ISSN 1977-0782

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 86

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 59
1 aprilie 2016


Cuprins

 

II   Acte fără caracter legislativ

Pagina

 

 

DECIZII

 

*

Decizia (UE) 2016/449 a Comisiei din 28 iulie 2015 privind ajutorul de stat SA.38544 2014/C (ex 2014/N) pe care Franța intenționează să îl pună în aplicare în favoarea întreprinderii Kem One [notificată cu numărul C(2015) 5169]  ( 1 )

1

 

 

ORIENTĂRI

 

*

Orientarea (UE) 2016/450 a Băncii Centrale Europene din 4 decembrie 2015 de modificare a Orientării BCE/2014/15 privind statisticile monetare și financiare (BCE/2015/44)

42

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


II Acte fără caracter legislativ

DECIZII

1.4.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 86/1


DECIZIA (UE) 2016/449 A COMISIEI

din 28 iulie 2015

privind ajutorul de stat SA.38544 2014/C (ex 2014/N) pe care Franța intenționează să îl pună în aplicare în favoarea întreprinderii Kem One

[notificată cu numărul C(2015) 5169]

(Numai textul în limba franceză este autentic)

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 108 alineatul (2) primul paragraf,

având în vedere Acordul privind Spațiul Economic European, în special articolul 62 alineatul (1) litera (a),

după ce părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile în conformitate cu articolele menționate mai sus (1) și ținând seama de observațiile acestora,

întrucât:

1.   PROCEDURĂ

(1)

După stabilirea contactelor prealabile, Franța a notificat Comisiei, la 30 iulie 2014, trei măsuri de sprijin financiar (un împrumut FDES, subvenții și avansuri rambursabile și eventuale scutiri de la plata creanțelor fiscale și sociale) incluse în planul de restructurare prin continuare a întreprinderii Kem One SAS (denumită în continuare „întreprinderea Kem One” sau „întreprinderea”).

(2)

Prin scrisoarea din 1 octombrie 2014, Comisia a informat Franța cu privire la decizia sa de a iniția procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) privind măsurile notificate (denumită în continuare „decizia de inițiere a procedurii”). Franța și-a prezentat observațiile prin scrisoarea din 3 noiembrie 2014.

(3)

Decizia Comisiei de a iniția procedura a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2). Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile cu privire la măsurile în cauză.

(4)

Comisia a primit observații cu privire la acest subiect de la șase părți interesate. Comisia a transmis observațiile Franței, care a avut posibilitatea de a reacționa, și a primit observațiile Franței prin scrisoarea din 25 februarie 2015.

(5)

La 20 martie 2015, Franța a prezentat informații suplimentare în sprijinul observațiilor sale. În aceeași zi, Comisia a solicitat informații suplimentare, pe care Franța le-a prezentat la 8 mai 2015. Ulterior, la 23 iunie 2015, Comisia a solicitat informații suplimentare, pe care Franța le-a prezentat la 2 iulie 2015.

(6)

De asemenea, au avut loc mai multe conferințe telefonice și reuniuni între Comisie și autoritățile franceze.

2.   CONTEXT

2.1.   BENEFICIARUL: ÎNTREPRINDEREA KEM ONE

(7)

Întreprinderea Kem One era o filială deținută în proporție de 100 % de întreprinderea Kem One Holding, care a fost creată în 2012 pentru a permite filializarea și preluarea activităților diviziei de produse pe bază de vinil ale întreprinderii Arkema de către grupul Klesch, un grup financiar cu sediul în Elveția. În 2012, Kem One și filialele sale (Kem One Italia și Kem One Hernani) au generat o cifră totală de afaceri de […] (*) milioane EUR, din care […] milioane EUR în Franța, care este centrul său principal de producție și de vânzare. Acestea are 1 315 de angajați în Franța și în jur de 80 în Spania și în Italia.

Figura 1

Structura grupului Kem One înainte de preluare

Image

Sursă: Notificare.

(8)

Întreprinderea Kem One desfășoară mai multe activități care aparțin unei filiere integrate pe verticală, mergând de la producția de sare până la prelucrarea clorurii de polivinil (PVC). Astfel, întreprinderea Kem One grupează activitățile din amonte care constau în producția și comercializarea de produse cloro-chimice și PVC în vederea utilizării acestora în numeroase sectoare economice: automobile, construcții, sectorul agricol și sectorul sănătății.

Figura 2

Activitățile întreprinderii Kem One în cadrul lanțului de producție a PVC-ului

Image

Sursă: Comisia, pe baza informațiilor furnizate de Franța și a observațiilor părților terțe interesate.

(9)

Activitățile întreprinderii Kem One au drept scop principal producerea ([…] % din cifra de afaceri) și comercializarea de PVC. Kem One produce trei tipuri de PVC: (i) PVC pentru uz general (M-PVC și S-PVC), reprezentând […] % din volumul producției de PVC, (ii) PVC emulsie (E-PVC), reprezentând […] % din volumul producției de PVC, dar […] % din marja totală legată de activitatea de producție de PVC și (iii) PVC postclorurată (PVC-C), reprezentând […] % din volumul producției de PVC. Din practica decizională a Comisiei (3) reiese că piața PVC-ului cuprinde două segmente de piață distincte: S-PVC și E-PVC. În cadrul segmentului S-PVC, trebuie efectuată o subsegmentare suplimentară în funcție de tipul de S-PVC: S-PVC de bază, S-PVC special și polimer cu aport de sarcină. Același lucru este valabil, de asemenea, pentru segmentul E-PVC (pastă PVC, E-PVC special).

(10)

În plus, Comisia a considerat că piețele respective sunt susceptibile de a fi de dimensiune europeană (la nivelul Spațiului Economic European, SEE) și că este posibil, pentru segmentul S-PVC, să se rețină o zonă geografică mai restrânsă, corespunzătoare Europei de Vest, sau chiar Europei de Nord-Vest (Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Irlanda, Luxemburg, Norvegia, Regatul Unit, Suedia și Țările de Jos luate împreună).

(11)

În prezent, întreprinderea Kem One este activă, în principal, pe piața produsului SPVC de bază. Întreprinderea Kem One consideră că propriile cote de piață, precum și cele ale concurenților săi ar fi următoarele:

Tabelul 1

Cotele de piață pentru produsul S-PVC de bază în Europa de Nord-Vest (2012-2014)

S-PVC – Europa de Nord – Vest

 

2012

2013

2014

PDM

(Volum)

(%)

PDM

(Valoare)

(%)

PDM

(Volum)

(%)

PDM

(Valoare)

(%)

PDM

(Volum)

(%)

PDM

(Valoare)

(%)

KemOne

[10-20]

[5-20]

[5-10]

[5-20]

[10-20]

[5-20]

Ineos

[30-40]

[30-40]

[30-40]

[30-40]

[30-40]

[30-40]

SolVin

[20-30]

[20-30]

[20-30]

[20-30]

[20-30]

[20-30]

ShinEtsu

[10-20]

[10-20]

[10-20]

[10-20]

[10-20]

[10-20]

Vinnolit

[0-10]

[0-10]

[0-10]

[0-10]

[0-10]

[0-10]

Vestolit

[0-10]

[0-10]

[0-10]

[0-10]

[0-10]

[0-10]

Sursă: Răspunsul Franței din 7 iulie 2015.

(12)

Pe piața E-PVC-ului, Franța consideră că întreprinderea comună Ineos și Solvay ar deține o cotă de piață în ceea ce privește capacitatea de aproximativ [20-30] %, în timp ce cota de piață a Vinnolit ar fi de aproximativ [30-40] %, cea a Vestolit de [1020] %, iar cea a Kem One de [10-20] %. Prin urmare, cei trei cei mai importanți concurenți (Vinnolit, întreprinderea comună Ineos și Solvay, precum și Vestolit) ar reprezenta împreună aproape [80-90] % din capacitatea de producție și din vânzările de E-PVC în Europa de Vest.

(13)

În afară de PVC, Kem One produce și comercializează sodă, clormetan și clor folosit pentru fabricarea de PVC (4).

2.2.   DIFICULTĂȚILE CU CARE SE CONFRUNTĂ ÎNTREPRINDEREA KEM ONE

(14)

Dificultățile întâmpinate sunt generate atât de handicapurile structurale, cât și de criza mondială care a dus la pierderi financiare substanțiale în perioada cuprinsă între a doua jumătate a anului 2012 și începutul anului 2013.

2.2.1.   Handicapurile structurale ale întreprinderii Kem One

2.2.1.1.   Dezintegrarea verticală a lanțului de producție de etilenă

(15)

Autoritățile franceze consideră că competitivitatea operatorilor din sectorul PVC-ului depinde de mai mulți factori, printre care prețul de acces la energie și la materiile prime, integrarea și dimensiunea unităților întregului lanț de producție de vinil, situarea geografică și logistica asociată acestora, tehnologiile unităților și posibilitatea ca anumiți operatori să valorifice clorul de două ori.

(16)

Activitățile curente ale întreprinderii Kem One s-au dezvoltat în cadrul unităților de producție de produse pe bază de vinil Arkema, care a devenit un grup independent în 2006. Acestea au fost cedate ulterior grupului Klesch în 2012. Structura actuală a întreprinderii Kem One este rezultatul mai multor diviziuni realizate în urma diferitelor cesiuni ale unor activități preexistente în sectorul chimic în Franța, care au condus la o dezintegrare pe verticală a lanțului de producție de etilenă, nefavorabilă întreprinderii Kem One din cauza costurilor ridicate de achiziționare a etilenei pentru producția de PVC. Astfel, întreprinderea Kem One nu dispune de un acces integrat la etilenă, în special din cauza pierderii legăturii cu instalația de vapocracare a companiei Total, care constituie sursa sa de aprovizionare cu etilenă. Principalii concurenți ai Kem One beneficiază de o situație de integrare parțială datorită producției integrate de etilenă pentru o parte din nevoile lor (instalațiile de vapocracare ale Ineos din Norvegia și ale Solvay din Franța) sau datorită unor contracte pe termen lung echivalente cu o formă de integrare (de exemplu, SHIN-ETSU în Țările de Jos, care are acces la instalația de vapocracare a Shell).

2.2.1.2.   Principalele echipamente de producție (electroliză) sunt învechite și neperformante

(17)

Din patru instalații de electroliză, doar una poate fi considerată modernă din punct de vedere tehnologic, iar trei sunt mari consumatoare de energie (instalațiile de electroliză cu diafragmă de la Fos-sur-Mer și Lavéra și instalațiile de electroliză pe bază de mercur de la Lavéra). Principalii concurenți ai întreprinderii Kem One s-au angajat să transforme instalațiile de electroliză pe bază de mercur și diafragmă în instalații de electroliză cu membrană, în perioada 2003-2013.

(18)

Astfel, întreprinderea Kem One nu are decât […] % capacități de ultimă generație (electroliză cu membrană), în timp ce această tehnologie reprezintă aproape […] % din capacitățile existente.

2.2.1.3.   Costuri de producție ridicate

(19)

Transferul activităților diviziei de produse pe bază de vinil de la Arkema către Klesch nu a fost precedat de o filializare și o restructurare internă, care ar fi optimizat costurile structurale. Acestea din urmă au fost de […] milioane EUR în 2013.

(20)

De asemenea, a fost necesar să se încheie numeroase contracte de servicii și de prestații între Arkema și Kem One, ceea ce a condus la deficite de competitivitate.

2.2.1.4.   O politică comercială prea puternic orientată către Europa de Sud

(21)

Localizarea geografică a întreprinderii Kem One, ale cărei principale unități de producție au acces direct la Marea Mediterană, a condus la stabilirea unei politici de vânzare (PVC și sodă) orientată în mare măsură către țările din sudul Europei, ale căror piețe au fost direct afectate de criza din 2008-2009 și de importurile de produse cu preț scăzut, în special sodă, în comparație cu cele de pe piețele din zona Europei de Nord-Vest. Această orientare a politicii comerciale a contribuit la degradarea marjei întreprinderii Kem One.

2.2.2.   Dificultățile financiare ale întreprinderii Kem One

(22)

Situația economică precară din a doua jumătate a anului 2012 și de la începutul anului 2013 a condus în mod rapid întreprinderea Kem One la pierderi financiare substanțiale.

(23)

Efectele negative ale crizei au fost consolidate de mai multe evenimente care au antrenat o scădere semnificativă a vânzărilor și au afectat marja întreprinderii: încetarea pentru cinci ani a activității sitului de la Fos-sur-Mer în 2012, mai lungă decât s-a prevăzut, probleme privind calitatea etilenei furnizate de compania Total, incidentul major survenit la instalația de vapocracare a companiei Total din Lavéra la sfârșitul lunii decembrie 2012, care a condus la oprirea totală a activității acesteia până în martie 2013, urmată de funcționarea acesteia la jumătate de capacitate.

2.2.3.   Suspendarea plăților și inițierea procedurii de reorganizare judiciară

(24)

Dificultățile recurente cu care s-a confruntat întreprinderea Kem One au determinat-o să solicite inițierea unei proceduri de conciliere în fața Tribunalului Comerțului din Lyon, în ianuarie 2013. Dat fiind că nu s-a ajuns la niciun acord, tribunalul menționat a constatat, la 27 martie 2013, suspendarea plăților de către întreprinderea Kem One și a dispus inițierea procedurii de reorganizare judiciară.

(25)

Prin hotărârea din 20 decembrie 2013, Tribunalul Comerțului din Lyon a acceptat oferta comună din partea dlui Alain de Krassny și a societății de investiții OpenGate Capital (denumită în continuare „OpenGate”) și a validat planul de redresare. Planul de redresare vizează continuarea activității întreprinderii.

(26)

O societate nouă, K1 Group SAS (denumită în continuare „K1”), a fost constituită pentru nevoile planului de redresare; aceasta are scopul de a dobândi și a deține titlurile întreprinderilor Kem One și Kem One Innovative Vinyls. K1 este deținută în proporție de 50 % de întreprinderea AK1, controlată de dl de Krassny, și 50 % de întreprinderea K1 International, controlată de OpenGate.

2.3.   DESCRIEREA MĂSURILOR DE AJUTOR PUBLIC

(27)

[…] (5):

un împrumut de la Fondul de dezvoltare economică și socială (denumit în continuare „împrumutul FDES”), cu o valoare maximă a principalului de 30 de milioane EUR;

o subvenție în valoare de 15 milioane EUR și avansuri rambursabile cu o valoare maximă de 80 de milioane EUR;

o eventuală scutire de la plata creanțelor sociale și fiscale la cererea cumpărătorului.

2.3.1.   Împrumutul FDES (30 de milioane EUR)

(28)

FDES este utilizat de autoritățile franceze drept instrument care însoțește restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate. Instrucțiunile de utilizare a FDES se bazează în prezent pe circulara din 26 noiembrie 2004 privind acțiunea statului în prevenirea și tratarea dificultăților întreprinderilor (6). FDES intervine sub formă de împrumuturi, limitate la întreprinderile a căror viabilitate este garantată la sfârșitul perioadei de restructurare și a căror dispariție ar avea un impact major asupra unui întreg sector sau asupra unei întregi regiuni. În toate cazurile, statul intervine prin cofinanțare cu sectorul privat. În noiembrie 2013, ministrul redresării productive a instituit un dispozitiv excepțional care, în cadrul FDES, viza sprijinirea, în special, a întreprinderilor mijlocii (7), care fac adesea obiectul unor proceduri colective.

(29)

Împrumutul FDES de 30 de milioane EUR este destinat să fie utilizat ca garanție la acordarea de credite furnizor întreprinderii Kem One și să contribuie la finanțarea necesarului de capital circulant al acesteia, precum și a necesarului de numerar pe termen scurt.

(30)

Împrumutul va fi acordat întreprinderii Kem One după semnarea contractului de împrumut, iar acordarea acestuia va fi subordonată, în special, subscrierii de către cumpărători a unei majorări de capital în numerar în valoare de cel puțin 10 milioane EUR, plătită integral.

(31)

Împrumutul va fi purtător de dobândă la o rată fixă de 3,5 % pe an. Întreprinderea Kem One va rambursa împrumutul FDES în șapte tranșe anuale.

(32)

Statul beneficiază de un gaj de prim rang constituit de întreprinderea Kem One asupra materialului și echipamentelor sale. Valoarea netă contabilă a materialelor și echipamentelor, astfel cum este înscrisă în conturile încheiate la 31 decembrie 2013, este de 138,49 de milioane EUR. Având în vedere validarea contribuțiilor de către un auditor în iulie 2012 și lipsa unor împrejurări excepționale care să poată pune în discuție perioadele de amortizare, autoritățile franceze consideră că valoarea contabilă netă reflectă valoarea reală a activelor.

2.3.2.   Subvenția (15 milioane EUR) și avansurile rambursabile (80 de milioane EUR)

(33)

Aceste măsuri de finanțare sunt menite să pună în aplicare proiectul SAM pentru conversia echipamentelor industriale (instalație de electroliză pe bază de mercur din cadrul sitului de la Lavéra) în cadrul programului de investiții pentru viitor „sprijinirea reindustrializării”.

(34)

În notificarea sa, Franța a convenit că subvenția constituie ajutor de stat.

(35)

Avansurile vor fi rambursate pe o perioadă de șapte ani. Acestea includ o perioadă de grație de doi ani și sunt împărțite în două tranșe: (i) 65 de milioane EUR la rata fixă anuală de 3,5 % și (ii) 15 milioane EUR la rata fixă anuală de 10 %.

(36)

În contextul furnizării unor astfel de fonduri, se va constitui un comitet de monitorizare format din reprezentanți ai statului, ai întreprinderii Kem One și ai cumpărătorilor. Acesta va fi responsabil de validarea cheltuielilor aferente proiectului SAM, de validarea menținerii activității și a locurilor de muncă în cadrul sitului de la Lavéra și de observarea conformității eventualelor „management fees” (comisioane de administrare) percepute de către dl de Krassny.

2.3.3.   Eventualele scutiri de la plata creanțelor fiscale și sociale

(37)

În notificarea sa, Franța estimează creanțele fiscale și sociale datorate de întreprinderea Kem One la 42 de milioane EUR.

(38)

La 20 februarie 2014, întreprinderea Kem One a sesizat Comisia Șefilor de Servicii Financiare (denumită în continuare „CSSF”), care este competentă în ceea ce privește anularea datoriilor fiscale sociale.

(39)

[…], Kem One a depus la Tribunalul Comerțului din Lyon o cerere de modificare substanțială a planului de redresare a întreprinderii, în conformitate cu articolul L626-26 din Codul comercial (8), solicitând o reducere importantă a datoriilor publice remisibile în mod legal. În conformitate cu hotărârea pronunțată de Tribunalul Comerțului din Lyon, cererea de remitere formulată de întreprinderea Kem One se referă la 90 % din partea remisibilă a datoriilor. Autoritățile franceze au reținut suma de […] EUR, care corespunde unui procent de […] % din datoriile fiscale și sociale. Cererea de remitere nu fusese încă examinată în mod formal de către CSSF în ziua notificării măsurilor de ajutor către Comisie.

2.4.   PLANUL DE RESTRUCTURARE A ÎNTREPRINDERII KEM ONE

2.4.1.   Măsurile preconizate

(40)

Planul de restructurare se bazează pe continuarea activității Kem One, împreună cu celelalte filiale deținute de întreprinderea Kem One Innovative Vinyls SASU pentru a reconstitui perimetrul activităților din amonte și din aval.

(41)

Planul de restructurare prevede trei tipuri de măsuri: industriale, comerciale și financiare.

2.4.1.1.   Măsuri industriale: modernizarea echipamentelor de producție, în special instalațiile de electroliză de la Lavera

(42)

Proiectul are trei obiective principale:

respectarea angajamentului voluntar luat de producătorii de clor grupați în cadrul Eurochlor de a elimina tehnologia pe bază de mercur pentru producția de clor până în 2020;

restabilirea competitivității sitului de la Lavéra în domeniul clor-sodă-clormetan-CVM la nivelul celei a concurenților săi europeni prin producerea de clor utilizând tehnologii pe bază de membrană;

menținerea integrării verticale în amonte a sitului, prin accesul la saramura de Vauvert, precum și în aval, prin produsele CVM și clormetan.

(43)

Estimarea efectuată de întreprinderea Kem One pentru a recupera întârzierea privind competitivitatea este de ordinul a [20-40] de milioane EUR pe an din costurile de producție. Punerea în funcțiune este prevăzută pentru anul 2016. Valoarea totală a costurilor proiectului SAM se ridică la [150-250] de milioane EUR.

2.4.1.2.   Măsuri comerciale: reorientarea politicii comerciale către piețele cu valoare adăugată

(44)

Întreprinderea Kem One intenționează să satureze capacitățile sale de producție pentru cele mai profitabile produse, în special PVC-C sau E-PVC și clorul lichid, permițând astfel o creștere constantă a marjei acesteia în ceea ce privește nivelul capacității de clor.

(45)

Întreprinderea Kem One intenționează, de asemenea, să își dezvolte vânzările în Franța și în Europa de Nord-Vest pentru sodă și S-PVC de bază.

(46)

Planul de redresare prevede o creștere de [10-30] de milioane EUR până în 2016, reprezentând o creștere de aproximativ [0-10] % din marja brută pentru cifra de afaceri.

2.4.1.3.   Măsuri financiare: reducerea costurilor structurale

(47)

Planul prevede eliminarea a [90-110] locuri de muncă. [1-15] salariați au fost notificați cu privire la modificări substanțiale ale contractului lor de muncă din cauza închiderii sitului din Aix-en-Provence. În ceea ce privește reclasificarea, [80-100] de locuri de muncă au fost identificate în cadrul întreprinderii Kem One și al grupului. Acest plan social corespunde sumei de [0-10] milioane EUR economii în ceea ce privește costurile salariale.

(48)

Planul prevede, de asemenea, economii în ceea ce privește costurile structurale în valoare de [10-20] de milioane EUR, legate de reducerea costurilor de asigurare, închiderea sucursalei sediului social din Aix-en-Provence și amânarea unor proiecte informatice.

(49)

În cele din urmă, planul vizează [15-25] de milioane EUR de economii rezultate din îmbunătățirea productivității: reducerea cheltuielilor fixe și variabile, ameliorarea randamentelor. Aceste măsuri sunt independente de proiectul SAM și sunt destinate să fie efectuate în 2014 și 2015.

2.4.2.   Estimarea costurilor de restructurare și finanțarea planului de restructurare

(50)

Costurile de restructurare se ridică la 222 de milioane EUR: proiectul pentru conversia instalațiilor de electroliză de la Lavéra ([150-210] de milioane EUR) și forajele pentru două puțuri duble în salina din Vauvert ([15-30] de milioane EUR).

(51)

În vederea finanțării costurilor de restructurare, planul prevede următoarele finanțări:

Tabelul 2

Sursele de finanțare prevăzute în planul de restructurare, astfel cum au fost prezentate în notificare

Contribuții private (milioane EUR)

Contribuții publice (milioane EUR)

Autofinanțare

[30-40]

Subvenții

15

Împrumut bancar

[60-70] (9)

Avansuri rambursabile

80

Finanțare [Operator privat 1]

[35-45]

Împrumut FDES

30

Finanțare [Operator privat 2] (finanțare prin factoring)

[40-50]

 

Majorări de capital

10

Total

187,5

Total

125

Finanțare totală

312,5

Sursă: Notificare.

(52)

Finanțarea restructurării este completată cu măsuri de scutire de la plata creanțelor din partea unor creditori privați, în valoare de 158,8 milioane EUR, și din partea unor creditorii publici, în valoare de […] EUR.

(53)

În cele din urmă, în contextul transferului titlurilor Kem One către K 1, Kem One Trésorerie a plătit întreprinderii Kem One o sumă de [10-19] milioane EUR, corespunzătoare garanției „SEVESO”, care a fost constituită de grupul Kem One Holding prin intermediul Kem One Trésorerie pentru siturile Kem One din Franța în momentul transferării acestora de către Arkema, în temeiul articolului L 515-8 din Codul mediului (10), referitor la instalațiile clasificate pentru protecția mediului. Autoritățile franceze au precizat că, în cazul în care eliberarea și transferul către întreprinderea Kem One a sumei reprezentând garanția SEVESO depusă inițial de grupul Klesch au un efect pozitiv imediat asupra numerarului acesteia, cuantumul corespunzător nu a fost contabilizat ca o contribuție privată, întrucât acesta va trebui să fie utilizat progresiv pentru recuperarea garanțiilor financiare.

2.4.3.   Planul de afaceri al întreprinderii Kem One

(54)

Planul de afaceri al Kem One acoperă perioada 2013-2017, cu o revenire a întreprinderii la viabilitate prevăzută începând din 2017 pe baza unor ipoteze realiste, potrivit autorităților franceze. În scenariul de bază, întreprinderea Kem One revine la un nivel satisfăcător de numerar încă din anul 2014, un nivel al marjei brute de [2535] % din cifra de afaceri începând cu anul 2017 și un nivel EBITDA de [412] % începând cu anul 2018, în conformitate cu trimiterile din sectorul chimic al produselor de bază.

(55)

Ameliorarea viabilității va rezulta, în special, din următoarele cinci măsuri: aporturi private semnificative pentru o reconstituire imediată a numerarului; investiții care permit fiabilizarea operațiunilor de electroliză și de foraj în scopul ameliorării competitivității întreprinderii; renegocierea unor contracte de acces la materiile prime și a unor platforme industriale; o restructurare internă asociată unui plan de performanță și de productivitate și o revizuire a politicii comerciale privind poziționarea întreprinderii Kem One pe piață.

(56)

Autoritățile franceze consideră că ipotezele reținute sunt realiste: câștigurile prevăzute sunt deja luate în considerare în noile contracte; cu excepția instalațiilor de electroliză, dimensiunea unităților de CVM și S-PVC se situează la nivelul celor mai bune unități concurente din Europa de Vest; în cele din urmă, ipotezele privind prețul de piață nu anticipează o reluare a cererii sau o ameliorare a echilibrului între oferta și cererea de PVC, prevăzută totuși de principalii consultanți în domeniu.

(57)

Planul de afaceri ia în considerare, de asemenea, scenarii alternative. În scenariul pesimist, autoritățile franceze emit ipoteza că unele incidente repetate de producție conduc la scăderea producției și a vânzărilor cu [8-14] % în comparație cu scenariul de bază, precum și a costurilor variabile și a câștigurilor identificate ca urmare a contractelor de aprovizionare. EBITDA rămâne degradat pe perioada 2014-2016 ([15] % din cifra de afaceri). Se constată un nivel satisfăcător de numerar la sfârșitul anului 2014, dar acesta nu permite întreprinderii Kem One să își reducă datoria. Cu toate acestea, restabilirea viabilității pe termen lung este garantată, chiar în acest scenariu, daorită proiectului de conversie a instalațiilor de electroliză.

(58)

Scenariul optimist presupune o creștere treptată a prețurilor de vânzare a PVC-ului pentru produse de bază și a sodei pentru următorii ani. În acest scenariu, se constată un nivel satisfăcător al numerarului încă din 2014 (+ [40-60] de milioane EUR). Planul permite, de asemenea, întreprinderii Kem One să finanțeze o parte din investițiile sale ([300-500] de milioane EUR între 2014 și 2020), să își reducă datoria în perioada 2017-2020 și să ajungă la un nivel al EBITDA de [10-15] % începând cu anul 2018.

3.   ÎNDOIELI EXPRIMATE ÎN DECIZIA DE INIȚIERE A PROCEDURII

(59)

Prin decizia din 1 octombrie 2014, Comisia a inițiat procedura oficială de investigare. În decizia de inițiere a procedurii, Comisia și-a exprimat îndoielile atât în ceea ce privește calificarea măsurilor examinate drept ajutor de stat, cât și asupra eventualei compatibilități a acestora cu piața internă în conformitate cu normele aplicabile privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor aflate în dificultate.

3.1.   CALIFICAREA DREPT AJUTOR DE STAT

(60)

În ceea ce privește cele trei măsuri notificate, și anume (i) împrumutul FDES, (ii) subvenția și avansurile rambursabile și (iii) scutirea de la plata unor creanțe, Comisia analizează prezența unui avantaj economic și, în cazul unui răspuns pozitiv, valoarea acestuia.

3.1.1.   Împrumutul FDES

3.1.1.1.   Valoarea garanțiilor

(61)

În primul rând, Comisia a ridicat problema condițiilor împrumutului FDES. În ceea ce privește garanțiile, Comisia a exprimat o serie de rezerve cu privire la estimarea valorii acestora. În primul rând, autoritățile franceze nu precizau instalațiile și echipamentele care sunt gajate. Comisia a observat, de asemenea, că îmbătrânirea și ineficiența sau chiar învechirea anumitor echipamente de producție este prezentată de autoritățile franceze drept una dintre dificultățile majore ale întreprinderii Kem One; acesta este cazul, în special, al instalațiilor de electroliză pe bază de mercur și cu diafragmă. Prin urmare, Comisia avea îndoieli cu privire la valoarea reală a echipamentelor și materialelor gajate și se îndoiește că valoarea contabilă netă reținută pentru estimarea garanției este valoarea cea mai relevantă, în special în comparație cu soluția alternativă care ar fi de a estima valoarea gajului în funcție de veniturile nete care se pot obține în urma exploatării sale.

3.1.1.2.   Nivelul de remunerare a împrumutului

(62)

Având în vedere aceste îndoieli, majorarea cu 400 de puncte de bază a ratei de referință a Franței în momentul acordării împrumutului (0,53 %) pentru a calcula remunerația împrumutului părea insuficientă.

(63)

De asemenea, Comisia avea îndoieli cu privire la condițiile de remunerare a împrumutului. Într-adevăr, autoritățile franceze, prin aplicarea Comunicării Comisiei privind revizuirea metodei de calcul a ratelor de referință și de actualizare (denumită în continuare „Comunicarea privind ratele de referință din 2008”) (11), ajung la o remunerație de 4,53 %, dar au reținut o rată de 3,5 %.

(64)

Comisia considera, dimpotrivă, că majorarea în privința calității garanțiilor reale era insuficientă și că rata ar trebui să fie situată mai degrabă în intervalul cuprins între 6,53 % și 10,53 % (12).

(65)

Comisia a observat, de asemenea, că, în absența unui împrumut acordat de o bancă privată întreprinderii Kem One în aceleași condiții, în contextul dificultăților și al restructurării întreprinderii, valoarea totală a împrumutului ar putea fi considerată ajutor de stat.

3.1.2.   Subvenție și avansuri rambursabile

(66)

Comisia era de opinie că o subvenție constituie un avantaj economic pe care beneficiarul nu l-ar obține în condiții normale de piață. Într-adevăr, o subvenție este un instrument financiar al cărei capital nu este rambursabil și care nu generează dobânzi de plătit de către beneficiar. Prin urmare, era exclus ca un creditor privat, care are un cost de finanțare și trebuie să își remunereze capitalul, să accepte să finanțeze o întreprindere prin subvenții.

(67)

În ceea ce privește avansurile rambursabile, Comisia a constatat prezența anumitor condiții legate de acordarea acestora, pe care un creditor privat este puțin probabil să le fi solicitat. Era vorba, în special, despre condiția referitoare la menținerea activității și a locurilor de muncă pe situl de la Lavéra timp de cinci ani după finalizarea proiectului, cu excepția cazului în care caracterul durabil al întreprinderii Kem One justifica acest lucru și după acordul prealabil al statului. În plus, în absența unor elemente de probă din partea autorităților franceze conform cărora creditorii privați ar fi fost dispuși să împrumute această sumă în aceleași condiții unei întreprinderi aflate în dificultate, Comisia considera că totalitatea avansurilor rambursabile ar putea fi considerată drept ajutor.

3.1.3.   Eventualele scutiri de la plata creanțelor fiscale și sociale

(68)

Comisia remarca, în primul rând, că procentele de scutiri de la plata creanțelor nu erau identice pentru creditorii privați (70 %) și pentru creditorii publici ([…] %), chiar dacă nu era sigur că statul se află în aceleași condiții precum creditorii privați care aveau relații vechi cu întreprinderea Kem One.

(69)

În plus, în ceea ce privește principiul creditorului privat în economia de piață, scutirile de la plata unor creanțe constituie a priori ajutor, întrucât acestea favorizează o întreprindere în raport cu concurenții săi prin reducerea cheltuielilor. Acest lucru este cu atât mai adevărat atunci când întreprinderea se află în dificultate și face obiectul unei proceduri colective. În speță, Comisia a pus sub semnul întrebării motivele acestei anulări a creanțelor fiscale și sociale, care ar fi contribuit la privilegierea ofertei unui anumit cumpărător. Comisia nu a exclus posibilitatea ca valoarea ajutorului să fie egală cu suma totală estimată a scutirilor de la plata creanței.

3.2.   EVALUAREA COMPATIBILITĂȚII

(70)

În ceea ce privește compatibilitatea măsurilor cu normele privind ajutoarele de stat, Comisia a considerat că temeiul juridic aplicabil era constituit din Orientările comunitare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate din 2004 (denumite în continuare „orientările din 2004”) (13). În acest context, Comisia a exprimat îndoieli în ceea ce privește: (i) restabilirea viabilității pe termen lung a întreprinderii Kem One, (ii) prevenirea oricărei denaturări a concurenței și (iii) limitarea ajutorului la minimul necesar.

3.2.1.   Restabilirea viabilității pe termen lung a întreprinderii Kem One

(71)

În primul rând, Comisia a avut îndoieli cu privire la durata exactă a planului de restructurare, având în vedere lipsa precizărilor în această privință din partea Franței.

(72)

Comisia a observat în continuare că autoritățile franceze nu includeau în costurile de restructurare decât costurile aferente modernizării aparatelor de producție [proiect de conversie a instalațiilor de electroliză de la Lavéra ([150-210] de milioane EUR) și forajele pentru două puțuri duble în salina din Vauvert ([15-30] de milioane EUR). Comisia considera că restructurarea internă a întreprinderii Kem One trebuia în mod necesar să genereze costuri suplimentare legate de reducerea costurilor structurale și de reorientarea politicii comerciale.

(73)

În plus, Comisia avea îndoieli cu privire la credibilitatea anumitor elemente ale scenariilor de restabilire a viabilității pe termen lung prezentate de Franța. Prin urmare, restabilirea numerarului părea nesigură, atât în scenariul nominal, cât și în scenariul pesimist.

(74)

Cele trei scenarii propuse de Franța în notificare integrau obținerea unui credit bancar în valoare de [60-70] de milioane EUR în 2016 de la instituții financiare private. Or, în această etapă, autoritățile franceze nu păreau să dispună de nicio garanție pentru obținerea unui astfel de împrumut. Prin urmare, caracterul realist al celor trei scenarii devenea vulnerabil ca urmare a acestei incertitudini.

3.2.2.   Prevenirea denaturării concurenței

(75)

În absența oricăror măsuri compensatorii propuse de Franța, Comisia reamintea că prezența unor măsuri compensatorii constituie unul dintre criteriile de compatibilitate ale unui ajutor pentru restructurare. Prin urmare, Comisia a invitat autoritățile franceze să propună măsuri compensatorii susceptibile de a lua în considerare toate argumentele acestora.

3.2.3.   Limitarea la minimum a ajutorului

(76)

Comisia a exprimat îndoieli în legătură cu datele luate în considerare de autoritățile franceze pentru a calcula valoarea contribuției proprii a întreprinderii Kem One și, în consecință, în legătură cu respectarea regulii conform căreia contribuția proprie a unei întreprinderi mari la propriile costuri de restructurare trebuie să reprezinte 50 % din suma totală.

4.   RĂSPUNSUL FRANȚEI LA DECIZIA DE INIȚIERE A PROCEDURII

(77)

Prin scrisoarea din 3 noiembrie 2014, Franța și-a prezentat observațiile cu privire la decizia de inițiere a procedurii.

4.1.   CU PRIVIRE LA CALIFICAREA DREPT AJUTOR DE STAT

4.1.1.   Împrumutul FDES

4.1.1.1.   Valoarea garanțiilor

(78)

Franța subliniază că valoarea contabilă a bunurilor puse drept gaj corespunde valorii lor de piață. Într-adevăr, valoarea contabilă netă este egală cu valoarea contabilă brută minus amortizarea. Cu toate acestea, valoarea brută corespunde valorii de achiziție a bunurilor sau valorii aportului acestora. Astfel, în momentul aportului parțial de active ale Arkema în întreprinderea Kem One la 2 iulie 2012, acest aport a fost evaluat de experți independenți la [110-120] de milioane EUR. În plus, Franța amintește că două tranzacții efectuate recent în sectorul PVC-ului și care vizează întreprinderi mai mici decât Kem One au fost încheiate la valori cu mult peste valoarea contabilă a activelor întreprinderii Kem One. Mai mult decât atât, dacă activitățile Kem One au fost evaluate prin metoda fluxurilor de numerar viitoare actualizate, valoarea acestora s-ar ridica la [80-90] de milioane EUR în 2014, [110130] de milioane EUR în 2015 și [330-340] de milioane EUR în 2016. În sfârșit, Franța subliniază că este vorba despre o garanție de prim rang, garantând statului că este dezinteresată înaintea tuturor celorlalți creditori.

(79)

Franța concluzionează, prin urmare, că trebuie să se considere că statul dispune de o garanție solidă și foarte ridicată în comparație cu valoarea împrumutului FDES.

4.1.1.2.   Nivelul remunerației

(80)

În primul rând, Franța consideră că metoda de calcul a ratei dobânzii pe baza unui eșantion de întreprinderi pentru care contractele CDS (Credit Default Swap) pe patru ani sunt negociate și care au un rating JRC, astfel cum figurează la punctul 92 din decizia de inițiere a procedurii și care conduce la o rată de 20,95 %, nu poate conduce la o aproximare a realității ratelor practicate pe piață. Într-adevăr, nu poate fi vorba despre operațiuni de împrumut comparabile cu cele ale întreprinderii Kem One față de FDES, întrucât nu există o identificare a garanțiilor sau a nivelului garanțiilor atașate operațiunilor luate ca referință pentru determinarea ratei de 20,95 %.

(81)

În plus, având în vedere situația financiară a întreprinderii Kem One și nivelul garanțiilor, aplicarea comunicării privind ratele de referință din 2008 ar conduce la o remunerație de 4,53 % (rata de referință în cazul Franței de 0,53 % + 400 de puncte de bază), și nu de 6,53 %, astfel cum menționează Comisia în decizia de inițiere a procedurii.

(82)

În orice caz, rata calculată pe baza comunicării privind ratele de referință din 2008 este utilizată doar ca indicator. În speță, riscul redus de insolvabilitate al întreprinderii Kem One, ținând cont, în special, de punerea în aplicare efectivă a planului de redresare care ar permite restabilirea viabilității întreprinderii încă din anul 2017 și de o gestiune financiară solidă, precum și nivelul ridicat al garanțiilor justificau o rată de 3,5 % în concordanță cu piața.

(83)

În cele din urmă, contractul de finanțare cu [Operatorul privat 2] prevede o rată de finanțare Euribor 3 luni + […] %, cu un minim de […] %. Deși nu este vorba despre o rată bancară, condițiile de acordare a finanțării confirmă faptul că împrumutul FDES este în conformitate cu condițiile pieței.

4.1.1.3.   Valoarea ajutorului

(84)

Astfel cum se indică în notificare, Franța consideră că valoarea ajutorului, în cazul în care există un ajutor, ar trebui să fie egală cu diferența dintre rata calculată pe baza comunicării privind ratele de referință din 2008 și rata aplicată, și anume 4,53 % și, respectiv, 3,5 %, și nu cu întregul împrumut.

(85)

Franța subliniază că, în trecut, Comisia a aplicat această abordare în mai multe rânduri.

4.1.2.   Subvenția și avansurile rambursabile

(86)

Astfel cum s-a menționat deja, Franța recunoaște că subvenția constituie un ajutor acordat de stat în toate elementele sale.

(87)

În ceea ce privește avansurile rambursabile, Franța consideră că acestea nu pot fi considerate în întregime ca ajutor de stat. Într-adevăr, rambursarea avansurilor este sigură, întrucât aceasta devine automată la doi ani după terminarea lucrărilor de modernizare întreprinse. Prin urmare, avansurile ar trebui să fie asimilate unor împrumuturi și, prin urmare, valoarea ajutorului este echivalentă cu echivalentul subvenție, și anume 14,4 milioane EUR.

4.1.3.   Eventualele scutiri de la plata creanțelor fiscale și sociale

(88)

În primul rând, Franța subliniază că, spre deosebire de ceea ce era susținut în notificare, valoarea creanțelor fiscale și sociale se ridică la […] EUR, și nu la 42 de milioane EUR. Acești […] EUR se defalchează după cum urmează: […] milioane EUR reprezentând datorii constituite înainte de inițierea procedurii de reorganizare judiciară și […] EUR reprezentând datorii constituite după inițierea procedurii respective. Autoritățile competente intenționează să acorde o reducere de […] % din datoriile remisibile constituite înainte de inițierea procedurii (14), adică o sumă de […] EUR dintr-un pasiv public total de […] EUR (adică […] % din pasivul public total).

(89)

În al doilea rând, Franța reamintește că majoritatea datoriilor către creditorii privați au fost anulate în proporție fie de 100 %, fie de 70 %.

(90)

În plus, renunțarea de către Franța la o parte din creanțele fiscale și sociale pe care le deține asupra întreprinderii Kem One este de natură să permită o bună execuție a planului de preluare și reabilitare a întreprinderii. Într-adevăr, în cazul dispariției întreprinderii Kem One, Franța ar putea pierde […] milioane EUR în plus (15) dacă nu ar acorda o reducere a cărei sumă totală nu va depăși […] milioane EUR.

(91)

Având în vedere aceste elemente, Franța acționează, așadar, ca un creditor rezonabil.

(92)

În orice caz, dacă măsura ar trebui să fie considerată ajutor de stat, valoarea ajutorului ar fi egală cu diferența dintre nivelul anulării datoriei acceptat, în final, de Franța și nivelul minim al anulării acceptat de toți creditorii privați.

4.2.   CU PRIVIRE LA COMPATIBILITATE

4.2.1.   Cu privire la restabilirea viabilității

(93)

În decizia de inițiere a procedurii, Comisia invita Franța să își prezinte observațiile cu privire la afirmația potrivit căreia aceasta nu ar include în costurile de restructurare decât costurile aferente modernizării aparatelor de producție, în timp ce restructurarea Kem One ar trebui în mod necesar să genereze costuri suplimentare asociate fiecărei măsuri de restructurare (reducerea costurilor structurale și reorientarea politicii comerciale). În observațiile sale, Franța subliniază că reducerea costurilor structurale nu a condus decât la treisprezece concedieri, ceea ce a antrenat o sarcină financiară în valoare de […] milioane EUR. Această sarcină nu a fost identificată separat în planul de afaceri și în planul în materie de lichiditate anexat la planul de notificare, dar a fost, totuși, dedusă din soldul inițial de numerar. În plus, celelalte eforturi interne asociate cu reducerea costurilor centrale nu au avut ca rezultat sarcini financiare specifice. În ceea ce privește reorientarea politicii comerciale, aceasta nu a implicat niciun cost direct asociat.

(94)

În plus, mai multe elemente pozitive sunt de natură să confirme caracterul realist al scenariilor de restabilire a viabilității prezentate de către întreprindere. Astfel, în scenariul inițial, soldul de numerar este majorat cu [30-40] de milioane EUR la sfârșitul anului 2017, ca urmare a scăderii investițiilor necesare și a reluării activității mai devreme decât s-a prevăzut, în timp ce câștigul din exploatare preconizat a fost revizuit la [35-45] de milioane EUR pe an în loc de [25-35] de milioane EUR. În plus, implicarea mai multor companii private, cum ar fi [Operatorul privat 1], [Operatorul privat 3], [Operatorul privat 4] și [Operatorul privat 5], care au fost de acord să anuleze toate creanțele lor asupra întreprinderii Kem One, precum și [Operatorul privat 2], care a acceptat să mărească capacitatea de factoring a Kem One, demonstrează convingerea acestora din urmă că restabilirea viabilității pe termen lung a întreprinderii este posibilă.

(95)

Împrumutul bancar de [60-70] de milioane EUR rămâne ipotetic și nu a fost încă solicitat la data transmiterii răspunsului din partea Franței. În aceste condiții, Franța consideră că inexistența unei garanțiii cu privire la împrumutul bancar nu este de natură să determine compromiterea celor trei scenarii de restabilire a viabilității întreprinderii, nu mai mult decât valoarea contribuției proprii a întreprinderii.

4.2.2.   Cu privire la contribuția proprie a întreprinderii

(96)

În observațiile sale, Franța nu contestă decizia de a nu include împrumutul bancar în valoare de [60-70] de milioane EUR în fondurile proprii ale Kem One, întrucât acesta are un caracter ipotetic, în lipsa unui angajament ferm din partea unei instituții financiare.

(97)

Cu toate acestea, anulările unor creanțe acceptate de [Operatorul privat 3], [Operatorul privat 1], [Operatorul privat 4] și [Operatorul privat 5] ar trebui să fie considerate drept veritabile fluxuri financiare în beneficiul întreprinderii Kem One și, prin urmare, să facă parte din contribuția proprie. Într-adevăr, aceste întreprinderi sunt parteneri comerciali vechi ai întreprinderii Kem One, ale căror interese depind de succesul Kem One. Astfel, anulările unor creanțe în valoare de 180,5 milioane EUR corespund unor decizii ale unor operatori industriali avizați, direct interesați de reușita planului de redresare întreprins de către întreprinderea Kem One și de cumpărătorii săi. Celelalte anulări ale creanțelor corespund aceleiași logici, cu sume mai mici implicate.

(98)

Prin urmare, contribuțiile private se ridică, în total, la 282,5 milioane EUR, defalcate după cum urmează:

Tabelul 3

Sursele contribuțiilor private prevăzute în planul de restructurare conform Franței

Sursa contribuției

Sumă (milioane EUR)

Autofinanțarea Kem One

[30-40]

Finanțare [Operatorul privat 1]

[35-45]

Finanțare [Operatorul privat 2]

[55-65]

Majorarea de capital a cumpărătorilor

[5-15]

Plata creanțelor [Operatorul privat 6]

[0-10]

Scutirea de la plata unor creanțe [Operatorul privat 1]

[90-100]

Scutirea de la plata unor creanțe [Operatorul privat 3]

[25-35]

Scutirea de la plata unor creanțe [Operatorul privat 4]

[0-10]

Scutirea de la plata unor creanțe [Operatorul privat 5]

[0-10]

Total

282,5

Sursă: Răspunsul Franței la decizia de inițiere a procedurii.

5.   OBSERVAȚIILE PĂRȚILOR TERȚE INTERESATE ȘI COMENTARIILE FRANȚEI

5.1.   OBSERVAȚIILE PĂRȚILOR TERȚE INTERESATE

5.1.1.   Observațiile Ineos

5.1.1.1.   Cuantumul ajutorului de stat și contribuția proprie a întreprinderii Kem One

(99)

Potrivit Ineos, cererea Franței subestimează mult valoarea ajutorului de stat și nu are în vedere o contribuție suficientă a întreprinderii Kem One și a acționarilor acesteia.

(100)

Valoarea ajutorului de stat. În ceea ce privește, în primul rând, împrumutul FDES, Ineos respinge analiza Franței potrivit căreia numai diferența dintre rata efectivă a acestui împrumut (3,5 %) și o rată presupusă de piață de 4,53 % (adică 1,03 puncte procentuale) poate fi considerată drept ajutor. În cazul în care afirmațiile Franței ar fi corecte, întreprinderea Kem One ar trebui să fie în măsură să obțină un împrumut de la un creditor privat în aceleași condiții, ceea ce întreprinderea nu a fost, în niciun caz, capabilă să facă. În plus, valoarea garanției a fost, în mare măsură, supraestimată. Valoarea contabilă a activelor nu poate fi asimilată valorii de piață în cazul unor dificultăți economice și financiare grave, cu atât mai mult cu cât această garanție nu are valoare decât inclusă într-un ciclu de exploatare care i-a demonstrat fragilitatea. În concluzie, potrivit Ineos, întregul împrumut FDES ar trebui considerat drept ajutor.

(101)

În ceea ce privește subvenția directă și avansurile rambursabile, Ineos consideră că toate acestea constituie ajutoare de stat. În ceea ce privește avansurile rambursabile, condiția de a menține activitatea pe situl de la Lavéra nu ar fi impusă de niciun creditor privat. În plus, ratele sunt prea scăzute în comparație cu cele practicate în aceleași condiții de către un creditor privat.

(102)

În ceea ce privește reducerea datoriei, Ineos subliniază faptul că, în timp ce creditorii comerciali au un interes comercial legitim în ceea ce privește redresarea întreprinderii Kem One, statul francez se află în poziția unui simplu creditor financiar. Prin urmare, reducerea datoriei acordată de statul francez nu poate fi asimilată reducerilor acordate de creditorii privați.

(103)

Ineos subliniază că întreprinderea Kem One beneficiază de contracte de furnizare de energie electrică și etilenă avantajoase. Or, în opinia Ineos, deciziile EDF în această privință sunt, fără îndoială, imputabile statului francez. Ineos solicită Comisiei să investigheze motivele care au condus la acordarea acestor reduceri. Aceste tarife preferențiale sunt susceptibile să îmbunătățească poziția concurențială a întreprinderii Kem One.

(104)

Contribuția proprie a întreprinderii Kem One. Ineos consideră că valoarea contribuției proprii a întreprinderii Kem One la costurile de restructurare este supraevaluată de către Franța. Într-adevăr, Franța include în această contribuție proprie trei împrumuturi provenite din surse private: un împrumut cu o valoare cuprinsă între 60 și 80 de milioane EUR și alte două împrumuturi în cuantum de 35-45 de milioane EUR, respectiv de 40-50 de milioane EUR. Potrivit Ineos, nu există nicio dovadă că o entitate privată ar fi de acord cu un astfel de risc, iar caracterul ipotetic și puțin probabil al acestor împrumuturi implică faptul că acestea nu ar trebui să fie luate în considerare pentru a calcula valoarea contribuției proprii a întreprinderii Kem One.

(105)

În primul rând, Ineos subliniază că OpenGate, una dintre întreprinderile-mamă ale Kem One, se află într-o situație financiară bună, astfel încât aceasta ar putea să contribuie la costurile de restructurare. Ineos consideră că Franța trebuie să demonstreze că dificultățile întreprinderii Kem One sunt prea grave pentru a fi soluționate de către acționarii Kem One (OpenGate, în special). În al doilea rând, dacă ajutorul de stat este considerat eligibil în cazul întreprinderii Kem One, acționarii, și OpenGate în special, trebuie să mărească în mod substanțial valoarea contribuției lor.

5.1.1.2.   Planul de restructurare

(106)

Ineos consideră că Franța nu oferă un plan de restructurare realist și susceptibil de a face ca întreprinderea Kem One să își restabilească viabilitatea economică într-o perioadă de timp rezonabilă.

(107)

În primul rând, actualul plan de restructurare se bazează pe investiții substanțiale și pe injecții de lichidități, dar nu prevede raționalizarea activităților Kem One. În al doilea rând, planul de restructurare presupune că întreprinderea Kem One va putea crește în mod semnificativ cota sa de piață și vânzările pe piețe ale produselor care se confruntă deja cu probleme grave legate de supracapacitate, precum și cu o concurență intensă și care au previziuni slabe în ceea ce privește cererea.

(108)

Potrivit Ineos, planul de restructurare nu prevede raționalizarea activităților generatoare de pierderi ale întreprinderii Kem One. Întreprinderea Kem One suferă de o problemă structurală de supracapacitate. În 2012, rata sa de producție raportată la capacitatea sa totală în S-PVC a fost de numai 60-70 %, cu mult sub media ratelor de utilizare ale producătorilor de S-PVC de pe piața din nord-vestul Europei.

(109)

În ipoteza prevăzută în planul de restructurare, întreprinderea Kem One ar trebui să își sporească în mod considerabil producția și vânzările pe piața din nord-vestul Europei. Pe lângă faptul că întreprinderea Kem One și-a concentrat vânzările de S-PVC, în mod tradițional, în sudul Europei, această perspectivă pare foarte puțin plauzibilă pentru Ineos. Piața PVC-ului din Europa de Nord-Vest este deja caracterizată de un surplus de aprovizionare, iar previziunile privind piața PVC-ului din nord-vestul Europei anunță o creștere slabă a cererii în următorii cinci ani. În plus, achiziția de Vestolit și Vinnolit de către doi producători de PVC americani ar trebui să aducă acestor actori o structură a costurilor mai eficientă, ceea ce îi va transforma în concurenți mai eficienți. În cele din urmă, întreprinderea Kem One are o reputație defavorabilă în rândul clienților de pe această piață din nord-vestul Europei.

(110)

Planul de restructurare prevede reorientarea politicii comerciale către produse mai profitabile, adică E-PVC, PVC-C și clor lichid. O creștere a vânzărilor de sodă caustică pe piața din nord-vestul Europei este, de asemenea, prevăzută. Potrivit Ineos, este puțin probabil ca această strategie să aibă succes.

(111)

În primul rând, planul prevede o creștere a producției și a vânzărilor de E-PVC în vederea utilizării capacității excedentare a Kem One, și deoarece acest produs este relativ mai profitabil. Cu toate acestea, piața E-PVC-ului în SEE este foarte competitivă și este deja afectată de supracapacitate. Nicio creștere semnificativă a cererii nu este așteptată pe termen mediu sau lung. Ineos subliniază, de asemenea, că alți producători de E-PVC, mai credibili și mai bine situați în cadrul SEE, au anunțat investiții recente sau planificate în capacitatea lor de producție.

(112)

În ceea ce privește proiectul de creștere a producției de PVC-C pentru a profita de cea mai mare rentabilitate a acesteia, Ineos insistă asupra faptului că este vorba despre un produs de nișă a cărui cerere în Europa este foarte scăzută. În ceea ce privește piața franceză a clorului lichid, aceasta se caracterizează printr-o dimensiune redusă și o intensitate concurențială puternică.

(113)

În cele din urmă, în ceea ce privește proiectul de creștere a vânzărilor de sodă caustică pe piața din nord-vestul Europei, Ineos reamintește că soda caustică reprezintă un subprodus inevitabil pentru producția de clor. Nivelul producției de sodă caustică (și, prin urmare, volumul vânzărilor) este determinat de cererea de derivați clorurați (cum ar fi PVC). Întreprinderea Kem One nu poate spera să își crească volumul de vânzări de sodă caustică decât dacă prezintă un plan plauzibil pentru a majora vânzările sale de derivați clorurați în aval.

5.1.1.3.   Măsuri compensatorii

(114)

Potrivit Ineos, Franța nu propune măsuri compensatorii adecvate. Ineos insistă asupra faptului că orientările din 2004 prevăd fără echivoc recurgerea la măsuri compensatorii.

(115)

Ineos reamintește faptul că numai jumătate din capacitatea de producție de S-PVC pe piața din Europa de Nord-Vest este utilizată pentru revânzare pe aceeași piață. Această gravă problemă legată de supracapacitate pare puțin probabil să dispară pe termen mediu, având în vedere perspectivele pentru industria construcțiilor. Supracapacitatea și cererea redusă au dus la o reducere a marjelor producătorilor europeni de PVC. În acest context, ajutorul preconizat ar conferi întreprinderii Kem One un avantaj semnificativ.

(116)

În special, acesta i-ar permite să înlocuiască tehnologia pe bază de mercur, ceea ce ar mări pentru concurenții săi riscul de a trebui să închidă anumite părți din capacitățile lor. În plus, în cazul în care întreprinderea Kem One reușește efectiv să își crească vânzările pe piața din nord-vestul Europei, aceasta va contribui la creșterea și mai mult a presiunii concurențiale.

(117)

Ineos consideră că este imperativ să reducă permanent capacitatea de producție de PVC a întreprinderii Kem One, dat fiind că problema structurală a supracapacității pieței va continua pe termen lung.

(118)

În cele din urmă, Ineos subliniază că, în contextul unor piețe relevante care suferă de o problemă structurală legată de supracapacitate, orientările din 2004 prevăd ca Comisia să nu acorde, în principiu, decât un ajutor care vizează costurile de restructurare sociale și de mediu. Potrivit Ineos, ajutorul pentru restructurare ar trebui, prin urmare, să se axeze pe costurile de mediu și sociale legate de închiderea sitului de la Lavéra, mai degrabă decât să vizeze transformarea acestuia.

(119)

Ineos consideră că întreprinderea Kem One se bucură de o poziție foarte puternică pe piața produsului S-PVC din nord-vestul Europei, ceea ce constituie un motiv suplimentar pentru punerea în aplicare efectivă a unor măsuri compensatorii semnificative. În 2012, Kem One era cel de-al treilea actor de pe piața din nord-vestul Europei pentru S-PVC, cu procente cuprinse între 10 și 20 % din capacitățile totale.

(120)

În plus, Franța nu poate să afirme, pe de o parte, că întreprinderea Kem One suferă de o poziție slabă pe piața S-PVC-ului, și, pe de altă parte, că orice reducere a capacităților sale de producție ar putea duce la o deteriorare a structurii concurențiale pe aceeași piață.

(121)

Într-adevăr, Ineos subliniază că nu este vorba, cu aceste măsuri compensatorii, să elimine în totalitate întreprinderea, ci să reducă capacitatea acesteia. În plus, Ineos consideră că este inexact ca o reducere a capacității – și chiar dispariția, pur și simplu, a întreprinderii Kem One de pe piață – ar face clienții acesteia din urmă incapabili să pună în aplicare o strategie de aprovizionare multiplă. Într-adevăr, Ineos reamintește că există sau vor exista în viitorul apropiat, alți cinci furnizori principali, precum și alți concurenți mai mici. Ineos subliniază încă o dată că întreprinderea Kem One nu este considerată fiabilă pe această piață. În cele din urmă, Ineos insistă asupra faptului că piața în cauză este concurențială.

(122)

Potrivit Ineos, măsuri compensatorii sunt necesare și pe alte piețe, caracterizate, de asemenea, de probleme legate de supracapacitate și o poziționare puternică a întreprinderii Kem One. În primul rând, este vorba despre piața E-PVC-ului, pe care întreprinderea Kem One dispunea, în 2012, de 10-20 % din capacitatea totală. Pe piața de clormetan, ajutorul în cauză va conduce la o producție în aval pe o bază de costuri mai avantajoasă decât cea a concurenților Kem One. În cele din urmă, în ceea ce privește piața de sodă caustică, Ineos reamintește că este vorba despre un subprodus inevitabil în producția de clor.

(123)

Ineos consideră că sunt posibile măsuri compensatorii și că acestea ar contribui la crearea unui lanț de producție viabil.

(124)

În acest sens, Ineos consideră că întreprinderea Kem One ar trebui să adopte un plan de restructurare care să o conducă la:

închiderea sălilor de electroliză de la Lavéra;

închiderea uzinelor de producție de PVC care nu mai pot fi aprovizionate în mod corespunzător cu CVM de către situl din Fos-sur-Mer, și anume SaintFons și Balan.

(125)

Potrivit Ineos, o astfel de reducere a capacității întreprinderii Kem One ar permite atenuarea efectelor de denaturare a ajutorului pe piață, raționalizarea activităților Kem One pe o bază mai competitivă și concretizarea abandonării activităților generatoare de pierderi din punct de vedere structural (în special pe situl de la Lavéra). Această soluție ar permite rezolvarea problemei legate de supracapacitate a întreprinderii Kem One și eliminarea necesității ca statul francez să contribuie prin investiții masive la transformarea sitului de la Lavéra.

5.1.2.   Observațiile societății anonime 1

5.1.2.1.   Caracterul adecvat al ajutorului de stat

(126)

Societatea anonimă 1 insistă, în primul rând, pe faptul că sectorul PVC-ului este într-o situație de criză și că actorii săi principali se confruntă cu o presiune economică și financiară considerabilă. Operatorii europeni trebuie să facă investiții importante ca urmare a cadrului de reglementare într-un context marcat, începând din anul 2007, de scăderea marjelor, reducerea cererii europene de PVC, prețuri în scădere, costuri ridicate pentru energie, probleme legate de supracapacitate și, în cele din urmă, situația precară a sectorului construcțiilor.

(127)

În acest context, este important să se mențină condițiile unei concurențe echitabile. Un ajutor acordat întreprinderii Kem One este considerat o sursă potențială de denaturări grave ale pieței.

(128)

Franța afirmă că, fără măsura de ajutor pentru întreprinderea Kem One, piața ar fi caracterizată de o situație de oligopol restrâns. Societatea anonimă 1 nu este de acord cu acest punct de vedere. Aceasta reamintește că Comisia, în decizia sa Ineos/Solvay/JV nu a concluzionat că piața era caracterizată de o astfel de situație. Ulterior, Comisia a făcut trimitere la unsprezece întreprinderi care produc sau importă S-PVC.

(129)

În plus, societatea anonimă 1 constată că acordarea unui ajutor celui de-al treilea actor din acest sector nu ar face decât să întârzie rectificările necesare și îmbunătățirile pieței și să exacerbeze problemele financiare ale celorlalți operatori. Este posibil chiar să susțină, potrivit societății anonime 1, că niciun ajutor nu poate fi acordat, în conformitate cu punctul 8 din orientările din 2004, întrucât piața este afectată de o supracapacitate structurală.

(130)

Societatea anonimă 1 își exprimă, de asemenea, îndoielile cu privire la perspectivele de revenire la rentabilitate ale întreprinderii Kem One. Aceasta subliniază faptul că Comisia a constatat deja, în decizia sa Ineos/Solvay/JV, incapacitatea întreprinderii Kem One de a-și recăpăta viabilitatea economică, chiar și după achiziționarea sa de către Klesch.

(131)

Măsurile din cadrul planului de restructurare, astfel cum au fost anunțate în decizia de inițiere a procedurii nu sunt detaliate, în special în ceea ce privește noua strategie comercială a întreprinderii Kem One, conversia instalațiilor de electroliză și credibilitatea contractelor viitoare ale întreprinderii. În plus, este probabil ca perioada de restructurare să depășească cinci ani – perioada considerată acceptabilă de către Comisie în deciziile sale anterioare.

(132)

În plus, data la care trebuie să fie realizate investițiile necesare pentru modernizarea echipamentelor de electroliză este nesigură (2016 sau 2017). Legislația europeană impune operatorilor europeni să realizeze conversia tehnologiei pe bază de mercur înainte de sfârșitul anului 2017. În cazul în care Franța ar permite întreprinderii Kem One să întârzie investițiile necesare, ar fi vorba despre un tratament preferențial care poate constitui un avantaj financiar și, prin urmare, o formă de ajutor de stat.

(133)

În cele din urmă, instituirea măsurilor de restructurare depinde de factori externi și independenți de controlul întreprinderii. Este, în special, cazul împrumutului bancar de 60 până la 70 de milioane EUR în 2016.

5.1.2.2.   Valoarea ajutorului de stat

(134)

În ceea ce privește cuantumul ajutorului, societatea anonimă 1 insistă asupra faptului că acesta este considerabil mai mare decât suma alocată de către Franța. Anumite măsuri pot fi considerate în întregime ca ajutor de stat, cum ar fi subvenția directă în valoare de 15 milioane EUR sau avansurile rambursabile în valoare de 80 de milioane EUR pentru modernizarea echipamentului de producție. Într-adevăr, un investitor privat nu ar fi atașat, în niciun caz, deciziei sale de a investi condiții referitoare la menținerea activității și la personalul sitului de la Lavéra. În plus, caracterul pur ipotetic al împrumutului bancar privat nu este suficient pentru a demonstra voința unui investitor privat de a acorda un împrumut în aceleași condiții.

(135)

În ceea ce privește împrumutul FDES de 30 de milioane EUR, în lipsa unei liste exacte a activelor și echipamentelor care constituie garanții, precum și a unei evaluări a valorii lor de piață, este imposibil să se concluzioneze că nivelul garanției este „ridicat”. Acest nivel, potrivit societății anonime 1, poate, în cel mai bun caz, să fie considerat normal, caz în care, în conformitate cu Comunicarea privind ratele de referință din 2008, rata de bază de 0,53 % ar trebui să fie mărită cu cel puțin 6,00 %. Acest lucru ar mări considerabil suma considerată ca ajutor în cazul împrumutului FDES.

(136)

Societatea anonimă 1 menționează în cele din urmă anularea unor datorii fiscale și a unor contribuții sociale pentru o sumă de […] EUR. Potrivit societății anonime 1, aceste anulări ale unor datorii de către autoritățile de stat nu pot fi asimilate cu anulările acordate de creditorii privați decât în măsura în care acestea nu depășesc nivelul mediu în acest domeniu. Această sumă medie fiind de 70 %, cele […] EUR care depășesc această medie ar trebui să fie considerate ajutor de stat.

(137)

În plus, societatea anonimă 1 subliniază potențialul caracter de ajutor al plății amânate a garanției SEVESO. Se pare că un transfer în cadrul grupului în valoare de 10-19 milioane EUR a fost realizat în beneficiul întreprinderii Kem One de către grupul Klesch în scopul garanției SEVESO. Franța a afirmat că suma eliberată și transferată a garanției SEVESO ar trebui să fie alocată treptat pentru reconstituirea garanției financiare SEVESO de către întreprinderea Kem One. Garanțiile financiare au un caracter intuitu personae, astfel încât, în caz de schimbare a operatorului, Codul francez al mediului prevede ca noul operator să emită o declarație în fața prefectului competent în termen de o lună. Comisia ar trebui să solicite confirmarea Franței că această sumă transferată va fi folosită efectiv pentru reconstituirea garanției SEVESO și că amânarea plății garanției nu constituie un tratament financiar preferențial acordat întreprinderii Kem One de către prefect, care poate implica un ajutor de stat.

(138)

Mai mult, potrivit societății anonime 1, existența unor eventuale reduceri acordate de EDF întreprinderii Kem One la noile sale contracte de electricitate este un fapt bine cunoscut pe piață. Dacă acest aspect ar fi dovedit, nu ar fi nicio îndoială asupra faptului că acest tratament preferențial este imputabil statului francez, acesta din urmă controlând Consiliul de administrație al EDF și deținând mai mult de două treimi din capitalul său.

(139)

Societatea anonimă 1 își exprimă, de asemenea, îndoielile cu privire la limitarea ajutorului la strictul necesar, în special pentru proiectul de investiții SAM. Cele 95 de milioane EUR acordate sub forma unei subvenții directe și a unor avansuri rambursabile sunt utilizate, într-adevăr, pentru a finanța o investiție pe care întreprinderea este, în orice caz, obligată să o efectueze în conformitate cu legislația în vigoare. Este posibil ca ajutorul pentru acest proiect de conversie să nu mai aibă niciun efect stimulator pentru întreprinderea Kem One, dat fiind că întreprinderea nu ar face decât să acționeze în conformitate cu obligațiile sale legale. Prin urmare, există serioase îndoieli cu privire la faptul că proiectul SAM este, într-adevăr, o investiție esențială pentru a restabili viabilitatea Kem One.

(140)

Resursele proprii ale întreprinderii Kem One sunt în cea mai mare parte constituite din anularea datoriilor sale de către creditorii privați. Pe această bază, contribuția proprie a întreprinderii Kem One nu ar atinge nici măcar jumătate din valoarea ajutorului calculată de Franța, care, astfel cum s-a explicat deja, ar fi mult mai mică decât valoarea reală a ajutorului care trebuie luat în considerare.

(141)

În plus, anularea unor datorii private nu poate fi considerată ca o contribuție proprie, deoarece aceasta nu oferă resurse suplimentare întreprinderii Kem One pentru a-și acoperi costurile de restructurare.

(142)

Celălalt bloc care constituie contribuția proprie a întreprinderii Kem One este reprezentat de împrumutul bancar în valoare de 60-70 de milioane EUR. Cu toate acestea, societatea anonimă 1 a subliniat deja caracterul ipotetic al acestui împrumut.

5.1.2.3.   Măsuri compensatorii

(143)

În cele din urmă, societatea anonimă 1 subliniază necesitatea unor măsuri compensatorii pentru a atenua efectele ajutorului. Ea nu este de acord cu poziția Franței potrivit căreia măsurile compensatorii ar pune în pericol viabilitatea întreprinderii Kem One și efectele ajutorului asupra structurii concurențiale ar fi limitate sau chiar benefice pentru concurența pe piață.

(144)

Societatea anonimă 1 insistă, în special, asupra punctului 40 din orientările din 2004, care precizează că măsurile compensatorii sunt deosebit de necesare pe piețele pe care întreprinderea beneficiară va deține o poziție semnificativă după restructurare. Cu toate acestea, societatea anonimă 1 estimează cota de piață a întreprinderii Kem One pe piața produsului S-PVC din nord-vestul Europei la 20 %.

(145)

Societatea anonimă 1 contestă poziția Franței potrivit căreia măsurile în cauză sunt necesare pentru menținerea unei structuri concurențiale pe piață. Într-adevăr, în urma punerii în aplicare a acțiunilor corective prevăzute în decizia Ineos/Solvay/JV, piața va sprijini apariția unor noi actori, indiferent de situația întreprinderii Kem One. În plus, nu s-a demonstrat că menținerea capacității de producție a Kem One reprezintă o condiție indispensabilă pentru redresarea economică a acesteia. Măsurile în cauză pot exacerba problema supracapacității pe piață.

(146)

În ceea ce privește posibilele măsuri compensatorii, societatea anonimă 1 înaintează mai multe propuneri:

reducerea capacității întreprinderii Kem One de la 200 la 300 kilotone. În cazul în care o astfel de reducere ar afecta situl de la Lavéra, aceasta ar necesita o reducere corespunzătoare a capacității CVM a sitului;

reducerea producției întreprinderii Kem One (în cazul în care măsurile de ajutor de stat permit întreprinderii să mențină în mod artificial un anumit nivel de producție marginală);

alte măsuri: vânzarea unei participații minoritare, rezilierea anumitor acorduri de cooperare, angajamentul de a nu diversifica producția întreprinderii Kem One pentru o anumită perioadă de timp, repartizarea plății ajutorului pentru restructurare în mai multe tranșe subordonate punerii în aplicare efective a unor măsuri prevăzute în conformitate cu un calendar precis.

5.1.3.   Observațiile societății Arkema

(147)

Arkema remarcă, în conformitate cu punctul 13 din decizia de inițiere a procedurii, că o dublă filializare a activităților diviziei de produse pe bază de vinil ale Arkema a fost realizată în momentul cesiunii către grupul Klesch. Cu ocazia acestui transfer, sa realizat o primă ajustare a costurilor structurale ale celor două entități transferate. Arkema indică faptul că, între 2005 și 2010, a realizat un plan de restructurare a polului său „vinil”. Arkema subliniază că anumite evenimente excepționale, precum criza economică din a doua jumătate a anului 2012 sau întreruperea aprovizionării cu etilenă din cauza unui incident pe situl de la Lavéra, explică dificultățile financiare cu care se confruntă întreprinderea Kem One în 2013.

(148)

În ceea ce privește punctul 14 din decizia de inițiere a procedurii, Arkema precizează că contractele de servicii și de prestații între Arkema și Kem One au fost introduse la cererea întreprinderii Kem One, pentru a-i permite acesteia să își continue activitățile sale obișnuite după realizarea filializării.

(149)

La punctul 126 din decizia de inițiere, Comisia arată că scutirea de la plata unor creanțe de către partenerii privați nu trebuie luată în considerare în contribuțiile private. În această privință, Arkema precizează faptul că, pe lângă scutirea de la plata unor creanțe, ea realizează o contribuție consolidată de 40,5 milioane EUR, ceea ce reprezintă un adevărat flux financiar și își exprimă încrederea în viabilitatea planului de redresare al întreprinderii Kem One. Potrivit Arkema, nu există niciun motiv ca scutirea de la plata creanțelor să fie analizată în mod diferit. Scutirea de la plata unor creanțe în valoare de 95,6 milioane EUR, pe care Arkema a aprobat-o, avea scopul de a contribui la asigurarea unei structuri a bilanțului întreprinderii Kem One care să îi permită acesteia să contracteze la timp împrumuturile necesare în condiții acceptabile.

(150)

Arkema reamintește că este implicată în o parte din riscurile legate de desfășurarea activității întreprinderii Kem One. De exemplu, Arkema a ales să mențină anumite fluxuri de furnizare a unor produse și subproduse cu întreprinderea Kem One, deși acestea din urmă ar fi putut fi redistribuite altor furnizori.

5.1.4.   Observațiile societății Vestolit

(151)

Vestolit consideră că măsurile acordate întreprinderii Kem One de către statul francez vor afecta negativ situația concurențială de pe piața PVC-ului din Europa. Vestolit atrage atenția Comisiei asupra faptului că piața este în situație de supracapacitate și că mai multe studii independente prevăd o stagnare a cererii.

(152)

Aceste măsuri vor pune în dificultate mai ales întreprinderile care și-au modernizat activele prin eforturi proprii (prin intermediul resurselor proprii). Ajutorul de stat va permite de fapt întreprinderii Kem One să mențină active neviabile din punct de vedere economic și învechite.

(153)

În cele din urmă, Vestolit subliniază că întreprinderea Kem One nu ar fi putut să obțină împrumuturi în aceleași condiții pe piață.

(154)

În consecință, Vestolit invită Comisia să ia în considerare impunerea unor măsuri compensatorii.

5.1.5.   Observațiile ECVM

(155)

European Council of Vinyl Manufacturers (ECVM) reprezintă interesele producătorilor europeni de rășini de PVC. Cei cinci membri ai săi reprezintă aproximativ 70 % din PVC-ul produs în Uniune și în Norvegia. ECVM este unul dintre membrii fondatori ai programului VinylPlus, care reprezintă un angajament voluntar privind dezvoltarea durabilă, lansat în 2011 pentru o perioadă de zece ani.

(156)

În 2012, Kem One a luat decizia unilaterală de a părăsi ECVM, renunțând, în același timp, să contribuie la programul VinylPlus. ECVM consideră că întreprinderea Kem One beneficiază de eforturile și de contribuțiile financiare ale altor producători de PVC la programul VinylPlus, fără a suporta o parte din sarcina financiară. Acest fapt cauzează un avantaj concurențial neloial pentru o societate care beneficiază, de asemenea, de un ajutor de stat. În consecință, ECVM solicită să fie pusă în aplicare o măsură compensatorie prin care întreprinderea Kem One să fie obligată să contribuie la VinylPlus.

5.1.6.   Observațiile societății anonime 2

(157)

În primul rând, Comisia arată că observațiile societății anonime 2 au fost trimise după termenul limită pentru primirea observațiilor de la părțile terțe.

(158)

În primul rând, societatea anonimă 2 susține că măsurile în cauză ar constitui un important avantaj concurențial pentru întreprinderea Kem One. Aceasta consideră că înlocuirea tehnologiei pe bază de mercur nu este, în situația actuală a pieței, rentabilă pentru concurenții săi. În consecință, numai întreprinderile care beneficiază de ajutor de stat vor putea efectua o astfel de investiție. Acest fapt poate fi explicat în măsura în care diferența dintre costul de producție ale diclorurii de etilenă (EDC) prin clorinare și costul de achiziție al acesteia nu este de așa natură încât să justifice o investiție majoră pentru producerea de clor destinat clorinării. Cu toate acestea, EDC produs în mod direct este mai ieftin, astfel încât întreprinderea Kem One va beneficia de un avantaj considerabil față de concurenții săi ca urmare a ajutorului de stat.

(159)

În al doilea rând, societatea anonimă 2 subliniază faptul că piața este caracterizată de o ofertă excedentară semnificativă, pe care o estimează la 1 milion de tone pe an. În acest context, cu atât mai dificil cu cât cererea preconizată stagnează sau chiar este în declin, randamentul investițiilor este foarte nesigur.

(160)

Societatea anonimă 2 își exprimă dezacordul cu Franța cu privire la scenariul contrafactual, constând în absența ajutorului. Aceasta precizează că, dat fiind că politica comercială a Kem One este orientată, în mare măsură, către sudul Europei, nu există riscul ca dispariția acestei întreprinderi să afecteze în mod semnificativ capacitatea disponibilă în detrimentul consumatorilor de S-PVC din nordul Europei. Societatea anonimă 2 consideră că, în cazul în care întreprinderea Kem One nu ar realiza înlocuirea tehnologiei pe bază de mercur, aceasta ar putea în continuare să furnizeze clienților produse provenite de la platforma sa industrială care a făcut deja obiectul acestei înlocuiri.

(161)

În plus, piața fiind caracterizată de o ofertă excedentară, concurenții întreprinderii Kem One nu vor avea nicio dificultate în aprovizionarea clienților acesteia din urmă în cazul reducerii operațiunilor sale comerciale.

(162)

Societatea anonimă 2 sugerează ca societății Kem One să îi fie impusă o reducere a capacității sau a prezenței pe piață, ca măsură compensatorie.

(163)

În sfârșit, în ceea ce privește viabilitatea planului de restructurare, societatea anonimă 2 consideră că contextul ofertei excedentare subliniat deja, alături de o cerere stagnantă, fac imposibilă o creștere treptată a prețurilor PVC-ului, astfel cum se menționează la punctul 52 din decizia de inițiere a procedurii.

5.2.   OBSERVAȚIILE FRANȚEI

(164)

Prin scrisoarea din 25 februarie 2015, Franța a răspuns la observațiile formulate de părțile terțe interesate.

(165)

Mai întâi, Franța face câteva observații generale cu privire la observațiile formulate de Ineos și de societatea anonimă 1.

Franța subliniază existența unor erori factuale în citatele din decizia de inițiere, precum și a unor acuzații nefondate în ceea ce privește, de exemplu, presupuse reduceri („discounts”) acordate de EDF sau ajutoare de stat mascate.

Franța este surprinsă de faptul că observațiile formulate de cele două întreprinderi în cadrul prezentei proceduri diferă în mod semnificativ de cele transmise de Ineos și Solvay în răspunsul la comunicarea obiecțiunilor în cazul Ineos/Solvay/JV. Astfel, întreprinderile susțineau că „despite [its financial difficulties], Kem One was a strong competitor in the market” („în pofida [dificultăților sale financiare], Kem One era un concurent puternic pe piață”), adăugând că „Kem One's production problems have been resolved” („problemele legate de producție ale întreprinderii Kem One au fost rezolvate”). În ceea ce privește proiectul de investiții al întreprinderii Kem One pentru înlocuirea tehnologiei pe bază de mercur, Ineos și Solvay scriau: „this investment will give Kem One the ability to produce sufficient chlorine in its fully owned integrated membrane plant to operate its S-PVC plant at full capacity.” („această investiție va oferi întreprinderii Kem One capacitatea de a produce suficient clor în unitatea sa utilată complet cu instalații pe bază de membrană pentru a exploata la capacitate maximă unitatea sa de producție de S-PVC”).

În fine, autoritățile franceze amintesc că Ineos și Solvay au fost forțate să se angajeze să cesioneze unități de producție de PVC integrate pe verticală, cuprinzând active de producție din Belgia, Germania, Franța, Țările de Jos și Regatul Unit (denumite în continuare „Newco”).

Acest set de active este considerat a fi un ansamblu autonom și viabil, care ar putea exercita o presiune concurențială comparabilă cu cea exercitată de Solvay asupra Ineos înainte de fuziune. Elementele de evaluare pozitive exprimate în decizia Ineos/Solvay/JV cu privire la acest set de active pot apărea ca fiind în contradicție cu îndoielile prezentate de Ineos și de societatea anonimă 1 cu privire la restabilirea viabilității Kem One. Într-adevăr, cele două entități (Newco și Kem One) ar trebui să aibă cifre de afaceri comparabile, deși activitatea Newco este axată exclusiv pe S-PVC și sodă, pentru care nivelurile marjelor sunt inferioare celor ale altor derivați din portofoliul întreprinderii Kem One.

Aceste elemente sunt în contradicție cu observațiile Ineos potrivit cărora, în condițiile de piață actuale, care ar fi caracterizate de un nivel ridicat al supracapacității și de o cerere scăzută din partea clienților, planul de restructurare al întreprinderii Kem One nu ar permite o restabilire a viabilității.

(166)

În concluzie, Franța consideră că observațiile Ineos și ale societății anonime 1 sunt părtinitoare, viciate de erori factuale și motivate de considerații oportuniste.

(167)

Măsurile compensatorii solicitate de Ineos și de societatea anonimă 1 ar putea compromite restabilirea viabilității întreprinderii Kem One și ar putea conduce la ieșirea sa de pe piață, situație în mod incontestabil benefică pentru Ineos și societatea anonimă 1 în măsura în care aceasta ar consolida pozițiile lor pe piață, în detrimentul intensității concurențiale pe diversele piețe ale PVC-ului.

(168)

În fine, Franța subliniază că numeroase cazuri de conversie a instalațiilor de electroliză de la tehnologia pe bază de mercur la tehnologia cu membrană au beneficiat de ajutoare de stat aprobate de Comisie între 2003 și 2007. Astfel, Ineos și Solvay au fost beneficiarii unor astfel de ajutoare cu, respectiv, 57,2 milioane EUR pentru modernizarea siturilor de la Runcorn și 36 de milioane EUR pentru modernizarea siturilor de la Rosignano și Bussi. Conform informațiilor deținute de Franța, aceste ajutoare au fost acordate fără nicio măsură compensatorie.

(169)

Franța se ocupă în continuare de calificarea măsurilor și de compatibilitatea măsurilor cu piața internă.

5.2.1.1.   Calificarea măsurilor

(170)

Împrumutul FDES. Franța subliniază, în primul rând, că ea a demonstrat deja că statul dispune de o garanție solidă, astfel încât rata efectivă de 3,5 % corespunde unei rate de piață. Dacă s-ar dovedi existența unui ajutor, acesta nu ar trebui calculat decât ca diferența dintre rata efectivă și o rată de referință.

(171)

În ceea ce privește valoarea garanției, repusă în discuție de părțile terțe interesate, Franța reafirmă că valoarea contabilă netă a acesteia este egală cu valoarea sa de piață. Într-adevăr, Franța a prezentat, în vederea confirmării, rapoartele unor experți independenți, realizate mai ales în momentul aportului parțial de active de la Arkema către întreprinderea Kem One, în iulie 2012. În plus, valoarea acestor contribuții a fost validată de către un expert evaluator. Chiar dacă valoarea acestor active ar fi scăzut ca urmare a dificultăților financiare cu care se confruntă întreprinderea Kem One, Franța subliniază că aceste active au fost estimate la [130-140] de milioane EUR, în timp ce valoarea împrumutului FDES se ridică la doar 30 de milioane EUR: prin urmare, valoarea garanției va acoperi în mare măsură valoarea împrumutului.

(172)

În ceea ce privește condițiile de remunerare a împrumutului, Franța precizează că rata de remunerare adecvată trebuie să fie calculată în funcție de riscul de insolvabilitate al întreprinderii beneficiare și de calitatea garanțiilor oferite. În conformitate cu Comunicarea privind ratele de referință din 2008, o rată de referință se poate calcula în funcție de o rată de bază de 0,53 % majorată cu 400 de puncte de bază, adică 4,53 %, și nu 6,53 %, astfel cum se menționează de către societatea anonimă 1. Cu toate acestea, rata de referință nu este decât un indicator și riscul scăzut de insolvabilitate al întreprinderii Kem One, precum și nivelul foarte ridicat al garanției justifică o rată de 3,5 %.

(173)

În cele din urmă, astfel cum s-a menționat de către Comisie în decizia de inițiere a procedurii, planul de restructurare al întreprinderii Kem One face, de asemenea, obiectul unei finanțări de către [Operatorul privat 2] de [55-65] de milioane EUR.

(174)

Avansuri rambursabile. Franța reamintește că ea nu a susținut niciodată că aceste avansuri nu conțin niciun element de ajutor de stat. Ea consideră, totuși, că avansurile respective trebuie să fie analizate ca un împrumut rambursabil de către întreprinderea Kem One. În aceste condiții, diferența dintre rate este cea care poate constitui elementul de ajutor, și nu întreaga sumă a avansurilor. În consecință, contrar celor afirmate de Ineos și de societatea anonimă 1, nu valoarea totală a avansurilor rambursabile este cea care poate constitui elementul de ajutor, ci echivalentul subvenție, estimat la 29,4 milioane EUR (inclusiv cele 15 milioane EUR reprezentând subvenții).

(175)

În ceea ce privește finanțarea proiectului SAM, Franța precizează că proiectul SAM constituie o componentă importantă a planului de restructurare și că, în acest sens, măsurile de finanțare fac parte din planul de restructurare aprobat de Tribunalul Comerțului din Lyon. Acestea trebuie să fie examinate având în vedere orientările din 2004, la fel precum celelalte măsuri prevăzute în cadrul planului de restructurare.

(176)

Scutirea de la plata creanțelor fiscale și sociale. Franța reamintește că ea consideră că decizia CSSF de a renunța la astfel de creanțe remisibile în valoare de […] % nu este de natură să conțină elemente de ajutor de stat, având în vedere că rata de renunțare corespunde ratei medii de renunțare a creditorilor privați pentru a permite redresarea întreprinderii (anumiți creditori, în cadrul planului de redresare prin continuarea activității adoptat de Tribunalul comerțului din Lyon, au acceptat, întradevăr, să anuleze toate creanțele lor, astfel încât rata de renunțare medie a creditorilor se ridică la […] %).

(177)

Tarifele la energia electrică ale EDF. Franța subliniază că argumentele părților terțe cu privire la existența unor reduceri („discounts”) se bazează pe un citat eronat din decizia de inițiere a procedurii – care nu face niciun fel de mențiune la astfel de reduceri – și pe un zvon de piață raportat de societatea anonimă 1:„It is indeed well known in the market that Kem One has been granted price reductions by EDF for its new electricity contracts.” („Este, într-adevăr, bine știut pe piață că întreprinderii Kem One i s-au acordat reduceri de preț de către EDF pentru noile sale contracte de energie electrică”).

(178)

Franța insistă asupra faptului că întreprinderii Kem One nu i s-a acordat nicio reducere de către EDF.

5.2.1.2.   Compatibilitatea măsurilor cu piața internă

(179)

Restabilirea viabilității pe termen lung. Franța subliniază că măsurile de restructurare industrială răspund în mod corespunzător diferitelor cauze ale dificultăților financiare cu care se confruntă întreprinderea Kem One și vor permite astfel restabilirea viabilității pe termen lung a întreprinderii.

(180)

În primul rând, contrar argumentelor Ineos care urmărește să demonstreze că problema structurală legată de supracapacitate a întreprinderii Kem One nu va fi rezolvată într-un mediu competitiv marcat, de asemenea, de supracapacitate și de previziunile slabe în ceea ce privește cererea, Franța reamintește că supracapacitățile nominale pe piața S-PVC-ului din Europa de Vest trebuie să fie relativizate. Capacitatea practică trebuie, într-adevăr, să fie mai mică cu 10 % având în vedere inevitabilele neregularități ale producției (vânzările sezoniere, perioade mari de încetare a producției). Franța consideră că supracapacitatea reală a piaței globale este de numai 14 %.

(181)

Noțiunea de supracapacitate, astfel cum este definită de către Ineos nu corespunde celei a capacităților libere, ci sumei capacităților libere (fără a se ține cont de necesitatea de a dispune de o rezervă de 8 %) și cantităților vândute în afara Europei.

(182)

Această definiție presupune, în același timp, că instalațiile funcționează în mod constant la 100 % din capacitatea lor tehnică, că piața europeană este singura piață rentabilă (ceea ce este dezmințit de creșterea exporturilor) și face abstracție de realitatea geografică (caracterizată de situri europene foarte dispersate).

(183)

Întreprinderea Kem One estimează capacitatea disponibilă pe piața PVC-ului din nord-vestul Europei la […] kt, iar producția maximă la […] kt (– [5-15] % pentru efecte sezoniere, activități de întreținere). Prin urmare, pe piața produsului S-PVC, ratele de exploatare se ridică la [85-95] % din valoarea maximă realistă și la [8090] % din capacitatea operațională. Pentru pasta PVC (sau E-PVC), cifrele corespunzătoare sunt aproape identice, adică [85-95] % din valoarea maximă realistă și [80-90] % din capacitatea operațională.

(184)

Cifrele reale demonstrează astfel că situația pieței S-PVC-ului și cea a întreprinderii Kem One este mai bună decât descrierea furnizată de Ineos în observațiile sale.

(185)

În al doilea rând, Franța consideră că afirmațiile Ineos și ale societății anonime 1 potrivit cărora siturile de producție ale Kem One ar avea o rată de supracapacitate de 40 % sunt neîntemeiate. Într-adevăr, Ineos nu specifică metoda de calcul pe care o folosește. Chiar dacă volumele de producție ale activelor întreprinderii Kem One au scăzut în perioada 2011-2013 ca urmare a unor evenimente de ordin tehnic, rata medie de utilizare a activelor de S-PVC este, potrivit Franței, de [70-80] % pe cinci ani.

(186)

Astfel, contrar celor susținute de Ineos și de societatea anonimă 1, dificultățile cu care se confruntă întreprinderea Kem One nu sunt legate de niveluri de producție prea mici. În realitate, declararea falimentului întreprinderii Kem One la sfârșitul lunii martie 2013 rezultă în principal din acumularea unor dificultăți structurale (costuri ridicate legate de accesul la materiile prime, echipamente de producție a clorului și a sodei de la Lavéra insuficient de competitive) și de conjunctură (hotărâre cu caracter normativ programată pe termen lung și probleme tehnice privind aprovizionarea cu etilenă).

(187)

Pentru a răspunde în mod eficient la aceste diferite handicapuri, planul de restructurare prevede:

investiții majore pentru a realiza conversia instalațiilor de electroliză de pe situl de la Lavéra și foraje la salina din Vauvert;

renegocierea contractelor principale ale întreprinderii Kem One pentru aprovizionarea cu materii prime esențiale;

o restructurare internă asociată cu un plan de performanță și de productivitate;

în sfârșit, o revizuire a politicii comerciale.

(188)

În caz de reușită a scenariului nominal, planul de restructurare îi va permite întreprinderii Kem One să atingă un nivel al marjei brute de [25-35] % din cifra de afaceri încă din 2017, precum și un nivel EBITDA de [5-15] % începând din 2018, ceea ce este în concordanță cu nivelul de rentabilitate mediu din sectorul chimic al produselor de bază. În plus, ipotezele utilizate în planul de restructurare și în planul de afaceri se bazează pe o cifră de afaceri relativ stabilă (și nu neapărat un scenariu cu o creștere semnificativă a vânzărilor de S-PVC) și pe ipoteze de producție apropiate de nivelurile istorice ale întreprinderii.

(189)

În orice caz, datele FIDES (statistici din sectorul industriei S-PVC) arată că cota de piață deținută de întreprinderea Kem One în Europa de Vest pe piața S-PVC-ului este de [10-20] % în 2014, ceea ce corespunde unui nivel similar celui din 2011 și 2012 și în creștere comparativ cu anul 2013 ([10-20] %). În plus, întreprinderea Kem One beneficiază de șase luni de o creștere a vânzărilor și a marjelor pentru exportul către piața turcă, pe care întreprinderea Kem One consideră că a preluat, în mod oportun, cote de piață de la producătorii din America de Nord, având în vedere scăderea puternică a monedei euro în raport cu dolarul, precum și scăderea prețului petrolului.

(190)

De asemenea, autoritățile franceze menționează faptul că afirmațiile Ineos, potrivit cărora întreprinderea Kem One ar avea o reputație nefavorabilă în rândul consumatorilor de pe piața produsului S-PVC din nord-vestul Europei, sunt în dezacord cu pozițiile susținute pentru a justifica adoptarea unor măsuri compensatorii, în special: „Kem One is a significant player in the S-PVC market” („Kem One este un actor important pe piața produsului S-PVC”).

(191)

Franța consideră, de asemenea, că partea din planul de restructurare referitoare la reorientarea politicii comerciale a întreprinderii Kem One către alte piețe decât cea a S-PVC-ului se bazează pe ipoteze prudente și realiste și reprezintă doar o componentă minoră în raport cu partea industrială a planului.

(192)

Potrivit Franței, întreprinderea este pe deplin conștientă de faptul că cele mai importante beneficii în marjă nu vor fi înregistrate în ceea ce privește politica comercială, ci prin renegocierea contractelor pentru accesul la materii prime și platforme sau prin modernizarea infrastructurii.

(193)

Prevenirea oricărei denaturări excesive a concurenței. Franța și-a prezentat observațiile cu privire la următoarele puncte:

supracapacitatea structurală a pieței S-PVC-ului;

importanța cotelor de piață deținute de întreprinderea Kem One pe piața SPVC-ului;

credibilitatea scenariului contrafactual;

propunerea de către terți a unor măsuri compensatorii disproporționate.

(194)

Dacă nu se poate nega existența unei supracapacități structurale, cea invocată de Ineos trebuie, din perspectiva Franței, să fie puternic nuanțată în mai multe privințe. În primul rând, capacitățile neutilizate ale producătorilor variază, în general, între 8 și 10 % pentru a ține cont de distribuția inegală între cerere și ofertă. În plus, situația de pe piață, astfel cum subliniază Comisia în decizia sa Ineos/Solvay/JV, variază în mod semnificativ în funcție de zonele geografice. Pe piața produsului S-PVC, costul pentru transport și logistică are o influență semnificativă asupra delimitării regionale a pieței geografice. Atât prețurile, cât și marjele sunt diferite de la o regiune la alta.

(195)

Franța consideră că pozițiile întreprinderii Kem One pe piețele principale pe care aceasta este prezentă sunt semnificativ mai mici decât cele ale Ineos și Solvay. Franța reamintește, în acest sens, că, în decizia sa Ineos/Solvay/JV, Comisia a precizat că „Ineos is the largest supplier of commodity S-PVC in NWE with merchant market shares in 2012 of [30-40] %” („Ineos este cel mai mare furnizor de S-PVC de bază din regiunea de nord-vest a Europei, cu cote de piață de [30-40] % în 2012”) și „Solvay is the second largest player in the NWE market for commodity S-PVC” („Solvay este al doilea cel mai mare actor pe piața S-PVC-ului de bază din nord-vestul Europei”). În ceea ce privește întreprinderea Kem One, Comisia a afirmat că „Kem One is currently the number five player by sales volume and number three by capacity in NWE ([5-10]* % and [10-20]* % market shares, respectively)” [„Întreprinderea Kem One este în prezent cel de-al cincilea actor în ceea ce privește volumul vânzărilor și al treilea în ceea ce privește capacitatea în regiunea de nordvest a Europei ([5-10]* %, respectiv [10-20]* % din cotele de piață)”]. În plus, Ineos și Solvay reprezintă singurele două întreprinderi care desfășoară o activitate atât de intens concentrată pe piața din nord-vestul Europei, spre deosebire de întreprinderea Kem One.

(196)

Ineos și societatea anonimă 1 pun în discuție credibilitatea scenariului contrafactual propus de autoritățile franceze, potrivit căruia reducerea capacității de producție a întreprinderii Kem One pe piața PVC-ului ar conduce la o reducere a presiunii concurențiale asupra celorlalți actori de pe piață. Cu toate acestea, Franța subliniază că piața S-PVC-ului prezintă, în mod evident, caracteristicile unei piețe oligopolistice, astfel cum Comisia a constatat în decizia sa Ineos/Solvay/JV. Franța subliniază că, spre deosebire de cele susținute de părțile terțe interesate, Ineos, Solvay și întreprinderea Kem One sunt, în prezent, singurii actori care dispun de capacități de producție disponibile în zona Europei de Nord-Vest. Prin urmare, Franța consideră că, pe lângă faptul că amenință restabilirea efectivă a viabilității întreprinderii Kem One, instituirea unor măsuri compensatorii ar afecta structura concurențială a pieței în detrimentul clienților.

(197)

Franța consideră că măsurile compensatorii propuse de către părțile interesate sunt disproporționate. În primul rând, acestea par a fi incompatibile cu planul de restructurare în cauză. În opinia Franței, menținerea în activitate și restabilirea viabilității pe termen lung a întreprinderii Kem One trec prin menținerea unui lanț de producție integrat pe verticală, care prezintă, așa cum se întâmplă în prezent, un echilibru economic între capacitățile celor două situri în amonte pentru producția de clor și CVM, pe de o parte, și ale celor cinci situri de producție de PVC în aval, pe de altă parte. Astfel, o închidere a sitului sau o reducere a capacităților întreprinderii Kem One ar pune în pericol echilibrul industrial al activității acesteia. În schimb, autoritățile franceze confirmă faptul că angajamentul propus, în ultimă instanță, de a nu spori capacitatea nominală de producție de clor și sodă la Fos-sur-Mer și Lavéra în […] constituie o măsură compensatorie adaptată. Acest angajament are avantajul de a menține intensitatea concurențială în cadrul pieței PVC-ului și perspectivele de restabilire a viabilității întreprinderii Kem One, pe de o parte, și, pe de altă parte, de a păstra locurile de muncă, a căror menținere a fost admisă prin planul de restructurare. În cele din urmă, Franța dorește să sublinieze că decizia întreprinderii Kem One de a se retrage din ECVM era perfect justificată de motive legate de guvernanța acesteia și de costurile de exploatare, ceea ce nu împiedică în niciun fel întreprinderea Kem One să implementeze o politică proactivă în materie de mediu.

(198)

Limitarea ajutorului la minimum prin contribuția proprie. Franța reamintește că a evaluat valoarea contribuțiilor private la 356,3 milioane EUR, adică 68,6 % din totalul contribuțiilor.

(199)

Franța răspunde obiecțiilor formulate de părțile interesate cu privire la împrumutul bancar în valoare de [55-65] de milioane EUR, la scutirile de la plata creanțelor de către partenerii privați, precum și la caracterul indispensabil al proiectului SAM.

(200)

Franța subliniază că observațiile primite de la părțile terțe cu privire la împrumutul bancar sunt inoperante, întrucât ea nu a inclus valoarea acestui împrumut în contribuția proprie a întreprinderii. Acest împrumut nu este considerat un element esențial pentru a permite finanțarea investițiilor proprii proiectului SAM. Chiar fără a ține seama de împrumutul bancar, contribuția proprie a întreprinderii Kem One reprezintă mai mult de 50 % din contribuțiile totale puse în aplicare pentru restructurarea întreprinderii.

(201)

Franța dorește să sublinieze faptul că Comisiei i s-a solicitat deja, în practica sa decizională, să țină seama de anularea creanțelor în calcularea contribuției beneficiarului. În plus, luarea în considerare a anulării creanțelor este prevăzută de noile orientări privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate (16) (denumite în continuare „noile orientări”), intrate în vigoare la 1 august 2014. Franța consideră că, prin îmbunătățirea situației capitalurilor proprii – care permite eliberarea unor lichidități pe care întreprinderea Kem One va putea, apoi, să le consacre restructurării sale – această măsură are același efect ca și un flux de numerar pozitiv. Ca și Arkema, Franța subliniază, în plus, faptul că scutirea de la plata unor creanțe este un indicator al încrederii partenerilor privați în continuarea activității întreprinderii. În orice caz, chiar presupunând că anularea creanțelor private ar fi exclusă din calcularea contribuției proprii, aceasta din urmă ar rămâne mai mare de 50 % din costurile de restructurare.

(202)

Vestolit consideră că măsurile de ajutor în cauză vor permite întreprinderii Kem One să mențină unele active neviabile, în timp ce concurenții săi au fost obligați să își modernizeze activele prin propria contribuție. Cu toate acestea, Franța indică faptul că numeroși concurenți ai întreprinderii Kem One au beneficiat deja de un ajutor de stat autorizat de Comisie pentru punerea în aplicare a măsurilor de reconversie tehnologică similară cu cea întreprinsă de Kem One. Această situație se justifică ținând cont de nivelul scăzut al randamentelor proiectelor de conversie în cauză. În fața obiecțiilor societății anonime 1, care precizează faptul că întreprinderea Kem One va fi obligată, în orice caz, să desfășoare lucrările menționate în cadrul proiectului SAM în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului (17), Franța răspunde că investiția este deja întreprinsă, iar finalizarea acesteia este prevăzută înainte de sfârșitul anului 2016, adică cu un an înainte de termenul prevăzut de directivă. În plus, proiectul SAM nu se referă numai la instalația sau instalațiile de electroliză pe bază de mercur. Acesta vizează, de asemenea, modernizarea instalației de electroliză cu diafragmă de la Lavéra, ceea ce justifică importanța acesteia în dosarul de restructurare și permite întreprinderii să mențină echilibrul capacităților sale de producție între amonte (clor) și aval (vinil), asigurând, în același timp, reducerea semnificativă a costurilor.

6.   EVALUAREA AJUTORULUI

(203)

Franța a notificat următoarele trei măsuri: (i) împrumutul FDES (30 de milioane EUR), (ii) o subvenție (15 milioane EUR) și avansuri rambursabile (80 de milioane EUR) și (iii) eventualele scutiri de la plata creanțelor fiscale și sociale (de 42 de milioane EUR, redusă, în cele din urmă, la […] EUR).

6.1.   EVALUAREA PREZENȚEI UNUI AJUTOR DE STAT ÎN SENSUL ARTICOLULUI 107 ALINEATUL (1) DIN TFUE

(204)

Comisia trebuie să analizeze dacă măsurile notificate sunt susceptibile să constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE.

(205)

În conformitate cu articolul 107 alineatul (1) din TFUE, sunt „incompatibile cu piața internă, în măsura în care afectează schimburile comerciale dintre statele membre, ajutoarele acordate de un stat membru sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producerii anumitor bunuri”.

(206)

În temeiul acestei dispoziții, calificarea unei măsuri de stat ca ajutor de stat presupune să fie îndeplinite următoarele condiții cumulative: (i) măsura în cauză conferă un avantaj economic pentru beneficiar, (ii) avantajul respectiv provine de la stat, (iii) avantajul este selectiv și (iv) măsura în cauză denaturează sau amenință să denatureze concurența și este susceptibilă să afecteze schimburile comerciale între statele membre.

6.1.1.   Prezența resurselor de stat și criteriul imputabilității

(207)

Împrumutul FDES se acordă prin ordin al ministrului economiei și finanțelor și punerea în aplicare a acestuia este încredințată directorului general al Trezoreriei. Legea finanțelor din 2014 a oferit FDES un buget de 300 de milioane EUR. Este oportun să se precizeze că FDES, care are o personalitate juridică distinctă de cea a statului, nu poate fi asimilat unui fond gestionat cu o obligație de echilibru financiar între rambursările de capital și utilizarea acestora pentru intervenții suplimentare. Împrumuturile FDES sunt efectuate prin intermediul unui cont special de trezorerie și constituie cheltuielile acestui cont. În ceea ce privește dobânzile la împrumuturi, acestea sunt plătite la bugetul general de stat. Instrucțiunile de folosire a FDES se bazează tot pe circulara din 26 noiembrie 2004 menționată la considerentul 28. Acordarea de împrumuturi prin intermediul FDES face încă obiectul unei examinări de la caz la caz. Acestea nu fac obiectul unei atribuiri automate, în conformitate cu criterii stabilite anterior.

(208)

Se prevede ca subvenția și avansurile rambursabile să fie acordate în temeiul schemei de ajutor pentru reindustrializare, în cadrul unui acord încheiat cu Bpifrance în numele statului.

(209)

Scutirea de la plata creanțelor fiscale și sociale va fi decisă în cadrul CSSF. Această comisie este prezidată de directorul departamental al finanțelor publice.

(210)

Împrumutul FDES, subvenția, avansurile rambursabile și scutirile de la plata creanțelor fiscale și sociale sunt acordate, așadar, prin intermediul unor resurse de stat și prin decizii adoptate de către stat.

6.1.2.   Selectivitate

(211)

Măsurile în cauză sunt stabilite în mod ad hoc, exclusiv în favoarea întreprinderii Kem One în scopul recuperării.

6.1.3.   Prezența unui avantaj economic

(212)

Există un avantaj economic atunci când situația financiară a unei întreprinderi este îmbunătățită ca rezultat al intervenției statului. Cu toate acestea, intervenția unei autorități publice nu conferă un avantaj beneficiarului și, prin urmare, nu constituie ajutor de stat în cazul în care aceasta are loc în condiții normale de piață, și anume, dacă autoritatea publică a acționat ca un operator din economia de piață aflat într-o situație similară.

6.1.3.1.   Împrumutul FDES (30 de milioane EUR)

(213)

Valoarea garanției.Ca urmare a inițierii procedurii, Franța a comunicat Comisiei lista activelor care fac obiectul garanției de prim rang a Franței.

(214)

Franța a transmis un raport de evaluare a acestor bunuri, întocmit de experți independenți. Prezentul raport dă naștere la trei tipuri de observații. În primul rând, Comisia remarcă faptul că raportul se referă la evaluarea bunurilor imobiliare ale întreprinderii Kem One și nu a materialelor și echipamentelor gajate. În plus, trebuie remarcat faptul că experții au evaluat valoarea bunurilor la [110-120] de milioane EUR, adică cu [20-30] de milioane EUR mai puțin decât valoarea contabilă netă, astfel cum a fost propusă de Franța, ceea ce confirmă îndoielile Comisiei conform cărora valoarea contabilă netă nu reflectă valoarea reală a bunurilor. În cele din urmă, raportul este datat în iulie 2012, adică înainte de inițierea procedurii de reorganizare judiciară, care datează din martie 2013. Cu toate acestea, valoarea activului care trebuie luată în considerare nu este valoarea contabilă, ci valoarea la care s-ar comercializa bunurile comune în cazul în care creditorul, și anume statul, și-ar exercita dreptul de gaj. În cazul în care o întreprindere se află în dificultate și este forțată să își vândă activele, slaba sa poziție și urgența în care se găsește fac, în general, ca bunurile sale să se negocieze la un preț mai mic decât prețul pieței.

(215)

În răspunsul său, Franța face, de asemenea, referire la sumele tranzacțiilor efectuate în 2014 în sectorul PVC-ului. Fără îndoială, acest tip de comparație nu este lipsită de valoare în termeni absoluți. Cu toate acestea, nici Vestolit, nici Vinnolit nu erau întreprinderi aflate în dificultate la momentul achiziționării lor, spre deosebire de întreprinderea Kem One. În plus, aceste tranzacții se refereau la întreaga întreprindere, nu numai la echipamente și materiale. Această comparație nu este, prin urmare, relevantă în acest caz.

(216)

În cele din urmă, Comisia a solicitat Franței să furnizeze o estimare a valorii bunurilor gajate în funcție de veniturile nete pe care le-ar putea genera exploatarea acestora. Or, Franța a prezentat o evaluare a valorii întreprinderii în ansamblu și nu numai a produselor gajate. În plus, pentru a determina valoarea viitoare a întreprinderii pentru anii 2014, 2015 și 2016, Franța ia în considerare investițiile de reconversie a instalațiilor de electroliză de la Lavéra, aceleași cu cele pe care împrumutul FDES le va finanța. Pe scurt, pentru a stabili valoarea garanțiilor împrumutului FDES, Franța ia în considerare valoarea unui bun modernizat datorită aceluiași împrumut FDES. Prin urmare, această evaluare nu poate fi admisă.

(217)

În sfârșit, în răspunsul său la decizia de inițiere a procedurii, Franța nu a adus niciun element care să permită înlăturarea îndoielilor Comisiei privind caracterul învechit și ineficient sau chiar depășit al anumitor echipamente de producție acoperite de garanția acordată de Franța.

(218)

În lumina acestor elemente, ar trebui să se adopte o abordare conservatoare și, prin urmare, să se considere garanțiile ca fiind „slabe” în sensul Comunicării privind ratele de referință din 2008, pentru a stabili nivelul de remunerare a împrumutului FDES în conformitate cu condițiile pieței.

(219)

Nivelul de remunerare. Comisia admite că nivelul de remunerare calculat în conformitate cu metodologia bazată pe datele Bloomberg și Capital IQ (care conduce la o rată de 20,95 %) nu poate conduce la o aproximare a ratelor reale de pe piață, fără a lua în considerare garanțiile. În plus, nicio instituție bancară nu a oferit vreun împrumut întreprinderii Kem One pe aceleași baze ca și statul.

(220)

În consecință și astfel cum s-a menționat la punctul 92 din decizia de inițiere, în lipsa unor date privind piața reale, satisfăcătoare și disponibile, Comisia trebuie să determine rata aplicabilă în temeiul Comunicării privind ratele de referință din 2008, care precizează: „Aceste rate [de referință și de actualizare] servesc drept indicatori ai ratei de piață și permit calcularea echivalentului subvenție al unui ajutor de stat”.

(221)

Așa cum s-a arătat, garanțiile constituite pentru a garanta împrumutul FDES nu pot fi considerate ca fiind semnificative și, prin urmare, nu pot justifica aplicarea a 400 de puncte de bază, astfel cum susține Franța.

(222)

În plus, Franța nu a furnizat niciun element nou care să justifice că punerea în aplicare efectivă a planului de redresare și angajamentul întreprinderii Kem One de a aplica o gestiune financiară solidă nu constituie obligații și contrapărți obișnuite ale unei măsuri de restructurare, ci că, dimpotrivă, acestea justifică o remunerare mai mică decât o rată a pieței.

(223)

În cele din urmă, compararea cu contractul de factoring al [Operatorului privat 2] nu este aplicabilă deoarece debitorul nu este întreprinderea Kem One, ci debitorii acesteia.

(224)

Având în vedere dificultățile sale financiare, întreprinderea Kem One trebuie să fie considerată o societate cu rating JRC în sensul Comunicării privind ratele de referință din 2008. În mod similar, garanțiile pot fi clasificate drept „slabe” în sensul acestei comunicări. În absența unor elemente care implică rate ale dobânzii stabilite în Comunicarea privind ratele de referință din 2008, Comisia consideră că rata dobânzii în condițiile pieței poate fi calculată pe baza acesteia din urmă și este de 10,53 % (0,53 % pentru rata de referință pentru Franța la momentul acordării împrumutului, plus 1 000 de puncte de bază).

(225)

Valoarea ajutorului. În conformitate cu practica sa anterioară, Comisia consideră că valoarea ajutorului este egală cu diferența dintre rata dobânzii calculată în conformitate cu Comunicarea privind ratele de referință din 2008 (10,53 %) și rata dobânzii percepută de Franța (3,5 %). Pentru fiecare scadență de plată (în fiecare an), se calculează diferența între, pe de o parte, produsul ratei dobânzii efective (3,5 %) pentru capitalul care rămâne de plătit și, pe de altă parte, produsul ratei dobânzii aplicate de către Comisie (10,53 %) pentru capitalul care rămâne de plătit. Sumele obținute (șapte în total, pentru cei șapte ani de rambursare a împrumutului) vor fi apoi actualizate și adunate pentru a ajunge la cifra de […] EUR.

6.1.3.2.   Subvenția (15 milioane EUR) și avansurile rambursabile (80 de milioane EUR)

(226)

Subvenția.Comisia este de opinie că o subvenție constituie un avantaj economic pe care beneficiarul nu l-ar obține în condiții normale de piață. Într-adevăr, o subvenție este un instrument financiar al cărui capital nu este rambursabil și care nu generează dobânzi de plătit de către beneficiar. În consecință, este exclus ca un creditor privat, care are un cost de finanțare și trebuie să își remunereze capitalul, să accepte să finanțeze o societate prin subvenții. Prin urmare, valoarea ajutorului este echivalentă cu valoarea totală a subvenției acordate, și anume 15 milioane EUR.

(227)

Avansuri rambursabile. Comisia menționează existența anumitor condiții aferente acordării acestora pe care un creditor privat probabil că nu le-ar fi impus. Este vorba, în special, de condiția privind menținerea activității și a locurilor de muncă pe situl de la Lavéra timp de cinci ani după finalizarea proiectului, cu excepția cazului în care sustenabilitatea întreprinderii Kem One justifica acest lucru și după acordul prealabil al statului. Cu toate acestea, obligația de rambursare confirmă faptul că avansurile rambursabile pot fi asimilate unui împrumut în sensul prezentei decizii.

(228)

În ceea ce privește cuantumul ajutorului, în lipsa unor date privind piața reale, satisfăcătoare și disponibile (de exemplu, un împrumut bancar acordat efectiv întreprinderii Kem One în aceleași condiții ca și avansurile rambursabile), Comisia trebuie să determine rata aplicabilă în temeiul Comunicării privind ratele de referință din 2008. Având în vedere statutul său de întreprindere aflată în dificultate, întreprinderea Kem One trebuie să fie considerată o societate cu rating JRC în sensul Comunicării menționate. În plus, avansurile nu sunt asigurate prin nicio garanție. Prin urmare, rata dobânzii în condițiile de piață, calculată pe baza Comunicării privind ratele de referință din 2008 este de 10,53 % (0,53 % pentru rata de referință pentru Franța la momentul acordării împrumutului, plus 1 000 de puncte de bază).

(229)

În ceea ce privește tranșa 1 (65 de milioane EUR), valoarea ajutorului este egală cu diferența dintre rata dobânzii calculată în conformitate cu Comunicarea privind ratele de referință din 2008 (10,53 %) și rata dobânzii percepută de Franța (3,5 %), și anume 21,77 de milioane EUR. Aceste avansuri rambursabile sunt, într-adevăr, asimilate unor împrumuturi atunci când se calculează cuantumul ajutorului actualizat, astfel încât metoda de calcul este similară celei adoptate în cazul împrumutului FDES. Pentru fiecare scadență de plată (în fiecare an), se calculează diferența între, pe de o parte, produsul ratei dobânzii efective (3,5 %) pentru capitalul care rămâne de plătit și, pe de altă parte, produsul ratei dobânzii aplicate de către Comisie (10,53 %) pentru capitalul care rămâne de plătit. Sumele obținute (șapte în total, pentru cei șapte ani de rambursare a „împrumutului”) sunt apoi actualizate și adunate pentru a se ajunge la cifra de 21,77 de milioane EUR. În mod similar, în ceea ce privește tranșa 2 (15 milioane EUR), valoarea ajutorului este egală cu diferența dintre rata dobânzii calculată în conformitate cu Comunicarea privind ratele de referință din 2008 (10,53 %) și rata dobânzii percepută de Franța (10 %), și anume 1,64 milioane EUR.

(230)

Astfel, valoarea totală a avantajului economic în temeiul acestei măsuri se ridică la […] EUR.

6.1.3.3.   Eventualele scutiri de la plata creanțelor fiscale și sociale

(231)

Mai întâi, trebuie menționat că, în răspunsul său la decizia de inițiere a procedurii, Franța a precizat că valoarea creanțelor sociale și fiscale nu se ridica la 42 de milioane EUR cum fusese indicat în notificare, ci la […] EUR. Într-adevăr, suma de 42 de milioane EUR corespundea unei sume estimate în sens foarte larg de către administrațiile fiscale și sociale și fusese declarată cu titlu provizoriu în cadrul procedurii de reorganizare judiciară inițiată de Tribunalul comerțului din Lyon, înainte de orice inventariere detaliată a creanțelor efective.

(232)

În ceea ce privește datoriile către creditori privați, cele mai multe dintre acestea au fost anulate în proporție de cel puțin 70 %.

(233)

În acest sens, scutirile de la plata creanțelor aprobate de [Operatorul privat 3] și [Operatorul privat 1] trebuie să fie analizate separat. Într-adevăr, acești doi creditori sunt, ambii, parteneri comerciali strâns legați de întreprinderea Kem One. […] și anumite producții de la Lavéra (CVM, reziduuri clorurate, cloroform) sunt esențiale pentru [Operatorul privat 1], ca urmare a integrării pe verticală a lanțului de producție de gaze fluorurate, care implică siturile de la Lavéra, Saint-Aubain și Pierre-Bénite, toate situate în sudul Franței. Aceste producții sunt foarte dificil de înlocuit cu surse mai îndepărtate ale produsului. În ceea ce privește [Operatorul privat 3], instalațiile sale sunt legate de cele ale întreprinderii Kem One prin conducte. În plus, nu există o piață alternativă pentru producția de etilenă prin instalațiile de vapocracare ale [Operatorului privat 3] de la Lavéra care să poată face obiectul unei valorificări echivalente.

(234)

În plus, partenerii industriali își cunosc clientul și sunt esențiali pentru funcționarea întreprinderii și menținerea acesteia. Prin urmare, aceștia au interesul să rămână implicați în întreprindere și să accepte anularea unor creanțe, spre deosebire de un creditor pur financiar al cărui unic scop este de a-și recupera datoria. Astfel, având în vedere particularitatea situației acestor doi creditori, estimarea nivelului mediu de anulare a creanțelor la […] % nu este admisibilă.

(235)

Cu toate acestea, toți ceilalți creditori care au acceptat anularea unor creanțe au făcut acest lucru la un nivel de 70 % (adică 368 de creditori, pentru o sumă totală de 33,4 milioane EUR). Acești creditori nu beneficiau de niciun privilegiu, nici de vreo garanție și, prin urmare, nu erau într-o situație comparabilă cu cea a creditorilor fiscali și sociali. Prin urmare, acceptând să renunțe la […] % din datoriile remisibile, Franța a mers mai departe decât acceptaseră creditorii privați.

(236)

Cu toate acestea, Franța explică că acordarea unor scutiri de la plata creanțelor de […] EUR permite evitarea unei eventuale pierderi de […] EUR. Totuși, diferența de […] EUR este mică în raport cu sumele pierdute iremediabil ([…] EUR), în special în ceea ce privește caracterul nesigur al pierderii de […] EUR. Prin urmare, această soluție nu pare a fi cea pe care ar adopta-o un creditor privat în economia de piață.

(237)

Având în vedere cele de mai sus, valoarea ajutorului este echivalentă cu diferența dintre nivelul scutirilor de la plata creanțelor aplicat de Franța ([…] % sau […] EUR) și nivelul scutirilor de la plata creanțelor investitorilor privați (70 % sau […] EUR), adică […] EUR.

6.1.4.   Impactul asupra concurenței și asupra schimburilor comerciale dintre statele membre

(238)

Măsurile de sprijin public favorizează întreprinderea Kem One furnizându-i resurse financiare suplimentare și ajutând-o să evite încetarea activităților. Într-adevăr, acestea îi permit să mențină o poziție concurențială mai puternică decât cea pe care ar fi avut-o în absența ajutorului. Prin urmare, aceste măsuri amenință să denatureze concurența între operatorii din sectorul PVC-ului și pe piața producției de clor și de sodă.

(239)

În plus, aceste sectoare se caracterizează printr-un nivel semnificativ de schimburi comerciale între statele membre pe teritoriul european. Piața PVC-ului este relativ concentrată: cinci operatori, printre care și Kem One, reprezintă 90 % din piață, întreprinderea Kem One fiind al treilea producător european de S-PVC. Comisia a avut deja ocazia să considere că dimensiunea geografică a acestei piețe acoperă cel puțin Europa de Nord-Vest, ceea ce implică condiții de concurență relativ omogene în această zonă (18). În consecință, avantajul conferit de măsurile examinate unei întreprinderi care își desfășoară activitatea pe o piață care este deschisă concurenței și relativ concentrată este de natură să denatureze concurența și să afecteze schimburile comerciale dintre statele membre.

6.1.5.   Concluzie cu privire la prezența ajutorului de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE

(240)

În lumina elementelor care au fost prezentate, Comisia concluzionează că toate măsurile analizate constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, în valoare totală de 49,27 de milioane EUR.

6.2.   EVALUAREA COMPATIBILITĂȚII MĂSURILOR CU NORMELE APLICABILE PRIVIND AJUTOARELE DE STAT

6.2.1.   Temeiul juridic aplicabil

(241)

Interdicția de acordare a ajutoarelor de stat prevăzută la articolul 107 alineatul (1) din TFUE nu este nici absolută, nici necondiționată. În special, alineatele (2) și (3) din articolul 107 din TFUE constituie temeiuri juridice pentru a considera anumite ajutoare ca fiind compatibile cu piața internă. În speță, Comisia consideră că ajutoarele notificate prevăzute exclusiv în beneficiul întreprinderii Kem One vizează restabilirea viabilității pe termen lung a unei întreprinderi aflate în dificultate.

(242)

În pofida intrării în vigoare a noilor orientări la 1 august 2014, ajutorul în cauză va fi analizat pe baza orientărilor din 2004. Într-adevăr, punctul 136 din noile orientări prevede că măsurile a căror notificare a fost înregistrată de Comisie înainte de 1 august 2014 vor fi examinate în temeiul criteriilor în vigoare în momentul notificării. Întrucât măsurile în cauză au fost notificate la data de 30 iulie 2014 și înregistrate înainte de 1 august 2014, acestea vor fie examinate în lumina orientărilor din 2004.

(243)

În consecință, este necesar să se analizeze dacă măsurile în cauză ar putea fi considerate compatibile cu piața internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) din TFUE, în conformitate cu criteriile prevăzute în orientările din 2004.

6.2.2.   Eligibilitatea întreprinderii Kem One pentru ajutorul pentru restructurare

(244)

O nouă societate, K1, a fost înființată în scopul de a achiziționa și deține titlurile Kem One în conformitate cu planul de continuare și de redresare aprobat de Tribunalul comerțului din Lyon. Prin urmare, K1 asigură continuitatea economică cu întreprinderea Kem One.

(245)

Comisia nu contestă condițiile de eligibilitate ale întreprinderii Kem One la aplicarea orientărilor din 2004 invocate de autoritățile franceze. Aflată în situație de reorganizare judiciară începând cu 27 martie 2013, întreprinderea Kem One îndeplinește criteriile de la punctul 10 litera (c) din orientările din 2004.

6.2.3.   Restabilirea viabilității pe termen lung

(246)

Punctul 17 din orientările din 2004 prevede că „[o] restructurare, pe de altă parte, se va baza pe un plan fezabil, coerent și de perspectivă, urmărind restabilirea viabilității pe termen lung a întreprinderii. Restructurarea, de obicei, implică unul sau mai multe dintre următoarele elemente: reorganizarea și raționalizarea activităților societății pe baze mai eficiente, în general implicând retragerea din activitățile producătoare de pierderi, restructurarea acelor activități existente care pot fi din nou competitive și, dacă este posibil, diversificarea în direcția activităților noi și viabile. Restructurarea financiară (injecțiile de capital, reducerea datoriilor) trebuie, de obicei, să însoțească restructurarea industrială. Operațiunile de restructurare în sensul prezentelor linii directoare nu se pot totuși limita la ajutorul financiar destinat să compenseze pierderile din trecut, fără a aborda motivele respectivelor pierderi”.

(247)

În plus, punctele 34 și următoarele din orientările din 2004 stabilesc caracteristicile pe care trebuie să le prezinte un plan de restructurare în vederea asigurării compatibilității ajutorului acordat cu normele privind ajutoarele de stat.

6.2.3.1.   Cu privire la costurile de restructurare

(248)

În cursul perioadei sale de investigații aprofundate, Comisia a avut posibilitatea de a examina argumentele invocate de Franța în răspunsul său la decizia de inițiere a procedurii, în special problema absenței costurilor legate de restructurarea efectivului. Franța a explicat că din cele [90-110] locuri de muncă care trebuiau să fie suprimate, numai [35-45] de plecări efective din întreprindere urmau să aibă loc. Arkema a confirmat preluarea a [25-35] de angajați, fără compensații și numai [115] salariați au trebuit să fie plătiți de întreprinderea Kem One, pentru o sumă totală de […] milion EUR. Această sumă a fost integrată în proiectările deduse din contul de profit și pierdere la începutul perioadei de restructurare. Celelalte posturi suprimate au fost posturi care, până în acel moment, erau vacante.

(249)

În plus, Franța și Kem One au confirmat că restructurarea nu ar genera niciun cost suplimentar.

6.2.3.2.   Cu privire la durata planului de restructurare

(250)

Ca răspuns la îndoielile exprimate în decizia de inițiere a procedurii, Franța a explicat că punctul de plecare al perioadei de restructurare este 5 februarie 2014, adică data preluării activităților întreprinderii Kem One de către noul acționar (transferul acțiunilor Kem One Holding, societatea-mamă anterioară a întreprinderii Kem One, către K1, societate holding care deține titlurile Kem One). Sfârșitul perioadei de restructurare este 31 decembrie 2016, dată la care proiectul SAM va fi realizat. La această dată, toate acțiunile din planul de restructurare vor fi puse în aplicare.

(251)

Durata planului de restructurare este, prin urmare, mai mică de trei ani, ceea ce este în conformitate cu cerința de la punctul 35 din orientările din 2004, care prevede că durata planului de restructurare trebuie să fie „cât se poate de scurtă”. Astfel, planul de restructurare ar putea restabili profitabilitatea Kem One într-un termen rezonabil.

6.2.3.3.   Cu privire la caracterul realist al scenariilor de restabilire a viabilității

(252)

În decizia de inițiere a procedurii, Comisia își exprima îndoiala cu privire la credibilitatea anumitor elemente din scenariile de restabilire a viabilității pe termen lung prezentate de autoritățile franceze. Aceasta observa, în special, că, în ceea ce privește restabilirea numerarului, scenariul nominal nu lăsa decât un mic excedent de numerar la sfârșitul perioadei de închidere în 2020. Veniturile de trezorerie erau mult mai afectate în scenariul pesimist, în care fluxul de numerar avea o valoare negativă de [100-150] de milioane EUR în 2020.

(253)

Părțile terțe au preluat, în cea mai mare parte, îndoielile exprimate de Comisie în decizia de inițiere a procedurii.

(254)

Comisia constată că, în răspunsul la decizia de inițiere a procedurii, autoritățile franceze au furnizat detaliile și actualizările necesare în ceea ce privește ipotezele inițiale ale planului de afaceri.

(255)

În primul rând, Franța a confirmat faptul că necesitatea și obținerea împrumutului bancar în valoare de [60-70] de milioane EUR erau ipotetice și că un astfel de împrumut nu ar interveni, în orice caz, înainte de 2016. Având în vedere incertitudinile care planează atât asupra obținerii împrumutului, cât și asupra momentului obținerii și a condițiilor acestui împrumut, Comisia consideră că nu este relevant să se ia în considerare cele [60-70] de milioane EUR aduse de acest împrumut ipotetic în analiza restabilirii viabilității. În consecință, la solicitarea Comisiei, autoritățile franceze au furnizat previziuni contabile bazate pe ipoteze pesimiste, intermediare și optimiste care nu includ împrumutul bancar.

(256)

Comisia menționează apoi că proiectul de investiții legat de restructurare se derulează mai bine decât se estimase în previziunile inițiale. Prin urmare, valoarea investiției prevăzute de [150-250] de milioane EUR a scăzut cu [15-25] de milioane EUR. De asemenea, realizarea acesteia a fost devansată și ar putea fi avută în vedere pentru al patrulea trimestru al anului 2016, adică cu patru – cinci luni mai devreme decât era programat. Acest avans permite o economie estimată la [10-20] de milioane EUR. În consecință, în scenariul de bază, fluxul de numerar este ameliorat cu [30-40] de milioane EUR. În scenariul pesimist, fluxul de numerar este afectat în aceeași măsură și se ridică la o valoare negativă de [70-80] de milioane EUR.

(257)

În plus, Comisia observă că întreprinderea Kem One a înregistrat o creștere globală a volumelor produse și vândute de […] % în 2014 în comparație cu 2013, creștere care se apropie de nivelurile istorice de producție din 2007/2008 și de nivelul țintă specificat în planul de restructurare pentru anii 2017/2018. Această creștere a volumelor de producție de PVC și de sodă rezultă din punerea în aplicare, în mod treptat, a planului de restructurare și din lipsa incidentelor tehnice pe siturile de producție.

(258)

În plus, ca urmare a scăderii neîntrerupte înregistrate în 2014 în ceea ce privește prețul barilului de petrol și, prin urmare, a prețurilor etilenei, alături de creșterea prețului carbonatului de sodiu, întreprinderea Kem One a înregistrat o scădere în cifra de afaceri a depășit așteptările. Cu toate acestea, Comisia constată că această reducere a cifrei de afaceri nu are drept rezultat degradarea marjelor întreprinderii, întrucât prețurile materiilor prime necesare pentru producția de PVC scad în proporții echivalente sau chiar mai mari.

(259)

Comisia concluzionează că precizările aduse de autoritățile franceze în urma deciziei de inițiere a procedurii confirmă credibilitatea restabilirii viabilității pe termen lung a grupului Kem One. Măsurile de restructurare propuse urmăresc, în conformitate cu cerințele orientărilor din 2004, să facă tranziția necesară a întreprinderii Kem One către o structură industrială mai integrată pe verticală și, prin urmare, mai eficientă în ceea ce privește rentabilitatea, datorită proiectului SAM și controlului costurilor de producție cu privire la aprovizionarea cu materii prime.

6.2.4.   Evitarea denaturărilor excesive ale concurenței

(260)

Punctul 38 din orientările din 2004 prevede că, „[p] entru a se asigura că efectele negative asupra condițiilor comerciale sunt reduse la minimum, astfel încât efectele pozitive urmărite să le depășească pe cele negative, trebuie luate măsuri compensatorii. Altfel, ajutorul va fi considerat «contravenind interesului comun» și, în consecință, incompatibil cu piața comună”. Punctul 39 din orientările din 2004 prevede că „[r]espectivele măsuri pot cuprinde vinderea activelor, reducerea capacității sau a prezenței pe piață și reducerea barierelor la intrarea pe piețele în cauză”.

(261)

Prin urmare, scopul măsurilor compensatorii este de a limita impactul ajutorului asupra piețelor pe care beneficiarul este prezent, fără a pune, totuși, în pericol structura concurenței pe aceste piețe și nici viabilitatea beneficiarului.

6.2.4.1.   Transferul activelor nu constituie o măsură compensatorie adecvată în speță

(262)

Punctul 40 din orientările din 2004 precizează că măsurile compensatorii „ar trebui să aibă loc, mai ales, pe piața (piețele) pe care întreprinderea va avea o poziție semnificativă după restructurare”. Astfel cum s-a explicat în secțiunea 2.1 a prezentei decizii, întreprinderea Kem One își desfășoară, în principal, activitatea pe piața PVC-ului și, în special, a S-PVC-ului de bază și a E-PVC-ului, și deține poziții relativ importante în Franța și în Italia.

(263)

Cu toate acestea, punctul 39 din orientările din 2004 precizează că, „[a]tunci când evaluează dacă măsurile compensatorii sunt adecvate, Comisia va ține seama de structura pieței și de condițiile de concurență pentru a se asigura că nicio astfel de măsură nu duce la o deteriorare a structurii pieței, de exemplu având ca efect indirect crearea unui monopol sau a unei situații de oligopol îngust.În cazul în care un stat membru poate dovedi că o asemenea situație s-ar putea produce, măsurile compensatorii trebuie astfel concepute încât să evite apariția acestei situații”.

(264)

În ceea ce privește structura pieței, piața PVC-ului în general este caracterizată de necesitatea ca actorii să fie integrați pe verticală pentru a controla întregul lanț valoric și a putea fi competitivi. Prin urmare, necesitatea ca un operator să dispună de o structură de producție autonomă și integrată a fost prezentată de către Comisie în decizia Ineos/Solvay/JV.

(265)

Mai exact, Comisiei i s-a solicitat să evalueze în decizia Ineos/Solvay/JV, existența mai multor modele de întreprinderi cu nivele de integrare diferite în sectorul PVCului. În această privință, Comisia subliniază că modelele care nu oferă o integrare pe verticală a PVC-ului până la clor fac excepție în Europa și că „the current competitive landscape indicates that full vertical integration is the general trend in the industry” („peisajul concurențial actual arată că integrarea totală pe verticală este tendința generală din sector”).

(266)

În ceea ce privește recrearea unei „simili-integrări” prin crearea unei legături între diferiții actori prin contracte de furnizare privilegiate, mai multe exemple anterioare, dintre care unele includ întreprinderea Kem One, confirmă riscurile asociate cu o astfel de structură, bazată pe furnizarea externă de materii prime cheie.

(267)

Importanța unei integrări pe verticală pentru operatorii activi de pe piața PVC-ului a fost confirmată de angajamentele propuse de părțile care fac notificarea și acceptate de către Comisie în cauza Ineos/Solvay/JV. Într-adevăr, acestea s-au angajat să cesioneze un activ integrat pe verticală pentru a garanta viabilitatea acestuia pe piață și pentru a remedia problemele în materie de concurență identificate de Comisie pe piața S-PVC-ului.

(268)

În plus, în trecut, câțiva producători independenți de PVC care nu erau integrați pe verticală au încercat să se impună pe piața PVC-ului, fără succes.

(269)

În cele din urmă, având în vedere că există o separare geografică între unitățile din lanțul vertical, costurile de transport al CVM sunt deosebit de costisitoare, având în vedere natura produsului (gaz lichefiat extrem de toxice), indiferent de mijlocul de transport utilizat (feroviar, rutier sau transport maritim). Aceste costuri de transport ridicate (aproximativ 10 % din valoarea produsului) înrăutățesc în mod semnificativ situația în cazul unor marje scăzute, astfel cum a subliniat Comisia la punctul 1452 din decizia Ineos/Solvay/JV: „As regards imports from other areas, VCM transport costs seem to constitute a major hurdle. IHS, a global information company that provides, among other things, monthly and annual indexes, reports and news related to the vinyl industry, talks about «prohibitive freight rates». This is not surprising, as VCM is a chemical product that is hazardous and difficult to transport, as acknowledged by the Notifying Parties” („În ceea ce privește importurile din alte zone, costurile de transport al CVM par să constituie un obstacol major. IHS, societate mondială de informare care furnizează, printre altele, indicatori, rapoarte și informații lunare și anuale referitoare la sectorul vinilului, se referă la «tarife de transport prohibitive». Acest lucru nu este surprinzător, având în vedere că CVM este un produs chimic periculos și dificil de transportat, astfel cum au recunoscut părțile care fac notificarea”).

(270)

În plus, este demn de remarcat faptul că principala măsură compensatorie propusă de Ineos se referă la încetarea activității întregului lanț de producție de la Lavéra, inclusiv siturile din aval. Acest lucru arată că toți actorii de pe piață, inclusiv concurenții întreprinderii Kem One, recunosc că viabilitatea pe piață depinde de integrarea pe verticală.

(271)

În consecință, o măsură compensatorie care constă în cesionarea uneia dintre unitățile de producție de PVC ale întreprinderii Kem One (cum ar fi situl de la Balan sau de la Berre) nu pare a fi o opțiune viabilă. Într-adevăr, fără a avea acces intern la produsele din amonte (clor, etilenă), cumpărătorul ar fi constrâns să încheie contracte de furnizare cu întreprinderea Kem One, ceea ce l-ar pune într-o situație nesustenabilă, atât din punctul de vedere al independenței sale comerciale, cât și al capacității sale de a exercita o presiune concurențială reală. În plus, privarea întreprinderii Kem One de unul din siturile sale din aval ar destabiliza întregul lanț de producție al întreprinderii, privând unitățile sale de producție de clor și etilenă din amonte de piețe interne.

(272)

În cauza Ineos/Solvay/JV, Comisia a subliniat incertitudinea în ceea ce privește aspectul dacă întreprinderea Kem One ar putea constitui un concurent agresiv față de întreprinderea comună Ineos și Solvay, având în vedere dificultățile cu care se confruntă întreprinderea Kem One și lipsa de certitudine cu privire la reușita punerii în aplicare a planului de restructurare examinat. Cu toate acestea, Comisia a constatat că reducerea capacității de producție a întreprinderii Kem One ar conduce la o creștere a cotei de piață a întreprinderii comune Ineos și Solvay, în timp ce, pe de altă parte, punerea în aplicare a planului de restructurare ar putea avea ca efect reducerea stimulentelor Kem One pentru a-și crește semnificativ producția ca reacție la o creștere a prețurilor întreprinderii comune. În plus, în cadrul evaluării situației concurențiale de pe piață după operațiunea de concentrare, Comisia a adoptat o abordare conservatoare considerând că întreprinderea Kem One și-ar păstra pe deplin forța concurențială (19).

(273)

În aceste condiții, transformarea structurii întreprinderii Kem One reducând vânzările acesteia pe piața PVC-ului sau modificând în mod substanțial domeniul de activitate al acesteia ar pune sub semnul întrebării echilibrul pieței PVC-ului, astfel cum a rezultat în urma creării întreprinderii comune Ineos și Solvay și a punerii în aplicare a angajamentelor asumate de părți în cadrul procedurii de control al operațiunii (20).

(274)

Într-adevăr, în pofida punerii în aplicare a angajamentelor asumate în cadrul deciziei Ineos/Solvay/JV, care a avut drept efect eliminarea suprapunerilor orizontale dintre Ineos și Solvay pe piața S-PVC-ului din nord-vestul Europei, întreprinderea comună Ineos și Solvay rămâne, de departe, cel mai important actor de pe piață cu o cotă de piață de [30-40] % în 2012. În consecință, impunerea unui transfer de active întreprinderii Kem One ar slăbi considerabil întreprinderea și ar diminua presiunea concurențială pe care aceasta o poate exercita asupra întreprinderii comune Ineos și Solvay.

(275)

Într-adevăr, o măsură compensatorie care ar consta în divizarea activităților din domeniul S-PVC-ului ale întreprinderii Kem One în două entități integrate pe verticală prin vânzarea unui sit de producție de S-PVC (Balan sau Berre) împreună cu un sit de producție de produse de bază (situl de producție de la Fos-sur-Mer) ar avea meritul de a menține caracterul integrat pe verticală al producției de S-PVC. Cu toate acestea, o astfel de soluție ar priva întreprinderea Kem One de aproximativ […] % din activitățile sale în domeniul S-PVC-ului și ar slăbi capacitatea sa de a concura cu întreprinderea comună Ineos și Solvay. Astfel, prin amploarea sa, o astfel de soluție ar afecta structura pieței S-PVC-ului care rezultă din crearea întreprinderii comune Ineos și Solvay și ar face insuficiente angajamentele puse în aplicare pentru a remedia problemele în materie de concurență create de această concentrare și a asigura o concurență efectivă pe piața S-PVC-ului.

(276)

Accidental, o astfel de măsură compensatorie ar repune în discuție restabilirea viabilității întreprinderii Kem One. În sfârșit, o astfel de măsură ar putea fi considerată ca fiind disproporționată, având în vedere atât valoarea ajutorului primit de întreprindere (de circa 10 ori mai mic), cât și costurile de restructurare (cu aproximativ 100 de milioane EUR mai puțin).

6.2.4.2.   Absența supracapacității structurale pe termen lung pe piața în cauză

(277)

Părțile interesate au insistat asupra situației de supracapacitate a pieței europene a PVC-ului. În consecință, acestea au invocat punctul 42 din orientările din 2004, care prevede: „În cazul în care beneficiarul este activ pe o piață care suferă de supracapacitate structurală pe termen lung în sensul cadrului multisectorial privind ajutorul regional pentru investiții mari, reducerea capacității întreprinderii sau a prezenței pe piață poate să ajungă la 100 %”.

(278)

În decizia Ineos/Solvay/JV, Comisia a constatat efectiv o situație de supracapacitate pe piața europeană a PVC-ului. Cu toate acestea, Comisia subliniază două aspecte:

Aceasta nu acceptă metoda de calcul a supracapacității utilizată de către Ineos și societatea anonimă 1. Într-adevăr, definiția supracapacității presupune că instalațiile industriale funcționează în mod consecvent la 100 % din capacitatea lor tehnică.

Decizia Ineos/Solvay/JV se bazează pe datele din 2012.

(279)

Or, începând cu 2012, Comisia constată că mai mulți factori indică în mod clar că situația de supracapacitate de pe piața europeană a PVC-ului a evoluat.

(280)

Calcularea supracapacității. Comisia subliniază, în primul rând, faptul că, dacă au existat efectiv supracapacități în trecut, amploarea acestora pare să fi fost supraestimată de părțile terțe interesate. Într-adevăr, capacitatea de producție efectivă a unui operator prezent pe piață depinde, în ultimă instanță, de natura sezonieră a vânzărilor (vânzările de S-PVC în Europa sunt în scădere în august și în decembrie). În plus, ca urmare a perioadelor de încetare a producției programate pentru mentenanță, a scăderii producției de clor în perioadele de iarnă și a costului ridicat al energiei electrice, capacitățile de producție sunt foarte rar utilizate în proporție de 100 %. În plus, activitatea industrială de producție a PVC-ului este caracterizată de apariția periodică a unor defecte de fabricație și a unor incidente legate de aprovizionarea cu materii prime. În cele din urmă, capacitățile libere nu pot fi însumate, având în vedere factori legați de izolarea geografică și de costurile de transport semnificative chiar în interiorul Europei.

(281)

În realitate, producția efectivă de PVC depășește rareori, anual, 90 % din capacitățile afișate de toți producătorii.

(282)

În conformitate cu datele FIDES (statistici interne ale domeniului), în 2014, capacitatea nominală de producție de PVC pentru Europa de Vest și centrală era de [6 000-7 000] kt, iar producția efectivă de [5 000-6 000] kt, ceea ce înseamnă o rată de utilizare a capacităților nominale de [80-90] %. Supracapacitatea reală în 2014 este, prin urmare, limitată la piața respectivă. În plus, Comisia observă că rata de utilizare a capacităților de producție de S-PVC este, de asemenea, de ordinul a 84,3 % în SUA [în conformitate cu datele IHS, unul dintre principalii analiști specializați ai pieței cu ICIS (Independent Chemical Information Services)].

(283)

Supracapacitatea pieței S-PVC-ului. Începând din vara anului 2014, o serie de factori au afectat oferta de pe piața europeană. În primul rând, scăderea monedei euro, însoțită de o scădere puternică a prețului petrolului, au contribuit în mod semnificativ la creșterea vânzărilor la export (în Turcia, India, Africa de Nord). Într-adevăr, aceste piețe de export sunt ușor accesibile pentru producătorii europeni: astfel, pentru întreprinderea Kem One, costul transportului de S-PVC de la uzina sa din Berre către Turcia se ridică la aproximativ […] EUR/t, comparativ cu […] EUR/t către Germania și nordul Europei. În consecință, exporturile totale ale întreprinderii Kem One în primul trimestru al anului 2015 se ridicau la […] kt, în creștere față de aceeași perioadă a anului precedent ([…] kt). Un raport al IHS din martie 2015 subliniază această evoluție a situației producătorilor europeni de PVC. Acesta arată că, în 2009, exporturile producătorilor de S-PVC situați în Europa de Vest reprezentau 19 % din producție, față de 30 % la sfârșitul anului 2014. Această evoluție se află la originea unei tensiuni în creștere cu privire la disponibilități – situație strict contrară supracapacității pe o piață – fără ca aceasta să exercite o presiune concurențială asupra întreprinderii comune Ineos și Solvay. Această tensiune a condus la creșterea prețurilor de vânzare, la începutul anului 2015. Pe de altă parte, reducerea ofertei pe piața europeană crește puterea de negociere a producătorilor de PVC. Un articol din ICIS din 10 aprilie 2015 realizează această constatare, bazându-și analiza pe comunicări ale clienților cu privire la piață: „One buyer said that with European market seeing low imports, production difficulties and an increase in demand, April will be a month in which producers potentially can break long standing records for margin improvements” („Un cumpărător a declarat că, întrucât piața europeană se află într-o situație caracterizată de importuri scăzute, de dificultăți de producție și de creștere a cererii, aprilie va fi o lună în care producătorii ar putea bate recorduri stabilite cu mult timp în urmă în ceea ce privește îmbunătățirea marjei”). Acest lucru a determinat producătorii să impună clienților importanți cote și să majoreze prețurile de vânzare. În aceste condiții, o dezmembrare a întreprinderii Kem One și/sau o reducere susținută a vânzărilor sale nu ar face decât să întărească poziția concurențială a întreprinderii comune Ineos și Solvay în detrimentul concurenței pe piețe din afara Europei.

(284)

Comisia concluzionează că părțile interesate, în analiza lor privind situația de supracapacitate a pieței, nu au ținut seama suficient de evoluția pieței PVC-ului după decizia Ineos/Solvay/JV, în timp ce această evoluție poate duce la o situație în care exporturi orientate strategic către țări terțe și reorientări ale producției ar putea, în cazul unei concurențe reduse, să ducă la creșteri ale prețurilor în defavoarea clienților situați în Europa de Vest.

6.2.4.3.   Măsurile compensatorii considerate adecvate de către Comisie

(285)

Cu titlu introductiv, trebuie amintit că punctul 39 din orientările din 2004 nu propune o listă exhaustivă a măsurilor compensatorii posibile, ci se limitează să enumere câteva dintre soluțiile acceptabile a priori, fără a restrânge totuși capacitatea Comisiei de a adopta măsuri compensatorii care nu sunt incluse în această listă.

(286)

La finalul investigației, Comisia a ajuns la concluzia că următoarele măsuri sunt măsuri compensatorii adecvate:

plafonarea capacității nominale de producție de clor ([600-700] kt/an) și de sodă ([600-700] kt/an, excluzând consumul propriu) pe siturile de la Fos-sur-Mer și Lavéra, pentru o perioadă de […] de la data adoptării prezentei decizii;

plafonarea cotei de piață a S-PVC-ului a întreprinderii Kem One în zona de nord-vest a Europei (Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Irlanda, Luxemburg, Norvegia, Regatul Unit, Suedia și Țările de Jos, considerate împreună) (21), la [10-20] % în termeni de volum pentru o perioadă de […] de la data adoptării prezentei decizii;

interzicerea achiziționării de participații sau de active ale unor întreprinderi pe piețele unor produse din SEE pe care este prezentă întreprinderea Kem One, pentru o perioadă de […] de la data adoptării prezentei decizii. Această interdicție se referă la întreprinderea Kem One și la orice persoană fizică sau juridică care realizează în prezent sau va realiza în următorii […] un control asupra întreprinderii Kem One în sensul articolului 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (22).

(287)

Aceste trei măsuri compensatorii sunt susceptibile să contracareze efectele negative ale ajutoarelor asupra condițiilor schimburilor comerciale împiedicând întreprinderea Kem One să utilizeze ajutorul primit în scopul extinderii prezenței sale atât pe piața PVC-ului, cât și pe celelalte piețe pe care își desfășoară activitatea.

(288)

Plafonare pentru o perioadă de […] începând de la data adoptării prezentei decizii, a capacității nominale de producție a clorului ([600-700] kt/an) și a sodei ([600-700] kt/an, excluzând consumul propriu) în unitățile de producție din Fos-sur-Mer și Lavéra. Această măsură are deja efectul de a „reduce” producția efectivă de clor cu […] kt comparativ cu capacitățile de producție efectivă ale întreprinderii Kem One, astfel cum sunt prevăzute după finalizarea proiectului SAM. Rata actuală de utilizare a capacităților de producție a clorului și sodei este de [80-90] % ([85-95] % corespunzând unei rate de utilizare practică obișnuită, redusă cu aproximativ [5-15] % în urma unui incident neobișnuit survenit pe situl de la Fos-sur-Mer în iunie 2014). Utilizarea capacității de producție la [90-100] % în 2015 și 2016 corespunde […] kt/an. Această rată de utilizare ar trebui să crească la [85-95] % după reconversia instalațiilor de electroliză clor/sodă realizată la Lavéra, ca urmare a unei fiabilități intrinseci mai mari, pentru a atinge producția efectivă de clor prevăzută de planul de afaceri, adică […] kt/an. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că noua instalație de electroliză cu membrană ar putea produce cu [5-15] % mai mult decât producția „nominală” de […] kt/an, mărind intensitatea curentului electric de la […] la […] kA/m2. Această opțiune tehnică a fost adoptată de întreprinderea Kem One, iar achiziționarea echipamentelor adecvate a fost negociată cu furnizorul, pentru a facilita o creștere a nivelului de producție ulterior, în conformitate cu creșterea preconizată a pieței clorului pentru anul 2017 și pentru anii următori.

(289)

Într-adevăr, dacă se ține seama de toate piețele de clor pentru întreprinderea Kem One, prin producțiile sale din aval (S-PVC, PVC pastă, PVC postclorurat și clormetan), Kem One dispune de capacități suficiente pentru a absorbi o producție de […] kt/an de clor. În plus, previziunile de creștere ale întreprinderii Kem One pentru cererea de clor și sodă în Europa de Vest sunt de […] %, respectiv de […] % pe an (23). Prin urmare, plafonarea capacităților de producție va împiedica întreprinderea Kem One să își dezvolte producția de clor până la [600-700] kt/an în producție efectivă, ceea ce i-ar fi permis să se apropie de saturarea tuturor piețelor sale potențiale, adică să maximizeze rata de utilizare a activelor sale în aval de clor. În cele din urmă, plafonarea capacității nominale la [600-700] kt/an de clor, adică o producție efectivă așteptată de […] kt/an de clor, privează întreprinderea Kem One de posibilitatea de a participa la creșterea pieței sodei, ceea ce înseamnă pierderea unei oportunități de aproximativ […] % privind creșterea vânzărilor în […]. Cota de piață deținută de întreprinderea Kem One pentru sodă în Europa de Vest, estimată la [5-15] %, ar ajunge astfel la [5-15] %.

(290)

În plus, o astfel de măsură ar pune întreprinderea Kem One în imposibilitatea de a-și mări vânzările și cotele de piață în Europa și/sau la export pentru derivatele din clor, precum S-PVC, E-PVC (sau PVC pastă), PVC-C (sau PVC postclorurat), clormetan și, într-o mai mică măsură, clorul lichid. Pierderea unei oportunități este de aproximativ […] kt de clor la […]. De exemplu, […] kt de clor permit fabricarea a […] kt de S-PVC, datorită cărora cota de piață a întreprinderii Kem One ar putea trece de la [10-20] % la [10-20] %, în funcție de nivelul vânzărilor de PVC ale Kem One ([…] kt/an) și de dimensiunea pieței S-PVC-ului accesibilă producătorilor europeni ([…] milioane tone).

(291)

Plafonare pentru o perioadă de […] de la data adoptării prezentei decizii a cotei de piață a S-PVC-ului a întreprinderii Kem One și a filialelor sale prezente sau viitoare în zona Europei de Nord-Vest (Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Irlanda, Luxemburg, Norvegia, Regatul Unit, Suedia și Țările de Jos, considerate împreună), la [10-20] % în termeni de volum (24). În ceea ce privește S-PVC-ul (inclusiv M-PVC sau „PVC-masă” de la Saint-Fons, care îi este asimilat pe piață), întreprinderea Kem One are o capacitate nominală de producție de […] kt/an, ceea ce reprezintă aproximativ […] % din capacitățile totale de producție din Europa de Vest ([…] milioane tone/an).

(292)

[…]

(293)

Combinarea acestor acțiuni industriale și comerciale ar trebui să conducă la o creștere semnificativă a volumelor comercializate în aria geografică respectivă (aproximativ […] kt), astfel încât cota de piață a S-PVC-ului întreprinderii în această zonă să crească la [10-20] %.

(294)

Prin urmare, Comisia consideră că plafonarea cotei de piață a întreprinderii Kem One la [10-20] % (în termeni de volum) pe piața S-PVC-ului […] începând de la data adoptării prezentei decizii în zona Europei de Nord-Vest ar garanta faptul că măsurile de ajutor nu sunt utilizate de întreprinderea Kem One în cadrul activității sale comerciale în această zonă. Plafonarea permite, de asemenea, reducerea impactului ajutorului și evitarea oricărui risc de afectare excesivă a concurenței. În plus, includerea în această arie geografică a Franței, unde se află principala unitate industrială și comercială a întreprinderii Kem One din domeniul S-PVC-ului, îndeplinește cerințele stabilite de jurisprudență privind măsurile compensatorii (25). Această soluție prezintă, de asemenea, avantajul de a menține presiunea concurențială asupra întreprinderii comune Ineos și Solvay, care este principalul actor pe piața S-PVC-ului din nord-vestul Europei (26), fără a îngheța totuși situația concurențială pe o perioadă excesiv de îndelungată.

(295)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia consideră că aceste plafonări temporare sunt de fapt măsuri mai adecvate decât transferul de active pentru a preveni denaturarea excesivă a concurenței prin ajutorul în cauză, menținând, în același timp, o presiune concurențială pe piața S-PVC-ului în nord-vestul Europei.

(296)

Interzicerea achizițiilor. Această interdicție va viza nu numai întreprinderea Kem One, ci și orice persoană fizică sau juridică care realizează în prezent sau va realiza în următorii […] un control asupra întreprinderii Kem One în sensul articolului 3 alineatul (2) din Regulamentul CE privind concentrările economice, care prevede că „[c]ontrolul decurge din drepturi, contracte sau orice alte mijloace care, separat sau combinate și având în vedere considerentele de drept sau de fapt relevante, conferă posibilitatea exercitării unei influențe decisive asupra unei întreprinderi, în special prin: (a) dreptul de proprietate sau dreptul de folosință integrală sau parțială asupra activelor unei întreprinderi; (b) drepturi sau contracte care conferă o influență decisivă asupra structurii, voturilor sau deciziilor organelor unei întreprinderi”. Astfel, nici întreprinderea Kem One, nici entitățile care o vor controla nu vor fi în măsură să direcționeze acest ajutor plătit de Franța și să îl utilizeze pentru a crește puterea lor de piață în detrimentul operatorilor care nu au beneficiat de subvenții publice.

(297)

Interdicția nu se referă la achizițiile (i) care sunt necesare pentru restabilirea viabilității întreprinderii Kem One și (ii) care nu constituie o eludare a obligației de a limita efectele ajutorului la strictul minim necesar pentru a îndeplini obiectivele planului de restructurare al întreprinderii Kem One. O achiziție nu se va putea realiza până când Comisia nu consideră că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la punctele (i) și (ii). Intenția de a realiza o achiziție și elementele care permit Comisiei să evalueze dacă sunt îndeplinite aceste condiții trebuie comunicate Comisiei în timp util.

6.2.4.4.   Monitorizare și rapoarte semestriale

(298)

Punctul 49 din orientările din 2004 prevede: „Comisia trebuie să poată fi în măsură să se asigure că planul de restructurare este pus în aplicare în mod corespunzător, prin rapoarte regulate și detaliate comunicate de statul membru în cauză”.

(299)

În speță, având în vedere cuantumul ajutorului în cauză, natura măsurilor compensatorii necesare pentru a asigura compatibilitatea acestui ajutor cu normele în materie de ajutoare de stat, obiectivul de a asigura restabilirea viabilității întreprinderii Kem One și situația concurențială de pe piața în cauză, Comisia consideră că este necesar ca Franța să îi înainteze rapoarte semestriale, care să evidențieze următoarele elemente:

punerea corectă în aplicare a planului de restructurare, cu o apreciere privind urmărirea obiectivului de restabilire a viabilității întreprinderii Kem One;

plafonarea efectivă a capacității nominale de producție de clor și de sodă de la Fos-sur-Mer și Lavéra;

plafonarea efectivă a cotei de piață a întreprinderii Kem One pe piața S-PVC-ului în zona Europei de Nord-Vest (Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Irlanda, Luxemburg, Norvegia, Regatul Unit, Suedia și Țările de Jos, considerate împreună), la [10-20] %;

lipsa achiziționării de participații sau active ale unor întreprinderi pe piețele unor produse din SEE pe care este prezentă întreprinderea Kem One;

situația concurențială actuală a pieței PVC-ului și a piețelor din amonte și din aval în SEE, incluzând, în special, cotele de piață și capacitățile operatorilor, modificările structurii piețelor, evoluția prețurilor și orice alt element util pentru o înțelegere adecvată de către Comisie.

(300)

Aceste rapoarte vor trebui furnizate pentru o perioadă de […] de la data adoptării prezentei decizii. Primul raport trebuie trimis Comisiei în termen de șase luni de la data adoptării prezentei decizii.

(301)

În concluzie, în ceea ce privește prevenirea oricărei denaturări excesive a concurenței cauzate de măsurile de ajutor, dată fiind prezența întreprinderii comune Ineos/Solvay, care ocupă un rol mult mai important pe piața S-PVC-ului, faptul că măsuri compensatorii mai drastice, sub forma unui transfer de active, astfel cum se prevede la punctul 39 din orientările din 2004, ar putea pune în pericol viabilitatea întreprinderii Kem One și ar slăbi forța concurențială a acesteia, ceea ce ar putea avea consecințe negative asupra structurii și a performanței concurențiale a pieței și având în vedere faptul că măsurile compensatorii examinate în secțiunea 6.2.4 din prezenta decizie pot să atenueze în măsură suficientă efectele și permit o redresare adecvată, în circumstanțele respective, a denaturării concurenței generate de ajutor și vor fi evaluate împreună cu situația concurențială de pe piață în rapoarte periodice, măsurile compensatorii menționate sunt considerate adecvate de către Comisie.

6.2.5.   Limitare la minimum a ajutorului: contribuție reală, fără ajutor

(302)

Punctul 43 din orientările din 2004 prevede că „[s]uma și intensitatea ajutorului trebuie să fie limitate la minimul strict al costurilor de restructurare necesare pentru a permite efectuarea restructurării în funcție de resursele financiare existente ale întreprinderii, ale acționarilor sau ale grupului de întreprinderi din care face parte”.Punctul 44 din orientările din 2004 prevede că „În mod normal, Comisia va considera că sunt adecvate următoarele contribuții la costurile de restructurare: […] 50 % pentru întreprinderilor mari”.

(303)

În primul rând, elementele colectate ca urmare a inițierii procedurii nu justifică includerea împrumutului de [60-70] de milioane EUR în contribuția proprie a întreprinderii Kem One. Într-adevăr, Franța a confirmat caracterul ipotetic și nesigur al împrumutului, subliniind în același timp că, în orice caz, acesta nu va interveni înainte de 2016. Prin urmare, împrumutul nu îndeplinește condiția caracterului real (cu alte cuvinte efectiv) al contribuției proprii a beneficiarului, prevăzută în orientările din 2004. Prin urmare, Comisia consideră că nu este justificat să îl ia în considerare la calcul.

(304)

Investigația Comisiei a arătat că resursele care trebuie să fie luate în considerare la calcularea contribuției proprii a întreprinderii Kem One la costurile de restructurare sunt următoarele:

Tabelul 4

Surse din contribuții private prevăzute în planul de restructurare potrivit Comisiei

Sursa contribuției

Sumă (milioane EUR)

Autofinanțarea întreprinderii Kem One

[10-20]

Finanțare [Operatorul privat 1]

[35-45]

Finanțare [Operatorul privat 2]

[55-65]

Majorarea capitalului de către cumpărători

10

Plata creanțelor [Operatorului privat 6]

[0-10]

Total

133,4

Sursă: Comisia.

(305)

Mai multe elemente noi au apărut în cursul investigației. În primul rând, în ceea ce privește autofinanțarea întreprinderii Kem One, numai 18 milioane EUR au fost injectate de către întreprinderea Kem One în proiectul de modernizare până în prezent. Caracterul ipotetic al soldului împiedică aceste sume să fie calificate drept contribuție proprie. În plus, factoringul [Operatorului privat 2] se ridică, în final, la [55-65] de milioane EUR (față de [40-50] de milioane EUR prevăzute inițial) în urma negocierilor între Kem One și [Operatorul privat 2].

(306)

Costul restructurării este estimat la 222 de milioane EUR. Contribuția proprie a întreprinderii Kem One la această restructurare reprezintă, prin urmare, 60 % din costurile de restructurare.

(307)

În consecință, se poate concluziona că ajutorul este limitat la minimum, fără a fi necesară pronunțarea cu privire la natura anulărilor unor creanțe acordate de creditorii privați.

6.2.6.   Principiul „pentru prima și ultima dată”

(308)

În conformitate cu punctul 72 și următoarele din orientările din 2004, ajutorul pentru restructurare nu poate fi acordat unei întreprinderi decât o singură dată într-o perioadă de zece ani.

(309)

Franța a precizat în notificarea sa că nici întreprinderea Kem One, nici grupul căruia aceasta îi aparține nu au beneficiat deja de ajutor pentru salvare sau pentru restructurare în trecut.

(310)

În consecință, principiul „pentru prima și ultima dată” este respectat.

7.   CONCLUZIE

(311)

Comisia consideră că ajutorul în cauză poate fi declarat compatibil cu piața internă în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE, cu condiția ca măsurile compensatorii enumerate în secțiunea 6.2.4.3 din prezenta decizie să fie respectate și rapoartele prevăzute în secțiunea 6.2.4.4 din prezenta decizie să fie transmise Comisiei în termenele stabilite,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Ajutorul pe care Franța intenționează să îl pună în aplicare în favoarea întreprinderii Kem One SAS (denumită în continuare „întreprinderea Kem One”) sub forma (i) unui împrumut de la Fondul de Dezvoltare Economică și Socială, (ii) a unei subvenții și a unor avansuri rambursabile, precum și (iii) a unor eventuale scutiri de la plata creanțelor fiscale și sociale este compatibil cu piața internă în condițiile prevăzute la articolul 2.

Articolul 2

(1)   Franța se asigură că capacitatea nominală de producție de clor ([600-700] kt/an) și de sodă ([600-700] kt/an, excluzând consumul propriu) a întreprinderii Kem One pe siturile de la Fos-sur-mer și Lavéra rămâne neschimbată pentru o perioadă de […] de la data adoptării prezentei decizii.

(2)   Franța se asigură că cota de piață a întreprinderii Kem One pe piața S-PVC-ului în Europa de Nord-Vest (Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Irlanda, Luxemburg, Norvegia, Regatul Unit, Suedia și Țările de Jos) nu depășește [10-20] % pentru o perioadă de […] de la data adoptării prezentei decizii.

(3)   Franța se asigură că întreprinderea Kem One și orice persoană fizică sau juridică care realizează în prezent sau va realiza în următorii […] după data adoptării prezentei decizii, un control asupra întreprinderii Kem One, nu va achiziționa participații sau active ale unor întreprinderi pe piețele unor produse din Spațiul Economic European (SEE) pe care este prezentă întreprinderea Kem One, pentru o perioadă de […] de la data adoptării prezentei decizii.

Interdicția prevăzută la prezentul alineatul nu se aplică achizițiilor:

(a)

care sunt necesare pentru restabilirea viabilității întreprinderii Kem One; și

(b)

care nu constituie o eludare a obligației de a limita efectele ajutorului la strictul minim necesar pentru a îndeplini obiectivele planului de restructurare al întreprinderii Kem One.

Intenția de a realiza o achiziție menționată la prezentul alineat și elementele care să permită Comisiei să evalueze dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la literele (a) și (b) sunt comunicate Comisiei în timp util. Achiziția nu poate avea loc până când Comisia nu va considera că respectivele condiții sunt îndeplinite.

Articolul 3

Franța pune la dispoziția Comisiei rapoarte semestriale, care prezintă următoarele elemente:

(a)

punerea corectă în aplicare a planului de restructurare, cu o apreciere privind urmărirea obiectivului de restabilire a viabilității întreprinderii Kem One;

(b)

orice informație utilă privind respectarea condițiilor prevăzute la articolul 2 și, în special, evoluția cotei de piață a întreprinderii Kem One pe piața menționată la alineatul (2) din articolul respectiv;

(c)

situația concurențială actuală a pieței PVC-ului și a piețelor din amonte și din aval în SEE, incluzând, în special, cotele de piață și capacitățile operatorilor, modificările în structura piețelor, evoluția prețurilor și orice alt element util pentru o înțelegere adecvată de către Comisie.

Rapoartele în cauză sunt furnizate pentru o perioadă de […] de la data adoptării prezentei decizii. Primul raport trebuie trimis Comisiei în termen de șase luni de la data adoptării prezentei decizii.

Articolul 4

Franța informează Comisia, în termen de două luni de la data notificării prezentei decizii, cu privire la măsurile adoptate în vederea respectării acesteia.

Articolul 5

Prezenta decizie se adresează Republicii Franceze.

Adoptată la Bruxelles, 28 iulie 2015.

Pentru Comisie

Margrethe VESTAGER

Membru al Comisiei


(1)  JO C 460, 19.12.2014, p. 40.

(2)  Informații confidențiale

(*)  A se vedea nota de subsol 1.

(3)  A se vedea, în special, Decizia Comisiei din 8 mai 2014 în cauza M. 6905 – Ineos/Solvay/JV (denumită în continuare „Decizia Ineos/Solvay/JV”).

(4)  Clorul este utilizat pentru fabricarea clorurii de vinil monomer (CVM), utilizată, la rândul ei, pentru fabricarea de PVC.

(5)  […]

(6)  Jurnalul Oficial al Republicii Franceze nr. 279, 1.12.2004, p. 20468.

(7)  Conform definiției utilizate de Institutul Național de Statistică și de Studii Economice, o întreprindere mijlocie este o întreprindere care are între 250 și 4 999 de angajați și fie o cifră de afaceri care nu depășește 1,5 miliarde EUR, fie un bilanț total care nu depășește 2 miliarde EUR. O întreprindere care are mai puțin de 250 de angajați, dar o cifră de afaceri de peste 50 de milioane EUR și un bilanț total de peste 43 de milioane EUR este, de asemenea, considerată o întreprindere mijlocie.

(8)  „Orice modificare substanțială în ceea ce privește obiectivele sau mijloacele planului poate fi decisă doar de către tribunal, la cererea debitorului și în urma raportului comisarului pentru punerea în aplicare a planului. În cazul în care situația debitorului permite o modificare substanțială a planului în beneficiul creditorilor, sesizarea tribunalului poate fi făcută de comisarul pentru punerea în aplicare a planului.”

(9)  Decizia de a contracta împrumutul va fi luată în funcție de fluxul de trezorerie generat de Kem One în 2014 și 2015.

(10)  „Atunci când o cerere de autorizare se referă la o instalație clasificată pentru a intra pe un nou sit și susceptibilă de a crea, prin pericolul de explozie sau de emanare de substanțe nocive, riscuri semnificative pentru sănătatea sau siguranța populației din vecinătate și pentru mediu, pot fi impuse obligații de utilitate publică în ceea ce privește utilizarea solului, precum și executarea de lucrări pentru care este necesară autorizația de construcție.”

(11)  JO C 14, 19.1.2008, p. 2.

(12)  Aplicarea majorării cu 650 de puncte de bază pentru un nivel al garanțiilor considerat drept normal și cu 1 000 de puncte de bază pentru un nivel al garanțiilor considerat drept scăzut.

(13)  JO C 244, 1.10.2004, p. 2.

(14)  […] EUR reprezentând contribuții ale angajatorului + […] EUR impozite și taxe + […] EUR contribuții aferente sistemului obligatoriu, datorate grupului Malakoff Médéric.

(15)  Cota de […] % din datoriile nereduse, și anume […] EUR plus datoriile care nu sunt remisibile, adică […] EUR, plus datoriile sociale constituite după reorganizarea judiciară, adică 13 milioane EUR.

(16)  JO C 249, 31.7.2014, p. 1.

(17)  Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17).

(18)  Decizia Comisiei din 26 iulie 2011 în cazul M. 6218 – Ineos/Tessenderlo Group S-PVC Assets. A se vedea, de asemenea, decizia Ineos/Solvay/JV.

(19)  A se vedea punctele 805, 828 și 838 din decizia Ineos/Solvay/JV.

(20)  Prin urmare, la 9 iunie 2015, Comisia a autorizat achiziționarea anumitor întreprinderi din ramura „cloruri de vinil” a Ineos de către ICIG și a aprobat achiziționarea de către aceasta din urmă a activelor cesionate în legătură cu crearea unei întreprinderi comune (IP/15/5147).

(21)  A se vedea punctul 403 din Decizia Ineos/Solvay/JV.

(22)  Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (denumit în continuare „Regulamentul CE privind concentrările”) (JO L 24, 29.1.2004, p. 1).

(23)  Istoria din ultimul deceniu tinde, într-adevăr, să demonstreze faptul că cererea de sodă, a cărei utilizare este extrem de variată, crește conform unei rate foarte apropiate de cea a PIB, în timp ce cea a clorului crește într-un ritm ușor mai scăzut.

(24)  Dat fiind că volumul vânzărilor în aria geografică respectivă este cunoscut cu o anumită întârziere în statisticile profesionale și nu depinde doar de întreprinderea Kem One, iar respectarea pragului poate necesita adaptarea relativ rapidă a politicii comerciale prin redistribuirea vânzărilor în aria geografică acoperită, este necesar să se reglementeze pragul cotei de piață aleasă. Astfel, în cazul în care cota de piață depășește cu 10 % plafonul stabilit prin prezenta decizie, se consideră că plafonul nu a fost depășit dacă beneficiarul restabilește cota de piață la 11 % în termen de maximum un an de la primul raport semestrial care indică această depășire.

(25)  T-115/09 și T-116/09 – Electrolux și Whirlpool/Comisia, EU:T:2012:76, punctele 50-58.

(26)  A se vedea punctul 403 și următoarele din hotărârea Ineos/Solvay/JV.


ORIENTĂRI

1.4.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 86/42


ORIENTAREA (UE) 2016/450 A BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 4 decembrie 2015

de modificare a Orientării BCE/2014/15 privind statisticile monetare și financiare (BCE/2015/44)

CONSILIUL GUVERNATORILOR BĂNCII CENTRALE EUROPENE,

având în vedere Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, în special articolele 5.1, 12.1 și 14.3,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2533/98 al Consiliului din 23 noiembrie 1998 privind colectarea informațiilor statistice de către Banca Centrală Europeană (1),

întrucât:

(1)

Este necesar să se actualizeze metodele de compilare ale statisticilor monetare și financiare având în vedere că, potrivit Regulamentului (UE) nr. 1374/2014 al Băncii Centrale Europene (BCE/2014/50) (2), societăților de asigurare vor fi supuse cerințelor de raportare statistică începând cu perioada de referință T1 din 2016. Prin urmare, este necesar să se înceapă compilarea statisticilor privind societățile de asigurare (SA) în cadrul instituit prin Orientarea BCE/2014/15 (3).

(2)

Orientarea BCE/2014/15 ar trebui modificată în mod corespunzător,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Modificări

Orientarea BCE/2014/15 se modifică după cum urmează:

1.

articolul 1 alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

BCN raportează posturile menționate la articolele 3-26a în conformitate cu sistemele stabilite în anexa II și în conformitate cu standardele de raportare electronică prevăzute în anexa III. Până la sfârșitul lunii septembrie a fiecărui an, BCE comunică BCN datele exacte de transmitere sub forma unui calendar de raportare pentru anul următor.”;

2.

la articolul 25 alineatul (1) se adaugă următorul paragraf:

„Pentru a permite crearea și actualizarea listei de SA în scopuri statistice, prevăzută la articolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 1374/2014 (BCE/2014/50) al Băncii Centrale Europene (*), variabilele specificate în părțile 1 și 2 ale anexei V trebuie colectate în RIAD la intervalele prescrise. BCN raportează orice actualizări ale acestor variabile, în special atunci când o instituție se alătură populației SA sau o părăsește. BCN transmit date de referință complete, astfel cum se specifică în părțile 1 și 2 ale anexei V, cu privire la întreprinderile de asigurare-mamă rezidente și filiale, cu privire la toate sucursalele rezidente, indiferent de sediul întreprinderilor-mamă ale acestora, precum și cu privire la sucursalele întreprinderilor de asigurare-mamă rezidente și filialele care sunt rezidente în afara teritoriului economic al Uniunii. Acest set de informații este completat cu datele de referință complete specificate în părțile 1 și 2 din anexa V cu privire la sucursalele întreprinderilor de asigurare-mamă rezidente și filialele care sunt rezidente în state membre neparticipante fără obligații de raportare. Această raportare se poate baza pe o colectare de date mai cuprinzătoare, care acoperă toate sucursalele întreprinderilor de asigurare-mamă rezidente și filialele, indiferent de țara lor de reședință.

(*)  Regulamentul (UE) nr. 1374/2014 al Băncii Centrale Europene din 28 noiembrie 2014 privind cerințele de raportare de statistică pentru societățile de asigurare (BCE/2014/50) (JO L 366, 20.12.2014, p. 36).”;"

3.

la articolul 25 al alineatul (2) se adaugă următorul paragraf:

„În cadrul primei transmiteri a listei de SA, BCN transmit BCE, cel mai târziu la 31 martie 2016, datele de referință trimestriale complete specificate în partea I a anexei V cu privire la întreprinderile de asigurare-mamă rezidente și filiale. Cu toate acestea, BCN sunt încurajate să transmită aceste informații până la 31 decembrie 2015. BCN transmit BCE, cel mai târziu la 31 iulie 2016, datele de referință complete specificate în părțile 1 și 2 ale anexei V cu privire la toate sucursalele rezidente, indiferent de sediul întreprinderilor-mamă ale acestora, precum și cu privire la sucursalele întreprinderilor de asigurare-mamă rezidente și filialele care sunt rezidente în afara teritoriului economic al Uniunii și în statele membre neparticipante fără obligații de raportare. Atributele solicitate pe bază anuală sunt raportate pentru toate instituțiile până la 31 iulie 2016.

În cadrul transmiterilor ulterioare, BCN transmit BCE actualizări ale variabilelor trimestriale prevăzute pentru SA, cel puțin trimestrial, în termen de două luni de la data de referință. Variabilele anuale sunt actualizate anual pentru toate SA, în termen de maximum șase luni de la data de referință 31 decembrie.”;

4.

la articolul 25 alineatul (3) se adaugă următorul paragraf:

„Până la ora 18:00 CET în a patra zi lucrătoare care urmează termenului de transmitere a actualizărilor, BCE preia o copie a setului de date privind SA și o pune la dispoziția BCN. BCE publică apoi pe website-ul său lista de SA.”;

5.

articolul 26 alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

Frecvența raportării către BCE este trimestrială. Statisticile FP descrise la alineatul (1) litera (a) sunt raportate BCE într-o perioadă care nu depășește 80 de zile calendaristice de la sfârșitul trimestrului de referință. Datele exacte de transmitere sunt comunicate BCN în avans sub forma unui calendar de raportare furnizat de BCE până în luna septembrie a fiecărui an.”;

6.

se introduce următorul articol 26a:

„Articolul 26a

Statistici privind SA

BCN raportează informații statistice privind activele și pasivele SA, precum și informații privind primele, indemnizațiile și comisioanele în conformitate cu partea 23 din anexa II. Informațiile vor fi furnizate pentru fiecare dintre următoarele tipuri de SA: asigurare de viață, asigurare generală, asigurare mixtă și reasigurare. Aceste cerințe acoperă stocurile de la sfârșitul trimestrului, ajustările de fluxuri trimestriale cu privire la activele și pasivele SA, precum și informații anuale privind primele, indemnizațiile și comisioanele.

Informațiile suplimentare se transmit sub formă de posturi pro memoria de țările pentru care aceste informații sunt disponibile, inclusiv pe baza celei mai bune estimări, în conformitate cu partea 23 a anexei II.

BCN raportează BCE date separate privind ajustările din reevaluare (care acoperă atât modificările prețurilor, cât și ale cursului valutar) și ajustările din reclasificare, astfel cum se prevede în partea 23 a anexei II și în conformitate cu anexa IV.

Tranzacțiile financiare, inclusiv ajustările, sunt calculate în conformitate cu SEC 2010.

BCN se pot abate de la SEC 2010 datorită practicilor naționale divergente, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1374/2014 (BCE/2014/50). În cazurile în care sunt disponibile informații despre stocuri activ-cu-activ, ajustările din reevaluare pot fi obținute conform unei metode comune din Eurosistem, respectiv metoda derivării din flux menționată în partea 6 a anexei IV.

Aproximările tranzacțiilor financiare privind pasivele pot fi calculate în conformitate cu partea 6 a anexei IV.

BCN raportează BCE trimestrial date privind SA până la încheierea activității în a zecea zi lucrătoare care urmează termenului specificat pentru datele trimestriale la articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 1374/2014 (BCE/2014/50). Pentru o perioadă de tranziție care acoperă raportarea primelor trei trimestre din 2016, acest termen este extins până în a treizecea zi lucrătoare care urmează termenului menționat mai sus pentru perioada de referință T1 din 2016, până în a douăzeci și cincea zi lucrătoare care urmează termenului menționat mai sus pentru perioada de referință T2 din 2016 și până în a douăzecea zi lucrătoare care urmează termenului menționat mai sus pentru perioada de referință T3 din 2016.

BCN raportează BCE date anuale privind SA până la încheierea activității în a zecea zi lucrătoare care urmează termenului specificat pentru datele anuale la articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 1374/2014 (BCE/2014/50).

Datele exacte de transmitere sunt comunicate BCN în avans sub forma unui calendar de raportare furnizat de BCE până în luna septembrie a fiecărui an.

În cadrul primei raportări către BCE a datelor trimestriale privind SA, se solicită BCN să furnizeze date privind soldurile. Ajustările de fluxuri sunt trimise cu maximă dligență posibilă.

Următoarele reguli generale se aplică revizuirilor datelor trimestriale și anuale:

(a)

pe parcursul perioadelor trimestriale regulate de producție, respectiv pentru o perioadă de referință specifică, începând cu termenul specificat la alineatul (2) până în ziua în care datele sunt retransmise către BCN, BCN pot revizui datele referitoare la trimestrul de referință precedent;

(b)

pe parcursul perioadelor anuale regulate de producție, respectiv pentru un an de referință specific, începând cu termenul specificat la alineatul (2) până în ziua în care datele sunt retransmise către BCN, BCN pot revizui datele referitoare la anul de referință precedent;

(c)

în afara perioadelor regulate de producție, BCN pot, de asemenea, revizui datele referitoare la perioadele de referință anterioare.

Pentru a asigura calitatea statisticilor privind SA din zona euro, în cazul în care BCN acordă derogări pentru cele mai mici SA în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1374/2014 (BCE/2014/50), acestea extrapolează până la o acoperire de 100 % datele trimestriale privind SA raportate BCE.

BCN pot alege procedura pentru extrapolare până la o acoperire de 100 % pe baza datelor colectate în conformitate cu articolul 7 articolul 1 literele (b) și (c) din Regulamentul (UE) nr. 1374/2014 (BCE/2014/50), cu condiția ca estimările să se bazeze pe tipul corespunzător de SA (și anume, asigurare de viață, asigurare generală, reasigurare, asigurare mixtă).

BCN se asigură de asemenea că, pentru trimestrele de referință din 2016, datele raportate către BCE reprezintă 100 % din unitățile de observare statistică cu obligații de raportare. BCN care intenționează să acorde derogări celor mai mici SA în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1374/2014 (BCE/2014/50) colectează toate informațiile necesare pentru a se asigura că datele transmise către BCE sunt de calitate înaltă. BCN care extrag datele solicitate din datele colectate în scopuri de supraveghere în conformitate cu Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului (**) pot, în acest scop: (i) să extindă datele colectate pentru ziua inițială la dată de referință 1 ianuarie 2016 [a se vedea alineatul (5)]; (ii) să crească acoperirea unității de observare statistică cu obligații de raportare aferente primului (primelor) trimestru(e) de referință; sau (iii) să utilizeze surse de date alternative din care să poată fi extrase date extrapolate cu o calitate la fel de înaltă.

BCN transmit BCE date privind stocurile de la sfârșitul anului 2015 care, dacă este necesar, pot conține aproximări, pentru agregatele principale prevăzute în partea 23 a anexei II. În acest sens, BCN pot utiliza datele aferente datei de 1 ianuarie 2016 care au fost colectate în scopuri de supraveghere în conformitate cu Directiva 2009/138/CE. Aceste date sunt transmise BCE împreună cu datele pentru T1 din 2016.

BCN obțin date trimestriale agregate privind activele și pasivele pentru fiecare tip de SA în conformitate cu tabelele 2a și 2b din partea 23 a anexei II în felul următor:

(a)

Pentru valorile mobiliare cu coduri ISIN, BCN vor pune în corespondență informațiile furnizate titlu-cu-titlu cu informațiile obținute din baza de date centralizată a valorilor mobiliare (Centralised Securities Database – CSDB) ca bază de date de referință. Informațiile titlu-cu-titlu puse în corespondență sunt folosite pentru compilarea valorii activelor și pasivelor în euro și pentru obținerea defalcărilor necesare pentru fiecare valoare mobiliară individuală deținută sau emisă de SA. BCN estimează datele lipsă în cazul în care identificatorii valorilor mobiliare nu sunt găsiți în CSDB sau informația necesară pentru compilarea activelor și pasivelor în conformitate cu tabelele 2a și 2b din partea 23 a anexei II nu este disponibilă în CSDB.

(b)

BCN agregă datele privind valorile mobiliare derivate în temeiul literei (a) și le adaugă informațiilor raportate pentru valorile mobiliare lipsite de coduri ISIN în scopul de a elabora agregate pentru: (i) titlurile de natura datoriei defalcate pe scadență (inițială și reziduală) și contraparte (sector și rezidență); (ii) participații defalcate pe instrument și contraparte (sector și rezidență); și (iii) acțiunile/unitățile fondurilor de investiții defalcate pe tipul de fond de investiții și rezidență al contrapărții.

BCN transmit BCE cele mai bune estimări ale deținerilor de către SA de acțiuni/unități FI defalcate pe obiectiv principal de investiție (și anume, fonduri de plasament în obligațiuni, fonduri de plasament în acțiuni, fonduri mixte, fonduri imobiliare, fonduri de hedging și alte fonduri). Aceste date pot fi extrase prin punerea în corespondență a informațiilor furnizate titlu-cu-titlu în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1374/2014 (BCE/2014/50) cu informațiile extrase din CSDB ca bază de date de referință.

BCN estimează datele lipsă sau utilizează surse alternative pentru extragerea datelor în cazul în care acțiunile/unitățile FI deținute nu sunt disponibile în CSDB.

Ca măsură tranzitorie, BCN pot transmite BCE aceste date pentru prima dată cu ocazia transmiterii datelor pentru T2 2016, acoperind și datele pentru T1 2016.

În conformitate cu articolul 4 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1374/2014 (BCE/2014/50), BCN colectează pe bază anuală date privind provizioanele tehnice de asigurări generale defalcate pe sectoare de activitate și arie geografică. BCN transmit BCE date trimestriale care pot fi estimate pe baza datelor colectate anual.

Normele contabile și/sau de evaluare din Regulamentul (UE) nr. 1374/2014 (BCE/2014/50) se aplică și atunci când BCN raportează date privind SA către BCE.

BCN transmit note explicative pentru a explica motivele revizuirilor semnificative și ale revizuirilor transmise în afara perioadelor de producție regulată în conformitate cu articolul 26a alineatul (3) litera (c). În plus, BCN transmit BCE note explicative cu privire la ajustările din reclasificare.

BCN pot colecta date de la toate societățile de asigurare rezidente în țară („abordarea țării-gazdă”), în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1374/2014 (BCE/2014/50), sau pot extrage datele necesare în scopurile SEBC din datele colectate în scopuri de supraveghere în temeiul Directivei 2009/138/CE, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1374/2014 (BCE/2014/50) („abordarea țării de origine”).

În principiu, datele transmise către BCE în conformitate cu prezenta orientare se bazează pe abordarea țării-gazdă. Cu toate acestea, BCN care extrag datele necesare în scopuri SEBC din datele colectate în scopuri de supraveghere pot transmite aceste date în baza abordării țării de origine doar dacă diferența dintre abordarea țării-gazdă și abordarea țării de origine nu este considerată semnificativă.

Aspectul dacă diferența dintre abordarea țării-gazdă și abordarea țării de origine este sau nu este semnificativă va fi evaluat pe baza datelor privind primele raportate în conformitate cu tabelul 3 din partea 23 a anexei II la prezenta orientare. După această evaluare, BCE, în strânsă colaborare cu BCN, va defini abordarea care trebuie urmată în ceea ce privește transmiterea de date în baza abordării țării-gazdă către BCE. Până la definirea abordării relevante, BCN sunt scutite de obligația de ajustare a datelor lor.

BCN care doresc să își ajusteze datele pot, în mod voluntar și cu maximă diligență posibilă, să extragă datele în baza abordării țării-gazdă din datele colectate în conformitate cu abordarea țării de origine. În acest scop, între BCN interesate pot avea loc contacte bilaterale și schimburi de date.

(**)  Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II) (JO L 335, 17.12.2009, p. 1).”;"

7.

anexele II, III, IV și V se modifică în conformitate cu anexa la prezenta orientare.

Articolul 2

Producerea de efecte și implementarea

Prezenta orientare produce efecte din ziua notificării sale către BCN ale statelor membre. BCN ale statelor membre din a căror monedă este euro respectă prezenta orientare de la 1 ianuarie 2016.

Articolul 3

Destinatari

Prezenta orientare se adresează BCN ale statelor membre a căror monedă este euro.

Adoptată la Frankfurt pe Main, 4 decembrie 2015.

Președintele BCE

Mario DRAGHI


(1)  JO L 318, 27.11.1998, p. 8.

(2)  Regulamentul (UE) nr. 1374/2014 al Băncii Centrale Europene din 28 noiembrie 2014 privind cerințele de raportare statistică pentru societățile de asigurare (BCE/2014/50) (JO L 366, 20.12.2014, p. 36).

(3)  Orientarea Băncii Centrale Europene din 4 aprilie 2014 privind statisticile monetare și financiare (BCE/2014/15) (JO L 340, 26.11.2014, p. 1).


ANEXĂ

Anexele II, III, IV și V se modifică după cum urmează:

1.

În anexa II, tabelul referitor la statisticile fondurilor de pensii din partea 22 se înlocuiește cu următorul tabel:

Active ale fondurilor de pensii

 

Total

 

Teritoriul național

Total

IFM (S.121 + S.122 + S.123)

 

Non-IFM

Total

Administrații publice (S.13)

 

Non-IFM, cu excepția administrațiilor publice

Total

Fonduri de investiții, altele decât fondurile de piață monetară (S.124)

AIF+auxiliari financiari+instituții financiare captive și alte entități creditoare (S.125 + S.126 + S.127)

SA (S.128)

FP (S.129)

SNF (S.11)

Gospodăriile populației și instituțiile fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației (S.14 și S.15)

Numerar și depozite

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Până la 1 an

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Peste 1 an și până la 2 ani

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Peste 2 ani

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

din care: Depozite transferabile

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Titluri de natura datoriei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Până la 1 an

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Peste 1 an și până la 2 ani

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Peste 2 ani

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Instrumente financiare derivate

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Credite

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Până la 1 an

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Peste 1 an și până la 5 ani

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Peste 5 ani

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Participații

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

d/c acțiuni cotate

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Acțiuni/unități ale fondurilor de investiții

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Acțiuni/unități ale FPM

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Acțiuni/unități ale fondurilor de investiții, altele decât fondurile de piață monetară

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Provizioane tehnice de asigurări și creanțe aferente  (1)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Alte active

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total active nefinanciare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


 

 

Statele membre din zona euro, altele decât teritoriul național

Restul lumii

Total

IFM (S.121 + S.122 + S.123)

 

Non-IFM

Total

Administrații publice (S.13)

 

Non-IFM, cu excepția administrațiilor publice

Total

Fonduri de investiții, altele decât fondurile de piață monetară (S.124)

AIF+auxiliari financiari+instituții financiare captive și alte entități creditoare (S.125 + S.126 + S.127)

SA (S.128)

FP (S.129)

SNF (S.11)

Gospodăriile populației și instituțiile fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației (S.14 și S.15)

Numerar și depozite

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Până la 1 an

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Peste 1 an și până la 2 ani

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Peste 2 ani

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

din care: Depozite transferabile

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Titluri de natura datoriei

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Până la 1 an

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Peste 1 an și până la 2 ani

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Peste 2 ani

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Instrumente financiare derivate

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Credite

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Până la 1 an

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Peste 1 an și până la 5 ani

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Peste 5 ani

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Participații

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

d/c acțiuni cotate

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Acțiuni/unități ale fondurilor de investiții

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Acțiuni/unități ale FPM

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Acțiuni/unități ale fondurilor de investiții, altele decât fondurile de piață monetară

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Provizioane tehnice de asigurări și creanțe aferente  (1)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Alte active

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total active nefinanciare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Pasive ale fondurilor de pensii

 

Total

 

Teritoriul național

Total

IFM (S.121 + S.122 + S.123)

 

Non-IFM

Total

Administrații publice (S.13)

 

Non-IFM, cu excepția administrațiilor publice

Total

Fonduri de investiții altele decât fondurile de piață monetară (S.124)

AIF (S.125 + S.126 + S.127)

SA (S.128)

FP (S.129)

SNF (S.11)

Gospodăriile populației și instituțiile fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației (S.14 și S.15)

Titluri de natura datoriei emise

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Instrumente financiare derivate

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Credite

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Până la 1 an

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Peste 1 an și până la 5 ani

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Peste 5 ani

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Participații

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

d/c acțiuni cotate

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Provizioane tehnice de asigurări

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

din care: Drepturi de pensie (2)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cotizații predefinite

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Prestații predefinite

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sisteme hibride

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Alte pasive

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


 

 

Statele membre din zona euro, altele decât teritoriul național

Restul lumii

Total

IFM (S.121 + S.122 + S.123)

 

Non-IFM

Total

Administrații publice (S.13)

 

Non-IFM, cu excepția administrațiilor publice

Total

Fonduri de investiții altele decât fondurile de piață monetară (S.124)

AIF (S.125 + S.126 + S.127)

SA (S.128)

FP (S.129)

SNF (S.11)

Gospodăriile populației și instituțiile fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației (S.14 și S.15)

Titluri de natura datoriei emise

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Instrumente financiare derivate

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Credite

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Până la 1 an

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Peste 1 an și până la 5 ani

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Peste 5 ani

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Participații

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

d/c acțiuni cotate

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Provizioane tehnice de asigurări

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

din care: Drepturi de pensie (2)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cotizații predefinite

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Prestații predefinite

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sisteme hibride

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Alte pasive

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2.

În anexa II, se adaugă următoarea parte 23:

„PARTEA 23

Statistici privind SA

Tabelul 1

Date privind activele și pasivele care trebuie furnizate pentru T4 2015: stocuri  (3)

 

Total

ACTIVE (F)

1.

Numerar și depozite (SEC 2010: F.21+F.22+F.29) – valoare justă

 

1x.

Numerar și depozite din care depozite transferabile (F.22)

 

2.

Titluri de natura datoriei (SEC 2010: F.3)

 

3.

Credite (SEC 2010: F.4) – valoare justă

 

3x.

Credite din care garanții la depozite în legătură cu activitatea de reasigurare – valoare justă

 

4.

Participații (SEC 2010: F.51)

 

4a.

Participații din care acțiuni cotate

 

5.

Acțiuni/unități ale fondurilor de investiții (SEC 2010: F.52)

 

6.

Instrumente financiare derivate (SEC 2010: F.7)

 

7.

Provizioane tehnice de asigurări generale (SEC 2010: F.61)

 

8.

Active nefinanciare (SEC 2010: AN)

 

9.

Alte active

 

PASIVE (F)

1.

Titluri de natura datoriei emise și credite (SEC 2010: F.3 + F.4)

 

1.x.

din care garanții la depozite în legătură cu activitatea de reasigurare

 

2.

Participații (SEC 2010: F.51)

 

2a.

Participații din care acțiuni cotate

 

2b.

Participații din care acțiuni necotate

 

2c.

Participații din care alte participații

 

3

Provizioane tehnice de asigurări (SEC 2010: F.6)

 

3.1

Provizioane tehnice de asigurări de viață

 

din care bazate pe unități

 

din care nebazate pe unități

 

3.2

Provizioane tehnice de asigurări generale

 

4

Instrumente financiare derivate (SEC 2010: F.7)

 

5

Alte pasive

 


Tabelul 2a

Date privind activele care trebuie furnizate trimestrial: stocuri și ajustări de fluxuri

 

Total

Zona euro

Restul lumii

Teritoriul național

Statele membre din zona euro, altele decât teritoriul național

Statele membre din zona euro, altele decât teritoriul național

(informații pentru fiecare țară în parte)

Total

State membre neparticpante

(informații pentru fiecare țară în parte)

Contrapărți principale din afara Uniunii Europene (informații pentru fiecare țară în parte pentru Brazilia, Canada, China, Hong Kong, India, Japonia, Rusia, Elveția, SUA)

ACTIVE (F)

1.

Numerar și depozite (SEC 2010: F.21 + F.22 + F.29) – valoare justă

 

 

 

 

 

 

 

până la 1 an (rămas până la data scadenței)

 

 

 

 

 

 

 

peste 1 an (rămas până la data scadenței)

 

 

 

 

 

 

 

1x.

Numerar și depozite d/c depozite transferabile (F.22)

 

 

 

 

 

 

 

1.

Numerar și depozite (SEC 2010: F.21 + F.22 + F.29) – valoare nominală

 

 

 

 

 

 

 

2.

Titluri de natura datoriei (SEC 2010: F.3)

 

 

 

 

 

 

 

emise de IFM

 

 

 

 

 

 

 

emise de AP

 

 

 

 

 

 

 

emise de AIF

 

 

 

 

 

 

 

emise de SA

 

 

 

 

 

 

 

emise de FP

 

 

 

 

 

 

 

emise de SNF

 

 

 

 

 

 

 

emise de GP și IFSLSGP

 

 

 

 

 

 

 

până la 1 an (scadența inițială)

 

 

 

 

 

 

 

emise de IFM

 

 

 

 

 

 

 

emise de AP

 

 

 

 

 

 

 

emise de AIF

 

 

 

 

 

 

 

emise de SA

 

 

 

 

 

 

 

emise de FP

 

 

 

 

 

 

 

emise de SNF

 

 

 

 

 

 

 

emise de GP și IFSLSGP

 

 

 

 

 

 

 

1-2 ani (scadența inițială)

 

 

 

 

 

 

 

emise de IFM

 

 

 

 

 

 

 

emise de AP

 

 

 

 

 

 

 

emise de AIF

 

 

 

 

 

 

 

emise de SA

 

 

 

 

 

 

 

emise de FP

 

 

 

 

 

 

 

emise de SNF

 

 

 

 

 

 

 

emise de GP și IFSLSGP

 

 

 

 

 

 

 

peste 2 ani (scadența inițială)

 

 

 

 

 

 

 

emise de IFM

 

 

 

 

 

 

 

emise de AP

 

 

 

 

 

 

 

emise de AIF

 

 

 

 

 

 

 

emise de SA

 

 

 

 

 

 

 

emise de FP

 

 

 

 

 

 

 

emise de SNF

 

 

 

 

 

 

 

emise de GP și IFSLSGP

 

 

 

 

 

 

 

până la 1 an (rămas până la data scadenței)

 

 

 

 

 

 

 

emise de IFM

 

 

 

 

 

 

 

emise de AP

 

 

 

 

 

 

 

emise de AIF

 

 

 

 

 

 

 

emise de SA

 

 

 

 

 

 

 

emise de FP

 

 

 

 

 

 

 

emise de SNF

 

 

 

 

 

 

 

emise de GP și IFSLSGP

 

 

 

 

 

 

 

1-2 ani (rămași până la data scadenței)

 

 

 

 

 

 

 

emise de IFM

 

 

 

 

 

 

 

emise de AP

 

 

 

 

 

 

 

emise de AIF

 

 

 

 

 

 

 

emise de SA

 

 

 

 

 

 

 

emise de FP

 

 

 

 

 

 

 

emise de SNF

 

 

 

 

 

 

 

emise de GP și IFSLSGP

 

 

 

 

 

 

 

2-5 ani (rămași până la data scadenței)

 

 

 

 

 

 

 

emise de IFM

 

 

 

 

 

 

 

emise de AP

 

 

 

 

 

 

 

emise de AIF

 

 

 

 

 

 

 

emise de SA

 

 

 

 

 

 

 

emise de FP

 

 

 

 

 

 

 

emise de SNF

 

 

 

 

 

 

 

emise de GP și IFSLSGP

 

 

 

 

 

 

 

Peste 5 ani (rămași până la data scadenței)

 

 

 

 

 

 

 

emise de IFM

 

 

 

 

 

 

 

emise de AP

 

 

 

 

 

 

 

emise de AIF

 

 

 

 

 

 

 

emise de SA

 

 

 

 

 

 

 

emise de FP

 

 

 

 

 

 

 

emise de SNF

 

 

 

 

 

 

 

emise de GP și IFSLSGP

 

 

 

 

 

 

 

3.

Credite (SEC 2010: F.4) – valoare justă

 

 

 

 

 

 

 

scadență inițială până la 1 an – valoare justă

 

 

 

 

 

 

 

acordate IFM

 

 

 

 

 

 

 

acordate AP

 

 

 

 

 

 

 

acordate FI

 

 

 

 

 

 

 

acordate AIF

 

 

 

 

 

 

 

acordate SA

 

 

 

 

 

 

 

acordate FP

 

 

 

 

 

 

 

acordate SNF

 

 

 

 

 

 

 

acordate GP și IFSLSGP

 

 

 

 

 

 

 

scadență inițială 1-5 ani – valoare justă

 

 

 

 

 

 

 

acordate IFM

 

 

 

 

 

 

 

acordate AP

 

 

 

 

 

 

 

acordate FI

 

 

 

 

 

 

 

acordate AIF

 

 

 

 

 

 

 

acordate SA

 

 

 

 

 

 

 

acordate FP

 

 

 

 

 

 

 

acordate SNF

 

 

 

 

 

 

 

acordate GP și IFSLSGP

 

 

 

 

 

 

 

scadență inițială peste 5 ani – valoare justă

 

 

 

 

 

 

 

acordate IFM

 

 

 

 

 

 

 

acordate AP

 

 

 

 

 

 

 

acordate FI

 

 

 

 

 

 

 

acordate AIF

 

 

 

 

 

 

 

acordate SA

 

 

 

 

 

 

 

acordate FP

 

 

 

 

 

 

 

acordate SNF

 

 

 

 

 

 

 

acordate GP și IFSLSGP

 

 

 

 

 

 

 

până la 1 an rămas până la data scadenței – valoare justă

 

 

 

 

 

 

 

1-2 ani rămași până la data scadenței – valoare justă

 

 

 

 

 

 

 

2-5 ani rămași până la data scadenței – valoare justă

 

 

 

 

 

 

 

peste 5 ani rămași până la data scadenței – valoare justă

 

 

 

 

 

 

 

3x.

Credite din care garanții la depozite în legătură cu activitatea de reasigurare – valoare justă

 

 

 

 

 

 

 

3.

(SEC 2010: F.4) – valoare nominală

 

 

 

 

 

 

 

scadență inițială până la 1 an – valoare nominală

 

 

 

 

 

 

 

scadență inițială 1-5 ani – valoare nominală

 

 

 

 

 

 

 

scadență inițială peste 5 ani – valoare nominală

 

 

 

 

 

 

 

4.

Participații (SEC 2010: F.51)

 

 

 

 

 

 

 

4a.

Participații din care acțiuni cotate

 

 

 

 

 

 

 

emise de IFM

 

 

 

 

 

 

 

emise de AP

 

 

 

 

 

 

 

emise de AIF

 

 

 

 

 

 

 

emise de SA

 

 

 

 

 

 

 

emise de FP

 

 

 

 

 

 

 

emise de SNF

 

 

 

 

 

 

 

4b.

Participații din care acțiuni necotate

 

 

 

 

 

 

 

emise de IFM

 

 

 

 

 

 

 

emise de AP

 

 

 

 

 

 

 

emise de AIF

 

 

 

 

 

 

 

emise de SA

 

 

 

 

 

 

 

emise de FP

 

 

 

 

 

 

 

emise de SNF

 

 

 

 

 

 

 

4c.

Participații din care alte participații

 

 

 

 

 

 

 

emise de IFM

 

 

 

 

 

 

 

emise de AP

 

 

 

 

 

 

 

emise de AIF

 

 

 

 

 

 

 

emise de SA

 

 

 

 

 

 

 

emise de FP

 

 

 

 

 

 

 

emise de SNF

 

 

 

 

 

 

 

5.

Acțiuni/unități ale fondurilor de investiții (SEC 2010: F.52)

 

 

 

 

 

 

 

5a.

Acțiuni/unități ale FPM

 

 

 

 

 

 

 

5b.

Acțiuni/unități ale non-FPM

 

 

 

 

 

 

 

Fonduri de plasament în acțiuni

 

 

 

 

 

 

 

Fonduri de plasament în obligațiuni

 

 

 

 

 

 

 

Fonduri mixte

 

 

 

 

 

 

 

Fonduri imobiliare

 

 

 

 

 

 

 

Fonduri de hedging

 

 

 

 

 

 

 

Alte fonduri

 

 

 

 

 

 

 

6.

Instrumente financiare derivate (SEC 2010: F.7)

 

 

 

 

 

 

 

7.

Provizioane tehnice de asigurări și creanțe aferente  (4)

 

 

 

 

 

 

 

8.

Active nefinanciare (SEC 2010: AN)

 

 

 

 

 

 

 

9.

Alte active

 

 

 

 

 

 

 

10.

Total active

 

 

 

 

 

 

 

Abrevieri utilizate în acest tabel: d/c=din care, IFM=instituție financiară monetară, AP=administrație publică, FI=fond de investiții, AIF=alți intermediari financiari, SA=societate de asigurare, FP=fond de pensii, SNF=societate nefinanciară, GP=gospodăriile populației, IFSLSGP=instituție fără scop lucrativ aflată în serviciul gospodăriilor populației, FPM=fond de piață monetară.


Tabelul 2b

Date privind pasivele care trebuie furnizate trimestrial: stocuri și ajustări de fluxuri

 

Total

Zona euro

Restul lumii

Teritoriul național

Statele membre din zona euro, altele decât teritoriul național

Statele membre din zona euro, altele decât teritoriul național (informații pentru fiecare țară în parte)

Total

State membre neparticpante (informații pentru fiecare țară în parte)

Contrapărți principale din afara Uniunii Europene (informații pentru fiecare țară în parte pentru Brazilia, Canada, China, Hong Kong, India, Japonia, Rusia, Elveția, SUA)

PASIVE (F)

1.

Titluri de natura datoriei emise (SEC 2010: F.3)

 

 

 

 

 

 

 

2.

Credite (SEC 2010: F.4)

 

 

 

 

 

 

 

emise de instituțiile financiare monetare (IFM) (5)

 

 

 

 

 

 

 

emise de non-IFM (5)

 

 

 

 

 

 

 

2.x.

Credite din care garanții la depozite în legătură cu activitatea de reasigurare

 

 

 

 

 

 

 

3.

Participații (SEC 2010: F.51)

 

 

 

 

 

 

 

Acțiuni cotate

 

 

 

 

 

 

 

Acțiuni necotate

 

 

 

 

 

 

 

Alte participații

 

 

 

 

 

 

 

4

Provizioane tehnice de asigurări (SEC 2010: F.6)

 

 

 

 

 

 

 

4.1

Provizioane tehnice de asigurări de viață

 

 

 

 

 

 

 

bazate pe unități

 

 

 

 

 

 

 

nebazate pe unități (6)

 

 

 

 

 

 

 

4.1.a

Provizioane tehnice de asigurări de viață d/c drepturi de pensie  (7)

 

 

 

 

 

 

 

Sisteme de cotizații predefinite

 

 

 

 

 

 

 

Sisteme de prestații predefinite

 

 

 

 

 

 

 

Sisteme hibride

 

 

 

 

 

 

 

4.1.b

Provizioane tehnice de asigărări de viață d/c reasigurări acceptate  (7)

 

 

 

 

 

 

 

4.2

Provizioane tehnice de asigurări generale  (8)

 

 

 

 

 

 

 

în funcție de sectorul de activitate

 

 

 

 

 

 

 

Asigurare pentru cheltuieli medicale

 

 

 

 

 

 

 

Asigurare pentru protecția nivelului veniturilor

 

 

 

 

 

 

 

Asigurare compensatorie pentru lucrători

 

 

 

 

 

 

 

Asigurare de răspundere civilă auto

 

 

 

 

 

 

 

Alte asigurări ale autovehiculelor

 

 

 

 

 

 

 

Asigurare maritimă, aeriană și de transport

 

 

 

 

 

 

 

Asigurare împotriva incendiilor și a altor daune provocate proprietăților

 

 

 

 

 

 

 

Asigurare de răspundere generală

 

 

 

 

 

 

 

Asigurare pentru credite și garanții

 

 

 

 

 

 

 

Asigurare pentru cheltuieli juridice

 

 

 

 

 

 

 

Asistență

 

 

 

 

 

 

 

Diverse pierderi financiare

 

 

 

 

 

 

 

Reasigurare

 

 

 

 

 

 

 

5

Instrumente financiare derivate (SEC 2010: F.7)

 

 

 

 

 

 

 

6

Alte pasive

 

 

 

 

 

 

 

Abrevieri utilizate în acest tabel: d/c=din care.


Tabelul 3

Date privind primele, indemnizațiile și comisioanele care trebuie furnizate pe bază anuală

 

Total

 

Teritoriul național

Sucursale în cadrul SEE (informații pentru fiecare țară în parte)

Sucursale în afara SEE (total)

1.

Prime

 

 

 

 

2.

Indemnizații

 

 

 

 

3.

Comisioane”

 

 

 

 

3.

În anexa III, părțile 2, 3 și 4 se înlocuiesc cu următorul text:

„PARTEA 2

DSD și seturi de date

1.   În mesajele SDMX transmise, conceptele statistice pot fi folosite fie ca dimensiuni (în compunerea «cheilor» de identificare a seriilor de timp), fie ca atribute (furnizând informații despre date). Dimensiunile și atributele codate își iau valorile din liste de coduri predefinite. DSD definesc structura cheilor de serii transmise, în ceea ce privește conceptele și listele de coduri asociate. În plus, acestea definesc relația lor cu atributele relevante. Aceeași structură poate fi utilizată pentru mai multe fluxuri de date, care sunt diferențiate de informațiile privind seturile de date.

2.   În contextul statisticilor financiare și monetare, BCE a definit 12 DSD utilizate în mod curent pentru schimbul de statistici cu SEBC și alte organizații internaționale. Pentru majoritatea acestor DSD, se transmite un singur set de date și, în consecință, identificatorul DSD și identificatorul setului de date (ISD) asociat utilizat în mesajele de date SDMX sunt aceiași. În scopul tratamentului, responsabilității și al respectării termenelor, la nivelul ISD au fost definite și se disting două seturi de date diferite care urmează DSD «ECB_BSI1». În mod similar, la nivelul ISD au fost definite și se disting două seturi de date diferite care urmează DSD «ECB_ICPF1». Următoarele caracteristici ale fluxurilor de date sunt în producție:

posturi din bilanț (PB), identificator DSD și ISD «ECB_BSI1»;

posturi din bilanț în contextul Blue Book (BSP), identificator DSD «ECB_BSI1» și «ISD ECB_BSP»;

indicatori financiari structurali bancari (ISS), indicator DSD și ISD «ECB_SSI1»;

indicatori financiari structurali bancari în contextul Blue Book (SSP), identificator DSD «ECB_SS1» și ISD «ECB_SSP»;

ratele dobânzii practicate de IFM (RMD), identificator DSD și ISD «ECB_MIR1»;

alți intermediari financiari (AIF), identificator DSD și ISD «ECB_OFI1»;

emisiuni de valori mobiliare (SEC), identificator DSD și ISD «ECB_SEC1»; |

sisteme de plăți și decontare (SPD), identificator DSD și ISD «ECB_PSS1»;

fonduri de investiții (FI), identificator DSD și ISD «ECB-IVF1»;

societăți vehicul investițional (SVI), identificator DSD și ISD «ECB_FVC1»;

date bancare consolidate (DBC), identificator DSD și ISD «ECB_CBD1»;

statistici bancare consolidate internaționale (SBC), identificator DSD și ISD «BIS_CBS»;

active și pasive ale societăților de asigurare (APA), identificator DSD «ECB_ICPF1» și ISD «ECB_ICB»;

operațiuni ale societăților de asigurare (prime, indemnizații, comisioane) (OSA), identificator DSD și ISD «ECB_ICO1»;

active și pasive ale fondurilor de pensii (BFP), identificator DSD «ECB_ICPF1» și ISD «ECB_PFB»;

2.1.   ISD «ECB_BSI1» este utilizat pentru a defini cheile seriilor pentru datele referitoare la următoarele:

statistici privind bilanțul IFM;

monedă electronică;

statistici privind bilanțul instituțiilor de credit;

statistici privind bilanțul FPM;

pasive sub formă de depozite și dețineri de numerar și valori mobiliare ale administrației centrale;

posturi pro memoria;

date suplimentare privind posturile din bilanț raportate de BCN către Fondul Monetar Internațional prin utilizarea serviciilor de comunicare ale BCE;

credite IFM securitizate și vândute unor terți;

statistici privind baza de calcul a rezervelor minime obligatorii,

indicatori macro;

credite acordate societăților nefinanciare defalcate în funcție de ramura de activitate;

linii de credit.

2.2.   Pentru societățile de asigurări și fondurile de pensii (SAFP) se folosește ISD «ECB_ICPF1» pentru a defini cheile de serii pentru datele privind activele și pasivele societăților de asigurare și activele și pasivele fondurilor de pensii.

PARTEA 3

Dimensiuni

Tabelul de mai jos identifică dimensiunile care compun cheile seriilor statisticilor monetare și financiare specifice enumerate în partea 2, formatul acestora și listele de coduri din care își iau valorile codurilor.

Definiție a structurii datelor (DSD)

Concept

Denumirea conceptului

Valoare

Listă de coduri

Denumirea listei de coduri

PB

ISS

RMD

AIF

SEC

SPD

FI

SVI

DBC

SBC (9)

SAFP

ICO

(identificator)

 

format (10)

 

 

ORDINEA DIMENSIUNILOR ÎN CHEIE

DIMENSIUNI

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

1

FREQ

Frecvență

AN1

CL_FREQ

Listă de coduri pentru frecvență

2

2

2

2

2

2

2

2

2

 

 

 

REF_AREA

Zonă de referință

AN2

CL_AREA_EE

Listă de coduri pentru zonă

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2

2

REF_AREA

Zonă de referință

AN2

CL_AREA (11)

Listă de coduri pentru zonă

3

 

 

3

 

 

3

3

 

 

 

 

ADJUSTMENT

Indicator de ajustare

AN1

CL_ADJUSTMENT

Listă de coduri pentru indicatorii de ajustare

4

 

3

 

 

 

 

 

 

 

 

 

BS_REP_SECTOR

Defalcarea bilanțului pe sectoare de referință

AN..2

CL_BS_REP_SECTOR

Listă de coduri pentru defalcarea bilanțului pe sectoare de referință

 

3

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

REF_SECTOR

Defalcare pe sectoare de referință

AN4

CL_ESA95_SECTOR

Listă de coduri pentru defalcarea sectorială de referință din SEC 95

 

 

 

 

3

 

 

 

 

 

 

 

SEC_ISSUING SECTOR

Sectorul emitent de valori mobiliare

AN4

CL_ESA95_SECTOR

Listă de coduri pentru defalcarea sectorială de referință din SEC 95

 

 

 

 

 

3

 

 

 

 

 

 

PSS_INFO_TYPE

Tipul informațiilor SPD

AN4

CL_PSS_INFO_TYPE

Listă de coduri pentru tipul de informații privind sistemul de plăți și decontare

 

 

 

 

 

4

 

 

 

 

 

 

PSS_INSTRUMENT

Instrument SPD

AN4

CL_PSS_INSTRUMENT

Listă de coduri pentru instrumentul din sistemul de plăți și decontare

 

 

 

 

 

5

 

 

 

 

 

 

PSS_SYSTEM

Punct de intrare SPD

AN4

CL_PSS_SYSTEM

Listă de coduri pentru punctul de intrare în sistemul de plăți și decontare

 

 

 

 

 

6

 

 

 

 

 

 

DATA_TYPE_PSS

Tip de date SPD

AN2

CL_DATA_TYPE_PSS

Listă de coduri pentru tipul de date privind sistemul de plăți și decontare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3

 

COMP_APPROACH

Indicatorul metodei de compilare

AN1

CL_COMP_APPROACH

Listă de coduri pentru indicatorul metodei de compilare

 

 

 

4

 

 

 

 

 

 

 

 

OFI_REP_SECTOR

Sector de raportare privind alți intermediari financiari

AN2

CL_OFI_REP_SECTOR

Listă de coduri pentru defalcarea sectorială de referință privind alți intermediari financiari

 

 

 

 

 

 

4

 

 

 

 

 

IVF_REP_SECTOR

Sector de raportare privind fondurile de investiții

AN2

CL_IVF_REP_SECTOR

Listă de coduri pentru defalcarea sectorială de referință privind fondurile de investiții

 

 

 

 

 

 

 

4

 

 

 

 

FVC_REP_SECTOR

Sector de raportare privind societățile vehicul investițional

AN1

CL_FVC_REP_SECTOR

Listă de coduri pentru defalcarea sectorială de referință privind societățile vehicul investițional

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

4

3

SECTOR DE RAPORTARE

Sector de raportare

AN..6

CL_SECTOR (11)

Listă de coduri pentru sectorul instituțional

 

 

 

 

 

 

 

 

3

 

 

 

CB_REP_SECTOR

Defalcare pe sectoare de referință DBC

AN2

CL_CB_REP_SECTOR

Listă de coduri pentru defalcarea bilanțului pe sectoare de referință privind datele bancare consolidate

 

 

 

 

 

 

 

 

4

 

 

 

CB_SECTOR_SIZE

Dimensiunea sectorului de referință DBC

AN1

CL_CB_SECTOR_SIZE

Listă de coduri pentru dimensiunea sectoarelor de referință privind datele bancare consolidate

 

4

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

SSI_INDICATOR

Indicator financiar structural

AN3

CL_SSI_INDICATOR

Listă de coduri pentru indicatorul financiar structural

5

 

4

 

 

 

 

 

 

 

 

 

BS_ITEM

Post din bilanț

AN..7

CL_BS_ITEM

Listă de coduri pentru postul din bilanț

 

 

 

5

 

 

 

 

 

 

 

 

OFI_ITEM

Postul din bilanț «alți intermediari financiari»

AN3

CL_OFI_ITEM

Listă de coduri pentru postul din bilanț «alți intermediari financiari»

 

 

 

 

4

 

 

 

 

 

 

 

SEC_ITEM

Post de valori mobiliare

AN6

CL_ESA95_ACCOUNT

Listă de coduri pentru contul SEC 95

 

 

 

 

 

 

5

 

 

 

 

 

IF_ITEM

Activele și pasivele fondurilor de investiții

AN3

CL_IF_ITEM

Listă de coduri pentru postul din bilanț «FI»

 

 

 

 

 

 

 

5

 

 

 

 

FVC_ITEM

Activele și pasivele societăților vehicul investițional

AN3

CL_FVC_ITEM

Listă de coduri pentru postul din bilanț «societăți vehicul investițional»

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

5

 

ICPF_ITEM

Activele și pasivele societăților de asigurare și ale fondurilor de pensii

AN..4

CL_ICPF_ITEM

Listă de coduri pentru activele și pasivele societăților de asigurare și ale fondurilor de pensii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

4

ICO_PAY_ITEM

Postul operațiunilor societăților de asigurare

AN1

CL_ICO_PAY

Listă de coduri pentru postul operațiunilor societăților de asigurare

 

 

 

 

 

 

 

 

5

 

 

 

CB_ITEM

Postul datelor bancare consolidate

AN5

CL_CB_ITEM

Listă de coduri pentru postul datelor bancare consolidate

6

 

5

6

 

 

6

6

6

 

 

 

MATURITY_ORIG

Scadență inițială

AN..3

CL_MATURITY_ORIG

Listă de coduri pentru scadența inițială

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

6

 

MATURITY

Scadență

AN..6

CL_MATURITY (11)

Listă de coduri pentru scadență

 

 

 

 

5

 

 

 

 

 

 

 

SEC_VALUATION

Evaluarea valorilor mobiliare

AN1

CL_MUFA_VALUATION

Listă de coduri pentru evaluarea din cadrul MUFA

7

5

 

7

 

 

7

7

7

 

7

 

DATA_TYPE

Tip de date

AN1

CL_DATA_TYPE

Listă de coduri pentru tipul de date, fluxurile și pozițiile monetare și bancare

 

 

6

 

 

 

 

 

 

 

 

 

DATA_TYPE_MIR

Tip de date RMD

AN1

CL_DATA_TYPE_MIR

Listă de coduri pentru tipul de date referitoare la ratele dobânzii practicate de IFM

 

 

 

 

6

 

 

 

 

 

 

 

DATA_TYPE_SEC

Tip de date privind valorile mobiliare

AN1

CL_DATA_TYPE_SEC

Listă de coduri pentru tipul de date privind valorile mobiliare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2

 

 

L_MEASURE

Stoc, flux

AN1

CL_STOCK_FLOW

Stoc, flux

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3

 

 

L_REP_CTY

Codul zonei de referință pentru statisticile financiare internaționale BRI (BIS-IFS)

AN2

CL_BIS_IF_REF_AREA

Codul zonei de referință pentru BIS-IFS

 

 

 

 

 

 

 

 

 

4

 

 

CBS_BANK_TYPE

Tip de bancă pentru SBC

AN2

CL_BIS_IF_REF_AREA

Tip de bancă pentru SBC

 

 

 

 

 

 

 

 

 

5

 

 

CBS_BASIS

Bază de raportare pentru SBC

AN1

CL_CBS_BASIS

Bază de raportare pentru SBC

 

 

 

 

 

 

 

 

 

6

 

 

L_POSITION

Tipul poziției pentru SBC

AN1

CL_L_POSITION

Tipul poziției

 

 

 

 

 

 

 

 

 

7

 

 

L_INSTR

Tip de instrument pentru SBC

AN1

CL_L_INSTR

Tip de instrument

 

 

 

 

 

 

 

 

 

8

 

 

REM_MATURITY

Scadențe reziduale pentru SBC

AN1

CL_ISSUE_MAT

Listă de coduri pentru scadența emisiunii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

9

 

 

CURR_TYPE_BOOK

Tipul monedei locului efectuării pentru SBC

AN3

CL_CURRENCY_3POS

Tipul monedei locului efectuării

 

 

 

 

 

 

 

 

 

10

 

 

L_CP_SECTOR

Sectorul contrapărții pentru SBC

AN1

CL_L_SECTOR

Sectorul contrapărții pentru SBC

 

 

 

 

 

 

 

 

 

11

 

 

L_CP_COUNTRY

Zona contrapărții pentru SBC

AN2

CL_BIS_IF_REF_AREA

Codul zonei de referință pentru BIS-IFS

8

6

 

8

 

7

8

8

8

 

 

 

COUNT_AREA

Zona contrapărții

AN2

CL_AREA_EE

Listă de coduri pentru zonă

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

8

5

COUNTERPART_AREA

Zona contrapărții

AN2

CL_AREA

Listă de coduri pentru zonă

 

 

7

 

 

 

 

 

 

 

 

 

AMOUNT_CAT

Categoria sumei

AN1

CL_AMOUNT_CAT

Listă de coduri pentru categoria sumei

9

 

8

9

 

 

9

9

9

 

 

 

BS_COUNT_SECTOR

Sectorul contrapărții din bilanț

AN..7

CL_BS_COUNT_SECTOR

Listă de coduri pentru sectorul contrapărții din bilanț

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

9

 

COUNTERPART_SECTOR

Sectorul contrapărții

AN..6

CL_SECTOR

Listă de coduri pentru sectorul instituțional

 

 

 

 

 

8

 

 

 

 

 

 

COUNTERPART_SECTOR

Sectorul contrapărții

AN2

CL_PS_COUNT_SECTOR

Sector de primire/achiziție al sistemului de plăți și decontare

 

 

 

 

 

 

 

10

 

 

 

 

FVC_ORI_SECTOR

Sector inițiator pentru societățile vehicul investițional

AN2

CL_FVC_ORI_SECTOR

Listă de coduri pentru sectorul inițiator pentru societățile vehicul investițional

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

6

ICO_UNIT

Unitate a societăților de asigurare

AN1

CL_ICO_UNIT

Listă de coduri pentru unitatea referitoare la societățile de asigurare

10

7

9

10

7

9

10

11

10

 

10

 

CURRENCY_TRANS

Monedă de tranzacție

AN3

CL_CURRENCY

Listă de coduri pentru monedă

 

8

 

11

8

10

11

 

11

 

 

 

SERIES_DENOM

Moneda în care sunt exprimate seriile sau calcul special

AN1

CL_SERIES_DENOM

Listă de coduri pentru moneda în care sunt exprimate seriile sau pentru calculul special

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

11

7

CURRENCY_DENOM

Monedă de exprimare

AN..15

CL_UNIT

Listă de coduri pentru unitate

11

 

 

 

 

 

 

12

 

 

 

 

BS_SUFFIX

Sufixul bilanțului

AN..3

CL_BS_SUFFIX

Listă de coduri pentru sufixul bilanțului

 

 

 

 

9

 

 

 

 

 

 

 

SEC_SUFFIX

Sufixul seriilor în contextul valorilor mobiliare

AN1

CL_SEC_SUFFIX

Listă de coduri pentru sufixul valorilor mobiliare

 

 

10

 

 

 

 

 

 

 

 

 

IR_BUS_COV

Aria de aplicabilitate a ratelor dobânzilor

AN1

CL_IR_BUS_COV

Listă de coduri pentru aria de aplicabilitate a ratelor dobânzilor

Frecvență. Această dimensiune precizează frecvența seriei de timp raportate. Cerințele specifice privind schimbul de date sunt următoarele:

pentru DSD «ECB_OFI1»: atunci când datele naționale sunt disponibile doar cu o frecvență mai redusă, respectiv semestrial sau anual, BCN procedează la estimarea datelor trimestriale. Dacă nu există posibilitatea de a se realiza estimări trimestriale, datele sunt furnizate, totuși, ca serii de timp trimestriale, respectiv datele anuale sunt furnizate ca aaaaQ4 și datele semestriale sunt furnizate ca aaaaQ2 și aaaaQ4, trimestrele rămase fiind fie neraportate, fie raportate ca indisponibile cu statutul observației «L»;

pentru DSD «ECB_SEC1»: dacă datele lunare solicitate nu sunt disponibile și nu se poate realiza nici o estimare, atunci pot fi trimise datele trimestriale sau anuale.

Zonă de referință. Această dimensiune se referă la țara de rezidență a instituției raportoare. În DSD «ECB_SEC1» este indicată țara de rezidență a sectorului emitent (*).

Indicator de ajustare. Această dimensiune arată dacă a fost efectuată o ajustare sezonieră și/sau o ajustare în funcție de numărul de zile lucrătoare.

Defalcarea bilanțului pe sectoare de referință. Această dimensiune se referă la sectorul de raportare în conformitate cu defalcarea definită în lista de coduri asociată.

Defalcare pe sectoare de referință. Această dimensiune indică sectorul de referință pentru indicatorii financiari structurali (în DSD «ECB_SSI1»).

Sector emitent de valori mobiliare. Această dimensiune se referă la sectorul emitenților de valori mobiliare (în DSD «ECB_SEC1»).

Tipul informațiilor SPD. Această dimensiune reprezintă tipul general de informații care trebuie furnizate în cadrul DSD «ECB_PSS1».

Instrument SPD. Această dimensiune, utilizată în DSD «ECB_PSS1», indică tipul specific de instrument/dispozitiv utilizat pentru operațiunile de plată, de exemplu cardurile cu o funcție de numerar sau transferurile credit etc.

Punct de intrare SPD. Această dimensiune are legătură cu tipul de terminal sau de sistem prin care operațiunea de plată de bază a fost efectuată. Pentru corespondența sistemelor de plăți și a valorii codului punctului de intrare SPD, a se vedea partea 16 a anexei II.

Tip de date SPD. În cadrul SPD, această dimensiune dă unitatea de măsură pentru observație, respectiv dacă un număr sau o valoare ar trebui raportată pentru postul respectiv (de exemplu, numărul de operațiuni pentru fiecare card, valoarea operațiunilor pentru fiecare card etc.).

Metodă de compilare Această dimensiune indică dacă datele reprezintă abordarea țării gazdă sau abordarea țării de origine.

Sector de raportare privind alți intermediari financiari. Această dimensiune indică sectorul instituției raportoare în cadrul sectorului AIF.

Sector de raportare privind fondurile de investiții. Această dimensiune indică sectorul instituției raportoare în cadrul sectorului FI.

Sector de raportare privind societățile vehicul investițional. Această dimensiune indică sectorul instituției raportoare în cadrul sectorului SVI.

Sector de raportare. Această dimensiune indică dacă instituția raportoare este un FP sau un tip de SA.

Defalcare pe sectoare de referință DBC. Această dimensiune indică forma de proprietate și tipul de instituție raportoare (instituții de credit naționale ori filiale sau sucursale sub control străin).

Dimensiunea sectorului DBC. Această dimensiune indică mărimea instituției raportoare în ceea ce privește totalul activelor acesteia. Se aplică doar instituțiilor de credit naționale.

Indicator financiar structural. Această dimensiune este specifică DSD «ECB_SSI1» și reprezintă tipul de indicator financiar structural.

Post din bilanț. Această dimensiune indică postul din bilanțul IFM, astfel cum este definit în Regulamentul (UE) nr. 1071/2013 (BCE/2013/33).

Postul din bilanț «alți intermediari financiari». Această dimensiune indică un post din bilanțul AIF. AIF se concentrează pe diferite activități financiare, în funcție de tipul instituției, și nu toate posturile din bilanț se aplică tuturor tipurilor de intermediari. Prin urmare, în timp ce majoritatea posturilor din bilanț sunt comune tuturor tipurilor de alți intermediari financiari, «alte active» și «alte pasive» pot avea definiții diferite pentru diferite tipuri de intermediari. În coloana activelor, sunt adoptate două definiții diferite pentru postul «alte active»: (a) pentru brokeri în valori mobiliare și produse financiare derivate (BVMPFD), acest post include credite; și (b) pentru societăți financiare care desfășoară activități de creditare (SFAC), postul include depozite, numerar, acțiuni ale fondurilor de investiții, active fixe și instrumente financiare derivate. În ceea ce privește postul «alte pasive»: (a) pentru BVMPFD, acest post exclude titlurile de natura datoriei, capitalul și rezervele, precum și instrumente financiare derivate; și (b) pentru SFAC, acest post include instrumentele financiare derivate.

Postul valorilor mobiliare. Această dimensiune se referă la posturile preluate din lista de posturi întocmită pentru conturile financiare ale uniunii monetare (MUFA) în conformitate cu conceptele Sistemului european de conturi. Este folosită doar pentru DSD «ECB_SEC1».

Activele și pasivele fondurilor de investiții. Această dimensiune se referă la postul activelor și pasivelor FI, astfel cum este definit în Regulamentul (UE) nr. 1073/2013 (BCE/2013/38).

Activele și pasivele societăților vehicul investițional. Această dimensiune se referă la postul activelor și pasivelor SVI, astfel cum este definit în Regulamentul (UE) nr. 1075/2013 (BCE/2013/40).

Activele și pasivele societăților de asigurare și ale fondurilor de pensii. Această dimensiune indică un post al activelor și pasivelor SA și ale FP. În cazul SA, posturile sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 1374/2014 (BCE/2014/50). În cazul FP, posturile sunt definite în SEC 2010.

Postul operațiunilor societăților de asigurare. Această dimensiune se referă la postul operațiunilor SA, și anume prime, indemnizații și comisioane, astfel cum sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 1374/2014 (BCE/2014/50).

Postul datelor bancare consolidate. Această dimensiune indică postul din sistemul de raportare DBC care trebuie raportat (din contul de profit și pierdere al băncilor, din bilanț și din rapoartele privind adecvarea capitalului).

Scadență inițială. Pentru DSD «ECB_BSI1», «ECB_FVC1», «ECB_IVF1», «ECB_CBD1» și «ECB_OFI1», această dimensiune indică scadența inițială a postului din bilanț. Pentru DSD «ECB_MIR1», această dimensiune indică, pentru posturile referitoare la solduri, defalcarea în funcție de scadența inițială sau perioada de preaviz a depozitelor sau creditelor; pentru posturile referitoare la contracte noi, ea indică defalcarea în funcție de scadența inițială sau perioada de preaviz, în cazul depozitelor, și în funcție de perioada inițială de stabilire, în cazul creditelor.

Scadență. Această dimensiune indică scadența inițială și reziduală a instrumentului în DSD «ECB_ICPF1».

Evaluarea valorilor mobiliare. Această dimensiune identifică metoda de evaluare folosită pentru statisticile emisiunilor de valori mobiliare în DSD «ECB_SEC1».

Tip de date. Această dimensiune descrie tipul de date raportate în DSD «ECB_BSI1», «ECB_SSI1», «ECB_OFI1», «ECB_IVF1», «ECB_FVC1», «ECB_CBD1», «ECB_ICPF1» și «ECB_ICO1».

Tip de date RMD. În DSD «ECB_MIR1», această dimensiune face distincția între statisticile privind ratele dobânzii practicate de IFM și cele privind valoarea contractelor noi sau soldurile.

Tip de date privind valorile mobiliare. Această dimensiune indică tipul de date conținute în statisticile emisiunilor de valori mobiliare în DSD «ECB_SEC1». Emisiunile nete sunt transmise numai dacă emisiunile și răscumpărările nu pot fi identificate separat.

Stoc, flux. Această dimensiune, care este specifică pentru «BIS_CBS», indică tipul de date, stoc sau flux, pentru datele care sunt raportate.

Codul zonei de referință pentru BIS-IFS. Această dimensiune, care este specifică pentru «BIS_CBS», reprezintă zona de rezidență a instituțiilor raportoare.

Tip de bancă pentru SBC. Această dimensiune, care este specifică pentru «BIS_CBS», se referă la grupul sectorului raportor corespunzător. Pentru transmiterea la BCE ar trebui utilizat codul «4P», respectiv datele ar trebui raportate numai pentru sediile bancare naționale legate de grupurile bancare mari DBC.

Bază de raportare pentru SBC. Această dimensiune, care este specifică pentru «BIS_CBS», reprezintă baza de înregistrare a unei creanțe sau expuneri.

Tipul poziției pentru SBC. Această dimensiune, care este specifică pentru «BIS_CBS», reprezintă tipul de poziție financiară înregistrat de către date.

Scadență reziduală pentru SBC. Această dimensiune, care este specifică pentru «BIS_CBS», reprezintă scadența reziduală a creanțelor sau expunerilor înregistrate.

Tipul monedei locului efectuării pentru SBC. Această dimensiune, care este specifică pentru «BIS_CBS», reprezintă tipul monedei pentru creanțele înregistrate.

Sectorul contrapărții pentru SBC. Această dimensiune, care este specifică pentru «BIS_CBS», reprezintă defalcarea sectorială a contrapărții pentru creanțele sau expunerile înregistrate.

Zona contrapărții pentru SBC. Această dimensiune, care este specifică pentru «BIS_CBS», indică țara de rezidență a contrapartidei postului relevant.

Zona contrapartidei. Această dimensiune indică zona de rezidență a contrapartidei postului relevant.

Categoria sumei. Această dimensiune reprezintă categoria corespunzătoare valorii creditelor noi acordate societăților nefinanciare; creditele noi sunt, de asemenea, raportate în conformitate cu valoarea lor. Este relevant doar pentru DSD «ECB_MIR1».

Sectorul contrapartidei din bilanț. Această dimensiune este legată de defalcarea sectorială a contrapartidei posturilor din bilanț. În DSD «ECB_ICPF1», indică sectorul contrapartidei postului relevant.

Sectorul contrapartidei. Această dimensiune, definită în DSD «ECB_PSS1», reprezintă defalcarea pe sectoare a tipului de beneficiar (contrapartidă) implicat în operațiunea de plată.

Sector inițiator pentru societățile vehicul investițional. Această dimensiune, definită în DSD «ECB_FVC1», reprezintă sectorul cedentului (inițiatorului) activelor sau al unui grup de active și/sau al riscului de credit al activului sau grupului de active către structura de securitizare.

Unitatea societăților de asigurare. Această dimensiune indică unitatea de afaceri relevantă a SA.

Monedă de tranzacție. Această dimensiune descrie moneda în care sunt emise valorile mobiliare (pentru DSD «ECB_SEC1») sau în care sunt exprimate următoarele: (a) posturile din bilanțul IFM (pentru DSD «ECB_BSI1»); (b) indicatorii financiari structurali (pentru DSD «ECB_SSI1»); (c) depozitele și creditele (pentru DSD «ECB_MIR1»); (d) activele și pasivele FI (pentru DSD «ECB_IVF1»); (e) operațiunile de plată (pentru DSD «ECB_PSS1»); (f) activele și pasivele SVI (pentru DSD«ECB_FVC1»); (g) posturile din bilanțul AIF (pentru DSD «ECB_OFI1»); (h) posturile DBC (pentru DSD «ECB_CBD1»); și (i) operațiunile cu activele și pasivele SA și ale FP (pentru DSD «ECB_ICPF1»).

Moneda de exprimare. Această dimensiune descrie moneda în care sunt exprimate: (a) activele și pasivele SA și ale FP (pentru DSD «ECB_ICPF1»); și (b) operațiunile SA (pentru DSD «ECB_ICO1»).

Moneda în care sunt exprimate seriile sau calcul special. Această dimensiune indică moneda în care sunt exprimate observațiile în cadrul seriilor de timp sau specifică calculul de bază.

Sufixul bilanțului. Această dimensiune, prezentă în DSD «ECB_BSI1», indică moneda în care sunt exprimate observațiile în cadrul unei serii de timp sau specifică calculul subiacent.

Sufixul seriilor în contextul valorilor mobiliare. Această dimensiune conține tipuri de date suplimentare pentru seriile derivate. Este folosită doar pentru DSD «ECB_SEC1».

Aria de aplicabilitate a ratelor dobânzilor. Această dimensiune, specifică pentru DSD «ECB_MIR1», indică dacă statisticile privind ratele dobânzii practicate de IFM se referă la solduri sau la un contract nou.

PARTEA 4

Atribute

Următoarele secțiuni explică detaliat atributele asociate datelor transmise. Secțiunea 1 definește atributele pentru fiecare DSD, inclusiv formatul acestora și nivelul de atașare. Secțiunea 2 indică responsabilitatea partenerilor de schimb de date din SEBC în crearea și actualizarea atributelor, precum și statutul acestor atribute. Secțiunile 3, 4 și 5 se concentrează pe conținutul atributelor, clasificat în funcție de nivelul de atașare, respectiv nivelul seriei înrudite, al seriilor de timp și al observației.

Secțiunea 1: Atribute codificate și necodificate definite în DSD ECB_BSI1, ECB_SSI1, ECB_MIR1, ECB_OFI1, ECB_SEC1, ECB_PSS1, ECB_IVF1, ECB_FVC1, ECB_CBD1, BIS_CBS, ECB_ICPF1 și ECB_ICO1

Pe lângă dimensiunile care definesc cheile seriilor, este definit și un set de atribute. Atributele sunt atașate la mai multe niveluri ale informațiilor transmise: la nivelul seriei înrudite, la cel al seriilor de timp sau la nivelul observației. Așa cum este ilustrat mai jos, acestea fie își iau valorile din liste predefinite de coduri, fie sunt necodificate și sunt utilizate pentru a adăuga explicații textuale cu privire la aspecte relevante ale datelor.

Valorile atributelor sunt transmise numai când sunt stabilite pentru prima dată și ori de câte ori sunt modificate, cu excepția atributelor obligatorii atașate nivelului observației, care sunt atașate fiecărei observații și raportate la fiecare transmisiune de date.

Tabelul de mai jos furnizează informații cu privire la atributele definite pentru fiecare DSD luată în considerare, nivelul la care acestea sunt atașate, formatul acestora și numele listelor de coduri din care atributele codificate își iau valorile.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Concept statistic

Format (12)

Listă de coduri

PB

ISS

RMD

AIF

SEC

SPD

FI

SVI

DBC

SBC

SAFP

ICO

ATRIBUTE LA NIVELUL SERIEI ÎNRUDITE

(care se transmit folosind grupul FNS)

 

 

 

 

TITLE

Titlu

AN..70

necodificat

 

UNIT

Unitate

AN..12

CL_UNIT

Listă de coduri pentru unitate

UNIT_MULT

Coeficient multiplicator

AN..2

CL_UNIT_MULT

Listă de coduri pentru coeficientul multiplicator

DECIMALS

Zecimale

N1

CL_DECIMALS

Listă de coduri pentru zecimale

TITLE_COMPL

Complementul titlului

AN..1050

necodificat

 

 

 

 

 

 

NAT_TITLE

Titlu în limba națională

AN..350

necodificat

 

COMPILATION

Compilare

AN..1050

necodificat

 

 

 

 

 

 

 

COVERAGE

Acoperire

AN..350

necodificat

 

SOURCE_AGENCY

Agenție sursă

AN3

CL_ORGANISATION

Listă de coduri pentru organizație

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

METHOD_REF

Referință metodologică

AN..1050

necodificat

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ATRIBUTE LA NIVELUL SERIEI DE TIMP

(care se transmit folosind grupul FNS)

COLLECTION

Indicator de colectare

AN1

CL_COLLECTION

Listă de coduri pentru indicatorii de colectare

 

DOM_SER_IDS

Identificatorul seriilor naționale

AN..70

necodificat

 

 

 

 

 

BREAKS

Rupturi

AN..350

necodificat

 

 

 

 

 

 

UNIT_INDEX_BASE

Baza indicelui unitar

AN..35

necodificat

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

AVAILABILITY

Disponibilitate

AN1

CL_AVAILABILITY

Listă de coduri pentru disponibilitate

 

 

 

PUBL_PUBLIC

Publicarea sursei

AN..1050

necodificat

 

 

 

PUBL_MU

Publicarea sursei (doar pentru zona euro)

AN..1050

necodificat

 

 

 

 

 

 

 

PUBL_ECB

Publicarea sursei (doar pentru BCE)

AN..1050

necodificat

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ATRIBUTE LA NIVELUL OBSERVAȚIEI

(care se transmit împreună cu datele principalului segment ARR, cu excepția OBS_COM, care se transmit în cadrul grupului FNS)

OBS_STATUS

Statutul observației

AN1

CL_OBS_STATUS

Listă de coduri pentru statutul observației

OBS_CONF

Confidențialitatea observației

AN1

CL_OBS_CONF

Listă de coduri pentru confidențialitatea observației

OBS_PRE_BREAK

Valoarea observației înainte de ruptură

AN..15

necodificat

 

OBS_COM

Comentariul observației

AN..1050

necodificat

 

Secțiunea 2: Proprietățile atributelor comune pentru DSD ECB_BSI1, ECB_SSI1, ECB_MIR1, ECB_OFI1, ECB_SEC1, ECB_PSS1, ECB_IVF1, ECB_FVC1, ECB_CBD1, BIS_CBS, ECB_ICPF1 și ECB_ICO1: BCN care raportează către BCE  (15)

Fiecare atribut este caracterizat de anumite proprietăți tehnice, care sunt enumerate în tabelul de mai jos.


 

Statut

Prima valoare fixată, înregistrată și transmisă de… (13)

Poate fi modificată de BCN

TITLE_COMPL

M

BCE

Nu (**)

NAT_TITLE

C

BCN

Da

COMPILATION

C

BCN

Da (***)

COVERAGE

C

BCN

Da (***)

METHOD_REF

M

BCN

Da

DOM_SER_IDS (14)

C

BCN

Da

BREAKS

C

BCN

Da

OBS_STATUS

M

BCN

Da

OBS_CONF

C

BCN

Da

OBS_PRE_BREAK

C

BCN

Da

OBS_COM

C

BCN

Da

Definiția unui set de atribute ce urmează a fi transmise împreună cu datele permite furnizarea de informații suplimentare referitoare la seriile de timp. Informațiile furnizate de atributele pentru seturile de date statistice ale BCE avute în vedere sunt detaliate mai jos.

Secțiunea 3: Atribute la nivelul seriei înrudite

Obligatoriu

TITLE_COMPL (Complementul titlului). Acest atribut permite un număr mai mare de caractere decât atributul TITLE și, din acest motiv, înlocuiește TITLE ca atribut obligatoriu pentru înregistrarea titlului seriilor.

UNIT (unitate)

PB

Pentru statele membre din zona euro: EUR

ISS

Pentru statele membre din zona euro: EUR

Pentru seriile raportate ca valori absolute și pentru indici: PURE_NUMB

Pentru seriile raportate ca procente: PCT

AIF

Pentru statele membre din zona euro: EUR

RMD

Pentru volumele de contracte: EUR

Pentru ratele dobânzilor PCPA

SEC

Pentru statele membre din zona euro: EUR

SPD

Pentru seriile referitoare la unitățile originale (tabelul 5 din partea 16 a anexei II), numărul de operațiuni (tabelele 3, 4, 6 și 7 din partea 16 a anexei II) și seriile referitoare la procentele de concentrare (tabelul 6 din partea 16 a anexei II): PURE_NUMB

Pentru seriile referitoare la valoarea operațiunilor (tabelele 3, 4, 6 și 7 din partea 16 a anexei II): EUR

FI

Pentru statele membre din zona euro: EUR

SVI

Pentru statele membre din zona euro: EUR

DBC

Pentru statele membre din zona euro: EUR sau PURE_NUMB (atunci când nicio monedă de exprimare nu este relevantă)

SBC

Pentru datele raportate de către toate țările în dolari SUA: USD; pentru datele pentru care nicio monedă de exprimare nu este relevantă: PURE_NUMB

SAFP

Pentru statele membre din zona euro: EUR

ICO

Pentru statele membre din zona euro: EUR


UNIT_MULT (coeficient de multiplicare)

PB

6

ISS

0

AIF

6

RMD (16)

Pentru volumele de contracte: 6

Pentru ratele dobânzilor 0

SEC

6

SPD

Pentru seriile referitoare la unitățile originale, cu excepția seriilor referitoare la operațiuni (tabelul 5 din partea 16 a anexei II): 0

Pentru seriile referitoare la operațiuni (tabelele 3, 4, 6 și 7 din partea 16 a anexei II, cu excepția procentelor de concentrare): 6

Pentru seriile referitoare la procentele de concentrare (tabelul 6 din partea 16 a anexei II): 0

FI

6

SVI

6

DBC

3

SBC

6

SAFP

6

ICO

6


DECIMALS (zecimale)

PB

0

ISS

Pentru valori absolute: 0

Pentru seriile de indici și procente: 4

AIF

0

RMD

Pentru volumele operațiunilor: 0

Pentru ratele dobânzilor: 4

SEC

0

SPD

Serii referitoare la unitățile originale, cu excepția operațiunilor și procentelor de concentrare (tabelul 5 din partea 16 a anexei II): 0

Serii referitoare la operațiuni și procente de concentrare (tabelele 3, 4, 6 și 7 din partea 16 a anexei II): 3

FI

0

SVI

0

DBC

0

SBC

0

SAFP

0

ICO

0

METHOD_REF (referință metodologică). Acest atribut este folosit doar pentru setul de date SPD și indică dacă, pentru fiecare serie de timp sau pentru o parte a acesteia, este folosită definiția 2005 «îmbunătățită» sau o definiție anterioară. Sunt definite două valori:

Atributul ar trebui, de asemenea, să indice perioada pentru care se aplică fiecare definiție. De exemplu «definițiile din 2005 pentru seriile întregi», «definițiile din 2005 de la datele referitoare la 2003, definițiile precedente pentru restul», sau «definițiile precedente până la datele referitoare la 2004».

Condițional

TITLE (titlu). BCN pot utiliza atributul TITLE pentru construcția titlurilor scurte.

NAT_TITLE (titlu în limba națională). BCN pot utiliza atributul NAT_TITLE pentru a furniza o descriere exactă, precum și alte precizări suplimentare sau caracteristice în limbile lor naționale. Deși utilizarea literelor majuscule și minuscule nu generează nici o problemă, se solicită BCN să se limiteze la setul de caractere Latin-1. În general, schimbul de caractere accentuate și simboluri alfanumerice extinse trebuie testat înainte de a fi utilizat cu regularitate.

COMPILATION (compilare). Pentru seturile de date privind posturile din bilanț, FI, SVI, SAFP, ICO și RMD, acest atribut poate fi folosit pentru explicații textuale suplimentare privind metodele de compilare, sistemele de ponderare și procedurile statistice utilizate pentru compilarea seriilor suport, în special dacă acestea diferă de normele și standardele BCE. În general, structura notelor explicative naționale solicitate este următoarea:

sursele datelor/sistemul de colectare a datelor;

proceduri de compilare (inclusiv descrierea estimărilor/ipotezelor formulate);

abateri de la instrucțiunile de raportare ale BCE (clasificare geografică/sectorială și/sau metode de evaluare);

informații privind cadrul juridic național.

Pentru setul de date ISS, atributul «compilare» include informațiile privind legăturile cu cadrul de reglementare al Uniunii pentru intermediari, alții decât instituțiile de credit.

Pentru setul de date privind AIF, o descriere detaliată a informațiilor ce urmează a fi incluse în acest atribut este prevăzută la punctele 1-5 din notele explicative naționale (a se vedea partea 11 a anexei II).

Similar, pentru setul de date privind SEC, o descriere detaliată a informațiilor ce urmează a fi incluse în acest atribut este prevăzută la punctele 1, 2, 4, 5, 8, 9 și 10 din notele explicative naționale (a se vedea partea 12 a anexei II).

COVERAGE (acoperire)

Informații privind

Note

ISS

acoperirea diferitelor categorii de intermediari

tipul de intermediar pentru diferiți indicatori

dacă estimarea a fost folosită în cazul acoperirii parțiale

indicarea extrapolării (dacă există)

AIF

acoperirea seriilor activelor/pasivelor totale

tipul de AIF acoperit de categoriile principale

dacă estimarea a fost folosită în cazul acoperirii parțiale

indicarea extrapolării (dacă există)

a se face trimitere și la partea 11 a anexei II (a se vedea notele explicative naționale, punctul 6)

RMD

criteriile de stratificare, procedura de selecție (probabilitate egală/probabilitate proporțională cu mărimea/selectarea celor mai mari instituții) în caz de eșantionare

 

SEC

clasificarea emisiunilor

a se vedea și partea 12 a anexei II [secțiunea 2 (punctul 4) și secțiunea 3 (punctul 6)]

DBC

descrierea unităților de observare statistică cu obligații de raportare

dacă anumite instituții au fost excluse de la colectare

motivele care au stat la baza excluderii

SOURCE_AGENCY (agenție sursă). Acest atribut este stabilit de BCE la o valoare care reprezintă numele BCN care furnizează datele.

Secțiunea 4: Atribute la nivelul seriei de timp

Obligatoriu

COLLECTION (indicator de colectare). Acest atribut furnizează informații referitoare la perioada sau momentul în care este măsurată o serie de timp (de exemplu, începutul, mijlocul sau sfârșitul perioadei) sau indică dacă datele sunt medii.

Condițional

DOM_SER_IDS (identificatorul seriilor naționale). Acest atribut permite trimiterea la codul utilizat în bazele de date naționale pentru identificarea seriilor corespondente (de asemenea, pot fi specificate formule care utilizează coduri naționale de referință).

UNIT_INDEX_BASE (baza indicelui unitar). Acest atribut este obligatoriu atunci când este asociat unei chei de serii care exprimă un indice. Acesta indică referința de bază și valoarea de bază pentru indici și este folosit doar pentru seriile indicelui stocurilor noționale determinate de BCE și transmise SEBC.

BREAKS (rupturi). Acest atribut furnizează o descriere a rupturilor și a modificărilor majore apărute în timp în colectarea, acoperirea raportării și compilarea seriilor. În cazul rupturilor, se recomandă, atunci când este posibil, să se arate în ce măsură datele vechi și datele noi pot fi considerate comparabile.

PUBL_PUBLIC, PUBL_MU, PUBL_ECB [publicarea sursei, publicarea sursei (doar zona euro), publicarea sursei (doar BCE)]. Aceste atribute vor fi stabilite de BCE dacă datele sunt publicate în publicațiile BCE, fie în publicațiile publice ale BCE, fie în cele confidențiale. Se face o trimitere (respectiv publicații, posturi etc.) la datele publicate.

Secțiunea 5: Atribute la nivelul observației

Dacă o BCN dorește să revizuiască un atribut stabilit pentru nivelul observației, observația (observațiile) respectivă(e) trebuie să fie retransmisă(e) în același timp. Dacă o BCN revizuiește o observație fără a transmite și valoarea atributului relevant, valorile existente vor fi înlocuite cu valorile implicite.

Obligatoriu

OBS_STATUS (statutul observației). BCN raportează o valoare a statutului observației anexată fiecărei observații transmise. Acest atribut este obligatoriu și trebuie furnizat cu fiecare transmitere de date pentru fiecare observație în parte. Când BCN revizuiesc valoarea acestui atribut, atât valoarea observației (chiar dacă este nemodificată), cât și noul indicativ al statutului observației sunt retransmise.

Lista următoare precizează valorile prevăzute pentru acest atribut, conform ierarhiei convenite, în scopul elaborării acestor statistici:

«A»= valoare normală (alocată automat observațiilor disponibile);

«B»= valoarea de ruptură pentru următoarele seturi de date: ISS, RMD, DBC și SPD (****),

«M»= valoare lipsă, datele nu există;

«L»= valoare lipsă, date existente, dar necolectate;

«E»= valoare estimată (*****),

«P»= valoare provizorie (această valoare poate fi utilizată, la fiecare transmitere de date, cu trimitere la ultima observație disponibilă, dacă aceasta este considerată provizorie).

În condiții normale, valorile numerice ar trebui raportate cu statutul observației «A» (valoare normală) atașat. Altfel, se oferă o valoare diferită de «A», în conformitate cu lista de mai sus. Dacă o observație este calificată de două caracteristici, se raportează cea mai importantă, conform ierarhiei indicate mai sus.

În fiecare transmitere de date, cele mai recente observații disponibile pot fi raportate ca provizorii și semnalate cu valoarea statutului observației «P». Aceste observații iau valori definite și sunt raportate cu indicativul statutului observației «A», într-o etapă ulterioară când noile valori revizuite și indicativele statutului observației le înlocuiesc pe cele provizorii.

Valorile lipsă («-») sunt raportate în cazul în care nu este posibilă raportarea unei valori numerice (de exemplu, datorită datelor inexistente sau în situația în care datele nu au fost colectate). O observație care nu este disponibilă nu trebuie niciodată să fie raportată ca «zero», deoarece zero este o valoare numerică normală care indică o valoare precisă și validă. Dacă BCN nu pot identifica motivul lipsei unei valori sau dacă nu pot utiliza întreaga gamă de valori prezentate în lista de coduri CL_OBS_STATUS pentru raportarea observațiilor lipsă («L» sau «M»), ar trebui folosită valoarea «M».

În cazul în care, datorită condițiilor statistice locale, datele pentru o serie de timp nu sunt colectate fie la date specifice, fie pentru întreaga durată a seriei de timp (fenomenul economic de bază există, dar nu este monitorizat statistic), este raportată o valoare lipsă («-») cu statutul observației «L» pentru fiecare perioadă.

În cazul în care, datorită practicilor locale de piață sau cadrului juridic/economic, o serie de timp (sau o parte a seriei) nu este aplicabilă (fenomenul de bază nu există), atunci este raportată o valoare lipsă («-») cu statutul observației «M».

Condițional

OBS CONF (confidențialitatea observației). BCN raportează o valoare a confidențialității observației atașată fiecărei observații comunicate. În timp ce acest atribut este definit ca fiind condițional în fișierul definiției structurale a BCE, ar trebui furnizat cu ocazia fiecărei transmiteri de date pentru fiecare observație individuală, întrucât fiecare observație confidențială trebuie să aibă indicativul adecvat. Când BCN revizuiesc valoarea acestui atribut, atât valoarea observației asociate, cât și indicativul statutului observației (chiar dacă este nemodificat) ar trebui retransmise.

Lista următoare precizează valorile prevăzute pentru acest atribut în scopul elaborării acestor statistici:

«F»= liber pentru publicare;

«N»= nu poate fi publicat, limitat doar la utilizare internă;

«C»= informație statistică confidențială în sensul articolului 8 din Regulamentul (CE) nr. 2533/98;

«S»= confidențialitate secundară stabilită și gestionată de către destinatar, nu poate fi publicat;

«D»= confidențialitate secundară stabilită de expeditor, nu poate fi publicat; Acest cod poate fi utilizat de BCN care fac deja diferența în sistemele lor de raportare între confidențialitatea primară și cea secundară. Dacă nu, BCN raportoare trebuie să folosească «C» pentru a semnala confidențialitatea secundară.

OBS_PRE_BREAK (valoarea observației înainte de ruptură). Acest atribut conține valoarea observației înainte de ruptură, care este un câmp numeric, ca și observația (******). În general, este transmis când intervine o ruptură; în acest caz, statutul observației trebuie setat la „B”(valoare de ruptură).

În scopul seturilor de date pentru posturile din bilanț, FI, SVI, AIF, SAFP și ICO, acest atribut nu este solicitat, de vreme ce seriile privind reclasificările sau seriile care exprimă operațiuni financiare furnizează deja această informație. El a fost adăugat la lista de atribute deoarece face parte din subsetul comun al atributelor pentru toate seturile de date.

OBS_COM(comentariul observației). Acest atribut poate fi utilizat pentru a furniza comentarii textuale la nivelul observației (de exemplu, pentru descrierea estimării realizate pentru o anumită observație din cauza lipsei de date, pentru explicarea motivului unei posibile observații anormale sau pentru detalierea unei modificări în seria de timp raportată).

(*)  Pentru BCN, țara de rezidență a sectorului emitent este țara de rezidență a BCN."

(****)  Dacă OBS_STATUS este raportat ca «B», trebuie raportată o valoare pentru atributul OBS_PRE_BREAK."

(*****)  Statutul observației «E» trebuie utilizat pentru toate observațiile sau perioadele de date care rezultă din estimări și care nu pot fi considerate valori normale."

(******)  Cele patru atribute valoarea observației plus OBS_STATUS, OBS_CONF și OBS_PRE_BREAK sunt considerate o singură entitate. Aceasta înseamnă că BCN sunt obligate să trimită toate informațiile suplimentare pentru o observație. (Când atributele nu sunt raportate, valorile lor anterioare se înlocuiesc cu valorile implicite.)”"

4.

Anexa IV se modifică după cum urmează:

(a)

titlul se înlocuiește cu următorul text:

„DERIVAREA OPERAȚIUNILOR ÎN CONTEXTUL STATISTICILOR PRIVIND POSTURILE DIN BILANȚ ALE INSTITUȚIILOR FINANCIARE MONETARE, FONDURILE DE INVESTIȚII, SOCIETĂȚILE VEHICUL INVESTIȚIONAL ȘI SOCIETĂȚILE DE ASIGURARE”;

(b)

partea I se înlocuiește cu următorul text:

„PARTEA 1

Descriere generală a procedurii de derivare a operațiunilor

Secțiunea 1: Cadrul

1.

Cadrul de derivare a operațiunilor pentru statisticile privind posturile din bilanț ale instituțiilor financiare monetare (IFM) și activele și pasivele fondurilor de investiții (FI), ale societăților vehicul investițional (SVI) și ale societăților de asigurare (SA) se bazează pe Sistemul european de conturi (denumit în continuare «SEC 2010»). Dacă este necesar, se derogă de la acest standard internațional atât în privința conținutului datelor, cât și a denumirii conceptelor statistice. Prezenta anexă se interpretează în conformitate cu SEC 2010, cu excepția cazului în care Regulamentul (UE) nr. 1071/2013 (BCE/2013/33), Regulamentul (UE) nr. 1073/2013 (BCE/2013/38), Regulamentul (UE) nr. 1075/2013 (BCE/2013/40), Regulamentul (UE) nr. 1374/2014 (BCE/2014/50) sau prezenta orientare îi anulează, explicit sau implicit, dispozițiile.

2.

În conformitate cu SEC 2010, tranzacțiile financiare sunt definite ca fiind achizițiile nete de active financiare sau creșterile nete de pasive pentru fiecare tip de instrument financiar, respectiv suma tuturor tranzacțiilor financiare care au loc în cursul perioadei de raportare relevante (*******). Tranzacțiile care acoperă fiecare post specificat în Regulamentul (UE) nr. 1071/2013 (BCE/2013/33), Regulamentul (UE) nr. 1073/2013 (BCE/2013/38), Regulamentul (UE) nr. 1075/2013 (BCE/2013/40) și Regulamentul (UE) nr. 1374/2014 (BCE/2014/50) se calculează pe bază netă, respectiv nu există o cerință privind identificarea valorii brute a tranzacțiilor financiare sau a cifrei de afaceri (********). Metoda de evaluare a fiecărei tranzacții presupune considerarea valorii la care se dobândesc/înstrăinează activele și/sau se creează, se lichidează sau se schimbă elementele de pasiv. Cu toate acestea, sunt permise abateri de la SEC 2010.

3.

Prezenta anexă examinează metodologia de derivare a operațiunilor în contextul statisticilor posturilor din bilanț, FI, SVI și SA. Prezenta parte se concentrează pe calcularea datelor privind tranzacțiile la Banca Centrală Europeană (BCE) și pe raportarea informațiilor subiacente de către BCN, în timp ce partea 2 se axează pe conceptele de ajustări ale fluxurilor. Părțile 3, 4, 5 și 6 oferă apoi informații specifice referitoare la cadrul de elaborare pentru statisticile posturilor din bilanț, FI, SVI și, respectiv, SA.

Detalii suplimentare și exemple numerice sunt cuprinse în manualele referitoare la aceste statistici, publicate pe website-ul BCE.

Secțiunea 2: Calcularea de către BCE a datelor privind tranzacțiile și raportarea de către BCN la BCE

1.   Introducere

1.

Pentru statisticile privind posturile din bilanț, FI și SA, BCE calculează tranzacțiile luând în considerare, pentru fiecare post de activ și de pasiv, diferența dintre pozițiile de stoc la datele de raportare de la sfârșitul perioadei, din care elimină efectul evenimentelor care nu rezultă din tranzacții, respectiv «alte modificări». «Alte modificări» sunt grupate în două categorii principale, «reclasificări și alte ajustări» și «ajustări din reevaluare», acestea din urmă acoperind reevaluările datorate modificărilor prețurilor și cursurilor de schimb (*********). Băncile centrale naționale (BCN) raportează «reclasificări și alte ajustări» și «ajustări din reevaluare» la BCE, astfel încât aceste efecte, care nu sunt legate de tranzacții, să poată fi înlăturate din calcularea statisticilor privind fluxurile.

În cazul statisticilor privind posturile din bilanț, BCN raportează către BCE datele privind ajustările în conformitate cu partea 1 a anexei II. «Ajustările din reevaluare» raportate de BCN constau în scoateri din evidențele contabile/reduceri ale valorii contabile a creditelor și ajustări din reevaluare datorate unor modificări de preț. Ajustările din reevaluare datorate modificării cursurilor de schimb se calculează în mod normal de către BCE, dar, atunci când BCN se află în poziția de a compila ajustări mai precise, acestea pot transmite, de asemenea, aceste ajustări direct către BCE (**********).

În cazul statisticilor privind FI, BCN raportează către BCE datele privind ajustările în conformitate cu partea 17 a anexei II. „Ajustările din reevaluare” raportate de BCN constau în ajustările din reevaluare datorate unor modificări de prețuri și cursuri de schimb.

În cazul statisticilor privind SA, BCN raportează către BCE datele privind ajustările în conformitate cu partea 23 a anexei II. „Ajustările din reevaluare” raportate de BCN constau în ajustările din reevaluare datorate unor modificări de prețuri și cursuri de schimb.

2.

În contextul statisticilor privind SVI, tranzacțiile, nu ajustările fluxurilor, sunt raportate direct de către BCN către BCE. Calcularea tranzacțiilor (fie direct de către agenți raportori, fie de către BCN) ar trebui să corespundă abordării generale față de reclasificări și alte ajustări și reevaluări prevăzută în prezenta anexă.

2.   Reclasificări și alte ajustări

1.

BCN compilează datele referitoare la „reclasificări și alte ajustări”, conform cerințelor prezentei orientări, folosind informații de supraveghere, verificări de credibilitate, cercetări ad-hoc (de exemplu, în legătură cu valorile aberante), cerințele statistice naționale, informații privind entitățile care intră sau ies din unitățile de observare statistică cu obligații de raportare și orice alte surse aflate la dispoziția lor. Nu este preconizat ca BCE să opereze ajustări ex post, cu excepția situațiilor în care BCN identifică modificări importante în datele finale.

2.

BCN identifică modificările de stocuri care se datorează reclasificărilor și înscriu valoarea netă identificată la „reclasificări și alte ajustări”. O creștere netă a stocurilor datorată reclasificărilor se înscrie cu semn pozitiv, iar o descreștere netă a stocurilor cu semn negativ.

3.

În principiu, BCN îndeplinesc toate cerințele referitoare la „reclasificări și alte ajustări” specificate în prezenta orientare. BCN transmit cel puțin toate „reclasificările și alte ajustări” de peste 50 de milioane EUR. Acest prag este menit să ajute BCN să decidă dacă este sau nu este cazul să opereze o ajustare. Totuși, atunci când informațiile nu sunt disponibile cu ușurință sau sunt de calitate inferioară, se poate lua decizia fie de a nu face nimic, fie de a efectua estimări. Din acest motiv, precum și datorită eterogenității procedurilor existente pentru calcularea ajustărilor, este nevoie ca un astfel de prag să fie aplicat în mod flexibil. De exemplu, atunci când sunt colectate informații relativ detaliate fără a se lua în considerare pragul, încercarea de a aplica un astfel de prag s-ar putea dovedi contraproductivă.

3.   Ajustări din reevaluare

1.

Pentru a îndeplini cerințele referitoare la „ajustările din reevaluare” specificate în prezenta orientare, BCN ar putea fi nevoite să calculeze ajustările din tranzacții, din date titlu-cu-titlu sau din alte date raportate de către unitățile de observare statistică cu obligații de raportare și/sau să estimeze ajustările în funcție de anumite defalcări care nu au fost raportate de către unitățile de observare statistică cu obligații de raportare deoarece nu sunt considerate „cerințe minime”.

2.

În mod normal, „ajustările din reevaluare” sunt compilate de către BCN pe baza datelor raportate de către unitățile de observare statistică cu obligații de raportare. Cu toate acestea, BCN pot acoperi aceste cerințe de raportare și indirect (de exemplu, prin colectarea directă a datelor privind tranzacțiile) și, în orice caz, pot colecta date suplimentare de la agenții raportori. Indiferent de abordarea utilizată la nivel național, BCN au obligația de a depune un set complet de date la BCE, în conformitate cu partea 1 a anexei II, pentru statisticile privind posturile din bilanț, cu partea 17 a anexei II, pentru statisticile privind FI, și cu partea 23 a anexei II, pentru statisticile privind SA.

(*******)  Aceasta este în conformitate cu SEC 2010 și alte standarde statistice internaționale."

(********)  Cu toate acestea, în cazul statisticilor privind FI, Regulamentul (UE) nr. 1073/2013 (BCE/2013/38) impune raportarea separată a emisiunilor noi și a răscumpărărilor de acțiuni/unități ale FI în cursul lunii de raportare."

(*********)  Definiția și clasificarea postului «alte modificări» sunt în mare măsură consecvente cu SEC 2010. «Reclasificările și alte ajustări» sunt echivalente în mare parte cu «alte modificări ale volumului activelor și pasivelor» (K.1-K.6, a se vedea punctele 6.03-25), în timp ce «reevaluările» pot fi transferate la «câștiguri și pierderi nominale din deținere» (K.7, a se vedea punctele 6.26-64). În cazul statisticilor privind posturile din bilanț, o derogare importantă privește includerea postului «scoateri de credite din evidențele contabile» în «reevaluări» (și anume ca reevaluări datorate modificărilor prețurilor), în timp ce în SEC 2010 acestea sunt în general considerate «alte modificări de volum» (punctul 6.14) – cu excepția pierderilor realizate la vânzarea de credite; aceste pierderi, care sunt egale cu diferența dintre prețul de tranzacție și valoarea bilanțieră a creditelor, ar trebui înregistrate ca o reevaluare (punctul 6.58). Includerea postului «scoateri de credite din evidențele contabile» în «reevaluări» constituie, de asemenea, o derogare de la normele privind poziția investițională internațională (p.i.i.). În cadrul p.i.i., acestea sunt tratate ca «alte ajustări» și nu ca «modificări ale prețului sau cursului de schimb». În cazul statisticilor privind FI, nu sunt solicitate «scoateri din evidențele contabile/reduceri ale valorii contabile» ale creditelor."

(**********)  Ajustările corespunzătoare bilanțului propriu al BCE se raportează de către Direcția Administrare Generală a BCE.”;"

(c)

se adaugă următoarea parte 6:

„PARTEA 6

Ajustări ale fluxurilor: elemente speciale în statisticile SA

Secțiunea 1: Introducere

1.

Pentru statisticile privind SA, BCN prezintă ajustări din reevaluare care acoperă atât reevaluările datorate modificărilor prețurilor și cursului de schimb, cât și ajustările din reclasificare pentru toate posturile din bilanțul SA, în conformitate cu articolul 26a. În cadrul acestui proces, este posibil ca BCN să aibă nevoie să calculeze și/sau să estimeze ajustările care nu au fost raportate de către SA. Aceasta include datele în cazul cărora seriile corespunzătoare ale stocurilor sunt raportate pentru fiecare element în parte, datele care nu sunt considerate «cerințe minime» în tabelul 3a și 3b din anexa III la Regulamentul (UE) nr. 1374/2014 (BCE/2014/50) și datele privind provizioanele tehnice de asigurare.

Secțiunea 2: Ajustări din reevaluare

1.

Regulamentul (UE) nr. 1374/2014 (BCE/2014/50) este flexibil în ceea ce privește tipul de date necesare pentru calcularea ajustărilor din reevaluare aferente activelor și pasivelor, precum și în ceea ce privește forma în care sunt colectate și compilate aceste date. Rămâne la latitudinea BCN să decidă în privința metodei.

2.

Există următoarele două opțiuni pentru derivarea ajustărilor din reevaluare pentru valorile mobiliare colectate titlu-cu-titlu. BCN pot urma o abordare similară pentru alte active decât valorile mobiliare atunci când colectează date pentru fiecare element în parte.

SA raportează informații titlu-cu-titlu care permit BCN să deducă ajustări din reevaluare: SA raportează către BCN informațiile solicitate de punctele 1, 2 și 4 din tabelele 2.1. și 2.2 din partea 3 a anexei I la Regulamentul (UE) nr. 1374/2014 (BCE/2014/50) titlu-cu-titlu. Aceste informații permit BCN să obțină informații precise cu privire la «ajustările din reevaluare» care trebuie transmise BCE. În cazul în care este aleasă această variantă, BCN pot obține «ajustările din reevaluare» în conformitate cu metoda comună a Eurosistemului, respectiv «metoda derivării din fluxuri», astfel cum este descrisă în Manualul SA care însoțește regulamentul și prezenta orientare;

SA raportează direct tranzacțiile la BCN titlu-cu-titlu: SA raportează valorile cumulate ale achizițiilor și vânzărilor de valori mobiliare care au avut loc în cursul perioadei de referință, astfel cum se prevede la punctele 1 și 3 din tabelele 2.1 și 2.2 din partea 3 a anexei I la Regulamentul (UE) nr. 1374/2014 (BCE/2014/50), titlu-cu-titlu. BCN calculează «ajustările din reevaluare» făcând diferența dintre stocurile de la sfârșitul perioadei și eliminând tranzacțiile și prezintă BCE ajustările din reevaluare în conformitate cu prezenta orientare.

3.

În cazul provizioanelor tehnice de asigurare administrate de societățile de asiguare, există următoarele două opțiuni pentru derivarea aproximărilor ajustărilor din reevaluare:

SA raportează ajustări sau tranzacții agregate în conformitate cu instrucțiunile BCN. BCN care aleg această metodă agregă ajustările raportate de SA în vederea prezentării de date la BCE;

BCN derivă aproximările pe baza datelor furnizate de SA.

4.

În cazul elementelor de activ și pasiv, altele decât cele care sunt colectate pentru fiecare instrument în parte și provizioanele tehnice de asigurare administrate de SA, există următoarele trei opțiuni pentru derivarea ajustărilor din reevaluare:

SA raportează ajustări agregate: SA raportează ajustările aplicabile fiecărui post, reflectând variațiile evaluării datorate modificărilor prețului și cursului de schimb. BCN care aleg această metodă agregă ajustările raportate de SA în vederea prezentării de date la BCE;

SA raportează tranzacții agregate: SA acumulează tranzacții în cursul trimestrului și transmit BCN valoarea achizițiilor și a vânzărilor. BCN care primesc date privind tranzacțiile calculează «ajustările din reevaluare» ca ceea ce rămâne din diferența între stocuri și tranzacții și prezintă BCE ajustarea din reevaluare în conformitate cu prezenta orientare; sau

BCN derivă aproximările pe baza datelor furnizate de SA.”

5.

Anexa V se înlocuiește cu următorul text:

„ANEXA V

LISTA DE UNITĂȚI INSTITUȚIONALE STABILITĂ ÎN SCOPURI STATISTICE

PARTEA 1

Corespondența dintre lista de atribute a Registrului Bazei de date a Instituțiilor și Companiilor Afiliate (RIAD) și seturile de date specifice administrate în scopuri statistice

Attribute name (1)

Relevant în contextul listei de

IFM

FI

SVI

IRSP (2)

SA

Tip

Frecvență de actualizare

Tip

Frecvență de actualizare

Tip

Frecvență de actualizare

Tip

Frecvență de actualizare

Tip

Frecvență de actualizare

«Non-industry» IDs

RIAD code

M

d

M

q

M

q

M

a

M

q

Nationals business register

E

d

E

q

E

q

O

a

E

q

EGR code

E

d

 

 

E

q

 

 

 

 

LEI (după caz)

M

d

M

q

M

q

M

a

M

q

«Industry» IDs

BIC

E

d

 

 

 

 

 

 

 

 

ISINs

E

d

M

q

M

q

 

 

E

q

Name

M

d

M

q

M

q

M

a

M

q

Country of residence

M

d

M

q

M

q

M

a

M

q

Address

M

d

M

q

M

q

M

a

M

q

Area code

M

d

M

q

M

q

M

a

M

q

Legal form

E

d

E

q

E

q

E

a

E

q

Flag Listed

M

d

M

q

M

q

O

a

M

q

Flag Supervised

M

d

M

q

M

q

M

a

M

q

Flag Subject to Directive 2009/138/EC

 

 

 

 

 

 

 

 

M

q

Reporting requirements

E

d

E

q

E

q

E

a

E

q

Type of licence

M

d

M

q

M

q

O

a

E

q

Capital variability

 

 

M

q

 

 

 

 

 

 

UCITS compliance

 

 

M

q

 

 

 

 

 

 

Legal set-up

 

 

M

q

 

 

 

 

 

 

Flag Sub-fund

 

 

M

q

 

 

 

 

 

 

Nature of securitisation

 

 

 

 

M

q

 

 

 

 

Flag E-money issuer – licence

 

 

 

 

 

 

M

a

 

 

Flag E-money issuer – business

 

 

 

 

 

 

M

a

 

 

Flag Payment service provider – licence

 

 

 

 

 

 

M

a

 

 

Flag Payment service provider – business

 

 

 

 

 

 

M

a

 

 

Flag Payment system operator

 

 

 

 

 

 

M

a

 

 

Comment

O

d

O

q

O

q

O

a

O

q

NACE code

M

d

M

q

M

q

E

a

M

q

Total employment

E

a

O

a

E

a

O

a

E

a

Total solo balance sheet (ECB Regulation)

M

a

E

a

E

a

 

 

E

a

Net assets, net asset value

E

a

M

a

 

 

 

 

 

 

Gross premiums written

 

 

 

 

 

 

 

 

M

a

ESA 2010

M

d

M

q

M

q

M

a

M

q

Sub-sector type

M

d

M

q

M

q

M

a

M

q

Birth date

O

d

O

q

O

q

O

a

O

q

Closure date

M

d

M

q

M

q

M

a

M

Q

Flag Activity status

M

d

M

q

M

q

M

a

M

Q

Date de refeință minime (1) solicitate pentru

Originator of FVC

 

 

 

 

M

q

 

 

 

 

Management company

 

 

M

q

M

q

 

 

 

 

Head of branch

M

d

 

 

 

 

 

 

M

Q

M (obligatoriu), E (încurajat), O (opțional), blank (neaplicabil)

Frecvență: a (anuală), q (trimestrială), m (lunară), d (zilnică/imediat ce apare o schimbare).

Termenele pentru datele anuale sunt (dacă nu se specifică în altă parte) la o lună de la data de referință.

PARTEA 2

Tipuri de relații între unitățile organizaționale

 

Tip

Frecvență de actualizare

1.   

Relații organizaționale într-o întreprindere

Relație între una sau mai multe unități juridice și o întreprindere

O

2.   

Relații în cadrul unui grup de întreprinderi

Relație de control

E (c)

Q

Relație de deținere

E (c)

Q

3.   

Alte relații

Legătura dintre un «inițiator» și SVI al acestuia

M

Q

Legătura dintre o «societate de administrare» și SVI/FI al acesteia

M

Q

Legătura dintre «o sucursală nerezidentă» și «sediul» rezident al acesteia

M

Q

Legătura dintre «o sucursală rezidentă» și «sediul» nerezident al acesteia

M

Q

Legătura dintre un «subfond» și un «fond umbrelă»

M

Q

 

Legătura cu predecesor/succesor în cazul unei absorbții/divizări

M

d/q

PARTEA 3

Definiții și detalierea instrucțiunilor de raportare

RIAD code

Codul unic de identificare pentru orice unitate organizațională din RIAD este compus din două părți: «host» și «id».

Valorile pentru cele două părți combinate asigură unicitatea acestei chei primare:

coduri de țară ISO-3166 din două cifre;

șir de caractere liber.

[element obligatoriu pentru crearea unei entități în RIAD]

Alias identifiers

Listă deschisă cu mai multe coduri de identificare care constau în identificatori care pot respecta sau nu orice (semi)standard din industrie. Întrucât poate include coduri pur «naționale», nu este obligatorie întreaga listă pentru toate instituțiile care transmit date. Printre exemple se numără codurile registrelor naționale ale comerțului, codul registrului EuroGroups, codul Legal Entity Identifier (dacă este disponibil) și codul «BIC».

Pentru a fi operațional în schimbul de date dintre o BCN și RIAD, identificatorul trebuie înregistrat într-o listă specifică de coduri a sistemului.

ISIN

«Numărul internațional de identificare a valorilor mobiliare» [«International securities identification number (ISIN)»], astfel cum este definit în ISO 6166. În RIAD, codul ISIN apare în două moduri:

în cazul FI și al SVI, cerințele de raportare includ obligația de a raporta (toate) valorile mobiliare în circulație (nerăscumpărate) emise de o societate financiară;

întrucât fiecare valoare mobiliară emisă de o societate identifică, de asemenea, entitatea în mod unic, orice cod ISIN unic al acțiunilor emise (și eventual) cotate sau altor valori mobiliare în circulație poate fi utilizat pentru a identifica unitatea organizațională în sine.

 

 

Name

Întreaga denumire de înregistrare, incluzând forma sa juridică (de exemplu, Plc, Ltd, SpA, AG etc.).

Country of residence

Țara de constituire legală sau de înregistrare.

[element obligatoriu pentru crearea unei entități în RIAD]

Address

Detaliile privind localizarea unei unități organizaționale, după caz, compuse din patru părți:

City

localitatea unde este situată;

Address

denumirea străzii și numele imobilului;

Postal code

codul poștal, folosind convențiile poștale naționale;

Postal box

numărul căsuței de la oficiul poștal, folosind convențiile poștale naționale.

Area code

Clasificare geografică necesară în scopuri statistice.

Legal form

Domeniul formelor juridice aplicabile urmează listele de coduri naționale individuale și trebuie înregistrat în RIAD înainte să poată fi utilizat în transferul de date de către orice BCN care transmit date.

Flag Listed (d)

Indicator care arată dacă o unitate organizațională este cotată la orice bursă de valori (națională sau străină); de asemenea, poate fi utilizat în sens opus pentru a indica «delistarea» unei entități.

Flag Supervised (d)

Indicator care arată dacă o entitate face obiectul unui regim de supraveghere încredințat autorităților naționale și/sau supranaționale.

Flag Subject to Directive 2009/138/EC

Indicator care arată dacă o entitate intră sub incidența Directivei 2009/138/CE sau a unui orice alt regim de supraveghere (valori posibile: «Directiva 2009/138/CE»/«altele»). A se completa numai în cazul în care entitatea este supravegheată.

Reporting requirements

Listele de coduri deschise care pot fi utilizate pentru a înregistra într-un registru central obligațiile de raportare naționale și/sau supranaționale ale unei entități; o entitate poate face obiectul unor cerințe multiple.

Domeniul listelor de coduri naționale individuale aplicabile trebuie înregistrat în RIAD înainte ca acesta să poată fi utilizat în transferul de date de către orice BCN care transmit date.

Type of licence

Atribut care indică dacă o entitate deține o licență (specifică) certificată de autoritățile naționale și/sau supranaționale.

Listele de coduri naționale detaliate pot fi înregistrate în RIAD pentru a permite identificarea regimurilor/cadrelor specifice de licențiere.

 

 

Capital variability

Această variabilă specifică orice restricții asupra numărului de acțiuni pe care fondul le poate emite, respectiv dacă este un fond deschis sau închis.

UCITS compliance

Indicator care specifică dacă un fond este conform cu «OPCVM».

Legal set-up

Această variabilă specifică forma juridică pe care o poate lua un FI.

Sub-fund

Această variabilă specifică dacă un FI este un subfond.

Nature of securitisation

Această variabilă specifică tipul securitizării realizate de o SVI.

Flag E-money issuer – licence (d)

Indicator care arată dacă o entitate deține o licență specifică de «emitent de monedă electronică» (în conformitate cu articolul 2 din Directiva 2009/110/CE a Parlamentului European și a Consiliului) (17).

Flag E-money issuer – business (d)

Indicator care arată dacă o entitate desfășoară efectiv activitatea de «emitent de monedă electronică».

Flag Payment service provider – licence (d)

Indicator care arată dacă o entitate deține o licență specifică de «emitent de monedă electronică» (în conformitate cu articolul 4 din Directiva 2007/64/CE).

Flag Payment service provider – business (d)

Indicator care arată dacă o entitate desfășoară efectiv activitatea de «prestator de servicii de plată».

Flag Payment system operator (d)

Indicator care arată dacă o entitate este un «operator de sistem de plăți» în conformitate cu articolul 1 din Regulamentul (UE) nr. 1409/2013 (BCE/2013/43).

Comment

Text liber.

 

 

NACE

Activitatea principală în conformitate cu NACE Rev. 2 (clasă de 4 cifre).

Total employment

Număr de angajați; dacă este posibil, măsurat în «echivalent normă întreagă».

Total solo balance sheet (ECB Regulation)

Bilanțul total în conformitate cu regulamentul respectiv privind posturile din bilanț/FI/SVI (exprimat în euro).

Net assets, NAV

Pentru FI, valoarea «acțiunilor/unitățilorv» (VAN); pentru instituțiile de credit, aproximate de «capital și rezerve» (exprimate în EUR).

Gross premiums written

Pentru SA, valoarea primelor emise brute care cuprinde toate sumele datorate în cursul anului financiar cu privire la contractele de asigurare, indiferent dacă aceste sume pot avea legătură total sau parțial cu un an financiar ulterior.

ESA 2010

Sectoare instituționale SEC 2010 (cod de 4 cifre); poate include clasificare public/național privat/cu capital străin.

Sub-sector type

Extinderea clasificării SEC 2010, permițând identificarea subcategoriilor defalcării standard a conturilor naționale.

Pentru SA, indică tipul de societate de asigurare în conformitate cu sectorul său de activitate. Poate lua valorile: asigurare de viață, asigurare generală, asigurare mixtă, reasigurare.

 

 

Birth date

Data constituirii legale a unei unități juridice sau a înregistrării unei unități instituționale; în cazul în care aceste informații nu pot fi derivate (cu eforturi rezonabile), trebuie furnizată o aproximare.

[element obligatoriu pentru crearea unei entități în RIAD; poate fi aproximat]

Closure date

Data radierii unei entități. Toate entitățile rămân în RIAD chiar și după data închiderii acestora.

ad existence

Interogările referitoare la «existența» (sau nu) a unei unități individuale într-un anumit moment în timp poate pot fi derivate din «data închiderii».

Activity status (d)

Indicator care arată dacă o entitate este «activă», «inactivă» sau «în lichidare»;

acest atribut suplimentează informațiile privind existența (în continuare) a unei entități.

ad liquidation

Data de începere a validității valorii «n lichidare» (a se vedea «statutul activității») marchează data începerii procesului de lichidare.

ad absorption

În RIAD, operațiunile la nivel de societăți, precum fuziunile și divizările, sunt puse în corespondență prin înregistrarea eliminărilor, modificărilor sau creărilor relevante, plus relațiile predecesor/succesor aferente.

 

 

Relationship between legal unit(s) and enterprise

Permite înregistrarea relației dintre o unitate juridică și întreprinderea care o administrează, reflectând conceptul că o întreprindere poate corespunde fie unei singure unități juridice, fie unei combinații de unități juridice.

Control relationship

Legătură între unități juridice, bazată pe conceptul de «control» definit în Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului (18) (regula privind deținerea în proprietate > 50 %).

Ownership relationship

Legătură între unități juridice, bazată pe conceptul de procentaj de «capital social», «drepturi de vot» etc., reprezentat, de exemplu, de regula > 10 % definită în referința Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică privind investițiile străine directe.

Link between a «sub-fund» and an «umbrella fund»

Permite înregistrarea relației respective dacă un fond-umbrelă își separă activele în subfonduri diferite, astfel încât acțiunile/unitățile legate de fiecare subfond sunt acoperite separat de active diferite [a se vedea Regulamentul (UE) nr. 1073/2013 (BCE/2013/38)].

 

 

Management company

Descrierea societății de administrare înregistrate a unui fond sau societăți vehicul investițional – denumire, rezidență, codul sectorului instituțional și codul RIAD (pentru unități rezidente în Uniune).

Trebuie să fie legată de orice FI sau SVI corespunzătoare pe care entitatea le gestionează.

Head

Descrierea sediului social al unei sucursale care funcționează într-un stat membru al Uniunii – denumire, rezidență, codul sectorului instituțional și codul RIAD (pentru unități rezidente în Uniune).

Trebuie legat de sucursala relevantă cu sediul într-un stat membru al Uniunii.

Originator

Descrierea societății înregistrate care a înființat SVI în scopul securitizării și care a transferat activele sau un grup de active și/sau riscul de credit al activului sau grupului de active către structura de securitizare – denumire, rezidență, codul sectorului instituțional și codul RIAD (pentru unități rezidente în Uniune).

Trebuie să fie legat de SVI relevante pe care entitatea le-a înființat.

Resident branch

O sucursală care este rezidentă pe teritoriul BCN raportoare și al cărei sediu principal este o entitate nerezidentă, în sensul aticolului 1 din Regulamentul (CE) nr. 2533/98.

Non-resident branch

O sucursală care este rezidentă în afara teritoriului BCN raportoare și care are sediul social la o entitate rezidentă, în sensul aticolului 1 din Regulamentul (CE) nr. 2533/98.

PARTEA 4

Transmiterea datelor

BCN pot furniza (actualizări pentru) datele de referință online sau în mod «pachet» prin RIAD, în conformitate cu unul dintre formatele prezentate în documentul intitulat «Specificații pentru Sistemul de schimb de date RIAD». Inserarea de noi entități în RIAD (precum și eliminarea excepțională din baza de date) este, de asemenea, posibilă online sau în mod «pachet».

RIAD are o abordare economică față de administrarea datelor de referință, ceea ce înseamnă că orice modificare a datelor de referință ale unei entități individuale poate fi aplicată pentru atribute specifice (unice). Cu excepția cazului unei erori semnificative, nu este radiată nicio unitate înregistrată în RIAD; durata sa de viață se determină prin introducerea unei date de înființare sau de închidere. Modificările atributelor individuale sunt realizate prin schimbarea valorilor specifice (sau a intervalului de validitate al acestora).”

6.

În glosar, se introduc următorii termeni:

 

Societăți de asigurare generală: societățile de asigurare care furnizează în primul rând polițe de asigurare generală.

 

Societăți de asigurare de viață: societățile de asigurare care furnizează în primul rând polițe de asigurare de viață.

 

Societăți de asigurare mixtă sunt societățile de asigurare care furnizează atât polițe de asigurare de viață, cât și poliție de asigurare generală, fără a exista o politică de favorizare în privința oricăreia dintre acestea.

 

Societăți de reasigurare: societățile de asigurare care furnizează în primul rând polițe de reasigurare.

 

Provizioane tehnice de asigurări de viață din care reasigurare acceptată: nivelul de capital deținut de SA pentru a putea onora viitoarele creanțe rezultate din obligațiile sale privind reasigurarea de viață definite în Regulamentul delegat (UE) 2015/35 al Comisiei (***********).

(***********)  Regulamentul delegat (UE) 2015/35 al Comisiei din 10 octombrie 2014 de completare a Directivei 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II) (JO L 12, 17.1.2015, p. 1).”"


(1)  Acest post poate include provizioane tehnice de asigurări generale (SEC 2010: F.61), drepturi ale societăților de asigurare asupra administratorilor fondurilor. de pensii (SEC 2010: F.64) și provizioane pentru opțiuni de cumpărare în cadrul garanțiilor standard (SEC 2010: F.66)

(2)  Acest post, inclusiv defalcarea relevantă, poate include drepturile administratorilor fondurilor de pensii asupra fondurilor de pensii (SEC 2010: F.64) și drepturi la prestații, altele decât pensiile (SEC 2010: F.65).

(3)  Data de referință 1 ianuarie 2016 poate fi utilizată ca substitut.

(4)  Acest post poate include provizioane tehnice de asigurări generale (SEC 2010: F.61), drepturi ale societăților de asigurare asupra administratorilor fondurilor de pensii (SEC 2010: F.64) și provizioane pentru opțiuni de cumpărare în cadrul garanțiilor standard (SEC 2010: F.66).

(5)  În cazul statelor membre din afara zonei euro, «IFM» și «non-IFM» se referă la «bănci» și «instituții nebancare».

(6)  Acest post poate include și drepturi la prestații, altele decât pensiile (SEC 2010: F.65).

(7)  Poziția relevantă «din care» a acestui post poate include și drepturile administratorilor fondurilor de pensii asupra societăților de asigurare care acționează în calitate de administratori ai fondurilor de pensii (SEC 2010: F.64).

(8)  Acest post, inclusiv sectorul de activitate relevant, poate include provizioane pentru opțiuni de cumpărare în cadrul garanțiilor standard (SEC 2010: F.66).

(9)  Structura codurilor și DSD ale statisticilor bancare consolidate internaționale sunt comune tuturor țărilor raportoare și ar trebui să fie aceleași cu cele utilizate pentru a raporta datele corespunzătoare către Banca Reglementelor Internaționale (BRI) (www.bis.org/statistics/dsd_cbs.pdf).

(10)  Acesta indică numărul de litere/cifre permise pentru fiecare element al listei de coduri (de exemplu, AN..7 înseamnă un șir de caractere alfanumerice de până la 7 caractere, AN1 înseamnă un singur caracter alfanumeric).

(11)  Noua listă de coduri SDMX DSD.

(12)  Acesta indică numărul de litere/cifre permis pentru transmiterea fiecărui atribut (de exemplu, AN..1050 înseamnă un șir de caractere alfanumerice de până la 1 050 de caractere, AN1 înseamnă un singur caracter alfanumeric, N1 înseamnă o cifră).

(**)  În cazul în care o BCN dorește să opereze o modificare, aceasta consultă BCE, care apoi va implementa modificarea.

(***)  Modificările sunt comunicate serviciului competent al BCE prin e-mail.

(13)  BCE se referă aici la Direcția Generală Statistică a BCE.

(14)  BCE recomandă ca BCN să furnizeze aceste valori pentru a asigura o comunicare mai transparentă.

(15)  Toate atributele menționate în tabel în secțiunea 1, care sunt stabilite de BCE, nu sunt incluse în tabel.

M

:

obligatoriu.

C

:

condițional.

(16)  Datele privind ratele dobânzilor sunt transmise ca procente.

(1)  Pentru o descriere suplimentară și pentru metadate, a se vedea partea 3.

(2)  IRSP: instituții relevante pentru statisticile plăților; a se observa că lista de IRSP se poate suprapune cu lista de IFM.

(c)  Numai pentru «grupuri bancare mari» cu sediul în zona euro (a se vedea articolul 12).

(d)  Pentru indicatori simpli poate să nu fie necesară furnizarea de intervale specifice de validitate în prima etapă.

(17)  Directiva 2009/110/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind accesul la activitate, desfășurarea și supravegherea prudențială a activității instituțiilor emitente de monedă electronică, de modificare a Directivelor 2005/60/CE și 2006/48/CE și de abrogare a Directivei 2000/46/CE (JO L 267, 10.10.2009, p. 7).

(18)  Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19).