8.6.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 151/1

(1)

Regulamentul (UE) 2016/72 al Consiliului (1) stabilește, pentru anul 2016, posibilitățile de pescuit pentru anumite stocuri de pește și grupuri de stocuri de pește, aplicabile în apele Uniunii, și, pentru navele din Uniune, în anumite ape din afara acesteia.

(2)

În scopul gestionării posibilităților de pescuit pentru uvă în diviziunile ICES IIa, IIIa și în subzona ICES IV, anexa IID la Regulamentul (UE) 2016/72 definește șapte zone de gestionare în care se aplică limite de captură specifice.

(3)

În temeiul Regulamentului (UE) 2016/72, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2016/458 al Consiliului (2), captura totală admisibilă (TAC) pentru uvă în apele Uniunii din diviziunile ICES IIa, IIIa și subzona ICES IV este stabilită la 87 219 tone, iar limita de captură pentru uvă în zona de gestionare 1 este stabilită la 13 000 de tone, în scopul de a permite Danemarcei să efectueze un exercițiu de monitorizare în timp real pentru a obține o mai bună indicație a dimensiunii reale a stocului, pe baza avizului ICES la cerere specială.

(4)

Din analiza rezultatelor monitorizării în timp real a volumului stocurilor reiese că limita de captură pentru uvă în zona 1 ar fi trebuit să fie menținută la o limită de captură de 5 000 de tone, conform recomandării inițiale a ICES pentru această zonă.

(5)

În aceste condiții, TAC ar trebui să fie redusă cu 8 000 de tone. Pe baza unui angajament din partea Danemarcei înainte de adoptarea Regulamentului (UE) 2016/458, reducerea menționată ar trebui operată cu privire la subcota Danemarcei în zona de gestionare 3. Reducerea menționată reprezintă o soluție ad-hoc având în vedere scăderea substanțială neașteptată a posibilităților de pescuit pentru uvă indicată în avizul științific al ICES și având în vedere angajamentele specifice asumate de statul membru în cauză. Aceasta nu aduce atingere metodei stabilității relative și nu constituie un precedent pentru cazuri viitoare.

(6)

Biomasa stocului și recrutarea de hamsie în Golful Biscaya sunt printre cele mai ridicate din seriile cronologice istorice, permițând astfel o TAC de precauție mai mare în 2016, în conformitate cu strategia de gestionare evaluată de Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) în 2014.

(7)

Prin urmare, Regulamentul (UE) 2016/72 ar trebui modificat în consecință.

(8)

Deoarece modificarea limitelor de captură influențează activitățile economice și planificarea sezonului de pescuit pentru navele din Uniune, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare imediat după publicarea sa.

(9)

Limitele de captură stabilite în Regulamentul (UE) 2016/72 se aplică de la 1 ianuarie 2016. Dispozițiile prezentului regulament privind limitele de captură ar trebui, prin urmare, să se aplice de la aceeași dată. O astfel de aplicare retroactivă nu aduce atingere principiilor securității juridice și protecției așteptărilor legitime, întrucât posibilitățile de pescuit în cauză nu au fost încă epuizate,

(a)

tabelul privind posibilitățile de pescuit pentru uvă în apele Uniunii din IIa, IIIa și IV se înlocuiește cu următorul tabel:

(b)

tabelul privind posibilitățile de pescuit pentru hamsie din zona VIII se înlocuiește cu următorul tabel:

8.6.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 151/4

(1)

Pentru a evita perturbarea piețelor financiare internaționale și pentru a nu penaliza instituțiile impunându-le cerințe de fonduri proprii mai mari în cursul proceselor de autorizare și de recunoaștere a contrapărților centrale (CPC) existente, articolul 497 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 a instituit o perioadă de tranziție în cursul căreia toate CPC-urile cu care instituțiile stabilite în Uniune compensează tranzacții pot fi considerate de instituții drept CPC calificate.

(2)

Regulamentul (UE) nr. 575/2013 a modificat Regulamentul (UE) nr. 648/2012 (2) în ceea ce privește anumite elemente utilizate la calcularea cerințelor de fonduri proprii ale instituțiilor pentru expunerile față de CPC-uri. În consecință, articolul 89 alineatul (5a) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 impune anumitor CPC-uri să raporteze, pentru o perioadă de timp limitată, cuantumul total al marjei inițiale primite de la membrii lor compensatori. Perioada de tranziție o reflectă pe cea prevăzută la articolul 497 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

(3)

S-a prevăzut ca ambele perioade de tranziție să expire la 15 iunie 2014.

(4)

Articolul 497 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 împuternicește Comisia să adopte un act de punere în aplicare pentru a prelungi cu șase luni perioada de tranziție pentru cerințele de fonduri proprii, în situații excepționale. Această prelungire ar trebui să se aplice, de asemenea, termenelor prevăzute la articolul 89 alineatul (5a) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012. Aceste perioade de tranziție au fost prelungite până la 15 iunie 2016 prin Regulamentele de punere în aplicare (UE) nr. 591/2014 (3), (UE) nr. 1317/2014 (4), (UE) 2015/880 (5) și (UE) 2015/2326 (6) ale Comisiei.

(5)

Procesul de autorizare pentru CPC-urile existente stabilite în Uniune este în desfășurare, dar nu se va încheia până la 15 iunie 2016. Mai există două CPC-uri stabilite în Uniune care așteaptă să primească autorizația. În cazul în care nu se prelungește perioada de tranziție, instituțiile stabilite în Uniune care au expuneri la cele două CPC-uri s-ar confrunta cu creșteri semnificative ale cerințelor de fonduri proprii pentru expunerile respective. Deși astfel de creșteri pot fi doar temporare, acestea ar putea duce la retragerea acelor instituții ca participanți direcți în CPC-urile respective sau, cel puțin temporar, la încetarea furnizării de servicii de compensare către clienții acelor instituții, determinând astfel perturbări pe piețele pe care operează CPC-urile respective și, potențial, pe piețele Uniunii în general.

(6)

În ceea ce privește CPC-urile stabilite în țări terțe care au solicitat până acum recunoașterea, 17 CPC-uri au fost deja recunoscute de către Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA). Dintre acestea, șase CPC-uri din Canada, Mexic, Africa de Sud și Elveția au fost recunoscute după adoptarea Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/2326. În plus, CPC-urile din Coreea de Sud și Statele Unite ale Americii pot fi recunoscute în baza Deciziilor de punere în aplicare (UE) 2015/2038 (7) și, respectiv, (UE) 2016/377 (8) ale Comisiei. Cu toate acestea, celelalte CPC-uri din țări terțe nu au fost încă recunoscute, iar procesul de recunoaștere nu se va încheia până la 15 iunie 2016. S-ar putea crea perturbări grave și pe piețele deservite de aceste CPC-uri restante dacă perioada de tranziție pentru instituțiile care au expuneri față de CPC-urile respective nu este prelungită din aceleași motive ca și în cazul neprelungirii perioadei de tranziție pentru CPC-urile stabilite în Uniune.

(7)

Necesitatea de a evita perturbarea piețelor din interiorul și din afara Uniunii care a condus anterior la prelungirea perioadei de tranziție prevăzute la articolul 497 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 s-ar menține, prin urmare, după expirarea perioadei de prelungire a perioadei de tranziție prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2326. O nouă prelungire a perioadei de tranziție ar trebui să permită instituțiilor stabilite în Uniune (sau filialelor lor stabilite în afara Uniunii) să evite creșterea semnificativă a cerințelor de fonduri proprii ca urmare a faptului că nu s-au încheiat procesele de autorizare sau de recunoaștere a CPC-urilor care furnizează în mod viabil și accesibil tipul specific de servicii de compensare de care au nevoie instituțiile stabilite în Uniune (sau filialele lor stabilite în afara Uniunii). Prin urmare, este oportun să se prelungească perioadele de tranziție cu încă șase luni.

(8)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului bancar european,

8.6.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 151/6

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

8.6.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 151/8

(1)

UE se confruntă cu o criză a migrației și a refugiaților fără precedent ca urmare a unei creșteri bruște a fluxurilor de migrație mixte începând din 2015. Acest fapt a generat dificultăți grave în ceea ce privește asigurarea unui control eficient la frontierele externe în conformitate cu acquis-ul Schengen, precum și în ceea ce privește primirea și gestionarea migranților la sosire. De asemenea, criza a evidențiat deficiențe structurale mai ample în privința modului în care sunt protejate frontierele externe ale Uniunii.

(2)

Republica Elenă, mai ales ca urmare a poziției sale geografice, a fost afectată în mod special de aceste evoluții și s-a confruntat cu o creștere dramatică a numărului de migranți care sosesc pe insulele din Marea Egee.

(3)

În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1053/2013 al Consiliului (2) și cu programul anual de evaluare pentru 2015 (3), în perioada 10-13 noiembrie 2015 s-a efectuat o vizită de neanunțată la fața locului pentru a evalua punerea în aplicare a acquis-ului Schengen în domeniul gestionării frontierei externe de către Republica Elenă la frontierele sale terestre (Orestiada, Fylakio, Kastanies, Nea Vyssa) și maritime (Insulele Chios și Samos) cu Turcia.

(4)

La 2 februarie 2016, Comisia a adoptat o decizie de punere în aplicare de stabilire a unui raport referitor la evaluarea Republicii Elene cu privire la punerea în aplicare a acquis-ului Schengen în domeniul gestionării frontierei externe (4), care concluziona că există deficiențe grave în efectuarea controlului la frontierele externe, care trebuie soluționate și gestionate de autoritățile elene.

(5)

La 12 februarie 2016, Consiliul a adoptat recomandări privind remedierea deficiențelor grave identificate în timpul evaluării și a precizat prioritățile în ceea ce privește punerea lor în aplicare. Autoritățile elene ar trebui să ia măsuri corespunzătoare pentru a se asigura că la toate frontierele externe ale Republicii Elene controlul la frontierele externe sunt efectuate și aduse în conformitate cu acquis-ul Schengen, astfel încât funcționarea spațiului Schengen să nu fie periclitată.

(6)

La 24 februarie 2016, Comisia a adoptat recomandări privind măsurile specifice care trebuie adoptate de Republica Elenă în urma raportului de evaluare din 2 februarie 2016, pentru a asigura respectarea recomandărilor Consiliului din 12 februarie 2016.

(7)

La 12 martie 2016, Republica Elenă a notificat planul său de acțiune privind remedierea deficiențelor identificate în raportul de evaluare care făceau obiectul recomandărilor Consiliului. La 12 aprilie 2016, Comisia a prezentat Consiliului evaluarea sa cu privire la caracterul adecvat al planului de acțiune. Deși Comisia a concluzionat că Grecia a realizat progrese semnificative, planul de acțiune necesită noi îmbunătățiri pentru a remedia în mod adecvat și temeinic deficiențele identificate în raportul de evaluare. Comisia a solicitat Greciei să prezinte elemente și clarificări suplimentare cu privire la planul său de acțiune până la data de 26 aprilie.

(8)

La 26 aprilie 2016, Republica Elenă a prezentat Comisiei elementele și clarificările suplimentare care i-au fost solicitate cu privire la planul său de acțiune. La 29 aprilie 2016, Republica Elenă a transmis Comisiei Raportul privind punerea în aplicare a planului de acțiune, în conformitate cu articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1053/2013.

(9)

Între 10 și 16 aprilie 2016, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1053/2013 și cu programul anual de evaluare pentru 2016, a fost întreprinsă în Republica Elenă o vizită la fața locului anunțată (5).

(10)

Numărul record de migranți care sosesc în Uniunea Europeană din 2015 și deficiențele identificate pe unele porțiuni ale frontierei externe a Uniunii în cursul evaluării din noiembrie 2015 au avut ca rezultat deplasări secundare importante, care au reprezentat o amenințare gravă la adresa ordinii publice sau a securității interne a mai multor state membre.

(11)

În prezent, cinci state care fac parte din spațiul Schengen efectuează controale la frontierele interne ca răspuns la o amenințare gravă la adresa ordinii publice sau a securității interne cauzată de deplasările secundare ale migranților aflați în situație neregulamentară declanșate de deficiențele grave legate de controalele la frontierele externe. Aceste măsuri de reintroducere a controalelor la frontierele interne oferă un răspuns adecvat la amenințarea detectată la adresa securității interne și a ordinii publice, în conformitate cu Codul frontierelor Schengen, sunt necesare și sunt considerate proporționale.

La 23 octombrie 2015, Comisia a emis un aviz privind necesitatea și proporționalitatea controalelor la frontierele interne reintroduse de Germania și Austria (6), concluzionând că reintroducerea controalelor, precum și prelungirile acestora respectau Codul frontierelor Schengen.

(12)

În Comunicarea sa intitulată „Înapoi la Schengen – o foaie de parcurs” (7), Comisia a menționat faptul că, în ipoteza în care presiunile migratorii și deficiențele grave legate de controlul la frontierele externe persistă și după data de 12 mai 2016, va fi necesar să prezinte o propunere, în temeiul articolului 29 alineatul (2) din Codul frontierelor Schengen, prin care să recomande Consiliului o abordare coerentă la nivelul Uniunii cu privire la controalele la frontierele interne până la atenuarea sau remedierea deficiențelor structurale în materie de control la frontierele externe. Comunicarea stabilește etapele care trebuie parcurse pentru a reveni la o funcționare normală a spațiului Schengen cel târziu până la sfârșitul anului 2016.

(13)

Republica Elenă a înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește abordarea numeroaselor deficiențe în materie de gestionare a frontierei externe identificate în cadrul evaluării din noiembrie 2015. De asemenea, punerea în aplicare inițială a Declarației UE-Turcia din 18 martie 2016 (8), împreună cu operațiunile în curs ale Frontex și NATO au condus la o scădere puternică a numărului de migranți în situație neregulamentară și a solicitanților de azil care trec din Turcia în Republica Elenă. Această reducere substanțială a fluxului de migranți în situație neregulamentară și de solicitanți de azil către Republica Elenă, împreună cu sprijinul acordat în hotspoturi de agenții ale UE și de alte state membre au permis Republicii Elene să îmbunătățească în mod semnificativ înregistrarea migranților în situație neregulamentară și a solicitanților de azil nou-sosiți. Durabilitatea reducerii substanțiale a fluxului de migrație rămâne de confirmat.

(14)

În pofida acestor progrese importante, nu toate deficiențele grave identificate au putut fi remediate în mod corespunzător și temeinic în termenul de trei luni prevăzut la articolul 21 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2016/399. Persistă unele deficiențe grave în materie de control la frontierele externe și acestea periclitează funcționarea generală a spațiului fără controale la frontierele interne. În special, deficiențele structurale în ceea ce privește controlul la frontierele externe aferente întregului sistem de gestionare a frontierelor, supravegherea frontierelor și conștientizarea situației nu au fost încă remediate. În plus, un număr considerabil de persoane aflate în situație de ședere neregulamentară pe teritoriul Republicii Elene nu au fost înregistrate și ar putea încerca să se deplaseze în mod neregulamentar către alte state membre. Riscul de deplasări secundare este deosebit de ridicat în cazul migranților aflați în situație neregulamentară care nu sunt cazați în centre de primire adecvate. În cele din urmă, deși Consiliul a recomandat ca Republica Elenă să ia măsuri corespunzătoare pentru a se asigura că, la toate frontierele sale externe, controalele sunt efectuate și aduse în conformitate cu acquis-ul Schengen, în prezent supravegherea frontierelor cu fosta Republică iugoslavă a Macedoniei nu este pe deplin conformă cu Codul frontierelor Schengen. Această situație crește riscul de deplasări secundare ale migranților către alte state membre.

(15)

În consecință, persistă unele dintre deficiențele grave în ceea ce privește controalele la frontierele externe care au declanșat deplasările secundare ale migranților în situație neregulamentară și au determinat mai multe state membre să reintroducă temporar controalele la frontierele interne din motive legate de ordinea publică sau securitatea internă, periclitând funcționarea generală a spațiului fără controale la frontierele interne. Acest risc persistent de deplasări secundare necesită o abordare coerentă, coordonată și durabilă a controalelor temporar la frontierele interne.

(16)

Deoarece niciuna dintre celelalte măsuri nu a fost eficace în atenuarea amenințării grave identificate, rezultă că sunt îndeplinite condițiile pentru aplicarea articolului 29 din Codul frontierelor Schengen ca măsură de ultimă instanță.

(17)

Prin urmare, ar trebui să se adreseze o recomandare de a exercita controlul la frontierele interne în temeiul articolului 29 din Codul frontierelor Schengen, pe baza informațiilor disponibile, acelor state membre care efectuează în prezent controale la frontierele interne ca răspuns la o amenințare gravă la adresa ordinii publice sau a securității interne cauzată de deplasările secundare ale migranților aflați în situație neregulamentară, și anume Germania, Danemarca, Austria, Suedia și Norvegia, ca țară asociată. Aceste state membre ar trebui să fie autorizate să efectueze astfel de controale, întrucât acestea contracarează în mod adecvat amenințarea gravă la adresa ordinii publice și a securității interne legată de deplasările secundare ale migranților aflați în situație neregulamentară. Frontierele interne afectate în prezent de controale corespund rutelor de migrație și amenințărilor detectate, punându-se accentul pe secțiuni specifice ale frontierelor terestre sau pe porturi specifice.

(18)

Statele membre care decid să efectueze controale la frontierele interne în urma prezentei recomandări ar trebui să notifice acest lucru celorlalte state membre, Parlamentului European și Comisiei în mod corespunzător.

(19)

Controalele prevăzute la articolul 29 din Codul frontierelor Schengen ar trebui să fie efectuate numai în măsura necesară, să fie limitate ca intensitate la minimul absolut necesar și să afecteze cât mai puțin posibil traversarea frontierelor interne de către publicul larg. În acest scop, ar trebui să se efectueze doar controale cu un obiectiv clar. Ar trebui să se reevalueze cu regularitate, în cooperare cu statele membre în cauză, necesitatea acestor controale, precum și secțiunile de frontieră afectate.

(20)

Controlul la frontiere ar trebui să aibă loc numai atât timp cât este necesar pentru a contracara amenințarea la adresa ordinii publice și a securității interne. Mai multe inițiative legislative și acțiuni întreprinse de Uniune pentru consolidarea gestionării frontierei sale externe (Paza europeană de frontieră și de coastă, revenirea la aplicarea integrală de către Republica Elenă a dispozițiilor dreptului UE în materie de azil, accelerarea punerii în aplicare a mecanismului de transfer de urgență, Declarația UE-Turcia) ar trebui, de asemenea, să fie instituite și să fie pe deplin operaționale fără întârziere și, astfel, să contribuie la o reducere substanțială a deplasărilor secundare ale migranților în situație neregulamentară.

(21)

Consiliul ia act de faptul că Comisia va monitoriza punerea în aplicare a prezentei recomandări și, dacă va fi necesar și proporțional, va propune adaptări pentru a reflecta modificările intervenite în circumstanțele specifice care au condus la adoptarea prezentei recomandări, în conformitate cu articolul 29 din Codul frontierelor Schengen.

(22)

De asemenea, Comisia a anunțat că va prezenta Parlamentului European și Consiliului un raport privind aplicarea prezentei recomandări în termen de patru luni de la data adoptării sale sau mai devreme, dacă este posibil, și, cu această ocazie, poate propune modificări ale prezentei recomandări pe baza experienței dobândite și în funcție de circumstanțe,

1.

Austriei, Germaniei, Danemarcei, Suediei și Norvegiei să mențină controale temporare proporționale pe o perioadă maximă de șase luni, cu începere de la data adoptării prezentei decizii de punere în aplicare, la următoarele frontiere interne:

Înainte de introducerea unor astfel de controale, statul membru în cauză ar trebui să facă schimb de opinii cu statul membru/statele membre învecinat(e) relevante(e) în vederea garantării faptului că controalele la frontierele interne sunt efectuate numai la acele părți ale frontierelor interne pentru care acest lucru este considerat necesar și proporțional, în conformitate cu Codul frontierelor Schengen.

2.

Statele membre în cauză ar trebui să informeze în mod corespunzător celelalte state membre, Parlamentul European și Comisia.

3.

Controalele la frontiere ar trebui să aibă un obiectiv clar și să fie limitate în ceea ce privește domeniul de aplicare, frecvența, locul în care sunt efectuate și momentul la ceea ce este strict necesar pentru a răspunde amenințării grave și pentru a proteja ordinea publică și securitatea internă. Statul membru care efectuează controale la frontierele interne în temeiul prezentei decizii de punere în aplicare ar trebui să reexamineze cu regularitate necesitatea, frecvența, locul și momentul efectuării controalelor, să adapteze controalele la nivelul amenințării la care răspund, să le elimine treptat atunci când este cazul și să prezinte Comisiei un raport o dată la două luni.

8.6.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 151/12

1.

la pagina 56, la rubrica „Persoanele fizice menționate la articolul 6 alineatul (2) litera (a)”, pentru mențiunile 15-32:

2.

la pagina 59, la rubrica „Persoanele fizice menționate la articolul 6 alineatul (2) litera (a)”:

8.6.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 151/21

1.

La pagina 70, în anexa II, punctul I partea B (Entități), în tabel, rubrica nr. 7 corespunzătoare coloanei „Denumire (și eventual alias)”:

2.

La pagina 70, în anexa II, punctul I partea B (Entități), în tabel, rubrica nr. 10 corespunzătoare coloanei „Denumire (și eventual alias)”: