15.9.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 239/1

DIRECTIVA (UE) 2015/1513 A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din 9 septembrie 2015

de modificare a Directivei 98/70/CE privind calitatea benzinei și a motorinei și de modificare a Directivei 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 192 alineatul (1), precum și articolul 114 în ceea ce privește articolul 1 alineatele (3)-(13) și articolul 2 alineatele (5)-(7) din prezenta directivă,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

după consultarea Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3), fiecare stat membru se asigură că ponderea de energie din surse regenerabile utilizată în toate formele de transport în 2020 va fi de cel puțin 10 % din consumul final de energie în sectorul transporturilor în statul membru respectiv. Amestecul de biocarburanți este una dintre metodele pe care statele membre le au la dispoziție pentru a îndeplini acest obiectiv și este de așteptat ca acesta să reprezinte principala contribuție. Directiva 2009/28/CE subliniază, de asemenea, nevoia de eficiență energetică în sectorul transporturilor, care este imperativă, întrucât este probabil ca obiectivul procentual obligatoriu în ceea privește energia din surse regenerabile să fie din ce în mai dificil de realizat în mod durabil în cazul în care cererea totală de energie pentru transporturi continuă să crească. Prin urmare, dată fiind importanța eficienței energetice și în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, statele membre și Comisia sunt încurajate să includă informații mai detaliate privind măsurile de eficiență energetică în sectorul transporturilor în rapoartele lor care urmează a fi prezentate în conformitate cu anexa IV la Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului (4) și cu alte acte legislative ale Uniunii cu relevanță pentru promovarea eficienței energetice în sectorul transporturilor.

(2)

Având în vedere obiectivul Uniunii de a reduce și mai mult emisiile de gaze cu efect de seră și contribuția semnificativă pe care combustibilii utilizați în transportul rutier o aduc la cantitatea de emisii, în conformitate cu articolul 7a alineatul (2) din Directiva 98/70/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5), statele membre trebuie să impună furnizorilor de combustibili sau de energie să reducă cu cel puțin 6 %, până la 31 decembrie 2020, emisiile de gaze cu efect de seră per ciclu de viață per unitate de energie generate de combustibilii utilizați în Uniune pentru vehiculele rutiere, utilajele mobile fără destinație rutieră, tractoarele agricole și forestiere, precum și pentru ambarcațiunile de agrement atunci când acestea nu se află pe mare. Amestecul de biocarburanți este una dintre metodele pe care furnizorii de combustibili fosili le au la dispoziție pentru a reduce intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră aferente combustibililor fosili furnizați.

(3)

Directiva 2009/28/CE stabilește criteriile de durabilitate pe care biocarburanții și biolichidele trebuie să le respecte pentru a fi luate în calcul drept contribuții în vederea atingerii obiectivelor enunțate de directivă și pentru a putea fi incluse în programele de sprijin public. Printre aceste criterii se numără cerințe privind reducerile minime ale emisiilor de gaze cu efect de seră pe care trebuie să le atingă biocarburanții și biolichidele în comparație cu combustibilii fosili. Directiva 98/70/CE stabilește criterii de durabilitate identice pentru biocarburanți.

(4)

În cazul în care pășunile sau terenurile agricole destinate anterior piețelor de alimente și furaje sunt convertite pentru a fi utilizate în producția de biocarburanți, cererea de produse altele decât combustibilii va trebui totuși satisfăcută, prin intensificarea producției curente sau prin introducerea terenurilor neagricole în producție, în altă parte. Acest din urmă caz reprezintă o schimbare indirectă a utilizării terenurilor și, atunci când implică convertirea terenurilor cu stocuri mari de carbon, poate antrena importante emisii de gaze cu efect de seră. Directivele 98/70/CE și 2009/28/CE ar trebui, prin urmare, să fie modificate pentru a include dispoziții referitoare la impactul schimbării indirecte a utilizării terenurilor, ținând seama de faptul că, la ora actuală, biocarburanții sunt, în principal, produși pe bază de culturi de pe terenuri agricole existente. Dispozițiile respective ar trebui să țină cont în mod corespunzător de nevoia de a proteja investițiile deja realizate.

(5)

Pe baza previziunilor privind cererea de biocarburanți furnizate de statele membre și a estimărilor privind emisiile în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor pentru diferite materii prime destinate producției de biocarburanți, se estimează că emisiile de gaze cu efect de seră în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor sunt semnificative și că ele ar putea anula, parțial sau în totalitate, reducerile de emisii de gaze cu efect de seră generate de biocarburanții individuali. Acest lucru se datorează faptului că se așteaptă ca aproape întreaga producție de biocarburanți din 2020 să provină din culturi de pe terenuri ce ar putea fi utilizate în vederea satisfacerii piețelor de alimente și furaje. În vederea reducerii acestor emisii, este necesar să se facă distincția corespunzătoare între diferite grupe de culturi, precum culturile de oleaginoase, de plante zaharoase, cereale și alte culturi bogate în amidon. Mai mult, este necesar să se încurajeze cercetarea și dezvoltarea noilor biocombustibili avansați, care nu intră în concurență cu culturile alimentare, și să se studieze în continuare impactul diferitelor grupuri de culturi atât asupra schimbărilor directe, cât și asupra schimbărilor indirecte ale utilizării terenurilor.

(6)	Pentru a evita stimularea unei creșteri deliberate a producției de reziduuri de prelucrare în detrimentul produsului principal, definiția reziduurilor de prelucrare ar trebui să excludă reziduurile rezultate dintr-un proces de producție care a fost modificat în mod deliberat în scopul respectiv.

(7)

Combustibilii lichizi din surse regenerabile vor fi probabil necesari în sectorul transporturilor pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră generate de acest sector. Biocarburanții avansați, cum ar fi cei produși pe bază de deșeuri și alge, contribuie mult la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, cu risc scăzut de a provoca schimbări indirecte ale utilizării terenurilor, și nu concurează direct pentru terenuri agricole destinate piețelor de alimente și furaje. Este necesar, prin urmare, să se încurajeze intensificarea activităților de cercetare, dezvoltare și producție în ceea ce privește astfel de biocarburanți avansați, aceștia nefiind în prezent comercializați în cantități mari, în parte din cauza concurenței pentru subvenții publice cu tehnologiile consacrate de producere a biocarburanților pe bază de culturi alimentare.

(8)

Ar fi de dorit să se ajungă chiar până în anul 2020 la un nivel semnificativ mai ridicat în ceea ce privește consumul de biocarburanți avansați în Uniune, comparativ cu actualele traiectorii. Fiecare stat membru ar trebui să promoveze consumul de biocarburanți avansați și să încerce să atingă un nivel minim al consumului de biocarburanți avansați pe teritoriul său, prin stabilirea unui obiectiv național fără caracter juridic obligatoriu, pe care se străduiește să îl îndeplinească în cadrul obligației de a garanta că ponderea deținută de energia din surse regenerabile în totalul formelor de transport, în 2020, este de cel puțin 10 % din consumul final de energie în sectorul transporturilor în statul membru respectiv. Atunci când acestea există, planurile statelor membre privind îndeplinirea obiectivelor lor naționale ar trebui publicate în vederea creșterii transparenței și predictibilității în raport cu piața.

(9)

De asemenea, este necesar ca statele membre să raporteze Comisiei nivelul consumului de biocarburanți avansați pe teritoriul lor la momentul stabilirii obiectivelor lor naționale și cu privire la îndeplinirea acestor obiective naționale în anul 2020 și ar trebui publicat un raport de sinteză în acest sens, pentru a se evalua eficacitatea măsurilor introduse prin prezenta directivă în ceea ce privește diminuarea, prin promovarea biocarburanților avansați, a riscului de emisii de gaze cu efect de seră asociate schimbării indirecte a utilizării terenurilor. Se preconizează că biocarburanții avansați, cu efecte scăzute în ceea ce privește schimbarea indirectă a utilizării terenurilor și cu reduceri globale semnificative ale emisiilor de gaze cu efect de seră și promovarea lor, vor juca în continuare un rol important în decarbonizarea transporturilor și în elaborarea de tehnologii de transport cu emisii scăzute de dioxid de carbon ulterior anului 2020.

(10)

În concluziile sale din 23 și 24 octombrie 2014, Consiliul European a subliniat importanța reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și a riscurilor în legătură cu dependența de combustibilii fosili în sectorul transporturilor în contextul cadrului de politici privind clima și energia pentru 2030 și a invitat Comisia să examineze în continuare instrumentele și măsurile pentru o abordare cuprinzătoare și neutră din punct de vedere tehnologic în vederea promovării reducerii emisiilor și a eficienței energetice în sectorul transporturilor și în vederea utilizării transportului electric și a surselor de energie regenerabile în sectorul transporturilor inclusiv ulterior anului 2020.

(11)

Este, de asemenea, important ca foaia de parcurs pentru energia regenerabilă pentru perioada ulterioară anului 2020, care urmează a fi prezentată de Comisie în 2018, în conformitate cu articolul 23 alineatul (9) din Directiva 2009/28/CE, inclusiv în ceea ce privește sectorul transporturilor, să fie elaborată ca parte a unei strategii mai ample a Uniunii privind tehnologiile și inovarea în ceea ce privește energia și clima, care să fie concepută în conformitate cu concluziile Consiliului European din 20 martie 2015. Prin urmare, este oportună examinarea eficacității stimulentelor pentru dezvoltarea și punerea în practică a tehnologiilor privind biocarburanții avansați în timp util pentru a asigura faptul că se ține cont pe deplin de rezultatele examinării respective atunci când se elaborează foaia de parcurs pentru perioada ulterioară anului 2020.

(12)

Diferențele de la nivelul emisiilor estimate în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor provin din diferențele de la nivelul datelor de intrare și al ipotezelor fundamentale referitoare la evoluțiile din agricultură, precum tendințele randamentului și productivității agricole, alocarea coproduselor și ratele observate la nivel mondial ale schimbării utilizării terenurilor și ale despăduririlor, care nu se află sub controlul producătorilor de biocarburanți. Deși majoritatea materiilor prime pentru biocarburanți sunt produse în Uniune, se preconizează că majoritatea emisiilor estimate în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor vor avea loc în afara Uniunii, în zone unde este probabil ca producția suplimentară să fie realizată cu cele mai mici costuri. În special, ipotezele referitoare la conversia pădurilor tropicale și la drenarea turbăriilor în afara Uniunii influențează puternic emisiile estimate în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor, asociate cu producerea de biomotorină din culturi oleaginoase, fiind astfel extrem de importantă asigurarea faptului că aceste date și ipoteze sunt revizuite în conformitate cu cele mai recente informații disponibile referitoare la conversia terenurilor și la despădurire, inclusiv sesizarea oricărui progres înregistrat în zonele respective prin programele internaționale în curs. Prin urmare, Comisia ar trebui să prezinte un raport Parlamentului European și Consiliului în care să examineze, pe baza celor mai bune dovezi științifice disponibile, eficacitatea măsurilor introduse de prezenta directivă în ceea ce privește limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor, asociate producției de biocarburanți și biolichide, și posibilitățile de a introduce factori estimați ajustați aferenți emisiilor în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor în criteriile de sustenabilitate corespunzătoare.

(13)

Pentru a asigura competitivitatea pe termen lung a sectoarelor bioindustriale și în acord cu comunicarea Comisiei din 13 februarie 2012 intitulată „Inovarea în scopul creșterii durabile: O bioeconomie pentru Europa” și cu Comunicarea Comisiei din 20 septembrie 2011 intitulată „Foaia de parcurs către o Europă eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor”, care promovează existența în Europa a unor biorafinării integrate și diversificate, ar trebui ca, în cadrul Directivei 2009/28/CE, să se stabilească o serie de stimulente sporite, într-un mod care să acorde prioritate utilizării de surse de biomasă care nu au o valoare economică ridicată pentru alte utilizări decât pentru producția de biocarburanți.

(14)

O utilizare sporită a electricității din surse regenerabile reprezintă un mijloc de a răspunde multora dintre provocările din sectorul transporturilor, precum și din alte sectoare energetice. Este oportun, astfel, să se furnizeze stimulente suplimentare pentru impulsionarea utilizării electricității din surse regenerabile în sectorul transporturilor și, de asemenea, să fie majorați factorii de multiplicare pentru calcularea contribuției electricității din surse regenerabile care este consumată de transporturile feroviare electrificate și de autovehiculele electrice, pentru a crește utilizarea acestor mijloace și pătrunderea lor pe piață. De asemenea, este oportun să fie avute în vedere măsuri suplimentare de încurajare a eficienței energetice și a economiei de energie în sectorul transporturilor.

(15)

Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6) contribuie la apropierea Uniunii de obiectivul unei „societăți a reciclării”, urmărind evitarea generării de deșeuri și utilizarea deșeurilor ca resursă. Ierarhia deșeurilor stabilește în general o ordine a priorităților în legătură cu ceea ce constituie cea mai bună opțiune globală legată de mediu în ceea ce privește legislația și politicile referitoare la deșeuri. Statele membre ar trebui să sprijine utilizarea materialelor reciclate în conformitate cu ierarhia deșeurilor și cu scopul de a deveni o societate a reciclării și, în măsura posibilului, nu ar trebui să sprijine depozitarea acestor materiale în depozite de deșeuri sau incinerarea acestora. Unele dintre materiile prime care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a utilizării terenurilor pot fi considerate deșeuri. Cu toate acestea, ele pot fi utilizate în continuare în alte scopuri care ar reprezenta, în ierarhia deșeurilor stabilită la articolul 4 din Directiva 2008/98/CE, o prioritate mai mare decât valorificarea energetică. Prin urmare, este oportun ca statele membre să ia în considerare în mod corespunzător principiul ierarhiei deșeurilor, în toate eventualele măsuri-stimulent pentru promovarea biocarburanților cu risc scăzut din perspectiva schimbării indirecte a utilizării terenurilor și în toate eventualele măsuri de minimizare a factorilor care ar putea stimula frauda în legătura cu producția unor astfel de biocarburanți, astfel încât stimulentele în favoarea utilizării unor astfel de materii prime pentru biocarburanți să nu submineze eforturile de reducere a deșeurilor sau de sporire a reciclării și de creștere a utilizării eficiente și durabile a resurselor disponibile. Statele membre pot include măsurile pe care le adoptă în această privință în cuprinsul raportării efectuate în temeiul Directivei 2009/28/CE.

(16)

Pragul minim de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocarburanții și biolichidele produse în instalații noi ar trebui mărit pentru a îmbunătăți echilibrul global de gaze cu efect de seră al acestora, precum și pentru a descuraja noi investiții în instalații cu o performanță scăzută privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Această creștere permite protejarea investițiilor în capacitățile de producție de biocarburanți și biolichide în conformitate cu articolul 19 alineatul (6) al doilea paragraf din Directiva 2008/98/CE.

(17)

Pentru a pregăti tranziția către biocarburanții avansați și pentru a reduce la minimum impactul global în ceea ce privește schimbarea indirectă a utilizării terenurilor, este oportun să se limiteze cantitățile de biocarburanți și biolichide produse din culturile de cereale și de alte plante bogate în amidon, din culturi de plante zaharoase și de plante oleaginoase și din culturi cultivate drept culturi principale în primul rând în scopuri energetice, pe terenuri agricole, care pot fi luate în calcul în scopul atingerii obiectivelor stabilite în Directiva 2009/28/CE, fără a restricționa utilizarea globală a acestor biocarburanți și biolichide. În conformitate cu articolul 193 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), stabilirea unei limite la nivelul Uniunii nu aduce atingere posibilității statelor membre de a stabili limite mai joase cu privire la cantitățile de biocarburanți și biolichide produse din culturi de cereale și de alte plante bogate în amidon, din culturi de plante zaharoase și de plante oleaginoase și din culturi cultivate drept culturi principale în primul rând în scopuri energetice, pe terenuri agricole, care pot fi luate în calcul la nivel național în scopul atingerii obiectivelor stabilite în Directiva 2009/28/CE.

(18)

Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a alege să aplice această limită cu privire la cantitatea de biocarburanți produși din culturi de cereale și de alte plante bogate în amidon, din culturi de plante zaharoase și de plante oleaginoase și din culturi cultivate drept culturi principale în primul rând în scopuri energetice, pe terenuri agricole, care pot fi luate în calcul în scopul atingerii obiectivului stabilit la articolul 7a din Directiva 98/70/CE.

(19)

În concordanță cu nevoia de a limita cantitățile de biocarburanți și biolichide produse din culturi de cereale și de alte plante bogate în amidon, din culturi de plante zaharoase și de plante oleaginoase și din culturi cultivate drept culturi principale în primul rând în scopuri energetice, pe terenuri agricole, statele membre ar trebui să aibă ca obiectiv eliminarea treptată a sprijinului în favoarea consumului de astfel de biocarburanți și biolichide la un nivel care depășește această limită.

(20)

Limitarea cantităților de biocombustibili și biolichide produse din culturi de cereale și de alte plante bogate în amidon, din culturi de plante zaharoase și de plante oleaginoase și din culturi cultivate drept culturi principale în primul rând în scopuri energetice, pe terenuri agricole, care pot fi luate în calcul în scopul atingerii obiectivelor stabilite în Directiva 2009/28/CE nu afectează libertatea statelor membre de a-și elabora propria traiectorie pentru respectarea ponderii stabilite de biocarburanți convenționali în cadrul obiectivului global de 10 %. În consecință, accesul la piață al biocarburanților produși de instalațiile aflate în funcțiune înainte de sfârșitul anului 2013 rămâne în totalitate deschis. Prin urmare, prezenta directivă nu afectează așteptările legitime ale operatorilor acestor instalații.

(21)

Valorile medii provizorii ale emisiilor estimate în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor ar trebui incluse în raportarea de către furnizorii de carburanți și de către Comisie a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de biocarburanți în temeiul Directivei 98/70/CE, precum și în raportarea de către Comisie a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de biocarburanți și biolichide în temeiul Directivei 2009/28/CE. Biocarburanții proveniți din materii prime care nu antrenează o nevoie suplimentară de terenuri, cum ar fi cei produși din materii prime pe bază de deșeuri, ar trebui să primească un factor de emisie zero.

(22)

Riscuri în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor pot apărea atunci când culturi nealimentare specializate cultivate în primul rând în scopuri energetice sunt produse pe terenuri agricole existente utilizate pentru producția de alimente și furaje. Cu toate acestea, comparativ cu culturile de alimente și furaje, astfel de culturi specializate cultivate în primul rând în scopuri energetice pot avea o mai mare productivitate și potențialul de a contribui la regenerarea terenurilor sever degradate și grav contaminate. Totuși, informațiile referitoare la producția de biocarburanți și biolichide din astfel de culturi specializate și la efectele sale reale în legătură cu schimbarea utilizării terenurilor sunt limitate. Prin urmare, Comisia ar trebui să monitorizeze stadiul producției și consumului în Uniune de biocarburanți și biolichide din astfel de culturi specializate și efectele aferente, precum și să prezinte cu regularitate rapoarte cu privire la acestea. Proiectele existente în Uniune ar trebui identificate și utilizate în scopul îmbunătățirii bazei de informații în vederea unei analize mai aprofundate atât a riscurilor, cât și a beneficiilor în legătură cu sustenabilitatea mediului.

(23)

Sporurile de producție în sectoarele agricole datorate cercetării intensive, dezvoltării tehnologice și transferului de cunoștințe peste nivelurile care ar fi prevalat în lipsa sistemelor pentru promovarea productivității pentru biocarburanți pe bază de culturi alimentare și furajere, precum și cultivarea unei a doua culturi anuale în zone care nu se utilizau anterior pentru cultivarea unei a doua culturi anuale, pot contribui la atenuarea schimbării indirecte a utilizării terenurilor. În măsura în care efectul rezultant de atenuare a schimbării indirecte a utilizării terenurilor la nivel național sau la nivel de proiect poate fi cuantificat, măsurile introduse prin prezenta directivă ar putea să reflecte asemenea îmbunătățiri ale productivității atât prin intermediul unor valori mai joase ale emisiilor estimate în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor, cât și prin contribuția biocarburanților pe bază de culturi alimentare și furajere la procentajul de energie din surse regenerabile care trebuie realizat în anul 2020 în sectorul transporturilor.

(24)

Sistemele voluntare joacă un rol de importanță crescândă în furnizarea de probe privind conformitatea cu cerințele în materie de durabilitate prevăzute în Directivele 98/70/CE și 2009/28/CE. Prin urmare, este oportun să se însărcineze Comisia să impună sistemelor voluntare, inclusiv celor deja recunoscute de Comisie în conformitate cu articolul 7c alineatul (6) din Directiva 98/70/CE și cu articolul 18 alineatul (6) din Directiva 2009/28/CE, să raporteze periodic cu privire la activitatea lor. Aceste rapoarte ar trebui publicate pentru a spori transparența și a îmbunătăți supravegherea de către Comisie. Mai mult, raportarea respectivă ar urma să furnizeze informațiile necesare pentru ca Comisia să raporteze cu privire la funcționarea sistemelor voluntare, în vederea identificării celor mai bune practici și a transmiterii, dacă este necesar, a unei propuneri pentru promovarea în continuare a unor astfel de bune practici.

(25)

Pentru a facilita buna funcționare a pieței interne, este oportun să se clarifice condițiile în care principiul recunoașterii reciproce se aplică între toate sistemele de verificare a respectării criteriilor de durabilitate pentru biocarburanți și biolichide stabilite în conformitate cu Directiva 98/70/CE și cu Directiva 2009/28/CE.

(26)

Buna guvernanță și o abordare bazată pe drepturi, care să cuprindă toate drepturile omului, la toate nivelurile, sunt esențiale atunci când este vorba despre securitatea alimentară și nutrițională, iar atunci când există efecte negative asupra securității alimentare și nutriționale, ar trebui urmărită coerența dintre diferite politici. În acest context, guvernanța și securitatea proprietății funciare și drepturilor de utilizare sunt deosebit de importante. Prin urmare, statele membre ar trebui să respecte principiile privind investițiile responsabile în agricultură și sistemele alimentare, aprobate în octombrie 2014 de Comitetul pentru securitatea alimentară mondială (CSA) din cadrul Organizației pentru Alimentație și Agricultură. De asemenea, statele membre sunt încurajate să sprijine punerea în aplicare a Orientărilor voluntare globale privind gestionarea responsabilă a proprietății funciare, a resurselor piscicole și a pădurilor în contextul securității alimentare naționale, adoptate de CSA în octombrie 2013.

(27)

Deși biocarburanții pe bază de culturi alimentare și furajere sunt asociați, în general, cu existența de riscuri privind schimbarea indirectă a utilizării terenurilor, există și excepții. Statele membre și Comisia ar trebui să încurajeze dezvoltarea și utilizarea de sisteme care pot dovedi cu certitudine că o cantitate determinată de materii prime pentru biocarburanți produsă într-un proiect dat nu a dislocat producția vizând alte scopuri. Aceasta se poate întâmpla, de exemplu, atunci când producția de biocarburant este egală cu suma producției suplimentare obținute prin investiții în îmbunătățirea productivității peste nivelurile care s-ar fi atins în caz contrar, în lipsa unor astfel de sisteme pentru promovarea productivității, sau atunci când producția de biocarburant are loc pe terenuri pe care schimbarea directă a utilizării terenurilor a avut loc fără impacturi negative semnificative asupra serviciilor ecosistemice preexistente oferite de terenul respectiv, inclusiv protejarea stocurilor de carbon și biodiversitatea. Statele membre și Comisia ar trebui să exploreze posibilitatea stabilirii unor criterii de identificare și certificare ale acestor sisteme care pot dovedi cu certitudine faptul că o anumită cantitate de materie primă pentru biocarburanți produsă în cadrul unui anumit proiect nu a dislocat producția vizând alte scopuri decât acela de a produce biocarburanți și că respectiva materie primă pentru biocarburanți a fost produsă în conformitate cu criteriile de sustenabilitate ale Uniunii privind biocarburanții. Nu se poate lua în considerare decât cantitatea de materii prime care corespunde reducerii efective a dislocării care este obținută prin sistemul în cauză.

(28)

Este oportun să se alinieze normele de utilizare a valorilor implicite pentru a asigura tratamentul echitabil al producătorilor, indiferent de locul de producție. În timp ce țările terțe au permisiunea de a utiliza valori implicite, producătorii din Uniune trebuie să utilizeze valori efective atunci când acestea sunt mai mari decât valorile implicite sau atunci când statul membru nu a prezentat un raport, ceea ce contribuie la creșterea sarcinii lor administrative. Prin urmare, normele actuale ar trebui simplificate astfel încât utilizarea valorilor implicite să nu fie limitată la zonele din Uniune incluse în listele menționate la articolul 19 alineatul (2) din Directiva 2009/28/CE și la articolul 7d alineatul (2) din Directiva 98/70/CE.

(29)	Ca urmare a intrării în vigoare a TFUE, competențele conferite Comisiei în temeiul Directivelor 2009/28/CE și 98/70/CE trebuie aliniate la articolele 290 și 291 din TFUE.

(30)	Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a Directivelor 98/70/CE și 2009/28/CE, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (7).

(31)

Pentru a permite adaptarea Directivei 98/70/CE la progresul științific și tehnic, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește adăugarea de valori tipice și implicite estimate pentru căi de producție a biocarburanților și adaptarea metodelor analitice autorizate, în legătură cu specificațiile combustibililor, și a derogării referitoare la presiunea autorizată a vaporilor în ceea ce privește benzina cu conținut de bioetanol, precum și stabilirea valorilor implicite pentru emisiile de gaze cu efect de seră, în ceea ce privește combustibilii lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transport și captarea și utilizarea dioxidului de carbon pentru transport.

(32)

Pentru a permite adaptarea Directivei 2009/28/CE la progresul științific și tehnic, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește eventuale adăugiri la lista materiilor prime pentru biocarburanți și a combustibililor, a căror contribuție la realizarea obiectivului menționat la articolul 3 alineatul (4) din directiva respectivă ar trebui considerată a fi egală cu de două ori conținutul lor energetic, precum și în ceea ce privește adăugarea de valori tipice și implicite estimate pentru căi de producție a biocarburanților și biolichidelor și adaptarea la progresul științific și tehnologic a conținutului energetic al combustibililor folosiți în transporturi, astfel cum este prevăzut în anexa III la Directiva 2009/28/CE.

(33)

Este deosebit de important ca, în aplicarea Directivelor 98/70/CE și 2009/28/CE, Comisia să organizeze consultări adecvate în timpul lucrărilor pregătitoare, inclusiv la nivel de experți. Comisia, atunci când pregătește și elaborează acte delegate, ar trebui să asigure o transmitere simultană, în timp util și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

(34)

Comisia ar trebui să evalueze eficacitatea măsurilor introduse de prezenta directivă, pe baza celor mai bune și mai recente dovezi științifice disponibile, în ceea ce privește limitarea impactului emisiilor provenite din schimbarea indirectă a utilizării terenurilor și abordarea modalităților de reducere în continuare a respectivului impact.

(35)

Este important ca Comisia să prezinte fără întârziere o propunere cuprinzătoare privind o politică post-2020 rentabilă și neutră din punct de vedere tehnologic, în vederea creării unei perspective pe termen lung pentru investițiile în biocarburanți sustenabili cu risc scăzut de a provoca schimbări indirecte ale utilizării terenurilor și în alte mijloace de decarbonizare a sectorului transporturilor.

(36)

În conformitate cu Declarația politică comună a statelor membre și a Comisiei din 28 septembrie 2011 privind documentele explicative (8), statele membre s-au angajat să însoțească, în cazurile justificate, notificarea măsurilor de transpunere cu unul sau mai multe documente care să explice relația dintre componentele unei directive și părțile corespunzătoare din instrumentele naționale de transpunere. În ceea ce privește prezenta directivă, legiuitorul consideră că este justificată transmiterea unor astfel de documente.

(37)

Deoarece obiectivele prezentei directive, și anume de a asigura o piață unică pentru combustibilii destinați transportului rutier și utilajelor mobile fără destinație rutieră și de a asigura respectarea nivelurilor minime de protecție a mediului în utilizarea combustibililor respectivi, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre dar, având în vedere amploarea și efectele lor, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este definit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este definit la articolul menționat, prezenta directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor menționate.

(38)	Prin urmare, Directivele 98/70/CE și 2009/28/CE ar trebui modificate în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Modificarea Directivei 98/70/CE

Directiva 98/70/CE se modifică după cum urmează:

La articolul 2, se adaugă următoarele puncte:

„10.

«combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi» înseamnă combustibili lichizi sau gazoși diferiți de biocarburanți,al căror conținut energetic provine din surse de energie regenerabile diferite de biomasă și care sunt utilizați în transport;

11.

«culturi bogate în amidon» înseamnă culturi care cuprind mai ales cereale, (indiferent dacă se utilizează doar semințele sau întreaga plantă, ca în cazul porumbului verde), tuberculi și rădăcinoase (de exemplu, cartofi, topinambur, batate, cassava și igname), precum și culturi de bulbo-tuberculi (precum taro și taro polinezian);

12.

«biocarburanți cu risc scăzut din perspectiva schimbării indirecte a utilizării terenurilor» înseamnă biocarburanți ale căror materii prime au fost produse în cadrul unor sisteme care reduc dislocarea producției care vizează alte scopuri decât fabricarea de biocarburanți și au fost produse în conformitate cu criteriile de durabilitate pentru biocombustibili prevăzute la articolul 7b;

13.	«reziduu de prelucrare» înseamnă o substanță care nu reprezintă produsul sau produsele finite vizate direct de un proces de producție; acesta nu constituie un obiectiv principal al procesului de producție, iar procesul nu se modifică în mod intenționat pentru a-l produce;

14.	«reziduuri agricole, din acvacultură, pescuit și silvicultură» înseamnă reziduuri care sunt generate în mod direct din agricultură, acvacultură, pescuit și silvicultură; această categorie de reziduuri nu include reziduurile din industriile sau prelucrarea conexe.”

Articolul 7a se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1), după primul paragraf se introduce următorul paragraf:

„În cazul furnizorilor de biocarburanți destinați utilizării în sectorul aviației, statele membre le permit acestora să opteze să contribuie la obligația de reducere a emisiilor prevăzută la alineatul (2) de la prezentul articol în măsura în care biocarburanții respectivi îndeplinesc criteriile de durabilitate prevăzute la articolul 7b.”;

(b)

la alineatul (2) se adaugă următorul paragraf:

„Statele membre pot să prevadă ca contribuția maximă a biocarburanților produși din culturi de cereale și de alte plante bogate în amidon, din culturi de plante zaharoase și de plante oleaginoase și din culturi cultivate drept culturi principale în primul rând în scopuri energetice, pe terenuri agricole, în vederea îndeplinirii obiectivului menționat la primul paragraf de la prezentul alineat să nu depășească contribuția maximă stabilită la articolul 3 alineatul (4) al doilea paragraf litera (d) din Directiva 2009/28/CE.”;

(c)

alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5) Comisia adoptă acte de punere în aplicare în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 11 alineatul (3) în vederea stabilirii unor norme detaliate pentru punerea în aplicare uniformă, de către statele membre, a alineatului (4) de la prezentul articol.”;

(d)

se adaugă următoarele alineate:

„(6) Comisia este împuternicită să adopte, până cel târziu la 31 decembrie 2017, acte delegate în vederea stabilirii valorilor implicite ale emisiilor de gaze cu efect de seră, în cazul în care aceste valori nu au fost deja stabilite înainte de 5 octombrie 2015, în ceea ce privește:

(a)	combustibilii lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și folosiți în transport;

(b)	captarea și utilizarea dioxidului de carbon pentru transport.

(7) În cadrul raportării prevăzute la alineatul (1), statele membre se asigură că furnizorii de combustibil raportează anual autorității desemnate de statul membru căile și volumele de producție pentru biocarburanții produși din materiile prime încadrate în categoriile din partea A din anexa V, precum și emisiile de gaze cu efect de seră per ciclu de viață per unitate de energie, inclusiv valorile medii provizorii ale emisiilor estimate generate de biocarburanți în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor. Statele membre raportează aceste date Comisiei.”

Articolul 7b se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră rezultând din utilizarea biocarburanților luați în considerare în scopurile menționate la alineatul (1) este de cel puțin 60 %, în cazul biocarburanților produși în instalații care vor intra în funcțiune ulterior datei de 5 octombrie 2015. O instalație este considerată a fi în funcțiune atunci când a avut loc producția fizică de biocarburanți.

În cazul instalațiilor care erau în funcțiune la 5 octombrie 2015 sau anterior acestei date, în scopurile menționate la alineatul (1), biocarburanții trebuie să atingă o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de cel puțin 35 % până la 31 decembrie 2017 și de cel puțin 50 % începând cu 1 ianuarie 2018.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră rezultând din utilizarea biocarburanților se calculează în conformitate cu articolul 7d alineatul (1).”;

(b)	la alineatul (3), al doilea paragraf se elimină.

Articolul 7c se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (3), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia adoptă acte de punere în aplicare, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 11 alineatul (3), pentru a stabili lista informațiilor adecvate și relevante menționate la primele două paragrafe de la prezentul alineat. Comisia se asigură, în special, că furnizarea acestor informații nu constituie o sarcină administrativă excesivă pentru agenții economici în general sau pentru micii agricultori, organizații și cooperative de producție, în particular.”;

(b)

la alineatul (5) se adaugă următoarele paragrafe:

„Sistemele voluntare menționate la alineatul (4) (denumite în continuare «sisteme voluntare») publică periodic, cel puțin o dată pe an, o listă a organismelor lor de certificare utilizate pentru auditul independent, indicând, pentru fiecare organism de certificare, entitatea sau autoritatea publică națională care l-a recunoscut și entitatea sau autoritatea publică națională care îl monitorizează.

În special pentru prevenirea fraudelor, Comisia poate, pe baza unei analize a riscurilor sau a rapoartelor menționate la alineatul (6) al doilea paragraf din prezentul articol, să detalieze standardele de audit independent și să impună ca toate sistemele voluntare să aplice standardele respective. Aceasta se realizează prin intermediul actelor de punere în aplicare adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 11 alineatul (3). Actele respective stabilesc un calendar în limitele căruia sistemele voluntare trebuie să pună în aplicare standardele. Comisia poate abroga deciziile de recunoaștere a unor sisteme voluntare în cazul în care sistemele respective nu pun în aplicare standardele respective în termenul prevăzut.”;

(c)

alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

„(6) Deciziile luate în temeiul alineatului (4) din prezentul articol se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 11 alineatul (3). Aceste decizii sunt valabile pe o perioadă de cel mult cinci ani.

Comisia solicită ca fiecare sistem voluntar, în privința căruia a fost adoptată o decizie în temeiul alineatului (4), să transmită Comisiei până la 6 octombrie 2016 și, ulterior, anual până la data de 30 aprilie, un raport care să trateze fiecare dintre punctele prevăzute la al treilea paragraf din prezentul alineat. În general, raportul acoperă perioada anului calendaristic precedent. Primul raport acoperă o perioadă de cel puțin șase luni de la 9 septembrie 2015. Cerința transmiterii unui raport se aplică numai sistemelor voluntare care au funcționat timp de cel puțin 12 luni.

Până la 6 aprilie 2017, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport care analizează rapoartele menționate la al doilea paragraf din prezentul alineat, care examinează funcționarea acordurilor menționate la alineatul (4) sau a sistemelor voluntare pentru care a fost adoptată o decizie în conformitate cu prezentul articol și care identifică cele mai bune practici. Raportul se bazează pe cele mai bune informații disponibile, inclusiv pe cele obținute prin consultarea părților interesate, și pe experiența practică acumulată prin aplicarea acordurilor sau sistemelor în cauză. Raportul analizează următoarele:

în general:

(a)	independența, modalitatea și frecvența auditurilor, atât în legătură cu cele exprimate în documentația referitoare la sistem la momentul la care sistemul în cauză a fost aprobat de către Comisie, cât și în legătură cu cele mai bune practici ale industriei;

(b)	disponibilitatea, experiența și transparența în aplicarea metodelor de identificare și tratare a neconformității, acordând o atenție specială tratării situațiilor sau acuzațiilor de nereguli grave din partea membrilor sistemului;

(c)

transparența, în special în legătură cu accesibilitatea sistemului, disponibilitatea traducerilor în limbile aplicabile ale țărilor și regiunilor din care provin materiile prime, accesibilitatea unei liste cuprinzând operatorii autorizați și certificatele corespunzătoare, precum și accesibilitatea rapoartelor auditorilor;

(d)	implicarea părților interesate, în special în ceea ce privește consultarea comunităților indigene și locale înaintea luării hotărârilor, în cursul elaborării și reexaminării sistemului, precum și în cursul auditurilor, și reacția oferită în urma contribuțiilor lor;

(e)	robustețea globală a sistemului, în special sub aspectul normelor privind acreditarea, calificarea și independența auditorilor, precum și organismele relevante ale sistemului;

(f)	actualizările sistemului în funcție de piață, cantitatea de materii prime și biocarburanți certificată, clasificată pe țară de origine și tip, numărul de participanți;

(g)

ușurința și eficacitatea punerii în aplicare a unui sistem de urmărire a probelor de conformitate cu criteriile de durabilitate pe care sistemul le acordă unui membru al său, acest sistem fiind destinat să folosească drept mijloc de prevenire a activităților frauduloase, în special în vederea depistării, tratării și urmăririi ulterioare a suspiciunilor de fraudă și de alte nereguli și, după caz, a numărului cazurilor de fraudă sau de nereguli depistate;

și în special:

(h)	posibilitatea ca entitățile să fie autorizate să recunoască și să monitorizeze organismele de certificare;

(i)	criteriile de recunoaștere sau acreditare a organismelor de certificare;

(j)	normele privind desfășurarea monitorizării organismelor de certificare;

(k)	modalitățile de facilitare sau îmbunătățire a promovării celor mai bune practici.

Un stat membru poate notifica sistemul său național Comisiei. Comisia acordă prioritate evaluării acestui tip de sistem. Decizia privind conformitatea unui sistem național astfel notificat cu condițiile prevăzute în prezenta directivă se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 11 alineatul (3), pentru a facilita recunoașterea reciprocă bilaterală și multilaterală a sistemelor de verificare a îndeplinirii criteriilor de durabilitate pentru biocarburanți. În cazul în care decizia este pozitivă, sistemele instituite în conformitate cu prezentul articol nu refuză recunoașterea reciprocă în raport cu sistemul statului membru respectiv în ceea ce privește verificarea respectării criteriilor de sustenabilitate prevăzute la articolul 7b alineatele (2)-(5).”;

(d)

alineatul (8) se înlocuiește cu următorul text:

„(8) La cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, Comisia examinează aplicarea articolului 7b cu privire la o sursă de biocarburant și, în termen de șase luni de la primirea unei cereri, decide, în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 11 alineatul (3), dacă statul membru respectiv poate lua în considerare biocarburantul provenit din respectiva sursă în sensul articolului 7a.”

Articolul 7d se modifică după cum urmează:

(a)

alineatele (3), (4) și (5) se înlocuiesc cu următorul text:

„(3) Se pot raporta Comisiei emisiile tipice de gaze cu efect de seră provenite din cultivarea materiilor prime agricole incluse în rapoartele menționate la alineatul (2), în cazul statelor membre, și în rapoartele echivalente celor menționate la alineatul (2) și redactate de organisme competente, în cazul teritoriilor aflate în afara Uniunii.

(4) Comisia poate decide, prin intermediul unui act de punere în aplicare adoptat în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 11 alineatul (3), ca rapoartele menționate la alineatul (3) din prezentul articol să conțină date exacte în scopul măsurării emisiilor de gaze cu efect de seră asociate cu cultivarea de materii prime pentru biocarburanți produse în mod tradițional în zonele respective în sensul articolului 7b alineatul (2).

(5) Până cel târziu la 31 decembrie 2012 și, ulterior, la fiecare doi ani, Comisia întocmește și publică un raport privind estimarea valorilor tipice și implicite prezentate în anexa IV părțile B și E, acordând o atenție deosebită emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transporturi și prelucrare.

În eventualitatea în care rapoartele menționate la primul paragraf indică faptul că valorile tipice și implicite estimate din anexa IV părțile B și E ar putea să trebuiască să fie modificate pe baza celor mai recente dovezi științifice, Comisia transmite, după caz, o propunere legislativă Parlamentului European și Consiliului.”;

(b)	alineatul (6) se elimină;

(c)

la alineatul (7), primul, al doilea și al treilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

„(7) Comisia revizuiește în permanență anexa IV în vederea adăugării, atunci când se justifică, a unor valori pentru alte căi de producție a biocarburanților pentru aceleași materii prime sau pentru altele. În cadrul acestei revizuiri se analizează, de asemenea, oportunitatea modificării metodologiei prezentate în anexa IV partea C, mai ales în ceea ce privește:

—	metoda de calculare a deșeurilor și a reziduurilor;

—	metoda de calculare a coproduselor;

—	metoda de calculare a cogenerării; și

—	statutul de coproduse al reziduurilor de culturi agricole.

Valorile implicite pentru biomotorina din ulei din deșeuri de origine vegetală sau animală se revizuiesc cât mai curând. În cazul în care revizuirea Comisiei ajunge la concluzia că anexa IV ar trebui să primească adăugiri, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 10a pentru a adăuga, dar nu pentru a înlătura sau modifica, valorile tipice și implicite estimate din anexa IV părțile A, B, D și E pentru căi de producție a biocarburanților pentru care nu sunt încă incluse valori specifice în anexa respectivă.”;

(d)

alineatul (8) se înlocuiește cu următorul text:

„(8) Atunci când este necesar pentru a se asigura aplicarea uniformă a anexei IV partea C punctul 9, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care se stabilesc specificații tehnice și definiții detaliate. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 11 alineatul (3).”

La articolul 7e, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Rapoartele Comisiei către Parlamentul European și Consiliu, menționate la articolul 7b alineatul (7), articolul 7c alineatul (2), articolul 7c alineatul (9), articolul 7d alineatele (4) și (5), precum și rapoartele și informările prezentate în conformitate cu articolul 7c alineatul (3) primul și al cincilea paragraf și cu articolul 7d alineatul (2), se pregătesc și se transmit atât în sensul Directivei 2009/28/CE, cât și în sensul prezentei directive.”

Articolul 8 se modifică după cum urmează:

(a)	alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „(1) Statele membre monitorizează respectarea cerințelor prevăzute la articolele 3 și 4, în privința benzinei și a motorinei, pe baza metodelor analitice menționate în anexa I și, respectiv, în anexa II.”;

(b)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) În fiecare an, până la 31 august, statele membre prezintă un raport conținând informații privind calitatea combustibililor la nivel național pentru anul calendaristic precedent. Comisia stabilește un format comun pentru prezentarea unei sinteze a informațiilor privind calitatea combustibililor la nivel național, prin intermediul unui act de punere în aplicare adoptat în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 11 alineatul (3). Primul raport este prezentat până la data de 30 iunie 2002. Începând cu 1 ianuarie 2004, formatul pentru raportul respectiv trebuie să fie în concordanță cu cel descris în standardul european relevant. În plus, statele membre trebuie să raporteze volumele totale de benzină și motorină comercializate pe teritoriul lor, precum și volumele comercializate de benzină fără plumb și motorină cu un conținut maxim de sulf de 10 mg/kg De asemenea, statele membre raportează anual cu privire la disponibilitatea, pe o bază geografică echilibrată în mod corespunzător, a benzinei și motorinei cu un conținut maxim de sulf de 10 mg/kg care sunt comercializate pe teritoriul lor.”

La articolul 8a, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Având în vedere evaluarea realizată cu ajutorul metodologiei de testare menționate la alineatul (1), Parlamentul European și Consiliul pot revizui limita pentru conținutul de MMT al combustibilului specificată la alineatul (2) pe baza unei propuneri legislative a Comisiei.”

La articolul 9 alineatul (1) se adaugă următoarea literă:

„(k)

căile și volumele de producție, precum și emisiile de gaze cu efect de seră per ciclu de viață per unitate de energie, inclusiv valorile medii provizorii ale emisiilor estimate în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor și intervalul aferent derivat din analiza sensibilității, menționate în anexa V, pentru biocarburanții consumați în Uniune. Comisia face publice datele referitoare la valorile medii provizorii ale emisiilor estimate în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor și intervalul aferent derivat din analiza sensibilității.”

10.

Articolul 10 se modifică după cum urmează:

(a)	titlul se înlocuiește cu următorul text: „Procedura de adaptare a metodelor analitice autorizate și a depășirii autorizate a presiunii vaporilor”;

(b)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 10a în măsura necesară pentru adaptarea metodelor analitice autorizate pentru a se asigura conformitatea cu orice revizuire a standardelor europene menționate în anexa I sau în anexa II. De asemenea, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 10a pentru a adapta depășirea autorizată a presiunii vaporilor în kPa pentru conținutul de etanol al benzinei stabilită în anexa III în limita stabilită la articolul 3 alineatul (4) primul paragraf. Actele delegate respective nu aduc atingere depășirilor acordate în temeiul articolului 3 alineatul (4).”

11.

Se introduce următorul articol:

„Articolul 10a

Exercitarea delegării de competențe

(1) Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2) Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 7a alineatul (6), la articolul 7d alineatul (7) și la articolul 10 alineatul (1) se conferă Comisiei pe o perioadă de cinci ani de la 5 octombrie 2015.

(3) Delegarea de competențe menționată la articolul 7a alineatul (6), la articolul 7d alineatul (7) și la articolul 10 alineatul (1) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(5) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 7a alineatul (6), al articolului 7d alineatul (7) și al articolului 10 alineatul (1) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu, sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.”

12.

Articolul 11 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 11

Procedura comitetului

(1) Cu excepția cazurilor menționate la alineatul (2), Comisia este asistată de Comitetul privind calitatea carburanților. Respectivul comitet este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (*1).

(2) În cazul chestiunilor referitoare la durabilitatea biocarburanților în sensul articolelor 7b, 7c și 7d, Comisia este asistată de Comitetul privind durabilitatea biocarburanților și a biolichidelor menționat la articolul 25 alineatul (2) din Directiva 2009/28/CE. Respectivul comitet este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(3) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

În cazul în care comitetele nu emit un aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare și se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(*1) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).” "

13.	Se modifică anexa IV și se adaugă anexa V în conformitate cu anexa I la prezenta directivă.

Articolul 2

Modificarea Directivei 2009/28/CE

Directiva 2009/28/CE se modifică după cum urmează:

La articolul 2 al doilea paragraf, se adaugă următoarele litere:

„(p)	«deșeuri» înseamnă termenul definit la articolul 3 punctul 1 din Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului (*2); substanțele care au fost modificate sau contaminate intenționat pentru a corespunde definiției respective nu sunt vizate de această definiție;

(q)

(r)	«materiale ligno-celulozice» înseamnă materiale compuse din lignină, celuloză și hemiceluloză, precum biomasa obținută din păduri, culturile lemnoase energetice și reziduurile și deșeurile industriale pe bază forestieră;

(s)

«materiale celulozice de origine nealimentară» înseamnă materii prime compuse mai ales din celuloză și hemiceluloză și care au un conținut de lignină mai scăzut decât materialele ligno-celulozice; acestea includ reziduurile de culturi alimentare și furajere (precum paiele, tulpinile de porumb, pleava și cojile), culturile ierboase energetice cu conținut scăzut de amidon (precum raigras, Panicum virgatum, Miscanthus, trestia de zahăr gigant, culturi de protecție anterioare și ulterioare culturilor principale), reziduuri industriale (inclusiv cele provenite din culturi alimentare și furajere după ce s-au extras uleiuri vegetale, zaharuri, amidonuri și proteine) și materiale provenite din biodeșeuri;

(t)	«reziduu de prelucrare» înseamnă o substanță care nu reprezintă produsul sau produsele finite vizate direct de un proces de producție; acesta nu constituie un obiectiv principal al procesului de producție, iar procesul nu se modifică în mod intenționat pentru a-l produce;

(u)

«combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi» înseamnă combustibili lichizi sau gazoși diferiți de biocombustibili, al căror conținut energetic provine din surse de energie regenerabile diferite de biomasă și care sunt utilizați în transport;

(v)	«reziduuri agricole, din acvacultură, pescuit și silvicultură» înseamnă reziduuri care sunt generate în mod direct din agricultură, acvacultură, pescuit și silvicultură; această categorie de reziduuri nu include reziduurile din industriile sau prelucrarea conexe;

(w)

«biocarburanți și biolichide care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a utilizării terenurilor» înseamnă biocarburanți și biolichide ale căror materii prime au fost produse în cadrul unor sisteme care reduc dislocarea producției care vizează alte scopuri decât fabricarea de biocarburanți sau de biolichide și au fost produse în conformitate cu criteriile de durabilitate pentru biocarburanți și biolichide prevăzute la articolul 17.

(*2) Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).” "

Articolul 3 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (1), se adaugă următorul paragraf:

„Pentru a asigura conformitatea cu obiectivele menționate la primul paragraf de la prezentul alineat, contribuția maximă comună a biocarburanților și biolichidelor produse pe bază de culturi de cereale și de alte culturi bogate în amidon, de culturi de plante zaharoase și de plante oleaginoase, precum și de culturi cultivate drept culturi principale în primul rând în scopuri energetice, cultivate pe terenuri agricole, nu trebuie să depășească cantitatea de energie care corespunde contribuției maxime, astfel cum se prevede la alineatul (4) litera (d).”;

(b)

la alineatul (4), al doilea paragraf se modifică după cum urmează:

(i)

litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)

pentru calcularea numitorului, și anume cantitatea totală de energie consumată pentru transport în sensul primului paragraf, se iau în considerare numai benzina, motorina, biocarburanții consumați în transportul rutier și feroviar și energia electrică, inclusiv energia electrică utilizată la producerea de combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi;”;

(ii)	la litera (b) se adaugă următoarea teză: „Această literă nu aduce atingere literei (d) de la prezentul alineat și nici articolului 17 alineatul (1) litera (a);”;

(iii)

litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c)

pentru calcularea contribuției energiei electrice produse din surse regenerabile și consumate de toate tipurile de vehicule electrice și pentru producerea de combustibili lichizi și gazoși, destinați transporturilor, de origine nebiologică produși din surse regenerabile în sensul literelor (a) și (b), statele membre pot alege să folosească fie ponderea medie de energie electrică din surse regenerabile în cadrul Uniunii, fie ponderea de energie electrică din surse regenerabile din propria țară, măsurată cu doi ani înainte de anul în cauză. În plus, pentru calcularea cantității de energie electrică din surse regenerabile consumate de transportul feroviar electrificat, acest consum este considerat ca fiind de 2,5 ori conținutul energetic al energiei electrice provenite din surse regenerabile consumate. Pentru calcularea cantității de energie electrică din surse regenerabile consumate de autovehiculele electrice la litera (b), acest consum este considerat ca fiind de cinci ori conținutul energetic al energiei electrice provenite din surse regenerabile consumate;”;

(iv)

se adaugă următoarele litere:

„(d)

pentru luarea în calcul a biocarburanților în numărător, ponderea energiei generate de biocarburanții produși pe bază de culturi de cereale și de alte culturi bogate în amidon, de culturi de plante zaharoase și de plante oleaginoase, precum și de culturi cultivate drept culturi principale în primul rând în scopuri energetice, cultivate pe terenuri agricole, nu trebuie să fie mai mare de 7 % din consumul final de energie în transporturi în statele membre în 2020.

Biocombustibilii produși din materiile prime enumerate în anexa IX nu sunt luați în calcul în privința limitei stabilite la primul paragraf de la prezenta literă.

Statele membre pot decide că cota-parte de energie provenită din biocombustibili produși din culturi cultivate drept culturi principale în primul rând în scopuri energetice, cultivate pe terenuri agricole, altele decât culturile de cereale și de alte plante bogate în amidon, culturi de plante zaharoase și de plante oleaginoase, nu este luată în calcul în privința limitei stabilite la primul paragraf de la prezenta literă, cu următoarele condiții:

(i)	verificarea respectării criteriilor de durabilitate stabilite la articolul 17 alineatele (2)-(5) a fost efectuată în conformitate cu articolul 18; și

(ii)	aceste culturi au fost cultivate pe terenuri care fac parte din categoria de la anexa V partea C punctul 8, iar bonusul «eB» stabilit la anexa V partea C punctul 7 a fost inclus la calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a asigura respectarea articolului 17 alineatul (2).

(e)

fiecare stat membru urmărește îndeplinirea obiectivului referitor la atingerea unui nivel minim al consumului pe teritoriul său de biocarburanți produși din materii prime precum și de alți combustibili enumerați în anexa IX partea A. În acest scop, fiecare stat membru stabilește, până la 6 aprilie 2017, un obiectiv național pe care se străduiește să îl atingă. O valoare de referință pentru acest obiectiv este de 0,5 puncte procentuale de conținut energetic din ponderea de energie din surse regenerabile utilizată în toate formele de transport în 2020, menționată la primul paragraf, care să se realizeze cu biocarburanți produși din materii prime și cu alți combustibili enumerați în anexa IX partea A. De asemenea, biocarburanții produși din materii prime care nu sunt enumerate în anexa IX și care au fost stabilite de către autoritățile naționale de resort ca fiind deșeuri, reziduuri, material celulozic de origine nealimentară și material ligno-celulozic și care sunt utilizate în instalațiile existente înainte de adoptarea Directivei (UE) 2015/1513 a Parlamentului European și a Consiliului (*3) pot fi luați în calcul în scopul atingerii obiectivului național.

Statele membre pot stabili un obiectiv național inferior valorii de referință de 0,5 puncte procentuale, pe baza unuia sau a mai multe dintre motivele următoare:

(i)	factori obiectivi, precum potențialul limitat pentru o producție durabilă de biocarburanți produși din materii prime și de alți combustibili enumerați în anexa IX partea A, sau disponibilitatea limitată pe piață a acestor biocarburanți la prețuri eficiente din punctul de vedere al costurilor;

(ii)	anumite caracteristici tehnice sau climatice ale pieței naționale a combustibililor destinați transporturilor, cum ar fi componența parcului auto rutier și starea în care se află acesta; or

(iii)

politici naționale de alocare a unor resurse financiare proporționale cu acordarea de stimulente pentru eficiența energetică și pentru utilizarea de electricitate din surse regenerabile de energie în domeniul transporturilor.

La momentul stabilirii obiectivelor lor naționale, statele membre furnizează informațiile disponibile cu privire la cantitățile de biocombustibili consumați din materii prime și de alți combustibili, enumerați la anexa IX partea A.

La stabilirea politicilor pentru promovarea producției de combustibili din materiile prime enumerate la anexa IX, statele membre țin seama în mod corespunzător de ierarhia deșeurilor stabilită la articolul 4 din Directiva 2008/98/CE, inclusiv de dispozițiile acestui articol privind abordarea axată pe ciclul de viață în privința efectelor globale ale producției și gestionării diverselor fluxuri de deșeuri.

Comisia publică în conformitate cu articolul 24 din prezenta directivă:

—	obiectivele naționale ale statelor membre;

—	dacă sunt disponibile, planurile statelor membre pentru a atinge aceste obiective naționale;

—	dacă este cazul, motivele care stau la baza devierii obiectivelor naționale ale statelor membre de la valoarea de referință, notificate în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Directiva (UE) 2015/1513; și

—	un raport de sinteză privind gradul de îndeplinire, de către statele membre, a obiectivelor lor naționale;

(f)	biocarburanții produși din materiile prime enumerate în anexa IX se consideră a fi egali cu de două ori conținutul lor energetic în scopul respectării obiectivului stabilit la primul paragraf.

(*3) Directiva (UE) 2015/1513 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 septembrie 2015 de modificare a Directivei 98/70/CE privind calitatea benzinei și a motorinei și de modificare a Directivei 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 239, 15.9.2015, p. 1).” "

(c)

la alineatul (4), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Până la 31 decembrie 2017, Comisia prezintă, după caz, o propunere care să permită, în anumite condiții, luarea în considerare a întregii cantități de energie electrică produse din surse regenerabile utilizată pentru toate tipurile de vehicule electrice și pentru producerea de combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transport.”;

(d)

se adaugă următorul alineat:

„(5) În vederea reducerii la minimum a riscului solicitării loturilor unice de mai multe ori în Uniune, statele membre și Comisia se angajează să consolideze cooperarea între sistemele naționale și între sistemele naționale și sistemele voluntare stabilite în conformitate cu articolul 18, inclusiv, dacă este cazul schimbul de date. Pentru a împiedica modificarea intenționată sau eliminarea materialelor în vederea încadrării în anexa IX, statele membre încurajează dezvoltarea și utilizarea sistemelor care monitorizează și identifică materiile prime, precum și biocarburanții rezultați, de-a lungul întregului lanț valoric. Statele membre se asigură că, atunci când sunt detectate fraude, se iau măsuri corespunzătoare. Statele membre raportează cu privire la măsurile pe care le-au luat, până la 31 decembrie 2017 și ulterior din doi în doi ani, în cazul în care nu au furnizat informații echivalente cu privire la fiabilitate și la protecția împotriva fraudelor în cadrul rapoartelor lor privind progresul în promovarea și utilizarea energiei din surse regenerabile, rapoarte întocmite în conformitate cu articolul 22 alineatul (1) litera (d).

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 25a în vederea modificării listei de materii prime din partea A din anexa IX, însă numai în sensul adăugării de materii prime, nu și în cel al eliminării acestora. Comisia adoptă un act delegat separat cu privire la fiecare materie primă care se adaugă pe lista din partea A din anexa IX. Fiecare act delegat se bazează, luând în mod corespunzător în considerare principiile ierarhiei deșeurilor stabilite în Directiva 2008/98/CE, pe analiza celor mai recente progrese științifice și tehnice care permit să se concluzioneze că materia primă respectivă nu creează o cerere suplimentară de terenuri și nici efecte semnificative de distorsionare a piețelor produselor (secundare), deșeurilor sau reziduurilor, că generează reduceri substanțiale ale emisiilor de gaze cu efect de seră în comparație cu combustibilii fosili și că nu riscă să producă un impact negativ asupra mediului și a biodiversității.”

La articolul 5, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5) Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 25a privind adaptarea la progresul științific și tehnic a conținutului energetic al combustibililor destinați transporturilor, astfel cum este prevăzut în anexa III.”

La articolul 6, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1) Statele membre pot prevedea și conveni asupra unor dispoziții cu privire la transferul statistic al unei cantități specificate de energie din surse regenerabile de la un stat membru către un alt stat membru. Cantitatea transferată:

(a)	se scade din cantitatea de energie din surse regenerabile care este luată în considerare pentru măsurarea respectării de către statul membru care efectuează transferul a cerințelor de la articolul 3 alineatele (1), (2) și (4); și

(b)	se adaugă la cantitatea de energie din surse regenerabile care este luată în considerare pentru măsurarea respectării, de un alt stat membru care acceptă transferul, a cerințelor de la articolul 3 alineatele (1), (2) și (4).

(2) Dispozițiile menționate la alineatul (1) din prezentul articol în ceea ce privește articolul 3 alineatele (1), (2) și (4) pot avea o durată de un an sau mai mult. Acestea sunt notificate Comisiei în termen de cel mult trei luni de la încheierea fiecărui an în care sunt în vigoare. Informațiile transmise Comisiei includ cantitatea și prețul energiei respective.”

Articolul 17 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră rezultând din utilizarea biocarburanților luați în considerare în scopurile menționate la alineatul (1) este de cel puțin 60 %, în cazul biocarburanților și al biolichidelor produse în instalații care vor intra în funcțiune după 5 octombrie 2015. O instalație este considerată a fi în funcțiune atunci când a avut loc producția fizică de biocarburanți și biolichide.

În cazul instalațiilor care erau în funcțiune la 5 octombrie 2015 sau înainte de această dată, în scopurile menționate la alineatul (1), biocarburanții și biolichidele trebuie să atingă o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de cel puțin 35 % până la 31 decembrie 2017 și de cel puțin 50 % începând cu 1 ianuarie 2018.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră rezultând din utilizarea biocarburanților și a biolichidelor se calculează în conformitate cu articolul 19 alineatul (1).”;

(b)	la alineatul (3), al doilea paragraf se elimină.

Articolul 18 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (3), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia adoptă acte de punere în aplicare, în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 25 alineatul (3), pentru a stabili lista informațiilor adecvate și relevante menționate la primele două paragrafe de la prezentul alineat. Comisia se asigură, în special, că furnizarea acestor informații nu constituie o sarcină administrativă excesivă pentru agenții economici în general sau pentru micii agricultori, organizații și cooperative de producție, în particular.”;

(b)

la alineatul (4), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Comisia poate decide ca sistemele internaționale sau naționale voluntare de stabilire a standardelor de producție a produselor obținute din biomasă să conțină date exacte în sensul articolului 17 alineatul (2) și/sau să demonstreze că loturile de biocarburanți sau de biolichide respectă criteriile de durabilitate prevăzute la articolul 17 alineatele (3), (4) și (5) și/sau ca niciun material să nu fie modificat sau eliminat în mod intenționat astfel încât expedierea sau o parte a acesteia să fie acoperită de anexa IX. Comisia poate decide ca aceste sisteme să conțină date exacte în scopul informării privind măsurile luate pentru conservarea zonelor care oferă servicii ecosistemice de bază în situații critice (cum ar fi protecția bazinelor de recepție și controlul eroziunii) în materie de protecție a solului, apei și aerului, readucerea la starea inițială a solurilor degradate, evitarea consumului excesiv de apă în zonele sărace în resurse de apă, precum și privind aspectele menționate la articolul 17 alineatul (7) al doilea paragraf. Comisia poate recunoaște, de asemenea, zonele de protecție a ecosistemelor sau a speciilor rare, amenințate sau pe cale de dispariție, protejate și recunoscute prin acorduri internaționale sau incluse pe listele elaborate de organizații interguvernamentale sau de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii, în sensul articolului 17 alineatul (3) litera (b) punctul (ii).”;

(c)

la alineatul (5) se adaugă următoarele paragrafe:

În special pentru prevenirea fraudelor, Comisia poate, pe baza unei analize a riscurilor sau a rapoartelor menționate la alineatul (6) al doilea paragraf din prezentul articol, să detalieze standardele de audit independent și să impună ca toate sistemele voluntare să aplice standardele respective. Aceasta se realizează prin intermediul actelor de punere în aplicare adoptate în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 25 alineatul (3). Actele respective stabilesc un calendar în limitele căruia sistemele voluntare trebuie să pună în aplicare standardele. Comisia poate abroga deciziile de recunoaștere a unor sisteme voluntare în cazul în care sistemele respective nu pun în aplicare standardele respective în termenul prevăzut.”;

(d)

alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

„(6) Deciziile luate în temeiul alineatului (4) din prezentul articol se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 25 alineatul (3). Aceste decizii sunt valabile pe o perioadă de cel mult cinci ani.

Comisia solicită ca fiecare sistem voluntar, în privința căruia a fost adoptată o decizie în temeiul alineatului (4), să transmită Comisiei până la 6 octombrie 2016 și, ulterior, anual până la data de 30 aprilie, un raport care să trateze fiecare dintre punctele prezentate la al treilea paragraf de la prezentul alineat. În general, raportul acoperă perioada anului calendaristic precedent. Primul raport acoperă o perioadă de cel puțin șase luni de la 9 septembrie 2015. Cerința transmiterii unui raport se aplică numai sistemelor voluntare care au funcționat timp de cel puțin 12 luni.

Până la 6 aprilie 2017 și, ulterior, în cadrul rapoartelor sale elaborate in conformitate cu articolul 23 alineatul (3), Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport care analizează rapoartele menționate la al doilea paragraf de la prezentul alineat, care examinează funcționarea acordurilor menționate la alineatul (4) sau a sistemelor voluntare pentru care a fost adoptată o decizie în conformitate cu prezentul articol și care identifică cele mai bune practici. Raportul se bazează pe cele mai bune informații disponibile, inclusiv pe cele obținute prin consultarea părților interesate, și pe experiența practică acumulată prin aplicarea acordurilor sau sistemelor în cauză. Raportul analizează următoarele:

în general:

(a)	independența, modalitatea și frecvența auditurilor, atât în legătură cu cele exprimate în documentația referitoare la sistem la momentul la care sistemul în cauză a fost aprobat de către Comisie, cât și în legătură cu cele mai bune practici ale industriei;

(b)	disponibilitatea, experiența și transparența în aplicarea metodelor de identificare și tratare a neconformității, acordând o atenție specială tratării situațiilor sau acuzațiilor de nereguli grave din partea membrilor sistemului;

(c)

(d)	implicarea părților interesate, în special în ceea ce privește consultarea comunităților indigene și locale înaintea luării hotărârilor, în cursul elaborării și reexaminării sistemului, precum și în cursul auditurilor, și reacția oferită în urma contribuțiilor lor;

(e)	robustețea globală a sistemului, în special sub aspectul normelor privind acreditarea, calificarea și independența auditorilor, precum și organismele relevante ale sistemului;

(f)	actualizările sistemului în funcție de piață, cantitatea de materii prime și biocarburanți certificată, clasificată pe țară de origine și tip, numărul de participanți;

(g)

și în special:

(h)	posibilitatea ca entitățile să fie autorizate să recunoască și să monitorizeze organismele de certificare;

(i)	criteriile de recunoaștere sau acreditare a organismelor de certificare;

(j)	normele privind desfășurarea monitorizării organismelor de certificare;

(k)	modalitățile de a facilita sau de a îmbunătăți promovarea celor mai bune practici.

Comisia face disponibile rapoartele elaborate de sistemele voluntare, în formă agregată sau integral, dacă este necesar, în cadrul platformei în materie de transparență menționate la articolul 24.

Un stat membru poate notifica sistemul său național Comisiei. Comisia acordă prioritate evaluării acestui tip de sistem. Decizia privind conformitatea unui sistem național astfel notificat cu condițiile prevăzute în prezenta directivă se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 25 alineatul (3), pentru a facilita recunoașterea reciprocă bilaterală și multilaterală a sistemelor, în vederea verificării îndeplinirii criteriilor de durabilitate pentru biocarburanți și biolichide. În cazul în care decizia este pozitivă, sistemele instituite în conformitate cu prezentul articol nu refuză recunoașterea reciprocă în raport cu sistemul statului membru respectiv în ceea ce privește verificarea respectării criteriilor de durabilitate prevăzute la articolul 17 alineatele (2) – (5).”;

(e)

alineatul (8) se înlocuiește cu următorul text:

„(8) La cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, Comisia examinează aplicarea articolului 17 cu privire la o sursă de biocarburant și, în termen de șase luni de la primirea unei cereri, decide, în conformitate cu procedura de examinare prevăzută la articolul 25 alineatul (3), dacă statul membru respectiv poate lua în considerare biocarburantul provenit din respectiva sursă în sensul articolului 17 alineatul (1).”

Articolul 19 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatele (3), (4) și (5) se înlocuiesc cu următorul text:

(4) Comisia poate decide, prin intermediul unui act de punere în aplicare adoptat în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 25 alineatul (3), ca rapoartele menționate la alineatul (3) din prezentul articol să conțină date exacte în scopul măsurării emisiilor de gaze cu efect de seră asociate cu cultivarea de materii prime pentru biocarburanți și biolichide produse în mod tradițional în zonele respective în sensul articolului 17 alineatul (2).

(5) Până cel târziu la 31 decembrie 2012 și ulterior la fiecare doi ani, Comisia întocmește și publică un raport privind estimarea valorilor tipice și implicite prezentate în anexa V părțile B și E, acordând o atenție deosebită emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transporturi și prelucrare.

În eventualitatea în care rapoartele menționate la primul paragraf indică faptul că valorile tipice și implicite estimate din anexa V părțile B și E ar putea să trebuiască să fie modificate pe baza celor mai recente dovezi științifice, Comisia, după caz, transmite o propunere legislativă Parlamentului European și Consiliului.”;

(b)	alineatul (6) se elimină;

(c)

la alineatul (7), primul, al doilea și al treilea paragraf se înlocuiesc cu următorul text:

„(7) Comisia revizuiește în permanență anexa V în vederea adăugării, atunci când se justifică, a unor valori pentru alte căi de producție a biocarburanților pentru aceleași materii prime sau pentru altele. În cadrul acestei revizuiri se analizează, de asemenea, oportunitatea modificării metodologiei prezentate în anexa V partea C, mai ales în ceea ce privește:

—	metoda de calculare a deșeurilor și a reziduurilor;

—	metodei de calculare a coproduselor;

—	metoda de calculare a cogenerării; și

—	statutului de coproduse al reziduurilor de culturi agricole.

Valorile implicite pentru biomotorina din ulei din deșeuri de origine vegetală sau animală se revizuiesc cât mai curând. În cazul în care, în revizuirea Comisiei, se ajunge la concluzia că ar trebui adăugate elemente la anexa V, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 25a pentru a adăuga, dar nu pentru a înlătura sau modifica, valorile tipice și implicite estimate din anexa V părțile A, B, D și E pentru căi de producție a biocarburanților și biolichidelor pentru care nu sunt încă incluse valori specifice în anexa respectivă.”;

(d)

alineatul (8) se înlocuiește cu următorul text:

„(8) Atunci când este necesar, pentru a se asigura aplicare uniformă a anexei V partea C punctul 9, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care se stabilesc specificații tehnice și definiții detaliate. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 25 alineatul (3).”

8.	Articolul 21 se elimină.

La articolul 22 alineatul (1), al doilea paragraf se modifică după cum urmează:

(a)

litera (i) se înlocuiește cu următorul text:

„(i)

dezvoltarea și utilizarea în comun a biocarburanților produși din materiile prime enumerate în anexa IX, inclusiv evaluarea resurselor, accentul fiind pus pe aspectele de durabilitate referitoare la efectul înlocuirii produselor alimentare și furajelor pentru producția biocarburanților, ținând seama în mod adecvat de principiile ierarhiei deșeurilor stabilite de Directiva 2008/98/CE, principiul utilizării în cascadă a biomasei, ținând cont de circumstanțele economice și tehnologice de la nivel regional și local, menținerea stocului necesar de carbon în sol și calitatea solului și a ecosistemelor;”;

(b)

se adaugă următoarea literă:

„(o)

cantitățile de biocarburanți și biolichide în unități energetice, corespunzătoare fiecărui grup de materii prime enumerat în anexa VIII partea A, de care statul membru în cauză ține seama în scopul realizării obiectivelor prevăzute la articolul 3 alineatele (1) și (2) și la articolul 3 alineatul (4) primul paragraf.”

10.

Articolul 23 se modifică după cum urmează:

(a)	la alineatul (1), ultima teză se elimină;

(b)

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) În rapoartele sale cu privire la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră datorate utilizării biocarburanților și biolichidelor, Comisia utilizează cantitățile raportate de statele membre în conformitate cu articolul 22 alineatul (1) litera (o), inclusiv valorile medii provizorii ale emisiilor estimate în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor, precum și intervalul aferent derivat din analiza sensibilității, menționate în anexa VIII. Comisia face publice datele referitoare la valorile medii provizorii ale emisiilor estimate în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor și intervalul aferent derivat din analiza sensibilității. De asemenea, Comisia evaluează dacă și în ce mod s-ar modifica estimarea privind reducerile directe ale emisiilor în cazul în care coprodusele ar fi calculate utilizând metoda substituției.”;

(c)

la alineatul (5), literele (e) și (f) se înlocuiesc cu următorul text:

„(e)

disponibilitatea și durabilitatea biocarburanților produși din materiile prime enumerate în anexa IX, inclusiv o evaluare a efectului înlocuirii produselor alimentare și furajelor pentru producția biocarburanților, ținând seama în mod adecvat de principiile ierarhiei deșeurilor stabilite de Directiva 2008/98/CE, principiul utilizării în cascadă a biomasei, având în vedere circumstanțele economice și tehnologice de la nivel regional și local, menținerea stocului necesar de carbon în sol și calitatea solului și a ecosistemelor;

(f)

informații privind rezultatele disponibile ale cercetării științifice privind schimbarea indirectă a utilizării terenurilor în ceea ce privește toate căile de producție, precum și o analiză a acestora, inclusiv o evaluare privind posibilitatea îngustării intervalului de incertitudine identificat în analiza care stă la baza estimărilor emisiilor în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor, precum și posibilitatea luării în calcul a eventualului impact al politicilor Uniunii, cum ar fi politicile privind clima, mediul și politica agricolă; și

(g)	evoluțiile tehnologice referitoare la utilizarea și la efectele economice și de mediu ale biocombustibililor și biolichidelor produse în Uniune din culturi nealimentare specializate cultivate în special în scopuri energetice, precum și disponibilitatea datelor în ceea ce privește aceste efecte.”;

(d)

la alineatul (8) primul paragraf, litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

în ceea ce privește obiectivele menționate la articolul 3 alineatul (4), reexaminarea:

(i)	eficienței din punctul de vedere al costurilor a măsurilor care trebuie puse în aplicare pentru a atinge aceste obiective;

(ii)

evaluării fezabilității atingerii acestor obiective, asigurându-se, în același timp, durabilitatea producției de biocarburanți în Uniune și în țările terțe și luând în considerare impactul de ordin economic, social și asupra mediului, inclusiv efectele indirecte și impactul asupra biodiversității, precum și disponibilitatea comercială a biocarburanților de a doua generație;

(iii)

impactului punerii în aplicare a obiectivelor asupra disponibilității produselor alimentare la prețuri accesibile;

(iv)	disponibilității comerciale a vehiculelor electrice, hibride și pe bază de hidrogen, precum și a metodologiei alese pentru calcularea ponderii energiei din surse regenerabile consumate în sectorul transporturilor;

(v)	evaluării condițiilor specifice de piață, luând în considerare în special piețele în care combustibilii pentru transport reprezintă peste jumătate din consumul final de energie și piețele care depind total de biocarburanți importați;”.

11.

Articolul 25 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 25

Procedura comitetului

(1) Cu excepția cazurilor menționate la alineatul (2), Comisia este asistată de Comitetul privind sursele regenerabile de energie. Respectivul comitet reprezintă un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (*4).

(2) În cazul chestiunilor referitoare la durabilitatea biocarburanților și a biolichidelor, Comisia este asistată de Comitetul privind durabilitatea biocarburanților și a biolichidelor. Respectivul comitet reprezintă un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

(3) În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

(*4) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).” "

12.

Se introduce următorul articol:

„Articolul 25a

Exercitarea delegării de competențe

(1) Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

(2) Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 3 alineatul (5), la articolul 5 alineatul (5) și la articolul 19 alineatul (7) se conferă Comisiei pentru o perioadă de cinci ani de la 5 octombrie 2015.

(3) Delegarea de competențe menționată la articolul 3 alineatul (5), la articolul 5 alineatul (5) și la articolul 19 alineatul (7) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificată în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(5) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 3 alineatul (5), al articolului 5 alineatul (5) și al articolului 19 alineatul (7) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau, în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.”

13.	Se modifică anexa V și se adaugă anexele VIII și IX în conformitate cu anexa II la prezenta directivă.

Articolul 3

Revizuire

(1) Până cel târziu la 31 decembrie 2016, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport care include o evaluare a disponibilității pe piața Uniunii a cantităților necesare de biocarburanți eficienți din punctul de vedere al costurilor din materii prime care nu utilizează terenuri și din culturi nealimentare până în 2020 și o evaluare a efectelor lor economice, sociale și de mediu, inclusiv necesitatea unor criterii suplimentare pentru asigurarea durabilității lor, precum și a celor mai bune dovezi științifice privind emisiile de gaze cu efect de seră provenite din schimbarea indirectă a utilizării terenurilor asociate cu producerea de biocarburanți și biolichide. Raportul este însoțit, după caz, de propuneri de măsuri suplimentare, ținând seama de considerații economice, sociale și de mediu.

(2) Până la 31 decembrie 2017, Comisia prezintă un raport Parlamentului European și Consiliului în care examinează, pe baza celor mai bune și mai recente dovezi științifice disponibile:

(a)

eficacitatea măsurilor introduse de prezenta directivă în ceea ce privește limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor, asociate producției de biocarburanți și biolichide. În această privință, raportul include, de asemenea, ultimele informații disponibile referitoare la ipotezele fundamentale care influențează rezultatele din modelarea emisiilor de gaze cu efect de seră în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor și asociate cu producția de biocarburanți și biolichide, inclusiv măsurarea tendințelor randamentului și productivității agricole, alocarea coproduselor și ratele observate la nivel mondial ale schimbării utilizării terenurilor și ale despăduririlor, precum și posibilul impact al politicilor Uniunii, cum ar fi politicile privind clima, mediul și politica agricolă, implicând părțile interesate în acest proces de analiză;

(b)

eficacitatea stimulentelor oferite pentru biocombustibili din materii prime care nu utilizează terenuri și din culturi nealimentare în temeiul articolului 3 alineatul (4) din Directiva 2009/28/CE, inclusiv dacă se prevede că, din ponderea de energie din surse regenerabile utilizată în toate formele de transport în 2020 în întreaga Uniune, 0,5 puncte procentuale de conținut energetic se realizează cu biocarburanți produși din materii prime și cu alți combustibili enumerați în anexa IX partea A;

(c)	impactul creșterii cererii de biomasă asupra sectoarelor care utilizează biomasă;

(d)

posibilitatea de a stabili criterii de identificare și certificare a biocarburanților și a biolichidelor care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a utilizării terenurilor care sunt produși în conformitate cu criteriile de durabilitate stabilite în Directivele 98/70/CE și 2009/28/CE, în vederea actualizării anexei V la Directiva 98/70/CE și a anexei VIII la Directiva 2009/28/CE, dacă este cazul;

(e)	potențialele beneficii și riscuri în domeniul economic și cel al mediului legate de creșterea producției și folosirea unor culturi nealimentare specializate cultivate în special în scopuri energetice, folosind, de asemenea, datele referitoare la proiectele existente;

(f)

cota-parte relativă a bioetanolului și a biomotorinei pe piața Uniunii și cota-parte a energiei din surse regenerabile în benzină. Comisia evaluează, de asemenea, factorii ce influențează cota-parte a energiei din surse regenerabile în benzină, precum și orice obstacole în calea utilizării energiei din surse regenerabile în benzină. Evaluarea include costurile, standardele din domeniul combustibililor, infrastructura și condițiile climatice. Dacă este cazul, Comisia poate face recomandări cu privire la modalitatea în care s-ar putea depăși obstacolele identificate; și

(g)

identifică statele membre au ales să aplice această limită cu privire la cantitatea de biocarburanți produși din culturi de cereale și de alte plante bogate în amidon, din culturi de plante zaharoase și de plante oleaginoase și din culturi cultivate drept culturi principale în primul rând în scopuri energetice pe terenuri agricole în scopul atingerii obiectivului stabilit la articolul 7a din Directiva 98/70/CE și dacă au apărut probleme în legătură cu punerea în aplicare sau de atingerea obiectivului stabilit la articolul 7a din Directiva 98/70/CE. Comisia evaluează, de asemenea, măsura în care biocarburanții produși din culturi de cereale și de alte plante bogate în amidon, din culturi de plante zaharoase și de plante oleaginoase și din culturi cultivate drept culturi principale în primul rând în scopuri energetice pe terenuri agricole sunt furnizați pentru a asigura respectarea obiectivului stabilit la articolul 7a din Directiva 98/70/CE peste nivelurile care pot contribui la realizarea obiectivelor din Directiva 2009/28/CE. Evaluarea include o analiză a impactului în ceea ce privește schimbarea indirectă a utilizării terenurilor și a rentabilității soluției adoptate de statele membre.

Dacă este cazul, raportul furnizează informații și cu privire la disponibilitatea unor surse de finanțare sau a altor măsuri pentru a sprijini realizarea de progrese spre îndeplinirea, în cel mai scurt timp și dacă este posibil din punct de vedere tehnic și viabil din punct de vedere economic, a obiectivului ca, din ponderea de energie din surse regenerabile utilizată în toate formele de transport în Uniune, 0,5 puncte procentuale de conținut energetic să se realizeze cu biocarburanți produși din materii prime și cu alți combustibili enumerați în anexa IX partea A.

Dacă este cazul, raportul menționat la primul paragraf este însoțit de propuneri legislative, bazate pe cele mai bune dovezi științifice disponibile, pentru:

(a)	introducerea factorilor estimați ajustați aferenți emisiilor în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor în criteriile de durabilitate adecvate prevăzute în Directivele 98/70/CE și 2009/28/CE;

(b)	introducerea unor măsuri ulterioare în vederea prevenirii și combaterii fraudei, inclusiv măsuri suplimentare care să fie luate la nivelul Uniunii;

(c)	promovarea biocombustibililor sustenabili după 2020 de o manieră neutră din punct de vedere tehnologic, în contextul cadrului de politici privind clima și energia pentru 2030.

(3) După caz, având în vedere rapoartele sistemelor voluntare în conformitate cu articolul 7c alineatul (6) al doilea paragraf din Directiva 98/70/CE și cu articolul 18 alineatul (6) al doilea paragraf din Directiva 2009/28/CE, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului o propunere de modificare a dispozițiilor directivelor respective care se referă la sistemele voluntare, în vederea promovării celor mai bune practici.

Articolul 4

Transpunere

(1) Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 10 septembrie 2017. Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la acestea.

Atunci când statele membre adoptă aceste măsuri, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2) Statele membre comunică Comisiei textul principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă. Cu acea ocazie, statele membre informează Comisia cu privire la obiectivele lor naționale stabilite în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) litera (e) din Directiva 2009/28/CE și, după caz, cu privire la o deviere a obiectivelor lor naționale de la valoarea de referință menționată la litera respectivă, precum și la motivele devierii în cauză.

În 2020, statele membre raportează Comisiei gradul în care și-au îndeplinit obiectivele naționale stabilite în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) litera (e) din Directiva 2009/28/CE, specificând motivele pentru orice eventuală nerealizare a acestora.

Articolul 5

Intrarea în vigoare

Prezenta directivă întră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 6

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Strasbourg, 9 septembrie 2015.

Pentru Parlamentul European

Președintele

M. SCHULZ

Pentru Consiliu

Președintele

N. SCHMIT

(1) JO C 198, 10.7.2013, p. 56.

(2) Poziția Parlamentului European din 11 septembrie 2013 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Poziția în primă lectură a Consiliului din 9 decembrie 2014 (JO C 50, 12.2.2015, p. 1). Poziția Parlamentului European din 28 aprilie 2015 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 13 iulie 2015.

(3) Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE (JO L 140, 5.6.2009, p. 16).

(4) Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).

(5) Directiva 98/70/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 1998 privind calitatea benzinei și a motorinei și de modificare a Directivei 93/12/CEE a Consiliului (JO L 350, 28.12.1998, p. 58).

(6) Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).

(7) Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (JO L 55, 28.2.2011, p. 13).

(8) JO C 369, 17.12.2011, p. 14.

ANEXA I

Anexele la Directiva 98/70/CE se modifică după cum urmează:

La anexa IV partea C, punctul 7 se înlocuiește cu următorul text:

„7.

Emisiile anuale rezultate din variațiile stocurilor de carbon provocate de schimbarea utilizării terenurilor, el, se calculează prin distribuirea în mod egal a emisiilor totale pe o perioadă de 20 de ani. La calcularea emisiilor respective se aplică formula următoare:

el = (CSR – CSA) × 3,664 × 1/20 × 1/P – eB, (*1)

unde

el	=	emisiile anuale de gaze cu efect de seră rezultate din variația stocului de carbon provocată de schimbarea utilizării terenurilor [măsurată ca masă (grame) de echivalent de CO2 per unitate energetică generată de biocarburant (megajouli)]. «Terenuri cultivate» (2) și «terenuri cu cultură perenă» (3) sunt privite ca o singură utilizare a terenurilor;
CSR	=	stocul de carbon per unitate de suprafață asociat utilizării de referință a terenurilor [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația]. Utilizarea de referință a terenurilor reprezintă utilizarea terenurilor în ianuarie 2008 sau cu 20 de ani înainte de obținerea materiei prime, în funcție de care dată este mai recentă;
CSA	=	stocul de carbon per unitate de suprafață asociat utilizării curente a terenurilor [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația]. În cazurile în care stocul de carbon se acumulează pe o perioadă mai mare de un an, valoarea atribuită CSA este stocul estimat per unitate de suprafață după 20 de ani sau atunci când recolta ajunge la maturitate, în funcție de care dintre momente survine primul;
P	=	productivitatea culturii (măsurată în energia generată de biocarburant per unitate de suprafață într-un an); și
eB	=	bonus de biocarburant 29 gCO2eq/MJ, dacă biomasa este obținută din teren degradat reabilitat, în condițiile prevăzute la punctul 8

(*1) Coeficientul obținut prin împărțirea masei moleculare a CO2 (44,010 g/mol) la masa moleculară a carbonului (12,011 g/mol) este de 3,664."

(*2) «Terenuri cultivate» astfel cum sunt definite de IPCC."

(*3) Culturile perene înseamnă culturi multianuale a căror tulpină nu este, în general, recoltată anual, cum este cazul crângurilor cu rotație rapidă și al palmierilor de ulei.” "

Se adaugă următoarea anexă:

„ANEXA V

Partea A. Emisii estimate provizorii în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor, generate de biocarburanți (gCO2eq/MJ) (1)

Grupul de materii prime	Media (*4)	Intervalul dintre percentile derivat din analiza sensibilității (*5)
Culturi de cereale și alte culturi bogate în amidon	12	8-16
Culturi de plante zaharoase	13	4-17
Culturi de plante oleaginoase	55	33-66

Partea B. Biocombustibili pentru care emisiile estimate în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor sunt considerate a fi egale cu zero

Biocombustibilii produși din următoarele categorii de materii prime sunt considerați ca având emisii estimate în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor egale cu zero:

1.	materii prime care nu sunt enumerate în partea A din prezenta anexă;

materii prime a căror producție a condus la schimbarea directă a utilizării terenurilor, și anume o schimbare de la una dintre următoarele categorii utilizate de IPCC: terenuri forestiere, pășuni, zone umede, așezări sau alte tipuri de terenuri, la terenuri cultivate sau terenuri cu culturi perene (2). În acest caz, o valoare a emisiilor în legătură cu schimbarea directă a utilizării terenurilor (el) ar fi trebuit calculată în conformitate cu anexa IV partea C punctul 7.

(1)

(+)

Valorile medii raportate aici reprezintă o medie ponderată a valorilor materiilor prime modelate individual. Cuantumul valorilor din anexă depinde de gama de ipoteze (precum tratarea coproduselor, dezvoltarea volumului producției, stocurile de carbon și dislocarea altor produse) folosite în cadrul modelelor economice dezvoltate pentru estimarea lor. Prin urmare, deși nu este posibil să se caracterizeze pe deplin intervalul de incertitudine asociat cu astfel de estimări, a fost efectuată o analiză a sensibilității cu privire la aceste rezultate pe baza variației aleatorii a parametrilor-cheie, așa-numita «analiză Monte Carlo».

(2)

(++)	Culturile perene înseamnă culturi multianuale a căror tulpină nu este, în general, recoltată anual, cum este cazul crângurilor cu rotație rapidă și al palmierilor de ulei.”

(*1) Coeficientul obținut prin împărțirea masei moleculare a CO2 (44,010 g/mol) la masa moleculară a carbonului (12,011 g/mol) este de 3,664.

(*2) «Terenuri cultivate» astfel cum sunt definite de IPCC.

(*3) Culturile perene înseamnă culturi multianuale a căror tulpină nu este, în general, recoltată anual, cum este cazul crângurilor cu rotație rapidă și al palmierilor de ulei.”

(1)

(+)

(2)

(++)	Culturile perene înseamnă culturi multianuale a căror tulpină nu este, în general, recoltată anual, cum este cazul crângurilor cu rotație rapidă și al palmierilor de ulei.”

(*4) Valorile medii prevăzute aici reprezintă o medie ponderată a valorilor materiilor prime modelate individual.

(*5) Intervalul prevăzut aici reflectă 90 % dintre rezultate, utilizând valorile celei de a cincea și a nouăzeci și cincea percentile care rezultă din analiză. Cea de a cincea percentilă sugerează o valoare sub care au fost identificate 5 % dintre observații (și anume 5 % din datele totale utilizate au arătat rezultate sub 8, 4 și 33 gCO2eq/MJ). Cea de a nouăzeci și cincea percentilă sugerează o valoare sub care au fost identificate 95 % dintre observații (și anume 5 % din datele totale utilizate au arătat rezultate peste 16, 17 și 66 gCO2eq/MJ).

ANEXA II

Anexele la Directiva 2009/28/CE se modifică după cum urmează:

La Anexa V partea C, punctul 7 se înlocuiește cu următorul text:

„7.

el = (CSR – CSA) × 3,664 × 1/20 × 1/P – eB, (*1)

unde

el	=	emisiile anuale de gaze cu efect de seră rezultate din variația stocului de carbon provocată de schimbarea utilizării terenurilor [măsurată ca masă (grame) de echivalent de CO2 per unitate energetică generată de biocarburanți sau de biolichide (megajouli)]. «Terenuri cultivate» (2) și «terenuri cu cultură perenă» (3) sunt privite ca o singură utilizare a terenurilor;
CSR	=	stocul de carbon per unitate de suprafață asociat utilizării de referință a terenurilor [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația]. Utilizarea de referință a terenurilor reprezintă utilizarea terenurilor în ianuarie 2008 sau cu 20 de ani înainte de obținerea materiei prime, în funcție de care dată este mai recentă;
CSA	=	stocul de carbon per unitate de suprafață asociat utilizării curente a terenurilor [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația]. În cazurile în care stocul de carbon se acumulează pe o perioadă mai mare de un an, valoarea atribuită CSA este stocul estimat per unitate de suprafață după 20 de ani sau atunci când recolta ajunge la maturitate, în funcție de care dintre momente survine primul;
P	=	productivitatea culturii (măsurată ca energie generată de biocarburanți sau biolichide per unitate de suprafață per an); și
eB	=	bonus de biocarburant 29 gCO2eq/MJ sau de biolichid, dacă biomasa este obținută din teren degradat reabilitat, în condițiile prevăzute la punctul 8

(*1) Coeficientul obținut prin împărțirea masei moleculare a CO2 (44,010 g/mol) la masa moleculară a carbonului (12,011 g/mol) este de 3,664."

(*2) «Terenuri cultivate» astfel cum sunt definite de IPCC."

(*3) Culturile perene înseamnă culturi multianuale a căror tulpină nu este, în general, recoltată anual, cum este cazul crângurilor cu rotație rapidă și al palmierilor de ulei.” "

Se adaugă următoarea anexă:

„ANEXA VIII

Partea A. Emisii estimate provizorii în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor, generate de materiile prime pentru biocombustibili și biolichide (gCO2eq/MJ) (1)

Grupul de materii prime	Media (*4)	Intervalul dintre percentile derivat din analiza sensibilității (*5)
Culturi de cereale și alte culturi bogate în amidon	12	8-16
Culturi de plante zaharoase	13	4-17
Culturi de plante oleaginoase	55	33-66

Partea B. Biocombustibili și biolichide pentru care emisiile estimate în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor sunt considerate a fi egale cu zero

Biocombustibilii și biolichidele produse din următoarele categorii de materii prime sunt considerate ca având emisii estimate în legătură cu schimbarea indirectă a utilizării terenurilor egale cu zero:

1.	materii prime care nu sunt enumerate în partea A din prezenta anexă;

(1)

(+)

(2)

(++)	Culturile perene înseamnă culturi multianuale a căror tulpină nu este, în general, recoltată anual, cum este cazul crângurilor cu rotație rapidă și al palmierilor de ulei.”

Se adaugă următoarea anexă:

„ANEXA IX

Partea A. Materii prime și combustibili a căror contribuție la realizarea obiectivului menționat la articolul 3 alineatul (4) primul paragraf se consideră a fi egală cu de două ori conținutul lor energetic

(a)	Algele, dacă sunt cultivate pe pământ în heleșteie sau fotobioreactoare.

(b)	Fracțiunea de biomasă din deșeurile municipale mixte, însă nu din deșeurile menajere triate vizate de obiectivele în materie de reciclare prevăzute la articolul 11 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2008/98/CE.

(c)	Biodeșeuri astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (4) din Directiva 2008/98/CE provenite din gospodării private care fac obiectul colectării separate astfel cum este definită la articolul 3 alineatul (11) din directiva respectivă.

(d)

Fracția de biomasă din deșeurile industriale care nu poate fi folosită în lanțul alimentar și furajer, inclusiv materiale provenite din industria cu amănuntul și cu ridicata și industria agroalimentară, precum și pescuitul și acvacultura și excluzând materiile prime enumerate la partea B din prezenta anexă.

(e)

Paie.

(f)	Gunoiul de grajd și nămolul de epurare.

(g)	Efluenți proveniți de la fabricile de ulei de palmier și grămezile de fructe de palmier goale.

(h)	Smoală de ulei de tal.

(i)	Glicerină brută.

(j)	Deșeuri rezultate din prelucrarea trestiei zaharoase (bagasă).

(k)	Tescovină de struguri și drojdie de vin.

(l)	Coji de fructe cu coajă lemnoasă.

(m)

Pleavă.

(n)	Știuleți curățați de boabe de porumb.

(o)	Fracțiunea de biomasă din deșeuri și reziduuri din silvicultură și industriile forestiere, cum ar fi scoarța, ramurile, reziduurile anterioare comercializării, frunzele, acele, coroanele arborilor, rumegușul, așchiile, leșia neagră, leșia cu sulfit, fibra de nămol, lignina și uleiul de tal.

(p)	Alte materiale celulozice de origine nealimentară, astfel cum sunt definite la articolul 2 al doilea paragraf litera (s).

(q)	Alte materiale ligno-celulozice, astfel cum sunt definite la articolul 2 al doilea paragraf litera (r), cu excepția buștenilor de gater și a buștenilor de furnir.

(r)	Combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transport;

(s)	Captarea și utilizarea dioxidului de carbon pentru transport dacă sursa de energie este regenerabilă în conformitate cu articolul 2 al doilea paragraf litera (a);

(t)	Bacterii, dacă sursa de energie este regenerabilă în conformitate cu articolul 2 al doilea paragraf litera (a).

Partea B. Materii prime a căror contribuție la realizarea obiectivului menționat la articolul 3 alineatul (4) primul paragraf se consideră a fi egală cu de două ori conținutul lor energetic

(a)	Ulei de gătit uzat.

(b)	Grăsimi animale clasificate în categoriile 1 și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (*6).

(*6) Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulamentul privind subprodusele de origine animală) (JO L 300, 14.11.2009, p. 1).” "

(*1) Coeficientul obținut prin împărțirea masei moleculare a CO2 (44,010 g/mol) la masa moleculară a carbonului (12,011 g/mol) este de 3,664.

(*2) «Terenuri cultivate» astfel cum sunt definite de IPCC.

(*3) Culturile perene înseamnă culturi multianuale a căror tulpină nu este, în general, recoltată anual, cum este cazul crângurilor cu rotație rapidă și al palmierilor de ulei.”

(1)

(+)

(2)

(++)	Culturile perene înseamnă culturi multianuale a căror tulpină nu este, în general, recoltată anual, cum este cazul crângurilor cu rotație rapidă și al palmierilor de ulei.”

(*4) Valorile medii prevăzute aici reprezintă o medie ponderată a valorilor materiilor prime modelate individual.

15.9.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 239/30

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/1514 AL CONSILIULUI

din 14 septembrie 2015

privind punerea în aplicare a Regulamentul (UE) nr. 269/2014 privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 269/2014 al Consiliului din 17 martie 2014 privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei (1), în special articolul 14 alineatele (1) și (3),

întrucât:

(1)	La 17 martie 2014, Consiliul a adoptat Regulamentul (UE) nr. 269/2014.

(2)	Pe baza unei reexaminări realizate de către Consiliu, rubricile din anexă ar trebui modificate, iar rubrica referitoare la o persoană decedată ar trebui să fie eliminată.

(3)	Anexa I la Regulamentul (UE) nr. 269/2014 ar trebui modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa I la Regulamentul (UE) nr. 269/2014 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 14 septembrie 2015.

Pentru Consiliu

Președintele

J. ASSELBORN

(1) JO L 78, 17.3.2014, p. 6.

ANEXĂ

Următoarea persoană se elimină de pe lista prevăzută în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 269/2014:

Persoane

72.	Oleksiy Borisovych MOZGOVY

II.

Rubricile pentru următoarele persoane și pentru o entitate care figurează în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 269/2014 se înlocuiesc cu următoarele:

Persoane

	Nume	Date de identificare	Motive	Data includerii pe listă
1.	Sergey Valeryevich AKSYONOV, Sergei Valerievich AKSENOV (Сер Валерьевич AKCëHOB), Serhiy Valeriyovych AKSYONOV (Сергiй Валерiйович Аксьонов)	Data nașterii: 26.11.1972 Locul nașterii: Bălți, acum Republica Moldova	Aksyonov a fost ales „prim-ministru al Crimeei” în cadrul Verkhovna Rada a Crimeei la 27 februarie 2014 în prezența unor persoane înarmate proruse. „Alegerea” sa a fost decretată neconstituțională de către Oleksandr Turchynov la 1 martie 2014. A promovat activ „referendumul” din 16 martie 2014. Începând cu 9 octombrie 2014, „șeful” așa-numitei „Republici Crimeea”. Membru al Prezidiului Consiliului de Stat al Rusiei.	17.3.2014
2.	Vladimir Andreevich Konstantinov (Владимир Андреевич Константинов)	Data nașterii: 19.11.1956 Locul nașterii: Vladimirovka (alias Vladimirovca), regiunea Slobozia, RSS Moldovenească (în prezent Republica Moldova) sau Bogomol, RSS Moldovenească	În calitate de președinte al Consiliului Suprem al Republicii Autonome Crimeea, Konstantinov a jucat un rol important în deciziile luate de către Verkhovna Rada privind „referendumul” împotriva integrității teritoriale a Ucrainei și a îndemnat alegătorii să voteze în favoarea independenței Crimeei.	17.3.2014
3.	Rustam Ilmirovich Temirgaliev (Рустам Ильмирович Темиргалиев)	Data nașterii: 15.8.1976 Locul nașterii: Ulan-Ude, RSSA Buriată (RSFS Rusă)	În calitate de fost vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al Crimeei, Temirgaliev a jucat un rol important în deciziile luate de Verkhovna Rada privind „referendumul” împotriva integrității teritoriale a Ucrainei. A promovat activ integrarea Crimeei în cadrul Federației Ruse.	17.3.2014
4.	Denis Valentinovich Berezovskiy (Денис Валентинович Березовский)	Data nașterii: 15.7.1974 Locul nașterii: Harkov, RSS Ucraineană	Berezovskiy a fost numit comandant al Marinei ucrainene la 1 martie 2014, dar apoi a depus un jurământ în fața forțelor armate din Crimeea, încălcându-și astfel jurământul față de Marina ucraineană. Ulterior, el a fost numit adjunct al comandantului Flotei Mării Negre a Federației Ruse.	17.3.2014
5.	Aleksei Mikhailovich Chaliy (Алексей Михайлович Чалый)	Data nașterii: 13.6.1961 Locul nașterii: Moscova sau Sevastopol	Chaliy a devenit „primar al Sevastopolului” pe baza susținerii din partea mulțimilor la 23 februarie 2014 și a acceptat acest „vot”. A desfășurat o campanie activă pentru ca Sevastopol să devină o entitate separată a Federației Ruse în urma unui referendum din 16 martie 2014. A semnat Tratatul privind adoptarea Republicii Crimeea de către Rusia. Președinte al adunării legislative a orașului Sevastopol.	17.3.2014
6.	Pyotr Anatoliyovych Zima (Пётр Анатольевич Зима)	Data nașterii: 29.3.1965	Zima a fost numit noul șef al Serviciului de securitate din Crimeea (SBU) la 3 martie 2014 de către „prim-ministrul” Aksyonov și a acceptat această numire. A furnizat informații relevante, inclusiv o bază de date, Serviciului de informații rus (SBU). Acestea includeau informații privind activiștii Euro-Maidan și apărătorii drepturilor omului din Crimeea. Zima a jucat un rol important în împiedicarea autorităților ucrainene să controleze teritoriul Crimeei. La 11 martie 2014, a fost proclamată înființarea unui serviciu de securitate independent al Crimeei de către foști ofițeri SBU din Crimeea.	17.3.2014
7.	Yuriy Gennadyevich Zherebtsov (Юрий Геннадиевич Жеребцов)	Data nașterii: 19.11.1969 Locul nașterii: Izmail, regiunea Odessa, RSS Ucraineană sau Odesssa	Consilier al președintelui Verkhovna Rada a Crimeei, unul dintre principalii organizatori ai „referendumului” de la 16 martie 2014 împotriva integrității teritoriale a Ucrainei. Membru al Camerei civice a așa-numitei „Republici Crimeea”.	17.3.2014
8.	Sergey Pavlovych Tsekov (Сергей Павлович Цеков)	Data nașterii: 29.9.1953 sau 23.9.1953 Locul nașterii: Simferopol	Vicepreședinte al Verkhovna Rada; Tsekov a inițiat, împreună cu Sergey Aksyonov, demiterea ilegală a guvernului Republicii Autonome Crimeea (RAC). L-a atras în această activitate pe Vladimir Konstantinov, amenințându-l cu demiterea. Tsekov a recunoscut public că membrii parlamentului din Crimeea au fost cei care au inițiat invitarea soldaților ruși în vederea ocupării Verkhovna Rada din Crimeea. A fost unul dintre primii lideri din Crimeea care au solicitat public anexarea la Rusia a Crimeei Membru al Consiliului federativ al Federației Ruse din partea așa-numitei „Republici Crimeea”.	17.3.2014
9.	Ozerov, Viktor Alekseevich (Виктор Алексеевич Озеров)	Data nașterii: 5.1.1958 Locul nașterii: Abakan, Khakassia	Președinte al Comitetului de securitate și apărare al Consiliului federativ al Federației Ruse. La 1 martie 2014, Ozerov, în numele Comitetului de securitate și apărare al Consiliului federativ, a susținut public în Consiliul federativ desfășurarea de forțe ruse în Ucraina.	17.3.2014
10.	Dzhabarov, Vladimir Michailovich (Владимир Михайлович Джабаров)	Data nașterii: 29.9.1952	Prim-vicepreședinte al Comitetului pentru afaceri internaționale al Consiliului federativ al Federației Ruse. La 1 martie 2014, Dzhabarov, în numele Comitetului pentru afaceri internaționale al Consiliului federativ, a susținut public în Consiliul federativ desfășurarea de forțe ruse în Ucraina.	17.3.2014
11.	Klishas, Andrei Aleksandrovich (Андрей Александрович Клишас)	Data nașterii: 9.11.1972 Locul nașterii: Sverdlovsk	Președinte al Comitetului pentru drept constituțional al Consiliului federativ al Federației Ruse. La 1 martie 2014, Klishas a susținut public în cadrul Consiliului federativ desfășurarea de forțe ruse în Ucraina. În cadrul unor declarații publice, Klishas a urmărit să justifice intervenția militară rusă în Ucraina, afirmând că „președintele ucrainean sprijină apelul autorităților din Crimeea către președintele Federației Ruse privind acordarea unei asistențe globale în apărarea cetățenilor Crimeei”.	17.3.2014
12.	Ryzhkov, Nikolai Ivanovich (Николай Иванович Рыжков)	Data nașterii: 28.9.1929 Locul nașterii: Dyleevka, regiunea Donetsk, RSS Ucraineană	Membru al Comitetului pentru chestiuni federale, politici regionale și Nord, din cadrul Consiliului federativ al Federației Ruse. La 1 martie 2014, Ryzhkov a susținut public în cadrul Consiliului federativ desfășurarea de forțe ruse în Ucraina.	17.3.2014
13.	Bushmin, Evgeni Viktorovich (Евгений Викторович Бушмин)	Data nașterii: 4.10.1958 Locul nașterii: Lopatino, regiunea Sergachiisky, RSFSR	Președinte adjunct al Consiliului federativ al Federației Ruse. La 1 martie 2014, Bushmin a susținut public în cadrul Consiliului federativ desfășurarea de forțe ruse în Ucraina.	17.3.2014
14.	Totoonov, Aleksandr Borisovich (Александр Борисович Тотоонов)	Data nașterii: 3.4.1957 Locul nașterii: Ordzhonikidze, Osetia de Nord	Membru al Comitetului pentru cultură, știință și informație din cadrul Consiliului federativ al Federației Ruse. La 1 martie 2014, Totoonov a susținut public în cadrul Consiliului federativ desfășurarea de forțe ruse în Ucraina.	17.3.2014
15.	Panteleev, Oleg Evgenevich (Олег Евгеньевич Пантелеев)	Data nașterii: 21.7.1952 Locul nașterii: Zhitnikovskoe, regiunea Kurgan	Fost prim-vicepreședinte al Comitetului pentru chestiuni parlamentare al Consiliului federativ. La 1 martie 2014, Panteleev a susținut public în cadrul Consiliului federativ desfășurarea de forțe ruse în Ucraina.	17.3.2014
16.	Mironov, Sergei Mikhailovich (Сергей Михайлович Миронов)	Data nașterii: 14.2.1953 Locul nașterii: Pushkin, regiunea Leningrad	Membru al Consiliului Dumei de stat; lider al facțiunii „Rusia justă” din cadrul Dumei Federației Ruse. Inițiator al legii care permite Federației Ruse să admită în componența sa, sub pretextul apărării cetățenilor ruși, a teritoriilor unei țări străine, în absența consimțământului țării respective sau a unui tratat internațional.	17.3.2014
17.	Zheleznyak, Sergei Vladimirovich (Сергей Владимирович Железняк)	Data nașterii: 30.7.1970 Locul nașterii: St. Petersburg (fostul Leningrad)	Președinte adjunct al Dumei de stat a Federației Ruse. A susținut activ utilizarea forțelor armate ruse în Ucraina și anexarea Crimeei. A condus personal demonstrația în favoarea utilizării forțelor armate ruse în Ucraina.	17.3.2014
18.	Slutski, Leonid Eduardovich (Леонид &#x042D;дуардович Слуцкий)	Data nașterii: 4.1.1968 Locul nașterii: Moscova	Președinte al Comitetului Comunității Statelor Independente (CSI) din cadrul Dumei de stat a Federației Ruse (membru al LDPR). A susținut activ utilizarea forțelor armate ruse în Ucraina și anexarea Crimeei.	17.3.2014
19.	Vitko, Aleksandr Viktorovich (Александр Викторович Витко)	Data nașterii: 13.9.1961 Locul nașterii: Vitebsk (RSS Belarusă)	Comandant al Flotei Mării Negre, viceamiral. Responsabil de comanda forțelor ruse care au ocupat teritoriul suveran al Ucrainei.	17.3.2014
20.	Sidorov, Anatoliy Alekseevich (Анатолий Алексеевич Сидоров)	Data nașterii: 2.7.1958 Locul nașterii: Siva, regiunea Perm, URSS	Comandant, Districtul militar de vest al Rusiei, ale cărui unități sunt desfășurate în Crimeea. Este responsabil pentru o parte a prezenței militare ruse în Crimeea, care subminează suveranitatea Ucrainei și a sprijinit autoritățile din Crimeea în împiedicarea demonstrațiilor publice împotriva măsurilor în direcția unui referendum și a încorporării în Rusia.	17.3.2014
21.	Galkin, Viktorovich Aleksandr (Александр Викторович Галкин)	Data nașterii: 22.3.1958 Locul nașterii: Ordzhonikidze, RSSA Osetia de Nord	Districtul militar de sud al Rusiei, ale cărui forțe sunt desfășurate în Crimeea; Flota Mării Negre intră sub comanda lui Galkin; o mare parte a mișcărilor de forțe în Crimeea s-a desfășurat prin intermediul Districtului militar de sud. Comandant al Districtului militar de sud al Rusiei („DMS”). Forțele DMS sunt desfășurate în Crimeea. Este responsabil pentru o parte a prezenței militare ruse în Crimeea, care subminează suveranitatea Ucrainei și a sprijinit autoritățile din Crimeea în împiedicarea demonstrațiilor publice împotriva măsurilor în direcția unui referendum și a încorporării în Rusia. În plus, Flota Mării Negre se află sub controlul districtului.	17.3.2014
22.	Rogozin, Dmitry Olegovich (Дмитрий Олегович Рогозин)	Data nașterii: 21.12.1963 Locul nașterii: Moscova	Viceprim-ministru al Federației Ruse. A solicitat public anexarea Crimeei.	21.3.2014
23.	Glazyev, Yurievich Sergey (Сергей Юрьевич Глазьев)	Data nașterii: 1.1.1961 Locul nașterii: Zaporoje (RSS Ucraineană)	Consilier al președintelui Federației Ruse. A solicitat public anexarea Crimeei.	21.3.2014
24.	Matviyenko, Valentina Ivanova (născută Tyutina) (Валентина Ивановна Матвиенко (născută Тютина)]	Data nașterii: 7.4.1949 Locul nașterii: Shepetovka, regiunea Khmelnitsky (Kamenets-Podolsky) (RSS Ucraineană)	Președinte al Consiliului federativ. La 1 martie 2014, Matviyenko a susținut public în cadrul Consiliului federativ desfășurarea de forțe ruse în Ucraina.	21.3.2014
25.	Naryshkin, Sergei Evgenevich (Сергей Евгеньевич Нарышкин)	Data nașterii: 27.10.1954 Locul nașterii: St. Petersburg (fostul Leningrad)	Președinte al Dumei de stat. A susținut public desfășurarea de forțe ruse în Ucraina. A susținut public tratatul de reunificare Rusia-Crimeea și legea constituțională federală aferentă.	21.3.2014
26.	Dmitry Konstantinovich KISELYOV, Dmitrii Konstantinovich KISELEV (Дмитрий Константинович Киселёв)	Data nașterii: 26.4.1954 Locul nașterii: Moscova	Numit prin decret prezidențial, la 9 decembrie 2013, șef al agenției de presă de stat „Rossiya Segodnya” a Federației Ruse. Figură centrală a propagandei guvernamentale în sprijinul desfășurării forțelor ruse în Ucraina.	21.3.2014
27.	Nosatov, Alexander Mihailovich (Александр Михайлович Носатов)	Data nașterii: 27.3.1963 Locul nașterii: Sevastopol, (RSS Ucraineană)	Comandant-adjunct al flotei Mării Negre, contraamiral Responsabil de comanda forțelor ruse care au ocupat teritoriul suveran al Ucrainei.	21.3.2014
28.	Kulikov, Valery Vladimirovich (Валерий Владимирович Куликов)	Data nașterii: 1.9.1956 Locul nașterii: Zaporoje, (RSS Ucraineană)	Comandant-adjunct al flotei Mării Negre, contraamiral Responsabil de comanda forțelor ruse care au ocupat teritoriul suveran al Ucrainei.	21.3.2014
29.	Surkov, Vladislav Yurievich (Владислав Юрьевич Сурков)	Data nașterii: 21.9.1964 Locul nașterii: Solntsevo, regiunea Lipetsk	Asistent al președintelui Federației Ruse. A fost unul dintre organizatorii procesului din Crimeea prin care comunitățile locale din Crimeea au fost mobilizate să orchestreze acțiuni de subminare a autorităților ucrainene din Crimeea.	21.3.2014
30.	Mikhail Grigorievich Malyshev (Михаил Григорьевич Малышев)	Data nașterii: 10.10. 1955 Locul nașterii: Simferopol, Crimeea	Președintele Comisiei electorale din Crimeea. Responsabil de gestionarea referendumului din Crimeea. Responsabil, în cadrul sistemului rus, de validarea rezultatelor referendumului.	21.3.2014
31.	Valery Kirillovich Medvedev (Валерий Кириллович Медведев)	Data nașterii: 21.8. 1946 Locul nașterii: Shmakovka, regiunea Primorsky	Președintele Comisiei electorale din Sevastopol. Responsabil de gestionarea referendumului din Crimeea. Responsabil, în cadrul sistemului rus, de validarea rezultatelor referendumului.	21.3.2014
32.	General-locotenent Igor Nikolaevich (Mykolayovich) Turchenyuk (Игорь Николаевич Турченюк)	Data nașterii: 5.12. 1959 Locul nașterii: Osh, RSS Kârgâză	Comandantul de facto al trupelor ruse desfășurate pe teren în Crimeea (pe care Rusia continuă să le numească oficial „miliții locale de autoapărare”). Comandant adjunct al Districtului militar de sud.	21.3.2014
33.	Elena Borisovna Mizulina (născută Dmitriyeva) (Елена Борисовна Мизулина (născută Дмитриева)	Data nașterii: 9.12. 1954 Locul nașterii: Bui, regiunea Kostroma	Deputat în Duma de stat. Inițiatoare și cosusținătoare a propunerilor legislative recente din Rusia care ar fi permis regiunilor altor țări să se unească cu Rusia fără acordul prealabil al autorităților lor centrale.	21.3.2014
34.	Dmitry Nikolayevich Kozak (Дмитрий Николаевич Козак)	Data nașterii: 7.11.1958 Locul nașterii: Bandurovo, regiunea Kirovograd, RSS Ucraineană	Viceprim-ministru. Responsabil de supravegherea integrării Republicii Autonome Crimeea anexate în cadrul Federației Ruse.	29.4.2014
35.	Oleg Yevgenyvich Belaventsev (Олег Евгеньевич Белавенцев)	Data nașterii: 15.9.1949 Locul nașterii: Moscova	Reprezentant plenipotențiar al președintelui Federației Ruse în așa-numitul „District federal al Crimeei”, membru nepermanent al Consiliului de Securitate rus. Responsabil de punerea în aplicare a prerogativelor constituționale ale șefului de stat rus pe teritoriul Republicii Autonome Crimeea anexate.	29.4.2014
36.	Oleg Genrikhovich Savelyev (Олег Генрихович Савельев)	Data nașterii: 27.10.1965 Locul nașterii: Leningrad	Ministrul Afacerilor Crimeei. Responsabil de integrarea Republicii Autonome Crimeea anexate în cadrul Federației Ruse.	29.4.2014
37.	Sergei Ivanovich Menyailo (Сергей Иванович Меняйло)	Data nașterii: 22.8.1960 Locul nașterii: Alagir, RSS Autonomă Osetia de Nord, RSFSR	Guvernator al orașului ucrainean anexat Sevastopol.	29.4.2014
38.	Olga Fedorovna Kovitidi (Ольга Фёдоровна Ковитиди)	Data nașterii: 7.5.1962 Locul nașterii: Simferopol, RSS Ucraineană	Membru al Consiliului Federației Ruse din partea Republicii Autonome Crimeea anexate.	29.4.2014
40.	Sergei Ivanovich Neverov (Сергей Иванович Неверов)	Data nașterii: 21.12.1961 Locul nașterii: Tashtagol, URSS	Vicepreședinte al Dumei de stat, Rusia unită. Responsabil de inițierea unei legislații în vederea integrării Republicii Autonome Crimeea anexate în cadrul Federației Ruse.	29.4.2014
41.	Igor Dmitrievich SERGUN (Игорь Дмитриевич Сергун)	Data nașterii: 28.3.1957 Locul nașterii: Podolsk, oblastul Moscova	Director al GRU (Direcția principală de informații), adjunctul șefului Statului Major al forțelor armate ale Federației Ruse, general-locotenent. Responsabil de activitatea ofițerilor GRU în Ucraina de est.	29.4.2014
42.	Valery Vasilevich Gerasimov (Валерий Васильевич Герасимов)	Data nașterii: 8.9.1955 Locul nașterii: Kazan	Șeful Statului Major al forțelor armate ale Federației Ruse, prim adjunct al ministrului apărării al Federației Ruse, general de armată. Responsabil de desfășurarea masivă de trupe ruse de-a lungul frontierei cu Ucraina și de împiedicarea dezamorsării situației.	29.4.2014
43.	German Prokopiv		Lider activ al „Gărzii Lugansk”. A luat parte la ocuparea clădirii biroului regional din Lugansk al Serviciului de securitate. Întreține legături strânse cu „Armata din sud-est”.	29.4.2014
44.	Valeriy Dmitrievich Bolotov (Валерий Дмитриевич Болотов)	Data nașterii: 13.2.1970 Locul nașterii: Lugansk	Unul dintre liderii grupului separatist „Armata din sud-est” care a ocupat clădirea Serviciului de Securitate din regiunea Lugansk. Ofițer în rezervă. Înainte de ocuparea clădirii, împreună cu alți complici, a deținut arme aparent furnizate ilegal din Rusia și de către grupuri infracționale locale.	29.4.2014
45.	Andriy Yevgenovych PURGIN (Андрiй Eвгенович Пургiн), Andrei Evgenevich PURGIN (Андрей Евгеньевич Пургин)	Data nașterii: 26.1.1972 Locul nașterii: Donețk	Fost șef al „Republicii Populare Donețk”, participant activ și organizator al acțiunilor separatiste, coordonator al acțiunilor „turiștilor ruși” în Donețk. Cofondator al unei „inițiative civice a Donbass pentru Uniunea Eurasiatică”. Așa-numit „președinte” al „Consiliului Popular al Republicii Populare Donețk”.	29.4.2014
46.	Denys Volodymyrovych PUSHYLIN (Денис Володимирович Пушилiн), Denis Vladimirovich PUSHILIN (Денис Владимирович Пушилин)	Data nașterii: 9.5.1981 sau 9.5.1982 Locul nașterii: Makiivka (oblastul Donețk)	Unul dintre liderii „Republicii Populare Donețk”. A participat la capturarea și ocuparea administrației regionale. Purtător de cuvânt activ al separatiștilor. Așa-numit „vicepreședinte” al „Consiliului Popular” al așa-numitei „Republici Populare Donețk”.	29.4.2014
47.	Tsyplakov Sergey Gennadevich	Data nașterii: 1.5.1983 Locul nașterii: Khartsyzsk, oblastul Donețk	Unul dintre liderii organizației radicale din punct de vedere ideologic Miliția populară din Donbas. A luat parte în mod activ la ocuparea unui număr de clădiri publice în regiunea Donețk.	29.4.2014
48.	Igor Vsevolodovich Girkin (Игорь Всеволодович Гиркин) alias Igor Strelkov (Ihor Strielkov)	Data nașterii: 17.12.1970 Locul nașterii: Moscova	Identificat ca membru al personalului Direcției principale de informații a Statului Major al forțelor armate ale Federației Ruse (GRU). A fost implicat în incidentele de la Sloviansk. Este asistentul în materie de securitate al lui Sergey Aksionov, prim-ministrul autoproclamat al Crimeei. Șef al mișcării publice „Novorossia”.	29.4.2014
49.	Vyacheslav Viktorovich Volodin (Вячеслав Викторович Володин)	Data nașterii: 4.2. 1964 Locul nașterii: Alekseevka, regiunea Saratov	Prim-adjunct al șefului personalului Administrației Prezidențiale a Rusiei. Responsabil cu monitorizarea integrării politice a regiunii ucrainene anexate a Crimeei în Federația Rusă.	12.5.2014
50.	Vladimir Anatolievich Shamanov (Владимир Анатольевич Шаманов)	Data nașterii: 15.2.1957 Locul nașterii: Barnaul	Comandantul trupelor aeropurtate ruse, general-colonel. În această funcție de rang înalt, are responsabilitatea desfășurării forțelor aeriene ruse în Crimeea.	12.5.2014
51.	Vladimir Nikolaevich Pligin (Владимир Николаевич Плигин)	Data nașterii: 19.5.1960 Locul nașterii: Ignatovo, Oblastul Vologodsk, URSS	Președintele Comisiei pentru drept constituțional din cadrul Dumei. Responsabil cu facilitarea adoptării legislației privind anexarea Crimeei și a Sevastopolului la Federația Rusă.	12.5.2014
52.	Petr Grigorievich JAROSH (Петр Григорьевич Ярош)	Data nașterii: 30.1.1971 sau 16.3.1966 Locul nașterii: Satul Skvortsovo, regiunea Simferopol, Crimeea	Șeful biroului Serviciului Federal al Migrației pentru Crimeea. Responsabil cu eliberarea sistematică și în regim de urgență de pașapoarte rusești pentru resortisanții din Crimeea.	12.5.2014
53.	Oleg Grigorievich Kozyura (Олег Григорьевич Козюра)	Data nașterii: 19.12.1962 Locul nașterii: Zaporoje	Șeful biroului Serviciului Federal al Migrației pentru Sevastopol. Responsabil cu eliberarea sistematică și în regim de urgență de pașapoarte rusești pentru resortisanții din Sevastopol.	12.5.2014
54.	Viacheslav PONOMARIOV, Vyacheslav Volodymyrovich PONOMARYOV (В'ячеслав Володимирович Пономарьов), Viacheslav Vladimirovich PONOMAREV (Вячеслав Владимирович Пономарëв)	Data nașterii: 2.5.1965 Locul nașterii: Slaviansk (oblastul Donețk)	Fost primar autodeclarat al orașului Slaviansk. Ponomariov a făcut apel la Vladimir Putin să trimită trupe ruse pentru a proteja orașul și ulterior i-a solicitat furnizarea de arme. Oamenii lui Ponomariov sunt implicați în răpiri (i-au capturat pe Irma Krat și Simon Ostrovski, reporter pentru Vice News, ambii fiind ulterior eliberați; au deținut observatori militari în temeiul Documentului OSCE de la Viena). Rămâne activ în sprijinirea acțiunilor și politicilor separatiste.	12.5.2014
55.	Igor Nikolaevich Bezler (Игорь Николаевич Безлер) alias Bes (diavol)	Data nașterii: 30.12. 1965 Locul nașterii: Simferopol, Crimeea	Unul dintre liderii miliției autoproclamate a orașului Horlivka. A preluat controlul clădirii Biroului Serviciului de Securitate al Ucrainei din regiunea Donetsk și ulterior a capturat sediul districtual al Ministerului Afacerilor Interne din orașul Horlivka. Are legături cu Ihor Strielkov sub a cărui conducere a fost implicat în asasinarea lui Volodymyr Rybak, deputat al poporului în Consiliul Municipal al orașului Horlivka, potrivit SBU.	12.5.2014
57.	Oleg TSARIOV, Oleh Anatoliyovych TSAROV (Олег Анатолтович Царьов), Oleg Anatolevich TSAREV (Олег Анатольевич Цаpëв)	Data nașterii: 2.6.1970 Locul nașterii: Dnepropetrovsk	Fost membru al Rada, în această calitate a solicitat public crearea așa-numitei „Republici Federale Novorossia”, formată din regiunile din sud-estul Ucrainei. Rămâne activ în sprijinirea acțiunilor sau politicilor separatiste.	12.5.2014
58.	Roman Viktorovich Lyagin (Роман Викторович Лягин)	Data nașterii: 30.5.1980 Locul nașterii: Donețk, Ucraina	Șeful Comisiei electorale centrale a „Republicii Populare Donețk”. A organizat în mod activ referendumul din 11 mai 2014 privind autodeterminarea „Republicii Populare Donețk”. Fost „ministru al muncii și afacerilor sociale”.	12.5.2014
59.	Aleksandr Sergeevich MALYKHIN, Alexander Sergeevich MALYHIN (Александр Сергеевич Малнхин)	Data nașterii: 12.1.1981	Șeful Comisiei electorale centrale a „Republicii Populare Lugansk”. A organizat în mod activ referendumul din 11 mai 2014 privind autodeterminarea „Republicii Populare Lugansk”.	12.5.2014
60.	Natalia Vladimirovna Poklonskaya (Наталья Владимировна Поклонская)	Data nașterii: 18.3.1980 Locul nașterii: Mikhailovka, regiunea Voroshilovgrad, RSS Ucraineană sau Yevpatoria, RSS Ucraineană	Procuror al Crimeei. Pune în aplicare în mod activ anexarea Crimeei de către Rusia.	12.5.2014
61.	Igor Sergeievich Shevchenko (Игорь Сергеевич Шевченко)	Locul nașterii: Sevastopol, Crimeea	Procuror al Sevastopolului. Pune în aplicare în mod activ anexarea Sevastopolului de către Rusia.	12.5.2014
62.	Aleksandr Yurevich BORODAI (Александр Юрьевич Бородай)	Data nașterii: 25.7.1972 Locul nașterii: Moscova	Fost așa-numit „prim-ministru al Republicii Populare Donețk”, în această calitate responsabil de activitățile „guvernamentale” separatiste ale așa-numitului „Guvern al Republicii Populare Donețk” (de exemplu, la 8 iulie 2014 a afirmat că „forțele noastre militare desfășoară o operație specială împotriva” fasciștilor „ucraineni”), semnatar al Memorandumului de înțelegere privind „Uniunea Novorossia”. Rămâne activ în sprijinirea acțiunilor sau politicilor separatiste.	12.7.2014
63.	Alexander KHODAKOVSKY, Oleksandr Serhiyovych KHODAKOVSKIY (Олександр Сергiйович Ходаковський), Aleksandr Sergeevich KHODAKOVSKII (Александр Сергеевич Ходаковский)	Data nașterii: 18.12.1972 Locul nașterii: Donețk	Fost așa-numit „ministru al securității al Republicii Populare Donețk”, în această calitate responsabil de activitățile de securitate separatiste ale așa-numitului „Guvern al Republicii Populare Donețk”. Rămâne activ în sprijinirea acțiunilor sau politicilor separatiste.	12.7.2014
64.	Alexandr Aleksandrovich KALYUSSKY, (Александр Александрович Калюсский)	Data nașterii: 9.10.1975	Așa-numit „viceprim-ministru de facto pentru afaceri sociale al Republicii Populare Donețk”. Responsabil de activitățile „guvernamentale” separatiste ale așa-numitului „Guvern al Republicii Populare Donețk”.	12.7.2014
65.	Alexander KHRYAKOV, Aleksandr Vitalievich KHRYAKOV (Александр Витальевич Хряков), Oleksandr Vitaliyovych KHRYAKOV (Олександр ВiTалiйович Хряков)	Data nașterii: 6.11.1958 Locul nașterii: Donețk	Fost așa-numit „ministru al informațiilor și al comunicării în masă al Republicii Populare Donețk”. Responsabil de activitățile de propagandă proseparatiste ale așa-numitului „Guvern al Republicii Populare Donețk”.	12.7.2014
66.	Marat Faatovich BASHIROV (Марат Фаатович Баширов)	Data nașterii: 20.1.1964 Locul nașterii: Ijevsk, Federația Rusă	Fost așa-numit „prim-ministru al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Lugansk”, confirmat la 8 iulie 2014. Responsabil de activitățile „guvernamentale” separatiste ale așa-numitului „Guvern al Republicii Populare Lugansk”.	12.7.2014
67.	Vasyl NIKITIN, Vasilii Aleksandrovich NIKITIN (Василий Александрович Никитин)	Data nașterii: 25.11.1971 Locul nașterii: Shargun (Uzbekistan)	Așa-numit „viceprim-ministru al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Lugansk” (a fost așa-numit „prim-ministru al Republicii Populare Lugansk” și fost purtător de cuvânt al „Armatei din Sud-Est”). Responsabil de activitățile „guvernamentale” separatiste ale așa-numitului „Guvern al Republicii Populare Lugansk”. Responsabil de declarația Armatei din Sud-Est conform căreia alegerile prezidențiale ucrainene din „Republica Populară Lugansk” nu pot avea loc din cauza „noului” statut al regiunii.	12.7.2014
68.	Aleksey Vyacheslavovich KARYAKIN (Алексей Вячеславович Карякин)	Data nașterii: 7.4.1980 sau 7.4.1979 Locul nașterii: Stahanov (oblastul Lugansk)	Așa-numit „președinte al Consiliului Suprem al Republicii Populare Lugansk”. Răspunzător de activitățile „guvernamentale” separatiste ale „Consiliului Suprem”, responsabil pentru solicitarea adresată Federației Ruse de a recunoaște independența „Republicii Populare Lugansk”. Semnatar al Memorandumului de înțelegere privind „Uniunea Novorossia”.	12.7.2014
69.	Yuriy Volodymyrovych IVAKIN (Юрiй Володимирович Iвакiн), Iurii Vladimirovich IVAKIN (Юрий Владимирович Ивакин)	Data nașterii: 13.8.1954 Locul nașterii: Perevalsk (oblastul Lugansk)	Fost așa-numit „ministru al internelor al Republicii Populare Lugansk”, în această calitate responsabil de activitățile „guvernamentale” separatiste ale așa-numitului „Guvern al Republicii Populare Lugansk”.	12.7.2014
70.	Igor PLOTNITSKY, Igor Venediktovich PLOTNITSKII (Игорь Венедиктович Плотницкий)	Data nașterii: 24.6.1964 sau 25.6.1964 sau 26.6.1964 Locul nașterii: Lugansk (posibil în Chelmenți, oblastul Cernăuți)	Fost așa-numit „ministru al apărării” și, în prezent, așa-numit „șef” al „Republicii Populare Lugansk”. Responsabil de activitățile „guvernamentale” separatiste ale așa-numitului „Guvern al Republicii Populare Lugansk”.	12.7.2014
71.	Nikolay KOZITSYN	Data nașterii: 20.6.1956 Locul nașterii: regiunea Donețk	Șef al forțelor cazace. Responsabil de conducerea separatiștilor din Ucraina de Est care luptă împotriva forțelor guvernamentale ucrainene	12.7.2014
73.	Mikhail Efimovich FRADKOV (Михаил Ефимович Фрадков)	Data nașterii: 1.9.1950 Locul nașterii: Kurumoch, regiunea Kuibyshev	Membru permanent al Consiliului de Securitate al Federației Ruse; Director al Serviciului de Informații Externe al Federației Ruse. În calitatea sa de membru al Consiliului de Securitate, care oferă consiliere și coordonează aspectele privind securitatea națională, a fost implicat în modelarea politicii guvernului Rusiei amenințând integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.	25.7.2014
74.	Nikolai Platonovich PATRUSHEV (Николай Платонович Патрушев)	Data nașterii 11.7.1951 Locul nașterii: Leningrad (Sankt Petersburg)	Membru permanent al Consiliului de Securitate al Federației Ruse. În calitatea sa de membru al Consiliului de Securitate, care oferă consiliere și coordonează aspectele privind securitatea națională, a fost implicat în modelarea politicii guvernului Rusiei amenințând integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.	25.7.2014
75.	Aleksandr Vasilievich BORTNIKOV (Александр Васильевич Бортников)	Data nașterii: 15.11.1951 Locul nașterii: Perm	Membru permanent al Consiliului de Securitate al Federației Ruse; Director al Serviciului Federal de Securitate (FSB) al Federației Ruse. În calitatea sa de membru al Consiliului de Securitate, care oferă consiliere și coordonează aspectele privind securitatea națională, a fost implicat în modelarea politicii guvernului Rusiei amenințând integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.	25.7.2014
76.	Rashid Gumarovich NURGALIEV (Рашид Гумарович Нургалиев)	Data nașterii: 8.10.1956 Locul nașterii: Zhetikara, Republica Socialistă Sovietică Kazakhă	Membru permanent și secretar adjunct al Consiliului de Securitate al Federației Ruse. În calitatea sa de membru al Consiliului de Securitate, care oferă consiliere și coordonează aspectele privind securitatea națională, a fost implicat în modelarea politicii guvernului Rusiei amenințând integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.	25.7.2014
77.	Boris Vyacheslavovich GRYZLOV (Борис Вячеславович Грызлов)	Data nașterii: 15.12.1950 Locul nașterii: Vladivostok	Membru permanent al Consiliului de Securitate al Federației Ruse. În calitatea sa de membru al Consiliului de Securitate, care oferă consiliere și coordonează aspectele privind securitatea națională, a fost implicat în modelarea politicii guvernului Rusiei amenințând integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.	25.7.2014
78.	Sergei Orestovoch BESEDA (Сергей Орестович Беседа)	Data nașterii: 17.5.1954	Comandant al Serviciului al Cincilea al FSB, Serviciul Federal de Securitate al Federației Ruse. În calitatea sa de ofițer FSB de rang înalt, conduce un serviciu responsabil de supravegherea operațiilor de informații și a activității internaționale.	25.7.2014
79.	Mikhail Vladimirovich DEGTYAREV (Михаил Владимирович Дегтярëв)	Data nașterii 10.7.1981 Locul nașterii: Kuibyshev (Samara)	Membru al Dumei de stat. La 23.5.2014 a anunțat inaugurarea „ambasadei de facto” la Moscova a așa-numitei „Republici Populare Donețk”, nerecunoscută. Contribuie la subminarea sau amenințarea integrității teritoriale, a suveranității și a independenței Ucrainei.	25.7.2014
80	Ramzan Akhmadovitch KADYROV (Рамзан Ахматович Кадыров)	Data nașterii: 5.10.1976 Locul nașterii: Tsentaroy	Președintele Republicii Cecene. Kadyrov a făcut declarații în sprijinul anexării ilegale a Crimeei și în sprijinul insurgenței armate în Ucraina. Printre altele, la 14 iunie 2014 a declarat că va „face orice pentru a contribui la reînvierea Crimeei”. În acel context, i s-a acordat medalia pentru „eliberarea Crimeei”, de către șeful interimar al Republicii Autonome Crimeea, pentru sprijinul pe care l-a acordat anexării ilegale a Crimeei. În plus, la 1 iunie 2014, a declarat că e gata să trimită 74 000 de voluntari ceceni în Ucraina dacă i se va cere.	25.7.2014
81.	Alexander Nikolayevich TKACHYOV (Александр Николаевич Ткачëв)	Data nașterii: 23.12.1960 Locul nașterii: Vyselki, regiunea Krasnodar	Fostul guvernator al Krasnodar Krai. I s-a acordat medalia „pentru eliberarea Crimeei” de către șeful interimar al Republicii Autonome Crimeea, pentru sprijinul pe care l-a acordat anexării ilegale a Crimeei. Cu acea ocazie, șeful interimar al Republicii Autonome Crimeea a afirmat că Tkachyov a fost unul dintre primii care și-au exprimat sprijinul față de noua „conducere” a Crimeei.	25.7.2014
82.	Pavel GUBAREV (Павел Юрьевич Губарев)	Data nașterii: 10.2.1983 Locul nașterii: Sievierodonetsk	Unul dintre liderii autointitulați ai așa-numitei „Republici Populare Donețk”. A solicitat intervenția rusă în estul Ucrainei, inclusiv prin desfășurarea de forțe rusești de menținere a păcii. Este asociat cu Igor Strelkov/Girkin, care se face răspunzător de acțiuni care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. Gubarev se face răspunzător de recrutarea de persoane pentru forțele armate ale separatiștilor. Răspunzător pentru ocuparea clădirii guvernului regional din Donețk împreună cu forțele pro-ruse și autoproclamat „guvernatorul poporului”. Deși a fost arestat pentru amenințarea integrității teritoriale a Ucrainei, și apoi eliberat, a continuat să joace un rol important în cadrul activităților separatiste, subminând astfel integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.	25.7.2014
83.	Ekaterina Iurievna GUBAREVA (Екатерина Юрьевна Губарева), Katerina Yuriyovna GUBARIEVA (Катерина Юрiйовнa Губарева)	Data nașterii: 5.7.1983 Locul nașterii: Kahovka (oblastul Herson)	În calitatea sa de fost așa-numit „ministru al afacerilor externe”, a fost responsabilă de apărarea așa-numitei „Republici Populare Donețk”, subminând astfel integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. În plus, contul său bancar este folosit pentru finanțarea grupărilor separatiste ilegale. Asumând acest rol și acționând în această calitate, a sprijinit, prin urmare, acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. Rămâne activă în sprijinirea acțiunilor și politicilor separatiste.	25.7.2014
84.	Fedor Dmitrievich BEREZIN (Фëдор Дмитриевич Березин), Fedir Dmitrovych BEREZIN (Федiр Дмитрович Березiн)	Data nașterii: 7.2.1960 Locul nașterii: Donețk	Fost așa-numit „ministru adjunct al apărării” al așa-numitei „Republici Populare Donețk”. Este asociat cu Igor Strelkov/Girkin, care se face răspunzător de acțiuni care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. Asumând acest rol și acționând în această calitate, Berezin a sprijinit, prin urmare, acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. Rămâne activă în sprijinirea acțiunilor și politicilor separatiste.	25.7.2014
85.	Valery Vladimirovich KAUROV Валерий Владимирович Кауров	Data nașterii: 2.4.1956 Locul nașterii: Odessa	Autointitulat „președinte” al așa-numitei „Republici Novorossiya”, care a solicitat Rusiei să desfășoare trupe în Ucraina. Asumând acest rol și acționând în această calitate, a sprijinit, prin urmare, acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.	25.7.2014
86.	Serhii Anatoliyovych ZDRILIUK Сергей Анатольевич Здрнлюкv	Data nașterii: 23.6.1972 Locul nașterii: regiunea Vinnytsia	Colaborator de rang înalt al lui Igor Strelkov/Girkin, care se face răspunzător de acțiuni care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. Asumând acest rol și acționând în această calitate, Zdriliuk a sprijinit, prin urmare, acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.	25.7.2014
87.	Vladimir ANTYUFEYEV Владимир Антюфеев (alias Vladimir SHEVTSOV, Vladimir Iurievici ANTIUFEEV, Vladimir Gheorghievici ALEXANDROV, Vadim Gheorghievici SHEVTSOV)	Data nașterii: 19.2. 1951 Locul nașterii: Novosibirsk	Fost „ministru al securității statului” în regiunea separatistă Transnistria. Fost prim viceprim-ministru al „Republicii Populare Donețk”, responsabil de securitate și aplicarea legii. În această calitate, este responsabil de activitățile „guvernamentale” separatiste ale așa-numitului „guvern al Republicii Populare Donețk”.	25.7.2014
88.	Alexey Alexeyevich GROMOV (Алексей Алексеевич Громов)	Data nașterii: 31.5.1960 Locul nașterii: Zagorsk (Sergiev Posad)	În calitatea de prim-șef adjunct al Statului Major al Administrației Prezidențiale, este responsabil de transmiterea de instrucțiuni către entități ale mass-mediei ruse în vederea prezentării unei poziții favorabile separatiștilor din Ucraina și anexării Crimeei, sprijinind astfel destabilizarea Ucrainei de Est și anexarea Crimeei.	30.7.2014
90.	Boris Alekseevich LITVINOV (Борис Алексеевич Литвинов)	Data nașterii: 13.1.1954 Locul nașterii: Djerjinsk (oblastul Donețk)	Membru al așa-numitului „Consiliu Popular” și fost președinte al așa-numitului „Consiliu Suprem” al așa-numitei „Republici Populare Donețk”, care a fost inițiatorul politicilor și organizării „referendumului” ilegal care a condus la proclamarea așa-numitei „Republici Populare Donețk”, ceea ce a reprezentat o încălcare a integrității teritoriale, a suveranității și a unității Ucrainei.	30.7.2014
91.	Sergey Vadimovich ABISOV (Сергей Вадимович Абисов)	Data nașterii: 27.11.1967 Locul nașterii: Simferopol, Crimeea	Acceptând numirea sa în calitate de așa-numit „ministru de interne al Republicii Crimeea” de către Președintele Rusiei (Decretul nr. 301) la 5 mai 2014 și, prin acțiunile sale în calitate de așa numit „ministru de interne”, a subminat integritatea teritorială, suveranitatea și unitatea Ucrainei.	30.7.2014
92.	Arkady Romanovich ROTENBERG, Arkadii Romanovich ROTENBERG (Аркадий Романович Ротенберг)	Data nașterii: 15.12.1951 Locul nașterii: Leningrad (Sankt Petersburg)	Domnul Rotenberg este o cunoștință veche a președintelui Putin și fostul partener de judo al acestuia. El și-a acumulat averea în timpul mandatului președintelui Putin. Nivelul său de succes economic poate fi atribuit influenței unor factori de decizie-cheie care l-au favorizat, în special în ceea ce privește atribuirea contractelor de achiziții publice. A beneficiat de pe urma relației personale strânse cu factori de decizie ruși, atribuindu-i-se contracte importante de către statul rus sau de către întreprinderi de stat. În special, societăților acestuia le-au fost atribuite mai multe contracte deosebit de rentabile pentru pregătirea Jocurilor Olimpice de la Soci. Este totodată proprietarul societății Stroigazmontaj căreia i-a fost atribuit un contract public pentru construcția unui pod între Rusia și Republica Autonomă Crimeea, ilegal anexată, consolidând astfel integrarea acesteia în Federația Rusă care, la rândul său, subminează în continuare integritatea teritorială a Ucrainei. Este președintele Consiliului de administrație al editurii Prosvescenie, care s-a remarcat în special prin punerea în aplicare a proiectului „Copiilor din Rusia: adresa – Crimeea”, o campanie de relații publice care a fost concepută pentru a-i convinge pe copiii din Crimeea că sunt în prezent cetățeni ruși care trăiesc în Rusia și, prin urmare, sprijină politica guvernului rus de integrare a Crimeei în Rusia.	30.7.2014
93.	Konstantin Valerevich MALOFEEV (Константин Валерьевич Малофеев)	Data nașterii: 3.7.1974 Locul nașterii: Puschino	Dl Malofeev are legături strânse cu separatiștii ucraineni din Ucraina de Est și Crimeeea. Este un fost angajator al dlui Borodai, așa-numitul prim-ministru al așa-numitei „Republici Populare Donețk” și s-a întâlnit cu dl Aksyonov, așa-numitul prim-ministru al așa-numitei „Republici Crimeea” în timpul perioadei procesului de anexare a Crimeei. Guvernul ucrainean a deschis o anchetă penală privind presupusul sprijin material și financiar acordat separatiștilor. În plus, a făcut o serie de declarații publice de sprijinire a anexării Crimeei și a încorporării Ucrainei în Rusia și, în special, a declarat în iunie 2014 că: „Nu se poate încorpora întreaga Ucraină în Rusia. Estul (Ucrainei) poate”. Prin urmare, dl Malofeev acționează în sprijinul destabilizării Ucrainei.	30.7.2014
94.	Yuriy Valentinovich KOVALCHUK (Юрий Валентинович Ковальчук)	Data nașterii: 25.7.1951 Locul nașterii: Leningrad (Sankt Petersburg)	Domnul Kovalchuk este o veche cunoștință a președintelui Putin. Este cofondatorul așa-numitei Ozero Dacha, o societate cooperativă care reunește un grup influent de persoane în jurul președintelui Putin. Beneficiază de legături cu factorii de decizie ruși. Este președintele și cel mai mare acționar al Bank Rossiya, din acțiunile căreia deținea în 2013 circa 38 %, bancă considerată banca personală a înalților oficiali ai Federației Ruse. De la anexarea ilegală a Crimeei, Bank Rossiya a deschis filiale pe întreg teritoriul Crimeei și al Sevastopolului, consolidând astfel integrarea acestora în Federația Rusă. În plus, Bank Rossiya deține interese importante în Grupul național al mass-media care, la rândul său, controlează televiziunile care sprijină în mod activ politicile guvernului rus de destabilizare a Ucrainei.	30.7.2014
95.	Nikolay Terentievich SHAMALOV (Николай Терентьевич Шамалов)	Data nașterii: 24.1.1950 Locul nașterii: Belarus	Domnul Shamalov este o veche cunoștință a președintelui Putin. Este cofondatorul așa-numitei Ozero Dacha, o societate cooperativă care reunește un grup influent de persoane în jurul președintelui Putin. Beneficiază de legături cu factorii de decizie ruși. Este al doilea acționar în ordinea importanței al Bank Rossiya, din acțiunile căreia deținea în 2013 circa 10 %, bancă considerată banca personală a înalților funcționari ai Federației Ruse. De la anexarea ilegală a Crimeei, Bank Rossiya a deschis filiale pe întreg teritoriul Crimeei și al Sevastopolului, consolidând astfel integrarea acestora în Federația Rusă. În plus, Bank Rossiya are participații importante în Grupul național al mass-media care, la rândul său, controlează televiziunile care sprijină în mod activ politicile guvernului rus de destabilizare a Ucrainei.	30.7.2014
96.	Alexander Vladimirovich ZAKHARCHENKO (Александр Владимирович Захарченко)	Data nașterii: 26.6.1976 Locul nașterii: Donețk	Începând cu data de 7 august 2014, l-a înlocuit pe Alexander Borodai în calitatea de așa-numit „prim-ministru” al așa-numitei „Republici Populare Donețk”. Preluând și acționând în această calitate, Zakharchenko a sprijinit acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.	12.9.2014
97.	Vladimir KONONOV/alias„Țarul” (Владимир Петровнч Кононов)	Data nașterii: 14.10.1974 Locul nașterii: Gorsky	Începând cu data de 14 august, l-a înlocuit pe Igor Strelkov/Girkin în calitatea de așa-numit „ministru al apărării” al așa-numitei „Republici Populare Donețk”. Se presupune că din aprilie este comandantul unei divizii a luptătorilor separatiști din Donețk și că a promis să ducă la îndeplinire misiunea strategică de a respinge agresiunea militară a Ucrainei. Prin urmare, Kononov a sprijinit acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.	12.9.2014
98.	Miroslav Vladimirovich RUDENKO (Мирослав Владимирович Руденко)	Data nașterii: 21.1.1983 Locul nașterii: Debalcevo	Asociat cu „Miliția populară din Donbass”. A afirmat, printre altele, că miliția își va continua lupta în restul țării. Prin urmare, Rudenko a sprijinit acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. Așa-numit „deputat al poporului” în așa-numitul „Parlament al Republici Populare Donețk”.	12.9.2014
99.	Gennadiy Nikolaiovych TSYPKALOV, Gennadii Nikolaevich TSYPKALOV (Геннадий Николаевич ЦыПлаков)	Data nașterii: 21.6.1973 Locul nașterii: oblastul Rostov (Rusia)	L-a înlocuit pe Marat Bashirov în calitatea de așa-numit „prim-ministru” al așa-numitei „Republici Populare Lugansk”. În trecut a fost activ în armata milițiilor din sud-est. Prin urmare, Tsypkalov a sprijinit acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.	12.9.2014
101.	Oleg Vladimirovich BEREZA (Олег Владимирович Берëза)	Data nașterii: 1.3.1977	„Ministrul de interne” al așa-numitei „Republici Populare Donețk”. Asociat cu Vladimir Antyufeyev, care este răspunzător de activitățile „guvernamentale” separatiste ale așa-numitului „Guvern al Republicii Populare Donețk”. Prin urmare, a sprijinit acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.	12.9.2014
102.	Andrei Nikolaevich RODKIN (Андрей Николаевич Родкин)	Data nașterii: 23.9.1976 Locul nașterii: Moscova	Reprezentant la Moscova al așa-numitei „Republici Populare Donețk”. În declarațiile sale a vorbit, printre altele, despre disponibilitatea milițiilor de a purta un război de gherilă și despre confiscarea de către acestea a unor sisteme de armament de la forțele armate ucrainene. Prin urmare, a sprijinit acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.	12.9.2014
103.	Aleksandr Akimovich KARAMAN (Александр Акимович Караман), Alexandru CARAMAN	Data nașterii: 26.7.1956 sau 26.6.1956 Locul nașterii: Cioburciu, raionul Slobozia, acum Republica Moldova	„Viceprim-ministru pentru afaceri sociale” al așa-numitei „Republici Populare Donețk”. Asociat cu Vladimir Antyufeyev, care este răspunzător de activitățile „guvernamentale” separatiste ale așa-numitului „Guvern al Republicii Populare Donețk”. Prin urmare, a sprijinit acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. Protejat al viceprim-ministrului Rusiei, Dmitri Rogozin. Directorul departamentului administrativ al Consiliului de Miniștri al așa-numitei „Republica Populară Donețk”.	12.9.2014
104.	Georgiy L'vovich MURADOV (Георгий Львович Мурадов)	Data nașterii: 19.11.1954 Locul nașterii: Kochmes, RSSA Komi	Așa-numit „viceprim-ministru” al Crimeei și reprezentant plenipotențiar al Crimeei pe lângă președintele Putin. Muradov a jucat un rol important în consolidarea controlului instituțional al Rusiei asupra Crimeei de la anexarea ilegală. Prin urmare, a sprijinit acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.	12.9.2014
105.	Mikhail Sergeyevich SHEREMET (Михаил Сергеевич Шеремет)	Data nașterii: 23.5.1971 Locul nașterii: Dzhankoy	Așa-numitul „prim viceprim-ministru” al Crimeei. Sheremet a jucat un rol-cheie în organizarea și implementarea referendumului din Crimeea din 16 martie privind unirea cu Rusia. Se presupune că, la data referendumului, Sheremet era comandantul „forțelor de autoapărare” pro-moscovite din Crimeea. Prin urmare, a sprijinit acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.	12.9.2014
106.	Yuri Leonidovich VOROBIOV (Юрий Леонидович Воробьев)	Data nașterii: 2.2.1948 Locul nașterii: Krasnoyarsk	Vicepreședinte al Consiliului federativ al Federației Ruse. La 1 martie 2014, Vorobiov a sprijinit public, în Consiliul federativ, desfășurarea de forțe ruse în Ucraina. Ulterior a votat în favoarea decretului aferent.	12.9.2014
107.	Vladimir Volfovich ZHIRINOVSKY (Владимир Вольфович Жириновски)	Data nașterii: 25.4.1946 Locul nașterii: Alma-Ata (în prezent Almaty), Republica Sovietică Socialistă Kazahă	Membru al Consiliului Dumei de stat; lider al Partidului Liberal Democratic Rus (LDPR). A susținut activ utilizarea forțelor armate ruse în Ucraina și anexarea Crimeii. A susținut în mod activ divizarea Ucrainei. A semnat în numele LDPR, partid pe care îl conduce, un acord cu așa-numita „Republică Populară Donețk”.	12.9.2014
108.	Vladimir Abdualiyevich VASILYEV (Васильев Владимир Абдуалиевич)	Data nașterii: 11.8.1949 Locul nașterii: Klin	Vicepreședinte al Dumei de stat. La 20 martie 2014 a votat în favoarea proiectului de lege constituțională federală „privind acceptarea în Federația Rusă a Republicii Crimeea și formarea în cadrul Federației Ruse de noi entități federale: republica Crimeea și orașul cu statut federal Sevastopol”.	12.9.2014
109.	Viktor Petrovich VODOLATSKY (Виктор Петрович Водолацкий)	Data nașterii: 19.8.1957 Locul nașterii: Stefanidin Dar, regiunea Rostov	Președinte („ataman”) al Uniunii forțelor ruse și cazace străine și deputat în Duma de stat. A sprijinit anexarea Crimeei și a recunoscut implicarea activă în conflictul ucrainean a cazacilor ruși de partea separatiștilor sprijiniți de Moscova. La 20 martie 2014 a votat în favoarea proiectului de lege constituțională federală „privind acceptarea în Federația Rusă a Republicii Crimeea și formarea în cadrul Federației Ruse de noi entități federale: republica Crimeea și orașul cu statut federal Sevastopol”.	12.9.2014
110.	Leonid Ivanovich KALASHNIKOV (Леонид Иванович Калашников)	Data nașterii: 6.8.1960 Locul nașterii: Stepnoy Dvorets	Prim-vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri externe a Dumei de stat. La 20 martie 2014 a votat în favoarea proiectului de lege constituțională federală „privind acceptarea în Federația Rusă a Republicii Crimeea și formarea în cadrul Federației Ruse de noi entități federale: republica Crimeea și orașul cu statut federal Sevastopol”.	12.9.2014
111.	Vladimir Stepanovich NIKITIN (Владимир Степанович Никитин)	Data nașterii: 5.4.1948 Locul nașterii: Opochka	Fost prim-vicepreședinte al Comisiei Dumei de stat pentru relațiile cu țările CSI, integrarea eurasiatică și legături cu compatrioții. La 20 martie 2014 a votat în favoarea proiectului de lege constituțională federală „privind acceptarea în Federația Rusă a Republicii Crimeea și formarea în cadrul Federației Ruse de noi entități federale: republica Crimeea și orașul cu statut federal Sevastopol”.	12.9.2014
112.	Oleg Vladimirovich LEBEDEV (Олег Владимирович Лебедев)	Data nașterii: 21.3.1964 Locul nașterii: Rudny, regiunea Kostanai, Republica Sovietică Socialistă Kazahă	Prim-vicepreședinte al Comisiei Dumei de stat pentru relațiile cu țările CSI, integrarea eurasiatică și legături cu compatrioții. La 20 martie 2014 a votat în favoarea proiectului de lege constituțională federală „privind acceptarea în Federația Rusă a Republicii Crimeea și formarea în cadrul Federației Ruse de noi entități federale: republica Crimeea și orașul cu statut federal Sevastopol”.	12.9.2014
113.	Ivan Ivanovich MELNIKOV (Иван Иванович Мельников)	Data nașterii: 7.8.1950 Locul nașterii: Bogoroditsk	Prim-vicepreședinte al Dumei de stat. La 20 martie 2014 a votat în favoarea proiectului de lege constituțională federală „privind acceptarea în Federația Rusă a Republicii Crimeea și formarea în cadrul Federației Ruse de noi entități federale: republica Crimeea și orașul cu statut federal Sevastopol”.	12.9.2014
114.	Igor Vladimirovich LEBEDEV (Игорь Владимирович Лебедев)	Data nașterii: 27.9.1972 Locul nașterii: Moscova	Vicepreședinte al Dumei de stat. La 20 martie 2014 a votat în favoarea proiectului de lege constituțională federală „privind acceptarea în Federația Rusă a Republicii Crimeea și formarea în cadrul Federației Ruse de noi entități federale: republica Crimeea și orașul cu statut federal Sevastopol”.	12.9.2014
115.	Nikolai Vladimirovich LEVICHEV (Николай Владимирович Левичев)	Data nașterii: 28.5.1953 Locul nașterii: Pushkin	Vicepreședinte al Dumei de stat. La 20 martie 2014 a votat în favoarea proiectului de lege constituțională federală „privind acceptarea în Federația Rusă a Republicii Crimeea și formarea în cadrul Federației Ruse de noi entități federale: republica Crimeea și orașul cu statut federal Sevastopol”.	12.9.2014
116.	Svetlana Sergeevna ZHUROVA (Светлана Сергеевна Журова)	Data nașterii: 7.1.1972 Locul nașterii: Pavlov-pe-Neva	Prim-vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri externe a Dumei de stat. La 20 martie 2014 a votat în favoarea proiectului de lege constituțională federală „privind acceptarea în Federația Rusă a Republicii Crimeea și formarea în cadrul Federației Ruse de noi entități federale: republica Crimeea și orașul cu statut federal Sevastopol”.	12.9.2014
117.	Aleksey Vasilevich NAUMETS (Алексей Васильевич Haумец)	Data nașterii: 11.2.1968	General maior al armatei ruse. Este comandantul diviziei 76 aeropurtate, care a fost implicată în acțiunile militare rusești pe teritoriul Ucrainei, mai ales în timpul anexării ilegale a Crimeei.	12.9.2014
118.	Sergey Viktorovich CHEMEZOV (Сергей Викторович Чемезов)	Data nașterii: 20.8.1952 Locul nașterii: Cheremkhovo	Serghei Chemezov este unul dintre asociații apropiați cunoscuți ai președintelui Putin, împreună cu care a fost detașat la Dresda ca ofițer KGB. De asemenea, este membru al Consiliului suprem al „Rusiei Unite”. Profită de legătura sa cu președintele rus, fiind promovat în funcții de conducere ale unor întreprinderi de stat. Este președintele concernului Rostec, cea mai mare corporație de stat producătoare din domeniul apărării și din cel industrial din Rusia. În urma unei decizii a guvernului rus, Technopromexport, o filială a Rostec, plănuiește să construiască centrale producătoare de energie în Crimeea, sprijinind astfel integrarea acesteia în Federația Rusă. În plus, Rosoboronexport, o filială a Rostec, a sprijinit integrarea întreprinderilor de apărare din Crimeea în industria de apărare din Rusia, consolidând astfel anexarea ilegală a Crimeei de către Federația Rusă.	12.9.2014
119.	Alexander Mikhailovich BABAKOV (Aлександр Михайлович Бабаков)	Data nașterii: 8.2.1963 Locul nașterii: Chișinău	Deputat în Duma de stat, președintele Comisiei Dumei de stat pentru dispozițiile legislative privind dezvoltarea complexului militaro-industrial al Federației Ruse. Este un membru proeminent al „Rusiei Unite” și un om de afaceri cu investiții considerabile în Ucraina și Crimeea. La 20 martie 2014 a votat în favoarea proiectului de lege constituțională federală „privind acceptarea în Federația Rusă a Republicii Crimeea și formarea în cadrul Federației Ruse de noi entități federale: republica Crimeea și orașul cu statut federal Sevastopol”.	12.9.2014
120.	Serhiy KOZYAKOV (alias Sergey Kozyakov) Сергей Козьяков	Data nașterii: 29.9.1982	În calitate de „Șef al Comisiei Electorale Centrale din Lugansk”, este responsabil pentru organizarea așa-numitelor „alegeri” din 2 noiembrie 2014 în așa-numita „Republică Populară Lugansk”. Aceste „alegeri” încalcă legislația Ucrainei și sunt, prin urmare, ilegale. În consecință, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, precum și prin organizarea „alegerilor” ilegale, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.	29.11.2014
121.	Oleg Konstantinovich AKIMOV alias Oleh AKIMOV (Олег Константинович Акимов)	Data nașterii: 15.9.1981 Locul nașterii: Lugansk	Adjunct la conducerea „Uniunii Economice Lugansk” din cadrul „Consiliului Național” al „Republicii Populare Lugansk”. A candidat în cadrul așa-numitelor „alegeri” din 2 noiembrie 2014 la postul de „șef” al așa-numitei „Republici Populare Lugansk”. Aceste „alegeri” încalcă legislația Ucrainei și sunt, prin urmare, ilegale. În consecință, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, precum și prin participarea formală în calitate de candidat la „alegerile” ilegale, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.	29.11.2014
122.	Larisa Leonidovna AIRAPETYAN alias Larysa AYRAPETYAN, Larisa AIRAPETYAN sau Larysa AIRAPETYAN (Лариса Леонидовна Айрапетян)	Data nașterii: 21.2.1970	„Ministrul sănătății” al așa-numitei „Republici Populare Lugansk”. A candidat în cadrul așa-numitelor „alegeri” din 2 noiembrie 2014 la postul de „șef” al așa-numitei „Republici Populare Lugansk”. Aceste „alegeri” încalcă legislația Ucrainei și sunt, prin urmare, ilegale. În consecință, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, precum și prin participarea formală în calitate de candidat la „alegerile” ilegale, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.	29.11.2014
123.	Yuriy Viktorovich SIVOKONENKO alias Yuriy SIVOKONENKO, Yury SIVOKONENKO, Yury SYVOKONENKO (Юрий Викторович Сивоконенко)	Data nașterii: 7.8.1957 Locul nașterii: Donețk	Membru al „Parlamentului” așa-numitei „Republici Populare Donețk” și activează în cadrul Uniunii veteranilor din Donbass Berkut. A candidat în cadrul așa-numitelor „alegeri” din 2 noiembrie 2014 la postul de „șef” al așa-numitei „Republici Populare Donețk”. Aceste „alegeri” încalcă legislația Ucrainei și sunt, prin urmare, ilegale. În consecință, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, precum și prin participarea formală în calitate de candidat la „alegerile” ilegale, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.	29.11.2014
124.	Aleksandr Igorevich KOFMAN alias Oleksandr KOFMAN (Александр Игоревич Кофман)	Data nașterii: 30.8.1977 Locul nașterii: Makiivka (oblastul Donețk)	Așa-numit „ministru de externe” și așa-numit „prim-vicepreședinte” al „Parlamentului” așa-numitei „Republici Populare Donețk”. A candidat în cadrul așa-numitelor „alegeri” ilegale din 2 noiembrie 2014 la postul de „șef” al așa-numitei „Republici Populare Donețk”. Aceste „alegeri” încalcă legislația Ucrainei și sunt, prin urmare, ilegale. În consecință, prin participare și prin acțiunile întreprinse în temeiul acestei calități, precum și prin participarea formală în calitate de candidat la „alegerile” ilegale, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.	29.11.2014
125.	Ravil Zakarievich KHALIKOV (Равиль Закариевич Халиков)	Data nașterii: 23.2.1969 Locul nașterii: Satul Belozere, raionul Romodanovskiy, URSS	„Prim-viceprim-ministru” și fost „procuror general” al așa-numitei „Republici Populare Donețk”. Prin urmare, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.	29.11.2014
126.	Dmitry Aleksandrovich SEMYONOV, Dmitrii Aleksandrovich SEMENOV (Дмитрий Александрович Семенов)	Data nașterii: 3.2.1963 Locul nașterii: Moscova	„Viceprim-ministru însărcinat cu finanțele” al așa-numitei „Republici Populare Lugansk”. Prin urmare, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.	29.11.2014
127.	Oleg BUGROV (Олег Бугров)	Data nașterii: 29.8.1969	Fost „ministru al apărării” al așa-numitei „Republici Populare Lugansk”. Prin urmare, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.	29.11.2014
128.	Lesya LAPTEVA (Леся Лаптева)		Fost „ministru al educației, științei, culturii și religiei” al așa-numitei „Republici Populare Lugansk”. Prin urmare, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.	29.11.2014
129.	Yevgeniy Eduardovich MIKHAYLOV (alias Yevhen Eduardovych Mychaylov) (Евгений Здуардович Михайлов)	Data nașterii: 17.3.1963 Locul nașterii: Arkhangelsk	„Șef al administrației pentru afaceri guvernamentale” al așa-numitei „Republici Populare Donețk”. Prin urmare, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.	29.11.2014
132.	Vladyslav Nykolayevych DEYNEGO alias Vladislav Nykolayevich DEYNEGO (Владислав Николаевич Дейнего)	Data nașterii: 12.3.1964	„Șef-adjunct” al „Consiliului Poporului” al așa-numitei „Republici Populare Lugansk”. Prin urmare, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.	29.11.2014
133.	Pavel DREMOV alias Batya (Павел Леонидович ДРËМОВ), Pavlo Leonidovych DRYOMOV (Павло Леонщович Дрьомов)	Data nașterii: 22.11.1976 Locul nașterii: Stahanov	Comandant al „Primului regiment cazac”, o grupare armată separatistă implicată în luptele din estul Ucrainei. În această calitate, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.	16.2.2015
134.	Alexey MILCHAKOV alias Fritz, „Sârbul” (Алексей МИЛЬЧАКОВ)	Data nașterii: 30.4.1991 sau 30.1.1991 Locul nașterii: Sankt Petersburg	Comandant al unității „Rusich”, o grupare armată separatistă implicată în luptele din estul Ucrainei. În această calitate, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.	16.2.2015
135.	Arseny PAVLOV alias„Motorola” ApcéHий Сергеевич ПÁВЛОВ (alias Моторoла)	Data nașterii: 2.2.1983 Locul nașterii: Ukhta, Komi	Comandant al „Batalionului Sparta” o grupare armată separatistă implicată în luptele din estul Ucrainei. În această calitate, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.	16.2.2015
136.	Mikhail Sergeevich TOLSTYKH alias Givi (Михаил Сергеевич Толстых)	Data nașterii: 19.7.1980 Locul nașterii: Ilovaisk	Comandant al Batalionului „Somali” o grupare armată separatistă implicată în luptele din estul Ucrainei. În această calitate, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.	16.2.2015
137.	Eduard Aleksandrovich BASURIN (Здуард Александрович Басурин)	Data nașterii: 27.6.1966 sau 21.6.1966 Locul nașterii: Donețk	Așa-numit „comandant adjunct” al Ministerului Apărării al așa-numitei „Republici Populare Donețk”. Prin urmare, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.	16.2.2015
138.	Alexandr SHUBIN Александр Васильевич ШУБИН	Data nașterii: 20.5.1972 sau 30.5.1972 Locul nașterii: Lugansk	Așa-numitul „ministru al justiției” al așa-numitei „Republici Populare Lugansk” ilegale. Prin urmare, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze această țară.	16.2.2015
139.	Sergey Anatolievich LITVIN (Сергей Анатольевич Литвин)	Data nașterii: 2.7.1973	Așa-numit „vicepreședinte” al Consiliului de Miniștri al așa-numitei „Republici Populare Lugansk”. Prin urmare, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.	16.2.2015
141.	Ekaterina FILIPPOVA Екатерина Владимировна ФИЛИППОВА	Data nașterii: 20.11.1988 Locul nașterii: Krasnoarmëisk	Așa-numitul „ministru al justiției” al așa-numitei „Republici Populare Donețk”. Prin urmare, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.	16.2.2015
142.	Aleksandr TIMOFEEV Александр ТИМОФЕЕВ	Data nașterii: 27.1.1974	Așa-numitul „ministru al bugetului” al așa-numitei „Republici Populare Donețk”. Prin urmare, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze această țară.	16.2.2015
143.	Evgeny Vladimirovich MANUILOV (Евгений Владимирович Мануйлов)	Data nașterii: 5.1.1967	Așa-numit „ministru al bugetului” al așa-numitei „Republici Populare Lugansk”. Prin urmare, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.	16.2.2015
144.	Viktor YATSENKO (Виктор ЯЦЕНКО)	Data nașterii: 22.4.1985 Locul nașterii: Kherson	Așa-numitul „ministru al comunicațiilor” al așa-numitei „Republici Populare Donețk”. Prin urmare, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.	16.2.2015
146.	Zaur ISMAILOV (Заур Исмаилов Рауфович)	Data nașterii: 25.7.1978 (sau 23.3.1975) Locul nașterii: Krasny Luch, Voroshilovgrad Lugansk	Așa-numitul „procuror general interimar” al așa-numitei „Republici Populare Lugansk”. Prin urmare, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.	16.2.2015
147.	Anatoly Ivanovich ANTONOV (Анатолий Иванович Антонов)	Data nașterii: 15.5.1955 Locul nașterii: Omsk	Minstru adjunct al Apărării și, în această calitate, implicat în sprijinirea desfășurării de trupe rusești în Ucraina. Potrivit actualei structuri a Ministerului Apărării din Rusia, în această calitate, participă la elaborarea și punerea în aplicare a politicii Guvernului Rusiei. Aceste politici amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.	16.2.2015
148.	Arkady Viktorovich BAKHIN (Аркадий Викторович Бахин)	Data nașterii: 8.5.1956 Locul nașterii: Kaunas, Lituania	Prim-adjunct al Ministrului Apărării și, în această calitate, implicat în sprijinirea desfășurării de trupe rusești în Ucraina. Potrivit actualei structuri a Ministerului Apărării din Rusia, în această calitate, participă la elaborarea și punerea în aplicare a politicii Guvernului Rusiei. Aceste politici amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.	16.2.2015
149.	Andrei Valeryevich KARTAPOLOV (Андрей Валерьевич Картaпoлoв)	Data nașterii: 9.11.1963 Locul nașterii: RDG	Director al Departamentului de Operații Principale și șef adjunct al Statului-Major al forțelor armate ale Federației Ruse. În ambele calități, este implicat în mod activ în elaborarea și punerea în aplicare a campaniei militare a forțelor rusești în Ucraina. Potrivit activităților stabilite ale Statului-Major, prin exercitarea controlului operațional al forțelor armate, este implicat în mod activ în elaborarea și punerea în aplicare a politicii Guvernului Rusiei de amenințare a integrității teritoriale, a suveranității și a independenței Ucrainei.	16.2.2015
150.	Iosif (Joseph) Davydovich KOBZON (Иосиф Дaвьιдoвич Кобзон)	Data nașterii: 11.9.1937 Locul nașterii: Tchassov Yar, Ucraina	Membru al Dumei de stat. A vizitat așa-numita „Republică Populară Donețk” și, în cursul vizitei sale, a făcut declarații în sprijinul separatiștilor. De asemenea, a fost numit consul onorific al așa-numitei „Republici Populare Donețk” în Federația Rusă. La 20 martie 2014 a votat în favoarea proiectului de lege constituțională federală „privind acceptarea în Federația Rusă a Republicii Crimeea și formarea în cadrul Federației Ruse de noi entități federale: republica Crimeea și orașul cu statut federal Sevastopol”.	16.2.2015
151.	Valery Fedorovich RASHKIN (Валерий Фëдoрoвич Рашкин)	Data nașterii: 14.3.1955 Locul nașterii: Zhilino, regiunea Kaliningrad	Prim-vicepreședinte al Comitetului Dumei de stat privind chestiunile legate de etnie. Este fondatorul mișcării civile „Krassnaya Moskva – Ajutor pentru Frontul Roșu Patriotic al Moscovei” care a organizat demonstrații publice în sprijinul separatiștilor, sprijinind astfel politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. La 20 martie 2014 a votat în favoarea proiectului de lege constituțională federală „privind acceptarea în Federația Rusă a Republicii Crimeea și formarea în cadrul Federației Ruse de noi entități federale: republica Crimeea și orașul cu statut federal Sevastopol”.	16.2.2015

Entități:

Brigada Prizrak

(„Бригада „Призрак”)

Grupare armată separatistă care a sprijinit în mod activ acțiuni care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.

16.2.2015

15.9.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 239/69

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/1518 AL COMISIEI

din 14 septembrie 2015

de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de biomotorină originare din Statele Unite ale Americii în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (regulamentul de bază), în special articolul 11 alineatul (2),

după consultarea statelor membre,

întrucât:

1. PROCEDURA

1.1. Măsuri în vigoare

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 599/2009 (2), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă cuprinsă între 0 EUR și 198,0 EUR/tonă asupra importurilor de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, produse cunoscute în general sub denumirea de „biomotorină”, sub formă pură sau în amestec cu un conținut în greutate de peste 20 % de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, încadrate la momentul respectiv la codurile NC ex 1516 20 98 (cod TARIC 1516 20 98 20), ex 1518 00 91 (cod TARIC 1518 00 91 20), ex 1518 00 99 (cod TARIC 1518 00 99 20), ex 2710 19 41 (cod TARIC 2710 19 41 20), 3824 90 91 și ex 3824 90 97 (cod TARIC 3824 90 97 87) și originare din Statele Unite ale Americii (denumite în continuare „SUA” sau „țara în cauză”). Taxa antidumping instituită prin respectivul regulament este denumită în continuare „măsurile existente”.

(2)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 444/2011 (3), în urma unei anchete privind practicile de eludare, Consiliul a extins taxa antidumping definitivă instituită prin Regulamentul (CE) nr. 599/2009 la importurile în Uniune de biomotorină expediate din Canada, indiferent dacă sunt sau nu declarate ca fiind originare din Canada, cu excepția celor produse de societățile BIOX Corporation, Oakville și Rothsay Biodiesel, Guelph, Ontario, Canada. Prin același regulament, Consiliul a extins, de asemenea, taxa antidumping definitivă instituită prin Regulamentul (CE) nr. 599/2009 al Consiliului la importurile de biomotorină în amestec cu un conținut în greutate de maximum 20 % de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, originare din Statele Unite ale Americii.

1.2. Măsurile în vigoare în ceea ce privește alte țări terțe

(3)	În afara domeniului de aplicare al acestei proceduri, în prezent sunt în vigoare măsuri antidumping aplicabile biomotorinei pentru importurile din Argentina și Indonezia (4).

1.3. Cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor

(4)	În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (5) a măsurilor antidumping în vigoare aplicabile importurilor de biomotorină originare din SUA, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a primit o cerere de reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(5)

Cererea a fost depusă la 9 aprilie 2014 de Comitetul european pentru biomotorină (European Biodiesel Board, denumit în continuare „solicitantul” sau „EBB”) în numele unor producători care reprezintă peste 25 % din producția totală de biomotorină a Uniunii. Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar avea ca efect probabil reapariția dumpingului și a prejudiciului pentru industria din Uniune.

1.4. Deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor

(6)

Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului înființat prin articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există elemente de probă suficiente care să justifice deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a anunțat la 10 iulie 2014, printr-un aviz de deschidere publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (6) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(7)	În aceeași zi, Comisia a deschis o reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor compensatorii în vigoare aplicabile importurilor de biomotorină originare din SUA. Aceasta este o procedură paralelă, însă distinctă, care este tratată prin intermediul unui regulament separat.

1.5. Perioada anchetei de reexaminare și perioada examinată

(8)

Ancheta privind probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului și a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2013 și 30 iunie 2014 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității continuării sau reapariției prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2011 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

1.6. Părțile interesate

(9)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă. În plus, Comisia a informat cu privire la deschiderea anchetei în mod special solicitantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți din SUA și autoritățile din SUA, importatorii, furnizorii și utilizatorii cunoscuți, comercianții, precum și asociațiile despre care se cunoaște că sunt părți vizate și i-a invitat să participe la anchetă.

(10)	Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea anchetei și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

1.7. Eșantionarea

(11)	În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion dintre părțile interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(a) Eșantionarea producătorilor din Uniune

(12)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza celor mai mari volume reprezentative de producție și de vânzări, asigurând în același timp o distribuție geografică. Acest eșantion provizoriu a fost alcătuit din șapte producători din Uniune stabiliți în șapte state membre diferite, care au reprezentat aproape 30 % din producția de biomotorină a Uniunii. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu.

(13)

O societate stabilită în Italia a solicitat să fie inclusă în eșantion. Cu toate acestea, societatea respectivă și-a început activitatea abia spre sfârșitul anului 2013, după ce a achiziționat o uzină de producție a biomotorinei de la un alt producător italian de biomotorină, care a fost inclus în eșantionul provizoriu. În absența datelor istorice necesare pentru a evalua tendințele relevante înregistrate în perioada examinată și având în vedere faptul că o altă societate italiană a fost deja inclusă în eșantionul provizoriu, s-a decis să nu se includă această societate în eșantion.

(14)

Comitetul național pentru biomotorină din SUA (US National Biodiesel Board, denumit în continuare „NBB”) a afirmat că eșantionul selectat în mod provizoriu este diferit de eșantionul selectat în cadrul anchetelor anterioare privind biomotorina și s-a referit la două societăți cu volume considerabile de producție și de vânzări care de data aceasta nu au fost incluse. Cu toate acestea, cele două societăți menționate de NBB fie erau afiliate unei alte societăți cu un volum de vânzări mai mare, care fusese deja inclusă în eșantion, fie au avut un volum de vânzări mai scăzut decât o societate selectată în mod provizoriu din același stat membru. Prin urmare, includerea oricăreia dintre aceste două societăți nu ar fi schimbat reprezentativitatea eșantionului selectat în mod provizoriu. În consecință, eșantionul selectat în mod provizoriu a fost confirmat ca fiind un eșantion reprezentativ pentru industria din Uniune.

(15)

În urma comunicării concluziilor, guvernul SUA a afirmat că un eșantion reprezentând 30 % din industria din Uniune nu poate fi considerat reprezentativ pentru industria biomotorinei din Uniune în ansamblu și că ar fi trebuit să se analizeze microindicatori la o scară mai largă. Guvernul SUA face referire la constatarea Organului de apel al OMC în cauza EC – Fasteners („CE – elemente de fixare”), constatare conform căreia un eșantion de 27 % a fost considerat scăzut raportat la total și nu ar reprezenta o proporție majoră decât în cazul industriilor fragmentate.

(16)

Spre deosebire de ancheta privind elementele de fixare, Comisia a definit, în scopul prezentei anchete, industria din Uniune ca fiind întreaga industrie și nu numai societățile incluse în eșantion (considerentul 93 de mai jos). În plus, toți macroindicatorii au fost evaluați pe baza întregii industrii, în timp ce doar anumiți microindicatori au fost analizați la nivelul societăților incluse în eșantion. Cu toate acestea, analiza globală a situației industriei din Uniune s-a bazat pe o evaluare atât a microindicatorilor, cât și a macroindicatorilor. În orice caz, industria din Uniune este considerată a fi o industrie fragmentată, fiind compusă din peste 200 de producători stabiliți în diverse țări din Uniune, producători dintre care cei mai mulți sunt întreprinderi mici și mijlocii. Prin urmare, Comisia concluzionează că eșantionul, reprezentând 30 % din industria din Uniune, este reprezentativ, iar afirmația este, în consecință, respinsă.

(b) Eșantionarea importatorilor

(17)	Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(18)	Doar câțiva importatori neafiliați au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. Având în vedere numărul lor scăzut, Comisia a decis că nu este necesară eșantionarea.

(19)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din SUA să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii SUA pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți producători-exportatori, dacă există, care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(20)

27 de producători din SUA au răspuns Comisiei, însă numai 9 au furnizat datele privind vânzările la export și/sau pe piața internă solicitate în anexa I la avizul de deschidere în scopul eșantionării. Niciunul dintre aceștia nu a exportat către Uniune în cursul PAR. Comisia a selectat un eșantion de trei producători-exportatori având cel mai mare volum de vânzări pe piața internă și la export. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, toți producătorii-exportatori cunoscuți în cauză, precum și autoritățile din SUA, au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului. Nu s-au prezentat observații.

(21)	Niciunul dintre producătorii incluși în eșantion nu au prezentat răspunsul la chestionar în termenul stabilit. La 7 octombrie 2014, Comisia i-a informat pe cei trei producători-exportatori incluși în eșantion cu privire la lipsa răspunsurilor.

(22)	La 10 octombrie 2014, un producător-exportator inclus în eșantion a informat Comisia că a hotărât să nu răspundă la chestionar. Ceilalți doi producători-exportatori incluși în eșantion au solicitat mai multe prelungiri ale termenului (care au fost acordate), însă nu au transmis răspunsuri complete.

(23)

La 10 noiembrie 2014, Comisia a trimis o scrisoare prin care a informat cele trei societăți incluse în eșantion cu privire la intenția de a aplica articolul 18 din regulamentul de bază și de a stabili constatările anchetei pe baza datelor disponibile. Autoritățile din SUA au fost, de asemenea, informate cu privire la această intenție. Termenul pentru transmiterea observațiilor cu privire la scrisoare a fost 21 noiembrie 2014.

(24)	Până la 21 noiembrie 2014, două dintre societățile incluse în eșantion nu au reacționat în niciun fel, iar cealaltă societate inclusă în eșantion a explicat că intervalul de timp acordat nu a fost suficient pentru a putea prezenta un răspuns.

(25)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că niciunul dintre producătorii-exportatori din SUA incluși în eșantion nu a cooperat la ancheta de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. În consecință, Comisia a decis să aplice dispozițiile articolul 18 din regulamentul de bază și a hotărât așadar că se pot stabili concluzii, pozitive sau negative, pe baza datelor disponibile.

(26)

Societatea Cargill Inc. a menționat că Regulamentul (CE) nr. 599/2009 a stabilit o marjă de dumping de minimis și, în consecință, a instituit un nivel al taxei antidumping definitive de 0 % pentru biomotorina originară din SUA produsă și exportată de Cargill Inc. De asemenea, Cargill Inc. a menționat faptul că, în conformitate cu constatările Organului de apel al OMC în cadrul raportului „Mexico Rice” (7), un producător-exportator despre care s-a constatat că nu a practicat dumpingul în cursul anchetei inițiale nu poate să facă obiectul unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping.

(27)	Societatea Cargill Inc. a solicitat, prin urmare, să fie în continuare scutită de taxele antidumping, indiferent de rezultatul reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Această cerere a fost acceptată.

1.8. Răspunsurile la chestionar și vizitele de verificare

(28)	Comisia a transmis chestionare producătorilor din Uniune incluși în eșantion și importatorilor, comercianților și utilizatorilor neafiliați care s-au făcut cunoscuți în termenele stabilite în avizul de deschidere.

(29)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru stabilirea dumpingului, a prejudiciului rezultat și a interesului Uniunii. Au fost efectuate vizite de verificare, în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază, la sediile următoarelor societăți:

Producători din Uniune

—	Bio-Oils Huelva S.L., Huelva, Spania,

—	Biopetrol Rotterdam BV, Rotterdam, Țările de Jos,

—	Diester industrie SAS, Rouen, Franța,

—	Novaol S.R.L., Milano, Italia,

—	Preol a.s., Lovosice, Republica Cehă,

—	Rafineria Trzebinia S.A., Trzebinia, Polonia,

—	Verbio Vereinigte BioEnergie AG, Leipzig, Germania.

1.9. Comunicarea concluziilor

(30)

La data de 3 iunie 2015, Comisia a comunicat tuturor părților interesate faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora a decis să mențină măsurile antidumping în vigoare și a invitat toate părțile interesate să prezinte observații. Observațiile prezentate de părțile interesate au fost analizate de Comisie și s-a ținut cont de ele, după caz.

(31)	În urma comunicării concluziilor definitive, NBB a solicitat și i s-a acordat o audiere cu consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

2. PRODUSUL CARE FACE OBIECTUL REEXAMINĂRII ȘI PRODUSUL SIMILAR

2.1. Produsul care face obiectul reexaminării

(32)

Produsul care face obiectul reexaminării este același precum cel din ancheta care a condus la instituirea măsurilor existente (denumită în continuare „ancheta inițială”), și anume esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, cunoscut în general sub denumirea de „biomotorină”, sub formă pură sau în amestec cu un conținut în greutate de peste 20 % de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, originar din SUA, încadrat în prezent la codurile NC ex 1516 20 98 , ex 1518 00 91 , ex 1518 00 99 , ex 2710 19 43 , ex 2710 19 46 , ex 2710 19 47 , ex 2710 20 11 , ex 2710 20 15 , ex 2710 20 17 , ex 3824 90 92 , ex 3826 00 10 și ex 3826 00 90 (denumit în continuare „produsul care face obiectul reexaminării”).

(33)	Biomotorina este un combustibil din surse regenerabile utilizat în sectorul transporturilor pentru motoare diesel. Cu toate acestea, motoarele convenționale nu pot funcționa cu biomotorină pură, ci necesită un amestec de motorină minerală cu o cantitate limitată de biomotorină.

(34)

Biomotorina produsă în SUA este, în principal, „ester metilic al acizilor grași” (EMAG) derivat dintr-o gamă largă de uleiuri vegetale (ulei de soia, ulei de palmier, ulei de rapiță) și uleiuri pentru prăjire uzate, grăsimi animale sau biomasă, care servesc drept materii prime pentru producerea de biomotorină. Termenul „ester” se referă la transesterificarea uleiurilor vegetale, adică amestecul uleiului cu alcool. Termenul „metilic” se referă la metanol, alcoolul cel mai frecvent utilizat în proces, deși se poate folosi și etanolul în procesul de producție, rezultatul fiind „esteri etilici ai acizilor grași”.

(35)

În ciuda diferențelor posibile în ceea ce privește materia primă utilizată pentru producție sau a variațiilor din procesul de producție, toate tipurile de biomotorină și biomotorina în amestecuri au caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază identice sau foarte similare și sunt utilizate în aceleași scopuri. Variațiile posibile ale produsului care face obiectul anchetei nu îi modifică definiția de bază, caracteristicile sau percepția pe care diverse părți o au despre acesta. În special, din punctul de vedere al utilizatorului final al motorinei combustibile, nu contează din ce fel de materii prime pentru biomotorină este compus amestecul disponibil la pompă.

2.2. Produsul similar

(36)

Ca și în ancheta inițială, biomotorina vândută pe piața internă din SUA și biomotorina din SUA vândută la export au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și aceleași utilizări de bază. În mod similar, biomotorina produsă și vândută în Uniune de către industria din Uniune are aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și aceleași utilizări de bază precum produsul exportat din SUA către Uniune. În consecință, acestea sunt produse similare în cadrul prezentei anchete, în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

2.3. Afirmații cu privire la definiția produsului

(37)

Guvernul Statelor Unite ale Americii (GSU) a afirmat că motorina produsă din biomasă (8) reprezintă o categorie de produse mai largă decât produsul care face obiectul reexaminării. Cu toate acestea, astfel cum este prevăzut în regulamentul de instituire a unor taxe compensatorii provizorii în urma anchetei inițiale (9), toate tipurile de biomotorină și de amestecuri de biomotorină, inclusiv motorina produsă din biomasă, sunt considerate tipuri de biomotorină combustibilă și fac parte dintr-un pachet de legi referitor la eficiența energetică și la combustibilii alternativi și din surse de energie regenerabile. Motivul este faptul că biomotorina produsă din biomasă are caracteristici fizice și tehnice de bază și utilizări de bază care sunt identice sau foarte similare cu cele ale biomotorinei produse din alte surse. Constatarea din ancheta inițială nu a fost contestată de nicio parte interesată și rămâne valabilă în prezenta reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor. În consecință, Comisia respinge această afirmație a GSU.

3. PROBABILITATEA UNEI CONTINUĂRI SAU A UNEI REAPARIȚII A DUMPINGULUI

(38)	În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă expirarea măsurilor existente ar avea ca efect probabil o continuare sau o reapariție a dumpingului.

3.1. Observații preliminare

(39)

Din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor selectați pentru a fi incluși în eșantion, menționată la considerentul 25 de mai sus, nu a fost posibil să se efectueze o analiză pe baza unor date verificate furnizate de producătorii din SUA. Prin urmare, Comisia a utilizat următoarele surse de informații: datele furnizate de anumiți producători de biomotorină din SUA în etapa deschiderii, ca răspuns la chestionarele destinate eșantionării, Eurostat, cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, observații ulterioare ale solicitantului, Comitetul național pentru biomotorină din SUA (NBB), site-urile internet ale Administrației SUA pentru informații din domeniul energiei (US Energy Information Administration – EIA) și ale Departamentului energiei din SUA (US Department of Energy), precum și Comisia pentru comerț internațional din SUA (US International Trade Commission).

3.2. Importurile care au făcut obiectul unui dumping în cursul PAR

(40)

În urma instituirii măsurilor în 2009, importurile de biomotorină din SUA către Uniune au scăzut la aproape zero, numai o cantitate foarte mică fiind exportată în 2013 și în cursul PAR. În aceste circumstanțe, nu s-a considerat relevant să se evalueze nivelul dumpingului în cursul PAR. Prin urmare, se poate concluziona că nu a existat o continuare a dumpingului în cursul PAR.

3.3. Dovezi privind probabilitatea reapariției dumpingului

(41)

Comisia a analizat dacă există dovezi privind probabilitatea reapariției dumpingului în cazul în care măsura ar expira. În special, au fost analizate următoarele elemente: raportul dintre prețurile produsului fabricat și vândut în Uniune și prețurile din SUA, raportul dintre prețurile de export către țări terțe și prețurile din SUA, raportul dintre prețurile de export către țări terțe și nivelul prețului din Uniune, capacitățile neutilizate și practicile de eludare și de absorbție.

3.3.1. Raportul dintre prețurile produsului fabricat și vândut în Uniune și prețurile din SUA

(42)

În absența cooperării din partea producătorilor de biomotorină din SUA, serviciile Comisiei au utilizat trei surse de informații pentru a stabili prețul de vânzare al biomotorinei de pe piața internă din SUA în cursul PAR: (i) răspunsurile la chestionarul transmis în etapa deschiderii în scopul eșantionării, comunicate de mai mulți producători de biomotorină din SUA în etapa deschiderii; (ii) informațiile furnizate de NBB pe baza informațiilor colectate de un anchetator responsabil de studii de piață cu denumirea de „Jacobsen”; și (iii) informațiile furnizate de solicitant pe baza informațiilor colectate de Serviciul de informații privind prețul petrolului (Oil Price Information Service – OPIS).

(43)

Datele obținute din aceste trei surse includ niveluri diferite ale prețurilor comerciale și ale condițiilor Incoterms. Cu toate acestea, cifrele sunt foarte apropiate unele de celelalte. Media cifrelor provenite din aceste trei surse este de 1 196,93 USD pe tonă metrică. Pe baza ratei medii de schimb EUR/USD în vigoare în cursul PAR (1 EUR = 1,356 USD), această valoare corespunde unui preț de vânzare de pe piața internă din SUA de 883 EUR pe tonă metrică (10).

(44)	După cum se arată în tabelul 8 de mai jos, prețul mediu franco fabrică al biomotorinei vândute în Uniune de către producătorii din Uniune în cursul PAR a fost de 905 EUR per tonă metrică (1 227,18 USD).

(45)

Pentru a reintra pe piața Uniunii, producătorii din SUA ar trebui să vândă la un preț mai mic de 905 EUR per tonă metrică. Prețul lor final ar trebui să acopere, de asemenea, costurile de navlu maritim și de asigurare, precum și taxa vamală existentă (6,5 %) aplicabilă biomotorinei. Conform datelor obținute în cursul anchetei, astfel s-ar ajunge la aproximativ 100 EUR per tonă metrică. Comisia s-a bazat, la determinarea acestei valori, pe valorile pentru taxele vamale și pentru costurile de transport și de navlu, așa cum au fost calculate de NBB (în jur de 94 EUR), și a rotunjit suma la 100 EUR pentru a acoperi și anumite cheltuieli suplimentare ulterioare importului.

(46)

În consecință, în cazul în care producătorii din SUA ar relua exporturile către UE, ar trebui să practice un preț franco fabrică (mai puțin de 805 EUR per tonă metrică), care ar fi mai mic decât prețul lor de vânzare de pe piața internă din SUA, adică ar reprezenta un preț de dumping. Pe baza circumstanțelor descrise mai în detaliu în considerentele 63 și 71 privind prețurile de export către țări terțe și, respectiv, capacitatea de rezervă, este probabil că producătorii din SUA ar relua exporturile către Uniune dacă s-ar permite expirarea măsurilor în vigoare, deoarece acest lucru le-ar da posibilitatea de a-și reduce costurile unitare de producție, după cum se explică mai în detaliu în considerentul 72 de mai jos.

(47)

În urma comunicării concluziilor definitive, NBB a pus sub semnul întrebării exactitatea prețului mediu de vânzare de pe piața internă stabilit de Comisie și a reamintit faptul că, în cadrul uneia dintre observațiile sale anterioare, a fost indicată o valoare mai mică (789,36 EUR per tonă metrică), pe baza prețurilor puse la dispoziție de Departamentul energiei din SUA.

(48)	Comisia respinge această afirmație din următoarele motive:

(49)

În ceea ce privește prețul mediu indicat de NBB, acesta nu poate fi considerat o bază adecvată, deoarece este un preț cu amănuntul și nu un preț franco fabrică. Mai precis, NBB a indicat un preț mediu lunar cu amănuntul (la pompă) pentru biomotorină în SUA în iulie 2014, măsurat în echivalent de galoane de benzină (GGE – „Gasoline Gallons Equivalent”) și utilizând rata de schimb la un singur moment, și anume 19 septembrie 2014.

(50)

În ceea ce privește prețul mediu calculat de Comisie, acesta este o valoare rezonabilă, ținând seama de faptul că a fost calculat utilizând cele mai bune date disponibile în absența cooperării din partea producătorilor din SUA. Acest preț este o medie a prețurilor declarate de unii producători din SUA în etapa deschiderii, a prețurilor colectate de anchetatorul responsabil de studii de piață „Jacobsen”, astfel cum au fost furnizate de însuși NBB, și a prețurilor colectate de OPIS, astfel cum au fost furnizate de EBB. Media calculată a fost o medie simplă, având în vedere absența informațiilor cu privire la cantități, care ar fi permis calcularea unei medii ponderate. Cu toate acestea, cele trei valori erau foarte similare. Condițiile Incoterms și nivelul de comercializare nu erau cunoscute și nu au putut fi luate în considerare. Cu toate acestea, prețurile OPIS au fost ajustate pentru a ține seama de costurile de transport rezonabile în SUA. Având în vedere diferența semnificativă dintre prețul de pe piața internă și prețul de export, nicio ajustare cu scopul de a ține cont de condițiile Incoterms și de nivelul de comercializare nu ar fi schimbat concluzia că, în cazul în care producătorii din SUA doresc să reia vânzările către Uniune, aceștia ar fi nevoiți să vândă la prețuri de dumping.

(51)

NBB a contestat, de asemenea, valoarea de 100 EUR per tonă metrică utilizată pentru a calcula un preț mediu fiabil de export pornind de la prețul mediu din Uniune al biomotorinei și a sugerat, în schimb, utilizarea valorii de 110,49 EUR. Astfel cum s-a menționat în considerentul 45 de mai sus, Comisia a utilizat valorile propuse de NBB pentru taxele vamale și pentru costurile de transport și de navlu. Doar pentru costurile suplimentare ulterioare importului, Comisia a utilizat o valoare mai mică decât valoarea de 16,69 EUR indicată de NBB, deoarece NBB nu a demonstrat că valoarea pentru costurile ulterioare importului ar trebui să fie de 2 % din valoarea CIF la frontieră. În orice caz, diferența dintre estimarea Comisiei și cea efectuată de NBB este marginală și nu schimbă concluzia privind probabilitatea dumpingului, ținându-se cont și de faptul că, în această privință, nu au fost necesare calcule precise ale dumpingului.

(52)

NBB a afirmat că, la fel ca în ancheta inițială, ar fi trebuit acordată o ajustare pentru diferențele fizice, pentru a ține cont de faptul că principalele materii prime utilizate în SUA pentru a produce biomotorină sunt boabele de soia, în timp ce principalele materii prime utilizate în Uniune sunt semințele de rapiță, care au o calitate superioară și necesită un preț mai mare.

(53)

Această afirmație trebuie să fie respinsă. În ancheta inițială, ajustarea s-a acordat pe baza unei comparații între datele verificate obținute de la producătorii din SUA și cele obținute de la producătorii din Uniune. În absența cooperării din partea producătorilor din SUA în cadrul prezentei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, Comisia nu a putut stabili, în primul rând, că ar trebui acordată o ajustare. În al doilea rând, chiar în cazul în care s-ar acorda o ajustare, Comisia nu ar putea stabili nivelul unei astfel de ajustări. Circumstanțele actuale diferă de cele care prevalau în timpul anchetei inițiale; în special, nici în UE și nici în SUA nu se mai utilizează același amestec de materii prime pentru a produce biomotorină. În plus, NBB a cerut o ajustare de 10 %, însă nu a justificat acest nivel al ajustării.

(54)

NBB și guvernul SUA au afirmat că, având în vedere că prețul de pe piața internă din SUA este mai ridicat decât prețul probabil de export către Uniune, producătorii din SUA își vor spori mai degrabă vânzările pe piața internă decât să exporte către Uniune, mai ales ținând cont de consumul crescut din SUA.

(55)

Această afirmație este nefondată și ar trebui să fie respinsă. Consumul din SUA a crescut în ultimii ani, în principal datorită politicilor guvernamentale, cum ar fi stimulentele și obiectivele obligatorii prevăzute în Programul de dezvoltare a combustibililor din surse regenerabile și sistemele de subvenții menite să promoveze producția și amestecarea biomotorinei. Cu toate acestea, pe baza datelor furnizate de însuși NBB, consumul de biomotorină din SUA a scăzut în 2014 comparativ cu 2013. Nu există nicio dovadă că se va înregistra o creștere a consumului în 2015 și în 2016. Dimpotrivă, informațiile puse la dispoziția publicului (11) sugerează faptul că obiectivele de utilizare obligatorie a combustibililor din surse regenerabile în SUA vor rămâne stabile în următorii ani. În consecință, este mai probabil ca nivelul actual al consumului din SUA să rămână stabil decât să crească. Întrucât în SUA există o capacitate excedentară (a se vedea considerentul 69 și următoarele de mai jos), producătorii din SUA ar fi în continuare motivați să exporte către Uniune, chiar dacă ar vinde la un preț mai mic decât prețul de pe piața internă, cu condiția să își acopere costurile variabile.

(56)

NBB a susținut că Comisia ar fi trebuit să explice modul în care creșterea volumului de producție ar reduce costurile de producție ale producătorilor din SUA. În această privință, trebuie să se remarce de la bun început faptul că, din cauza lipsei de cooperare, Comisia nu a putut realiza un calcul precis în ceea ce privește impactul volumelor de producție mai ridicate asupra costurilor producătorilor din SUA. Cu toate acestea, din punct de vedere economic este evident faptul că, atunci când costurile fixe sunt alocate unui volum de producție mai mare, costul de producție unitar scade. Acest lucru este valabil chiar și în cazul în care cea mai mare parte a costurilor pentru producția de biomotorină este variabilă și depinde de materiile prime utilizate, astfel cum afirmă NBB. Chiar și în cazul acesta, costurile fixe trebuie să fie alocate volumului de producție total. Într-adevăr, informațiile obținute de la industria din Uniune au arătat că costul materiilor prime reprezintă o parte importantă din costul de producție, însă procentajul exact depinde de materiile prime utilizate, de măsura în care o societate este integrată vertical și de costurile VAG (costuri de vânzare, cheltuieli administrative și alte costuri generale) ale unei societăți. În aceste circumstanțe, Comisia a putut presupune în mod rezonabil că o creștere a producției ar reduce costul de producție al producătorilor din SUA. Situația ar fi diferită doar în cazul în care prețul de export ar fi atât de mic încât nu ar acoperi nici măcar prețul materiilor prime utilizate, însă NBB nu a transmis nicio observație care să susțină un astfel de scenariu.

3.3.2. Raportul dintre prețurile de export către țări terțe și prețurile din SUA

(57)

Un alt element care justifică concluzia conform căreia este probabilă reapariția dumpingului se bazează pe analiza configurației exporturilor de biomotorină din SUA către țări terțe în cursul PAR. Comisia a consultat baza de date a Comisiei pentru comerț internațional din SUA și a extras cantitățile și valorile pentru exportul de biomotorină în cadrul codului HTS 382600 în cursul PAR. Cantitățile exportate (în tone metrice) către toate țările (incluzând UE) se ridică la 567 018 tone. Prețul mediu per tonă metrică în cursul PAR a fost de 753,34 EUR franco de-a lungul navei. Comisia a calculat un preț mediu de vânzare în dolari americani per tonă metrică și l-a comparat cu prețul mediu de pe piața internă din SUA (stabilit astfel cum este explicat în considerentul 42 de mai sus). Constatările sunt sintetizate mai jos.

Tabelul 1

Volumele de export și prețurile de export ale SUA în cursul PAR

Țări de destinație	Cantități exportate (în tone metrice)	Procentajul din exporturile către toate țările	Preț mediu (USD) per tonă metrică	Preț mediu (EUR) per tonă metrică	Dumpingul ca procentaj din prețul de export
Total Gibraltar (12)	76 266	13 %	753,19	555,45	59 %
Total Canada	247 959	44 %	1 167,33	860,86	3 %
Total Australia	4 267	1 %	1 019,77	752,04	17 %
Total Malaysia	103 773	18 %	891,44	657,41	34 %

(58)

Tabelul arată că producătorii din SUA par a efectua în prezent vânzări către țări terțe la prețuri de dumping, prețurile de export fiind mai mici decât prețurile de pe piața internă, cu o diferență cuprinsă între 3 % și 59 %. Prin urmare, Comisia a concluzionat că, având în vedere că producătorii din SUA efectuează în prezent vânzări către țări terțe la prețuri de dumping, este probabil că aceștia ar exporta către UE, de asemenea, la prețuri de dumping, redirecționând o parte din exporturile lor actuale către alte piețe.

(59)

În urma comunicării concluziilor definitive, NBB a pus sub semnul întrebării exactitatea datelor referitoare la exporturi, deoarece codul HTS utilizat pentru evaluarea volumului exporturilor (38 26 00) include și alte produse, astfel încât prețul de export nu poate fi comparat cu prețul de pe piața internă al biomotorinei.

(60)

Comisia a utilizat acest cod deoarece însuși guvernul SUA a afirmat, în cadrul răspunsului său la cel de-al doilea chestionar suplimentar din data de 19 decembrie 2014, că respectivul cod a fost utilizat începând din 2012 pentru a furniza informații statistice exacte privind exporturile de biomotorină din SUA. Deși acest cod supraestimează valoarea produsului în cauză exportat, o supraestimează într-o măsură mult mai mică decât codurile utilizate în trecut. Autoritățile din SUA au concluzionat că acest cod furnizează o reprezentare relativ exactă a valorii exporturilor.

(61)	NBB a afirmat că prețurile de pe piața internă calculate de Comisie nu pot fi comparate cu prețurile de export indicate în baza de date a ITC și că, în consecință, marjele de dumping calculate de Comisie nu pot fi utilizate.

(62)

În cadrul unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, nu este necesar să se calculeze marje de dumping noi. În cazul de față, în urma instituirii măsurilor, exporturile care fac obiectul unui dumping au încetat, astfel încât analiza s-a concentrat asupra probabilității reluării acestor exporturi. În absența cooperării din partea producătorilor din SUA, Comisia a recurs la datele disponibile. În cadrul acestui scenariu, prețurile de export către țări terțe sunt relevante și pot fi utilizate ca un indicator pentru a evalua ceea ce se va întâmpla în momentul expirării măsurilor. Mai precis, comparația dintre prețurile de pe piața internă și prețurile de export către țări terțe nu urmărește să calculeze marje de dumping exacte, ci să ofere o indicație privind probabilitatea reapariției dumpingului în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor existente.

3.3.3. Raportul dintre prețurile de export către țări terțe și nivelul prețului din Uniune

(63)

Piața UE este o piață atractivă pentru exporturile de biomotorină din SUA. Conform bazei de date a Comisiei pentru comerț internațional din SUA, menționată la considerentul 57 de mai sus, în cursul PAR prețul mediu de export către toate destinațiile a fost de 1 021,52 USD (753,34 EUR) per tonă metrică. Cel mai ridicat preț mediu de export a fost cel către Canada (1 167,33 USD sau 860,86 EUR per tonă metrică), iar cel mai scăzut preț mediu de export a fost cel către Gibraltar (753,19 USD sau 555,45 EUR per tonă metrică).

(64)

Acest preț mediu de export este mai mic decât prețul mediu al biomotorinei vândute în Uniune de către producătorii din Uniune în cursul PAR (905 EUR per tonă metrică). Chiar dacă producătorii din SUA ar fi nevoiți să vândă la un preț sub 905 EUR per tonă pentru a pătrunde pe piața Uniunii, aceștia ar fi în continuare motivați să redirecționeze către piața Uniunii o parte din exporturile actuale către țări terțe, deoarece piața Uniunii este mai atractivă decât piețele unora dintre țările terțe.

(65)	NBB și guvernul SUA au afirmat că vânzările la export actuale ale SUA către țări terțe nu ar fi redirecționate către Uniune, întrucât cea mai mare piață de export este Canada, unde prețurile sunt mai ridicate decât prețul franco fabrică către Uniune.

(66)

Cu toate acestea, Comisia s-a referit la „o parte din vânzările la export actuale” și nu la toate. Comisia nu a susținut că producătorii din SUA vor înceta exporturile către Canada și vor redirecționa aceste vânzări către Uniune. Într-adevăr, Canada ar putea fi considerată, de asemenea, drept o piață atractivă pentru producătorii din SUA, însă are o dimensiune limitată în comparație cu piața Uniunii (13), care rămâne cea mai mare piață de biomotorină din lume.

(67)	NBB a afirmat, de asemenea, că exporturile actuale către Malaysia nu ar fi redirecționate către Uniune, deoarece în Malaysia consumul este în creștere și nu trebuie plătite taxe vamale la importurile de biomotorină.

(68)

Cu toate acestea, având în vedere prețurile americane medii de export către Malaysia astfel cum sunt indicate în baza de date a ITC, se pare că vânzările către Uniune ar fi mai rentabile pentru producătorii din SUA decât vânzările către Malaysia, chiar dacă se adaugă taxele vamale obișnuite. După cum se arată în tabelul 1 de mai sus, în cursul PAR, prețurile de export către Malaysia au fost în mod semnificativ mai scăzute decât prețurile din Uniune. De asemenea, nu doar consumul, dar și producția din Malaysia s-ar putea să fie în creștere, iar aceasta se bazează mai ales pe uleiul de palmier. În plus, se poate preconiza în mod rezonabil că țara învecinată Indonezia, care are o producție semnificativă de biomotorină, va crește exporturile către Malaysia în cazul creșterii consumului. Prin urmare, această afirmație ar trebui să fie respinsă.

3.3.4. Capacități neutilizate

(69)

Capacitatea de rezervă semnificativă a producătorilor din SUA reprezintă un stimulent pentru creșterea producției și vânzarea biomotorinei la prețuri de dumping către piața UE. Din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor din SUA, Comisia a stabilit capacitatea de producție a SUA pe baza informațiilor disponibile pe site-urile internet ale Agenției pentru protecția mediului din SUA (US Environmental Protection Agency – EPA) și ale Administrației SUA pentru informații din domeniul energiei (US Energy Information Administration – EIA).

(70)	Producătorii de biomotorină din SUA trebuie să raporteze acestor două autorități (anual și, respectiv, lunar) capacitatea lor de producție existentă și planificată, precum și producția, factorii de producție, stocurile și vânzările de biomotorină.

(71)

Pe baza datelor furnizate de EIA, capacitatea producătorilor de biomotorină din SUA în cursul PAR a fost de 7 128 000 de tone. Acest volum este foarte apropiat de volumul indicat de NBB, și anume 6 963 000 de tone, volum care se bazează pe informațiile transmise de membrii săi Agenției pentru protecția mediului (Environmental Protection Agency – EPA).

(72)

Producția efectivă de biomotorină din SUA în cursul PAR a fost de 4 450 000 de tone (date furnizate de EIA), ceea ce corespunde unei utilizări a capacității de 62,4 % și unei capacități de rezervă de 37,6 %, adică 2 678 000 de tone. Este probabil ca această capacitate de rezervă să fie utilizată pentru a aproviziona piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Într-adevăr, producătorii din SUA își pot crește cu ușurință producția și o pot exporta către Uniune, ceea ce presupune beneficii economice precum creșterea ratei de utilizare a capacității și reducerea costului de producție unitar. Introducerea pe piața Uniunii a capacității de rezervă a SUA ar avea un impact semnificativ, deoarece această capacitate reprezintă aproximativ 22 % din consumul Uniunii în cursul PAR.

(73)

În această privință, NBB a prezentat mai multe observații. În primul rând, NBB a afirmat că reala capacitate de producție a SUA este mai mică decât cea luată în considerare de Comisie. Într-adevăr, potrivit NBB, mai multe uzine de producție din SUA, deși sunt înregistrate, sunt de fapt inactive, așa încât capacitatea reală de producție este de 5 409 000 de tone. NBB a raportat, de asemenea, o producție mai mare de biomotorină în cursul PAR, și anume 5 084 000 de tone. În consecință, NBB a afirmat că utilizarea capacității este de aproximativ 94 % și că nu există decât o capacitate de rezervă redusă care ar putea fi utilizată pentru exportul către UE în cazul în care măsurile ar fi abrogate.

(74)

Această afirmație a fost respinsă. Datele furnizate de NBB nu au putut fi reconciliate cu datele oficiale disponibile. Producătorii de biomotorină din SUA sunt obligați să prezinte EIA în fiecare lună un formular (EIA-22M „Monthly Biodiesel Production Survey” – „Sondaj lunar privind producția de biomotorină”) care să indice, printre alte date, capacitatea de producție anuală și statutul lor de operare (de exemplu, activ, inactiv temporar sau operațiuni încetate definitiv). Începând cu luna ianuarie 2013, capacitatea înregistrată a variat ușor de la o lună la alta, dar a fost în general destul de stabilă.

(75)	În plus, producătorii de biomotorină din SUA sunt obligați să comunice EPA în fiecare an, printre alte informații, tipul sau tipurile de combustibili din surse regenerabile care se preconizează că va (vor) fi produs(e) sau importat(e) și capacitatea de producție existentă și planificată.

(76)

Capacitatea înregistrată care a fost declarată de producătorii de biomotorină din SUA este actualizată astfel în mod regulat și este considerată, prin urmare, o sursă fiabilă. Chiar și în cazul în care capacitatea înregistrată este în prezent neutilizată sau inactivă, aceasta trebuie luată în considerare pentru calcularea capacității de rezervă care este disponibilă pentru creșterea producției și a exporturilor.

(77)

În plus, așa cum reiese din observațiile NBB, cifrele privind capacitatea de producție furnizate de NBB au exclus deja capacitatea uzinelor ale căror activități au încetat definitiv. Prin definiție, uzinele ale căror activități nu au încetat definitiv își pot relua producția, dacă în viitor se vor schimba condițiile de piață (de exemplu, prin deschiderea pieței Uniunii). Testul privind „probabilitatea reapariției” realizat în cadrul unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor necesită o abordare anticipativă cu privire la ce s-ar putea întâmpla în viitor dacă s-ar permite expirarea măsurilor, și nu doar un simplu bilanț al situației în cursul PAR.

(78)	Comisia consideră, prin urmare, că actuala capacitate înregistrată constituie o bază adecvată pentru calcularea capacității de producție totale și a capacității de rezervă ale SUA și respinge afirmația NBB.

(79)

În urma comunicării concluziilor definitive, NBB a susținut în continuare că, la determinarea capacității de producție, nu ar trebui să se ia în considerare capacitatea inactivă, chiar dacă această capacitate nu a fost notificată autorităților din SUA ca fiind dezafectată sau ca reprezentând o capacitate a unor uzine ale căror activități au încetat definitiv.

(80)

Cu toate acestea, conform instrucțiunilor EIA citate de NBB, „capacitatea de producție anuală [este] cantitatea de biomotorină pe care o uzină o poate produce într-un an calendaristic, ținându-se cont de perioadele normale de indisponibilitate necesare pentru întreținere. Ea include capacitatea uzinelor inactive până la dezafectarea sau abandonarea acestora”. Rezultă clar din cele de mai sus că EIA ia în considerare toate uzinele care ar putea deveni din nou active. În consecință, contrar celor susținute de NBB, uzinele care nu au fost dezafectate sau ale căror activități nu au încetat definitiv pot, prin definiție, să își reia producția, dacă în viitor se vor schimba condițiile.

(81)	Comisia a considerat, prin urmare, că actuala capacitate înregistrată constituie o bază adecvată pentru calcularea capacității de producție totale și a capacității de rezervă ale SUA.

(82)

NBB a afirmat, de asemenea, că industria biomotorinei din SUA nu este concepută pentru a îndeplini funcția unei industrii exportatoare, întrucât majoritatea instalațiilor de biomotorină din SUA produc mai puțin de 15 000 000 de galoane (55 000 de tone metrice) pe an. Potrivit NBB, stocarea unei cantități de biomotorină care a fost produsă în cursul mai multor săptămâni în vederea unei singure livrări pentru export nu ar fi fezabilă din punct de vedere economic.

(83)

Această afirmație a fost, de asemenea, respinsă. Industria biomotorinei din SUA are capacitatea de a exporta, iar înainte de instituirea măsurilor în vigoare, producătorii din SUA exportau cantități semnificative de biomotorină către piața Uniunii, până la 1 137 000 de tone în cursul perioadei anchetei inițiale (1 aprilie 2007 – 31 martie 2008). Acest lucru arată că în SUA există producători care dispun de o capacitate de producție suficientă pentru a putea exporta. Producătorii din SUA care nu dispun de o capacitate de producție individuală suficientă pentru o livrare către Uniune vor continua să deservească piața internă, iar comercianții pot reuni producția mai multor uzine pentru a o exporta.

(84)	În concluzie, industria biomotorinei din SUA dispune de o capacitate de rezervă semnificativă și are, prin urmare, o motivație puternică să reia exporturile către piața UE în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor existente.

3.3.5. Practici de eludare și de absorbție

(85)

Astfel cum se menționează în considerentul 2, s-a constatat că măsurile antidumping instituite în 2009 au fost eludate prin intermediul unor transbordări prin Canada și al unei schimbări a compoziției amestecului. Existența unor astfel de practici demonstrează interesul unora dintre producătorii din SUA să intre pe piața Uniunii, chiar și după instituirea măsurilor, și este considerată a fi, prin urmare, o indicație a probabilității unor practici de dumping viitoare.

(86)	În urma comunicării concluziilor definitive, NBB a afirmat că aceste incidente au avut loc cu patru ani înainte de PAR și nu pot fi utilizate pentru a trage o concluzie în cazul de față.

(87)	Comisia susține în continuare că existența unor practici anterioare puse în aplicare de aceiași participanți la piață nu reprezintă, în sine, un factor decisiv, însă poate fi considerată totuși o indicație a interesului puternic al producătorilor din SUA de a pătrunde pe piața Uniunii.

3.3.6. Alte elemente

(88)

În cursul PAR, producția de biomotorină din SUA (4 450 000 de tone) a fost mai mică decât consumul (4 896 000 de tone). În consecință, SUA a importat mai multă biomotorină decât a exportat. Motivul pentru acest lucru ar putea fi reprezentat de incertitudinea legată de obiectivele pentru producția obligatorie de biomotorină în cadrul Programului referitor la standardul privind combustibilii din surse regenerabile (1,28 miliarde de galoane, corespunzând cu 4 238 000 de tone în 2014, cantitate neschimbată în comparație cu 2013) și de posibilitatea ca biomotorina importată să participe la Programul referitor la standardul privind combustibilii din surse regenerabile și să beneficieze de creditul fiscal pentru biomotorină din SUA atunci când este în vigoare. În cursul PAR, totalul importurilor s-a ridicat la 1 072 000 de tone, iar totalul exporturilor la 567 000 de tone. Cu toate acestea, întrucât capacitatea de producție disponibilă nu a fost utilizată pentru a satisface cererea de pe piața internă în cursul perioadei examinate, este improbabil ca această capacitate de producție disponibilă să fie utilizată în viitor în același scop. S-a determinat faptul că, în cursul PAR, capacitatea de producție a SUA (7 128 000 de tone) a fost cu mult mai ridicată decât consumul intern. Acest lucru înseamnă că, în cazul apariției unor oportunități pe piețele de export, producătorii din SUA vor avea un stimulent și este probabil că vor utiliza capacitatea lor de rezervă. În cazul în care ar fi fost posibil ca producătorii din SUA să utilizeze capacitatea de rezervă pentru a satisface consumul intern, ar fi făcut deja acest lucru.

(89)

În acest context, ar trebui remarcat faptul că piața Uniunii este foarte atractivă deoarece este cea mai mare din lume și există stimulente semnificative, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național, pentru consumul de biomotorină. În consecință, ar fi convenabil pentru producătorii din SUA să își utilizeze capacitatea de rezervă pe deplin și să redirecționeze în același timp către piața Uniunii o parte din vânzările lor la export către piețe mai puțin rentabile ale unor țări terțe.

(90)

În urma comunicării concluziilor definitive, NBB a susținut că faptul că, în cursul PAR, consumul de biomotorină din SUA a fost mai ridicat decât producția arată că producătorii din SUA nu dispun de o capacitate de rezervă care ar putea fi utilizată pentru a pătrunde pe piața Uniunii, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(91)

Comisia a considerat că capacitatea de rezervă stabilită a SUA, care ar putea fi utilizată pentru a satisface pe deplin consumul din SUA, dar care în prezent nu este utilizată în acest scop, ar fi utilizată, după toate probabilitățile, pentru a satisface alte piețe unde există o cerere și mai ales piața Uniunii, pe care producătorii-exportatori din SUA nu sunt prezenți actualmente. Comisia a subliniat faptul că, în SUA, capacitatea de producție este cu mult mai mare decât consumul și, în consecință, capacitatea neutilizată este disponibilă pentru exporturi către Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor în vigoare.

3.3.7. Concluzie privind probabilitatea unei reapariții a dumpingului

(92)

Având în vedere capacitatea de rezervă semnificativă a industriei din SUA, în combinație cu atractivitatea pieței Uniunii în ceea ce privește dimensiunea și prețul de vânzare, ținându-se cont în special de nivelul de preț al exporturilor din SUA către țări terțe și de experiența practicilor anterioare de eludare, Comisia a concluzionat că este probabilă reapariția importurilor care fac obiectul unui dumping din SUA în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor în vigoare.

4. PREJUDICIUL

4.1. Definiția industriei din Uniune și a producției Uniunii

(93)	Produsul similar a fost fabricat de aproximativ 200 de producători din Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Aceștia constituie „industria din Uniune” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(94)

Producția totală a Uniunii în cursul perioadei anchetei de reexaminare a fost stabilită la aproape 11 600 000 de tone. Comisia a stabilit această cifră pe baza tuturor informațiilor disponibile privind industria din Uniune, cum ar fi informațiile furnizate în plângere și datele colectate de la producătorii din Uniune în cursul anchetei. După cum s-a indicat la considerentele 12-13 de mai sus, în eșantion au fost selectați șapte producători din Uniune, reprezentând aproape 30 % din producția totală a Uniunii de produs similar.

4.2. Consumul Uniunii

(95)	Comisia a stabilit consumul Uniunii pe baza volumului producției totale a Uniunii, minus exporturile plus importurile din țări terțe. Volumele de import și de export au fost obținute din datele Eurostat.

(96)

Consumul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul Uniunii

	2011	2012	2013	PAR
Consumul total al Uniunii (în tone metrice)	11 130 119	11 856 626	11 382 324	12 324 479
Indice	100	107	102	111
Sursă: Date privind industria din Uniune, Eurostat

(97)	Pe baza celor de mai sus, consumul Uniunii de biomotorină a crescut cu 11 % în cursul perioadei examinate.

4.3. Importurile de produs care face obiectul reexaminării din țara în cauză

4.3.1. Volumul și cota de piață a importurilor din țara în cauză

(98)	După cum s-a menționat mai sus la considerentul 40, conform datelor Eurostat, importurile de biomotorină din SUA către Uniune au scăzut la aproape zero de la instituirea măsurilor în 2009.

(99)

Importurile în Uniune din țara în cauză și cota de piață au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumul importurilor și cota de piață a SUA

	2011	2012	2013	PAR
SUA (în tone metrice)	2 442	803	7	13
Indice	100	33	0	1
Cotă de piață	0	0	0	0
Sursă: Eurostat

4.3.2. Prețurile și subcotarea prețurilor

(100)

În cursul perioadei anchetei de reexaminare, importurile de biomotorină din SUA către Uniune au fost neglijabile și nu au putut furniza o bază pertinentă pentru calcularea subcotării.

(101)

Prin urmare, a fost efectuată o comparație între prețul mediu al biomotorinei produse și vândute în Uniune de către industria din Uniune și prețul de export mediu al biomotorinei vândute țărilor terțe de către SUA în cursul perioadei anchetei de reexaminare, pe baza datelor statistice furnizate de Comisia pentru comerț internațional din SUA. După cum s-a menționat mai sus la considerentul 63, prețul de export mediu către toate țările a fost de aproximativ 753 EUR per tonă metrică FAS (franco de-a lungul navei). În scopul calculării unui preț de export către Uniune probabil și rezonabil, ar fi necesar să se adauge costurile pentru transport și asigurare, precum și o taxă vamală de 6,5 % și costurile ulterioare importului la acest preț de export mediu. Suma totală care s-ar adăuga este estimată la aproximativ 100 EUR per tonă metrică (a se vedea considerentul 45 de mai sus). Rezultă că prețul estimat de export către Uniune ar subcota prețurile din Uniune, care s-au ridicat la 905 EUR în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(102)

NBB a afirmat că Comisia nu a explicat motivul pentru care a utilizat, pentru stabilirea prețului probabil de export către Uniune, prețurile americane medii de export către țări terțe în loc să utilizeze prețul de export mai ridicat către Canada. NBB susține, de asemenea, că Comisia nu a explicat baza pe care a utilizat-o pentru ajustarea cu 100 EUR a prețului estimat de export către Uniune și că nu a luat în considerare costurile ulterioare importului și nici pretinsele diferențe de preț datorate materiilor prime diferite. În consecință, potrivit NBB, analiza subcotării prețurilor este eronată.

(103)

Ancheta a demonstrat, astfel cum s-a descris la considerentul 57 de mai sus, că prețurile americane de export variază semnificativ în funcție de destinație. Prin urmare, în absența cooperării din partea producătorilor din SUA, Comisia a utilizat, pentru a stabili un preț rezonabil și probabil de export către Uniune, o medie către toate destinațiile de export. A utiliza pur și simplu cel mai ridicat preț de export, după cum a cerut NBB, nu ar fi fost o metodă adecvată, așa cum nici utilizarea celui mai scăzut preț de export nu ar fi fost adecvată. În ceea ce privește componentele și sursa ajustării cu 100 EUR, incluzând costurile ulterioare importului și diferențele de preț cauzate de materiile prime, NBB a prezentat, în esență, aceleași afirmații cu privire la calculele relevante pentru dumping. Din motivele menționate mai sus în considerentele 51 și 53, aceste afirmații sunt respinse și în ceea ce privește analiza subcotării prețurilor.

4.3.3. Importurile din alte țări terțe

(104)

Volumul importurilor din alte țări terțe a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 4

Importurile din țări terțe

	2011	2012	2013	PAR
Malaysia (în tone metrice)	16 622	36 543	211 430	314 494
Indonezia (în tone metrice)	1 087 517	1 133 946	394 578	204 086
Argentina (în tone metrice)	1 422 142	1 475 824	425 239	153 607
Altele (în tone metrice)	139 580	153 529	177 889	206 592
Total (în tone metrice)	2 665 861	2 799 842	1 209 136	878 779
Indice	100	105	45	33
Cotă de piață	24,0 %	23,6 %	10,6 %	7,1 %
Indice	100	99	44	30
Preț mediu (în EUR/tonă)	927	932	779	786
Indice	100	100	84	85
Sursă: Eurostat

(105)

Volumul importurilor de biomotorină provenind din alte țări terțe decât SUA a scăzut în mod semnificativ în cursul perioadei examinate, ceea ce se reflectă într-o scădere similară a cotei de piață. Scăderea volumelor de import începând din 2013 coincide cu instituirea de măsuri antidumping asupra importurilor de biomotorină provenind din Indonezia și Argentina. Prețul mediu a scăzut de asemenea cu 15 % în cursul aceleiași perioade. Evoluția prețurilor este similară cu evoluția prețurilor industriei din Uniune pe piața Uniunii (tabelul 8 de mai jos) și poate fi atribuită în principal unei scăderi a prețurilor materiilor prime. Deși nivelurile prețurilor sunt cu aproximativ 13 % sub prețul mediu din Uniune, cota de piață a acestor importuri este scăzută și nu are un impact semnificativ asupra industriei din Uniune.

4.4. Situația economică a industriei din Uniune

4.4.1. Observații generale

(106)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, a fost efectuată o examinare a tuturor indicatorilor economici relevanți care influențează situația industriei din Uniune în cursul perioadei examinate.

(107)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor referitoare la toți producătorii din Uniune și indicatorii microeconomici pe baza datelor verificate obținute de la producătorii din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei din Uniune.

(108)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, utilizarea capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor anterioare de dumping.

(109)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri.

4.4.2. Indicatori macroeconomici

4.4.2.1. Producția, capacitatea de producție și utilizarea capacității

(110)

Producția totală, capacitatea de producție și utilizarea capacității ale Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Producția, capacitatea de producție și utilizarea capacității

	2011	2012	2013	PAR
Volumul producției (în tone metrice)	8 547 884	9 138 558	10 528 886	11 596 824
Indice	100	107	123	136
Capacitatea de producție (în tone metrice)	16 072 000	16 190 288	16 997 288	16 746 869
Indice	100	101	106	104
Utilizarea capacității	53 %	56 %	62 %	69 %
Indice	100	106	116	130
Sursă: datele furnizate de EBB (solicitantul)

(111)

Deși capacitatea de producție a rămas relativ stabilă în cursul perioadei examinate (+ 4 %), volumele de producție au crescut semnificativ începând din 2012 până la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare. Această creștere a volumelor de producție se explică parțial prin creșterea consumului Uniunii în aceeași perioadă, însă ea coincide totodată cu instituirea de măsuri antidumping asupra importurilor de biomotorină provenind din Indonezia și Argentina, care a avut în mod clar un efect pozitiv asupra volumelor de producție ale industriei din Uniune.

(112)

Ca urmare a capacității de producție stabile și a volumelor de producție crescute, utilizarea capacității a crescut în cursul perioadei examinate cu 30 % și a fost de 69 % la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare.

(113)

NBB susține că răspunsurile oferite de unele dintre societățile incluse în eșantion la chestionarul neconfidențial indică rate ridicate de utilizare a capacității, cuprinse între 78 % și până la cel puțin 93 %. Se afirmă, prin urmare, că rata medie mai scăzută de utilizare a capacității la nivelul întregii industrii este datorată mai degrabă factorilor structurali decât importurilor. În aceste circumstanțe, se afirmă că utilizarea capacității nu ar trebui să fie considerată un indicator care arată că industria biomotorinei din Uniune se află încă într-un proces de redresare în urma practicilor anterioare de dumping.

(114)

Această afirmație nu poate fi acceptată. Utilizarea capacității este doar unul dintr-un număr mare de macroindicatori pe care Comisia îi ia în considerare atunci când analizează situația globală a industriei din Uniune. Faptul că unele dintre societățile incluse în eșantion pot avea rate de utilizare mai ridicate este normal, deoarece macroindicatorii se bazează pe media ponderată a întregii industrii din Uniune. Faptul că unii producători de biomotorină din Uniune s-au redresat mai rapid sau într-o măsură mai mare decât alții, în special având în vedere natura foarte fragmentată a acestei industrii, nu face inutilă utilizarea acestui indicator pentru evaluarea globală a situației industriei din Uniune.

4.4.2.2. Volumul vânzărilor și cota de piață

(115)

Volumul vânzărilor și cota de piață ale industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul vânzărilor și cota de piață

	2011	2012	2013	PAR
Volumul vânzărilor pe piața Uniunii (în tone metrice)	8 497 073	8 863 191	9 741 548	10 966 576
Indice	100	104	115	129
Cotă de piață	76,3 %	74,8 %	85,6 %	89,0 %
Indice	100	98	112	117
Sursă: datele furnizate de EBB (solicitantul)

(116)

Volumele vânzărilor industriei din Uniune au crescut semnificativ și în concordanță cu creșterea producției sale în cursul perioadei examinate. În consecință, cota sa de piață pe piața Uniunii a crescut, de asemenea, de la 76 % la începutul perioadei examinate la 89 % la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare. Evoluția pozitivă a volumelor vânzărilor și a cotei de piață arată că actualele măsuri antidumping și antisubvenții au avut un efect pozitiv asupra industriei din Uniune.

4.4.2.3. Creșterea

(117)

Consumul Uniunii a crescut cu 11 % în cursul perioadei examinate, în timp ce atât volumele de producție, cât și vânzările au crescut cu aproximativ 30 %. De asemenea, utilizarea capacității a crescut cu circa 30 %, în timp ce capacitatea a rămas relativ stabilă, înregistrând doar o ușoară creștere. Totodată, nivelul de ocupare a forței de muncă a crescut (tabelul 7 de mai jos), în timp ce nivelul investițiilor a scăzut (tabelul 11 de mai jos) în cursul perioadei examinate. În general, se poate concluziona că industria din Uniune se află într-o perioadă de creștere.

4.4.2.4. Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(118)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

	2011	2012	2013	PAR
Numărul de angajați	2 123	2 125	2 351	2 326
Indice	100	100	111	110
Productivitate (în tone metrice/angajat)	4 021	4 301	4 479	4 986
Indice	100	107	111	124
Sursă: Datele furnizate de EBB (solicitantul).

(119)

Numărul de angajați din industria biomotorinei din Uniune a rămas stabil la începutul perioadei examinate, însă a crescut apoi cu 10 % începând din 2012 până la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare. Această tendință este în deplină concordanță cu tendințele altor indicatori de prejudiciu, cum ar fi volumele de producție și vânzările, și reprezintă o indicație a faptului că industria din Uniunea parcurge în prezent un proces de redresare în urma practicilor anterioare de dumping și de subvenționare.

(120)

Întrucât creșterea ocupării forței de muncă este proporțional mai mică decât creșterea producției de biomotorină, productivitatea per angajat s-a îmbunătățit, în consecință, cu aproape 25 % în cursul perioadei examinate, ceea ce indică faptul că industria din Uniune devine o industrie mai eficientă.

4.4.2.5. Amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor anterioare de dumping

(121)

După cum s-a menționat în considerentul 40 de mai sus, importurile de biomotorină din SUA practic au încetat după instituirea măsurilor în 2009, iar în cursul perioadei anchetei de reexaminare nu a existat niciun dumping. Prin urmare, amploarea dumpingului nu poate fi evaluată. Cu toate acestea, analiza indicatorilor de prejudiciu arată că măsurile în vigoare împotriva SUA și măsurile ulterioare instituite împotriva importurilor din Argentina și Indonezia au avut un impact pozitiv asupra industriei din Uniune, care este considerată a se afla pe o curbă de redresare în urma practicilor anterioare de dumping.

4.4.3. Indicatori microeconomici

4.4.3.1. Prețurile și factorii care influențează prețurile

(122)

În cursul perioadei examinate, prețurile de vânzare unitare medii ponderate (franco fabrică) practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 8

Prețurile de vânzare în Uniune

	2011	2012	2013	PAR
Prețul de vânzare unitar mediu în Uniune (în EUR/tonă metrică)	1 105	1 079	964	905
Indice	100	98	87	82
Costul de producție unitar (în EUR/tonă metrică)	1 107	1 153	969	868
Indice	100	104	88	78
Sursă: Datele verificate obținute de la producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(123)

Prețul de vânzare mediu în Uniune a scăzut în mod constant în cursul perioadei examinate, în timp ce costul de producție unitar a urmat o tendință similară. Întrucât biomotorina este tranzacționată ca un produs de bază, industria din Uniune nu a putut menține un preț de vânzare mai ridicat, ci a trebuit mai degrabă să reducă prețul în conformitate cu scăderea costurilor de producție. Prin urmare, industria din Uniune nu a putut beneficia pe deplin de scăderea costurilor materiilor prime. Pe de altă parte, costul de producție pe unitate a scăzut puțin mai mult decât prețul unitar mediu, fapt ce indică o eficiență sporită a industriei din Uniune.

4.4.3.2. Costurile cu forța de muncă

(124)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Costul mediu cu forța de muncă per angajat

	2011	2012	2013	PAR
Costurile medii cu forța de muncă per angajat (în EUR)	60 866	59 081	60 802	61 807
Indice	100	97	100	102
Sursă: Datele verificate obținute de la producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(125)

Costul mediu cu forța de muncă per angajat a rămas stabil pe parcursul perioadei examinate.

4.4.3.3. Stocurile

(126)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Stocurile

	2011	2012	2013	PAR
Stocuri finale (în tone metrice)	84 734	118 256	92 825	91 202
Indice	100	140	110	108
Stocuri finale ca procent din producție	4 %	5 %	4 %	3 %
Indice	100	125	100	75
Sursă: Datele verificate obținute de la producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(127)

Stocurile au rămas relativ stabile la un nivel normal în cursul perioadei examinate.

4.4.3.4. Rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri

(128)

Rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile și randamentul investițiilor

	2011	2012	2013	PAR
Rentabilitatea vânzărilor în Uniune către clienți neafiliați (% vânzărilor din cifra de afaceri)	2,0 %	– 1,4 %	1,1 %	3,8 %
Indice	100	– 70	55	190
Fluxul de numerar (în EUR)	67 930 517	1 004 296	135 656 898	66 832 681
Indice	100	1	200	98
Investiții (în EUR)	12 122 366	9 859 293	9 133 725	8 314 180
Indice	100	81	75	69
Randamentul investițiilor (% din vânzările nete)	14,0 %	– 14,2 %	12,5 %	44,2 %
Indice	100	– 101	89	315
Sursă: Datele verificate obținute de la producătorii din Uniune incluși în eșantion

(129)

Comisia a stabilit rentabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare care rezultă din vânzările de produs similar către clienți neafiliați din Uniune ca procentaj din cifra de afaceri generată de vânzările respective. Rentabilitatea a crescut de la 2,0 % în 2011 până la 3,8 % la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, rentabilitatea a scăzut în 2012 (pierderea înregistrată fiind de – 1,4 %), fapt cel mai probabil datorat efectului cantităților semnificative de importuri din Indonezia și Argentina care fac obiectul unui dumping și care au înlocuit importurile anterioare originare din SUA.

(130)

Fluxul net de numerar reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Deși nu poate fi stabilită nicio tendință clară în cursul perioadei examinate, societățile incluse în eșantion au menținut un flux de numerar pozitiv pe parcursul acestei perioade.

(131)

În cursul perioadei examinate, investițiile au scăzut. Cu toate acestea, având în vedere fluxul de numerar pozitiv și creșterea semnificativă a randamentului investițiilor, după cum se arată în tabelul de mai sus, nu există indicii potrivit cărora industria din Uniune ar fi întâmpinat dificultăți în privința mobilizării de capital sau a realizării de investiții suplimentare, în cazul în care astfel de investiții ar fi fost necesare în cursul perioadei examinate.

(132)

NBB susține că o rentabilitate de 3,8 % nu este în concordanță cu propriile sale calcule, care s-au bazat pe date obținute din versiunile neconfidențiale ale răspunsurilor la chestionar oferite de producătorii din UE incluși în eșantion și care au indicat o marjă de profit de 8,5 %.

(133)

Comisia a analizat această afirmație și a constatat că NBB a obținut o altă valoare pe baza unei metodologii/calculări care a fost eronată din mai multe motive. În primul rând, calculele sale ale rentabilității în cursul PAR nu s-au bazat pe răspunsurile la chestionar, astfel cum s-a afirmat, ci pe date de eșantionare care nu conțin însă informații referitoare la PAR, ci la o perioadă diferită. În al doilea rând, costul de producție pe care NBB l-a utilizat pentru a calcula rentabilitatea s-a bazat pe un cost de producție pentru un alt eșantion de societăți, utilizat în cadrul altei anchete; prin urmare, acest cost nu poate fi pur și simplu utilizat în prezenta anchetă. În cele din urmă, Comisia a stabilit marja medie de profit a societăților incluse în eșantion pe baza unor date fiabile și verificate ale acestor societăți. Prin urmare, afirmația NBB este respinsă.

4.4.4. Concluzie privind prejudiciul

(134)

Analiza indicatorilor economici arată că volumele de producție și de vânzări au crescut în cursul perioadei examinate, în timp ce consumul Uniunii a crescut doar într-o măsură mai mică. În consecință, industria din Uniune și-a sporit cota de piață pe piața Uniunii. În același timp, atât prețurile de vânzare, cât și costul de producție au scăzut la niveluri similare. Acest lucru a împiedicat industria din Uniune să beneficieze pe deplin de creșterea volumelor de vânzări, în ciuda unei reduceri semnificative a importurilor din țări terțe.

(135)

Pe de altă parte, rentabilitatea a rămas scăzută în cursul perioadei examinate, iar industria din Uniune a suferit chiar pierderi în 2012. Chiar și profiturile realizate în cursul perioadei anchetei de reexaminare, de puțin sub 4 %, sunt semnificativ mai mici decât profitul pe care industria din Uniune ar trebui să îl obțină în mod rezonabil în condiții normale de piață. De asemenea, Comisia reamintește faptul că, în ancheta inițială care a condus la instituirea măsurilor existente, Consiliul a stabilit la 15 % profitul (țintă) pe care industria din Uniune ar trebui să îl obțină în mod rezonabil în absența dumpingului (14). Într-o anchetă ulterioară privind importurile de biomotorină originară din Argentina și Indonezia, nivelul de profit care este de așteptat în mod rezonabil să fie obținut de industria din Uniune în absența dumpingului a fost, cu toate acestea, revizuit ușor în sens descrescător și stabilit la 11 %, mai ales ca urmare a competiției sporite pe piața Uniunii și a maturității industriei de biomotorină din Uniune (15).

(136)

Mai mulți dintre indicatorii economici relevanți pentru analiza situației actuale a industriei din Uniune arată o tendință pozitivă și indică, în consecință, că măsurile antidumping în vigoare au avut un efect pozitiv asupra industriei din Uniune. Cu toate acestea, nivelul de profit obținut de industria din Uniune este încă foarte scăzut și se află cu mult sub profitul țintă stabilit în anchetele anterioare. În plus, nivelul investițiilor este redus și a scăzut, de asemenea, cu 30 % în cursul perioadei examinate, iar utilizarea capacității, deși în creștere, se situează încă sub 70 %, comparativ cu o rată de utilizare de aproximativ 90 % înregistrată atunci când importurile care fac obiectul unui dumping erau absente de pe piața Uniunii (2004-2006) și situația industriei din Uniune era considerată a fi sănătoasă (16).

(137)

Pe baza unei analize globale a tuturor indicatorilor economici, Comisia a concluzionat că industria din Uniune încă nu s-a redresat complet de pe urma efectelor practicilor anterioare de dumping. Industria din Uniune se află în continuare într-o situație fragilă din punct de vedere economic și financiar, iar tendința pozitivă actuală ar putea fi inversată cu ușurință în cazul reapariției unor volume mari de importuri care fac obiectul unui dumping, provenind din SUA.

5. PROBABILITATEA REAPARIȚIEI PREJUDICIULUI

(138)

Pentru a evalua probabilitatea reapariției prejudiciului pentru industria din Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor existente, Comisia a analizat impactul probabil al importurilor din SUA asupra pieței și industriei Uniunii, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. În special, Comisia a analizat probabilitatea reapariției importurilor care fac obiectul unui dumping, volumele acestora și nivelurile probabile ale prețurilor aferente, capacitatea de rezervă, atractivitatea pieței Uniunii și comportamentul în materie de prețuri al producătorilor din SUA.

(139)

După cum s-a concluzionat mai sus (considerentul 92), este probabil ca importurile care fac obiectul unui dumping provenind din SUA să reapară în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor existente. Comisia a stabilit că producătorii de biomotorină din SUA recurg în prezent la practici de dumping pe piețele altor țări terțe, la niveluri de preț inferioare prețurilor din Uniune. Întrucât prețurile din Uniune sunt puțin mai mari decât cele de pe piețele altor țări terțe, este probabil ca cel puțin o parte din aceste exporturi să fie redirecționate către Uniune, în cazul în care măsurile existente ar expira.

(140)

Comisia a stabilit că producătorii din SUA dispun de o capacitate de rezervă substanțială, care se ridică la circa 2 678 000 de tone, echivalentul a aproximativ 22 % din consumul total al Uniunii.

(141)

Nu este probabil ca această capacitate de rezervă disponibilă în SUA să fie absorbită de piața sa internă. Deja în prezent, în pofida unei capacități suficiente, producătorii din SUA nu acoperă integral cererea de pe piața americană. De asemenea, nu este probabil ca această capacitate de rezervă existentă să fie utilizată pentru a crește exporturile către țări terțe din afara Uniunii. În prezent, după cum s-a descris în detaliu la considerentele 42-63 de mai sus, prețurile americane de export către țări terțe sunt, în medie, cu 15 % mai mici decât prețul mediu de pe piața internă din SUA și, de asemenea, mai mici decât prețul mediu din Uniune, chiar și în cazul în care sunt luate în considerare costurile de transport din SUA către Uniune. Prin urmare, este probabil că producătorii din SUA ar căuta un alt debușeu pentru capacitatea lor de rezervă.

(142)

Având în vedere faptul că piața Uniunii este cea mai mare piață de biomotorină din lume și că prețurile biomotorinei din Uniune sunt echivalente cu prețurile de pe piața internă din SUA sau puțin peste nivelul acestora, piața Uniunii ar fi foarte atractivă pentru producătorii de biomotorină din SUA.

(143)

Prin urmare, este foarte probabil că producătorii din SUA ar utiliza o mare parte din capacitatea lor de rezervă pentru a reintra pe piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor existente. După cum s-a stabilit mai sus (considerentul 46), este probabil că producătorii din SUA vor exporta biomotorină către Uniune la prețuri de dumping, pentru a concura cu producătorii din Uniune pe piața Uniunii. Având în vedere comportamentul lor actual în materie de prețuri pe alte piețe de export (considerentele 57-58 de mai sus) și capacitatea de rezervă substanțială disponibilă, este foarte probabil că pe piața Uniunii ar reintra cantități semnificative de biomotorină din SUA la prețuri de dumping echivalente cu prețurile din Uniune sau mai mici decât acestea.

(144)

Aceste importuri ar exercita o presiune semnificativă, chiar și de reducere a prețurilor, asupra industriei din Uniune, care, la nivelurile actuale ale prețurilor, înregistrează doar un profit foarte mic, aflat cu mult sub profitul său țintă. Acest lucru ar conduce, cel mai probabil, la o scădere a volumelor de producție și de vânzări, la o reducere a rentabilității și la o pierdere de cotă de piață.

(145)

Având în vedere situația economică fragilă a industriei din Uniune, acest scenariu probabil ar avea un efect advers semnificativ asupra redresării în curs a industriei din Uniune și, după toate probabilitățile, ar cauza reapariția unui prejudiciu important.

5.1. Concluzie

(146)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că este foarte probabil că prejudiciul important pentru industria din Uniune ar reapărea în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor existente împotriva importurilor de biomotorină din SUA.

6. INTERESUL UNIUNII

(147)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă ar fi împotriva interesului Uniunii să se mențină măsurile în vigoare, în pofida constatărilor de mai sus privind probabilitatea de reapariție a dumpingului prejudiciabil. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe o evaluare a tuturor diferitelor interese implicate, inclusiv a intereselor industriei din Uniune, ale importatorilor și ale utilizatorilor de biomotorină.

6.1. Interesul industriei din Uniune

(148)

Măsurile existente au contribuit la o reducere aproape totală a importurilor de biomotorină care fac obiectul unui dumping provenind din SUA și au ajutat industria din Uniune. Deși industria din Uniune a arătat semne pozitive de redresare în urma practicilor anterioare de dumping, precum o creștere a volumelor de producție și de vânzări, prețurile biomotorinei de pe piața Uniunii au scăzut semnificativ și rentabilitatea a rămas foarte redusă, ceea ce înseamnă că industria se află într-o situație economică fragilă și vulnerabilă.

(149)

În cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor existente, industria din Uniune s-ar confrunta cu siguranță cu o creștere a concurenței neloiale sub forma unor volume mari de importuri de biomotorină care fac obiectul unui dumping provenind din SUA. Acest lucru ar pune capăt procesului de redresare pe care îl parcurge în prezent industria de biomotorină din Uniune și, cel mai probabil, ar conduce la reapariția unui prejudiciu important. Prin urmare, încetarea măsurilor nu este în interesul industriei din Uniune.

6.2. Interesul importatorilor și al comercianților neafiliați

(150)

Numai trei importatori/comercianți s-au manifestat și și-au exprimat punctele de vedere. În timp ce o societate a afirmat că nivelul taxelor actuale este disproporționat și că o prelungire ar distorsiona și ar limita piața, conducând la prețuri mai mari, celelalte două societăți au afirmat că măsurile existente nu au afectat activitățile lor și au adoptat o poziție neutră în ceea ce privește o posibilă prelungire a măsurilor antidumping existente.

(151)

Constatările prezentei anchete nu susțin argumentul potrivit căruia o menținere a măsurilor existente ar limita piața și ar conduce la prețuri mai mari. Dimpotrivă, în cursul perioadei examinate, prețurile din Uniune au scăzut, în pofida existenței măsurilor. În plus, industria din Uniune dispune în prezent de o capacitate suficientă pentru a acoperi cererea de biomotorină din Uniune, precum și de o capacitate de rezervă suficientă pentru a satisface o viitoare creștere a cererii. Prin urmare, argumentele invocate nu demonstrează că menținerea măsurilor existente ar fi împotriva interesului importatorilor și/sau al comercianților.

6.3. Interesul utilizatorilor

(152)

Un singur utilizator, și anume o societate petrolieră care achiziționează biomotorină pentru a o amesteca cu uleiuri minerale, s-a manifestat și a comunicat Comisiei punctul său de vedere. Această societate a susținut cu fermă convingere menținerea măsurilor existente și a afirmat că eliminarea măsurilor ar putea avea efecte devastatoare asupra pieței de biomotorină din Uniune, conducând la un aflux de cantități semnificative de biomotorină care face obiectul unui dumping, fapt ce ar determina o reapariție a unui prejudiciu grav pentru industria de biomotorină din Uniune.

(153)

Nu există indicii potrivit cărora măsurile existente ar fi afectat în mod negativ utilizatorii de biomotorină din Uniune și, mai ales, nu există dovezi că măsurile existente ar fi avut un efect advers asupra rentabilității sau a activității economice a acestora. În orice caz, datorită stabilității sau a creșterii doar ușoare a consumului Uniunii de biomotorină din Uniune, industria din Uniune dispune de o capacitate suficientă pentru a satisface cererea actuală și pe cea viitoare, în cazul în care cererea ar continua să crească. Menținerea măsurilor nu ar conduce la o lipsă de aprovizionare.

(154)

Prin urmare, se poate concluziona că menținerea măsurilor nu ar fi împotriva interesului utilizatorilor.

6.4. Concluzie privind interesul Uniunii

(155)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive întemeiate pentru care menținerea măsurilor existente cu privire la importurile de biomotorină originare din SUA să nu fie în interesul Uniunii.

7. MĂSURI ANTIDUMPING

(156)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns cu privire la probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului și a prejudiciului, rezultă că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping aplicabile importurilor de biomotorină originare din SUA, instituite prin Regulamentul (CE) nr. 599/2009, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 444/2011, ar trebui să fie menținute pentru o perioadă suplimentară de cinci ani.

(157)

Astfel cum se menționează în considerentul 2 de mai sus, taxele antidumping în vigoare aplicabile importurilor de biomotorină din SUA au fost extinse la importurile aceluiași produs expediate din Canada, indiferent dacă sunt sau nu declarate ca fiind originare din Canada, și la importurile în Uniune de biomotorină în amestec cu un conținut în greutate de maximum 20 % de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, originare din Statele Unite ale Americii.

(158)

Taxele antidumping care trebuie menținute se extind în continuare la importurile de biomotorină expediate din Canada, indiferent dacă sunt sau nu declarate ca fiind originare din Canada, precum și la importurile de biomotorină în amestec cu un conținut în greutate de maximum 20 % de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, originare din Statele Unite ale Americii.

(159)

Producătorii-exportatori din Canada care au fost scutiți de măsurile extinse prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 444/2011 sunt scutiți și de măsurile instituite prin prezentul regulament.

(160)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul (CE) nr. 1225/2009),

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1) Se instituie o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, produse cunoscute în general sub denumirea de „biomotorină”, sub formă pură sau în amestec cu un conținut în greutate de peste 20 % de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, originare din SUA, încadrate în prezent la codurile NC ex 1516 20 98 (cod TARIC 1516 20 98 29), ex 1518 00 91 (cod TARIC 1518 00 91 29), ex 1518 00 99 (cod TARIC 1518 00 99 29), ex 2710 19 43 (cod TARIC 2710 19 43 29), ex 2710 19 46 (cod TARIC 2710 19 46 29), ex 2710 19 47 (cod TARIC 2710 19 47 29), ex 2710 20 11 (cod TARIC 2710 20 11 29), ex 2710 20 15 (cod TARIC 2710 20 15 29), ex 2710 20 17 (cod TARIC 2710 20 17 29), ex 3824 90 92 (cod TARIC 3824 90 92 12), ex 3826 00 10 (coduri TARIC 3826 00 10 29, 3826 00 10 39, 3826 00 10 49, 3826 00 10 99) și ex 3826 00 90 (cod TARIC 3826 00 90 19).

(2) Nivelul taxei antidumping definitive aplicabile prețului net franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, pentru produsul descris la alineatul (1) și fabricat de societățile enumerate mai jos, este reprezentat de o sumă fixă, după cum urmează:

Societatea	Nivelul taxei antidumping, EUR/tonă, net	Codul adițional TARIC
Archer Daniels Midland Company, Decatur	68,6	A933
Cargill Inc., Wayzata	0	A934
Green Earth Fuels of Houston LLC, Houston	70,6	A935
Imperium Renewables Inc., Seattle	76,5	A936
Peter Cremer North America LP, Cincinnati	198,0	A937
World Energy Alternatives LLC, Boston	82,7	A939
Societățile enumerate în anexa I	115,6	A se vedea anexa I
Toate celelalte societăți	172,2	A999

Taxa antidumping referitoare la amestecuri este aplicabilă proporției din amestecul (în funcție de greutate) din conținutul total de esteri monoalchilici de acid gras și motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă (conținut de biomotorină).

(3) În cazurile în care mărfurile au fost deteriorate înainte de punerea în liberă circulație și, prin urmare, prețul plătit efectiv sau de plătit este ajustat de către vânzător, în beneficiul cumpărătorului, în condițiile prevăzute la articolul 145 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei (17), valoarea taxei antidumping prevăzută la alineatul (2) se reduce proporțional cu ajustarea prețului plătit efectiv sau de plătit.

(4) Aplicarea nivelului individual al taxei specificat pentru societățile enumerate la alineatul (2) este condiționată de prezentarea către autoritățile vamale din statele membre a unei facturi comerciale valabile, care să fie conformă cu cerințele stabilite în anexa II. În cazul în care nu este prezentată o astfel de factură, se aplică nivelul taxei aplicabil pentru „toate celelalte societăți”.

(5) Dacă nu se precizează altfel, se aplică dispozițiile relevante în vigoare referitoare la taxele vamale.

Articolul 2

(1) Taxa antidumping definitivă aplicabilă pentru „toate celelalte societăți”, astfel cum este prevăzută la articolul 1 alineatul (2), se extinde la importurile în Uniune de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, produse cunoscute în general sub denumirea de „biomotorină”, sub formă pură sau în amestec cu un conținut în greutate de peste 20 % de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, expediate din Canada, indiferent dacă sunt sau nu declarate ca fiind originare din Canada, încadrate în prezent la codurile NC ex 1516 20 98 (cod TARIC 1516 20 98 21), ex 1518 00 91 (cod TARIC 1518 00 91 21), ex 1518 00 99 (cod TARIC 1518 00 99 21), ex 2710 19 43 (cod TARIC 2710 19 43 21), ex 2710 19 46 (cod TARIC 2710 19 46 21), ex 2710 19 47 (cod TARIC 2710 19 47 21), ex 2710 20 11 (cod TARIC 2710 20 11 21), ex 2710 20 15 (cod TARIC 2710 20 15 21), ex 2710 20 17 (cod TARIC 2710 20 17 21), ex 3824 90 92 (cod TARIC 3824 90 92 10), ex 3826 00 10 (coduri TARIC 3826 00 10 20, 3826 00 10 30, 3826 00 10 40, 3826 00 10 89) și ex 3826 00 90 (cod TARIC 3826 00 90 11), cu excepția celor fabricate de societățile enumerate mai jos:

Țara	Societatea	Codul adițional TARIC
Canada	BIOX Corporation, Oakville, Ontario, Canada	B107
Canada	Rothsay Biodiesel, Guelph, Ontario, Canada	B108

Taxa a cărei aplicare urmează a fi extinsă este cea stabilită pentru „toate celelalte societăți” la articolul 1 alineatul (2) și este o taxă antidumping definitivă de 172,2 EUR/tonă, net.

(2) În cazurile în care mărfurile au fost deteriorate înainte de punerea în liberă circulație și, prin urmare, prețul plătit efectiv sau de plătit este ajustat de către vânzător, în beneficiul cumpărătorului, în condițiile prevăzute la articolul 145 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei, valoarea taxei antidumping prevăzută la articolul 1 alineatul (2) se reduce proporțional cu ajustarea prețului plătit efectiv sau de plătit.

(3) Aplicarea scutirilor acordate societăților enumerate la alineatul (1) este condiționată de prezentarea către autoritățile vamale din statele membre a unei facturi comerciale valabile, care să fie conformă cu cerințele stabilite în anexa II. În cazul în care nu este prezentată o astfel de factură, se aplică nivelul taxei instituit la articolul 1 alineatul (1) pentru „toate celelalte societăți”.

(4) Dacă nu se precizează altfel, se aplică dispozițiile relevante în vigoare referitoare la taxele vamale.

Articolul 3

(1) Taxa antidumping definitivă, astfel cum este prevăzută la articolul 1 alineatul (2), se extinde la importurile în Uniune de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, produse cunoscute în general sub denumirea de „biomotorină”, în amestec cu un conținut în greutate de maximum 20 % de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, originare din Statele Unite ale Americii, încadrate în prezent la codurile NC ex 1516 20 98 (cod TARIC 1516 20 98 30), ex 1518 00 91 (cod TARIC 1518 00 91 30), ex 1518 00 99 (cod TARIC 1518 00 99 30), ex 2710 19 43 (cod TARIC 2710 19 43 30), ex 2710 19 46 (cod TARIC 2710 19 46 30), ex 2710 19 47 (cod TARIC 2710 19 47 30), ex 2710 20 11 (cod TARIC 2710 20 11 30), ex 2710 20 15 (cod TARIC 2710 20 15 30), ex 2710 20 17 (cod TARIC 2710 20 17 30), ex 3824 90 92 (cod TARIC 3824 90 92 20) și ex 3826 00 90 (cod TARIC 3826 00 90 30).

(3) Aplicarea nivelului individual al taxei specificat pentru societățile enumerate la articolul 1 alineatul (2) este condiționată de prezentarea către autoritățile vamale din statele membre a unei facturi comerciale valabile, care să fie conformă cu cerințele stabilite în anexa III. În cazul în care nu este prezentată o astfel de factură, se aplică nivelul taxei aplicabil pentru „toate celelalte societăți”.

(4) Dacă nu se precizează altfel, se aplică dispozițiile relevante în vigoare referitoare la taxele vamale.

Articolul 4

(1) Cererile de scutire de la taxa a cărei aplicare este extinsă prin articolul 2 alineatul (1) și articolul 3 alineatul (1) se formulează în scris în una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene și trebuie semnate de către o persoană autorizată să reprezinte entitatea care solicită scutirea. Cererea trebuie trimisă la următoarea adresă:

European Commission

Directorate-General for Trade

Directorate H

Rue de la loi 170, CHAR 04/034

1049 Bruxelles

BELGIA

E-mail: TRADE-TDI-INFORMATION@ec.europa.eu

(2) În conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009, după consultarea Comitetului consultativ, Comisia poate autoriza, prin decizie, scutirea importurilor societăților care nu eludează măsurile antidumping instituite prin Regulamentul (CE) nr. 599/2009 de la plata taxei a cărei aplicare este extinsă în temeiul articolului 2 alineatul (1) și al articolului 3 alineatul (1).

Articolul 5

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.

Adoptat la Bruxelles, 14 septembrie 2015.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 343, 22.12.2009, p. 51.

(2) Regulamentul (CE) nr. 599/2009 al Consiliului din 7 iulie 2009 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii aplicate importurilor de biomotorină originară din Statele Unite ale Americii (JO L 179, 10.7.2009, p. 26).

(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 444/2011 al Consiliului din 5 mai 2011 de extindere a aplicării taxei antidumping definitive instituite de Regulamentul (CE) nr. 599/2009 asupra importurilor de biomotorină originare din Statele Unite ale Americii la importurile de biomotorină expediate din Canada, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Canada, și de extindere a aplicării taxei antidumping definitive instituite de Regulamentul (CE) nr. 599/2009 la importurile de biomotorină în amestec cu un conținut în greutate de maximum 20 % de biomotorină originară din Statele Unite ale Americii și de încheiere a anchetei privind importurile expediate din Singapore (JO L 122, 11.5.2011, p. 12).

(4) Regulament de punere în aplicare (UE) nr. 1194/2013 al Consiliului din 19 noiembrie 2013 de impunere a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii impuse asupra importurilor de biomotorină originară din Argentina și Indonezia (JO L 315, 26.11.2013, p. 2).

(5) Aviz privind expirarea iminentă a anumitor măsuri antidumping (JO C 289, 4.10.2013, p. 12).

(6) Aviz de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor de biomotorină originară din Statele Unite ale Americii (JO C 217, 10.7.2014, p. 14).

(7) „Mexico – Definitive Anti-Dumping Measures on Beef and Rice” (Mexic – Măsuri antidumping definitive privind carnea de vită și orezul), WT/DS 295/AB/R, 29 noiembrie 2005.

(8) În conformitate cu legislația SUA, și anume titlul 26, secțiunea 45K(c)(3) din Codul SUA, termenul „biomasă” înseamnă orice materie organică cu excepția (A) uleiurilor și a gazelor naturale (sau a oricăror produse derivate) și (B) a cărbunelui (incluzând lignitul) sau a oricăror produse derivate.

(9) Regulamentul (CE) nr. 194/2009 al Comisiei din 11 martie 2009 de instituire a unei taxe compensatorii provizorii asupra importurilor de biomotorină originară din Statele Unite ale Americii, JO L 67, 12.3.2009, p. 50, considerentul 20.

(10) Din cauza unei greșeli de tipar, documentul de comunicare a concluziilor a indicat în mod incorect o valoare de 884 EUR.

(11) A se vedea, de exemplu: http://biodiesel.org/news/news-display/2014/05/14/biodiesel-producers-hit-hard-by-policy-uncertainty, accesat la 6 iulie 2015.

(12) Gibraltar nu face parte din Uniunea vamală, iar importurile de produse în Gibraltar nu sunt considerate ca reprezentând o punere în liberă circulație în Uniune a unor produse.

(13) Consumul de biomotorină din Canada este estimat că va ajunge la puțin peste 300 000 de tone în 2015. A se vedea următorul exemplu: http://gain.fas.usda.gov/Recent%20GAIN%20Publications/Biofuels%20Annual_Ottawa_Canada_11-24-2014.pdf, accesat la 6 iulie 2015.

(14) Regulamentul (CE) nr. 599/2009, considerentele 181-183.

(15) Regulament de punere în aplicare (UE) nr. 1194/2013, considerentele 202-208.

(16) Regulamentul (CE) nr. 193/2009 al Comisiei din 11 martie 2009 de instituire a unei taxe antidumping provizorii asupra importurilor de biomotorină originară din Statele Unite ale Americii (JO L 67, 12.3.2009, p. 22).

(17) Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar (JO L 253, 11.10.1993, p. 1).

ANEXA I

Denumirea societății	Orașul	Codul adițional TARIC
American Made Fuels, Inc.	Canton	A940
AG Processing Inc.	Omaha	A942
Alabama Clean Fuels Coalition Inc.	Birmingham	A940
Arkansas SoyEnergy Group	DeWitt	A940
Arlington Energy, LLC	Mansfield	A940
Athens Biodiesel, LLC	Athens	A940
Beacon Energy	Cleburne	A940
Biodiesel of Texas, Inc.	Denton	A940
BioDiesel One Ltd	Southington	A940
Buffalo Biodiesel, Inc	Tonawanda	A940
BullDog BioDiesel	Ellenwood	A940
Carbon Neutral Solutions, LLC	Mauldin	A940
Central Iowa Energy, LLC	Newton	A940
Chesapeake Custom Chemical Corp.	Ridgeway	A940
Community Fuels	Stockton	A940
Delta BioFuels, Inc.	Natchez	A940
Diamond Biofuels	Mazon	A940
Direct Fuels	Euless	A940
Eagle Creek Fuel Services, LLC	Baltimore	A940
Earl Fisher Bio Fuels	Chester	A940
East Fork Biodiesel, LLC	Algona	A940
ECO Solutions, LLC	Chatsworth	A940
Ecogy Biofuels, LLC	Tulsa	A940
ED & F Man Biofuels Inc.	New Orleans	A940
Freedom Biofuels, Inc.	Madison	A940
Fuel & Lube, LLC	Richmond	A940
Fuel Bio	Elizabeth	A940
FUMPA Bio Fuels	Redwood Falls	A940
Galveston Bay Biodiesel, LP (BioSelect Fuels)	Houston	A940
Geo Green Fuels, LLC	Houston	A940
Georgia Biofuels Corp.	Loganville	A940
Green River Biodiesel, Inc.	Moundville	A940
Griffin Industries, Inc.	Cold Spring	A940
High Plains Bioenergy	Guymon	A940
Huish Detergents, Inc.	Salt Lake City	A940
Incobrasa Industries, Ltd.	Gilman	A940
Independence Renewable Energy Corp.	Perdue Hill	A940
Indiana Flex Fuels	LaPorte	A940
Innovation Fuels, Inc.	Newark	A940
Iowa Renewable Energy, LLC	Washington	A940
Johann Haltermann Ltd.	Houston	A940
Lake Erie Biofuels, LLC	Erie	A940
Leland Organic Corporation	Leland	A940
Louis Dreyfus Agricultural Industries, LLC	Wilton	A940
Louis Dreyfus Claypool Holdings LLC	Claypool	A940
Memphis Biofuels, LLC	Memphis	A942
Middle Georgia Biofuels	East Dublin	A940
Middletown Biofuels, LLC	Blairsville	A940
Musket Corporation	Oklahoma City	A940
New Fuel Company	Dallas	A940
North Mississippi Biodiesel	New Albany	A940
Northern Biodiesel, Inc.	Ontario	A940
Northwest Missouri Biofuels, LLC	St. Joseph	A940
Nova Biofuels Clinton County, LLC	Clinton	A940
Nova Biosource	Senaca	A940
Organic Fuels, Ltd	Houston	A940
Owensboro Grain Company LLC	Owensboro	A940
Paseo Cargill Energy, LLC	Kansas City	A940
Peach State Labs, Inc.	Rome	A940
Perihelion Global, Inc.	Opp	A940
Philadelphia Fry-O-Diesel Inc.	Philadelphia	A940
Pinnacle Biofuels, Inc.	Crossett	A940
PK Biodiesel	Woodstock	A940
Pleasant Valley Biofuels, LLC	American Falls	A940
RBF Port Neches LLC	Houston	A940
Red Birch Energy, Inc.	Bassett	A940
Red River Biodiesel Ltd.	New Boston	A940
REG Ralston, LLC	Ralston	A940
Renewable Energy Products, LLC	Santa Fe Springs	A940
Riksch BioFuels LLC	Crawfordsville	A940
Safe Renewable Corp.	Conroe	A940
Sanimax Energy Inc.	DeForest	A940
Scott Petroleum	Itta Bena	A942
Seminole Biodiesel	Bainbridge	A940
Soy Solutions	Milford	A940
SoyMor Biodiesel, LLC	Albert Lea	A940
Sunshine BioFuels, LLC	Camilla	A940
TPA Inc.	Warren	A940
Trafigura AG	Stamford	A940
U.S. Biofuels, Inc.	Rome	A940
United Oil Company	Pittsbourgh	A940
Valco Bioenergy	Harlingen	A940
Vanguard Synfuels, LLC	Pollock	A940
Vinmar Overseas, Ltd	Houston	A938
Vitol Inc.	Houston	A940
Walsh Bio Diesel, LLC	Mauston	A940
Western Dubque Biodiesel, LLC	Farley	A940
Western Iowa Energy, LLC	Wall Lake	A940
Western Petroleum Company	Eden Prairie	A940

ANEXA II

Pe factura comercială valabilă menționată la articolul 1 alineatul (4) și articolul 2 alineatul (3) trebuie să figureze o declarație semnată de un reprezentant al entității care emite factura comercială, după următorul model:

—	numele și funcția reprezentantului entității care emite factura comercială;

—

următoarea declarație:

„Subsemnatul, certific că (volumul) de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, produse cunoscute în general sub denumirea de «biomotorină», sub formă pură sau în amestec cu un conținut în greutate de peste 20 % de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, vândute pentru export în Uniunea Europeană, vizate de prezenta factură, au fost fabricate de către [denumirea și adresa societății] [codul adițional TARIC] în [țara/țările în cauză]. Declar că informațiile furnizate în prezenta factură sunt complete și corecte.”

ANEXA III

Pe factura comercială valabilă menționată la articolul 3 alineatul (3) trebuie să figureze o declarație semnată de un reprezentant al entității care emite factura comercială, după următorul model:

—	numele și funcția reprezentantului entității care emite factura comercială;

—

următoarea declarație:

„Subsemnatul, certific că (volumul) de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, produse cunoscute în general sub denumirea de «biomotorină», sub formă pură sau în amestec cu un conținut în greutate de maximum 20 % de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, vândute pentru export în Uniunea Europeană, vizate de prezenta factură, au fost fabricate de către [denumirea și adresa societății] [codul adițional TARIC] în Statele Unite ale Americii. Declar că informațiile furnizate în prezenta factură sunt complete și corecte.”

15.9.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 239/99

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/1519 AL COMISIEI

din 14 septembrie 2015

de instituire a unor taxe compensatorii definitive la importurile de biomotorină originare din Statele Unite ale Americii în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 18 din Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului din 11 iunie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (regulamentul de bază), în special articolul 18 alineatul (1),

întrucât:

1. PROCEDURA

1.1. Măsuri în vigoare

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 598/2009 (2), Consiliul a instituit o taxă compensatorie definitivă cuprinsă între 211,2 EUR și 237 EUR/tonă, net asupra importurilor de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, produse cunoscute în general sub denumirea de „biomotorină”, sub formă pură sau în amestec cu un conținut în greutate de peste 20 % de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, încadrate la momentul respectiv la codurile NC ex 1516 20 98 (cod TARIC 1516 20 98 20), ex 1518 00 91 (cod TARIC 1518 00 91 20), ex 1518 00 99 (cod TARIC 1518 00 99 20), ex 2710 19 41 (cod TARIC 2710 19 41 20), 3824 90 91 și ex 3824 90 97 (cod TARIC 3824 90 97 87) și originare din Statele Unite ale Americii (denumite în continuare „SUA” sau „țara în cauză”). Taxa compensatorie instituită prin respectivul regulament este denumită în continuare „măsurile existente”.

(2)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 443/2011 (3), în urma unei anchete privind practicile de eludare, Consiliul a extins taxa compensatorie definitivă instituită prin Regulamentul (CE) nr. 598/2009 la importurile în Uniune de biomotorină expediate din Canada, indiferent dacă sunt sau nu declarate ca fiind originare din Canada, cu excepția celor produse de societățile BIOX Corporation, Oakville și Rothsay Biodiesel, Guelph, Ontario, Canada. Prin același regulament, Consiliul a extins, de asemenea, taxa compensatorie definitivă instituită prin Regulamentul (CE) nr. 598/2009 al Consiliului la importurile de biomotorină în amestec cu un conținut în greutate de maximum 20 % de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, originare din Statele Unite ale Americii.

1.2. Măsurile în vigoare în ceea ce privește alte țări terțe

(3)	În afara domeniului de aplicare al acestei proceduri, măsuri antidumping aplicabile biomotorinei sunt în prezent în vigoare pentru exporturile din Argentina și Indonezia (4).

1.3. Cererea de reexaminare

(4)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (5) a măsurilor compensatorii în vigoare aplicabile importurilor de biomotorină originare din Statele Unite ale Americii, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a primit o cerere de reexaminare în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază.

(5)

Cererea a fost depusă la 9 aprilie 2014 de Comitetul european pentru biomotorină (European Biodiesel Board, denumit în continuare „solicitantul”) în numele unor producători din Uniune care reprezintă peste 25 % din producția totală de biomotorină a Uniunii. Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar avea ca efect probabil reapariția subvenționării și a prejudiciului pentru industria din Uniune.

1.4. Deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor

(6)

Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului înființat prin articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului (6), că există elemente de probă suficiente care să justifice deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a anunțat la 10 iulie 2014, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (denumit în continuare „avizul de deschidere”) (7), deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază. În aceeași zi, Comisia a deschis o reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor antidumping în vigoare aplicabile importurilor de biomotorină originare din SUA (8). Aceasta este o procedură paralelă, însă distinctă, care este tratată prin intermediul unui regulament separat.

(7)

Înainte de deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor și în conformitate cu articolul 22 alineatul (1) și cu articolul 10 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a informat guvernul Statelor Unite ale Americii (denumit în continuare „GSU”) că a primit o cerere de reexaminare susținută de documentația corespunzătoare și a invitat GSU la consultări cu scopul de a clarifica situația privind conținutul cererii de reexaminare și de a găsi o soluție reciproc acceptată. GSU a acceptat invitația la consultări și, ulterior, acestea s-au desfășurat la 3 iulie 2014. În cadrul consultărilor nu s-a putut ajunge la nicio soluție reciproc acceptată. Cu toate acestea, s-a luat notă în mod corespunzător de observațiile prezentate de autoritățile GSU.

1.5. Perioada anchetei de reexaminare și perioada examinată

(8)

Ancheta privind probabilitatea unei continuări sau a unei reapariții a subvenționării a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2013 și 30 iunie 2014 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2011 și 30 iunie 2014 (denumită în continuare „perioada examinată”).

1.6. Părțile interesate

(9)

(10)	Părțile interesate au avut posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea anchetei și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

1.7. Eșantionarea

(11)	În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion dintre părțile interesate, în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază.

(a) Eșantionarea producătorilor din Uniune

(12)

(13)

(14)

Comitetul național pentru biomotorină din SUA (US National Biodiesel Board, denumit în continuare „NBB”) a afirmat că eșantionul selectat în mod provizoriu este diferit de eșantionul selectat în cadrul anchetelor anterioare privind biomotorina și s-a referit în special la două societăți cu volume considerabile de producție și de vânzări care nu au fost incluse în eșantionul provizoriu. Cu toate acestea, cele două societăți menționate de NBB fie erau afiliate unei alte societăți cu un volum de vânzări mai mare, care fusese deja inclusă în eșantion, fie au avut un volum de vânzări mai scăzut decât o societate selectată în mod provizoriu din același stat membru. Prin urmare, includerea oricăreia dintre aceste două societăți nu ar fi schimbat reprezentativitatea eșantionului selectat în mod provizoriu. În consecință, eșantionul selectat în mod provizoriu a fost confirmat ca fiind un eșantion reprezentativ pentru industria din Uniune.

(15)

În urma comunicării concluziilor definitive, guvernul SUA a afirmat că un eșantion reprezentând 30 % din industria din Uniune nu poate fi considerat reprezentativ pentru industria biomotorinei din Uniune în ansamblu și că ar fi trebuit să se analizeze microindicatori la o scară mai largă. Guvernul SUA face referire la constatarea Organului de apel al OMC în cauza EC – Fasteners („CE – elemente de fixare”), constatare conform căreia un eșantion de 27 % a fost considerat scăzut raportat la total și nu ar reprezenta o proporție majoră decât în cazul industriilor fragmentate.

(16)

Spre deosebire de ancheta privind elementele de fixare, Comisia a definit, în scopul prezentei anchete, industria din Uniune ca fiind întreaga industrie și nu numai societățile incluse în eșantion (considerentul 151 de mai jos). În plus, toți macroindicatorii au fost evaluați pe baza întregii industrii, în timp ce doar anumiți microindicatori au fost analizați la nivelul societăților incluse în eșantion. Cu toate acestea, analiza globală a situației industriei din Uniune s-a bazat pe o evaluare atât a microindicatorilor, cât și a macroindicatorilor. În orice caz, industria din Uniune este considerată a fi o industrie fragmentată, fiind compusă din peste 200 de producători stabiliți în diverse țări din Uniune, producători dintre care cei mai mulți sunt întreprinderi mici și mijlocii. Prin urmare, Comisia concluzionează că eșantionul, reprezentând 30 % din industria din Uniune, este reprezentativ, iar afirmația este, în consecință, respinsă.

(b) Eșantionarea importatorilor

(17)	Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(18)	Doar câțiva importatori neafiliați au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. Având în vedere numărul lor scăzut, Comisia a decis că nu este necesară eșantionarea.

(19)

(20)

27 de producători din SUA au răspuns Comisiei, însă numai 9 au furnizat datele privind vânzările la export și/sau pe piața internă solicitate în anexa I la avizul de deschidere în scopul eșantionării. Niciunul dintre aceștia nu a exportat către Uniune în cursul PAR. Comisia a selectat un eșantion de trei producători-exportatori având cel mai mare volum de vânzări pe piața internă și la export. În conformitate cu articolul 27 alineatul (2) din regulamentul de bază, toți producătorii-exportatori cunoscuți în cauză, precum și autoritățile din SUA, au fost consultați cu privire la selectarea eșantionului. Nu s-au prezentat observații.

(21)	Niciunul dintre producătorii incluși în eșantion nu au prezentat răspunsul la chestionar în termenul stabilit. La 7 octombrie 2014, Comisia i-a informat pe cei trei producători-exportatori incluși în eșantion cu privire la lipsa răspunsurilor.

(22)	La 10 octombrie 2014, un producător-exportator inclus în eșantion a informat Comisia că a hotărât să nu răspundă la chestionar. Ceilalți doi producători-exportatori incluși în eșantion au solicitat mai multe prelungiri ale termenului (care au fost acordate), însă nu au transmis răspunsuri complete.

(23)

La 10 noiembrie 2014, Comisia a trimis o scrisoare prin care a informat cele trei societăți incluse în eșantion cu privire la intenția de a aplica articolul 28 din regulamentul de bază. Autoritățile din SUA au fost, de asemenea, informate cu privire la intenția Comisiei de a aplica articolul 28 din regulamentul de bază. Termenul pentru transmiterea observațiilor cu privire la scrisoare a fost 21 noiembrie 2014.

(24)	Până la 21 noiembrie 2014, două dintre societățile incluse în eșantion nu au reacționat în niciun fel, iar cealaltă societate inclusă în eșantion a explicat că intervalul de timp acordat nu a fost suficient pentru a putea prezenta un răspuns.

(25)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că niciunul dintre producătorii-exportatori din SUA incluși în eșantion nu a cooperat la ancheta de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. În consecință, Comisia a decis să aplice dispozițiile articolului 28 din regulamentul de bază și a hotărât așadar că se pot stabili concluzii, pozitive sau negative, pe baza datelor disponibile.

1.8. Răspunsurile la chestionar și vizitele de verificare

(26)	Comisia a primit răspunsuri la chestionar din partea autorităților din SUA, a producătorilor din Uniune incluși în eșantion și a patru utilizatori/comercianți.

(27)	Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru stabilirea subvenționării, a prejudiciului rezultat și a interesului Uniunii.

(28)

Au fost efectuate vizite de verificare la sediile următoarelor autorități din Statele Unite ale Americii:

Autorități federale din SUA

—	Departamentul trezoreriei (Department of Treasury – DOT)

—	Departamentul agriculturii (Department of Agriculture – USDA)

Autorități la nivel de stat

—	Autoritățile la nivel de stat din Florida (Florida State Authorities), Tallahassee

—	Autoritățile la nivel de stat din Iowa (Iowa State Authorities), Des Moines

—	Autoritățile la nivel de stat din Kansas (Kansas State Authorities), Topeka

—	Autoritățile la nivel de stat din Kentucky (Kentucky State Authorities), Frankfort

(29)

Au fost efectuate vizite de verificare la sediile următorilor producători din Uniune:

—	Bio-Oils Huelva S.L., Huelva, Spania,

—	Biopetrol Rotterdam BV, Rotterdam, Țările de Jos,

—	Diester industrie SAS, Rouen, Franța,

—	Novaol SRL, Milano, Italia,

—	Preol a.s., Lovosice, Republica Cehă,

—	Rafineria Trzebinia S.A., Trzebinia, Polonia,

—	Verbio Vereinigte BioEnergie AG, Leipzig, Germania.

1.9. Comunicarea concluziilor

(30)

La data de 3 iunie 2015, Comisia a comunicat tuturor părților interesate faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora a decis să mențină măsurile antisubvenție în vigoare și a invitat toate părțile interesate să prezinte observații. Comisia a analizat observațiile formulate de părțile interesate și le-a luat în considerare, după caz.

(31)	În urma comunicării concluziilor definitive, NBB a solicitat și i s-a acordat o audiere cu consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

2. PRODUSUL CARE FACE OBIECTUL REEXAMINĂRII ȘI PRODUSUL SIMILAR

2.1. Produsul care face obiectul reexaminării

(32)

Produsul care face obiectul reexaminării este același cu produsul din cadrul anchetei care a condus la instituirea măsurilor existente (denumită în continuare „ancheta inițială”), și anume esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, cunoscut în general sub denumirea de „biomotorină”, sub formă pură sau în amestec cu un conținut în greutate de peste 20 % de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, originar din Statele Unite ale Americii (denumit în continuare „produsul care face obiectul reexaminării”), încadrat în prezent la codurile NC ex 1516 20 98 , ex 1518 00 91 , ex 1518 00 99 , ex 2710 19 43 , ex 2710 19 46 , ex 2710 19 47 , ex 2710 20 11 , ex 2710 20 15 , ex 2710 20 17 , ex 3824 90 92 , ex 3826 00 10 și ex 3826 00 90 .

(33)	Biomotorina este un combustibil din surse regenerabile utilizat în sectorul transporturilor pentru motoare diesel. Cu toate acestea, motoarele convenționale nu pot funcționa cu biomotorină pură, ci necesită un amestec de motorină minerală cu o cantitate limitată de biomotorină.

(34)

(35)

2.2. Produsul similar

(36)

2.3. Afirmații cu privire la definiția produsului

(37)

Guvernul Statelor Unite ale Americii a afirmat că motorina produsă din biomasă (9) reprezintă o categorie de produse mai largă decât produsul care face obiectul reexaminării. Cu toate acestea, astfel cum este prevăzut în regulamentul de instituire a unor taxe compensatorii provizorii în urma anchetei inițiale (10), toate tipurile de biomotorină și de amestecuri de biomotorină, inclusiv motorina produsă din biomasă, sunt considerate tipuri de biomotorină combustibilă și fac parte dintr-un pachet de legi referitor la eficiența energetică și la combustibilii alternativi și din surse de energie regenerabile. Motivul este faptul că biomotorina produsă din biomasă are caracteristici fizice și tehnice de bază și utilizări de bază care sunt identice sau foarte similare cu cele ale biomotorinei produse din alte surse. Constatarea din ancheta inițială nu a fost contestată de nicio parte interesată și rămâne valabilă în prezenta reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor. În consecință, Comisia a respins această afirmație a guvernului SUA.

3. PROBABILITATEA UNEI CONTINUĂRI SAU A UNEI REAPARIȚII A SUBVENȚIONĂRII

3.1. Observații preliminare

(38)

În conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă expirarea măsurilor existente ar avea ca efect probabil o continuare sau o reapariție a subvenționării. Noțiunea de reapariție presupune că nu este necesar ca o subvenție să fie în vigoare în momentul deschiderii sau atunci când este luată decizia de a menține măsurile. În consecință, Comisia a verificat, de asemenea, dacă este probabilă reapariția subvențiilor care au expirat după PAR.

(39)

Comisia a analizat toate sistemele de subvenții identificate în cererea de reexaminare și a solicitat autorităților din SUA să furnizeze informații cu privire la orice alte eventuale sisteme de subvenții. Pe baza informațiilor conținute în răspunsul autorităților din SUA la chestionarul Comisiei, Comisia a analizat următoarele sisteme care erau în vigoare în cursul PAR:

Sisteme federale

(a)	Creditul pentru amestecuri de biomotorină și creditul pentru biomotorină

(b)	Creditul pentru impozitul pe venit pentru micii producători de biomotorină agricolă

(c)	Creditul pentru producția de biocombustibil celulozic

(d)	Programul pentru bioenergie al USDA pentru biocombustibili avansați

Sisteme la nivel de stat

(a)	Florida: Creditul fiscal pentru investiții în biocombustibili din Florida

(b)	Iowa: Rambursarea de taxe pentru producătorii de biomotorină în Iowa

(c)	Kansas: Stimulentul pentru producătorii calificați de biomotorină combustibilă din Kansas

(d)	Kentucky: Creditul fiscal pentru producția de biomotorină din Kentucky

(40)

Următoarele sisteme nu vor fi analizate în continuare, întrucât, pe baza informațiilor furnizate de autoritățile din SUA, ele au fost inactive, au expirat înainte de PAR sau nu au oferit niciun beneficiu producătorilor de biomotorină din SUA în cursul PAR:

Sistem federal

Garanții de împrumuturi pentru biocombustibili avansați

Sisteme la nivel de stat

(i)	Creditul fiscal pentru instalații de producție a biocombustibilului din Alabama

(ii)	Granturi și rabaturi pentru combustibil alternativ în Arkansas

(iii)

Programul de dezvoltare a combustibililor din surse regenerabile din Illinois

(iv)	Creditul fiscal pentru producția de biomotorină din Indiana

(v)	Stimulente fiscale pentru producția de combustibil alternativ în Kentucky

(vi)	Scutirea de taxe pentru echipamentul pentru biomotorină și pentru biomotorina combustibilă în Louisiana

(vii)

Creditul fiscal pentru producția de biocombustibili din Maine

(viii)

Stimulentul pentru producția de biocombustibili din Maryland

(ix)	Stimulentul pentru producția de biocombustibili din Mississippi

(x)	Fondul de stimulare a producătorilor calificați de biomotorină din Missouri

(xi)	Stimulentul pentru impozitul pe proprietate pentru producția de combustibil alternativ din Montana

(xii)

Creditul fiscal pentru instalații de producție a biomotorinei din Montana

(xiii)

Creditul fiscal pentru investiții în producția de biomotorină din Nebraska

(xiv)

Creditul fiscal pentru producția de biocombustibil din New York

(xv)	Creditul pentru instalații de biomotorină din Carolina de Sud

(xvi)

Programul de stimulare a producției de combustibil și de biomotorină din Texas

(xvii)

Granturi pentru producția de biocombustibili în Virginia

(xviii)

Împrumuturi și granturi pentru combustibil alternativ în Washington

(xix)

Scutirea de taxe pentru producția de biocombustibili în statul Washington

3.2. Subvenționarea importurilor în cursul PAR – Sisteme federale

3.2.1. Creditul pentru amestecuri de biomotorină și creditul pentru biomotorină

3.2.1.1. Temeiul juridic

(41)

Titlul 26, secțiunea 40A și secțiunile 6426 și 6427 din Codul SUA („US Code” – U.S.C.) reprezintă temeiul juridic al unui sistem de credit fiscal adresat producătorilor de amestecuri de biomotorină, vânzătorilor cu amănuntul și utilizatorilor finali. Pe baza acestor dispoziții se acordă următoarele credite pentru biomotorină combustibilă:

(i)	creditul pentru amestecuri de biomotorină („sistemul 1 USD/galon”);

(ii)	creditul pentru biomotorină;

(iii)

creditul pentru micii producători de biomotorină agricolă.

(42)	Creditul pentru impozitul pe venit pentru micii producători de biomotorină agricolă este un credit fiscal care se adresează numai micilor producători de biomotorină agricolă. Acest sistem este abordat în continuare în considerentele 59-63 de mai jos.

3.2.1.2. Eligibilitate

(43)	Pentru a fi eligibilă să primească creditul pentru amestecuri de biomotorină menționat mai sus în considerentul 41 la punctul (i), o societate trebuie să producă un amestec de biomotorină și motorină combustibile, amestec care se vinde drept combustibil sau pentru a fi folosit drept combustibil.

(44)

Persoana care solicită stimulentul trebuie să obțină un certificat din partea producătorului sau importatorului de biomotorină prin care se identifică produsul și procentajul de biomotorină și biomotorină agricolă (11) din produs. Acest credit ia forma unui credit pentru acciză sau, în cazul în care obligația societății în ceea ce privește accizele este mai mică decât creditul total pentru accize, societatea poate solicita creditul rămas drept credit rambursabil pentru impozitul pe venit. Un credit rambursabil pentru impozitul pe venit este un credit dedus din impozitul pe venit al contribuabilului sau o plată directă. Acesta este rambursabil pentru că excesul de credit poate fi vărsat contribuabilului sub forma unei plăți directe în numerar în cazul în care creditul este mai mare decât obligația fiscală a persoanei.

(45)

Creditul pentru biomotorină menționat mai sus în considerentul 41 la punctul (ii) este un credit nerambursabil pentru impozitul pe venit pentru vânzătorii cu amănuntul sau pentru utilizatorii finali de biomotorină curată (pură). Creditul pentru biomotorină pură este disponibil numai pentru persoana care introduce galonul de biomotorină curată în rezervorul de combustibil al unui vehicul sau îl folosește drept combustibil. Ar trebui să se remarce că și producătorii de biomotorină care își fabrică ei înșiși biomotorina pot primi acest credit. Astfel, pentru a solicita creditul, producătorul de biomotorină trebuie să acționeze fie ca vânzător cu amănuntul (introducând galonul de biomotorină în rezervorul de combustibil al utilizatorului final), fie ca utilizator final (de exemplu introducând biomotorina în propriile sale vehicule).

3.2.1.3. Punerea în aplicare practică

(46)

Biomotorina amestecată cu motorină minerală combustibilă este îndreptățită la un credit pentru acciza pe amestecul de biomotorină sau la un credit pentru impozitul pe venit. În cursul PAR, creditul în vigoare a fost de 1 USD per galon pentru toate tipurile de biomotorină, adică inclusiv biomotorina agricolă și motorina din biomasă.

(47)

Creditul fiscal final pentru combustibilul amestecat depinde de proporția de biomotorină pe care acesta o conține. Cerința minimă și practica în cele mai multe cazuri este să se adauge 0,1 % motorină minerală la 99,9 % biomotorină (acest produs amestecat este denumit B99 în SUA), pentru că, în acest fel, se asigură obținerea creditului fiscal maxim. Proporția de biomotorină într-un produs amestecat îndreptățește acordarea creditului fiscal (de exemplu 100 de galoane de B99 vor conține 99,9 galoane de biomotorină și vor îndreptăți acordarea unui credit fiscal de 99,90 USD). Transformarea biomotorinei dintr-un produs pur (B100) într-un produs amestecat (B99) reprezintă un proces simplu. Acesta presupune adăugarea de 0,1 % motorină minerală în biomotorina pură și nu rezultă într-o transformare majoră a produsului în cauză. Activitatea de amestecare este cea care aduce eligibilitatea pentru credit.

(48)

Producătorii de biomotorină pot solicita stimulentul atunci când ei înșiși execută o activitate de amestecare. Producătorul trebuie să amestece biomotorina curată cu motorină minerală combustibilă. În ceea ce privește îndreptățirea la stimulent, nu există diferențe între biomotorina amestecată destinată vânzării pe piața internă și cea destinată vânzării la export.

(49)

Societățile care nu produc dar cumpără biomotorină pură și o introduc într-un amestec de biomotorină sunt și ele îndreptățite la creditul fiscal. Astfel de societăți trebuie să obțină un certificat din partea producătorului sau a importatorului de biomotorină (sau, după caz, din partea oricăror revânzători care intervin pe parcurs) prin care producătorul certifică efectiv faptul că nu a solicitat credit fiscal. Acest certificat este transferabil și îndreptățește posesorul la un credit fiscal de 1 USD pentru fiecare galon de biomotorină curată.

(50)

Stimulentul poate fi solicitat fie sub forma unui credit dedus din accize sau din obligația de impozit pe venit, fie sub forma unei plăți directe în numerar. Valoarea totală a stimulentului rămâne aceeași (1 USD pentru fiecare galon) indiferent dacă stimulentul este solicitat sub forma unui credit pentru accize, a unui credit pentru impozitul pe venit, a unei plăți directe către contribuabil sau sub forma oricărei combinații dintre aceste elemente.

(51)

U.S.C. prevede acordarea creditului pentru amestecuri de biomotorină doar în cazul în care societatea (producătorul de amestecuri) care realizează amestecul de biomotorină și motorină minerală obține un certificat (denumit în continuare „certificat pentru biomotorină”) din partea producătorului de biomotorină, în care producătorul certifică, inter alia, cantitatea de biomotorină la care se referă certificatul și dacă biomotorina este biomotorină agricolă sau un alt fel de biomotorină decât biomotorina agricolă. Dacă o societate producătoare de biomotorină amestecă ulterior biomotorina respectivă cu motorină minerală și solicită creditul fiscal, societatea respectivă va depune certificatul pentru biomotorină împreună cu documentația necesară pentru solicitarea de credit. O persoană care primește un certificat pentru biomotorină și vinde ulterior biomotorina fără să producă un amestec de biomotorină trebuie să transmită certificatul pentru biomotorină cumpărătorului, împreună cu o „declarație a revânzătorului de biomotorină”. Cu alte cuvinte, societatea care produce amestecul și solicită creditul fiscal poate obține certificatul pentru biomotorină fie direct, de la producătorul de biomotorină, fie indirect, de la un revânzător de biomotorină. Astfel, acest certificat este transferabil și îndreptățește posesorul la un credit fiscal de 1 USD pe galon pentru numărul de galoane de biomotorină utilizate de solicitant pentru producerea oricărui amestec de biomotorină.

(52)	În cursul perioadei de reexaminare nu s-a primit nicio informație nouă care să pună sub semnul întrebării concluzia anchetei inițiale conform căreia toată biomotorina face obiectul unor subvenții prin intermediul acestui credit fiscal.

(53)

În ceea ce privește creditul pentru biomotorină, spre deosebire de ancheta precedentă, în care creditul în vigoare a fost de 1 USD pentru fiecare galon de biomotorină agricolă neamestecată (curată) sau de 0,50 USD pentru fiecare galon de altă biomotorină neamestecată, vânzătorul cu amănuntul (sau un producător de biomotorină care acționează ca vânzător cu amănuntul) sau utilizatorul final de biomotorină neamestecată poate solicita în prezent 1,00 USD pentru fiecare galon de biomotorină agricolă neamestecată (curată) sau de alte tipuri de biomotorină, precum și de motorină produsă din biomasă, drept credit nerambursabil pentru impozitul pe venit general al întreprinderii. Un credit nerambursabil pentru impozitul pe venit general al întreprinderii este un credit dedus din impozitul pe venit al întreprinderii. Acesta este nerambursabil pentru că, în cazul în care creditele obținute de întreprindere depășesc obligația fiscală a acesteia, excesul de credit nu poate fi vărsat întreprinderii sub forma unei plăți directe în numerar. Cu toate acestea, conform informațiilor furnizate de autoritățile din SUA, creditul pentru impozitul pe venit al întreprinderii acordat pentru un an poate fi transferat în cei doi ani anteriori și reportat în cei douăzeci de ani ulteriori.

(54)	Autoritățile din SUA au recunoscut că unii producători de biomotorină trebuie să fi beneficiat de acest credit în cursul PAR acționând ca vânzători cu amănuntul sau ca utilizatori, dar nu au putut cuantifica beneficiile exacte primite de aceștia în cursul PAR.

3.2.1.4. Concluzie

(55)

Atât creditul pentru amestecuri de biomotorină, cât și creditul pentru biomotorină trebuie să fie considerate drept stimulente fiscale, indiferent dacă sunt sau nu furnizate ca plată în numerar (ceea ce este posibil numai în cazul creditului pentru amestecuri de biomotorină) și indiferent dacă trebuie scăzute din obligațiile fiscale (ceea ce este valabil pentru ambele credite fiscale).

(56)

Comisia consideră că aceste sisteme reprezintă o subvenție în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) și al articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază, având în vedere că prevăd o contribuție financiară din partea guvernului Statelor Unite ale Americii sub forma unor granturi directe (plăți în numerar, posibile numai în cazul creditului pentru amestecuri de biomotorină) și sub forma anulării unor încasări publice care în mod normal sunt exigibile (compensare fiscală) (ceea ce este valabil pentru ambele credite fiscale). Stimulentele reprezintă un beneficiu pentru societățile care le primesc.

(57)	Sistemele se limitează la societățile implicate în industria biomotorinei și se consideră, prin urmare, că sunt specifice, conform articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază și, prin urmare, că pot face obiectul unor măsuri compensatorii.

(58)

În sfârșit, întrucât sistemul de credit pentru amestecuri de biomotorină prevede o subvenție de 1 USD per galon pentru toate tipurile de biomotorină, Comisia consideră că acest sistem a acordat subvenții având o valoare semnificativă producătorilor-exportatori de biomotorină din SUA, astfel încât a rămas, de departe, cel mai important sistem în cursul PAR.

3.2.2. Creditul pentru impozitul pe venit pentru micii producători de biomotorină agricolă

3.2.2.1. Temeiul juridic

(59)	Titlul 26, U.S.C, secțiunea 40A reprezintă temeiul juridic și pentru un credit pentru impozitul pe venit pentru micii producători de biomotorină agricolă.

3.2.2.2. Eligibilitate

(60)

Acest program este disponibil numai pentru micii producători de biomotorină agricolă curată. Orice producător de amestecuri sau comerciant care achiziționează, dar nu produce biomotorină, nu este eligibil pentru acest credit. Un mic producător este orice persoană a cărei capacitate de producție nu depășește 60 de milioane de galoane de biomotorină agricolă pe an. Micul producător de biomotorină agricolă poate solicita un credit nerambursabil pentru impozitul pe venit general al întreprinderii de 0,10 USD pentru fiecare galon de biomotorină agricolă produs. Producția calificată a unui producător nu poate depăși 15 milioane de galoane în orice an fiscal. Pentru ca producătorul să solicite creditul, biomotorina agricolă trebuie să fie folosită drept combustibil, vândută spre a fi folosită drept combustibil sau folosită pentru realizarea unui amestec combustibil de biomotorină și motorină, folosit drept combustibil sau vândut spre a fi folosit drept combustibil. Prin urmare, micii producători de biomotorină agricolă pot combina acest sistem cu sistemul de credit pentru amestecuri de biomotorină, ceea ce conduce la faptul că pot primi, în total, 1,10 USD/galon. În schimb, marii producători de biomotorină agricolă sunt eligibili numai pentru sistemul de credit pentru amestecuri de biomotorină.

3.2.2.3. Punerea în aplicare practică

(61)

Solicitările de credit nerambursabil pentru impozitul pe venit general al întreprinderii se depun anual, atunci când solicitantul depune declarația de venit. Creditul pentru fiecare galon de biomotorină produs de către solicitant în timpul anului fiscal relevant, până la un maximum de 15 milioane de galoane, se scade din obligația de impozit pe profit a solicitantului. În cazul în care obligația fiscală a solicitantului este mai mică decât valoarea creditului solicitat, valoarea în exces se poate reporta în exercițiile fiscale următoare.

3.2.2.4. Concluzie

(62)

Comisia consideră că acest sistem este o subvenție în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază, având în vedere că sistemul prevede o contribuție financiară din partea guvernului Statelor Unite ale Americii sub forma anulării unor încasări publice care în mod normal sunt exigibile. Stimulentul reprezintă un beneficiu pentru societățile care îl primesc.

(63)	Sistemul se limitează la societățile care fabrică biomotorină și se consideră, prin urmare, că este specific, conform articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază și, prin urmare, că poate face obiectul unor măsuri compensatorii.

3.2.3. Programul pentru bioenergie pentru biocombustibili avansați (BPAB)

3.2.3.1. Temeiul juridic

(64)

Programul pentru bioenergie pentru biocombustibili avansați (BPAB – „Bioenergy programme for advanced biofuel”) al Departamentului agriculturii din SUA („USDA”) este reglementat de titlul IX, secțiunea 9005 din Legea securității agricole și investițiilor rurale („Farm Security and Rural Investment Act”) din 2002 (denumită în continuare „Legea agricolă din 2002”). Programul era prevăzut să expire în 2012, dar a fost prelungit în 2013 și ulterior în 2014. Legea privind agricultura („Agriculture Act”) din 2014 a prelungit programul pentru încă 5 ani, până la sfârșitul anului 2018.

3.2.3.2. Eligibilitate

(65)

Acest program acordă granturi directe producătorilor de biocombustibili avansați, care sunt în general definiți ca fiind „combustibili derivați din biomasă, alta decât amidon de porumb”. Definiția include motorina produsă din biomasă (12). Maximum cinci procente din fondurile programului pot fi distribuite producătorilor eligibili cu o capacitate de rafinare care depășește 150 000 000 de galoane de biocombustibil avansat pe an. Producătorii de amestecuri nu sunt eligibili pentru acest program.

3.2.3.3. Punerea în aplicare practică

(66)

Participanții primesc plăți directe de la guvern după ce au depus o cerere pentru a participa la program. Producătorii trebuie să se înregistreze mai întâi la autorități și să semneze un contract. Producătorii trebuie să depună cereri de plată pentru fiecare trimestru al anului fiscal pentru a primi plata pentru producția de biocombustibil avansat din trimestrul respectiv. Sunt acordate plăți atât pentru producția efectivă, cât și pentru producția suplimentară. Plățile pentru producția efectivă se calculează trimestrial pentru cantitatea de biocombustibil avansat produsă efectiv în fiecare trimestru.

(67)	Plățile pentru producția suplimentară sunt efectuate pentru cantitatea de biocombustibil avansat eligibil produsă într-un an fiscal care a depășit cantitatea produsă în anii fiscali anteriori (începând din 2009).

(68)	Fondurile sunt împărțite între toți producătorii care își manifestă interesul, pe baza valorii Btu (13) a producției. Fondurile sunt distribuite în mod egal între toți producătorii, în funcție de valoarea Btu.

3.2.3.4. Concluzie

(69)

Comisia consideră că acest sistem este o subvenție în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază, având în vedere că sistemul prevede o contribuție financiară din partea guvernului Statelor Unite ale Americii sub forma unui grant direct. Stimulentul reprezintă un beneficiu pentru societățile care îl primesc.

(70)	Sistemul se limitează la societățile care fabrică biomotorină și se consideră, prin urmare, că este specific, conform articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază și, prin urmare, că poate face obiectul unor măsuri compensatorii.

3.2.4. Creditul pentru producția de biocombustibil celulozic

3.2.4.1. Temeiul juridic

(71)

Programul există de la 1 ianuarie 2009 și a fost instituit prin Legea privind alimentația, conservarea și energia („Food, Conservation and Energy Act”) din 2008. După data de 1 ianuarie 2011, programul a fost prelungit în același mod ca și celelalte trei sisteme de mai sus (pentru detalii, a se vedea secțiunea 3.4.1 de mai jos). Legea adoptată la 19 decembrie 2014 a reinstituit sistemul cu efect retroactiv pentru întregul an 2014 (14), însă societățile pot reporta în cei douăzeci de ani ulteriori creditul fiscal obținut în cadrul sistemului.

3.2.4.2. Eligibilitate

(72)

Acest sistem prevede un credit nerambursabil pentru impozitul pe venit general al întreprinderii de 1,01 USD per galon pentru biocombustibilul de a doua generație folosit drept combustibil sau vândut pentru a fi folosit drept combustibil. Producătorii sunt eligibili, inclusiv producătorii de biocombustibil derivat din orice tip de materie lignocelulozică sau hemicelulozică care este regenerabilă sau recurentă, precum și producătorii de combustibili pe bază de alge.

3.2.4.3. Punerea în aplicare practică

(73)

Autoritățile din SUA nu au furnizat cifre detaliate referitoare la beneficiile acordate în cursul PAR. Ele au susținut că vor cunoaște beneficiile pentru 2013 abia în octombrie 2015 și pe cele pentru 2014 abia în 2016. Cu toate acestea, se pare că sistemul nu a acordat beneficii producătorilor de motorină care se califică drept combustibil de a doua generație. Acest lucru se datorează faptului că, deocamdată, acest tip de motorină nu pare să fie produs în scopuri comerciale, iar cantitățile produse și vândute pe piață sunt mai degrabă marginale.

3.2.4.4. Concluzie

(74)	Având în vedere cele de mai sus, Comisia nu consideră că acest sistem a acordat beneficii producătorilor de biomotorină în cursul PAR și nu a analizat impactul acestui sistem asupra unei posibile continuări și/sau reapariții a subvenționării.

3.3. Subvenționarea importurilor în cursul PAR – Sisteme la nivel de stat

3.3.1. Creditul fiscal pentru investiții în biocombustibili din Florida

3.3.1.1. Temeiul juridic

(75)	Temeiul juridic al acestui sistem gestionat de Florida Department of Agriculture and Consumer Services (Departamentul agriculturii și serviciilor pentru consumatori din Florida) este secțiunea 220.192 din Florida Statutes (Statutul Floridei).

3.3.1.2. Eligibilitate

(76)

Programul de credit fiscal pentru investiții în tehnologii din domeniul energiei din surse regenerabile prevede un credit fiscal anual pentru toate entitățile eligibile pentru toate costurile de capital, costurile de exploatare și întreținere și costurile de cercetare și dezvoltare suportate între 1 iulie 2012 și 30 iunie 2016, aferente unei investiții în producția, depozitarea și distribuția de biomotorină, etanol și de alți combustibili din surse regenerabile în statul Florida.

3.3.1.3. Punerea în aplicare practică

(77)

Cererile de credit fiscal trebuie să fie primite de departament cel târziu la data de 1 noiembrie a fiecărui an și sunt examinate pe baza principiului „primul venit, primul servit”. Cererile trebuie să includă documente justificative pentru toate costurile eligibile. Solicitanții trebuie să prezinte și un rezumat care să descrie modul în care materialele sunt utilizate în legătură cu o investiție în producția, depozitarea și distribuția de biomotorină (B10-B100), etanol (E10-E100) sau de alți combustibili din surse regenerabile în Florida. În plus, solicitanții trebuie să prezinte, împreună cu formularul de cerere completat, o descriere a impactului economic al proiectului în Florida.

(78)

Sistemul oferă un credit fiscal anual egal cu 75 % (până la 1 milion USD pe contribuabil și 10 milioane USD în total pe anul fiscal al statului) din toate costurile de capital, costurile de exploatare și întreținere și costurile de cercetare și dezvoltare (CD) aferente unei investiții în producția, depozitarea și distribuția de, printre altele, biomotorină și alți combustibili din surse regenerabile în statul Florida. Creditul este de până la 1 milion USD pe contribuabil, iar suma neutilizată poate fi reportată și utilizată în anii fiscali cuprinși între 1 ianuarie 2013 și 31 decembrie 2018, după care reportarea creditului expiră și nu mai poate fi utilizată.

3.3.1.4. Concluzie

(79)

Comisia consideră că acest sistem este o subvenție în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază, având în vedere că sistemul prevede o contribuție financiară din partea statului Florida sub forma anulării unor încasări publice care în mod normal sunt exigibile. Stimulentul reprezintă un beneficiu pentru societățile care îl primesc.

(80)	Sistemul se limitează la societățile care fabrică biomotorină și alte tipuri de combustibil și se consideră, prin urmare, că este specific, conform articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază și, prin urmare, că poate face obiectul unor măsuri compensatorii.

3.3.2. Rambursarea de taxe pentru producătorii de biomotorină în Iowa

3.3.2.1. Temeiul juridic

(81)	Temeiul juridic al acestui sistem gestionat de Iowa Department of Revenue (Departamentul pentru venituri din Iowa) este secțiunea 423.4(9) din Iowa Code (Codul din Iowa).

3.3.2.2. Eligibilitate

(82)

Producătorul trebuie să fie un fabricant de biomotorină înregistrat de Agenția pentru protecția mediului din Statele Unite ale Americii, în conformitate cu titlul 40, punctul §79.4 din Code of Federal Regulations (C.F.R. – Codul reglementărilor federale). Biomotorina trebuie să fie destinată utilizării într-un amestec de biomotorină combustibilă, în conformitate cu secțiunea 214A.2 din Codul din Iowa. Biomotorina trebuie să fie produsă în Iowa.

3.3.2.3. Punerea în aplicare practică

(83)

Producătorii eligibili de biomotorină trebuie să introducă o cerere de rambursare în care să furnizeze date privind numărul de galoane de biomotorină produse în cursul trimestrului. Departamentul pentru venituri examinează cererea de rambursare și, în cazul aprobării, emite un cec de rambursare pentru fiecare producător de biomotorină.

(84)	Cererile de rambursare se depun în lunile aprilie, iulie, octombrie și ianuarie ale fiecărui an, iar cecurile de rambursare sunt emise în lunile mai, august, noiembrie și februarie ale fiecărui an.

(85)	Programul prevede o rambursare de 0,03 USD pentru fiecare galon de biomotorină produs în Iowa (0,03 USD pentru 2012, 0,025 USD pentru 2013 și 0,02 USD pentru perioada 2014-2017). Rambursarea este limitată la primele 25 de milioane de galoane produse în fiecare instalație.

3.3.2.4. Concluzie

(86)

Comisia consideră că acest sistem este o subvenție în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază, având în vedere că sistemul prevede o contribuție financiară din partea statului Iowa sub forma anulării unor încasări publice care în mod normal sunt exigibile. Stimulentul reprezintă un beneficiu pentru societățile care îl primesc.

(87)	Sistemul se limitează la societățile care fabrică biomotorină și alte tipuri de combustibil și se consideră, prin urmare, că este specific, conform articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază și, prin urmare, că poate face obiectul unor măsuri compensatorii.

3.3.3. Stimulentul pentru producătorii calificați de biomotorină combustibilă din Kansas

3.3.3.1. Temeiul juridic

(88)

Temeiul juridic al acestui sistem gestionat de Kansas Department of Revenue (Departamentul pentru venituri din Kansas) este constituit de secțiunile 79-34,155 – 79-34,159 din Kansas Statutes Annotated (K.S.A. – Statutul adnotat din Kansas) și de secțiunile 92-27-1 – 92-27-5 din Kansas Administrative Regulations (K.A.R. – Reglementările administrative din Kansas). Sistemul va expira la 1 iulie 2016.

3.3.3.2. Eligibilitate

(89)

Fondul de stimulare a producătorilor calificați de biomotorină combustibilă din Kansas prevede un grant direct în valoare de 0,30 USD per galon pentru producătorii de biomotorină stabiliți în statul Kansas. Plățile stimulative sunt condiționate de fondurile disponibile și sunt distribuite pe o bază proporțională, dacă este necesar.

(90)

Acest sistem a fost subfinanțat în ultimii ani, iar în acest stadiu nu este prevăzută nicio finanțare până la 1 iulie 2015. Sistemul nu a primit finanțare nici după 1 iulie 2014. Cu toate acestea, sistemul a acordat beneficii mai multor producători din SUA în cursul PAR. În plus, nu se poate exclude că o parte sau valoarea totală a finanțării prevăzute de documentele statutare (875 000 USD pe trimestru) ar putea fi alocată sistemului după 1 iulie 2015.

3.3.3.3. Concluzie

(91)

Comisia consideră că acest sistem este o subvenție în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază, având în vedere că sistemul prevede o contribuție financiară din partea statului Kansas sub forma unui grant direct. Stimulentul reprezintă un beneficiu pentru societățile care îl primesc.

(92)	Sistemul se limitează la societățile care fabrică biomotorină și alte tipuri de combustibil și se consideră, prin urmare, că este specific, conform articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază și, prin urmare, că poate face obiectul unor măsuri compensatorii.

3.3.4. Creditul fiscal pentru producția de biomotorină din Kentucky

3.3.4.1. Temeiul juridic

(93)

Temeiul juridic al acestui sistem gestionat de Kentucky Department of Revenue (Departamentul pentru venituri din Kentucky) este constituit de Kentucky Revised Statues (KRS – Statutul revizuit din Kentucky) 154.27 și de Kentucky Administrative Regulations (KAR – Reglementările administrative din Kentucky) 307 KAR 1:040.

3.3.4.2. Eligibilitate

(94)	Orice producător de biomotorină, producător de amestecuri de biomotorină sau producător de motorină regenerabilă stabilit fizic în Kentucky este îndreptățit la creditul fiscal pentru producție.

3.3.4.3. Punerea în aplicare practică

(95)	Pentru a fi eligibil, un solicitant trebuie să prezinte o cerere Departamentului pentru venituri cel târziu la data de 15 ianuarie din anul calendaristic precedent. Solicitantul trebuie să furnizeze dovezi potrivit cărora biomotorina produsă îndeplinește anumite cerințe cu privire la specificații.

(96)	Un candidat care solicită creditul fiscal trebuie să anexeze certificatul de credit emis de departament la declarația sa de venit pentru care este solicitat creditul fiscal.

(97)

Rata creditului este de un dolar (1 USD) pentru fiecare galon de biomotorină produs de un producător de biomotorină, de un dolar (1 USD) pentru fiecare galon de biomotorină utilizat în procesul de amestecare de un producător de amestecuri de biomotorină și de un dolar (1 USD) pentru fiecare galon de motorină regenerabilă (adică motorină produsă din biomasă) produs de un producător de motorină regenerabilă, cu excepția cazului în care valoarea totală a creditului aprobat pentru toți producătorii de biomotorină, producătorii de amestecuri de biomotorină și producătorii de motorină regenerabilă depășește plafonul anual al creditului fiscal pentru biomotorină și motorină regenerabilă.

(98)	Plafonul anual combinat pentru creditul fiscal pentru biomotorină și motorină regenerabilă în 2013 și 2014 a fost de 10 milioane USD, în conformitate cu KRS 141.422 (1)(c).

(99)

În cazul în care valoarea totală a creditului aprobat pentru toți producătorii de biomotorină, producătorii de amestecuri de biomotorină și producătorii de motorină regenerabilă depășește plafonul anual al creditului fiscal pentru biomotorină și motorină regenerabilă, departamentul determină valoarea creditului pe care îl primește fiecare producător de biomotorină, producător de amestecuri de biomotorină și producător de motorină regenerabilă prin înmulțirea plafonului anual al creditului fiscal pentru biomotorină și motorină regenerabilă cu o fracție, a cărui numărător este valoarea creditului aprobat pentru producătorul de biomotorină, producătorul de amestecuri de biomotorină și producătorul de motorină regenerabilă și a cărui numitor este creditul total aprobat pentru toți producătorii de biomotorină, producătorii de amestecuri de biomotorină și producătorii de motorină regenerabilă.

3.3.4.4. Concluzie

(100)

Comisia consideră că acest sistem este o subvenție în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază, având în vedere că sistemul prevede o contribuție financiară din partea statului Kentucky sub forma anulării unor încasări publice care în mod normal sunt exigibile. Stimulentul reprezintă un beneficiu pentru societățile care îl primesc.

(101)

Sistemul se limitează la societățile care fabrică biomotorină și alte tipuri de combustibil și se consideră, prin urmare, că este specific, conform articolului 4 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază și, prin urmare, că poate face obiectul unor măsuri compensatorii.

3.4. Probabilitatea continuării sau a reapariției subvenționării

(102)

Ca și în ancheta inițială, sistemul principal a rămas în continuare sistemul de credit pentru amestecuri de biomotorină. Acest sistem a fost în vigoare în cursul PAR, însă a expirat la 31 decembrie 2014. Evoluțiile sale legislative și probabilitatea de a fi reintrodus, precum și creditul pentru biomotorină și creditul pentru impozitul pe venit pentru micii producători de biomotorină agricolă, sunt analizate în cele ce urmează.

3.4.1. Expirări și prelungiri ale celor trei sisteme federale

(103)

Cele trei sisteme federale (creditul pentru amestecuri de biomotorină, creditul pentru biomotorină și creditul pentru micii producători de biomotorină agricolă) au fost adoptate prin Legea privind crearea de locuri de muncă în SUA („American Jobs Creation Act”) din 2004 (15) și au intrat în vigoare pentru prima oară la 1 ianuarie 2005. Ele urmau să expire la 31 decembrie 2008. De atunci, ele ar fi trebuit să expire și au fost prelungite de patru ori:

(i)

prima prelungire a fost până la 31 decembrie 2009 și a fost adoptată prin Legea publică („Public Law”) 110-343, semnată la 3 octombrie 2008 („Emergency Economic Stabilization Act of 2008: Division B – Energy Improvement and Extension Act of 2008” – „Legea privind stabilizarea economică de urgență din 2008: diviziunea B – Legea de extindere și îmbunătățire a energiei din 2008”);

(ii)

a doua prelungire a fost până la 31 decembrie 2011 și a fost adoptată prin Legea publică („Public Law”) 111-312, semnată la 17 decembrie 2010 („Tax Relief, Unemployment Insurance Reauthorization, and Job Creation Act of 2010” – „Legea privind facilitățile fiscale, reautorizarea asigurării de șomaj și crearea de locuri de muncă din 2010”);

(iii)

a treia prelungire a fost până la 31 decembrie 2013 (acoperind în mod retroactiv și anul 2012) și a fost adoptată prin Legea publică („Public Law”) 112-240, semnată la 2 ianuarie 2013 („American Taxpayer Relief Act of 2012” – „Legea privind facilitățile pentru contribuabilii din SUA din 2012”);

(iv)	cea de-a patra și deocamdată ultima prelungire a fost până la 31 decembrie 2014 și a fost adoptată prin Legea privind prevenirea creșterii impozitelor („Tax Increase Prevention Act”) din 2014, semnată de Președintele Statelor Unite ale Americii la 19 decembrie 2014.

(104)

În consecință, pe parcursul existenței lor, cele trei sisteme federale nu numai că au fost reinstituite în mod constant, însă de două ori (în 2013 și în 2014) au fost chiar reinstituite în mod retroactiv la 11 luni după ce expiraseră. Prin urmare, de la introducerea sistemelor în 2005 și până la sfârșitul anului 2014, fie în urma unor simple prelungiri ale sistemelor, fie în urma unor prelungiri cu efecte retroactive, cele trei sisteme federale au fost în permanență la dispoziția producătorilor de biomotorină din SUA.

(105)

Finanțarea pentru 2014 va fi vărsată beneficiarilor abia în a doua jumătate a anului 2015 (16), deoarece termenul pentru depunerea de cereri pentru programul introdus în mod retroactiv a fost prelungit până la 8 august 2015.

3.4.2. Probabilitatea reapariției subvenționării acordate în temeiul celor trei sisteme federale

(106)

Comisia consideră că este foarte probabil ca cele trei sisteme federale să fie reinstituite în viitorul apropiat, acoperind în mod retroactiv și perioada ulterioară datei de 31 decembrie 2014, din următoarele motive:

(107)

În primul rând, ultimele patru prelungiri descrise în secțiunea 3.4.1 de mai sus demonstrează un tipar stabilit de reinstituire a sistemelor.

(108)

În urma comunicării concluziilor definitive, NBB a afirmat că nu există un tipar stabilit de reinstituire a sistemelor, întrucât ultimele două reinstituiri ale sistemului au vizat trecutul și nu viitorul. Pe această bază, NBB afirmă că, în cazul în care ar exista un tipar care ar putea fi repetat în 2015, ar fi posibilă o reinstituire pentru 2015, dar nu și pentru 2016. Potrivit NBB, nu este posibil să se preconizeze cu un grad de probabilitate suficient că biomotorina produsă în SUA care va fi vândută în 2016 va beneficia de creditul pentru amestecuri de biomotorină.

(109)

Afirmația NBB este incorectă din punct de vedere faptic și ar trebui, prin urmare, să fie respinsă. Numai ultima reinstituire a sistemului a vizat exclusiv trecutul (anul 2014), în timp ce toate reinstituirile precedente au inclus și perioade viitoare. De exemplu, reinstituirea din 2 ianuarie 2013 a acoperit în mod retroactiv anul 2012, dar și întregul an 2013. În mod similar, prelungirile din 2008 și 2010 au acoperit și anul 2009 și, respectiv, anul 2011. Prin urmare, nu numai că există un tipar de reinstituire retroactivă a sistemelor, ci, în plus, toate reinstituirile anterioare, cu excepția celei din 2014, au acoperit și perioade viitoare de derulare a sistemului. În orice caz, este irelevant dacă următoarea reinstituire a sistemului ar acoperi doar anul 2015 sau și anul 2016. Până acum, rezultatul reinstituirilor anterioare a fost continuarea subvenționării și nimic nu indică faptul că acest tipar va înceta. Prin urmare, este probabil că anul 2016 (și următorii câțiva ani) vor fi acoperiți retroactiv de o reinstituire/reinstituiri viitoare, ținând cont de următoarele elemente:

(i)	tiparul stabilit de reinstituire a sistemelor;

(ii)	faptul că, așa cum se arată în considerentele 116-120 de mai jos, nu a existat nicio schimbare a prețurilor biomotorinei de pe piața internă din SUA în urma expirărilor anterioare ale sistemelor;

(iii)

continuarea și neabrogarea finanțării pentru sistemele respective în trecut; și

(iv)	faptul că, chiar și în cazul în care sistemele ar fi abrogate, finanțarea ar trebui să fie redusă treptat.

(110)

NBB a prezentat, de asemenea, o serie de argumente în sprijinul tezei conform căreia reinstituirea celor trei sisteme federale ar fi o simplă posibilitate, dar nu o probabilitate. În primul rând, NBB a citat o declarație a Consiliului internațional pentru transportul ecologic („International Council on Clean Transportation” – ICCT) în care se afirmă, potrivit NBB, că nu există nicio dovadă că mai sunt necesare credite fiscale pentru biomotorină.

(111)

În al doilea rând, NBB a adăugat că legea recentă din 2014 privind reformarea și prelungirea stimulentelor fiscale pentru biomotorină („Biodiesel Tax Incentive Reform and Extension Act”), denumită și „Draft Bill 2021” („Proiectul de act legislativ 2021”), care propune prelungirea creditelor pentru accize și a creditelor pentru impozitul pe venit pentru biomotorină până la 31 decembrie 2017, a fost respinsă de Congresul SUA. NBB a afirmat că nici nu se preconizează, pentru 2015, introducerea sau adoptarea de legislație în Camera Reprezentanților din SUA care să prevadă continuarea creditului pentru (amestecuri de) biomotorină.

(112)

Prima afirmație se referă la o declarație a ICCT din data de 31 iulie 2014. Cu toate acestea, autoritățile din SUA nu au dat curs acestei recomandări și au prelungit sistemul la sfârșitul aceluiași an. În consecință, atunci când se evaluează probabilitatea unor reinstituiri viitoare nu ar trebui să se acorde multă importanță unei declarații a ICCT.

(113)

În ceea ce privește a doua afirmație, Proiectul de act legislativ S.2021 (17) nu a fost adoptat de Congresul SUA în perioada 2013-2014, iar Camera Reprezentanților din SUA nu a hotărât o prelungire a stimulentelor fiscale. Cu toate acestea, la 21 mai 2015 a fost introdus un nou proiect de lege în Congres, care propune prelungirea celor trei sisteme de subvenții pentru perioada cuprinsă între 31 decembrie 2014 și 31 decembrie 2016 (18). Prin urmare, afirmația potrivit căreia în prezent nu este discutată nicio propunere legislativă în cadrul sistemului legislativ al SUA este incorectă din punct de vedere faptic. Chiar dacă această nouă lege nu va fi adoptată, experiența a arătat că, în cadrul sistemului legislativ al SUA, este posibil ca o lege să fie propusă și adoptată în doar 18 zile. Potrivit informațiilor furnizate de GSU, Legea privind prevenirea creșterii impozitelor din 2014 a fost introdusă pentru prima dată în Camera Reprezentanților din SUA abia la 1 decembrie 2014, în timp ce etapa finală a procedurii legislative a fost încheiată doar 18 zile mai târziu, la 19 decembrie 2014, când Președintele Obama a semnat proiectul de act legislativ, acesta devenind lege. În plus, având în vedere faptul că, în cadrul sistemului juridic din SUA, astfel de prelungiri pot fi aplicate retroactiv (precum în cazul reinstituirii din 2013, care a acoperit în mod retroactiv și anul 2012), adoptarea unei noi prelungiri poate avea loc chiar și după 2015.

(114)

În urma comunicării concluziilor definitive, NBB a afirmat, de asemenea, că evaluarea Comisiei (a se vedea considerentul 107 de mai sus) nu îndeplinește cerințele juridice de la articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, care prevăd, potrivit NBB, obligația Comisiei de a demonstra că expirarea taxelor compensatorii ar conduce la reapariția subvenționării.

(115)

Articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază impune demonstrarea probabilității reapariției subvenționării, ceea ce implică în mod necesar că importurile subvenționate către UE ar fi reluate în absența măsurilor. Astfel cum s-a analizat în detaliu în secțiunea 3.5 de mai jos, Comisia a stabilit că este probabil că producătorii de biomotorină din SUA vor reîncepe să exporte cantități mari de biomotorină la prețuri subvenționate către piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(116)

În al doilea rând, nu au fost observate modificări ale prețurilor biomotorinei pe piața internă din SUA care să poată fi legate de expirarea în trecut a sistemelor sau de expirarea lor actuală după 31 decembrie 2014. Conform datelor furnizate de NBB (19), prețurile de pe piața internă ale biomotorinei au scăzut în cursul crizei financiare din 2008, au crescut în al doilea și al treilea trimestru din 2010 și apoi au rămas relativ stabile până la sfârșitul anului 2013. În prima jumătate a anului 2014 prețurile au scăzut cu aproximativ 30 %, deși ar fi fost de așteptat să crească, dacă producătorii ar fi preconizat că sistemele nu vor fi reinstituite. Acest lucru arată că producătorii de biomotorină, precum și alți participanți la piață, s-au așteptat cu un mare grad de convingere că sistemele vor fi reinstituite cu efect retroactiv în viitor, ținând seama de:

(i)	importanța subvențiilor în comparație cu prețul de vânzare al biomotorinei; și

(ii)	faptul că ancheta inițială a arătat că unii producători de biomotorină includ în mod direct în prețurile lor creditul cumpărătorului obținut în temeiul sistemului „1 USD/galon” (20).

(117)

În urma comunicării concluziilor definitive, NBB a afirmat că prețurile biomotorinei variază în funcție de prețurile motorinei minerale și de costul materiilor prime. În consecință, NBB a susținut că nu se poate trage nicio concluzie din evoluția prețurilor biomotorinei în ceea ce privește probabilitatea reapariției subvenționării, cu excepția cazului în care sunt luate în considerare impactul costului materiilor prime și cel al prețurilor motorinei minerale.

(118)

Indiferent care a fost impactul prețurilor motorinei minerale și cel al costurilor materiilor prime asupra fluctuației prețurilor la biomotorină, Comisia concluzionează că subvenția obținută de producătorii de biomotorină pentru fiecare galon de biomotorină produs trebuie că a redus în mod semnificativ costul de producție. Acest lucru se reflectă, de asemenea, în determinarea finală a prețului biomotorinei. Întrucât nu a existat cooperare din partea societăților din SUA, nu este posibil să se stabilească efectul exact al subvenției asupra costului de producție. Cu toate acestea, Comisia estimează că acel un dolar (1 USD) care a fost acordat pentru fiecare galon de biomotorină produs a reprezentat aproximativ o treime din prețul final al biomotorinei de pe piața internă din SUA în cursul PAR. În consecință, Comisia își reiterează constatările potrivit cărora ar fi fost de așteptat ca prețurile biomotorinei să crească în trecut, dacă producătorii ar fi preconizat că sistemele nu vor fi reinstituite. Cu toate acestea, nu au fost observate modificări ale prețurilor biomotorinei pe piața internă din SUA care să poată fi legate de expirarea în trecut a sistemelor sau de expirarea lor actuală după 31 decembrie 2014.

(119)

În al treilea rând, nu numai că industria biomotorinei din SUA a putut beneficia în mod constant de subvențiile prevăzute de cele trei sisteme federale, însă, în plus, finanțarea nici nu a fost vreodată suspendată pentru o anumită perioadă de timp. Sistemul nu a fost niciodată subfinanțat, iar cercul său de beneficiari și oferta de beneficii acordate în temeiul său nu au fost niciodată restrânse. Dimpotrivă, în 2008 (21), creditul de 1 USD per galon a fost extins pentru a cuprinde toți producătorii de biomotorină și nu doar producătorii de biomotorină agricolă. Într-adevăr, finanțarea acordată în 2013 a fost de două ori mai mare decât cea din 2012, în timp ce pentru prima jumătate a anului 2014, finanțarea a fost mai mare decât finanțarea totală pentru 2013 (22).

Finanțare în milioane USD	2011	2012	2013	1.6.2013-31.12.2013	2014 (până la 30 iunie 2014)
Credite pentru accize pe amestecuri de biomotorină combustibilă	760,7	847,0	1 603,2	1 427,8	1 830,2

(120)

În al patrulea rând, având în vedere importanța sistemelor pentru industria biomotorinei din SUA și așteptările tuturor participanților la piață ca sistemele să existe în continuare, chiar dacă SUA ar decide desființarea sistemelor în viitor, acest lucru nu s-ar putea realiza pur și simplu lăsând sistemele să expire. În schimb, finanțarea disponibilă ar trebui să fie redusă treptat, și anume pe parcursul mai multor ani, și/sau numărul beneficiarilor eligibili ar trebui să fie limitat. În caz contrar, SUA ar risca să cauzeze un prejudiciu grav industriei sale interne de biomotorină, ceea ce ar conduce la pierderi semnificative de locuri de muncă (industria are aproximativ 60 000 de angajați (23)), la o dependență de importuri de motorină și la incapacitatea de a realiza obiectivele de mediu stabilite de guvern și legate de utilizarea biomotorinei (24).

(121)

În urma comunicării concluziilor definitive, NBB a afirmat că faptul că finanțarea disponibilă în trecut a fost suficientă și faptul că oferta de beneficii acordate beneficiarilor nu a fost restrânsă în trecut nu sunt relevante pentru determinarea probabilității reapariției unui program de subvenții care a expirat. NBB a afirmat, în plus, că faptul că industria biomotorinei din SUA are aproximativ 60 000 de angajați nu înseamnă în mod automat că programele de subvenții trebuie să fie reinstituite sau că trebuie să fie reduse treptat. În cele din urmă, faptul că Standardul al doilea privind combustibilii din surse regenerabile („Renewable Fuel Standard-2” – RFS-2) prevede utilizarea anuală, între 2011 și 2021, a unei cantități minime de 1 miliard de galoane de motorină pe bază de biomasă nu înseamnă că acest obiectiv nu va fi atins dacă programele de subvenții nu sunt reinstituite.

(122)

Comisia concluzionează că, având în vedere amploarea finanțării furnizate prin intermediul celor trei sisteme federale și așteptările tuturor participanților la piață ca sistemele să existe în continuare, ar fi foarte dificil pentru autoritățile din SUA să lase sistemele pur și simplu să expire. Nivelul de ocupare a forței de muncă în cadrul industriei, precum și obiectivele de mediu și cele economice deservite de industrie reprezintă indicatori importanți care arată ce anume ar fi periclitat dacă industria biomotorinei din SUA ar fi forțată să își reducă producția și capacitatea în absența subvențiilor federale sau în cazul reducerii acestora. În plus, conform acestui scenariu, obiectivul de mediu (cuprins în RFS-2) de a utiliza o cantitate minimă de 22 de miliarde de galoane de biocombustibili avansați până în 2022 (25), categorie în cadrul căreia se califică și biomotorina, va fi, de asemenea, periclitat.

(123)

În consecință, Comisia consideră că este foarte probabil ca sistemele de credit pentru amestecuri de biomotorină, pentru biomotorină și pentru micii producători de biomotorină agricolă să fie reinstituite cu efect retroactiv și să continue să acorde beneficii producătorilor de biomotorină din SUA în viitor. Cele trei sisteme federale vor acoperi probabil cu efect retroactiv perioada de după 31 decembrie 2014, așa cum s-a întâmplat deja în trecut.

(124)

NBB a mai afirmat și că, deși articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază se referă la probabilitatea de reapariție a subvenționării, taxele compensatorii nu pot fi menținute în cazul în care un program de subvenții este retras în momentul constatărilor unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor și că taxele compensatorii nu pot fi puse în aplicare în cazul în care nu există nicio subvenție a cărei compensare să fie necesară pentru a preveni cauzarea unui prejudiciu. Cazul contrar ar contraveni articolului 15 alineatul (1) și articolului 17 din regulamentul de bază, precum și articolului 19 din Acordul privind subvențiile și măsurile compensatorii. NBB a afirmat, de asemenea, că o interpretare coerentă a acestor dispoziții ar stabili că taxele pot fi menținute numai în cazul în care programul de subvenții propriu-zis este în continuare în vigoare, dar nu se acordă beneficii în temeiul programului.

(125)

Această afirmație ar trebui să fie respinsă. Formularea articolului 18 din regulamentul de bază nu impune în mod necesar Comisiei obligația de a determina că subvenționarea există efectiv pentru a decide cu privire la prelungirea măsurilor. Dimpotrivă, articolul 18 din regulamentul de bază prevede că, în perioada în care măsurile sunt în vigoare, este posibil ca subvenționarea să nu aibă loc, și permite, în consecință, posibilitatea de a determina o „probabilitate de reapariție a subvenționării”. Prin urmare, existența unui sistem de subvenții care să fie în vigoare în momentul prelungirii nu este o cerință absolută prevăzută de articolul 18 din regulamentul de bază.

(126)

În plus, contextul confirmă faptul că articolul 15 alineatul (1) a treia teză din regulamentul de bază nu este aplicabil reexaminărilor efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Articolul 15 din regulamentul de bază stabilește, la nivel general, condițiile pentru impunerea unor măsuri definitive în cazul anchetelor prevăzute la articolul 10 (și anume anchetele noi). Într-adevăr, multe dintre dispozițiile sale nu sunt aplicabile anchetelor de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor deschise în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază. De exemplu, articolul 15 alineatul (1) al cincilea paragraf din regulamentul de bază precizează că „valoarea taxei compensatorii nu trebuie să depășească valoarea totală a subvenției pasibile de măsuri compensatorii stabilită”. În mod evident, acest paragraf nu este aplicabil reexaminărilor efectuate în perspectiva expirării măsurilor, întrucât, în conformitate cu articolul 22 alineatul (3) din același regulament, atunci când se efectuează o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, măsurile nu pot fi decât abrogate sau menținute și, în consecință, nu pot determina valoarea taxei compensatorii.

(127)

O formulare similară există în articolul 19 din Acordul privind subvențiile și măsurile compensatorii, care reglementează de asemenea în mod clar condițiile pentru impunerea unor măsuri definitive în cazul anchetelor noi.

(128)

Din aceleași motive precum cele expuse în considerentele 125-127 de mai sus, Comisia este de părere că articolul 17 din regulamentul de bază nu este aplicabil anchetelor de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor deschise în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază.

(129)

În cele din urmă, scopul articolului 18 din regulamentul de bază este efectuarea unei analize prospective privind probabilitatea continuării sau reapariției subvenționării și a prejudiciului. Un astfel de exercițiu sugerează un anumit grad de probabilitate și deosebește articolul 18 din regulamentul de bază de articolul 15 alineatul (1) și articolul 17 din regulamentul de bază, ale căror obiective constau în a lua în considerare o schimbare a circumstanțelor care a avut deja loc.

(130)

Prin urmare, având în vedere formularea, contextul și obiectivele articolului 18, Comisia consideră că articolele 15 și 17 din regulamentul de bază nu se aplică reexaminărilor efectuate în perspectiva expirării măsurilor.

(131)

Din motivele descrise mai sus, Comisia respinge afirmațiile prezentate de către NBB.

3.4.3. Probabilitatea continuării subvenționării acordate în temeiul altor sisteme

(132)

Toate sistemele de subvenții analizate mai sus, pe baza cărora au fost acordate subvenții, erau în vigoare în cursul PAR.

(133)

În prezent, câteva sisteme minore sunt încă în vigoare, precum Programul pentru bioenergie pentru biocombustibili avansați și sistemele de subvenții la nivel de stat, și nu există indicații că aceste sisteme vor fi desființate în viitorul apropiat.

(134)

Prin urmare, în ceea ce privește sistemele în vigoare, Comisia consideră că expirarea măsurilor ar avea ca efect probabil continuarea subvenționării.

3.5. Impactul subvenționării asupra exporturilor către UE

(135)

Comisia a examinat, de asemenea, dacă s-ar efectua volume mari de exporturi subvenționate din SUA către Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor selectați pentru a fi incluși în eșantion, menționată la considerentul 20 de mai sus, nu a fost posibil să se efectueze o analiză pe baza unor date verificate furnizate de producătorii din SUA. Prin urmare, Comisia a utilizat următoarele surse de informații: datele furnizate de anumiți producători de biomotorină din SUA în etapa deschiderii, ca răspuns la chestionarul destinat eșantionării, Eurostat, cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, observații ulterioare ale solicitantului, Comitetul național pentru biomotorină din SUA (NBB), site-urile internet ale Administrației SUA pentru informații din domeniul energiei (US Energy Information Administration – EIA) și ale Departamentului energiei din SUA (US Department of Energy), precum și Comisia pentru comerț internațional din SUA (US International Trade Commission).

(136)

Pe baza datelor colectate furnizate de EIA, capacitatea producătorilor de biomotorină din SUA în cursul PAR a fost de 7 128 000 de tone. Acest volum este foarte apropiat de volumul indicat de NBB, și anume 6 963 000 de tone, volum care se bazează pe informațiile transmise de membrii săi Agenției pentru protecția mediului (Environmental Protection Agency – EPA).

(137)

(138)

(139)

Această afirmație nu poate fi însă acceptată. Datele furnizate de NBB nu pot fi reconciliate cu datele oficiale disponibile. Producătorii de biomotorină din SUA sunt obligați să prezinte EIA în fiecare lună un formular (EIA-22M „Monthly Biodiesel Production Survey” – „Sondaj lunar privind producția de biomotorină”) care să indice, printre alte date, capacitatea de producție anuală și statutul lor de operare (de exemplu, activ, inactiv temporar sau operațiuni încetate definitiv). Începând cu luna ianuarie 2013, capacitatea înregistrată a variat ușor de la o lună la alta, dar a fost în general destul de stabilă.

(140)

În plus, producătorii de biomotorină din SUA sunt obligați să comunice EPA în fiecare an, printre alte informații, tipul sau tipurile de combustibili din surse regenerabile care se preconizează că va (vor) fi produs(e) sau importat(e) și capacitatea de producție existentă și planificată.

(141)

(142)

(143)

(144)

Cu toate acestea, conform instrucțiunilor EIA citate de NBB, „capacitatea de producție anuală [este] cantitatea de biomotorină pe care o uzină o poate produce într-un an calendaristic, ținându-se cont de perioadele normale de indisponibilitate necesare pentru întreținere. Ea include capacitatea uzinelor inactive până la dezafectarea sau abandonarea acestora” (26). Rezultă clar din cele de mai sus că EIA ia în considerare, la determinarea capacității de producție totale din SUA, toate uzinele care ar putea deveni din nou active. În consecință, contrar celor susținute de NBB, uzinele care nu au fost dezafectate sau ale căror activități nu au încetat definitiv pot, prin definiție, să își reia producția, dacă în viitor se vor schimba condițiile. Prin urmare, această capacitate inactivă trebuie să fie considerată ca făcând parte din capacitatea de producție totală de biomotorină din SUA.

(145)

Comisia consideră, prin urmare, că actuala capacitate înregistrată constituie o bază adecvată pentru calcularea capacității de producție totale și a capacității de rezervă ale SUA și respinge afirmația NBB.

(146)

În al doilea rând, NBB a afirmat, de asemenea, că industria biomotorinei din SUA nu este concepută pentru a îndeplini funcția unei industrii exportatoare, întrucât majoritatea instalațiilor de biomotorină din SUA produc mai puțin de 15 000 000 de galoane (55 000 de tone metrice) pe an. Potrivit NBB, stocarea unei cantități de biomotorină care a fost produsă în cursul mai multor săptămâni în vederea unei singure livrări pentru export nu ar fi fezabilă din punct de vedere economic.

(147)

Comisia consideră că această afirmație trebuie să fie respinsă. Industria biomotorinei din SUA are capacitatea de a exporta, iar înainte de instituirea măsurilor în vigoare, producătorii din SUA exportau cantități semnificative de biomotorină către piața Uniunii, până la 1 137 000 de tone în cursul perioadei anchetei inițiale (1 aprilie 2007 – 31 martie 2008). Acest lucru arată că în SUA există producători care dispun de o capacitate de producție suficientă pentru a putea exporta. De asemenea, producătorii din SUA care nu dispun de o capacitate de producție individuală suficientă pentru o livrare către Uniune vor continua să deservească piața internă, iar comercianții pot reuni producția mai multor uzine pentru a o exporta.

(148)

În plus, piața Uniunii este foarte atractivă deoarece este cea mai mare din lume și există stimulente semnificative, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național, pentru consumul de biomotorină. În cele din urmă, dar nu în ultimul rând, prețurile din Uniune, al căror nivel este mai ridicat decât pe alte piețe terțe, ar stimula producătorii din SUA să exporte mai degrabă către Uniune decât către alte piețe terțe.

(149)

Prin urmare, Comisia concluzionează că, având în vedere probabilitatea continuării și reapariției subvenționării, în combinație cu nivelul ridicat al capacității de rezervă a industriei biomotorinei din SUA și atractivitatea pieței Uniunii, este probabil că producătorii de biomotorină din SUA vor reîncepe să exporte cantități mari de biomotorină la prețuri subvenționate către piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

3.6. Concluzie

(150)

Având în vedere cele de mai sus, în conformitate cu articolul 18 alineatul (3) din regulamentul de bază, Comisia concluzionează că există probabilitatea continuării și reapariției subvenționării în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor în vigoare.

4. PREJUDICIUL

4.1. Definiția industriei din Uniune și a producției Uniunii

(151)

Produsul similar a fost fabricat de aproximativ 200 de producători din Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Aceștia constituie „industria din Uniune” în sensul articolului 9 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(152)

Producția totală a Uniunii în cursul perioadei anchetei de reexaminare a fost stabilită la aproape 11 600 000 de tone. Comisia a stabilit această cifră pe baza tuturor informațiilor disponibile privind industria din Uniune, cum ar fi informațiile furnizate în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor și datele colectate de la producătorii din Uniune în cursul anchetei. După cum s-a indicat la considerentele 12-14 de mai sus, în eșantion au fost selectați șapte producători din Uniune, reprezentând aproape 30 % din producția totală a Uniunii de produs similar.

4.2. Consumul Uniunii

(153)

Comisia a stabilit consumul Uniunii pe baza volumului producției totale a Uniunii, minus exporturile plus importurile din țări terțe. Volumele de import și de export au fost obținute din datele Eurostat.

(154)

Consumul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul Uniunii

	2011	2012	2013	PAR
Consumul total al Uniunii (în tone metrice)	11 130 119	11 856 626	11 382 324	12 324 479
Indice	100	107	102	111
Sursă: Date privind industria din Uniune, Eurostat.

(155)

Pe baza celor de mai sus, consumul Uniunii de biomotorină a crescut cu 11 % în cursul perioadei examinate.

4.3. Importurile de produs în cauză din SUA

4.3.1. Volumul și cota de piață a importurilor din țara în cauză

(156)

Conform datelor Eurostat, importurile de biomotorină din SUA către Uniune au scăzut la aproape zero de la instituirea măsurilor în 2009. Importurile în Uniune din țara în cauză și cota de piață au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Volumul importurilor și cota de piață

	2011	2012	2013	PAR
SUA (în tone metrice)	2 442	803	7	13
Indice	100	33	0	1
Cotă de piață	0	0	0	0
Sursă: Eurostat.

4.3.2. Prețurile și subcotarea prețurilor

4.3.2.1. Prețurile de pe piața internă din SUA

(157)

(158)

4.3.2.2. Prețurile americane de export și subcotarea

(159)

În cursul perioadei anchetei de reexaminare, importurile de biomotorină din SUA către Uniune au fost neglijabile și nu au putut furniza o bază pertinentă pentru calcularea subcotării.

(160)

Prin urmare, a fost efectuată o comparație între prețul mediu al biomotorinei produse și vândute în Uniune de către industria din Uniune și prețul de export mediu al biomotorinei vândute țărilor terțe de către SUA în cursul PAR. Comisia a consultat baza de date a Comisiei pentru comerț internațional din SUA și a extras cantitățile și valorile pentru exportul de biomotorină în cadrul codului HTS 382600 în cursul PAR. Cantitățile exportate (în tone metrice) către toate țările (incluzând UE) se ridică la 567 018 tone. Prețul mediu per tonă metrică în cursul PAR a fost de 753,34 EUR.

Tabelul 3

Volumele de export și prețurile de export ale SUA în cursul PAR

Țări de destinație	Cantități exportate (în tone metrice)	% din exporturile către toate țările	Preț mediu (USD) per tonă metrică	Preț mediu (EUR) per tonă metrică
Total Gibraltar	76 266	13	753,19	555,45
Total Canada	247 959	44	1 167,33	860,86
Total Australia	4 267	1	1 019,77	752,04
Total Malaysia	103 773	18	891,44	657,41

(161)

În cursul PAR, prețul de export mediu al biomotorinei din SUA către toate destinațiile a fost de 1 021,52 USD (753,34 EUR) per tonă metrică FAS (franco de-a lungul navei). În scopul calculării unui preț de export către Uniune probabil și rezonabil, ar fi necesar să se adauge costurile pentru transport și asigurare, precum și o taxă vamală de 6,5 % și costurile ulterioare importului la acest preț. Conform datelor obținute în cursul anchetei, astfel s-ar ajunge la aproximativ 100 EUR per tonă metrică. În consecință, un preț de export către Uniune estimat ar subcota prețurile din Uniune, deoarece prețul mediu al biomotorinei vândute pe piața internă de către producătorii din Uniune în cursul PAR a fost de 905 EUR per tonă metrică (a se vedea tabelul 8 de mai jos).

(162)

Comitetul național pentru biomotorină din SUA (NBB) a afirmat că Comisia nu a explicat motivul pentru care a utilizat, pentru stabilirea prețului probabil de export către Uniune, prețurile americane medii de export către țări terțe în loc să utilizeze prețul de export mai ridicat către Canada. NBB susține, de asemenea, că Comisia nu a explicat baza pe care a utilizat-o pentru ajustarea cu 100 EUR a prețului estimat de export către Uniune și că nu a luat în considerare costurile ulterioare importului și nici pretinsele diferențe de preț datorate materiilor prime diferite. În consecință, analiza subcotării prețurilor este eronată.

(163)

Ancheta a demonstrat, astfel cum s-a descris mai sus, că prețurile americane de export variază semnificativ în funcție de destinație. Prin urmare, pentru a stabili un preț rezonabil și probabil de export către Uniune, Comisia a utilizat o medie către toate destinațiile de export. A utiliza pur și simplu cel mai ridicat preț de export, după cum a cerut NBB, nu ar fi fost o metodă adecvată, așa cum nici utilizarea celui mai scăzut preț de export nu ar fi fost adecvată.

(164)

În ceea ce privește ajustarea cu 100 EUR, informațiile furnizate chiar de NBB au constituit baza pentru calculele Comisiei. Mai precis, Comisia a utilizat cifrele furnizate de NBB pentru taxele vamale și costurile de transport (aproximativ 94 EUR) și a rotunjit valoarea la 100 EUR, așa încât au fost luate în considerare și costurile ulterioare importului. Valoarea indicată de NBB pentru costurile ulterioare importului (2 % din valoarea CIF la frontieră sau 16,69 EUR) nu a fost luată în considerare, deoarece această valoare nu a fost susținută prin probe.

(165)

În ceea ce privește pretinsa diferență de preț datorată materiilor prime diferite, Comisia reamintește că în ancheta inițială a fost acordată o ajustare pe baza unei comparații între datele verificate obținute de la producătorii din SUA și cele obținute de la producătorii din Uniune. În absența cooperării din partea producătorilor din SUA în cadrul prezentei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, Comisia nu a putut stabili, în primul rând, că ar trebui acordată o ajustare. În al doilea rând, chiar în cazul în care s-ar acorda o ajustare, Comisia nu ar putea stabili nivelul unei astfel de ajustări. Circumstanțele actuale diferă de cele care prevalau în timpul anchetei inițiale; în special, nici în UE și nici în SUA nu se mai utilizează același amestec de materii prime pentru a produce biomotorină. În orice caz, NBB a cerut o ajustare de 10 %, însă nu a justificat acest nivel al ajustării.

(166)

Din considerațiile de mai sus rezultă că afirmația NBB conform căreia analiza subcotării prețurilor este eronată trebuie să fie respinsă.

4.3.3. Importurile din alte țări terțe

(167)

Volumul importurilor din alte țări terțe a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 4

Importurile din țări terțe

	2011	2012	2013	PAR
Malaysia (în tone metrice)	16 622	36 543	211 430	314 494
Indonezia (în tone metrice)	1 087 517	1 133 946	394 578	204 086
Argentina (în tone metrice)	1 422 142	1 475 824	425 239	153 607
Altele (în tone metrice)	139 580	153 529	177 889	206 592
Total (în tone metrice)	2 665 861	2 799 842	1 209 136	878 779
Indice	100	105	45	33
Cotă de piață	24,0 %	23,6 %	10,6 %	7,1 %
Indice	100	99	44	30
Preț mediu (în EUR/tonă)	927	932	779	786
Indice	100	100	84	85
Sursă: Eurostat.

(168)

4.4. Situația economică a industriei din Uniune

4.4.1. Observații generale

(169)

În conformitate cu articolul 8 alineatul (4) din regulamentul de bază, a fost efectuată o examinare a tuturor indicatorilor economici relevanți care influențează situația industriei din Uniune în cursul perioadei examinate.

(170)

(171)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, utilizarea capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de subvenție și redresarea în urma practicilor anterioare de subvenționare.

(172)

4.4.2. Indicatori macroeconomici

4.4.2.1. Producția, capacitatea de producție și utilizarea capacității

(173)

Producția totală, capacitatea de producție și utilizarea capacității ale Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Producția, capacitatea de producție și utilizarea capacității

	2011	2012	2013	PAR
Volumul producției (în tone metrice)	8 547 884	9 138 558	10 528 886	11 596 824
Indice	100	107	123	136
Capacitatea de producție (în tone metrice)	16 072 000	16 190 288	16 997 288	16 746 869
Indice	100	101	106	104
Utilizarea capacității	53 %	56 %	62 %	69 %
Indice	100	106	116	130
Sursă: Datele furnizate de EBB (solicitantul).

(174)

(175)

(176)

NBB susține că răspunsurile oferite de unele dintre societățile incluse în eșantion la chestionarul neconfidențial indică rate ridicate de utilizare a capacității, cuprinse între 78 % și până la cel puțin 93 %. Prin urmare, rata medie mai scăzută de utilizare a capacității la nivelul întregii industrii trebuie să fie datorată mai degrabă factorilor structurali decât importurilor. În aceste circumstanțe, utilizarea capacității nu ar trebui să fie considerată un indicator care arată că industria biomotorinei din Uniune se află încă într-un proces de redresare în urma practicilor anterioare de subvenționare.

(177)

Această afirmație nu poate fi acceptată. Utilizarea capacității este doar unul dintr-un număr mare de indicatori macroeconomici pe care Comisia îi ia în considerare atunci când analizează situația globală a industriei din Uniune. Faptul că unele dintre societățile incluse în eșantion pot avea rate de utilizare mai ridicate este normal, deoarece macroindicatorii se bazează pe media ponderată a întregii industrii din Uniune. Faptul că unii producători de biomotorină din Uniune s-au redresat mai rapid sau într-o măsură mai mare decât alții, în special având în vedere natura foarte fragmentată a acestei industrii, nu face inutilă utilizarea acestui indicator pentru evaluarea globală a situației industriei din Uniune.

4.4.2.2. Volumul vânzărilor și cota de piață

(178)

Volumul vânzărilor și cota de piață ale industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul vânzărilor și cota de piață

	2011	2012	2013	PAR
Volumul vânzărilor pe piața Uniunii (în tone metrice)	8 497 073	8 863 191	9 741 548	10 966 576
Indice	100	104	115	129
Cotă de piață	76 %	75 %	86 %	89 %
Indice	100	98	112	117
Sursă: Datele furnizate de EBB (solicitantul).

(179)

Volumele vânzărilor industriei din Uniune au crescut semnificativ și în concordanță cu creșterea producției sale în cursul perioadei examinate. În consecință, cota sa de piață pe piața Uniunii a crescut, de asemenea, de la 76 % la începutul perioadei examinate la 89 % la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare. Evoluția pozitivă a volumelor vânzărilor și a cotelor de piață arată că actualele măsuri antidumping și antisubvenții au avut un efect pozitiv asupra industriei din Uniune.

4.4.2.3. Creșterea

(180)

4.4.2.4. Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(181)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

	2011	2012	2013	PAR
Numărul de angajați	2 123	2 125	2 351	2 326
Indice	100	100	111	110
Productivitate (în tone metrice/angajat)	4 021	4 301	4 479	4 986
Indice	100	107	111	124
Sursă: datele furnizate de EBB (solicitantul)

(182)

(183)

4.4.2.5. Amploarea marjei de subvenție și redresarea în urma practicilor de subvenționare

(184)

După cum s-a menționat în considerentul 159 de mai sus, importurile de biomotorină din SUA practic au încetat după instituirea unor taxe compensatorii, iar în cursul perioadei anchetei de reexaminare practic nu au existat importuri subvenționate provenind din SUA. Prin urmare, amploarea marjei de subvenție nu poate fi evaluată. Cu toate acestea, analiza indicatorilor de prejudiciu arată că măsurile în vigoare împotriva SUA și măsurile ulterioare instituite împotriva importurilor din Argentina și Indonezia au avut un impact pozitiv asupra industriei din Uniune, care este considerată a fi în curs de redresare în urma efectului practicilor anterioare de subvenționare, deși este încă într-o situație economică fragilă și vulnerabilă.

4.4.3. Indicatori microeconomici

4.4.3.1. Prețurile și factorii care influențează prețurile

(185)

În cursul perioadei examinate, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 8

Prețurile de vânzare în Uniune

	2011	2012	2013	PAR
Prețul de vânzare unitar mediu în Uniune (în EUR/tonă metrică)	1 105	1 079	964	905
Indice	100	98	87	82
Costul de producție unitar (în EUR/tonă metrică)	1 107	1 153	969	868
Indice	100	104	88	78
Sursă: Datele verificate obținute de la producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(186)

4.4.3.2. Costurile cu forța de muncă

(187)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Costul mediu cu forța de muncă per angajat

	2011	2012	2013	PAR
Costurile medii cu forța de muncă per angajat (în EUR)	60 866	59 081	60 802	61 807
Indice	100	97	100	102
Sursă: Datele verificate obținute de la producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(188)

Costul mediu cu forța de muncă per angajat a rămas stabil pe parcursul perioadei examinate.

4.4.3.3. Stocurile

(189)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Stocurile

	2011	2012	2013	PAR
Stocuri finale (în tone metrice)	84 734	118 256	92 825	91 202
Indice	100	140	110	108
Stocuri finale ca procent din producție	4 %	5 %	4 %	3 %
Indice	100	125	100	75
Sursă: Datele verificate obținute de la producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(190)

Stocurile au rămas relativ stabile la un nivel normal în cursul perioadei examinate.

4.4.3.4. Rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri

(191)

Rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile și randamentul investițiilor

	2011	2012	2013	PAR
Rentabilitatea vânzărilor în Uniune către clienți neafiliați (% vânzărilor din cifra de afaceri)	2,0	– 1,4	1,1	3,8
Indice	100	– 70	55	190
Fluxul de numerar (în EUR)	67 930 517	1 004 296	135 656 898	66 832 681
Indice	100	1	200	98
Investiții (în EUR)	12 122 366	9 859 293	9 133 725	8 314 180
Indice	100	81	75	69
Randamentul investițiilor (% din vânzările nete)	14,0	– 14,2	12,5	44,2
Indice	100	– 101	89	315
Sursă: Datele verificate obținute de la producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(192)

(193)

(194)

(195)

(196)

Comisia a analizat această afirmație și a constatat că NBB a obținut o altă valoare pe baza unei metodologii/calculări care a fost eronată din mai multe motive. În primul rând, calculele sale ale rentabilității în perioada de anchetă nu s-au bazat pe răspunsurile la chestionar, astfel cum s-a afirmat, ci pe date de eșantionare care nu conțin însă informații referitoare la perioada de anchetă, ci la o perioadă diferită. În al doilea rând, costul de producție pe care NBB l-a utilizat pentru a calcula rentabilitatea s-a bazat pe un cost de producție pentru un alt eșantion de societăți, utilizat în cadrul altei anchete; prin urmare, acest cost nu poate fi pur și simplu utilizat în prezenta anchetă. În cele din urmă, Comisia a stabilit marja medie de profit a societăților incluse în eșantion pe baza unor date fiabile și verificate ale acestor societăți. Prin urmare, afirmația NBB este respinsă.

4.4.4. Concluzie privind prejudiciul

(197)

(198)

Pe de altă parte, rentabilitatea a rămas scăzută în cursul perioadei examinate, iar industria din Uniune a suferit chiar pierderi în 2012. Chiar și profiturile realizate în cursul perioadei anchetei de reexaminare, de puțin sub 4 %, sunt semnificativ mai mici decât profitul pe care industria din Uniune ar trebui să îl obțină în mod rezonabil în condiții normale de piață. De asemenea, Comisia reamintește faptul că, în ancheta inițială care a condus la instituirea măsurilor existente, Consiliul a stabilit la 15 % profitul (țintă) pe care industria din Uniune ar trebui să îl obțină în mod rezonabil în condiții normale de piață (28). Într-o anchetă ulterioară privind importurile de biomotorină originară din Argentina și Indonezia, nivelul de profit care este de așteptat în mod rezonabil să fie obținut de industria din Uniune în condiții normale de piață a fost, cu toate acestea, revizuit ușor în sens descrescător și stabilit la 11 %, mai ales ca urmare a competiției sporite pe piața Uniunii și a maturității industriei de biomotorină din Uniune (29).

(199)

Mai mulți dintre indicatorii economici relevanți pentru analiza situației actuale a industriei din Uniune arată o tendință pozitivă și indică, în consecință, că măsurile în vigoare în prezent au avut un efect pozitiv asupra industriei din Uniune. Cu toate acestea, nivelul de profit obținut de industria din Uniune este încă foarte scăzut și se află cu mult sub profitul țintă stabilit în anchetele anterioare. În plus, nivelul investițiilor este redus și a scăzut, de asemenea, cu 30 % în cursul perioadei examinate, iar utilizarea capacității, deși în creștere, se situează încă sub 70 %, comparativ cu o rată de utilizare de aproximativ 90 % înregistrată atunci când importurile subvenționate erau absente de pe piața Uniunii (2004-2006) și situația industriei din Uniune era considerată a fi sănătoasă (30).

(200)

Pe baza unei analize globale a tuturor indicatorilor economici, Comisia a concluzionat că industria din Uniune încă nu s-a redresat complet de pe urma efectelor importurilor subvenționate anterioare. Industria din Uniune se află în continuare într-o situație fragilă din punct de vedere economic și financiar, iar tendința pozitivă actuală ar putea fi inversată cu ușurință în cazul reapariției unor volume mari de importuri subvenționate, provenind din SUA.

5. PROBABILITATEA REAPARIȚIEI PREJUDICIULUI

(201)

Pentru a evalua probabilitatea reapariției prejudiciului pentru industria din Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor existente, Comisia a analizat impactul probabil al importurilor din SUA asupra pieței și industriei Uniunii, în temeiul articolului 18 alineatul (2) din regulamentul de bază. În special, Comisia a analizat probabilitatea reapariției importurilor subvenționate, volumele acestora și nivelurile probabile ale prețurilor aferente, capacitatea de rezervă, atractivitatea pieței Uniunii și comportamentul în materie de prețuri al producătorilor din SUA.

(202)

După cum s-a concluzionat mai sus (considerentul 149), este probabil ca importurile subvenționate din SUA să reapară în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor existente. Comisia a stabilit că producătorii de biomotorină din SUA exportă în prezent biomotorină către piețele altor țări terțe, la niveluri de preț inferioare prețurilor din Uniune. Întrucât prețurile din Uniune sunt mai mari decât cele de pe piețele altor țări terțe, este probabil ca cel puțin o parte din aceste exporturi să fie redirecționate către Uniune, în cazul în care măsurile existente ar expira.

(203)

(204)

Nu este probabil ca această capacitate de rezervă disponibilă în SUA să fie absorbită de piața sa internă. Deja în prezent, în pofida unei capacități suficiente, producătorii din SUA nu acoperă integral cererea de pe piața americană. De asemenea, nu este probabil ca această capacitate de rezervă existentă să fie utilizată pentru a crește exporturile către țări terțe din afara Uniunii. În prezent, după cum s-a descris în detaliu în considerentul 161 de mai sus, prețurile americane de export către țări terțe sunt, în medie, cu 15 % mai mici decât prețul mediu de pe piața internă din SUA și, de asemenea, mai mici decât prețul mediu din Uniune, chiar și în cazul în care sunt luate în considerare costurile de transport din SUA către Uniune. Prin urmare, este probabil că producătorii din SUA ar căuta un alt debușeu pentru capacitatea lor de rezervă.

(205)

(206)

Prin urmare, este foarte probabil că producătorii din SUA ar utiliza o mare parte din capacitatea lor de rezervă pentru a reintra pe piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor existente. Având în vedere comportamentul lor actual în materie de prețuri pe alte piețe de export și capacitatea de rezervă substanțială disponibilă, este foarte probabil că pe piața Uniunii ar reintra cantități semnificative de biomotorină din SUA la un preț subvenționat echivalent cu prețurile din Uniune sau mai mic decât acestea.

(207)

Aceste importuri ar exercita o presiune semnificativă de reducere a prețurilor asupra industriei din Uniune, care, la nivelurile actuale ale prețurilor, înregistrează doar un profit foarte mic, aflat cu mult sub profitul său țintă. Acest lucru ar conduce, cel mai probabil, la o scădere a volumelor de producție și de vânzări, la o reducere a rentabilității și la o pierdere de cotă de piață.

(208)

5.1. Concluzie

(209)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că este foarte probabil că prejudiciul important pentru industria din Uniune ar reapărea în cazul în care s-ar permite expirarea taxelor compensatorii existente împotriva importurilor de biomotorină din SUA.

6. INTERESUL UNIUNII

(210)

În conformitate cu articolul 31 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă ar fi împotriva interesului Uniunii să se mențină măsurile existente, în pofida constatărilor de mai sus privind probabilitatea de reapariție a subvenționării prejudiciabile. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe o evaluare a tuturor diferitelor interese implicate, inclusiv a intereselor industriei din Uniune, ale importatorilor și ale utilizatorilor de biomotorină.

6.1. Interesul industriei din Uniune

(211)

Măsurile existente au contribuit la o reducere aproape totală a importurilor subvenționate de biomotorină din SUA și au ajutat industria din Uniune. Deși industria din Uniune a arătat semne pozitive de redresare în urma practicilor anterioare de subvenționare, precum o creștere a volumelor de producție și de vânzări, prețurile biomotorinei de pe piața Uniunii au scăzut semnificativ și rentabilitatea a rămas foarte redusă, ceea ce înseamnă că industria se află într-o situație economică fragilă și vulnerabilă.

(212)

În cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor existente, industria din Uniune s-ar confrunta cu siguranță cu o creștere a concurenței neloiale sub forma unor volume mari de importuri subvenționate de biomotorină din SUA. Acest lucru ar pune capăt procesului de redresare pe care îl parcurge în prezent industria de biomotorină din Uniune și, cel mai probabil, ar conduce la reapariția unui prejudiciu important. Prin urmare, încetarea măsurilor nu este în interesul industriei din Uniune.

6.2. Interesul importatorilor și al comercianților neafiliați

(213)

Numai trei importatori/comercianți s-au manifestat și și-au exprimat punctele de vedere. În timp ce o societate a afirmat că nivelul taxelor actuale este disproporționat și că o prelungire a acestora ar distorsiona și ar limita piața, conducând la prețuri mai mari, celelalte două societăți au afirmat că măsurile existente nu au afectat activitățile lor și au adoptat o poziție neutră în ceea ce privește o posibilă prelungire a taxelor compensatorii existente.

(214)

6.3. Interesul utilizatorilor

(215)

Un singur utilizator, și anume o societate petrolieră care achiziționează biomotorină pentru a o amesteca cu uleiuri minerale, s-a manifestat și a comunicat Comisiei punctul său de vedere. Această societate a susținut cu fermă convingere menținerea măsurilor existente și a afirmat că eliminarea măsurilor ar putea avea efecte devastatoare asupra pieței de biomotorină din Uniune, conducând la un aflux de cantități semnificative de biomotorină subvenționată, fapt ce ar determina o reapariție a unui prejudiciu grav pentru industria de biomotorină din Uniune.

(216)

Nu există indicii potrivit cărora măsurile existente ar fi afectat în mod negativ utilizatorii de biomotorină din Uniune și, mai ales, nu există dovezi că măsurile existente ar fi avut un efect advers asupra rentabilității sau a activității economice a acestora. În orice caz, datorită stabilității sau a creșterii doar ușoare a consumului de biomotorină din Uniune, industria din Uniune dispune de o capacitate suficientă pentru a satisface cererea actuală și pe cea viitoare, în cazul în care cererea ar continua să crească. Menținerea măsurilor nu ar conduce la o lipsă de aprovizionare.

(217)

Prin urmare, se poate concluziona că menținerea măsurilor nu ar fi împotriva interesului utilizatorilor.

6.4. Concluzie privind interesul Uniunii

(218)

7. MĂSURI COMPENSATORII

(219)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns cu privire la probabilitatea continuării sau reapariției subvenționării și a prejudiciului, rezultă că, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, taxele compensatorii aplicabile importurilor de biomotorină originare din SUA, instituite prin Regulamentul (CE) nr. 598/2009, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 443/2011, ar trebui să fie menținute pentru o perioadă suplimentară de cinci ani.

(220)

Astfel cum se menționează în considerentul 2 de mai sus, taxele compensatorii în vigoare aplicabile importurilor de biomotorină din SUA au fost extinse la importurile aceluiași produs expediate din Canada, indiferent dacă sunt sau nu declarate ca fiind originare din Canada, și la importurile în Uniune de biomotorină în amestec cu un conținut în greutate de maximum 20 % de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, originare din Statele Unite ale Americii.

(221)

Taxele compensatorii care trebuie menținute se extind în continuare la importurile de biomotorină expediate din Canada, indiferent dacă sunt sau nu declarate ca fiind originare din Canada, precum și la importurile de biomotorină în amestec cu un conținut în greutate de maximum 20 % de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, originare din Statele Unite ale Americii.

(222)

Producătorii-exportatori din Canada care au fost scutiți de măsurile extinse prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 443/2011 sunt scutiți și de măsurile instituite prin prezentul regulament.

(223)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1) Se instituie o taxă compensatorie definitivă asupra importurilor de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, produse cunoscute în general sub denumirea de „biomotorină”, sub formă pură sau în amestec cu un conținut în greutate de peste 20 % de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, originare din SUA, încadrate în prezent la codurile NC ex 1516 20 98 (cod TARIC 1516 20 98 29), ex 1518 00 91 (cod TARIC 1518 00 91 29), ex 1518 00 99 (cod TARIC 1518 00 99 29), ex 2710 19 43 (cod TARIC 2710 19 43 29), ex 2710 19 46 (cod TARIC 2710 19 46 29), ex 2710 19 47 (cod TARIC 2710 19 47 29), ex 2710 20 11 (cod TARIC 2710 20 11 29), ex 2710 20 15 (cod TARIC 2710 20 15 29), ex 2710 20 17 (cod TARIC 2710 20 17 29), 3824 90 92 (cod TARIC 3824 90 92 12), ex 3826 00 10 (coduri TARIC 3826 00 10 29, 3826 00 10 39, 3826 00 10 49, 3826 00 10 99) și ex 3826 00 90 (cod TARIC 3826 00 90 19).

(2) Nivelul taxei compensatorii definitive aplicabile prețului net franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, pentru produsul descris la alineatul (1) și fabricat de societățile enumerate mai jos, este reprezentat de o sumă fixă, după cum urmează:

Societatea	Nivelul taxei compensatorii, EUR/tonă, net	Codul adițional TARIC
Archer Daniels Midland Company, Decatur	237,0	A933
Cargill Inc., Wayzata	213,8	A934
Green Earth Fuels of Houston LLC, Houston	213,4	A935
Imperium Renewables Inc., Seattle	216,8	A936
Peter Cremer North America LP, Cincinnati	211,2	A937
Vinmar Overseas Limited, Houston	211,2	A938
World Energy Alternatives LLC, Boston	211,2	A939
Societățile enumerate în anexa I	219,4	A se vedea anexa I
Toate celelalte societăți	237,0	A999

Taxa compensatorie referitoare la amestecuri este aplicabilă proporției din amestecul (în funcție de greutate) din conținutul total de esteri monoalchilici de acid gras și motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă (conținut de biomotorină).

(3) În cazurile în care mărfurile au fost deteriorate înainte de punerea în liberă circulație și, prin urmare, prețul plătit efectiv sau de plătit este ajustat de către vânzător, în beneficiul cumpărătorului, în condițiile prevăzute la articolul 145 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei (31), valoarea taxei compensatorii prevăzută la alineatul (2) se reduce proporțional cu ajustarea prețului plătit efectiv sau de plătit.

(5) Dacă nu se precizează altfel, se aplică dispozițiile relevante în vigoare referitoare la taxele vamale.

Articolul 2

(1) Taxa compensatorie definitivă aplicabilă pentru „toate celelalte societăți”, astfel cum este prevăzută la articolul 1 alineatul (2), se extinde la importurile în Uniune de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, produse cunoscute în general sub denumirea de „biomotorină”, sub formă pură sau în amestec cu un conținut în greutate de peste 20 % de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, expediate din Canada, indiferent dacă sunt sau nu declarate ca fiind originare din Canada, încadrate în prezent la codurile NC ex 1516 20 98 (cod TARIC 1516 20 98 21), ex 1518 00 91 (cod TARIC 1518 00 91 21), ex 1518 00 99 (cod TARIC 1518 00 99 21), ex 2710 19 43 (cod TARIC 2710 19 43 21), ex 2710 19 46 (cod TARIC 2710 19 46 21), ex 2710 19 47 (cod TARIC 2710 19 47 21), ex 2710 20 11 (cod TARIC 2710 20 11 21), ex 2710 20 15 (cod TARIC 2710 20 15 21), ex 2710 20 17 (cod TARIC 2710 20 17 21), ex 3824 90 92 (cod TARIC 3824 90 92 10), ex 3826 00 10 (coduri TARIC 3826 00 10 20, 3826 00 10 30, 3826 00 10 40, 3826 00 10 89) și ex 3826 00 90 (cod TARIC 3826 00 90 11), cu excepția celor fabricate de societățile enumerate mai jos:

Țara	Societatea	Codul adițional TARIC
Canada	BIOX Corporation, Oakville, Ontario, Canada	B107
Canada	Rothsay Biodiesel, Guelph, Ontario, Canada	B108

Taxa a cărei aplicare urmează a fi extinsă este cea stabilită pentru „toate celelalte societăți” la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 598/2009 și este o taxă compensatorie definitivă de 237 EUR/tonă, net.

(2) În cazurile în care mărfurile au fost deteriorate înainte de punerea în liberă circulație și, prin urmare, prețul plătit efectiv sau de plătit este ajustat de către vânzător, în beneficiul cumpărătorului, în condițiile prevăzute la articolul 145 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93, valoarea taxei compensatorii prevăzută la articolul 1 alineatul (2) se reduce proporțional cu ajustarea prețului plătit efectiv sau de plătit.

(3) Aplicarea de scutiri acordate societăților enumerate la alineatul (1) sau autorizate de Comisie în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) este condiționată de prezentarea către autoritățile vamale din statele membre a unei facturi comerciale valabile, care să fie conformă cu cerințele stabilite în anexa II. În cazul în care nu este prezentată o astfel de factură, se aplică taxa compensatorie instituită la alineatul (1).

(4) Dacă nu se precizează altfel, se aplică dispozițiile relevante în vigoare referitoare la taxele vamale.

Articolul 3

(1) Taxa compensatorie definitivă, astfel cum este prevăzută la articolul 1 alineatul (2), se extinde la importurile în Uniune de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, produse cunoscute în general sub denumirea de „biomotorină”, în amestec cu un conținut în greutate de maximum 20 % de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, originare din Statele Unite ale Americii, încadrate în prezent la codurile NC ex 1516 20 98 (cod TARIC 1516 20 98 30), ex 1518 00 91 (cod TARIC 1518 00 91 30), ex 1518 00 99 (cod TARIC 1518 00 99 30), ex 2710 19 43 (cod TARIC 2710 19 43 30), ex 2710 19 46 (cod TARIC 2710 19 46 30), ex 2710 19 47 (cod TARIC 2710 19 47 30), ex 2710 20 11 (cod TARIC 2710 20 11 30), ex 2710 20 15 (cod TARIC 2710 20 15 30), ex 2710 20 17 (cod TARIC 2710 20 17 30), ex 3824 90 92 (cod TARIC 3824 90 92 20), ex 3826 00 90 (cod TARIC 3826 00 90 30).

(2) În cazurile în care mărfurile au fost deteriorate înainte de punerea în liberă circulație și, prin urmare, prețul plătit efectiv sau de plătit este ajustat de către vânzător, în beneficiul cumpărătorului, în condițiile prevăzute la articolul 145 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei, valoarea taxei compensatorii prevăzută la articolul 1 alineatul (2) se reduce proporțional cu ajustarea prețului plătit efectiv sau de plătit.

(4) Dacă nu se precizează altfel, se aplică dispozițiile relevante în vigoare referitoare la taxele vamale.

Articolul 4

European Commission

Directorate-General for Trade

Directorate H

Office: Rue de la loi 170, CHAR 04/034

1049 Bruxelles

BELGIA

E-mail: TRADE-TDI-INFORMATION@ec.europa.eu

(2) În conformitate cu articolul 23 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 597/2009, după consultarea Comitetului consultativ, Comisia poate autoriza, prin decizie, scutirea importurilor societăților care nu eludează măsurile compensatorii instituite prin Regulamentul (CE) nr. 598/2009 de la plata taxei a cărei aplicare este extinsă în temeiul articolului 2 alineatul (1) și al articolului 3 alineatul (1).

Articolul 5

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.

Adoptat la Bruxelles, 14 septembrie 2015.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 188, 18.7.2009, p. 93.

(2) Regulamentul (CE) nr. 598/2009 al Consiliului din 7 iulie 2009 de instituire a unei taxe compensatorii definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii aplicate importurilor de biomotorină originară din Statele Unite ale Americii (JO L 179, 10.7.2009, p. 1).

(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 443/2011 al Consiliului din 5 mai 2011 de extindere a aplicării taxei compensatorii definitive instituite de Regulamentul (CE) nr. 598/2009 asupra importurilor de biomotorină originare din Statele Unite ale Americii la importurile de biomotorină expediate din Canada, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Canada, și de extindere a aplicării taxei compensatorii definitive instituite de Regulamentul (CE) nr. 598/2009 la importurile de biomotorină în amestec cu un conținut în greutate de maximum 20 % de biomotorină originară din Statele Unite ale Americii și de încheiere a anchetei privind importurile expediate din Singapore (JO L 122, 11.5.2011, p. 1).

(5) Aviz de expirare iminentă a anumitor măsuri compensatorii (JO C 289, 4.10.2013, p. 11).

(6) Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (JO L 343, 22.12.2009, p. 51).

(7) JO C 217, 10.7.2014, p. 25.

(8) Aviz de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor de biomotorină originară din Statele Unite ale Americii (JO C 217, 10.7.2014, p. 14).

(9) În conformitate cu legislația SUA, și anume titlul 26, secțiunea 45K(c)(3) din Codul SUA, termenul „biomasă” înseamnă orice materie organică cu excepția (A) uleiurilor și a gazelor naturale (sau a oricăror produse derivate) și (B) a cărbunelui (incluzând lignitul) sau a oricăror produse derivate.

(10) Regulamentul (CE) nr. 194/2009 al Comisiei din 11 martie 2009 de instituire a unei taxe compensatorii provizorii asupra importurilor de biomotorină originară din Statele Unite ale Americii, JO L 67, 12.3.2009, p. 50, considerentul 20, nota de subsol 5.

(11) Potrivit definiției din U.S.C., termenul biomotorină agricolă se referă la o biomotorină obținută în exclusivitate din uleiuri virgine, inclusiv esteri obținuți din uleiuri vegetale virgine din porumb, boabe de soia, semințe de floarea soarelui, semințe de bumbac, rapiță, crambe, semințe de rapiță, șofrănaș, semințe de in, tărâțe de orez și semințe de muștar, precum și din grăsimi animale.

(12) Secțiunea 428.102 „Definiții” din regulamentele de punere în aplicare: „Combustibilul echivalent al motorinei derivat din biomasă regenerabilă, inclusiv ulei vegetal și grăsime animală.” „Biocombustibilul derivat din deșeuri, inclusiv reziduuri de recolte, alte deșeuri vegetale, deșeuri de origine animală, deșeuri alimentare și de grădină” ar putea include, eventual, și producția de biomotorină.

(13) BTU sau Btu („British thermal unit” – unitatea termică britanică) este o unitate de energie echivalentă cu aproximativ 1 055 de jouli.

(14) Prin intermediul Legii privind prevenirea creșterii impozitelor („Tax Increase Prevention Act”) din 2014, semnată de Președintele Statelor Unite ale Americii la 19 decembrie 2014. Prelungirea creditului pentru producătorii de biocombustibil de a doua generație.

(15) Astfel cum a fost prelungită prin Legea privind politica energetică („Energy Policy Act”) din 2005 §1344 (P.L. 109-58) și astfel cum a fost modificată prin Legea de extindere și îmbunătățire a energiei („Energy Improvement and Extension Act”) din 2008 (P.L. 110-343, diviziunea B) §202-203.

(16) Autoritatea [„Internal Revenue Service” (IRS) – Administrația fiscală] trebuie să plătească în termen de 60 de zile de la data primirii cererii (cel târziu la 8 august 2015); în caz contrar, IRS trebuie să plătească compensații.

(17) https://www.congress.gov/bill/113th-congress/senate-bill/2021/text.

(18) HR 2517 – Legea din 2015 privind stimularea locurilor de muncă în SUA („Powering American Jobs Act of 2015”), introdusă de Mike Kelly. Disponibilă la adresa https://www.congress.gov/bill/114th-congress/house-bill/2517/text?q={%22search%22%3A[%22\%22hr2517\%22%22]}#toc-H48B28727047A4954BB43B03E81976580, accesată la 8 iulie 2015.

(19) Date furnizate de NBB la 29 septembrie 2014.

(20) A se vedea considerentul 55 din Regulamentul (CE) nr. 194/2009.

(21) Prin intermediul secțiunii 202(a) din Legea de extindere și îmbunătățire a energiei („Energy Improvement and Extension Act”) din 2008. Cu toate acestea, secțiunea 203 din această lege modifică I.R.C., secțiunile 40A și 6426 de așa manieră încât, de la 15 mai 2008, sunt excluse de la acordarea de credite biomotorina importată și cea vândută la export. Acest lucru reprezintă însă o reducere a cercului de beneficiari care nu are efecte reale asupra pieței interne din SUA, deoarece nu vizează nici producția, nici importul de biomotorină consumată în SUA.

(22) Sursă: răspunsul guvernului SUA. NB: cifrele menționate nu acoperă decât creditele pentru accize și nu acoperă creditele pentru impozitul pe venit și granturile directe, pentru care GSU nu a furnizat informații.

(23) Potrivit articolului NBB intitulat „Biodiesel Basics – What is biodiesel?” („Informații de bază despre biomotorină – Ce este biomotorina?”), http://www.biodiesel.org/what-is-biodiesel/biodiesel-basics, accesat la 24 martie 2015.

(24) Standardul al doilea privind combustibilii din surse regenerabile („Renewable Fuel Standard-2”), instituit prin Legea privind politica energetică („Energy Policy Act” – EPAct) din 2005 și, ulterior, prin Legea privind independența și securitatea energetică („Energy Independence and Security Act” – EISA) din 2007, prevede utilizarea anuală, între 2011 și 2022, a unei cantități minime de 1 miliard de galoane de motorină pe bază de biomasă. Acest standard impune, de asemenea, ca SUA să utilizeze o cantitate minimă de 21 de miliarde de galoane de biocombustibili avansați până în 2022. Biomotorina este conformă cu cerințele ambelor categorii. Sursă: http://www.biodiesel.org/what-is-biodiesel/biodiesel-faq's, accesat la 30.3.2015.

(25) A se vedea nota de subsol 21 de mai sus.

(26) http://www.eia.gov/survey/form/eia_22m/instructions.pdf, accesat la 7.7.2015.

(27) Din cauza unei greșeli de tipar, prețul menționat în documentul de comunicare a concluziilor a fost indicat în mod eronat ca fiind de 884 EUR.

(28) Regulamentul (CE) nr. 598/2009, considerentele 176-178.

(29) Regulament de punere în aplicare (UE) nr. 1194/2013, considerentele 202-208.

(30) Regulamentul (CE) nr. 193/2009 al Comisiei din 11 martie 2009 de instituire a unei taxe antidumping provizorii asupra importurilor de biomotorină originară din Statele Unite ale Americii (JO L 67, 12.3.2009, p. 22).

(31) Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar (JO L 253, 11.10.1993, p. 1).

ANEXA I

Denumirea societății	Orașul	Codul adițional TARIC
AC & S Inc.	Nitro	A941
Alabama Clean Fuels Coalition Inc.	Birmingham	A940
American Made Fuels, Inc.	Canton	A940
Arkansas SoyEnergy Group	DeWitt	A940
Arlington Energy, LLC	Mansfield	A940
Athens Biodiesel, LLC	Athens	A940
Beacon Energy	Cleburne	A940
Biodiesel of Texas, Inc.	Denton	A940
BioDiesel One Ltd	Southington	A940
BioPur Inc.	Bethlehem	A941
Buffalo Biodiesel, Inc	Tonawanda	A940
BullDog BioDiesel	Ellenwood	A940
Carbon Neutral Solutions, LLC	Mauldin	A940
Central Iowa Energy LLC	Newton	A940
Chesapeake Custom Chemical Corp.	Ridgeway	A940
Community Fuels	Stockton	A940
Delta BioFuels Inc.	Natchez	A940
Diamond Biofuels	Mazon	A940
Direct Fuels	Euless	A940
Eagle Creek Fuel Services, LLC	Baltimore	A940
Earl Fisher Bio Fuels	Chester	A940
East Fork Biodiesel LLC	Algona	A940
ECO Solutions, LLC	Chatsworth	A940
Ecogy Biofuels LLC	Tulsa	A940
ED&F Man Biofuels Inc.	New Orleans	A940
Freedom Biofuels Inc.	Madison	A940
Freedom Fuels LLC	Mason City	A941
Fuel & Lube, LLC	Richmond	A940
Fuel Bio	Elizabeth	A940
FUMPA Bio Fuels	Redwood Falls	A940
Galveston Bay Biodiesel LP (BioSelect Fuels)	Houston	A940
GeoGreen Fuels LLC	Houston	A940
Georgia Biofuels Corp.	Loganville	A940
Green River Biodiesel, Inc.	Moundville	A940
Griffin Industries Inc.	Cold Spring	A940
High Plains Bioenergy	Guymon	A940
Huish Detergents Inc.	Salt Lake City	A940
Incobrasa Industries Ltd.	Gilman	A940
Independence Renewable Energy Corp.	Perdue Hill	A940
Indiana Flex Fuels	LaPorte	A940
Innovation Fuels Inc.	Newark	A940
Integrity Biofuels	Morristown	A941
Iowa Renewable Energy LLC	Washington	A940
Johann Haltermann Ltd.	Houston	A940
Lake Erie Biofuels LLC	Erie	A940
Leland Organic Corporation	Leland	A940
Louis Dreyfus Agricultural Industries LLC	Claypool	A940
Louis Dreyfus Claypool Holdings LLC	Claypool	A940
Middle Georgia Biofuels	East Dublin	A940
Middletown Biofuels LLC	Blairsville	A940
Musket Corporation	Oklahoma City	A940
Natural Biodiesel Plant LLC	Hayti	A941
New Fuel Company	Dallas	A940
North Mississippi Biodiesel	New Albany	A940
Northern Biodiesel, Inc.	Ontario	A940
Northwest Missouri Biofuels, LLC	St. Joseph	A940
Nova Biofuels Clinton County LLC	Clinton	A940
Nova Biosource	Senaca	A940
Organic Fuels Ltd.	Houston	A940
Owensboro Grain Company LLC	Owensboro	A940
Paseo Cargill Energy, LLC	Kansas City	A940
Peach State Labs Inc.	Rome	A940
Perihelion Global, Inc.	Opp	A940
Philadelphia Fry-O-Diesel Inc.	Philadelphia	A940
Piedmont Biofuels Industrial LLC	Pittsboro	A941
Pinnacle Biofuels, Inc.	Crossett	A940
PK Biodiesel	Woodstock	A940
Pleasant Valley Biofuels, LLC	American Falls	A940
Prairie Pride	Deerfield	A941
RBF Port Neches LLC	Houston	A940
Red. Birch Energy, Inc.	Bassett	A940
Red. River Biodiesel Ltd.	New Boston	A940
REG Ralston LLC	Ralston	A940
Renewable Energy Products, LLC	Santa Fe Springs	A940
Riksch BioFuels LLC	Crawfordsville	A940
Safe Renewable Corp.	Conroe	A940
Sanimax Energy Inc.	DeForest	A940
Seminole Biodiesel	Bainbridge	A940
Southeast BioDiesel LLC	Charlotte	A941
Soy Solutions	Milford	A940
SoyMor Biodiesel LLC	Albert Lea	A940
Stepan Company	Northfield	A941
Sunshine BioFuels, LLC	Camilla	A940
TPA Inc.	Warren	A940
Trafigura AG	Stamford	A940
U.S. Biofuels Inc.	Rome	A940
United Oil Company	Pittsburgh	A940
Valco Bioenergy	Harlingen	A940
Vanguard Synfuels, LLC	Pollock	A940
Vitol Inc.	Houston	A940
Walsh Bio Diesel, LLC	Mauston	A940
Western Dubque Biodiesel LLC	Farley	A940
Western Iowa Energy LLC	Wall Lake	A940
Western Petroleum Company	Eden Prairie	A940
Yokaya Biofuels Inc.	Ukiah	A941

ANEXA II

Pe factura comercială valabilă menționată la articolul 1 alineatul (2), articolul 2 alineatul (2) sau articolul 3 alineatul (2) trebuie să figureze o declarație semnată de un reprezentant al entității care emite factura comercială, după următorul model:

—	numele și funcția reprezentantului entității care emite factura comercială;

—

următoarea declarație:

„Subsemnatul, certific că (volumul) de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, produse cunoscute în general sub denumirea de «biomotorină», sub formă pură sau în amestec cu un conținut în greutate de peste 20 % de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, vândute pentru export în Uniunea Europeană, vizate de prezenta factură, au fost fabricate de către [denumirea și adresa societății (codul adițional TARIC)] în [țara/țările în cauză]. Declar că informațiile furnizate în prezenta factură sunt complete și corecte.”

ANEXA III

—	numele și funcția reprezentantului entității care emite factura comercială;

—

următoarea declarație:

„Subsemnatul, certific că (volumul) de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, produse cunoscute în general sub denumirea de «biomotorină», sub formă pură sau în amestec cu un conținut în greutate de maximum 20 % de esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, vândute pentru export în Uniunea Europeană, vizate de prezenta factură, au fost fabricate de către [denumirea și adresa societății] [codul adițional TARIC] în Statele Unite ale Americii. Declar că informațiile furnizate în prezenta factură sunt complete și corecte.”

15.9.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 239/146

DECIZIA (UE) 2015/1523 A CONSILIULUI

din 14 septembrie 2015

de instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecției internaționale în beneficiul Italiei și al Greciei

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 78 alineatul (3),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

având în vedere avizul Parlamentului European,

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 78 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în cazul în care unul sau mai multe state membre se află într-o situație de urgență caracterizată de un aflux brusc de resortisanți din țări terțe, Consiliul, la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European, poate adopta măsuri provizorii, în beneficiul statului sau al statelor membre în cauză.

(2)

În conformitate cu articolul 80 din TFUE, politicile Uniunii în domeniul controalelor la frontieră, al azilului și al imigrației, precum și punerea lor în aplicare trebuie să fie reglementate de principiul solidarității și al distribuirii echitabile a răspunderii între statele membre, iar actele Uniunii adoptate în acest domeniu trebuie să cuprindă măsuri adecvate pentru aplicarea acestui principiu.

(3)

Recenta situație de criză din Marea Mediterană a determinat instituțiile Uniunii să recunoască imediat faptul că această regiune se confruntă cu fluxuri de migrație excepționale și să solicite luarea de măsuri concrete de solidaritate față de statele membre din prima linie. În special, în cadrul unei reuniuni comune a miniștrilor afacerilor externe și interne, care a avut loc la 20 aprilie 2015, Comisia a prezentat un plan de 10 acțiuni imediate care să fie întreprinse ca răspuns la această criză, printre care se numără și angajamentul de a analiza opțiunile legate de instituirea unui mecanism de transfer de urgență.

(4)

La reuniunea sa din 23 aprilie 2015, Consiliul European a decis, printre altele, să consolideze solidaritatea și responsabilitatea interne, angajându-se, în special, să sporească ajutorul de urgență acordat statelor membre din prima linie, să analizeze opțiunile privind organizarea transferului de urgență între statele membre pe bază voluntară și să desfășoare echipe ale Biroului European de Sprijin pentru Azil (EASO) în statele membre din prima linie, în vederea prelucrării în comun a cererilor de acordare de protecție internațională, inclusiv în vederea înregistrării și a prelevării de amprente digitale.

(5)

În rezoluția sa din 28 aprilie 2015, Parlamentul European a reiterat necesitatea ca Uniunea să își întemeieze răspunsul la cele mai recente tragedii din Marea Mediterană pe acțiuni de solidaritate și de distribuire echitabilă a răspunderii și să își intensifice eforturile depuse în acest domeniu în beneficiul statelor membre care primesc cel mai mare număr de refugiați și de solicitanți de protecție internațională, în termeni absoluți sau relativi.

(6)

În cadrul reuniunii sale din 25 și 26 iunie 2015, Consiliul European a decis, printre altele, că trei dimensiuni-cheie ar trebui să avanseze în paralel: transferul/relocarea, returnarea/readmisia/reintegrarea și cooperarea cu țările de origine și de tranzit. Având în vedere actuala situație de urgență și angajamentul de a consolida solidaritatea și răspunderea, Consiliul European a convenit în special asupra transferului temporar și excepțional, în decurs de doi ani, din Italia și din Grecia către alte state membre, a 40 000 de persoane care au în mod clar nevoie de protecție internațională. Acesta a solicitat adoptarea rapidă a unei decizii a Consiliului în acest sens și a concluzionat că, în acest scop, statele membre ar trebui să convină prin consens asupra repartizării acestor persoane, reflectând situațiile specifice ale statelor membre.

(7)	Situațiile specifice ale statelor membre derivă în special din fluxurile de migrație din alte regiuni geografice, cum ar fi ruta de migrație din Balcanii de Vest.

(8)

Mai multe state membre s-au confruntat cu o creștere semnificativă a numărului total de migranți, inclusiv a numărului solicitanților de protecție internațională, care au sosit pe teritoriul lor în 2014, situație care s-a menținut, în unele dintre aceste state membre, în primele luni ale anului 2015. Pentru a face față acestei creșteri, câteva state membre au beneficiat de ajutor financiar de urgență din partea Comisiei și de sprijin operațional din partea EASO.

(9)

Dintre statele membre care se confruntă cu o situație de presiune puternică și având în vedere recentele evenimente tragice survenite în Marea Mediterană, în special Italia și Grecia sunt nevoite să facă față unor fluxuri fără precedent de migranți, inclusiv de solicitanți de protecție internațională care au în mod clar nevoie de protecție internațională, care sosesc pe teritoriul lor, fapt care exercită o presiune semnificativă asupra sistemelor lor de migrație și de azil.

(10)

Conform datelor Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe (Frontex), rutele din centrul și estul Mării Mediterane au fost principalele zone de trecere neregulamentară a frontierei în Uniune în 2014. În 2014, numai în Italia au sosit peste 170 000 de migranți care au trecut neregulamentar frontiera, ceea ce reprezintă o creștere de 277 % comparativ cu anul 2013. Și Grecia s-a confruntat cu o creștere constantă, numărul migranților care au trecut neregulamentar frontiera acestei țări fiind de peste 50 000, ceea ce reprezintă o creștere de 153 % comparativ cu anul 2013. Numărul total a crescut în continuare în cursul anului 2015. În primele șase luni ale anului 2015, în Italia s-a înregistrat o creștere cu 5 % a cazurilor de trecere ilegală a frontierei, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. Grecia s-a confruntat cu o creștere accentuată a numărului de cazuri de trecere ilegală a frontierei în aceeași perioadă, reprezentând o creștere de șase ori în cursul primelor șase luni ale anului 2014 (peste 76 000 în perioada ianuarie-iunie 2015 în comparație cu 11 336 în perioada ianuarie-iunie 2014). Din numărul total al migranților aflați în situație neregulamentară detectați în cele două zone menționate, un procent semnificativ îl reprezentau migranții proveniți din țări care, conform datelor furnizate de Eurostat, au o rată ridicată de recunoaștere a cererilor, la nivelul Uniunii.

(11)

Conform datelor Eurostat, în Italia 64 625 de persoane au solicitat protecție internațională în 2014, comparativ cu 26 920 în 2013 (ceea ce reprezintă o creștere de 143 %). În Grecia s-a înregistrat o creștere mai mică a numărului de cereri, numărul solicitanților fiind de 9 430 (ceea ce reprezintă o creștere de 15 %). În primul trimestru al anului 2015, 15 250 de persoane au solicitat protecție internațională în Italia (ceea ce reprezintă o creștere cu 47 % față de primul trimestru din 2014) și 2 615 persoane au depus cerere în Grecia (ceea ce reprezintă o creștere de 28 %) în comparație cu primul trimestru al anului 2014).

(12)

Până în prezent, în cadrul politicii în materie de migrație și azil au fost întreprinse numeroase acțiuni în sprijinul Italiei și al Greciei, inclusiv prin acordarea de asistență de urgență substanțială și de sprijin operațional din partea EASO. Italia și Grecia s-au situat pe locul al doilea și, respectiv, al treilea, în clasamentul celor mai mari beneficiari de fonduri acordate în perioada 2007-2013 în cadrul programului general „Solidaritatea și gestionarea fluxurilor migratorii” (SOLID) și au primit, în plus, importante fonduri de urgență. Italia și Grecia vor continua, cel mai probabil, să fie principalii beneficiari ai Fondului pentru azil, migrație și integrare (AMIF) în perioada 2014-2020.

(13)

Având în vedere instabilitatea și conflictele persistente din imediata vecinătate a Italiei și Greciei, este foarte probabil ca sistemele de migrație și azil ale acestor țări să continue să se confrunte cu o presiune semnificativă, tot mai mare, în contextul în care este posibil ca un număr considerabil de migranți să aibă nevoie de protecție internațională. Acest lucru demonstrează necesitatea acută de a da dovadă de solidaritate față de Italia și Grecia și de a completa acțiunile de sprijin întreprinse până în prezent în favoarea acestora cu măsuri provizorii în domeniul azilului și migrației.

(14)

În același timp, Italia și Grecia ar trebui să ofere soluții structurale pentru a aborda presiunea excepțională exercitată asupra sistemelor lor de azil și migrație. Prin urmare, măsurile prevăzute în prezenta decizie ar trebui fie coroborate cu instituirea, de către Italia și Grecia, a unui cadru strategic solid pentru a răspunde situației de criză și a intensifica procesul de reformă în curs în domeniile menționate. În această privință, Italia și Grecia ar trebui fiecare să prezinte Comisiei, la data intrării în vigoare a prezentei decizii, o foaie de parcurs care să includă măsuri adecvate în materie de azil, primire inițială și returnare, prin care să se consolideze capacitatea, calitatea și eficiența sistemelor lor în aceste domenii, precum și măsuri prin care să se asigure punerea în aplicare corespunzătoare a prezentei decizii, pentru ca, ulterior duratei de aplicare a prezentei decizii, să li se permită să facă față mai bine unei posibile creșteri a afluxului de migranți pe teritoriile lor.

(15)

Întrucât Consiliul European a convenit asupra unui set de măsuri interconectate, Comisiei ar trebui să i se confere competența de a suspenda, după caz, aplicarea prezentei decizii, pe o durată limitată, după ce i-a acordat statului în cauză posibilitatea de a-și prezenta opiniile, în cazul în care Italia sau Grecia nu își respectă angajamentele în această privință.

(16)

În cazul în care orice stat membru se confruntă cu o situație de urgență similară, caracterizată printr-un aflux brusc de resortisanți din țări terțe, Consiliul, la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European, poate adopta măsuri provizorii în beneficiul statului membru în cauză, în temeiul articolului 78 alineatul (3) din TFUE. Aceste măsuri pot include, dacă este cazul, suspendarea obligațiilor statului membru respectiv prevăzute în prezenta decizie.

(17)

În conformitate cu articolul 78 alineatul (3) din TFUE, măsurile prevăzute în beneficiul Italiei și al Greciei ar trebui să aibă un caracter provizoriu. O perioadă de 24 de luni este rezonabilă pentru a garanta că măsurile prevăzute în prezenta decizie au un impact real în ceea ce privește sprijinirea Italiei și a Greciei pentru a face față fluxurilor migratorii semnificative pe teritoriile lor.

(18)

Măsurile privind transferul din Italia și din Grecia prevăzute în prezenta decizie implică o derogare temporară de la dispoziția prevăzută la articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (1) potrivit căreia Italia și Grecia ar fi fost, altfel, responsabile de examinarea unei cereri de protecție internațională pe baza criteriilor prevăzute în capitolul III din regulamentul respectiv, precum și o derogare temporară de la etapele procedurale, inclusiv termenele, prevăzute la articolele 21, 22 și 29 din respectivul regulament. Celelalte dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 604/2013, inclusiv normele de punere în aplicare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1560/2003 al Comisiei (2) și în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 118/2014 al Comisiei (3) continuă să se aplice, inclusiv normele conținute în aceste regulamente privind obligația statelor membre care efectuează relocarea de a acoperi costurile necesare relocării unui solicitant către statul membru de transfer, privind cooperarea cu privire la relocarea între statele membre, precum și privind transmiterea de informații prin intermediul rețelei electronice de comunicații „DubliNet”.

Prezenta decizie implică, de asemenea, o derogare de la consimțământul solicitantului de protecție internațională, astfel cum este prevăzut la articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 516/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (4).

(19)	Măsurile de transfer nu scutesc statele membre de aplicarea integrală a Regulamentului (UE) nr. 604/2013, inclusiv a dispozițiilor referitoare la reunificarea familiei, protecția specială a minorilor neînsoțiți și nici de clauza discreționară din motive umanitare.

(20)

Pentru a decide care solicitanți și câți anume urmează să fie transferați din Italia și din Grecia, a fost necesar să se aleagă criteriile care să fie aplicate, fără a aduce atingere deciziilor la nivel național privind cererile de azil. Se are în vedere instituirea unui sistem clar și operațional, bazat pe un prag al ratei medii la nivelul Uniunii a deciziilor de acordare a protecției internaționale în cadrul procedurilor în primă instanță, raportată la numărul total, la nivelul Uniunii, al deciziilor adoptate în primă instanță privind cererile de azil prin care se solicită protecție internațională, utilizându-se cele mai recente date statistice disponibile, furnizate de Eurostat. Pe de o parte, instituirea acestui prag ar trebui să asigure, în cea mai mare măsură posibilă, faptul că toți solicitanții care au în mod clar nevoie de protecție internațională vor fi în măsură să își exercite pe deplin și rapid dreptul la protecție în statul membru de transfer. Pe de altă parte, acesta ar trebui să împiedice, în cea mai mare măsură posibilă, situațiile în care solicitanții care ar putea să primească un răspuns negativ la cererea introdusă sunt transferați către un alt stat membru, prelungind, astfel, în mod nejustificat, șederea acestora în Uniune. Un prag de 75 %, pe baza celor mai recente date trimestriale actualizate transmise de Eurostat pentru deciziile adoptate în primă instanță, ar trebui utilizat în prezenta decizie.

(21)

Măsurile provizorii vizează reducerea presiunii considerabile exercitate asupra Italiei și a Greciei de fluxurile de solicitanți de azil, în special prin transferul unui număr considerabil de solicitanți având în mod clar nevoie de protecție internațională care au ajuns pe teritoriul Italiei sau al Greciei după data de la care prezenta decizie devine aplicabilă. Pe baza numărului total de resortisanți ai țărilor terțe care au intrat în mod neregulamentar în Italia sau în Grecia în 2014 și a numărului persoanelor care au în mod clar nevoie de protecție internațională, ar trebui să fie transferați în total din Italia și din Grecia 40 000 de solicitanți care au în mod clar nevoie de protecție internațională. Această cifră reprezintă aproximativ 40 % din totalul resortisanților țărilor terțe având în mod clar nevoie de protecție internațională care au intrat în mod neregulamentar în Italia și Grecia în 2014. Astfel, măsura de transfer propusă în prezenta decizie reprezintă o repartizare echitabilă a poverii între Italia și Grecia, pe de o parte, și celelalte state membre, pe de altă parte. Pe baza cifrelor totale disponibile pentru 2014 și pentru primele patru luni din 2015, care permit o comparație între Italia și Grecia, 60 % din acești solicitanți ar trebui transferați din Italia, iar 40 % din Grecia.

(22)

La 20 iulie 2015, reflectând situațiile specifice ale statelor membre, a fost adoptată prin consens o rezoluție a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind transferul din Italia și din Grecia a 40 000 de persoane care au în mod clar nevoie de protecție internațională. Pe o perioadă de doi ani, 24 000 de persoane ar trebui să fie transferate din Italia și 16 000 de persoane ar trebui să fie transferate din Grecia.

(23)

Fondul pentru azil, migrație și integrare (AMIF), instituit prin Regulamentul (UE) nr. 516/2014, oferă finanțare pentru operațiunile de repartizare a poverii care sunt convenite între statele membre și este deschis noilor evoluții ale politicii în acest domeniu. Articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 516/2014 prevede posibilitatea ca statele membre să realizeze acțiuni legate de transferul solicitanților de protecție internațională în cadrul programelor lor naționale, iar articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 516/2014 prevede posibilitatea alocării unei sume forfetare de 6 000 EUR pentru fiecare beneficiar de protecție internațională transferat din alt stat membru.

(24)

În scopul de a aplica principiul solidarității și al unei repartizări echitabile a responsabilităților și ținând seama de faptul că prezenta decizie constituie o nouă etapă a politicii în acest domeniu, este oportun să se asigure că statele membre care primesc solicitanți care au în mod clar nevoie de protecție internațională, transferați din Italia și Grecia în temeiul prezentei decizii, primesc o sumă forfetară pentru fiecare persoană transferată, care este aceeași cu suma forfetară prevăzută la articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 516/2014, și anume 6 000 EUR, și se acordă în conformitate cu aceleași proceduri. Pentru aceasta este necesară o derogare limitată, temporară de la articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 516/2014, întrucât suma forfetară ar trebui să fie plătită pentru solicitanții transferați, și nu pentru beneficiarii de protecție internațională. O astfel de extindere temporară a domeniului de aplicare în ceea ce privește beneficiarii potențiali ai sumei forfetare este considerată o parte integrantă a mecanismului de urgență instituit prin prezenta decizie.

(25)	Este necesar să se asigure instituirea unei proceduri rapide de transfer și ca punerea în aplicare a măsurilor provizorii să fie însoțită de o cooperare administrativă strânsă între statele membre, precum și de sprijin operațional din partea EASO.

(26)

În cadrul întregii proceduri de transfer, până la transferul efectiv al solicitantului, ar trebui să se țină seama de considerentele de securitate națională și ordine publică. Cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale ale solicitantului, inclusiv a normelor relevante privind protecția datelor, în cazul în care un stat membru are motive întemeiate să considere că un solicitant constituie un pericol pentru securitatea națională sau ordinea publică, acesta ar trebui să informeze celelalte state membre cu privire la aceasta.

(27)

Atunci când se decide care solicitanți având în mod clar nevoie de protecție internațională ar trebui transferați din Italia și din Grecia, ar trebui să se acorde prioritate solicitanților vulnerabili în sensul articolelor 21 și 22 din Directiva 2013/33/UE a Parlamentului European și a Consiliului (5). În această privință, necesitățile speciale ale solicitanților, inclusiv în ceea ce privește sănătatea, ar trebui să reprezinte criteriul principal. Interesul copilului ar trebui să fie întotdeauna considerat primordial.

(28)

În plus, pentru a decide care stat membru ar trebui să fie statul membru de transfer, ar trebui să se țină cont de calificările și caracteristicile specifice ale solicitanților respectivi, cum ar fi competențele lor lingvistice, precum și de alte indicații individuale bazate pe legături familiale, culturale sau sociale dovedite, care ar putea facilita integrarea acestora în statul membru de transfer. În cazul solicitanților deosebit de vulnerabili, ar trebui să se aibă în vedere capacitatea statului membru de transfer de a le oferi o asistență adecvată, precum și necesitatea de a se asigura o repartizare echitabilă a solicitanților respectivi între statele membre. Cu respectarea corespunzătoare a principiului nediscriminării, statele membre de transfer pot să își exprime, pe baza informațiilor de mai sus, preferințele cu privire la solicitanți, pe baza cărora Italia și Grecia, în consultare cu EASO și, după caz, cu ofițerii de legătură, pot să alcătuiască liste cu posibili solicitanți identificați pentru transfer în statele membre respective.

(29)

Desemnarea de către statele membre a unor ofițeri de legătură în Italia și în Grecia ar trebui să faciliteze punerea în aplicare eficace a procedurii de transfer, inclusiv identificarea adecvată a solicitanților care ar putea fi transferați, ținând seama în special de vulnerabilitatea și de calificările acestora. În ceea ce privește atât desemnarea ofițerilor de legătură în Italia și în Grecia, cât și îndeplinirea sarcinilor acestora, statul membru de transfer și Italia și Grecia ar trebui să efectueze un schimb de informații relevante și să continue să coopereze îndeaproape pe parcursul procedurii de transfer.

(30)

Garanțiile juridice și procedurale prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 604/2013 sunt în continuare aplicabile în ceea ce privește solicitanții care fac obiectul prezentei decizii. În plus, solicitanții ar trebui să fie informați în legătură cu procedura de transfer prevăzută de prezenta decizie, iar decizia de transfer care constituie o decizie de transfer în sensul articolului 26 din Regulamentul (UE) nr. 604/2013 ar trebui să le fie notificată. Având în vedere că, în temeiul dreptului Uniunii, solicitanții nu au dreptul de a alege statul membru care să fie responsabil de cererea lor de azil, aceștia ar trebui să aibă dreptul la o cale de atac eficientă împotriva deciziei de transfer, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 604/2013, exclusiv în ceea ce privește asigurarea respectării drepturilor lor fundamentale. În conformitate cu articolul 27 din respectivul regulament, statele membre pot să prevadă în dreptul lor intern faptul că recursul împotriva deciziei de transfer nu determină în mod automat suspendarea transferului solicitantului, ci că persoana în cauză are posibilitatea de a solicita suspendarea punerii în aplicare a deciziei de transfer până la pronunțarea unei hotărâri privind recursul.

(31)

Înainte și după sosirea în statul membru de transfer, solicitanții beneficiază de drepturile și garanțiile prevăzute în Directiva 2013/32/UE a Parlamentului European și ale Consiliului (6) și în Directiva 2013/33/UE, inclusiv în ceea ce privește necesitățile speciale procedurale și de primire ale acestora. În plus, Regulamentul (UE) nr. 603/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (7) continuă să se aplice în ceea ce privește solicitanții care fac obiectul prezentei decizii.

(32)

Ar trebui luate măsuri pentru a se evita circulația secundară a persoanelor transferate, din statul membru de transfer către alte state membre, fapt care ar putea împiedica aplicarea eficientă a prezentei decizii. În special, solicitanții ar trebui să fie informați în legătură cu consecințele circulației neregulamentare ulterioare către alte state membre și cu faptul că, dacă statul membru de transfer le acordă protecție internațională, în principiu vor avea drepturile aferente protecției internaționale doar în statul membru respectiv.

(33)

De asemenea, în concordanță cu obiectivele stabilite în Directiva 2013/33/UE, armonizarea condițiilor de primire la nivelul statelor membre ar trebui să contribuie la limitarea circulației secundare a solicitanților de protecție internațională, influențați de diversitatea condițiilor de primire. În vederea atingerii aceluiași obiectiv, statele membre ar trebui să aibă în vedere impunerea unor obligații de raportare și oferirea unor condiții materiale de primire solicitanților de protecție internațională, care includ cazare, hrană și îmbrăcăminte exclusiv în natură, precum și, după caz, asigurarea faptului că solicitanții sunt transferați direct către statul membru de transfer. De asemenea, în timpul perioadei de examinare a cererilor de protecție internațională, astfel cum se prevede în acquis-ul în materie de azil și în acquis-ul Schengen, cu excepția unor motive umanitare grave, statele membre nu ar trebui să le ofere solicitanților documente naționale de călătorie și nici nu ar trebui să le ofere alte stimulente, cum ar fi cele de natură financiară, care ar putea facilita circulația neregulamentară a acestora către alte state membre. În cazul circulației neregulamentare către alte state membre, solicitanții ar trebui să fie trimiși înapoi în statul membru de transfer, în conformitate cu normele stabilite în Regulamentul (UE) nr. 604/2013.

(34)

Pentru a se evita circulația secundară a beneficiarilor de protecție internațională, statele membre ar trebui, de asemenea, să informeze beneficiarii cu privire la condițiile de intrare și ședere legală în alt stat membru și ar trebui să poată impune obligații de raportare. În temeiul Directivei 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului (8), statele membre ar trebui să impună unui beneficiar de protecție internațională care se află în situație de ședere neregulamentară pe teritoriul lor să se întoarcă imediat în statul membru de transfer. În cazul în care persoana refuză să se întoarcă în mod voluntar, returnarea în statul membru de transfer ar trebui executată.

Mai mult, în cazul returnării forțate în statul membru de transfer și dacă acest lucru este prevăzut în dreptul intern, statul membru care a executat returnarea poate decide să emită o interdicție de intrare pe teritoriul național care ar împiedica beneficiarul, pentru o anumită perioadă de timp, să reintre pe teritoriul statului membru respectiv.

(35)

Dat fiind că scopul prezentei decizii este de a soluționa o situație de urgență și de a sprijini Italia și Grecia în consolidarea sistemelor lor de azil, aceasta ar trebui să permită statelor respective să încheie, cu sprijinul Comisiei, acorduri bilaterale cu Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția privind transferul persoanelor care se încadrează în domeniul de aplicare al prezentei decizii. Aceste acorduri ar trebui, de asemenea, să reflecte elementele esențiale ale prezentei decizii, în special cele referitoare la procedura de transfer, drepturile și obligațiile solicitanților, precum și cele referitoare la Regulamentul (UE) nr. 604/2013.

(36)

Sprijinul specific acordat Italiei și Greciei prin intermediul mecanismului de transfer ar trebui să fie completat cu măsuri suplimentare, de la sosirea resortisanților țărilor terțe pe teritoriul Italiei sau al Greciei și până la finalizarea tuturor procedurilor aplicabile, coordonate de către EASO și de către alte agenții relevante, precum Frontex care coordonează returnarea resortisanților țărilor terțe care nu au dreptul de a rămâne pe teritoriul respectiv, în conformitate cu Directiva 2008/115/CE.

(37)

Deoarece obiectivele prezentei decizii nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre ci, datorită dimensiunilor și efectelor acțiunii, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană („Tratatul UE”). În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul menționat anterior, prezenta decizie nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea respectivelor obiective.

(38)	Prezenta decizie respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

(39)

În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 21 privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la Tratatul UE și la TFUE, și fără a aduce atingere articolului 4 din protocolul menționat, statele membre respective nu participă la adoptarea prezentei decizii, nu le revin obligații în temeiul acesteia și aceasta nu li se aplică.

(40)	În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul UE și la TFUE, Danemarca nu participă la adoptarea prezentei decizii, nu îi revin obligații în temeiul acesteia și aceasta nu i se aplică.

(41)	Având în vedere caracterul urgent al situației, prezenta decizie ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Obiectul

Prezenta decizie instituie măsuri provizorii în domeniul protecției internaționale în beneficiul Italiei și al Greciei, în vederea sprijinirii acestora pentru a face față mai bine unei situații de urgență caracterizate de un aflux brusc de resortisanți ai țărilor terțe în statele membre respective.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții:

(a)	„cerere de protecție internațională” înseamnă o cerere de protecție internațională astfel cum este definită la articolul 2 litera (h) din Directiva 2011/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului (9);

(b)	„solicitant” înseamnă un resortisant al unei țări terțe sau un apatrid care a prezentat o cerere de protecție internațională cu privire la care nu s-a luat încă o decizie definitivă;

(c)	„protecție internațională” înseamnă statutul de refugiat și statutul de protecție subsidiară, astfel cum sunt definite la articolul 2 litera (e) și, respectiv, litera (g) din Directiva 2011/95/UE;

(d)	„membri de familie” înseamnă membrii de familie definiți la articolul 2 litera (g) din Regulamentul (UE) nr. 604/2013;

(e)	„transfer” înseamnă transferul unui solicitant de pe teritoriul statului membru pe care criteriile prevăzute în capitolul III din Regulamentul (UE) nr. 604/2013 îl indică drept responsabil de examinarea cererii de protecție internațională a acestuia către teritoriul statului membru de transfer;

(f)	„stat membru de transfer” înseamnă statul membru care devine responsabil de examinarea cererii de protecție internațională, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 604/2013, a unui solicitant în urma transferului său pe teritoriul acestui stat membru.

Articolul 3

Domeniu de aplicare

(1) Transferul are loc numai în ceea ce privește un solicitant care a depus cerere de protecție internațională în Italia sau Grecia și pentru care aceste state ar fi fost altfel responsabile în temeiul criteriilor de determinare a statului membru responsabil prevăzute în capitolul III din Regulamentul (UE) nr. 604/2013.

(2) Transferul în temeiul prezentei decizii se efectuează numai în privința unui solicitant care aparține unei naționalități pentru care procentajul deciziilor de acordare a protecției internaționale din totalul deciziilor în primă instanță cu privire la cererile de protecție internațională, astfel cum sunt prevăzute în capitolul III din Directiva 2013/32/UE, este, în conformitate cu cele mai recente date actualizate privind cifrele medii trimestriale la nivelul Uniunii publicate de Eurostat, de cel puțin 75 %. În cazul apatrizilor, se ia în considerare țara reședinței obișnuite anterioare. Actualizările trimestriale sunt luate în considerare numai în ceea ce privește solicitanții care nu au fost deja identificați ca solicitanți care ar putea fi transferați, în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) din prezenta decizie.

Articolul 4

Transferul solicitanților în statele membre

În urma acordului la care s-a ajuns între statele membre prin Rezoluția din 20 iulie 2015 a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind transferul din Italia și din Grecia a 40 000 de persoane care au în mod clar nevoie de protecție internațională:

(a)	24 000 de solicitanți se transferă din Italia către teritoriul celorlalte state membre;

(b)	16 000 de solicitanți se transferă din Grecia către teritoriul celorlalte state membre.

Articolul 5

Procedura de transfer

(1) În scopul cooperării administrative necesare pentru punerea în aplicare a prezentei decizii, fiecare stat membru desemnează un punct de contact național, a cărui adresă o comunică celorlalte state membre și EASO. Statele membre, în colaborare cu EASO și alte agenții relevante, adoptă toate măsurile corespunzătoare pentru a institui o cooperare directă și un schimb de informații între autoritățile competente, inclusiv referitor la motivele menționate la alineatul (7).

(2) Statele membre indică, la intervale regulate și cel puțin o dată la trei luni, numărul solicitanților care pot fi transferați rapid pe teritoriul lor și alte informații relevante.

(3) Pe baza acestor informații și cu sprijinul EASO și, dacă este cazul, al ofițerilor de legătură din statele membre menționați la alineatul (8), Italia și Grecia identifică solicitanții care ar putea fi transferați în alte state membre, cât mai curând posibil, și transmit toate informațiile relevante punctelor de contact din statele membre respective. În acest sens, se acordă prioritate solicitanților vulnerabili în sensul articolelor 21 și 22 din Directiva 2013/33/UE.

(4) În urma aprobării statului membru de transfer, Italia și Grecia iau o decizie, cât mai curând posibil, privind transferul fiecăruia dintre solicitanții identificați către un anumit stat membru de transfer, în consultare cu EASO, și transmit solicitantului o notificare în conformitate cu articolul 6 alineatul (4). Statul membru de transfer poate decide să nu aprobe transferul unui solicitant doar în cazul în care există motive întemeiate, astfel cum se prevede la alineatul (7) din prezentul articol.

(5) Se poate propune transferul solicitanților cărora trebuie să li se preleveze amprentele digitale în temeiul obligațiilor prevăzute la articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 603/2013 numai dacă li s-au prelevat amprentele și dacă acestea au fost transmise sistemului central Eurodac, în temeiul regulamentului respectiv.

(6) Transferul solicitantului pe teritoriul statului membru de transfer are loc cât mai curând posibil de la data notificării persoanei în cauză a deciziei privind transferul menționate la articolul 6 alineatul (4). Italia și Grecia transmit statului membru de transfer data și ora transferului, precum și alte informații relevante.

(7) Statele membre își rezervă dreptul de a refuza transferul unui solicitant numai dacă există motive întemeiate de a-l considera drept un pericol pentru securitatea națională sau ordinea publică a acestora sau atunci când există motive serioase pentru a aplica dispozițiile privind excluderea prevăzute la articolele 12 și 17 din Directiva 2011/95/UE.

(8) Pentru punerea în aplicare a tuturor aspectelor procedurii de transfer descrise la prezentul articol, statele membre pot decide, în urma schimbului de informații relevante, să numească ofițeri de legătură în Italia și în Grecia.

(9) În conformitate cu acquis-ul UE, statele membre pun în aplicare pe deplin obligațiile care le revin. În consecință, identificarea, înregistrarea și prelevarea de amprente digitale pentru procedura de transfer sunt garantate de către Italia și Grecia și sunt prevăzute facilitățile necesare. Solicitanții care se sustrag procedurii de transfer nu vor mai beneficia de transfer.

(10) Procedura de transfer prevăzută la prezentul articol se finalizează cât mai repede posibil și în termen de cel mult două luni de la indicațiile date de către statul membru de transfer, astfel cum se prevede la alineatul (2), cu excepția cazului în care aprobarea din partea statului membru de transfer menționată la alineatul (4) are loc cu mai puțin de două săptămâni înainte de expirarea acestei perioade de două luni. În acest caz, termenul de finalizare a procedurii de transfer poate fi prelungit pentru o nouă perioadă care nu depășește două săptămâni. În plus, acest termen poate fi, de asemenea, prelungit cu încă o perioadă de patru săptămâni, după caz, în situația în care Italia sau Grecia justifică obiectiv obstacole de ordin practic care împiedică efectuarea transferului.

În cazul în care procedura de transfer nu este finalizată în acest termen și cu excepția situației în care Italia și Grecia convin cu statul membru de transfer asupra unei prelungiri rezonabile a termenului, Italia și Grecia rămân responsabile de examinarea cererii de protecție internațională în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 604/2013.

(11) În urma transferului solicitantului, statul membru de transfer prelevă amprentele digitale ale solicitantului și le transmite sistemului central Eurodac în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 603/2013 și actualizează seturile de date în conformitate cu articolul 10 și, după caz, cu articolul 18 din regulamentul respectiv.

Articolul 6

Drepturile și obligațiile solicitanților de protecție internațională care fac obiectul prezentei decizii

(1) Atunci când pun în aplicare prezenta decizie, statele membre acordă o importanță primordială intereselor copilului.

(2) Statele membre se asigură că membrii de familie care intră sub incidența prezentei decizii sunt transferați pe teritoriul aceluiași stat membru.

(3) Înainte de a lua decizia privind transferul unui solicitant, Italia și Grecia informează solicitantul, într-o limbă pe care acesta o cunoaște sau pe care se presupune în mod rezonabil că o cunoaște, în legătură cu procedura de transfer prevăzută în prezenta decizie.

(4) După luarea deciziei de a transfera un solicitant și înainte de transferul efectiv, Italia și Grecia notifică în scris persoanei în cauză decizia privind transferul. Decizia respectivă indică statul membru de transfer.

(5) Dacă un solicitant sau un beneficiar de protecție internațională intră pe teritoriul unui alt stat membru decât statul membru de transfer fără să îndeplinească condițiile de ședere în acel alt stat membru, acestuia i se cere să se întoarcă imediat. Statul membru de transfer reprimește persoana respectivă.

Articolul 7

Sprijin operațional pentru Italia și Grecia

(1) Pentru a sprijini Italia și Grecia pentru a face față mai bine presiunii excepționale asupra sistemelor lor de azil și de migrație cauzate de creșterea actuală a presiunii migrației asupra frontierelor lor externe, statele membre, în cooperare cu Italia și Grecia, își intensifică sprijinul operațional în domeniul protecției internaționale prin intermediul unor activități pertinente coordonate de EASO, Frontex și de alte agenții relevante, în special prin furnizarea, după caz, de experți naționali pentru următoarele activități de sprijin:

(a)	verificarea resortisanților țărilor terțe care sosesc în Italia și în Grecia, inclusiv identificarea lor clară, prelevarea amprentelor și înregistrarea, precum și, după caz, înregistrarea și prelucrarea inițială a cererilor lor de protecție internațională, la cererea Italiei sau a Greciei;

(b)	furnizarea informațiilor și a asistenței specifice de care pot avea nevoie solicitanții sau solicitanții potențiali care ar putea face obiectul transferului în temeiul prezentei decizii;

(c)	pregătirea și organizarea operațiunilor de returnare a resortisanților țărilor terțe care fie nu au solicitat protecție internațională sau al căror drept de a rămâne pe teritoriu a încetat.

(2) Pe lângă sprijinul acordat în temeiul alineatului (1) și în scopul facilitării punerii în aplicare a tuturor etapelor procedurii de transfer, se furnizează un sprijin specific, după caz, Italiei și Greciei prin intermediul unor activități pertinente coordonate de EASO, Frontex și de alte agenții relevante.

Articolul 8

Măsuri complementare care urmează a fi luate de Italia și de Grecia

(1) Atât Italia, cât și Grecia prezintă Comisiei, la 16 septembrie 2015, o foaie de parcurs care să includă măsuri adecvate în materie de azil, primire inițială și returnare, prin care să se consolideze capacitatea, calitatea și eficiența sistemelor lor din aceste domenii, precum și măsuri de asigurare a punerii în aplicare adecvate a prezentei decizii. Italia și Grecia pun pe deplin în aplicare foaia de parcurs respectivă.

(2) În cazul în care Italia sau Grecia nu respectă obligațiile prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol, Comisia poate decide, după ce i-a oferit statului membru în cauză oportunitatea de a-și prezenta opiniile, să suspende aplicarea prezentei decizii în ceea ce privește statul membru respectiv pentru o perioadă de până la trei luni. Comisia poate decide să prelungească această suspendare o dată, pentru o perioadă suplimentară de până la trei luni. Suspendarea respectivă nu aduce atingere transferului solicitanților care se află în așteptare în urma aprobării statului membru de transfer în conformitate cu articolul 5 alineatul (4).

Articolul 9

Situații de urgență suplimentare

În cazul în care un stat membru se confruntă cu o situație de urgență caracterizată de un aflux brusc de resortisanți ai țărilor terțe, Consiliul, la propunerea Comisiei și după consultarea Parlamentului European, poate adopta măsuri provizorii în beneficiul statului membru în cauză, în temeiul articolului 78 alineatul (3) din TFUE. Aceste măsuri pot include, după caz, suspendarea participării statului membru respectiv la transfer, astfel cum este prevăzut în prezenta decizie, precum și posibile măsuri compensatorii pentru Italia și Grecia.

Articolul 10

Sprijin financiar

Statul membru de transfer primește o sumă forfetară de 6 000 EUR pentru fiecare persoană relocată în temeiul prezentei decizii. Acest sprijin financiar este implementat prin aplicarea procedurilor prevăzute la articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 516/2014.

Articolul 11

Cooperarea cu statele asociate

Cu sprijinul Comisiei, se pot încheia acorduri bilaterale între Italia și, respectiv, Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția și între Grecia și, respectiv, Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția privind transferul solicitanților de pe teritoriul Italiei și al Greciei pe teritoriul unuia dintre aceste state. Elementele principale ale prezentei decizii, în special cele referitoare la procedura de transfer și la drepturile și obligațiile solicitanților, sunt luate în considerare în mod corespunzător în cadrul acordurilor respective.

Articolul 12

Raportare

Pe baza informațiilor furnizate de către statele membre și agențiile relevante, Comisia raportează Consiliului, o dată la șase luni, cu privire la punerea în aplicare a prezentei decizii.

De asemenea, pe baza informațiilor furnizate de Italia și Grecia, Comisia raportează Consiliului, o dată la șase luni, cu privire la punerea în aplicare a foilor de parcurs menționate la articolul 8.

Articolul 13

Intrarea în vigoare

(1) Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(2) Prezenta decizie se aplică până la 17 septembrie 2017.

(3) Prezenta decizie se aplică persoanelor care intră pe teritoriul Italiei sau al Greciei începând cu 16 septembrie 2015 și până la 17 septembrie 2017, precum și solicitanților care au ajuns pe teritoriul respectivelor state membre începând cu 15 august 2015.

Adoptată la Bruxelles, 14 septembrie 2015.

Pentru Consiliu

Președintele

J. ASSELBORN

(1) Regulamentul (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid (JO L 180, 29.6.2013, p. 31).

(2) Regulamentul (CE) nr. 1560/2003 al Comisiei din 2 septembrie 2003 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 343/2003 al Consiliului de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe (JO L 222, 5.9.2003, p. 3).

(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 118/2014 al Comisiei din 30 ianuarie 2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1560/2003 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 343/2003 al Consiliului de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe (JO L 39, 8.2.2014, p. 1).

(4) Regulamentul (UE) nr. 516/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 de instituire a Fondului pentru azil, migrație și integrare, de modificare a Deciziei 2008/381/CE a Consiliului și de abrogare a Deciziilor nr. 573/2007/CE și nr. 575/2007/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Deciziei 2007/435/CE a Consiliului (JO L 150, 20.5.2014, p. 168).

(5) Directiva 2013/33/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a standardelor pentru primirea solicitanților de protecție internațională (JO L 180, 29.6.2013, p. 96).

(6) Directiva 2013/32/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind procedurile comune de acordare și retragere a protecției internaționale (JO L 180, 29.6.2013, p. 60).

(7) Regulamentul (UE) nr. 603/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind instituirea sistemului „Eurodac” pentru compararea amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a Regulamentului (UE) nr. 604/2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid și privind cererile autorităților de aplicare a legii din statele membre și ale Europol de comparare a datelor Eurodac în scopul asigurării respectării aplicării legii și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1077/2011 de instituire a Agenției europene pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă, în spațiul de libertate, securitate și justiție (JO L 180, 29.6.2013, p. 1).

(8) Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele și procedurile comune aplicabile în statele membre pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală (JO L 348, 24.12.2008, p. 98).

(9) Directiva 2011/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind standardele referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanții țărilor terțe sau apatrizii pentru a putea beneficia de protecție internațională, la un statut uniform pentru refugiați sau pentru persoanele eligibile pentru obținerea de protecție subsidiară și la conținutul protecției acordate (JO L 337, 20.12.2011, p. 9).

15.9.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 239/157

DECIZIA (PESC) 2015/1524 A CONSILIULUI

din 14 septembrie 2015

de modificare a Deciziei 2014/145/PESC privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 29,

întrucât:

(1)	La 17 martie 2014, Consiliul a adoptat Decizia 2014/145/PESC (1) privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.

(2)	La 13 martie 2015, Consiliul a adoptat Decizia (PESC) 2015/432 (2) de reînnoire a măsurilor pentru o perioadă suplimentară de șase luni.

(3)	Având în vedere continuarea subminării sau amenințării integrității teritoriale, a suveranității și a independenței Ucrainei, Decizia 2014/145/PESC ar trebui să fie modificată, iar măsurile respective ar trebui reînnoite pentru o perioadă suplimentară de șase luni.

(4)	Pe baza unei reexaminări realizate de către Consiliu, rubricile din anexă ar trebui modificate, iar rubrica referitoare la o persoană decedată ar trebui să fie eliminată.

(5)	Decizia 2014/145/PESC ar trebui modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Decizia 2014/145/PESC se modifică după cum urmează:

1.	la articolul 6, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text: „Prezenta decizie se aplică până la 15 martie 2016.”;

2.	anexa se modifică în conformitate cu anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 14 septembrie 2015.

Pentru Consiliu

Președintele

J. ASSELBORN

(1) Decizia 2014/145/PESC a Consiliului din 17 martie 2014 privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei (JO L 78, 17.3.2014, p. 16).

(2) Decizia (PESC) 2015/432 a Consiliului din 13 martie 2015 de modificare a Deciziei 2014/145/PESC privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei (JO L 70, 14.3.2015, p. 47).

ANEXĂ

Următoarea persoană se elimină de pe lista prevăzută în anexa la Decizia 2014/145/PESC:

Persoane

72.	Oleksiy Borisovych MOZGOVY

II.

Rubricile pentru următoarele persoane și pentru o entitate care figurează în anexa la Decizia 2014/145/PESC se înlocuiesc cu următoarele:

Persoane

	Nume	Date de identificare	Motive	Data includerii pe listă
1.	Sergey Valeryevich AKSYONOV, Sergei Valerievich AKSENOV (Сер Валерьевич AKCëHOB), Serhiy Valeriyovych AKSYONOV (Сергiй Валерiйович Аксьонов)	Data nașterii: 26.11.1972 Locul nașterii: Bălți, acum Republica Moldova	Aksyonov a fost ales „prim-ministru al Crimeei” în cadrul Verkhovna Rada a Crimeei la 27 februarie 2014 în prezența unor persoane înarmate proruse. „Alegerea” sa a fost decretată neconstituțională de către Oleksandr Turchynov la 1 martie 2014. A promovat activ „referendumul” din 16 martie 2014. Începând cu 9 octombrie 2014, „șeful” așa-numitei „Republici Crimeea”. Membru al Prezidiului Consiliului de Stat al Rusiei.	17.3.2014
2.	Vladimir Andreevich Konstantinov (Владимир Андреевич Константинов)	Data nașterii: 19.11.1956 Locul nașterii: Vladimirovka (alias Vladimirovca), regiunea Slobozia, RSS Moldovenească (în prezent Republica Moldova) sau Bogomol, RSS Moldovenească	În calitate de președinte al Consiliului Suprem al Republicii Autonome Crimeea, Konstantinov a jucat un rol important în deciziile luate de către Verkhovna Rada privind „referendumul” împotriva integrității teritoriale a Ucrainei și a îndemnat alegătorii să voteze în favoarea independenței Crimeei.	17.3.2014
3.	Rustam Ilmirovich Temirgaliev (Рустам Ильмирович Темиргалиев)	Data nașterii: 15.8.1976 Locul nașterii: Ulan-Ude, RSSA Buriată (RSFS Rusă)	În calitate de fost vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al Crimeei, Temirgaliev a jucat un rol important în deciziile luate de Verkhovna Rada privind „referendumul” împotriva integrității teritoriale a Ucrainei. A promovat activ integrarea Crimeei în cadrul Federației Ruse.	17.3.2014
4.	Denis Valentinovich Berezovskiy (Денис Валентинович Березовский)	Data nașterii: 15.7.1974 Locul nașterii: Harkov, RSS Ucraineană	Berezovskiy a fost numit comandant al Marinei ucrainene la 1 martie 2014, dar apoi a depus un jurământ în fața forțelor armate din Crimeea, încălcându-și astfel jurământul față de Marina ucraineană. Ulterior, el a fost numit adjunct al comandantului Flotei Mării Negre a Federației Ruse.	17.3.2014
5.	Aleksei Mikhailovich Chaliy (Алексей Михайлович Чалый)	Data nașterii: 13.6.1961 Locul nașterii: Moscova sau Sevastopol	Chaliy a devenit „primar al Sevastopolului” pe baza susținerii din partea mulțimilor la 23 februarie 2014 și a acceptat acest „vot”. A desfășurat o campanie activă pentru ca Sevastopol să devină o entitate separată a Federației Ruse în urma unui referendum din 16 martie 2014. A semnat Tratatul privind adoptarea Republicii Crimeea de către Rusia. Președinte al adunării legislative a orașului Sevastopol.	17.3.2014
6.	Pyotr Anatoliyovych Zima (Пётр Анатольевич Зима)	Data nașterii: 29.3.1965	Zima a fost numit noul șef al Serviciului de securitate din Crimeea (SBU) la 3 martie 2014 de către „prim-ministrul” Aksyonov și a acceptat această numire. A furnizat informații relevante, inclusiv o bază de date, Serviciului de informații rus (SBU). Acestea includeau informații privind activiștii Euro-Maidan și apărătorii drepturilor omului din Crimeea. Zima a jucat un rol important în împiedicarea autorităților ucrainene să controleze teritoriul Crimeei. La 11 martie 2014, a fost proclamată înființarea unui serviciu de securitate independent al Crimeei de către foști ofițeri SBU din Crimeea.	17.3.2014
7.	Yuriy Gennadyevich Zherebtsov (Юрий Геннадиевич Жеребцов)	Data nașterii: 19.11.1969 Locul nașterii: Izmail, regiunea Odessa, RSS Ucraineană sau Odesssa	Consilier al președintelui Verkhovna Rada a Crimeei, unul dintre principalii organizatori ai „referendumului” de la 16 martie 2014 împotriva integrității teritoriale a Ucrainei. Membru al Camerei civice a așa-numitei „Republici Crimeea”.	17.3.2014
8.	Sergey Pavlovych Tsekov (Сергей Павлович Цеков)	Data nașterii: 29.9.1953 sau 23.9.1953 Locul nașterii: Simferopol	Vicepreședinte al Verkhovna Rada; Tsekov a inițiat, împreună cu Sergey Aksyonov, demiterea ilegală a guvernului Republicii Autonome Crimeea (RAC). L-a atras în această activitate pe Vladimir Konstantinov, amenințându-l cu demiterea. Tsekov a recunoscut public că membrii parlamentului din Crimeea au fost cei care au inițiat invitarea soldaților ruși în vederea ocupării Verkhovna Rada din Crimeea. A fost unul dintre primii lideri din Crimeea care au solicitat public anexarea la Rusia a Crimeei Membru al Consiliului federativ al Federației Ruse din partea așa-numitei „Republici Crimeea”.	17.3.2014
9.	Ozerov, Viktor Alekseevich (Виктор Алексеевич Озеров)	Data nașterii: 5.1.1958 Locul nașterii: Abakan, Khakassia	Președinte al Comitetului de securitate și apărare al Consiliului federativ al Federației Ruse. La 1 martie 2014, Ozerov, în numele Comitetului de securitate și apărare al Consiliului federativ, a susținut public în Consiliul federativ desfășurarea de forțe ruse în Ucraina.	17.3.2014
10.	Dzhabarov, Vladimir Michailovich (Владимир Михайлович Джабаров)	Data nașterii: 29.9.1952	Prim-vicepreședinte al Comitetului pentru afaceri internaționale al Consiliului federativ al Federației Ruse. La 1 martie 2014, Dzhabarov, în numele Comitetului pentru afaceri internaționale al Consiliului federativ, a susținut public în Consiliul federativ desfășurarea de forțe ruse în Ucraina.	17.3.2014
11.	Klishas, Andrei Aleksandrovich (Андрей Александрович Клишас)	Data nașterii: 9.11.1972 Locul nașterii: Sverdlovsk	Președinte al Comitetului pentru drept constituțional al Consiliului federativ al Federației Ruse. La 1 martie 2014, Klishas a susținut public în cadrul Consiliului federativ desfășurarea de forțe ruse în Ucraina. În cadrul unor declarații publice, Klishas a urmărit să justifice intervenția militară rusă în Ucraina, afirmând că „președintele ucrainean sprijină apelul autorităților din Crimeea către președintele Federației Ruse privind acordarea unei asistențe globale în apărarea cetățenilor Crimeei”.	17.3.2014
12.	Ryzhkov, Nikolai Ivanovich (Николай Иванович Рыжков)	Data nașterii: 28.9.1929 Locul nașterii: Dyleevka, regiunea Donetsk, RSS Ucraineană	Membru al Comitetului pentru chestiuni federale, politici regionale și Nord, din cadrul Consiliului federativ al Federației Ruse. La 1 martie 2014, Ryzhkov a susținut public în cadrul Consiliului federativ desfășurarea de forțe ruse în Ucraina.	17.3.2014
13.	Bushmin, Evgeni Viktorovich (Евгений Викторович Бушмин)	Data nașterii: 4.10.1958 Locul nașterii: Lopatino, regiunea Sergachiisky, RSFSR	Președinte adjunct al Consiliului federativ al Federației Ruse. La 1 martie 2014, Bushmin a susținut public în cadrul Consiliului federativ desfășurarea de forțe ruse în Ucraina.	17.3.2014
14.	Totoonov, Aleksandr Borisovich (Александр Борисович Тотоонов)	Data nașterii: 3.4.1957 Locul nașterii: Ordzhonikidze, Osetia de Nord	Membru al Comitetului pentru cultură, știință și informație din cadrul Consiliului federativ al Federației Ruse. La 1 martie 2014, Totoonov a susținut public în cadrul Consiliului federativ desfășurarea de forțe ruse în Ucraina.	17.3.2014
15.	Panteleev, Oleg Evgenevich (Олег Евгеньевич Пантелеев)	Data nașterii: 21.7.1952 Locul nașterii: Zhitnikovskoe, regiunea Kurgan	Fost prim-vicepreședinte al Comitetului pentru chestiuni parlamentare al Consiliului federativ. La 1 martie 2014, Panteleev a susținut public în cadrul Consiliului federativ desfășurarea de forțe ruse în Ucraina.	17.3.2014
16.	Mironov, Sergei Mikhailovich (Сергей Михайлович Миронов)	Data nașterii: 14.2.1953 Locul nașterii: Pushkin, regiunea Leningrad	Membru al Consiliului Dumei de stat; lider al facțiunii „Rusia justă” din cadrul Dumei Federației Ruse. Inițiator al legii care permite Federației Ruse să admită în componența sa, sub pretextul apărării cetățenilor ruși, a teritoriilor unei țări străine, în absența consimțământului țării respective sau a unui tratat internațional.	17.3.2014
17.	Zheleznyak, Sergei Vladimirovich (Сергей Владимирович Железняк)	Data nașterii: 30.7.1970 Locul nașterii: St. Petersburg (fostul Leningrad)	Președinte adjunct al Dumei de stat a Federației Ruse. A susținut activ utilizarea forțelor armate ruse în Ucraina și anexarea Crimeei. A condus personal demonstrația în favoarea utilizării forțelor armate ruse în Ucraina.	17.3.2014
18.	Slutski, Leonid Eduardovich (Леонид &#x042D;дуардович Слуцкий)	Data nașterii: 4.1.1968 Locul nașterii: Moscova	Președinte al Comitetului Comunității Statelor Independente (CSI) din cadrul Dumei de stat a Federației Ruse (membru al LDPR). A susținut activ utilizarea forțelor armate ruse în Ucraina și anexarea Crimeei.	17.3.2014
19.	Vitko, Aleksandr Viktorovich (Александр Викторович Витко)	Data nașterii: 13.9.1961 Locul nașterii: Vitebsk (RSS Belarusă)	Comandant al Flotei Mării Negre, viceamiral. Responsabil de comanda forțelor ruse care au ocupat teritoriul suveran al Ucrainei.	17.3.2014
20.	Sidorov, Anatoliy Alekseevich (Анатолий Алексеевич Сидоров)	Data nașterii: 2.7.1958 Locul nașterii: Siva, regiunea Perm, URSS	Comandant, Districtul militar de vest al Rusiei, ale cărui unități sunt desfășurate în Crimeea. Este responsabil pentru o parte a prezenței militare ruse în Crimeea, care subminează suveranitatea Ucrainei și a sprijinit autoritățile din Crimeea în împiedicarea demonstrațiilor publice împotriva măsurilor în direcția unui referendum și a încorporării în Rusia.	17.3.2014
21.	Galkin, Viktorovich Aleksandr (Александр Викторович Галкин)	Data nașterii: 22.3.1958 Locul nașterii: Ordzhonikidze, RSSA Osetia de Nord	Districtul militar de sud al Rusiei, ale cărui forțe sunt desfășurate în Crimeea; Flota Mării Negre intră sub comanda lui Galkin; o mare parte a mișcărilor de forțe în Crimeea s-a desfășurat prin intermediul Districtului militar de sud. Comandant al Districtului militar de sud al Rusiei („DMS”). Forțele DMS sunt desfășurate în Crimeea. Este responsabil pentru o parte a prezenței militare ruse în Crimeea, care subminează suveranitatea Ucrainei și a sprijinit autoritățile din Crimeea în împiedicarea demonstrațiilor publice împotriva măsurilor în direcția unui referendum și a încorporării în Rusia. În plus, Flota Mării Negre se află sub controlul districtului.	17.3.2014
22.	Rogozin, Dmitry Olegovich (Дмитрий Олегович Рогозин)	Data nașterii: 21.12.1963 Locul nașterii: Moscova	Viceprim-ministru al Federației Ruse. A solicitat public anexarea Crimeei.	21.3.2014
23.	Glazyev, Yurievich Sergey (Сергей Юрьевич Глазьев)	Data nașterii: 1.1.1961 Locul nașterii: Zaporoje, (RSS Ucraineană)	Consilier al președintelui Federației Ruse. A solicitat public anexarea Crimeei.	21.3.2014
24.	Matviyenko, Valentina Ivanova (născută Tyutina) [Валентина Ивановна Матвиенко (născută Тютина)]	Data nașterii: 7.4.1949 Locul nașterii: Shepetovka, regiunea Khmelnitsky (Kamenets-Podolsky) (RSS Ucraineană)	Președinte al Consiliului federativ. La 1 martie 2014, Matviyenko a susținut public în cadrul Consiliului federativ desfășurarea de forțe ruse în Ucraina.	21.3.2014
25.	Naryshkin, Sergei Evgenevich (Сергей Евгеньевич Нарышкин)	Data nașterii: 27.10.1954 Locul nașterii: St. Petersburg (fostul Leningrad)	Președinte al Dumei de stat. A susținut public desfășurarea de forțe ruse în Ucraina. A susținut public tratatul de reunificare Rusia-Crimeea și legea constituțională federală aferentă.	21.3.2014
26.	Dmitry Konstantinovich KISELYOV, Dmitrii Konstantinovich KISELEV (Дмитрий Константинович Киселёв)	Data nașterii: 26.4.1954 Locul nașterii: Moscova	Numit prin decret prezidențial, la 9 decembrie 2013, șef al agenției de presă de stat „Rossiya Segodnya” a Federației Ruse. Figură centrală a propagandei guvernamentale în sprijinul desfășurării forțelor ruse în Ucraina.	21.3.2014
27.	Nosatov, Alexander Mihailovich (Александр Михайлович Носатов)	Data nașterii: 27.3.1963 Locul nașterii: Sevastopol (RSS Ucraineană)	Comandant-adjunct al flotei Mării Negre, contraamiral Responsabil de comanda forțelor ruse care au ocupat teritoriul suveran al Ucrainei.	21.3.2014
28.	Kulikov, Valery Vladimirovich (Валерий Владимирович Куликов)	Data nașterii: 1.9.1956 Locul nașterii: Zaporoje (RSS Ucraineană)	Comandant-adjunct al flotei Mării Negre, contraamiral Responsabil de comanda forțelor ruse care au ocupat teritoriul suveran al Ucrainei.	21.3.2014
29.	Surkov, Vladislav Yurievich (Владислав Юрьевич Сурков)	Data nașterii: 21.9.1964, Locul nașterii: Solntsevo, regiunea Lipetsk	Asistent al președintelui Federației Ruse. A fost unul dintre organizatorii procesului din Crimeea prin care comunitățile locale din Crimeea au fost mobilizate să orchestreze acțiuni de subminare a autorităților ucrainene din Crimeea.	21.3.2014
30.	Mikhail Grigorievich Malyshev (Михаил Григорьевич Малышев)	Data nașterii: 10.10. 1955 Locul nașterii: Simferopol, Crimeea	Președintele Comisiei electorale din Crimeea. Responsabil de gestionarea referendumului din Crimeea. Responsabil, în cadrul sistemului rus, de validarea rezultatelor referendumului.	21.3.2014
31.	Valery Kirillovich Medvedev (Валерий Кириллович Медведев)	Data nașterii: 21.8. 1946 Locul nașterii: Shmakovka, regiunea Primorsky	Președintele Comisiei electorale din Sevastopol. Responsabil de gestionarea referendumului din Crimeea. Responsabil, în cadrul sistemului rus, de validarea rezultatelor referendumului.	21.3.2014
32.	General-locotenent Igor Nikolaevich (Mykolayovich) Turchenyuk (Игорь Николаевич Турченюк)	Data nașterii: 5.12. 1959 Locul nașterii: Osh, RSS Kârgâză	Comandantul de facto al trupelor ruse desfășurate pe teren în Crimeea (pe care Rusia continuă să le numească oficial „miliții locale de autoapărare”). Comandant adjunct al Districtului militar de sud.	21.3.2014
33.	Elena Borisovna Mizulina (născută Dmitriyeva) (Елена Борисовна Мизулина (născută Дмитриева)	Data nașterii: 9.12. 1954 Locul nașterii: Bui, regiunea Kostroma	Deputat în Duma de stat. Inițiatoare și cosusținătoare a propunerilor legislative recente din Rusia care ar fi permis regiunilor altor țări să se unească cu Rusia fără acordul prealabil al autorităților lor centrale.	21.3.2014
34.	Dmitry Nikolayevich Kozak (Дмитрий Николаевич Козак)	Data nașterii: 7.11.1958 Locul nașterii: Bandurovo, regiunea Kirovograd, RSS Ucraineană	Viceprim-ministru. Responsabil de supravegherea integrării Republicii Autonome Crimeea anexate în cadrul Federației Ruse.	29.4.2014
35.	Oleg Yevgenyvich Belaventsev (Олег Евгеньевич Белавенцев)	Data nașterii: 15.9.1949 Locul nașterii: Moscova	Reprezentant plenipotențiar al președintelui Federației Ruse în așa-numitul „District federal al Crimeei”, membru nepermanent al Consiliului de Securitate rus. Responsabil de punerea în aplicare a prerogativelor constituționale ale șefului de stat rus pe teritoriul Republicii Autonome Crimeea anexate.	29.4.2014
36.	Oleg Genrikhovich Savelyev (Олег Генрихович Савельев)	Data nașterii: 27.10.1965 Locul nașterii: Leningrad	Ministrul Afacerilor Crimeei. Responsabil de integrarea Republicii Autonome Crimeea anexate în cadrul Federației Ruse.	29.4.2014
37.	Sergei Ivanovich Menyailo (Сергей Иванович Меняйло)	Data nașterii: 22.8.1960 Locul nașterii: Alagir, RSS Autonomă Osetia de Nord, RSFSR	Guvernator al orașului ucrainean anexat Sevastopol.	29.4.2014
38.	Olga Fedorovna Kovitidi (Ольга Фёдоровна Ковитиди)	Data nașterii: 7.5.1962 Locul nașterii: Simferopol, RSS Ucraineană	Membru al Consiliului Federației Ruse din partea Republicii Autonome Crimeea anexate.	29.4.2014
40.	Sergei Ivanovich Neverov (Сергей Иванович Неверов)	Data nașterii: 21.12.1961 Locul nașterii: Tashtagol, URSS	Vicepreședinte al Dumei de stat, Rusia unită. Responsabil de inițierea unei legislații în vederea integrării Republicii Autonome Crimeea anexate în cadrul Federației Ruse.	29.4.2014
41.	Igor Dmitrievich SERGUN (Игорь Дмитриевич Сергун)	Data nașterii: 28.3.1957 Locul nașterii: Podolsk, oblastul Moscova	Director al GRU (Direcția principală de informații), adjunctul șefului Statului Major al forțelor armate ale Federației Ruse, general-locotenent. Responsabil de activitatea ofițerilor GRU în Ucraina de est.	29.4.2014
42.	Valery Vasilevich Gerasimov (Валерий Васильевич Герасимов)	Data nașterii: 8.9.1955 Locul nașterii: Kazan	Șeful Statului Major al forțelor armate ale Federației Ruse, prim adjunct al ministrului apărării al Federației Ruse, general de armată. Responsabil de desfășurarea masivă de trupe ruse de-a lungul frontierei cu Ucraina și de împiedicarea dezamorsării situației.	29.4.2014
43.	German Prokopiv		Lider activ al „Gărzii Lugansk”. A luat parte la ocuparea clădirii biroului regional din Lugansk al Serviciului de securitate. Întreține legături strânse cu „Armata din sud-est”.	29.4.2014
44.	Valeriy Dmitrievich Bolotov (Валерий Дмитриевич Болотов)	Data nașterii: 13.2.1970 Locul nașterii: Lugansk	Unul dintre liderii grupului separatist „Armata din sud-est” care a ocupat clădirea Serviciului de Securitate din regiunea Lugansk. Ofițer în rezervă. Înainte de ocuparea clădirii, împreună cu alți complici, a deținut arme aparent furnizate ilegal din Rusia și de către grupuri infracționale locale.	29.4.2014
45.	Andriy Yevgenovych PURGIN (Андрiй Eвгенович Пургiн), Andrei Evgenevich PURGIN (Андрей Евгеньевич Пургин)	Data nașterii: 26.1.1972 Locul nașterii: Donețk	Fost șef al „Republicii Populare Donețk”, participant activ și organizator al acțiunilor separatiste, coordonator al acțiunilor „turiștilor ruși” în Donețk. Cofondator al unei „inițiative civice a Donbass pentru Uniunea Eurasiatică”. Așa-numit „președinte” al „Consiliului Popular al Republicii Populare Donețk”.	29.4.2014
46.	Denys Volodymyrovych PUSHYLIN (Денис Володимирович Пушилiн), Denis Vladimirovich PUSHILIN (Денис Владимирович Пушилин)	Data nașterii: 9.5.1981 sau 9.5.1982 Locul nașterii: Makiivka (oblastul Donețk)	Unul dintre liderii „Republicii Populare Donețk”. A participat la capturarea și ocuparea administrației regionale. Purtător de cuvânt activ al separatiștilor. Așa-numit „vicepreședinte” al „Consiliului Popular” al așa-numitei „Republici Populare Donețk”.	29.4.2014
47.	Tsyplakov Sergey Gennadevich	Data nașterii: 1.5.1983 Locul nașterii: Khartsyzsk, oblastul Donețk	Unul dintre liderii organizației radicale din punct de vedere ideologic Miliția populară din Donbas. A luat parte în mod activ la ocuparea unui număr de clădiri publice în regiunea Donețk.	29.4.2014
48.	Igor Vsevolodovich Girkin (Игорь Всеволодович Гиркин) alias Igor Strelkov (Ihor Strielkov)	Data nașterii: 17.12.1970 Locul nașterii: Moscova	Identificat ca membru al personalului Direcției principale de informații a Statului Major al forțelor armate ale Federației Ruse (GRU). A fost implicat în incidentele de la Sloviansk. Este asistentul în materie de securitate al lui Sergey Aksionov, prim-ministrul autoproclamat al Crimeei. Șef al mișcării publice „Novorossia”.	29.4.2014
49.	Vyacheslav Viktorovich Volodin (Вячеслав Викторович Володин)	Data nașterii: 4.2. 1964 Locul nașterii: Alekseevka, regiunea Saratov.	Prim-adjunct al șefului personalului Administrației Prezidențiale a Rusiei. Responsabil cu monitorizarea integrării politice a regiunii ucrainene anexate a Crimeei în Federația Rusă.	12.5.2014
50.	Vladimir Anatolievich Shamanov (Владимир Анатольевич Шаманов)	Data nașterii: 15.2.1957 Locul nașterii: Barnaul.	Comandantul trupelor aeropurtate ruse, general-colonel. În această funcție de rang înalt, are responsabilitatea desfășurării forțelor aeriene ruse în Crimeea.	12.5.2014
51.	Vladimir Nikolaevich Pligin (Владимир Николаевич Плигин)	Data nașterii: 19.5.1960 Locul nașterii: Ignatovo, Oblastul Vologodsk, URSS.	Președintele Comisiei pentru drept constituțional din cadrul Dumei. Responsabil cu facilitarea adoptării legislației privind anexarea Crimeei și a Sevastopolului la Federația Rusă.	12.5.2014
52.	Petr Grigorievich JAROSH (Петр Григорьевич Ярош)	Data nașterii: 30.1.1971 sau 16.3.1966 Locul nașterii: Satul Skvortsovo, regiunea Simferopol, Crimeea	Șeful biroului Serviciului Federal al Migrației pentru Crimeea. Responsabil cu eliberarea sistematică și în regim de urgență de pașapoarte rusești pentru resortisanții din Crimeea.	12.5.2014
53.	Oleg Grigorievich Kozyura (Олег Григорьевич Козюра)	Data nașterii: 19.12.1962 Locul nașterii: Zaporoje	Șeful biroului Serviciului Federal al Migrației pentru Sevastopol. Responsabil cu eliberarea sistematică și în regim de urgență de pașapoarte rusești pentru resortisanții din Sevastopol.	12.5.2014
54.	Viacheslav PONOMARIOV, Vyacheslav Volodymyrovich PONOMARYOV (В'ячеслав Володимирович Пономарьов), Viacheslav Vladimirovich PONOMAREV (Вячеслав Владимирович Пономарëв)	Data nașterii: 2.5.1965 Locul nașterii: Slaviansk (oblastul Donețk)	Fost primar autodeclarat al orașului Slaviansk. Ponomariov a făcut apel la Vladimir Putin să trimită trupe ruse pentru a proteja orașul și ulterior i-a solicitat furnizarea de arme. Oamenii lui Ponomariov sunt implicați în răpiri (i-au capturat pe Irma Krat și Simon Ostrovski, reporter pentru Vice News, ambii fiind ulterior eliberați; au deținut observatori militari în temeiul Documentului OSCE de la Viena). Rămâne activ în sprijinirea acțiunilor și politicilor separatiste.	12.5.2014
55.	Igor Nikolaevich Bezler (Игорь Николаевич Безлер) alias Bes (diavol)	Data nașterii: 30.12. 1965 Locul nașterii: Simferopol, Crimeea	Unul dintre liderii miliției autoproclamate a orașului Horlivka. A preluat controlul clădirii Biroului Serviciului de Securitate al Ucrainei din regiunea Donetsk și ulterior a capturat sediul districtual al Ministerului Afacerilor Interne din orașul Horlivka. Are legături cu Ihor Strielkov sub a cărui conducere a fost implicat în asasinarea lui Volodymyr Rybak, deputat al poporului în Consiliul Municipal al orașului Horlivka, potrivit SBU.	12.5.2014
57.	Oleg TSARIOV, Oleh Anatoliyovych TSAROV (Олег Анатолтович Царьов), Oleg Anatolevich TSAREV (Олег Анатольевич Цаpëв)	Data nașterii: 2.6.1970 Locul nașterii: Dnepropetrovsk	Fost membru al Rada, în această calitate a solicitat public crearea așa-numitei „Republici Federale Novorossia”, formată din regiunile din sud-estul Ucrainei. Rămâne activ în sprijinirea acțiunilor sau politicilor separatiste.	12.5.2014
58.	Roman Viktorovich Lyagin (Роман Викторович Лягин)	Data nașterii: 30.5.1980 Locul nașterii: Donețk, Ucraina	Șeful Comisiei electorale centrale a „Republicii Populare Donețk”. A organizat în mod activ referendumul din 11 mai 2014 privind autodeterminarea „Republicii Populare Donețk”. Fost „ministru al muncii și afacerilor sociale”.	12.5.2014
59.	Aleksandr Sergeevich MALYKHIN, Alexander Sergeevich MALYHIN (Александр Сергеевич Малнхин)	Data nașterii: 12.1.1981	Șeful Comisiei electorale centrale a „Republicii Populare Lugansk”. A organizat în mod activ referendumul din 11 mai 2014 privind autodeterminarea „Republicii Populare Lugansk”.	12.5.2014
60.	Natalia Vladimirovna Poklonskaya (Наталья Владимировна Поклонская)	Data nașterii: 18.3.1980 Locul nașterii: Mikhailovka, regiunea Voroshilovgrad, RSS Ucraineană sau Yevpatoria, RSS Ucraineană	Procuror al Crimeei. Pune în aplicare în mod activ anexarea Crimeei de către Rusia.	12.5.2014
61.	Igor Sergeievich Shevchenko (Игорь Сергеевич Шевченко)	Locul nașterii: Sevastopol, Crimeea	Procuror al Sevastopolului. Pune în aplicare în mod activ anexarea Sevastopolului de către Rusia.	12.5.2014
62.	Aleksandr Yurevich BORODAI (Александр Юрьевич Бородай)	Data nașterii: 25.7.1972 Locul nașterii: Moscova	Fost așa-numit „prim-ministru al Republicii Populare Donețk”, în această calitate responsabil de activitățile „guvernamentale” separatiste ale așa-numitului „Guvern al Republicii Populare Donețk” (de exemplu, la 8 iulie 2014 a afirmat că „forțele noastre militare desfășoară o operație specială împotriva” fasciștilor „ucraineni”), semnatar al Memorandumului de înțelegere privind „Uniunea Novorossia”. Rămâne activ în sprijinirea acțiunilor sau politicilor separatiste.	12.7.2014
63.	Alexander KHODAKOVSKY, Oleksandr Serhiyovych KHODAKOVSKIY (Олександр Сергiйович Ходаковський), Aleksandr Sergeevich KHODAKOVSKII (Александр Сергеевич Ходаковский)	Data nașterii: 18.12.1972 Locul nașterii: Donețk	Fost așa-numit „ministru al securității al Republicii Populare Donețk”, în această calitate responsabil de activitățile de securitate separatiste ale așa-numitului „Guvern al Republicii Populare Donețk”. Rămâne activ în sprijinirea acțiunilor sau politicilor separatiste.	12.7.2014
64.	Alexandr Aleksandrovich KALYUSSKY, (Александр Александрович Калюсский)	Data nașterii: 9.10.1975	Așa-numit „viceprim-ministru de facto pentru afaceri sociale al Republicii Populare Donețk”. Responsabil de activitățile „guvernamentale” separatiste ale așa-numitului „Guvern al Republicii Populare Donețk”.	12.7.2014
65.	Alexander KHRYAKOV, Aleksandr Vitalievich KHRYAKOV (Александр Витальевич Хряков), Oleksandr Vitaliyovych KHRYAKOV (Олександр ВiTалiйович Хряков)	Data nașterii: 6.11.1958 Locul nașterii: Donețk	Fost așa-numit „ministru al informațiilor și al comunicării în masă al Republicii Populare Donețk”. Responsabil de activitățile de propagandă proseparatiste ale așa-numitului „Guvern al Republicii Populare Donețk”.	12.7.2014
66.	Marat Faatovich BASHIROV (Марат Фаатович Баширов)	Data nașterii: 20.1.1964 Locul nașterii: Ijevsk, Federația Rusă	Fost așa-numit „prim-ministru al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Lugansk”, confirmat la 8 iulie 2014. Responsabil de activitățile „guvernamentale” separatiste ale așa-numitului „Guvern al Republicii Populare Lugansk”.	12.7.2014
67.	Vasyl NIKITIN, Vasilii Aleksandrovich NIKITIN (Василий Александрович Никитин)	Data nașterii: 25.11.1971 Locul nașterii: Shargun (Uzbekistan)	Așa-numit „viceprim-ministru al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Lugansk” (a fost așa-numit „prim-ministru al Republicii Populare Lugansk” și fost purtător de cuvânt al „Armatei din Sud-Est”). Responsabil de activitățile „guvernamentale” separatiste ale așa-numitului „Guvern al Republicii Populare Lugansk”. Responsabil de declarația Armatei din Sud-Est conform căreia alegerile prezidențiale ucrainene din „Republica Populară Lugansk” nu pot avea loc din cauza „noului” statut al regiunii.	12.7.2014
68.	Aleksey Vyacheslavovich KARYAKIN (Алексей Вячеславович Карякин)	Data nașterii: 7.4.1980 sau 7.4.1979 Locul nașterii: Stahanov (oblastul Lugansk)	Așa-numit „președinte al Consiliului Suprem al Republicii Populare Lugansk”. Răspunzător de activitățile „guvernamentale” separatiste ale „Consiliului Suprem”, responsabil pentru solicitarea adresată Federației Ruse de a recunoaște independența „Republicii Populare Lugansk”. Semnatar al Memorandumului de înțelegere privind „Uniunea Novorossia”.	12.7.2014
69.	Yuriy Volodymyrovych IVAKIN (Юрiй Володимирович Iвакiн), Iurii Vladimirovich IVAKIN (Юрий Владимирович Ивакин)	Data nașterii: 13.8.1954 Locul nașterii: Perevalsk (oblastul Lugansk)	Fost așa-numit „ministru al internelor al Republicii Populare Lugansk”, în această calitate responsabil de activitățile „guvernamentale” separatiste ale așa-numitului „Guvern al Republicii Populare Lugansk”.	12.7.2014
70.	Igor PLOTNITSKY, Igor Venediktovich PLOTNITSKII (Игорь Венедиктович Плотницкий)	Data nașterii: 24.6.1964 sau 25.6.1964 sau 26.6.1964 Locul nașterii: Lugansk (posibil în Chelmenți, oblastul Cernăuți)	Fost așa-numit „ministru al apărării” și, în prezent, așa-numit „șef” al „Republicii Populare Lugansk”. Responsabil de activitățile „guvernamentale” separatiste ale așa-numitului „Guvern al Republicii Populare Lugansk”.	12.7.2014
71.	Nikolay KOZITSYN	Data nașterii: 20.6.1956 Locul nașterii: regiunea Donețk	Șef al forțelor cazace. Responsabil de conducerea separatiștilor din Ucraina de Est care luptă împotriva forțelor guvernamentale ucrainene	12.7.2014
73.	Mikhail Efimovich FRADKOV (Михаил Ефимович Фрадков)	Data nașterii: 1.9.1950 Locul nașterii: Kurumoch, regiunea Kuibyshev	Membru permanent al Consiliului de Securitate al Federației Ruse; Director al Serviciului de Informații Externe al Federației Ruse. În calitatea sa de membru al Consiliului de Securitate, care oferă consiliere și coordonează aspectele privind securitatea națională, a fost implicat în modelarea politicii guvernului Rusiei amenințând integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.	25.7.2014
74.	Nikolai Platonovich PATRUSHEV (Николай Платонович Патрушев)	Data nașterii 11.7.1951 Locul nașterii: Leningrad (Sankt Petersburg)	Membru permanent al Consiliului de Securitate al Federației Ruse. În calitatea sa de membru al Consiliului de Securitate, care oferă consiliere și coordonează aspectele privind securitatea națională, a fost implicat în modelarea politicii guvernului Rusiei amenințând integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.	25.7.2014
75.	Aleksandr Vasilievich BORTNIKOV (Александр Васильевич Бортников)	Data nașterii: 15.11.1951 Locul nașterii: Perm	Membru permanent al Consiliului de Securitate al Federației Ruse; Director al Serviciului Federal de Securitate (FSB) al Federației Ruse. În calitatea sa de membru al Consiliului de Securitate, care oferă consiliere și coordonează aspectele privind securitatea națională, a fost implicat în modelarea politicii guvernului Rusiei amenințând integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.	25.7.2014
76.	Rashid Gumarovich NURGALIEV (Рашид Гумарович Нургалиев)	Data nașterii: 8.10.1956 Locul nașterii: Zhetikara, Republica Socialistă Sovietică Kazakhă	Membru permanent și secretar adjunct al Consiliului de Securitate al Federației Ruse. În calitatea sa de membru al Consiliului de Securitate, care oferă consiliere și coordonează aspectele privind securitatea națională, a fost implicat în modelarea politicii guvernului Rusiei amenințând integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.	25.7.2014
77.	Boris Vyacheslavovich GRYZLOV (Борис Вячеславович Грызлов)	Data nașterii: 15.12.1950 Locul nașterii: Vladivostok	Membru permanent al Consiliului de Securitate al Federației Ruse. În calitatea sa de membru al Consiliului de Securitate, care oferă consiliere și coordonează aspectele privind securitatea națională, a fost implicat în modelarea politicii guvernului Rusiei amenințând integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.	25.7.2014
78.	Sergei Orestovoch BESEDA (Сергей Орестович Беседа)	Data nașterii: 17.5.1954	Comandant al Serviciului al Cincilea al FSB, Serviciul Federal de Securitate al Federației Ruse. În calitatea sa de ofițer FSB de rang înalt, conduce un serviciu responsabil de supravegherea operațiilor de informații și a activității internaționale.	25.7.2014
79.	Mikhail Vladimirovich DEGTYAREV (Михаил Владимирович Дегтярëв)	Data nașterii 10.7.1981 Locul nașterii: Kuibyshev (Samara)	Membru al Dumei de stat. La 23.5.2014 a anunțat inaugurarea „ambasadei de facto” la Moscova a așa-numitei „Republici Populare Donețk”, nerecunoscută. Contribuie la subminarea sau amenințarea integrității teritoriale, a suveranității și a independenței Ucrainei.	25.7.2014
80	Ramzan Akhmadovitch KADYROV (Рамзан Ахматович Кадыров)	Data nașterii: 5.10.1976 Locul nașterii: Tsentaroy	Președintele Republicii Cecene. Kadyrov a făcut declarații în sprijinul anexării ilegale a Crimeei și în sprijinul insurgenței armate în Ucraina. Printre altele, la 14 iunie 2014 a declarat că va „face orice pentru a contribui la reînvierea Crimeei”. În acel context, i s-a acordat medalia pentru „eliberarea Crimeei”, de către șeful interimar al Republicii Autonome Crimeea, pentru sprijinul pe care l-a acordat anexării ilegale a Crimeei. În plus, la 1 iunie 2014, a declarat că e gata să trimită 74 000 de voluntari ceceni în Ucraina dacă i se va cere.	25.7.2014
81.	Alexander Nikolayevich TKACHYOV (Александр Николаевич Ткачëв)	Data nașterii: 23.12.1960 Locul nașterii: Vyselki, regiunea Krasnodar	Fostul guvernator al Krasnodar Krai. I s-a acordat medalia „pentru eliberarea Crimeei” de către șeful interimar al Republicii Autonome Crimeea, pentru sprijinul pe care l-a acordat anexării ilegale a Crimeei. Cu acea ocazie, șeful interimar al Republicii Autonome Crimeea a afirmat că Tkachyov a fost unul dintre primii care și-au exprimat sprijinul față de noua „conducere” a Crimeei.	25.7.2014
82.	Pavel GUBAREV (Павел Юрьевич Губарев)	Data nașterii: 10.2.1983 Locul nașterii: Sievierodonetsk	Unul dintre liderii autointitulați ai așa-numitei „Republici Populare Donețk”. A solicitat intervenția rusă în estul Ucrainei, inclusiv prin desfășurarea de forțe rusești de menținere a păcii. Este asociat cu Igor Strelkov/Girkin, care se face răspunzător de acțiuni care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. Gubarev se face răspunzător de recrutarea de persoane pentru forțele armate ale separatiștilor. Răspunzător pentru ocuparea clădirii guvernului regional din Donețk împreună cu forțele pro-ruse și autoproclamat „guvernatorul poporului”. Deși a fost arestat pentru amenințarea integrității teritoriale a Ucrainei, și apoi eliberat, a continuat să joace un rol important în cadrul activităților separatiste, subminând astfel integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.	25.7.2014
83.	Ekaterina Iurievna GUBAREVA (Екатерина Юрьевна Губарева), Katerina Yuriyovna GUBARIEVA (Катерина Юрiйовнa Губарева)	Data nașterii: 5.7.1983 Locul nașterii: Kahovka (oblastul Herson)	În calitatea sa de fost așa-numit „ministru al afacerilor externe”, a fost responsabilă de apărarea așa-numitei „Republici Populare Donețk”, subminând astfel integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. În plus, contul său bancar este folosit pentru finanțarea grupărilor separatiste ilegale. Asumând acest rol și acționând în această calitate, a sprijinit, prin urmare, acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. Rămâne activă în sprijinirea acțiunilor și politicilor separatiste.	25.7.2014
84.	Fedor Dmitrievich BEREZIN (Фëдор Дмитриевич Березин), Fedir Dmitrovych BEREZIN (Федiр Дмитрович Березiн)	Data nașterii: 7.2.1960 Locul nașterii: Donețk	Fost așa-numit „ministru adjunct al apărării” al așa-numitei „Republici Populare Donețk”. Este asociat cu Igor Strelkov/Girkin, care se face răspunzător de acțiuni care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. Asumând acest rol și acționând în această calitate, Berezin a sprijinit, prin urmare, acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. Rămâne activă în sprijinirea acțiunilor și politicilor separatiste.	25.7.2014
85.	Valery Vladimirovich KAUROV Валерий Владимирович Кауров	Data nașterii: 2.4.1956 Locul nașterii: Odessa	Autointitulat „președinte” al așa-numitei „Republici Novorossiya”, care a solicitat Rusiei să desfășoare trupe în Ucraina. Asumând acest rol și acționând în această calitate, a sprijinit, prin urmare, acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.	25.7.2014
86.	Serhii Anatoliyovych ZDRILIUK Сергей Анатольевич Здрнлюкv	Data nașterii: 23.6.1972 Locul nașterii: regiunea Vinnytsia	Colaborator de rang înalt al lui Igor Strelkov/Girkin, care se face răspunzător de acțiuni care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. Asumând acest rol și acționând în această calitate, Zdriliuk a sprijinit, prin urmare, acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.	25.7.2014
87.	Vladimir ANTYUFEYEV Владимир Антюфеев (alias Vladimir SHEVTSOV, Vladimir Iurievici ANTIUFEEV, Vladimir Gheorghievici ALEXANDROV, Vadim Gheorghievici SHEVTSOV)	Data nașterii: 19.2. 1951 Locul nașterii: Novosibirsk	Fost „ministru al securității statului” în regiunea separatistă Transnistria. Fost prim viceprim-ministru al „Republicii Populare Donețk”, responsabil de securitate și aplicarea legii. În această calitate, este responsabil de activitățile „guvernamentale” separatiste ale așa-numitului „guvern al Republicii Populare Donețk”.	25.7.2014
88.	Alexey Alexeyevich GROMOV (Алексей Алексеевич Громов)	Data nașterii: 31.5.1960 Locul nașterii: Zagorsk (Sergiev Posad)	În calitatea de prim-șef adjunct al Statului Major al Administrației Prezidențiale, este responsabil de transmiterea de instrucțiuni către entități ale mass-mediei ruse în vederea prezentării unei poziții favorabile separatiștilor din Ucraina și anexării Crimeei, sprijinind astfel destabilizarea Ucrainei de Est și anexarea Crimeei.	30.7.2014
90.	Boris Alekseevich LITVINOV (Борис Алексеевич Литвинов)	Data nașterii: 13.1.1954 Locul nașterii: Djerjinsk (oblastul Donețk)	Membru al așa-numitului „Consiliu Popular” și fost președinte al așa-numitului „Consiliu Suprem” al așa-numitei „Republici Populare Donețk”, care a fost inițiatorul politicilor și organizării „referendumului” ilegal care a condus la proclamarea așa-numitei „Republici Populare Donețk”, ceea ce a reprezentat o încălcare a integrității teritoriale, a suveranității și a unității Ucrainei.	30.7.2014
91.	Sergey Vadimovich ABISOV (Сергей Вадимович Абисов)	Data nașterii: 27.11.1967 Locul nașterii: Simferopol, Crimeea	Acceptând numirea sa în calitate de așa-numit „ministru de interne al Republicii Crimeea” de către Președintele Rusiei (Decretul nr. 301) la 5 mai 2014 și, prin acțiunile sale în calitate de așa numit „ministru de interne”, a subminat integritatea teritorială, suveranitatea și unitatea Ucrainei.	30.7.2014
92.	Arkady Romanovich ROTENBERG, Arkadii Romanovich ROTENBERG (Аркадий Романович Ротенберг)	Data nașterii: 15.12.1951 Locul nașterii: Leningrad (Sankt Petersburg)	Domnul Rotenberg este o cunoștință veche a președintelui Putin și fostul partener de judo al acestuia. El și-a acumulat averea în timpul mandatului președintelui Putin. Nivelul său de succes economic poate fi atribuit influenței unor factori de decizie-cheie care l-au favorizat, în special în ceea ce privește atribuirea contractelor de achiziții publice. A beneficiat de pe urma relației personale strânse cu factori de decizie ruși, atribuindu-i-se contracte importante de către statul rus sau de către întreprinderi de stat. În special, societăților acestuia le-au fost atribuite mai multe contracte deosebit de rentabile pentru pregătirea Jocurilor Olimpice de la Soci. Este totodată proprietarul societății Stroigazmontaj căreia i-a fost atribuit un contract public pentru construcția unui pod între Rusia și Republica Autonomă Crimeea, ilegal anexată, consolidând astfel integrarea acesteia în Federația Rusă care, la rândul său, subminează în continuare integritatea teritorială a Ucrainei. Este președintele Consiliului de administrație al editurii Prosvescenie, care s-a remarcat în special prin punerea în aplicare a proiectului „Copiilor din Rusia: adresa – Crimeea”, o campanie de relații publice care a fost concepută pentru a-i convinge pe copiii din Crimeea că sunt în prezent cetățeni ruși care trăiesc în Rusia și, prin urmare, sprijină politica guvernului rus de integrare a Crimeei în Rusia.	30.7.2014
93.	Konstantin Valerevich MALOFEEV (Константин Валерьевич Малофеев)	Data nașterii: 3.7.1974 Locul nașterii: Puschino	Dl Malofeev are legături strânse cu separatiștii ucraineni din Ucraina de Est și Crimeeea. Este un fost angajator al dlui Borodai, așa-numitul prim-ministru al așa-numitei „Republici Populare Donețk” și s-a întâlnit cu dl Aksyonov, așa-numitul prim-ministru al așa-numitei „Republici Crimeea” în timpul perioadei procesului de anexare a Crimeei. Guvernul ucrainean a deschis o anchetă penală privind presupusul sprijin material și financiar acordat separatiștilor. În plus, a făcut o serie de declarații publice de sprijinire a anexării Crimeei și a încorporării Ucrainei în Rusia și, în special, a declarat în iunie 2014 că: „Nu se poate încorpora întreaga Ucraină în Rusia. Estul (Ucrainei) poate”. Prin urmare, dl Malofeev acționează în sprijinul destabilizării Ucrainei.	30.7.2014
94.	Yuriy Valentinovich KOVALCHUK (Юрий Валентинович Ковальчук)	Data nașterii: 25.7.1951 Locul nașterii: Leningrad (Sankt Petersburg)	Dl Kovalchuk este o veche cunoștință a președintelui Putin. Este cofondatorul așa-numitei Ozero Dacha, o societate cooperativă care reunește un grup influent de persoane în jurul președintelui Putin. Beneficiază de legături cu factorii de decizie ruși. Este președintele și cel mai mare acționar al Bank Rossiya, din acțiunile căreia deținea în 2013 circa 38 %, bancă considerată banca personală a înalților oficiali ai Federației Ruse. De la anexarea ilegală a Crimeei, Bank Rossiya a deschis filiale pe întreg teritoriul Crimeei și al Sevastopolului, consolidând astfel integrarea acestora în Federația Rusă. În plus, Bank Rossiya deține interese importante în Grupul național al mass-media care, la rândul său, controlează televiziunile care sprijină în mod activ politicile guvernului rus de destabilizare a Ucrainei.	30.7.2014
95.	Nikolay Terentievich SHAMALOV (Николай Терентьевич Шамалов)	Data nașterii: 24.1.1950 Locul nașterii: Belarus	Domnul Shamalov este o veche cunoștință a președintelui Putin. Este cofondatorul așa-numitei Ozero Dacha, o societate cooperativă care reunește un grup influent de persoane în jurul președintelui Putin. Beneficiază de legături cu factorii de decizie ruși. Este al doilea acționar în ordinea importanței al Bank Rossiya, din acțiunile căreia deținea în 2013 circa 10 %, bancă considerată banca personală a înalților funcționari ai Federației Ruse. De la anexarea ilegală a Crimeei, Bank Rossiya a deschis filiale pe întreg teritoriul Crimeei și al Sevastopolului, consolidând astfel integrarea acestora în Federația Rusă. În plus, Bank Rossiya are participații importante în Grupul național al mass-media care, la rândul său, controlează televiziunile care sprijină în mod activ politicile guvernului rus de destabilizare a Ucrainei.	30.7.2014
96.	Alexander Vladimirovich ZAKHARCHENKO (Александр Владимирович Захарченко)	Data nașterii: 26.6.1976 Locul nașterii: Donețk	Începând cu data de 7 august 2014, l-a înlocuit pe Alexander Borodai în calitatea de așa-numit „prim-ministru” al așa-numitei „Republici Populare Donețk”. Preluând și acționând în această calitate, Zakharchenko a sprijinit acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.	12.9.2014
97.	Vladimir KONONOV/alias„Țarul” (Владимир Петровнч Кононов)	Data nașterii: 14.10.1974 Locul nașterii: Gorsky	Începând cu data de 14 august, l-a înlocuit pe Igor Strelkov/Girkin în calitatea de așa-numit „ministru al apărării” al așa-numitei „Republici Populare Donețk”. Se presupune că din aprilie este comandantul unei divizii a luptătorilor separatiști din Donețk și că a promis să ducă la îndeplinire misiunea strategică de a respinge agresiunea militară a Ucrainei. Prin urmare, Kononov a sprijinit acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.	12.9.2014
98.	Miroslav Vladimirovich RUDENKO (Мирослав Владимирович Руденко)	Data nașterii: 21.1.1983 Locul nașterii: Debalcevo	Asociat cu „Miliția populară din Donbass”. A afirmat, printre altele, că miliția își va continua lupta în restul țării. Prin urmare, Rudenko a sprijinit acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. Așa-numit „deputat al poporului” în așa-numitul „Parlament al Republici Populare Donețk”.	12.9.2014
99.	Gennadiy Nikolaiovych TSYPKALOV, Gennadii Nikolaevich TSYPKALOV (Геннадий Николаевич ЦыПлаков)	Data nașterii: 21.6.1973 Locul nașterii: oblastul Rostov (Rusia)	L-a înlocuit pe Marat Bashirov în calitatea de așa-numit „prim-ministru” al așa-numitei „Republici Populare Lugansk”. În trecut a fost activ în armata milițiilor din sud-est. Prin urmare, Tsypkalov a sprijinit acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.	12.9.2014
101.	Oleg Vladimirovich BEREZA (Олег Владимирович Берëза)	Data nașterii: 1.3.1977	„Ministrul de interne” al așa-numitei „Republici Populare Donețk”. Asociat cu Vladimir Antyufeyev, care este răspunzător de activitățile „guvernamentale” separatiste ale așa-numitului „Guvern al Republicii Populare Donețk”. Prin urmare, a sprijinit acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.	12.9.2014
102.	Andrei Nikolaevich RODKIN (Андрей Николаевич Родкин)	Data nașterii: 23.9.1976 Locul nașterii: Moscova	Reprezentant la Moscova al așa-numitei „Republici Populare Donețk”. În declarațiile sale a vorbit, printre altele, despre disponibilitatea milițiilor de a purta un război de gherilă și despre confiscarea de către acestea a unor sisteme de armament de la forțele armate ucrainene. Prin urmare, a sprijinit acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.	12.9.2014
103.	Aleksandr Akimovich KARAMAN (Александр Акимович Караман), Alexandru CARAMAN	Data nașterii: 26.7.1956 sau 26.6.1956 Locul nașterii: Cioburciu, raionul Slobozia, acum Republica Moldova	„Viceprim-ministru pentru afaceri sociale” al așa-numitei „Republici Populare Donețk”. Asociat cu Vladimir Antyufeyev, care este răspunzător de activitățile „guvernamentale” separatiste ale așa-numitului „Guvern al Republicii Populare Donețk”. Prin urmare, a sprijinit acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. Protejat al viceprim-ministrului Rusiei, Dmitri Rogozin. Directorul departamentului administrativ al Consiliului de Miniștri al așa-numitei „Republica Populară Donețk”.	12.9.2014
104.	Georgiy L'vovich MURADOV (Георгий Львович Мурадов)	Data nașterii: 19.11.1954 Locul nașterii: Kochmes, RSSA Komi	Așa-numit „viceprim-ministru” al Crimeei și reprezentant plenipotențiar al Crimeei pe lângă președintele Putin. Muradov a jucat un rol important în consolidarea controlului instituțional al Rusiei asupra Crimeei de la anexarea ilegală. Prin urmare, a sprijinit acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.	12.9.2014
105.	Mikhail Sergeyevich SHEREMET (Михаил Сергеевич Шеремет)	Data nașterii: 23.5.1971 Locul nașterii: Dzhankoy	Așa-numitul „prim viceprim-ministru” al Crimeei. Sheremet a jucat un rol-cheie în organizarea și implementarea referendumului din Crimeea din 16 martie privind unirea cu Rusia. Se presupune că, la data referendumului, Sheremet era comandantul „forțelor de autoapărare” pro-moscovite din Crimeea. Prin urmare, a sprijinit acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.	12.9.2014
106.	Yuri Leonidovich VOROBIOV (Юрий Леонидович Воробьев)	Data nașterii: 2.2.1948 Locul nașterii: Krasnoyarsk	Vicepreședinte al Consiliului federativ al Federației Ruse. La 1 martie 2014, Vorobiov a sprijinit public, în Consiliul federativ, desfășurarea de forțe ruse în Ucraina. Ulterior a votat în favoarea decretului aferent.	12.9.2014
107.	Vladimir Volfovich ZHIRINOVSKY (Владимир Вольфович Жириновски)	Data nașterii: 25.4.1946 Locul nașterii: Alma-Ata (în prezent Almaty), Republica Sovietică Socialistă Kazahă	Membru al Consiliului Dumei de stat; lider al Partidului Liberal Democratic Rus (LDPR). A susținut activ utilizarea forțelor armate ruse în Ucraina și anexarea Crimeii. A susținut în mod activ divizarea Ucrainei. A semnat în numele LDPR, partid pe care îl conduce, un acord cu așa-numita „Republică Populară Donețk”.	12.9.2014
108.	Vladimir Abdualiyevich VASILYEV (Васильев Владимир Абдуалиевич)	Data nașterii: 11.8.1949 Locul nașterii: Klin	Vicepreședinte al Dumei de stat. La 20 martie 2014 a votat în favoarea proiectului de lege constituțională federală „privind acceptarea în Federația Rusă a Republicii Crimeea și formarea în cadrul Federației Ruse de noi entități federale: republica Crimeea și orașul cu statut federal Sevastopol”.	12.9.2014
109.	Viktor Petrovich VODOLATSKY (Виктор Петрович Водолацкий)	Data nașterii: 19.8.1957 Locul nașterii: Stefanidin Dar, regiunea Rostov	Președinte („ataman”) al Uniunii forțelor ruse și cazace străine și deputat în Duma de stat. A sprijinit anexarea Crimeei și a recunoscut implicarea activă în conflictul ucrainean a cazacilor ruși de partea separatiștilor sprijiniți de Moscova. La 20 martie 2014 a votat în favoarea proiectului de lege constituțională federală „privind acceptarea în Federația Rusă a Republicii Crimeea și formarea în cadrul Federației Ruse de noi entități federale: republica Crimeea și orașul cu statut federal Sevastopol”.	12.9.2014
110.	Leonid Ivanovich KALASHNIKOV (Леонид Иванович Калашников)	Data nașterii: 6.8.1960 Locul nașterii: Stepnoy Dvorets	Prim-vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri externe a Dumei de stat. La 20 martie 2014 a votat în favoarea proiectului de lege constituțională federală „privind acceptarea în Federația Rusă a Republicii Crimeea și formarea în cadrul Federației Ruse de noi entități federale: republica Crimeea și orașul cu statut federal Sevastopol”.	12.9.2014
111.	Vladimir Stepanovich NIKITIN (Владимир Степанович Никитин)	Data nașterii: 5.4.1948 Locul nașterii: Opochka	Fost prim-vicepreședinte al Comisiei Dumei de stat pentru relațiile cu țările CSI, integrarea eurasiatică și legături cu compatrioții. La 20 martie 2014 a votat în favoarea proiectului de lege constituțională federală „privind acceptarea în Federația Rusă a Republicii Crimeea și formarea în cadrul Federației Ruse de noi entități federale: republica Crimeea și orașul cu statut federal Sevastopol”.	12.9.2014
112.	Oleg Vladimirovich LEBEDEV (Олег Владимирович Лебедев)	Data nașterii: 21.3.1964 Locul nașterii: Rudny, regiunea Kostanai, Republica Sovietică Socialistă Kazahă	Prim-vicepreședinte al Comisiei Dumei de stat pentru relațiile cu țările CSI, integrarea eurasiatică și legături cu compatrioții. La 20 martie 2014 a votat în favoarea proiectului de lege constituțională federală „privind acceptarea în Federația Rusă a Republicii Crimeea și formarea în cadrul Federației Ruse de noi entități federale: republica Crimeea și orașul cu statut federal Sevastopol”.	12.9.2014
113.	Ivan Ivanovich MELNIKOV (Иван Иванович Мельников)	Data nașterii: 7.8.1950 Locul nașterii: Bogoroditsk	Prim-vicepreședinte al Dumei de stat. La 20 martie 2014 a votat în favoarea proiectului de lege constituțională federală „privind acceptarea în Federația Rusă a Republicii Crimeea și formarea în cadrul Federației Ruse de noi entități federale: republica Crimeea și orașul cu statut federal Sevastopol”.	12.9.2014
114.	Igor Vladimirovich LEBEDEV (Игорь Владимирович Лебедев)	Data nașterii: 27.9.1972 Locul nașterii: Moscova	Vicepreședinte al Dumei de stat. La 20 martie 2014 a votat în favoarea proiectului de lege constituțională federală „privind acceptarea în Federația Rusă a Republicii Crimeea și formarea în cadrul Federației Ruse de noi entități federale: republica Crimeea și orașul cu statut federal Sevastopol”.	12.9.2014
115.	Nikolai Vladimirovich LEVICHEV (Николай Владимирович Левичев)	Data nașterii: 28.5.1953 Locul nașterii: Pushkin	Vicepreședinte al Dumei de stat. La 20 martie 2014 a votat în favoarea proiectului de lege constituțională federală „privind acceptarea în Federația Rusă a Republicii Crimeea și formarea în cadrul Federației Ruse de noi entități federale: republica Crimeea și orașul cu statut federal Sevastopol”.	12.9.2014
116.	Svetlana Sergeevna ZHUROVA (Светлана Сергеевна Журова)	Data nașterii: 7.1.1972 Locul nașterii: Pavlov-pe-Neva	Prim-vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri externe a Dumei de stat. La 20 martie 2014 a votat în favoarea proiectului de lege constituțională federală „privind acceptarea în Federația Rusă a Republicii Crimeea și formarea în cadrul Federației Ruse de noi entități federale: republica Crimeea și orașul cu statut federal Sevastopol”.	12.9.2014
117.	Aleksey Vasilevich NAUMETS (Алексей Васильевич Haумец)	Data nașterii: 11.2.1968	General maior al armatei ruse. Este comandantul diviziei 76 aeropurtate, care a fost implicată în acțiunile militare rusești pe teritoriul Ucrainei, mai ales în timpul anexării ilegale a Crimeei.	12.9.2014
118.	Sergey Viktorovich CHEMEZOV (Сергей Викторович Чемезов)	Data nașterii: 20.8.1952 Locul nașterii: Cheremkhovo	Serghei Chemezov este unul dintre asociații apropiați cunoscuți ai președintelui Putin, împreună cu care a fost detașat la Dresda ca ofițer KGB. De asemenea, este membru al Consiliului suprem al „Rusiei Unite”. Profită de legătura sa cu președintele rus, fiind promovat în funcții de conducere ale unor întreprinderi de stat. Este președintele concernului Rostec, cea mai mare corporație de stat producătoare din domeniul apărării și din cel industrial din Rusia. În urma unei decizii a guvernului rus, Technopromexport, o filială a Rostec, plănuiește să construiască centrale producătoare de energie în Crimeea, sprijinind astfel integrarea acesteia în Federația Rusă. În plus, Rosoboronexport, o filială a Rostec, a sprijinit integrarea întreprinderilor de apărare din Crimeea în industria de apărare din Rusia, consolidând astfel anexarea ilegală a Crimeei de către Federația Rusă.	12.9.2014
119.	Alexander Mikhailovich BABAKOV (Aлександр Михайлович Бабаков)	Data nașterii: 8.2.1963 Locul nașterii: Chișinău	Deputat în Duma de stat, președintele Comisiei Dumei de stat pentru dispozițiile legislative privind dezvoltarea complexului militaro-industrial al Federației Ruse. Este un membru proeminent al „Rusiei Unite” și un om de afaceri cu investiții considerabile în Ucraina și Crimeea. La 20 martie 2014 a votat în favoarea proiectului de lege constituțională federală „privind acceptarea în Federația Rusă a Republicii Crimeea și formarea în cadrul Federației Ruse de noi entități federale: republica Crimeea și orașul cu statut federal Sevastopol”.	12.9.2014
120.	Serhiy KOZYAKOV (alias Sergey Kozyakov) Сергей Козьяков	Data nașterii: 29.9.1982	În calitate de „Șef al Comisiei Electorale Centrale din Lugansk”, este responsabil pentru organizarea așa-numitelor „alegeri” din 2 noiembrie 2014 în așa-numita „Republică Populară Lugansk”. Aceste „alegeri” încalcă legislația Ucrainei și sunt, prin urmare, ilegale. În consecință, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, precum și prin organizarea „alegerilor” ilegale, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.	29.11.2014
121.	Oleg Konstantinovich AKIMOV alias Oleh AKIMOV (Олег Константинович Акимов)	Data nașterii: 15.9.1981 Locul nașterii: Lugansk	Adjunct la conducerea „Uniunii Economice Lugansk” din cadrul „Consiliului Național” al „Republicii Populare Lugansk”. A candidat în cadrul așa-numitelor „alegeri” din 2 noiembrie 2014 la postul de „șef” al așa-numitei „Republici Populare Lugansk”. Aceste „alegeri” încalcă legislația Ucrainei și sunt, prin urmare, ilegale. În consecință, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, precum și prin participarea formală în calitate de candidat la „alegerile” ilegale, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.	29.11.2014
122.	Larisa Leonidovna AIRAPETYAN alias Larysa AYRAPETYAN, Larisa AIRAPETYAN sau Larysa AIRAPETYAN (Лариса Леонидовна Айрапетян)	Data nașterii: 21.2.1970	„Ministrul sănătății” al așa-numitei „Republici Populare Lugansk”. A candidat în cadrul așa-numitelor „alegeri” din 2 noiembrie 2014 la postul de „șef” al așa-numitei „Republici Populare Lugansk”. Aceste „alegeri” încalcă legislația Ucrainei și sunt, prin urmare, ilegale. În consecință, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, precum și prin participarea formală în calitate de candidat la „alegerile” ilegale, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.	29.11.2014
123.	Yuriy Viktorovich SIVOKONENKO alias Yuriy SIVOKONENKO, Yury SIVOKONENKO, Yury SYVOKONENKO (Юрий Викторович Сивоконенко)	Data nașterii: 7.8.1957 Locul nașterii: Donețk	Membru al „Parlamentului” așa-numitei „Republici Populare Donețk” și activează în cadrul Uniunii veteranilor din Donbass Berkut. A candidat în cadrul așa-numitelor „alegeri” din 2 noiembrie 2014 la postul de „șef” al așa-numitei „Republici Populare Donețk”. Aceste „alegeri” încalcă legislația Ucrainei și sunt, prin urmare, ilegale. În consecință, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, precum și prin participarea formală în calitate de candidat la „alegerile” ilegale, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.	29.11.2014
124.	Aleksandr Igorevich KOFMAN alias Oleksandr KOFMAN (Александр Игоревич Кофман)	Data nașterii: 30.8.1977 Locul nașterii: Makiivka (oblastul Donețk)	Așa-numit „ministru de externe” și așa-numit „prim-vicepreședinte” al „Parlamentului” așa-numitei „Republici Populare Donețk”. A candidat în cadrul așa-numitelor „alegeri” ilegale din 2 noiembrie 2014 la postul de „șef” al așa-numitei „Republici Populare Donețk”. Aceste „alegeri” încalcă legislația Ucrainei și sunt, prin urmare, ilegale. În consecință, prin participare și prin acțiunile întreprinse în temeiul acestei calități, precum și prin participarea formală în calitate de candidat la „alegerile” ilegale, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.	29.11.2014
125.	Ravil Zakarievich KHALIKOV (Равиль Закариевич Халиков)	Data nașterii: 23.2.1969 Locul nașterii: Satul Belozere, raionul Romodanovskiy, URSS	„Prim-viceprim-ministru” și fost „procuror general” al așa-numitei „Republici Populare Donețk”. Prin urmare, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.	29.11.2014
126.	Dmitry Aleksandrovich SEMYONOV, Dmitrii Aleksandrovich SEMENOV (Дмитрий Александрович Семенов)	Data nașterii: 3.2.1963 Locul nașterii: Moscova	„Viceprim-ministru însărcinat cu finanțele” al așa-numitei „Republici Populare Lugansk”. Prin urmare, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.	29.11.2014
127.	Oleg BUGROV (Олег Бугров)	Data nașterii: 29.8.1969	Fost „ministru al apărării” al așa-numitei „Republici Populare Lugansk”. Prin urmare, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.	29.11.2014
128.	Lesya LAPTEVA (Леся Лаптева)		Fost „ministru al educației, științei, culturii și religiei” al așa-numitei „Republici Populare Lugansk”. Prin urmare, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.	29.11.2014
129.	Yevgeniy Eduardovich MIKHAYLOV (alias Yevhen Eduardovych Mychaylov) (Евгений Здуардович Михайлов)	Data nașterii: 17.03.1963 Locul nașterii: Arkhangelsk	„Șef al administrației pentru afaceri guvernamentale” al așa-numitei „Republici Populare Donețk”. Prin urmare, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.	29.11.2014
132.	Vladyslav Nykolayevych DEYNEGO alias Vladislav Nykolayevich DEYNEGO (Владислав Николаевич Дейнего)	Data nașterii: 12.3.1964	„Șef-adjunct” al „Consiliului Poporului” al așa-numitei „Republici Populare Lugansk”. Prin urmare, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.	29.11.2014
133.	Pavel DREMOV alias Batya (Павел Леонидович ДРËМОВ), Pavlo Leonidovych DRYOMOV (Павло Леонщович Дрьомов)	Data nașterii: 22.11.1976 Locul nașterii: Stahanov	Comandant al „Primului regiment cazac”, o grupare armată separatistă implicată în luptele din estul Ucrainei. În această calitate, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.	16.2.2015
134.	Alexey MILCHAKOV alias Fritz, „Sârbul” (Алексей МИЛЬЧАКОВ)	Data nașterii: 30.4.1991 sau 30.1.1991 Locul nașterii: Sankt Petersburg	Comandant al unității „Rusich”, o grupare armată separatistă implicată în luptele din estul Ucrainei. În această calitate, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.	16.2.2015
135.	Arseny PAVLOV alias„Motorola” ApcéHий Сергеевич ПÁВЛОВ (alias Моторoла)	Data nașterii: 2.2.1983 Locul nașterii: Ukhta, Komi	Comandant al „Batalionului Sparta” o grupare armată separatistă implicată în luptele din estul Ucrainei. În această calitate, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.	16.2.2015
136.	Mikhail Sergeevich TOLSTYKH alias Givi (Михаил Сергеевич Толстых)	Data nașterii: 19.7.1980 Locul nașterii: Ilovaisk	Comandant al Batalionului „Somali” o grupare armată separatistă implicată în luptele din estul Ucrainei. În această calitate, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.	16.2.2015
137.	Eduard Aleksandrovich BASURIN (Здуард Александрович Басурин)	Data nașterii: 27.6.1966 sau 21.6.1966 Locul nașterii: Donețk	Așa-numit „comandant adjunct” al Ministerului Apărării al așa-numitei „Republici Populare Donețk”. Prin urmare, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.	16.2.2015
138.	Alexandr SHUBIN Александр Васильевич ШУБИН	Data nașterii: 20.5.1972 sau 30.5.1972 Locul nașterii: Lugansk	Așa-numitul „ministru al justiției” al așa-numitei „Republici Populare Lugansk” ilegale. Prin urmare, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze această țară.	16.2.2015
139.	Sergey Anatolievich LITVIN (Сергей Анатольевич Литвин)	Data nașterii: 02.7.1973	Așa-numit „vicepreședinte” al Consiliului de Miniștri al așa-numitei „Republici Populare Lugansk”. Prin urmare, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.	16.2.2015
141.	Ekaterina FILIPPOVA Екатерина Владимировна ФИЛИППОВА	Data nașterii: 20.11.1988 Locul nașterii: Krasnoarmëisk	Așa-numitul „ministru al justiției” al așa-numitei „Republici Populare Donețk”. Prin urmare, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.	16.2.2015
142.	Aleksandr TIMOFEEV Александр ТИМОФЕЕВ	Data nașterii: 27.1.1974	Așa-numitul „ministru al bugetului” al așa-numitei „Republici Populare Donețk”. Prin urmare, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze această țară.	16.2.2015
143.	Evgeny Vladimirovich MANUILOV (Евгений Владимирович Мануйлов)	Data nașterii: 5.1.1967	Așa-numit „ministru al bugetului” al așa-numitei „Republici Populare Lugansk”. Prin urmare, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.	16.2.2015
144.	Viktor YATSENKO (Виктор ЯЦЕНКО)	Data nașterii: 22.4.1985 Locul nașterii: Kherson	Așa-numitul „ministru al comunicațiilor” al așa-numitei „Republici Populare Donețk”. Prin urmare, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.	16.2.2015
146.	Zaur ISMAILOV (Заур Исмаилов Рауфович)	Data nașterii: 25.7.1978 (sau 23.3.1975) Locul nașterii: Krasny Luch, Voroshilovgrad Lugansk	Așa-numitul „procuror general interimar” al așa-numitei „Republici Populare Lugansk”. Prin urmare, prin asumarea acestei calități și prin acțiunile întreprinse în temeiul acesteia, a sprijinit activ acțiuni și politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.	16.2.2015
147.	Anatoly Ivanovich ANTONOV (Анатолий Иванович Антонов)	Data nașterii: 15.5.1955 Locul nașterii: Omsk	Minstru adjunct al Apărării și, în această calitate, implicat în sprijinirea desfășurării de trupe rusești în Ucraina. Potrivit actualei structuri a Ministerului Apărării din Rusia, în această calitate, participă la elaborarea și punerea în aplicare a politicii Guvernului Rusiei. Aceste politici amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.	16.2.2015
148.	Arkady Viktorovich BAKHIN (Аркадий Викторович Бахин)	Data nașterii: 8.5.1956 Locul nașterii: Kaunas, Lituania	Prim-adjunct al Ministrului Apărării și, în această calitate, implicat în sprijinirea desfășurării de trupe rusești în Ucraina. Potrivit actualei structuri a Ministerului Apărării din Rusia, în această calitate, participă la elaborarea și punerea în aplicare a politicii Guvernului Rusiei. Aceste politici amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.	16.2.2015
149.	Andrei Valeryevich KARTAPOLOV (Андрей Валерьевич Картaпoлoв)	Data nașterii: 9.11.1963 Locul nașterii: RDG	Director al Departamentului de Operații Principale și șef adjunct al Statului-Major al forțelor armate ale Federației Ruse. În ambele calități, este implicat în mod activ în elaborarea și punerea în aplicare a campaniei militare a forțelor rusești în Ucraina. Potrivit activităților stabilite ale Statului-Major, prin exercitarea controlului operațional al forțelor armate, este implicat în mod activ în elaborarea și punerea în aplicare a politicii Guvernului Rusiei de amenințare a integrității teritoriale, a suveranității și a independenței Ucrainei.	16.2.2015
150.	Iosif (Joseph) Davydovich KOBZON (Иосиф Дaвьιдoвич Кобзон)	Data nașterii: 11.9.1937 Locul nașterii: Tchassov Yar, Ucraina	Membru al Dumei de stat. A vizitat așa-numita „Republică Populară Donețk” și, în cursul vizitei sale, a făcut declarații în sprijinul separatiștilor. De asemenea, a fost numit consul onorific al așa-numitei „Republici Populare Donețk” în Federația Rusă. La 20 martie 2014 a votat în favoarea proiectului de lege constituțională federală „privind acceptarea în Federația Rusă a Republicii Crimeea și formarea în cadrul Federației Ruse de noi entități federale: republica Crimeea și orașul cu statut federal Sevastopol”.	16.2.2015
151.	Valery Fedorovich RASHKIN (Валерий Фëдoрoвич Рашкин)	Data nașterii: 14.3.1955 Locul nașterii: Zhilino, regiunea Kaliningrad	Prim-vicepreședinte al Comitetului Dumei de stat privind chestiunile legate de etnie. Este fondatorul mișcării civile „Krassnaya Moskva – Ajutor pentru Frontul Roșu Patriotic al Moscovei” care a organizat demonstrații publice în sprijinul separatiștilor, sprijinind astfel politici care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei. La 20 martie 2014 a votat în favoarea proiectului de lege constituțională federală „privind acceptarea în Federația Rusă a Republicii Crimeea și formarea în cadrul Federației Ruse de noi entități federale: republica Crimeea și orașul cu statut federal Sevastopol”.	16.2.2015

Entități:

Brigada Prizrak

(„Бригада „Призрак”)

Grupare armată separatistă care a sprijinit în mod activ acțiuni care subminează integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei și continuă să destabilizeze Ucraina.

16.2.2015

		ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 239

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 58 15 septembrie 2015

Cuprins		I Acte legislative	Pagina
		DIRECTIVE
	*	Directiva (UE) 2015/1513 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 septembrie 2015 de modificare a Directivei 98/70/CE privind calitatea benzinei și a motorinei și de modificare a Directivei 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile ( 1 )	1

	II Acte fără caracter legislativ
	REGULAMENTE
*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1514 al Consiliului din 14 septembrie 2015 privind punerea în aplicare a Regulamentul (UE) nr. 269/2014 privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei	30
*	Regulamentul delegat (UE) 2015/1515 al Comisiei din 5 iunie 2015 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește prelungirea perioadelor de tranziție referitoare la sistemele de pensii ( 1 )	63
*	Regulamentul delegat (UE) 2015/1516 al Comisiei din 10 iunie 2015 de stabilire, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, a unei rate forfetare pentru operațiunile finanțate de fondurile structurale și de investiții europene în sectorul cercetării, al dezvoltării și al inovării	65
*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1517 al Comisiei din 11 septembrie 2015 de modificare pentru a 236-a oară a Regulamentului (CE) nr. 881/2002 al Consiliului de instituire a unor măsuri restrictive specifice împotriva anumitor persoane și entități asociate cu rețeaua Al-Qaida	67
*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1518 al Comisiei din 14 septembrie 2015 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de biomotorină originare din Statele Unite ale Americii în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului	69
*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1519 al Comisiei din 14 septembrie 2015 de instituire a unor taxe compensatorii definitive la importurile de biomotorină originare din Statele Unite ale Americii în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 18 din Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului	99
	Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1520 al Comisiei din 14 septembrie 2015 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume	140
	DECIZII
*	Decizia (PESC) 2015/1521 a Consiliului din 14 septembrie 2015 de abrogare a Deciziei 2013/320/PESC de sprijinire a activităților de securitate fizică și gestionare a stocurilor pentru reducerea riscului de comerț ilicit cu arme de calibru mic și armament ușor (SALW) și muniția aferentă în Libia și în regiunea acesteia	142
*	Decizia (UE) 2015/1522 a Consiliului din 14 septembrie 2015 de stabilire a poziției care urmează să fie adoptată, în numele Uniunii Europene, în cadrul Comitetului pentru achiziții publice referitor la aderarea Republicii Moldova la Acordul revizuit privind achizițiile publice	144
*	Decizia (UE) 2015/1523 a Consiliului din 14 septembrie 2015 de instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecției internaționale în beneficiul Italiei și al Greciei	146
*	Decizia (PESC) 2015/1524 a Consiliului din 14 septembrie 2015 de modificare a Deciziei 2014/145/PESC privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei	157

(EUR/100 kg)
Codul NC	Codul țării terțe (1)	Valoarea forfetară de import
0702 00 00	MA	189,2
	MK	52,3
	XS	48,7
	ZZ	96,7
0707 00 05	MK	57,9
	TR	127,2
	ZZ	92,6
0709 93 10	TR	129,0
0709 93 10	ZZ	129,0
0805 50 10	AR	109,7
	BO	136,6
	CL	124,9
	UY	120,8
	ZA	145,5
	ZZ	127,5
0806 10 10	EG	175,8
	TR	130,2
	ZZ	153,0
0808 10 80	AR	121,5
	BR	54,2
	CL	152,7
	NZ	135,6
	US	113,3
	ZA	128,7
	ZZ	117,7
0808 30 90	AR	131,9
	CL	100,0
	CN	82,3
	TR	121,8
	ZA	199,0
	ZZ	127,0
0809 30 10 , 0809 30 90	MK	82,4
	TR	158,1
	ZZ	120,3
0809 40 05	BA	52,5
	MK	37,0
	XS	61,9
	ZZ	50,5