29.1.2016

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 23/1

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2016/111 AL CONSILIULUI

din 28 ianuarie 2016

privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 101/2011 privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Tunisia

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 101/2011 al Consiliului din 4 februarie 2011 privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Tunisia (1), în special articolul 12,

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

întrucât:

(1)	La 4 februarie 2011, Consiliul a adoptat Regulamentul (UE) nr. 101/2011.

(2)	Pe baza unei reexaminări a listei din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 101/2011, ar trebui modificate rubricile referitoare la 48 de persoane.

(3)	Anexa I la Regulamentul (UE) nr. 101/2011 ar trebui modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa I la Regulamentul (UE) nr. 101/2011 se înlocuiește cu textul din anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptată la Bruxelles, 28 ianuarie 2016.

Pentru Consiliu

Președintele

A.G. KOENDERS

(1) JO L 31, 5.2.2011, p. 1.

ANEXĂ

LISTA PERSOANELOR ȘI ENTITĂȚILOR MENȚIONATE LA ARTICOLUL 2

	Nume	Date de identificare	Motive
1.	Zine El Abidine Ben Haj Hamda Ben Haj Hassen BEN ALI	Fost președinte al Tunisiei, născut la Hamman-Sousse la data de 3 septembrie 1936, fiul lui Selma HASSEN, căsătorit cu Leïla TRABELSI, titular al cărții naționale de identitate (CNI) nr. 00354671.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației, abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană, precum și pentru infracțiunea de primire de către un funcționar public a unor fonduri publice despre care știa că nu i se cuvin și pe care le-a utilizat în beneficiul personal sau al unor membri ai familiei sale.
2.	Leila Bent Mohamed Ben Rhouma TRABELSI	Tunisiană, născută la Tunis la data de 24 octombrie 1956, fiica lui Saida DHERIF, căsătorită cu Zine El Abidine BEN ALI, titulară a CNI nr. 00683530.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației, abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană, precum și pentru complicitate la infracțiunea de primire de către un funcționar public a unor fonduri publice despre care știa că nu i se cuvin și pe care le-a utilizat în beneficiul personal sau al unor membri ai familiei sale.
3.	Moncef Ben Mohamed Ben Rhouma TRABELSI	Tunisian, născut la Tunis la data de 4 martie 1944, fiul lui Saida DHERIF, căsătorit cu Yamina SOUIEI, administrator al unei societăți, domiciliat la adresa 11 rue de France- Radès Ben Arous, titular al CNI nr. 05000799.	Persoană (decedată) ale cărei activități fac obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
4.	Mohamed Ben Moncef Ben Mohamed TRABELSI	Tunisian, născut la Sabha, Libia, la data de 7 ianuarie 1980, fiul lui Yamina SOUIEI, administrator al unei societăți, căsătorit cu Inès LEJRI, domiciliat la adresa Résidence de l'Étoile du Nord – suite B- etajul 7- apt. nr. 25 – Centre urbain du nord – Cité El Khadra – Tunis, titular al CNI nr. 04524472.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public (fost director general al Banque Nationale Agricole) pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
5.	Fahd Mohamed Sakher Ben Moncef Ben Mohamed Hfaiez MATERI	Tunisian, născut la Tunis la data de 2 decembrie 1981, fiul lui Naïma BOUTIBA, căsătorit cu Nesrine BEN ALI, titular al CNI nr. 04682068.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice tunisiene de către un funcționar public (fostul președinte Ben Ali), complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public (fostul președinte Ben Ali) pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației, abuz de influență asupra unui funcționar public (fostul președinte Ben Ali) în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană, precum și pentru complicitate la infracțiunea de primire de către un funcționar public a unor fonduri publice despre care știa că nu i se cuvin și pe care le-a utilizat în beneficiul personal sau al unor membri ai familiei sale.
6.	Nesrine Bent Zine El Abidine Ben Haj Hamda BEN ALI	Tunisiană, născută la Tunis la data de 16 ianuarie 1987, fiica lui Leïla TRABELSI, căsătorită cu Fahd Mohamed Sakher MATERI, titulară a CNI nr. 00299177.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației, abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană, precum și pentru complicitate la infracțiunea de primire de către un funcționar public a unor fonduri publice despre care știa că nu i se cuvin și pe care le-a utilizat în beneficiul personal sau al unor membri ai familiei sale.
7.	Halima Bent Zine El Abidine Ben Haj Hamda BEN ALI	Tunisiană, născută la Tunis la data de 17 iulie 1992, fiica lui Leïla TRABELSI, cu reședința în Palatul prezidențial, titulară a CNI nr. 09006300.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
8.	Belhassen Ben Mohamed Ben Rhouma TRABELSI	Tunisian, născut la Tunis la data de 5 noiembrie 1962, fiul lui Saida DHERIF, administrator al unei societăți, domiciliat la adresa 32 rue Hédi Karray – El Menzah – Tunis, titular al CNI nr. 00777029.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
9.	Mohamed Naceur Ben Mohamed Ben Rhouma TRABELSI	Tunisian, născut la Tunis la data de 24 iunie 1948, fiul lui Saida DHERIF, căsătorit cu Nadia MAKNI, administrator adjunct al unei societăți agricole, domiciliat la adresa 20 rue El Achfat – Carthage – Tunis, titular al CNI nr. 00104253.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
10.	Jalila Bent Mohamed Ben Rhouma TRABELSI	Tunisiană, născută la Radès la data de 19 februarie 1953, fiica lui Saida DHERIF, căsătorită cu Mohamed MAHJOUB, administrator al unei societăți, domiciliată la adresa 21 rue d' Aristote – Carthage Salammbô, titulară a CNI nr. 00403106.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
11.	Mohamed Imed Ben Mohamed Naceur Ben Mohamed TRABELSI	Tunisian, născut la Tunis la data de 26 august 1974, fiul lui Najia JERIDI, om de afaceri, domiciliat la adresa 124 avenue Habib Bourguiba-Carthage presidence, titular al CNI nr. 05417770.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
12.	Mohamed Adel Ben Mohamed Ben Rehouma TRABELSI	Tunisian, născut la Tunis la data de 26 aprilie 1950, fiul lui Saida DHERIF, căsătorit cu Souad BEN JEMIA, administrator al unei societăți, domiciliat la adresa 3 rue de la Colombe – Gammarth Supérieur, titular al CNI nr. 00178522.	Persoană (decedată) ale cărei activități fac obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
13.	Mohamed Mourad Ben Mohamed Ben Rehouma TRABELSI	Tunisian, născut la Tunis la data de 25 septembrie 1955, fiul lui Saida DHERIF, căsătorit cu Hela BELHAJ, director general al unei societăți, domiciliat la adresa 20 rue Ibn Chabat – Salammbô – Carthage -Tunis, titular al CNI nr. 05150331.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
14.	Samira Bent Mohamed Ben Rhouma TRABELSI	Tunisiană, născută la data de 27 decembrie 1958, fiica lui Saida DHERIF, căsătorită cu Mohamed Montassar MEHERZI, director comercial, domiciliată la adresa 4 rue Taoufik EI Hakim – La Marsa, titulară a CNI nr. 00166569.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației, abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană, precum și pentru complicitate la infracțiunea de primire de către un funcționar public a unor fonduri publice despre care știa că nu i se cuvin și pe care le-a utilizat în beneficiul personal sau al unor membri ai familiei sale.
15.	Mohamed Montassar Ben Kbaier Ben Mohamed MEHERZI	Tunisian, născut la La Marsa la data de 5 mai 1959, fiul lui Fatma SFAR, căsătorit cu Samira TRABELSI, director general al unei societăți, domiciliat la adresa 4 rue Taoufik El Hakim-La Marsa, titular al CNI nr. 00046988.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
16.	Nefissa Bent Mohamed Ben Rhouma TRABELSI	Tunisiană, născută la data de 1 februarie 1960, fiica lui Saida DHERIF, căsătorită cu Habib ZAKIR, domiciliată la adresa 4 rue de la Mouette – Gammarth Supérieur, titulară a CNI nr. 00235016.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
17.	Habib Ben Kaddour Ben Mustapha BEN ZAKIR	Tunisian, născut la data de 5 martie 1957, fiul lui Saida BEN ABDALLAH, căsătorit cu Nefissa TRABELSI, dezvoltator imobiliar, domiciliat la adresa rue Ennawras nr. 4 -Gammarth Supérieur, titular al CNI nr. 00547946.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
18.	Moez Ben Moncef Ben Mohamed TRABELSI	Tunisian, născut la Tunis la data de 3 iulie 1973, fiul lui Yamina SOUIEI, administrator al unei societăți, dezvoltator imobiliar, domiciliat la adresa immeuble Amine El Bouhaira-Rue du Lac Turkana-Les berges du Lac-Tunis, titular al CNI nr. 05411511.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
19.	Lilia Bent Noureddine Ben Ahmed NACEF	Tunisiană, născută la Tunis la data de 25 iunie 1975, fiica lui Mounira TRABELSI (sora lui Leila TRABELSI), administrator al unei societăți, căsătorită cu Mourad MEHDOUI, domiciliată la adresa 41 rue Garibaldi -Tunis, titulară a CNI nr. 05417907.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
20.	Mourad Ben Hédi Ben Ali MEHDOUI	Tunisian, născut la Tunis la data de 3 mai 1962, fiul lui Neila BARTAJI, căsătorit cu Lilia NACEF, director general al unei societăți, domiciliat la adresa 41 rue Garibaldi – Tunis, titular al CNI nr. 05189459.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
21.	Houssem Ben Mohamed Naceur Ben Mohamed TRABELSI	Tunisian, născut la data de 18 septembrie 1976, fiul lui Najia JERIDI, director general al unei societăți, domiciliat la adresa lotissement Erriadh.2-Gammarth – Tunis, titular al CNI nr. 05412560.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
22.	Bouthaina Bent Moncef Ben Mohamed TRABELSI	Tunisiană, născută la data de 4 decembrie 1971, fiica lui Yamina SOUIEI, administrator al unei societăți, domiciliată la adresa 2 rue El Farrouj – La Marsa, titulară a CNI nr. 05418095.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
23.	Nabil Ben Abderrazek Ben Mohamed TRABELSI	Tunisian, născut la data de 20 decembrie 1965, fiul lui Radhia MATHLOUTHI, căsătorit cu Linda CHERNI, funcționar de birou la Tunisair, domiciliat la adresa 12 rue Taieb Mhiri-Le Kram – Tunis, titular al CNI nr. 00300638.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
24.	Mehdi Ben Ridha Ben Mohamed BEN GAIED	Tunisian, născut la data de 29 ianuarie 1988, fiul lui Kaouther Feriel HAMZA, director general al societății Stafiem – Peugeot, domiciliat la adresa 4 rue Mohamed Makhlouf -El Manar.2-Tunis.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
25.	Mohamed Slim Ben Mohamed Hassen Ben Salah CHIBOUB	Tunisian, născut la data de 13 ianuarie 1959, fiul lui Leïla CHAIBI, căsătorit cu Dorsaf BEN ALI, director general al unei societăți, domiciliat la adresa rue du Jardin – Sidi Bousaid – Tunis, titular al CNI nr. 00400688.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public (fostul președinte Ben Ali) pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
26.	Dorsaf Bent Zine El Abidine Ben Haj Hamda BEN ALI	Tunisiană, născută la Le Bardo la data de 5 iulie 1965, fiica lui Naïma EL KEFI, căsătorită cu Mohamed Slim CHIBOUB, domiciliată la adresa 5 rue El Montazah – Sidi Bousaid – Tunis, titulară a CNI nr. 00589759.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
27.	Sirine Bent Zine El Abidine Ben Haj Hamda BEN ALI	Tunisiană, născută la Le Bardo la data de 21 august 1971, fiica lui Naïma EL KEFI, căsătorită cu Mohamed Marouene MABROUK, consilier la Ministerul Afacerilor Externe, titulară a CNI nr. 05409131.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
28.	Mohamed Marouen Ben Ali Ben Mohamed MABROUK	Tunisian, născut la Tunis la data de 11 martie 1972, fiul lui Jaouida El BEJI, căsătorit cu Sirine BEN ALI, director general al unei societăți, domiciliat la adresa 8 rue du Commandant Béjaoui – Carthage – Tunis, titular al CNI nr. 04766495.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
29.	Ghazoua Bent Zine El Abidine Ben Haj Hamda BEN ALI	Tunisiană, născută la Le Bardo la data de 8 martie 1963, fiica lui Naïma EL KEFI, căsătorită cu Slim ZARROUK, medic, domiciliată la adresa 49 avenue Habib Bourguiba – Carthage, titulară a CNI nr. 00589758.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
30.	Slim Ben Mohamed Salah Ben Ahmed ZARROUK	Tunisian, născut la Tunis la data de 13 august 1960, fiul lui Maherzia GUEDIRA, căsătorit cu Ghazoua BEN ALI, director general al unei societăți, domiciliat la adresa 49 avenue Habib Bourguiba – Carthage, titular al CNI nr. 00642271.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
31.	Farid Ben Haj Hamda Ben Haj Hassen BEN ALI	Tunisian, născut la Hammam-Sousse la data de 22 noiembrie 1949, fiul lui Selma HASSEN, fotograf-jurnalist în Germania, domiciliat la adresa 11 rue Sidi el Gharbi – Hammam-Sousse, titular al CNI nr. 02951793.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
32.	Faouzi Ben Haj Hamda Ben Haj Hassen BEN ALI	Tunisian, născut la Hammam-Sousse la data de 13 martie 1947, căsătorit cu Zohra BEN AMMAR, administrator al unei societăți, domiciliat la adresa rue El Moez – Hammam-Sousse, titular al CNI nr. 02800443.	Persoană (decedată) ale cărei activități fac obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
33.	Hayet Bent Haj Hamda Ben Haj Hassen BEN ALI	Tunisiană, născută la Hammam-Sousse la data de 16 mai 1952, fiica lui Selma HASSEN, căsătorită cu Fathi REFAT, reprezentant al Tunisair, domiciliată la adresa 17 avenue de la République – Hammam-Sousse, titulară a CNI nr. 02914657.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
34.	Najet Bent Haj Hamda Ben Raj Hassen BEN ALI	Tunisiană, născută la Sousse la data de 18 septembrie 1956, fiica lui Selma HASSEN, căsătorită cu Sadok Habib MHIRI, director de întreprindere, domiciliată la adresa avenue de l'Imam Muslim- Khezama ouest-Sousse, titulară a CNI nr. 02804872.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
35.	Slaheddine Ben Haj Hamda Ben Haj Hassen BEN ALI	Tunisian, născut la data de 28 octombrie 1938, fiul lui Selma HASSEN, pensionar, soț al decedatei Selma MANSOUR, domiciliat la adresa 255 cité El Bassatine – Monastir, titular al CNI nr. 028106l4.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
36.	Kaïs Ben Slaheddine Ben Haj Hamda BEN ALI	Tunisian, născut la Tunis la data de 21 octombrie 1969, fiul lui Selma MANSOUR, căsătorit cu Monia CHEDLI, administrator al unei societăți, domiciliat la adresa avenue Hédi Nouira – Monastir, titular al CNI nr. 04180053.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
37.	Hamda Ben Slaheddine Ben Haj Hamda BEN ALI	Tunisian, născut la Monastir la data de 29 aprilie 1974, fiul lui Selma MANSOUR, celibatar, director de întreprindere, domiciliat la adresa 83 Cap Marina – Monastir, titular al CNI nr. 04186963.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
38.	Najmeddine Ben Slaheddine Ben Haj Hamda BEN ALI	Tunisian, născut la Monastir la data de 12 octombrie 1972, fiul lui Selma MANSOUR, celibatar, exportator și importator comercial, domiciliat la adresa avenue Mohamed Salah Sayadi – Skanes – Monastir, titular al CNI nr. 04192479.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
39.	Najet Bent Slaheddine Ben Haj Hamda BEN ALI	Tunisiană, născută la Monastir la data de 8 martie 1980, fiica lui Selma MANSOUR, căsătorită cu Zied JAZIRI, secretară a unei societăți, domiciliată la adresa rue Abu Dhar El Ghafari – Khezama est – Sousse, titulară a CNI nr. 06810509.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
40.	Douraied Ben Hamed Ben Taher BOUAOUINA	Tunisian, născut la Hammam-Sousse la data de 8 octombrie 1978, fiul lui Hayet BEN ALI, director al unei societăți, domiciliat la adresa 17 avenue de la République – Hammam-Sousse, titular al CNI nr. 05590835.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
41.	Akrem Ben Hamed Ben Taher BOUAOUINA	Tunisian, născut la Hammam-Sousse la data de 9 august 1977, fiul lui Hayet BEN ALI, administrator al unei societăți, domiciliat la adresa 17 avenue de la République – Hammam-Sousse, titular al CNI nr. 05590836.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
42.	Ghazoua Bent Hamed Ben Taher BOUAOUINA	Tunisiană, născută la Monastir la data de 30 august 1982, fiica lui Hayet BEN ALI, căsătorită cu Badreddine BENNOUR, domiciliată la adresa rue Ibn Maja – Khezama est – Sousse, titulară a CNI nr. 08434380.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
43.	Imed Ben Habib Ben Bouali LTAIEF	Tunisian, născut la Sousse la data de 13 ianuarie 1970, fiul lui Naïma BEN ALI, șef de serviciu la Tunisair, domiciliat la adresa Résidence les Jardins, apt. 8C, bloc b – El Menzah 8 – l'Ariana, titular al CNI nr. 05514395.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
44.	Naoufel Ben Habib Ben Bouali LTAIEF	Tunisian, născut la Hammam-Sousse la data de 22 octombrie 1967, fiul lui Naïma BEN ALI, responsabil de misiune la Ministerul Transporturilor, domiciliat la adresa 4 avenue Tahar SFAR – El Manar 2 – Tunis, titular al CNI nr. 05504161.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
45.	Montassar Ben Habib Ben.Bouali LTAIEF	Tunisian, născut la Sousse la data de 3 ianuarie 1973, fiul lui Naïma BEN ALI, căsătorit cu Lamia JEGHAM, administrator al unei societăți, domiciliat la adresa 13 lotissement Ennakhil – Kantaoui – Hammam-Sousse, titular al CNI nr. 05539378.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
46.	Mehdi Ben Tijani Ben Haj Hamda Ben Haj Hassen BEN ALI	Tunisian, născut la Paris la data de 27 octombrie 1966, fiul lui Paulette HAZAT, director al unei societăți, domiciliat la adresa Chouket El Arressa, Hammam-Sousse, titular al CNI nr. 05515496 (dublă cetățenie).	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public (fostul președinte Ben Ali) pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
47.	Slim Ben Tijani Ben Haj Hamda BEN ALI	Cetățenie tunisiană și franceză; născut la Le Petit Quevilly (76) la data de 6 aprilie 1971 (sau la data de 16 aprilie, conform cărții de identitate tunisiene); fiul lui Tijani BEN ALI, născut la 9 februarie 1932, și al lui Paulette HAZET (sau HAZAT), născută la 23 februarie 1936; căsătorit cu Amel SAIED (sau SAID); administrator al unei societăți; domiciliat la adresa Chouket El Arressa, Hammam-Sousse, conform CNI tunisiene nr. 00297112; domiciliat la adresa 14, esplanade des Guinandiers à Bailly Romainvilliers (77), conform CNI franceze nr. 111277501841.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
48.	Sofiene Ben Habib Ben Haj Hamda BEN ALI	Tunisian, născut la Tunis la data de 28 august 1974, fiul lui Leila DEROUICHE, director comercial, domiciliat la adresa 23 rue Ali Zlitni, El Manar 2-Tunis, titular al CNI nr. 04622472.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.

29.1.2016

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 23/16

REGULAMENTUL (UE) 2016/113 AL COMISIEI

din 28 ianuarie 2016

de instituire a unei taxe antidumping provizorii asupra importurilor de bare din oțel cu rezistență ridicată la oboseală pentru beton armat originare din Republica Populară Chineză

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 7 alineatul (4),

după consultarea statelor membre,

întrucât:

1. PROCEDURĂ

1.1. Deschiderea procedurii

(1)

La 30 aprilie 2015, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „aviz de deschidere”), deschiderea unei proceduri antidumping (denumită în continuare „procedură antidumping”) cu privire la importurile în Uniune de bare din oțel cu rezistență ridicată la oboseală pentru beton armat (denumite în continuare „bare de armătură HFP”) originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „țara în cauză”).

(2)

Procedura antidumping a fost deschisă în urma unei plângeri depuse la 17 martie 2015 de Asociația Europeană a Oțelului (denumită în continuare „Eurofer” sau „reclamantul”) în numele unor producători care reprezintă peste 25 % din producția totală a Uniunii de bare de armătură HFP. Plângerea conținea elemente de probă prima facie care atestau existența dumpingului în ceea ce privește produsul în cauză și prejudiciile importante rezultate din acesta, elemente care au fost considerate suficiente pentru a justifica deschiderea unei anchete.

1.2. Înregistrare

(3)	În urma unei cereri depuse de reclamant, susținută de probele necesare, la 17 decembrie 2015 Comisia a adoptat Regulamentul (UE) 2015/2386 (3), care prevede obligativitatea înregistrării importurilor de bare de armătură HFP originare din RPC începând cu 19 decembrie 2015.

1.3. Părțile vizate de anchetă

(4)

Comisia a informat în mod oficial reclamantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți, importatorii și utilizatorii cunoscuți, precum și autoritățile chineze cu privire la deschiderea anchetei. Comisia a informat părțile interesate în avizul de deschidere că a ales în mod provizoriu Emiratele Arabe Unite ca țară terță cu economie de piață (denumită în continuare „țară analogă”) în sensul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază și a invitat părțile să își prezinte observațiile cu privire la această alegere.

(5)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere. Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat acest lucru și care au arătat că există motive speciale pentru care ar trebui să fie audiate.

1.4. Eșantionare

(6)

Având în vedere numărul potențial mare de producători-exportatori din țara în cauză, de importatori neafiliați și de producători din Uniune implicați în procedură și pentru a finaliza ancheta în termenele prevăzute, Comisia a anunțat în avizul de deschidere că ar putea eșantiona societățile care vor fi supuse anchetei în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(a) Eșantionarea producătorilor-exportatori

(7)

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, toți producătorii-exportatori din țara în cauză au fost invitați să se facă cunoscuți Comisiei și să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat autorităților chineze să identifice și/sau să contacteze alți producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(8)

În total, trei grupuri de producători-exportatori au furnizat informațiile solicitate, au fost de acord să fie incluși în eșantion și au solicitat o examinare individuală în cazul în care nu ar fi incluși în eșantion. Având în vedere numărul mic de societăți cooperante (în total, trei grupuri alcătuite din șase producători, trei exportatori afiliați din China și doi exportatori afiliați din Singapore), Comisia a decis că nu este necesară eșantionarea în ceea ce privește producătorii-exportatori din țara în cauză.

(b) Eșantionarea producătorilor din Uniune

(9)

Comisia a anunțat în avizul de deschidere că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Eșantionul a fost alcătuit inițial din patru producători cunoscuți Comisiei anterior deschiderii anchetei ca fiind producători de bare de armătură HFP din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza volumului de vânzări către clienți neafiliați. De asemenea, părțile interesate au fost invitate în avizul de deschidere să își facă cunoscute punctele de vedere cu privire la eșantionul provizoriu. Nu s-au primit observații cu privire la eșantionul propus. Producătorii din Uniune incluși în eșantion reprezentau 90 % din producția totală estimată a Uniunii. Eșantionul este considerat a fi reprezentativ pentru industria din Uniune.

(10)	Pentru a permite Comisiei să decidă dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, tuturor importatorilor neafiliați li s-a cerut să se facă cunoscuți Comisiei și să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(11)	În total, patru importatori neafiliați au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. Având în vedere numărul limitat de importatori cooperanți, Comisia a decis că nu este necesară eșantionarea.

1.5. Formulare de cerere de acordare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață

(12)

În sensul articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a trimis formulare de cerere de acordare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață autorităților și producătorilor-exportatori cooperanți din RPC. Niciunul dintre producătorii-exportatori cooperanți nu a solicitat tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață.

1.6. Răspunsurile la chestionar și vizitele de verificare

(13)

Au fost trimise chestionare tuturor părților cunoscute a fi interesate și tuturor celorlalte societăți care s-au făcut cunoscute în termenele stabilite în avizul de deschidere. S-au primit răspunsuri la chestionare de la cele trei (grupuri de) producători-exportatori cooperanți din RPC, cei patru producători din Uniune incluși în eșantion, patru importatori neafiliați, cinci utilizatori neafiliați și patru utilizatori afiliați. Doi importatori neafiliați și trei utilizatori neafiliați și-au retras ulterior cooperarea.

(14)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile furnizate de părțile interesate și considerate necesare pentru determinarea provizorie a dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor părți:

(a)

Producători din Uniune

—	Celsa UK, Regatul Unit

—	Megasa Siderur, Spania

—	Riva Acier, Franța

—	SN Maia, Portugalia

(b)

Importatori neafiliați din Uniune

—	Ronly Ltd, Regatul Unit

(c)

Utilizatori din Uniune

Utilizatori afiliați:

—	BRC, Regatul Unit

—	Express Limited, Regatul Unit

—	Rom, Regatul Unit

—	Romtech, Regatul Unit

Utilizatori neafiliați:

—	Capital, Regatul Unit

—	Roe Bros and Northwest Steel, Regatul Unit

(d)

Producători-exportatori din RPC

—

Jiangyin Xicheng Group:

—	Jiangyin Xicheng Steel Co., Ltd.

—	Jiangyin Ruihe Metal Products Co., Ltd.

—	Wuxi Xijun International Trade Co.Ltd. (exportator afiliat din RPC)

—	Jiangsu Xichuang International Trade Co., Ltd (exportator afiliat din RPC)

—

Jiangsu Yonggang Group:

—	Jiangsu Yonggang Group Co., Ltd.

—	Jiangsu Lianfeng Industrial Co., Ltd.

—

Jiangsu Shagang Group:

—	Zhangjiagang Hongchang High Wires Co., Ltd.

—	Zhangjiagang Shatai Steel Co., Ltd.

—	Jiangsu Shagang International Co., Ltd. (exportator afiliat din RPC)

(e)

Producător din țara analogă

—	ArcelorMittal South Africa (Africa de Sud)

(15)

Comisia nu a vizitat sediile celor doi exportatori afiliați ai societăților chineze cooperante din Singapore, și anume Lianfeng International PTE., Ltd. (exportator afiliat al Yonggang Group) și Xinsha International PTE, Ltd. (exportator afiliat al Shagang Group). Cu toate acestea, fișierele și conturile acestora, în măsura în care au fost solicitate de către Comisie, au fost puse la dispoziție pentru inspecție în timpul vizitelor la fața locului la sediul producătorilor afiliați respectivi din RPC.

1.7. Perioada de anchetă și perioada examinată

(16)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 aprilie 2014 și 31 martie 2015 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2011 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”). Datorită circumstanțelor specifice de pe piață în 2011 descrise în considerentul 148, ponderea aferentă anului 2011 în analiza prejudiciului a fost redusă și, în consecință, s-a pus un accent mai puternic pe evoluțiile înregistrate începând din 1 ianuarie 2012. Astfel, indicii se bazează pe anul 2012, după caz.

2. PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

2.1. Produsul în cauză

(17)

Produsul care face obiectul anchetei este reprezentat de bare din fier sau oțel cu rezistență ridicată la oboseală pentru beton armat și tije din fier, din oțel nealiat sau din oțel aliat (cu excepția oțelului inoxidabil, a oțelului rapid și a oțelului silico-manganos), simplu laminate la cald, inclusiv cele torsionate după laminare; aceste bare și tije prezintă crestături, caneluri, nervuri sau alte deformări, adâncite sau în relief, produse în timpul procesului de laminare, sau au fost torsionate după laminare. Principala caracteristică a materialelor cu rezistență ridicată la oboseală este capacitatea de a suporta o presiune repetată fără a se rupe și, în special, capacitatea de a rezista la peste 4,5 milioane de cicluri de oboseală utilizând un raport de solicitare (min/max) de 0,2 și un interval de solicitare care depășește 150 MPa.

(18)

Definiția produsului corespunde cerințelor standardului britanic BS4449 și se distinge în mod obișnuit prin certificarea CARES și prin marcajele care figurează chiar pe barele de armătură. Prin urmare, în ciuda opiniei exprimate de anumite părți interesate, nu există nicio problemă de implementare practică a măsurilor.

(19)	Produsul în cauză constă în produsele descrise în considerentul 17 de mai sus, originare din RPC, încadrate în prezent la codurile NC ex 7214 20 00, ex 7228 30 20, ex 7228 30 41, ex 7228 30 49, ex 7228 30 61, ex 7228 30 69, ex 7228 30 70 și ex 7228 30 89.

2.2. Produsul similar

(20)

Ancheta a arătat că produsul în cauză și produsul fabricat și vândut pe piața internă din RPC și din țara analogă, precum și produsul fabricat de industria din Uniune și vândut pe piața Uniunii au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază și aceleași utilizări. Prin urmare, acestea sunt considerate în mod provizoriu a fi similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

3. DUMPING

3.1. Introducere

(21)

Șase producători-exportatori chinezi care fac parte din trei grupuri (Jiangyin Xicheng Group, Jiangsu Yonggang Group și Jiangsu Shagang Group) au cooperat la anchetă. Aceștia au reprezentat peste 95 % din totalul exporturilor chineze către Uniune în cursul perioadei de anchetă. Toate societățile au exportat către Uniune prin intermediul unor exportatori afiliați stabiliți în RPC și/sau Singapore.

(22)

Două dintre grupurile cooperante, Jiangsu Yonggang și Jiangsu Shagang, sunt afiliate prin deținerea în comun a unuia dintre producătorii-exportatori de bare de armătură HFP, fapt care a fost admis în răspunsurile la chestionar de ambele grupuri. Cu toate acestea, societățile au afirmat că cele două grupuri ar trebui să fie tratate, totuși, ca entități separate în cadrul anchetei. Societățile au subliniat, printre altele, că nu participă la procesele de luare a deciziilor ale celeilalte, că nu există nicio legătură operațională între ele și că liniile de producție sunt separate și canalele de distribuție de vânzări pe piețele interne și internaționale sunt complet independente.

(23)

Cu privire la această afirmație, având în vedere natura și importanța relației dintre grupuri, și anume faptul că una dintre societățile unui grup este cel mai mare acționar unic la principalul producător al produsului în cauză din al doilea grup și că funcționarii primei societăți sunt prezenți în principalele organisme statutare ale celei de-a doua societăți, concluzia preliminară a Comisiei este că cele două grupuri ar trebui să fie tratate ca fiind afiliate. Astfel, se aplică o taxă provizorie medie ponderată pentru societățile din ambele grupuri.

(24)

Niciunul dintre producătorii-exportatori cooperanți din RPC nu a solicitat tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață. Prin urmare, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului sau a valorii construite într-o țară terță cu economie de piață (denumită în continuare „țara analogă”), în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

3.2. Țara analogă

(25)

În avizul de deschidere, Comisia a informat părțile interesate că propune Emiratele Arabe Unite ca țară analogă adecvată și le-a invitat să prezinte observații în această privință. Cu toate acestea, producătorii cunoscuți și contactați ai produsului în cauză din țara respectivă nu au cooperat cu Comisia.

(26)

De asemenea, Comisia a examinat dacă orice altă țară cu economie de piață în care sunt produse bare de armătură HFP ar putea constitui o țară analogă adecvată. Conform informațiilor puse la dispoziția Comisiei în plângere, în observațiile transmise de părți și în datele Eurostat, celelalte țări producătoare de bare de armătură HFP sunt Egipt, Oman, Qatar, Arabia Saudită, Africa de Sud, Turcia și Ucraina. În total, 38 de potențiali producători ai produsului în cauză din țările menționate au fost contactați de către Comisie.

(27)

O singură societate, situată în Africa de Sud, a cooperat. Societatea respectivă a răspuns la chestionarul de țară analogă și a fost de acord cu verificarea la fața locului a răspunsului său. Un alt producător stabilit în Turcia și-a exprimat inițial dorința de a coopera, însă în final nu a transmis un răspuns la chestionar, în ciuda unor încercări repetate ale Comisiei de a obține răspunsul.

(28)

În ceea ce privește societatea în cauză din Africa de Sud, Asociația Chineză pentru Fier și Oțel („China Iron and Steel Association” – denumită în continuare „CISA”), o parte interesată în prezenta procedură, a atras atenția asupra faptului că societatea respectivă este o filială a unuia dintre producătorii din UE care a susținut plângerea. Potrivit CISA, există îndoieli privind obiectivitatea oricăror date furnizate de societatea respectivă.

(29)

Cu privire la această afirmație, trebuie să se menționeze mai întâi că posibilitățile de alegere ale Comisiei în ceea ce privește țara analogă sunt limitate din cauza lipsei de cooperare din partea altor țări. În al doilea rând, relația dintre societatea din țară analogă și producătorul din UE nu este relevantă în sensul anchetei. Comisia menționează că, chiar dacă producătorii din țările analoge sunt afiliați producătorilor din Uniune, o astfel de legătură nu invalidează și nici nu afectează stabilirea valorii normale pe baza datelor verificate, ceea ce a fost confirmat de recenta hotărâre a Curții de Justiție într-o cauză similară (4). În plus, nu există niciun motiv specific pentru a pune la îndoială utilizarea datelor respectivului producător din țara analogă care au fost verificate în mod corespunzător. Mai mult, în ceea ce privește Africa de Sud, piața internă de bare de armătură HFP este relativ deschisă, nu este protejată de taxe vamale de import în ceea ce privește produsul în cauză, prezintă concurență internă la nivelul mai multor producători interni, iar importurile au o cotă de piață considerabilă de 13 %. Producătorul verificat din țara analogă are vânzări considerabile pe piața internă și la export, deținând o cotă pe piața sa internă cuprinsă între 13 % și 23 %. Acesta produce tipuri comparabile de produs similar cu cele exportate în Uniune de producătorii chinezi.

(30)	Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat în stadiul actual al procedurii că Africa de Sud este o țară analogă adecvată în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

3.3. Valoarea normală

(31)	Astfel cum se menționează în considerentul 24 de mai sus, valoarea normală pentru producătorii-exportatori din RPC a fost stabilită pe baza valorii construite în țara analogă, în cazul de față Africa de Sud, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(32)

Pentru această determinare, Comisia a examinat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor interne ale produsului similar către clienți independenți efectuate de producătorul cooperant din țara analogă a fost reprezentativ, și anume dacă volumul total al vânzărilor pe piața internă a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export ale produsului în cauză realizate de fiecare dintre respectivii exportatori chinezi cooperanți către Uniune în cursul perioadei de anchetă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Pe această bază, s-a constatat că vânzările interne totale din țara analogă au fost reprezentative.

(33)

În continuare, Comisia a făcut aceeași comparație pentru fiecare tip de produs, și anume s-a examinat dacă vânzările interne ale unui anumit tip de produs din țara analogă au fost reprezentative în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Pe această bază, s-a constatat că vânzările de pe piața internă din țara analogă nu au fost reprezentative pentru niciunul dintre tipurile de produse cu privire la oricare dintre exportatorii chinezi.

(34)

Prin urmare, valoarea normală a fost stabilită în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază, adăugând la costul mediu de fabricare al tipului de produs relevant costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale („costurile VAG”) medii ponderate suportate (1 %-5 %) și profitul mediu ponderat realizat (10 %-20 %) de producătorul din țara analogă pentru vânzările interne, în cadrul operațiunilor comerciale normale, în cursul perioadei de anchetă.

3.4. Prețul de export

(35)	Producătorii-exportatori cooperanți au exportat către Uniune, fie prin intermediul unor exportatori afiliați din China și/sau Singapore, fie prin intermediul unor societăți comerciale independente, situate în China.

(36)	Prin urmare, prețul de export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, pe baza prețurilor de export efectiv plătite sau de plătit primilor clienți independenți, aceștia fiind importatori din Uniune sau societăți comerciale din RPC.

3.5. Comparație

(37)	Valoarea normală și prețul de export al producătorilor-exportatori cooperanți au fost comparate pe o bază franco fabrică.

(38)	În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama, sub formă de ajustări, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.

(39)

Pe această bază, s-au făcut ajustări pentru costurile de transport, costurile de navlu maritim și de asigurare, costurile de manipulare, de încărcare și costurile auxiliare, costurile de ambalare, costurile de credit, reduceri și comisioane, în cazul în care s-a demonstrat că acestea afectează comparabilitatea prețurilor. Ajustările totale s-au situat între 5 % și 10 %.

(40)

China aplică o politică de rambursare numai parțială a TVA-ului la export. 4 % din TVA nu sunt rambursate. Pentru a se asigura că valoarea normală a fost exprimată la același nivel de impozitare ca prețul de export, aceasta a fost ajustată în sus cu acea parte din TVA percepută la exportul de bare de armătură HFP care nu a fost rambursată producătorilor-exportatori chinezi (5).

3.6. Marjele de dumping

(41)

Astfel cum se prevede la articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, pentru fiecare grup cooperant de societăți, valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar din țara analogă a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză.

(42)	Astfel cum se explică în considerentul 23, Comisia a concluzionat că două dintre grupurile cooperante de societăți ar trebui să fie tratate ca fiind afiliate.

(43)	Prin urmare, s-a stabilit o marjă de dumping unică pentru producătorii-exportatori din cele două grupuri prin exprimarea sumei valorilor lor individuale de dumping ca procent din suma valorilor lor CIF construite (în urma prezenței unor exportatori afiliați) la frontiera Uniunii.

(44)

În ceea ce privește marja de dumping la nivel național, Comisia a stabilit mai întâi gradul de cooperare. În acest scop, s-a făcut o comparație între cantitățile de export totale ale producătorilor-exportatori cooperanți și totalul importurilor din RPC, obținute din statisticile Eurostat privind importurile. Având în vedere că nivelul de cooperare a fost ridicat, marja de dumping la nivel național a fost stabilită în mod provizoriu la nivelul celei mai ridicate marje de dumping stabilite pentru producătorii-exportatori cooperanți.

(45)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF (cost, asigurare și navlu) la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

Societate	Marjă de dumping provizorie (%)
Jiangyin Xicheng Steel Co., Ltd.	66,0
Jiangyin Ruihe Metal Products Co., Ltd.	66,0
Jiangsu Yonggang Group Co., Ltd.	51,5
Jiangsu Lianfeng Industrial Co., Ltd.	51,5
Zhangjiagang Hongchang High Wires Co., Ltd.	51,5
Zhangjiagang Shatai Steel Co., Ltd.	51,5
Toate celelalte societăți	66,0

4. INDUSTRIA DIN UNIUNE

4.1. Industria din Uniune

(46)	Produsul similar a fost fabricat de către 11 producători din Uniune. Aceștia sunt considerați a constitui industria din Uniune, în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază, și vor fi denumiți în continuare „industria din Uniune”.

(47)	O parte interesată a solicitat Comisiei să clarifice dacă industria din Uniune se limitează la o anumită regiune în sensul articolului 4 alineatul (1) litera (b) din regulamentul de bază.

(48)

Comisia răspunde în această privință că, deși utilizatorii produsului în cauză sunt situați numai în Regatul Unit și Irlanda, producătorii produsului similar sunt stabiliți în mai multe state membre și nu doar în Regatul Unit și Irlanda. Prin urmare, conceptul „industria din Uniune” este interpretat ca referindu-se la producătorii din întreaga Uniune.

4.2. Producția din Uniune

(49)

Toate informațiile disponibile cu privire la industria din Uniune, cum ar fi informațiile furnizate în plângere, datele colectate de la producătorii din Uniune anterior și ulterior deschiderii anchetei și răspunsurile la chestionare ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion, au fost utilizate pentru a stabili producția totală a Uniunii pentru perioada de anchetă.

(50)	Pe această bază, producția totală a Uniunii a fost estimată la aproximativ 506 000 de tone în cursul perioadei de anchetă. Această cifră include producția tuturor producătorilor din Uniune care s-au făcut cunoscuți, constituind întreaga industrie din Uniune.

4.3. Eșantionarea producătorilor din Uniune

(51)	Astfel cum se menționează în considerentul 9 de mai sus, patru producători din Uniune au fost incluși în eșantion, reprezentând 90 % din producția totală estimată din Uniune a produsului similar.

4.4. Piața liberă și piața captivă

(52)

Pentru a stabili dacă industria din Uniune a suferit un prejudiciu și pentru a determina consumul și diferiții indicatori economici referitori la situația industriei din Uniune, Comisia a examinat dacă și în ce măsură utilizarea ulterioară a producției de produs similar a industriei din Uniune a trebuit să fie luată în considerare în cadrul analizei.

(53)

Barele de armătură HFP sunt utilizate de fabricanți care taie și îndoaie barele de armătură în forme și lungimi personalizate și le livrează pe șantierele de construcții. Comisia a constatat că o parte substanțială (56 %) a producției producătorilor din Uniune incluși în eșantion a fost destinată utilizării captive. De fapt, barele de armătură HFP au fost vândute de către un producător din Uniune unor societăți afiliate care nu aveau libertatea de a alege furnizorii.

(54)

Distincția dintre piața captivă și piața liberă este relevantă pentru analiza prejudiciului, întrucât produsele destinate utilizării captive nu sunt expuse concurenței directe exercitate de importuri, iar prețurile sunt stabilite în cadrul grupului și, prin urmare, nu sunt fiabile. În schimb, producția destinată vânzării pe piața liberă este în concurență directă cu importurile produsului în cauză, iar prețurile sunt prețurile pieței libere.

(55)

Pentru a oferi o imagine cât mai completă posibil a industriei din Uniune, Comisia a obținut date pentru întreaga producție de bare de armătură HFP și a stabilit dacă producția a fost destinată utilizării captive sau pieței libere. Pentru unii indicatori de prejudiciu privind industria din Uniune, Comisia a analizat separat datele legate de piața liberă și cele legate de piața captivă și a efectuat o analiză comparativă. Acești factori sunt: vânzările, cota de piață, prețurile unitare, costul unitar, rentabilitatea și fluxul de lichidități. Cu toate acestea, alți indicatori economici au putut fi examinați în mod judicios doar prin referire la întreaga activitate, inclusiv utilizarea captivă a industriei din Uniune, întrucât aceștia depind de întreaga activitate, indiferent dacă producția este captivă sau vândută pe piața liberă. Acești factori sunt: producția, capacitatea, gradul de utilizare a capacității, investițiile, randamentul investițiilor, ocuparea forței de muncă, productivitatea, stocurile și costurile forței de muncă. În ceea ce privește acești factori, este necesară o analiză a întregii industrii din Uniune pentru a oferi o imagine completă privind prejudiciul cauzat industriei din Uniune, întrucât datele în cauză nu pot fi separate astfel încât să se diferențieze între vânzările captive și vânzările libere.

(56)	Comisia remarcă faptul că această analiză este în conformitate cu jurisprudența instanțelor Uniunii și a OMC (6).

5. PREJUDICIU

5.1. Consumul din Uniune

(57)

Consumul din Uniune a fost stabilit pe baza volumului total de vânzări al industriei din Uniune pe piața Uniunii și importurile totale. Anul 2011 a fost caracterizat printr-un nivel scăzut al consumului Uniunii în comparație cu restul perioadei examinate. Cu toate acestea, situația de pe piață s-a îmbunătățit, astfel cum arată tabelul de mai jos, și consumul din Uniune a crescut cu 50 % între 2011 și perioada de anchetă și cu 38 % între 2012 și perioada de anchetă.

	2011	2012	2013	2014	PA
Consumul (în tone)	546 359	595 797	628 099	854 328	822 060
Indice (2012 = 100)	92	100	105	143	138
Sursa: Comisia Europeană (Baza de date de supraveghere vamală), plângerea și răspunsurile la chestionar.

5.2. Importurile în Uniune din țara în cauză

5.2.1. Volumul și cota de piață a importurilor vizate

(58)

În cursul perioadei examinate, s-a constatat că importurile în Uniune din Republica Populară Chineză, care au început abia în 2013, au evoluat în ceea ce privește volumul și cota de piață după cum urmează:

	2011	2012	2013	2014	PA
Volum (tone)			49 480	279 484	292 304
Indice (2013 = 100)			100	565	591
Cota de piață din consumul UE (%)			7,9	32,7	35,6
Cota de piață pe piața liberă (%)			11,7	45,9	50,9
Indice (2013 = 100)			100	415	451
Sursa: Comisia Europeană (Baza de date de supraveghere vamală), plângerea și răspunsurile la chestionar.

(59)	Volumul importurilor din China a crescut considerabil în cursul perioadei examinate, evoluând de la zero la 292 000 de tone în cursul perioadei de anchetă. Cota de piață a importurilor din China a crescut în mod semnificativ, de la 0 % la 36 % în cursul perioadei examinate.

5.2.2. Prețurile importurilor și subcotarea prețurilor

(60)

Tabelul de mai jos arată prețul mediu al importurilor din China:

	2011	2012	2013	2014	PA
Preț mediu (EUR/tonă)			442	400	401
Indice (2013 = 100)			100	90	91
Sursa: Comisia Europeană (Baza de date de supraveghere vamală) și răspunsurile la chestionar.

(61)

Prețurile medii de import din China au scăzut în cursul perioadei examinate, în concordanță cu scăderea prețurilor mondiale ale minereului de fier, care este utilizat ca materie primă în China și în țara analogă (a se vedea considerentul 81 de mai jos). Prețurile de import pentru perioada de anchetă au fost stabilite pe baza prețurilor de vânzare la export verificate practicate de producătorii-exportatori chinezi incluși în eșantion. Prețurile medii de import pentru 2013 și 2014 au fost stabilite pe baza informațiilor din Baza de date de supraveghere. Comisia a luat în considerare decalajul mare de timp între datele de facturare și datele de vămuire. În cazul în care Comisia nu ar fi procedat astfel, ar fi fost comparate prețuri din perioade diferite. Prețurile de import din China au rămas sub nivelurile prețurilor de vânzare ale industriei din Uniune către părți neafiliate și către părți afiliate din cursul aceleiași perioade. Astfel cum reiese din considerentul 82 de mai jos, în 2013 prețul mediu de vânzare practicat de industria din Uniune către părți afiliate a fost de 483 EUR/tonă, iar prețul mediu de vânzare către părți neafiliate a fost de 456 EUR/tonă. În 2014, prețul mediu de vânzare practicat de industria din Uniune către părți afiliate a fost de 464 EUR/tonă, iar prețul mediu de vânzare către părți neafiliate a fost de 434 EUR/tonă. În perioada de anchetă, prețul mediu de vânzare practicat de industria din Uniune către părți afiliate a fost de 458 EUR/tonă, iar prețul mediu de vânzare către părți neafiliate a fost de 427 EUR/tonă.

(62)

Pentru a determina dacă a existat o subcotare a prețurilor în perioada de anchetă, precum și amploarea acesteia, prețurile de vânzare medii ponderate pe tip de produs, facturate de producătorii din Uniune incluși în eșantion unor clienți neafiliați de pe piața Uniunii și ajustate la un nivel franco fabrică prin deducerea costurilor de livrare, a comisioanelor și a notelor de credit efective, au fost comparate cu prețurile medii ponderate corespondente pe tip de produs pentru importurile care fac obiectul unui dumping de la producătorii chinezi incluși în eșantion, practicate în relația cu primul client independent de pe piața Uniunii, stabilite pe o bază CIF. Astfel cum se explică în considerentul 102 de mai jos, subcotarea a fost stabilită numai raportat la vânzările către părți neafiliate, deoarece comparația a luat în considerare doar tipurile de produse corespondente. Vânzările către părți afiliate au fost compuse în mod exclusiv din tipuri de produse care nu sunt importate din China.

(63)

Rezultatul comparației, exprimat ca procent din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune incluși în eșantion în cursul perioadei de anchetă, a arătat o marjă de subcotare care variază de la 1,7 % la 5,6 %. Prețurile mai mici ale importurilor care fac obiectul unui dumping în raport cu prețurile din Uniune pe parcursul perioadei examinate explică creșterea semnificativă a volumului importurilor din China și a cotei de piață deținute de importurile din China începând din 2013.

5.3. Situația economică a industriei din Uniune

5.3.1. Observații preliminare

(64)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping din China asupra industriei din Uniune a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care influențează starea industriei din Uniune în cursul perioadei examinate.

(65)	Astfel cum s-a menționat în considerentul 9, s-a utilizat eșantionarea pentru examinarea eventualului prejudiciu suferit de industria din Uniune.

(66)

În scopul analizei prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. În acest sens, situația economică a industriei din Uniune este evaluată pe baza (a) indicatorilor macroeconomici, și anume producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității, volumul vânzărilor, cota de piață și creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping efective și redresarea în urma practicilor anterioare de dumping, pentru care datele au fost colectate la nivelul întregii industrii din Uniune și pe baza (b) indicatorilor microeconomici, și anume prețurile unitare medii, costul unitar, rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri, stocurile și costurile forței de muncă, pentru care datele au fost colectate la nivelul producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(67)

Toate informațiile disponibile cu privire la industria din Uniune, inclusiv informațiile furnizate în plângere, datele colectate de la producătorii din Uniune anterior și ulterior deschiderii anchetei, precum și răspunsurile la chestionare ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion, au fost utilizate pentru a stabili indicatorii macroeconomici și, în special, datele referitoare la producătorii din Uniune neincluși în eșantion.

(68)	Indicatorii microeconomici au fost stabiliți pe baza informațiilor furnizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion în răspunsurile acestora la chestionar.

(69)

Astfel cum se explică în considerentul 103 de mai jos, subcotarea prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative a fost stabilită pe baza tipurilor de produse comparabile cu importurile din China, adică a tipurilor de produse încadrate la același cod numeric al produsului și, în consecință, a exclus vânzările către clienți afiliați, compuse numai din tipuri de produse care nu sunt importate din China. Ceilalți indicatori de prejudiciu au fost stabiliți pe baza tuturor tipurilor de produse. Chiar dacă ceilalți indicatori de prejudiciu ar fi fost stabiliți numai pe baza tipurilor de produse comparabile, acest lucru nu ar fi modificat tendințele observate.

5.3.2. Indicatorii macroeconomici

(a) Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității

(70)

Tendințele privind producția din Uniune, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității au evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei examinate:

	2011	2012	2013	2014	PA
Volumul producției de bare de armătură HFP (tone)	533 612	569 599	507 046	516 762	506 361
Indice (2012 = 100)	94	100	89	91	89
Volumul producției pentru toate produsele (tone)	5 364 368	5 416 193	5 169 720	5 510 322	5 500 486
Indice (2012 = 100)	99	100	95	102	102
Capacitatea de producție pentru toate produsele (tone)	7 700 405	7 710 620	7 705 934	7 688 851	7 709 741
Indice (2012 = 100)	100	100	100	100	100
Gradul de utilizare a capacității pentru toate produsele (%)	70	70	67	72	71
Indice (2012 = 100)	99	100	96	102	102
Sursa: Plângerea, răspunsurile la chestionar.

(71)	Producția din Uniune a scăzut în cursul perioadei examinate, în pofida creșterii consumului din Uniune.

(72)

Având în vedere că aceleași utilaje pot fi utilizate pentru fabricarea atât a produsului similar, cât și a altor tipuri de bare de armătură, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității au fost calculate pentru toate tipurile de bare de armătură. Nu există utilaje specifice pentru bare de armătură HFP care ar putea fi luate în considerare pentru a calcula capacitatea și gradul de utilizare a capacității numai pentru produsul similar. Capacitatea și gradul de utilizare a capacității au rămas constante în timpul perioadei examinate, în pofida creșterii consumului din Uniune. Scăderea volumului de producție a produsului în cauză a fost compensată printr-o creștere a volumului de producție a altor produse.

(b) Volumul vânzărilor, cota de piață și creșterea

(73)	Vânzările unui producător din Uniune au inclus vânzările captive către societățile sale afiliate. Prin urmare, volumul vânzărilor, cota de piață și creșterea au fost evaluate separat pentru piața captivă (vânzări către părți afiliate) și piața liberă (vânzări către părți neafiliate).

(74)

Tendințele privind volumul vânzărilor, cota de piață și creșterea au evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei examinate:

	2011	2012	2013	2014	PA
Volumul vânzărilor, vânzări către părți afiliate (tone)	255 388	249 832	206 004	246 055	248 213
Indice (2012 = 100)	102	100	82	98	99
Cota de piață a vânzărilor către părți afiliate din consumul UE (%)	46,7	41,9	32,8	28,8	30,2
Indice (2012 = 100)	111	100	78	69	72
Volumul vânzărilor, vânzări către părți neafiliate (tone)	269 728	319 148	292 521	260 470	261 180
Indice (2012 = 100)	85	100	92	82	82
Cota de piață a vânzărilor către părți neafiliate din consumul UE (%)	49,4	53,6	46,6	30,5	31,8
Indice (2012 = 100)	92	100	87	57	59
Sursa: Comisia Europeană (Baza de date de supraveghere vamală), plângerea, răspunsurile la chestionar.

(75)

După o creștere între 2011 și 2012, în contextul unei creșteri a consumului, volumul vânzărilor către clienți neafiliați a început să scadă începând cu 2013, în paralel cu creșterea rapidă a importurilor care fac obiectul unui dumping. Acest lucru se reflectă, de asemenea, în tendința ascendentă a stocurilor finale, care au crescut în ansamblu cu 27 % în cursul perioadei examinate și cu 28 % între 2012 și perioada de anchetă.

(76)

În plus, cota de piață a vânzărilor către părți neafiliate efectuate de industria din Uniune a scăzut în mod semnificativ cu 18 puncte procentuale din 2011 și cu 22 de puncte procentuale din 2012, în contextul unei creșteri constante a consumului. Acest lucru arată că industria din Uniune nu a putut beneficia pe deplin de creșterea consumului din Uniune din cauza cotei de piață în creștere a importurilor care fac obiectul unui dumping.

(77)

Vânzările către părți afiliate au scăzut mai întâi în 2013, în același timp cu începerea importurilor care fac obiectul unui dumping din China, dar ulterior au crescut din nou la nivelul lor anterior. Cota de piață a vânzărilor către părți afiliate a scăzut cu 17 puncte procentuale din 2011 și cu 12 puncte procentuale din 2012. Cu toate acestea, vânzările către părți afiliate au avut loc pe o piață captivă și, prin urmare, au fost afectate doar în mod indirect de importurile din China.

(78)

Ocuparea forței de muncă s-a redus de la 253 în 2011 la 231 în 2012, scăzând în continuare la 209 în perioada de anchetă. Ocuparea forței de muncă în industria din Uniune a fost calculată luând în considerare, în cazurile în care a fost disponibil, numărul de angajați care lucrează direct cu produsul în cauză sau prin alocarea numărului total de locuri de muncă al producătorilor proporțional cu cota de producție a produsului în cauză. Productivitatea, măsurată ca producție în tone per persoană angajată pe an, a crescut cu 15 % în perioada 2011-2012. Între 2012 și perioada de anchetă, productivitatea a scăzut mai întâi în 2013, în contextul producției diminuate, dar ulterior și-a atins din nou nivelurile anterioare, ceea ce sugerează că industria din Uniune a depus eforturi semnificative pentru a-și îmbunătăți eficiența, în timp ce producția acesteia a rămas la nivelul anului 2013.

	2011	2012	2013	2014	PA
Numărul de angajați	253	231	243	221	209
Indice (2012 = 100)	109	100	105	96	90
Productivitate (tonă metrică/angajat)	2 113	2 465	2 090	2 334	2 423
Indice (2012 = 100)	86	100	85	95	98
Sursa: Plângerea, răspunsurile la chestionar.

(d) Amploarea marjei de dumping efective și redresarea în urma practicilor anterioare de dumping

(79)

Marjele de dumping ale producătorilor-exportatori chinezi incluși în eșantion sunt considerabile (a se vedea considerentul 45 de mai sus). Având în vedere sectorul produsului în cauză, volumul, cota de piață și prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping din China, prezentate mai sus, impactul marjei de dumping efective asupra industriei din Uniune nu poate fi considerat a fi neglijabil.

(80)	În trecut nu au avut loc importuri. Prin urmare, industria nu se află în stadiul de a se redresa în continuare în urma practicilor anterioare de dumping.

5.3.3. Indicatorii microeconomici

(a) Prețurile de vânzare unitare medii practicate pe piața din Uniune și costul unitar de producție

(81)

Prețurile medii de vânzare practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au scăzut cu 16 % între 2012 și perioada de anchetă. Scăderea prețurilor reflectă o tendință generală de scădere a costului mondial al materiei prime, atât al deșeurilor de metal mărunțite utilizate în Uniune, cât și al minereului de fier utilizat în China și în țara analogă, astfel cum se arată în tabelul de mai jos.

	2011	2012	2013	2014	PA
Prețul deșeurilor de metal în EUR/tonă (producătorii din Uniune incluși în eșantion)	320	308	281	270	260
Indice (2012 = 100)	104	100	91	88	85
Prețul deșeurilor de metal mărunțite în EUR/tonă (piața Uniunii)	318	285	254	261	251
Indice (2012 = 100)	112	100	89	92	88
Prețul minereului de fier în EUR/tonă (importuri către China)	124	100	96	72	60
Indice (2012 = 100)	125	100	96	73	61
Prețul minereului de fier în EUR/tonă (importuri către China) comunicat de producătorii-exportatori chinezi	Nu a fost indicat	Nu a fost indicat	[90-110]	[60-80]	[50-70]
Sursa: Reclamantul, răspunsurile la chestionar, www.indexmundi.com, CISA.

(82)

Cu toate acestea, prețurile de vânzare ale industriei din Uniune au scăzut între 2012 și perioada de anchetă mai rapid decât prețurile deșeurilor de metal mărunțite utilizate ca materie primă, atât în termeni absoluți, cât și relativi. Astfel cum se poate vedea din tabelul de mai jos, acest lucru a condus la pierderi începând cu 2013.

	2011	2012	2013	2014	PA
Prețul de vânzare mediu unitar practicat în Uniune față de clienți afiliați	529	540	483	464	458
Indice (2012 = 100)	98	100	89	86	85
Prețul de vânzare mediu unitar practicat în Uniune față de clienți neafiliați	505	507	456	434	427
Indice (2012 = 100)	100	100	90	86	84
Costul unitar al bunurilor vândute către părți afiliate (EUR/tonă)	544	527	490	479	470
Indice (2012 = 100)	103	100	93	91	89
Costul unitar al bunurilor vândute către părți neafiliate (EUR/tonă)	515	502	469	448	439
Indice (2012 = 100)	103	100	93	89	87
Sursa: Răspunsurile la chestionar.

(b) Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri

(83)

În cursul perioadei examinate, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri ale producătorilor din Uniune au evoluat după cum urmează:

	2011	2012	2013	2014	PA
Rentabilitatea vânzărilor în Uniune către clienți afiliați (% vânzărilor din cifra de afaceri)	– 2,8	+ 2,5	– 1,5	– 3,2	– 2,7
Rentabilitatea vânzărilor în Uniune către clienți neafiliați, ajustată pentru tipuri de produse comparabile (% vânzărilor din cifra de afaceri)	– 3,5	+ 1,6	– 2,5	– 3,1	– 2,4
Fluxul de lichidități din vânzări către părți afiliate (EUR)	– 336 830	6 965 666	1 619 217	619 310	1 582 626
Fluxul de lichidități din vânzări către părți neafiliate (EUR)	14 899 504	5 240 507	600 099	– 389 019	– 946 642
Investiții (EUR)	7 176 323	6 546 524	5 880 627	4 504 181	5 030 792
Indice (2012 = 100)	110	100	90	69	77
Randamentul investițiilor (%)	– 83	71	– 76	– 144	– 110
Sursa: Răspunsurile la chestionar.

(84)

Rentabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion a fost stabilită separat pentru vânzări către părți afiliate și părți neafiliate. Rentabilitatea a fost stabilită prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți din Uniune ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective.

(85)

Pentru vânzările către părți afiliate, producătorii din Uniune incluși în eșantion au înregistrat pierderi în 2011, dar au început să se redreseze în 2012, în contextul creșterii consumului din Uniune. În 2012, s-a realizat un profit de + 2,5 % pentru vânzările către părți afiliate. Vânzările către părți afiliate au înregistrat din nou pierderi începând din 2013. Cu toate acestea, prețurile de vânzare către părți afiliate nu reflectă neapărat prețurile pieței, întrucât prețurile sunt stabilite într-un acord între părțile afiliate. Prin urmare, nu s-a putut considera că profiturile vânzărilor către părți afiliate reflectă rentabilitatea industriei din Uniune.

(86)	Vânzările către părți neafiliate au urmat o tendință similară celei a vânzărilor către părți afiliate. Vânzările către părți neafiliate au înregistrat pierderi înainte de 2012, au fost profitabile în 2012 și ulterior au înregistrat pierderi începând din 2013.

(87)

Fluxul de lichidități, care reprezintă capacitatea industriei de a-și autofinanța activitățile, a fost inițial pozitiv pentru vânzările către părți neafiliate, dar a devenit negativ începând din 2014, în condițiile pierderilor continue. Fluxul de lichidități din vânzări către părți afiliate a fost negativ în 2011, dar pozitiv în restul perioadei examinate. Cu toate acestea, din moment ce prețurile de vânzare către părți afiliate nu reflectă neapărat prețurile pieței, nu se poate considera că fluxul de lichidități din vânzări către părți afiliate reflectă situația fluxului de lichidități al industriei din Uniune.

(88)

Evoluția rentabilității și a fluxului de lichidități în timpul perioadei examinate a limitat capacitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion de a investi în activitățile lor și a subminat dezvoltarea acestora. Cu toate acestea, datorită naturii industriei, investițiile sunt utilizate pentru fabricarea a diverse produse, inclusiv produse în afara domeniului de aplicare al anchetei. Din acest motiv, nu a fost posibil să se calculeze în mod direct investițiile și randamentul investițiilor, care este profitul în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor, în special pentru produsul care face obiectul anchetei. În schimb, s-a presupus că investițiile totale ale industriei s-au alocat pentru produsul în cauză în concordanță cu cota din cifra de afaceri.

(89)	Având în vedere cele de mai sus, se poate concluziona că performanța financiară a producătorilor din Uniune incluși în eșantion a rămas negativă pe parcursul perioadei de anchetă.

(90)

Nivelul stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion a crescut cu 27 % în cursul perioadei examinate; creșterea acestora a coincis cu pierderi la nivelul cotei de piață.

	2011	2012	2013	2014	PA
Stocuri finale (tone)	56 934	56 537	57 280	69 942	72 473
Indice (2012 = 100)	101	100	101	124	128
Sursa: Răspunsurile la chestionar.

(d) Costurile cu forța de muncă

(91)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au crescut ușor în cursul perioadei examinate. Totodată, productivitatea medie s-a îmbunătățit. Costurile cu forța de muncă au reprezentat 13 % din costurile totale de producție. Prin urmare, costurile cu forța de muncă nu reprezintă un factor determinant în costul de producție.

	2011	2012	2013	2014	PA
Costurile medii cu forța de muncă per angajat (EUR)	104 161	112 246	108 249	127 588	138 047
Indice (2012 = 100)	93	100	96	114	123
Sursa: Răspunsurile la chestionar.

5.4. Concluzie privind prejudiciul

(92)

Ancheta a arătat că industria din Uniune nu a beneficiat de creșterea consumului pe parcursul perioadei examinate. Inițial, între 2011 și 2012, nu a existat niciun prejudiciu, nu în ultimul rând deoarece nu au avut loc importuri, însă ulterior, începând din 2013, situația sa economică s-a deteriorat în comparație cu nivelurile din 2012. Într-adevăr, anumiți indicatori, cum ar fi producția și volumul vânzărilor industriei din Uniune, au stagnat, în pofida unei creșteri continue a consumului din Uniune. Cota de piață a industriei din Uniune a scăzut în mod semnificativ, întrucât consumul crescut la nivelul Uniunii a fost satisfăcut prin creșterea rapidă a importurilor din China.

(93)

De asemenea, anumiți indicatori de prejudiciu referitori la performanța financiară, și anume rentabilitatea și fluxul de lichidități al industriei din Uniune, au fost grav afectați de presiunea asupra prețurilor care a predominat pe piața Uniunii (înregistrându-se o scădere a rentabilității cu 4 puncte procentuale). Industria din Uniune nu și-a putut menține prețurile la nivelul necesar pentru a atinge rentabilitatea înregistrată în anul 2012 și a devenit, în consecință, deficitară.

(94)	Având în vedere cele de mai sus, se concluzionează în mod provizoriu că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

6. LEGĂTURA DE CAUZALITATE

6.1. Introducere

(95)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping din China au cauzat un prejudiciu industriei din Uniune într-o măsură suficientă pentru ca acesta să fie considerat important. De asemenea, s-au examinat factorii cunoscuți, alții decât importurile care fac obiectul unui dumping, care ar putea să cauzeze în același timp un prejudiciu industriei din Uniune, pentru a se asigura că eventualul prejudiciu cauzat de alți factori nu este atribuit importurilor care fac obiectul unui dumping.

6.2. Efectul importurilor care fac obiectul unui dumping

(96)

Ancheta a arătat că, în cursul perioadei examinate, consumul din Uniune a crescut cu 50 % și, în același timp, volumul importurilor originare din China a crescut în mod semnificativ. Astfel cum se explică în considerentele 58-59, importurile din China au crescut de la zero în 2012 la 292 000 de tone în perioada de anchetă. Creșterea importurilor care fac obiectul unui dumping a coincis cu o scădere drastică a cotei de piață a industriei din Uniune: astfel cum s-a explicat în considerentele 74-76, vânzările industriei din Uniune către părți neafiliate au scăzut de la 319 000 de tone în 2012, la 261 000 de tone în perioada de anchetă.

(97)

În ceea ce privește presiunea asupra prețurilor care a predominat pe piața Uniunii pe parcursul perioadei examinate, s-a constatat că prețurile medii ale importurilor din China au rămas constant mai mici decât prețurile medii de vânzare ale industriei din Uniune. Prin subcotarea industriei din Uniune, importurile din China și-au crescut cota de piață de la zero în 2012 la 36 % din consumul Uniunii în cursul perioadei de anchetă. Pe piața liberă, cota de piață a importurilor din China a crescut de la zero în 2012 la 51 % în perioada de anchetă. Cota de piață a industriei din Uniune pe piața liberă a scăzut de la 92 % în 2012 la 46 % în perioada de anchetă. Pierderea la nivelul cotei de piață arată că industria din Uniune nu a putut beneficia de creșterea consumului.

(98)

Având în vedere presiunea asupra prețurilor exercitată de volumul tot mai mare de importuri din China, industria din Uniune nu a fost în măsură să își acopere costurile. Industria din Uniune înregistra pierderi în 2011 și realiza profituri mici înainte de începerea dumpingului în 2012. Industria din Uniune a devenit deficitară începând din 2013, în aceeași perioadă în care importurile care fac obiectul unui dumping au început să intre pe piața Uniunii.

(99)	Pe baza celor de mai sus, se concluzionează că o creștere bruscă a importurilor care fac obiectul unui dumping din China, la prețuri care le subcotează în mod constant pe cele ale industriei din Uniune, a cauzat prejudiciul important suferit de industria din Uniune.

6.3. Efectul altor factori

6.3.1. Performanța la export a industriei din Uniune

(100)

Industria din Uniune nu efectuează exporturi aproape deloc. Exporturile către țări terțe au scăzut de la 1 % la 0 % din vânzări în cursul perioadei examinate. Prin urmare, se poate concluziona că activitatea de export a industriei din Uniune nu poate fi o cauză a prejudiciului important constatat.

6.3.2. Vânzările către părți afiliate

(101)

Exportatorii chinezi au susținut că legătura de cauzalitate este întreruptă deoarece vânzările unuia dintre producătorii din Uniune se efectuează aproape exclusiv către părți afiliate pe o piață captivă. Astfel, ar rezulta că orice prejudiciu este cauzat de prețurile de transfer mici stabilite între societățile afiliate, și nu de importurile din China.

(102)

În primul rând, Comisia constată că doar unul dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion vinde pe o piață captivă și realizează totodată vânzări necaptive ale produsului similar.

(103)

În al doilea rând, ancheta a arătat că prețurile față de părțile afiliate au fost mai mari decât prețurile de vânzare pe piața liberă. De asemenea, s-a constatat că vânzările către părți afiliate au vizat tipuri de produse care nu au fost importate din China. Subcotarea prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative a fost stabilită numai pe baza tipurilor de produse corespondente, prin compararea prețurilor de import din China cu prețurile de vânzare ale producătorilor din Uniune pentru tipuri de produse corespondente. Astfel, vânzările către părți afiliate nu au afectat stabilirea subcotării prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative. În cele din urmă, evoluția indicatorilor de prejudiciu care au fost analizați separat pentru vânzările libere și cele captive a arătat o tendință comparabilă. Pe această bază, argumentul invocat de către exportatorii chinezi a fost luat în considerare, dar nu afectează constatările.

6.3.3. Importurile din țări terțe

Țara		2011	2012	2013	2014	PA
RPC	Volum (tone)			49 480	279 484	292 304
	Indice (2013 = 100)			100	565	591
	Cota de piață din consumul UE (%)			7,9	32,7	35,6
	Indice (2013 = 100)			100	415	451
	Preț mediu			442	400	401
	Indice (2013 = 100)			100	90	91
Turcia	Volum (tone)	8 726	1 182	74 965	65 299	16 323
	Indice (2012 = 100)	738	100	6 342	5 525	1 381
	Cota de piață din consumul UE (%)	1,6	0,2	11,9	7,6	2,0
	Indice (2012 = 100)	805	100	6 016	3 853	1 001
	Preț mediu	697	508	463	565	691
	Indice (2012 = 100)	137	100	91	111	136
Totalul tuturor țărilor terțe cu excepția Chinei	Volum (tone)	21 243	26 817	80 094	68 319	20 362
	Indice (2012 = 100)	79	100	299	255	76
	Cota de piață din consumul UE (%)	3,9	4,5	12,8	8,0	2,5
	Indice (2012 = 100)	86	100	283	178	55
	Preț mediu	657	610	488	659	570
	Indice (2012 = 100)	108	100	80	108	94
Sursa: Comisia Europeană (Baza de date de supraveghere vamală), plângerea și răspunsurile la chestionar.

(104)

Importurile care fac obiectul unui dumping din China au constituit 93 % din totalul importurilor pe piața Uniunii în cursul perioadei de anchetă. Au existat și alte surse de importuri, inclusiv Turcia, care au trebuit să fie examinate în contextul legăturii de cauzalitate.

(105)

Ancheta a arătat că prețurile medii de vânzare ale producătorilor-exportatori turci au rămas peste nivelul prețurilor de vânzare ale producătorilor-exportatori chinezi și cel al prețurilor industriei din Uniune în cursul perioadei examinate. În plus, cota de piață a importurilor din Turcia a scăzut de la 12 % în 2013 la 2,0 % în cursul perioadei de anchetă.

(106)

Pe baza celor de mai sus, se concluzionează că impactul importurilor respective nu este de natură să afecteze legătura de cauzalitate dintre importurile din China și prejudiciul important suferit de industria din Uniune.

6.3.4. Criza economică

(107)

Astfel cum s-a explicat în considerentul 83, industria din Uniune era deficitară în 2011, când efectele crizei economice au fost vizibile în consumul redus de bare de armătură. Situația industriei s-a îmbunătățit în 2012, când industria a devenit profitabilă. Ulterior, industria a devenit din nou deficitară începând din 2013, în paralel cu începerea importurilor cu prețuri reduse din China.

(108)

Prin urmare, criza economică nu poate explica dificultățile industriei, care au reapărut din 2013. Prin urmare, aceasta nu poate fi considerată a avea un impact de natură să afecteze legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de industria din Uniune în cursul perioadei de anchetă.

6.3.5. Costul materiei prime principale

(109)

Exportatorii chinezi au susținut că prejudiciul suferit de industria din Uniune este generat de utilizarea deșeurilor de metal ca materie primă principală, în timp ce producătorii chinezi utilizează minereu de fier.

(110)

Cu toate acestea, informațiile despre prețuri furnizate de exportatorii chinezi arată că prețurile deșeurilor de metal urmează în linii mari tendințele prețurilor minereului de fier pe piețele mondiale. Astfel cum se arată în considerentul 81, atât prețurile deșeurilor de metal, cât și cele ale minereului de fier au scăzut cu aproximativ aceeași valoare în ceea ce privește prețul per tonă. Faptul că cele două scăderi diferă din punct de vedere procentual nu este relevant pentru determinarea cauzalității, deoarece impactul asupra costurilor de producție este determinat de evoluția prețului per tonă în termeni absoluți. În plus, diferența de costuri în termeni absoluți între minereul de fier și deșeurile de metal reflectă faptul că procesul de transformare în oțel diferă în funcție de materia primă utilizată. În consecință, costurile celor două materii prime diferite nu sunt direct comparabile. Prin urmare, presupusele diferențe în ceea ce privește evoluția costurilor materiilor prime nu au putut afecta legătura de cauzalitate dintre prejudiciul important constatat și importurile care fac obiectul unui dumping. Prin urmare, această afirmație trebuie respinsă.

6.4. Concluzie privind legătura de cauzalitate

(111)

S-a demonstrat că a existat o creștere importantă a volumului și a cotei de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping originare din China în perioada examinată. De asemenea, s-a constatat că importurile în cauză au subcotat în mod constant prețurile practicate de industria din Uniune pe piața Uniunii, în special în cursul perioadei de anchetă.

(112)

Creșterea volumului și a cotei de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping din China a coincis cu deteriorarea situației financiare a industriei din Uniune începând din 2013. Astfel, în pofida redresării consumului, industria din Uniune nu a reușit să își crească vânzările și prețurile, indicatorii financiari precum rentabilitatea rămânând în consecință negativi.

(113)

Examinarea celorlalți factori cunoscuți care ar fi putut cauza un prejudiciu industriei din Uniune a arătat că factorii respectivi nu au fost de natură să afecteze legătura de cauzalitate stabilită între importurile care fac obiectul unui dumping din China și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(114)

Pe baza analizei de mai sus, care a diferențiat și a separat efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei din Uniune de efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping, se concluzionează în mod provizoriu că importurile care fac obiectul unui dumping din China au adus un prejudiciu important industriei din Uniune, în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

7. INTERESUL UNIUNII

7.1. Considerații generale

(115)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a examinat dacă, în pofida constatării provizorii a unui dumping prejudiciabil, există motive imperioase pentru a concluziona că nu este în interesul Uniunii să se adopte măsuri în acest caz particular. Analiza interesului Uniunii s-a bazat pe o apreciere a tuturor intereselor implicate, inclusiv cele ale industriei din Uniune, ale importatorilor și ale utilizatorilor.

(116)

CISA, o parte interesată, a afirmat că instituirea de măsuri pentru întreaga Uniune nu este necesară, întrucât importurile din China vizează numai Regatul Unit și Irlanda.

(117)

Comisia remarcă faptul că, deși consumul este limitat la Regatul Unit și Irlanda, industria din Uniune este situată în mai multe state membre și, prin urmare, interesul Uniunii trebuie să fie evaluat în ceea ce privește întreaga Uniune. Întrucât în interiorul Uniunii există fluxuri comerciale ale produsului în cauză între Regatul Unit, Irlanda și celelalte state membre, trebuie să fie instituite măsuri pentru întreaga Uniune pentru a asigura eficiența măsurilor respective.

7.2. Interesul industriei din Uniune

(118)

Industria din Uniune este compusă din 11 producători cunoscuți care reprezintă toată producția din Uniune a produsului similar. Producătorii sunt stabiliți în diferite state membre ale Uniunii, având 209 angajați direct implicați în producția de produs similar în cursul perioadei de anchetă.

(119)

S-a stabilit că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din China. Se reamintește că industria din Uniune nu a putut beneficia pe deplin de creșterea consumului, iar situația financiară a industriei din Uniune a rămas fragilă.

(120)

Este de așteptat ca instituirea taxelor antidumping să restabilească condiții de concurență echitabile pe piața Uniunii, permițând industriei din Uniune să își alinieze prețurile produsului similar la costurile de producție.

(121)

De asemenea, se poate aștepta ca instituirea de măsuri să permită industriei din Uniune să își recâștige cel puțin o parte din cota de piață pierdută în cursul perioadei examinate, cu un impact pozitiv asupra rentabilității sale și asupra situației financiare generale. Instituirea de măsuri ar permite industriei să își mențină și să își sporească în continuare eforturile de a fi eficientă din punctul de vedere al costurilor.

(122)

În cazul în care nu se instituie măsuri, ar putea fi așteptate alte pierderi la nivelul cotei de piață, iar rentabilitatea industriei din Uniune s-ar deteriora.

(123)

Un producător din Uniune a efectuat vânzări în principal pe o piață captivă care nu este afectată în mod direct de importurile din China. Cu toate acestea, în mod indirect, acesta ar putea beneficia de piața în creștere în absența importurilor care fac obiectul unui dumping, în cazul în care prețurile ar fi stabilite conform unor condiții de piață solide.

(124)

Prin urmare, se concluzionează în mod provizoriu că instituirea de măsuri antidumping asupra importurilor originare din China ar fi în interesul industriei din Uniune.

7.3. Interesul utilizatorilor

(125)

Au fost trimise chestionare unui număr de 11 utilizatori din Uniune. Nouă utilizatori au răspuns la chestionare, dar trei dintre aceștia și-au retras ulterior cooperarea. Efectul probabil al măsurilor propuse a fost evaluat pe baza răspunsurilor la chestionar primite din partea celorlalți utilizatori și pe baza pieței totale a Uniunii pentru produsul în cauză și pentru produsul similar.

(126)

Patru dintre utilizatorii care au cooperat erau afiliați unui producător din Uniune. Aceștia au cumpărat produsul în cauză doar de la societatea-mamă. Prin urmare, impunerea măsurilor nu ar avea niciun impact direct asupra achizițiilor acestora. Indirect, poziția lor pe piața din aval s-ar putea îmbunătăți în condițiile în care concurenții lor nu ar mai fi în măsură să achiziționeze importuri la preț scăzut care fac obiectul unui dumping din China.

(127)

Cei doi utilizatori neafiliați cooperanți reprezentau aproximativ 33 % din totalul importurilor din China ale produsului în cauză în cursul perioadei de anchetă. În medie, achizițiile din China au constituit în jur de 88 % din achizițiile lor totale de produs în cauză. Costul produsului în cauză a reprezentat în mod obișnuit 75 % din vânzările care includ produsul în cauză. În cursul perioadei de anchetă, procentul mediu din cifra de afaceri care include produsul în cauză a reprezentat 76 % din cifra de afaceri totală a acestora.

(128)

Ancheta a arătat că, în cursul perioadei de anchetă, rentabilitatea medie a utilizatorilor neafiliați cooperanți din vânzările care includ produsul în cauză a fost de 1 % din cifra de afaceri.

(129)

Luând în considerare cel mai pesimist scenariu pentru utilizatorii neafiliați, și anume că nicio creștere de preț nu ar putea fi transferată asupra lanțului de distribuție și că aceștia ar continua să cumpere din China la volumele anterioare, impactul taxei asupra rentabilității utilizatorilor, având în vedere profiturile lor mici, cota mare a importurilor din China și cota ridicată a produsului în cauză în costurile lor totale, ar însemna că utilizatorii ar înregistra pierderi.

(130)

Cu toate acestea, trebuie subliniat că, întrucât produsul în cauză este standardizat, utilizatorii și-ar putea schimba cu ușurință sursele de aprovizionare în ceea ce privește calitatea produsului. Instituirea de măsuri nu ar trebui să excludă posibilitatea importului produsului în cauză din alte țări, inclusiv din China, o dată ce au fost eliminate efectele de denaturare a schimburilor comerciale ca urmare a dumpingului.

(131)

Utilizatorii neafiliați au susținut că volumele ridicate actuale de importuri din China nu ar putea fi ușor înlocuite cu alte surse și că, prin urmare, s-ar confrunta cu o situație de deficit de aprovizionare. Acest lucru i-ar face să piardă cote de piață în favoarea utilizatorilor afiliați.

(132)

Cu toate acestea, dat fiind nivelul moderat al taxelor, este puțin probabil ca acestea să elimine complet importurile din China, care ar putea continua să intre pe piața Uniunii la prețuri corecte. Ancheta a arătat că există o capacitate de rezervă suficientă în industria din Uniune pentru ca utilizatorii independenți să înlocuiască orice scădere a importurilor din China.

(133)

Anumiți importatori și utilizatori au afirmat că instituirea de măsuri ar conduce la atingerea, de către un producător din Uniune stabilit în Regatul Unit și utilizatorii săi afiliați, a unei poziții de monopol, prin eliminarea utilizatorilor independenți concurenți, care nu ar mai avea acces la materii prime la prețuri competitive.

(134)

Comisia remarcă faptul că, în primul rând, achizițiile utilizatorilor din aval au fost aprobate de autoritățile de concurență din Regatul Unit și din Irlanda. Autoritățile respective au evaluat, în acest context, potențialul comportament monopolist.

(135)

În al doilea rând, astfel cum s-a explicat în considerentul 130 de mai sus, există surse alternative de aprovizionare care sunt accesibile utilizatorilor independenți, fapt ce va asigura că utilizatorii independenți vor putea continua să concureze pe piața Regatului Unit.

(136)

Luând în considerare argumentele de mai sus, chiar dacă anumiți utilizatori sunt susceptibili de a fi afectați mai mult decât alții de măsurile privind importurile din China, în acest stadiu Comisia este de părere că impactul general asupra utilizatorilor, precum și posibilele efecte de restrângere a concurenței sunt limitate.

7.4. Interesul importatorilor

(137)

S-a obținut o cooperare limitată din partea importatorilor neafiliați. Trei importatori au furnizat informații necesare pentru eșantionare, dar numai doi au cooperat. Aceștia au reprezentat aproximativ 37 % din totalul importurilor din China în cursul perioadei de anchetă. Importatorii se opun instituirii de măsuri, întrucât China este de departe cel mai important furnizor al lor de produs în cauză.

(138)

Cu toate acestea, importatorii ar trebui să fie în măsură să transfere asupra clienților lor cel puțin o parte din orice creștere a prețurilor cauzată de instituirea măsurilor. De asemenea, importatorii ar putea trece la alte surse de aprovizionare.

(139)

Pe această bază, se concluzionează în mod provizoriu că instituirea de măsuri antidumping nu va avea efecte negative importante asupra interesului importatorilor.

7.5. Concluzie privind interesul Uniunii

(140)

Având în vedere cele de mai sus, se concluzionează provizoriu că, în general, pe baza informațiilor cu privire la interesul Uniunii, nu există motive imperioase împotriva instituirii de măsuri asupra importurilor de produs în cauză din China.

(141)

Orice efecte negative asupra utilizatorilor neafiliați sunt atenuate de disponibilitatea unor surse alternative de aprovizionare.

(142)

În plus, atunci când se analizează impactul general al măsurilor antidumping asupra pieței Uniunii, efectele pozitive, în special asupra industriei din Uniune, par să depășească eventualele efecte negative asupra celorlalte grupuri de interese.

8. PROPUNEREA DE MĂSURI ANTIDUMPING PROVIZORII

(143)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns cu privire la dumping, prejudiciu, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, ar trebui să se instituie măsuri antidumping provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei din Uniune de importurile care fac obiectul unui dumping.

8.1. Nivelul de eliminare a prejudiciului

(144)

În scopul determinării nivelului acestor măsuri, s-a ținut cont de marjele de dumping constatate și de valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(145)

La calcularea valorii taxei necesare pentru a elimina efectele dumpingului prejudiciabil, s-a considerat că orice măsură ar trebui să permită industriei din Uniune să își acopere costurile de producție și să obțină un profit înainte de impozitare care ar putea fi obținut în mod rezonabil de către o industrie de acest tip din sector în condiții normale de concurență, și anume în lipsa importurilor care fac obiectul unui dumping, din vânzările de produs similar în Uniune.

(146)

Pentru a stabili nivelul-țintă al profitului, Comisia a luat în considerare profiturile realizate în vânzările către părți neafiliate care sunt utilizate în scopul determinării nivelului de eliminare a prejudiciului.

(147)

Marja de profit țintă a fost stabilită provizoriu la 1,65 %, în concordanță cu profiturile pentru anul 2012 din vânzările către părți neafiliate. Având în vedere că importurile care fac obiectul unui dumping au început în 2013, se consideră că nivelul profiturilor pentru anul 2012 reflectă ceea ce ar putea fi obținut în mod rezonabil în condiții normale de concurență, și anume în absența importurilor care fac obiectul unui dumping.

(148)

În schimb, anul 2011 nu a fost considerat a fi un an de referință adecvat pentru condiții normale de concurență: astfel cum s-a explicat în considerentul 107, industria din Uniune încă se redresa în urma impactului crizei economice și înregistra pierderi. Reclamanții au arătat că cererea de oțel în Regatul Unit a fost estimată la un nivel excepțional de scăzut în 2011 (cu 25 % mai scăzut decât în 2007). De asemenea, costurile de producție au fost foarte ridicate din cauza unui nivel maxim atins de prețul deșeurilor de metal în 2011, astfel cum s-a arătat în considerentul 81. În cele din urmă, reclamanții au susținut că piața pentru bare de armătură din Regatul Unit a fost distorsionată temporar prin vânzarea stocului unui producător britanic, Thamesteel, înainte de lichidarea acestuia în ianuarie 2012, fapt ce a condus la o creștere temporară a volumului de aprovizionare și la prețuri reduse în 2011. Din aceste motive, anul 2011 nu poate fi considerat o perioadă de condiții normale de piață și nu a afectat stabilirea nivelului-țintă al profitului.

(149)

Pe această bază, nivelul de eliminare a prejudiciului a fost calculat ca o comparație între prețul mediu ponderat al importurilor care fac obiectul unui dumping, astfel cum a fost stabilit pentru calcularea subcotării prețurilor în considerentul 62 de mai sus, și prețul neprejudiciabil al industriei din Uniune pentru produsul similar.

(150)

Orice diferență rezultată din această comparație a fost ulterior exprimată ca procent din prețul total mediu de import CIF.

(151)

Astfel cum se explică în considerentul 23, Comisia a concluzionat că două dintre grupurile cooperante de societăți ar trebui să fie tratate ca fiind afiliate. Prin urmare, s-a stabilit o marjă de prejudiciu unică pentru producătorii-exportatori din cele două grupuri prin exprimarea sumei valorilor lor individuale de subcotare ca procent din suma valorilor lor CIF construite la frontiera Uniunii.

8.2. Măsuri provizorii

(152)

Având în vedere cele de mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, ar trebui să se instituie taxe antidumping provizorii pentru importurile de bare de armătură HFP originare din RPC, la nivelul cel mai mic dintre nivelul marjei de dumping și cel al marjei de prejudiciu, în conformitate cu regula taxei celei mai mici.

(153)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 3 de mai sus, Comisia a impus obligativitatea înregistrării importurilor de produs în cauză originar din RPC prin Regulamentul (UE) 2015/2386, având în vedere eventuala aplicare retroactivă a oricăror măsuri antidumping în temeiul articolului 10 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(154)

Având în vedere constatările de mai sus, înregistrarea importurilor în conformitate cu articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază ar trebui să fie suspendată.

(155)

În stadiul actual al procedurii, nu se poate lua nicio decizie privind o posibilă aplicarea retroactivă a măsurilor antidumping.

(156)

Pe baza celor de mai sus, nivelurile taxei antidumping provizorii au fost stabilite comparând marjele de prejudiciu și marjele de dumping. În consecință, taxele antidumping propuse sunt următoarele:

Societate	Marjă de prejudiciu (%)	Marjă de dumping (%)	Nivelul taxei antidumping provizorii (%)
Jiangyin Xicheng Steel Co., Ltd. Jiangyin	9,2	66,0	9,2
Jiangyin Ruihe Metal Products Co., Ltd. Jiangyin	9,2	66,0	9,2
Jiangsu Yonggang Group Co., Ltd. Zhangjiagang	13,0	51,5	13,0
Jiangsu Lianfeng Industrial Co., Ltd. Zhangjiagang	13,0	51,5	13,0
Zhangjiagang Hongchang High Wires Co., Ltd. Zhangjiagang	13,0	51,5	13,0
Zhangjiagang Shatai Steel Co., Ltd. Zhangjiagang	13,0	51,5	13,0
Toate celelalte societăți	13,0	66,0	13,0

(157)

Nivelurile taxei antidumping aplicabile individual unei societăți, precizate în prezentul regulament, au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cursul anchetei cu privire la societățile respective. Astfel, aceste niveluri ale taxelor (spre deosebire de taxa națională aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”) se aplică exclusiv importurilor produsului în cauză originar din RPC și fabricat de societățile respective, și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Produsele în cauză importate, fabricate de orice altă societate a cărei denumire și adresă nu sunt menționate în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și fac obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(158)

Orice cerere de aplicare a nivelurilor individuale ale taxei antidumping (de exemplu, ca urmare a unei schimbări a denumirii entității sau a creării de noi entități de producție sau de vânzare) trebuie să fie adresată deîndată Comisiei (7) și să conțină toate informațiile relevante privind, în special, orice modificare a activităților societății legate de producție și de vânzările interne și la export asociate cu, de exemplu, schimbarea denumirii sau schimbarea la nivelul entităților de producție și de vânzare. După caz, regulamentul va fi modificat în consecință prin actualizarea listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(159)

Pentru a reduce la minimum riscurile de eludare ca urmare a unei diferențe dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale vizând asigurarea aplicării taxelor antidumping individuale. Societățile care fac obiectul taxelor antidumping individuale trebuie să prezinte o factură comercială valabilă autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de factura respectivă trebuie să facă obiectul taxei antidumping aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(160)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxei antidumping, nivelul taxei reziduale ar trebui să se aplice nu numai producătorilor-exportatori necooperanți, ci și acelor producători care nu au realizat exporturi către Uniune în cursul perioadei de anchetă.

9. DISPOZIȚIE FINALĂ

(161)

În interesul unei bune administrări, Comisia va invita părțile interesate să prezinte observații scrise și/sau să solicite o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor în cadrul procedurilor comerciale într-un termen stabilit.

(162)

Constatările privind instituirea taxelor provizorii sunt provizorii și pot fi modificate în etapa finală a anchetei,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1) Se instituie o taxă antidumping provizorie la importurile de bare din fier sau oțel cu rezistență ridicată la oboseală pentru beton armat și tije din fier, din oțel nealiat sau din oțel aliat (cu excepția oțelului inoxidabil, a oțelului rapid și a oțelului silico-manganos), simplu laminate la cald, inclusiv cele torsionate după laminare; aceste bare și tije prezintă crestături, caneluri, nervuri sau alte deformări, adâncite sau în relief, produse în timpul procesului de laminare, sau au fost torsionate după laminare; principala caracteristică a materialelor cu rezistență ridicată la oboseală este capacitatea de a suporta o presiune repetată fără a se rupe și, în special, capacitatea de a rezista la peste 4,5 milioane de cicluri de oboseală utilizând un raport de solicitare (min/max) de 0,2 și un interval de solicitare care depășește 150 MPa; aceste produse sunt încadrate în prezent la codurile NC ex 7214 20 00, ex 7228 30 20, ex 7228 30 41, ex 7228 30 49, ex 7228 30 61, ex 7228 30 69, ex 7228 30 70 și ex 7228 30 89 (codurile TARIC 7214200010, 7228302010, 7228304110, 7228304910, 7228306110, 7228306910, 7228307010 și 7228308910) și sunt originare din Republica Populară Chineză.

(2) Nivelurile taxei antidumping provizorii aplicabile prețului net franco frontieră Uniunii, înainte de vămuire, al produsului descris la alineatul (1) și fabricat de societățile enumerate mai jos se stabilesc după cum urmează:

Societate	Taxă (%)	Codul adițional TARIC
Jiangyin Xicheng Steel Co., Ltd., Jiangyin	9,2	C060
Jiangyin Ruihe Metal Products Co., Ltd.,Jiangyin	9,2	C061
Jiangsu Yonggang Group Co., Ltd., Zhangjiagang	13,0	C062
Jiangsu Lianfeng Industrial Co., Ltd., Zhangjiagang	13,0	C063
Zhangjiagang Hongchang High Wires Co., Ltd.,Zhangjiagang	13,0	C064
Zhangjiagang Shatai Steel Co., Ltd., Zhangjiagang	13,0	C065
Toate celelalte societăți	13,0	C999

(3) Aplicarea nivelului individual al taxei specificat pentru societățile menționate la alineatul (2) este condiționată de prezentarea către autoritățile vamale din statele membre a unei facturi comerciale valabile, pe care trebuie să figureze o declarație datată și semnată de un funcționar al entității care emite o astfel de factură, identificat prin numele și funcția sa, redactată după cum urmează: „Subsemnatul, certific că (volumul) de (produsul în cauză) vândut pentru export în Uniunea Europeană, vizat de prezenta factură, a fost produs de (numele și adresa societății) (codul adițional TARIC) în Republica Populară Chineză. Declar că informațiile furnizate în prezenta factură sunt complete și corecte.” În cazul în care nu se prezintă o astfel de factură, se aplică nivelul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(4) Punerea în liberă circulație în Uniune a produsului menționat la alineatul (1) este condiționată de depunerea unei garanții echivalente cu valoarea taxei provizorii.

(5) În lipsa unor indicații contrare, se aplică dispozițiile în vigoare cu privire la taxele vamale.

Articolul 2

(1) În termen de 25 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, părțile interesate pot:

(a)	solicita dezvăluirea faptelor și a considerațiilor esențiale pe baza cărora a fost adoptat prezentul regulament;

(b)	prezenta Comisiei observațiile lor în scris; și

(c)	solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor în cadrul procedurilor comerciale.

(2) În termen de 25 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, părțile menționate la articolul 21 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului pot prezenta observații privind aplicarea măsurilor provizorii.

Articolul 3

(1) Autoritățile vamale sunt invitate să suspende înregistrarea importurilor instituită în conformitate cu articolul 1 din Regulamentul (UE) 2015/2386.

(2) Datele colectate cu privire la produsele introduse în consumație cu cel mult 90 de zile înainte de data intrării în vigoare a prezentului regulament se păstrează până la intrarea în vigoare a unor posibile măsuri definitive sau încheierea prezentei proceduri.

Articolul 4

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 1 din prezentul regulament se aplică pe o perioadă de șase luni.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 28 ianuarie 2016.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 343, 22.12.2009, p. 51.

(2) JO C 143, 30.4.2015, p. 12.

(3) JO L 332, 18.12.2015, p. 111.

(4) C-687/13 din 10 septembrie 2015, punctul 68.

(5) Metoda aceasta a fost acceptată de Tribunal în cauza T-423/09 Dashiqiao/Consiliul, hotărârea din 16 decembrie 2011, punctele 34-50.

(6) Cauza C-315/90 Gimelec/Comisia, EU:C:1991:447, punctele 16-29; raportul Organului de apel al OMC, 24.7.2001, WT/DS184/AB/R, punctele 181-215.

(7) European Commission, Directorate-General for Trade, Directorate H, CHAR 04/039, 1049 Brussels, Belgium (Comisia Europeană, Direcția Generală Comerț, Direcția H, CHAR 04/039, 1049 Bruxelles, Belgia).

29.1.2016

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 23/47

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2016/115 AL COMISIEI

din 28 ianuarie 2016

de retragere a acceptării angajamentului pentru un producător-exportator în temeiul Deciziei de punere în aplicare 2013/707/UE de confirmare a acceptării unui angajament oferit în legătură cu procedurile antidumping și antisubvenție privind importurile de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin și componentele lor cheie (și anume celule) originare sau expediate din Republica Populară Chineză pentru perioada de aplicare a măsurilor definitive

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (denumit în continuare „tratatul”),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului din 11 iunie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (2) (denumit în continuare „regulamentul antisubvenție de bază”), în special articolul 13,

informând statele membre,

întrucât:

A. ANGAJAMENTUL ȘI ALTE MĂSURI EXISTENTE

(1)

Prin Regulamentul (UE) nr. 513/2013 (3), Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a instituit o taxă antidumping provizorie la importurile în Uniunea Europeană (denumită în continuare „Uniunea”) de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin (denumite în continuare „module”) și componentele lor cheie (și anume celule și plachete) originare sau expediate din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”).

(2)

Un grup de producători-exportatori a mandatat Camera de Comerț a Chinei pentru Importul și Exportul de Mașini și Produse Electronice (denumită în continuare „CCCME”) să prezinte Comisiei un angajament de preț în numele lor, ceea ce CCCME a făcut. Din termenii respectivului angajament de preț reiese în mod clar că acesta constituie un pachet de angajamente de preț individuale pentru fiecare producător-exportator, care este, din motive practice de administrare, coordonat de CCCME.

(3)

Prin Decizia 2013/423/UE (4), Comisia a acceptat respectivul angajament de preț în ceea ce privește taxa antidumping provizorie. Prin Regulamentul (UE) nr. 748/2013 (5), Comisia a modificat Regulamentul (UE) nr. 513/2013 pentru a introduce modificările tehnice necesare ca urmare a acceptării angajamentului în ceea ce privește taxa antidumping provizorie.

(4)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1238/2013 (6), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile în Uniune de module și de celule originare sau expediate din RPC (denumite în continuare „produsele în cauză”). Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1239/2013 (7), Consiliul a instituit, de asemenea, o taxă compensatorie definitivă la importurile în Uniune ale produsului în cauză.

(5)

În urma notificării unei versiuni modificate a angajamentului de preț de către un grup de producători-exportatori (denumiți în continuare „producătorii-exportatori”) și CCCME, Comisia a confirmat, prin Decizia de punere în aplicare 2013/707/UE (8), acceptarea angajamentului de preț astfel cum a fost modificat (denumit în continuare „angajamentul”) pentru perioada de aplicare a măsurilor definitive. Anexa la prezenta decizie prezintă lista de producători-exportatori pentru care a fost acceptat angajamentul; aceasta include Changzhou Trina Solar Energy Co. Ltd, Trina Solar (Changzhou) Science & Technology Co. Ltd, Changzhou Youze Technology Co. Ltd, Trina Solar Energy (Shanghai) Co. Ltd și Yancheng Trina Solar Energy Technology Co. Ltd împreună cu societățile lor afiliate din Uniunea Europeană, încadrate împreună la codul adițional TARIC: B791 („Trina Solar”).

(6)

Prin Decizia de punere în aplicare 2014/657/UE (9), Comisia a acceptat o propunere din partea grupului de producători-exportatori, formulată împreună cu CCCME, pentru clarificări referitoare la punerea în aplicare a angajamentului în ceea ce privește produsul în cauză care face obiectul angajamentului, și anume module și celule originare sau expediate din RPC, încadrate în prezent la codurile NC ex 8541 40 90 (codurile TARIC 8541409021, 8541409029, 8541409031 și 8541409039) fabricate de producătorii-exportatori (denumit în continuare „produsul vizat”). Taxele antidumping și taxele compensatorii menționate la considerentul 4 de mai sus, împreună cu angajamentul, sunt denumite în continuare „măsurile”.

(7)	Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/866 (10), Comisia a retras acceptarea angajamentului pentru trei producători-exportatori.

(8)	Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1403 (11), Comisia a retras acceptarea angajamentului pentru alt producător-exportator.

(9)	Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2018 (12), Comisia a retras acceptarea angajamentului pentru doi producători-exportatori.

(10)	Comisia a deschis o anchetă de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul antidumping de bază, printr-un aviz de deschidere publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (13) la 5 decembrie 2015.

(11)	Comisia a deschis o anchetă de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 18 din regulamentul antisubvenție de bază, printr-un aviz de deschidere publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (14) la 5 decembrie 2015.

(12)

Comisia a deschis, de asemenea, o reexaminare intermediară parțială în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul antidumping de bază și în temeiul articolului 19 din regulamentul antisubvenție de bază, printr-un aviz de deschidere publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (15) la 5 decembrie 2015.

B. TERMENII ANGAJAMENTULUI ȘI RETRAGEREA VOLUNTARĂ DE CĂTRE TRINA SOLAR

(13)	Conform angajamentului, orice producător-exportator își poate retrage angajamentul în mod voluntar în orice moment, în cursul aplicării sale.

(14)	Trina Solar a informat Comisia în decembrie 2015 că dorește să își retragă angajamentul.

C. RETRAGEREA ACCEPTĂRII ANGAJAMENTULUI ȘI IMPUNEREA UNOR TAXE DEFINITIVE

(15)

Prin urmare, în conformitate cu articolul 8 alineatul (9) din regulamentul antidumping de bază și cu articolul 13 alineatul (9) din regulamentul antisubvenție de bază și, de asemenea, în conformitate cu termenii angajamentului, Comisia a concluzionat că acceptarea angajamentului în cazul societăților Trina Solar trebuie să fie retrasă.

(16)

În consecință, în conformitate cu articolul 8 alineatul (9) din regulamentul antidumping de bază și cu articolul 13 alineatul (9) din regulamentul antisubvenție de bază, taxa antidumping definitivă instituită prin articolul 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1238/2013 și taxa compensatorie definitivă instituită prin articolul 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1239/2013 se aplică în mod automat importurilor originare sau expediate din RPC ale produsului în cauză fabricate de Trina Solar (cod adițional TARIC: B791) începând cu data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(17)	În scop informativ, tabelul din anexa la prezentul regulament enumeră producătorii-exportatori pentru care acceptarea angajamentului prin Decizia de punere în aplicare 2013/707/UE nu este afectată,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Se retrage acceptarea angajamentului în ceea ce privește Changzhou Trina Solar Energy Co. Ltd, Trina Solar (Changzhou) Science & Technology Co. Ltd, Changzhou Youze Technology Co. Ltd, Trina Solar Energy (Shanghai) Co. Ltd și Yancheng Trina Solar Energy Technology Co. Ltd împreună cu societățile lor afiliate din Uniunea Europeană, încadrate împreună la codul adițional TARIC: B791.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 28 ianuarie 2016.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 343, 22.12.2009, p. 51.

(2) JO L 188, 18.7.2009, p. 93.

(3) JO L 152, 5.6.2013, p. 5.

(4) JO L 209, 3.8.2013, p. 26.

(5) JO L 209, 3.8.2013, p. 1.

(6) JO L 325, 5.12.2013, p. 1.

(7) JO L 325, 5.12.2013, p. 66.

(8) JO L 325, 5.12.2013, p. 214.

(9) JO L 270, 11.9.2014, p. 6.

(10) JO L 139, 5.6.2015, p. 30.

(11) JO L 218, 19.8.2015, p. 1.

(12) JO L 295, 12.11.2015, p. 23.

(13) JO C 405, 5.12.2015, p. 8.

(14) JO C 405, 5.12.2015, p. 20.

(15) JO C 405, 5.12.2015, p. 33.

ANEXĂ

Lista societăților:

Denumirea societății	Cod adițional TARIC
Jiangsu Aide Solar Energy Technology Co. Ltd	B798
Alternative Energy (AE) Solar Co. Ltd	B799
Anhui Chaoqun Power Co. Ltd	B800
Anji DaSol Solar Energy Science & Technology Co. Ltd	B802
Anhui Schutten Solar Energy Co. Ltd Quanjiao Jingkun Trade Co. Ltd	B801
Anhui Titan PV Co. Ltd	B803
Xi'an SunOasis (Prime) Company Limited TBEA SOLAR CO. LTD XINJIANG SANG'O SOLAR EQUIPMENT	B804
Changzhou NESL Solartech Co. Ltd	B806
Changzhou Shangyou Lianyi Electronic Co. Ltd	B807
CHINALAND SOLAR ENERGY CO. LTD	B808
ChangZhou EGing Photovoltaic Technology Co. Ltd	B811
CIXI CITY RIXING ELECTRONICS CO. LTD ANHUI RINENG ZHONGTIAN SEMICONDUCTOR DEVELOPMENT CO. LTD HUOSHAN KEBO ENERGY & TECHNOLOGY CO. LTD	B812
CNPV Dongying Solar Power Co. Ltd	B813
CSG PVtech Co. Ltd	B814
China Sunergy (Nanjing) Co. Ltd CEEG Nanjing Renewable Energy Co. Ltd CEEG (Shanghai) Solar Science Technology Co. Ltd China Sunergy (Yangzhou) Co. Ltd China Sunergy (Shanghai) Co. Ltd	B809
Delsolar (Wujiang) Ltd	B792
Dongfang Electric (Yixing) MAGI Solar Power Technology Co. Ltd	B816
EOPLLY New Energy Technology Co. Ltd SHANGHAI EBEST SOLAR ENERGY TECHNOLOGY CO. LTD JIANGSU EOPLLY IMPORT & EXPORT CO. LTD	B817
Era Solar Co. Ltd	B818
GD Solar Co. Ltd	B820
Greenway Solar-Tech (Shanghai) Co. Ltd Greenway Solar-Tech (Huaian) Co. Ltd	B821
Konca Solar Cell Co. Ltd Suzhou GCL Photovoltaic Technology Co. Ltd Jiangsu GCL Silicon Material Technology Development Co. Ltd Jiangsu Zhongneng Polysilicon Technology Development Co. Ltd GCL-Poly (Suzhou) Energy Limited GCL-Poly Solar Power System Integration (Taicang) Co. Ltd GCL SOLAR POWER (SUZHOU) LIMITED	B850
Guodian Jintech Solar Energy Co. Ltd	B822
Hangzhou Bluesun New Material Co. Ltd	B824
Hanwha SolarOne (Qidong) Co. Ltd	B826
Hengdian Group DMEGC Magnetics Co. Ltd	B827
HENGJI PV-TECH ENERGY CO. LTD	B828
Himin Clean Energy Holdings Co. Ltd	B829
Jetion Solar (China) Co. Ltd Junfeng Solar (Jiangsu) Co. Ltd Jetion Solar (Jiangyin) Co. Ltd	B830
Jiangsu Green Power PV Co. Ltd	B831
Jiangsu Hosun Solar Power Co. Ltd	B832
Jiangsu Jiasheng Photovoltaic Technology Co. Ltd	B833
Jiangsu Runda PV Co. Ltd	B834
Jiangsu Sainty Photovoltaic Systems Co. Ltd Jiangsu Sainty Machinery Imp. And Exp. Corp. Ltd	B835
Jiangsu Seraphim Solar System Co. Ltd	B836
Jiangsu Shunfeng Photovoltaic Technology Co. Ltd Changzhou Shunfeng Photovoltaic Materials Co. Ltd Jiangsu Shunfeng Photovoltaic Electronic Power Co. Ltd	B837
Jiangsu Sinski PV Co. Ltd	B838
Jiangsu Sunlink PV Technology Co. Ltd	B839
Jiangsu Zhongchao Solar Technology Co. Ltd	B840
Jiangxi Risun Solar Energy Co. Ltd	B841
Jiangxi LDK Solar Hi-Tech Co. Ltd LDK Solar Hi-Tech (Nanchang) Co. Ltd LDK Solar Hi-Tech (Suzhou) Co. Ltd	B793
Jiangyin Hareon Power Co. Ltd Hareon Solar Technology Co. Ltd Taicang Hareon Solar Co. Ltd Hefei Hareon Solar Technology Co. Ltd Jiangyin Xinhui Solar Energy Co. Ltd Altusvia Energy (Taicang) Co. Ltd	B842
Jiangyin Shine Science and Technology Co. Ltd	B843
JingAo Solar Co. Ltd Shanghai JA Solar Technology Co. Ltd JA Solar Technology Yangzhou Co. Ltd Hefei JA Solar Technology Co. Ltd Shanghai JA Solar PV Technology Co. Ltd	B794
Jinko Solar Co. Ltd Jinko Solar Import and Export Co. Ltd ZHEJIANG JINKO SOLAR CO. LTD ZHEJIANG JINKO SOLAR TRADING CO. LTD	B845
Jinzhou Yangguang Energy Co. Ltd Jinzhou Huachang Photovoltaic Technology Co. Ltd Jinzhou Jinmao Photovoltaic Technology Co. Ltd Jinzhou Rixin Silicon Materials Co. Ltd Jinzhou Youhua Silicon Materials Co. Ltd	B795
Juli New Energy Co. Ltd	B846
Jumao Photonic (Xiamen) Co. Ltd	B847
King-PV Technology Co. Ltd	B848
Kinve Solar Power Co. Ltd (Maanshan)	B849
Lightway Green New Energy Co. Ltd Lightway Green New Energy(Zhuozhou) Co. Ltd	B851
MOTECH (SUZHOU) RENEWABLE ENERGY CO. LTD	B852
Nanjing Daqo New Energy Co. Ltd	B853
NICE SUN PV CO. LTD LEVO SOLAR TECHNOLOGY CO. LTD	B854
Ningbo Huashun Solar Energy Technology Co. Ltd	B856
Ningbo Jinshi Solar Electrical Science & Technology Co. Ltd	B857
Ningbo Komaes Solar Technology Co. Ltd	B858
Ningbo Osda Solar Co. Ltd	B859
Ningbo Qixin Solar Electrical Appliance Co. Ltd	B860
Ningbo South New Energy Technology Co. Ltd	B861
Ningbo Sunbe Electric Ind Co. Ltd	B862
Ningbo Ulica Solar Science & Technology Co. Ltd	B863
Perfectenergy (Shanghai) Co. Ltd	B864
Perlight Solar Co. Ltd	B865
Phono Solar Technology Co. Ltd Sumec Hardware & Tools Co. Ltd	B866
RISEN ENERGY CO. LTD	B868
SHANDONG LINUO PHOTOVOLTAIC HI-TECH CO. LTD	B869
SHANGHAI ALEX SOLAR ENERGY SCIENCE & TECHNOLOGY CO. LTD SHANGHAI ALEX NEW ENERGY CO. LTD	B870
Shanghai BYD Co. Ltd BYD(Shangluo)Industrial Co. Ltd	B871
Shanghai Chaori Solar Energy Science & Technology Co. Ltd Shanghai Chaori International Trading Co. Ltd	B872
Propsolar (Zhejiang) New Energy Technology Co. Ltd Shanghai Propsolar New Energy Co. Ltd	B873
SHANGHAI SHANGHONG ENERGY TECHNOLOGY CO. LTD	B874
SHANGHAI SOLAR ENERGY S&T CO. LTD Shanghai Shenzhou New Energy Development Co. Ltd Lianyungang Shenzhou New Energy Co. Ltd	B875
Shanghai ST Solar Co. Ltd Jiangsu ST Solar Co. Ltd	B876
Shenzhen Sacred Industry Co.Ltd	B878
Shenzhen Topray Solar Co. Ltd Shanxi Topray Solar Co. Ltd Leshan Topray Cell Co. Ltd	B880
Sopray Energy Co. Ltd Shanghai Sopray New Energy Co. Ltd	B881
SUN EARTH SOLAR POWER CO. LTD NINGBO SUN EARTH SOLAR POWER CO. LTD Ningbo Sun Earth Solar Energy Co. Ltd	B882
SUZHOU SHENGLONG PV-TECH CO. LTD	B883
TDG Holding Co. Ltd	B884
Tianwei New Energy Holdings Co. Ltd Tianwei New Energy (Chengdu) PV Module Co. Ltd Tianwei New Energy (Yangzhou) Co. Ltd	B885
Wenzhou Jingri Electrical and Mechanical Co. Ltd	B886
Shanghai Topsolar Green Energy Co. Ltd	B877
Shenzhen Sungold Solar Co. Ltd	B879
Wuhu Zhongfu PV Co. Ltd	B889
Wuxi Saijing Solar Co. Ltd	B890
Wuxi Shangpin Solar Energy Science and Technology Co. Ltd	B891
Wuxi Solar Innova PV Co. Ltd	B892
Wuxi Suntech Power Co. Ltd Suntech Power Co. Ltd Wuxi Sunshine Power Co. Ltd Luoyang Suntech Power Co. Ltd Zhenjiang Rietech New Energy Science Technology Co. Ltd Zhenjiang Ren De New Energy Science Technology Co. Ltd	B796
Wuxi Taichang Electronic Co. Ltd Wuxi Machinery & Equipment Import & Export Co. Ltd Wuxi Taichen Machinery & Equipment Co. Ltd	B893
Xi'an Huanghe Photovoltaic Technology Co. Ltd State-run Huanghe Machine-Building Factory Import and Export Corporation Shanghai Huanghe Fengjia Photovoltaic Technology Co. Ltd	B896
Xi'an LONGi Silicon Materials Corp. Wuxi LONGi Silicon Materials Co. Ltd	B897
Years Solar Co. Ltd	B898
Yingli Energy (China) Co. Ltd Baoding Tianwei Yingli New Energy Resources Co. Ltd Hainan Yingli New Energy Resources Co. Ltd Hengshui Yingli New Energy Resources Co. Ltd Tianjin Yingli New Energy Resources Co. Ltd Lixian Yingli New Energy Resources Co. Ltd Baoding Jiasheng Photovoltaic Technology Co. Ltd Beijing Tianneng Yingli New Energy Resources Co. Ltd Yingli Energy (Beijing) Co. Ltd	B797
Yuhuan BLD Solar Technology Co. Ltd Zhejiang BLD Solar Technology Co. Ltd	B899
Yuhuan Sinosola Science & Technology Co.Ltd	B900
Zhangjiagang City SEG PV Co. Ltd	B902
Zhejiang Fengsheng Electrical Co. Ltd	B903
Zhejiang Global Photovoltaic Technology Co. Ltd	B904
Zhejiang Heda Solar Technology Co. Ltd	B905
Zhejiang Jiutai New Energy Co. Ltd Zhejiang Topoint Photovoltaic Co. Ltd	B906
Zhejiang Kingdom Solar Energy Technic Co. Ltd	B907
Zhejiang Koly Energy Co. Ltd	B908
Zhejiang Mega Solar Energy Co. Ltd Zhejiang Fortune Photovoltaic Co. Ltd	B910
Zhejiang Shuqimeng Photovoltaic Technology Co. Ltd	B911
Zhejiang Shinew Photoelectronic Technology Co. Ltd	B912
Zhejiang Sunflower Light Energy Science & Technology Limited Liability Company Zhejiang Yauchong Light Energy Science & Technology Co. Ltd	B914
Zhejiang Sunrupu New Energy Co. Ltd	B915
Zhejiang Tianming Solar Technology Co. Ltd	B916
Zhejiang Trunsun Solar Co. Ltd Zhejiang Beyondsun PV Co. Ltd	B917
Zhejiang Wanxiang Solar Co. Ltd WANXIANG IMPORT & EXPORT CO LTD	B918
Zhejiang Xiongtai Photovoltaic Technology Co. Ltd	B919
ZHEJIANG YUANZHONG SOLAR CO. LTD	B920
Zhongli Talesun Solar Co. Ltd	B922

29.1.2016

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 23/65

DECIZIA (PESC) 2016/119 A CONSILIULUI

din 28 ianuarie 2016

de modificare a Deciziei 2011/72/PESC privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane și entități având în vedere situația din Tunisia

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 29,

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

întrucât:

(1)	La 31 ianuarie 2011, Consiliul a adoptat Decizia 2011/72/PESC (1) privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane și entități având în vedere situația din Tunisia.

(2)	Măsurile restrictive prevăzute în Decizia 2011/72/PESC se aplică până la 31 ianuarie 2016. Pe baza unei revizuiri a deciziei respective, măsurile restrictive ar trebui prelungite până la 31 ianuarie 2017. Rubricile care se referă la 48 de persoane ar trebui modificate.

(3)	Decizia 2011/72/PESC ar trebui, prin urmare, modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Decizia 2011/72/PESC se modifică după cum urmează:

1.	Articolul 5 se înlocuiește cu următorul text: „Articolul 5 Prezenta decizie se aplică până la data de 31 ianuarie 2017. Aceasta se reexaminează permanent. Decizia poate fi reînnoită sau modificată, după caz, în situația în care Consiliul apreciază că obiectivele acesteia nu au fost atinse.”

2.	Anexa la Decizia 2011/72/PESC se înlocuiește cu textul din anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 28 ianuarie 2016.

Pentru Consiliu

Președintele

A.G. KOENDERS

(1) Decizia 2011/72/PESC a Consiliului din 31 ianuarie 2011 privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane și entități având în vedere situația din Tunisia (JO L 28, 2.2.2011, p. 62).

ANEXĂ

LISTA PERSOANELOR ȘI ENTITĂȚILOR MENȚIONATE LA ARTICOLUL 1

	Nume	Date de identificare	Motive
1.	Zine El Abidine Ben Haj Hamda Ben Haj Hassen BEN ALI	Fost președinte al Tunisiei, născut la Hamman-Sousse la data de 3 septembrie 1936, fiul lui Selma HASSEN, căsătorit cu Leïla TRABELSI, titular al cărții naționale de identitate (CNI) nr. 00354671.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației, abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană, precum și pentru infracțiunea de primire de către un funcționar public a unor fonduri publice despre care știa că nu i se cuvin și pe care le-a utilizat în beneficiul personal sau al unor membri ai familiei sale.
2.	Leila Bent Mohamed Ben Rhouma TRABELSI	Tunisiană, născută la Tunis la data de 24 octombrie 1956, fiica lui Saida DHERIF, căsătorită cu Zine El Abidine BEN ALI, titulară a CNI nr. 00683530.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației, abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană, precum și pentru complicitate la infracțiunea de primire de către un funcționar public a unor fonduri publice despre care știa că nu i se cuvin și pe care le-a utilizat în beneficiul personal sau al unor membri ai familiei sale.
3.	Moncef Ben Mohamed Ben Rhouma TRABELSI	Tunisian, născut la Tunis la data de 4 martie 1944, fiul lui Saida DHERIF, căsătorit cu Yamina SOUIEI, administrator al unei societăți, domiciliat la adresa 11 rue de France- Radès Ben Arous, titular al CNI nr. 05000799.	Persoană (decedată) ale cărei activități fac obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
4.	Mohamed Ben Moncef Ben Mohamed TRABELSI	Tunisian, născut la Sabha, Libia, la data de 7 ianuarie 1980, fiul lui Yamina SOUIEI, administrator al unei societăți, căsătorit cu Inès LEJRI, domiciliat la adresa Résidence de l'Étoile du Nord – suite B- etajul 7- apt. nr. 25 – Centre urbain du nord – Cité El Khadra – Tunis, titular al CNI nr. 04524472.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public (fost director general al Banque Nationale Agricole) pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
5.	Fahd Mohamed Sakher Ben Moncef Ben Mohamed Hfaiez MATERI	Tunisian, născut la Tunis la data de 2 decembrie 1981, fiul lui Naïma BOUTIBA, căsătorit cu Nesrine BEN ALI, titular al CNI nr. 04682068.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice tunisiene de către un funcționar public (fostul președinte Ben Ali), complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public (fostul președinte Ben Ali) pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației, abuz de influență asupra unui funcționar public (fostul președinte Ben Ali) în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană, precum și pentru complicitate la infracțiunea de primire de către un funcționar public a unor fonduri publice despre care știa că nu i se cuvin și pe care le-a utilizat în beneficiul personal sau al unor membri ai familiei sale.
6.	Nesrine Bent Zine El Abidine Ben Haj Hamda BEN ALI	Tunisiană, născută la Tunis la data de 16 ianuarie 1987, fiica lui Leïla TRABELSI, căsătorită cu Fahd Mohamed Sakher MATERI, titulară a CNI nr. 00299177.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației, abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană, precum și pentru complicitate la infracțiunea de primire de către un funcționar public a unor fonduri publice despre care știa că nu i se cuvin și pe care le-a utilizat în beneficiul personal sau al unor membri ai familiei sale.
7.	Halima Bent Zine El Abidine Ben Haj Hamda BEN ALI	Tunisiană, născută la Tunis la data de 17 iulie 1992, fiica lui Leïla TRABELSI, cu reședința în Palatul prezidențial, titulară a CNI nr. 09006300.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
8.	Belhassen Ben Mohamed Ben Rhouma TRABELSI	Tunisian, născut la Tunis la data de 5 noiembrie 1962, fiul lui Saida DHERIF, administrator al unei societăți, domiciliat la adresa 32 rue Hédi Karray – El Menzah – Tunis, titular al CNI nr. 00777029.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
9.	Mohamed Naceur Ben Mohamed Ben Rhouma TRABELSI	Tunisian, născut la Tunis la data de 24 iunie 1948, fiul lui Saida DHERIF, căsătorit cu Nadia MAKNI, administrator adjunct al unei societăți agricole, domiciliat la adresa 20 rue El Achfat – Carthage – Tunis, titular al CNI nr. 00104253.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
10.	Jalila Bent Mohamed Ben Rhouma TRABELSI	Tunisiană, născută la Radès la data de 19 februarie 1953, fiica lui Saida DHERIF, căsătorită cu Mohamed MAHJOUB, administrator al unei societăți, domiciliată la adresa 21 rue d' Aristote – Carthage Salammbô, titulară a CNI nr. 00403106.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
11.	Mohamed Imed Ben Mohamed Naceur Ben Mohamed TRABELSI	Tunisian, născut la Tunis la data de 26 august 1974, fiul lui Najia JERIDI, om de afaceri, domiciliat la adresa 124 avenue Habib Bourguiba-Carthage presidence, titular al CNI nr. 05417770.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
12.	Mohamed Adel Ben Mohamed Ben Rehouma TRABELSI	Tunisian, născut la Tunis la data de 26 aprilie 1950, fiul lui Saida DHERIF, căsătorit cu Souad BEN JEMIA, administrator al unei societăți, domiciliat la adresa 3 rue de la Colombe – Gammarth Supérieur, titular al CNI nr. 00178522.	Persoană (decedată) ale cărei activități fac obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
13.	Mohamed Mourad Ben Mohamed Ben Rehouma TRABELSI	Tunisian, născut la Tunis la data de 25 septembrie 1955, fiul lui Saida DHERIF, căsătorit cu Hela BELHAJ, director general al unei societăți, domiciliat la adresa 20 rue Ibn Chabat – Salammbô – Carthage -Tunis, titular al CNI nr. 05150331.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
14.	Samira Bent Mohamed Ben Rhouma TRABELSI	Tunisiană, născută la data de 27 decembrie 1958, fiica lui Saida DHERIF, căsătorită cu Mohamed Montassar MEHERZI, director comercial, domiciliată la adresa 4 rue Taoufik EI Hakim –La Marsa, titulară a CNI nr. 00166569.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației, abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană, precum și pentru complicitate la infracțiunea de primire de către un funcționar public a unor fonduri publice despre care știa că nu i se cuvin și pe care le-a utilizat în beneficiul personal sau al unor membri ai familiei sale.
15.	Mohamed Montassar Ben Kbaier Ben Mohamed MEHERZI	Tunisian, născut la La Marsa la data de 5 mai 1959, fiul lui Fatma SFAR, căsătorit cu Samira TRABELSI, director general al unei societăți, domiciliat la adresa 4 rue Taoufik El Hakim-La Marsa, titular al CNI nr. 00046988.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
16.	Nefissa Bent Mohamed Ben Rhouma TRABELSI	Tunisiană, născută la data de 1 februarie 1960, fiica lui Saida DHERIF, căsătorită cu Habib ZAKIR, domiciliată la adresa 4 rue de la Mouette – Gammarth Supérieur, titulară a CNI nr. 00235016.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
17.	Habib Ben Kaddour Ben Mustapha BEN ZAKIR	Tunisian, născut la data de 5 martie 1957, fiul lui Saida BEN ABDALLAH, căsătorit cu Nefissa TRABELSI, dezvoltator imobiliar, domiciliat la adresa rue Ennawras nr. 4 -Gammarth Supérieur, titular al CNI nr. 00547946.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
18.	Moez Ben Moncef Ben Mohamed TRABELSI	Tunisian, născut la Tunis la data de 3 iulie 1973, fiul lui Yamina SOUIEI, administrator al unei societăți, dezvoltator imobiliar, domiciliat la adresa immeuble Amine El Bouhaira-Rue du Lac Turkana-Les berges du Lac-Tunis, titular al CNI nr. 05411511.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
19.	Lilia Bent Noureddine Ben Ahmed NACEF	Tunisiană, născută la Tunis la data de 25 iunie 1975, fiica lui Mounira TRABELSI (sora lui Leila TRABELSI), administrator al unei societăți, căsătorită cu Mourad MEHDOUI, domiciliată la adresa 41 rue Garibaldi -Tunis, titulară a CNI nr. 05417907.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
20.	Mourad Ben Hédi Ben Ali MEHDOUI	Tunisian, născut la Tunis la data de 3 mai 1962, fiul lui Neila BARTAJI, căsătorit cu Lilia NACEF, director general al unei societăți, domiciliat la adresa 41 rue Garibaldi – Tunis, titular al CNI nr. 05189459.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
21.	Houssem Ben Mohamed Naceur Ben Mohamed TRABELSI	Tunisian, născut la data de 18 septembrie 1976, fiul lui Najia JERIDI, director general al unei societăți, domiciliat la adresa lotissement Erriadh.2-Gammarth – Tunis, titular al CNI nr. 05412560.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
22.	Bouthaina Bent Moncef Ben Mohamed TRABELSI	Tunisiană, născută la data de 4 decembrie 1971, fiica lui Yamina SOUIEI, administrator al unei societăți, domiciliată la adresa 2 rue El Farrouj – La Marsa, titulară a CNI nr. 05418095.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
23.	Nabil Ben Abderrazek Ben Mohamed TRABELSI	Tunisian, născut la data de 20 decembrie 1965, fiul lui Radhia MATHLOUTHI, căsătorit cu Linda CHERNI, funcționar de birou la Tunisair, domiciliat la adresa 12 rue Taieb Mhiri-Le Kram – Tunis, titular al CNI nr. 00300638.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
24.	Mehdi Ben Ridha Ben Mohamed BEN GAIED	Tunisian, născut la data de 29 ianuarie 1988, fiul lui Kaouther Feriel HAMZA, director general al societății Stafiem – Peugeot, domiciliat la adresa 4 rue Mohamed Makhlouf -El Manar.2-Tunis.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
25.	Mohamed Slim Ben Mohamed Hassen Ben Salah CHIBOUB	Tunisian, născut la data de 13 ianuarie 1959, fiul lui Leïla CHAIBI, căsătorit cu Dorsaf BEN ALI, director general al unei societăți, domiciliat la adresa rue du Jardin – Sidi Bousaid – Tunis, titular al CNI nr. 00400688.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public (fostul președinte Ben Ali) pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
26.	Dorsaf Bent Zine El Abidine Ben Haj Hamda BEN ALI	Tunisiană, născută la Le Bardo la data de 5 iulie 1965, fiica lui Naïma EL KEFI, căsătorită cu Mohamed Slim CHIBOUB, domiciliată la adresa 5 rue El Montazah – Sidi Bousaid – Tunis, titulară a CNI nr. 00589759.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
27.	Sirine Bent Zine El Abidine Ben Haj Hamda BEN ALI	Tunisiană, născută la Le Bardo la data de 21 august 1971, fiica lui Naïma EL KEFI, căsătorită cu Mohamed Marouene MABROUK, consilier la Ministerul Afacerilor Externe, titulară a CNI nr. 05409131.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
28.	Mohamed Marouen Ben Ali Ben Mohamed MABROUK	Tunisian, născut la Tunis la data de 11 martie 1972, fiul lui Jaouida El BEJI, căsătorit cu Sirine BEN ALI, director general al unei societăți, domiciliat la adresa 8 rue du Commandant Béjaoui – Carthage – Tunis, titular al CNI nr. 04766495.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
29.	Ghazoua Bent Zine El Abidine Ben Haj Hamda BEN ALI	Tunisiană, născută la Le Bardo la data de 8 martie 1963, fiica lui Naïma EL KEFI, căsătorită cu Slim ZARROUK, medic, domiciliată la adresa 49 avenue Habib Bourguiba – Carthage, titulară a CNI nr. 00589758.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
30.	Slim Ben Mohamed Salah Ben Ahmed ZARROUK	Tunisian, născut la Tunis la data de 13 august 1960, fiul lui Maherzia GUEDIRA, căsătorit cu Ghazoua BEN ALI, director general al unei societăți, domiciliat la adresa 49 avenue Habib Bourguiba – Carthage, titular al CNI nr. 00642271.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
31.	Farid Ben Haj Hamda Ben Haj Hassen BEN ALI	Tunisian, născut la Hammam-Sousse la data de 22 noiembrie 1949, fiul lui Selma HASSEN, fotograf-jurnalist în Germania, domiciliat la adresa 11 rue Sidi el Gharbi – Hammam-Sousse, titular al CNI nr. 02951793.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
32.	Faouzi Ben Haj Hamda Ben Haj Hassen BEN ALI	Tunisian, născut la Hammam-Sousse la data de 13 martie 1947, căsătorit cu Zohra BEN AMMAR, administrator al unei societăți, domiciliat la adresa rue El Moez – Hammam-Sousse, titular al CNI nr. 02800443.	Persoană (decedată) ale cărei activități fac obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
33.	Hayet Bent Haj Hamda Ben Haj Hassen BEN ALI	Tunisiană, născută la Hammam-Sousse la data de 16 mai 1952, fiica lui Selma HASSEN, căsătorită cu Fathi REFAT, reprezentant al Tunisair, domiciliată la adresa 17 avenue de la République – Hammam-Sousse, titulară a CNI nr. 02914657.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
34.	Najet Bent Haj Hamda Ben Raj Hassen BEN ALI	Tunisiană, născută la Sousse la data de 18 septembrie 1956, fiica lui Selma HASSEN, căsătorită cu Sadok Habib MHIRI, director de întreprindere, domiciliată la adresa avenue de l'Imam Muslim- Khezama ouest-Sousse, titulară a CNI nr. 02804872.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
35.	Slaheddine Ben Haj Hamda Ben Haj Hassen BEN ALI	Tunisian, născut la data de 28 octombrie 1938, fiul lui Selma HASSEN, pensionar, soț al decedatei Selma MANSOUR, domiciliat la adresa 255 cité El Bassatine – Monastir, titular al CNI nr. 028106l4.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
36.	Kaïs Ben Slaheddine Ben Haj Hamda BEN ALI	Tunisian, născut la Tunis la data de 21 octombrie 1969, fiul lui Selma MANSOUR, căsătorit cu Monia CHEDLI, administrator al unei societăți, domiciliat la adresa avenue Hédi Nouira – Monastir, titular al CNI nr. 04180053.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
37.	Hamda Ben Slaheddine Ben Haj Hamda BEN ALI	Tunisian, născut la Monastir la data de 29 aprilie 1974, fiul lui Selma MANSOUR, celibatar, director de întreprindere, domiciliat la adresa 83 Cap Marina – Monastir, titular al CNI nr. 04186963.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
38.	Najmeddine Ben Slaheddine Ben Haj Hamda BEN ALI	Tunisian, născut la Monastir la data de 12 octombrie 1972, fiul lui Selma MANSOUR, celibatar, exportator și importator comercial, domiciliat la adresa avenue Mohamed Salah Sayadi – Skanes – Monastir, titular al CNI nr. 04192479.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
39.	Najet Bent Slaheddine Ben Haj Hamda BEN ALI	Tunisiană, născută la Monastir la data de 8 martie 1980, fiica lui Selma MANSOUR, căsătorită cu Zied JAZIRI, secretară a unei societăți, domiciliată la adresa rue Abu Dhar El Ghafari – Khezama est – Sousse, titulară a CNI nr. 06810509.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
40.	Douraied Ben Hamed Ben Taher BOUAOUINA	Tunisian, născut la Hammam-Sousse la data de 8 octombrie 1978, fiul lui Hayet BEN ALI, director al unei societăți, domiciliat la adresa 17 avenue de la République – Hammam-Sousse, titular al CNI nr. 05590835.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
41.	Akrem Ben Hamed Ben Taher BOUAOUINA	Tunisian, născut la Hammam-Sousse la data de 9 august 1977, fiul lui Hayet BEN ALI, administrator al unei societăți, domiciliat la adresa 17 avenue de la République – Hammam-Sousse, titular al CNI nr. 05590836.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
42.	Ghazoua Bent Hamed Ben Taher BOUAOUINA	Tunisiană, născută la Monastir la data de 30 august 1982, fiica lui Hayet BEN ALI, căsătorită cu Badreddine BENNOUR, domiciliată la adresa rue Ibn Maja – Khezama est – Sousse, titulară a CNI nr. 08434380.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
43.	Imed Ben Habib Ben Bouali LTAIEF	Tunisian, născut la Sousse la data de 13 ianuarie 1970, fiul lui Naïma BEN ALI, șef de serviciu la Tunisair, domiciliat la adresa Résidence les Jardins, apt. 8C, bloc b – El Menzah 8 – l'Ariana, titular al CNI nr. 05514395.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
44.	Naoufel Ben Habib Ben Bouali LTAIEF	Tunisian, născut la Hammam-Sousse la data de 22 octombrie 1967, fiul lui Naïma BEN ALI, responsabil de misiune la Ministerul Transporturilor, domiciliat la adresa 4 avenue Tahar SFAR – El Manar 2 – Tunis, titular al CNI nr. 05504161.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
45.	Montassar Ben Habib Ben.Bouali LTAIEF	Tunisian, născut la Sousse la data de 3 ianuarie 1973, fiul lui Naïma BEN ALI, căsătorit cu Lamia JEGHAM, administrator al unei societăți, domiciliat la adresa 13 lotissement Ennakhil – Kantaoui – Hammam-Sousse, titular al CNI nr. 05539378.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
46.	Mehdi Ben Tijani Ben Haj Hamda Ben Haj Hassen BEN ALI	Tunisian, născut la Paris la data de 27 octombrie 1966, fiul lui Paulette HAZAT, director al unei societăți, domiciliat la adresa Chouket El Arressa, Hammam-Sousse, titular al CNI nr. 05515496 (dublă cetățenie).	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public (fostul președinte Ben Ali) pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
47.	Slim Ben Tijani Ben Haj Hamda BEN ALI	Cetățenie tunisiană și franceză; născut la Le Petit Quevilly (76) la data de 6 aprilie 1971 (sau la data de 16 aprilie, conform cărții de identitate tunisiene); fiul lui Tijani BEN ALI, născut la 9 februarie 1932, și al lui Paulette HAZET (sau HAZAT), născută la 23 februarie 1936; căsătorit cu Amel SAIED (sau SAID); administrator al unei societăți; domiciliat la adresa Chouket El Arressa, Hammam-Sousse, conform CNI tunisiene nr. 00297112; domiciliat la adresa 14, esplanade des Guinandiers à Bailly Romainvilliers (77), conform CNI franceze nr. 111277501841.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.
48.	Sofiene Ben Habib Ben Haj Hamda BEN ALI	Tunisian, născut la Tunis la data de 28 august 1974, fiul lui Leila DEROUICHE, director comercial, domiciliat la adresa 23 rue Ali Zlitni, El Manar 2-Tunis, titular al CNI nr. 04622472.	Persoana face obiectul unor anchete judiciare desfășurate de autoritățile tunisiene pentru complicitate la deturnare de fonduri publice de către un funcționar public, complicitate la abuz în serviciu din partea unui funcționar public pentru a procura unei terțe persoane un avantaj nejustificat și pentru a cauza un prejudiciu administrației și abuz de influență asupra unui funcționar public în vederea obținerii în mod direct sau indirect a unui avantaj pentru o altă persoană.

29.1.2016

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 23/82

DECIZIA NR. 1/2016 A COMITETULUI PENTRU TRANSPORTURI TERESTRE COMUNITATE/ELVEȚIA

din 16 decembrie 2015

de modificare a anexelor 1, 3, 4 și 7 la Acordul dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind transportul rutier și feroviar de mărfuri și călători [2016/122]

COMITETUL,

având în vedere Acordul dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind transportul feroviar și rutier de mărfuri și călători (denumit în continuare „acordul”), în special articolul 52 alineatul (4),

întrucât:

(1)	Articolul 52 alineatul (4) prima liniuță din acord atribuie comitetului mixt sarcina de a adopta decizii de revizuire a anexelor 1, 3, 4 și 7.

(2)	Anexa 1 a fost revizuită ultima dată prin Decizia 1/2013 a comitetului mixt din 6 decembrie 2013 (1).

(3)

S-au adoptat noi acte legislative ale Uniunii Europene în domeniile vizate de acord. Textele anexelor 1, 3, 4 și 7 ar trebui modificate pentru a ține seama de evoluția legislației relevante a Uniunii Europene. Din motive de claritate juridică și simplificare, este preferabil să se înlocuiască anexele 1, 3, 4 și 7 la acord cu anexele la prezenta decizie,

DECIDE:

Articolul 1

(1) Anexa 1 la acord se înlocuiește cu textul din anexa 1 la prezenta decizie.

(2) Anexa 3 la acord se înlocuiește cu textul din anexa 2 la prezenta decizie.

(3) Anexa 4 la acord se înlocuiește cu textul din anexa 3 la prezenta decizie.

(4) Anexa 7 la acord se înlocuiește cu textul din anexa 4 la prezenta decizie.

Articolul 2

Pentru transportul de mărfuri cu autovehicule înmatriculate în Elveția a căror masă totală maximă autorizată, inclusiv cea a remorcilor, este cuprinsă între 3,5 și 6 tone, obligația de a deține o licență prevăzută la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 1072/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (2) se aplică doar de la 1 ianuarie 2018.

Articolul 3

Trimiterile la Regulamentul (CEE) nr. 881/92 al Consiliului (3) de la articolul 9 din acord se consideră trimiteri la Regulamentul (CE) nr. 1072/2009, iar trimiterile la Regulamentul (CEE) nr. 684/92 al Consiliului (4) de la articolul 17 din acord se consideră trimiteri la Regulamentul (CE) nr. 1073/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (5).

Articolul 4

Prezenta decizie intră în vigoare la 1 ianuarie 2016.

Adoptată la Bruxelles, 16 decembrie 2015.

Pentru Uniunea Europeană

Președintele

Fotis KARAMITSOS

Pentru Confederația Elvețiană

Șeful delegației elvețiene

Peter FÜGLISTALER

(1) JO L 352, 24.12.2013, p. 79.

(2) Regulamentul (CE) nr. 1072/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piața transportului rutier internațional de mărfuri (JO L 300, 14.11.2009, p. 72).

(3) Regulamentul (CEE) nr. 881/92 al Consiliului din 26 martie 1992 privind accesul pe piața transportului rutier de mărfuri în cadrul comunității către sau dinspre teritoriul unui stat membru sau care traversează teritoriul unuia sau mai multor state membre (JO L 95, 9.4.1992, p. 1).

(4) Regulamentul (CEE) nr. 684/92 al Consiliului din 16 martie 1992 privind normele comune pentru transportul internațional de călători cu autocarul și autobuzul (JO L 74, 20.3.1992, p. 1).

(5) Regulamentul (CE) nr. 1073/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piața internațională a serviciilor de transport cu autocarul și autobuzul și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 (JO L 300, 14.11.2009, p. 88).

ANEXA 1

„ANEXA 1

DISPOZIȚII APLICABILE

În conformitate cu articolul 52 alineatul (6) din prezentul acord, Elveția aplică dispoziții legale echivalente cu dispozițiile menționate mai jos:

Dispoziții relevante ale dreptului Uniunii Europene

SECȚIUNEA 1 – ACCES LA PROFESIE

—	Directiva 2006/1/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 ianuarie 2006 privind utilizarea vehiculelor închiriate fără conducători auto pentru transportul rutier de mărfuri (JO L 33, 4.2.2006, p. 82).

—

Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind condițiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupației de operator de transport rutier și de abrogare a Directivei 96/26/CE a Consiliului (JO L 300, 14.11.2009, p. 51), modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) nr. 517/2013 al Consiliului din 13 mai 2013 (JO L 158, 10.6.2013, p. 1).

—

Regulamentul (CE) nr. 1072/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piața transportului rutier internațional de mărfuri (JO L 300, 14.11.2009, p. 72), modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) nr. 517/2013 al Consiliului din 13 mai 2013 (JO L 158, 10.6.2013, p. 1).

În sensul prezentului acord,

(a)	Uniunea Europeană și Confederația Elvețiană îi exceptează de la obligația de a deține un atestat de conducător auto pe toți resortisanții Confederației Elvețiene, ai statelor membre ale Uniunii Europene și ai statelor membre ale Spațiului Economic European;

(b)	Confederația Elvețiană îi poate excepta de la obligația de a deține un atestat de conducător auto pe resortisanții altor state decât cele menționate la litera (a) de mai sus doar după consultarea Uniunii Europene și după acordul din partea acesteia;

(c)	dispozițiile capitolului III din Regulamentul (CE) nr. 1072/2009 (referitoare la cabotaj) nu se aplică.

—

Regulamentul (CE) nr. 1073/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piața internațională a serviciilor de transport cu autocarul și autobuzul și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 (JO L 300, 14.11.2009, p. 88), modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) nr. 517/2013 al Consiliului din 13 mai 2013 (JO L 158, 10.6.2013, p. 1).

În sensul prezentului acord, dispozițiile capitolului V din Regulamentul (CE) nr. 1073/2009 (referitoare la cabotaj) nu se aplică.

—	Decizia 2009/992/UE a Comisiei din 17 decembrie 2009 privind cerințele minime pentru datele care trebuie introduse în registrul electronic național al întreprinderilor de transport rutier (JO L 339, 22.12.2009, p. 36).

—	Regulamentul (UE) nr. 1213/2010 al Comisiei din 16 decembrie 2010 de stabilire a normelor comune privind interconectarea registrelor electronice naționale ale întreprinderilor de transport rutier (JO L 335, 18.12.2010, p. 21).

—

Regulamentul (UE) nr. 361/2014 al Comisiei din 9 aprilie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1073/2009 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește documentele pentru transportul internațional de călători cu autocarul și autobuzul și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2121/98 al Comisiei (JO L 107, 10.4.2014, p. 39).

SECȚIUNEA 2 – NORME SOCIALE

—	Regulamentul (CEE) nr. 3821/85 al Consiliului din 20 decembrie 1985 privind aparatura de înregistrare în transportul rutier (JO L 370, 31.12.1985, p. 8), modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) nr. 1161/2014 al Comisiei din 30 octombrie 2014 (JO L 311, 31.10.2014, p. 19).

—	Directiva 2002/15/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 2002 privind organizarea timpului de lucru al persoanelor care efectuează activități mobile de transport rutier (JO L 80, 23.3.2002, p. 35).

—

Directiva 2003/59/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 iulie 2003 privind calificarea inițială și formarea periodică a conducătorilor auto ai anumitor vehicule rutiere destinate transportului de mărfuri sau de pasageri, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3820/85 al Consiliului și a Directivei 91/439/CEE a Consiliului și de abrogare a Directivei 76/914/CEE a Consiliului (JO L 226, 10.9.2003, p. 4).

—

Regulamentul (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 privind armonizarea anumitor dispoziții ale legislației sociale în domeniul transporturilor rutiere, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 3821/85 și (CE) nr. 2135/98 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3820/85 al Consiliului (JO L 102, 11.4.2006, p. 1), modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) nr. 1073/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 (JO L 300, 14.11.2009, p. 88).

—

Directiva 2006/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2006 privind condițiile minime pentru punerea în aplicare a Regulamentelor (CEE) nr. 3820/85 și (CEE) nr. 3821/85 ale Consiliului privind legislația socială referitoare la activitățile de transport rutier și de abrogare a Directivei 88/599/CEE a Consiliului (JO L 102, 11.4.2006, p. 35), modificată ultima dată prin Directiva 2009/5/CE a Comisiei din 30 ianuarie 2009 (JO L 29, 31.1.2009, p. 45).

—	Regulamentul (UE) nr. 581/2010 al Comisiei din 1 iulie 2010 privind termenele maxime pentru descărcarea datelor relevante din unitățile montate pe vehicule și din cardurile conducătorilor auto (JO L 168, 2.7.2010, p. 16).

SECȚIUNEA 3 – NORME TEHNICE

Autovehicule

—

Directiva 70/157/CEE a Consiliului din 6 februarie 1970 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la nivelul de zgomot admis și la sistemul de evacuare al autovehiculelor (JO L 42, 23.2.1970, p. 16), modificată ultima dată prin Directiva 2007/34/CE a Comisiei din 14 iunie 2007 (JO L 155, 15.6.2007, p. 49).

—

Directiva 88/77/CEE a Consiliului din 3 decembrie 1987 privind apropierea legislațiilor statelor membre cu privire la măsurile care trebuie luate împotriva emisiilor de gaze și de particule poluante provenite de la motoarele cu aprindere prin comprimare utilizate la vehicule și împotriva emisiilor de gaze poluante provenite de la motoarele cu aprindere prin scânteie alimentate cu gaz natural sau cu gaz petrolier lichefiat utilizate la vehicule (JO L 36, 9.2.1988, p. 33), modificată ultima dată prin Directiva 2001/27/CE a Comisiei din 10 aprilie 2001 (JO L 107, 18.4.2001, p. 10).

—

Directiva 91/671/CEE a Consiliului din 16 decembrie 1991 de apropiere a legislațiilor statelor membre privind utilizarea obligatorie a centurii de siguranță în vehiculele cu o capacitate mai mică de 3,5 tone (JO L 373, 31.12.1991, p. 26), modificată ultima dată prin Directiva de punere în aplicare 2014/37/CE a Comisiei din 27 februarie 2014 (JO L 59, 28.2.2014, p. 32).

—

Directiva 92/6/CEE a Consiliului din 10 februarie 1992 privind instalarea și utilizarea dispozitivelor limitatoare de viteză pentru anumite categorii de vehicule din cadrul Comunității (JO L 57, 2.3.1992, p. 27), modificată prin Directiva 2002/85/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 noiembrie 2002 (JO L 327, 4.12.2002, p. 8).

—

Directiva 92/24/CEE a Consiliului din 31 martie 1992 privind dispozitivele limitatoare de viteză sau sistemele similare de limitare a vitezei montate pe diferite categorii de autovehicule (JO L 129, 14.5.1992, p. 154), modificată prin Directiva 2004/11/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 februarie 2004 (JO L 44, 14.2.2004, p. 19).

—

Directiva 96/53/CE a Consiliului din 25 iulie 1996 de stabilire, pentru anumite vehicule rutiere care circulă în interiorul Comunității, a dimensiunilor maxime autorizate în traficul național și internațional și a greutății maxime autorizate în traficul internațional (JO L 235, 17.9.1996, p. 59), modificată prin Directiva 2002/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 februarie 2002 (JO L 67, 9.3.2002, p. 47).

—	Regulamentul (CE) nr. 2411/98 al Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind recunoașterea în cadrul traficului intracomunitar a semnului distinctiv al statului membru în care sunt înmatriculate autovehiculele și remorcile acestora (JO L 299, 10.11.1998, p. 1).

—	Directiva 2000/30/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 iunie 2000 privind controlul tehnic rutier al vehiculelor utilitare care circulă în Comunitate (JO L 203, 10.8.2000, p. 1), modificată ultima dată prin Directiva 2010/47/UE a Comisiei din 5 iulie 2010 (JO L 173, 8.7.2010, p. 33).

—

Directiva 2005/55/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 28 septembrie 2005 privind apropierea legislațiilor statelor membre cu privire la măsurile care trebuie luate împotriva emisiilor de gaze și de particule poluante provenite de la motoarele cu aprindere prin comprimare utilizate la vehicule și împotriva emisiilor de gaze poluante provenite de la motoarele cu aprindere prin scânteie alimentate cu gaz sau cu gaz petrolier lichefiat utilizate la vehicule (JO L 275, 20.10.2005, p. 1), modificată ultima dată prin Directiva 2008/74/CE a Comisiei din 18 iulie 2008 (JO L 192, 19.7.2008, p. 51).

—	Directiva 2009/40/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 privind inspecția tehnică auto pentru autovehicule și remorcile acestora (JO L 141, 6.6.2009, p. 12).

—

Regulamentul (CE) nr. 595/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2009 privind omologarea de tip a autovehiculelor și a motoarelor cu privire la emisiile provenite de la vehicule grele (Euro VI) și accesul la informații privind repararea și întreținerea vehiculelor și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 715/2007 și a Directivei 2007/46/CE și de abrogare a Directivelor 80/1269/CEE, 2005/55/CE și 2005/78/CE (JO L 188, 18.7.2009, p. 1), modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) nr. 133/2014 al Comisiei din 31 ianuarie 2014 (JO L 47, 18.2.2014, p. 1).

—

Regulamentul (UE) nr. 582/2011 al Comisiei din 25 mai 2011 de punere în aplicare și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 595/2009 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire le emisiile provenite de la vehicule grele (Euro VI) și de modificare a anexelor I și III la Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 167, 25.6.2011, p. 1), modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) nr. 627/2014 al Comisiei din 12 iunie 2014 (JO L 174, 13.6.2014, p. 28).

Transportul de mărfuri periculoase

—

Directiva 95/50/CE a Consiliului din 6 octombrie 1995 privind procedurile unitare de control în transportul rutier de mărfuri periculoase (JO L 249, 17.10.1995, p. 35), modificată ultima dată prin Directiva 2008/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 (JO L 162, 21.6.2008, p. 11).

—

Directiva 2008/68/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 septembrie 2008 privind transportul interior de mărfuri periculoase (JO L 260, 30.9.2008, p. 13), modificată ultima dată prin Directiva 2014/103/UE a Comisiei din 21 noiembrie 2014 (JO L 335, 22.11.2014, p. 15).

În sensul prezentului acord, în Elveția se aplică următoarele derogări de la Directiva 2008/68/CE:

1. Transport rutier

Derogări pentru Elveția în temeiul articolului 6 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2008/68/CE din 24 septembrie 2008 privind transportul interior de mărfuri periculoase

RO – a – CH – 1

Obiectul: transportul de motorină și de păcură cu numărul ONU 1202 în cisterne.

Trimitere la secțiunea I.1 din anexa I la prezenta directivă: punctele 1.1.3.6 și 6.8.

Conținutul anexei la directivă: exceptări referitoare la cantitățile transportate per unitate de transport, reglementări cu privire la construcția cisternelor.

Conținutul legislației naționale: cisternele care nu sunt construite în conformitate cu punctul 6.8, ci în conformitate cu legislația națională, care au capacitatea mai mică sau egală cu 1 210 l și care sunt folosite la transportului păcurii sau al motorinei cu numărul ONU 1202 pot beneficia de exceptările de la punctul 1.1.3.6 din ADR.

Trimitere inițială la legislația națională: apendicele 1 punctul 1.1.3.63 litera (b) și punctul 6.14 din Ordonanța privind transportul rutier al mărfurilor periculoase (SDR; RS 741.621).

Data expirării: 1 ianuarie 2017.

RO – a – CH – 2

Obiectul: exceptare de la cerința de a deține un document de transport pentru anumite cantități de mărfuri periculoase definite la punctul 1.1.3.6.

Trimitere la secțiunea I.1 din anexa I la prezenta directivă: punctele 1.1.3.6 și 5.4.1.

Conținutul anexei la directivă: cerința de a deține un document de transport.

Conținutul legislației naționale: transportul recipientelor goale necurățate utilizate în transportul de categoria 4 și al buteliilor de gaz goale sau pline pentru aparatele de respirat utilizate de serviciile de urgență sau pentru echipamentele de scufundat, în cantități care nu depășesc limitele stabilite la punctul 1.1.3.6, nu este supus obligației de a deține documentul de transport prevăzut la 5.4.1.

Trimitere inițială la legislația națională: apendicele 1 punctul 1.1.3.63 litera (c) din Ordonanța privind transportul rutier al mărfurilor periculoase (SDR; RS 741.621).

Data expirării: 1 ianuarie 2017.

RO – a – CH – 3

Obiectul: transportul cisternelor goale necurățate de către societăți care prestează servicii de revizie a instalațiilor de depozitare a lichidelor care pot polua apele.

Trimitere la secțiunea I.1 din anexa I la prezenta directivă: punctele 6.5, 6.8, 8.2 și 9.

Conținutul anexei la directivă: construcția, echiparea și inspecția cisternelor și a vehiculelor; formarea conducătorilor auto.

Conținutul legislației naționale: vehiculele și cisternele/recipientele goale necurățate care sunt utilizate de societăți care prestează servicii de revizie a instalațiilor de depozitare a lichidelor care pot polua apele pentru a transfera lichidele atunci când se efectuează operațiunile de revizie a cisternelor staționare nu intră sub incidența dispozițiilor privind construcția, echiparea și inspecția, etichetarea sau semnalizarea prin aplicarea plăcii portocalii prevăzute de ADR. Ele sunt reglementate de dispoziții specifice privind etichetarea și semnalizarea, iar conducătorul vehiculului nu este obligat să urmeze formarea menționată la punctul 8.2.

Trimitere inițială la legislația națională: apendicele 1 punctul 1.1.3.63.10 din Ordonanța privind transportul rutier al mărfurilor periculoase (SDR; RS 741.621).

Data expirării: 1 ianuarie 2017.

Derogări pentru Elveția în temeiul articolului 6 alineatul (2) litera (b) punctul (i) din Directiva 2008/68/CE din 24 septembrie 2008 privind transportul interior de mărfuri periculoase.

RO – bi – CH – 1

Obiectul: transportul deșeurilor menajere care conțin mărfuri periculoase către instalațiile de eliminare a deșeurilor.

Trimitere la secțiunea I.1 din anexa I la prezenta directivă: punctele 2, 4.1.10, 5.2 și 5.4.

Conținutul anexei la directivă: clasificare, ambalare în comun, marcare și etichetare, documentare.

Conținutul legislației naționale: normele includ dispoziții referitoare la clasificarea simplificată a deșeurilor menajere care conțin mărfuri periculoase (deșeuri menajere), de realizat de către un expert recunoscut de autoritatea competentă, la utilizarea unor recipiente colectoare corespunzătoare și la formarea conducătorilor auto. Deșeurile menajere care nu pot fi clasificate de către expert pot fi transportate la centrul de tratare a deșeurilor în cantități mici și identificate după pachet și unitate de transport.

Trimitere inițială la legislația națională: apendicele 1 punctul 1.1.3.7 din Ordonanța privind transportul rutier al mărfurilor periculoase (SDR; RS 741.621).

Observații: aceste norme se pot aplica numai transportului de deșeuri menajere care conțin mărfuri periculoase între centre publice de tratare și instalații de eliminare a deșeurilor.

Data expirării: 1 ianuarie 2017.

RO – bi – CH – 2

Obiectul: transportul retur al artificiilor.

Trimitere la secțiunea I.1 din anexa I la prezenta directivă: punctele 2.1.2, 5.4.

Conținutul anexei la directivă: clasificare și documentare.

Conținutul legislației naționale: cu scopul de a facilita transportul retur al artificiilor cu numerele ONU 0335, 0336 și 0337 de la distribuitorii cu amănuntul la furnizorii acestora, s-au prevăzut derogări cu privire la indicarea masei nete în documentul de transport și la clasificarea produselor.

Trimitere inițială la legislația națională: apendicele 1 punctul 1.1.3.8 din Ordonanța privind transportul rutier al mărfurilor periculoase (SDR; RS 741.621).

Observații: verificarea detaliată a conținutului exact de produse nevândute din fiecare categorie din fiecare pachet este practic imposibil de realizat de către distribuitorii de produse destinate vânzării cu amănuntul.

Data expirării: 1 ianuarie 2017.

RO – bi – CH – 3

Obiectul: certificat de formare ADR pentru cursele efectuate în scopul transportării vehiculelor care s-au defectat, pentru cursele legate de efectuarea de reparații, pentru cursele efectuate în vederea examinării vehiculelor-cisternă/cisternelor și pentru cursele cu vehicule-cisternă efectuate de experții responsabili cu examinarea vehiculelor respective.

Trimitere la secțiunea I.1 din anexa I la prezenta directivă: punctul 8.2.1.

Conținutul anexei la directivă: conducătorii vehiculelor trebuie să urmeze cursuri de formare.

Conținutul legislației naționale: cursurile și certificatele de formare ADR nu sunt necesare pentru cursele efectuate în scopul transportării vehiculelor care s-au defectat sau pentru curse de test ca urmare a unor reparații, pentru cursele efectuate cu vehicule-cisternă în scopul examinării vehiculului sau a cisternei sale și nici pentru cursele efectuate de experții responsabili cu examinarea vehiculelor-cisternă respective.

Trimitere inițială la legislația națională: instrucțiunile din 30 septembrie 2008 ale Ministerului Federal al Mediului, Transporturilor, Energiei și Comunicațiilor (DETEC) referitoare la transportul rutier al mărfurilor periculoase.

Observații: în unele cazuri, vehiculele care s-au defectat sau care sunt în reparații și vehiculele-cisternă aflate în pregătire pentru inspecția tehnică sau în verificare la momentul inspecției conțin încă mărfuri periculoase.

Cerințele de la punctele 1.3 și 8.2.3 sunt încă aplicabile.

Data expirării: 1 ianuarie 2017.

2. Transport feroviar

Derogări pentru Elveția în temeiul articolului 6 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2008/68/CE din 24 septembrie 2008 privind transportul interior de mărfuri periculoase

RA – a – CH – 1

Obiectul: transportul de motorină și de păcură cu numărul ONU 1202 în cisterne.

Trimitere la secțiunea II.1 din anexa II la prezenta directivă: punctul 6.8.

Conținutul anexei la directivă: reglementări referitoare la construcția cisternelor.

Conținutul legislației naționale: sunt autorizate cisternele care nu sunt construite în conformitate cu punctul 6.8, ci în conformitate cu legislația națională, care au capacitatea mai mică sau egală cu 1 210 l și care sunt folosite la transportul păcurii sau al motorinei cu numărul ONU 1202.

Trimitere inițială la legislația națională: anexa la Ordonanța DETEC din 3 decembrie 1996 referitoare la transportul feroviar și prin instalațiile de transport pe cablu al mărfurilor periculoase (RSD, RS 742.401.6) și apendicele 1, capitolul 6.14 din Ordonanța privind transportul rutier al mărfurilor periculoase (SDR, RS 741.621).

Data expirării: 1 ianuarie 2017.

RA – a – CH – 2

Obiectul: document de transport.

Trimitere la secțiunea II.1 din anexa II la prezenta directivă: punctul 5.4.1.11.

Conținutul anexei la directivă: informații generale care trebuie să figureze în documentul de transport.

Conținutul legislației naționale: utilizarea unui termen colectiv în documentul de transport și a unei liste anexată care să conțină informațiile prevăzute de trimiterea de mai sus.

Data expirării: 1 ianuarie 2017.

—	Directiva 2010/35/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 iunie 2010 privind echipamentele sub presiune transportabile și de abrogare a Directivelor 76/767/CEE, 84/525/CEE, 84/526/CEE, 84/527/CEE și 1999/36/CE ale Consiliului (JO L 165, 30.6.2010, p. 1).

SECȚIUNEA 4 – DREPTURI DE ACCES ȘI DE TRANZIT FEROVIAR

—	Directiva 91/440/CEE a Consiliului din 29 iulie 1991 privind dezvoltarea căilor ferate comunitare (JO L 237, 24.8.1991, p. 25).

—	Directiva 95/18/CE a Consiliului din 19 iunie 1995 privind acordarea de licențe întreprinderilor feroviare (JO L 143, 27.6.1995, p. 70).

—	Directiva 95/19/CE a Consiliului din 19 iunie 1995 privind alocarea capacităților de infrastructură feroviară și perceperea de taxe pentru utilizarea infrastructurii (JO L 143, 27.6.1995, p. 75).

—

Directiva 2004/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind siguranța căilor ferate comunitare și de modificare a Directivei 95/18/CE a Consiliului privind acordarea de licențe întreprinderilor feroviare și a Directivei 2001/14/CE privind repartizarea capacităților de infrastructură feroviară și perceperea de tarife pentru utilizarea infrastructurii feroviare și certificarea siguranței (Directiva privind siguranța feroviară) (JO L 164, 30.4.2004, p. 44), modificată ultima dată prin Directiva 2014/88/CE a Comisiei din 9 iulie 2014 (JO L 201, 10.7.2014, p. 9).

—

Regulamentul (CE) nr. 653/2007 al Comisiei din 13 iunie 2007 privind utilizarea unui format european comun pentru certificatele de siguranță și documentele de cerere în conformitate cu articolul 10 din Directiva 2004/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului și valabilitatea certificatelor de siguranță prevăzute de Directiva 2001/14/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 153, 14.6.2007, p. 9), modificat prin Regulamentul (UE) nr. 445/2011 al Comisiei din 10 mai 2011 (JO L 122, 11.5.2011, p. 22).

—

Decizia 2007/756/CE a Comisiei din 9 noiembrie 2007 de adoptare a unei specificații comune a registrului național al vehiculelor prevăzut la articolul 14 alineatele (4) și (5) din Directivele 96/48/CE și 2001/16/CE (JO L 305, 23.11.2007, p. 30), modificată prin Decizia 2011/107/UE a Comisiei din 10 februarie 2011 (JO L 43, 17.2.2011, p. 33).

—	Directiva 2008/57/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Comunitate (JO L 191, 18.7.2008, p. 1), modificată ultima dată prin Directiva 2014/38/UE a Comisiei din 10 martie 2014 (JO L 70, 11.3.2014, p. 20).

—	Regulamentul (CE) nr. 352/2009 al Comisiei din 24 aprilie 2009 privind adoptarea unei metode de siguranță comune pentru evaluarea riscului prevăzută la articolul 6 alineatul (3) litera (a) din Directiva 2004/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 108, 29.4.2009, p. 4).

—

Decizia 2010/713/UE a Comisiei din 9 noiembrie 2010 privind modulele pentru procedurile de evaluare a conformității și a adecvării pentru utilizare, precum și de verificare CE care trebuie utilizate în specificațiile tehnice de interoperabilitate adoptate în temeiul Directivei 2008/57/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 319, 4.12.2010, p. 1).

—	Regulamentul (UE) nr. 1158/2010 al Comisiei din 9 decembrie 2010 privind o metodă de siguranță comună pentru evaluarea conformității cu cerințele pentru obținerea certificatelor de siguranță feroviară (JO L 326, 10.12.2010, p. 11).

—	Regulamentul (UE) nr. 1169/2010 al Comisiei din 10 decembrie 2010 privind o metodă de siguranță comună pentru evaluarea conformității cu cerințele pentru obținerea autorizației de siguranță feroviară (JO L 327, 11.12.2010, p. 13).

—	Regulamentul (UE) nr. 201/2011 al Comisiei din 1 martie 2011 privind modelul de declarație de conformitate cu un tip autorizat de vehicul feroviar (JO L 57, 2.3.2011, p. 8).

—

Decizia 2011/275/UE a Comisiei din 26 aprilie 2011 privind o specificație tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul «infrastructură» al sistemului feroviar transeuropean convențional (JO L 126, 14.5.2011, p. 53), modificată prin Decizia 2012/464/UE a Comisiei din 23 iulie 2012 (JO L 217, 14.8.2012, p. 20).

—	Regulamentul (UE) nr. 445/2011 al Comisiei din 10 mai 2011 privind un sistem de certificare a entităților responsabile cu întreținerea vagoanelor de marfă și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 653/2007 (JO L 122, 11.5.2011, p. 22).

—

Regulamentul (UE) nr. 454/2011 al Comisiei din 5 mai 2011 privind specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul «aplicații telematice pentru serviciile de călători» al sistemului feroviar transeuropean (JO L 123, 12.5.2011, p. 11), modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) nr. 2015/302 al Comisiei din 25 februarie 2015 (JO L 55, 26.2.2015, p. 2).

—	Decizia de punere în aplicare 2011/633/UE a Comisiei din 15 septembrie 2011 privind specificațiile comune ale registrului de infrastructură feroviară (JO L 256, 1.10.2011, p. 1).

—	Decizia de punere în aplicare 2011/665/UE a Comisiei din 4 octombrie 2011 privind registrul european al tipurilor autorizate de vehicule feroviare (JO L 264, 8.10.2011, p. 32).

—

Decizia 2012/88/UE a Comisiei din 25 ianuarie 2012 privind specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemele de control-comandă și semnalizare ale sistemului feroviar transeuropean (JO L 51, 23.2.2012, p. 1), modificată ultima dată prin Decizia (UE) 2015/14 a Comisiei din 5 ianuarie 2015 (JO L 3, 7.1.2015, p. 44).

—

Decizia 2012/757/UE a Comisiei din 14 noiembrie 2012 privind specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul «exploatare și gestionarea traficului» al sistemului feroviar din Uniunea Europeană și de modificare a Deciziei 2007/756/CE (JO L 345, 15.12.2012, p. 1), modificată prin Decizia 2013/710/UE a Comisiei din 2 decembrie 2013 (JO L 323, 4.12.2013, p. 35).

—	Regulamentul (UE) nr. 1077/2012 al Comisiei din 16 noiembrie 2012 privind o metodă de siguranță comună pentru supravegherea exercitată de autoritățile naționale de siguranță după eliberarea unui certificat de siguranță sau a unei autorizații de siguranță (JO L 320, 17.11.2012, p. 3).

—

Regulamentul (UE) nr. 1078/2012 al Comisiei din 16 noiembrie 2012 privind o metodă de siguranță comună pentru monitorizarea pe care trebuie să o aplice întreprinderile feroviare și administratorii de infrastructură după primirea unui certificat de siguranță sau a unei autorizații de siguranță, precum și entitățile responsabile cu întreținerea (JO L 320, 17.11.2012, p. 8).

—

Regulamentul (UE) 321/2013 al Comisiei din 13 martie 2013 privind specificația tehnică de interoperabilitate pentru subsistemul «material rulant – vagoane de marfă» al sistemului feroviar din Uniunea Europeană și de abrogare a Deciziei 2006/861/CE (JO L 104, 12.4.2013, p. 1), modificat prin Regulamentul (UE) nr. 1236/2013 al Comisiei (JO L 322, 3.12.2013, p. 23).

—	Regulamentul (UE) nr. 1300/2014 al Comisiei din 18 noiembrie 2014 privind specificațiile tehnice de interoperabilitate referitoare la accesibilitatea sistemului feroviar al Uniunii pentru persoanele cu handicap și persoanele cu mobilitate redusă (JO L 356, 12.12.2014, p. 110).

—	Regulamentul (UE) nr. 1301/2014 al Comisiei din 18 noiembrie 2014 privind specificațiile tehnice de interoperabilitate referitoare la subsistemul «energie» al sistemului feroviar din Uniune (JO L 356, 12.12.2014, p. 179).

—	Regulamentul (UE) nr. 1302/2014 al Comisiei din 18 noiembrie 2014 privind o specificație tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul «material rulant – material rulant de călători și locomotive» al sistemului feroviar din Uniunea Europeană (JO L 356, 12.12.2014, p. 228).

—	Regulamentul (UE) nr. 1303/2014 al Comisiei din 18 noiembrie 2014 privind specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la «siguranța în tunelurile feroviare» a sistemului feroviar din Uniunea Europeană (JO L 356, 12.12.2014, p. 394).

—	Regulamentul (UE) nr. 1304/2014 al Comisiei din 26 noiembrie 2014 privind specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul «material rulant – zgomot», de modificare a Deciziei 2008/232/CE și de abrogare a Deciziei 2011/229/UE (JO L 356, 12.12.2014, p. 421).

—

Regulamentul (UE) nr. 1305/2014 al Comisiei din 11 decembrie 2014 privind specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemul «aplicații telematice pentru transportul de marfă» al sistemului feroviar din Uniunea Europeană și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 62/2006 (JO L 356, 12.12.2014, p. 438).

SECȚIUNEA 5 – ALTE DOMENII

—	Directiva 92/82/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind apropierea ratelor accizelor la uleiurile minerale (JO L 316, 31.10.1992, p. 19).

—	Directiva 2004/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind cerințele minime de siguranță pentru tunelurile din Rețeaua rutieră transeuropeană (JO L 167, 30.4.2004, p. 39).

—	Directiva 2008/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere (JO L 319, 29.11.2008, p. 59).”

ANEXA 2

„ANEXA 3

COMUNITATEA EUROPEANĂ

(a) (Hârtie celulozică de culoare albastru deschis Pantone 290 sau cât mai aproape posibil de această culoare, format DIN A4, 100 g/m2 sau mai mult)

(Prima pagină a licenței)

[Text în limba (limbile) oficială (oficiale) sau într-una dintre limbile oficiale ale statului membru care emite licența]

Semnul distinctiv al statului membru (1) care emite licența

Denumirea autorității sau a organismului competent

LICENȚA NR. …

COPIE CERTIFICATĂ NR. …

pentru transportul rutier internațional de mărfuri contra cost în numele unui terț

Prezenta licență autorizează (2) …

…

titularul să efectueze transporturi rutiere internaționale de mărfuri contra cost în numele unui terț pe orice traseu, pentru deplasările pe teritoriul Comunității, astfel cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 1072/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piața transportului rutier internațional de mărfuri și în conformitate cu dispozițiile generale ale prezentei licențe.

Observații speciale:…
…
Prezenta licență este valabilă de la…	până la…
Eliberată la…,	la data de…
… (3)

(b) (A doua pagină a licenței)

[Text în limba (limbile) oficială (oficiale) sau într-una dintre limbile oficiale ale statului membru care emite licența]

DISPOZIȚII GENERALE

Prezenta licență este emisă în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1072/2009.

Aceasta îl îndreptățește pe titular să efectueze transporturi rutiere internaționale de mărfuri contra cost în numele unui terț pe orice traseu, pentru deplasările pe teritoriul Comunității și, după caz, în condițiile stabilite de aceasta:

—	în cazul în care punctul de plecare și punctul de sosire sunt situate în două state membre diferite cu sau fără tranzitarea unuia sau mai multor state membre sau țări terțe;

—	cu plecare dintr-un stat membru către o țară terță sau invers, cu sau fără tranzitarea unuia sau mai multor state membre sau țări terțe;

—	între țări terțe, cu tranzitarea teritoriului unuia sau mai multor state membre,

precum și în cazul deplasărilor fără încărcătură legate de aceste transporturi.

În cazul unui transport cu plecare dintr-un stat membru către o țară terță sau invers, prezenta licență este valabilă pentru deplasarea efectuată pe teritoriul Comunității. Aceasta este valabilă în statul membru de încărcare sau de descărcare doar după încheierea acordului necesar între Comunitate și țara terță în cauză în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1072/2009.

Aceasta este personală și netransmisibilă către terți.

Aceasta poate fi retrasă de către autoritatea competentă a statului membru care a emis-o, printre altele, în cazul în care titularul:

—	nu a respectat toate condițiile de utilizare a licenței;

—	a furnizat informații inexacte în legătură cu datele necesare pentru emiterea sau reînnoirea licenței.

Originalul licenței trebuie păstrat de întreprinderea de transport.

O copie certificată a licenței trebuie păstrată la bordul vehiculului (4). În cazul unui ansamblu de vehicule cuplate, aceasta trebuie să însoțească autovehiculul. Ea acoperă ansamblul de vehicule cuplate chiar și în cazul în care remorca sau semiremorca nu sunt înmatriculate sau autorizate pentru a circula pe numele titularului licenței sau în cazul în care sunt înmatriculate sau autorizate să circule într-un alt stat.

Licența trebuie prezentată, la cerere, agenților de control.

Titularul trebuie, pe teritoriul fiecărui stat membru, să se conformeze actelor cu putere de lege și actelor administrative în vigoare în acel stat, și anume în ceea ce privește transportul și traficul.”

(1) Semnele distinctive ale statelor membre sunt: (B) Belgia, (BG) Bulgaria, (CZ) Republica Cehă, (DK) Danemarca, (D) Germania, (EST) Estonia, (IRL) Irlanda, (GR) Grecia, (E) Spania, (F) Franța, (HR) Croația, (I) Italia, (CY) Cipru, (LV) Letonia, (LT) Lituania, (L) Luxemburg, (H) Ungaria, (M) Malta, (NL) Țările de Jos, (A) Austria, (PL) Polonia, (P) Portugalia, (RO) România, (SLO) Slovenia, (SK) Slovacia, (FIN) Finlanda, (S) Suedia, (UK) Regatul Unit.

(2) Numele sau denumirea comercială și adresa completă a operatorului de transport.

(3) Semnătura și ștampila autorității sau a organismului competent care emite licența.

(4) „Vehicul” înseamnă un autovehicul înmatriculat într-un stat membru sau un ansamblu de vehicule cuplate care să aibă cel puțin autovehiculul înmatriculat într-un stat membru, utilizate exclusiv pentru transportul de mărfuri.

ANEXA 3

„ANEXA 4

TRANSPORTURI ȘI DEPLASĂRI FĂRĂ ÎNCĂRCĂTURĂ EFECTUATE ÎN LEGĂTURĂ CU ACESTE TRANSPORTURI CARE SUNT SCUTITE DE ORICE REGIM DE LICENȚĂ ȘI DE ORICE AUTORIZAȚIE DE TRANSPORT

Transporturile poștale care sunt efectuate în cadrul unui regim de serviciu universal.

Transporturi de vehicule deteriorate sau care sunt în pană.

Transporturi de mărfuri cu autovehicule a căror masă totală autorizată, inclusiv cea a remorcilor, nu depășește 3,5 tone.

Transporturi de mărfuri cu autovehicule, în cazul în care se îndeplinesc următoarele condiții:

(a)	mărfurile transportate se află în proprietatea întreprinderii sau au fost vândute, cumpărate, donate sau închiriate, produse, extrase, transformate sau reparate de aceasta;

(b)	transportul servește la aducerea mărfurilor la întreprindere, la expedierea de la această întreprindere, la deplasarea fie în interiorul întreprinderii, fie pentru nevoile sale proprii în afara întreprinderii;

(c)	autovehiculele utilizate pentru acest transport sunt conduse de personalul angajat de întreprindere sau pus la dispoziția acesteia în conformitate cu o obligație contractuală;

(d)

vehiculele care transportă mărfuri sunt în proprietatea întreprinderii sau au fost achiziționate de aceasta pe credit sau au fost închiriate, cu condiția, în acest ultim caz, să îndeplinească condițiile prevăzute de Directiva 2006/1/CE a Parlamentului European și a Consiliului (1).

Această dispoziție nu se aplică în cazul utilizării unui vehicul de schimb atunci când vehiculul utilizat în mod obișnuit are o pană de scurtă durată;

(e)	transportul trebuie să constituie doar o activitate accesorie în cadrul ansamblului de activități ale întreprinderii.

Transporturile de medicamente, de aparatură și de echipamente medicale, precum și de alte articole necesare în cazul unui ajutor de urgență, în special în caz de catastrofe naturale.”

(1) Directiva 2006/1/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 18 ianuarie 2006 privind utilizarea vehiculelor închiriate fără conducători auto pentru transportul rutier de mărfuri (JO L 33, 4.2.2006, p. 82).

ANEXA 4

„ANEXA 7

TRANSPORTUL INTERNAȚIONAL DE PASAGERI CU AUTOCARUL ȘI AUTOBUZUL

Articolul 1

Definiții

În sensul prezentului acord, se aplică următoarele definiții:

1. Servicii regulate

1.1. Serviciile regulate sunt serviciile care asigură transportul călătorilor la intervale stabilite și pe trasee determinate, călătorii fiind îmbarcați și debarcați la puncte de oprire stabilite în prealabil. Serviciile regulate sunt deschise tuturor, fiind supuse, după caz, rezervării obligatorii.

Caracterul regulat al serviciului nu este afectat de nicio ajustare a condițiilor de operare a serviciului.

1.2. Indiferent de organizatorul transporturilor, sunt considerate servicii regulate acele servicii care asigură transportul unor anumite categorii de călători, cu excluderea altor călători, în măsura în care aceste servicii sunt efectuate în condițiile indicate la punctul 1.1. Aceste servicii sunt denumite în continuare «servicii regulate speciale».

Serviciile regulate speciale includ, printre altele:

(a)	transportul lucrătorilor între domiciliu și locul de muncă;

(b)	transportul elevilor și studenților la și de la instituția de învățământ.

Caracterul regulat al serviciilor nu este afectat de faptul că organizarea transportului este adaptată la nevoile variabile ale utilizatorilor.

1.3. Organizarea unor servicii paralele sau temporare, care deservesc aceiași clienți ca serviciile regulate existente, nedeservirea anumitor opriri sau deservirea unor opriri suplimentare de către serviciile regulate existente se supun acelorași norme ca și acestea din urmă.

2. Servicii ocazionale

2.1. Serviciile ocazionale sunt serviciile care nu sunt incluse în definiția serviciilor regulate, inclusiv a serviciilor regulate specializate și care se caracterizează, printre altele, prin faptul că transportă grupuri constituite la inițiativa unui contractant sau a operatorului de transport însuși.

Organizarea unor servicii paralele sau temporare comparabile cu serviciile regulate existente și care deservesc aceiași clienți ca acestea din urmă se supune autorizării în conformitate cu procedura stabilită în secțiunea I.

2.2. Serviciile menționate la prezentul punct 2 nu își pierd caracterul de servicii ocazionale prin faptul că sunt efectuate cu o anumită frecvență.

2.3. Serviciile ocazionale pot fi exploatate de un grup de operatori de transport care acționează în numele aceluiași contractant.

Numele acestor operatori de transport, precum și, după caz, punctele de corespondență de-a lungul unei rute, sunt comunicate autorităților competente din statele membre în cauză ale Uniunii Europene și din Elveția, potrivit unor modalități care vor fi stabilite de către Comitetul mixt.

3. Transport în cont propriu

Transporturile în cont propriu sunt transporturile efectuate în scopuri nelucrative și necomerciale de către o persoană fizică sau juridică, în cazul în care:

—	activitatea de transport constituie doar o activitate accesorie pentru această persoană fizică sau juridică;

—

vehiculele utilizate sunt proprietatea acelei persoane fizice sau juridice sau au fost achiziționate de persoana respectivă în rate sau au făcut obiectul unui contract de leasing pe termen lung și sunt conduse de un membru al echipei persoanei fizice sau juridice sau chiar de persoana fizică sau de membri ai personalului angajat de către întreprindere sau pus la dispoziția întreprinderii în temeiul unei obligații contractuale.

Secțiunea I

SERVICII REGULATE SUPUSE AUTORIZĂRII

Articolul 2

Tipul de autorizare

1. Autorizația este întocmită pe numele operatorului de transport; aceasta nu poate fi transferată de operatorul de transport către terți. Cu toate acestea, operatorul de transport care a primit autorizația poate, cu consimțământul autorității menționate la articolul 3 alineatul (1) din prezenta anexă, să apeleze la un subcontractant pentru efectuarea serviciului. În acest caz, autorizația menționează numele acestuia din urmă și rolul său de subcontractant. Subcontractantul trebuie să îndeplinească condițiile enumerate la articolul 17 din acord.

În cazul unei asocieri de întreprinderi pentru operarea unui serviciu regulat, autorizația este întocmită pe numele tuturor întreprinderilor. Aceasta este eliberată întreprinderii administratoare, iar celorlalte întreprinderi li se predă o copie. Autorizația menționează numele tuturor operatorilor.

2. Perioada maximă de valabilitate a autorizației este de cinci ani.

3. Autorizația stabilește:

(a)	tipul de serviciu;

(b)	traseul serviciului, în special punctele de plecare și de sosire;

(c)	durata de valabilitate a autorizației;

(d)	opririle și orarul.

4. Autorizația trebuie să fie conformă modelului stabilit în Regulamentul (UE) nr. 361/2014 al Comisiei (1).

5. Autorizația îl/îi împuternicește pe titular(i) să efectueze serviciul regulat pe teritoriul părților contractante.

6. Operatorul unui serviciu regulat poate utiliza vehicule suplimentare pentru a face față situațiilor temporare sau excepționale.

În acest caz, operatorul de transport trebuie să se asigure că la bordul vehiculului se găsesc următoarele documente:

—	o copie a autorizației de serviciu regulat;

—	o copie a contractului încheiat între operatorul serviciului regulat și întreprinderea care îi pune la dispoziție vehiculele suplimentare sau un document echivalent;

—	o copie certificată a licenței comunitare pentru operatorii de transport din Uniunea Europeană sau a unei licențe similare elvețiene pentru operatorii de transport elvețieni eliberată operatorului care furnizează vehiculele suplimentare pentru serviciul respectiv.

Articolul 3

Introducerea cererilor de autorizare

1. Introducerea cererilor de autorizare de către operatorii din Uniunea Europeană se efectuează în conformitate cu dispozițiile articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 1073/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (2), iar introducerea cererilor de autorizare de către operatorii elvețieni se efectuează în conformitate cu dispozițiile capitolului 3 din Ordonanța din 4 noiembrie 2009 privind transportul de călători (OTV) (3). Pentru serviciile scutite de autorizare în Elveția, dar supuse obligației de autorizare în Uniunea Europeană, introducerea cererilor de autorizare de către operatorii elvețieni se va efectua la autoritățile competente elvețiene în cazul în care punctul de plecare pentru aceste servicii se află în Elveția.

2. Cererile trebuie să fie conforme cu modelul stabilit în Regulamentul (UE) nr. 361/2014.

3. Solicitantul furnizează, în sprijinul cererii sale de autorizare, toate informațiile pe care le consideră relevante sau pe care autoritatea emitentă le solicită, în special un program de conducere care să permită verificarea conformității cu reglementările privind perioadele de conducere și de odihnă și o copie a licenței comunitare pentru transport rutier internațional de călători contra cost în numele unui terț pentru operatorii de transport din Uniunea Europeană sau a unei licențe similare elvețiene pentru operatorii de transport elvețieni eliberate operatorului serviciului regulat.

Articolul 4

Procedura de autorizare

1. Autorizația se eliberează de comun acord cu autoritățile competente ale părților contractante pe teritoriul cărora călătorii sunt îmbarcați sau debarcați. Autoritatea emitentă furnizează acestora din urmă, precum și autorităților competente din statele membre ale Uniunii Europene al căror teritoriu este traversat fără îmbarcarea sau debarcarea de călători, pe lângă evaluarea sa, o copie a cererii și a tuturor celorlalte documente utile.

2. Autoritățile competente din Elveția și din statele membre ale Uniunii Europene al căror acord a fost solicitat comunică decizia lor autorității emitente în termen de două luni. Acest termen este calculat începând cu data primirii solicitării unui acord care figurează în confirmarea de primire. În cazul în care autoritatea emitentă nu a primit niciun răspuns în acest termen, se consideră că autoritățile consultate și-au dat acordul, iar autoritatea emitentă acordă autorizația. În cazul în care decizia primită din partea autorităților competente ale părților contractante cărora le-a fost solicitat acordul este negativă, aceasta se motivează în mod corespunzător.

3. Sub rezerva alineatelor (7) și (8), autoritatea emitentă ia o decizie în termen de patru luni de la data introducerii cererii de către operatorul de transport.

4. Autorizația se acordă cu excepția situațiilor în care:

(a)	solicitantul nu este în măsură să furnizeze serviciul care face obiectul cererii cu echipamentul pe care îl are în mod direct la dispoziție;

(b)

solicitantul nu a respectat, în trecut, legislația internă sau internațională în materie de transporturi rutiere, în special condițiile și dispozițiile referitoare la autorizațiile de servicii de transport internațional de călători sau a comis încălcări grave ale normelor în materie de transport rutier, și anume în ceea ce privește normele aplicabile vehiculelor și perioadelor de conducere și de odihnă pentru șoferi;

(c)	în cazul unei cereri de reînnoire a autorizației, condițiile de autorizare nu au fost respectate;

(d)

autoritatea competentă a unei părți contractante decide, pe baza unei analize detaliate, că serviciul în cauză ar afecta serios, pe secțiunile direct implicate, viabilitatea unui serviciu comparabil reglementat de unul sau mai multe contracte de servicii publice în conformitate cu legislația în vigoare a părții contractante. În acest caz, autoritatea competentă stabilește criterii nediscriminatorii care să permită determinarea măsurii în care serviciul care face obiectul solicitării ar afecta în mod serios viabilitatea serviciului comparabil menționat anterior și le transmite Comitetului mixt la solicitarea acestuia;

(e)	autoritatea competentă a unei părți contractante decide, pe baza unei analize detaliate, că scopul principal al serviciului nu este de a transporta călători între puncte de oprire aflate în diferitele părți contractante.

În cazul în care un serviciu internațional de transport cu autocare și autobuze care există deja afectează serios, pe secțiunile direct implicate, viabilitatea unui serviciu comparabil reglementat de unul sau mai multe contracte de servicii publice în conformitate cu legislația unei părți contractante ca urmare a unor circumstanțe excepționale, care nu au putut fi prevăzute în momentul acordării autorizației, autoritatea competentă a unei părți contractante poate, cu acordul Comitetului mixt, să suspende sau să retragă autorizația de operare a serviciului internațional de transport cu autocare și autobuze cu un preaviz de șase luni transmis operatorului de transport.

Faptul că un operator de transport oferă prețuri mai mici decât cele oferite de alți operatori de transport rutieri sau că legătura în cauză este deja operată de alți operatori de transport rutier nu poate constitui în sine o justificare pentru refuzul cererii.

5. Autoritatea emitentă poate respinge cererile doar pentru motive compatibile cu prezentul acord.

6. În cazul în care procedura prin care se ajunge la acordul menționat la alineatul (1) nu dă rezultate, Comitetul mixt poate fi sesizat în acest sens.

7. Comitetul mixt adoptă în cel mai scurt timp o decizie care intră în vigoare în termen de treizeci de zile de la notificarea Elveției și a statelor membre ale Uniunii Europene în cauză.

8. Odată îndeplinită procedura prevăzută în prezentul articol, autoritatea emitentă informează în acest sens toate autoritățile menționate la alineatul (1) și le trimite, dacă este necesar, o copie a autorizației.

Articolul 5

Emiterea și reînnoirea autorizației

1. După finalizarea procedurii prevăzute la articolul 4 din prezenta anexă, autoritatea emitentă acordă autorizația sau respinge cererea în mod oficial.

2. Respingerea unei cereri trebuie motivată. Părțile contractante garantează operatorilor de transport posibilitatea de a-și apăra interesele în cazul respingerii cererii lor.

3. Articolul 4 din prezenta anexă se aplică, mutatis mutandis, cererilor de reînnoire a unei autorizații sau de modificare a condițiilor în care trebuie efectuate serviciile supuse autorizării.

În cazul unei modificări de importanță redusă a condițiilor de operare, în special în cazul unei adaptări a frecvenței, a tarifelor și a orarului, este suficient ca autoritatea emitentă să comunice informația privind modificarea autorităților competente ale celeilalte părți contractante.

Articolul 6

Expirarea autorizației

Procedura care trebuie urmată în privința expirării unei autorizații este conformă cu dispozițiile articolului 10 din Regulamentul (CE) nr. 1073/2009 și ale articolului 46 din OTV.

Articolul 7

Obligațiile operatorilor de transport

1. Cu excepția cazurilor de forță majoră, operatorul unui serviciu regulat are obligația de a lua, până la expirarea autorizației, toate măsurile în vederea garantării unui serviciu de transport care să răspundă standardelor de continuitate, regularitate și capacitate, precum și celorlalte condiții stabilite de autoritatea competentă în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din prezenta anexă.

2. Operatorul de transport are obligația de a afișa traseul serviciului, opririle, orarul, tarifele și celelalte condiții de operare astfel încât aceste informații să fie ușor de accesat de către toți utilizatorii.

3. Elveția și statele membre în cauză ale Uniunii Europene au dreptul de a aduce, de comun acord și în acord cu titularul autorizației, modificări în ceea ce privește condițiile de operare a unui serviciu regulat.

Secțiunea II

SERVICII OCAZIONALE ȘI ALTE SERVICII EXCEPTATE DE LA AUTORIZARE

Articolul 8

Documentul de control

1. Serviciile menționate la articolul 18 alineatul (1) din acord sunt executate pe baza unui document de control (foaie de parcurs).

2. Operatorii de transport care efectuează servicii ocazionale trebuie să completeze foaia de parcurs înainte de fiecare călătorie.

3. Carnetele cu foile de parcurs sunt eliberate de către autoritățile competente din Elveția și din statul membru al Uniunii Europene în care este stabilit operatorul de transport sau de către organisme desemnate de acestea.

4. Modelul de document de control, precum și modalitățile de utilizare a acestuia sunt stabilite în Regulamentul (UE) nr. 361/2014.

5. În cazul serviciilor prevăzute la articolul 18 alineatul (2) din acord, contractul sau copia certificată a contractului constituie echivalentul documentului de control.

Articolul 9

Atestarea

Atestarea prevăzută la articolul 18 alineatul (6) din acord este eliberată de către autoritatea competentă din Elveția sau din statul membru al Uniunii Europene unde este înmatriculat vehiculul.

Aceasta este conformă cu modelul stabilit în Regulamentul (UE) nr. 361/2014.

Secțiunea III

CONTROALE ȘI SANCȚIUNI

Articolul 10

Titluri de transport

1. Operatorii de transport care operează un serviciu regulat, cu excepția serviciilor regulate speciale, emit titluri de transport, fie individuale, fie colective, care precizează:

—	punctul de plecare și de sosire și, după caz, locul de întoarcere;

—	durata de valabilitate a titlului de transport;

—	tariful aplicat transportului.

2. Titlul de transport prevăzut la alineatul (1) trebuie să fie prezentat la cererea agenților de control.

Articolul 11

Controale rutiere și în întreprinderi

1. În cazul efectuării unui transport contra cost în numele unui terț este necesară deținerea la bordul vehiculului și prezentarea la cererea agenților de control a copiei certificate a licenței comunitare pentru operatorii de transport din Uniunea Europeană sau a licenței similare elvețiene pentru operatorii de transport elvețieni, precum și, în funcție de tipul serviciului, a autorizației (sau o copie certificată a acesteia) sau a foii de parcurs.

În cazul unui transport în cont propriu, atestarea (sau o copie certificată a acesteia) trebuie să se afle la bordul vehiculului și să fie prezentată la cerere agenților de control.

2. Operatorii de transport care operează autocare și autobuze destinate transporturilor internaționale de călători permit orice control care urmărește asigurarea faptului că operarea se efectuează corect, printre altele, în ceea ce privește timpul de condus și de odihnă.

Articolul 12

Asistență reciprocă și sancțiuni

1. Autoritățile competente ale părților contractante își acordă reciproc asistență pentru a asigura aplicarea și controlul dispozițiilor prevăzute în prezenta anexă. Acestea efectuează schimburi de informații prin intermediul punctelor de contact naționale instituite în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (4).

2. Autoritățile competente ale părții contractante unde este stabilit operatorul de transport retrag licența comunitară pentru operatorii de transport din Uniunea Europeană sau licența similară elvețiană pentru operatorii de transport elvețieni în cazul în care titularul:

(a)	nu mai îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 17 alineatul (1) din acord; sau

(b)	a comunicat informații inexacte cu privire la datele care erau necesare pentru emiterea licenței comunitare pentru operatorii de transport din Uniunea Europeană sau a licenței similare elvețiene pentru operatorii de transport elvețieni.

3. Autoritatea emitentă retrage autorizația în cazul în care titularul nu mai îndeplinește condițiile care au determinat eliberarea acestei autorizații în temeiul prezentului acord, și anume în cazul în care cererea este întocmită de autoritățile competente ale părții contractante unde este stabilit operatorul de transport. Aceasta informează imediat autoritățile competente ale celeilalte părți contractante.

4. În cazul unor încălcări grave ale reglementărilor privind transportul și siguranța rutieră, în special în ceea ce privește normele aplicabile vehiculelor, perioadele de conducere și de odihnă ale șoferilor și executarea fără autorizație a unor servicii paralele sau temporare prevăzute la articolul 1 punctul 2.1, autoritățile competente ale părții contractante unde este stabilit operatorul de transport care a comis încălcarea pot proceda, printre altele, la retragerea licenței comunitare pentru operatorii de transport din Uniunea Europeană sau a licenței elvețiene similare pentru operatorii de transport elvețieni sau la retrageri temporare și/sau parțiale ale copiilor certificate ale licenței comunitare pentru operatorii de transport din Uniunea Europeană sau ale licenței similare elvețiene pentru operatorii de transport elvețieni.

Aceste sancțiuni sunt determinate în funcție de gravitatea încălcării comise de către titularul licenței comunitare pentru operatorii de transport din Uniunea Europeană sau de către titularul licenței similare elvețiene pentru operatorii de transport elvețieni, precum și în funcție de numărul total de copii certificate pe care le deține pentru trafic internațional.

Autoritățile competente ale părții contractante de stabilire comunică autorităților competente ale părții contractante pe teritoriul căreia au fost constatate încălcările cât mai repede posibil și în termen de cel mult șase săptămâni de la data deciziei definitive cu privire la chestiunea respectivă, dacă au fost aplicate sancțiunile prevăzute mai sus. În cazul în care aceste sancțiuni nu sunt aplicate, autoritățile competente ale părții contractante de stabilire precizează motivele neaplicării acestora.

5. În cazul în care autoritățile competente ale unei părți contractante au informații despre o încălcare gravă a prezentei anexe sau a legislației în domeniul transporturilor rutiere săvârșită de un operator de transport nerezident, partea contractantă pe teritoriul căreia a fost constatată încălcarea transmite următoarele informații autorităților competente ale părții contractante de stabilire a operatorului de transport în cel mai scurt timp și în termen de cel mult șase săptămâni de la data deciziei definitive a acestora:

(a)	o descriere a încălcării, precum și data și ora la care a fost săvârșită;

(b)	categoria, tipul și gravitatea încălcării; și

(c)	sancțiunile aplicate și sancțiunile executate.

Autoritățile competente ale părții contractante gazdă pot solicita autorităților competente ale statului membru de stabilire aplicarea unor sancțiuni administrative în conformitate cu alineatul (4).

6. Părțile contractante garantează faptul că operatorii de transport au dreptul la o cale de atac împotriva oricărei sancțiuni administrative aplicate acestora în conformitate cu prezentul articol.

Articolul 13

Înscrierile în registrele electronice naționale

Statele membre asigură înscrierea în registrul electronic național al întreprinderilor de transport rutier a încălcărilor grave ale legislației în domeniul transporturilor rutiere care sunt imputabile operatorilor de transport stabiliți pe teritoriul acestora și care au condus la aplicarea unei sancțiuni de către autoritățile competente ale unui stat membru al Uniunii Europene sau ale Elveției, precum și a oricărei retrageri permanente sau temporare a licenței comunitare pentru operatorii de transport din Uniunea Europeană sau a licenței similare elvețiene pentru operatorii de transport elvețieni sau a copiei certificate a licenței comunitare sau a licenței similare elvețiene. Datele înscrise în registru referitoare la retragerea temporară sau permanentă a licenței comunitare pentru operatorii de transport din Uniunea Europeană sau a unei licențe similare elvețiene pentru operatorii de transport elvețieni se păstrează în baza de date timp de cel puțin doi ani de la data expirării perioadei retragerii, în cazul retragerii temporare, sau de la data retragerii, în cazul retragerii permanente.”

(1) Regulamentul (UE) nr. 361/2014 al Comisiei din 9 aprilie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1073/2009 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește documentele pentru transportul internațional de călători cu autocarul și autobuzul și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2121/98 al Comisiei (JO L 107, 10.4.2014, p. 39).

(2) Regulamentul (CE) nr. 1073/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piața internațională a serviciilor de transport cu autocarul și autobuzul și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 (JO L 300, 14.11.2009, p. 88).

(3) RS/SR/745.11.

(4) Regulamentul (CE) nr. 1071/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind condițiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupației de operator de transport rutier și de abrogare a Directivei 96/26/CE a Consiliului (JO L 300, 14.11.2009, p. 51), modificat ultima dată prin Regulamentul (UE) nr. 517/2013 al Consiliului din 13 mai 2013 (JO L 158, 10.6.2013, p. 1).

		ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 23

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 59 29 ianuarie 2016

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/111 al Consiliului din 28 ianuarie 2016 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 101/2011 privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Tunisia	1
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/112 al Comisiei din 27 ianuarie 2016 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1484/95 în ceea ce privește stabilirea prețurilor reprezentative în sectorul cărnii de pasăre și în cel al ouălor, precum și pentru ovalbumină	14
	*	Regulamentul (UE) 2016/113 al Comisiei din 28 ianuarie 2016 de instituire a unei taxe antidumping provizorii asupra importurilor de bare din oțel cu rezistență ridicată la oboseală pentru beton armat originare din Republica Populară Chineză	16
	*	Regulamentul (UE) 2016/114 al Comisiei din 28 ianuarie 2016 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1177/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare referitoare la venit și la condițiile de viață (EU-SILC) în ceea ce privește ediția 2017 a listei variabilelor țintă secundare referitoare la sănătate și sănătatea copiilor ( 1 )	40
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/115 al Comisiei din 28 ianuarie 2016 de retragere a acceptării angajamentului pentru un producător-exportator în temeiul Deciziei de punere în aplicare 2013/707/UE de confirmare a acceptării unui angajament oferit în legătură cu procedurile antidumping și antisubvenție privind importurile de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin și componentele lor cheie (și anume celule) originare sau expediate din Republica Populară Chineză pentru perioada de aplicare a măsurilor definitive	47
		Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/116 al Comisiei din 28 ianuarie 2016 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume	57
		Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/117 al Comisiei din 28 ianuarie 2016 privind eliberarea licențelor de import de orez în cadrul contingentelor tarifare deschise pentru subperioada ianuarie 2016 prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1273/2011	59
		DECIZII
	*	Decizia (PESC) 2016/118 a Comitetului politic și de securitate din 20 ianuarie 2016 privind punerea în aplicare de către EUNAVFOR MED operația SOPHIA a Rezoluției 2240 (2015) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (EUNAVFOR MED operația SOPHIA/1/2016)	63
	*	Decizia (PESC) 2016/119 a Consiliului din 28 ianuarie 2016 de modificare a Deciziei 2011/72/PESC privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane și entități având în vedere situația din Tunisia	65
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/120 a Comisiei din 28 ianuarie 2016 privind identificarea eXtensible Business Reporting Language 2.1 pentru utilizarea ca referință în cadrul achizițiilor publice ( 1 )	77
		ACTE ADOPTATE DE ORGANISME CREATE PRIN ACORDURI INTERNAŢIONALE
	*	Decizia nr. 2/2016 a Comitetului mixt UE-Elveția din 3 decembrie 2015 de modificare a Protocolului nr. 3 la Acordul dintre Comunitatea Economică Europeană și Confederația Elvețiană, privind definirea conceptului de produse originare și metodele de cooperare administrativă [2016/121]	79
	*	Decizia nr. 1/2016 a Comitetului pentru transporturi terestre Comunitate/Elveția din 16 decembrie 2015 de modificare a anexelor 1, 3, 4 și 7 la Acordul dintre Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind transportul rutier și feroviar de mărfuri și călători [2016/122]	82

Codul NC	Denumirea mărfurilor	Prețul reprezentativ (în EUR/100 kg)	Garanția menționată la articolul 3 (în EUR/100 kg)	Originea (1)
0207 12 10	Carcase de pui congelate, denumite «pui 70 %»	137,2	0	AR
0207 12 90	Carcase de pui congelate, denumite «pui 65 %»	155,1 164,0	0 0	AR BR
0207 14 10	Bucăți dezosate, congelate, de cocoși sau de găini din specia Gallus domesticus	310,0 202,7 303,3 244,7	0 29 0 17	AR BR CL TH
0207 27 10	Bucăți dezosate, congelate, de curcani și de curci	372,9 253,9	0 13	BR CL
0408 91 80	Ouă fără coajă, uscate	568,6	0	AR
1602 32 11	Preparate nefierte din cocoși sau găini	236,6	15	BR

(EUR/100 kg)
Codul NC	Codul țării terțe (1)	Valoarea forfetară de import
0702 00 00	IL	236,2
	MA	82,1
	TN	116,3
	TR	87,7
	ZZ	130,6
0707 00 05	MA	86,8
	TR	158,2
	ZZ	122,5
0709 93 10	MA	49,1
	TR	161,3
	ZZ	105,2
0805 10 20	EG	50,3
	MA	61,6
	TN	54,4
	TR	60,6
	ZZ	56,7
0805 20 10	IL	147,6
	MA	82,6
	ZZ	115,1
0805 20 30, 0805 20 50, 0805 20 70, 0805 20 90	IL	121,6
	JM	154,6
	MA	86,4
	TR	94,9
	ZZ	114,4
0805 50 10	TR	92,8
0805 50 10	ZZ	92,8
0808 10 80	CL	88,0
	US	160,6
	ZZ	124,3
0808 30 90	CN	57,3
	TR	200,0
	ZA	84,4
	ZZ	113,9


	(1) Text cu relevanță pentru SEE