23.4.2016

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 108/1

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2016/635 AL COMISIEI

din 22 aprilie 2016

de modificare a anexei la Regulamentul (CE) nr. 2878/2000 în ceea ce privește anumite metode de referință pentru analiza băuturilor spirtoase

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului (1), în special articolul 28 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 2870/2000 al Comisiei (2) enumeră și descrie metodele de referință pentru analiza băuturilor spirtoase. Cu toate acestea, anumite metode menționate în anexa la regulament, printre care se numără metodele de determinare a acidității volatile și a zaharurilor totale din băuturile spirtoase, nu sunt încă descrise.

(2)

Metodele de determinare a acidității volatile și a zaharurilor totale din anumite băuturi spirtoase au făcut obiectul a două studii internaționale de validare desfășurate în conformitate cu moduri de lucru acceptate la nivel internațional, iar parametrii de performanță a metodelor acestora au fost declarați acceptabili. Studiile au fost efectuate ca parte a unui proiect de cercetare în cadrul Programului de standarde, măsurători și testări (SMT) din Al patrulea program-cadru al Comisiei Europene (CE). Prin urmare, descrierea metodelor respective ar trebui inclusă în anexa la Regulamentul (CE) nr. 2870/2000.

(3)

Regulamentul (CE) nr. 110/2008 stabilește cerințe pentru anumite categorii de băuturi spirtoase care trebuie să se învechească în recipiente din lemn și prevede că alte categorii pot fi supuse unui astfel de proces de învechire. Analiza compușilor principali proveniți din lemn poate fi folositoare pentru a se stabili dacă o probă este conformă cu definiția corespunzătoare categoriei de băuturi spirtoase relevante. Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV) a recunoscut o metodă de analiză pentru determinarea respectivilor compuși în rezoluția sa OIV/OENO 382A/2009. Recunoașterea metodei s-a bazat pe datele obținute dintr-un studiu internațional de performanță a metodei pe diferite băuturi spirtoase, efectuat în conformitate cu moduri de lucru acceptate la nivel internațional. Prin urmare, metoda respectivă și descrierea acesteia ar trebui adăugate la metodele de referință ale Uniunii pentru analiza băuturilor spirtoase, prevăzute în anexa la Regulamentul (CE) nr. 2870/2000.

(4)	Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 2870/2000 ar trebui modificat în consecință.

(5)	Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru băuturi spirtoase,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa la Regulamentul (CE) nr. 2870/2000 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 22 aprilie 2016.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 39, 13.2.2008, p. 16.

(2) Regulamentul (CE) nr. 2870/2000 al Comisiei din 19 decembrie 2000 de stabilire a metodelor de comunitare de referință pentru analiza băuturilor spirtoase (JO L 333, 29.12.2000, p. 20).

ANEXĂ

Anexa la Regulamentul (CE) nr. 2870/2000 se modifică după cum urmează:

Cuprinsul se modifică după cum urmează:

(a)	la punctele III.3 și VIII, termenul „(p.m.)” se elimină;

(b)

se adaugă următorul punct:

„X.	Determinarea compușilor din lemn: furfural, 5-hidroximetilfurfural, 5-metilfurfural, vanilină, aldehidă siringică, aldehidă coniferilică, sinapaldehidă, acid galic, acid elagic, acid vanilic, acid siringic și scopoletină.”

În capitolul III se adaugă următoarea parte:

„III.3. DETERMINAREA ACIDITĂȚII VOLATILE A BĂUTURILOR SPIRTOASE

1. Domeniu de aplicare

Metoda a fost validată printr-un test interlaboratoare pe rom, brandy, rachiu de tescovină și rachiu de fructe, la niveluri variind între la 30 mg/l și 641 mg/l.

2. Referințe normative

ISO 3696: 1987 Apă pentru uzul laboratoarelor de analiză – Specificații și metode de testare.

3. Definiții

3.1. Aciditatea volatilă se calculează prin scăderea acidității fixe din aciditatea totală.

3.2. Aciditatea totală reprezintă suma acidităților titrabile.

3.3. Aciditatea fixă reprezintă aciditatea reziduului rămas după evaporarea până la uscare a băuturii spirtoase.

4. Principiu

Aciditatea totală și aciditatea fixă sunt determinate prin titrare sau prin potențiometrie.

5. Reactivi și materiale

Pe durata analizei, dacă nu se specifică altfel, se utilizează doar reactivi cu grad analitic recunoscut și apă de cel puțin gradul 3, conform definiției din ISO 3696:1987.

5.1. Soluție de hidroxid de sodiu (NaOH) 0,01 M

5.2. Soluție indicator mixt:

Se cântărește 0,1 g de carmin indigo și 0,1 g de roșu de fenol.

Se dizolvă în 40 ml apă și se completează până la 100 ml cu etanol.

6. Aparatură și echipamente

Aparatură indirectă de laborator, sticlărie gradată A și următoarele:

6.1.	Pompă de apă

6.2.	Evaporator de tip rotativ sau o baie cu ultrasunete

6.3.	Echipament pentru titrate potențiometrică (opțional)

7. Prelevare și probe

Probele se depozitează la temperatura camerei înainte de analiză.

8. Mod de lucru

8.1. Aciditate totală

8.1.1. Pregătirea probei

Băutura spirtoasă se iradiază cu ultrasunete (ultrasonicare) sau se agită timp de două minute în vid pentru a se elimina dioxidul de carbon, dacă este necesar.

8.1.2. Titrare

Se pipetează 25 ml din băutura spirtoasă într-un balon Erlenmeyer de 500 ml.

Se adaugă aproximativ 200 ml de apă distilată fiartă și răcită (proaspăt pregătită zilnic) și 2-6 picături de soluție indicator mixt (5.2).

Se titrează cu soluție de hidroxid de sodiu 0,01 M (5.1) până când culoarea galben-verzui devine violet în cazul băuturii spirtoase incolore și, respectiv, culoarea galben-maroniu devine roșu-maroniu în cazul băuturii spirtoase maronii.

Titrarea se poate realiza, de asemenea, prin potențiometrie, până la pH 7,5.

Se notează cu n1 ml volumul soluției de hidroxid de sodiu 0,01 M adăugate.

8.1.3. Calculare

Aciditatea totală (AT), exprimată în miliechivalenți pe litru de băutură spirtoasă, este egală cu 0,4 × n1.

Aciditatea totală (AT′), exprimată în miligrame de acid acetic pe litru de băutură spirtoasă, este egală cu 24 × n1.

8.2. Aciditate fixă

8.2.1. Pregătirea probei

Se lasă să se evapore 25 ml din băutura spirtoasă până la uscare:

Se pipetează 25 ml din băutura spirtoasă într-o placă cilindrică de evaporare cu fundul plat cu diametru de 55 mm. În timpul primei ore de evaporare, placa de evaporare se plasează pe capacul unei băi de apă la fierbere în așa fel încât lichidul să nu fiarbă, întrucât fierberea ar conduce la pierderi prin stropire.

Se finalizează uscarea așezând placa de evaporare într-un cuptor de uscare la 105 °C timp de două ore. Se lasă placa de evaporare să se răcească într-un desicator.

8.2.2. Titrare

Se dizolvă reziduul rămas după evaporarea cu apă distilată fiartă și răcită (proaspăt pregătită zilnic), se completează până la un volum de circa 100 ml și se adaugă 2-6 picături de soluție indicator mixt (5.2).

Se titrează cu soluție de hidroxid de sodiu 0,01 M (5.1).

Titrarea se poate realiza, de asemenea, prin potențiometrie, până la pH 7,5.

Se notează cu n2 ml volumul soluției de hidroxid de sodiu 0,01 M adăugate.

8.2.3. Calculare

Aciditatea fixă (AF), exprimată în miliechivalenți pe litru de băutură spirtoasă, este egală cu 0,4 × n2.

Aciditatea fixă (AF), exprimată în miligrame de acid acetic pe litru de băutură spirtoasă, este egală cu 24 × n2.

9. Calcularea acidității volatile

9.1. Se exprimă în miliechivalenți pe litru:

Fie:

AT	=	aciditatea totală în miliechivalenți pe litru
AF	=	aciditatea fixă în miliechivalenți pe litru

Aciditatea volatilă, AV, în miliechivalenți pe litru, este egală cu:

AT – AF

9.2. Se exprimă în miligrame de acid acetic pe litru:

Fie:

AT′	=	aciditatea totală în miligrame de acid acetic pe litru
AF′	=	aciditatea fixă în miligrame de acid acetic pe litru

Aciditatea volatilă, AV, în miligrame de acid acetic pe litru, este egală cu:

AT′ – AF′

9.3. Se exprimă în grame de acid acetic pe hl de alcool pur 100 % vol și este egală cu: Formula

unde A este tăria alcoolică în volume a băuturii spirtoase.

10. Caracteristici de performanță ale metodei (precizia)

10.1. Rezultate statistice ale testului interlaboratoare

Următoarele date au fost obținute dintr-un studiu internațional de performanță a metodei efectuat cu proceduri acceptate la nivel internațional [1] [2].

Anul testului interlaboratoare	2000
Numărul de laboratoare	18
Numărul de probe	6

Probe	A	B	C	D	E	F
Numărul laboratoarelor reținute după eliminarea rezultatelor excepționale	16	18	18	14	18	18
Numărul rezultatelor excepționale (laboratoare)	2			4
Numărul rezultatelor acceptate	32	36	36	28	36	36
Mean value [mg/L]	272* 241*	30	591* 641*	46	107	492
Deviația standard de repetabilitate, sr [mg/l]	8,0	3,6	15,0	3,7	6,7	8,5
Deviația standard relativă de repetabilitate, RSDr [%]	3,1	11,8	2,4	8,0	6,2	1,7
Limită de repetabilitate, r [mg/L]	23	10	42	10	19	24
Deviația standard de reproductibilitate, sR [mg/L]	8,5	8,4	25,0	4,55	13,4	24,4
Deviația standard relativă de reproductibilitate, RSDR [%]	3,3	27,8	4,1	9,9	12,5	5,0
Limita de reproductibilitate, R [mg/L]	24	23	70	13	38	68

Tipuri de probe:

A	Rachiu de prune; nivel de ramificare *
B	Rom I; duplicate oarbe
C	Rom II; nivel de ramificare*
D	Șliboviță; duplicate oarbe
E	Brandy; duplicate oarbe
F	Rachiu de tescovină; duplicate oarbe

[1]	„Protocol for the Design, Conduct and Interpretation of Method- Performance Studies”, Horwitz, W. (1995) Pure and Applied Chemistry 67, 332-343.

[2]	Horwitz, W. (1982) Analytical Chemistry 54, 67A-76A”.

Se introduce următorul capitol VIII:

„VIII. ZAHARURI TOTALE

1. Domeniu de aplicare

Metoda HPLC-RI se aplică pentru a determina zaharurile totale (exprimate ca zahăr invertit) din băuturile spirtoase, cu excepția lichiorurilor care conțin ouă și produse lactate.

Metoda a fost validată printr-un test interlaboratoare pentru pastis, anason distilat, lichior de cireșe, „crème de” (urmată de numele fructului sau al materiei prime utilizate) și „crème de cassis”, la niveluri variind între 10,86g/l și 509,7 g/l. Cu toate acestea, linearitatea răspunsului instrumentului a fost dovedită pentru o concentrație variind între 2,5 g/l și 20,0 g/l.

Această metodă nu este destinată determinării conținuturilor scăzute de zaharuri.

2. Referințe normative

ISO 3696:1987 Apă pentru uzul laboratoarelor de analiză – Specificații și metode de testare.

3. Principiu

Cromatografia lichidă de înaltă performanță testează soluțiile de zahăr, pentru a le stabili concentrațiile de glucoză, fructoză, zaharoză, maltoză și lactoză.

Această metodă utilizează o fază staționară de alchilamină și detectarea refractometriei diferențiale și este prezentată ca exemplu. Este posibilă și utilizarea rășinilor schimbătoare de anioni ca fază staționară.

4. Reactivi și materiale

4.1. Glucoză (CAS 50-99-7), cu o puritate de minimum 99 %.

4.2. Fructoză (CAS 57-48-7), cu o puritate de minimum 99 %.

4.3. Zaharoză (CAS 57-50-1), cu o puritate de minimum 99 %.

4.4. Lactoză (CAS 5965-66-2), cu o puritate de minimum 99 %.

4.5. Maltoză monohidrată (CAS 6363-53-7), cu o puritate de minimum 99 %.

4.6. Acetonitril pur (CAS 75-05-8) pentru analiza HPLC.

4.7. Apă distilată sau demineralizată, de preferat microfiltrată.

4.8. Solvenți (exemplu)

Solventul de eluare este compus din:

75 de părți (volume) de acetonitril (4.6),

25 de părți (volume) de apă distilată (4.7).

Se trece heliu prin solventul de eluare, într-un ritm lent, timp de 5-10 minute, înainte de a fi folosit pentru degazare.

Dacă apa utilizată nu a fost microfiltrată, solventul ar trebui să fie filtrat cu ajutorul unui filtru pentru solvenți organici cu diametrul porilor mai mic decât sau egal cu 0,45 μm.

4.9. Etanol absolut (CAS 64-17-5).

4.10. Soluție de etanol (5 %, v/v).

4.11. Pregătirea soluției-mamă standard (20g/l)

Se cântăresc 2 g din fiecare dintre zaharurile care urmează să fie analizate (4.1.-4.5.), se transferă cantitativ într-un balon volumetric de 100 ml. (NB: 2,11 g de maltoză monohidrată echivalează cu 2 g de maltoză).

Se ajustează la 100 ml cu o soluție de alcool de 5 % vol. (4.10), se agită și se păstrează la aproximativ + 4 °C. Se prepară o nouă soluție-mamă o dată pe săptămână.

4.12. Pregătirea soluțiilor standard de lucru (2,5; 5,0; 7,5; 10,0 și 20,0 g/l)

Se diluează soluția-mamă, 20 g/l, (4.11) corespunzător cu o soluție de alcool de 5 % vol. (4.10) pentru a obține cinci soluții standard de lucru de 2,5; 5,0; 7,5; 10,0 și 20,0 g/l. Se filtrează cu un filtru având diametrul porilor mai mic decât sau egal cu 0,45 μm (5.3.).

5. Aparatură și echipamente

5.1. Sistem HPLC care poate asigura rezoluția liniei de bază pentru toate zaharurile.

5.1.1. Cromatograf lichid de înaltă performanță prevăzut cu valvă de injecție cu șase orificii, prevăzut cu o buclă de 10 μL sau cu orice alt dispozitiv, automat sau manual, pentru injectarea fiabilă a microvolumelor.

5.1.2. Sistem de pompare care permite obținerea și menținerea unui debit constant sau programat de înaltă precizie.

5.1.3. Refractometru diferențial.

5.1.4. Integrator computerizat sau înregistrator ce funcționează în compatibilitate cu restul sistemului.

5.1.5. Precoloană:

Se recomandă atașarea unei precoloane adecvate la coloana analitică.

5.1.6. Coloană (exemplu):

Material:	oțel inoxidabil sau sticlă.
Diametru interior:	2-5 mm.
Lungime:	100-250 mm (în funcție de dimensiunea particulei încărcate), de exemplu 250 mm dacă particula are diametrul de 5 μm.
Fază staționară:	grupele funcționale ale alchilaminei legate de siliciu, dimensiunea maximă a particulei de 5 μm.

5.1.7. Condiții pentru cromatografie (exemplu):

Solvent de eluare (4.8.), debit: 1 ml/minut.

Detectare: Refractometrie diferențială.

Pentru a se asigura că detectorul este perfect stabil, acesta ar trebui să fie pornit cu câteva ore înainte de utilizare. Celula de referință trebuie să fie umplută cu solvent de eluare.

5.2. Balanța analitică cu o precizie de 0,1 mg.

5.3. Dispozitiv de filtrare pentru volume mici cu ajutorul unei micromembrane de 0,45 μm.

6. Depozitarea probelor

La primire, probele trebuie depozitate la temperatura camerei înainte de analiză.

7. Mod de lucru

7.1. PARTEA A: Pregătirea probei

7.1.1. Se agită proba.

7.1.2. Se filtrează cu un filtru având diametrul porilor mai mic decât sau egal cu 0,45 μm (5.3.).

7.2. PARTEA B: HPLC

7.2.1. Determinare

Se injectează 10 μl din soluțiile standard (4.12.) și probe (7.1.2.). Se efectuează analiza în condiții cromatografice adecvate, cum ar fi cele descrise mai sus.

7.2.2. În cazul în care oricare vârf al unei probe are suprafața (sau înălțimea) mai mare decât vârful corespunzător în soluția standard cea mai concentrată, proba trebuie diluată cu apă distilată și reanalizată.

8. Calculare

Se compară cele două cromatograme obținute pentru soluția standard și pentru băutura spirtoasă. Se identifică vârfurile după timpul lor de retenție. Se măsoară suprafețele lor (sau înălțimile) pentru a se calcula concentrațiile prin metoda standard externă. Se iau în considerare toate diluțiile efectuate în timpul pregătirii probei.

Rezultatul final reprezintă suma zaharozei, maltozei, lactozei, glucozei și fructozei, exprimat ca zahăr invertit în g/l.

Zahărul invertit se calculează ca suma tuturor monozaharidelor și reducând dizaharidele prezente, plus cantitatea stoechiometrică de glucoză și fructoză calculată din zaharoza prezentă.

Zahăr invertit (g/l)	=	glucoză (g/l) + fructoză (g/l) + maltoză (g/l) + lactoză (g/l) + (zaharoză (g/l) × 1,05)
1,05	=	(masa moleculară a fructozei + masa moleculară a glucozei)/masa moleculară a zaharozei

9. Caracteristici de performanță ale metodei (precizia)

9.1. Rezultate statistice ale testului interlaboratoare

Următoarele date au fost obținute dintr-un studiu internațional de performanță a metodei efectuat cu proceduri acceptate la nivel internațional [1] [2].

Anul testului interlaboratoare	2000
Numărul de laboratoare	24
Numărul de probe	8

[1]	„Protocol for the Design, Conduct and Interpretation of Method- Performance Studies”, Horwitz, W. (1995) Pure and Applied Chemistry 67, 332-343.

[2]	Horwitz, W. (1982) Analytical Chemistry 54, 67A-76A.

Tabelul 1

Fructoză, glucoză, maltoză

Analit	Fructoză		Glucoză			Maltoză
Probe (× 2)	Crème de Cassis	Standard (50 g/l)	Băutură spirtoasă cu aromă de anason	Crème de Cassis	Standard (50 g/l)	Băutură spirtoasă cu aromă de anason	Standard (10 g/l)
Valoarea medie [g/l]	92,78	50,61	15,62	93,16	50,06	15,81	9,32
Numărul laboratoarelor reținute după eliminarea rezultatelor excepționale	21	22	21	23	19	21	22
Deviația standard de repetabilitate, sr, [g/l]	2,34	2,12	0,43	3,47	1,01	0,48	0,54
Deviația standard relativă de repetabilitate, RSDr [%]	2,53	4,2	2,76	3,72	2,03	3,02	5,77
Limită de repetabilitate, r [g/l] (r = 2,8 × sr)	6,56	5,95	1,21	9,71	2,84	1,34	1,51
Deviația standard de reproductibilitate, sR [g/l]	7,72	3,13	0,84	9,99	2,7	0,88	1,4
Deviația standard relativă de reproductibilitate, RSDr [%]	8,32	6,18	5,37	10,72	5,4	5,54	15,06
Limita de reproductibilitate, R [g/l] (R = 2,8 × sR)	21,62	8,76	2,35	27,97	7,57	2,45	3,93

Tabelul 2

Zaharoză

Analit	Zaharoză
Probe	Pastis	Ouzo	Lichior de cireșe	Crème de Menthe	Crème de Cassis	Standard (100 g/l)
Valoarea medie [g/l]	10,83	29,2 19,7 (*)	103,33	349,96	319,84	99,83
Numărul laboratoarelor reținute după eliminarea rezultatelor excepționale	19	19	20	18	18	18
Deviația standard de repetabilitate, sr [g/l]	0,09	0,75	2,17	5,99	4,31	1,25
Deviația standard relativă de repetabilitate, RSDr [%]	0,81	3,07	2,1	1,71	1,35	1,25
Limită de repetabilitate, r [g/l] (r = 2,8 × sr)	0,25	2,1	6,07	16,76	12,06	3,49
Deviația standard de reproductibilitate, sR [g/l]	0,79	0,92	4,18	9,94	16,11	4,63
Deviația standard relativă de reproductibilitate, RSDR [%]	7,31	3,76	4,05	2,84	5,04	4,64
Limita de reproductibilitate, R [g/l] (R = 2,8 × sR)	2,22	2,57	11,7	27,84	45,12	12,97

Tabelul 3

Zaharuri totale

(Notă: aceste date au fost calculate pentru zaharurile totale și nu pentru zahăr invertit astfel cum este definit la punctul 8 de mai sus.)

Probe	Pastis	Ouzo	Băutură spirtoasă cu aromă de anason	Lichior de cireșe	Crème de Menthe	Crème de Cassis	Standard (220 g/l)
Valoarea medie [g/l]	10,86	29,2 19,7 (**)	31,59	103,33	349,73	509,69	218,78
Numărul laboratoarelor reținute după eliminarea rezultatelor excepționale	20	19	20	20	18	18	19
Deviația standard de repetabilitate, sr, [g/l]	0,13	0,75	0,77	2,17	5,89	5,59	2,71
Deviația standard relativă de repetabilitate, RSDr [%]	1,16	3,07	2,45	2,1	1,69	1,1	1,24
Limită de repetabilitate, r [g/l] (r = 2,8 × sr)	0,35	2,1	2,17	6,07	16,5	15,65	7,59
Deviația standard de reproductibilitate, sR [g/l]	0,79	0,92	1,51	4,18	9,98	14,81	8,53
Deviația standard relativă de reproductibilitate, RSDR [%]	7,25	3,76	4,79	4,04	2,85	2,91	3,9
Limita de reproductibilitate, R [g/l] (R = 2,8 × sR)	2,21	2,57	4,24	11,7	27,94	41,48	23,89

Se introduce următorul capitol X:

„X. DETERMINAREA URMĂTORILOR COMPUȘI DIN LEMN ÎN BĂUTURILE SPIRTOASE PRIN METODA CROMATOGRAFIEI LICHIDE DE ÎNALTĂ PERFORMANȚĂ (HPLC): FURFURAL, 5-HIDROXIMETILFURFURAL, 5-METILFURFURAL, VANILINĂ, ALDEHIDĂ SIRINGICĂ, ALDEHIDĂ CONIFERILICĂ, SINAPALDEHIDĂ, ACID GALIC, ACID ELAGIC, ACID VANILIC, ACID SIRINGIC ȘI SCOPOLETINĂ

1. Domeniu de aplicare

Metoda se referă la determinarea compușilor: furfural, 5-hidroximetilfurfural, 5-metilfurfural, vanilină, aldehidă siringică, aldehidă coniferilică, sinapaldehidă, acid galic, acid elagic, acid vanilic, acid siringic și scopoletină prin cromatografia lichidă de înaltă performanță.

2. Referință normativă

Metodă analitică recunoscută de Adunarea Generală a Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV) și publicată de OIV cu numărul de referință OIV-MA-BS-16: R2009.

3. Principiu

Determinarea prin cromatografia lichidă de înaltă performanță (HPLC), cu detectare prin spectofotometria în ultraviolet la mai multe lungimi de undă și prin spectrofluorimetrie.

4. Reactivi

Reactivii trebuie să fie de calitate analitică. Apa utilizată trebuie să fie apă distilată sau apă de o puritate cel puțin echivalentă. Este de preferat să se utilizeze apă microfiltrată cu o rezistivitate de 18,2 M Ω.cm.

4.1. Alcool de 96 % vol.

4.2. Metanol de calitate HPLC (Solvent B).

4.3. Acid acetic diluat la 0,5 % vol. (Solvent A).

4.4. Faze mobile: (dat numai ca exemplu).

Solvent A (0,5 % acid acetic) și solvent B (metanol pur). Se filtrează printr-o membrană (cu porozitate 0,45 μm). Dacă este necesar, se degazează într-o baie cu ultrasunete.

4.5. Soluție standard de referință cu puritate minimă 99 %: furfural, 5-hidroximetilfurfural, 5-metilfurfural, vanilină, aldehidă siringică, aldehidă coniferilică, sinapaldehidă, acid galic, acid elagic, acid vanilic, acid siringic și scopoletină.

4.6. Soluție de referință: substanțele standard se dizolvă într-o soluție apă-alcool de 50 % vol. Concentrațiile finale în soluția de referință trebuie să fie de ordinul a:

furfural: 5 mg/l; 5-hidroximetilfurfural: 10 mg/l; 5-metilfurfural 2 mg/l; vanilină: 5 mg/l; aldehidă siringică: 10 mg/l; aldehidă coniferilică: 5 mg/l; sinapaldehidă: 5 mg/l; acid galic: 10 mg/l; acid elagic: 10 mg/l; acid vanilic: 5 mg/l; acid siringic: 5 mg/l; scopoletină: 0,5 mg/l.

5. Aparatură

Aparatură standard de laborator

5.1. Un cromatograf lichid de înaltă performanță capabil să funcționeze în mod gradient binar și echipat cu:

5.1.1.

Un detector spectrofotometric capabil să măsoare la lungimi de undă de la 260 până la 340 nm. Cu toate acestea, este de preferat să se lucreze cu un detector cu multiple lungimi de undă cu rețea de diode, pentru a confirma puritatea vârfurilor.

5.1.2.

Un detector spectrofluorimetric – lungime de undă de excitare: 354 nm, lungime de undă de emisie: 446 nm (pentru determinarea urmelor de scopoletină; care este detectabilă, de asemenea, la 313 nm cu ajutorul spectrofotometriei).

5.1.3.

Un dispozitiv de injectare care poate introduce 10 sau 20 μl (de exemplu) din proba de testare.

5.1.4.

O coloană pentru cromatografie lichidă de înaltă performanță, de tip RP C18, cu dimensiunea maximă a particulei de 5 μm.

5.2. Seringi pentru HPLC.

5.3. Dispozitiv pentru filtrare prin membrană a volumelor mici.

5.4. Integrator computerizat sau înregistrator care funcționează în compatibilitate cu întreaga aparatură și, în special, care trebuie să aibă mai multe canale de achiziție.

6. Mod de lucru

6.1. Pregătirea soluției care urmează a fi injectată

Soluția de referință și băutura spirtoasă se filtrează, dacă este necesar, printr-o membrană cu diametrul maxim al porilor de 0,45 μm.

6.2. Condiții de operare cromatografică: analiza se efectuează la temperatura ambiantă cu ajutorul echipamentului descris la punctul (5.1) și folosind fazele mobile (4.4), cu un debit de aproximativ 0,6 ml pe minut și urmărind gradientul de mai jos (dat numai ca exemplu)

Timp: 0 min 50 min 70 min 90 min

solvent A (apă-acid): 100 % 60 % 100 % 100 %

solvent B (metanol): 0 % 40 % 0 % 0 %

Trebuie remarcat că, în anumite cazuri, acest gradient ar trebui modificat pentru a se evita co-eluările.

6.3. Determinare

6.3.1. Se injectează soluțiile standard de referință separat, apoi amestecate.

Se adaptează condițiile de operare astfel încât factorii de rezoluție ai vârfurilor tuturor compușilor să fie egali cu cel puțin 1.

6.3.2. Se injectează proba preparată conform punctului 6.1.

6.3.3. Se măsoară suprafața vârfurilor în soluția de referință și băutura spirtoasă și se calculează concentrațiile.

7. Exprimarea rezultatelor

Se exprimă concentrația fiecărui constituent în mg/l.

8. Caracteristici de performanță ale metodei (precizia)

Următoarele date au fost obținute în 2009 dintr-un studiu internațional de performanță a metodei, efectuat cu proceduri acceptate la nivel internațional [1], [2].

8.1. Furfural

Analit	Furfural
Probe	Whisky	Brandy	Rom	Coniac 1	Bourbon	Coniac 2
Numărul de laboratoare participante	15	15	15	15	15	15
Numărul de rezultate acceptate (laboratoare)	14	12	13	14	13	13
Valoarea medie [mg/l]	2,9	1,2	1,7	10,6	15,3	13,9
Deviația standard de repetabilitate, sr [mg/l]	0,04	0,05	0,04	0,18	0,23	0,20
Deviația standard relativă de repetabilitate, RSDr [%]	1,4	4,5	2,3	1,7	1,5	1,5
Limită de repetabilitate, r [mg/l] (r = 2,8 × sr)	0,1	0,2	0,1	0,5	0,6	0,6
Deviația standard de reproductibilitate, sR [mg/l]	0,24	0,18	0,09	1,4	0,49	0,69
Deviația standard relativă de reproductibilitate, RSDr [%]	8	15	5	13	3	5
Limita de reproductibilitate, R [g/l] (R = 2,8 × sR)	0,7	0,5	0,3	3,8	1,4	1,9

8.2. 5-Hidroximetilfurfural

Analit	5-Hidroximetilfurfural
Probe	Whisky	Brandy	Rom	Coniac 1	Bourbon	Coniac 2
Numărul de laboratoare participante	16	16	16	16	16	16
Numărul de rezultate acceptate (laboratoare)	14	14	14	14	14	14
Valoarea medie [mg/l]	5,0	11,1	9,4	33,7	5,8	17,5
Deviația standard de repetabilitate, sr [mg/l]	0,09	0,09	0,09	0,42	0,07	0,13
Deviația standard relativă de repetabilitate, RSDr [%]	1,7	0,8	1,0	1,3	1,2	0,8
Limită de repetabilitate, r [mg/l] (r = 2,8 × sr)	0,2	0,3	0,3	1,2	0,2	0,4
Deviația standard de reproductibilitate, sR [mg/l]	0,39	1,01	0,50	4,5	0,4	1,6
Deviația standard relativă de reproductibilitate, RSDr [%]	8	9	5	13	7	9
Limita de reproductibilitate, R [g/l] (R = 2,8 × sR)	1,1	2,8	1,4	12,5	1,1	4,6

8.3. 5-Metilfurfural

Analit	5-Metilfurfural
Probe	Whisky	Brandy	Rom	Coniac 1	Bourbon	Coniac 2
Numărul de laboratoare participante	11	11	11	11	11	11
Numărul de rezultate acceptate (laboratoare)	11	11	8	11	10	11
Valoarea medie [mg/l]	0,1	0,2	0,1	0,5	1,7	0,8
Deviația standard de repetabilitate, sr [mg/l]	0,01	0,01	0,02	0,02	0,03	0,07
Deviația standard relativă de repetabilitate, RSDr [%]	10,7	6,1	13,6	4,7	2,0	10,0
Limită de repetabilitate, r [mg/l] (r = 2,8 × sr)	0,0	0,0	0,1	0,1	0,1	0,2
Deviația standard de reproductibilitate, sR [mg/l]	0,03	0,04	0,03	0,18	0,20	0,26
Deviația standard relativă de reproductibilitate, RSDr [%]	35	18	22	39	12	35
Limita de reproductibilitate, R [g/l] (R = 2,8 × sR)	0,1	0,1	0,1	0,5	0,6	0,7

8.4. Vanilină

Analit	Vanilină
Probe	Whisky	Brandy	Rom	Coniac 1	Bourbon	Coniac 2
Numărul de laboratoare participante	16	15	16	16	16	16
Numărul de rezultate acceptate (laboratoare)	16	15	16	16	16	16
Valoarea medie [mg/l]	0,5	0,2	1,2	1,2	3,2	3,9
Deviația standard de repetabilitate, sr [mg/l]	0,03	0,02	0,06	0,11	0,11	0,09
Deviația standard relativă de repetabilitate, RSDr [%]	6,8	9,6	4,6	8,9	3,5	2,3
Limită de repetabilitate, r [mg/l] (r = 2,8 × sr)	0,1	0,1	0,2	0,3	0,3	0,3
Deviația standard de reproductibilitate, sR [mg/l]	0,09	0,06	0,18	0,27	0,41	0,62
Deviația standard relativă de reproductibilitate, RSDr [%]	19	25	15	22	13	16
Limita de reproductibilitate, R [g/l] (R = 2,8 × sR)	0,3	0,2	0,5	0,8	1,2	1,7

8.5. Aldehidă siringică

Analit	Aldehidă siringică
Probe	Whisky	Brandy	Rom	Coniac 1	Bourbon	Coniac 2
Numărul de laboratoare participante	16	15	16	16	16	16
Numărul de rezultate acceptate (laboratoare)	13	13	13	12	14	13
Valoarea medie [mg/l]	1,0	0,2	4,8	3,2	10,5	9,7
Deviația standard de repetabilitate, sr [mg/l]	0,03	0,02	0,04	0,08	0,10	0,09
Deviația standard relativă de repetabilitate, RSDr [%]	2,6	8,1	0,8	2,6	0,9	0,9
Limită de repetabilitate, r [mg/l] (r = 2,8 × sr)	0,1	0,1	0,1	0,2	0,3	0,3
Deviația standard de reproductibilitate, sR [mg/l]	0,08	0,07	0,23	0,19	0,39	0,43
Deviația standard relativă de reproductibilitate, RSDR [%]	8	33	5	6	4	4
Limita de reproductibilitate, R [g/l] (R = 2,8 × sR)	0,2	0,2	0,7	0,5	1,1	1,2

8.6. Aldehidă coniferilică

Analit	Aldehidă coniferilică
Probe	Whisky	Brandy	Rom	Coniac 1	Bourbon	Coniac 2
Numărul de laboratoare participante	13	12	13	12	13	13
Numărul de rezultate acceptate (laboratoare)	12	12	13	12	13	13
Valoarea medie [mg/l]	0,2	0,2	0,6	0,8	4,6	1,3
Deviația standard de repetabilitate, sr [mg/l]	0,02	0,02	0,03	0,03	0,09	0,06
Deviația standard relativă de repetabilitate, RSDr [%]	9,2	9,8	4,6	4,3	1,9	4,5
Limită de repetabilitate, r [mg/l] (r = 2,8 × sr)	0,04	0,04	0,07	0,09	0,24	0,16
Deviația standard de reproductibilitate, sR [mg/l]	0,04	0,04	0,11	0,18	0,38	0,25
Deviația standard relativă de reproductibilitate, RSDR [%]	23	27	21	23	8	19
Limita de reproductibilitate, R [g/l] (R = 2,8 × sR)	0,1	0,1	0,3	0,5	1,1	0,7

8.7. Sinapaldehidă

Analit	Sinapaldehidă
Probe	Whisky	Brandy	Rom	Coniac 1	Bourbon	Coniac 2
Numărul de laboratoare participante	14	14	14	14	15	14
Numărul de rezultate acceptate (laboratoare)	14	13	12	13	13	12
Valoarea medie [mg/l]	0,3	0,2	0,2	1,6	8,3	0,3
Deviația standard de repetabilitate, sr [mg/l]	0,02	0,01	0,02	0,06	0,14	0,03
Deviația standard relativă de repetabilitate, RSDr [%]	7,5	4,6	11,2	3,7	1,6	11,4
Limită de repetabilitate, r [mg/l] (r = 2,8 × sr)	0,06	0,03	0,06	0,17	0,38	0,08
Deviația standard de reproductibilitate, sR [mg/l]	0,09	0,05	0,08	0,20	0,81	0,18
Deviația standard relativă de reproductibilitate, RSDR [%]	31	27	46	13	10	73
Limita de reproductibilitate, R [g/l] (R = 2,8 × sR)	0,2	0,2	0,2	0,6	2,3	0,5

8.8. Acid galic

Analit	Acid galic
Probă	Whisky	Brandy	Rom	Coniac 1	Bourbon	Coniac 2
Numărul de laboratoare participante	16	15	16	16	16	16
Numărul de rezultate acceptate (laboratoare)	15	14	16	16	16	16
Valoarea medie [mg/l]	1,2	0,4	2,0	6,1	7,3	21,8
Deviația standard de repetabilitate, sr [mg/l]	0,07	0,04	0,06	0,18	0,18	0,60
Deviația standard relativă de repetabilitate, RSDr [%]	6,1	8,1	2,9	3,0	2,4	2,8
Limită de repetabilitate, r [mg/l] (r = 2,8 × sr)	0,2	0,1	0,2	0,5	0,5	1,7
Deviația standard de reproductibilitate, sR [mg/l]	0,43	0,20	0,62	3,3	2,2	7,7
Deviația standard relativă de reproductibilitate, RSDR [%]	36	47	31	53	30	35
Limita de reproductibilitate, R [g/l] (R = 2,8 × sR)	1,2	0,6	1,7	9,1	6,2	21,7

8.9. Acid elagic

Analit	Acid elagic
Probe	Whisky	Brandy	Rom	Coniac 1	Bourbon	Coniac 2
Numărul de laboratoare participante	7	7	7	7	7	7
Numărul de rezultate acceptate (laboratoare)	7	7	7	7	7	6
Valoarea medie [mg/l]	3,2	1,0	9,5	13	13	36
Deviația standard de repetabilitate, sr [mg/l]	0,20	0,16	0,30	0,41	0,95	0,34
Deviația standard relativă de repetabilitate, RSDr [%]	6,3	16	3,2	3,2	7,4	1,0
Limită de repetabilitate, r [mg/l] (r = 2,8 × sr)	0,6	0,4	0,9	1,1	2,7	1,0
Deviația standard de reproductibilitate, sR [mg/l]	1,41	0,42	4,0	5,0	4,9	14
Deviația standard relativă de reproductibilitate, RSDR [%]	44	43	42	39	39	40
Limita de reproductibilitate, R [g/l] (R = 2,8 × sR)	4,0	1,2	11	14	14	40

8.10. Acid vanilic

Analit	Acid vanilic
Probe	Whisky	Brandy	Rom	Coniac 1	Bourbon	Coniac 2
Numărul de laboratoare participante	15	15	15	15	15	15
Numărul de rezultate acceptate (laboratoare)	12	11	14	14	15	14
Valoarea medie [mg/l]	0,2	0,2	1,5	0,8	2,4	2,7
Deviația standard de repetabilitate, sr [mg/l]	0,03	0,04	0,03	0,10	0,13	0,21
Deviația standard relativă de repetabilitate, RSDr [%]	14,2	16,5	2,3	12,6	5,3	7,7
Limită de repetabilitate, r [mg/l] (r = 2,8 × sr)	0,1	0,1	0,1	0,3	0,4	0,6
Deviația standard de reproductibilitate, sR [mg/l]	0,06	0,05	0,51	0,2	1,22	0,70
Deviația standard relativă de reproductibilitate, RSDR [%]	28	20	35	31	51	26
Limita de reproductibilitate, R [g/l] (R = 2,8 × sR)	0,2	0,1	1,4	0,7	3,4	2,0

8.11. Acid siringic

Analit	Acid siringic
Probe	Whisky	Brandy	Rom	Coniac 1	Bourbon	Coniac 2
Numărul de laboratoare participante	16	15	16	16	16	16
Numărul de rezultate acceptate (laboratoare)	16	15	15	15	16	15
Valoarea medie [mg/l]	0,4	0,2	2,5	1,4	3,4	4,8
Deviația standard de repetabilitate, sr [mg/l]	0,03	0,02	0,06	0,13	0,08	0,11
Deviația standard relativă de repetabilitate, RSDr [%]	6,7	12,6	2,3	9,0	2,3	2,3
Limită de repetabilitate, r [mg/l] (r = 2,8 × sr)	0,1	0,1	0,2	0,4	0,2	0,3
Deviația standard de reproductibilitate, sR [mg/l]	0,08	0,05	0,29	0,26	0,43	0,67
Deviația standard relativă de reproductibilitate, RSDR [%]	19	29	11	18	13	14
Limita de reproductibilitate, R [g/l] (R = 2,8 × sR)	0,2	0,1	0,8	0,7	1,2	1,9

8.12. Scopoletină

Analit	Scopoletină
Probe	Whisky	Brandy	Rom	Coniac 1	Bourbon	Coniac 2
Numărul de laboratoare participante	10	10	10	10	10	10
Numărul de rezultate acceptate (laboratoare)	9	8	9	8	8	8
Valoarea medie [mg/l]	0,09	0,04	0,11	0,04	0,65	0,15
Deviația standard de repetabilitate, sr [mg/l]	0,0024	0,0008	0,0018	0,0014	0,0054	0,0040
Deviația standard relativă de repetabilitate, RSDr [%]	2,6	2,2	1,6	3,3	0,8	2,7
Limită de repetabilitate, r [mg/l] (r = 2,8 × sr)	0,007	0,002	0,005	0,004	0,015	0,011
Deviația standard de reproductibilitate, sR [mg/l]	0,01	0,01	0,03	0,01	0,09	0,02
Deviația standard relativă de reproductibilitate, RSDR [%]	15	16	23	17	15	15
Limita de reproductibilitate, R [g/l] (R = 2,8 × sR)	0,04	0,02	0,07	0,02	0,26	0,06

[1]	„Protocol for the Design, Conduct and Interpretation of Method- Performance Studies”, Horwitz, W. (1995) Pure and Applied Chemistry 67, 332-343.

[2]	Horwitz, W. (1982) Analytical Chemistry 54, 67A-76A.”

(*) nivel de ramificare

(**) nivel de ramificare”

23.4.2016

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 108/36

DECIZIA (UE) 2016/644 A COMISIEI

din 16 ianuarie 2015

privind ajutorul de stat nr. SA 31855 (11/C, ex N 503/10) pe care Ciprul intenționează să îl acorde pentru restructurarea Abatorului central din Kofinos

[notificată cu numărul C(2015) 58]

(Numai textul în limba greacă este autentic)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 108 alineatul (2) primul paragraf,

după ce părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile în conformitate cu dispozițiile menționate mai sus (1) și ținând seama de observațiile acestora,

întrucât:

I. PROCEDURĂ

(1)	La 6 mai 2010, Comisia a aprobat un ajutor pentru salvare pentru Abatorul central din Kofinos (denumit în continuare „CSK”) sub forma unei garanții guvernamentale care sprijină un împrumut de 1,6 milioane EUR (2).

(2)	Prin scrisoarea din 3 noiembrie 2010, Ciprul a comunicat, în conformitate cu articolul 108 alineatul (3) din TFUE, planul de restructurare a CSK.

(3)	Prin scrisoarea din 7 decembrie 2010, Comisia a solicitat informații suplimentare, pe care autoritățile cipriote le-au furnizat la 10 ianuarie 2011. La 20 ianuarie 2011, Comisia a primit o reclamație de la Cypra Ltd (denumită în continuare „Cypra”), o întreprindere concurentă a CSK.

(4)

La 7 februarie 2011, Comisia a adresat autorităților cipriote o scrisoare prin care le invita să își transmită observațiile în legătură cu afirmațiile reclamantei, solicitând informații suplimentare cu privire la ajutorul pentru restructurare. Autoritățile cipriote și-au prezentat observațiile la 4 martie 2011.

(5)	La 16 februarie 2011, Comisia a transmis reclamantei o cerere de informații suplimentare. Cypra a răspuns la 2 martie 2011.

(6)

Prin scrisoarea din 26 aprilie 2011, Comisia a informat Ciprul că, la 20 aprilie 2011, a decis să inițieze procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din TFUE în ceea ce privește ajutorul pentru restructurare. De asemenea, Comisia a informat Ciprul că a decis să investigheze o serie de presupuse ajutoare acordate beneficiarului. Ajutoarele în cauză erau: (i) tolerarea continuă din partea statului a întârzierilor la plata sumelor datorate, (ii) un împrumut de 512 850 EUR acordat de Uniunea administrațiilor locale („Municipalities Union”), (iii) un presupus ajutor în legătură cu obligațiuni garantate de stat și (iv) preluarea de către administrațiile locale a angajaților existenți și a angajamentelor corespunzătoare cu titlu de pensii.

(7)	Decizia Comisiei de a iniția procedura oficială de investigare a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (3). Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile cu privire la ajutorul în cauză.

(8)	Prin scrisoarea din 25 mai 2011, autoritățile cipriote au solicitat prelungirea cu o lună a termenului-limită pentru a-și prezenta observațiile. Prelungirea a fost acordată prin scrisoarea Comisiei din 7 iunie 2011.

(9)	Autoritățile cipriote și-au prezentat observațiile privind decizia Comisiei prin scrisoarea din 24 iunie 2011.

(10)

De asemenea, Comisia a primit observații de la părțile interesate, și anume întreprinderile Cypra și A&A Sfagia Ltd., Asociația crescătorilor de porcine din Cipru și o a patra parte interesată care a solicitat ca declarația sa să beneficieze de un tratament confidențial. Comisia a transmis observațiile primite de la părțile interesate autorităților cipriote, oferindu-le posibilitatea de a reacționa; autoritățile cipriote și-au prezentat observațiile prin scrisoarea din 8 noiembrie 2011.

(11)	Prin scrisoarea din 1 martie 2012, Comisia a solicitat informații suplimentare, pe care autoritățile cipriote le-au furnizat prin scrisoarea din 30 martie 2012.

(12)	Prin scrisoarea din 24 octombrie 2012, Comisia a solicitat clarificări suplimentare și a actualizat informațiile. Autoritățile cipriote au prezentat un răspuns la 26 noiembrie 2012.

(13)	La 14 mai 2013, autoritățile cipriote au prezentat informații și clarificări suplimentare.

II. DESCRIEREA DETALIATĂ A AJUTORULUI

II.1. TITLUL

(14)	Notificarea a vizat ajutorul pentru restructurare acordat CSK. Cu toate acestea, obiectul investigației desfășurate de Comisie a fost extins pentru a include, de asemenea, alte presupuse ajutoare acordate beneficiarului.

II.2. DURATA ȘI BUGETUL

(15)

Potrivit autorităților cipriote, ajutorul pentru restructurare va fi acordat beneficiarului numai după aprobarea acestuia de către Comisie. Suma inițială a ajutorului, astfel cum a fost notificată în noiembrie 2010, era de 15 milioane EUR. Cu toate acestea, în comunicarea din 14 mai 2013, autoritățile cipriote au indicat un ajutor în valoare de 17,8 milioane EUR, având în vedere creșterea costurilor de restructurare.

II.3. BENEFICIARUL

(16)

Beneficiarul acestui ajutor este CSK. CSK a fost înființat în 1981 ca societate de utilități publice proprietate a statului, având drept obiectiv deservirea anumitor administrații locale din districtele Lefkosia, Lemesos și Larnaka. În 2003 a avut loc liberalizarea regimului de reglementare relevant, prin adoptarea Legii 26(I) din 2003. (4) Legea menționată reglementează structura, organizarea și funcțiile abatoarelor centrale, precum CSK. Conform aceleiași legi, bunurile mobile și imobile ale unor astfel de organizații nu pot face obiectul unor proceduri normale de executare sau de executare silită și nici al unei alte proceduri ca urmare a introducerii unei acțiuni împotriva organizațiilor respective. În 2010 (și anume, la momentul notificării ajutorului pentru restructurare), CSK avea o cotă de piață de aproximativ 30,7 % pe piața cipriotă (5). În noiembrie 2012, cota scăzuse la aproximativ 26,5 %. Autoritățile cipriote au confirmat că CSK funcționează într-o zonă asistată, eligibilă pentru obținerea de ajutoare regionale în temeiul excepției prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE.

(17)

În conformitate cu legislația cipriotă, numai întreprinderile de drept privat pot face obiectul unor proceduri de faliment, întrucât dispozițiile relevante ale dreptului societăților comerciale se aplică numai întreprinderilor de drept privat. Prin urmare, se pare că societățile de utilități publice aflate în proprietatea statului nu pot face obiectul procedurilor de faliment.

(18)

Conform situațiilor financiare prezentate, la sfârșitul anului 2009 CSK avea datorii pe termen scurt de aproximativ 19,4 milioane EUR și acumulase pierderi de aproximativ 28,6 milioane EUR. Până la sfârșitul anului 2012, datoriile pe termen scurt au depășit 30 de milioane EUR, iar pierderile acumulate s-au ridicat la aproape 40 de milioane EUR.

(19)

La momentul notificării restructurării, CSK avea 110 angajați, dintre care 22 erau angajați cu statut de funcționar public, în timp ce restul erau zilieri. Cifra de afaceri a întreprinderii pentru anul 2009 a fost de aproximativ 5 milioane EUR. Cifra de afaceri a scăzut la aproximativ 3,6 milioane EUR în 2012. În pofida cifrei de afaceri reduse, întreprinderea nu poate fi considerată un IMM conform Recomandării Comisiei privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (6), întrucât mai mult de 25 % din drepturile sale de vot [în sensul articolului 3 alineatul (4) din anexa la recomandarea menționată] sunt controlate de un organism public. CSK este deținut în întregime de stat și toți membrii consiliului său de administrație sunt numiți de autoritățile locale participante.

(20)

Astfel cum s-a explicat în decizia Comisiei din 6 mai 2010 privind ajutorul pentru salvare acordat CSK (caz nr. N 60/10), CSK a primit ajutor pentru salvare deoarece nu mai putea funcționa în forma sa actuală. Autoritățile cipriote au indicat că principalul motiv pentru care CSK se află într-o astfel de situație financiară este faptul că, spre deosebire de principalii săi concurenți, CSK este o societate de utilități publice, proprietate a statului. Acest lucru a condus la inflexibilitate (în ceea ce privește luarea deciziilor și relațiile cu personalul), precum și la costuri ale forței de muncă ridicate și la lipsa unei culturi de întreprindere. Având în vedere liberalizarea pieței și intrarea pe piață a unor noi abatoare private, acest lucru a condus la erodarea cotelor de piață ale CSK și la acumularea ulterioară a datoriilor.

(21)

Comisia a recunoscut în decizia sa în cazul nr. N 60/10 că CSK era o întreprindere aflată în dificultate. Situația financiară anuală a întreprinderii pentru perioada 2006-2009 a confirmat această constatare. Aceasta a arătat că veniturile întreprinderii nu puteau acoperi cheltuielile curente, în principal din cauza costurilor ridicate ale forței de muncă. Ca urmare, întreprinderea nu a putut rambursa tranșele împrumuturilor și alte datorii. CSK prezenta următoarele simptome ale unei întreprinderi aflate în dificultate: creșterea pierderilor, scăderea cifrei de afaceri, creșterea supracapacității, flux de capital în declin, îndatorare crescută și scăderea valorii activului net. Comisia a constatat, de asemenea, în decizia sa din 6 mai 2010, incapacitatea CSK de a-și asigura redresarea cu resurse proprii, întrucât fondurile și activele sale erau în scădere rapidă și nu putea obține fonduri din sursele de pe piață.

(22)	Tendința negativă în dezvoltarea economică a CSK a continuat de atunci. Cifra de afaceri a scăzut la aproximativ 3,6 milioane EUR în 2012, când pierderile acumulate și, în același timp, capitalurile proprii negative s-au ridicat la aproape 40 de milioane EUR.

(23)	Până la 31 decembrie 2011, CSK acumulase datorii restante către comisarul cipriot pentru împrumuturi de aproximativ 11 milioane EUR, plăți restante către autoritățile de securitate socială și fiscale de aproximativ 8,7 milioane EUR și cheltuieli veterinare de aproximativ 1,3 milioane EUR.

II.4. TEMEIUL JURIDIC

(24)	Decizia nr. 71.196 din 2 noiembrie 2010 adoptată de Consiliul ministerial al Ciprului constituie temeiul juridic al ajutorului pentru restructurare.

II.5. DESCRIEREA MĂSURII

(25)

Ajutorul pentru restructurare notificat inițial, care urma să fie acordat beneficiarului, se ridica la 15 milioane EUR. Acesta corespundea unui procent de 55,6 % din costurile totale de restructurare, care se ridicau la 26,85 milioane EUR. Restul de 44,4 % urma să fie finanțat prin intermediul contribuțiilor proprii ale CSK (a se vedea considerentul 26 de mai jos). Cu toate acestea, în comunicarea din 14 mai 2013, autoritățile cipriote au indicat că, între timp, costurile de restructurare au crescut și, prin urmare, valoarea ajutorului pentru restructurare urma să crească, de asemenea, la 17,772 milioane EUR. Potrivit autorităților cipriote, costurile de restructurare sunt defalcate după cum urmează:

Măsura de restructurare	Costul în noiembrie 2010 (milioane EUR)	Costul în mai 2013 (milioane EUR)
Compensarea personalului	3,5	3,340
Plata datoriilor către organismele de securitate socială	4,891	6,140
Plata datoriilor către secțiunea venituri interne	2,361	3,646
Plățile aferente pensiilor personalului și alte plăți unice acordate personalului	4,9	3,340
Rambursarea împrumuturilor	11,1	13,306
Servicii de consultanță	0,1
Total	26,852	29,772

(26)

Potrivit autorităților cipriote, CSK intenționa să își finanțeze contribuția proprie prin contractarea unui nou împrumut de 5 milioane EUR și prin vânzarea de bunuri imobiliare în valoare de 7 milioane EUR. Prin urmare, contribuția proprie a beneficiarului în valoare de 12 milioane EUR ar fi corespuns unui procent de 40,3 % din costurile totale de restructurare actualizate. Autoritățile cipriote au prezentat o evaluare a bunurilor imobile ale CSK din aprilie 2013, care estimează valoarea bunurilor imobile (terenuri, clădiri și contracte de leasing) ale abatorului la aproximativ 8,2 milioane EUR. Cu toate acestea, în ceea ce privește contractarea unui nou împrumut, autoritățile cipriote au indicat în comunicarea lor din 14 mai 2013 că, în condițiile economice actuale, obținerea unui astfel de împrumut trebuie considerată incertă.

II.6. PLANUL DE RESTRUCTURARE

(27)

În octombrie 2010 a fost elaborat un plan de restructurare care a fost transmis Comisiei ca parte a notificării prezentate la 3 noiembrie 2010. Răspunsul furnizat de Cipru la 26 noiembrie 2012 a inclus o actualizare a previziunilor financiare și a datelor de piață relevante. Planul inițial de restructurare cuprinde următoarele secțiuni:

II.6.1. Analiza de piață

(28)	La începutul acestei secțiuni a planului de restructurare se explică modul de funcționare a abatoarelor în Cipru. Abatoarele private au fost autorizate începând din 2003, având în vedere intrarea iminentă a Ciprului în Uniunea Europeană.

(29)

În continuare, planul prezintă piața producției de carne (producția pe tip de carne – carne de porc, carne de vită și carne de oaie/capră, prețuri, calitate, ocuparea forței de muncă, importuri/exporturi, concurenți), precum și consumul de carne în Cipru (consumul pe cap de locuitor, consumul de produse importate, consumul pe puncte de vânzare – hypermarketuri/măcelării/HORECA/industriile produselor preparate din carne, branding, calitatea cărnii). De asemenea, planul prevede estimări privind perspectivele cererii și ofertei pe piețele în cauză.

(30)

În ceea ce privește piața de sacrificare, în Cipru sunt 5 întreprinderi active. Conform planului, cota de piață a beneficiarului a fost de aproximativ 31 % în 2010. În cazul în care piața este defalcată pe tipuri de carne, cotele de piață au fost următoarele pentru anul 2009 și în primele opt luni ale anului 2010:

(%)
Specia de animale	Ovine/caprine		Bovine		Porcine		Total (7)
An	2009	2010	2009	2010	2009	2010	2009	2010
Cypra Ltd.	20,39	22,37	—	—	63,34	70,40	50,79	56,79
Abatorul central din Kofinos	34,24	30,53	100	100	27,26	21,96	34,84	30,72
Agioi Trimithias	18,97	17,15	—	—	4,74	2,46	6,71	4,26
A&A Slaughterhouses Ltd	14,52	18,37	—	—	4,66	5,18	5,87	6,62
Abatorul municipal Polis Chrysochous	11,89	11,58	—	—	—	—	1,73	1,61

(31)

Conform informațiilor prezentate de autoritățile cipriote la 26 noiembrie 2012, cota de piață totală a CSK a scăzut în continuare la 29,3 % în 2011 și la 26,5 % în 2012. De asemenea, acesta pierduse monopolul asupra sacrificării bovinelor, ca urmare a intrării pe piață a întreprinderii Cypra, dar încă deținea peste 92 % din cota de piață pe acest segment. În general, piața cipriotă pentru sacrificarea animalelor prezintă o tendință generală de scădere, cu o stagnare în 2010, o reducere de 2 % în 2011 și o reducere suplimentară de 3,8 % în 2012.

(32)

La sfârșitul anului 2012, cele cinci abatoare active pe piața cipriotă au avut următoarea capacitate de sacrificare zilnică:

Nr.	Denumirea abatorului	Capacitatea de sacrificare zilnică
Nr.	Denumirea abatorului	Bovine	Porcine	Ovine/caprine
1	Abatorul central din Kofinos	200	3 040	960
2	Cypra Ltd	104	1 920	1 200
3	A + A Slaughterhouses Ltd	—	1 200	880
4	Agioi Trimithias	—	700	700
5	Abatorul municipal Polis Chrysochous	—	—	500

(33)

Cifrele furnizate arată într-adevăr scăderea considerabilă a cotei de piață a CSK în ultimii ani. În 2005, cota de piață totală a CSK se situa la 68 %. Această cifră a scăzut la 41 % în 2008 și la 26,5 % în 2012. Această evoluție se datorează în mare parte liberalizării pieței în 2003 și intrării ulterioare pe piață a întreprinderilor private.

(34)

În ceea ce privește sacrificarea bovinelor, planul de restructurare s-a bazat pe presupunerea că cel puțin doi concurenți actuali (Cypra și Agioi Trimithias) intenționau să intre în piață. De asemenea, se susține că o altă întreprindere (Pan-Cypriot Organisation of Cattle Breeders – Organizația Pancipriotă a Crescătorilor de Bovine) intenționează să intre pe piață. Organizația respectivă controlează 75 % din piața producției de bovine din Cipru. În cele din urmă, Cypra a intrat pe acest segment în 2012 și, la rândul său, recunoaște că Agioi Trimithias și Organizația Pancipriotă a Crescătorilor de Bovine intenționează, de asemenea, să intre pe piața de sacrificare a bovinelor.

II.6.2. Prezentarea beneficiarului

(35)

CSK a fost creat prin decret ministerial ca organizație de serviciu public, care vizează deservirea mai multor administrații locale, inclusiv principalele orașe din Cipru care trebuiau să mențină în funcțiune abatoare. Consiliul de administrație este format din 15 membri (6 primari, 5 consilieri municipali și 4 reprezentanți din partea administrației comunitare).

(36)

Astfel cum s-a explicat anterior, poziția competitivă a întreprinderii a început să se deterioreze începând cu liberalizarea pieței în 2003. Potrivit autorităților cipriote, principalii factori care au contribuit la această situație sunt următorii:

(a)	funcționarea întreprinderii și componența consiliului său de administrație (funcționari municipali care au alte priorități și, prin urmare, nu se concentrează neapărat asupra problemelor întreprinderii);

(b)	baza de capitaluri proprii inițială;

(c)	liberalizarea pieței, fără un plan strategic pentru a face față provocărilor relevante;

(d)	costuri ridicate ale forței de muncă (personal inutil, lipsa de motivare, productivitate scăzută, lipsa de flexibilitate la rezilierea contractelor, lipsa culturii orientate spre servicii etc.);

(e)	productivitate scăzută.

(37)	Conducerea întreprinderii a încercat să abordeze unele dintre aceste probleme, obținând o serie de rezultate pozitive. Cu toate acestea, scăderea cotelor de piață ale întreprinderii a condus la creșterea pierderilor de-a lungul anilor.

(38)

Planul oferă o analiză SWOT (Puncte tari – Puncte slabe – Oportunități și Amenințări) pentru CSK. Se susține că printre punctele sale tari se numără capacitatea de producție ridicată, know-how-ul, tradiția și conformitatea cu reglementările UE. Printre punctele slabe se numără costurile de producție ridicate, dependența de o singură activitate, lipsa culturii orientate spre servicii și pierderea încrederii clienților în ceea ce privește programele de sacrificare. De asemenea, întreprinderea este lipsită de flexibilitate în ceea ce privește funcționarea sa, precum și ocuparea forței de muncă. Dacă întreprinderea ar funcționa ca o întreprindere privată, cu participarea investitorilor privați, atunci deciziile relevante ar fi adoptate de Consiliul de Administrație și de adunarea generală. În cele din urmă, angajații întreprinderii au statut de funcționar public, ceea ce face extrem de dificilă și de costisitoare concedierea acestora.

(39)

Printre amenințări se numără intrarea pe piață a noilor actori, creșterea preconizată a importurilor de carne din alte state membre ale UE din cauza prețurilor mai mici și a unei calități mai bune a produselor importate, ceea ce ar conduce la o reducere a sacrificărilor în Cipru, la scăderea activităților de creștere a animalelor în Cipru și la costuri de producție ridicate. Printre oportunități, planul menționează posibilitatea de a închiria linii de producție unor firme terțe, îmbunătățirea situației financiare a întreprinderii prin vânzarea bunurilor imobiliare, precum și colaborarea cu actori importanți de pe piață.

II.6.3. Măsurile de restructurare

(40)

Costurile totale de restructurare a întreprinderii s-au ridicat inițial la aproximativ 27 de milioane EUR. 55,6 % din această sumă ar fi fost furnizată de stat, participarea întreprinderii reprezentând restul de 44,4 % (12 milioane EUR). Cu toate acestea, astfel cum s-a explicat la considerentul 25 de mai sus, autoritățile cipriote au indicat în comunicarea lor din 14 mai 2013 că, între timp, costurile de restructurare au crescut la aproximativ 29,8 milioane EUR, contribuția CSK rămânând aceeași.

(41)

Contribuția proprie a CSK va fi colectată din (i) vânzarea de bunuri imobiliare (7 milioane EUR), care, potrivit autorităților cipriote, nu conține un element de ajutor de stat, întrucât prețul va fi calculat la valoarea de piață de către un evaluator independent, și (ii) contractarea unui nou împrumut (5 milioane EUR). Cu toate acestea, în comunicarea lor din 14 mai 2013, autoritățile cipriote au recunoscut, de asemenea, că, în condițiile economice actuale, obținerea unui astfel de împrumut trebuie considerată incertă.

(42)	Planul prevede următoarele măsuri de restructurare:

II.6.3.1. Flexibilitate – Schimbarea statutului juridic

(43)

Pentru îmbunătățirea flexibilității sale în toate domeniile, planul de restructurare propune transformarea CSK într-o întreprindere de drept privat. Se preconizează că acest lucru va îmbunătăți flexibilitatea întreprinderii în ceea ce privește procesul său decizional. De asemenea, acest lucru ar trebui să stimuleze interesul investitorilor privați, care ar putea intra în structura acționariatului întreprinderii. În cele din urmă, schimbarea statutului angajaților ar putea facilita angajarea și concedierea personalului.

II.6.3.2. Reducerea datoriilor întreprinderii

(44)

Planul de restructurare prevede plata integrală a datoriilor întreprinderii către Fondul de Securitate Socială (6,14 milioane EUR la sfârșitul anului 2012) și către secțiunea venituri interne (3,646 milioane EUR la sfârșitul anului 2012). De asemenea, întreprinderea va plăti datoriile scadente în valoare de 13,306 milioane EUR (inclusiv împrumutul de salvare deja aprobat de 1,6 milioane EUR). Costul total al acestei măsuri este calculat la aproximativ 23,1 milioane EUR. De asemenea, autoritățile cipriote au confirmat în comunicarea lor din 14 mai 2013 că datoriile restante către serviciul veterinar vor fi plătite treptat după restructurare.

II.6.3.3. Personalul

(45)

Planul prevede migrarea tuturor angajaților cu statut de funcționari publici către administrația locală și concedierea personalului rămas. Ulterior, în temeiul noului statut, întreprinderea își va înlocui personalul cu noi angajați. Personalul nou va fi angajat în noi condiții de salarizare și noi sisteme de pensii. De asemenea, întreprinderea va recurge la servicii de externalizare, în măsura în care este necesar. Se prevede că, în urma restructurării întreprinderii, personalul va cuprinde numai 9 posturi de conducere și 67 de angajați/lucrători. Costul tuturor măsurilor relevante pentru CSK se va ridica la 6,68 milioane EUR, defalcat pe costuri de compensare a personalului (3,34 milioane EUR) și plata drepturilor de pensie (3,34 milioane EUR). Se prevede că, odată ce planul va fi pus în aplicare, costurile salariale vor fi reduse drastic.

II.6.4. Măsurile compensatorii

(46)

Planul propune următoarele măsuri compensatorii:

—	angajamentul CSK de a nu-și extinde activitatea la alte piețe conexe (comerțul cu carne, crearea de instalații pentru tranșarea cărnii), pentru o perioadă de trei ani;

—	angajamentul CSK de a nu-și moderniza tehnologia pentru sacrificarea porcilor, prin achiziționarea unei linii pentru asomarea porcilor pe bază de dioxid de carbon, pentru o perioadă de trei ani;

—

angajamentul CSK, pentru o perioadă de trei ani, de a nu a recurge la acțiuni agresive pentru creșterea nivelului cotelor de piață peste cel pe care îl deținea în 2009. Autoritățile cipriote au identificat următoarele acțiuni ca fiind acțiuni agresive: (i) campanii de publicitate activă, (ii) reduceri de preț agresive, (iii) modernizări tehnologice pentru a îmbunătăți calitatea, și (iv) preluarea concurenților.

(47)

Potrivit autorităților cipriote, nu ar fi posibil ca CSK să își reducă capacitatea, întrucât CSK are o singură linie de producție pentru fiecare specie de animal. Autoritățile cipriote susțin că cesionarea mașinilor relevante pentru a reduce capacitatea ar echivala cu ieșirea CSK de pe segmentul de piață în cauză.

II.7. OBLIGAȚIA DE „STANDSTILL”

(48)	Potrivit autorităților cipriote, ajutorul pentru restructurare nu poate fi acordat beneficiarului decât după aprobarea acestuia de către Comisie.

II.8. RAPOARTE ANUALE

(49)	Autoritățile cipriote s-au angajat să prezinte rapoarte periodice și detaliate privind punerea în aplicare a planului de restructurare.

III. PLÂNGEREA

(50)

La 20 ianuarie 2011, Cypra, un concurent al CSK, a depus o plângere. Cypra este o întreprindere cu capital privat, care a început să funcționeze pe piața de sacrificare din Cipru în 2006. La momentul depunerii plângerii, Cypra deținea cea mai mare cotă de piață pe piața de sacrificare a porcinelor (71 %), precum și pe piața globală de sacrificare din Cipru (57 %).

(51)

Aceasta a susținut în plângere că beneficiarul a primit numeroase ajutoare în trecutul recent. Mai precis, se susține că CSK a primit următoarele ajutoare:

(a)

ajutor sub forma tolerării continue din partea statului a întârzierilor la plata sumelor datorate, în valoare de aproximativ 29 de milioane EUR, incluzând obligații fiscale și de securitate socială, împrumuturi acordate de comisarii pentru împrumuturi, dobânzile relevante, precum și sume reprezentând taxe de sacrificare. În susținerea plângerii sale, reclamantul a prezentat un aviz motivat emis de comisarul cipriot pentru ajutoare de stat la 9 iulie 2007, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Cipru la 20 iulie 2007. Într-adevăr, avizul confirmă că autoritățile cipriote, omițând să ia toate măsurile necesare pentru a colecta datoriile CSK, acordă, în realitate, ajutor de stat;

(b)	schimbarea categoriei de folosință a terenului CSK din teren cu destinație agricolă în teren cu destinație industrială în martie 2007;

(c)	acordarea unui împrumut în valoare de 512 850 EUR de către Uniunea administrațiilor locale, pusă în aplicare în decembrie 2007;

(d)	ajutorul pentru salvare de 1,6 milioane EUR, aprobat de Comisia Europeană în mai 2010, care, potrivit reclamantului, nu ar fi fost aprobat dacă Ciprul ar fi dezvăluit anumite fapte concrete, în special acordarea ajutoarelor de stat anterioare.

(52)	Plângerea concluzionează că acordarea ajutorului pentru restructurare va denatura concurența, întrucât, în ultimii ani, beneficiarul s-a bucurat în mod constant de ajutoare acordate de statul cipriot.

(53)

Comisia a considerat că schimbarea categoriei de folosință a terenului CSK nu părea să implice un transfer de resurse de stat, iar ajutorul pentru salvare făcuse deja obiectul unui control al Comisiei. Prin urmare, Comisia a oferit autorităților cipriote posibilitatea de a-și prezenta observațiile privind afirmațiile referitoare la acordarea ajutoarelor menționate la considerentul 51 literele (a) și (c) de mai sus.

(54)

În răspunsul lor din 4 martie 2011, autoritățile cipriote nu au furnizat informații adecvate care să demonstreze că tolerarea continuă a întârzierilor la plata sumelor datorate nu constituie ajutor de stat. În ceea ce privește împrumutul de 512 850 EUR, autoritățile cipriote au indicat că, în urma unui aviz negativ al comisarul cipriot pentru ajutoare de stat, CSK a rambursat împrumutul Uniunii administrațiilor locale cu dobânda aferentă, prin transferul proprietății asupra unui teren.

IV. DECIZIA COMISIEI DIN 20 APRILIE 2011

(55)

Prin decizia din 20 aprilie 2011, Comisia a decis să inițieze procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din TFUE. Mai precis, aceasta a concluzionat că, în ceea ce privește ajutorul pentru restructurare, sunt îndeplinite, prima facie, toate condițiile menționate la articolul 107 alineatul (1). De asemenea, s-a constatat că există indicii că un alt ajutor ar fi putut fi acordat sub formă de: (i) tolerare continuă din partea statului a întârzierilor la plata sumelor datorate, (ii) împrumut de 512 850 EUR acordat de Uniunea administrațiilor locale („Municipalities Union”), (iii) presupus ajutor în legătură cu obligațiuni garantate de stat și (iv) preluare de către administrațiile locale a angajaților existenți și a angajamentelor corespunzătoare cu titlu de pensii.

IV.1. OBSERVAȚIILE CIPRULUI CU PRIVIRE LA DECIZIA DIN 20 APRILIE 2011

(56)	Autoritățile cipriote și-au prezentat observațiile privind decizia Comisiei din 20 aprilie 2011 prin scrisoarea din 24 iunie 2011. Argumentele autorităților cipriote sunt prezentate la următoarele puncte.

IV.1.1. Tolerarea din partea statului a întârzierilor la plata sumelor datorate

(57)

În răspunsul lor, autoritățile cipriote susțin că mai multe autorități publice, cum ar fi Departamentul de venituri interne și Departamentul de securitate socială, au obținut în trecut hotărâri judecătorești care dispun plata de către CSK a datoriilor către autoritățile relevante. Cu toate acestea, în temeiul articolului 18 din Legea 26(I) din 2003, bunurile mobile și imobile ale abatoarelor publice nu pot face obiectul unor proceduri normale de executare sau de executare silită și nici al unei alte proceduri ca urmare a introducerii unei acțiuni împotriva acestora. Prin urmare, în conformitate cu regimul de reglementare actual, hotărârile judecătorești emise împotriva CSK nu pot fi puse în executare.

(58)

În continuare, se susține că, având în vedere incapacitatea de a pune în executare deciziile judecătorești împotriva CSK și având în vedere procesul de restructurare în curs de desfășurare, nu vor fi aplicate măsuri suplimentare de către autorități până la încheierea procesului de restructurare. De asemenea, se menționează că orice altă acțiune de colectare a datoriilor în cauză nu ar conduce la recuperarea sumelor. Autoritățile cipriote au concluzionat că decizia lor de a acorda CSK un ajutor pentru restructurare constituie o dovadă a intenției guvernului de a achita datoriile CSK către departamentele guvernamentale.

IV.1.2. Acordarea unui împrumut de 512 850 EUR de către Uniunea administrațiilor locale

(59)

Autoritățile cipriote recunosc că Uniunea administrațiilor locale a acordat CSK un împrumut de 512 850 EUR în decembrie 2007. Ca urmare a depunerii unei plângeri, comisarul cipriot pentru ajutoare de stat a decis că acordarea sumei respective ar trebui să fie considerată ajutor ilegal pentru funcționare, acordat fără notificarea prealabilă a Comisiei Europene. Autoritățile cipriote adaugă că, la 15 ianuarie 2010, CSK a rambursat Uniunii administrațiilor locale suma respectivă cu dobândă, prin transferul de proprietate asupra unui teren în valoare de 580 000 EUR. Departamentul de cadastru și topografie, care este considerat evaluatorul oficial al statului, a efectuat evaluarea terenului. Autoritățile cipriote susțin că dobânda de 67 150 EUR corespunde unei rate anuale a dobânzii de 6,12 %, în cazul în care capitalizarea anuală este luată în considerare de asemenea. Potrivit autorităților cipriote, această rată a dobânzii nu este mai mică decât ratele dobânzii practicate pe piață pentru împrumuturile cu garanții imobiliare în cursul perioadei în cauză.

IV.1.3. Presupus ajutor nou în legătură cu obligațiuni garantate de stat

(60)

Autoritățile cipriote reamintesc că obligațiunile în cauză au fost emise în 1985 cu o garanție a statului, fiind reemise în 1992 și 1999, pe baza unei legi aprobate de Parlament. La 9 iulie 2007, Tribunalul Regional din Lefkosia a dispus achitarea datoriei de către stat, în calitate de garant, către unul dintre proprietarii de obligațiuni. În urma acestei decizii a tribunalului, statul a trebuit să ramburseze sumele în cauză, inclusiv dobânzile. Statul nu a introdus nicio cerere reconvențională împotriva CSK și, din acest motiv, nu a avut loc anularea creanțelor.

IV.1.4. Transferul de personal către administrațiile locale

(61)

În ceea ce privește transferul de personal către administrațiile locale, autoritățile cipriote susțin că acesta a vizat numai 19 angajați. Pensiile persoanelor în cauză au fost deja luate în considerare în costurile de restructurare și, conform planului de restructurare, s-ar ridica la 1,4 milioane EUR. 13 administrații locale au fost de acord să angajeze 15 dintre cei 19 membri permanenți ai personalului CSK, acoperindu-și în acest fel propriile nevoi de personal. Ca urmare a acestei înțelegeri, Ministerul de Interne și Ministerul de Finanțe nu vor autoriza crearea de locuri de muncă noi sau suplimentare în cadrul administrațiilor locale implicate.

(62)

Pe această bază, s-a convenit ca fiecare angajat permanent al CSK să fie transferat pe un post și un salariu identice cu cele deținute anterior în cadrul CSK. Din acest motiv, s-a convenit ca administrațiile locale care vor prelua foști angajați ai CSK să plătească partea din salariu care corespunde grilei de salarizare inițiale a personalului recent angajat, iar statul să plătească diferența de salariu. Sumele plătite de stat ar viza perioada cuprinsă între momentul transferului și sfârșitul activității profesionale a fiecărui angajat. Pentru cei 15 angajați ai CSK, această sumă a fost estimată la aproximativ 3,4 milioane EUR. Potrivit autorităților cipriote, suma nu se referă la cheltuielile care ar fi trebuit suportate de CSK și, din acest motiv, nu este inclusă în costurile de restructurare. Aceasta reprezintă o practică standard în circumstanțe similare. Autoritățile cipriote concluzionează că, din acest motiv, măsura nu are un caracter selectiv și, prin urmare, nu îndeplinește una dintre condițiile pentru existența unui ajutor de stat. Cu toate acestea, autoritățile cipriote susțin că, în cazul în care acesta ar fi considerat un ajutor de stat, este vorba despre un ajutor cu caracter social care depășește interesele beneficiarului. Pentru astfel de ajutoare, Comisia adoptă o abordare pozitivă conform liniilor directoare.

IV.1.5. Eficiența măsurilor din planul de restructurare

(63)

În ceea ce privește previziunea planului de restructurare privind o creștere a pieței abatoarelor de 2 % în toate cele trei scenarii (optimist, pesimist și intermediar), autoritățile cipriote remarcă faptul că acest procent reprezintă creșterea medie anuală a sacrificărilor în Cipru în perioada 1998-2008. Aceasta a fost, de asemenea, previziunea conducerii CSK pentru următoarea perioadă de 5 ani. O reducere a ratei de creștere de 0,5 % s-ar traduce printr-o reducere a profiturilor CSK cu 500 000 EUR; cu toate acestea, beneficiarul ar fi în continuare profitabil după perioada de restructurare.

(64)	În ceea ce privește costurile transferului de personal către administrațiile locale, autoritățile cipriote reamintesc că numai 19 persoane vor fi transferate, majoritatea personalului excedentar urmând să fie concediat.

(65)

În decizia sa din 20 aprilie 2011, Comisia își exprimă îndoielile cu privire la capacitatea CSK de a încheia contracte de împrumut cu instituțiile financiare. În acest sens, autoritățile cipriote susțin că CSK a contractat împrumuturi la bănci comerciale, care sunt rambursate în mod normal și fără întârzieri. Având în vedere faptul că, astfel cum s-a explicat mai sus, conform legislației relevante bunurile CSK nu pot face obiectul unor proceduri normale de executare sau de executare silită, împrumuturile contractate la bănci sunt acoperite de garanții de stat. Autoritățile cipriote adaugă că acest lucru se va schimba odată cu restructurarea întreprinderii și cu schimbarea statutului său juridic. Împrumuturile viitoare vor putea fi obținute în condiții de piață utilizând bunurile întreprinderii, printre care se numără un bun imobil în valoare de aproximativ 7 milioane EUR. În ceea ce privește valoarea bunurilor imobile ale CSK, autoritățile cipriote precizează că această valoare a fost calculată de Departamentul de cadastru și topografie din cadrul Ministerului de Interne.

(66)

În cele din urmă, autoritățile cipriote reiterează că problemele CSK vizează următoarele fapte: (a) lipsa de flexibilitate în ceea ce privește structura și funcționarea sa; (b) costurile ridicate ale forței de muncă; și (c) datoriile mari. Planul de restructurare reușește să abordeze aceste cauze prin schimbarea statutului juridic al întreprinderii, reducerea costurilor forței de muncă și reducerea datoriilor întreprinderii.

IV.1.6. Eficiența măsurilor compensatorii

(67)

În ceea ce privește măsurile compensatorii, autoritățile cipriote își reiterează, în primul rând, preocuparea în legătură cu posibilitatea ca Cypra să câștige o poziție de monopol pe piață. Potrivit autorităților cipriote, Cypra a adresat o scrisoare miniștrilor ciprioți de Interne, Comerț și Finanțe în care este menționat faptul că întreprinderea are o cotă de piață de 71 % pe piața de sacrificare a porcinelor, că prețurile sale sunt cu 20 % mai mari și că întreprinderea este preferată de clienți, printre altele, pentru că oferă o calitate mai bună a cărnii. Autoritățile cipriote consideră că acest lucru constituie o dovadă a faptului că Cypra are o poziție dominantă și că, dacă CSK își încetează activitatea, prețurile vor crește. Autoritățile cipriote adăugă că, deși Cypra și-a exprimat intenția de a intra pe piața de sacrificare a bovinelor în termen de șase luni, aceasta nu a făcut încă acest lucru. De asemenea, autoritățile cipriote susțin că Cypra nu are încă toate autorizațiile de amenajare a teritoriului și autorizațiile de altă natură necesare, ceea ce face ca intrarea în segmentul de sacrificare a bovinelor să fie puțin probabilă în termenul stabilit. Conform informațiilor deținute de autoritățile cipriote, nicio altă întreprindere nu are intenția de a intra pe acest segment.

(68)

În ceea ce privește problema supracapacității, autoritățile cipriote remarcă faptul că supracapacitatea în segmentul de sacrificare a porcinelor ajunge la 39 %, capacitatea crescând în acest segment cu 32 % de când Cypra a intrat pe piață în 2006, în timp ce, pentru ovine/caprine, supracapacitatea de sacrificare ajunge la 51 %, după ce a crescut cu 17 % de la intrarea pe piață a Cypra. Potrivit autorităților cipriote, acest lucru conduce la concluzia că supracapacitatea pe piață a fost creată prin intrarea]întreprinderii Cypra. Autoritățile cipriote au concluzionat că, având în vedere situația financiară a CSK, orice constrângere suplimentară asupra operațiunilor CSK ar afecta în mod negativ viabilitatea acesteia.

IV.2. OBSERVAȚIILE PĂRȚILOR TERȚE

IV.2.1. Observațiile reclamantului cu privire la decizia Comisiei din 20 aprilie 2011

(69)	Reclamantul a prezentat observații privind decizia Comisiei din 20 aprilie 2011 prin scrisoarea din 4 iulie 2011. În scrisoarea sa, Cypra reiterează intenția Organizației Pancipriote a Crescătorilor de Bovine de a înființa un abator.

(70)

În ceea ce privește măsurile compensatorii, Cypra remarcă faptul că, în cazul în care ajutorul pentru restructurare este aprobat și dacă crescătorii de porcine sunt implicați în CSK, având în vedere, de asemenea, construcția noului abator al întreprinderii A&A, viabilitatea sa va fi pusă în pericol. Motivul constă în faptul că numărul de sacrificări de porcine realizate va scădea într-o măsură semnificativă. De asemenea, Cypra reamintește că a investit recent sume importante pentru creșterea capacității sale. De asemenea, aceasta a adăugat că Asociația crescătorilor de porcine din Cipru (reprezentând 100 % din crescătorii de porcine de pe insulă) este implicată în procesul de restructurare. Aparent, guvernul oferă acestei asociații acțiuni în noua întreprindere care va fi înființată în urma restructurării. Potrivit Cypra, acest lucru aduce atingere angajamentului de a nu recurge la acțiuni agresive pentru a crește cotele de piață pentru o perioadă de trei ani. În ceea ce privește capacitatea, cele trei întreprinderi Cypra, A&A și Trimithias au o capacitate de peste 20 000 de sacrificări de porcine pe săptămână, în timp ce producția relevantă se ridică la aproximativ 14 000.

(71)

Cypra susține că, înainte de aprobarea ajutorului, autoritățile cipriote ar trebui să dovedească faptul că ar fi posibil ca CSK să contracteze un împrumut de 5 milioane EUR. În orice caz, potrivit reclamantului, cea mai bună soluție este închiderea liniei de producție pentru sacrificarea porcinelor. Acest lucru nu ar crea niciun deficit pe piață, întrucât întreprinderile rămase pot acoperi necesarul țării. De asemenea, Cypra face afirmații privind relația strânsă dintre membrii actuali și anteriori ai guvernului cipriot și conducerea CSK, care, dacă ar continua, ar echivala cu un alt comportament nedrept față de abatoarele private.

(72)

În ceea ce privește creanțele deținute de stat față de CSK, Cypra susține că CSK a colectat taxe veterinare în valoare de 900 000 EUR, care nu au fost rambursate statului. În ceea ce privește transferul de personal, statul a fost de acord să subvenționeze costul transferului angajaților, prin plata diferenței dintre salariul unui angajat nou-numit (către administrațiile locale) și salariul actual al lucrătorilor, pentru toți angajații care vor fi transferați. De asemenea, pentru angajații care vor rămâne în noua întreprindere, statul va subvenționa 40 % din salariul anterior până la sfârșitul activității profesionale a acestora, în timp ce noua întreprindere va plăti 60 %.

(73)

În ceea ce privește contribuția proprie a întreprinderii, Cypra susține că vânzarea bunurilor imobiliare ale CSK ar trebui să fie efectuată pe piața liberă. Cypra suspectează că valoarea terenului în cauză, astfel cum demonstrează chiria pe care statul o percepe de la o altă întreprindere (Sigan Management Limited) din aceeași zonă, este mult mai mică decât cea indicată în planul de restructurare. În ceea ce privește împrumutul de 512 850 EUR acordat de Uniunea administrațiilor locale, Cypra se îndoiește că împrumutul a fost rambursat prin transferul de proprietate asupra terenului.

(74)

În cele din urmă, reclamantul propune ca orice restructurare viitoare a CSK să includă închirierea temporară a liniei de sacrificare a bovinelor Organizației Pancipriotă a Crescătorilor de Bovine, închirierea temporară a liniei de producție pentru ovine/caprine oricărei persoane interesate și închiderea liniei de sacrificare a porcinelor. În cazul în care Organizația Pancipriotă a Crescătorilor de Bovine își înființează propriul abator, abatorul CSK ar trebui să se închidă, iar guvernul ar trebui să vândă terților terenul implicat.

IV.2.2. Observațiile altor părți interesate cu privire la decizia Comisiei din 20 aprilie 2011

(75)	O serie de alte părți terțe au prezentat observații privind decizia Comisiei din 20 aprilie 2011.

(76)

Un concurent (abatoarele A&A) susține că tocmai a finalizat modernizarea unității sale de producție și că, în prezent, are posibilitatea să acopere 35-40 % din necesarul țării în materie de sacrificări de porcine și 30 % din necesarul țării în materie de sacrificări de ovine/caprine. De asemenea, întreprinderea susține că planul de restructurare pentru CSK nu a luat în considerare evoluții precum modernizarea liniei de producție a concurenților CSK, și anume A&A sau Agioi Trimithias. Ca urmare, se susține că situația beneficiarului este mult mai gravă decât cea prezentată în planul de restructurare, chiar dacă se ia în considerare scenariul cel mai pesimist. De asemenea, A&A susține că argumentul autorităților cipriote potrivit căruia Cypra ar putea câștiga o poziție de monopol în cazul în care CSK oprește una dintre liniile de producție nu este valabil, având în vedere modernizarea liniilor de producție ale întreprinderilor A&A și Agioi Trimithias și capacitatea întreprinderilor respective. Întreprinderea A&A consideră că măsurile compensatorii propuse nu pot fi acceptate. Singura măsură compensatorie credibilă care ar putea fi acceptată ar fi ca CSK să nu mai furnizeze servicii de sacrificare de porcine. În același timp, conducerea CSK ar trebui să fie atribuită unei echipe de conducere cu experiență de piață și numai un număr mic de angajați ar trebui să rămână în cadrul întreprinderii pentru a asigura funcționarea liniilor de sacrificare a ovinelor/caprinelor.

(77)

O parte care a solicitat aplicarea tratamentului confidențial a susținut că CSK își îndeplinește în mod corespunzător obligațiile care îi revin în temeiul directivelor UE privind deșeurile. Cu toate acestea, concurenții săi au abuzat de faptul că punerea în aplicare și controlul directivelor UE relevante nu au fost realizate în mod corespunzător de către autoritățile locale, generând o concurență neloială directă și indirectă pentru CSK, aceasta fiind la rândul său una dintre cauzele situației financiare actuale a întreprinderii, întrucât CSK, spre deosebire de concurenții săi, plătește taxe pentru tratarea deșeurilor sale.

(78)

Una dintre părți, Asociația crescătorilor de porcine din Cipru, și-a exprimat preocuparea în ceea ce privește „agresivitatea întreprinderii care ocupă o poziție dominantă în segmentul sacrificărilor de porcine”, și anume Cypra. Se susține că, dacă CSK își încetează activitatea, atunci Cypra ar dobândi o poziție de monopol, cel puțin în segmentul sacrificărilor de porcine. Totodată se susține că intrarea în segmentul de sacrificare a bovinelor nu este probabilă. De asemenea, asociația menționează că crescătorii de porcine au înființat recent o întreprindere care controlează în prezent 60 % din producția țării. În prezent, alegerea abatorului aparține clientului (comercianților cu amănuntul sau cu ridicata de carne). Cu toate acestea, asociația menționează că, în viitor, este posibil ca întreprinderea să își bazeze alegerea abatorului pe considerente legate de viabilitatea acestuia, de exemplu, solicitând oferte pentru sacrificarea animalelor sale. Prin urmare, având în vedere structura pieței în Cipru, nicio întreprindere nu ar trebui considerată viabilă fără dovezi.

IV.3. OBSERVAȚIILE CIPRULUI PRIVIND DECLARAȚIILE PĂRȚILOR TERȚE

(79)	Prin scrisoarea din 8 noiembrie 2011, autoritățile cipriote și-au prezentat observațiile privind declarațiile părților terțe.

(80)

În ceea ce privește observațiile prezentate de A&A, autoritățile cipriote au susținut că planul de restructurare s-a bazat pe situația pieței în momentul elaborării acestuia. Într-adevăr, planul a luat în considerare funcționarea abatoarelor Agioi Trimithias și Cypra. În ceea ce privește deschiderea unei noi instalații de către întreprinderea A&A, CSK consideră că acest lucru nu va afecta condițiile de pe piață într-o măsură semnificativă. Este de remarcat că observațiile A&A se bazează pe faptul că această întreprindere ar beneficia de o posibilă ieșire de pe piață a CSK. Cu toate acestea, în cazul în care acest lucru ar avea loc, CSK ar fi dizolvată, iar activele sale nu ar fi suficiente pentru a acoperi datoriile. În acest caz, statul ar prelua datoriile CSK și un alt operator privat ar putea redeschide abatorul. Pe de altă parte, planul de restructurare oferă CSK posibilitatea de a-și acoperi singur datoriile, în același timp existând posibilitatea de intrare a investitorilor privați. În ceea ce privește măsurile compensatorii, autoritățile cipriote susțin că A&A nu își motivează sugestiile, care, în plus, sunt arbitrare, nu au sens din punct de vedere economic și nici într-un caz nu ar conduce la viabilitatea întreprinderii. De asemenea, autoritățile cipriote susțin că din comunicarea întreprinderii A&A rezultă că planul de restructurare nu a fost elaborat cu atenție. Cu toate acestea, A&A pare să ignore elementele de bază ale legislației relevante și ale planului de restructurare.

(81)

În ceea ce privește observațiile prezentate de Cypra, autoritățile cipriote susțin că, referitor la riscurile de monopol, nu este clar în prezent dacă se vor deschide noi abatoare. În orice caz, autoritățile ar favoriza măsuri care ar permite CSK să funcționeze în continuare și care ar descuraja crearea de monopoluri sau de oligopoluri. Restructurarea CSK servește acestui scop, în special în cazul în care CSK continuă să funcționeze în segmentul sacrificărilor de porcine. Preocupările Cypra privind propria viabilitate par să se refere mai mult la redeschiderea abatorului A&A și la continuarea funcționării CSK. În ceea ce privește identitatea investitorilor privați, autoritățile cipriote constată că unii dintre posibilii investitori ar putea fi într-adevăr membri ai Asociației crescătorilor de porcine din Cipru. Cu toate acestea, acest lucru nu ar însemna că una dintre condițiile de participare ar fi ca numărul de sacrificări de porcine realizate de CSK ar trebui să crească sau că crescătorii de porcine ar trebui să fie clienții CSK.

(82)

Autoritățile cipriote resping argumentul privind existența unei relații strânse între membrii anteriori și actuali ai guvernului cu CSK și susțin că astfel de afirmații sunt nefondate. În ceea ce privește taxele veterinare, se susține că acestea sunt rambursate treptat. Ca titlu de exemplu, autoritățile cipriote menționează că, în perioada 2008-2011, CSK a plătit taxe de 479 000 EUR. În ceea ce privește vânzarea bunurilor imobiliare ale CSK, autoritățile cipriote menționează că evaluarea terenului a fost realizată de un evaluator independent (Departamentul de cadastru și topografie) și că afirmațiile Cypra sunt nefondate de asemenea. Autoritățile cipriote au prezentat o scrisoare a Departamentului de cadastru și topografie a Statului, care justifică diferența de preț dintre chiria plătită de Sigan Management Limited și valoarea terenului deținut de CSK conform evaluării. În cele din urmă, autoritățile cipriote susțin că propunerile Cypra nu pot fi acceptate. Inclusiv în cazul în care restructurarea CSK nu este finalizată, statul sau lichidatorul CSK va avea obligația și dreptul de a vinde sau de a închiria activele sale unor investitori privați sau unor întreprinderi.

IV.4. INFORMAȚII SUPLIMENTARE PREZENTATE DE AUTORITĂȚILE CIPRIOTE

(83)	La cererea Comisiei, autoritățile cipriote au furnizat clarificări suplimentare și informații actualizate prin scrisorile din 30 martie 2012 și 26 noiembrie 2012. Acestea și-au completat comunicarea cu elemente suplimentare la 14 mai 2013.

(84)

În ceea ce privește datoriile restante ale CSK, Ciprul a prezentat o defalcare prin scrisoarea din 30 martie 2012 și a precizat în continuare natura datoriilor respective și datele scadente efective prin scrisoarea din 26 noiembrie 2012. De asemenea, autoritățile cipriote au atras atenția Comisiei asupra faptului că Legea 26(I) din 2003, care reglementează structura, organizarea și funcționarea abatoarelor centrale precum CSK și care prevede că bunurile mobile și imobile ale unor astfel de organizații nu pot face obiectul unor proceduri normale de executare sau de executare silită și nici al unei alte proceduri ca urmare a introducerii unei acțiuni împotriva acestora, a înlocuit pur și simplu Legea 69 din 1981 privind abatoarele, care cuprindea exact aceeași dispoziție la articolul 22. Prin urmare, autoritățile cipriote solicită Comisiei să examineze în ce măsură dispoziția din Legea din 2003 constituie ajutor existent în temeiul tratatului de aderare relevant și indică un caz similar analizat de Comisie (E 12/2005 – Polonia – garanția de stat nelimitată în favoarea Poczta Polska), în care Comisia a considerat că, deși dispoziția legislativă actuală care previne falimentul întreprinderii respective este prevăzută într-o lege din 2003, acesta a constituit un caz de ajutor existent, întrucât conținutul dispoziției respective își are originea într-o lege din 1934.

(85)

De asemenea, autoritățile cipriote au confirmat în comunicarea lor din 14 mai 2013 că sumele care urmează să fie achitate în contextul restructurării includ valori nominale plus dobânzi penalizatoare. De asemenea, acestea au confirmat că datoria restantă către serviciile veterinare va fi achitată treptat de CSK, ca urmare a restructurării.

(86)

În ceea ce privește transferul de angajați către administrațiile locale, autoritățile cipriote au precizat în scrisoarea din 30 martie 2012 că, la data scrisorii, opt angajați fuseseră deja transferați chiar la cererea administrațiilor locale, care aveau nevoie de personal suplimentar și în cazul cărora, în contextul economic existent, Ministerul de Interne și Ministerul de Finanțe nu puteau aproba crearea de posturi noi/suplimentare în cadrul administrațiilor locale. Planul de restructurare prevede transferul a 15 angajați în total și include o dispoziție privind drepturile de pensie ale celor 15 angajați. Se prevede că administrațiile locale vor plăti angajaților respectivi o sumă corespunzătoare primului nivel din grilă, ca și cum acestea ar recruta o nouă persoană în aceeași poziție și că statul va acoperi diferența până la salariul efectiv al angajaților. Suma totală necesară pentru a acoperi diferența de salariu a celor 15 angajați a fost estimată de autoritățile cipriote la 3 342 450 EUR, de la data transferului până la pensionarea fiecărui angajat. În același context, autoritățile cipriote au subliniat că, în temeiul Legii privind încetarea contractului de muncă (N.24/1976), pentru concedierea a 15 angajați costul minim suportat de abatoarele private corespunde unei perioade de preaviz obligatoriu de opt săptămâni. Potrivit autorităților cipriote, abatoarele private nu sunt obligate să plătească în plus o indemnizație compensatorie pentru concedierea lucrătorilor, cu excepția cazului în care există acorduri colective specifice cu sindicatele. De asemenea, aceleași autorități au indicat că principalul concurent al CSK nu pare să aibă niciun contract colectiv de muncă.

(87)

De asemenea, autoritățile cipriote au prezentat un plan de afaceri actualizat pe baza evoluțiilor recente, precum și pe baza datelor de piață. În plus, acestea au prezentat o defalcare actualizată a costurilor reale de restructurare și finanțarea acestora și, în acest context, au prezentat o evaluare a bunurilor imobile ale CSK din 24 aprilie 2013 efectuată de Departamentul de cadastru și topografie din cadrul Ministerului de Interne, care estimează valoarea de piață a terenului și a clădirilor deținute de CSK la 8,16 milioane EUR.

(88)	De asemenea, aceleași autorități au recunoscut în comunicarea lor din 14 mai 2013 că, în ceea ce privește contractarea unui nou împrumut, obținerea un astfel de împrumut trebuie să fie considerată incertă în condițiile economice actuale.

V. EVALUAREA AJUTORULUI

V.1. APLICABILITATEA NORMELOR PRIVIND AJUTOARELE DE STAT

(89)

CSK desfășoară activități în domeniul sacrificării animalelor, și anume ovine/caprine, porcine și bovine. Articolul 180 din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 (8), care era în vigoare la momentul notificării ajutorului pentru restructurare în favoarea CSK, prevede că articolele 87, 88 și 89 din tratat (devenite articolele 107, 108 și 109 din TFUE) se aplică producției și comerțului cu carne de vită, porc, oaie și capră. Prin urmare, măsurile în cauză vor fi analizate ținând seama de normele privind ajutoarele de stat.

V.2. PREZENȚA AJUTORULUI

(90)

În conformitate cu articolul 107 alineatul (1) din TFUE, sunt interzise ajutoarele acordate de un stat membru sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau producerea anumitor bunuri, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre statele membre.

(91)

Ajutorul pentru restructurare este acordat de statul cipriot și conferă un avantaj selectiv beneficiarului acestuia, întrucât este acordat numai întreprinderii CSK. Conform jurisprudenței Curții de Justiție, simplul fapt că este consolidată competitivitatea unei întreprinderi în raport cu alte întreprinderi concurente prin oferirea unui avantaj economic pe care aceasta nu l-ar fi primit dacă și-ar fi exercitat în mod normal activitatea arată că există riscul de denaturare a concurenței (9). CSK desfășoară activități pe o piață în care au loc schimburi comerciale între statele membre, prin urmare, ajutorul denaturează sau amenință să denatureze concurența și afectează schimburile comerciale dintre statele membre, întrucât întreprinderii CSK îi este acordat un avantaj în raport cu concurenții săi, iar transportul transfrontalier de animale în scopuri de sacrificare este permis. De asemenea, investitorii străini pot investi în abatoarele din Cipru. Prin urmare, măsura în cauză constituie ajutor în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE.

(92)

În afară de ajutorul pentru restructurare, prezenta decizie vizează o serie de alte ajutoare care ar fi putut fi acordate sau vor fi acordate CSK. Aceste ajutoare sunt: (i) tolerarea continuă din partea statului a întârzierilor la plata sumelor datorate; (ii) împrumutul de 512 850 EUR acordat de Uniunea administrațiilor locale; (iii) presupusul ajutor în legătură cu obligațiunile garantate de stat; și (iv) preluarea de către administrațiile locale a angajaților existenți și a angajamentelor corespunzătoare cu titlu de pensii.

V.2.1. Tolerarea din partea statului a întârzierilor la plata sumelor datorate

(93)

Tolerarea continuă din partea statului a întârzierilor la plata sumelor datorate s-ar putea încadra, în mod normal, în definiția ajutorului de stat în temeiul articolului 107 alineatul (1) din TFUE: conform jurisprudenței consacrate, tratamentul favorabil acordat unei întreprinderi de stat în ceea ce privește recuperarea datoriilor poate fi considerat ajutor de stat. În conformitate cu jurisprudența UE (10), reducerea de către stat în calitate de creditor a sumelor datorate sau necolectarea de către stat a datoriilor restante poate conține un ajutor atât timp cât un creditor privat în condiții identice sau similare nu ar fi acționat în același mod. Într-adevăr, în cazul de față, se pare că ajutorul este acordat prin intermediul resurselor de stat, din moment ce statul renunță la venitul care ar rezulta din plata datoriilor CSK. Astfel cum se menționează la paragraful (23) de mai sus, până la 31 decembrie 2011, CSK acumulase datorii restante către comisarul pentru împrumuturi de aproximativ 11 milioane EUR, plăți restante către autoritățile de securitate socială și fiscale de aproximativ 8,7 milioane EUR și cheltuieli veterinare de aproximativ 1,3 milioane EUR. De asemenea, s-ar părea că măsura conferă un avantaj selectiv CSK, întrucât aceasta este acordată în mod specific întreprinderii în cauză. Aceleași considerații ca cele prezentate mai sus la considerentul 91 sunt pertinente în ceea ce privește condiția referitoare la denaturarea concurenței și efectul asupra schimburilor comerciale. Prin urmare, tolerarea din partea statului a întârzierilor la plata sumelor datorate de CSK constituie ajutor în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE.

V.2.2. Împrumutul de 512 850 EUR

(94)

În ceea ce privește împrumutul de 512 850 EUR acordat de Uniunea administrațiilor locale, autoritățile cipriote au indicat că suma a fost acordată în decembrie 2007. Ca urmare a unui aviz negativ din partea comisarul cipriot pentru ajutoare de stat, CSK a rambursat suma respectivă cu dobândă Uniunii administrațiilor locale la 15 ianuarie 2010, prin transferul unui teren în valoare de 580 000 EUR. Evaluarea terenului a fost efectuată de Departamentul de cadastru și topografie, care este considerat evaluatorul oficial al statului.

(95)

Autoritățile cipriote susțin că dobânda de 67 150 EUR, corespunde unei rate anuale a dobânzii de 6,12 %, care include capitalizarea anuală. Potrivit autorităților cipriote, această rată a dobânzii nu este mai mică decât ratele dobânzii practicate pe piață pentru împrumuturile cu garanții imobiliare în cursul perioadei în cauză. Comisia observă că, în perioada de referință, pentru Cipru ratele dobânzii de bază variază de la 4,99 % (decembrie 2007) la 1,24 % (ianuarie 2010). În temeiul notificării anterioare a Comisiei privind metoda de stabilire a ratelor de referință și de actualizare (11), la rata de bază trebuiau adăugate 75 de puncte de bază pentru a determina rata de referință relevantă. În conformitate cu noua Comunicare a Comisiei privind revizuirea metodei de stabilire a ratelor de referință și de actualizare (12), aplicabilă de la 1 iulie 2008 trebuie adăugată, în medie, o marjă de 220 de puncte de bază (corespunzând unui nivel normal de constituire a garanției și unui rating satisfăcător sau unui nivel ridicat de constituire a garanției și unui rating financiar slab). Dobânda de 6,12 % pe an plătită de CSK Uniunii administrațiilor locale a fost, în medie, mai mare decât rata de referință aplicabilă pentru perioada decembrie 2007 – ianuarie 2010. Prin urmare, în principiu, Comisia ar putea să accepte că, în ceea ce privește împrumutul de 512 850 EUR acordat CSK de Uniunea administrațiilor locale, orice posibil ajutor de stat implicat a fost rambursat Uniunii administrațiilor locale.

(96)

Cu toate acestea, ratele de referință menționate mai sus nu se aplică întreprinderilor aflate în dificultate. Astfel cum s-a indicat deja la considerentul 21, Comisia a recunoscut în decizia de aprobare a ajutorului pentru salvare acordat întreprinderii CSK că aceasta din urmă era o întreprindere aflată în dificultate. De asemenea, acesta a constituit argumentul autorităților cipriote înainte de adoptarea deciziei respective, fiind confirmat de situația financiară a întreprinderii pentru anii 2006-2009. De asemenea, faptul că întreprinderea nu și-a plătit obligațiunile în iulie 2007 și, prin urmare, statul cipriot în calitate de garant a trebuit să intervină (a se vedea considerentul 60), sprijină, de asemenea această constatare. Pe parcursul anului 2007, se pare că CSK a prezentat simptomele obișnuite ale unei întreprinderi aflate în dificultate, cum ar fi creșterea pierderilor, scăderea cifrei de afaceri, creșterea supracapacității, flux de capital în declin și scăderea valorii activului net, astfel cum este descris la punctul 11 din Liniile directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate aplicabile în acel moment. (13) Atât notificarea anterioară a Comisiei privind metoda de stabilire a ratelor de referință și de actualizare, cât și noua Comunicare a Comisiei privind revizuirea metodei de stabilire a ratelor de referință și de actualizare prevăd o marjă de risc de cel puțin 400 de puncte de bază care trebuie aplicată întreprinderilor aflate în dificultate. Întrucât încă din decembrie 2007 CSK a îndeplinit condițiile pentru a fi considerată o întreprindere aflată în dificultate, diferența dintre dobânda plătită efectiv și dobânda pe care aceasta ar fi trebuit să o plătească luând în considerare o marjă de risc de 400 de puncte de bază constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE.

V.2.3. Obligațiuni garantate de stat

(97)

În 1985, CSK a emis obligațiuni garantate de stat, care au fost reemise în 1992 și 1999. Ciprul a adoptat o lege în acest sens. Prin urmare, se pare că ajutorul a fost acordat înainte de aderarea Ciprului la Uniunea Europeană. De fapt, în conformitate cu punctul 2.1 din Comunicarea Comisiei privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE (devenite articolele 107 și 108 din TFUE) ajutorului de stat sub formă de garanții (14), un ajutor sub forma unei garanții de stat se acordă în momentul în care se oferă garanția și nu în momentul în care este invocată garanția sau când se efectuează plăți, în conformitate cu condițiile prevăzute în garanție. Prin urmare, Comisia recunoaște că nu a fost acordat niciun ajutor de stat în momentul în care a fost invocată garanția, în 2007.

V.2.4. Ajutor acordat pentru transferul de personal

(98)

În cele din urmă, astfel cum se indică în planul de restructurare, o parte a personalului va fi transferat către administrațiile locale. Astfel cum au explicat autoritățile cipriote în scrisoarea din 20 aprilie 2011, drepturile de pensie ale angajaților care vor fi transferați către administrațiile locale au fost incluse în costurile de restructurare, ridicându-se la 1,4 milioane EUR. Costurile sociale care nu au fost incluse în planul de restructurare se referă la diferența dintre salariul personalului recent angajat în cadrul unei administrații locale și salariul pe care fiecare angajat l-a avut în cadrul CSK. Suma este estimată la 3,4 milioane EUR.

(99)

Orice măsură care exonerează o întreprindere de la plata taxelor care sunt incluse, în mod normal, în bugetul acesteia constituie ajutor de stat. Aceasta include, de asemenea, costurile legate de plata angajaților. În acest cadru, Curtea de Justiție a considerat că faptul că măsurile de stat vizează compensarea costurilor suplimentare nu le poate face să evite calificarea ca ajutor. (15)

(100)

Prin urmare, Comisia consideră că diferența de salariu de 3,4 milioane EUR pentru angajații care sunt transferați la administrațiile locale constituie ajutor de stat în favoarea CSK.

V.3. COMPATIBILITATEA AJUTORULUI

(101)

Interdicția acordării ajutoarelor de stat conform articolului 107 alineatul (1) din TFUE nu exclude faptul că, pe baza excepțiilor prevăzute la alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol, anumite tipuri de ajutoare de stat pot fi considerate compatibile cu piața internă.

(102)

În aplicarea excepțiilor prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE, Comisia poate considera că ajutoarele de stat sunt compatibile cu piața internă dacă acestea sunt destinate să faciliteze dezvoltarea anumitor activități sau a anumitor regiuni economice, în cazul în care acestea nu modifică în mod nefavorabil condițiile schimburilor comerciale într-o măsură care contravine interesului comun. Cu toate acestea, trebuie remarcat că, în principiu, ajutorul de stat acordat unei întreprinderi aflate în dificultate poate fi declarat compatibil numai în temeiul Liniilor directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate (16), întrucât ajutorul pentru o întreprindere aflată în dificultate este în mod normal inadecvat pentru atingerea unui obiectiv legitim de compatibilitate, atât timp cât viabilitatea întreprinderii, ca atare, rămâne incertă.

V.3.1. Tolerarea din partea statului a întârzierilor la plata sumelor datorate

(103)

În conformitate cu punctele 66 și 67 din Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale pentru perioada 2014-2020 (17), măsurile de ajutor trebuie să conțină un stimulent. Există un efect stimulativ atunci când ajutorul schimbă comportamentul unei întreprinderi astfel încât aceasta se implică într-o activitate suplimentară care contribuie la dezvoltarea sectorului, activitate pe care nu ar fi inițiat-o în absența ajutorului sau pe care ar fi desfășurat-o într-un mod limitat sau diferit. Măsurile unilaterale privind ajutoarele de stat care sunt menite pur și simplu a îmbunătăți situația financiară a întreprinderii, dar care nu contribuie în niciun fel la dezvoltarea sectorului, sunt considerate ajutoare pentru funcționare incompatibile cu piața internă.

(104)

Tolerarea continuă din partea statului a întârzierilor la plata sumelor datorate de CSK nu a avut legătură cu investițiile, formarea și crearea de locuri de muncă sau cu o contraprestație solicitată beneficiarului. Ajutorul de stat a avut scopul exclusiv de a consolida situația financiară a beneficiarului. Prin urmare, Comisia consideră că acest ajutor de stat constituie ajutor pentru funcționare care nu este compatibil cu piața internă.

(105)

De asemenea, în cazul de față trebuie să se verifice dacă măsura s-ar putea califica drept ajutor existent.

(106)

În conformitate cu anexa IV.4 punctul 4 la Tratatul de aderare a Republicii Cipru, schemele de ajutoare și ajutoarele individuale acordate activităților legate de producția, prelucrarea și comercializarea produselor agricole, puse în aplicare într-un nou stat membru înainte de data aderării și încă aplicabile după această dată, sunt considerate ajutor existent în sensul articolului 88 alineatul (1) din Tratatul CE [în prezent articolul 108 alineatul (1) din TFUE], în cazul în care măsura de ajutor este comunicată Comisiei în termen de patru luni de la data aderării. Lista comunicată de Cipru după aderarea sa la 1 mai 2004 și publicată de Comisie (18) nu includea elemente de ajutor de stat în favoarea CSK. Prin urmare, măsura în cauză nu poate fi considerată ajutor existent în sensul anexei IV.4 punctul 4 la Tratatul de aderare.

(107)

Cu toate acestea, planul de restructurare prevede, printre altele, transformarea CSK în întreprindere de drept privat. Această transformare va pune capăt statutului juridic actual al CSK care, în viitor, va face la rândul său obiectul procedurilor de faliment normale.

(108)

De asemenea, planul de restructurare prevede plata integrală a datoriilor întreprinderii către Fondul de Securitate Socială și secțiunea venituri interne, precum și achitarea datoriilor scadente către comisarul pentru împrumuturi (a se vedea considerentul 44). În plus, autoritățile cipriote au confirmat că datoriile restante către serviciul veterinar vor fi plătite treptat după restructurare. Acestea susțin că decizia lor de a acorda ajutorul pentru restructurare CSK constituie o dovadă a intenției guvernului de a pune în aplicare un acord cu privire la datoriile CSK către departamentele guvernamentale.

(109)

Întrucât, în principiu, o întreprindere aflată în dificultate precum CSK poate beneficia de un ajutor de stat compatibil numai pe baza unui plan de salvare și restructurare aprobat, achitarea datoriilor restante va fi abordată, prin urmare, în mod direct în cadrul evaluării compatibilității ajutorului pentru restructurare.

V.3.2. Împrumutul de 512 850 EUR

(110)

Astfel cum se arată la considerentul 96 de mai sus, nu se poate exclude faptul că a existat un element de ajutor suplimentar în legătură cu împrumutul de 512 850 EUR acordat de Uniunea administrațiilor locale, care nu a fost încă rambursat de CSK. Nici acest ajutor suplimentar nu a avut legătură cu investițiile, formarea și crearea de locuri de muncă sau cu o contraprestație solicitată beneficiarului. Ajutorul ar fi avut scopul exclusiv de a consolida situația financiară a beneficiarului. Prin urmare, un astfel de ajutor constituie ajutor pentru funcționare, care este incompatibil cu piața internă. Acest element de ajutor suplimentar ar trebui rambursat în continuare Uniunii administrațiilor locale și ar crește datoriile restante ale CSK, care urmează să fie achitate în cadrul procesului de restructurare (a se vedea considerentul 109 de mai sus).

V.3.3. Ajutor pentru personal

(111)

Comisia a susținut, în mod constant, că acordarea de compensări pentru așa-numitele costuri irecuperabile (și anume, costurile care rezultă din angajamentele asumate înainte de începerea deschiderii pieței și care nu mai pot fi onorate în aceleași condiții pe o piață concurențială) poate fi considerată compatibilă cu piața internă, în anumite circumstanțe.

(112)

În acest context, Comisia a recunoscut faptul că tranziția progresivă de la o situație în care concurența era restrânsă în mare măsură la o situație de concurență veritabilă la nivelul Uniunii trebuie să se realizeze în condiții economice acceptabile. Prin urmare, în mai multe decizii, Comisia a acceptat ca statele membre să acorde ajutoare de stat pentru a degreva operatorul tradițional de o parte din pasivele sale „moștenite”. În practica sa decizională, Comisia a considerat că degrevarea trebuie să se limiteze la ceea ce este necesar pentru a uniformiza rata pasivului social pe care operatorul tradițional o suportă drept cost cu rata pasivului social suportată de concurenții săi. (19)

(113)

În cazul de față, se consideră că CSK, din cauza statutului său de organizație de serviciu public, este plasată într-o situație de dezavantaj structural față de concurenții săi, întrucât trebuie să suporte costuri ridicate ale forței de muncă care decurg din perioada anterioară liberalizării pieței abatoarelor din Cipru, înainte de aderarea Ciprului la UE în 2004 (a se vedea considerentele 35 și 36).

(114)

În răspunsul din 30 martie 2012, autoritățile cipriote au subliniat că, în temeiul Legii privind încetarea contractului de muncă (N.24/1976), pentru a concedia angajați, costul minim suportat de abatoarele private corespunde unei perioade de preaviz obligatoriu de opt săptămâni (a se vedea considerentul 86 de mai sus). Potrivit autorităților cipriote, abatoarele private nu sunt obligate să plătească în plus o indemnizație compensatorie pentru concedierea lucrătorilor, cu excepția cazului în care există acorduri colective specifice cu sindicatele, ceea ce, potrivit acelorași autorități, nu este cazul pentru principalul concurent al CSK.

(115)

Prin urmare, Comisia consideră că diferența de salariu de 3,4 milioane EUR pentru angajații care sunt transferați la administrațiile locale ar putea fi considerată compatibilă cu piața internă, dar, având în vedere că CSK este o întreprindere aflată în dificultate, aceasta ar fi trebuit să fie inclusă de Cipru în costurile de restructurare respective. Prin urmare, evaluarea compatibilității va fi abordată în mod direct în cadrul evaluării compatibilității ajutorului de restructurare.

V.3.4. Ajutor pentru restructurare

(116)

Pentru a evalua dacă ajutorul în cauză poate fi considerat compatibil în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE, acesta trebuie examinat în raport cu condițiile prevăzute în Liniile directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate aplicabile.

(117)

La 9 iulie 2014, Comisia a adoptat noi Linii directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate (20). În conformitate cu punctul 136 din noile linii directoare, notificările înregistrate de Comisie înainte de 1 august 2014 vor fi examinate din perspectiva criteriilor în vigoare la data notificării.

(118)

La momentul notificării ajutorului pentru restructurare în favoarea CSK (3 noiembrie 2010), erau în vigoare Liniile directoare comunitare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate („liniile directoare”). Prin urmare, ajutorul în cauză trebuie examinat în raport cu dispozițiile prevăzute în respectivele linii directoare.

V.3.4.1. Eligibilitatea beneficiarului

(119)

Pentru început, trebuie să se examineze dacă beneficiarul este o întreprindere aflată în dificultate în sensul punctelor 10 și 11 din liniile directoare. Autoritățile cipriote au demonstrat deja în contextul cazului N 60/10 că CSK era o întreprindere aflată în dificultate, întrucât aceasta prezenta simptomele obișnuite ale unei întreprinderi aflate în dificultate (precum creșterea pierderilor, scăderea cifrei de afaceri, creșterea supracapacității, flux de capital în declin, îndatorare crescută și scăderea valorii activului net) și că nu se putea redresa prin resurse proprii sau cu fonduri obținute de la proprietari/acționari sau din surse de pe piață (a se vedea considerentul 21). Tendința negativă în dezvoltarea economică a CSK a continuat (a se vedea considerentele 22 și 23). Prin urmare, CSK poate fi considerată o întreprindere aflată în dificultate în sensul punctului 11 din liniile directoare.

(120)

De asemenea, condiția prevăzută la punctul 12 din liniile directoare este îndeplinită, întrucât CSK nu este o întreprindere nou-înființată, aceasta fiind înființată în 1981. În cele din urmă, în contextul cazului N 60/10, autoritățile cipriote au confirmat că CSK nu face parte dintr-un grup mai mare de întreprinderi.

(121)

Capitolul 5 din liniile directoare prevede dispoziții specifice aplicabile ajutoarelor pentru restructurare în sectorul agricol. Cu toate acestea, măsurile de ajutor în favoarea întreprinderilor care prelucrează și comercializează produse agricole nu sunt reglementate de capitolul respectiv. Întrucât CSK desfășoară activități de prelucrare și comercializare a produselor agricole, nu se aplică dispozițiile specifice ale liniilor directoare aplicabile ajutoarelor pentru restructurare în sectorul agricol.

V.3.4.2 Restabilirea viabilității pe termen lung

(122)

În conformitate cu punctul 34 din liniile directoare, acordarea ajutorului pentru restructurare trebuie să fie condiționată de punerea în aplicare a unui plan de restructurare care trebuie aprobat de Comisie în toate cazurile de ajutor individual. În conformitate cu punctul 35 din liniile directoare, planul de restructurare trebuie să restabilească viabilitatea pe termen lung a întreprinderii într-o perioadă de timp rezonabilă.

(123)

În cazul de față, Ciprul a aprobat, într-adevăr, un plan de restructurare și, de asemenea, l-a comunicat Comisiei în contextul notificării prezentate la 3 noiembrie în 2010. În conformitate cu liniile directoare, planul este cuprinzător și include un studiu de piață detaliat al pieței abatoarelor din Cipru. La cererea Comisiei, autoritățile cipriote au prezentat o versiune actualizată a planului de afaceri în ceea ce privește previziunile financiare și datele de piață la 26 noiembrie 2012.

(124)

Planul inițial descrie în detaliu problemele cu care s-a confruntat CSK și care i-au afectat viabilitatea. Principalele motive au fost lipsa de flexibilitate a CSK ca întreprindere publică, datoriile masive, precum și costurile cu personalul. Măsurile de restructurare descrise mai sus la considerentele 43-45 (schimbarea statutului juridic, reducerea datoriilor întreprinderii și reducerea de personal) ar putea contribui la recăpătarea viabilității întreprinderii. Planul de restructurare inițial se bazează pe rezultatele obținute efectiv în anul 2009 și în primele opt luni ale anului 2010 și pe o creștere de piață preconizată de 2 % pe an. Autoritățile cipriote susțin că acest procent reprezintă creșterea medie anuală a sacrificărilor în Cipru în perioada de 1998-2008, fiind, de asemenea, previziunea pentru perioada de 5 ani realizată de conducerea CSK în planul de restructurare inițial (a se vedea considerentul 63). Sunt prezentate date și previziuni pentru dezvoltarea întreprinderii până în 2017.

(125)

Rezultatele financiare prevăzute în planul inițial pentru toate cele trei scenarii (preconizat, optimist și pesimist) și subliniate de autoritățile cipriote sunt prezentate în tabelele de mai jos (cifrele sunt exprimate în mii de euro).

Scenariul preconizat

An	2011	2012	2013	2014	2015	2016	2017
Costuri de producție	3 029	3 006	3 083	3 121	3 196	3 255	3 403
Costuri de administrare	451	458	466	476	485	495	504
Venituri din exploatare	4 867	5 041	5 15	5 341	5 459	5 666	5 791
Sume care nu provin din exploatare	3 277	– 1 494	– 1 167	– 1 178	– 1 123	– 962	– 893
Excedent	4 833	275	547	660	687	958	993

Scenariul optimist

An	2011	2012	2013	2014	2015	2016	2017
Costuri de producție	3 369	3 343	3 429	3 470	3 555	3 620	3 686
Costuri de administrare	457	463	472	481	491	500	510
Venituri din exploatare	5 426	5 620	5 750	5 955	6 086	6 317	6 456
Sume care nu provin din exploatare	3 277	– 1 494	– 1 164	– 1 161	– 1 087	– 925	– 855
Excedent	5 081	604	831	979	1 091	1 417	1 577

Scenariul pesimist

An	2011	2012	2013	2014	2015	2016	2017
Costuri de producție	2 734	2 710	2 781	2 813	2 881	2 932	2 986
Costuri de administrare	444	451	459	469	478	487	497
Venituri din exploatare	4 303	4 457	4 560	4 723	4 827	5 011	5 121
Sume care nu provin din exploatare	3 277	– 1 494	– 1 279	– 1 332	– 1 322	– 1 205	– 182
Excedent	4 535	– 82	147	215	254	497	568

(126)

Toate cele trei scenarii arată o reducere clară a producției și cheltuieli administrative (care în continuare se ridicau la aproximativ 4,5 milioane EUR și, respectiv, 1,5 milioane EUR în 2009), care ar permite CSK să obțină profit net începând din 2011 (cu excepția unei pierderi nete de aproximativ 80 000 EUR în 2012, conform scenariului pesimist).

(127)

Cu toate acestea, rezultatele respective trebuie să fie privite în contextul situației financiare globale a CSK și în legătură cu fluxurile de numerar preconizate. Pierderile acumulate de CSK au condus la un capital propriu negativ de aproximativ 28,6 milioane EUR până la sfârșitul anului 2009. Inclusiv conform scenariului optimist al planului de afaceri inițial, CSK nu ar fi revenit la o bază de capital pozitivă (se prevăd în continuare capitaluri proprii negative de aproximativ 3 milioane EUR pentru sfârșitul perioadei analizate, în 2017). De asemenea, scenariul preconizat încă prevede fluxuri nete de lichidități negative pentru perioada 2012-2016. În acest context, trebuie remarcat, de asemenea, că nicio cheltuială de capital nu este înscrisă în buget până în 2012 inclusiv, ulterior luându-se în considerare numai 200 000 EUR pentru anii 2013 și 2014 și 100 000 EUR pentru perioada 2015-2017. Având în vedere că se preconizează un nivel de depreciere cuprins între 595 000 EUR în 2011 și 346 000 EUR în 2017, în toate cele trei scenarii acest lucru ar părea imprudent.

(128)

În noiembrie 2012, la cererea Comisiei, autoritățile cipriote au prezentat previziuni financiare actualizate pentru scenariul preconizat și pentru scenariul pesimist care vizează perioada 2013-2020. Ambele scenarii utilizează ca punct de plecare situația financiară, numărul de angajați și remunerarea, dimensiunea pieței și cota de piață a CSK la 31 august 2012. Potrivit autorităților cipriote, se presupune că CSK va reveni la cotele de piață utilizate în planul de restructurare inițial (în scenariul relevant). Principalul lor argument pentru a susține această ipoteză este că mulți clienți au încetat colaborarea cu CSK, chiar dacă au declarat că doresc să lucreze cu CSK, întrucât continuarea funcționării sale este incertă și clienții doresc să își asigure un prestator de servicii pentru sacrificarea animalelor.

(129)

Planul de afaceri actualizat prezintă următoarele previziuni:

Scenariul preconizat actualizat

An	2013	2014	2015	2016	2017	2018	2019	2020
Costuri de producție	3 058	3 151	3 070	3 117	3 192	3 248	3 305	3 363
Costuri de administrare	604	470	468	478	486	496	504	514
Venituri din exploatare	4 472	4 495	4 495	4 596	4 762	4 868	5 053	5 164
Sume care nu provin din exploatare	2 303	– 1 253	– 1 107	– 1 078	– 1 068	– 919	– 764	– 724
Excedent	3 568	76	305	374	432	610	867	950

Scenariu pesimist actualizat

An	2013	2014	2015	2016	2017	2018	2019	2020
Costuri de producție	2 981	3 015	2 918	2 938	2 993	3 027	3 072	3 123
Costuri de administrare	604	470	468	478	486	496	504	514
Venituri din exploatare	3 922	3 935	3 823	3 852	3 933	3 959	4 110	4 201
Sume care nu provin din exploatare	2 303	– 1 291	– 1 207	– 1 240	– 1 307	– 1 243	– 1 185	– 1 251
Excedent	3 095	– 386	– 315	– 340	– 389	– 334	– 168	– 194

(130)

Întrucât a devenit rentabilă mai târziu, situația capitalurilor proprii ale CSK este chiar mai gravă în planul de afaceri actualizat, care indică în continuare în scenariul preconizat actualizat capitaluri proprii negative de aproximativ 10,4 milioane EUR la sfârșitul perioadei analizate (2020) și niciun flux net de lichidități pozitive pentru perioada 2015-2020.

(131)

Comisia constată că planul de afaceri inițial se bazează pe o creștere de piață preconizată de 2 % pe an (a se vedea considerentul 124). Cu toate acestea, conform informațiilor furnizate de autoritățile cipriote la 26 noiembrie 2012, piața cipriotă pentru sacrificarea animalelor prezenta o tendință generală de scădere, cu o stagnare în 2010, o reducere de 2 % în 2011 și o reducere suplimentară de 3,8 % în 2012 (a se vedea considerentul 31). De asemenea, între timp Cypra a intrat în segmentul de sacrificare a bovinelor și, în general, supracapacitatea a crescut pe piață. În acest context, este surprinzător faptul că autoritățile cipriote presupun în ceea ce privește planul de afaceri actualizat (prezentat în noiembrie 2012), că CSK va reveni la cotele de piață utilizate în planul de restructurare inițial (a se vedea considerentul 128 de mai sus).

(132)

Prin urmare, Comisia consideră că, având în vedere situația financiară generală fragilă a CSK (capitaluri proprii negative la sfârșitul perioadei analizate, inclusiv conform scenariului optimist al planului de afaceri inițial, a se vedea considerentul 127 de mai sus) și situația dificilă a fluxului de numerar a întreprinderii, precum și condițiile de piață nefavorabile, planul de restructurare preconizat nu va permite întreprinderii să își recapete viabilitatea pe termen lung.

V.3.4.3. Evitarea denaturării nejustificate a concurenței

(133)

În temeiul punctului 38 din liniile directoare, pentru a se asigura că efectele negative asupra condițiilor comerciale sunt reduse la minimum, astfel încât efectele pozitive urmărite să le depășească pe cele negative, trebuie luate măsuri compensatorii.

(134)

Conform punctului 39 din liniile directoare, astfel de măsuri pot cuprinde vinderea activelor, reducerea capacității sau a prezenței pe piață și reducerea barierelor la intrarea pe piețele în cauză. Nicio astfel de măsură nu trebuie să conducă la o deteriorare a structurii pieței, de exemplu, având ca efect indirect crearea unui monopol sau a unei situații de oligopol îngust. Conform punctului 40 din liniile directoare, măsurile trebuie să fie proporționale cu efectele de denaturare ale ajutorului și, în special, cu mărimea și importanța relativă a întreprinderii și a pieței sau piețelor sale. Trebuie remarcat faptul că, în temeiul punctului 56 din liniile directoare, în zonele asistate condițiile de autorizare a ajutorului pot fi mai puțin severe în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor compensatorii. Astfel cum s-a menționat mai sus, într-adevăr, CSK este situată într-o zonă asistată în sensul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE.

(135)

Măsurile compensatorii propuse în planul de restructurare (considerentul 46 din decizie) sunt de natură pur comportamentală și nu constau în vinderea activelor sau în reducerea capacității ori a prezenței pe piață. În acest sens, autoritățile cipriote au invocat următoarele argumente:

(136)

Conform planului de restructurare, cota de piață a CSK pe piața europeană este minimă, iar cota sa de piață în Cipru a scăzut în mod constant în ultimii ani. Acest lucru s-a datorat concurenței puternice din partea altor actori de pe piață și, în special, din partea Cypra. Argumentul privind cota de piață redusă a CSK la nivel european nu pare să fie relevant. Cu toate că transportul transfrontalier de animale în scopuri de sacrificare este permis (a se vedea considerentul 91), în practică, clienții abatoarelor din Cipru nu par să recurgă la servicii de sacrificare din afara Ciprului. De asemenea, Comisia consideră că, deși cota CSK pe piața de sacrificare cipriotă a înregistrat o scădere considerabilă de la 68 % în 2005 la 31 % în 2010 și 26,5 % în 2012 (a se vedea considerentele 30-33), aceasta deține în continuare o cotă de piață importantă.

(137)

De asemenea, în planul inițial s-a susținut că, în cazul în care CSK și-ar înceta activitatea, acest lucru ar cauza grave perturbări ale pieței, precum și probleme concurențiale. În primul rând, cererea sezonieră de carne nu ar fi satisfăcută probabil din cauza capacității reduse a altor operatori de pe piață. De asemenea, întrucât CSK era singura întreprindere care desfășura activități în domeniul sacrificării bovinelor, nicio altă întreprindere nu ar fi fost în măsură să furnizeze servicii relevante. În plus, s-a susținut că Cypra ar avea o poziție de cvasi-monopol pe piața de sacrificare a porcinelor și o pondere foarte mare pe piața de sacrificare a ovinelor/caprinelor. În cele din urmă, chiar dacă existau indicii că era preconizată o intrare pe piață, autoritățile cipriote au susținut că nicio altă întreprindere nu era activă pe piața de sacrificare a bovinelor la data notificării restructurării. Cu toate acestea, date mai recente au arătat că Cypra a intrat efectiv pe piața de sacrificare a bovinelor la sfârșitul anului 2012, cu o capacitate suplimentară de sacrificare zilnică de 104 animale în raport cu capacitatea existentă de 200 de animale a CSK (a se vedea considerentul 32).

(138)

Prin urmare, Comisia nu poate accepta argumentele prezentate de autoritățile cipriote. Este posibil ca, în absența ajutorului, CSK să fie insolvabilă și ca o altă întreprindere să-i achiziționeze activele, continuând, prin urmare, să funcționeze. Dacă acest lucru s-ar întâmpla, capacitatea totală a pieței nu ar fi redusă, iar Cypra nu ar ajunge la o situație de cvasi-monopol. Chiar dacă Cypra ar achiziționa activele CSK, se pare că există un grad ridicat de putere de cumpărare în ambele segmente ale sacrificărilor de porcine și de bovine, fapt care ar face crearea unei piețe de oligopol îngust și creșterea prețurilor dacă nu imposibilă, cel puțin foarte improbabilă. De exemplu, Asociația crescătorilor de porcine din Cipru a menționat că a înființat recent o întreprindere care controlează 60 % din producția țării. Aceasta recunoaște că, în viitor, ar putea să își bazeze alegerea abatorului pe considerente legate de viabilitate. Același lucru este valabil pentru crescătorii de bovine. Asociația acestora reprezintă în mod colectiv 75 % din producția țării și este greu de imaginat cum abatoarele ar putea impune prețuri extra-competitive.

(139)

De asemenea, este clar că piața suferă de supracapacitate. Autoritățile cipriote recunosc acest lucru în observațiile prezentate. Ieșirea CSK de pe piață nu ar crea niciun deficit în diferitele segmente de sacrificare.

(140)

În ceea ce privește măsurile compensatorii propuse, planul susține că vinderea capacității de producție sau reducerea prezenței pe piață pur și simplu nu este posibilă în cazul CSK. CSK este o întreprindere mică, care nu desfășoară nicio altă activitate în afară de sacrificarea animalelor. Liniile de producție diferă numai într-o măsură foarte mică în funcție de tipul de animale sacrificate. Fiecare tip de sacrificare este efectuat de același personal, în timp ce o serie de servicii (de exemplu, încărcare) sunt comune pentru toate liniile de producție. Din aceste motive, planul susține că o reducere a capacității ar conduce pur și simplu la pierderea viabilității CSK.

(141)

Este adevărat că, întrucât CSK desfășoară activități într-o zonă asistată, Comisia poate fi în măsură să accepte măsuri compensatorii limitate. Cu toate acestea, măsurile compensatorii trebuie să respecte în continuare Liniile directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate și să includă vinderea activelor, reducerea capacității sau a prezenței pe piață și reducerea barierelor la intrarea pe piețele în cauză, conducând la o reducere a prezenței pe piață a CSK în raport cu situația anterioară restructurării. Amploarea exactă a măsurilor compensatorii necesare depinde de structura pieței și de impactul ajutorului asupra concurenței.

(142)

Comisia concluzionează că autoritățile cipriote nu au furnizat dovezi că vor fi evitate denaturările nejustificate ale concurenței. Prin urmare, Comisia consideră insuficiente măsurile compensatorii propuse de Cipru.

V.3.4.4. Ajutor limitat la minimum: contribuție reală, în absența ajutorului

(143)

Liniile directoare prevăd la punctul 43 că suma și intensitatea ajutorului trebuie să fie limitate la minimul strict al costurilor de restructurare necesare pentru a permite efectuarea restructurării în funcție de resursele financiare existente ale întreprinderii, ale acționarilor sau ale grupului de întreprinderi din care face parte.

(144)

Conform punctului 44 din liniile directoare, în cazul unei întreprinderi mari (precum CSK în cazul de față), Comisia va considera în mod normal că este adecvată o contribuție la restructurare de minimum 50 %. Cu toate acestea, în conformitate cu punctele 55 și 56 din liniile directoare, în zonele asistate condițiile de autorizare a ajutorului pot fi mai puțin severe în ceea ce privește mărimea contribuției beneficiarului.

(145)

Conform planului de restructurare inițial, costul total al restructurării CSK se ridica la aproximativ 27 de milioane EUR, din care 15 milioane EUR urmau să fie acordate de stat ca ajutor pentru restructurare, iar restul de 12 milioane EUR urmau să fie finanțate prin contribuția proprie a CSK (vânzarea de bunuri imobiliare în valoare de 7 milioane EUR și contractarea unui nou împrumut de 5 milioane EUR). Conform planului de restructurare inițial, participarea întreprinderii ar fi reprezentat 44,4 % din costul total al restructurării (a se vedea considerentele 25 și 26). Autoritățile cipriote au confirmat faptul că ajutorul va fi utilizat exclusiv pentru achitarea de către CSK a datoriilor sale. Prin urmare, acesta va fi utilizat numai pentru punerea în aplicare a planului de restructurare și nu va furniza întreprinderii surplus de numerar care ar putea fi utilizat pentru activități care nu sunt legate de procesul de restructurare.

(146)

Autoritățile cipriote au indicat în comunicarea lor din 14 mai 2013 că, între timp, costurile de restructurare au crescut la aproximativ 29,8 milioane EUR. De asemenea, astfel cum se arată la considerentul 115 de mai sus, diferența de salariu de 3,4 milioane EUR pentru angajații care sunt transferați la administrațiile locale a fost inclusă, de asemenea, în costurile de restructurare, determinând creșterea nivelului lor total la aproximativ 33,2 milioane EUR. Contribuția CSK rămâne aceeași, reprezentând, prin urmare, numai aproximativ 36 %, având în vedere creșterea costurilor de restructurare totale. De asemenea, autoritățile cipriote au recunoscut în aceeași comunicare că, în condițiile economice actuale, obținerea împrumutului preconizat trebuie considerată incertă. Luând în considerare numai veniturile din vânzarea de terenuri, în valoare de aproximativ 7 milioane EUR, contribuția proprie a CSK s-ar ridica doar la aproximativ 21 %, proporție considerată de Comisie mult prea mică, chiar și având în vedere faptul că beneficiarul este situat într-o zonă asistată. (21)

V.3.4.5. Punerea în aplicare integrală a planului

(147)

Acordarea ajutorului de restructurare trebuie să fie condiționată de punerea în aplicare a planului de restructurare. În fapt, autoritățile cipriote au confirmat că nepunerea în aplicare (integrală sau parțială) a planului de restructurare de către beneficiar, în termenul specificat, ar conduce la anularea acordării ajutorului, precum și la obligația de rambursare a sumelor deja acordate.

V.3.4.6. Monitorizarea și raportul anual

(148)

Autoritățile cipriote s-au angajat să prezinte anual un raport care conține informațiile prevăzute la punctul 51 din liniile directoare.

V.3.4.7. Principiul „pentru prima și ultima dată”

(149)

Conform liniilor directoare, ajutorul pentru restructurare ar trebui să fie acordat numai o dată la zece ani.

(150)

În contextul deciziei privind ajutorul pentru salvare, autoritățile cipriote au confirmat că CSK nu a beneficiat anterior de ajutor pentru salvare sau restructurare.

V.3.5. Ajutor pentru salvare

(151)

Autoritățile din Cipru s-au angajat la punctul 28 din decizia privind ajutorul pentru salvare să comunice Comisiei, în termen de maximum șase luni după autorizarea măsurii de ajutor pentru salvare, un plan de restructurare sau un plan de lichidare sau dovada că creditul a fost rambursat integral și/sau că garanția a încetat. (22) Până în prezent, Comisia nu a primit nicio astfel de comunicare din partea autorităților din Cipru.

VI. CONCLUZIE

(152)

Comisia constată că, având în vedere cele enunțate la considerentele 132, 142 și 146, ajutorul pentru restructurare notificat de Cipru la 3 noiembrie 2010 este incompatibil cu piața internă.

(153)

În ceea ce privește ajutorul pentru salvare de 1,6 milioane EUR pentru CSK, aprobat prin decizia Comisiei din 6 mai 2010, Comisia solicită Ciprului să prezinte fie o dovadă că ajutorul a fost rambursat, fie un plan de lichidare al CSK, în conformitate cu punctul 27 din liniile directoare.

(154)

Comisia dispune ca Ciprul să recupereze orice ajutor acordat deja CSK în legătură cu tolerarea din partea statului a întârzierilor la plata sumelor datorate, în legătură cu transferul de personal la administrațiile locale și orice alt ajutor care nu a fost încă rambursat Uniunii administrațiilor locale în legătură cu împrumutul de 512 850 EUR.

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Ajutorul de stat pe care Ciprul intenționează să îl acorde pentru restructurarea Abatorului central din Kofinos (denumit în continuare „CSK”) este incompatibil cu piața internă.

Prin urmare, ajutorul nu se pune în aplicare.

Articolul 2

Ciprul informează Comisia, în termen de două luni de la notificarea prezentei decizii, cu privire la măsurile adoptate în vederea respectării articolului 1.

Articolul 3

Ajutorul pentru salvare în valoare de 1,6 milioane EUR pentru CSK, aprobat prin Decizia Comisiei din 6 mai 2010, precum și ajutoarele în legătură cu tolerarea din partea statului a întârzierilor la plata sumelor datorate, în legătură cu transferul de personal la administrațiile locale și în legătură cu împrumutul de 512 850 EUR constituie ajutoare de stat incompatibile cu piața internă.

Articolul 4

(1) Ciprul recuperează de la beneficiar, CSK, ajutoarele menționate la articolul 3.

(2) Sumele care urmează a fi recuperate sunt purtătoare de dobândă începând de la data la care au fost puse la dispoziția beneficiarului până la data recuperării lor efective.

(3) Dobânda se calculează ca dobândă compusă, în conformitate cu capitolul V din Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei (23) și cu Regulamentul (CE) nr. 271/2008 al Comisiei (24) de modificare a Regulamentului (CE) nr. 794/2004.

(4) Ciprul anulează toate celelalte plăți restante aferente ajutoarelor menționate la articolul 3, începând de la data adoptării prezentei decizii.

Articolul 5

(1) Recuperarea ajutoarelor menționate la articolul 3 este imediată și efectivă.

(2) Ciprul are obligația de a se asigura că prezenta decizie este pusă în aplicare în termen de patru luni de la data notificării acesteia.

Articolul 6

(1) În termen de două luni de la notificarea prezentei decizii, Ciprul transmite Comisiei următoarele informații:

(a)	suma totală (principalul și dobânzile de recuperare) care urmează a fi recuperată de la beneficiar;

(b)	o descriere detaliată a măsurilor adoptate sau planificate pentru respectarea prezentei decizii;

(c)	documentele justificative care demonstrează că beneficiarul a primit ordinul de restituire a ajutorului.

(2) Ciprul informează Comisia cu privire la evoluția măsurilor naționale adoptate pentru punerea în aplicarea a prezentei decizii până la finalizarea recuperării ajutoarelor menționate la articolul 3. Ciprul va prezenta imediat, la cererea Comisiei, informații privind măsurile deja adoptate și planificate pentru a se conforma prezentei decizii. De asemenea, Ciprul furnizează informații detaliate cu privire la sumele aferente ajutorului și dobânzii, care au fost deja recuperate de la beneficiar.

Articolul 7

Prezenta decizie se adresează Republicii Cipru.

Adoptată la Bruxelles, 16 ianuarie 2015.

Pentru Comisie

Phil HOGAN

Membru al Comisiei

(1) JO C 165, 7.6.2011, p. 12.

(2) Decizia Comisiei din 6 mai 2010 în cazul de ajutor de stat N 60/10 (JO C 233, 28.8.2010, p. 2).

(3) A se vedea nota de subsol 1.

(4) Monitorul Oficial Anexa I punctul I, rr. 3679, 31 ianuarie 2003.

(5) Calculată ca unități vită mare, în sensul articolului 4 litera A din Directiva 64/433/CEE a Consiliului din 26 iunie 1964 privind condițiile de sănătate pentru producerea și comercializarea cărnii proaspete (JO 121, 29.7.1964, p. 1977/64).

(6) JO L 124, 20.5.2003, p. 36.

(7) Calculat ca unități vită mare, în sensul articolului 4 litera A din Directiva 64/433/CEE.

Sursa: Departamentul veterinar, Ministerul Agriculturii, Resurselor Naturale și Mediului.

(8) Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (JO L 299, 16.11.2007, p. 1).

(9) Hotărârea Curții din 17 septembrie 1980 în cauza 730/79, Philip Morris Holland BV/Comisia Comunităților Europene, Rec., 1980, p. 2671, punctul 11.

(10) A se vedea, de exemplu Tribunalul de Primă Instanță, cauza 152/99, HAMSA/Comisia, Rec., 2001, p. II-3049, punctul 156 și următoarele.

(11) JO C 273, 9.9.1997, p. 3.

(12) JO C 14, 19.1.2008, p. 6.

(13) JO C 244, 1.10.2004, p. 2.

(14) JO C 155, 20.6.2008, p. 10.

(15) Cauza 30/59, Gezamenlijke Steenkolenmijnen in Limburg/Haute Autorité, Rec., 1961, p. 3, punctele 29 și 30; cauza C-251/97, Franța/Comisia, Rec., 1999, p. I-6639, punctele 40, 46 și 47; și cauzele conexate C-71/09 P, C-73/09 P și C-76/09 P Comitato Venezia vuole vivere/Comisia, Rep., 2011, p I-0000, punctele 90-96.

(16) Liniile directoare din 2004 privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate sunt aplicabile astfel cum se explică la considerentele 117-118 de mai jos.

(17) JO C 204, 1.7.2014, p. 1.

(18) Comunicarea Comisiei – Ajutoare de stat – Publicarea măsurilor de ajutor de stat existente în noile state membre în sectorul agriculturii (JO C 147, 17.6.2005, p. 2).

(19) Decizia Comisiei 2008/204/CE din 10 octombrie 2007 privind ajutoarele de stat acordate de către Franța în ceea ce privește reforma modului de finanțare a pensiilor funcționarilor de stat afiliați grupului La Poste (JO L 63, 7.3.2008, p. 16).

(20) JO C 249, 31.7.2014, p. 1.

(21) În cazul în care ar fi existat un element de ajutor suplimentar în legătură cu împrumutul acordat de Uniunea administrațiilor locale (a se vedea considerentul 112), care ar fi trebui adăugat la costurile de restructurare, contribuția proprie a CSK ar fi reprezentat chiar mai puțin.

(22) Supra nota de subsol nr. 1.

(23) Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2015/1589 al Consiliului de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (JO L 140, 30.4.2004, p. 1).

(24) Regulamentul (CE) nr. 271/2008 al Comisiei din 30 ianuarie 2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 794/2004 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 659/1999 al Consiliului de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (JO L 82, 25.3.2008, p. 1).

23.4.2016

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 108/61

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2016/645 A COMISIEI

din 22 aprilie 2016

privind anumite măsuri de protecție împotriva dermatozei nodulare contagioase din Bulgaria

[notificată cu numărul C(2016) 3261]

(Numai textul în limba bulgară este autentic)

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 89/662/CEE a Consiliului din 11 decembrie 1989 privind controlul veterinar în cadrul schimburilor intracomunitare în vederea realizării pieței interne (1), în special articolul 9 alineatul (4),

având în vedere Directiva 90/425/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind controalele veterinare și zootehnice aplicabile în schimburile intracomunitare cu anumite animale vii și produse în vederea realizării pieței interne (2), în special articolul 10 alineatul (4),

având în vedere Directiva 92/119/CEE a Consiliului din 17 decembrie 1992 de stabilire a măsurilor comunitare generale de combatere a unor boli la animale, precum și a măsurilor specifice împotriva bolii veziculoase a porcului (3), în special articolul 14 alineatul (2),

având în vedere Directiva 2002/99/CE a Consiliului din 16 decembrie 2002 de stabilire a normelor de sănătate animală care reglementează producția, transformarea, distribuția și introducerea produselor de origine animală destinate consumului uman (4), în special articolul 4 alineatul (3),

întrucât:

(1)

Dermatoza nodulară contagioasă (DNC) este o boală virală a bovinelor, transmisă în principal prin vectori și caracterizată de pierderi importante la nivelul animalelor susceptibile, având un potențial de răspândire foarte rapidă, în special prin intermediul circulației și al comerțului cu animale vii susceptibile și cu produse obținute de la acestea. DNC nu este o boală cu importanță pentru sănătatea publică, deoarece virusul nu este transmisibil la om.

(2)

Directiva 92/119/CEE stabilește măsuri generale pentru controlul anumitor boli ale animalelor, inclusiv al DNC. Ele includ măsuri care trebuie luate în caz de suspiciune și de confirmare a DNC într-o fermă. Măsurile care trebuie luate includ instituirea unor zone de protecție și de supraveghere în jurul focarelor epidemice, precum și alte măsuri suplimentare pentru a controla răspândirea bolii. Respectivele măsuri prevăd și vaccinarea de urgență în cazul apariției unui focar epidemic de DNC.

(3)	Articolul 14 alineatul (2) din Directiva 92/119/CEE prevede că, în cazul în care într-o anumită regiune epizootia în cauză are caracter deosebit de grav, toate măsurile suplimentare care trebuie luate de către statele membre în cauză se adoptă prin procedura comitetelor.

(4)

La data de 12 aprilie 2016, Bulgaria a informat Comisia cu privire la suspiciunea existenței DNC în două ferme de bovine situate, respectiv, în satele Voden și Chernogorovo aparținând comunei Dimitrovgrad, în regiunea Haskovo din partea central-sudică a Bulgariei, la aproximativ 80 km de frontierele cu țările învecinate. La data de 13 aprilie 2016, Bulgaria a notificat confirmarea celor două focare epidemice de DNC și încă o suspiciune de DNC în comuna vecină Vodenicharovo din regiunea Stara Zagora. La data de 15 aprilie 2016, Bulgaria a confirmat alte focare în satul Bialo Pole, din regiunea Stara Zagora, precum și în satele Radievo și Marijno din regiunea Haskovo.

(5)

Bulgaria a luat măsurile prevăzute în Directiva 92/119/CEE, în special instituirea unor zone de protecție și de supraveghere în jurul focarelor epidemice, în conformitate cu articolul 10 din directiva respectivă, iar, în plus, a restricționat circulația animalelor susceptibile în cele două regiuni afectate și, ca măsură de precauție, în regiunile învecinate Burgas, Yambol, Sliven, Kardzhali, Plovdiv, Pazardjik, Smolyan, Blagoevgrad, Kjustendil, Pernik, districtul Sofia și orașul Sofia. Supravegherea este intensificată în întreaga țară.

(6)

Din cauza riscului de răspândire a virusului DNC în alte zone din Bulgaria și în alte state membre, în special prin intermediul comerțului cu bovine vii și cu material germinativ provenit de la acestea, circulația anumitor rumegătoare sălbatice și introducerea pe piață a anumitor produse derivate de la bovine ar trebui să fie controlate.

(7)

Prezenta decizie ar trebui să utilizeze definițiile stabilite la articolul 2 din Directiva 92/119/CEE, la articolul 2 din Directiva 64/432/CEE a Consiliului (5) și la articolul 2 din Directiva 92/65/CEE a Consiliului (6). Totuși, este de asemenea necesar ca în prezenta decizie să fie stabilite unele definiții specifice.

(8)

Este necesar să se descrie partea din teritoriul Bulgariei care este considerată indemnă de DNC și care nu face obiectul restricțiilor din Directiva 92/119/CEE și din prezenta decizie. Prin urmare, este necesar să se descrie zona de restricții în anexa la prezenta decizie, ținând seama de nivelul riscului de răspândire a DNC. Limitele geografice ale zonei de restricții respective ar trebui să se bazeze pe riscul și pe rezultatul trasării posibilelor contacte până la ferma în care se înregistrează infecții, pe posibilul rol al vectorilor și pe posibilitatea de a pune în aplicare un număr suficient de controale vizând circulația animalelor aparținând unor specii susceptibile și a produselor derivate de la aceste animale. Zona de restricții ar trebui să includă orice zone de protecție și de supraveghere stabilite în conformitate cu Directiva 92/119/CEE. Pe baza informațiilor furnizate de Bulgaria, ar trebui ca întregul teritoriu al regiunilor Haskovo și Stara Zagora din Bulgaria să corespundă zonei de restricții descrisă în anexa la prezenta decizie.

(9)

De asemenea, este necesar să se prevadă anumite restricții privind expedierea animalelor aparținând unor specii susceptibile și a materialelor germinative provenite de la ele din zona de restricții care figurează în anexa la prezenta decizie, precum și restricții privind introducerea pe piață a anumitor produse și subproduse de origine animală din zona respectivă.

(10)

În ceea ce privește riscul de răspândire a DNC, diferite produse determină niveluri de risc diferite. După cum se indică în avizul științific al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) referitor la dermatoza nodulară contagioasă (7), circulația bovinelor vii, a materialului seminal și a pieilor brute provenind de la bovine infectate determină un risc mai mare din punctul de vedere al expunerii și al consecințelor decât alte produse cum ar fi laptele și produsele lactate, pieile tratate sau carnea proaspătă, preparatele din carne și produsele din carne de bovine, în cazul cărora nu există dovezi științifice sau experimentale cu privire la rolul lor de transmitere a bolii. Prin urmare, ar trebui ca măsurile care urmează să fie prezentate în prezenta decizie să fie echilibrate și proporționale cu riscurile.

(11)

Circulația bovinelor vii din zona de restricții din Bulgaria care urmează să fie stabilită în anexa la prezenta decizie ar trebui interzisă pentru a preveni răspândirea DNC. Potrivit avizului științific al EFSA privind dermatoza nodulară contagioasă și Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (OIE), fauna sălbatică, mai precis anumite specii de rumegătoare sălbatice exotice, poate juca un rol potențial în transmiterea DNC, în special în Africa, unde boala este endemică. Prin urmare, unele măsuri preventive ar trebui să se aplice și speciilor de rumegătoare sălbatice. În absența unor norme mai precise în legislația Uniunii, în acest scop ar trebui să fie utilizate standardele internaționale adecvate pentru această circulație prevăzute în Codul sanitar pentru animale terestre al OIE (8).

(12)

Întrucât Bulgaria a solicitat o derogare de la interdicția privind expedierea de bovine destinate sacrificării directe provenite din ferme situate în zona de restricții din afara zonelor de protecție și de supraveghere și întrucât o astfel de derogare este prevăzută la articolul 11.11.5 din Codul sanitar pentru animale terestre al OIE, este adecvat să se permită expedierea unor astfel de transporturi în anumite condiții.

(13)

În mod similar, transmiterea DNC prin intermediul materialului seminal și al embrionilor de bovine nu poate fi exclusă. Prin urmare, ar trebui să se prevadă anumite măsuri de protecție în ceea ce privește produsele respective. În absența unor standarde ale Uniunii, în acest scop ar trebui utilizate recomandările din Avizul științific al EFSA privind DNC și din Codul sanitar pentru animale terestre al OIE.

(14)

Conform Avizului științific al EFSA privind dermatoza nodulară contagioasă, transmiterea virusului DNC prin intermediul materialului seminal, al împerecherii pe cale naturală sau prin inseminare artificială a fost demonstrată în mod experimental, iar virusul DNC a fost izolat din materialul seminal provenit de la tauri infectați experimental. Prin urmare, colectarea și utilizarea materialului seminal provenit de la bovine din zona de restricții ar trebui să fie interzise.

(15)

În conformitate cu articolul 4.7.14 din Codul sanitar pentru animale terestre al OIE, DNC este clasificată, în conformitate cu Manualul Societății internaționale pentru transferuri de embrioni, în categoria 4 de boli sau de agenți patogeni, care sunt cele „pentru care au fost efectuate sau sunt în curs de efectuare studii care indică faptul că nu este încă posibil să se ajungă la nicio concluzie cu privire la nivelul riscului de transmitere sau că riscul de transmitere prin transferul de embrioni ar putea să nu fie neglijabil, chiar dacă embrionii sunt manipulați corect, în conformitate cu manualul, între colectare și transfer”. Prin urmare, colectarea și utilizarea embrionilor proveniți de la bovine din zona de restricții ar trebui să fie interzise.

(16)

Nu există nicio dovadă științifică sau experimentală care să sugereze că virusul DNC se transmite la animale din specii susceptibile prin intermediul cărnii proaspete, al preparatelor din carne sau al produselor din carne. Deși Avizul științific al EFSA privind DNC indică faptul că virusul poate supraviețui în carne pentru o perioadă de timp neprecizată, interdicția impusă în prezent de Uniune cu privire la hrănirea rumegătoarelor cu proteine de rumegătoare ar exclude posibilitatea unei transmiteri orale improbabile a virusului DNC. Pentru a se evita orice risc de răspândire a DNC, introducerea pe piață a cărnii proaspete, a preparatelor din carne și a produselor din carne de bovine originare din zona de restricții precizată în anexa la prezenta decizie ar trebui să fie permisă numai în cazul în care carnea proaspătă a fost obținută de la bovine ținute în ferme indemne de boală, situate în zona de restricții din afara zonelor de protecție și de supraveghere stabilite. Carnea de acest tip ar trebui introdusă pe piață numai pe teritoriul Bulgariei.

(17)

În plus, expedierea transporturilor de carne proaspătă obținută de la animale crescute și sacrificate în afara zonei de restricții, precum și a preparatelor din carne și a produselor din carne, astfel cum sunt definite la punctul 7.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (9), precum și a stomacurilor, vezicilor și intestinelor tratate, astfel cum sunt definite la punctul 7.9 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, care au fost supuse unuia dintre tratamentele menționate în partea 4 din anexa II la Decizia 2007/777/CE a Comisiei (10), produse din astfel de carne proaspătă și prelucrate în unități situate în zona de restricții, în afara zonelor de protecție și de supraveghere, ar trebui permisă în anumite condiții.

(18)	Colostrul, laptele și produsele lactate utilizate ca hrană pentru animale pot juca un rol important în răspândirea DNC, în special în cazul în care colostrul, laptele și produsele lactate nu au fost supuse unui tratament termic sau acidificate suficient pentru a inactiva virusul DNC.

(19)

În avizul său științific privind riscurile pentru sănătatea animală ale hrănirii animalelor cu produse lactate gata de consum netratate suplimentar (11), EFSA specifică mai precis unele metode care pot atenua riscurile de răspândire a DNC prin lapte și produse lactate. Prin urmare, introducerea pe piață și expedierea transporturilor de lapte și de produse lactate destinate consumului uman, obținute de la animale ținute în zona de restricții, ar trebui permise în anumite condiții.

(20)

Regulamentul (UE) nr. 142/2011 al Comisiei (12) stabilește norme de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (13), inclusiv cerințe privind prelucrarea în siguranță a subproduselor de origine animală și a produselor derivate. Pentru a preveni propagarea DNC, introducerea pe piață a subproduselor de origine animală neprelucrate ar trebui interzisă. O referire în prezenta decizie la subprodusele de origine animală prelucrate se interpretează ca o trimitere la standardele de sănătate a animalelor prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 142/2011.

(21)

În cazul apariției unui focar epidemic de DNC, articolul 19 din Directiva 92/119/CEE prevede posibilitatea vaccinării împotriva acestei boli. Bulgaria nu a exclus posibilitatea de a recurge la vaccinarea de urgență împotriva DNC. Riscul de răspândire a respectivei boli de la animale vaccinate și de la produsele obținute de la acestea este diferit față de riscurile determinate de animalele nevaccinate și de animalele la care este posibil ca boala să fie în perioada de incubație. Prin urmare, este necesar să se stabilească condiții pentru circulația bovinelor vaccinate și pentru introducerea pe piață a produselor obținute de la astfel de animale.

(22)

Cunoștințele științifice privind DNC sunt incomplete. Bovinele vaccinate sunt protejate de manifestările clinice ale respectivei boli, dar nu sunt în mod neapărat protejate împotriva infectării și nu toate animalele vaccinate răspund cu o imunitate protectoare. Prin urmare, ar trebui să se permită ca astfel de animale, după o perioadă de cel puțin 28 de zile de la vaccinare, să fie expediate direct la abatoare situate pe teritoriul Bulgariei, în vederea unei sacrificări imediate.

(23)

În consecință, carnea proaspătă și preparatele din carne obținute de la aceste animale, precum și produsele din carne supuse unui tratament nespecific, pot prezenta un risc neneglijabil de răspândire a DNC. Prin urmare, este justificat să se limiteze introducerea pe piață, pe teritoriul Bulgariei, a cărnii proaspete, a preparatelor din carne și a produselor din carne obținute de la bovine și de la ungulate sălbatice susceptibile, cu condiția ca astfel de produse să poarte o marcă specială care să nu fie ovală și să nu poată fi confundată cu marca de sănătate utilizată pentru carnea proaspătă, astfel cum se menționează în capitolul III din secțiunea I a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (14) și cu marca de identificare pentru preparatele din carne și produsele din carne care constau din carne de bovine sau conțin o astfel de carne, astfel cum se menționează în secțiunea I din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 853/2004.

(24)

Un tratament specific al produselor din carne în recipiente închise ermetic la o valoare Fo de trei sau mai mare și un tratament al laptelui și al produselor lactate descris la punctele 1.1. – 1.5. din partea A a anexei IX la Directiva 2003/85/CE a Consiliului (15) inactivează suficient virusul DNC în astfel de produse destinate consumului uman și, prin urmare, ar trebui să se permită ca astfel de produse din carne și astfel de tipuri de lapte și de produse lactate să fie introduse pe piață pe întreg teritoriul Bulgariei și în alte state membre, precum și să fie expediate în țări terțe.

(25)	Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

Prezenta decizie stabilește măsuri de protecție vizând focarul de dermatoză nodulară contagioasă din Bulgaria și măsurile suplimentare care trebuie luate de către statele membre în cauză, în conformitate cu Directiva 92/119/CEE.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentei decizii, se aplică definițiile prevăzute la articolul 2 din Directivele 64/432/CEE, 92/65/CEE și, respectiv, 92/119/CEE.

În plus, se aplică următoarele definiții:

(a)	„bovină” înseamnă ungulate din speciile Bos taurus, Bos indicus, Bison bison și Bubalus bubalis;

(b)

„zonă de restricții” înseamnă partea teritoriului unui stat membru care figurează în lista din anexa la prezenta decizie, care include zona în care a fost confirmată dermatoza nodulară contagioasă și orice zone de protecție și de supraveghere stabilite în conformitate cu articolul 10 din Directiva 92/119/CEE;

(c)	„rumegătoare sălbatică captivă” înseamnă un animal din subordinul Ruminantia din ordinul Artiodactyla care are un fenotip care nu este influențat în mod semnificativ de selecția umană, dar care trăiește sub supraveghere sau control uman direct, inclusiv animale din grădinile zoologice;

(d)	„rumegătoare sălbatică” înseamnă un animal din subordinul Ruminantia din ordinul Artiodactyla care are un fenotip neinfluențat de selecția umană și care trăiește independent de supravegherea sau controlul uman direct;

(e)

„produse din carne” înseamnă produse din care astfel cum sunt definite la punctul 7.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, precum și stomacuri, vezici și intestine tratate, astfel cum sunt definite la punctul 7.9 din anexa respectivă, care au fost supuse unuia dintre tratamentele definite în partea 4 din anexa II la Decizia 2007/777/CE.

Articolul 3

Interdicție de circulație și de expediere a anumitor animale și a materialului seminal și a embrionilor acestora, precum și de introducere pe piață a anumitor produse și subproduse de origine animală

(1) Bulgaria interzice expedierea următoarelor mărfuri din zona de restricții în alte părți ale Bulgariei, în alte state membre și în țări terțe:

(a)	bovine și rumegătoare sălbatice captive;

(b)	material seminal, ovule și embrioni de bovine.

(2) Bulgaria interzice introducerea pe piață în afara zonei de restricții și expedierea în alte state membre și în țări terțe a următoarelor produse obținute de la bovine și de la rumegătoare sălbatice ținute în zona de restricții sau vânate în zona respectivă:

(a)	carne proaspătă și preparate din carne și produse din carne obținute din această carne proaspătă;

(b)	colostru, lapte și produse lactate provenite de la bovine;

(c)	piei brute proaspete, altele decât cele care se încadrează în definițiile de la punctele 28 și 29 din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 142/2011;

(d)	subproduse de origine animală neprelucrate, cu excepția cazului în care sunt destinate și direcționate sub supravegherea oficială a autorității competente în vederea eliminării sau a prelucrării într-o fabrică autorizată în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 de pe teritoriul Bulgariei.

Articolul 4

Derogare de la interdicția de expediere a bovinelor și a rumegătoarelor sălbatice captive pentru sacrificare imediată și de expediere a cărnii proaspete, a preparatelor din carne și a produselor din carne obținute de la astfel de animale

(1) Prin derogare de la interdicția prevăzută la articolul 3 alineatul (1) litera (a), autoritatea competentă poate autoriza expedierea de bovine și de rumegătoare sălbatice captive din ferme situate în zona de restricții la un abator situat în alte regiuni ale Bulgariei, dacă:

(a)	animalele s-au aflat, de la naștere sau pe parcursul ultimelor 28 de zile, într-o fermă în care nu s-a raportat oficial niciun caz de dermatoză nodulară contagioasă în cursul perioadei respective;

(b)	animalele au fost supuse unui examen clinic efectuat la încărcare și nu au prezentat niciun semn clinic de dermatoză nodulară contagioasă;

(c)	animalele sunt transportate direct pentru sacrificare imediată, fără oprire sau descărcare;

(d)	abatorul este desemnat în acest scop de către autoritatea competentă;

(e)	autoritatea competentă aferentă abatorului este informată în avans de către autoritatea competentă aferentă zonei de expediere cu privire la intenția de a trimite animalele și o informează pe aceasta despre sosirea lor;

(f)	la sosirea la abator, animalele sunt ținute separat de alte animale și sunt sacrificate separat de alte animale în maxim 36 de ore;

(g)

animalele care urmează să fie deplasate:

(i)

nu au fost vaccinate împotriva dermatozei nodulare contagioase și au fost ținute în ferme:

—	în care nu s-a efectuat vaccinarea și care sunt situate în afara zonelor de protecție și de supraveghere; sau

—	în care s-a efectuat vaccinarea și care sunt situate în afara zonelor de protecție și de supraveghere și s-a scurs o perioadă de așteptare de cel puțin 7 zile de la vaccinarea șeptelului; sau

—	care sunt situate într-o zonă de supraveghere menținută mai mult de 30 de zile din cauza apariției unor noi cazuri de boală, astfel cum se menționează la articolul 13 din Directiva 92/119/CEE; sau

(ii)	au fost vaccinate împotriva dermatozei nodulare contagioase cu cel puțin 28 de zile înainte de data deplasării și provin dintr-o fermă în care toate animalele susceptibile au fost vaccinate cu cel puțin 28 de zile înainte de data preconizată pentru deplasare.

(2) Orice expediere de bovine și de rumegătoare sălbatice captive efectuată în conformitate cu alineatul (1) are loc doar dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)	mijlocul de transport a fost curățat și dezinfectat corespunzător înainte și după încărcarea unor astfel de animale în conformitate cu articolul 9;

(b)	înaintea și în timpul transportului, animalele sunt protejate împotriva atacurilor insectelor-vector.

(3) Autoritatea competentă se asigură că atât carnea proaspătă, cât și preparatele din carne și produsele din carne obținute de la animalele menționate la alineatul (1) de la prezentul articol sunt introduse pe piață în conformitate cu cerințele prevăzute la articolele 5 și 6.

Articolul 5

Derogare de la interdicția de introducere pe piață a cărnii proaspete și a preparatelor din carne de bovine și de rumegătoare sălbatice

(1) Prin derogare de la interdicțiile menționate la articolul 3 alineatul (2) literele (a) și (c), autoritatea competentă poate autoriza introducerea pe piață, în Bulgaria, în afara zonei de restricții, a cărnii proaspete, exceptând alte organe comestibile decât ficatul, a preparatelor din carne provenite din aceasta, precum și a pieilor brute proaspete obținute de la bovine și de la rumegătoare sălbatice:

(a)	ținute în ferme din zona de restricții care nu au făcut obiectul unor restricții în conformitate cu Directiva 92/119/CEE; sau

(b)	sacrificate ori vânate înainte de 13 aprilie 2016; sau

(c)	menționate la articolul 4 alineatul (1).

(2) Autoritatea competentă autorizează expedierea în alte state membre sau în țări terțe a transporturilor de carne proaspătă provenită de la bovine crescute și sacrificate în afara zonei de restricții și de preparate din carne obținute din astfel de carne proaspătă dacă astfel de carne și de produse din carne au fost produse, depozitate și manipulate fără a intra în contact cu carnea și preparatele din carne care nu sunt autorizate pentru a fi expediate în alte state membre în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) litera (a) și dacă transporturile în alte state membre sunt însoțite de un certificat oficial de sănătate în conformitate cu modelul prezentat în anexa la Regulamentul (CE) nr. 599/2004 al Comisiei (16), a cărui parte II a fost completată cu următoarea atestare:

„Carne proaspătă sau preparate din carne în conformitate cu Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/645 a Comisiei din 22 aprilie 2016 privind anumite măsuri de protecție împotriva dermatozei nodulare contagioase din Bulgaria.”

Articolul 6

Derogare de la interdicția de introducere pe piață a produselor din carne care constau în sau care conțin carne de bovine sau de rumegătoare sălbatice

(1) Prin derogare de la interdicția menționată la articolul 3 alineatul (2) litera (a), autoritatea competentă poate autoriza introducerea pe piață a produselor din carne obținute, în zona de restricții, din carne proaspătă de bovine și de rumegătoare sălbatice:

(a)	ținute în ferme din zona de restricții care nu fac obiectul unor restricții în conformitate cu Directiva 92/119/CEE;

(b)	sacrificate ori vânate înainte de 13 aprilie 2016; sau

(c)	menționate la articolul 4 alineatul (1); sau

(d)	ținute și sacrificate în afara zonei de restricții.

(2) Autoritatea competentă autorizează introducerea pe piață a produselor din carne menționate la alineatul (1), care corespund condițiilor de la literele (a), (b) sau (c) de la alineatul menționat, numai pe teritoriul Bulgariei, dacă produsele din carne au fost supuse unui tratament nespecific care asigură că suprafața de secțiune a produselor din carne nu mai prezintă caracteristicile cărnii proaspete.

Autoritatea competentă se asigură că produsele din carne menționate la primul paragraf nu sunt expediate în alte state membre sau în țări terțe.

(3) Autoritatea competentă autorizează expedierea în alte state membre sau în țări terțe a transporturilor de produse din carne obținute din carne proaspătă provenită de la animalele menționate la alineatul (1) literele (a), (b) și (c) doar dacă produsele din carne au fost supuse unui tratament specific, astfel cum se menționează în punctul B al părții 4 din anexa II la Decizia 2007/777/CE, în recipiente închise ermetic la o valoare Fo de trei sau mai mare, iar transporturile spre alte state membre sunt însoțite de un certificat oficial de sănătate în conformitate cu modelul prezentat în anexa la Regulamentul (CE) nr. 599/2004, a cărui parte II a fost completată cu următoarea atestare:

„Produse din carne în conformitate cu Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/645 a Comisiei din 22 aprilie 2016 privind anumite măsuri de protecție împotriva dermatozei nodulare contagioase din Bulgaria.”

(4) Autoritatea competentă autorizează expedierea în alte state membre sau în țări terțe a transporturilor de produse din carne obținute din carne proaspătă provenită de la animalele menționate la alineatul (1) litera (d) doar dacă produsele din carne au fost supuse cel puțin unui tratament nespecific, astfel cum se menționează în punctul A al părții 4 din anexa II la Decizia 2007/777/CE, care asigură faptul că suprafața de secțiune a produselor din carne nu mai prezintă caracteristicile cărnii proaspete, iar transporturile în alte state membre sunt însoțite de un certificat oficial de sănătate în conformitate cu modelul prezentat în anexa la Regulamentul (CE) nr. 599/2004, a cărui parte II a fost completată cu următoarea atestare:

Articolul 7

Derogare de la interdicția de expediere și de introducere pe piață a laptelui și a produselor lactate

(1) Prin derogare de la interdicția menționată la articolul 3 alineatul (2) litera (b), autoritatea competentă poate autoriza introducerea pe piață a laptelui destinat consumului uman obținut de la bovine ținute în ferme situate în zona de restricții, precum și a produselor lactate obținute dintr-un astfel de lapte, dacă laptele și produsele lactate au fost supuse unui tratament descris la punctele 1.1-1.5 din partea A a anexei IX la Directiva 2003/85/CE.

(2) Autoritatea competentă autorizează expedierea în alte state membre sau în țări terțe a transporturilor de lapte obținut de la bovine ținute în ferme situate în zona de restricții, precum și de produse lactate obținute dintr-un astfel de lapte, doar dacă laptele și produsele lactate sunt destinate consumului uman, au fost supuse tratamentului menționat la alineatul (1) de la prezentul articol, iar transporturile spre alte state membre sunt însoțite de un certificat oficial de sănătate în conformitate cu modelul prezentat în anexa la Regulamentul (CE) nr. 599/2004, a cărui parte II a fost completată cu următoarea atestare:

„Lapte sau produse lactate în conformitate cu Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/645 a Comisiei din 22 aprilie 2016 privind anumite măsuri de protecție împotriva dermatozei nodulare contagioase din Bulgaria.”

Articolul 8

Marcarea specială a cărnii proaspete, a preparatelor din carne și a produselor din carne menționate la articolul 5 alineatul (1) și, respectiv, la articolul 6 alineatul (2)

Bulgaria se asigură că atât carnea proaspătă, cât și preparatele din carne și produsele din carne menționate la articolul 5 alineatul (1) și, respectiv, la articolul 6 alineatul (2), sunt marcate cu o marcă specială de sănătate sau cu o marcă de identificare care nu este ovală și care nu poate fi confundată cu:

(a)	marca de sănătate pentru carnea proaspătă, astfel cum este prevăzută în capitolul III din secțiunea I a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 854/2004;

(b)	marca de identificare pentru preparatele din carne și produsele din carne care constau din carne de bovine sau care conțin astfel de carne, astfel cum este prevăzută în secțiunea I din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 853/2004.

Articolul 9

Cerințe privind vehiculele de transport, curățarea și dezinfectarea

(1) Autoritatea competentă se asigură că, pentru orice vehicul care a fost în contact cu animale aparținând speciilor susceptibile din zona de restricții și care intenționează să părăsească zona respectivă, operatorul sau șoferul vehiculului respectiv oferă dovezi din care să reiasă că, de la ultimul contact cu animalele respective, vehiculul a fost curățat și dezinfectat astfel încât să se inactiveze virusul dermatozei nodulare contagioase.

(2) Ar trebui ca autoritatea competentă să specifice informațiile care urmează să fie transmise de către operatorul sau șoferul mijlocului de transport de animale vii, pentru a demonstra că s-au efectuat curățarea și dezinfecția necesare.

Articolul 10

Cerințe privind informarea

Bulgaria informează Comisia și celelalte state membre, în cadrul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, cu privire la rezultatele supravegherii epidemiologice vizând dermatoza nodulară contagioasă în zona de restricții.

Articolul 11

Aplicare

Prezenta decizie se aplică până la 31 decembrie 2016.

Articolul 12

Prezenta decizie se adresează Republicii Bulgaria.

Adoptată la Bruxelles, 22 aprilie 2016.

Pentru Comisie

Vytenis ANDRIUKAITIS

Membru al Comisiei

(1) JO L 395, 30.12.1989, p. 13.

(2) JO L 224, 18.8.1990, p. 29.

(3) JO L 62, 15.3.1993, p. 69.

(4) JO L 18, 23.1.2003, p. 11.

(5) Directiva 64/432/CEE a Consiliului din 26 iunie 1964 privind problemele de inspecție veterinară care afectează schimburile intracomunitare cu bovine și porcine (JO 121, 29.7.1964, p. 1977/64).

(6) Directiva 92/65/CEE a Consiliului din 13 iulie 1992 de definire a cerințelor de sănătate animală care reglementează schimburile și importurile în Comunitate de animale, material seminal, ovule și embrioni care nu se supun, în ceea ce privește cerințele de sănătate animală, reglementărilor comunitare speciale prevăzute în anexa A punctul I la Directiva 90/425/CEE (JO L 268, 14.9.1992, p. 54).

(7) EFSA Journal 2015;13(1):3986 [73 pp.].

(8) Ediția a 24-a, 2015.

(9) Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală (JO L 139, 30.4.2004, p. 55).

(10) Decizia 2007/777/CE a Comisiei din 29 noiembrie 2007 de stabilire a condițiilor de sănătate animală și publică precum și a modelelor de certificate pentru importul anumitor produse din carne și stomacuri, vezici și intestine tratate destinate consumului uman, provenind din țări terțe și de abrogare a Deciziei 2005/432/CE (JO L 312, 30.11.2007, p. 49).

(11) EFSA Journal (2006) 347, p. 1.

(12) Regulamentul (UE) nr. 142/2011 al Comisiei din 25 februarie 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de punere în aplicare a Directivei 97/78/CE a Consiliului în ceea ce privește anumite probe și produse care sunt scutite de la controalele sanitar-veterinare la frontieră în conformitate cu directiva menționată (JO L 54, 26.2.2011, p. 1).

(13) Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală) (JO L 300, 14.11.2009, p. 1).

(14) Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman (JO L 139, 30.4.2004, p. 206).

(15) Directiva 2003/85/CE a Consiliului din 29 septembrie 2003 privind măsurile comunitare de combatere a febrei aftoase, de abrogare a Directivei 85/511/CEE și a Deciziilor 89/531/CEE și 91/665/CEE și de modificare a Directivei 92/46/CEE (JO L 306, 22.11.2003, p. 1).

(16) Regulamentul (CE) nr. 599/2004 al Comisiei din 30 martie 2004 de adoptare a unui model armonizat de certificat și de proces-verbal al inspecției, referitoare la schimburile intracomunitare cu animale și cu produse de origine animală (JO L 94, 31.3.2004, p. 44).

ANEXĂ

ZONĂ DE RESTRICȚII MENȚIONATĂ LA ARTICOLUL 2 PARAGRAFUL AL DOILEA LITERA (b)

Următoarele regiuni din Bulgaria:

—	Regiunea Haskovo

—	Regiunea Stara Zagora

		ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 108

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 59 23 aprilie 2016

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/635 al Comisiei din 22 aprilie 2016 de modificare a anexei la Regulamentul (CE) nr. 2878/2000 în ceea ce privește anumite metode de referință pentru analiza băuturilor spirtoase	1
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/636 al Comisiei din 22 aprilie 2016 de retragere a aprobării substanței active Z,Z,Z,Z-7,13,16,19-izobutirat de docosatetraen-1-il, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei ( 1 )	22
	*	Regulamentul (UE) 2016/637 al Comisiei din 22 aprilie 2016 de modificare a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 1334/2008 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește ștergerea de pe lista Uniunii a anumitor substanțe aromatizante ( 1 )	24
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/638 al Comisiei din 22 aprilie 2016 de retragere a aprobării substanței active acetat de Z-13-hexadecen-11-in-1-il, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei ( 1 )	28
		Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/639 al Comisiei din 22 aprilie 2016 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume	30
		DECIZII
	*	Decizia (UE, Euratom) 2016/640 a Consiliului din 21 aprilie 2016 de numire a cinci membri în cadrul Curții de Conturi	32
	*	Decizia (UE, Euratom) 2016/641 a Consiliului din 21 aprilie 2016 de numire a unui membru, propus de Republica Federală Germania, în cadrul Comitetului Economic și Social European	33
	*	Decizia (UE) 2016/642 a Consiliului din 21 aprilie 2016 de numire a unui membru și a unui supleant, propuși de România, în cadrul Comitetului Regiunilor	34
	*	Decizia (UE) 2016/643 a Consiliului din 21 aprilie 2016 de numire a unui membru, propus de Republica Italiană, în cadrul Comitetului Regiunilor	35
	*	Decizia (UE) 2016/644 a Comisiei din 16 ianuarie 2015 privind ajutorul de stat nr. SA 31855 (11/C, ex N 503/10) pe care Ciprul intenționează să îl acorde pentru restructurarea Abatorului central din Kofinos [notificată cu numărul C(2015) 58]	36
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/645 a Comisiei din 22 aprilie 2016 privind anumite măsuri de protecție împotriva dermatozei nodulare contagioase din Bulgaria [notificată cu numărul C(2016) 3261] ( 1 )	61

„05.121	2,6,6-Trimetil-1-ciclohexen-1-carboxaldehidă	432-25-7	979	2133	2	EFSA
09.272	Formiat de mirtenil	72928-52-0	983	10858	2	EFSA
09.899	Mirtenil-2-metilbutirat	138530-44-6			2	EFSA
09.900	Mirtenil-3-metilbutirat	33900-84-4			2	EFSA”

(EUR/100 kg)
Codul NC	Codul țării terțe (1)	Valoarea forfetară de import
0702 00 00	IL	275,5
	MA	97,8
	TR	108,9
	ZZ	160,7
0707 00 05	MA	81,5
	TR	107,2
	ZZ	94,4
0709 93 10	MA	99,6
	TR	128,0
	ZZ	113,8
0805 10 20	CR	66,6
	EG	50,0
	IL	79,4
	MA	60,7
	TR	39,9
	ZZ	59,3
0805 50 10	MA	132,7
0805 50 10	ZZ	132,7
0808 10 80	AR	86,1
	BR	101,0
	CL	115,8
	CN	90,8
	NZ	159,8
	US	177,1
	ZA	85,2
	ZZ	116,5
0808 30 90	AR	128,4
	CL	110,9
	CN	90,6
	ZA	109,5
	ZZ	109,9