16.2.2016

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 39/1

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2016/197 AL COMISIEI

din 3 februarie 2016

de înregistrare a unei denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Cochinilla de Canarias (DOP)]

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (1), în special articolul 52 alineatul (2),

întrucât:

(1)	În conformitate cu articolul 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, cererea de înregistrare a denumirii „Cochinilla de Canarias”, depusă de Spania, a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2).

(2)	Deoarece Comisiei nu i s-a comunicat nicio declarație de opoziție în conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, denumirea „Cochinilla de Canarias” ar trebui, prin urmare, înregistrată,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Se înregistrează denumirea „Cochinilla de Canarias” (DOP).

Denumirea menționată la primul paragraf identifică un produs din clasa 2.12. Cârmâz din anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 al Comisiei (3).

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 3 februarie 2016.

Pentru Comisie,

pentru președinte

Phil HOGAN

Membru al Comisiei

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

(2) JO C 324, 2.10.2015, p. 33.

(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 al Comisiei din 13 iunie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (JO L 179, 19.6.2014, p. 36).

16.2.2016

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 39/3

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2016/198 AL COMISIEI

din 3 februarie 2016

de înregistrare a unei denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Abricots rouges du Roussillon (DOP)]

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

întrucât:

(1)	În conformitate cu articolul 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, cererea de înregistrare a denumirii „Abricots rouges du Roussillon”, depusă de Franța, a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2).

(2)	Deoarece Comisiei nu i s-a comunicat nicio declarație de opoziție în conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, denumirea „Abricots rouges du Roussillon” trebuie, prin urmare, înregistrată,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Se înregistrează denumirea „Abricots rouges du Roussillon” (DOP).

Denumirea menționată la primul paragraf identifică un produs din clasa 1.6. Fructe, legume și cereale, proaspete sau prelucrate, din anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 al Comisiei (3).

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 3 februarie 2016.

Pentru Comisie,

pentru președinte

Phil HOGAN

Membru al Comisiei

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

(2) JO C 327, 3.10.2015, p. 10.

16.2.2016

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 39/4

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2016/199 AL COMISIEI

din 9 februarie 2016

de înregistrare a unei denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Mojama de Isla Cristina (IGP)]

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

întrucât:

(1)	În conformitate cu articolul 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, cererea de înregistrare a denumirii „Mojama de Isla Cristina”, depusă de Spania, a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2).

(2)	Întrucât Comisiei nu i s-a comunicat nicio declarație de opoziție în conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, denumirea „Mojama de Isla Cristina” ar trebui, prin urmare, înregistrată,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Se înregistrează denumirea „Mojama de Isla Cristina” (IGP).

Denumirea menționată la primul paragraf identifică un produs din clasa 1.7. Pești, moluște și crustacee proaspete și produse derivate, prevăzută în anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 al Comisiei (3).

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 9 februarie 2016.

Pentru Comisie,

pentru președinte

Phil HOGAN

Membru al Comisiei

(1) JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

(2) JO C 323, 1.10.2015, p. 11.

16.2.2016

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 39/5

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2016/200 AL COMISIEI

din 15 februarie 2016

de stabilire a standardelor tehnice de punere în aplicare privind publicarea de către instituții a indicatorului efectului de levier, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (1), în special articolul 451 alineatul (2) al treilea paragraf,

întrucât:

(1)

Obiectivul modelelor uniforme de prezentare a informațiilor este de a contribui la îmbunătățirea transparenței și a comparabilității indicatorilor efectului de levier. Prin urmare, normele privind publicarea indicatorului efectului de levier de către instituțiile supravegheate în temeiul Directivei 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului (2) ar trebui să fie consecvente cu standardele internaționale, astfel cum se regăsesc în textul revizuit al cadrului Basel III privind indicatorul efectului de levier și cerințele de publicare, întocmit de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară (BCBS), și adaptate pentru a se ține seama de cadrul de reglementare al Uniunii, stabilit în Regulamentul (UE) nr. 575/2013, și de specificitățile acestuia.

(2)

Din aceleași considerente de îmbunătățire a transparenței și a comparabilității indicatorilor efectului de levier, este oportun ca în unul dintre modelele de prezentare a informațiilor privind indicatorul efectului de levier să se includă o defalcare suficient de detaliată a indicatorului de măsurare a expunerii totale pentru calcularea indicatorului efectului de levier, astfel încât să se identifice componentele principale ale indicatorului efectului de levier, precum și expunerea bilanțieră, care, de obicei, reprezintă cea mai mare parte a indicatorului de măsurare a expunerii totale pentru calcularea indicatorului efectului de levier.

(3)

Conform articolului 429 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2015/62 (3), indicatorul efectului de levier nu mai trebuie calculat ca simpla medie aritmetică a indicatorilor efectului de levier lunari dintr-un trimestru, ci se calculează numai la sfârșitul trimestrului. Drept urmare, nu mai este necesar ca autoritățile competente să acorde permisiunea, prevăzută la articolul 499 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, de a calcula indicatorul efectului de levier la sfârșitul trimestrului. Așadar, în modelele uniforme de prezentare a informațiilor privind indicele efectului de levier nu mai este necesar să se precizeze modul în care instituția aplică articolul 499 alineatul (3).

(4)

În cazul în care, în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, instituțiile au obligația de a publica toate informațiile privind indicatorul efectului de levier la nivel subconsolidat și pentru a menține sarcina administrativă proporțională cu obiectivele normelor privind publicarea indicatorului efectului de levier, aceste norme nu ar trebui să impună respectivelor instituții obligația de a completa și de a publica modelul intitulat „LRSpl” la nivel subconsolidat. Acest model de prezentare a informațiilor trebuie completat și publicat la nivel consolidat; publicarea sa la nivel subconsolidat nu ar avea o valoare adăugată considerabilă, în condițiile în care defalcarea mai detaliată a indicatorului de măsurare a expunerii totale la nivelul subconsolidat figurează deja în modelul intitulat „LRCom”. Totodată, publicarea modelului LRSpl ar crea o sarcină considerabilă pentru instituții, întrucât acestea nu pot deriva cu ușurință acest model din cadrul de raportare în scopuri de supraveghere, care nu se aplică la nivel subconsolidat.

(5)

Sfera consolidării și metodele de evaluare în scopuri contabile pot fi diferite de cele în scopuri de reglementare, ceea ce duce la diferențe între informațiile utilizate în calculul indicatorului efectului de levier și cele utilizate în situațiile financiare publicate. Pentru a evidenția această diferență, este necesar, de asemenea, să se publice, în cazul elementelor din situațiile financiare care sunt folosite pentru a calcula indicatorul efectului de levier, diferența dintre valorile din situațiile financiare și valorile corespunzătoare sferei de consolidare reglementare. Așadar, reconcilierea între cele două valori ar trebui, de asemenea, prezentată într-un model.

(6)

În scopul de a facilita compararea informațiilor publicate, ar trebui să se pună la dispoziție un model uniform și instrucțiuni detaliate cu privire la descrierea și prezentarea proceselor utilizate pentru a administra riscul efectului de levier excesiv și a factorilor care au influențat indicatorul efectului de levier în perioada la care se referă indicatorul efectului de levier publicat.

(7)

De la 1 ianuarie 2015 se aplică articolul 451 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Pentru a asigura că obligația de a publica informațiile privind indicatorul efectului de levier este îndeplinită cât mai curând posibil de instituții, în mod eficace și armonizat în întreaga Uniune, este necesar să se prevadă obligativitatea utilizării de îndată de către instituții a modelelor de prezentare a acestor informații.

(8)	Prezentul regulament se bazează pe proiectele de standarde tehnice de punere în aplicare prezentate Comisiei Europene de Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea Bancară Europeană).

(9)

Autoritatea Bancară Europeană a efectuat consultări publice deschise cu privire la proiectele de standarde tehnice de punere în aplicare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile potențiale aferente și a solicitat avizul Grupului părților interesate din domeniul bancar, instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (4),

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Publicarea indicatorului efectului de levier și aplicarea articolului 499 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013

Instituțiile publică informațiile relevante privind indicatorul efectului de levier și aplicarea articolului 499 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, astfel cum se prevede la articolul 451 alineatul (1) litera (a) din regulamentul respectiv, prin completarea și publicarea rândurilor 22 și EU-23 din modelul intitulat „LRCom” care figurează în anexa I, în conformitate cu instrucțiunile din anexa II.

Articolul 2

Modificarea deciziei privind indicatorul efectului de levier care se publică

(1) Atunci când, în conformitate cu articolul 499 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, instituțiile revin asupra deciziei privind indicatorul efectului de levier pe care îl publică, acestea prezintă reconcilierea informațiilor privind toți indicatorii efectului de levier publicați până la momentul schimbării respective, prin completarea și publicarea modelelor intitulate „LRSum”, „LRCom”, „LRSpl” și „LRQua” care figurează în anexa I pentru fiecare dintre datele de referință care corespund indicatorilor efectului de levier publicați până la momentul schimbării.

(2) Instituțiile publică elementele prevăzute la alineatul (1) cu ocazia primei publicări efectuate după data la care s-a schimbat indicatorul efectului de levier ales.

Articolul 3

Defalcarea indicatorului de măsurare a expunerii totale utilizat pentru calcularea indicatorului efectului de levier

(1) Instituțiile publică defalcarea indicatorului de măsurare a expunerii totale utilizat pentru calcularea indicatorului efectului de levier, menționată la articolul 451 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, prin completarea și publicarea celor două elemente de mai jos:

(a)	rândurile 1 până la EU-19b din modelul intitulat „LRCom” care figurează în anexa I, în conformitate cu instrucțiunile din anexa II;

(b)	rândurile EU-1 până la EU-12 din modelul intitulat „LRSpl” care figurează în anexa I, în conformitate cu instrucțiunile din anexa II.

(2) Prin derogare de la alineatul (1) litera (b), dacă instituțiile au obligația, în temeiul articolului 13 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, să prezinte informații la nivel subconsolidat, acestea nu au obligația de a completa și a publica modelul intitulat „LRSpl” din anexa I, la nivel subconsolidat.

Articolul 4

Reconcilierea indicatorului efectului de levier cu situațiile financiare publicate

(1) Instituțiile publică reconcilierea între indicatorul de măsurare a expunerii totale pentru calcularea indicatorului efectului de levier și informațiile relevante din situațiile financiare publicate, menționată la articolul 451 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, prin completarea și publicarea modelului intitulat „LRSum” care figurează în anexa I, în conformitate cu instrucțiunile din anexa II.

(2) În cazul în care instituțiile nu publică situațiile financiare la nivelul de aplicare prevăzut în anexa II partea 1 punctul 6, acestea nu au obligația de a completa și a publica modelul intitulat „LRSum” care figurează în anexa I.

Articolul 5

Publicarea cuantumului elementelor fiduciare derecunoscute

Instituțiile publică, dacă este cazul, cuantumul elementelor fiduciare derecunoscute, menționat la articolul 451 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, prin completarea și publicarea rândului EU-24 din modelul intitulat „LRCom” care figurează în anexa I, în conformitate cu instrucțiunile din anexa II.

Articolul 6

Publicarea de informații calitative cu privire la riscul efectului de levier excesiv și la factorii care au influențat indicatorul efectului de levier

Instituțiile publică o descriere a proceselor utilizate pentru a administra riscul efectului de levier excesiv și a factorilor care au influențat indicatorul efectului de levier în perioada la care se referă indicatorul efectului de levier publicat, menționate la articolul 451 alineatul (1) literele (d) și (e) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, prin completarea și publicarea modelului intitulat „LRQua” care figurează în anexa I, în conformitate cu instrucțiunile din anexa II.

Articolul 7

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 15 februarie 2016.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 176, 27.6.2013, p. 1.

(2) Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO L 176, 27.6.2013, p. 338).

(3) Regulamentul delegat (UE) 2015/62 al Comisiei din 10 octombrie 2014 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește indicatorul efectului de levier (JO L 11, 17.1.2015, p. 37).

(4) Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 12).

ANEXA I

Indicatorul efectului de levier conform Regulamentului CRR – Model de prezentare a informațiilor

Data de referință
Denumirea entității
Nivelul de aplicare

Tabelul LRSum: Rezumatul reconcilierii activelor contabile și a expunerilor pentru calcularea indicatorului efectului de levier

		Suma aplicabilă
1	Total active conform situațiilor financiare publicate
2	Ajustarea pentru entitățile consolidate în scop contabil, dar care nu intră în sfera consolidării reglementare
3	[Ajustarea pentru activele fiduciare recunoscute în bilanț în conformitate cu cadrul contabil aplicabil, dar excluse din indicatorul de măsurare a expunerii totale pentru calcularea indicatorului efectului de levier, în conformitate cu articolul 429 alineatul (13) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013]
4	Ajustări pentru instrumentele financiare derivate
5	Ajustare pentru tranzacțiile de finanțare prin titluri („securities financing transactions-SFT”)
6	Ajustare pentru elementele extrabilanțiere (și anume conversia expunerilor extrabilanțiere în sume de credit echivalente)
EU-6a	[Ajustarea pentru expunerile intragrup excluse din indicatorul de măsurare a expunerii totale pentru calcularea indicatorului efectului de levier, în conformitate cu articolul 429 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013]
EU-6b	[Ajustarea pentru expunerile excluse din indicatorul de măsurare a expunerii totale pentru calcularea indicatorului efectului de levier, în conformitate cu articolul 429 alineatul (14) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013]
7	Alte ajustări
8	Indicatorul de măsurare a expunerii totale pentru calcularea indicatorului efectului de levier

Tabelul LRCom: Prezentarea informațiilor comune cu privire la indicatorul efectului de levier

		Expuneri pentru calcularea indicatorului efectului de levier conform Regulamentului CRR
Expuneri bilanțiere (cu excepția instrumentelor financiare derivate și a SFT)
1	Elemente bilanțiere (cu excepția instrumentelor financiare derivate, a SFT și a activelor fiduciare, dar incluzând garanțiile reale).
2	(Valoarea activelor deduse în momentul stabilirii fondurilor proprii de nivel 1)
3	Total expuneri bilanțiere (cu excepția instrumentelor financiare derivate, a SFT și a activelor fiduciare) (suma liniilor 1 și 2)
Expuneri la instrumente financiare derivate
4	Costul de înlocuire a tuturor tranzacțiilor cu instrumente financiare derivate (și anume fără marja de variație în numerar eligibilă)
5	Sume suplimentare pentru expunerea potențială viitoare (Potential Future Exposure – „PFE”) aferente tuturor tranzacțiilor cu instrumente financiare derivate (metoda marcării la piață)
EU-5a	Expunerea stabilită în conformitate cu metoda expunerii inițiale
6	Valoarea brută a garanțiilor reale constituite pentru instrumentele financiare derivate în cazul în care au fost deduse din activele bilanțului, în conformitate cu cadrul contabil aplicabil
7	(Deducerea creanțelor înregistrate ca active pentru marja de variație în numerar constituită pentru tranzacțiile cu instrumente financiare derivate)
8	(Componenta CPC exceptată a expunerilor pentru tranzacțiile compensate de client)
9	Valoarea noțională efectivă ajustată a instrumentelor financiare derivate de credit subscrise
10	(Compensările valorilor noționale efective ajustate și deduceri suplimentare pentru instrumentele financiare derivate de credit subscrise)
11	Total expuneri la instrumente financiare derivate (suma liniilor 4 – 10)
Expuneri la SFT
12	Active SFT brute (fără recunoașterea compensării), după ajustarea tranzacțiilor contabile de vânzare
13	(Valori compensate ale sumelor de încasat și de plătit în numerar ale activelor SFT brute)
14	Expunerea la riscul de credit al contrapărții aferentă activelor SFT
EU-14a	Derogare pentru SFT: Expunerea la riscul de credit al contrapărții în conformitate cu articolul 429b alineatul (4) și cu articolul 222 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013
15	Expunerile la tranzacțiile instituției în calitate de agent
EU-15a	(Componenta CPC exceptată a expunerilor la SFT compensate de client)
16	Total expuneri la tranzacțiile de finanțare prin titluri (suma liniilor 12 – 15a)
Alte expuneri extrabilanțiere
17	Expuneri extrabilanțiere exprimate în valoarea noțională brută
18	(Ajustări pentru conversia în sume de credit echivalente)
19	Alte expuneri extrabilanțiere (suma liniilor 17 și 18)
Expuneri exceptate în conformitate cu articolul 429 alineatele (7) și (14) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 (bilanțiere și extrabilanțiere)
EU-19a	[Expuneri intragrup (nivel individual) exceptate în conformitate cu articolul 429 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 (bilanțiere și extrabilanțiere)]
EU-19b	[Expuneri exceptate în conformitate cu articolul 429 alineatul (14) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 (bilanțiere și extrabilanțiere)]
Fonduri proprii și indicatorul de măsurare a expunerii totale
20	Fonduri proprii de nivel 1
21	Indicatorul de măsurare a expunerii totale pentru calcularea indicatorului efectului de levier (suma liniilor 3, 11, 16, 19, UE-19a și UE-19b)
Indicatorul efectului de levier
22	Indicatorul efectului de levier
Decizia privind dispozițiile tranzitorii și cuantumul elementelor fiduciare derecunoscute
EU-23	Decizia privind dispozițiile tranzitorii în scopul definirii indicatorului de măsurare a capitalului
EU-24	Cuantumul elementelor fiduciare derecunoscute, în conformitate cu articolul 429 alineatul (11) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013

Tabelul LRSpl: Defalcarea expunerilor bilanțiere (cu excepția instrumentelor financiare derivate, a SFT și a expunerilor exceptate)

		Expuneri pentru calcularea indicatorului efectului de levier conform Regulamentului CRR
EU-1	Totalul expunerilor bilanțiere (cu excepția instrumentelor financiare derivate, a SFT și a expunerilor exceptate), din care:
EU-2	Expuneri aferente portofoliului de tranzacționare
EU-3	Expuneri aferente portofoliului bancar, din care:
EU-4	Obligațiuni garantate
EU-5	Expuneri considerate ca fiind suverane
EU-6	Expuneri față de administrații regionale, bănci de dezvoltare multilaterală, organizații internaționale și entități din sectorul public, care nu sunt tratate ca entități suverane
EU-7	Instituții
EU-8	Expuneri garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile
EU-9	Expuneri de tip retail
EU-10	Societăți
EU-11	Expuneri în stare de nerambursare
EU-12	Alte expuneri (de exemplu, titluri de capital, securitizări și alte active care nu corespund unor obligații de credit);

Indicatorul efectului de levier conform Regulamentului CRR – Model de prezentare a informațiilor

Tabelul LRQua: Rubrici în care se poate introduce text liber în scopul prezentării informațiilor privind elementele calitative

		Coloană
		Text liber
Rând
1	Descrierea proceselor utilizate pentru a administra riscul efectului de levier excesiv
2	Descrierea factorilor care au influențat indicatorul efectului de levier în perioada la care se referă indicatorul efectului de levier publicat

ANEXA II

INSTRUCȚIUNI DE COMPLETARE A MODELELOR DIN ANEXA I

PARTEA 1: INSTRUCȚIUNI GENERALE

1. Convenții și date de referință

1.1. Convenții

În instrucțiuni se utilizează următoarea notație generală: {Model;Rând}.

Atunci când instrucțiunile fac trimitere la o celulă (celule) din anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014 al Comisiei, se utilizează următoarea notație: {Anexa XI SupRep;Model;Rând;Coloană}.

În scopul publicării indicatorului efectului de levier, „din care” se referă la un element care este un subset al unei categorii de expuneri de nivel superior.

Ca și în cazul titlurilor complete ale acestor rânduri, instituțiile publică valorile din rândurile {LRCom;2}, {LRCom;7}, {LRCom;8}, {LRCom;10}, {LRCom;13}, {LRCom;EU-15a}, {LRCom;18}, {LRCom;EU-19a} și {LRCom;EU-19b} între paranteze, întrucât valorile înscrise în aceste rânduri reduc expunerea pentru calcularea indicatorului efectului de levier. Instituțiile se asigură că aceste valori contribuie în mod negativ la sumele care trebuie înscrise în {LRCom;3}, {LRCom;11}, {LRCom;16}, {LRCom;19} și {LRCom;21}.

1.2. Date de referință

În celula „Data de referință”, instituțiile indică data la care se referă toate informațiile prezentate în modelele LRSum, LRCom și LRSpl. Această dată este ultima zi calendaristică a celei de-a treia luni a trimestrului vizat.

În celula „Denumirea entității”, instituțiile indică numele entității la care se referă datele prezentate în modelele LRSum, LRCom, LRSpl și LRQua.

În celula „Nivelul de aplicare”, instituțiile indică nivelul de aplicare care corespunde datelor prezentate în modele. Atunci când completează această celulă instituțiile aleg una dintre următoarele opțiuni:

—	consolidat;

—	individual;

—	subconsolidat.

1.3. Date de referință

În sensul prezentei anexe și al modelelor aferente, se utilizează următoarele abrevieri:

—	CRR este abrevierea pentru Regulamentul privind cerințele de capital și desemnează Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

—

SFT este abrevierea pentru tranzacțiile de finanțare prin titluri, securities financing transactions, și desemnează „tranzacțiile de răscumpărare, tranzacțiile de dare sau luare de titluri sau mărfuri cu împrumut, tranzacțiile cu termen lung de decontare și tranzacțiile de creditare în marjă” prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

PARTEA 2: INSTRUCȚIUNI SPECIFICE MODELELOR

2. Modelul LRSum: Rezumatul reconcilierii activelor contabile și a expunerilor pentru calcularea indicatorului efectului de levier

Instituțiile aplică instrucțiunile din prezenta secțiune pentru a completa modelul LRSum din anexa I.

	Referințe juridice și instrucțiuni
Rând
{1}	Total active conform situațiilor financiare publicate Instituțiile înscriu totalul activelor, publicat în situațiile lor financiare în conformitate cu cadrul contabil aplicabil, definit la articolul 4 alineatul (1) punctul 77 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.
{2}	Ajustarea pentru entitățile consolidate în scop contabil, dar care nu intră în sfera consolidării reglementare Instituțiile înscriu diferența de valoare dintre expunerea pentru calcularea indicatorului efectului de levier, indicată la {LRSum;8}, și totalul activelor contabile, indicat la {LRSum;1}, care rezultă din diferențele dintre sfera contabilă și cea reglementară a consolidării. Dacă ajustarea duce la creșterea valorii expunerii, instituțiile înscriu această valoare ca sumă pozitivă. Dacă ajustarea duce la reducerea valorii expunerii, instituțiile înscriu această valoare ca sumă negativă.
{3}	(Ajustarea pentru activele fiduciare recunoscute în bilanț în conformitate cu cadrul contabil aplicabil, dar excluse din indicatorul de măsurare a expunerii totale pentru calcularea indicatorului efectului de levier, în conformitate cu articolul 429 alineatul (13) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013) Instituțiile înscriu cuantumul elementelor fiduciare derecunoscute în conformitate cu articolul 429 alineatul (13) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Deoarece această ajustare reduce indicatorul de măsurare a expunerii totale pentru calcularea indicatorului efectului de levier, instituțiile înscriu între paranteze valorile indicate la acest rând (ceea ce înseamnă o valoare negativă).
{4}	Ajustarea pentru instrumentele financiare derivate Pentru instrumentele financiare derivate de credit și contractele menționate în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 575/2013, instituțiile înscriu diferența de valoare dintre valoarea contabilă a instrumentelor financiare derivate recunoscute ca active și valoarea expunerii pentru calcularea indicatorului efectului de levier, stabilită prin aplicarea articolului 429 alineatul (4) litera (b), a articolului 429 alineatul (9) coroborat cu articolul 429a, a articolului 429 alineatul (11) literele (a) și (b) și a articolului 429 alineatul (12) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Dacă ajustarea duce la creșterea valorii expunerii, instituțiile înscriu această valoare ca sumă pozitivă. Dacă ajustarea duce la reducerea valorii expunerii, instituțiile înscriu această valoare între paranteze (ceea ce înseamnă o valoare negativă).
{5}	Ajustarea pentru tranzacțiile de finanțare prin titluri („securities financing transactions-SFT”) În cazul SFT, instituțiile publică diferența de valoare dintre valoarea contabilă a SFT recunoscute ca active și valoarea expunerii pentru calcularea indicatorului efectului de levier, stabilită prin aplicarea articolului 429 alineatul (4) literele (a) și (c) coroborat cu articolul 429b, a articolului 429 alineatul (5) literele (c) și (d), a articolului 429 alineatul (8) și a articolului 429 alineatul (11) literele (c)-(f) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Dacă ajustarea duce la creșterea valorii expunerii, instituțiile indică această valoare ca sumă pozitivă. Dacă ajustarea duce la reducerea valorii expunerii, instituțiile indică această valoare între paranteze (ceea ce înseamnă o valoare negativă).
{6}	Ajustarea pentru elementele extrabilanțiere (și anume conversia expunerilor extrabilanțiere în sume de credit echivalente) Instituțiile înscriu diferența de valoare dintre expunerea pentru calcularea indicatorului efectului de levier, indicată la {LRSum;8}, și totalul activelor contabile, indicat la {LRSum;1}, care rezultă din includerea elementelor extrabilanțiere în indicatorul de măsurare a expunerii totale pentru calcularea indicatorului efectului de levier. Deoarece această ajustare majorează valoarea indicatorului de măsurare a expunerii totale pentru calcularea indicatorului efectului de levier, ajustarea se înscrie ca sumă pozitivă.
{EU-6a}	[Ajustarea pentru expunerile intragrup exceptate, excluse din indicatorul de măsurare a expunerii totale pentru calcularea indicatorului efectului de levier, în conformitate cu articolul 429 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013] Articolul 429 alineatul (7), articolul 113 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Instituțiile înscriu partea expunerii incluse în bilanț care a fost exclusă din indicatorul de măsurare a expunerii totale pentru calcularea indicatorului efectului de levier, în conformitate cu articolul 429 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, sub rezerva îndeplinirii tuturor condițiilor prevăzute la articolul 113 alineatul (6) literele (a) – (e) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și a obținerii aprobării din partea autorităților competente. Deoarece această ajustare reduce indicatorul de măsurare a expunerii totale pentru calcularea indicatorului efectului de levier, instituțiile înscriu între paranteze valorile indicate la acest rând (ceea ce înseamnă o valoare negativă).
{EU-6b}	[Ajustarea pentru expunerile excluse din indicatorul de măsurare a expunerii totale pentru calcularea indicatorului efectului de levier, în conformitate cu articolul 429 alineatul (14) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013] Articolul 429 alineatul (14) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Instituțiile înscriu partea expunerii incluse în bilanț care a fost exclusă din indicatorul de măsurare a expunerii totale pentru calcularea indicatorului efectului de levier, în conformitate cu articolul 429 alineatul (14) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute la alineatul respectiv și a obținerii aprobării din partea autorităților competente. Deoarece această ajustare reduce indicatorul de măsurare a expunerii totale pentru calcularea indicatorului efectului de levier, instituțiile înscriu între paranteze valorile indicate la acest rând (ceea ce înseamnă o valoare negativă).
{7}	Alte ajustări Instituțiile includ orice altă diferență între valoarea expunerii pentru calcularea indicatorului efectului de levier, indicată la {LRSum;8}, și totalul activelor contabile, indicat la {LRSum;1}, care nu este înscrisă la {LRSum;2}, {LRSum;3}, {LRSum;4}, {LRSum;5}, {LRSum;6}, {LRSum;EU-6a} sau {LRSum;EU-6b}. Poate fi cazul, de exemplu, al sumelor activelor deduse din fondurile proprii de nivel 1 care se scad din indicatorul de măsurare a expunerii totale pentru calcularea indicatorului efectului de levier conform {LRCom;2}. Dacă aceste ajustări duc la creșterea valorii expunerii, instituțiile raportează această valoare ca sumă pozitivă. Dacă aceste ajustări duc la reducerea valorii expunerii, instituțiile înscriu această valoare între paranteze (ceea ce înseamnă o valoare negativă).
{8}	Indicatorul de măsurare a expunerii totale pentru calcularea indicatorului efectului de levier Instituțiile publică suma inclusă la {LRCom;21}.

3. Modelul LRCom: Prezentarea informațiilor comune cu privire la indicatorul efectului de levier

10.

Instituțiile aplică instrucțiunile din prezenta secțiune pentru a completa modelul LRCom din anexa I.

Rând

Referințe juridice și instrucțiuni

{1}

Elemente bilanțiere (cu excepția instrumentelor financiare derivate, a SFT și a activelor fiduciare, dar incluzând garanțiile reale).

Articolul 429 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

Instituțiile înscriu toate activele, cu excepția contractelor menționate în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 575/2013, a instrumentelor financiare derivate de credit, a SFT și a activelor fiduciare în conformitate cu articolul 429 alineatul (13) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Pentru evaluarea acestor active, instituțiile aplică principiile prevăzute la articolul 429 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

Instituțiile indică în această celulă numerarul primit sau titlurile furnizate unei contrapărți prin intermediul SFT și care sunt reținute în bilanț (și anume, în cazul cărora nu s-au îndeplinit criteriile contabile de scoatere din bilanț conform cadrului contabil aplicabil).

{2}

(Valoarea activelor deduse în momentul stabilirii fondurilor proprii de nivel 1)

Articolul 429 alineatul (4) litera (a) și articolul 499 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

Instituțiile înscriu valoarea aferentă ajustărilor reglementare aduse fondurilor proprii de nivel 1 în conformitate cu decizia adoptată în temeiul articolului 499 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, indicată la {LRCom;EU-23}.

Mai exact, instituțiile înscriu suma tuturor ajustărilor care vizează valoarea unui activ și care sunt impuse prin:

—	articolele 32 – 35 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 sau

—	articolele 36 – 47 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 sau

—	articolele 56 – 60 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013,

după caz.

În cazul în care decide să publice fondurile proprii de nivel 1 în conformitate cu articolul 499 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, instituția ia în considerare exceptările, alternativele și derogările prevăzute la articolele 48, 49 și 79 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, fără a ține seama de derogarea prevăzută în partea a zecea titlul I capitolele 1 și 2 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. În schimb, dacă decide să publice fondurile proprii de nivel 1 în conformitate cu articolul 499 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, instituția ia în considerare exceptările, alternativele și derogările prevăzute la articolele 48, 49 și 79 din REGULAMENTUL (UE) nr. 575/2013, precum și derogările prevăzute în partea a zecea titlul I capitolele 1 și 2 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

Pentru a evita dubla contabilizare, instituțiile nu raportează ajustările deja aplicate în temeiul articolului 111 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 atunci când calculează valoarea expunerii la rândurile 1, 4 și 12 și nici nu raportează ajustările care nu deduc valoarea unui anumit activ.

Deoarece această valoare reduce indicatorul de măsurare a expunerii totale pentru calcularea indicatorului efectului de levier, instituțiile înscriu între paranteze valoarea din această celulă (ceea ce înseamnă că va contribui în mod negativ la suma indicată la {LRCom;3}).

{3}

Total expuneri bilanțiere (cu excepția instrumentelor financiare derivate, a SFT și a activelor fiduciare) (suma liniilor 1 și 2)

Suma dintre {LRCom;1} și {LRCom;2}. Instituțiile țin seama de faptul că {LRCom;2} contribuie în mod negativ la această sumă.

{4}

Costul de înlocuire a tuturor tranzacțiilor cu instrumente financiare derivate (și anume fără marja de variație în numerar eligibilă)

Articolele 274, 295, 296, 297, 298, 429a și articolul 429a alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

Instituțiile înscriu costul de înlocuire curent prevăzut la articolul 274 alineatul (1) al contractelor menționate în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și al instrumentelor financiare derivate de credit, inclusiv al celor extrabilanțiere. Costurile de înlocuire nu includ marja de variație în numerar eligibilă în conformitate cu articolul 429a alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, întrucât nu se include marja de variație în numerar primită, aferentă componentei CPC exceptate în conformitate cu articolul 429 alineatul (11) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

În conformitate cu articolul 429a alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, instituțiile pot să ia în considerare efectele contractelor de novație și ale altor acorduri de compensare în conformitate cu articolul 295 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Compensarea între produse diferite nu se aplică. Cu toate acestea, instituțiile pot să compenseze în cadrul categoriei de produse menționate la articolul 272 punctul 25 litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și instrumente financiare derivate de credit, dacă acestea fac obiectul unui acord de compensare contractuală între produse diferite menționat la articolul 295 litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

Instituțiile includ toate instrumentele financiare derivate de credit, nu numai pe cele din portofoliul de tranzacționare.

Instituțiile nu înscriu în această celulă contractele măsurate prin aplicarea metodei expunerii inițiale în conformitate cu articolul 429a alineatul (8) și cu articolul 275 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

{5}

Sume suplimentare pentru expunerea potențială viitoare (Potential Future Exposure – „PFE”), aferente tuturor tranzacțiilor cu instrumente financiare derivate (metoda marcării la piață)

Articolele 274, 295, 296, 297 și 298, articolul 299 alineatul (2) și articolul 429a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

Instituțiile înscriu suma suplimentară pentru expunerea potențială viitoare a contractelor menționate în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și a instrumentelor financiare derivate de credit, inclusiv a instrumentelor extrabilanțiere, calculată în conformitate cu metoda marcării la piață [articolul 274 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 pentru contractele menționate în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și articolul 299 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 pentru instrumentele financiare derivate de credit) și aplicând norme de compensare conform articolului 429a alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. La determinarea valorii expunerii contractelor respective, instituțiile pot să ia în considerare efectele contractelor de novație și ale altor acorduri de compensare, în conformitate cu articolul 295 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. Compensarea între produse diferite nu se aplică. Cu toate acestea, instituțiile pot să compenseze în cadrul categoriei de produse menționate la articolul 272 punctul 25 litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și instrumente financiare derivate de credit, dacă acestea fac obiectul unui acord de compensare contractuală între produse diferite menționat la articolul 295 litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

În conformitate cu articolul 429a alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, atunci când determină expunerea de credit viitoare potențială a instrumentelor financiare derivate de credit, instituțiile aplică principiile stabilite la articolul 299 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 tuturor instrumentelor lor financiare derivate de credit, nu numai celor din portofoliul de tranzacționare.

{EU-5a}

Expunerea stabilită în conformitate cu metoda expunerii inițiale

Articolul 429a alineatul (8) și articolul 275 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

Instituțiile publică indicatorul de măsurare a expunerii contractelor menționate la punctele 1 și 2 din anexa II la Regulamentul (UE) nr. 575/2013, calculat în conformitate cu metoda expunerii inițiale stabilită la articolul 275 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

Instituțiile care aplică metoda expunerii inițiale nu scad din indicatorul de măsurare a expunerii cuantumul marjei de variație primit în numerar în conformitate cu articolul 429a alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

Instituțiile care nu utilizează metoda expunerii inițiale nu trebuie să raporteze date în această celulă.

Când completează această celulă, instituțiile nu includ contractele măsurate prin aplicarea metodei marcării la piață în conformitate cu articolul 429a alineatul (1) și cu articolul 274 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

{6}

Valoarea brută a garanțiilor reale constituite pentru instrumentele financiare derivate în cazul în care au fost deduse din activele bilanțului, în conformitate cu cadrul contabil aplicabil

Articolul 429a alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

Instituțiile înscriu valoarea garanțiilor reale conexe contractelor de instrumente financiare derivate atunci când furnizarea acestor garanții reduce cuantumul activelor în temeiul cadrului contabil aplicabil, după cum prevede articolul 429a alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

Instituțiile nu înscriu în această celulă marja inițială pentru tranzacțiile cu instrumente financiare derivate în contul clienților, compensate printr-o contraparte centrală calificată, sau marja de variație în numerar eligibilă, definite la articolul 429a alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

{7}

(Deducerea creanțelor înregistrate ca active pentru marja de variație în numerar constituită pentru tranzacțiile cu instrumente financiare derivate)

Articolul 429a alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

Instituțiile înscriu creanțele pentru marja de variație plătită în numerar contrapărții în cadrul tranzacțiilor cu instrumente financiare derivate dacă, în conformitate cu cadrul contabil aplicabil, instituția are obligația de a recunoaște aceste creanțe ca active, sub rezerva îndeplinirii condițiilor de la articolul 429a alineatul (3) literele (a) – (e) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

Suma indicată este inclusă, de asemenea, la {LRCom;1}.

Deoarece această valoare reduce indicatorul de măsurare a expunerii totale pentru calcularea indicatorului efectului de levier, instituțiile înscriu între paranteze valoarea de la această celulă (ceea ce înseamnă că va contribui în mod negativ la suma indicată la {LRCom;11}).

{8}

(Componenta CPC exceptată a expunerilor pentru tranzacțiile compensate de client)

Articolul 429 alineatul (11) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

Instituțiile indică exceptările privind expunerile la o contraparte centrală calificată pentru tranzacțiile cu instrumente financiare derivate compensate de client, sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute la articolul 306 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

Partea din suma menționată anterior care corespunde costului de înlocuire este indicată înainte de deducerea marjei de variație în numerar.

Suma indicată este inclusă, de asemenea, în mod corespunzător la: {LRCom;1}, {LRCom;4}, {LRCom;5}, și {LRCom;EU-5a}.

Deoarece această valoare reduce indicatorul de măsurare a expunerii totale pentru calcularea indicatorului efectului de levier, instituțiile înscriu între paranteze valoarea de la această celulă (ceea ce înseamnă că va contribui în mod negativ la suma indicată la {LRCom;11}).

{9}

Valoarea noțională efectivă ajustată a instrumentelor financiare derivate de credit subscrise

Articolul 429a alineatele (5) – (7) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

Instituțiile înscriu valoarea noțională plafonată a instrumentelor financiare derivate de credit subscrise (și anume, atunci când instituția acordă unei contrapărți protecție de credit), după cum prevede articolul 429a alineatele (5) – (7) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

{10}

(Compensările valorilor noționale efective ajustate și deduceri suplimentare pentru instrumentele financiare derivate de credit subscrise)

Articolul 429a alineatele (5) – (7) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

Instituțiile înscriu valoarea noțională plafonată a instrumentelor financiare derivate de credit achiziționate (și anume instituția cumpără protecție de credit de la o contraparte) pentru aceleași nume de referință ca ale instrumentelor financiare derivate de credit subscrise de instituție, în cazul în care scadența rămasă a acestei protecții achiziționate este mai mare sau egală cu scadența rămasă a protecției vândute. Prin urmare, valoarea nu este mai mare decât valoarea înscrisă la {LRCom;9} pentru fiecare nume de referință.

Deoarece această valoare reduce indicatorul de măsurare a expunerii totale pentru calcularea indicatorului efectului de levier, instituțiile înscriu între paranteze valoarea de la această celulă (ceea ce înseamnă că va contribui în mod negativ la suma indicată la {LRCom;11}).

{11}

Total expuneri la instrumente financiare derivate (suma liniilor 4-10)

Suma LRCom;4}, {LRCom;5}, {LRCom;EU-5a}, {LRCom;6}, {LRCom;7}, {LRCom;8}, {LRCom;9} și {LRCom;10}. Instituțiile țin seama de faptul că {LRCom;7}, {LRCom;8} și {LRCom;10} contribuie în mod negativ la această sumă.

{12}

Active SFT brute (fără recunoașterea compensării), după ajustarea tranzacțiilor contabile de vânzare

Articolul 4 alineatul (1) punctul 77, articolul 206 și articolul 429b alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

Instituțiile înscriu valoarea contabilă din bilanț, conform cadrului contabil aplicabil, a SFT, atât a celor care fac obiectul unui acord-cadru de compensare eligibil în conformitate cu articolul 206 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cât și a celor care nu fac obiectul unui astfel de acord, în cazul în care contractele sunt recunoscute în bilanț ca active plecând de la premisa că nu există efecte ale compensării prudențiale sau contabile ori ale diminuării riscurilor (și anume, valoarea contabilă din bilanț ajustată pentru a ține seama de efectele compensării contabile sau ale diminuării riscurilor).

În plus, atunci când, conform cadrului contabil aplicabil, SFT se înregistrează în contabilitate ca o vânzare, instituțiile trebuie să inverseze toate înregistrările contabile legate de vânzare în conformitate cu articolul 429b alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

Instituțiile nu includ în această celulă numerarul primit sau titlurile furnizate unei contrapărți prin intermediul tranzacțiilor sus-menționate și care sunt reținute în bilanț (și anume, în cazul cărora criteriile contabile de scoatere din bilanț nu sunt îndeplinite).

{13}

(Valori compensate ale sumelor de încasat și de plătit în numerar ale activelor SFT brute)

Articolul 4 alineatul (1) punctul 77, articolul 206, articolul 429 alineatul (5) litera (d), articolul 429 alineatul (8) și articolul 429b alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

Instituțiile înscriu sumele de plătit în numerar aferente activelor SFT brute care au fost compensate în conformitate cu articolul 429 alineatul (8) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

Deoarece această valoare reduce indicatorul de măsurare a expunerii totale pentru calcularea indicatorului efectului de levier, instituțiile înscriu între paranteze valoarea de la această celulă (ceea ce înseamnă că va contribui în mod negativ la suma indicată la {LRCom;16}).

{14}

Expunerea la riscul de credit al contrapărții aferentă activelor SFT

Articolul 429b alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

Instituțiile înscriu majorarea pentru riscul de credit al contrapărții a SFT, inclusiv a celor extrabilanțiere, determinată în conformitate cu articolul 429b alineatul (2) sau (3), după caz, din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

În această celulă, instituțiile includ tranzacțiile în conformitate cu articolul 429b alineatul (6) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

Instituțiile nu includ în această celulă SFT atunci când acționează în calitate de agent și acordă clientului sau contrapartidei o indemnizație sau o garanție limitată la orice diferență între valoarea titlului de valoare sau a sumei în numerar pe care clientul a împrumutat-o și valoarea garanției reale pe care debitorul a furnizat-o în conformitate cu articolul 429b alineatul (6) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013. În schimb, instituțiile includ aceste elemente la {LRCom;15}.

{EU-14a}

Derogare pentru SFT: Expunerea la riscul de credit al contrapărții în conformitate cu articolul 429b alineatul (4) și cu articolul 222 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013

Articolul 429b alineatul (4) și articolul 222 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

Instituțiile înscriu majorarea pentru SFT, inclusiv cele extrabilanțiere, calculată în conformitate cu articolul 222 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, sub rezerva unui plafon de 20 % pentru ponderea riscului aplicabilă.

În această celulă, instituțiile includ tranzacțiile în conformitate cu articolul 429b alineatul (6) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

În această celulă, instituțiile nu includ tranzacțiile pentru care partea de majorare a valorii expunerii pentru calcularea indicatorului efectului de levier este determinată în conformitate cu metoda definită la articolul 429b alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

{15}

Expunerile la tranzacțiile instituției în calitate de agent

Articolul 429b alineatele (2), (3) și alineatul (6) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

Instituțiile înscriu valoarea expunerii în cazul SFT atunci când acționează în calitate de agent și acordă clientului sau contrapartidei o indemnizație sau o garanție limitată la orice diferență între valoarea titlului de valoare sau a sumei în numerar pe care clientul a împrumutat-o și valoarea garanției reale pe care debitorul a furnizat-o în conformitate cu articolul 429b alineatul (6) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, și care constă numai din majorarea stabilită în conformitate cu articolul 429b alineatul (2) sau (3), după caz, din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

În această celulă, instituțiile nu includ tranzacțiile în conformitate cu articolul 429b alineatul (6) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

{EU-15a}

(Componenta CPC exceptată a expunerilor la SFT compensate de client)

Articolul 429 alineatul (11) și articolul 306 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

Instituțiile înscriu componenta CPC exceptată a expunerilor la SFT compensate de client, sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute la articolul 306 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

În cazul în care componenta CPC exceptată este un titlu de valoare, aceasta nu se va include în această celulă, cu excepția cazului în care este un titlu de valoare reutilizat drept garanție care, conform cadrului contabil aplicabil [și anume, în conformitate cu articolul 111 alineatul (1) prima teză din Regulamentul (UE) nr. 575/2013], este inclus la valoarea totală.

Deoarece această valoare reduce indicatorul de măsurare a expunerii totale pentru calcularea indicatorului efectului de levier, instituțiile înscriu între paranteze valoarea de la această celulă (ceea ce înseamnă că va contribui în mod negativ la suma indicată la {LRCom;16}).

{16}

Total expuneri la SFT (suma liniilor 12-15a)

Instituțiile publică suma dintre {LRCom; 12}, {LRCom;EU-12a}, {LRCom;13}, {LRCom;14}, {LRCom;15} și {LRCom;EU-15a}.

Instituțiile țin seama de faptul că {LRCom;13} și {LRCom;EU-15a} contribuie în mod negativ la această sumă.

{17}

Expuneri extrabilanțiere exprimate în valoarea noțională brută

Articolul 429 alineatul (10) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

Instituțiile înscriu valoarea nominală a tuturor elementelor extrabilanțiere, definită la articolul 429 alineatul (10) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, înainte de orice ajustare pentru factorii de conversie.

{18}

(Ajustări pentru conversia în sume de credit echivalente)

Articolul 429 alineatul (10) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

Instituțiile înscriu diferența de valoare dintre valoarea nominală a elementelor extrabilanțiere, inclusă la {LRCom;17}, și valoarea expunerii pentru calcularea indicatorului efectului de levier a elementelor extrabilanțiere, inclusă la {LRCom;19}.

Deoarece această valoare reduce indicatorul de măsurare a expunerii totale pentru calcularea indicatorului efectului de levier, valoarea înscrisă la această celulă contribuie în mod negativ la suma indicată la {LRCom;19}.

{19}

Alte expuneri extrabilanțiere (suma liniilor 17 și 18)

Articolul 429 alineatul (10), articolul 111 alineatul (1) și articolul 166 alineatul (9) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

Instituțiile înscriu valorile expunerilor pentru calcularea indicatorului efectului de levier a elementelor extrabilanțiere, determinate în conformitate cu articolul 429 alineatul (10) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, ținând cont de factorii de conversie relevanți.

Instituțiile țin seama de faptul că {LRCom;18} contribuie în mod negativ la această sumă.

{EU-19a}

[Expuneri intragrup (nivel individual) exceptate în conformitate cu articolul 429 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 (bilanțiere și extrabilanțiere)]

Articolul 429 alineatul (7) și articolul 113 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

Instituțiile înscriu expunerile care nu au fost consolidate la nivelul de consolidare aplicabil, care pot beneficia de tratamentul prevăzut la articolul 113 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, sub rezerva îndeplinirii tuturor condițiilor prevăzute la articolul 113 alineatul (6) literele (a) – (e) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și a obținerii aprobării din partea autorităților competente.

Suma indicată trebuie inclusă, de asemenea, în celulele aplicabile de mai sus, ca și când nu s-ar aplica nicio exceptare.

Deoarece această valoare reduce indicatorul de măsurare a expunerii totale pentru calcularea indicatorului efectului de levier, instituțiile înscriu între paranteze valoarea de la această celulă (ceea ce înseamnă că va contribui în mod negativ la suma indicată la {LRCom;21}).

{EU-19b}

[Expuneri exceptate în conformitate cu articolul 429 alineatul (14) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 (bilanțiere și extrabilanțiere)]

Articolul 429 alineatul (14) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

Instituțiile înscriu expunerile care beneficiază de exceptare în conformitate cu articolul 429 alineatul (14) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, sub rezerva îndeplinirii tuturor condițiilor prevăzute la alineatul respectiv și a obținerii aprobării din partea autorităților competente.

Suma indicată trebuie inclusă, de asemenea, în celulele aplicabile de mai sus, ca și când nu s-ar aplica nicio exceptare.

Deoarece această valoare reduce indicatorul de măsurare a expunerii totale pentru calcularea indicatorului efectului de levier, instituțiile înscriu între paranteze valoarea de la această celulă (ceea ce înseamnă că va contribui în mod negativ la suma indicată la {LRCom;21}).

{20}

Fonduri proprii de nivel 1

Articolul 429 alineatul (3) și articolul 499 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

Instituțiile înscriu valoarea fondurilor proprii de nivel 1, calculată în conformitate cu decizia pe care instituția a adoptat-o în temeiul articolului 499 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, indicată la {LRCom;EU-23}.

Mai exact, în cazul în care instituția a decis să publice fondurile proprii de nivel 1 în conformitate cu articolul 499 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, instituția publică valoarea fondurilor proprii de nivel 1, calculată în conformitate cu articolul 25 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, fără a ține seama de derogările prevăzute în partea a zecea titlul I capitolele 1 și 2 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

În schimb, în cazul în care instituția a decis să publice fondurile proprii de nivel 1 în conformitate cu articolul 499 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, instituția publică valoarea fondurilor proprii de nivel 1, calculată în conformitate cu articolul 25 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, după ce ține seama de derogările prevăzute în partea a zecea titlul I capitolele 1 și 2 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

{21}

Indicatorul de măsurare a expunerii totale pentru calcularea indicatorului efectului de levier (suma liniilor 3, 11, 16, 19, UE-19a și UE-19b)

Instituțiile înscriu suma dintre {LRCom;3}, {LRCom;11}, {LRCom;16}, {LRCom;19}, {LRCom;EU-19a} și {LRCom;EU-19b}.

Instituțiile țin seama de faptul că {LRCom;EU-19a} și {LRCom;EU-19b} contribuie în mod negativ la această sumă.

{22}

Indicatorul efectului de levier

Instituțiile înscriu {LRCom;20} împărțită la {LRCom;21}, ca procent.

{EU-23}

Decizia privind dispozițiile tranzitorii în scopul definirii indicatorului de măsurare a capitalului

Articolul 499 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

Instituțiile prezintă dispozițiile tranzitorii pe care le-au ales cu privire la fondurile proprii în vederea cerințelor de publicare, indicând una din cele două mențiuni de mai jos:

—	„aplicare integrală”, dacă instituția decide să publice indicatorul efectului de levier în conformitate cu articolul 499 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013;

—	„aplicare conform dispozițiilor tranzitorii”, dacă instituția decide să publice indicatorul efectului de levier în conformitate cu articolul 499 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013

{EU-24}

Cuantumul elementelor fiduciare derecunoscute, în conformitate cu articolul 429 alineatul (13) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013

Instituțiile înscriu cuantumul elementelor fiduciare derecunoscute, în conformitate cu articolul 429 alineatul (13) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

4. Modelul LRSpl: Defalcarea expunerilor bilanțiere (cu excepția instrumentelor financiare derivate și a SFT)

11.

Instituțiile aplică instrucțiunile din prezenta secțiune pentru a completa modelul LRSpl din anexa I.

	Referințe juridice și instrucțiuni
Rând
{EU-1}	Totalul expunerilor bilanțiere (cu excepția instrumentelor financiare derivate și a SFT), din care: Instituțiile înscriu suma dintre {LRSpl;EU-2} și {LRSpl;EU-3}.
{EU-2}	Expuneri aferente portofoliului de tranzacționare Instituțiile înscriu expunerile definite în anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014 al Comisiei la {LR 4; 070; 010}, care reprezintă valoarea expunerii totale a activelor din portofoliul de tranzacționare, cu excepția instrumentelor financiare derivate și a SFT.
{EU-3}	Expuneri aferente portofoliului bancar, din care: Instituțiile înscriu suma dintre LRSpl;EU-4}, {LRSpl;EU-5}, {LRSpl;EU-6}, {LRSpl;EU-7}, {LRSpl;EU-8}, {LRSpl;EU-9}, {LRSpl;EU-10}, {LRSpl;EU-11} și {LRSpl;EU-12}.
{EU-4}	Obligațiuni garantate Instituțiile înscriu suma expunerilor definite în anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014 al Comisiei la {LR4;080;010} și {LR4;080;020}, care este valoarea expunerii totale a activelor care iau forma obligațiunilor garantate.
{EU-5}	Expuneri considerate ca fiind suverane Instituțiile înscriu suma expunerilor definite în anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014 al Comisiei la {LR4;090;010} și {LR4;090;020}, care este valoarea expunerii totale față de entitățile considerate ca fiind suverane în temeiul Regulamentului (UE) nr. 575/2013.
{EU-6}	Expuneri față de administrații regionale, bănci de dezvoltare multilaterală, organizații internaționale și entități din sectorul public, care nu sunt tratate ca entități suverane Instituțiile înscriu suma expunerilor definite în anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014 al Comisiei la {LR4;140;010} și {LR4;140;020}, care este valoarea expunerii totale față de administrațiile regionale și autoritățile locale, băncile de dezvoltare multilaterală, organizațiile internaționale și entitățile din sectorul public, care nu sunt tratate ca entități suverane în temeiul Regulamentului (UE) nr. 575/2013.
{EU-7}	Instituții Instituțiile înscriu suma expunerilor definite în anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014 al Comisiei la {LR4;180;010} și {LR4;180;020}, care este valoarea expunerii totale față de instituții.
{EU-8}	Expuneri garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile Instituțiile înscriu suma expunerilor definite în anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014 al Comisiei la {LR4;190;010} și {LR4;190;020}, care este valoarea expunerii activelor care sunt expuneri garantate cu ipoteci asupra bunurilor imobile.
{EU-9}	Expuneri de tip retail Instituțiile înscriu suma expunerilor definite în anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014 al Comisiei la {LR4;210;010} și {LR4;210;020}, care este valoarea expunerii totale a activelor care sunt expuneri de tip retail.
{EU-10}	Societăți Instituțiile înscriu suma expunerilor definite în anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014 al Comisiei la {LR4;230;010} și {LR4;230;020}, care este valoarea expunerii totale a activelor care sunt expuneri față de societăți (și anume societăți financiare și nefinanciare).
{EU-11}	Expuneri în stare de nerambursare Instituțiile înscriu suma expunerilor definite în anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014 al Comisiei la {LR4;280;010} și {LR4;280;020}, care este valoarea expunerii totale a activelor care sunt în stare de nerambursare.
{EU-12}	Alte expuneri (de exemplu, titluri de capital, securitizări și alte active care nu corespund unor obligații de credit) Instituțiile înscriu suma expunerilor definite în anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014 al Comisiei la {LR4;290;010} și {LR4;290;020}, care este valoarea expunerii totale a altor expuneri nelegate de portofoliul de tranzacționare (de exemplu, titluri de capital, securitizări și alte active care nu corespund unor obligații de credit) în temeiul Regulamentului (UE) nr. 575/2013. Instituțiile includ active care sunt deduse atunci când se stabilesc fondurile proprii de nivel 1 și, prin urmare, sunt prezentate la {LRCom;2}, cu excepția cazului în care aceste active sunt incluse la {LRSpl;EU-2} până la {LRSpl;EU-12}.

5. Modelul LRQua: Rubrici în care se poate introduce text liber în scopul prezentării informațiilor privind elementele calitative

12.

Instituțiile completează modelul LRQua din anexa I, respectând instrucțiunile prezentate în continuare.

Referințe juridice și instrucțiuni

Rând

{1}

Descrierea proceselor utilizate pentru a administra riscul efectului de levier excesiv

Articolul 451 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013

La „descrierea proceselor utilizate pentru a administra riscul efectului de levier excesiv” se includ orice informații relevante privind:

(a)	procedurile și resursele utilizate pentru a evalua riscul efectului de levier excesiv;

(b)	instrumentele cantitative, dacă este cazul, folosite pentru a evalua riscul efectului de levier excesiv, inclusiv detalii cu privire la potențialele obiective interne, precum și dacă s-au folosit și alți indicatori în afara indicelui efectului de levier prevăzut de Regulamentul (UE) nr. 575/2013;

(c)	modul în care se au în vedere neconcordanțele scadențelor și grevarea cu sarcini a activelor în administrarea riscului efectului de levier excesiv;

(d)

procesele de răspuns la modificările indicatorului efectului de levier, inclusiv procesele și termenele pentru o eventuală majorare a fondurilor proprii de nivel 1, astfel încât să se administreze riscul efectului de levier excesiv; sau procesele și termenele pentru ajustarea numitorului indicatorului efectului de levier (indicatorul de măsurare a expunerii totale), astfel încât să se administreze riscul efectului de levier excesiv.

{2}

Descrierea factorilor care au influențat indicatorul efectului de levier în perioada la care se referă indicatorul efectului de levier publicat

Articolul 451 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

La „descrierea factorilor care au influențat indicatorul efectului de levier în perioada la care se referă indicatorul efectului de levier publicat” se includ informații semnificative cu privire la:

(a)	cuantificarea modificării indicatorului efectului de levier de la ultima dată de referință la care au fost publicate informațiile;

(b)

principalii factori care au influențat indicatorul efectului de levier de la ultima dată de referință la care au fost publicate informațiile, cu note explicative cu privire la:

(1)	natura modificării și dacă modificarea a survenit la numărătorul sau la numitorul indicatorului sau la ambele;

(2)	dacă modificarea este urmarea unei decizii strategice interne și, în caz afirmativ, dacă această decizie strategică viza în mod direct indicatorul efectului de levier sau dacă a avut numai un impact indirect asupra indicatorului efectului de levier;

(3)	cei mai importanți factori externi aferenți mediilor economice și financiare care au avut impact asupra indicatorului efectului de levier.

16.2.2016

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 39/26

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2016/201 AL COMISIEI

din 15 februarie 2016

de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (1),

având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește sectorul fructelor și legumelor și sectorul fructelor și legumelor prelucrate (2), în special articolul 136 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 136 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 sunt stabilite în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 15 februarie 2016.

Pentru Comisie,

pentru președinte

Jerzy PLEWA

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 671.

(2) JO L 157, 15.6.2011, p. 1.

ANEXĂ

Valorile forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

(EUR/100 kg)
Codul NC	Codul țării terțe (1)	Valoarea forfetară de import
0702 00 00	EG	86,9
	IL	236,2
	MA	94,9
	TR	99,2
	ZZ	129,3
0707 00 05	MA	84,6
	TR	174,3
	ZZ	129,5
0709 93 10	MA	37,9
	TR	160,6
	ZZ	99,3
0805 10 20	BR	63,2
	EG	46,6
	IL	113,9
	MA	61,6
	TN	52,4
	TR	60,1
	ZZ	66,3
0805 20 10	IL	124,0
	MA	89,9
	TR	84,6
	ZZ	99,5
0805 20 30, 0805 20 50, 0805 20 70, 0805 20 90	EG	69,8
	IL	149,6
	MA	143,0
	TR	50,4
	ZZ	103,2
0805 50 10	IL	106,9
	MA	89,2
	TR	97,9
	ZZ	98,0
0808 10 80	CA	138,9
	CL	93,0
	US	153,9
	ZZ	128,6
0808 30 90	CL	233,5
	CN	78,4
	ZA	100,1
	ZZ	137,3

(1) Nomenclatura țărilor stabilită prin Regulamentul (UE) nr. 1106/2012 al Comisiei din 27 noiembrie 2012 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 471/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare privind comerțul exterior cu țările terțe, în ceea ce privește actualizarea nomenclatorului țărilor și teritoriilor (JO L 328, 28.11.2012, p. 7). Codul „ZZ” desemnează „alte origini”.

16.2.2016

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 39/28

DECIZIA (UE) 2016/202 A CONSILIULUI

din 12 februarie 2016

de stabilire a poziției care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene în cadrul Comitetului APE instituit prin Acordul interimar în vederea încheierii unui acord de parteneriat economic între Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și partea „Africa Centrală”, pe de altă parte, cu privire la adoptarea regulamentului său de procedură

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 207 și 209, coroborate cu articolul 218 alineatul (9),

având în vedere Decizia 2009/152/CE a Consiliului din 20 noiembrie 2008 privind semnarea și aplicarea cu titlu provizoriu a Acordului interimar în vederea încheierii unui acord de parteneriat economic între Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și partea „Africa Centrală”, pe de altă parte (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)

Acordul interimar în vederea încheierii unui acord de parteneriat economic între Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și partea „Africa Centrală”, pe de altă parte, (denumit în continuare „acordul”) a fost semnat la 15 ianuarie 2009 și este aplicat cu titlu provizoriu începând din 4 august 2014.

(2)	Articolul 92 din acord instituie un Comitet APE care este responsabil cu administrarea acordului și cu realizarea tuturor sarcinilor menționate în acesta.

(3)	Articolul 92 din acord prevede că părțile convin asupra componenței, organizării și funcționării Comitetului APE.

(4)	Uniunea ar trebui să stabilească poziția pe care urmează să o adopte în ceea ce privește adoptarea regulamentului de procedură pentru Comitetul APE,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în cadrul Comitetului APE instituit prin Acordul interimar în vederea încheierii unui acord de parteneriat economic între Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și partea „Africa Centrală”, pe de altă parte, cu privire la adoptarea regulamentului său de procedură, se bazează pe proiectul de decizie a Comitetului APE atașat la prezenta decizie.

Schimbări minore la proiectul de decizie, care nu aduc nicio modificare substanțială, sunt permise fără a fi nevoie de o nouă decizie a Consiliului.

Articolul 2

După adoptare, decizia Comitetului APE se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 3

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Bruxelles, 12 februarie 2016.

Pentru Consiliu

Președintele

J.R.V.A. DIJSSELBLOEM

(1) JO L 57, 28.2.2009, p. 1.

PROIECT

DECIZIA NR. …/2015 A COMITETULUI APE

instituit prin Acordul interimar în vederea încheierii unui acord de parteneriat economic între Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și partea „Africa Centrală”, pe de altă parte,

din …

cu privire la adoptarea regulamentului său de procedură

COMITETUL APE,

având în vedere Acordul interimar în vederea încheierii unui acord de parteneriat economic între Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și partea „Africa Centrală”, pe de altă parte, (denumit în continuare „acordul”) semnat la Bruxelles la 15 ianuarie 2009 și aplicat cu titlu provizoriu începând din 4 august 2014, în special articolul 92,

întrucât:

(1)	Potrivit acordului și în conformitate cu prezenta decizie, partea „Africa Centrală” este compusă din Republica Camerun.

(2)	Acordul prevede că părțile convin asupra componenței, organizării și funcționării Comitetului APE,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Regulamentul de procedură al Comitetului APE este instituit în conformitate cu anexa.

Respectivul Regulament de procedură nu aduce atingere niciunor norme speciale prevăzute în acord sau care pot fi stabilite de Comitetul APE.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare de la data semnării.

Adoptată la …,

Pentru Republica Camerun

Pentru Uniunea Europeană

ANEXĂ

REGULAMENTUL DE PROCEDURĂ AL COMITETULUI APE

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Sarcinile Comitetului APE

Comitetul APE este responsabil de administrarea tuturor domeniilor vizate în acord și de realizarea tuturor sarcinilor menționate în acordul menționat.

Comitetul APE are în special următoarele sarcini:

În domeniul comerțului:

(a)	să supravegheze și să asigure introducerea și aplicarea corespunzătoare a acordului. În acest scop, el va trebui să examineze și să recomande domeniile prioritare de cooperare;

(b)	să evalueze rezultatele obținute în cadrul acordului și să îmbunătățească, dacă este cazul, acordul;

(c)	să ia măsuri în vederea evitării litigiilor și/sau rezolvării litigiilor care rezultă din interpretarea sau aplicarea acordului;

(d)	să monitorizeze evoluția integrării regionale și a relațiilor economice și comerciale dintre părți;

(e)	să monitorizeze și să evalueze impactul punerii în aplicare a acordului asupra dezvoltării durabile a părților;

(f)	să discute și să ia toate măsurile care pot avea ca efect promovarea comerțului, a investițiilor și a oportunităților de afaceri între părți;

(g)	să poarte dezbateri pe marginea subiectelor ce decurg din acord sau a oricăror alte subiecte care ar putea compromite urmărirea obiectivelor din acord.

În domeniul cooperării pentru dezvoltare:

(a)	să asigure aplicarea dispozițiilor referitoare la cooperarea pentru dezvoltare menționate în domeniul de aplicare al acordului;

(b)	să monitorizeze și să coordoneze împreună cu ceilalți parteneri punerea în aplicare a dispozițiilor de cooperare prevăzute în acord;

(c)	să examineze periodic prioritățile în domeniul cooperării enunțate în acord și să formuleze recomandări cu privire la includerea de noi priorități, dacă este cazul;

(d)	să se asigure de punerea în aplicare a documentului de orientare comun anexat la acord.

CAPITOLUL II

ORGANIZARE

Articolul 2

Componență și președinție

(1) Comitetul APE este compus, pe de o parte, din reprezentanți membri ai Consiliului Uniunii Europene și ai Comisiei Europene și, pe de altă parte, din reprezentanți ai Republicii Camerun, care pot fi miniștri sau înalți funcționari.

(2) În prezentul regulament de procedură, termenul „părți” corespunde definiției de la articolul 95 din acord.

(3) Președinția Comitetului APE se exercită prin rotație, pentru o perioadă de douăsprezece luni, de către un reprezentant al Uniunii Europene și un reprezentant al Republicii Camerun. Mandatul corespunzător primei perioade a președinției începe la data primei reuniuni a Comitetului APE și se încheie la 31 decembrie în anul următor. Președinția este asigurată întâi de un reprezentant al Republicii Camerun.

Articolul 3

Observatori

(1) Reprezentanți ai Comisiei Comunității Economice și Monetare a statelor din Africa Centrală (CEMAC) și ai Secretariatului General al Comunității Economice a statelor din Africa Centrală (CEEAC) sunt invitați să participe la toate reuniunile Comitetului APE în calitate de observatori.

(2) Părțile pot decide să invite la reuniunile Comitetului APE, în calitate de observatori, reprezentanți ai societății civile și ai sectorului privat, precum și experți sau orice altă persoană la alegerea lor.

(3) Comitetul APE poate decide să nu permită participarea observatorilor la o anumită parte a unei reuniuni unde sunt dezbătute chestiuni sensibile și nici la luarea deciziilor.

Articolul 4

Secretariatul

Comisia Europeană, în numele Uniunii Europene, și Republica Camerun asigură, prin rotație, pentru perioade de douăsprezece luni, secretariatul Comitetului APE. Aceste perioade coincid cu exercitarea prin rotație a președinției Comitetului APE.

Articolul 5

Subcomitete

Pentru exercitarea cu eficacitate a competențelor sale, Comitetul APE poate constitui subcomitete, aflate în subordinea lui, însărcinate cu tratarea unor subiecte specifice ce decurg din acord. În acest scop, Comitetul stabilește componența și sarcinile acestor subcomitete.

CAPITOLUL III

FUNCȚIONARE

Articolul 6

Decizii și recomandări

(1) Comitetul APE adoptă deciziile și recomandările prin consens.

(2) Comitetul APE poate decide să supună atenției Consiliului de miniștri ACP-UE, definit la articolul 15 din Acordul de parteneriat între membrii grupului statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP), pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de altă parte (denumit în continuare „Acordul de la Cotonou”), orice chestiune generală ridicată în cadrul acordului și care prezintă interes comun pentru statele ACP și pentru Uniunea Europeană.

(3) În perioada dintre reuniuni, Comitetul APE poate adopta decizii sau recomandări prin procedură scrisă în cazul în care ambele părți convin astfel. O procedură scrisă este alcătuită dintr-un schimb de note între părți.

(4) Deciziile sau recomandările Comitetului APE poartă titlul de „Decizie” sau „Recomandare” și sunt urmate de un număr de serie, de data adoptării actului și de o indicație referitoare la conținutul lor. Fiecare decizie specifică data intrării sale în vigoare.

(5) Deciziile și recomandările adoptate de Comitetul APE sunt autentificate de către un reprezentant al Comisiei Europene în numele Uniunii Europene și de către un reprezentant al Republicii Camerun.

(6) Deciziile și recomandările se transmit părților ca documente ale Comitetului APE.

Articolul 7

Corespondență

(1) Toată corespondența adresată Comitetului APE se transmite secretariatului său.

(2) Secretariatul asigură transmiterea corespondenței adresate Comitetului APE către președinția Comitetului și, atunci când este cazul, difuzarea sa ca documente menționate la articolul 10 din prezentul regulament de procedură către punctul de contact al fiecărei părți, definit la articolul 92 din acord.

(3) Secretariatul trimite punctelor de contact ale fiecărei părți corespondența din partea președinției Comitetului APE și, atunci când este cazul, o difuzează ca documente menționate la articolul 10 din prezentul regulament de procedură către ceilalți membri ai Comitetului APE.

Articolul 8

Reuniuni

(1) Comitetul APE se reunește la intervale regulate care nu depășesc un an și organizează reuniuni extraordinare, ori de câte ori circumstanțele o impun și în urma deciziei comune a părților.

(2) Fiecare reuniune a Comitetului APE se desfășoară în locul și la data decise în comun de către părți.

(3) Partea care asigură președinția convoacă reuniunile Comitetului APE după consultarea celeilalte părți.

(4) Convocările se trimit participanților cu cel târziu 15 zile înainte de data la care are loc reuniunea.

Articolul 9

Delegații

Înaintea fiecărei reuniuni, președinția Comitetului APE este informată cu privire la componența prevăzută a delegațiilor Uniunii Europene, a Republicii Camerun și cu privire la eventualii observatori.

Articolul 10

Documente

În cazul în care deliberările Comitetului APE se întemeiază pe documente scrise conexe, secretariatul numerotează și difuzează aceste documente ca documente ale Comitetului APE cu cel puțin 14 zile înainte de începerea reuniunii.

Articolul 11

Ordinea de zi a reuniunilor

(1) Secretariatul Comitetului APE stabilește o ordine de zi provizorie pentru fiecare reuniune, pe baza propunerilor formulate de către părți. Secretariatul Comitetului APE transmite ordinea de zi punctelor de contact ale fiecăreia dintre părți cu cel puțin 15 zile înainte de începerea reuniunii.

(2) Ordinea de zi provizorie include punctele pentru care secretariatul a primit o cerere de includere cu cel târziu 21 de zile înainte de începutul reuniunii, deși aceste puncte nu vor fi incluse pe ordinea de zi provizorie decât în cazul în care documentele conexe relevante au fost transmise secretariatului până cel târziu la data trimiterii ordinii de zi provizorii.

(3) Comitetul APE adoptă ordinea de zi la începutul fiecărei reuniuni. Punctele care nu figurează pe ordinea de zi provizorie pot fi înscrise pe ordinea de zi în cazul în care părțile convin astfel.

(4) Președinția Comitetului APE poate invita, în cazul în care părțile sunt de acord, experți care să participe la reuniunile Comitetului APE, pentru a prezenta informații pe teme specifice.

(5) Secretariatul poate, cu acordul părților, să reducă termenele indicate la alineatele (1) și (2), pentru a lua în considerare cerințele unui caz particular.

Articolul 12

Proces-verbal

(1) La sfârșitul fiecărei reuniuni, se prezintă un rezumat al concluziilor care este semnat de membrii Comitetului APE.

(2) Secretariatul întocmește în termen de maximum o lună un proiect de proces-verbal pentru fiecare reuniune.

(3) Procesul-verbal rezumă, ca regulă generală, fiecare punct al ordinii de zi, specificând, unde este cazul:

(a)	toate documentele prezentate Comitetului APE;

(b)	orice declarație a cărei înscriere a fost cerută de către un membru al Comitetului APE;

(c)	deciziile adoptate, recomandările făcute, declarațiile convenite și concluziile adoptate cu privire la puncte specifice.

(4) Procesul-verbal include, de asemenea, o listă a participanților la Comitetul APE, precum și o listă a membrilor delegațiilor care îi însoțesc și o listă a eventualilor observatori prezenți la reuniune.

(5) Procesul-verbal se aprobă în scris de ambele părți în termen de două luni de la data reuniunii. După ce a fost aprobat, secretariatul semnează două copii ale procesului-verbal și fiecare dintre părți primește un original al acestor documente autentice.

Articolul 13

Publicitate

(1) În afara cazului în care părțile decid altfel, reuniunile Comitetului APE nu sunt publice.

(2) Fiecare dintre părți poate decide publicarea deciziilor Comitetului APE, în propria sa publicație oficială.

CAPITOLUL IV

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 14

Regimul lingvistic

(1) Limbile de lucru ale Comitetului APE sunt limbile oficiale comune părților.

(2) Comitetul APE deliberează și adoptă deciziile și recomandările pe baza documentelor și a propunerilor pregătite în una dintre limbile la care se face trimitere la alineatul (1).

Articolul 15

Cheltuieli

(1) Fiecare parte suportă cheltuielile rezultate în urma participării sale la reuniunile Comitetului APE, atât în ceea ce privește cheltuielile cu personalul, de deplasare și de ședere, cât și cheltuielile poștale și de telecomunicații.

(2) Cheltuielile privind organizarea reuniunilor și reproducerea documentelor sunt suportate de partea care organizează reuniunea.

(3) Cheltuielile privind prestarea de servicii de interpretare în cadrul reuniunilor și traducerea deciziilor și a recomandărilor în limbile de lucru ale Comitetului APE sunt suportate de partea care organizează reuniunea. Cheltuielile privind prestarea de servicii de interpretare în cadrul reuniunilor și traducerea deciziilor și a recomandărilor în limbile oficiale ale Uniunii Europene sunt suportate de Uniunea Europeană.

Articolul 16

Modificarea regulamentului de procedură

Prezentul regulament de procedură poate fi modificat printr-o decizie a Comitetului APE, în conformitate cu articolul 6 alineatul (1).

16.2.2016

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 39/36

DECIZIA (UE) 2016/203 A CONSILIULUI

din 12 februarie 2016

privind poziția care urmează să fie adoptată, în numele Uniunii Europene, în cadrul Comitetului mixt al SEE în legătură cu o modificare a anexei XXI (Statistică) la Acordul privind SEE (Statisticile referitoare la cheltuielile cu asistența medicală)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 338 alineatul (1), coroborat cu articolul 218 alineatul (9),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2894/94 al Consiliului din 28 noiembrie 1994 privind normele de punere în aplicare a Acordului privind Spațiul Economic European (1), în special articolul 1 alineatul (3),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)	Acordul privind Spațiul Economic European (2) (denumit în continuare „Acordul privind SEE”) a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1994.

(2)	În temeiul articolului 98 din Acordul privind SEE, Comitetul mixt al SEE poate decide să modifice, între altele, anexa XXI (Statistică) la Acordul privind SEE.

(3)

Regulamentul (UE) 2015/359 al Comisiei (3) urmează să fie încorporat în Acordul privind SEE. Informațiile privind serviciile de îngrijire medicală cu internare de zi și mecanismele de finanțare ale întreprinderilor și informațiile privind serviciile de îngrijire medicală ambulatorii și cu internare de zi nu sunt disponibile în Liechtenstein. Liechtenstein ar trebuie scutit de obligația de a furniza aceste date.

(4)	Prin urmare, anexa XXI (Statistică) la Acordul privind SEE trebuie modificată în consecință.

(5)	Prin urmare, poziția Uniunii în Comitetul mixt al SEE ar trebui să se bazeze pe proiectul de decizie atașat,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Poziția care urmează să fie adoptată, în numele Uniunii, în cadrul Comitetului mixt al SEE în legătură cu propunerea de modificare a anexei XXI (Statistică) la Acordul privind SEE se bazează pe proiectul de decizie a Comitetului mixt al SEE atașat la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Bruxelles, 12 februarie 2016.

Pentru Consiliu

Președintele

J.R.V.A. DIJSSELBLOEM

(1) JO L 305, 30.11.1994, p. 6.

(2) JO L 1, 3.1.1994, p. 3.

(3) Regulamentul (UE) 2015/359 al Comisiei din 4 martie 2015 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1338/2008 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește statisticile referitoare la cheltuielile și sursele de finanțare în domeniul sănătății (JO L 62, 6.3.2015, p. 6).

PROIECT

DECIZIA NR. …/2016 A COMITETULUI MIXT AL SEE

din …

de modificare a anexei XXI (Statistică) la Acordul privind SEE

COMITETUL MIXT AL SEE,

având în vedere Acordul privind Spațiul Economic European (denumit în continuare „Acordul privind SEE”), în special articolul 98,

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) 2015/359 al Comisiei din 4 martie 2015 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1338/2008 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește statisticile referitoare la cheltuielile și sursele de finanțare în domeniul sănătății (1) urmează să fie încorporat în Acordul privind SEE.

(2)	Prin urmare, anexa XXI la Acordul privind SEE ar trebui modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

În anexa XXI la Acordul privind SEE, după punctul 18z5 [Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 205/2014 al Comisiei] se introduce următorul punct:

„18z6.

32015 R 0359: Regulamentul (UE) 2015/359 al Comisiei din 4 martie 2015 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1338/2008 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește statisticile referitoare la cheltuielile și sursele de finanțare în domeniul sănătății (JO L 62, 6.3.2015, p. 6).

În sensul prezentului acord, dispozițiile regulamentului se citesc cu următoarele adaptări:

(a)

Liechtenstein este scutit de obligația de a furniza date separate pentru serviciile curative de zi (HC.1.2), serviciile de recuperare de zi (HC.2.2) și serviciile de îngrijire medicală pe termen lung de zi (HC.3.2), care sunt incluse în datele furnizate pentru serviciile curative în ambulatoriu (HC.1.3), serviciile de recuperare în ambulatoriu (HC.2.3) și, respectiv, serviciile de îngrijire medicală pe termen lung în ambulatoriu (HC.3.3).

(b)

Liechtenstein este scutit de obligația de a furniza date privind mecanismele de finanțare ale întreprinderilor (HF.2.3). Această scutire face obiectul revizuirii de către Comitetul mixt al SEE, ori de câte ori cifrele furnizate de Liechtenstein demonstrează că nu mai sunt neglijabile cheltuielile cu mecanismele de finanțare ale întreprinderilor.”

Articolul 2

Textele Regulamentului (UE) 2015/359 în limbile islandeză și norvegiană, care urmează să fie publicate în suplimentul SEE la Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, sunt autentice.

Articolul 3

Prezenta decizie intră în vigoare la […], cu condiția să se fi efectuat toate notificările prevăzute la articolul 103 alineatul (1) din Acordul privind SEE (2).

Articolul 4

Prezenta decizie se publică în secțiunea SEE și în suplimentul SEE ale Jurnalului Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles,

Pentru Comitetul mixt al SEE

Președintele

[…]

Secretarii Comitetului mixt al SEE

[…]

(1) JO L 62, 6.3.2015, p. 6.

(2) [Nu au fost semnalate obligații constituționale.] [Au fost semnalate obligații constituționale.]

16.2.2016

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 39/39

DECIZIA (UE) 2016/204 A CONSILIULUI

din 12 februarie 2016

privind poziția care urmează să fie adoptată, în numele Uniunii Europene, în cadrul Comitetului mixt al SEE, în ceea ce privește modificarea anexei XI (Comunicații electronice, servicii audiovizuale și societatea informațională) la Acordul privind SEE (banda ultralargă)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114, coroborat cu articolul 218 alineatul (9),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)	Acordul privind Spațiul Economic European (2) (denumit în continuare „Acordul privind SEE”) a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1994.

(2)	În temeiul articolului 98 din Acordul privind SEE, Comitetul mixt al SEE poate decide să modifice, între altele, anexa XI (Comunicații electronice, servicii audiovizuale și societatea informațională) la Acordul privind SEE.

(3)

Decizia de punere în aplicare 2014/702/UE a Comisiei (3) urmează să fie încorporată în Acordul privind SEE. Densitatea legăturilor radio din apropierea aeroporturilor și intensitatea utilizării acestora sunt mai mari în Islanda și în Norvegia decât în UE. Pentru a evita producerea de interferențe nedorite cu legăturile radio ale operatorilor de telefonie mobilă, Islanda și Norvegia ar trebui scutite de obligația de a permite ca echipamentele de la bordul aeronavelor care folosesc tehnologia de bandă ultralargă să utilizeze banda de frecvențe 6,0-8,5 GHz.

(4)	Prin urmare, anexa XI (Comunicații electronice, servicii audiovizuale și societatea informațională) la Acordul privind SEE ar trebui modificată în consecință.

(5)	Prin urmare, poziția Uniunii în cadrul Comitetului mixt al SEE ar trebui să se bazeze pe proiectul de decizie atașat,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Poziția care urmează să fie adoptată, în numele Uniunii, în cadrul Comitetului mixt al SEE în ceea ce privește modificarea propusă a anexei XI (Comunicații electronice, servicii audiovizuale și societatea informațională) la Acordul privind SEE se bazează pe proiectul de decizie a Comitetului mixt al SEE atașat la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Bruxelles, 12 februarie 2016.

Pentru Consiliu

Președintele

J.R.V.A. DIJSSELBLOEM

(1) JO L 305, 30.11.1994, p. 6.

(2) JO L 1, 3.1.1994, p. 3.

(3) Decizia de punere în aplicare 2014/702/UE a Comisiei din 7 octombrie 2014 de modificare a Deciziei 2007/131/CE privind autorizarea utilizării în condiții armonizate a spectrului de frecvențe radio pentru echipamente care folosesc tehnologia de bandă ultralargă în cadrul Comunității (JO L 293, 9.10.2014, p. 48).

PROIECT

DECIZIA NR. …/2016 A COMITETULUI MIXT AL SEE

din …

de modificare a anexei XI (Comunicații electronice, servicii audiovizuale și societatea informațională) la Acordul privind SEE

COMITETUL MIXT AL SEE,

având în vedere Acordul privind Spațiul Economic European (denumit în continuare „Acordul privind SEE”), în special articolul 98,

întrucât:

(1)

Decizia de punere în aplicare 2014/702/UE a Comisiei din 7 octombrie 2014 de modificare a Deciziei 2007/131/CE privind autorizarea utilizării în condiții armonizate a spectrului de frecvențe radio pentru echipamente care folosesc tehnologia de bandă ultralargă în cadrul Comunității (1) urmează să fie încorporată în Acordul privind SEE.

(2)	Prin urmare, anexa XI la Acordul privind SEE ar trebui să fie modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

În anexa XI la Acordul privind SEE, punctul 5cw (Decizia 2007/131/CE a Comisiei) se modifică după cum urmează:

Se adaugă următorul text:

„În sensul prezentului acord, dispozițiile deciziei se citesc cu următoarea adaptare:

Islanda și Norvegia sunt scutite de obligația de a permite ca echipamentele de la bordul aeronavelor care folosesc tehnologia de bandă ultralargă să utilizeze banda de frecvențe 6,0-8,5 GHz.”

Se adaugă următoarea liniuță:

„—	32014 D 0702: Decizia de punere în aplicare 2014/702/UE a Comisiei din 7 octombrie 2014 (JO L 293, 9.10.2014, p. 48).”

Articolul 2

Textele Deciziei de punere în aplicare 2014/702/UE în limbile islandeză și norvegiană, care urmează să fie publicate în suplimentul SEE la Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, sunt autentice.

Articolul 3

Prezenta decizie intră în vigoare la […], cu condiția să se fi efectuat toate notificările prevăzute la articolul 103 alineatul (1) din Acordul privind SEE (2).

Articolul 4

Prezenta decizie se publică în secțiunea SEE și în suplimentul SEE ale Jurnalului Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles,

Pentru Comitetul mixt al SEE

Președintele

[…]

Secretarii Comitetului mixt al SEE

[…]

(1) JO L 293, 9.10.2014, p. 48.

(2) [Nu au fost semnalate obligații constituționale.] [Au fost semnalate obligații constituționale.]

16.2.2016

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 39/43

DECIZIA (UE) 2016/205 A CONSILIULUI

din 12 februarie 2016

de numire a unui supleant propus de Republica Austria în cadrul Comitetului Regiunilor

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 305,

având în vedere propunerea guvernului austriac,

întrucât:

(1)	La 26 ianuarie 2015, 5 februarie 2015 și 23 iunie 2015, Consiliul a adoptat Deciziile (UE) 2015/116 (1), (UE) 2015/190 (2) și (UE) 2015/994 (3) de numire a membrilor și a supleanților în cadrul Comitetului Regiunilor pentru perioada cuprinsă între 26 ianuarie 2015 și 25 ianuarie 2020.

(2)	Un loc de supleant în cadrul Comitetului Regiunilor a devenit vacant ca urmare a încheierii mandatului dlui Michael SCHICKHOFER,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Este numită în calitate de supleant în cadrul Comitetului Regiunilor pentru durata rămasă a mandatului actual, care se încheie la 25 ianuarie 2020:

—	Mag. Doris KAMPUS, Landesrätin in der steirischen Landesregierung.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Bruxelles, 12 februarie 2016.

Pentru Consiliu

Președintele

J.R.V.A. DIJSSELBLOEM

(1) Decizia (UE) 2015/116 a Consiliului din 26 ianuarie 2015 de numire a membrilor și a supleanților în cadrul Comitetului Regiunilor pentru perioada 26 ianuarie 2015-25 ianuarie 2020 (JO L 20, 27.1.2015, p. 42).

(2) Decizia (UE) 2015/190 a Consiliului din 5 februarie 2015 de numire a membrilor și a supleanților în cadrul Comitetului Regiunilor pentru perioada 26 ianuarie 2015-25 ianuarie 2020 (JO L 31, 7.2.2015, p. 25).

(3) Decizia (UE) 2015/994 a Consiliului din 23 iunie 2015 de numire a membrilor și a supleanților în cadrul Comitetului Regiunilor pentru perioada 26 ianuarie 2015-25 ianuarie 2020 (JO L 159, 25.6.2015, p. 70).

16.2.2016

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 39/44

DECIZIA (UE) 2016/206 A CONSILIULUI

din 12 februarie 2016

de numire a unui supleant propus de Republica Austria în cadrul Comitetului Regiunilor

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 305,

având în vedere propunerea guvernului austriac,

întrucât:

(1)	La 26 ianuarie 2015, 5 februarie 2015 și 23 iunie 2015, Consiliul a adoptat Deciziile (UE) 2015/116 (1), (UE) 2015/190 (2) și (UE) 2015/994 (3) de numire a membrilor și a supleanților în cadrul Comitetului Regiunilor pentru perioada cuprinsă între 26 ianuarie 2015 și 25 ianuarie 2020.

(2)	Un loc de supleant în cadrul Comitetului Regiunilor a devenit vacant ca urmare a încheierii mandatului domnului Johannes PEINSTEINER,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Este numită în calitate de supleant în cadrul Comitetului Regiunilor pentru durata rămasă a mandatului actual, care se încheie la 25 ianuarie 2020:

—	Dr. Carmen KIEFER, Vizebürgermeisterin der Marktgemeinde Kuchl.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Bruxelles, 12 februarie 2016.

Pentru Consiliu

Președintele

J.R.V.A. DIJSSELBLOEM

16.2.2016

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 39/45

DECIZIA (PESC) 2016/207 A CONSILIULUI

din 15 februarie 2016

de modificare a Deciziei 2013/233/PESC privind Misiunea de asistență a Uniunii Europene pentru gestionarea integrată a frontierelor în Libia (EUBAM Libya)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 28, articolul 42 alineatul (4) și articolul 43 alineatul (2),

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

întrucât:

(1)	La 22 mai 2013, Consiliul a adoptat Decizia 2013/233/PESC (1) de instituire a Misiunii de asistență a Uniunii Europene pentru gestionarea integrată a frontierelor în Libia (EUBAM Libya).

(2)	La 7 decembrie 2015, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2015/2276 (2) de modificare și de prelungire a Deciziei 2013/233/PESC, care prevede în special o prelungire și o valoare de referință financiară pentru perioada până la 21 februarie 2016.

(3)	Situația din Libia impune ca Uniunea să se pregătească pentru o posibilă misiune civilă de gestionare a crizelor pentru consolidarea capacităților și pentru asistență în domeniul reformei sectorului de securitate în țară.

(4)	Asigurarea imediată a unei capacități civile de planificare va avea un număr limitat de participați, deși acesta poate crește în funcție de evoluția circumstanțelor și a necesităților iar Comitetul politic și de securitate aprobă.

(5)	Decizia 2013/233/PESC ar trebui modificată în consecință.

(6)	EUBAM Libya se va desfășura în contextul unei situații care s-ar putea deteriora și care ar putea aduce atingere realizării obiectivelor acțiunii externe a Uniunii, astfel cum sunt prevăzute la articolul 21 din tratat,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Decizia 2013/233/PESC se modifică după cum urmează:

1.	La articolul 2, se adaugă următorul paragraf: „EUBAM Libya va contribui la un amplu proces de planificare a reformei sectorului securității civile, în vederea pregătirii pentru o posibilă misiune de consolidare a capacităților civile și de asistență în gestionarea crizelor.”

La articolul 3 alineatul (1), se adaugă următoarea literă:

„(d)

să stea la baza planificării UE privind o posibilă misiune civilă de gestionare a crizelor pentru consolidarea capacităților și pentru asistență în domeniul reformei sectorului de securitate, cooperând îndeaproape cu UNSMIL și contribuind la eforturile acesteia, asigurând legătura cu autoritățile libiene legitime și alți interlocutori relevanți din domeniul securității.”

3.	La articolul 13 alineatul (1), se adaugă următorul paragraf: „Valoarea de referință financiară destinată acoperirii cheltuielilor aferente EUBAM Libya pentru perioada 22 februarie 2016 – 21 august 2016 este de 4 475 000 EUR.”

4.	La articolul 16, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text: „Se aplică până la 21 august 2016.”

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Se aplică de la 22 februarie 2016.

Adoptată la Bruxelles, 15 februarie 2016.

Pentru Consiliu

Președintele

F. MOGHERINI

(1) Decizia 2013/233/PESC a Consiliului din 22 mai 2013 privind Misiunea de asistență a Uniunii Europene pentru gestionarea integrată a frontierelor în Libia (EUBAM Libya) (JO L 138, 24.5.2013, p. 15).

(2) Decizia (PESC) 2015/2276 a Consiliului din 7 decembrie 2015 de modificare și de prelungire a aplicării Deciziei 2013/233/PESC privind Misiunea de asistență a Uniunii Europene pentru gestionarea integrată a frontierelor în Libia (EUBAM Libya) (JO L 322, 8.12.2015, p. 51).

16.2.2016

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 39/47

DECIZIA (PESC) 2016/208 A CONSILIULUI

din 15 februarie 2016

de modificare a Deciziei (PESC) 2015/260 de prelungire a mandatului Reprezentantului Special al Uniunii Europene pentru drepturile omului

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 31 alineatul (2) și articolul 33,

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

întrucât:

(1)	La 25 iulie 2012, Consiliul a adoptat Decizia 2012/440/PESC (1) de numire a domnului Stavros LAMBRINIDIS în calitate de Reprezentant Special al Uniunii Europene (RSUE) pentru drepturile omului.

(2)	La 17 februarie 2015, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2015/260 (2) de prelungire a mandatului RSUE până la 28 februarie 2017.

(3)	Decizia (PESC) 2015/260 stabilește valoarea financiară de referință menită să acopere perioada 1 martie 2015-29 februarie 2016. Ar trebui să se stabilească o nouă valoare de referință financiară pentru perioada 1 martie 2016-28 februarie 2017.

(4)	Prin urmare, Decizia (PESC) 2015/260 ar trebui modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

La articolul 5 din Decizia (PESC) 2015/260, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Valoarea de referință financiară destinată acoperirii cheltuielilor legate de mandatul RSUE pentru perioada 1 martie 2016-28 februarie 2017 este de 825 000 EUR.”

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Adoptată la Bruxelles, 15 februarie 2016.

Pentru Consiliu

Președintele

F. MOGHERINI

(1) Decizia 2012/440/PESC a Consiliului din 25 iulie 2012 de numire a Reprezentantului Special al Uniunii Europene pentru drepturile omului (JO L 200, 27.7.2012, p. 21).

(2) Decizia (PESC) 2015/260 a Consiliului din 17 februarie 2015 de prelungire a mandatului Reprezentantului Special al Uniunii Europene pentru drepturile omului (JO L 43, 18.2.2015, p. 29).

16.2.2016

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 39/48

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2016/209 A COMISIEI

din 12 februarie 2016

privind o cerere de standardizare adresată organizațiilor europene de standardizare cu privire la sistemele de transport inteligente (STI) în zonele urbane, în sprijinul Directivei 2010/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind cadrul pentru implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier și pentru interfețele cu alte moduri de transport

[notificată cu numărul C(2016) 808]

(Numai textele în limbile engleză, franceză și germană sunt autentice)

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE și 93/15/CEE ale Consiliului și a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE și 2009/105/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului și a Deciziei nr. 1673/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului (1), în special articolul 10 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Conform articolului 8 din Directiva 2010/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului (2), Comisia poate solicita organizațiilor de standardizare europene (OSE) să elaboreze standardele necesare pentru asigurarea interoperabilității, compatibilității și continuității implementării și utilizării operaționale a STI. Sfera de aplicare a standardelor la care se face referire este descrisă la articolele 2, 3 și la articolul 4 alineatul (1), precum și în anexa I la Directiva 2010/40/UE și include domenii prioritare specifice și acțiuni prioritare în sfera STI. Anexa I subliniază, de asemenea, necesitatea punerii la dispoziție a unor interfețe urbane și interurbane pentru schimburi de date, precum și nevoia de interoperabilitate și de compatibilitate a dimensiunii urbane a STI cu arhitectura generală europeană a STI.

(2)

Domeniul de aplicare a specificațiilor deja adoptate în temeiul articolului 6 din Directiva 2010/40/UE (3) este în principal rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T). Cu toate acestea, Directiva 2010/40/UE recunoaște necesitatea unor interfețe urban-interurban care să permită interoperabilitatea și continuitatea serviciilor indiferent de rețele și de frontiere. Zonele urbane sunt identificate drept „zone prioritare” opționale pentru punerea în aplicare a specificațiilor privind furnizarea la nivelul UE a unor servicii de informare în timp real cu privire la trafic. Primii și ultimi kilometri de drum ai persoanelor care călătoresc au loc de obicei în zone urbane și, prin urmare, aceste informații sunt esențiale pentru furnizarea la nivelul UE a unor servicii de informare cu privire la călătoriile multimodale care să contribuie la o mobilitate fără sincope.

(3)

În cadrul obiectivelor generale stabilite de Directiva 2010/40/UE, dimensiunea urbană are nevoile sale proprii, schițate în Planul de acțiune privind STI (2008) (4) și în Planul de acțiune privind mobilitatea urbană (2009) (5). În 2010, Comisia Europeană a instituit un Grup de experți privind STI urbane (6), cu participarea reprezentanților autorităților locale și a principalilor parteneri ai acestora din domeniile cercetării și industriei, a autorităților și operatorilor din transporturi, a organismelor de standardizare etc. Grupul de experți privind STI urbane a elaborat orientări privind implementarea aplicațiilor-cheie din domeniu STI urbane (respectiv a informațiilor multimodale, a sistemelor inteligente de emitere a biletelor, a gestionării traficului și a logisticii urbane), a colectat bune practici și a reflectat asupra nevoii de și mai multă standardizare în domeniul STI urbane.

(4)

În Pachetul privind mobilitatea urbană (7) adoptat în decembrie 2013, Comisia a reafirmat necesitatea creșterii eficienței și a siguranței mobilității urbane și a anunțat acțiunile planificate și recomandările pentru statele membre în mai multe domenii, printre care: logistica urbană, reglementările privind accesul în zonele urbane și taxarea utilizatorilor căilor rutiere, implementarea coordonată a sistemelor de transport inteligente urbane și siguranța rutieră în zonele urbane.

(5)

Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului (8) impune autorităților locale să publice informații geografice cu privire la rețeaua de transport. Acest grafic digital al rețelei poate fi extins pentru a putea fi folosit ca sistem comun de referențiere geografică pentru servicii STI fiabile. Extinderea ar trebui să țină seama de standardele deja existente, în special de fișierele de date geografice (FDG) (9).

(6)

În Comunicarea „Împotriva blocajelor: construirea de sisteme TIC deschise printr-o utilizare mai eficientă a standardelor în achizițiile publice” (10) și în documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei „Ghid de achiziții publice pentru TIC bazate pe standarde – elemente de bune practici” (11), Comisia arată beneficiile utilizării de standarde și de specificații deschise pentru a evita dependența de furnizori în ceea ce privește soluțiile tehnologice și promovează implementarea unor soluții mai eficiente din punctul de vedere al costurilor.

(7)	Intenția de a solicita standarde europene și documente de standardizare europene în sprijinul Directivei 2010/40/UE este precizată la punctele 2.4.10 (12) și 3.3.8 (13) din două programe de lucru anuale consecutive ale Uniunii privind standardizarea europeană.

(8)	Comisia a stabilit orientări (14) pentru executarea cererilor de standardizare, iar organizațiile europene de standardizare au convenit să aplice aceste orientări atunci când execută cereri de standardizare.

(9)	Au fost consultate organizațiile europene de standardizare, organizațiile europene ale părților interesate care primesc finanțare din partea Uniunii și comitetul european pentru STI înființat în temeiul articolului 15 din Directiva 2010/40/UE.

(10)	Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului instituit prin articolul 22 din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Activitățile de standardizare solicitate

Comitetul European de Standardizare (CEN),Comitetul European de Standardizare în Electrotehnică (Cenelec) și Institutul European de Standardizare în Telecomunicații (ETSI), denumite în continuare ESO (organizațiile europene de standardizare) sunt invitate să elaboreze standarde europene noi și documente de standardizare europene în sprijinul punerii în aplicare a articolului 8 din Directiva 2010/40/UE pentru informațiile multimodale, gestionarea traficului și logistica urbană în domeniul STI urbane. Standardele europene și documentele de standardizare europene solicitate sunt specificate în tabelele 1, 2, 3 și 4 din anexa II și îndeplinesc cerințele prevăzute în anexa I.

Articolul 2

Stabilirea programului de lucru

ESO pregătesc programul de lucru comun, care indică toate documentele de standardizare solicitate, organismele tehnice responsabile și un calendar pentru executarea lucrărilor, cu respectarea termenelor stabilite în anexa II. ESO prezintă Comisiei programul de lucru până la 31 iulie 2016 și asigură accesul Comisiei la un plan global al proiectului.

ESO pot decide câte standarde europene și câte documente de standardizare europene sunt necesare pentru a executa cererea menționată la articolul 1.

Articolul 3

Acordul privind programul de lucru

În programul lor de lucru, ESO respectă eventualele priorități exprimate de Comisie pentru executarea cererii menționate la articolul 1.

ESO informează Comisia cu privire la orice modificări aduse programului de lucru.

Pot fi adăugate la programul de lucru noi domenii pentru standarde europene și pentru documente de standardizare europene, în cazul în care anexa I cuprinde cerințe pentru astfel de domenii, iar acestea sunt legate de domeniile și de acțiunile prioritare menționate în articolele 2 și 3 și în anexa I la Directiva 2010/40/UE și în cazul în care Comisia a fost consultată și este de acord cu adăugarea, după informarea comitetului instituit în temeiul articolului 22 din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012.

Articolul 4

Raportarea

ESO raportează anual Comisiei cu privire la executarea cererii menționate la articolul 1. Aceste organizații prezintă Comisiei primul raport anual comun până la 30 martie 2017.

ESO prezintă Comisiei raportul comun final până la 30 iunie 2019. Raportul final include criteriile de măsurare a realizărilor în ceea ce privește standardizarea în domeniile informațiilor multimodale, gestionării traficului și logisticii urbane, precum și nivelul de implicare a părților interesate în activitățile de standardizare solicitate la articolul 1.

Articolul 5

Valabilitatea

În cazul în care cererea menționată la articolul 1 nu este acceptată de niciuna dintre ESO în termen de o lună de la primirea sa, cererea respectivă nu poate constitui o bază pentru elaborarea de standarde europene sau de documente de standardizare europene.

Articolul 6

Cerințele de interoperabilitate

Standardele europene și documentele de standardizare europene solicitate sunt elaborate astfel încât să respecte și să fie coerente cu cerințele cuprinse în actele delegate adoptate de Comisiei în temeiul Directivei 2010/40/UE, în special cu specificațiile privind serviciile paneuropene de furnizare de informații în timp real cu privire la trafic adoptate la 18 decembrie 2014 (15) și cu specificațiile privind furnizarea serviciilor paneuropene de informare pentru călătoriile multimodale (16).

Articolul 7

Destinatari

Prezenta decizie se adresează Comitetului European de Standardizare, Comitetului European de Standardizare în Electrotehnică și Institutului European de Standardizare în Telecomunicații.

Adoptată la Bruxelles, 12 februarie 2016.

Pentru Comisie

Elżbieta BIEŃKOWSKA

Membru al Comisiei

(1) JO L 316, 14.11.2012, p. 12.

(2) Directiva 2010/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 iulie 2010 privind cadrul pentru implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier și pentru interfețele cu alte moduri de transport (JO L 207, 6.8.2010, p. 1).

(3) Regulamentele delegate (UE) nr. 305/2013 (JO L 91, 3.4.2013, p. 1), (UE) nr. 885/2013 (JO L 247, 18.9.2013, p. 1), (UE) nr. 886/2013 (JO L 247, 18.9.2013, p. 6) și (UE) 2015/962 (JO L 157, 23.6.2015, p. 21) ale Comisiei.

(4) COM(2008)/0886 final.

(5) COM(2009)/0490 final.

(6) http://ec.europa.eu/transparency/regexpert/index.cfm?do=groupDetail.groupDetail&groupID=2520&Lang=RO.

(7) http://ec.europa.eu/transport/themes/urban/urban_mobility/ump_en.htm.

(8) Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE) (JO L 108, 25.4.2007, p. 1).

(9) ISO (14825:2004), care descrie în special infrastructura rutieră pentru nevoile sistemelor de transport inteligente și include un sistem comun de referențiere geografică cuprinzător.

(10) COM(2013) 455 final.

(11) SWD(2013) 224 final.

(12) COM(2013) 561 final.

(13) COM(2014) 500 final.

(14) SWD(2015) 205 final 27 octombrie 2015, Vademecum privind standardizarea europeană în sprijinul legislației și politicilor Uniunii, partea III Orientări pentru executarea cererilor de standardizare.

(15) C(2014) 9672 final.

(16) Lucrările în curs de execuție. Specificații prevăzute pentru sfârșitul anului 2015 sau începutul anului 2016.

ANEXA I

CERINȚE PENTRU STANDARDELE EUROPENE ȘI DOCUMENTELE DE STANDARDIZARE EUROPENE

1. CERINȚE GENERALE

1.1. Cerințe generale privind stabilirea programului de lucru

Grupul de experți privind STI urbane (1) a recomandat o mai bună integrare a dimensiunii urbane în activitățile de standardizare europene și concentrarea eforturilor de standardizare asupra unor subiecte specifice, pentru a asigura instituirea interfețelor urban-interurban necesare.

Grupul de experți a recomandat, de asemenea, implicarea autorităților și a experților de la nivel local, deținători de cunoștințe urbane specifice, în procesul de standardizare a STI.

Prin urmare, programul de lucru care trebuie stabilit pe baza cererilor va fi elaborat:

concentrându-se cu prioritate asupra a trei domenii ale STI urbane, respectiv: serviciile de informare multimodale, gestionarea traficului, inclusiv reglementarea accesului în zonele urbane, și logistica urbană, inclusiv gestionarea parcărilor. Pentru a permite conectivitatea STI (evitându-se compartimentarea și efectele de blocare), ESO vor demonstra cum cele trei domenii menționate mai sus sunt legate în cadrul unei arhitecturi STI urbane și cum adaptează relațiile și interfețele acestora cu celelalte aplicații STI conexe (care nu intră în mod direct în domeniul de aplicare al prezentei cereri);

ținând seama de varietatea nevoilor utilizatorilor (de la consumatori la operatori și furnizori), de diferitele tipuri de mediu (inclusiv de interfețele urban-interurban) și de diferitele tipuri de vehicule și moduri de transport sau servicii de mobilitate (inclusiv pentru persoane cu mobilitate redusă) legate de cele trei domenii menționate anterior. În acest scop, ESO sunt invitate să țină legătura cu organismele relevante care reprezintă mobilitatea urbană și care sunt interesate în STI urbane, cum ar fi grupuri și organizații de coordonare a standardizării, cadre de standardizare locale, platforme ale experților și ale părților interesate de la nivel local, asociații ale orașelor și regiunilor, asociații ale utilizatorilor, operatori de transporturi și reprezentanți ai furnizorilor de servicii. Ele pot invita părțile interesate respective să participe la activitățile lor și să contribuie la documentele pe care le elaborează. ESO vor demonstra cum pot să implice experții (urbani) adecvați și părțile interesate relevante pe parcursul întregului proces (planificare, elaborarea standardelor, implementarea lor). Trebuie să se țină seama de diversitatea situațiilor și a politicilor locale. Acolo unde este posibil, s-ar putea prevedea teste cu orașe-pilot voluntare în perioada executării acestei cereri;

instituind structura organizatorică necesară pentru a sprijini colaborarea efectivă și buna coordonare între diferitele inițiative de standardizare a STI și între diferitele grupuri de lucru.

1.2. Cerințe generale pentru documentele de standardizare solicitate

1.2.1. Conformitate

Standardele europene și documentele de standardizare europene solicitate trebuie elaborate astfel încât să respecte:

—	principiile menționate în anexa 2 la Directiva 2010/40/UE;

—

principiile reglementărilor în materie de protecție a datelor cu caracter personal (Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2) și propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (3));

—	principiile de e-accesibilitate și de accesibilitate a internetului (Comunicarea „Către o societate informațională accesibilă” (4)).

1.2.2. Armonizare

Grupul de experți privind STI urbane a subliniat faptul că eforturile de standardizare ar trebui să acopere lacunele actuale, precum și să actualizeze și să completeze standardele existente.

Prin urmare, standardele europene și documentele de standardizare europene solicitate ar trebui să reutilizeze, să armonizeze sau să aibă o funcție de interfață între următoarele standarde, specificații și proiecte existente: proiectele CIVITAS (5), grupul consultativ CAPITAL CIVITAS ITS (6), proiectul „Promoting Open Specifications and Standards in Europe (POSSE) (7)”, proiectul OPTICITIES (8), proiectul FREILOT, grupul de coordonare „Smart Cities and Communities”, cererea de standardizare M/453 privind sistemele cooperative (9), platforma C-ITS, grupurile strategice și tehnice DATEX II (10), programul Urban Traffic Management Control (UTMC) (11), „Open Traffic Systems City Association” (OCA) (12) și „Open Communication Interface for Road Traffic Control Systems” (OCIT) (13), proiectul FRAME (14), proiectul Co-Cities (15), proiectul European Digital Traffic Infrastructure Network for Intelligent Transport Systems (EDITS) (16), proiectul „European Bus System of the Future” (EBSF) (17), „Data Catalog Vocabulary (DCAT)” (18), datele spațiale „standardizate” și standardizarea geolocalizării, precum și standardele naționale existente (19).

În acest context, standardele europene și documentele de standardizare europene solicitate ar trebui să ia în calcul posibilitatea reutilizării, armonizării sau realizării unor interfețe cu modelele de date de referință, cu dicționarele de date comune și cu cerințele privind structura metadatelor existente, pentru a favoriza interoperabilitatea, coerența și continuitatea serviciilor.

1.2.3. Aplicabilitate

Grupul de experți privind STI urbane a sugerat căutarea unor modalități de a promova documente de standardizare mai flexibile și mai puțin constrângătoare, pe lângă standarde, pentru a ține mai bine seama de mediul tehnologic în continuă evoluție al STI.

Prin urmare, standardele europene și documentele de standardizare europene solicitate ar trebui să răspundă nevoilor diferiților utilizatori și ale unor orașe foarte diverse și ar trebui să fie ușor de implementat.

Ele ar trebui să includă, în măsura posibilului, următoarele aspecte:

1.	sistemele anterioare și protocoalele existente, căi de migrare cu costuri cât mai reduse, modele de afaceri și orientări pentru responsabilii cu achizițiile publice;

2.	nevoile speciale ale utilizatorilor, ale întreprinderilor și ale operatorilor, inclusiv ale întreprinderilor mici și mijlocii;

3.	orientări, liste de coduri, seturi de date, instrumente și procese ușor de aplicat și disponibile gratuit, care să faciliteze implementarea operațională și testele de conformitate;

4.	disponibilitatea, accesibilitatea, calitatea, fiabilitatea și acuratețea datelor.

2. CERINȚE PENTRU CONSOLIDAREA COMPATIBILITĂȚII ȘI A COERENȚEI CU STANDARDELE ȘI SPECIFICAȚIILE TEHNICE EXISTENTE

Se va verifica coerența standardelor existente la nivel european și internațional sau a altor standarde folosite global (ținând seama, așadar, nu doar de munca CEN, Cenelec și ETSI, ci și de cea a DATEX II, UTMC, OTS, ISO, IEC, UIT etc.), se vor identifica posibilele lacune și se vor propune soluții compatibile sau deschise, fie pentru asigurarea armonizării și a îmbunătățirii standardelor existente, fie pentru elaborarea unor noi standarde interoperabile și a unor noi specificații, dacă este cazul. Elaborarea de noi standarde și specificații trebuie să pornească de la cele existente și să identifice cerințele de arhitectură sau de conectivitate.

În domeniul transporturilor publice, în special în ceea ce privește informațiile multimodale și sistemele inteligente de emitere a biletelor, nevoia de coerență se va referi la o gamă largă de standarde și de specificații tehnice, în special la: Transmodel (20), IFOPT (21), SIRI (22), NETEX (23), IOPTA (24), ISO (25).

În domeniul vehiculelor cu combustibili alternativi și al infrastructurii necesare acestora, orice standarde și specificații noi ar trebui să fie compatibile și complementare cu ETSI TS 101 556-3 (26).

Trebuie să se ia în considerare și, eventual, să se dezvolte în continuare și adaptabilitatea standardelor generale la mediul urban. Este în special cazul DATEX II (27), care prevede schimbul de date referitoare la trafic, descrise prin profiluri specifice. Acest lucru este o condiție prealabilă pentru asigurarea interoperabilității și a continuității serviciilor între mediile sau rețelele urbane și interurbane. Această misiune poate fi îndeplinită cel mai bine printr-o colaborare strânsă cu grupul strategic și cu grupul tehnic ale DATEX II.

Lucrările desfășurate în cadrul acestui mandat vor trebui să anticipeze viitoarea implementare a sistemelor cooperative în interiorul zonelor urbane. Ele vor fi legate de eforturile de standardizare anterioare în domeniul comunicațiilor vehicul-vehicul și vehicul-infrastructură, care s-au desfășurat în cadrul cererii de standardizare M/453, gestionate în comun de CEN și ETSI, și de rezultatul lucrărilor în curs realizate de experții din cadrul platformei C-STI instituite în noiembrie 2014 de Comisie (în special de grupurile de lucru privind standardizarea și respectiv cazurile comerciale) (28).

3. CERINȚE SPECIFICE PENTRU DOCUMENTELE DE STANDARDIZARE SOLICITATE

3.1. Definirea unei game variate de cazuri de utilizare relevante integrate într-o arhitectură STI urbane și sprijinirea implementării standardelor și a altor specificații

Pentru adoptarea unei abordări pragmatice, activitățile în temeiul prezentei solicitări se vor baza pe cazuri de utilizare de înalt nivel care se referă la serviciile de informare multimodale, la gestionarea traficului, inclusiv la reglementarea accesului în zonele urbane, și la logistica urbană, inclusiv la gestionarea parcărilor. Definirea sau selectarea cazurilor va trebui să se facă cu respectarea unui echilibru între nevoile utilizatorilor, tendințele din domeniul mobilității urbane, evoluțiile tehnologice, viabilitatea financiară și prioritățile politice (cum ar fi siguranța rutieră). Stabilirea priorităților la alegerea cazurilor de utilizare și posibilele interdependențe dintre acestea vor trebui explicate la prezentarea programului de lucru.

Cazurile de utilizare vor fi integrate într-o arhitectură STI urbane (structură logică și conectori între standarde și specificații și părțile interesate) care să acopere întregul lanț de informații pentru fiecare dintre cele trei domenii menționate mai sus și care să fie integrată în arhitectura europeană globală a STI. Prin urmare, arhitectura STI urbane trebuie să fie coerentă cu modelul e-FRAME (29).

Această privire de ansamblu holistică și sistemică va sprijini colaborarea dintre părțile interesate, precum și elaborarea sau îmbunătățirea unor standarde și a altor specificații compatibile și complementare între ele, ceea ce va permite conectivitatea STI.

Documentul de standardizare referitor la strategia de implementare va arăta cum se poate facilita punerea în aplicare a acestor standarde și specificații, prin implementarea unor servicii de informare multimodale, a unor măsuri de gestionare a traficului și a unor operații de logistică urbană. În acest scop, vor fi esențiale învățămintele desprinse din cazurile de utilizare, implicarea părților interesate potrivite și furnizarea unor orientări realiste privind punerea în aplicare.

3.2. Abordarea serviciilor de informare multimodale pentru a contribui la o mobilitate fără sincope

Printre principalele probleme de astăzi se numără fragmentarea serviciilor de informare privind traficul și călătoriile și lipsa unor servicii interoperabile multimodale de informare și planificare care să acopere întreaga Europă și care să includă și primii și ultimii kilometri dintre punctele A și B, pe lângă etapa de distanță lungă a călătoriei. Trebuie extinsă gama de date disponibile cu privire la serviciile de mobilitate, iar acestea trebuie puse la dispoziție într-un format standardizat, care să permită integrarea lor în serviciile inovatoare de informare cu privire la trafic și călătorii. Numai niște servicii de informare multimodale cuprinzătoare le-ar permite utilizatorilor o gamă completă de alegeri cu privire la călătorii și itinerarii, stimulând astfel comportamente mai ecologice în ceea ce privește călătoriile și făcând întregul sistem de transporturi mai eficient și mai accesibil pentru toți utilizatorii.

Trebuie asigurate (respectiv create acolo unde este necesar) formate de date compatibile, interfețe și protocoale deschise și documentate pentru transmiterea datelor relevante și pentru integrarea lor în seturi de date multimodale și în serviciile multimodale (existente) de informare și planificare (inclusiv în sistemele integrate de emitere a biletelor). Este esențial ca standardele și alte specificații noi sau existente să permită, dacă este necesar cu interfețe și protocoale suplimentare, integrarea efectivă sau conectarea diferitelor aspecte sau blocuri de servicii multimodale de informare și planificare.

3.3. Abordarea gestionării traficului, inclusiv a reglementării accesului în zone urbane

Sistemele de gestionare a traficului sunt în continuă evoluție: dacă în trecut, acestea erau orientate în principal înspre schimburile dintre centre de control, acum tind să se orienteze mai mult înspre cooperarea dintre sisteme (inclusiv dintre dispozitive pe teren), rețele și operatori. Din acest motiv, se vor elabora standardele, interfețele și/sau protocoalele adecvate pentru a susține soluțiile cooperative de control și gestionare a traficului la diferite niveluri geografice sau între diferite zone administrative ale orașului (de exemplu, de la soluții de fluidificare a traficului din cartiere mici și gestionarea propagării traficului periurban până la integrarea eficientă a nodurilor urbane în coridoarele interurbane).

Există o gamă variată de metode de gestionare a rețelei de drumuri și de abordare a perturbării sau a congestionării traficului (cum ar fi în caz de evenimente planificate/neplanificate, de accidente, de inundații, de incendii etc.) prin gestionarea traficului într-un mod eficient și inovator. De exemplu, mai multe orașe au pus în aplicare diferite tipuri de redirecționare sau de prioritizare a traficului și măsuri de reglementare a accesului în zone urbane, inclusiv gestionarea intersecțiilor, vizând toate vehiculele sau numai un subset al acestora (de exemplu, devieri, benzi cu prioritate, undă verde, drumuri cu taxă, zone cu emisii reduse, zone cu viteze reduse, zone pietonale etc.). Din păcate, aceste măsuri nu sunt neapărat gestionate în mod holistic și coordonat și adesea nu se ține seama de ele în cadrul sistemelor de informare privind traficul adresate utilizatorilor (de exemplu, dispozitivele de navigație). Prin urmare, stabilirea, pe de-o parte, a unor specificații coerente, a unor standarde compatibile și a unor interfețe practice care să suporte interoperabilitatea necesară a datelor pentru informații actualizate privind traficul și, pe de altă parte, optimizarea unei game întregi de măsuri de gestionare și prioritizare a traficului, completate corespunzător de soluții tehnologice standardizate de identificare a vehiculelor (în ceea ce privește categoria de vehicul, clasa de emisii, gradul de urgență, factorul „încărcătură”) ar contribui împreună la eficiența globală a informațiilor referitoare la trafic și a gestionării acestuia, inclusiv a gestionării reglementărilor privind accesul în zone urbane și a impunerii aplicării reglementărilor respective.

Trebuie asigurate (respectiv create acolo unde este necesar) formate de date compatibile, interfețe și protocoale deschise și documentate pentru transmiterea datelor relevante, independent de sursa lor (cum ar fi senzori, date auto flotante, centre de control al traficului), și integrarea acestora în sistemele de informare cu privire la trafic actuale și viitoare și în operațiile de gestionare a traficului, pentru diferite rețele rutiere, inclusiv pentru legăturile urban-interurban.

3.4. Abordarea logisticii urbane, inclusiv a gestionării parcărilor

În mediul urban, căutarea locurilor de parcare și distribuția mărfurilor se estimează că vor exacerba congestionarea traficului. Prin urmare, furnizarea de informații în timp real cu privire la posibilitățile de parcare disponibile și opțiuni facile de rezervare a acestora ar contribui la ameliorarea situației. Ar trebui adoptate abordări diferențiate pentru a ține seama de nevoile specifice ale sectoarelor logisticii și distribuției de marfă și de necesitățile privind încărcarea mărfurilor (de exemplu, combustibili alternativi, mărfuri refrigerate, logistica inversă sau deșeurile, mărfurile periculoase).

Trebuie asigurate (respectiv create acolo unde este necesar) formate de date compatibile, interfețe și protocoale deschise și documentate pentru transmiterea datelor relevante, independent de sursa lor, și integrarea acestora în sistemele de informare cu privire la trafic actuale și viitoare și în operațiile de gestionare a traficului, pentru diferite rețele rutiere, inclusiv pentru legăturile urban-interurban.

4. CERINȚE PRIVIND REVIZUIREA ULTERIOARĂ A DOCUMENTELOR DE STANDARDIZARE SOLICITATE

După adoptarea standardelor europene și a documentelor de standardizare europene solicitate, ESO vor revizui lista sintaxelor și a cartografiilor conexe furnizate în cadrul documentelor respective cel puțin o dată la doi ani, pentru a se asigura că reflectă cele mai noi evoluții tehnologice și că includ sintaxe de cea mai bună calitate. Ar trebui acordată o atenție deosebită adaptării sau migrării de la sistemele anterioare și asigurării compatibilității inverse a implementărilor.

(1) http://ec.europa.eu/transparency/regexpert/index.cfm?do=groupDetail.groupDetail&groupID=2520.

(2) Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (JO L 281, 23.11.1995, p. 31).

(3) COM(2012) 11 final – 2012/0011.

(4) COM(2008) 804 final.

(5) http://www.civitas.eu/display-all-projects.

(6) http://www.civitas.eu.

(7) www.posse-openits.eu.

(8) http://www.opticities.com.

(9) http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/ict/files/standardisation_mandate_en.pdf.

(10) www.datex2.eu.

(11) http://www.utmc.eu.

(12) www.oca-ev.info.

(13) www.ocit.org.

(14) http://www.frame-online.net.

(15) www.co-cities.eu.

(16) www.cei.int.

(17) http://www.ebsf.eu.

(18) http://www.w3.org/TR/vocab-dcat.

(19) Cum ar fi „Intermodal verkehrsgraph graphenintegrationsplattform (GIP)” http://www.fsv.at/shop/produktdetail.aspx?IDProdukt=837823b7-8697-45e8-9dc6-063924066176.

(20) Transmodel, modelul european de date de referință pentru transporturile publice, EN 12896:2006 (Transmodel 5.1) și EN 12896:2014 (Transmodel V6: părțile de la 1 la 3).

(21) IFOPT (EN 28701), un standard european de definire a unui model de date pentru identificarea obiectelor fixe în transporturile publice (de exemplu, punctele de oprire, zonele de oprire, stațiile, traseele utilizate de pietoni, intrările etc.), integrat în prezent în EN 12896: 2014.

(22) SIRI (FprEN 15531-1 la 3 și CEN/TS 15531-4 și 5), un standard european de definire a interfeței de serviciu pentru informațiile în timp real referitoare la operațiunile de transport public.

(23) NeTEX se bazează pe Transmodel 5.1, extins cu concepte adiționale împrumutate din IFOPT și SIRI, și este împărțit în trei părți: Partea 1 – Rețeaua de transport; Partea 2 – Orare și Partea 3 – Tarife:

—	CEN/TS 16614-1; Schimb de informații privind rețelele și orarele – partea 1: Topologia rețelelor (NeTEX);

—	CEN/TS 16614-2; Schimb de informații privind rețelele și orarele – partea 2: Informații privind programarea (NeTEX);

—	WI 00278330 (prCEN/TS 16614-3), Schimb de informații privind rețelele și orarele – partea 3: Informații privind tarifele (NeTEX).

(24) IOPTA, Aplicații interoperabile de transport public, EN 15320 coroborat cu EN 1545 privind sistemele de carduri de identificare – Aplicații pentru transport terestru.

(25) EN ISO 24014-1:2007, Transporturile publice – Sistemul interoperabil de gestionare a tarifelor – partea 1: Arhitectura:

—	CEN ISO/TR, 24014-2:2013, Transporturile publice – Sistemul interoperabil de gestionare a tarifelor – partea 2: Practicile comerciale (ISO/TR 24014-2:2013);

—	ISO/IEC 14443 Carduri cu circuite integrate fără contact – Carduri de proximitate, părțile 1-4;

—	ISO/IEC 18092 Comunicarea în câmp apropiat.

(26) ETSI TS 101 556-3 V1.1.1 (2014-10); Sisteme inteligente de transport (ITS); Comunicații infrastructură-vehicul; Partea 1: „Specificații privind notificarea locurilor de încărcare pentru vehiculele electrice” și partea 3: „Sistem de comunicații pentru planificarea și rezervarea alimentării cu energie a VE cu ajutorul rețelelor wireless”.

(27) CEN/TS 16157 Părțile 1-6: Sisteme de transport inteligente – Specificațiile DATEX II privind schimbul de date pentru informații și gestionarea traficului.

(28) http://ec.europa.eu/transport/themes/its/news/c-its-deployment-platform_en.htm

(29) http://www.frame-online.net/?q=e-frame-project.html

ANEXA II

STANDARDELE EUROPENE ȘI DOCUMENTELE DE STANDARDIZARE EUROPENE ȘI TERMENELE DE ADOPTARE

1. CAZURILE DE UTILIZARE, ARHITECTURA STI URBANE ȘI IMPLEMENTAREA

Tabelul 1

Noile standarde europene și documente de standardizare europene solicitate în materie de cazuri de utilizare și de arhitectură STI urbane și implementarea lor

Informații de referință	Termene-limită pentru adoptare (1)
Un document de standardizare europeană în materie de cazuri de utilizare care abordează cele trei domenii ale solicitării prezente și evidențiază posibilele interdependențe dintre ele	12 luni de la data notificării prezentei decizii către ESO
Un document de standardizare europeană privind arhitectura STI urbane care integrează cele trei domenii ale solicitării prezente și evidențiază conexiunile sau interfețele cu aplicațiile STI înconjurătoare, precum și compatibilitatea sau coerența cu standardele, specificațiile tehnice și modelele de date existente	12 luni de la data notificării prezentei decizii către ESO
Un document de standardizare europeană privind o strategie de implementare, inclusiv orientări practice pentru implementarea standardelor europene incluse în prezenta solicitare	39 luni de la data notificării prezentei decizii către ESO

2. SERVICIILE DE INFORMARE MULTIMODALE CARE CONTRIBUIE LA O MOBILITATE FĂRĂ SINCOPE

Tabelul 2

Noile standarde europene și documente de standardizare europene solicitate în materie de servicii de informare multimodale

Informații de referință

Termene-limită pentru adoptare

Standarde europene privind:

—

noi servicii de mobilitate, precum utilizarea alternativă a mașinii de mai multe persoane („car sharing”), utilizarea simultană a unei mașini personale de mai multe persoane („car pooling”), serviciile de partajare a bicicletelor publice, nodurile de transport combinat (park & ride, bike & ride) etc.

—	infrastructura pentru combustibili alternativi, inclusiv informații privind amplasarea și disponibilitatea stațiilor, modelele de reîncărcare și capacitatea stațiilor, programele de plată (integrate) etc.

39 luni de la data notificării prezentei decizii către ESO

Un document de standardizare europeană privind modelul datelor de referință, dicționarul comun de date și structura metadatelor pentru serviciile de informare multimodale

39 luni de la data notificării prezentei decizii către ESO

3. GESTIONAREA TRAFICULUI, INCLUSIV REGLEMENTAREA ACCESULUI ÎN ZONE URBANE

Tabelul 3

Noile standarde europene și documente de standardizare europene solicitate în materie de gestionarea traficului, inclusiv reglementarea accesului în zone urbane

Informații de referință

Termene-limită pentru adoptare

Standarde europene privind:

—	un set de măsuri de gestionare a traficului (cuprinzând infrastructura necesară/date rutiere statice, date dinamice privind starea drumurilor, date de trafic sau date de control al traficului, date meteorologice)

—

un set de măsuri de redirecționare a traficului, de prioritizare a traficului și de reglementare a accesului în zone urbane, inclusiv de gestionare a intersecțiilor (completate cu date de identificare a vehiculelor). Ar trebui luate în calcul în special diferitele modele de taxare a accesului utilizatorilor adoptate de diferite orașe, precum și modalitățile de utilizare partajată a benzilor de circulație dedicate de către diferite tipuri de vehicule (de exemplu, transportul de mărfuri, transportul public, vehiculele de urgență)

39 luni de la data notificării prezentei decizii către ESO

Standarde europene sau documente de standardizare europene privind modelul datelor de referință, dicționarul comun de date și structura metadatelor pentru gestionarea traficului, inclusiv reglementarea accesului în zone urbane

39 luni de la data notificării prezentei decizii către ESO

4. LOGISTICA URBANĂ, INCLUSIV GESTIONAREA PARCĂRILOR

Tabelul 4

Noile standarde europene și documente de standardizare europene solicitate în materie de logistică urbană, inclusiv gestionarea parcărilor

Informații de referință

Termenele limită pentru adoptare

Standarde europene privind:

—	parcarea inteligentă pentru vehicule ușoare, vehicule comerciale și camioane. Ar trebui luată în calcul opțiunea extinderii specificațiilor sau profilurilor tehnice existente referitoare la parcare (2) sau a adaptării acestora la nevoile zonelor urbane

—

informații privind platformele de încărcare și servicii de rezervare pentru vehicule de marfă și pentru sectoare logistice specifice. Standardele și specificațiile propuse vor trebui să abordeze atât problema infrastructurii, cât și pe cea a vehiculelor (inclusiv identificarea vehiculelor și/sau a mărfurilor, dacă este cazul). În plus, ar trebui studiată și utilizarea vehiculelor cu combustibili alternativi pentru logistica urbană, precum și opțiunile de încărcare a acestora (de exemplu, în timpul încărcării/descărcării la platformele de încărcare specifice)

39 luni de la data notificării prezentei decizii către ESO

Un document de standardizare europeană privind modelul datelor de referință, dicționarul comun de date și structura metadatelor pentru logistica urbană, inclusiv gestionarea parcărilor

39 luni de la data notificării prezentei decizii către ESO

(1) Adoptarea se referă la momentul în care organizația europeană de standardizare relevantă pune un standard la dispoziția membrilor săi sau a publicului.

(2) Specificațiile DATEX II privind schimbul de date pentru informații și gestionarea traficului – CEN/TS 16157 partea 6 – Extinderea parcărilor.

16.2.2016

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 39/59

RECOMANDAREA (UE) 2016/210 A CONSILIULUI

din 12 februarie 2016

privind descărcarea de gestiune care urmează să fie acordată Comisiei referitor la executarea operațiunilor Fondului european de dezvoltare (Al optulea FED) pentru exercițiul financiar 2014

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere cea de a patra Convenție ACP-CEE, semnată la Lomé la 15 decembrie 1989 (1), modificată prin acordul semnat la Mauritius la 4 noiembrie 1995 (2),

având în vedere Acordul intern dintre reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în Consiliu, privind finanțarea și administrarea ajutoarelor comunitare în temeiul celui de al doilea Protocol financiar la cea de a patra Convenție ACP-CEE (3) (denumit în continuare „acordul intern”), care instituie, printre altele, cel de Al optulea Fond european de dezvoltare (Al optulea FED), în special articolul 33 alineatul (3),

având în vedere Regulamentul financiar din 16 iunie 1998 aplicabil cooperării în vederea finanțării dezvoltării în temeiul celei de a patra Convenții ACP-CE (4), în special articolele 66-74,

după consultarea contului de venituri și cheltuieli și a bilanțului referitoare la operațiunile celui de Al optulea FED astfel cum se prezintă la 31 decembrie 2014, precum și a Raportului anual al Curții de Conturi referitor la activitățile finanțate de Al optulea, Al nouălea, Al zecelea și Al unsprezecelea fond european de dezvoltare (FED) privind exercițiul financiar 2014, însoțit de răspunsurile Comisiei conținute în raportul anual menționat (5),

întrucât:

(1)	În conformitate cu articolul 33 alineatul (3) din acordul intern, descărcarea de gestiune financiară a celui de Al optulea FED se acordă Comisiei de către Parlamentul European la recomandarea Consiliului.

(2)	Executarea în ansamblu de către Comisie a operațiunilor celui de Al optulea FED în decursul exercițiului financiar 2014 a fost satisfăcătoare,

RECOMANDĂ Parlamentului European să acorde Comisiei descărcarea de gestiune cu privire la executarea operațiunilor celui de Al optulea FED pentru exercițiul financiar 2014.

Adoptată la Bruxelles, 12 februarie 2016.

Pentru Consiliu

Președintele

J.R.V.A. DIJSSELBLOEM

(1) JO L 229, 17.8.1991, p. 3.

(2) JO L 156, 29.5.1998, p. 3.

(3) JO L 156, 29.5.1998, p. 108.

(4) JO L 191, 7.7.1998, p. 53.

(5) JO C 373, 10.11.2015, p. 289.

16.2.2016

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 39/60

RECOMANDAREA (UE) 2016/211 A CONSILIULUI

din 12 februarie 2016

privind descărcarea de gestiune care urmează să fie acordată Comisiei referitor la executarea operațiunilor Fondului European de Dezvoltare (al nouălea FED) pentru exercițiul financiar 2014

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Acordul de parteneriat între membrii grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000 (1), modificat prin acordul semnat la Luxemburg la 25 iunie 2005 (2),

având în vedere Acordul intern dintre reprezentanții guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului privind finanțarea și gestionarea ajutoarelor comunitare în cadrul Protocolului financiar la Acordul de parteneriat între statele din Africa, zona Caraibilor și Pacific și Comunitatea Europeană și statele sale membre, semnat la Cotonou (Benin) la 23 iunie 2000, și privind alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări cărora li se aplică partea a patra din Tratatul CE (3) (denumit în continuare „acordul intern”), care instituie, printre altele, cel de al nouălea Fond European de Dezvoltare (al nouălea FED), în special articolul 32 alineatul (3),

având în vedere Regulamentul financiar din 27 martie 2003 aplicabil celui de al nouălea Fond European de Dezvoltare (4), în special articolele 96-103,

după consultarea contului de venituri și cheltuieli și a bilanțului referitoare la operațiunile celui de al nouălea FED astfel cum se prezintă la data de 31 decembrie 2014, precum și a Raportului anual al Curții de Conturi referitor la activitățile finanțate de al 8-lea, al 9-lea, al 10-lea și al 11-lea fond european de dezvoltare (FED) privind exercițiul financiar 2014, însoțit de răspunsurile Comisiei conținute în raportul anual menționat (5),

întrucât:

(1)	În conformitate cu articolul 32 alineatul (3) din acordul intern, descărcarea de gestiune financiară a celui de al nouălea FED se acordă Comisiei de către Parlamentul European la recomandarea Consiliului.

(2)	Executarea în ansamblu de către Comisie a operațiunilor celui de al nouălea FED în decursul exercițiului financiar 2014 a fost satisfăcătoare,

RECOMANDĂ Parlamentului European să acorde Comisiei descărcarea de gestiune cu privire la executarea operațiunilor celui de al nouălea FED pentru exercițiul financiar 2014.

Adoptată la Bruxelles, 12 februarie 2016.

Pentru Consiliu

Președintele

J.R.V.A. DIJSSELBLOEM

(1) JO L 317, 15.12.2000, p. 3.

(2) JO L 209, 11.8.2005, p. 27.

(3) JO L 317, 15.12.2000, p. 355.

(4) JO L 83, 1.4.2003, p. 1.

(5) JO C 373, 10.11.2015, p. 289.

16.2.2016

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 39/61

RECOMANDAREA (UE) 2016/212 A CONSILIULUI

din 12 februarie 2016

privind descărcarea de gestiune care urmează să fie acordată Comisiei referitor la executarea operațiunilor Fondului european de dezvoltare (Al zecelea FED) pentru exercițiul financiar 2014

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Acordul intern dintre reprezentanții guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind finanțarea ajutoarelor comunitare în baza cadrului financiar multianual pentru perioada 2008-2013 în conformitate cu Acordul de parteneriat ACP-CE și privind alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări cărora li se aplică dispozițiile părții a patra din Tratatul CE (3) (denumit în continuare „acordul intern”), care instituie, printre altele, cel de Al zecelea fond european de dezvoltare (Al zecelea FED), în special articolul 11 alineatul (8),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 215/2008 al Consiliului din 18 februarie 2008 privind regulamentul financiar aplicabil celui de-al zecelea Fond European de Dezvoltare (4), în special articolele 142-144,

după consultarea contului de venituri și cheltuieli și a bilanțului referitoare la operațiunile celui de Al zecelea FED, astfel cum se prezintă la data de 31 decembrie 2014, precum și a Raportului anual al Curții de Conturi referitor la activitățile finanțate de Al optulea, Al nouălea, Al zecelea și Al unsprezecelea fond european de dezvoltare (FED) privind exercițiul financiar 2014, însoțit de răspunsurile Comisiei conținute în raportul anual menționat (5),

întrucât:

(1)	În conformitate cu articolul 11 alineatul (8) din acordul intern, descărcarea de gestiune financiară a celui de Al zecelea FED se acordă Comisiei de către Parlamentul European la recomandarea Consiliului.

(2)	Executarea în ansamblu de către Comisie a operațiunilor celui de Al zecelea FED în decursul exercițiului financiar 2014 a fost satisfăcătoare,

RECOMANDĂ Parlamentului European să acorde Comisiei descărcarea de gestiune cu privire la executarea operațiunilor celui de Al zecelea FED pentru exercițiul financiar 2014.

Adoptată la Bruxelles, 12 februarie 2016.

Pentru Consiliu

Președintele

J.R.V.A. DIJSSELBLOEM

(1) JO L 317, 15.12.2000, p. 3.

(2) JO L 209, 11.8.2005, p. 27.

(3) JO L 247, 9.9.2006, p. 32.

(4) JO L 78, 19.3.2008, p. 1.

(5) JO C 373, 10.11.2015, p. 289.

16.2.2016

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 39/62

RECOMANDAREA (UE) 2016/213 A CONSILIULUI

din 12 februarie 2016

privind descărcarea de gestiune care urmează să fie acordată Comisiei referitor la executarea operațiunilor Fondului european de dezvoltare (Al unsprezecelea FED) pentru exercițiul financiar 2014

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Acordul intern dintre reprezentanții guvernelor statelor membre ale Uniunii Europene, reuniți în cadrul Consiliului, privind finanțarea ajutoarelor din partea Uniunii Europene în baza cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020 în conformitate cu Acordul de parteneriat ACP-CE și privind alocarea de asistență financiară pentru țările și teritoriile de peste mări cărora li se aplică dispozițiile părții a patra din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „acordul intern”), care instituie, printre altele, cel de Al unsprezecelea fond european de dezvoltare (Al unsprezecelea FED), în special articolul 11 alineatul (7),

având în vedere Regulamentul (UE) 2015/323 al Consiliului din 2 martie 2015 privind regulamentul financiar aplicabil celui de al unsprezecelea Fond european de dezvoltare (3), în special articolele 43-45,

după consultarea contului de venituri și cheltuieli și a bilanțului referitoare la operațiunile celui de Al unsprezecelea FED, astfel cum se prezintă la data de 31 decembrie 2014, precum și a Raportului anual al Curții de Conturi referitor la activitățile finanțate de Al optulea, Al nouălea, Al zecelea și Al unsprezecelea fond european de dezvoltare (FED) privind exercițiul financiar 2014, însoțit de răspunsurile Comisiei conținute în raportul anual menționat (4),

întrucât:

(1)	În conformitate cu articolul 11 alineatul (7) din acordul intern, descărcarea de gestiune financiară a celui de Al unsprezecelea FED se acordă Comisiei de către Parlamentul European la recomandarea Consiliului.

(2)	Executarea în ansamblu de către Comisie a operațiunilor celui de Al unsprezecelea FED în decursul exercițiului financiar 2014 a fost satisfăcătoare,

RECOMANDĂ Parlamentului European să acorde Comisiei descărcarea de gestiune cu privire la executarea operațiunilor celui de Al unsprezecelea FED pentru exercițiul financiar 2014.

Adoptată la Bruxelles, 12 februarie 2016.

Pentru Consiliu

Președintele

J.R.V.A. DIJSSELBLOEM

(1) JO L 317, 15.12.2000, p. 3.

(2) JO L 210, 6.8.2013, p. 1.

(3) JO L 58, 3.3.2015, p. 17.

(4) JO C 373, 10.11.2015, p. 289.

		ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 39

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 59 16 februarie 2016

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/197 al Comisiei din 3 februarie 2016 de înregistrare a unei denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Cochinilla de Canarias (DOP)]	1
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/198 al Comisiei din 3 februarie 2016 de înregistrare a unei denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Abricots rouges du Roussillon (DOP)]	3
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/199 al Comisiei din 9 februarie 2016 de înregistrare a unei denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Mojama de Isla Cristina (IGP)]	4
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/200 al Comisiei din 15 februarie 2016 de stabilire a standardelor tehnice de punere în aplicare privind publicarea de către instituții a indicatorului efectului de levier, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 )	5
		Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/201 al Comisiei din 15 februarie 2016 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume	26
		DECIZII
	*	Decizia (UE) 2016/202 a Consiliului din 12 februarie 2016 de stabilire a poziției care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene în cadrul Comitetului APE instituit prin Acordul interimar în vederea încheierii unui acord de parteneriat economic între Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și partea Africa Centrală, pe de altă parte, cu privire la adoptarea regulamentului său de procedură	28
	*	Decizia (UE) 2016/203 a Consiliului din 12 februarie 2016 privind poziția care urmează să fie adoptată, în numele Uniunii Europene, în cadrul Comitetului mixt al SEE în legătură cu o modificare a anexei XXI (Statistică) la Acordul privind SEE (Statisticile referitoare la cheltuielile cu asistența medicală)	36
	*	Decizia (UE) 2016/204 a Consiliului din 12 februarie 2016 privind poziția care urmează să fie adoptată, în numele Uniunii Europene, în cadrul Comitetului mixt al SEE, în ceea ce privește modificarea anexei XI (Comunicații electronice, servicii audiovizuale și societatea informațională) la Acordul privind SEE (banda ultralargă)	39
	*	Decizia (UE) 2016/205 a Consiliului din 12 februarie 2016 de numire a unui supleant propus de Republica Austria în cadrul Comitetului Regiunilor	43
	*	Decizia (UE) 2016/206 a Consiliului din 12 februarie 2016 de numire a unui supleant propus de Republica Austria în cadrul Comitetului Regiunilor	44
	*	Decizia (PESC) 2016/207 a Consiliului din 15 februarie 2016 de modificare a Deciziei 2013/233/PESC privind Misiunea de asistență a Uniunii Europene pentru gestionarea integrată a frontierelor în Libia (EUBAM Libya)	45
	*	Decizia (PESC) 2016/208 a Consiliului din 15 februarie 2016 de modificare a Deciziei (PESC) 2015/260 de prelungire a mandatului Reprezentantului Special al Uniunii Europene pentru drepturile omului	47
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/209 a Comisiei din 12 februarie 2016 privind o cerere de standardizare adresată organizațiilor europene de standardizare cu privire la sistemele de transport inteligente (STI) în zonele urbane, în sprijinul Directivei 2010/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind cadrul pentru implementarea sistemelor de transport inteligente în domeniul transportului rutier și pentru interfețele cu alte moduri de transport [notificată cu numărul C(2016) 808] ( 1 )	48
		RECOMANDĂRI
	*	Recomandarea (UE) 2016/210 a Consiliului din 12 februarie 2016 privind descărcarea de gestiune care urmează să fie acordată Comisiei referitor la executarea operațiunilor Fondului european de dezvoltare (Al optulea FED) pentru exercițiul financiar 2014	59
	*	Recomandarea (UE) 2016/211 a Consiliului din 12 februarie 2016 privind descărcarea de gestiune care urmează să fie acordată Comisiei referitor la executarea operațiunilor Fondului European de Dezvoltare (al nouălea FED) pentru exercițiul financiar 2014	60
	*	Recomandarea (UE) 2016/212 a Consiliului din 12 februarie 2016 privind descărcarea de gestiune care urmează să fie acordată Comisiei referitor la executarea operațiunilor Fondului european de dezvoltare (Al zecelea FED) pentru exercițiul financiar 2014	61
	*	Recomandarea (UE) 2016/213 a Consiliului din 12 februarie 2016 privind descărcarea de gestiune care urmează să fie acordată Comisiei referitor la executarea operațiunilor Fondului european de dezvoltare (Al unsprezecelea FED) pentru exercițiul financiar 2014	62