(1)

La 26 noiembrie 2013, ca urmare a diverselor articole apărute în presă cu privire la o posibilă intervenție a Franței în favoarea întreprinderii FagorBrandt SAS (denumită în continuare „FagorBrandt”), Comisia a trimis Franței o cerere de informații. Prin scrisoarea din 13 decembrie 2013, Franța a răspuns arătând că un împrumut din Fondul de dezvoltare economică și socială (denumit în continuare „FDES”), în valoare de 10 milioane EUR, fusese deja plătit într-o singură tranșă în decembrie 2013 întreprinderii FagorBrandt.

(2)

La 4 aprilie 2014 a fost trimisă o nouă cerere de informații, la care Franța a răspuns prin scrisorile din 15 și 28 aprilie și din 13 mai 2014. Această solicitare a fost completată prin cererea din 27 iunie 2014, la care Franța a răspuns la 10 iulie 2014.

(3)

În urma unei propuneri din partea Comisiei, a avut loc o reuniune cu autoritățile franceze la 9 iulie 2014.

(4)

Având în vedere că plata împrumutului s-a efectuat înainte de 31 decembrie 2013, Comisia a înregistrat această măsură în registrul ajutoarelor nenotificate.

(5)

Prin scrisoarea din 16 septembrie 2014, Comisia a informat Franța cu privire la decizia sa de a iniția procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din TFUE cu privire la ajutorul în cauză (denumită în continuare„procedura oficială de investigare”). La 24 octombrie 2014, Comisia a primit observațiile din partea Franței.

(6)

Decizia Comisiei de a iniția procedura (denumită în continuare „decizia de inițiere”) a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2). Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile cu privire la măsurile în cauză.

(7)

Comisia a primit observații cu privire la acest subiect de la o singură parte interesată. Comisia a transmis observațiile respective Franței, care a avut posibilitatea de a reacționa, și a primit comentariile Franței prin scrisoarea din 26 februarie 2015.

(8)

La 18 noiembrie 2014 și 26 februarie 2015, Comisia a adresat solicitări de informații Franței, care a răspuns la 17 decembrie 2014 și, respectiv, la 6 martie 2015.

(9)

O reuniune între autoritățile franceze și Comisie a avut loc la 12 noiembrie 2015. La 1 martie 2016, Franța a prezentat Comisiei informații suplimentare.

(10)

Întreprinderea FagorBrandt avea ca obiect de activitate în fabricarea de aparate electrocasnice, comercializarea și repararea acestora, achiziționarea și vânzarea de piese de schimb pentru aparatele electrocasnice și toate aparatele sau echipamentele electrice și electromecanice. În anul 2013, în această întreprindere erau angajați aproximativ 1 800 de salariați în Franța, în patru situri industriale.

(11)

FagorBrandt a fost plasată sub administrare judiciară prin hotărârea Tribunalului Comercial din Nanterre din 7 noiembrie 2013.

(12)

După deschiderea procedurii de reorganizare judiciară, administratorul judiciar a constatat că previziunile privind fluxul de numerar, revizuite de cabinetul Ernst&Young Advisory în 12 noiembrie 2013, arătau că societatea în cauză s-ar confrunta cu un deficit de lichidități de aproximativ […] (*1) milioane EUR încă din luna ianuarie 2014, în pofida unui registru de comenzi de aproximativ [50-100] de milioane EUR. Reluarea unei părți a activităților FagorBrandt ar fi permis generarea de fluxuri pozitive de numerar și, astfel, finanțarea pentru continuarea activităților până în luna martie 2014, ceea ce a condus la prelungirea termenului-limită de depunere a ofertelor de preluare.

(13)

Începând cu 12 noiembrie 2013, administratorul judiciar a contactat băncile Thémis […], specializate în finanțarea întreprinderilor aflate sub administrare judiciară, pentru a obține împrumuturi în valoare de 10 milioane EUR. Banca Thémis a acceptat, la 17 noiembrie 2013, să acorde un împrumut de 5 milioane EUR întreprinderii FagorBrandt, cu condiția ca banca […] să se angajeze în aceleași condiții și ca Franța să acorde un împrumut de valoare egală întreprinderii FagorBrandt. La 18 noiembrie 2013, banca […] a refuzat să acorde un împrumut de 5 milioane EUR, considerând că garanțiile furnizate erau insuficiente, în special gajul asupra stocului de piese de schimb. Administratorul judiciar a apelat la o a treia instituție financiară, banca […], care, la 19 noiembrie 2013, a refuzat să acorde împrumutul. Având în vedere că banca Thémis a exclus să se expună la mai mult de 5 milioane EUR, administratorul judiciar a făcut apel la Comitetul Interministerial pentru Restructurarea Industrială.

(14)

În același timp, FagorBrandt a obținut, prin hotărârea Tribunalul Comercial din Nanterre din 21 noiembrie 2013, restructurarea unei finanțări în valoare de [2050] de milioane EUR de către un pool bancar (3). Aceasta a fost autorizată, de asemenea, să plătească creditorilor care dețin un gaj asupra stocurilor de produse finite o sumă echivalentă cu 50 % din valoarea mărfurilor, pe măsură ce acestea sunt eliberate, și să împrumute până la 15 milioane EUR, cu furnizarea de garanții reale și beneficiind de privilegiul prevăzut la articolul L. 622-17 din Codul comercial (4). Această limită de 15 milioane EUR a fost autorizată, având în vedere capacitatea de rambursare a întreprinderii, expertizată de cabinetul Ernst&Young Advisory.

(15)

Acest lucru a condus la acordarea a două împrumuturi în favoarea întreprinderii FagorBrandt, un împrumut de 5 milioane EUR din partea băncii Thémis, sub forma unui credit sezonier (5), și un împrumut de 10 milioane EUR din FDES.

(16)

Împrumutul FDES a fost acordat întreprinderii FagorBrandt la 28 noiembrie 2013 în temeiul acordului din aceeași zi. Condițiile acestui împrumut sunt descrise în secțiunea 2.2.

(17)

În urma acordării împrumuturilor respective, o ofertă inițială de preluare a fost depusă la 17 ianuarie 2014 de către Cevital, care își desfășoară activitatea în sectorul agroalimentar, al serviciilor, al industriei și al distribuției. Grupul Cevital are peste 13 000 de angajați pentru o cifră de afaceri consolidată de 2,4 miliarde EUR în 2013. Proiectul său de preluare viza achiziționarea activelor FagorBrandt prin intermediul Exagon, o filială a grupului Cevital, prin crearea unei noi societăți, Groupe Brandt. Oferta inițială prevedea o contribuție la finanțare din partea Cevital în valoare de [2050] de milioane EUR, cu deschiderea unei linii de credit pe termen scurt și obținerea unei linii de credit pe termen mediu/lung, fără intervenție din partea Franței și a băncilor.

(18)

Ulterior, Cevital a prezentat mai multe oferte succesive de preluare până la oferta fermă din 8 aprilie 2014, validată de Tribunalul Comercial din Nanterre prin hotărârea din 15 aprilie 2014.

(19)

Finanțarea necesară pentru cumpărarea activelor FagorBrandt și pentru preluarea exploatației se ridica la 207,5 milioane EUR și era împărțită după cum urmează:

(20)

Angajamentul Cevital era condiționat de obținerea finanțărilor necesare pentru punerea în aplicare a planului de preluare.

(21)

Prin hotărârea din 15 aprilie 2014, Tribunalul Comercial din Nanterre a dispus cesiunea, la prețul de 550 000 EUR, a celei mai mari părți a activelor FagorBrandt în favoarea Cevital și a filialei acesteia, Exagon. Aceste active au fost grupate în cadrul Groupe Brandt. În rest, hotărârea a dispus, de asemenea, cesiunea la prețul de 150 002 EUR a activităților de subcontractare a întreprinderilor de prelucrare a plasticului, de întreținere generală, a instrumentelor și metrologiei operate în cadrul sitului Aizenay al întreprinderii FagorBrandt în beneficiul societății Variance Technologies și cesiunea activităților și a activelor din cadrul sitului FagorBrandt de la Roche-sur-Yon în favoarea domnului Pierre Jullien la prețul de 1,50 EUR, cu excepția stocurilor.

(22)

Împrumutul FDES. Franța a acordat un împrumut de 10 milioane EUR în favoarea întreprinderii FagorBrandt prin intermediul FDES. Acordarea împrumutului respectiv a fost oficializată printr-un ordin din 28 noiembrie 2013 al ministrului economiei și finanțelor.

(23)

Rata acestui împrumut a fost fixată la rata Eonia + [300-600] de puncte de bază.

(24)

Împrumutul este împărțit în două tranșe:

(25)

Împrumutul de la Thémis. În ceea ce privește împrumutul de 5 milioane EUR din partea băncii Thémis, acesta a fost acordat în următoarele condiții:

Figura 1

Comparație între împrumutul din FDES în valoare de 10 milioane EUR și împrumutul de la banca Thémis

Totalul împrumuturilor primite de Fagor Brandt

16

14

12

10

8

6

4

2

0

Thémis

FDES

Tranșa A

Tranșa B

Sursa: Comisia

(26)

Împrumutul din FDES pentru FagorBrandt a fost acordat de către Natixis în numele Franței în temeiul Convenției din 28 noiembrie 2013.

(27)

Tranșa A a împrumutului a fost rambursată integral în conformitate cu calendarul prevăzut în acordul de împrumut, și anume la 31 decembrie 2013, la 31 ianuarie 2014, la 28 februarie 2014 și la 31 martie 2014.

(28)

Rambursarea tranșei B trebuia să aibă loc cel târziu la 31 martie 2014, cu o plată unică de 5 milioane EUR. Prin scrisoarea din 27 martie 2014, administratorul judiciar a solicitat amânarea plății tranșei B la data de 30 aprilie 2014, deoarece această plată ar fi condus la un flux de numerar negativ de [0-5] milioane EUR la sfârșitul lunii martie 2014. Potrivit administratorului judiciar, această situație ar fi condus la pronunțarea lichidării judiciare a întreprinderii. Franța a acceptat amânarea exigibilității acestui termen cu o lună, și anume până la 30 aprilie 2014. Franța a confirmat faptul că restul împrumutului, adică 3,5 milioane EUR, a fost plătit la 25 aprilie 2014.

(29)

Împrumutul FDES. Franța a acordat un împrumut de 47,5 milioane EUR întreprinderii Groupe Brandt prin intermediul FDES. Acordarea acestui împrumut a devenit oficială prin Decretul din 10 aprilie 2014 al ministrului economiei și finanțelor și a fost semnată la 24 aprilie 2014. Împrumutul ar fi trebuit utilizat pentru a acoperi necesitățile de trezorerie și finanțarea activelor preluate.

(30)

Acest împrumut este constituit din trei tranșe, în valoare de 11,2 milioane EUR (tranșa A), 23,8 milioane EUR (tranșa B) și, respectiv, 12,5 milioane EUR (tranșa C). Împrumutul trebuie rambursat în următoarele condiții: tranșa A, la 31 octombrie 2015; tranșa B, în 14 plăți trimestriale egale, prima trebuind să fie făcută la 31 ianuarie 2015 și ultima, la 30 aprilie 2018; tranșa C, în 3 plăți egale, la 30 aprilie 2015, la 30 aprilie 2016 și la 30 aprilie 2017.

(31)

Rata dobânzii aplicate este rata EURIBOR majorată cu 3 % pe an pentru tranșa A, majorată cu 3,5 % pe an pentru tranșa B, și majorată cu 4,25 % pe an pentru tranșa C.

(32)

Tranșele B și C ale împrumutului, în valoare totală de 36,3 milioane EUR, au fost plătite la 28 aprilie 2014. Tranșa A, în valoare de 11,2 milioane EUR, a fost plătită la 4 iulie 2014.

(33)

Împrumuturile de la Natixis și de la Société Générale. Natixis și Société Générale au acordat fiecare un împrumut de [5-10] milioane EUR. Aceste două împrumuturi cuprind fiecare două tranșe: tranșa A, în valoare de [1-5] milioane EUR și tranșa B, în valoare de [3-6] milioane EUR. Condițiile acestei finanțări sunt identice cu cele aplicate tranșelor A și B ale împrumutului FDES.

Figura 2

Compoziția celor trei împrumuturi acordate de FDES, de Société Générale și de Natixis

[…]

Sursa: Comisia

(34)

Potrivit Franței, împrumutul FDES este garantat de garanții reale pentru o sumă totală de 150 de milioane EUR. Franța beneficiază de garanții reale acordate de către societatea împrumutată Groupe Brandt (gaj pe conturile de titluri Brandt France, gaj pe avansurile Groupe Brandt) și de garanții reale acordate de Exagon (cauțiune Exagon, gaj pe conturile de titluri Groupe Brandt, gaj pe avansurile Exagon). Împrumutul FDES beneficiază, de asemenea, de următoarele promisiuni de garanție: gaj pe mărci și brevete, gaj pe contractul de licență al […], gaj pe viitoarele dividende plătite de […] din 2017 și ipoteci asupra bunurilor imobile din Cergy, Orléans și Vendôme. Totalitatea garanțiilor reale garantează împrumuturile de la Société Générale și Natixis. Garanțiile reale sunt de rang 1, pari passu cu investitorii privați, pentru tranșele A și B ale celor trei împrumuturi pe termen mediu, și de rang 2 pentru tranșa C a împrumutului FDES. În schimb, în cazul tranșei C, durata de rambursare este mai scurtă, remunerația mai mare și prima scadență este prioritară în caz de rambursare anticipată.

(35)

Scadența de rambursare a tranșei A este la 31 octombrie 2015. Tranșa B trebuie să fie rambursată până la 30 aprilie 2018. În sfârșit, în ceea ce privește tranșa C, rambursarea se va face în trei tranșe, plătite în 2015, 2016 și 2017.

(36)

În nota din 28 aprilie 2014, Franța a evocat, pe scurt, eventualul abandon a 3 milioane EUR din creanțele fiscale și sociale deținute asupra grupului FagorBrandt.

(37)

În ceea ce privește împrumuturile din FDES, Franța considera că primul împrumut din FDES a fost acordat în condiții de piață, utilizând ca referință un împrumut acordat de către o instituție de credit privată. Aceasta se baza, în special, pe coexistența și condițiile împrumutului de la banca Thémis. În ceea ce privește al doilea împrumut din FDES, Franța considera că împrumutul a fost acordat în condiții de piață, având în vedere, în special, fiabilitatea planului de afaceri al Cevital, importanța investițiilor realizate de către toți actorii privați de pe piață, ratele aplicate și valoarea garanțiilor reale acceptate ca protecții.

(38)

În ceea ce privește eventuala remitere a 3 milioane EUR din datoriile fiscale și sociale, Franța considera că aceasta viza FagorBrandt și filialele sale. Această sumă constituia o datorie apărută în cursul procedurii colective, a cărei procesare trebuia să fie asigurată în cadrul procedurii de lichidare în același mod ca și celelalte datorii ale grupului, indiferent de activitatea cumpărătorilor.

(39)

La 16 septembrie 2014, Comisia a inițiat procedura oficială de investigare.

(40)

În decizia de inițiere a procedurii, Comisia și-a exprimat îndoielile atât în ceea ce privește calificarea măsurilor analizate, cât și eventuala compatibilitate a acestora cu normele aplicabile ajutoarelor de stat pentru întreprinderile aflate în dificultate (8).

(41)

În ceea ce privește cele două împrumuturi din FDES, Comisia avea îndoieli cu privire la prezența unui avantaj economic și, în caz afirmativ, cu privire la valoarea acestuia.

(42)

În ceea ce privește acordarea primului împrumut din FDES, Comisia a remarcat că doar tranșa A din acest împrumut era garantată cu aceleași garanții reale ca și împrumutul acordat de banca Thémis. Comisia a constatat, prin urmare, că tranșa B nu dispunea de aceleași garanții, în timp ce rata dobânzii era aceeași. În plus, din informațiile furnizate de Franța, reieșea că creditorul privat nu accepta să angajeze decât 5 milioane EUR. Prin urmare, tranșa B aferentă împrumutului din FDES și riscurile corespunzătoare suportate de Franța păreau să confere un avantaj întreprinderii FagorBrandt, întrucât mai mulți creditori privați, specializați, totuși, în finanțarea unor întreprinderi care au făcut obiectul unor proceduri colective, au refuzat să acorde întreprinderii FagorBrandt o finanțare de peste 5 milioane EUR în condițiile date și au considerat că garanțiile corespunzătoare erau insuficiente în raport cu riscurile. Dat fiind că tranșa B a împrumutului beneficia de garanții reale mai scăzute, aceasta implica un risc mai mare pentru FDES. Prin urmare, în condiții normale de piață, FDES ar fi trebuit să solicite o rată a dobânzii mai mare.

(43)

Prin urmare, Comisia a concluzionat, în această etapă, că tranșa B a împrumutului din FDES implica un avantaj pe care un creditor privat avizat nu l-ar fi aprobat.

(44)

Comisia avea îndoieli cu privire la conformitatea acordării acestui nou împrumut întreprinderii Groupe Brandt pe principiul creditorului privat.

(45)

Valoarea garanțiilor reale. Potrivit Franței, garanții reale în valoare de 150 de milioane EUR acopereau tranșele A și B ale împrumutului în același mod ca și împrumuturile de la băncile Société Générale și Natixis.

(46)

Comisia a remarcat, cu toate acestea, că Franța nu a prezentat nicio informație cu privire la estimarea valorii garanțiilor reale. În etapa deciziei de inițiere a procedurii, Comisia nu a avut cunoștință de metoda folosită pentru evaluarea sa (valoare contabilă netă, valoare de piață sau altele). În plus, Comisia a observat că aceste garanții reale erau utilizate de instituțiile bancare Société Générale și Natixis doar pentru finanțarea lor pe termen mediu de [5-10] milioane EUR fiecare, adică o valoare totală de [10-20] de milioane EUR, în timp ce împrumutul din FDES se ridica la 47,5 milioane EUR.

(47)

Nivelul de remunerare a împrumutului. Împrumutul este remunerat la rate diferite în funcție de tranșe. Comisia estima, cu titlu informativ, că, în cazul în care se aplica Comunicarea Comisiei privind revizuirea metodei de stabilire a ratelor de referință și de scont (9) (denumită în continuare „Comunicarea din 2008”), rata reținută ar fi trebuit să fie de cel puțin 0,53 % (rata de bază pentru Franța între ianuarie și iulie 2014), la care se adaugă între 650 și 1 000 de puncte de bază (întreprindere cu rating JRC), în funcție de valoarea acordată garanției reale, și anume o rată minimă cuprinsă între 7,03 % și 10,53 %.

(48)

De asemenea, Comisia avea în vedere o abordare diferită, pe baza datelor Bloomberg și Capital IQ, care conducea la rate mai mari decât cele obținute utilizând Comunicarea din 2008.

(49)

Prin urmare, se pare că, indiferent de metoda de calcul adoptată, rata împrumutului din FDES era mai mică decât condițiile pieței.

(50)

Prin urmare, Comisia considera, în etapa deciziei de inițiere a procedurii, că condițiile împrumutului FDES ar fi putut constitui un avantaj pentru Groupe Brandt.

(51)

Contrar celor susținute de Franța, Comisia considera că remiterea datoriilor fiscale și sociale ar putea fi considerată ca o anulare a creanțelor publice și ar putea duce la acordarea unui avantaj în favoarea întreprinderii FagorBrandt, permițându-i să își reducă costurile.

(52)

Cu privire la compatibilitatea măsurilor cu normele privind ajutoarele de stat, Comisia a considerat că temeiul juridic aplicabil era constituit de Orientările comunitare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate din 2004 (10) (denumite în continuare „Orientările din 2004”). Pe această bază, Comisia și-a exprimat îndoieli cu privire la: (i) eligibilitatea în beneficiul Orientărilor din 2004; și (ii) respectarea principiului „prima și ultima dată”. În plus, Comisia a constatat că Franța nu a prezentat nicio analiză a compatibilității măsurilor examinate: ea a realizat, cu siguranță, un plan de afaceri pentru anii 2014-2016 care putea furniza indicații cu privire la restabilirea viabilității, dar acesta nu constituia un plan de restructurare. În special, acesta nu conținea elementele prevăzute la punctele 35 și 36 din Orientările din 2004 (studiu de piață, descriere a împrejurărilor care au dus la apariția dificultăților întreprinderii, scenarii care să prezinte ipoteze optimiste, pesimiste și intermediare).

(53)

În decizia de inițiere a procedurii, Comisia nu contesta faptul că FagorBrandt îndeplinea criteriile unei întreprinderi în dificultate menționate la punctul 10 din Orientările din 2004.

(54)

Cu toate acestea, Comisia considera că nu este în măsură să verifice dacă dificultățile întreprinderii FagorBrandt îi erau specifice, în pofida apartenenței sale la grupul Fagor și, prin urmare, dacă condițiile prevăzute la punctul 13 din Orientările din 2004 erau îndeplinite.

(55)

În sfârșit, punctul 12 din Orientările din 2004 precizează: „o întreprindere nou-creată nu este eligibilă pentru ajutor de salvare sau de restructurare […]. Acesta este cazul, de exemplu, atunci când o întreprindere nouă apare din lichidarea unei întreprinderi anterioare sau pur și simplu preia activele unei asemenea întreprinderi”. În ceea ce privește Groupe Brandt, societate înființată la 15 ianuarie 2014, Comisia avea îndoieli cu privire la calificarea drept întreprindere nouă a unei societăți care a dobândit o gamă relativ largă de active ale unei întreprinderi în dificultate aparent pentru a efectua aceeași activitate.

(56)

De asemenea, Comisia avea îndoieli în ceea ce privește conformitatea cu principiul „prima și ultima dată” enunțat la punctul 3.3 din Orientările din 2004. Într-adevăr, FagorBrandt beneficiase deja de un ajutor de restructurare în 2008 (11). Prin urmare, întreprinderea nu poate, a priori, să beneficieze de un nou ajutor de salvare sau de restructurare înainte de 2018. Comisia preciza că, în orice caz, schimbările în structura de proprietate a întreprinderii beneficiare, ca urmare a acordării ajutorului, nu afectează această regulă, întrucât pare să fie o continuare a aceleiași întreprinderi.

(57)

În sfârșit, Comisia amintea o jurisprudență constantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene, conform căreia obligația de a elimina un ajutor incompatibil cu piața internă pe care o impune unui stat membru o decizie a Comisiei vizează restabilirea situației existente anterior. Acest obiectiv este atins în momentul în care beneficiarul a rambursat ajutorul respectiv și, în consecință, a pierdut avantajul de care a beneficiat pe piață față de concurenții săi (12). Tot conform jurisprudenței, obligația de recuperare poate fi extinsă la o nouă societate căreia societatea în cauză i-a transferat o parte din activele sale, atunci când acest transfer permite să se constate o continuitate economică între cele două societăți (13). Într-adevăr, nu s-ar putea exclude faptul că obligația de recuperare este extinsă la o altă entitate, cu condiția să se fi stabilit că aceasta din urmă beneficiază efectiv de ajutorul în cauză datorită unei continuități economice între cele două entități.

(58)

În cazul de față, ajutorul acordat întreprinderii FagorBrandt prin intermediul împrumutului de 10 milioane EUR și a remiterii datoriilor fiscale și sociale păreau să favorizeze Groupe Brandt, care părea a fi succesoarea activității economice a întreprinderii FagorBrandt. Într-adevăr, păreau a fi reuniți mai mulți indici de continuitate economică între FagorBrandt și Groupe Brandt (14): în special, preluarea aproape în totalitate a activelor corporale și necorporale ale mai multor societăți care fac parte din grupul Fagor în Franța, preluarea a mai mult de două treimi din angajați, continuarea aceleiași activități de producție cu aceleași mărci și logica economică a operațiunii.

(59)

În plus, Comisia avea îndoieli cu privire la faptul dacă aceste ajutoare, precum și ajutoarele acordate direct întreprinderii Groupe Brandt de împrumutul de 47,5 milioane EUR ar fi putut aduce beneficii întreprinderilor Cevital și Exagon, care au preluat activele menționate anterior ale FagorBrandt prin intermediul filialei Groupe Brandt.

(60)

Contrar celor afirmate de Comisie în decizia de inițiere a procedurii, Franța consideră că garanțiile reale ale tranșei B a împrumutului nu sunt inferioare garanțiilor reale ale tranșei A și că acestea sunt cel puțin la fel de puternice ca acestea din urmă.

(61)

Într-adevăr, astfel cum este descris la articolul 10 din acordul de împrumut din 28 noiembrie 2013, tranșa A beneficia, pari passu cu împrumutul de 5 milioane EUR acordat de Thémis, de garanțiile reale următoare:

(62)

Tranșa B beneficia de următoarele garanții reale:

(63)

Tranșa B beneficia, prin urmare, pe lângă părțile b) și c) identice cu garanțiile reale aprobate în cadrul tranșei A și a împrumutului de la Thémis, de un gaj de rang 2 pe veniturile obținute din vânzarea unui imobil situat în Lyon care a făcut obiectul unei promisiuni de vânzare pentru o sumă de [10-20] de milioane EUR. Acest imobil a făcut, de asemenea, obiectul unei evaluări imobiliare, în urma căreia valoarea de piață a fost estimată, la 31 decembrie 2012, la [15-25] de milioane EUR pentru imobilul vacant și la [15-25] de milioane EUR pentru imobilul în folosință. Aceste elemente indică faptul că valoarea bunurilor din cadrul promisiunii de vânzare, și anume [10-20] de milioane EUR, constituie o valoare minimă.

(64)

Deși gajul de care beneficia tranșa B, în valoare de 5 milioane EUR, a împrumutului din FDES era de rangul 2, acesta era mai mult decât suficient pentru a garanta această tranșă, dat fiind faptul că creditorul de rangul 1 beneficia de această garanție reală numai pentru o sumă de 5 milioane EUR.

(65)

Prin urmare, în cazul în care o parte din garanțiile reale acordate în cadrul tranșei B era diferită de cele acordate în cadrul tranșei A, acestea nu erau mai puțin consolidate de existența unui gaj asupra unui activ cu o valoare semnificativ mai mare decât valoarea împrumutului.

(66)

În plus, Franța subliniază că acest împrumut a făcut obiectul unei rambursări integrale în cursul lunii aprilie 2014.

(67)

Garanțiile reale. Franța detaliază în continuare lista garanțiilor reale pe care le prezentase în scrisoarea sa din 10 iulie 2014 ca având o valoare totală de 150 de milioane EUR. Astfel, Franța aduce informații suplimentare și expertize în sprijinul acestei sume.

(68)

Nivelul ratei dobânzii. Franța consideră că modul în care Comisia a realizat calculul este greșit și concluziile desprinse în urma acestuia sunt, de asemenea, greșite.

(69)

În primul rând, Comisia ia ca punct de pornire faptul că societatea Electrom, în prezent Groupe Brandt, ar avea un rating JRC. Franța consideră că un astfel de rating nu este justificat. Într-adevăr, după cum atestă conturile sale consolidate pentru 2013, certificate de către KPMG, grupul Cevital, căruia îi aparține Groupe Brandt, prezintă o situație financiară deosebit de puternică.

(70)

Prin urmare, Franța consideră că aceste date foarte solide ar permite grupului Cevital, în cazul în care acesta ar fi împuternicit un cabinet de rating financiar în acest scop, să obțină un rating foarte favorabil, cel puțin A, sau chiar AA. În orice caz, Franța consideră că Comunicarea din 2008 arată în mod clar că rata aplicată împrumutului de 47,5 milioane EUR corespunde unei categorii de întreprinderi cu o situație financiară cuprinsă între slab (B) și satisfăcător (BB). Este incontestabil că situația financiară a grupului Cevital nu este deloc comparabilă cu cea a unei întreprinderi cu un rating JRC.

(71)

În al doilea rând, Franța reamintește că creditorii privați au intervenit, de asemenea, în finanțarea Groupe Brandt. Acești creditori privați, Société Générale și Natixis, au fost de acord să împrumute Groupe Brandt cu marje de [0-5] % și [0-5] %. Acest lucru este suficient pentru a demonstra că modul de calcul al ratei dobânzii „de piață” astfel cum este prezentat în decizia de inițiere a procedurii (cuprins între 7,03 % la considerentul 49 și 17,77 % la considerentul 50 din decizia de inițiere a procedurii) este eronat.

(72)

În sfârșit, ratele dobânzilor pentru tranșele A și B ale împrumutului din FDES au fost stabilite pe baza ratelor dobânzilor pentru tranșele A și B ale împrumuturilor acordate de băncile Société Générale și Natixis. Acești doi investitori privați constituie, în mod clar, punctul de referință pentru tranșele A și B ale împrumuturilor din FDES. Tranșele A și B ale împrumutului din FDES au fost acordate în același timp cu tranșele împrumuturilor de la aceste bănci și în condiții comparabile: prin urmare, condițiile de acordare a tranșelor A și B ale împrumutului din FDES sunt, incontestabil, în conformitate cu condițiile pieței (15).

(73)

În ceea ce privește tranșa C a împrumutului din FDES, Franța recunoaște că această tranșă nu a fost acordată în aceleași condiții ca și împrumuturile acordate de bănci. Cu toate acestea, și pentru această tranșă, creditarea bancară oferă un indicator al ratei pieței, fără să fie necesar să se intre în detaliile calculului prezentat de Comisie la considerentele 49 și 50 din decizia de inițiere a procedurii. În plus, tranșa C a împrumutului din FDES beneficiază de aceleași garanții reale ca și tranșele A și B (ale împrumutului din FDES și ale împrumuturilor de la bănci), dar numai de rangul 2, ceea ce este suficient pentru a asigura această tranșă C. Pentru a compensa caracterul subsidiar al tranșei C față de tranșele A și B în ceea ce privește garanțiile, trebuie arătat că tranșa C are o rată a dobânzii în mod semnificativ mai mare decât cea a tranșelor A și B, adică o marjă de [0-5] % (comparativ cu [0-5] % și [0-5] % pentru tranșa A, respectiv B). În plus, tranșa C are, de asemenea, un calendar de rambursare mai strict și o perioadă de rambursare mai scurtă decât celelalte tranșe. În cele din urmă, prima scadență a tranșei C are prioritate față de tranșele A și B ale împrumutului din FDES și ale împrumutului de la băncile private în caz de rambursare anticipată voluntară sau obligatorie, ceea ce constituie un element de senioritate al tranșei C față de tranșele A și B.

(74)

În concluzie, Franța este de părere că împrumutul din FDES de 47,5 milioane EUR acordat de Franța, inclusiv tranșa C, beneficiază de suficiente garanții reale și de o rată a dobânzii în conformitate cu principiul creditorului privat avizat într-o economie de piață.

(75)

Franța consideră că a existat o interpretare eronată a ceea ce a prezentat ea în privința datoriilor fiscale și sociale suportate de FagorBrandt pe parcursul perioadei de observare care a urmat deschiderii procedurii de reorganizare judiciară.

(76)

Într-adevăr, Franța precizează că, astfel cum este întotdeauna cazul pentru întreprinderile în situație de reorganizare judiciară, întreprinderea FagorBrandt, cu asistență din partea administratorului judiciar, și-a continuat activitatea, ceea ce înseamnă că toți sau o parte din angajați continuă să lucreze (și că sunt datorate contribuții sociale) și că această activitate ar putea conduce la obligații fiscale. Este vorba, în speță, de contribuțiile sociale, precum și de sarcinile fiscale (inclusiv formare profesională, taxă de școlarizare, taxă pe birouri) înscrise ca pasive ale societății. Astfel de creanțe beneficiază de privilegiul prevăzut la articolul L.622-17 din Codul comercial și, prin urmare, vor fi plătite înainte de toate celelalte creanțe, cu sau fără privilegii sau garanții reale, cu excepția celor garantate de privilegiul instituit la articolele L. 3253-2, L. 3253-4 și L. 7313-8 din Codul muncii, a cheltuielilor de judecată apărute, în mod regulat, după decizia de a deschide o procedură de reorganizare judiciară pentru desfășurarea procedurii menționate și a celor garantate de privilegiul de conciliere instituit prin articolul L. 611-11 din Codul comercial. Articolul L. 622-17 din Codul comercial prevede, într-adevăr, că, în cazul neplății la scadență, creanțele în cauză vor fi plătite în mod privilegiat înainte de orice altă creanță.

(77)

Aplicarea articolului L. 622-17 din Codul comercial, care, potrivit Franței, este larg răspândită în cadrul majorității procedurilor de reorganizare judiciară și este strâns legată de facilitarea continuării activității întreprinderii, nu ar putea fi interpretată ca o renunțare la creanțe.

(78)

Pe parcursul perioadei de observare, întreprinderea a continuat să își plătească sarcinile sociale și fiscale, dar o parte din taxele respective nu erau exigibile în momentul lichidării și au fost înregistrate ca pasive în perioada de observare a societății. Conform informațiilor obținute din partea lichidatorului, soldul cheltuielilor fiscale ar trebui să poată fi onorat prin lichidarea întreprinderii FagorBrandt. În ceea ce privește contribuțiile sociale, care cuprind cheltuieli legate de restructurările sociale (concedieri) în curs, acestea vor continua să fie rambursate în conformitate cu normele aplicabile în acest domeniu în conformitate cu dispozițiile juridice franceze referitoare la procedurile colective, fără ca o garanție integrală de rambursare să poată fi estimată în această etapă. În orice caz, nu a existat nicio remitere și recuperarea creanțelor fiscale și sociale se face în conformitate cu rangul acestora, prevăzut în Codul comercial.

(79)

Astfel, aceste datorii fiscale și sociale s-au înregistrat în modul cel mai obișnuit posibil în cadrul unei proceduri de reorganizare judiciară, cum este cazul în statele membre.

(80)

Franța nu a prezentat nicio evaluare a compatibilității în răspunsul său la decizia de inițiere a procedurii, și nici ulterior, în timpul procedurii.

(81)

Comisia a primit observații de la o singură parte terță interesată, care le-a prezentat la 19 ianuarie 2015 și care a dorit să rămână anonimă.

(82)

Cu titlu introductiv, partea terță interesată consideră că măsura de ajutor în cauză este incompatibilă cu articolul 107 din TFUE și cu Orientările din 2004.

(83)

Într-adevăr, potrivit părții terțe interesate, de mai bine de zece ani, totul pare să indice că beneficiarul FagorBrandt nu ar fi putut să se mențină pe piață fără o serie de ajutoare de stat incompatibile cu piața internă, în special o hotărâre a Tribunalului Comercial din Nanterre, care a condus la o reducere a datoriei și la o achiziție de active ale FagorBrandt de către Elco Holding Limited și Fagor Electrodomésticos la un preț inferior prețului pieței din 2002, un ajutor pentru restructurare acordat unei filiale italiene și un ajutor pentru restructurare acordat în 2008 pentru o sumă de 31 de milioane EUR. Partea terță interesată consideră că dificultățile financiare ale întreprinderii beneficiare sunt rezultatul unei incapacități de a adopta măsuri obligatorii de restructurare, spre deosebire de concurenții săi.

(84)

Partea terță interesată precizează, în primul rând, că, în opinia sa, nu există nicio îndoială că anularea datoriilor fiscale și sociale constituie un ajutor de stat acordat prin intermediul resurselor de stat, care denaturează concurența pe piață, precum și schimburile comerciale dintre statele membre.

(85)

De asemenea, din punctul său de vedere, nu există nicio îndoială cu privire la faptul că cele două împrumuturi FDES constituie o resursă de stat atribuită în mod selectiv unei anumite întreprinderi.

(86)

Partea terță interesată își dezvoltă, apoi, argumentația în ceea ce privește avantajul economic conferit de cele două împrumuturi FDES.

(87)

În ceea ce privește împrumutul de 10 milioane EUR, partea terță interesată subliniază că acesta a fost acordat într-un moment și în condiții în care investitorii privați au refuzat să acorde un credit de peste 5 milioane EUR beneficiarului. Acest fapt demonstrează, în sine, că principiul investitorului privat în economia de piață nu este respectat. În plus, garanția reală pentru tranșa B a aceluiași împrumut era mai scăzută decât cea a unui împrumut acordat de un investitor privat. Prin urmare, împrumutul ar fi trebuit să fie acordat la o rată a dobânzii mai mare. În cele din urmă, o perioadă de o lună a fost acordată fără condiții pentru rambursarea tranșei B a împrumutului.

(88)

În ceea ce privește împrumutul de 47,5 milioane EUR, partea terță interesată își exprimă rezervele cu privire la posibilitatea ca un investitor privat să acorde un împrumut unei întreprinderi cu rating JRC pentru această sumă și în aceste condiții.

(89)

În sfârșit, partea terță interesată este de acord cu observațiile Comisiei referitoare la faptul că măsura de ajutor afectează concurența pe piață și schimburile comerciale dintre statele membre. Într-adevăr, întreprinderea ar fi trebuit să fie lichidată dacă data de rambursare a tranșei B a împrumutului de 10 milioane EUR din FDES nu a fost modificată, astfel încât impactul asupra structurii concurențiale a pieței este semnificativ. Acest aspect este cu atât mai important dacă se are în vedere dimensiunea și importanța beneficiarului pe piața franceză a aparatelor de uz casnic.

(90)

Partea terță interesată subliniază faptul că întreprinderii beneficiare i-a fost deja acordat, în octombrie 2008, un ajutor de restructurare în valoare de 31 de milioane EUR (aprobat de Comisie la 25 iulie 2012 (16)), astfel încât principiul „prima și ultima dată”, astfel cum figurează în Orientările din 2004, nu este îndeplinit. Dat fiind că acest argument nu este valabil decât în cazul continuității economice între FagorBrandt și Groupe Brandt, partea terță interesată insistă asupra mai multor aspecte: noul proprietar a achiziționat aproape toate imobilizările corporale și necorporale ale întreprinderilor care aparțin FagorBrandt în Franța, Groupe Brandt are, în prezent, mai mult de două treimi din angajații din vechea structură, continuă aceeași activitate economică și o producție similară și, în cele din urmă, directorii generali, în marea lor majoritate, și-au păstrat posturile.

(91)

Partea terță interesată arată că, chiar dacă nu ar fi recunoscută continuitatea economică între cele două entități, două dintre cele trei măsuri care constituie ajutor de stat tot ar încălca principiul „prima și ultima dată”.

(92)

În mod similar, în cazul în care Groupe Brandt ar fi considerată o întreprindere nou creată, măsura de ajutor de stat ar fi strict incompatibilă cu Orientările din 2004.

(93)

În ceea ce privește criteriul limitării ajutorului la strictul necesar, partea terță interesată reamintește că beneficiarul aparține grupului Cevital, a cărui cifră de afaceri consolidată se ridica la 2,4 miliarde EUR în 2013. Prin urmare, aceasta este surprinsă de faptul că Franța nu a furnizat mai multe informații cu privire la posibilitatea ca Cevital să rezolve la nivel intern dificultățile întreprinderii beneficiare.

(94)

Orientările din 2004 prevăd că ajutorul de restructurare nu trebuie să servească pentru a menține întreprinderile în viață în mod artificial. Această situație poate apărea, în special, în contextul unui sector marcat de o supracapacitate structurală semnificativă, în care beneficiarul nu se menține decât printr-o serie de ajutoare de stat. Cu toate acestea, partea terță interesată constată că FagorBrandt înregistra, în 2012, o rată scăzută de utilizare (57 %) față de restul pieței (82 %).

(95)

În acest context, restabilirea viabilității întreprinderii beneficiare pare foarte dificil de realizat, deoarece, pe de o parte, piața este extrem de competitivă și, pe de altă parte, grupul Cevital nu are nicio experiență în acest sector în Europa. Experiența limitată a aceluiași grup în domeniul cercetării și dezvoltării ilustrează dificultatea de a crea sinergii reale.

(96)

Partea terță interesată își exprimă surprinderea cu privire la faptul că Franța nu a prezentat un plan de restructurare însoțit de un calendar precis, deși Orientările din 2004 prevăd că planul de restructurare trebuie să fie efectuat într-un termen rezonabil.

(97)

În sfârșit, partea terță interesată subliniază efectul de denaturare asupra concurenței pe care îl vor avea măsurile în cauză. Prin urmare, partea terță interesată s-a angajat într-un program de restructurare costisitor finanțat prin propria sa contribuție. Acest efort ar fi mai bine retribuit dacă întreprinderea beneficiară nu ar ocupa o parte importantă a pieței ca urmare a ajutoarelor publice. Volume de vânzări mai mari ar permite, astfel, părții terțe interesate să își mărească rata de utilizare și să își reducă costurile unitare în beneficiul consumatorilor. Lipsa unor măsuri compensatorii pare, prin urmare, nejustificată.

(98)

În primul rând, Franța contestă existența unui ajutor sub forma unei reduceri a datoriei sau a unei autorizații pentru achiziționarea de active la un preț inferior prețului pieței de către Tribunalul Comercial din Nanterre. În această privință, Comisia reamintește că această afirmație a părții terțe interesate nu este susținută de niciun element de probă, și că decizia luată de către Tribunalul Comercial din Nanterre nu implică niciun transfer de resurse de stat.

(99)

În ceea ce privește ajutorul primit de Brandt Italia, Franța subliniază că Comisia a impus măsuri compensatorii întreprinderii FagorBrandt pentru a confirma compatibilitatea acestui ajutor cu piața internă (17). Același lucru este valabil și în cazul ajutorului de restructurare de care a beneficiat FagorBrandt și care a fost aprobat de Comisie prin intermediul acordării unor măsuri compensatorii (17). Prin urmare, străduindu-se să evidențieze faptul că această măsură ar fi în conformitate cu ajutoarele publice anterioare, partea terță se referă, de fapt, la măsuri care nu constituie ajutor de stat sau care sunt considerate a fi fără efect asupra pieței interne ca urmare a unor măsuri compensatorii.

(100)

În ceea ce privește intervenția Cevital, Franța subliniază că planul de afaceri a fost elaborat în cadrul unei noi strategii industriale și comerciale care are drept efect și obiect crearea unei structuri diferite de cea a întreprinderii FagorBrandt. Această strategie include în special […]. Franța consideră că credibilitatea acestui plan de afaceri a făcut posibilă convingerea unui grup de investitori privați, printre care Natixis și Société Générale, să finanțeze aceste proiecte. Franța adaugă că […] reprezintă o soluție viabilă la problema actuală a ratei scăzute de utilizare, menționată de partea terță.

(101)

Franța precizează că Cevital dispunea deja de un segment electrocasnic în cadrul activității sale industriale: grupul a lansat crearea unui sit industrial de producție de aparate electrocasnice în Algeria, în 2013. Prin urmare, Cevital nu era, astfel cum susține partea terță, prezentă numai în ceea ce privește activitățile de asamblare. Grupul are, de asemenea, o putere importantă de negociere pentru achiziționarea de materii prime. Prin urmare, potrivit Franței, există o complementaritate puternică între activitatea Cevital și preluarea unor mărci cu o reputație solidă.

(102)

Franța subliniază că datoriile fiscale și sociale constituite în cadrul procedurii de reorganizare judiciară sunt rezultatul unui mecanism comun în astfel de proceduri. De asemenea, Franța neagă existența unei eșalonări a datoriilor fiscale și sociale în beneficiul Groupe Brandt.

(103)

În ceea ce privește împrumutul din FDES, pentru o sumă de 10 milioane EUR, Franța menționează din nou că acesta a fost acordat în același timp cu împrumutul acordat de banca Thémis și că a luat ca referință condițiile impuse de această bancă. Tranșa A a împrumutului din FDES a fost acordată în condiții pari passu cu acest împrumut privat în ceea ce privește stabilirea prețurilor, amortizarea și garanția reală. Tranșa B este, de asemenea, potrivit Franței, pari passu cu același împrumut în ceea ce privește stabilirea prețurilor, cu modalități de amortizare in fine în schimbul unor garanții reale suplimentare. Franța consideră că amânarea rambursării împrumutului evocată de partea terță este o practică curentă în contextul unor relații normale între operatorii privați.

(104)

În ceea ce privește împrumutul de 47,5 milioane EUR, Franța estimează că această valoare nu este excesiv de ridicată, deoarece situația financiară a grupului Cevital este solidă (apropiată de un rating financiar AA, mai degrabă decât JRC, astfel cum declară partea terță). Franța insistă asupra faptului că este important ca acest împrumut să fie plasat din nou în contextul tuturor sumelor avansate de investitorii privați, printre care Société Générale și Natixis. Aceasta reafirmă credibilitatea și importanța garanțiilor reale acordate. În sfârșit, Franța reamintește că este inutil să prezinte un exemplu de ofertă a unei instituții financiare, deoarece, în cazul de față, investitorii privați au adus, efectiv, finanțări.

(105)

Comisia își exprimă îndoiala cu privire la calificarea și compatibilitatea celor trei măsuri: (i) un împrumut din FDES în valoare de 10 milioane EUR; (ii) un împrumut din FDES de 47,5 milioane EUR; și (iii) o remitere a datoriilor fiscale și sociale.

(106)

Comisia trebuie să examineze dacă măsurile în cauză sunt de natură să constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE.

(107)

În conformitate cu articolul 107 alineatul (1) din TFUE, „sunt incompatibile cu piața internă, în măsura în care afectează schimburile comerciale dintre statele membre, ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producerii anumitor bunuri”.

(108)

În temeiul acestei dispoziții, calificarea unei măsuri ca ajutor de stat presupune să fie îndeplinite următoarele condiții cumulative: (i) măsura provine de la stat; (ii) măsura este selectivă; (iii) măsura conferă un avantaj economic beneficiarului său; și (iv) măsura denaturează sau amenință să denatureze concurența și este susceptibilă să afecteze schimburile comerciale dintre statele membre.

(109)

În ceea ce privește împrumuturile din FDES, acestea au fost acordate prin ordin al ministrului economiei și finanțelor, a cărui punere în aplicare a fost încredințată directorului general al Trezoreriei. Fondurile aferente provin dintr-un cont special de trezorerie, iar rambursările de capital și dobânzi sunt, de asemenea, plătite la bugetul Franței. Împrumuturile sunt semnate, plătite și gestionate de Natixis, în numele Franței, pe baza unui acord semnat între Natixis și Franța.

(110)

O remitere a datoriilor fiscale și sociale ar constitui, prin natura sa, utilizarea unor resurse publice. Aceasta ar implica o renunțare la venituri de către Franța și, prin urmare, ar avea un impact direct asupra bugetului său.

(111)

În consecință, Comisia concluzionează că măsurile în cauză implică resurse de stat și sunt imputabile Franței.

(112)

Comisia observă că împrumuturile în cauză au fost acordate în favoarea întreprinderii FagorBrandt și a societății care a preluat activele FagorBrandt, Groupe Brandt. Într-adevăr, deși FDES are rolul de a acorda împrumuturi pentru dezvoltarea economică și socială în condițiile prevăzute în circulara din 26 noiembrie 2004 (18) privind acțiunea statului în materie de prevenire și tratare a dificultăților întreprinderilor, care reglementează funcționarea sa, acordarea de împrumuturi prin intermediul FDES face încă obiectul unei examinări de la caz la caz. Condiția referitoare la selectivitate este, așadar, îndeplinită.

(113)

Dimpotrivă, având în vedere informațiile colectate în cursul investigației aprofundate și, în special, răspunsul Franței la decizia de inițiere a procedurii, se pare că remiterea datoriilor fiscale și sociale a intervenit în cadrul normal al normelor aplicabile întreprinderilor aflate în reorganizare judiciară care generează aceste creanțe. Astfel, în conformitate cu normele aplicabile întreprinderilor aflate în reorganizare judiciară, în cursul perioadei de observare, FagorBrandt a continuat să își plătească sarcinile sociale și fiscale, dar o parte din taxele respective nu erau exigibile în momentul lichidării și, prin urmare, au fost înregistrate ca pasive în perioada de observare a FagorBrandt. În cadrul lichidării întreprinderii FagorBrandt, aceste sarcini vor fi plătite în conformitate cu rangul lor respectiv, în temeiul articolului L. 622-17 din Codul comercial. Se pare, așadar, că nu a existat nicio remitere a datoriilor fiscale și sociale în favoarea FagorBrandt, ci o aplicare în conformitate cu cadrul general aplicabil întreprinderilor aflate în reorganizare judiciară. În consecință, Comisia concluzionează că FagorBrandt nu a făcut obiectul unui tratament selectiv prin intermediul unei remiteri a datoriilor fiscale și sociale.

(114)

În consecință, Comisia concluzionează că împrumuturile FDES aveau un caracter selectiv. Dimpotrivă, nu a existat nicio măsură selectivă acordată FagorBrandt prin intermediul unei remiteri a datoriilor fiscale și sociale.

(115)

Conform unei jurisprudențe constante, pentru a aprecia dacă o măsură de stat constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, este necesar să se stabilească dacă întreprinderea beneficiară primește un avantaj economic pe care nu l-ar fi obținut în condiții normale de piață (19).

(116)

Există un avantaj economic în cazul în care situația financiară a unei întreprinderi este îmbunătățită ca rezultat al intervenției statului. Cu toate acestea, intervenția unei autorități publice nu conferă în mod necesar un avantaj beneficiarului său și, prin urmare, nu constituie ajutor de stat în cazul în care aceasta are loc în condiții normale de piață, adică dacă autoritatea publică a acționat ca un operator avizat în economia de piață aflat într-o situație similară. În acest sens, prezența unor investiții semnificative de același tip, efectuate în același timp cu intervenția Franței de către alți operatori privați care își asumă aceleași riscuri („pari passu”) poate oferi un indiciu că Franța a acționat ca un investitor avizat.

(117)

Încă de la început, guvernul francez a oferit asigurări că va sprijini FagorBrandt cu orice preț și indiferent de cuantumul capitalului privat plătit în cele din urmă întreprinderii FagorBrandt (20). De exemplu, cu două zile înainte de deschiderea procedurii de reorganizare judiciară, la 5 noiembrie 2013, guvernul francez a anunțat: „Trebuie făcut totul pentru a păstra echipamentele industriale ale grupului de producători de electrocasnice Fagor, care are un viitor în Franța.” (21). La 6 noiembrie 2013, ministrul redresării productive preciza că „[g]uvernul dorește să salveze cât mai multe situri industriale și locuri de muncă în FagorBrandt”, în timpul unei reuniuni a Comitetului central de întreprindere privind viitorul grupului (22). La 19 decembrie 2013, ministrul redresării productive, aflat în vizită la una din uzinele FagorBrandt, declara: „Obiectivul nostru este de a organiza preluarea, de a demonstra că această întreprindere este în stare de funcționare.(…) statul va împiedica un răufăcător să preia grupul numai pentru mărcile și brevetele acestuia.” La 22 ianuarie 2014, guvernul francez se exprima, la rândul său: „oferta, actualmente cea mai bună din punct de vedere social și industrial, făcută de Cevital (…) ar trebui să poată fi îmbunătățită din acest moment și până la ședința Tribunalului comercial programată pentru 13 februarie.” (23).

(118)

La 11 aprilie 2014, un comunicat de presă al ministrului economiei, redresării productive și informaticii – care a intervenit după decizia Tribunalului Comercial din San Sebastián (Spania) care deschidea calea pentru vânzarea mărcilor FagorBrandt grupului Cevital – explica că: „Încă de la început, guvernul a fost alături de FAGOR-BRANDT și, în cadrul preluării acesteia, va susține financiar această ofertă pentru a asigura perenitatea echipamentelor industriale și salvarea locurilor de muncă.”

(119)

La 14 aprilie 2014, un nou comunicat de presă al ministrului economiei, redresării productive și informaticii și al ministrului muncii, ocupării forței de muncă și dialogului social – care a intervenit, de această dată, după decizia Tribunalul Comercial din Nanterre în favoarea preluării FagorBrandt de către grupul Cevital – anunța: „Ministrul va acorda atenție repunerii în funcțiune a fiecăruia dintre situri.”

(120)

Prin urmare, Comisia constată că, în fiecare etapă a procedurii judiciare, în mod public și continuu, Franța a demonstrat hotărârea sa de a asigura continuitatea economică a întreprinderii FagorBrandt pentru motive legate de salvarea activității și de ocuparea forței de muncă pe care un investitor privat nu le-ar putea invoca și care contrazic pretinsul caracter avizat al operațiunilor de creditare. În plus, Comisia reamintește că activele Fagor Electrodomésticos (în procedură de salvgardare în Spania din luna octombrie 2013), care anterior erau anexate la FagorBrandt, au fost achiziționate de grupul CATA-CAN fără niciun sprijin public. Acesta din urmă a preluat producția industrială de aparate electrocasnice în septembrie 2014.

(121)

În cele din urmă, angajamentul Cevital de a cumpăra FagorBrandt era condiționat de obținerea unor finanțări, inclusiv al doilea împrumut FDES.

(122)

Astfel cum s-a explicat în secțiunea 2.2, împrumuturile publice (FDES) și private (Thémis) au fost acordate în aceleași condiții în ceea ce privește tranșa A (5 milioane EUR), contrar tranșei B.

(123)

În cursul procedurii colective, două bănci private (24) au refuzat să acorde un împrumut de 5 milioane EUR, deoarece considerau că garanțiile reale nu erau suficiente, ținând seama de nivelul de risc. În mod similar, Thémis refuzase să împrumute mai mult de 5 milioane EUR. Este semnificativ că toți actorii din sectorul privat implicați au refuzat să îi acorde mai mult de 5 milioane EUR sau chiar deloc, în ciuda specializării lor în sprijinirea întreprinderilor aflate în dificultate. Întârzierea de o lună în rambursarea tranșei B confirmă analiza de risc efectuată de către creditorii privați (25). Pe de altă parte, FDES a acordat împrumuturi în valoare de 10 milioane EUR, apoi de 47,5 milioane EUR, în ciuda întârzierii plății tranșei B.

(124)

În plus, împrumutul de 10 milioane EUR din FDES este remunerat la același nivel ca și împrumutul de două ori mai mic acordat de Thémis (5 milioane EUR). De altfel, Comisia remarcă faptul că Franța nu a contestat acest lucru în răspunsul său la decizia de inițiere a procedurii, chiar dacă acesta a fost unul dintre principalele motive de îngrijorare exprimate de Comisie în decizia de inițiere a procedurii.

(125)

Acordând tranșa B a împrumutului din FDES, Franța a conferit un avantaj economic pe care un creditor avizat nu l-ar fi acordat sau, cel puțin, nu în aceleași condiții.

(126)

Tranșa B beneficiază de garanții reale care, fără a fi scăzute (o parte fiind de rang 1), nu pot fi considerate, totuși, solide, dat fiind că tranșa B se află, în această privință, în concurență cu tranșa A a împrumuturilor din FDES și de la Thémis (pentru garanțiile de rang 1) și are un rang inferior în ceea ce privește gajul asupra bunului imobiliar. Prin urmare, garanțiile reale pot fi considerate normale în sensul Comunicării din 2008.

(127)

Având în vedere situația sa financiară la momentul acordării împrumutului, FagorBrandt trebuie să fie considerată ca fiind o întreprindere cu rating JRC, în sensul Comunicării din 2008.

(128)

În absența unor elemente care să conteste ratele dobânzii stabilite în Comunicarea din 2008, Comisia consideră că rata dobânzii în condițiile pieței poate fi calculată pe baza acesteia din urmă și se ridică la 7,03 % (adică 0,53 %, rata de referință valabilă în Franța la momentul acordării împrumutului + 650 de puncte de bază).

(129)

Având în vedere practica sa anterioară, Comisia consideră că valoarea ajutorului este egală cu diferența dintre rata dobânzii calculată în conformitate cu Comunicarea din 2008 (7,03 %) aplicată principalului împrumutului, și anume 10 milioane EUR, și rata dobânzii practicate de Franța ([5-10] %) aplicată principalului împrumutului, și anume 10 milioane EUR, calculată pentru perioada în care suma a fost pusă la dispoziția întreprinderii FagorBrandt (26).

(130)

Împrumutul FDES de 47,5 milioane EUR este împărțit în trei tranșe: tranșa A de 11,2 milioane EUR, tranșa B de 23,8 milioane EUR și tranșa C de 12,5 milioane EUR. Împrumuturile de la Société Générale și de la Natixis sunt, ambele, în valoare de 7,5 milioane EUR și fiecare este împărțit în două tranșe: tranșa A de 2,4 milioane EUR și tranșa B de 5,1 milioane EUR.

(131)

Garanția reală. Ținând seama de informațiile furnizate de Franța ca urmare a deciziei de inițiere a procedurii, se pare că valoarea garanției reale imobiliare a făcut recent obiectul unei anchete independente, conform căreia această valoare este cuprinsă între [30-50] de milioane EUR. În plus, Groupe Brandt a achiziționat în schimbul sumei de [20-30] de milioane EUR mărcile deținute de Fagor Irlande. Celelalte garanții reale nu au făcut obiectul unor evaluări independente, ceea ce a permis Comisiei să evalueze calitatea acestora. În consecință, Comisia consideră că garanția reală poate fi considerată normală în sensul Comunicării din 2008.

(132)

Rata dobânzii. Franța susține, ca răspuns la decizia de inițiere a procedurii, că Comisia a atribuit în mod eronat un rating JRC întreprinderii Groupe Brandt, dat fiind că această întreprindere face parte din grupul Cevital, care are un rating BB, chiar B. Acest argument este cel puțin surprinzător. Într-adevăr, Cevital nu este nici debitorul, nici garantul împrumutului FDES. Faptul că grupul Cevital se bucură de o sănătate financiară care îi conferă un rating BB, sau chiar B, poate, eventual, să constituie o garanție pentru instituțiile financiare susceptibile de a acorda împrumuturi unei filiale a grupului Cevital, dar nu garantează în niciun caz riscul cu rating JRC pe care îl reprezintă Groupe Brandt. În acest sens, dacă argumentul invocat de Franța, potrivit căruia capacitatea de împrumut a Groupe Brandt trebuie evaluată pe baza celei a Cevital, trebuia să fie acceptat, este cel puțin surprinzător faptul că niciun investitor privat nu a fost dispus să acorde împrumuturi întreprinderii Groupe Brandt. Mai mult, astfel cum s-a descris în secțiunea 7.1.3.1, declarațiile diferiților reprezentanți ai Franței arată că măsurile de sprijin aveau drept unic scop de a veni în sprijinul întreprinderilor FagorBrandt și Groupe Brandt: acest lucru a fost prezentat ca atare creditorilor, în mod public. În consecință, acest argument nu poate fi reținut.

(133)

În plus, având în vedere dificultățile întâmpinate de predecesorul întreprinderii Groupe Brandt, aceasta din urmă nu ar putea fi considerată ca fiind o întreprindere fără istoric în materie de credit în sensul Comunicării din 2008. Acest lucru este ilustrat, pe de o parte, de faptul că niciun creditor privat nu a fost dispus să își asume riscuri furnizând lichidități întreprinderii și, pe de altă parte, de faptul că Groupe Brandt trebuie să fie considerată drept succesoarea economică a întreprinderii FagorBrandt, astfel cum s-a demonstrat în secțiunea 8.2.

(134)

În plus, Franța afirmă că creditorii privați au împrumutat, pentru fiecare dintre tranșe, la aceeași rată ca și FDES. Tranșele A ale împrumutului din FDES și ale împrumuturilor private beneficiază, în mod cert, de aceleași condiții (EURIBOR + [300-600] de puncte de bază) și de aceleași garanții reale, cu toate acestea, valoarea tranșei A a împrumutului din FDES este de aproape cinci ori mai mare decât cea a tranșelor A ale împrumuturilor private. În mod similar, tranșele B ale împrumuturilor din FDES și ale împrumuturilor private sunt, într-adevăr, supuse acelorași condiții (EURIBOR + [300-600] de puncte de bază), chiar dacă valoarea tranșei B a împrumutului din FDES este de aproape cinci ori mai mare.

(135)

În ceea ce privește tranșa C, Comisia constată că rata de remunerare este mai mare decât cea a tranșelor A ([0-5] %) și B ([0-5] %), în timp ce scadența acesteia este mai mică decât cea a celorlalte tranșe. Chiar dacă împrumuturile sunt împărțite în mai multe tranșe, este necesar să se analizeze împrumuturile publice și private în întregime.

(136)

Considerarea împrumutului din FDES și a împrumuturilor de la Société Générale și de la Natixis în ansamblul lor evidențiază, în mod flagrant, disimetria expunerii fiecăruia dintre creditori: Franța a împrumutat de șase ori mai mult decât fiecare dintre bănci, al căror rol este tocmai de a furniza lichidități întreprinderilor, spre deosebire de Franța. Acest lucru este valabil chiar dacă Société Générale și Natixis întrețin de mult timp fluxuri de afaceri cu întreprinderea FagorBrandt, Groupe Brandt putând fi considerată succesoarea acesteia (27), și chiar dacă acestea sunt membre ale unui pool financiar constituit pentru a sprijini întreprinderea (28). La rândul său, Franța, care a priori nu are niciun interes în a sprijini continuarea activității FagorBrandt, a împrumutat mai întâi 10 milioane EUR, apoi, în ciuda întârzierii rambursării tranșei B a acestui împrumut, a acordat un nou împrumut, de patru ori mai mare decât primul. Niciun creditor avizat nu ar fi făcut un astfel de lucru: dovada este că Thémis nu a acordat niciun alt împrumut decât cel de 5 milioane EUR. În plus, deși este de șase ori mai mare decât împrumuturile de la Société Générale și Natixis, împrumutul din FDES beneficiază de aceeași garanție reală ca și acestea din urmă. În plus, având în vedere declarațiile publice făcute de reprezentanții Franței, Société Générale și Natixis, cele două bănci nu puteau să ignore voința Franței de a furniza sprijin financiar întreprinderii Groupe Brandt. Astfel, decizia lor de a acorda împrumuturile respective nu a putut decât să fie influențată de un anumit grad de certitudine că Franța ar sprijini continuarea activității preluate de Groupe Brandt, ceea ce reduce riscurile acestora. În plus, Natixis acționează în numele Franței în administrarea împrumuturilor din FDES, ceea ce este de natură să influențeze decizia sa. Dincolo de calitățile intrinseci ale împrumutului acordat întreprinderii Groupe Brandt, acceptarea operațiunii dorite de autoritățile publice făcea ca Natixis să fie în măsură să își continue activitatea de gestionare a altor împrumuturi din FDES în viitor, astfel încât poziția sa nu este, așadar, comparabilă cu cea a Franței. În plus, sprijinind FagorBrandt, apoi Groupe Brandt, FDES a utilizat aproape 20 % din bugetul său de 300 de milioane EUR prevăzut în Legea finanțelor pentru 2014, în timp ce creditorii privați, ținând seama de capacitățile lor respective de împrumut, s-au expus în proporții cu mult mai mici.

(137)

Prin urmare, doar un alt motiv a putut justifica sprijinul necondiționat și afișat în mod public de către reprezentanții Franței: din declarațiile lor succesive, reiese că obiectivul Franței era de a salva locurile de muncă și de a menține producția FagorBrandt pe teritoriul francez, motive foarte îndepărtate de considerațiile unui creditor privat.

(138)

Astfel, Franța nu s-a comportat ca un creditor privat avizat, iar ratele aplicate celor trei tranșe ale împrumutului din FDES de 47,5 milioane EUR nu sunt în conformitate cu condițiile de piață.

(139)

În absența unor elemente care să conteste ratele dobânzii stabilite în Comunicarea din 2008, Comisia consideră că rata dobânzii în condițiile pieței poate fi calculată pe baza acesteia din urmă. Deoarece garanția reală nu poate fi considerată normală în sensul Comunicării din 2008 și ținând seama de faptul că Groupe Brandt poate fi considerată fie o nouă întreprindere, fie succesoarea economică a întreprinderii FagorBrandt, 650 de puncte de bază trebuie să fie aplicate la rata de referință a Franței (0,53 %) la momentul acordării împrumutului.

(140)

Având în vedere practica sa anterioară, Comisia consideră că valoarea ajutorului este egală cu diferența dintre 7,03 % (0,53 %, rata de referință a Franței + 650 de puncte de bază) aplicate principalului fiecărei tranșe a împrumutului, și anume 11,2 milioane EUR, 23,8 milioane EUR și, respectiv, 12,5 milioane EUR, și ratele tranșelor A, B și C ([0-5] %, [0-5] %, [0-5] %), aplicate principalului tranșelor A, B și C, și anume 11,2 milioane EUR, 23,8 milioane EUR și, respectiv, 12,5 milioane EUR, calculată pentru perioada în care suma a fost pusă la dispoziția Groupe Brandt (29).

(141)

Măsurile favorizează întreprinderile FagorBrandt și Groupe Brandt furnizându-le resurse suplimentare și evitând întreruperea activităților. Într-adevăr, acestea le-au permis să mențină o poziție competitivă mai puternică decât cea pe care ar fi avut-o dacă ajutorul nu ar fi fost acordat. Prin urmare, acestea amenință să denatureze concurența între producătorii de aparate electrocasnice mari.

(142)

În plus, piața electrocasnicelor mari se caracterizează printr-un nivel semnificativ de schimburi comerciale între statele membre.

(143)

În consecință, Comisia concluzionează că avantajul conferit de măsurile care fac obiectul investigării unei întreprinderi care își desfășoară activitatea pe o piață care este deschisă concurenței denaturează sau amenință să denatureze concurența și este susceptibilă să afecteze schimburile comerciale între statele membre.

(144)

Comisia consideră că împrumuturile acordate de Franța în favoarea întreprinderilor FagorBrandt și Groupe Brandt constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE.

(145)

Pe de altă parte, Comisia a ajuns la concluzia că nu există un ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE prin intermediul unei remiteri a datoriilor fiscale și sociale acordate de Franța în favoarea întreprinderii FagorBrandt.

(146)

Interdicția de acordare a ajutoarelor de stat prevăzută la articolul 107 alineatul (1) din TFUE nu este nici absolută, nici necondiționată. În special, alineatele (2) și (3) ale articolului 107 din TFUE constituie temeiul juridic care permite considerarea anumitor tipuri de ajutor ca fiind compatibile cu piața internă.

(147)

În cazul de față, Comisia consideră că ajutoarele au fost acordate în scopul restabilirii viabilității pe termen lung a întreprinderilor aflate în dificultate. Prin urmare, este necesar să se analizeze dacă măsurile în cauză ar putea fi considerate compatibile în temeiul articolului 107 alineatul (3) din TFUE.

(148)

Punctul 137 din Orientările privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate, altele decât instituțiile financiare (30) prevede că „Comisia va examina compatibilitatea cu piața internă a oricărui ajutor de salvare sau restructurare acordat fără autorizarea sa și care, în consecință, încalcă articolul 108 alineatul (3) din tratat, pe baza prezentelor orientări, în cazul în care ajutorul a fost acordat, integral sau parțial, după publicarea lor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.” În continuare, la punctul 138, se precizează: „În toate celelalte cazuri, Comisia va efectua analiza pe baza orientărilor care se aplicau la data acordării ajutorului.”

(149)

Dat fiind că măsurile în cauză au fost acordate în noiembrie 2013 și, respectiv, în aprilie 2014, compatibilitatea acestora trebuie să fie evaluată prin prisma Orientărilor din 2004.

(150)

Franța nu a prezentat nicio observație privind compatibilitatea măsurilor. Într-adevăr, considerând că împrumuturile acordate întreprinderilor FagorBrandt și Groupe Brandt nu constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, Franța consideră că nu este necesar să se verifice conformitatea acestora cu principiile prevăzute de Orientările din 2004.

(151)

În acest sens, trebuie reamintită poziția Curții, care, în hotărârea C-364/90, Italia/Comisia, a declarat: „Pentru a răspunde la primul argument, trebuie reamintit că statul membru care solicită autorizarea de a acorda ajutoare prin derogare de la normele prevăzute de tratat are o obligație de colaborare față de Comisie. În temeiul acestei obligații, îi revine, în special, sarcina de a prezenta toate elementele de natură să permită acestei instituții să verifice dacă sunt îndeplinite condițiile pentru aplicarea derogării solicitate.” (31)

(152)

Unul dintre principiile fundamentale care guvernează ajutorul pentru salvare și restructurare este principiul „prima și ultima dată”, enunțat la punctul 72 din Orientările din 2004, care explică: „În conformitate cu același principiu [„prima și ultima dată”], pentru a împiedica ca întreprinderile să fie ilegal asistate în situația în care pot supraviețui numai datorită sprijinului repetat al statului, ajutorul de restructurare trebuie acordat numai o singură dată.” Punctul 73 adaugă: „În cazul în care ajutorul de salvare sau de restructurare planificat este notificat Comisiei, statul membru trebuie să specifice dacă întreprinderea în cauză a primit deja în trecut ajutor de salvare sau restructurare, inclusiv orice ajutor de acest fel acordat înaintea datei de punere în aplicare a liniilor directoare prezente sau orice ajutor nenotificat.În caz afirmativ și dacă au trecut mai puțin de zece ani de la acordarea ajutorului de salvare sau de la încheierea perioadei de restructurare sau de la oprirea punerii în aplicare a planului de restructurare (se consideră evenimentul cel mai recent), Comisia nu va permite un nou ajutor de salvare sau de restructurare.”

(153)

În cazul de față, FagorBrandt a primit ajutor de restructurare în 2008, care a fost declarat compatibil de către Comisie. În plus, niciuna dintre excepțiile prevăzute la punctul 73 din Orientările din 2004 nu se aplică. Prin urmare, un nou ajutor de restructurare la mai puțin de șase ani de la cel anterior nu poate, în niciun caz, să fie compatibil cu normele aplicabile privind ajutoarele de stat.

(154)

În consecință, Comisia concluzionează că ajutorul de stat în favoarea FagorBrandt rezultat din împrumutul din FDES din 25 noiembrie 2013 este incompatibil cu piața internă în temeiul normelor de aplicare ale articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE, prevăzute în Orientările din 2004.

(155)

După cum s-a arătat în secțiunea 8.2, Groupe Brandt trebuie privită drept succesoarea economică a întreprinderii FagorBrandt. În această calitate, Groupe Brandt nu putea, așadar, să beneficieze de ajutor de restructurare în temeiul principiului „prima și ultima dată” prevăzut la punctele 72 și 73 din Orientările din 2004.

(156)

În plus și cu titlu suplimentar, chiar dacă Groupe Brandt trebuia să fie considerată ca fiind o întreprindere nou creată, contrar concluziilor prezentate în secțiunea 8.2, ajutorul nu poate fi declarat compatibil în temeiul punctului 12 din Orientările din 2004. Într-adevăr, acesta din urmă prevede: „În sensul prezentelor linii directoare, o întreprindere nou-creată nu este eligibilă pentru ajutor de salvare sau de restructurare, chiar dacă poziția sa financiară inițială este precară. Acesta este cazul, de exemplu, atunci când o întreprindere nouă apare din lichidarea unei întreprinderi anterioare sau pur și simplu preia activele unei asemenea întreprinderi.” În speță, Groupe Brandt a fost înființată la 15 ianuarie 2014 în urma lichidării întreprinderii FagorBrandt. Groupe Brandt nu ar fi putut, în orice caz, să nu primească ajutor de stat ca ajutor de restructurare.

(157)

În consecință, Comisia concluzionează că ajutorul de stat în beneficiul Groupe Brandt care rezultă din împrumutul din FDES din 24 aprilie 2014 este incompatibil cu piața internă în temeiul normelor de aplicare a articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE, prevăzute în Orientările din 2004.

(158)

În conformitate cu dispozițiile din TFUE și cu jurisprudența constantă a Curții, Comisia are competența de a decide ca statul în cauză să anuleze sau să modifice măsura de ajutor dacă aceasta constată că ajutorul este incompatibil cu piața internă. (32). Curtea a susținut, de asemenea, în numeroase rânduri, că obligația impusă unui stat membru, printr-o decizie a Comisiei, de a elimina ajutorul incompatibil cu piața internă are rolul de a restabili situația existentă anterior (33).

(159)

În acest context, Curtea a stabilit faptul că obiectivul este atins o dată cu rambursarea de către beneficiar a sumelor acordate sub formă de ajutor ilegal, pierzând astfel avantajul de care beneficiase față de concurenții săi de pe piață, și cu restabilirea situației anterioare acordării ajutorului (34).

(160)

În conformitate cu jurisprudența, articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului (35) prevede: „Atunci când se adoptă decizii negative în cazuri de ajutor ilegal, Comisia decide ca statul membru în cauză să ia toate măsurile necesare pentru recuperarea ajutorului de la beneficiar […]” .

(161)

În consecință, având în vedere că măsurile în cauză au fost puse în aplicare încălcând articolul 108 din TFUE și trebuie să fie considerate ajutor ilegal și incompatibil, ajutorul trebuie să fie recuperat pentru a se restabili situația care exista pe piață înainte de acordarea acestuia. Prin urmare, recuperarea trebuie să acopere intervalul de timp în care avantajul a fost acordat beneficiarului, și anume de la momentul în care ajutorul a fost pus la dispoziția beneficiarului până la recuperarea efectivă a acestuia. Sumele de recuperat includ dobânzile datorate până la rambursarea efectivă. În temeiul jurisprudenței, dobânzile de recuperare trebuie să înceapă să curgă de la data punerii la dispoziție efective a ajutorului (36).

(162)

Prin urmare, Franța ar trebui să recupereze de la FagorBrandt ajutorul incompatibil reprezentat de împrumutul din FDES din 25 noiembrie 2013 și de la Groupe Brandt ajutorul incompatibil reprezentat de împrumutul din FDES din 24 aprilie 2014.

(163)

Conform jurisprudenței, obligația de recuperare poate fi extinsă la o nouă întreprindere căreia întreprinderea beneficiară i-a transferat o parte din activele sale, atunci când acest transfer permite să se constate o continuitate economică între cele două întreprinderi (37). Într-adevăr, nu se poate exclude extinderea obligației de recuperare către o altă entitate, cu condiția să se stabilească că aceasta din urmă beneficiază efectiv de ajutorul în cauză ca urmare a unei continuități economice între cele două entități. În acest caz, entitatea care a preluat activitățile beneficiarilor ar trebui, prin urmare, să ramburseze ajutoarele considerate incompatibile cu piața internă.

(164)

În ceea ce privește împrumutul din FDES în valoare de 10 milioane EUR, acesta a fost acordat întreprinderii FagorBrandt. Cu toate acestea, întreprinderea a fost lichidată, iar activele sale au fost transferate prin hotărârea pronunțată de Tribunalul Comercial din Nanterre din 15 aprilie 2014. Prin urmare, este necesar să se examineze dacă entitățile care au preluat activitățile întreprinderii FagorBrandt, și anume Variance Technologies, Pierre Jullien et Groupe Brandt, pot fi considerate succesoarele sale economice și, prin urmare, răspunzătoare pentru rambursarea ajutoarelor incompatibile de care FagorBrandt a beneficiat.

(165)

În temeiul hotărârii Curții în cauza Italia și SIM2/Comisia (38), pe care Comisia și-a întemeiat deciziile Olympic Airlines, Alitalia și Sernam (39), evaluarea continuității economice între operatori se bazează pe o serie de factori. Printre elementele care pot fi luate în considerare, jurisprudența enumeră următorii factori: i) dimensiunea activelor cesionate, (ii) prețul de transfer al acestor active, (iii) identitatea cumpărătorilor, (iv), momentul în care se realizează preluarea și (v) justificarea economică a preluării. Acest set de indicatori a fost confirmat de către Curtea de Justiție în hotărârea Ryanair/Comisia (40) din 28 martie 2012, care confirma decizia Comisiei în cauza Alitalia.

(166)

În speță, având în vedere perimetrul foarte limitat al activelor preluate de Variance Technologies (situl de la Aizenay) și de Pierre Jullien (situl de producție de la Roche-sur-Yon), acești doi cumpărători nu pot fi considerați ca fiind succesorii economici ai FagorBrandt.

(167)

Pe de altă parte, Groupe Brandt, prin intermediul societății sale mamă, Cevital, a preluat toate activele corporale și necorporale deținute în deplină proprietate de FagorBrandt, precum și toate stocurile. În cele din urmă, Groupe Brandt a recuperat, de asemenea, mărcile și brevetele întreprinderii FagorBrandt. În plus, Groupe Brandt a preluat aproape 90 % din contractele de muncă ale FagorBrandt după lichidarea acesteia din urmă.

(168)

În plus, prețul la care activele au fost achiziționate de Groupe Brandt a fost stabilit de către Tribunalul Comercial din Nanterre, în cadrul procedurii colective care viza întreprinderea FagorBrandt și nu în cadrul unei tranzacții de piață. Acest lucru este ilustrat de faptul că Groupe Brandt a achiziționat activele întreprinderii FagorBrandt la prețul de [0-5] milioane EUR, în timp ce cifra de afaceri a întreprinderii a fost de [600-800] de milioane EUR în 2012. În plus, trebuie remarcat faptul că nicio societate, în afară de Groupe Brandt, nu a dorit să achiziționeze active ale FagorBrandt. Prețul la care a avut loc vânzarea nu este, prin urmare, rezultat din confruntarea mai multor oferte concurente. Prețul la care Groupe Brandt a achiziționat activele FagorBrandt nu poate, așadar, să fie considerat ca provenind dintr-o tranzacție de piață.

(169)

În plus, Groupe Brandt intenționa să continue aceleași activități de producție ca și FagorBrandt și cu aceleași mărci. În această privință, trebuie menționat că Groupe Brandt a preluat toate stocurile întreprinderii FagorBrandt (41), precum și toate angajamentele privind furnizorii și clienții aferente activităților cesionate. În plus, Cevital a declarat în mod clar și public (42) că intenționa să integreze activele FagorBrandt în propriile strategii comerciale, sectorul aparatelor electrocasnice reprezentând deja 10 % din cifra de afaceri a grupului Cevital. În cele din urmă, într-un mod deosebit de revelator, Groupe Brandt a preluat dreptul de a utiliza mărcile societății cele mai cunoscute în Franța, și anume Brandt, De Dietrich, Vedette, Sauter și Easycook.

(170)

În consecință, având în vedere amploarea activelor transferate, prețul la care aceste active sunt transferate și justificarea economică a preluării, Comisia concluzionează că există o continuitate economică între întreprinderile FagorBrandt și Groupe Brandt.

(171)

Prin e-mailul din 1 martie 2016, Franța a informat Comisia că, în calitate de succesor economic al întreprinderii FagorBrandt, Groupe Brandt începuse rambursarea elementului de ajutor, astfel cum este definit în secțiunea 7.1.3.2 din prezenta decizie, precum și plata dobânzilor de recuperare până la data de 29 februarie 2016. La 29 februarie 2016, Groupe Brandt a plătit Franței suma reprezentând ajutorul și dobânzile, și anume [0-100 000] EUR.

(172)

În general, rambursarea ajutorului are scopul de a elimina denaturarea concurenței cauzată de un avantaj concurențial determinat (în speță, elementul de ajutor conținut în împrumutul din FDES de 10 milioane EUR) și de a restabili, astfel, situația anterioară plății ajutorului (43).

(173)

În consecință, nu mai este necesar să se recupereze de la Groupe Brandt ajutorul de stat incompatibil de care a beneficiat FagorBrandt.

(174)

În ceea ce privește împrumutul din FDES de 47,5 milioane EUR acordat întreprinderii Groupe Brandt, doar Groupe Brandt are obligația de a plăti ajutorul primit în mod nejustificat. Într-adevăr, împrumutul a fost acordat în mod expres întreprinderii Groupe Brandt care, la data adoptării prezentei decizii, este încă în activitate. Prin urmare, nu se pune problema continuității economice între Cevital și Exagon, pe de o parte, și Groupe Brandt, pe de altă parte.

(175)

În plus, având în vedere că măsurile de ajutor au fost acordate sub forma unui împrumut, Comisia consideră că ajutorul s-a materializat și continuă, în principiu, să se materializeze în momentul plății fiecăreia din scadențele de rambursare.

(176)

Prin e-mailul din 1 martie 2016, Franța a informat Comisia că, în ceea ce privește scadențele depășite până la 29 februarie 2016, Groupe Brandt efectuase rambursarea elementului de ajutor din împrumutul din FDES în valoare de 47,5 milioane EUR în beneficiul Groupe Brandt, astfel cum este definit în secțiunea 7.1.3.3 din prezenta decizie, precum și plata dobânzii de recuperare până la aceeași dată de 29 februarie 2016. La 29 februarie 2016, Groupe Brandt a plătit Franței suma reprezentând ajutorul și dobânzile, și anume suma de [0-5] milioane EUR.

(177)

În plus, pentru toate scadențele viitoare, începând cu 1 martie 2016, rata dobânzii împrumutului din FDES a fost majorată și stabilită la 7,03 %. Acest lucru a fost dovedit printr-un act adițional la contractul de împrumut, prezentat de către Franța Comisiei la 1 martie 2016.

(178)

Având în vedere aceste elemente, Comisia consideră că elementul de ajutor cuprins în împrumutul din FDES în valoare de 47,5 milioane EUR a fost eliminat și că situația existentă înainte de acordarea ajutorului incompatibil a fost restabilită, în conformitate cu jurisprudența relevantă (44). În plus, niciun ajutor nu se va materializa în viitor.

(179)

În consecință, nu mai este necesar să se recupereze ajutorul incompatibil de la Groupe Brandt.

(180)

Comisia constată că, acordând împrumuturi prin intermediul FDES întreprinderilor FagorBrandt și Groupe Brandt, Franța a pus în aplicare în mod ilegal ajutorul de stat, prin încălcarea articolului 108 alineatul (3) din TFUE. Cu toate acestea, prin rambursarea împrumuturilor și adaptarea contractului de împrumut la condițiile de piață, situația existentă înainte de acordarea acestui ajutor de stat ilegal a fost restabilită, astfel încât nu mai este necesar să se dispună recuperarea și suspendarea măsurilor în cauză.