea fi realizat în mod rezonabil în condiții normale de concurență de către un sector industrial de acest tip, și anume în absența importurilor care fac obiectul unui dumping.

(219)

Pentru a stabili acest profit care poate fi obținut în mod rezonabil în condiții concurențiale normale, Comisia a solicitat producătorilor din Uniune incluși în eșantion să ofere date referitoare la rentabilitate în ceea de privește produsul similar, în cazul vânzării pe piața din Uniune în perioada cuprinsă între anul 2006 și perioada de anchetă. Aceste informații au fost furnizate și verificate în mod corespunzător.

(220)

Rentabilitatea industriei din Uniune a fost negativă între 2013 și perioada de anchetă. Cu toate că profitul din 2012 a fost ușor pozitiv, de 1,6 %, exista deja o prezență puternică a importurilor din RPC care fac obiectul unui dumping, iar această marjă de profit era cu mult sub marja de profit înregistrată în anii anteriori.

(221)

În anul anterior, 2011, a existat totuși o marjă de profit de 7,9 %, care era mai mare decât marjele de profit din 2009 și 2010, mai precis anii în care criza financiară a avut cele mai devastatoare efecte, însă mai scăzută decât marjele de profit din 2006-2008, mai precis înainte de criza financiară. În plus, conform celor mai recente date rezonabile disponibile, importurile din RPC către Uniune nu se efectuau încă în cantități semnificative. Prin urmare, Comisia consideră că această marjă de profit poate fi atinsă în mod rezonabil într-un mediu concurențial normal.

(222)

Ulterior, Comisia a determinat nivelul de eliminare a prejudiciului pe baza unei comparații între prețul de import mediu ponderat al producătorilor-exportatori cooperanți din RPC incluși în eșantion, ajustat în mod corespunzător în funcție de costurile de import și de taxele vamale, astfel cum a fost stabilit pentru calcularea subcotării prețurilor, și prețul neprejudiciabil mediu ponderat al produsului similar vândut de producătorii din Uniune incluși în eșantion pe piața din Uniune în cursul perioadei de anchetă. Orice diferență rezultată din această comparație a fost exprimată ca procent din valoarea CIF de import medie ponderată.

(223)

Nivelul de eliminare a prejudiciului pentru „alte societăți cooperante” și pentru „toate celelalte societăți” este definit în același mod ca și marja de dumping pentru aceste societăți (a se vedea considerentele 76-80 de mai sus).

(224)

Ar trebui să se instituie măsuri antidumping provizorii asupra importurilor de produs în cauză, originare din RPC, în conformitate cu regula taxei mai mici prevăzută la articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a comparat marjele de prejudiciu și marjele de dumping. Valoarea taxelor ar trebui stabilită la nivelul cel mai mic dintre nivelul marjei de dumping și cel al marjei de prejudiciu.

(225)

Pe baza informațiilor de mai sus, nivelurile taxelor antidumping provizorii, exprimate pe baza prețului CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, ar trebui să fie după cum urmează:

(226)

Nivelurile taxei antidumping individuale menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, acestea reflectă situația constatată în cazul societăților implicate, în cursul anchetei.

(227)

Aceste niveluri ale taxei sunt aplicabile exclusiv importurilor de produs în cauză originar din RPC și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs în cauză fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod expres, ar trebui să facă obiectul nivelului taxei aplicabil „tuturor celorlalte societăți”. Ele nu ar trebui să facă obiectul niciunei taxe antidumping individuale.

(228)

O societate poate solicita aplicarea acestor niveluri ale taxei antidumping individuale în cazul în care se modifică numele entității sau în cazul în care înființează o nouă entitate de producție sau de vânzare. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (8). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu afectează dreptul său de a beneficia de nivelul taxei aplicabile acesteia, o notificare privind schimbarea denumirii va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(229)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxelor antidumping, taxa antidumping pentru toate celelalte societăți ar trebui să se aplice nu doar producătorilor-exportatori necooperanți în cadrul prezentei anchete, ci și producătorilor care nu au avut exporturi în Uniune în timpul perioadei de anchetă.

(230)

După cum s-a menționat în considerentul 5 de mai sus, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1357, aceasta a prevăzut obligativitatea înregistrării importurilor de produs în cauză originare din RPC.

(231)

Decizia a fost luată în vederea posibilei aplicări retroactive a măsurilor antidumping, în temeiul articolului 10 alineatul (4) din regulamentul de bază. Înregistrarea importurilor ar trebui să înceteze. Nicio decizie cu privire la o eventuală aplicare retroactivă a măsurilor antidumping nu poate fi luată în acest stadiu al procedurii.

(232)

În interesul unei bune administrări, Comisia va invita părțile interesate să prezinte observații scrise și/sau să solicite o audiere de către Comisie și/sau de către consilierul-auditor în cadrul procedurilor comerciale până la un termen stabilit.

(233)

Constatările privind instituirea taxelor provizorii sunt provizorii și pot fi modificate în etapa finală a anchetei.

(1)

La data de 4 ianuarie 2016, Asociația Europeană a Oțelului (denumită în continuare „Eurofer” sau „reclamantul”) a depus o plângere, în numele unor producători care reprezintă peste 90 % din producția totală a Uniunii de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate. Plângerea conținea elemente de probă privind dumpingul și amenințarea cu producerea unui prejudiciu important cauzat de acesta, care au fost suficiente pentru a justifica deschiderea anchetei.

(2)

În urma acestei plângeri, la 13 februarie 2016, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a deschis o anchetă antidumping cu privire la importurile în Uniune de anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „țara în cauză”), în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 2009/1225 al Consiliului (2) (denumit în continuare „regulamentul de bază”). Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (3) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(3)

Ulterior, Comisia a inițiat, de asemenea, următoarele două anchete:

(4)

La 5 aprilie 2016, reclamantul a prezentat o cerere de înregistrare a importurilor de produse în cauză din RPC. La 2 iunie 2016, reclamantul a actualizat cererea, furnizând date financiare mai recente, însă, la 11 august 2016, a retras-o.

(5)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă. Comisia a informat în mod special reclamantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți, autoritățile chineze, importatorii, furnizorii și utilizatorii cunoscuți, precum și comercianții și asociațiile despre care se cunoaște că sunt părți interesate de deschiderea anchetei și i-a invitat să participe la aceasta.

(6)

Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile în scris și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale. Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat acest lucru și care au arătat că există motive speciale pentru a fi audiate.

(7)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(8)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că va selecta un eșantion de producători din Uniune, dat fiind numărul mare al acestora. Comisia a selectat ulterior un eșantion pe baza celor mai mari volume reprezentative de producție și de vânzări, asigurând în același timp o distribuție geografică. Ea a informat societățile selectate provizoriu și reclamantul. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu.

(9)

Un producător din Uniune selectat provizoriu a informat Comisia că nu va fi în măsură să coopereze. În plus, Asociația italiană pentru fier și oțel (Federacciai) și Eurofer au afirmat că sudul Europei nu era reprezentat în eșantionul provizoriu. Pentru a asigura o mai bună acoperire geografică, Comisia a înlocuit producătorul din Uniune care a decis să nu coopereze cu un producător din Uniune din Europa de Sud.

(10)

Prin urmare, eșantionul final a inclus cinci producători din Uniune din cinci state membre diferite. Eșantionul reprezintă peste 45 % din producția din Uniune.

(11)

Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere pentru a decide dacă este necesară constituirea unui eșantion și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion.

(12)

Patru importatori au furnizat informațiile solicitate. Prin urmare, nu a fost necesară eșantionarea și au fost trimise chestionare tuturor acestor importatori.

(13)

Cu toate acestea, deși Comisia i-a contactat în efortul de a culege informații relevante, niciun importator neafiliat nu a furnizat un răspuns complet la chestionar în scopurile prezentei anchete.

(14)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion pentru RPC, Comisia a solicitat producătorilor-exportatori din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(15)

Treisprezece grupuri de producători-exportatori din RPC au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluse în eșantion. Comisia a propus un eșantion de trei grupuri de societăți bazat pe cel mai mare volum reprezentativ de exporturi către Uniune, care putea fi investigat în mod rezonabil, ținând seama de timpul disponibil. Comisia a invitat toți producătorii-exportatori cunoscuți interesați, precum și autoritățile din RPC, să prezinte observații asupra eșantionului propus.

(16)

Un producător-exportator, Jiangsu Tiangong Tools Company Limited („Tiangong Tools”), a susținut că ar trebui să fie inclus în eșantion deoarece, spre deosebire de producătorii-exportatori selectați, produce oțel de scule și oțeluri rapide. Acesta a susținut că, dacă produsul său este considerat produs în cauză, eșantionul ar trebui să fie mai reprezentativ și să îl includă.

(17)

Această cerere a fost respinsă. Tiangong Tools nu a exportat decât cantități mici dintr-un anumit tip de produs în Uniune. Prin urmare, includerea acestui producător-exportator în eșantion nu ar fi conferit mai multă reprezentativitate eșantionului. Comisia a analizat mai aprofundat problema reprezentativității în contextul definirii produsului.

(18)

În consecință, Comisia a decis să mențină eșantionul propus, alcătuit din trei grupuri de producători-exportatori. Producătorii-exportatori incluși în eșantion reprezintă 57 % din totalul importurilor în Uniune de produs în cauză originar din RPC și 58 % din totalul importurilor în Uniune de produs în cauză de la producătorii-exportatori chinezi care au cooperat.

(19)

Un singur producător-exportator, Tiangong Tools, a solicitat o examinare individuală în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază și a trimis un răspuns la chestionar în acest scop. Comisia a acceptat inițial această cerere și a verificat informațiile furnizate la fața locului.

(20)

Cu toate acestea, ancheta a demonstrat că această societate produce și exportă către Uniune doar oțel de scule și oțeluri rapide. Întrucât, așa cum se explică în considerentele (29)-(35) de mai jos, Comisia a decis, cu titlu provizoriu, să excludă oțelul de scule și oțelurile rapide din domeniul de aplicare al acestei anchete, nu a fost stabilită nicio marjă de dumping provizorie pentru Tiangong Tools. Cu toate acestea, în cazul în care Comisia își schimbă decizia cu privire la definiția produsului în etapa definitivă, cererea de examinare individuală a acestui producător-exportator va fi reexaminată.

(21)

Comisia a trimis chestionare tuturor părților cunoscute a fi interesate, precum și tuturor celorlalte societăți care și-au manifestat interesul în termenele stabilite în avizul de deschidere. Au fost primite răspunsuri la chestionar de la Eurofer, cinci producători din Uniune și centrele de servicii siderurgice afiliate, un utilizator, trei grupuri de producători-exportatori din RPC și un producător dintr-o țară analogă.

(22)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru determinarea provizorie a dumpingului, a riscului de prejudiciu cauzat de acesta și a interesului Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare, în conformitate cu articolul 16 din regulamentul de bază, la sediile următoarelor societăți/asociații:

(23)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2015 și 31 decembrie 2015 („perioada de anchetă”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2012 și sfârșitul perioadei de anchetă („perioada examinată”).

(24)

Produsul în cauză este reprezentat de anumite produse plate laminate din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate, chiar în rulouri (inclusiv produse „tăiate la lungime” și „benzi înguste”), simplu laminate la cald, neplacate și neacoperite.

Produsul în cauză nu include:

Produsul în cauză se încadrează în prezent la codurile NC 7208 10 00, 7208 25 00, 7208 26 00, 7208 27 00, 7208 36 00, 7208 37 00, 7208 38 00, 7208 39 00, 7208 40 00, 7208 52 10, 7208 52 99, 7208 53 10, 7208 53 90, 7208 54 00, 7211 13 00, 7211 14 00, 7211 19 00, ex 7225 19 10, 7225 30 90, ex 7225 40 60, 7225 40 90, ex 7226 19 10, 7226 91 91 și 7226 91 99 și este originar din RPC.

(25)

Produsele plate din oțel laminate la cald sunt fabricate prin laminare la cald; acesta este un proces de prelucrare a metalului în cadrul căruia metalul fierbinte este trecut prin una sau mai multe perechi de cilindri fierbinți pentru a reduce grosimea și a o uniformiza, temperatura metalului fiind mai mare decât temperatura de recristalizare. Ele pot fi furnizate sub diferite forme: în rulouri (chiar uleiate sau decapate), în bucăți de anumite lungimi (folii) sau în benzi înguste.

(26)

Există două utilizări principale ale produselor plate din oțel laminate la cald. În primul rând, acestea reprezintă materia primă pentru fabricarea a diferite produse cu valoare adăugată în aval, începând cu produse din oțel plate laminate la rece (7) și acoperite. În al doilea rând, ele sunt utilizate ca produse industriale achiziționate de utilizatorii finali pentru diverse aplicații, inclusiv pentru construcții (producția de țevi din oțel), construcții navale, recipiente de gaz, automobile, recipiente sub presiune și conducte energetice.

(27)

Ancheta a arătat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice de bază și sunt destinate acelorași utilizări de bază:

(28)

Comisia a stabilit în acest stadiu că aceste produse sunt produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(29)

În primul rând, un producător-exportator (Jiangsu Tiangong Tools Company Limited) și un importator afiliat unui alt producător-exportator chinez (Duferco S.A.) au solicitat ca anumite tipuri de produse plate din oțel laminate la cald, denumite în industrie oțel de scule și oțeluri rapide, să fie excluse din definiția produsului. Aceștia au susținut că oțelul de scule și oțelurile rapide au proprietăți, prețuri, specificații și utilizări care diferă în mod semnificativ.

(30)

La 21 aprilie 2016, a avut loc o audiere a acestui producător-exportator chinez în prezența consilierului-auditor în cadrul procedurilor comerciale. În plus, la 22 iunie 2016, a avut loc o audiere a importatorului în legătură cu cererea sa de excludere a unor produse.

(31)

Reclamantul a fost de părere că aceste cereri nu erau întemeiate și că există un risc de eludare, dacă ele ar fi acceptate de Comisie.

(32)

Comisia a constatat că, într-adevăr, există mari diferențe fizice și chimice între alte tipuri ale produsului în cauză decât oțelul de scule și oțelurile rapide, pe de o parte, și oțelul de scule și oțelurile rapide, pe de altă parte. Există mai multe elemente chimice (8) prezente în mod natural în oțelul de scule și oțelurile rapide care nu se regăsesc în produsul în cauză.

(33)

În plus, există diferențe în procesul de producție, utilizări diferite și diferențe semnificative de preț între oțelul de scule și oțelurile rapide, pe de o parte, și alte tipuri de produs în cauză. De exemplu, oțelul de scule și oțelurile rapide, spre deosebire de alte tipuri de produs în cauză, sunt utilizate pentru prelucrarea, extrudarea, tăierea, ștanțarea și perforarea altor materiale, acestea nefiind utilizări convenționale ale altor tipuri ale produsului în cauză. În plus, producția de oțel de scule urmează un alt proces de producție, prin care proprietățile specifice sunt obținute în toate etapele procesului de producție. Această diferență dintre procesele de producție face ca procesul de producție a oțelului de scule și a oțelurilor rapide să fie mai costisitor, ceea ce explică, de asemenea, într-o oarecare măsură, diferența la nivelul prețului de vânzare față de alte tipuri de produs în cauză.

(34)

Importurile de oțel de scule și oțeluri rapide reprezintă, ca volum, aproximativ 1,25 % din totalul importurilor din China în cursul anului 2015. Oțelul de scule și oțelurile rapide sunt, de asemenea, încadrate la coduri NC specifice diferite.

(35)

Prin urmare, Comisia a exclus în mod provizoriu oțelul de scule și oțelurile rapide, alertând totodată autoritățile vamale naționale cu privire la posibilele riscuri de eludare.

(36)

În al doilea rând, la 5 august 2016, un utilizator italian, Marcegaglia Carbon Steel Spa, a susținut că următoarele tipuri de produs în cauză ar trebui să fie excluse din definiția produsului: tipuri de oțel fără interstiții (interstitial-free, IF), tipuri de oțel dual phase, tipuri de oțel cu conținut ridicat de carbon și tipuri de oțel fără grăunți orientați. Justificarea cererii de excludere a acestor tipuri a fost în principal următoarea:

(37)

Același utilizator a solicitat, de asemenea, ca tipurile de produse care sunt utilizate pentru laminare la rece să fie excluse pe baza utilizării lor ulterioare în aval.

(38)

În ceea ce privește cererea de excludere a tipurilor de oțel IF, a tipurilor de oțel dual phase, a tipurilor de oțel cu conținut ridicat de carbon și a tipurilor de oțel fără grăunți orientați, Comisia a constatat că nu s-a demonstrat că aceste produse au caracteristici și utilizări diferite. De asemenea, cererea detaliată definitivă de excludere a produselor a fost primită foarte târziu. Prin urmare, în această etapă, Comisia a respins cererea respectivă, însă o va investiga în continuare.

(39)

În ceea ce privește tipurile de produse care sunt utilizate pentru relaminare, aceasta este una dintre principalele utilizări ale produsului în cauză, așa cum se menționează la considerentul (26) de mai sus. O utilizare diferită nu constituie, în sine, un motiv de excludere. De asemenea, excluderea acestor tipuri de produse ar conduce la excluderea majorității tipurilor de produs în cauză importate, pe lângă o monitorizare administrativă complexă, dacă nu chiar imposibilă, pentru a face distincția între produsele care sunt utilizate pentru relaminare și cele care nu sunt. Prin urmare, în această etapă, Comisia a respins și această cerere.

(40)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia stabilește valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatele (1)-(6) din regulamentul de bază pentru producătorii-exportatori din RPC care îndeplinesc criteriile de la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază și cărora li s-ar putea acorda tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață. Totuși, niciunul dintre producătorii-exportatori cooperanți nu a solicitat acordarea unui astfel de tratament.

(41)

Prin urmare, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală a trebuit să fie stabilită pe baza prețurilor sau a valorii normale construite dintr-o țară terță cu economie de piață adecvată (denumită în continuare „țara analogă”).

(42)

În avizul de deschidere, Comisia a propus utilizarea unei țări terțe cu economie de piață („țară analogă”), în sensul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază. Comisia a trimis chestionare tuturor producătorilor cunoscuți din cele 11 țări cu economie de piață menționate în avizul de deschidere (9) și în alte opt țări în legătură cu care existau indicii privind producția și vânzările produsului similar, și anume Argentina, Australia, Egipt, Iran, Japonia, Africa de Sud, Republica Coreea și Taiwan. În total, au fost contactați 62 de producători din 19 țări potențial analoge. Cu toate acestea, doar o societate din SUA (ArcelorMittal SUA) și-a exprimat disponibilitatea de a coopera și a prezentat un răspuns la chestionar.

(43)

Piața SUA este considerată o piață analogă adecvată, întrucât este o piață deschisă, cu zece producători naționali ai produsului similar și cu importuri din alte țări care reprezintă peste 10 % din consumul total. Prin urmare, având în vedere faptul că un singur producător din SUA și-a exprimat disponibilitatea de a coopera, SUA au fost selectate provizoriu drept țară analogă adecvată.

(44)

Părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile privind această alegere. Întrucât nu au fost primite observații, SUA a fost selectată ca țară analogă.

(45)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat în primul rând dacă vânzările produsului similar în SUA către clienți independenți sunt reprezentative. S-a constatat că vânzările produsului similar efectuate de producătorul cooperant pe piața internă sunt reprezentative cantitativ în comparație cu produsul în cauză exportat către Uniune de către producătorii-exportatori chinezi incluși în eșantion.

(46)

Comisia a analizat ulterior dacă aceste vânzări ar putea fi considerate ca fiind realizate în cadrul operațiunilor comerciale normale în sensul articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Examinarea s-a realizat prin stabilirea proporției de vânzări profitabile către clienți independenți. Operațiunile de vânzare au fost considerate profitabile atunci când prețul unitar a fost egal cu costul de producție sau mai mare decât acesta. A fost determinat așadar costul de producție al producătorului american în cursul perioadei de anchetă.

(47)

Pentru tipurile de produs ale căror vânzări (ca volum) pe piața internă s-au realizat, în proporție de peste 80 %, la prețuri superioare costului și al căror preț de vânzare mediu ponderat a fost mai mare sau egal cu costul unitar de producție, valoarea normală, pentru fiecare tip de produs, a fost calculată ca fiind media ponderată a prețurilor interne efective ale tuturor vânzărilor din tipul de produs în cauză, indiferent dacă aceste vânzări au fost sau nu profitabile.

(48)

În cazurile în care volumul de vânzări profitabile ale unui tip de produs a reprezentat 80 % sau mai puțin din volumul total al vânzărilor acelui tip de produs sau atunci când prețul mediu ponderat pentru acel tip era mai mic decât costul unitar de producție, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului intern efectiv, calculat ca preț mediu ponderat numai pentru vânzările interne profitabile ale acelui tip de produs, în cursul perioadei de anchetă.

(49)

În ceea ce privește tipurile de produs care nu au fost profitabile, valoarea normală a fost construită în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, pe baza costului de producție al producătorului american, la care au fost adăugate costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale (VAG) și profitul aferent tipurilor de produse ale producătorului american care sunt profitabile.

(50)

Unele tipuri de produse fabricate în țara analogă nu au putut fi echivalate cu tipurile de produs exportate din RPC către Uniune, deoarece acestea nu sunt vândute de producătorul american. Prin urmare, valoarea normală pentru aceste tipuri de produs a trebuit să fie construită în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază pe baza costurilor de producție suportate de producătorul din țara analogă. Pentru a asigura o comparație echitabilă, Comisia a selectat aceste costuri pentru cel mai asemănător produs și le-a ajustat în funcție de costurile lucrărilor de modificare necesare (tăiere longitudinală sau transversală). Comisia a adăugat apoi o sumă rezonabilă reprezentând VAG (7 %-13 %), pe baza datelor reale referitoare la producție și vânzări, așa cum se prevede la articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază. În final, a adăugat o valoare rezonabilă a profitului (10 %-15 %), utilizând marja medie de profit pentru vânzările de produse profitabile.

(51)

Producătorii-exportatori incluși în eșantion au exportat către Uniune atât direct către clienți independenți, cât și prin intermediul unor societăți afiliate.

(52)

Pentru vânzările directe, prețurile de export s-au bazat pe prețurile efectiv plătite sau care urmează să fie plătite pentru produsul în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(53)

Pentru tranzacțiile în care producătorii-exportatori exportă produsul în cauză în Uniune prin intermediul unor societăți afiliate care acționează ca importatori, prețul de export a fost stabilit pe baza prețului la care produsul importat a fost revândut pentru prima oară unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În aceste cazuri, au fost efectuate ajustări ale prețului în funcție de toate costurile suportate între import și revânzare.

(54)

Valoarea normală și prețul de export au fost comparate pe o bază franco fabrică. Marjele de dumping au fost stabilite prin compararea prețurilor franco fabrică individuale ale producătorilor-exportatori incluși în eșantion cu prețurile de vânzare pe piața internă ale producătorului din țara analogă sau cu valoarea normală construită, după caz.

(55)

Pentru a asigura o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export, s-au operat ajustări pentru a ține seama, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, de diferențele care influențează prețurile și comparabilitatea acestora.

(56)

Pe această bază, au fost efectuate ajustări, acolo unde a fost cazul, pentru a ține seama de costurile de transport, asigurare, manipulare, încărcare și costuri auxiliare (4 %), de taxele bancare (0,02 %), de costurile de creditare (0,05 %), de comisioane (0,6 %) și de impozitarea indirectă (4 %).

(57)

Pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion, valoarea normală medie ponderată pentru fiecare tip de produs similar din SUA a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat pentru tipul de produs corespondent, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(58)

Marja de dumping pentru producătorii-exportatori cooperanți neincluși în eșantion a fost stabilită în conformitate cu dispozițiile articolului 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Această marjă a fost calculată ca medie ponderată pe baza marjelor calculate pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion.

(59)

În ceea ce privește toți ceilalți producători-exportatori din RPC, Comisia a stabilit nivelul de cooperare în RPC. Acesta a fost măsurat prin evaluarea proporției volumului exporturilor realizate de producătorii cooperanți către Uniune din volumul total al exporturilor din țara în cauză către Uniune.

(60)

Nivelul de cooperare este ridicat. Pe această bază, marja de dumping reziduală aplicabilă tuturor celorlalți producători-exportatori din RPC a fost stabilită provizoriu la un nivel corespunzător celei mai ridicate marje de dumping constatate pentru producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion.

(61)

Marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt după cum urmează:

Tabelul 1

Marjele de dumping, RPC

(62)

În cadrul Uniunii, 17 societăți au oferit informații privind producția și vânzările în cadrul examinării reprezentativității și au indicat că au fabricat produsul similar în cursul perioadei de anchetă. Pe baza informațiilor disponibile în reclamație, aceste 17 societăți reprezintă aproximativ 90 % din producția de produs similar în Uniune.

(63)

În afară de aceste 17 societăți, în cursul perioadei de anchetă au existat alte cinci întreprinderi care produceau produsul similar.

(64)

Producția totală din Uniune în cursul perioadei de anchetă a fost stabilită la aproximativ 74,7 milioane de tone. Comisia a stabilit valoarea pe baza tuturor informațiilor disponibile cu privire la industria din Uniune, precum informațiile de la reclamant și cele de la toți producătorii cunoscuți din Uniune. Așa cum se precizează în considerentul (10), în cadrul eșantionului au fost selectați cinci producători din Uniune, reprezentând 45 % din producția totală a produsului similar în Uniune. Acesta este un eșantion reprezentativ.

(65)

Producătorii din Uniune care reprezintă producția totală din Uniune constituie industria din Uniune în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază și sunt denumiți în continuare „industria din Uniune”.

(66)

Modelul de afaceri al producătorilor din Uniune și nivelul lor de integrare verticală variază. Cu toate acestea, industria din Uniune poate fi considerată în general o industrie cu un grad ridicat de integrare pe verticală, așa cum se explică în considerentul (68) de mai jos.

(67)

Așa cum se menționează în considerentul (24) de mai sus, produsul în cauză intră sub incidența mai multor coduri NC, inclusiv a anumitor coduri ex. Pentru a nu subestima consumul din Uniune și având în vedere impactul aparent marginal al acestor coduri asupra consumului total, volumele importurilor încadrate la codurile NC ex au fost contabilizate în totalitate în scopul calculării consumului la nivelul Uniunii.

(68)

Deoarece industria din Uniune este în mare parte integrată pe verticală, iar produsul în cauză este considerat materie primă pentru producția de diverse produse cu valoare adăugată în aval, începând cu produsele laminate la rece, consumurile de pe piața captivă și de pe piața liberă au fost analizate separat.

(69)

Distincția dintre piața captivă și piața liberă este relevantă pentru analiza prejudiciului, deoarece produsele destinate utilizării captive nu sunt expuse concurenței directe din partea importurilor, iar prețurile de transfer sunt stabilite în cadrul grupurilor în funcție de diferite politici tarifare. În schimb, producția destinată pieței libere se află în concurență directă cu importurile produsului în cauză, iar prețurile sunt prețurile pieței libere.

(70)

Pentru a oferi o imagine cât mai completă posibil a industriei din Uniune, Comisia a obținut date pentru întreaga activitate legată de produsul în cauză și a stabilit dacă producția a fost destinată utilizării captive sau pieței libere. Comisia a constatat că aproximativ 60 % din producția totală a producătorilor din Uniune a fost destinată utilizării captive.

(71)

Comisia a stabilit consumul captiv din Uniune pe baza utilizării captive și a vânzărilor captive de pe piața din Uniune ale tuturor producătorilor cunoscuți din Uniune. Pe această bază, consumul captiv la nivelul Uniunii a evoluat astfel:

Tabelul 2

Consumul captiv pe piața Uniunii (tone)

(72)

În cursul perioadei examinate, consumul captiv de pe piața Uniunii a crescut cu aproximativ 4 %. Această creștere se datorează în principal unei creșteri a piețelor captive, inclusiv a pieței componentelor, cum sunt cele pentru industria auto.

(73)

Comisia a stabilit consumul de pe piața liberă din Uniune pe baza (a) vânzărilor pe piața din Uniune ale tuturor producătorilor cunoscuți din Uniune și (b) a importurilor în Uniune provenind din toate țările terțe, astfel cum au fost raportate de Eurostat, luând așadar în calcul și datele transmise de producătorii-exportatori cooperanți din țara în cauză. Pe această bază, consumul de pe piața liberă din Uniune a evoluat astfel:

Tabelul 3

Consumul de pe piața liberă (tone)

(74)

În cursul perioadei examinate, consumul de pe piața liberă din Uniune a crescut cu aproximativ 12 %. Creșterea se datorează în principal redresării economice a industriei din aval.

(75)

Comisia a stabilit volumul importurilor utilizând baza de date a Eurostat. Cota de piață a importurilor a fost stabilită prin compararea volumelor importurilor cu consumul de pe piața liberă din Uniune, așa cum a fost raportat în tabelul (73) de mai sus.

(76)

Importurile în Uniune din RPC au evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Volumul importurilor (tone) și cota de piață

(77)

Tabelul de mai sus arată că, în cifre absolute, importurile din țara în cauză au crescut semnificativ în perioada examinată. În paralel, cota de piață totală a importurilor din China în Uniune a crescut de peste cinci ori în cursul perioadei examinate.

(78)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Prețul mediu ponderat al importurilor în Uniune provenite din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 5

Prețuri de import (EUR/tonă)

(79)

Prețurile medii ale importurilor au scăzut de la 600 EUR/tonă în 2012 până la 404 EUR/tonă în cursul perioadei de anchetă. În cursul perioadei examinate, scăderea prețului unitar mediu al importurilor care fac obiectul unui dumping a fost de aproximativ 33 %.

(80)

Comisia a evaluat subcotarea prețurilor pe parcursul perioadei de anchetă comparând:

(81)

Compararea prețurilor a fost realizată per tip de produs pentru tranzacții la același nivel de comercializare, ajustate în mod adecvat acolo unde a fost necesar, și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune în cursul perioadei de anchetă. Principalele ajustări au fost legate de costurile de livrare (variind între 2,7 % și 6,3 % per producător din Uniune inclus în eșantion) și de reduceri (variind între 0,1 % și 19,5 %). Întrucât niciun importator neafiliat nu s-a manifestat în acest caz, a fost adăugat un cost ulterior importului de 7 EUR pe tonă, acesta reprezentând ajustarea efectuată în cadrul anchetei în ceea ce privește anumite produse plate din oțel laminate la rece (10). Aceasta a fost considerată cea mai adecvată modalitate, deoarece produsul în cauză care face obiectul anchetei actuale este similar, în multe privințe, anumitor produse plate din oțel laminate la rece, așa cum se explică în considerentul (221).

(82)

Pe baza celor de mai sus, s-a constatat că importurile din China care fac obiectul unui dumping au subcotat prețurile industriei din Uniune cu o marjă cuprinsă între 2,7 % și 5,6 %.

(83)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei din Uniune pe parcursul perioadei examinate.

(84)

Indicatorii macroeconomici (producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, stocurile, creșterea economică, cota de piață, gradul de ocupare a forței de muncă, productivitatea și importanța marjelor de dumping) au fost evaluați la nivelul întregii industrii din Uniune. Evaluarea s-a bazat pe informațiile furnizate de reclamant, confruntate cu datele furnizate de producătorii din Uniune și cu statisticile oficiale disponibile (Eurostat).

(85)

Analiza indicatorilor microeconomici (prețurile de vânzare, rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile, randamentul investițiilor, capacitatea de mobilizare a capitalurilor, salariile și costul producției) a fost realizată la nivelul producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Evaluarea s-a bazat pe informațiile furnizate de aceștia, verificate în mod corespunzător.

(86)

Pentru a oferi o imagine cât mai completă posibil a industriei din Uniune, Comisia a obținut date pentru întreaga producție a produsului în cauză și a stabilit dacă producția a fost destinată utilizării captive sau pieței libere. Pentru unii indicatori de prejudiciu privind industria din Uniune, Comisia a analizat separat datele legate de piața liberă și cele legate de piața captivă și a efectuat o analiză comparativă. Factorii respectivi sunt: vânzările, cota de piață, prețurile unitare, costul unitar, rentabilitatea și fluxul de numerar. Cu toate acestea, alți indicatori economici au putut fi examinați în mod judicios doar prin referire la întreaga activitate, inclusiv utilizarea captivă a industriei din Uniune, întrucât aceștia depind de întreaga activitate, indiferent dacă producția este captivă sau vândută pe piața liberă. Factorii respectivi sunt: producția, capacitatea, gradul de utilizare a capacității, investițiile, randamentul investițiilor, ocuparea forței de muncă, productivitatea, stocurile și costurile forței de muncă. În ceea ce privește acești factori, este necesară o analiză a întregii industrii din Uniune pentru a oferi o imagine completă privind prejudiciul cauzat industriei din Uniune, întrucât datele în cauză nu pot fi separate astfel încât să se diferențieze între vânzările captive și vânzările libere.

(87)

Totalul producției, al capacității de producție și al utilizării capacității din Uniune a evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Producția, capacitatea de producție și utilizarea capacității

(88)

În cursul perioadei examinate, volumul producției industriei din Uniune a crescut cu 2 %, în pofida faptului că un producător italian din Uniune și-a redus considerabil producția în cursul aceleiași perioade (– 3 milioane de tone).

(89)

Cifrele raportate privind capacitatea se referă la capacitatea tehnică, ceea ce implică faptul că au fost luate în considerare ajustări, considerate ca fiind standarde de către industrie, în funcție de perioada de înființare, de întreținere, de obstrucționări și de alte impedimente normale. Capacitatea de producție a scăzut pe parcursul perioadei examinate din cauza opririi producției în Belgia și în Italia.

(90)

Creșterea gradului de utilizare a capacității s-a datorat unei ușoare creșteri a volumului producției determinate în principal de creșterea consumului captiv (+ 4 %) și a consumului liber (+ 12 %), și aceasta în ciuda scăderii semnificative a volumului producției, în principal a unui producător italian din Uniune.

(91)

În perioada examinată, volumul vânzărilor și cota de piață de pe piața liberă ale industriei din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 7

Volumul vânzărilor și cota de piață (piața liberă)

(92)

Volumul vânzărilor industriei din Uniune pe piața Uniunii a rămas relativ stabil în cursul perioadei examinate, și anume, între 27 și 28 de milioane de tone.

(93)

În cursul perioadei examinate, cota de piață a industriei din Uniune în ceea ce privește consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu mai mult de 9 puncte procentuale, adică de la 86,8 % la 77,7 %. Scăderea cotei de piață a industriei din Uniune a depășit semnificativ creșterea ușoară a vânzărilor pe piața liberă din Uniune.

(94)

În ceea ce privește piața captivă a Uniunii, volumul captiv și cota de piață au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 8

Volumul captiv pe piața Uniunii și cota de piață

(95)

Volumul captiv al industriei din Uniune (compus din utilizarea captivă și vânzările captive de pe piața din Uniune) a crescut cu 4 % în cursul perioadei examinate, de la aproximativ 40,7 milioane de tone în 2011 până la 42,2 milioane de tone în cursul perioadei de anchetă.

(96)

Cota de piață captivă a industriei din Uniune (exprimată ca procent din producția totală) a rămas stabilă în cursul perioadei examinate, fiind cuprinsă între 55,7 % și 56,7 %.

(97)

Ocuparea forței de muncă a fost calculată luând în considerare numai salariații care lucrează direct pentru produsul similar în diferitele oțelării ale producătorilor din Uniune. Această metodă a furnizat date exacte care sunt relativ ușor de obținut.

(98)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(99)

Nivelul ocupării forței de muncă în industria din Uniune a scăzut în perioada examinată pentru a reduce costurile de producție și pentru a obține eficiență, având în vedere concurența tot mai mare de pe piață din partea importurilor din China și din alte țări. Aceasta a dus la o reducere a forței de muncă cu 5 % în cursul perioadei examinate, fără a lua în considerare ocuparea indirectă a forței de muncă. În consecință și având în vedere volumul producției în ușoară creștere (+ 2 %) în cursul perioadei examinate, productivitatea forței de muncă a industriei din Uniune, măsurată în producție pe persoană încadrată în muncă pe an, a crescut mult mai mult (+ 7 %) decât creșterea producției efective. Acest lucru indică faptul că industria din Uniune a fost dispusă să se adapteze condițiilor schimbătoare de pe piață pentru a rămâne competitivă.

(100)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 10

Stocurile

(101)

În cursul perioadei examinate, nivelul stocurilor finale a înregistrat o ușoară scădere. Majoritatea tipurilor de produs similar sunt produse de industria din Uniune pe baza unor comenzi specifice din partea utilizatorilor. Prin urmare, stocurile nu pot fi considerate un indicator de prejudiciu important pentru această industrie. Acest lucru este, de asemenea, confirmat prin analizarea evoluției stocurilor finale ca procent din producție. Așa cum se poate observa mai sus, acest indicator a rămas relativ stabil, la aproximativ 3,5 %-4 % din volumul producției.

(102)

Toate marjele de dumping au fost semnificativ superioare nivelului de minimis. Impactul amplorii marjelor de dumping efective mari asupra industriei din Uniune nu a fost neglijabil, având în vedere volumul și prețurile importurilor din țara în cauză.

(103)

Consumul la nivelul Uniunii (piața liberă) a crescut cu aproximativ 12 % în cursul perioadei examinate, în timp ce volumul vânzărilor industriei din Uniune pe piața Uniunii a rămas stabil. Prin urmare, industria din Uniune a pierdut din cota de piață, spre deosebire de cota de piață a importurilor provenite din țara în cauză, care a crescut semnificativ în cursul perioadei examinate.

(104)

Prețurile de vânzare unitare medii ponderate ale producătorilor din Uniune pe piața liberă din Uniune au evoluat după cum urmează în cursul perioadei examinate:

Tabelul 11

Prețurile de vânzare pe piața liberă din Uniune

(105)

Tabelul de mai sus indică evoluția prețului de vânzare unitar de pe piața liberă din Uniune în comparație cu costul de producție corespunzător. Prețurile de vânzare au fost, în medie, mai mici decât costul unitar de producție, cu excepția anului 2014, când piața a început să se redreseze și cota de piață a importurilor din China a fost mai scăzută decât în cursul perioadei de anchetă.

(106)

În 2012 și 2013, criza datoriilor din zona euro, care s-a adăugat la scăderea cererii de oțel în 2012, a avut un impact negativ asupra rezultatelor industriei din Uniune. În 2014 și în prima jumătate a anului 2015, industria din Uniune a început să se redreseze, datorită eforturilor depuse pentru a rămâne competitivă, în special prin creșterea productivității forței de muncă a industriei din Uniune, așa cum s-a arătat în considerentul (99), ceea ce a condus la creșterea productivității și la o mai bună utilizare a capacităților.

(107)

În ciuda acestor eforturi, costul de producție a rămas, în general, mai mare decât prețurile de vânzare în scădere, și pentru a limita pierderile din cota de piață, producătorii din Uniune au urmat spirala descendentă a prețurilor și și-au redus în mod semnificativ prețurile de vânzare, în special în cursul anului 2015. Produsul în cauză fiind un produs de bază, producătorii din Uniune au fost nevoiți să urmeze spirala descendentă a prețurilor.

(108)

În rândul producătorilor incluși în eșantion, anumite produse plate laminate la cald din fier, din oțel nealiat sau din alte oțeluri aliate pentru consumul captiv au fost transferate sau livrate la prețuri de transfer pentru prelucrarea ulterioară în aval utilizând politici de tarifare diferite (cost, cost plus, prețul de piață). Prin urmare, nu poate fi desprinsă o concluzie semnificativă din evoluția prețurilor aferente utilizării captive.

(109)

Costurile medii ale forței de muncă ale producătorilor din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Costul mediu al forței de muncă, pe angajat

(110)

În cursul perioadei examinate, salariul mediu pe angajat a crescut cu 4 %.

(111)

Rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 13

Rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile și randamentul investițiilor

(112)

Comisia a determinat rentabilitatea producătorilor din Uniune prin exprimarea pierderii nete înainte de impozitare aferente vânzărilor de produs similar pe piața liberă din Uniune ca procent din cifra de afaceri aferentă respectivelor vânzări.

(113)

Rentabilitatea a avut o evoluție negativă în cursul perioadei examinate: în cursul celor trei ani, cu excepția anului 2014, au fost înregistrate pierderi. În timp ce pierderile din anii 2012 și 2013 sunt parțial legate de perioada de după criza datoriilor din zona euro (pe lângă scăderea cererii de oțel în 2012), producătorii din Uniune au fost în măsură să se redreseze parțial în cursul anului 2014 și în prima jumătate a anului 2015.

(114)

Fluxul net de numerar reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului net de numerar a variat foarte mult în cursul perioadei examinate, însă a rămas în general pozitivă, în principal ca urmare a cheltuielilor nemonetare cum ar fi deprecierea.

(115)

Întrucât randamentul investițiilor a rămas în general negativ în toți anii, cu excepția anului 2014, industria din Uniune și-a redus nivelul investițiilor cu 13 % între 2012 și 2015. Capacitatea de mobilizare a capitalului a fost afectată de pierderile care au fost înregistrate în cursul perioadei examinate, așa cum se poate observa din scăderea investițiilor.

(116)

În fine, tabelul de mai jos conține o defalcare a anului 2015 pe trimestre, deoarece reclamantul a susținut în plângerea sa că a existat o deteriorare semnificativă în al doilea semestru al anului 2015. Datele din tabel confirmă într-adevăr o deteriorare semnificativă, în al doilea semestru al anului 2015, a rentabilității și a valorii nete a vânzărilor din cauza scăderii în continuare a prețurilor de vânzare pe piața liberă din Uniune.

Tabelul 14

Rentabilitatea pe trimestru a producătorilor din Uniune incluși în eșantion

(117)

Pe de o parte, industria din Uniune, în ansamblu, a putut să își mărească ușor volumele de producție (în ciuda reducerii semnificative a producției unui mare producător italian) și să își îmbunătățească gradul de utilizare a capacității datorită creșterii consumului captiv și liber. De asemenea, aceasta a luat măsuri concrete pentru a îmbunătăți eficiența prin controlul ferm al costurilor de producție (în principal materii prime) și prin creșterea producției per angajat. Prin urmare, costul de producție a scăzut cu 25 %. În plus, fluxul de numerar a rămas pozitiv pe parcursul întregii perioade examinate. Producătorii din Uniune incluși în eșantion au fost în măsură să realizeze investiții de aproximativ 250-330 de milioane de euro pe an în cursul perioadei examinate.

(118)

Pe de altă parte, în pofida eforturilor depuse de industria din Uniune în cursul perioadei examinate pentru a-și îmbunătăți rezultatele globale, alți indicatori de prejudiciu arată o deteriorare a situației pe piața liberă: cu excepția anului 2014 și a începutului anului 2015, când industria din Uniune a început să se redreseze ușor, pe parcursul întregii perioade examinate au fost înregistrate pierderi, care au atins niveluri nesustenabile în a doua jumătate a anului 2015. Într-adevăr, în ciuda faptului că volumul vânzărilor a rămas relativ stabil pe piața liberă a Uniunii, industria din Uniune a pierdut din cota de piață și a trebuit să reducă investițiile în contextul randamentului negativ al investițiilor.

(119)

Având în vedere cele de mai sus, se concluzionează, în această etapă, că datele de mai sus arată faptul că industria din Uniune s-a aflat într-o situație precară la sfârșitul perioadei de anchetă, dar nu într-o asemenea măsură încât industria din Uniune să fi suferit un prejudiciu important pe parcursul perioadei examinate în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(120)

În cadrul analizei amenințării de producere a unui prejudiciu important pentru industria Uniunii, în conformitate cu articolul 3 alineatul (9) al doilea paragraf din regulamentul de bază, în continuare sunt examinați factori precum:

(121)

Așa cum o indică formularea „precum” de la articolul 3 alineatul (9) al doilea paragraf, există și alți factori, pe lângă aceștia patru, care pot fi analizați pentru stabilirea unei amenințări cu producerea unui prejudiciu. În mod concret, Comisia a analizat mai în detaliu factori precum rentabilitatea și nivelul comenzilor, pentru care dispunea de date din perioada de anchetă și perioada ulterioară.

(122)

În ceea ce privește perioada examinată, Comisia a analizat din nou datele colectate pentru 2012-2015, întrucât este necesară o înțelegere a situației actuale a industriei Uniunii pentru a putea stabili dacă există o amenințare de prejudiciu pentru industria Uniunii (11). Comisia a efectuat apoi o analiză prospectivă pentru toți factorii. În plus, ea a colectat date privind importurile care fac obiectul unui dumping, capacitatea chineză și prețurile de import pentru perioada ianuarie – iunie 2016, pentru a confirma sau infirma previziunile, conform cererii Curții (12). În ceea ce privește rentabilitatea și nivelul comenzilor, nu au fost disponibile date cuprinzătoare pentru perioada ianuarie – iunie 2016 și au existat numai date parțiale până la sfârșitul lunii martie 2016. Pentru nivelul stocurilor, nu s-au găsit date cuprinzătoare până la sfârșitul lunii iunie 2016, în special pentru industria din Uniune. Cu toate acestea, aceste date vor fi actualizate după publicarea prezentului regulament și, dacă este posibil, vor fi analizați și alți factori. În această etapă, datele privind rentabilitatea, nivelul comenzilor și nivelul stocurilor sunt cele mai bune date disponibile.

(123)

În fine, articolul 3 alineatul (9) primul paragraf a doua teză din regulamentul de bază prevede că modificarea circumstanțelor trebuie să fi fost previzibilă în mod clar și trebuie să fie iminentă.

(124)

Importurile provenite din țara în cauză au crescut în mod semnificativ, de la 246 720 la 1 519 304 tone între 2012 și perioada de anchetă, așa cum se arată în tabelul de la considerentul (76) de mai sus. Aceste importuri s-au realizat, în mod constant, la prețuri din ce în ce mai mici. Creșterea substanțială a cotei de piață deținute de aceste importuri din China care fac obiectul unui dumping (+ 550 %) confirmă că dezvoltarea acestor importuri nu a fost doar consecința unei creșteri a cererii (+ 12 %). Producătorii-exportatori chinezi au pătruns pe o piață nouă și au obținut cote de piață cu importuri la prețuri scăzute în detrimentul altor actori economici, inclusiv al producătorilor din Uniune. Volumul importurilor chinezești a continuat să crească (cu 8,5 %) în prima jumătate a anului 2016 (773 275 de tone) (sursa: Eurostat), comparativ cu prima jumătate a anului 2015 (712 390 de tone). Datele disponibile arată nu numai că importurile chinezești care fac obiectul unui dumping au înregistrat o creștere substanțială în cursul perioadei examinate, dar și că această tendință nu a fost oprită sau inversată în perioada ulterioară perioadei de anchetă.

(125)

În ceea ce privește capacitatea de producție de oțel brut a Chinei, informațiile disponibile indică o creștere rapidă a capacității de producție de oțel din China pentru o perioadă lungă de timp. În timp ce, în 2004, reprezenta 25,6 % din totalul producției mondiale de oțel brut (13), RPC aproape și-a dublat producția efectivă, reprezentând 50,3 % în 2015. În acest sens, comunicarea Comisiei privind industria oțelului precizează: „… capacitatea de producție neutilizată din anumite țări terțe, în special din China, a crescut în mod dramatic. Doar capacitatea excedentară din China a fost estimată la aproximativ 350 de milioane de tone, aproape dublul producției anuale a Uniunii (14)”.

(126)

În acest sens, OCDE a estimat capacitatea totală de producție a oțelului din China la 1 140 milioane de tone (15) în 2014, în timp ce producția chineză reală a fost calculată ca fiind de 822,8 milioane de tone (16). În consecință, capacitatea excedentară disponibilă din China este, cu siguranță, de peste 300 de milioane de tone.

(127)

Aceste capacități excedentare de producție a oțelului nu sunt în concordanță cu cererea de produs similar din RPC sau din alte țări. În realitate, conform unui studiu recent al OCDE (17), creșterea cererii este în curs de încetinire pe piețele mondiale și decalajul dintre cerere și capacitate s-a accentuat.

(128)

Faptul că țara în cauză dispune de o importantă capacitate excedentară de producție a oțelului nu este contestat de autoritățile chineze: În primul rând, Consiliul de stat chinez a emis la 1 februarie 2016 un „Aviz privind industria siderurgică pentru soluționarea problemei capacității excedentare”, care stabilește abordarea globală a Chinei pentru combaterea cu mai multă hotărâre a capacității excedentare în industria siderurgică din China. Printre măsurile incluse se numără reducerea capacității de producție a oțelului brut cu 100-150 de milioane de tone în decursul a cinci ani și interzicerea strictă a apariției unor noi capacități de producție. În al doilea rând, Asociația pentru fier și oțel din China (CISA) a menționat, de asemenea, în răspunsul său că „în ultimii ani, guvernul chinez și Asociația chineză a oțelului au luat măsuri eficiente […]. Din 2011, China a eliminat în mod activ capacitățile învechite și a consolidat măsurile de economisire a energiei (18).”

(129)

Cu toate acestea, recent au fost raportate inconsecvențe între anunțul susmenționat făcut de China cu privire la reducerile de capacitate în perioada ulterioară perioadei de anchetă și situația de fapt, după cum urmează:

(130)

În fine, Comisia a analizat promisiunile și angajamentele luate de autoritățile chineze, așa cum se menționează la considerentul (128). În ciuda acestor anunțuri făcute la începutul anului 2016, ele nu s-au materializat până în acest moment.

(131)

Prin urmare, se consideră că problema capacității excedentare din sectorul siderurgic al RPC este de notorietate, fiind totodată confirmată și de autoritățile chineze.

(132)

Produsul similar este evaluat ca reprezentând o mare parte din totalul producției de oțel brut din următorul motiv: în timp ce, în anii 2013 și 2014, producția totală de oțel brut din China se ridica la 822 000 de milioane de tone, respectiv 822 698 de milioane de tone, producția totală de produse plate laminate la cald a fost de 311 564 de milioane de tone (reprezentând aproximativ 37,9 % din producția totală de oțel brut), respectiv 317 387 de milioane de tone (aproximativ 38,6 % din producția totală de oțel brut) (22). Prin urmare, datele de mai sus cu privire la oțelul brut oferă un bun indiciu și cu privire la capacitatea excedentară a produsului similar din RPC.

(133)

În al doilea rând, se face trimitere la tabelul de la considerentul (185) unde producția efectivă a produsului similar din RPC este comparată cu producția efectivă din alte țări pentru anii 2014 și 2013. Acest tabel arată, de exemplu, că producția efectivă de produs similar din RPC din anul 2014 (317,4 milioane de tone) este de aproximativ 5 ori mai mare decât producția totală agregată din Rusia, Ucraina, Iran și Brazilia (57,4 milioane de tone). Acesta este un indiciu al capacității enorme de producție a produsului similar din RPC.

(134)

În al treilea rând, ancheta a confirmat faptul că în timpul perioadei de anchetă, producătorii-exportatori chinezi incluși în eșantion au funcționat, în medie, la o rată de utilizare a capacității de 65 %. Aceasta înseamnă peste 14 milioane de tone metrice de capacitate liber disponibilă a produsului în cauză, doar la nivelul a trei societăți. Acesta este un alt indiciu al capacității libere de producție a produsului similar. Presupunând că și alți producători chinezi de produse plate din oțel laminate la cald dispun de rate similare, se poate deduce că în China există o capacitate totală disponibilă ridicată de producție a produselor plate din oțel laminate la cald.

(135)

În plus, piața Uniunii este o piață deschisă, pe care pătrund numeroase importuri din mai multe țări, după cum se arată în tabelul de la considerentul (177). Așa cum se arată în tabelul 4 de la considerentul (76), producătorii-exportatori chinezi au exportat către piața Uniunii în principal începând din 2012 și au câștigat rapid cote de piață datorită importurilor la prețuri scăzute, în detrimentul altor actori economici, inclusiv al producătorilor din Uniune. Acest lucru dovedește că penetrarea s-a dovedit relativ ușoară și de mare succes în cursul perioadei examinate pentru producătorii-exportatori chinezi și, ca atare, este un indiciu privind atractivitatea pieței din Uniune pentru producătorii-exportatori din China și din alte țări.

(136)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (9) al doilea paragraf litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a analizat existența altor piețe de export pentru producătorii-exportatori chinezi care pot absorbi exporturile suplimentare.

(137)

Unele piețe de export (majore) sunt din ce în ce mai greu de accesat pentru producătorii-exportatori chinezi, din cauza măsurilor de protecție comercială (țări precum SUA, Malaysia, India și Mexic) și/sau a investigațiilor (țări ca Thailanda) sau a creșterii taxelor vamale (Africa de Sud).

(138)

Datele statistice privind exporturile – pentru 2015 și pentru primele șase luni ale anului 2016 – pentru un eșantion (23) de coduri NC aferente produsului similar – arată însă o situație neschimbată a volumelor exporturilor chineze către restul lumii.

(139)

În primul rând, țara în cauză a exportat aproximativ aceleași volume în primele 6 luni ale anului 2016, dacă aceste cifre ar fi exprimate pe bază anuală și comparate cu 2015. Cu toate acestea, prețul de vânzare unitar mediu a fost mai scăzut în primele 6 luni ale anului 2016, în comparație cu 2015. În al doilea rând, pierderea cotei de piață în anumite țări (cum ar fi Indonezia și Vietnam), în primele 6 luni ale anului 2016, în comparație cu 2015 este compensată de o creștere a cotei de piață în alte țări (de exemplu, Bangladesh și Republica Populară Democrată Coreeană). Prin urmare, Comisia a concluzionat că este puțin probabil ca țările terțe să absoarbă ele însele capacitatea uriașă liber disponibilă din China. Chiar dacă în prezent există un statu quo al exporturilor chinezești către alte țări terțe, piața atrăgătoare a Uniunii, așa cum se menționează în considerentul (135), va continua probabil să se numere printre principalele obiective ale exporturilor chinezești care fac obiectul unui dumping.

(140)

Nici în RPC nu există o capacitate suficientă de absorbție. Cererea internă de oțel din RPC este în curs de încetinire: Potrivit Asociației Mondiale a Oțelului, se preconiza inițial că cererea de oțel a Chinei urma să scadă cu 3,5 % în 2015 și cu 2,0 % în 2016, după nivelul record din 2013 (24). Aceste cifre au fost însă ajustate ulterior de aceeași organizație, după cum urmează: „se preconizează că scăderea cererii de oțel din China va fi de 4,0 % în 2016 și de 3,0 % în 2017. Acest lucru sugerează că în 2017 cererea va fi de 626,1 Mt de oțel (în scădere cu 15 % față de 2013), o reducere la 41,9 % a utilizării mondiale a oțelului, față de 47,9 % în 2009 și 44,8 % în 2015” (25).

(141)

În concluzie, este probabil ca volume semnificative din capacitatea excedentară masivă existentă pentru oțel, inclusiv produsul similar, să fie direcționate și în viitor către piața Uniunii. Capacitățile excedentare actuale și capacitatea insuficientă de absorbție a statelor terțe sau a RPC însăși indică probabilitatea unei creșteri substanțiale a exporturilor chineze către Uniune, unde penetrarea s-a dovedit relativ ușoară și de mare succes în cursul perioadei examinate.

(142)

În cursul perioadei examinate, așa cum se menționează în considerentul (78), prețurile medii de import din țara în cauză au scăzut cu 33 %, de la 600 euro/tonă în 2012 la 404 euro/tonă în 2015.