|
ISSN 1977-0782 |
||
|
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 210 |
|
|
||
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 58 |
|
|
|
Rectificări |
|
|
|
* |
||
|
|
* |
|
|
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE |
|
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
II Acte fără caracter legislativ
REGULAMENTE
|
7.8.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 210/1 |
REGULAMENTUL (UE) 2015/1360 AL CONSILIULUI
din 4 august 2015
de modificare a Regulamentului (UE) nr. 407/2010 de instituire a unui mecanism european de stabilizare financiară
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 122 alineatul (2),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
|
(1) |
Nivelul de integrare monetară și economică în zona euro a crescut în ultimii ani, iar orice asistență financiară care urmează a fi acordată unui stat membru a cărui monedă este euro și care se confruntă cu dificultăți financiare grave ar fi benefică pentru stabilitatea financiară a zonei euro în ansamblul său. |
|
(2) |
În plus, începând cu momentul instituirii Mecanismului european de stabilizare financiară (MESF) prin Decizia 2011/199/UE a Consiliului European (1), a fost introdus un nou alineat la articolul 136 din tratat pentru a preciza condițiile în care statele membre a căror monedă este euro pot institui un mecanism de stabilitate pentru zona euro. Statele membre a căror monedă este euro au instituit Mecanismul european de stabilitate (MES) ca mecanism principal de stabilitate pentru zona euro. |
|
(3) |
MESF poate oferi asistență financiară din partea Uniunii tuturor statelor membre, atunci când sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 122 alineatul (2) din tratat și în Regulamentul (UE) nr. 407/2010 al Consiliului (2). Cu toate acestea, riscurile aferente unei situații în care un stat membru pierde accesul la piață diferă fundamental în funcție de apartenența sau nu la zona euro a statului membru respectiv. Potențialele efecte negative de propagare sunt considerabil mai mari pentru zona euro, întrucât faptul că un stat membru se confruntă cu dificultăți financiare ar putea să creeze riscuri pentru stabilitatea financiară a zonei euro în ansamblul său. |
|
(4) |
Ca regulă generală, MES ar trebui să fie, potrivit normelor sale de funcționare, instrumentul financiar care trebuie utilizat pentru a oferi asistență financiară unui stat membru a cărui monedă este euro. Cu toate acestea, pot exista situații excepționale în care, din motive practice, procedurale sau financiare, se impune utilizarea MESF, în general înainte de acordarea asistenței financiare prin intermediul MES sau în paralel cu aceasta. Situațiile respective garantează transpunerea principiului solidarității consolidate dintre statele membre a căror monedă este euro, care este necesar pentru buna funcționare a uniunii monetare, în cadrul mecanismului de asistență financiară utilizat în temeiul dreptului Uniunii. |
|
(5) |
În aceste condiții, acordarea unei noi asistențe financiare din partea Uniunii unui stat membru a cărui monedă este euro ar trebui să fie condiționată de instituirea unor măsuri care să garanteze că statele membre a căror monedă nu este euro sunt compensate integral în cazul în care nu s-ar efectua plăți datorate în temeiul MESF, ceea ce duce la utilizarea resurselor din cadrul bugetului general al Uniunii și/sau la introducerea de către Comisie a unei cereri de resurse suplimentare adresată statelor membre a căror monedă nu este euro. Ar trebui instituite măsuri corespunzătoare și pentru a se evita supracompensarea statelor membre a căror monedă nu este euro, atunci când sunt activate instrumente de protecție a bugetului general al Uniunii, inclusiv recuperarea datoriei, dacă este necesar prin compensarea creanțelor și plăților în timp. |
|
(6) |
Împrumuturile prin MESF sunt garantate de bugetul general al Uniunii. În cazul neîndeplinirii obligației de plată în temeiul unui astfel de împrumut, Comisia poate solicita fonduri suplimentare în plus față de activele Uniunii, luând în considerare orice surplus din soldul de numerar pentru serviciul datoriei Uniunii. Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (3) și normele sale detaliate prevăd instrumente de protecție a bugetului general al Uniunii inclusiv recuperarea datoriei, dacă este necesar prin compensarea creanțelor și plăților în timp. Comisia va aplica respectivele instrumente. |
|
(7) |
Orice utilizare a MESF în scopul garantării stabilității financiare a unui stat membru a cărui monedă este euro va fi condiționată de instituirea unor măsuri care să asigure că statele membre a căror monedă nu este euro nu au nicio răspundere financiară. Principiul respectiv a fost aprobat, la 17 iulie 2015, printr-o declarație comună a Comisiei și a Consiliului privind utilizarea MESF. |
|
(8) |
Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 407/2010 ar trebui modificat în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
La articolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 407/2010 se introduce următorul alineat:
„(2a) În cazul în care statul membru beneficiar este un stat membru a cărui monedă este euro, acordarea asistenței financiare din partea Uniunii este condiționată de existența unor dispoziții cu caracter juridic obligatoriu în vigoare, inclusiv a unor măsuri instituite în acest scop și care produce efecte înainte de punerea la dispoziție a împrumutului, prin care să se garanteze că statele membre a căror monedă nu este euro sunt compensate imediat și integral pentru orice datorie care poate apărea ca urmare a nerambursării de către statul membru beneficiar a asistenței financiare în conformitate cu condițiile de acordare a acesteia.
Se instituie măsuri corespunzătoare și pentru a se evita supracompensarea statelor membre a căror monedă nu este euro, atunci când sunt activate instrumente de protecție a bugetului general al Uniunii, inclusiv recuperarea datoriei, dacă este necesar prin compensarea creanțelor și plăților în timp.”
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 4 august 2015.
Pentru Consiliu
Președintele
J. ASSELBORN
(1) Decizia 2011/199/UE a Consiliului European din 25 martie 2011 de modificare a articolului 136 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene cu privire la un mecanism de stabilitate pentru statele membre a căror monedă este euro (JO L 91, 6.4.2011, p. 1).
(2) Regulamentul (UE) nr. 407/2010 al Consiliului din 11 mai 2010 de instituire a unui mecanism european de stabilizare financiară (JO L 118, 12.5.2010, p. 1).
(3) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) Nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, 26.10.2012, p. 1).
|
7.8.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 210/3 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/1361 AL COMISIEI
din 6 august 2015
de abrogare a taxei antidumping definitive instituite asupra importurilor de anumite lumânări, lumânări subțiri și articole similare originare din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 11 alineatul (2),
întrucât:
A. PROCEDURA
1. Măsuri în vigoare
|
(1) |
În urma unei anchete antidumping (denumită în continuare „ancheta inițială”), Consiliul a instituit, prin Regulamentul (CE) nr. 393/2009 al Consiliului (2), o taxă antidumping definitivă (denumită în continuare „măsurile antidumping definitive”) la importurile de anumite lumânări, lumânări subțiri și articole similare încadrate în prezent la codul NC ex 3406 00 00 (cod TARIC 3406 00 00 90) și originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”). |
|
(2) |
Măsurile au luat forma unei sume fixe în euro pe tonă de combustibil (de obicei, dar nu în mod necesar, sub formă de seu, stearină, ceară de parafină sau alte tipuri de ceară, inclusiv fitilul) conținut în produse, stabilită la 549,33 EUR pe tonă de combustibil. |
|
(3) |
Au fost stabilite taxe fixe individuale pentru următorii producători-exportatori: Aroma Consumer Products (Hangzhou) Co., Ltd (321,83 EUR/tonă), Dalian Bright Wax Co., Ltd (171,98 EUR/tonă) și Dalian Talent Gift Co., Ltd (367,09 EUR/tonă). Următoarele societăți au făcut obiectul unui nivel zero al taxei: Gala-Candles (Dalian) Co., Ltd, M.X. Candles and Gifts (Taicang) Co., Ltd, Ningbo Kwung's Home Interior & Gift Co., Ltd, Ningbo Kwung's Wisdom Art & Design Co., Ltd și societatea sa afiliată Shaoxing Koman Home Interior Co., Ltd, precum și Qingdao Kingking Applied Chemistry Co., Ltd. |
|
(4) |
Întrucât în cadrul anchetei inițiale a fost utilizată eșantionarea, pentru producătorii cooperanți neincluși în eșantion s-a stabilit o taxă medie de 345,86 EUR pe tonă de combustibil, în conformitate cu dispozițiile articolului 9 alineatul (6) din regulamentul de bază. Taxa pentru toate celelalte societăți a fost stabilită la 549,33 EUR pe tonă de combustibil. |
2. Cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor
|
(5) |
În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (3) a măsurilor antidumping definitive în vigoare, Comisia a primit, la 14 februarie 2014, o cerere de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării acestor măsuri, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. |
|
(6) |
Cererea a fost depusă de 16 producători de lumânări din Uniune (denumiți în continuare „solicitanții”), reprezentând mai mult de 25 % din producția totală a Uniunii de anumite lumânări, lumânări subțiri și articole similare. |
|
(7) |
Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar risca să aibă drept rezultat continuarea dumpingului și reapariția prejudiciului pentru industria din Uniune. |
3. Deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor
|
(8) |
Constatând, după consultarea Comitetului consultativ, existența unor dovezi suficiente pentru deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a anunțat, la 14 mai 2014, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (4) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. |
4. Ancheta
4.1. Perioada anchetei de reexaminare și perioada examinată
|
(9) |
Ancheta privind continuarea dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 aprilie 2013 și 31 martie 2014 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Analiza tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2011 și sfârșitul PAR (denumită în continuare „perioada examinată”). |
4.2. Părți vizate de anchetă
|
(10) |
Comisia a anunțat oficial solicitanții, ceilalți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți din RPC supuși măsurilor antidumping, importatorii neafiliați, utilizatorii cunoscuți ca fiind interesați, precum și autoritățile din RPC cu privire la deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Tuturor părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere în scris și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere. |
4.3. Eșantionarea
|
(11) |
În conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază, având în vedere numărul aparent ridicat de producători-exportatori din RPC și de importatori neafiliați din Uniune implicați, s-a considerat oportun să se examineze dacă ar trebui aplicată eșantionarea. Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, s-a cerut părților respective să se facă cunoscute Comisiei în termen de 15 zile de la deschiderea reexaminării și să furnizeze, după cum se specifică în avizul de deschidere, informații de bază privind activitățile lor legate de produsul care face obiectul reexaminării în perioada cuprinsă între 1 aprilie 2013 și 31 martie 2014. |
|
(12) |
25 de producători-exportatori din RPC au prezentat informații corecte în cadrul exercițiului de eșantionare și au acceptat să coopereze la anchetă. Ei reprezentau 36 % din volumul total al importurilor realizate în Uniune de societățile chineze supuse unor taxe antidumping în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Având în vedere numărul relativ mare de producători-exportatori din RPC care au acceptat să coopereze la anchetă, s-a decis să se limiteze numărul părților care vor fi anchetate, selectând un eșantion pe baza celui mai mare volum reprezentativ al producției și al vânzărilor la export care pot fi anchetate în mod rezonabil ținând seama de timpul disponibil, în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază. Eșantionul selectat a fost compus din patru producători-exportatori, care reprezentau 21 % din volumul total al exporturilor realizate de societățile supuse taxelor. Datele lor au fost verificate în cursul vizitelor de verificare la fața locului. |
|
(13) |
În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, părțile în cauză și autoritățile chineze au fost consultate cu privire la selecția eșantionului. Un producător-exportator inclus în propunerea inițială a hotărât să își retragă cooperarea. Un producător-exportator a solicitat să fie inclus în eșantion pe baza ponderii exporturilor sale. Prin urmare, eșantionul final a fost stabilit în consecință. |
|
(14) |
Un importator din Uniune a răspuns la chestionare. Prin urmare, nu a fost necesară nicio eșantionare pentru a examina situația importatorilor neafiliați. |
|
(15) |
Astfel cum se explică în considerentul 73 de mai jos, în faza preliminară a anchetei, 26 de producători sau grupuri de producători din Uniune au fost de acord să coopereze la anchetă. Având în vedere numărul mare de producători cooperanți, Comisia a decis să recurgă la eșantionare. Comisia a selectat un eșantion pe baza celui mai mare volum reprezentativ de producție care putea face în mod rezonabil obiectul anchetei, ținând seama de timpul disponibil, având în vedere, de asemenea, răspândirea geografică și o acoperire suficientă a diverselor tipuri de produse. Eșantionul selectat a fost compus din șapte societăți. Eșantionul a fost considerat reprezentativ, el reprezentând 37 % din producția totală de lumânări a Uniunii estimată pe parcursul PAR. |
|
(16) |
În ceea ce privește utilizatorii, niciunul dintre aceștia nu s-a manifestat și nici nu s-a oferit să coopereze la anchetă în termenul prevăzut în avizul de deschidere sau într-un stadiu ulterior al anchetei. |
|
(17) |
S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:
|
5. Comunicarea informațiilor
|
(18) |
Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale care au condus la constatările și la concluziile prezentei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor și au fost invitate să prezinte observații. De asemenea, s-a acordat părților un termen pentru a-și prezenta observațiile în urma comunicării informațiilor. Reprezentantul solicitanților a cerut clarificări și informații suplimentare cu privire la comportamentul producătorilor-exportatori supuși unei taxe cu valoare zero, la metodologia utilizată pentru a stabili prețurile de export chineze către piețele altor țări terțe, la sursa informațiilor publice menționate în considerentul 29 de mai jos și la evaluarea consumului din Uniune în cursul anchetei inițiale. Comisia a oferit clarificările și informațiile solicitate în scris la 27 mai 2015 sau în documentul de informare a părților. |
|
(19) |
Tuturor părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a solicita o audiere de către Comisie și/sau de către consilierul-auditor în cadrul procedurilor comerciale. |
|
(20) |
La cererea unui reprezentant al solicitanților, la 27 mai 2015 a avut loc o audiere prezidată de consilierul-auditor. În cadrul audierii, reprezentantul solicitanților a susținut că respectivele constatări ale Comisiei s-au bazat pe o analiză inadecvată și/sau că nu există dovezi în ceea ce privește comportamentul viitor al producătorilor-exportatori supuși unei taxe cu valoare zero. De asemenea, el a pus sub semnul întrebării rezultatele calculelor referitoare la subcotare, precum și constatările Comisiei privind capacitatea de producție din RPC și atractivitatea pieței Uniunii. În plus, s-a afirmat că dosarul neconfidențial nu era complet și prezenta anumite lacune. Aceste lacune au fost rapid rectificate în consecință. |
|
(21) |
La 2 iunie 2015, au fost primite observații cu privire la comunicarea informațiilor și la clarificările suplimentare. Aceste observații au fost examinate și luate în considerare, după caz. |
B. PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR
1. Produsul în cauză
|
(22) |
Produsul care face obiectul prezentei reexaminări este reprezentat de lumânări, lumânări subțiri și articole similare, altele decât candelele și alte lumânări de exterior (denumit în continuare „produsul care face obiectul reexaminării”), încadrate în prezent la codul NC ex 3406 00 00 (cod TARIC 3406 00 00 90) și originare din Republica Populară Chineză. |
|
(23) |
În sensul prezentei reexaminări, „candelele și alte lumânări de exterior” înseamnă lumânări, lumânări subțiri și articole similare care prezintă una sau mai multe dintre următoarele caracteristici:
|
|
(24) |
Produsul care face obiectul reexaminării prezintă o mare varietate de dimensiuni, forme și greutăți. El poate fi alb sau colorat, în întregime sau numai la exterior, poate fi parfumat sau neparfumat și decorat sau nedecorat. Suprafața poate fi netedă sau neregulată. Lumânările pot fi prezentate în recipiente din sticlă, din ceramică sau din aluminiu. Etichetarea și ambalarea pot fi furnizate la cererea cumpărătorilor. Totuși, în pofida acestor diferențe, toate aceste tipuri ale produsului care face obiectul reexaminării prezintă aceleași caracteristici chimice și tehnice de bază, au aceleași utilizări și sunt, în mare măsură, interschimbabile. Prin urmare, se consideră că toate lumânările vizate de prezenta anchetă fac parte din aceeași familie de produse. |
|
(25) |
Caracteristicile descrise mai sus au un efect asupra prețului unei anumite lumânări, dar statisticile disponibile privind importurile nu pot reflecta această mare varietate. |
2. Produsul similar
|
(26) |
Ancheta a evidențiat faptul că produsul realizat și vândut pe piața internă chineză și/sau exportat în Uniune și produsul realizat și vândut pe piața Uniunii de către industria din Uniune prezintă aceleași caracteristici fizice, tehnice și chimice de bază și sunt destinate acelorași utilizări de bază. |
|
(27) |
Comisia a decis că aceste produse sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază. |
C. PROBABILITATEA DE CONTINUARE A DUMPINGULUI
|
(28) |
În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă expirarea măsurilor existente ar putea conduce la o continuare a dumpingului din partea RPC. |
1. Observații preliminare
|
(29) |
Evaluarea privind probabilitatea unei continuări a dumpingului s-a bazat pe datele furnizate de părțile interesate și verificate în mod corespunzător, pe datele conținute în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, combinate cu datele colectate din alte surse, cum ar fi statisticile comerciale privind importurile și exporturile (Eurostat și bazele de date privind exporturile chineze), precum și pe alte informații aflate la dispoziția publicului, cum ar fi site-ul web al Comisiei pentru comerț internațional din SUA și site-urile producătorilor și ale revânzătorilor de lumânări. De asemenea, Comisia a utilizat informațiile confidențiale transmise de statele membre în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază pentru a efectua o verificare încrucișată a informațiilor furnizate de părți și pentru a analiza evoluția importurilor provenite de la producătorii-exportatori chinezi supuși unei marje de dumping individuale. |
|
(30) |
În cadrul anchetei inițiale, Comisia a utilizat datele industriei din Uniune pentru a stabili valoarea normală, având în vedere că niciun producător situat într-o țară analogă nu a cooperat. În ceea ce privește ancheta actuală, un producător stabilit în Statele Unite ale Americii (denumite în continuare „SUA”) a convenit să coopereze și să furnizeze toate informațiile necesare pentru a stabili valoarea normală în cadrul anchetei actuale, astfel cum se explică în considerentele 31-35 de mai jos. |
2. Importurile care au făcut obiectul unui dumping în cursul PAR
2.1. Valoarea normală
2.1.1. Alegerea țării analoge
|
(31) |
În avizul de deschidere, Brazilia a fost propusă drept țară analogă în scopul stabilirii valorii normale pentru RPC. Comisia a invitat toate părțile interesate să prezinte observații cu privire la această propunere, dar nu a fost primită nicio observație. Prin urmare, Comisia a trimis chestionare producătorilor cunoscuți din Brazilia. Cu toate acestea, niciun producător din Brazilia nu a cooperat. |
|
(32) |
În plus, a fost explorată posibilitatea cooperării cu producători stabiliți în țări cu economie de piață, precum Argentina, Canada, Chile, India, Indonezia, Israel, Malaysia, Noua Zeelandă, Taiwan și Thailanda. Cu toate acestea, producătorii stabiliți în țările respective nu au cooperat. |
|
(33) |
Comisia a examinat alte surse disponibile de informații pentru a găsi o potențială țară analogă, respectiv Eurostat și baza de date publică pusă la dispoziție de Comisia pentru comerț internațional din Statele Unite. S-a constatat că UE și SUA sunt principalele piețe mondiale pentru lumânări și că producția americană era, de asemenea, exportată către Uniune. |
|
(34) |
Potrivit site-ului web al Asociației americane a producătorilor de lumânări (US National Candle Association, denumită în continuare „NCA”), există în jur de 400 de producători de lumânări stabiliți în SUA, volumul total al producției este semnificativ și această țară importă cantități mari pentru consumul propriu. Astfel, SUA a fost considerată o țară analogă adecvată în scopul anchetei actuale. |
|
(35) |
Comisia a solicitat sprijinul NCA și un producător american a reacționat și a fost de acord să coopereze în cadrul anchetei. Informațiile furnizate de producătorul respectiv au fost considerate a fi suficiente și valabile pentru stabilirea valorii normale în cadrul anchetei actuale. |
2.1.2. Stabilirea valorii normale
|
(36) |
Valoarea normală a fost stabilită în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază. Astfel cum s-a menționat în considerentul 30 de mai sus, valoarea normală a fost stabilită pe baza datelor furnizate și verificate la sediul producătorului american care a cooperat. |
|
(37) |
Ancheta a arătat că sectorul lumânărilor din SUA diferă de cel din RPC. De exemplu, producătorul cooperant din SUA este o întreprindere mare cu o rețea complexă de vânzări, care comercializează o gamă limitată de tipuri de produse, și anume exclusiv lumânări aromatizate/parfumate în recipiente din sticlă, la prețuri relativ ridicate (sector denumit „piața parfumeriei”). În ceea ce privește volumul, producătorul din SUA este comparabil cu cei mai mari producători chinezi, însă gama de produse este diferită. Societățile chineze produc și vând, în principal, o gamă largă de lumânări-pastilă și de lumânări-coloană, precum și lumânări neparfumate și artistice. De asemenea, ancheta a arătat că, în timp ce producătorii chinezi vând în principal către angrosiști, producătorul american vinde mai ales prin intermediul rețelei sale de magazine de vânzare cu amănuntul. |
|
(38) |
Pe baza celor de mai sus, s-a considerat oportun să se calculeze valoarea normală astfel cum se explică în continuare. |
|
(39) |
Tipurile de produse vândute de producătorul din țara analogă pe piața sa internă au fost comparate cu tipurile de produse fabricate în RPC și vândute la export către Uniune. Pentru acele modele despre care s-a constatat că sunt identice sau comparabile în mod direct, valoarea normală a fost calculată după cum urmează: o sumă rezonabilă pentru costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale suportate pentru vânzările interne ale produsului similar la același nivel comercial, precum și o sumă rezonabilă corespunzătoare profitului, și anume 6,5 % (această marjă a fost utilizată în ancheta inițială în momentul stabilirii valorii normale), au fost adăugate la costul de producție al producătorului cooperant din țara analogă în cursul PAR. |
|
(40) |
Pentru alte tipuri de produse, care nu sunt comparabile, valoarea normală a fost stabilită ajustând costul de producție prin eliminarea costurilor recipientelor din sticlă și ale parfumurilor din SUA. Ulterior, după cum se explică în considerentul 39 de mai sus, a fost adăugată o sumă rezonabilă pentru costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale, precum și pentru profit. |
2.2. Determinarea prețului de export
|
(41) |
Vânzările la export către Uniune ale producătorilor-exportatori incluși în eșantion au fost realizate direct către clienți independenți stabiliți în Uniune. Astfel, prețul de vânzare a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, pe baza prețului efectiv plătit sau de plătit care a fost raportat în statisticile Eurostat privind importurile. |
|
(42) |
Acest preț mediu de export la nivelul CIF a fost ajustat în mod corespunzător, prin deducerea în special a costurilor de transport pentru a obține valoarea franco fabrică. |
2.3. Comparație și ajustări
|
(43) |
Comparația dintre valoarea normală și prețul de export a fost efectuată pe o bază franco fabrică. |
|
(44) |
În scopul unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-au luat în considerare în mod corespunzător, sub formă de ajustări, costurile de transport, costurile de asigurare, costurile terminale și de manipulare, costurile de credit și comisioanele, în cazul în care erau aplicabile și justificate, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. |
2.4. Marja de dumping
|
(45) |
Pe baza celor de mai sus, s-a constatat că un producător-exportator inclus în eșantion nu practica dumpingul pentru produsele sale pe piața Uniunii. Marja de dumping medie a celorlalți trei producători-exportatori incluși în eșantion, exprimată ca procent al prețului franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire, a fost de aproximativ 60 %. |
3. Evoluția importurilor în eventualitatea abrogării măsurilor
3.1. Observație preliminară
|
(46) |
În cadrul audierii prezidate de consilierul-auditor, una dintre părți a afirmat că producătorii-exportatori cărora nu li se aplică măsurile și despre care s-a constatat că practicau dumpingul pe parcursul anchetei inițiale, și anume Ningbo Kwung's Home Interior & Gift Co. Ltd. și Qingdao King King Applied Chemistry Co., Ltd, ar fi trebuit să fie incluși în actuala anchetă de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. |
|
(47) |
Comisia a trimis avizul de deschidere tuturor părților interesate din cadrul anchetei inițiale, inclusiv producătorilor-exportatori despre care s-a constatat că practicau dumpingul în cursul anchetei inițiale, dar care sunt supuși unei taxe cu valoare zero deoarece nu cauzează un prejudiciu industriei din Uniune. Niciunul dintre acești producători-exportatori nu a trimis un formular de eșantionare. Prin urmare, ei nu au fost incluși în eșantion. |
|
(48) |
În plus, părțile interesate au fost informate de către Comisie cu privire la propunerea de constituire a unui eșantion de producători-exportatori chinezi și au avut, astfel, posibilitatea de a-și prezenta observațiile. Cu toate acestea, niciuna dintre ele nu s-a manifestat și reprezentativitatea eșantionului de producători-exportatori chinezi nu a fost pusă sub semnul întrebării. Prin urmare, Comisia consideră că a existat un consens cu privire la eșantionul propus și că eșantionul este reprezentativ pentru industria de lumânări din RPC. |
3.2. Capacitatea de producție din RPC
|
(49) |
Nu sunt disponibile în mod public informații precise privind capacitatea de producție și consumul intern de lumânări din RPC. Niciunul dintre producătorii-exportatori chinezi care au făcut obiectul anchetei nu a fost în măsură să furnizeze astfel de informații. De fapt, potrivit directorului general al uneia dintre societățile incluse în eșantion, vicepreședintele Asociației sectorului lumânărilor din cadrul industriei chimice chineze (China Chemical Industry Candles Branch Association), asociația nu colectează informații de la membrii săi cu privire la producția și la consumul din RPC. |
|
(50) |
În cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, solicitanții au susținut că există o capacitate de producție neutilizată în RPC, dar nu au furnizat niciun element de probă în acest sens. Ei au indicat că lumânările constituie în continuare o nișă de piață în RPC și că industria chineză a lumânărilor este, în principal, orientată către export. Solicitanții au considerat că instalațiile de producție disponibile au rămas, în mare măsură, în același loc fără a fi utilizate și că ele ar putea fi reactivate cu ușurință, întrucât condițiile prealabile se limitează în principal la accesul la forță de muncă necalificată și la parafină. În cele din urmă, ei și-au sprijinit afirmațiile făcând trimitere la concluziile anchetei de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor realizate de SUA în 2010 (6) privind măsurile instituite de SUA la importurile de lumânări din China. |
|
(51) |
În ceea ce privește pertinența afirmației referitoare la existența unei capacități de producție chineze neutilizate, vizitele de verificare efectuate la sediile societăților incluse în eșantion au arătat că acestea din urmă înregistrau rate ridicate de utilizare a capacității, cu o capacitate de producție neutilizată neglijabilă sau inexistentă, în pofida existenței taxelor. Acest lucru pare să indice faptul că producătorii-exportatori chinezi mai degrabă s-au adaptat la scăderea cererii la nivel mondial, care poate fi atribuită crizei financiare. În orice caz, comportamentul producătorilor-exportatori chinezi care nu fac obiectul măsurilor, ale căror exporturi către UE au scăzut în cursul perioadei examinate, indică faptul că, în prezent, nu există niciun interes pentru reactivarea instalațiilor despre care se afirmă că nu sunt utilizate. |
|
(52) |
În ceea ce privește ancheta americană referitoare la lumânările din China, trebuie menționat faptul că la concluzia de mai sus s-a ajuns în 2010 și, prin urmare, ea nu este în mod necesar aplicabilă situației actuale. |
|
(53) |
În consecință, deși nu se poate exclude posibilitatea ca producția cu grad scăzut de tehnologizare să fie reactivată într-un interval scurt de timp, este dificil să se determine cu certitudine amploarea capacității de producție neutilizate a RPC. |
|
(54) |
În observațiile sale privind comunicarea informațiilor, o parte a subliniat că Comisia nu a obținut informații precise cu privire la capacitatea de producție disponibilă în RPC și a reiterat afirmațiile menționate în considerentul 50 de mai sus, și anume că fabricanții de lumânări din RPC sunt numeroși și că instalațiile de producție care depind de o producție cu grad scăzut de tehnologizare încă există și pot fi rapid reactivate. Partea a susținut că această ipoteză este în concordanță cu concluziile formulate de Comisia pentru comerț internațional din SUA (7) în cadrul anchetei sale privind lumânările originare din RPC. |
|
(55) |
Comisia nu contestă faptul că poate exista o capacitate de producție neutilizată în RPC și că producătorii chinezi și-ar putea crește producția. La prima vedere, acest lucru pare să fie posibil, având în vedere structura sectorului industrial și faptul că persoanele slab calificate pot fi utilizate pentru fabricarea lumânărilor. Cu toate acestea, Comisia subliniază faptul că, în pofida concurenței din partea producătorilor chinezi care nu fac obiectul măsurilor, industria din Uniune este cea care a reușit să își întărească poziția pe piața Uniunii, precum și să își consolideze cota de piață substanțială pe parcursul perioadei examinate. În plus, Comisia reamintește că producătorii-exportatori verificați supuși măsurilor înregistrau rate ridicate de utilizare a capacității, în pofida existenței măsurilor. În această privință, este necesar să se sublinieze că producătorii chinezi verificați constituie un eșantion reprezentativ al întregii industrii chineze de lumânări. În cele din urmă, patru dintre cei cinci producători-exportatori chinezi care nu fac obiectul măsurilor nu au beneficiat de avantajul lor competitiv în raport cu ceilalți producători chinezi și nu și-au crescut exporturile către UE, deși se presupune că ar fi fost în măsură să recurgă cu ușurință la instalații de producție cu grad scăzut de tehnologizare, care necesitau doar forță de muncă necalificată. |
|
(56) |
De asemenea, trebuie remarcat faptul că respectiva concluzie din 2010 a Comisiei pentru comerț internațional din SUA, potrivit căreia producătorii chinezi sunt în măsură să-și crească rapid capacitatea existentă și producția se bazează, în principal, pe ipoteze formulate de Asociația americană a producătorilor de lumânări, care nu sunt confirmate de constatările prezentei anchete, astfel cum se explică în considerentele 49-53 de mai sus. Prin urmare, această afirmație trebuie respinsă. |
|
(57) |
Partea menționată anterior a furnizat elemente de probă conform cărora există o capacitate de producție neutilizată. Această parte a afirmat, de asemenea, că instalațiile de producție din Thailanda și din Vietnam vor fi, probabil, transferate în RPC după expirarea taxelor antidumping. |
|
(58) |
Elementele de probă furnizate de această parte nu au demonstrat nici existența, nici mărimea capacității neutilizate din RPC. În plus, afirmația privind un viitor transfer al instalațiilor de producție nu a fost susținută de niciun element de probă. |
3.3. Atractivitatea pieței Uniunii
|
(59) |
RPC a fost în mod constant un mare exportator de lumânări pe piața mondială. În ceea ce privește volumul, piața Uniunii este de departe prima piață de export pentru lumânările din China, reprezentând 30 % din totalul exporturilor chineze în cursul PAR. Chiar și după instituirea taxelor, Uniunea rămâne principala piață pentru exporturile RPC. |
|
(60) |
Luând act de importanța nivelului prețurilor în deciziile de cumpărare de pe piața lumânărilor, în special în ceea ce privește produsele standard, cum ar fi lumânările_pastilă și lumânările-coloană, este necesar să se sublinieze că prețurile medii de export din China către principalele piețe din țări terțe (de exemplu, Australia, Canada, Malaysia, SUA, Japonia sau Noua Zeelandă) au fost mai ridicate decât prețurile practicate de industria din Uniune (8) în cursul PAR. Prin urmare, nu există niciun stimulent economic care să-i determine pe producătorii-exportatori chinezi să își redirecționeze exporturile către Uniune în cazul abrogării măsurilor. |
|
(61) |
În plus, dacă este să judecăm după comportamentul pe piață al societăților chineze care nu fac obiectul măsurilor, al căror preț unitar este mai ridicat decât cel al industriei din Uniune, care se află în concurență directă cu industria din Uniune și a căror cotă de piață a scăzut în cursul perioadei examinate, pare puțin probabil ca producătorii chinezi supuși taxelor să practice prețuri inferioare celor ale industriei din Uniune doar pentru a câștiga cotă de piață. |
|
(62) |
În cadrul observațiilor sale privind comunicarea informațiilor, una dintre părți a afirmat că prețurile exporturilor din China către țările terțe și, în special, către piața din Malaysia nu pot fi considerate relevante, dat fiind că o parte semnificativă a acestui comerț ar fi destinată pieței Uniunii. În plus, această parte a susținut că măsurile au fost eludate. |
|
(63) |
Ipoteza privind piața din Malaysia nu se bazează pe elemente de probă verificate și, prin urmare, nu poate fi luată în considerare. În plus, statisticile de import disponibile arată că volumul importurilor din Malaysia a fost în scădere și este, în prezent, neglijabil. Cu toate acestea, ar trebui să se remarce faptul că, astfel cum s-a menționat în considerentul 60 de mai sus, prețul mediu al exporturilor din China către țările terțe, inclusiv către Malaysia, este mai ridicat decât prețul industriei din Uniune. Prin urmare, chiar dacă afirmația acestei părți ar fi adevărată, aceste prețuri ridicate nu ar putea cauza un prejudiciu industriei din Uniune. Elementele de probă furnizate cu privire la alte forme de eludare sunt neconcludente și sunt contrazise de statisticile disponibile privind importurile. |
|
(64) |
În cadrul observațiilor sale privind comunicarea informațiilor, una dintre părți a susținut că comparația dintre prețurile de export chineze către principalele piețe din țări terțe și prețul mediu practicat de producătorii-exportatori care nu fac obiectul măsurilor cu prețurile industriei din Uniune nu prezintă relevanță, întrucât nu sunt luate în considerare posibilele diferențe în ceea ce privește gama de produse. |
|
(65) |
Este de remarcat faptul că partea respectivă nu și-a motivat afirmația și nu a oferit nicio informație cu privire la eventualele probleme legate de „gama de produse” și la alte caracteristici care pot fi relevante pentru analiza de preț. Statisticile disponibile arată că exporturile/importurile de lumânări din cadrul unui singur cod NC și prețul mediu ponderat pe kilogram pot fi obținute din bazele de date privind exporturile/importurile. Comisia consideră că prețul mediu pe kilogram oferă cea mai bună sursă de informații privind nivelul prețurilor de export/import care pot fi obținute pentru producătorii-exportatori din RPC. |
|
(66) |
În continuare, partea respectivă a afirmat că patru dintre cei cinci producători-exportatori care nu fac obiectul măsurilor nu intră în concurență cu industria din Uniune, deoarece ei se specializează în produse de calitate superioară sau completează producția societăților-mamă stabilite în Uniune. De asemenea, aceeași parte interesată a considerat că comportamentul producătorilor-exportatori care nu fac obiectul măsurilor nu este foarte relevant pentru ancheta de reexaminare, deoarece nu aduce clarificări cu privire la comportamentul exportatorilor supuși taxelor care practicaseră un dumping prejudiciabil înainte de instituirea măsurilor inițiale asupra produselor standard, segment de piață despre care se presupune că ar fi cel mai afectat în cazul expirării măsurilor. În cele din urmă, aceeași parte a susținut că volumele importurilor realizate de aceste societăți înainte de anul 2011 nu au fost luate în considerare. |
|
(67) |
Totuși, aceste afirmații au contrazis constatările anchetei. De fapt, după cum se menționează în considerentul 61 de mai sus, Comisia consideră că analiza comportamentului producătorilor-exportatori care nu fac obiectul măsurilor este relevantă în special pentru analiza referitoare la atractivitatea pieței Uniunii. Astfel cum a recunoscut chiar partea respectivă, unii producători fabrică produse standard, iar alții produse de calitate superioară. În ceea ce privește volumul, trebuie reamintit faptul că patru dintre cele cinci societăți care nu fac obiectul măsurilor au fost incluse în eșantion de către Comisie, în cadrul anchetei inițiale, pe baza celui mai mare volum de exporturi (9). Acest lucru arată că producătorii respectivi au exportat volume importante de produse către piața Uniunii. Având în vedere că nu le-a fost instituită nicio măsură, ei nu au avut niciun interes să modifice gama produselor pe care le exportă, spre deosebire de producătorii supuși măsurilor. Prin urmare, comportamentul acestor exportatori poate fi considerat ca fiind o ilustrare a comportamentului viitor probabil al producătorilor chinezi care sunt, în prezent, supuși măsurilor, și în ceea ce privește segmentul de piață caracterizat de o producție standardizată, și anume cel al lumânărilor-coloană și al lumânărilor-pastilă. De la instituirea măsurilor definitive, acești producători-exportatori au beneficiat de un avantaj comercial semnificativ în comparație cu produsele care fac obiectul măsurilor. Cu toate acestea, s-a constatat că volumul importurilor realizate de doi dintre cei cinci producători a scăzut în mod semnificativ; în cazul altor doi producători, volumul a rămas stabil, și numai în cazul unuia dintre cei cinci producători volumul importurilor s-a dublat începând cu perioada de anchetă a anchetei inițiale, adică începând din 2007. Astfel, se poate concluziona că comportamentul celor cinci producători-exportatori supuși unei taxe cu valoare zero oferă o imagine de ansamblu neconcludentă asupra atractivității pieței Uniunii, având în vedere că patru dintre ei nu au profitat de poziția lor favorabilă pentru a-și crește volumul exporturilor către piața Uniunii. |
|
(68) |
În plus, partea în cauză nu a furnizat niciun element de probă care să demonstreze că produsele vândute pe segmentul de piață al produselor de masă de volum mare ar trebui considerate diferite în comparație cu alte părți ale pieței. După cum se menționează în considerentul 26 și se explică amănunțit la considerentele 24-30 din Regulamentul (CE) nr. 1130/2008 al Comisiei (10) de instituire a unor măsuri antidumping provizorii, precum și în considerentele 22-27 din Regulamentul (CE) nr. 393/2009, ancheta a demonstrat faptul că produsul fabricat și vândut pe piața internă chineză și/sau exportat către Uniune și produsul fabricat și vândut în Uniune de către industria din Uniune au aceleași caracteristici fizice, tehnice și chimice esențiale și aceleași utilizări de bază. În plus, ancheta actuală vizează întregul domeniu de aplicare al măsurii în vigoare și nu se poate concentra doar asupra unui subsegment al acestei piețe, ignorând celelalte segmente. |
|
(69) |
Prin urmare, aceste afirmații au trebuit să fie respinse. |
3.4. Concluzii privind probabilitatea unei continuări a dumpingului
|
(70) |
Pe baza celor de mai sus, se poate concluziona că, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, exporturile chineze către UE, care fac în prezent obiectul măsurilor antidumping, ar continua să fie importate la prețuri de dumping. Cu toate acestea, pare puțin probabil ca aceste exporturi să fie realizate în cantități considerabile. |
D. SITUAȚIA PE PIAȚA UNIUNII
1. Observații preliminare
|
(71) |
În scopul analizei prejudiciului, Comisia a făcut distincția între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Indicatorii macroeconomici pentru perioada examinată s-au stabilit, analizat și examinat pe baza datelor furnizate de industria din Uniune. Indicatorii microeconomici s-au stabilit pe baza datelor colectate și verificate de la producătorii din Uniune incluși în eșantion. |
|
(72) |
În secțiunile următoare, indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității, stocurile, volumul vânzărilor, cota de piață și creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, mărimea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare. Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, cheltuielile de producție, rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor, capacitatea de a mobiliza capitaluri și costurile cu forța de muncă. |
2. Industria din Uniune
|
(73) |
Pe baza datelor furnizate în cererea de reexaminare, s-a stabilit că produsul similar este fabricat de un număr ridicat de producători din Uniune, inclusiv de numeroși producători mici și mijlocii. 26 de producători din Uniune au furnizat date generale privind volumul lor de producție și de vânzări. Din moment ce mulți producători din cadrul Uniunii, majoritatea întreprinderi mici, nu au cooperat la anchetă, nu s-a putut defini cu precizie volumul total al producției din cadrul Uniunii și numărul de producători pe baza datelor obținute de la fiecare societate în parte. |
|
(74) |
În consecință, volumul producției din Uniune a fost estimat prin utilizarea informațiilor furnizate în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. Pe această bază, producția totală a Uniunii a fost estimată la aproximativ 400 000 de tone și numărul total de producători din Uniune la aproximativ 170 în cursul PAR. Aceștia constituie industria din Uniune în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază și vor fi denumiți în continuare „industria din Uniune”. |
|
(75) |
Astfel cum se menționează în considerentul 17 de mai sus, șapte producători din Uniune au fost incluși în eșantion și au furnizat informațiile solicitate. Se estimează că societățile din eșantion reprezintă aproximativ 37 % din producția totală a Uniunii în cursul PAR. |
3. Consumul la nivelul Uniunii
|
(76) |
Consumul la nivelul Uniunii a fost stabilit pe baza cifrelor verificate ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion pentru vânzările realizate pe piața Uniunii, a datelor prezentate de solicitanți în cererea de reexaminare, precum și pe baza datelor privind importurile din țări terțe și din RPC extrase din Comext. |
|
(77) |
În perioada examinată, consumul la nivelul Uniunii a rămas, în esență, stabil. Cu toate acestea, este demn de remarcat faptul că consumul în cursul PAR este în mod semnificativ mai mic decât nivelurile înregistrate în cursul perioadei de anchetă a anchetei inițiale, atunci când consumul a fost de aproximativ 577 000 de tone. |
|
(78) |
În observațiile sale pe marginea comunicării informațiilor, una dintre părți a afirmat că, la nivelul Uniunii, consumul a fost supraestimat în cursul anchetei inițiale. Cu toate acestea, partea respectivă a participat la ancheta inițială și nu a formulat o astfel de observație la momentul respectiv. Prin urmare, afirmația trebuie respinsă. Tabelul 1 Consumul
|
||||||||||||||||||||
4. Volumul, prețul și cota de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC în Uniune
4.1. Volumul și cota de piață
|
(79) |
Volumele și cotele de piață ale importurilor care fac obiectul unui dumping provenind din RPC au fost analizate pe baza statisticilor disponibile privind importurile și a datelor colectate din baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6), la nivelul codurilor TARIC (tariful vamal integrat al Uniunii Europene). Se reamintește că cinci producători-exportatori chinezi au fost supuși unei taxe cu valoare zero. Situația lor este examinată separat (ca importuri supuse unei taxe cu valoare zero). |
|
(80) |
În cursul perioadei examinate, importurile care fac obiectul unui dumping în Uniune au crescut în ceea ce privește volumul și cota de piață, astfel cum se indică în tabelul de mai jos. Tabelul 2 Volumul și cota de piață a importurilor vizate care fac obiectul unui dumping
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(81) |
În cursul perioadei examinate, volumul importurilor din RPC care făceau obiectul unui dumping a scăzut cu 34 %. Ele au reprezentat 35 % din totalul importurilor din RPC și 21 % din totalul importurilor de pe piața Uniunii în cursul PAR. Cu toate acestea, cota lor pe piața Uniunii a rămas scăzută, de aproximativ 4,6 %. |
4.2. Prețul
|
(82) |
Prețul mediu al importurilor chineze care fac obiectul unui dumping a crescut cu 24 %, astfel cum se indică în tabelul de mai jos: Tabelul 3 Prețul importurilor care fac obiectul unui dumping
|
|||||||||||||||||||||||||
|
(83) |
Creșterea prețurilor se poate explica prin faptul că a existat o schimbare în gama produselor chinezești exportate către piața Uniunii. Exportatorii chinezi supuși măsurilor au exportat produse cu o valoare mai mare sau produse cu elemente decorative de mai bună calitate și cu conținut mai mic de combustibil, și anume lumânări speciale. Acest lucru a permis producătorilor chinezi să reducă impactul măsurilor în vigoare și să pătrundă pe un segment de piață în care industria din Uniune este mai puțin prezentă. |
|
(84) |
Exportatorii care au fost supuși celor mai ridicate taxe au fost practic absenți de pe piața Uniunii în cursul PAR. |
4.3. Subcotarea prețurilor
|
(85) |
În scopul analizării subcotării prețurilor, prețurile de vânzare medii ponderate pe tip de produs practicate de industria din Uniune pentru clienții neafiliați de pe piața Uniunii, ajustate la un nivel franco fabrică, au fost comparate cu prețurile medii ponderate corespunzătoare ale importurilor care fac obiectul unui dumping către primul client independent, stabilite pe o bază CIF și ajustate în mod corespunzător pentru a ține seama de costurile suportate după import. Comparația a arătat că, în cursul PAR, importurile produsului care face obiectul reexaminării nu au subcotat prețurile industriei din Uniune. Cu toate acestea, ar trebui menționat faptul că importurile efectuate de exportatorii supuși taxelor antidumping vizează, în principal, lumânările speciale, dar și lumânările standard cu elemente artizanale și decorațiuni, care sunt, în general, mai scumpe decât tipurile de produse de bază fabricate de producătorii din Uniune incluși în eșantion, respectiv lumânările-coloană și lumânările-pastilă. |
|
(86) |
În cadrul observațiilor sale privind comunicarea informațiilor, una dintre părți a susținut că Comisia ar trebui să facă o distincție între diferitele tipuri de produse fabricate și vândute pe piața Uniunii. În urma instituirii măsurilor definitive, producătorii chinezi supuși taxelor și-au modificat comportamentul și au început să se concentreze asupra unor tipuri de produse de calitate superioară și mai scumpe, cum ar fi lumânările decorate și artistice, lumânările parfumate și lumânările în recipiente din sticlă, în timp ce produsele de bază fabricate și vândute de industria din Uniune au rămas lumânările-pastilă și lumânările-coloană. |
|
(87) |
În plus, partea respectivă a susținut că, în cazul unui anumit tip de produs, și anume lumânările-pastilă albe și neparfumate, considerate a fi comparabile cu produsele industriei din Uniune, Comisia a constatat că producătorii-exportatori chinezi practicau prețuri cu 6 % mai mici decât prețurile industriei din Uniune. Cu toate acestea, astfel cum s-a menționat în considerentul 85 de mai sus, subcotarea prețurilor a fost stabilită prin compararea prețurilor tuturor tipurilor de produse comunicate de producătorii-exportatori chinezi, și anume 26 de tipuri de produse, cu tipurile de produse comunicate de industria din Uniune. Într-adevăr, prezenta anchetă nu se poate limita la un anumit tip de produs. Dimpotrivă, ea trebuie să analizeze produsul care face obiectul reexaminării în ansamblu. Prin urmare, doar rezultatele analizei subcotării pentru produsul în cauză analizat în ansamblul său sunt relevante în scopul prezentei anchete. |
|
(88) |
Ancheta inițială arătase deja că există o mare varietate de tipuri de produse disponibile pe piața Uniunii (11) și că, deși producătorii din Uniune ar putea produce toate tipurile de lumânări, ei s-au concentrat asupra producției de tipuri standard de lumânări, precum lumânările-pastilă și lumânările-coloană. Cu toate acestea, în cadrul anchetei inițiale (12) instituțiile au ajuns la concluzia că lumânările produse în RPC și exportate către Uniune, lumânările produse și vândute în RPC și cele produse și vândute de industria din Uniune pe piața Uniunii trebuie considerate ca fiind produse similare în sensul regulamentului de bază. |
|
(89) |
Ca și în cazul anchetei inițiale, Comisia confirmă că analiza subcotării prețurilor ține cont de faptul că pe piață există diferite tipuri de lumânări. Compararea prețurilor este, prin urmare, efectuată pe baza unor tipuri de produse identice sau similare, ca și în cazul anchetei inițiale (13). În acest scop, sunt create numere de control al produsului („NCP”) pentru diferitele tipuri de lumânări existente pe piață și compararea prețurilor se efectuează pe baza aceluiași NCP. |
|
(90) |
Ancheta a arătat că nu s-a constatat nicio subcotare a prețurilor în cazul producătorilor-exportatori chinezi incluși în eșantion atunci când s-a examinat produsul care face obiectul reexaminării în ansamblul său. |
|
(91) |
Ar trebui subliniat faptul că subcotarea prețurilor trebuie calculată și evaluată pentru întreaga gamă a produsului similar; prin urmare, trebuie respinsă afirmația conform căreia subcotarea constatată pentru un NCP ar trebui să fie considerată concludentă pentru rezultatele globale ale calculelor subcotării. |
5. Volumul, prețul și cota de piață ale importurilor din RPC supuse unei taxe cu valoare zero
|
(92) |
În cursul perioadei examinate, volumul importurilor supuse unei taxe cu valoare zero în Uniune a evoluat după cum urmează: Tabelul 4 Volumul și cota de piață ale importurilor în cauză supuse unei taxe cu valoare zero
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(93) |
Volumul importurilor din RPC supuse unei taxe cu valoare zero a scăzut cu 4 % în cursul perioadei examinate. Ele constituie cea mai mare parte a importurilor din China, reprezentând două treimi din importuri în cursul PAR. Informațiile colectate de către Comisie în cursul prezentei anchete au arătat că vânzările acestor producători-exportatori vizează produsul similar în ansamblul său și, prin urmare, se află, de asemenea, în concurență cu principalele tipuri de lumânări ale industriei din UE (și anume lumânările-pastilă și lumânările-coloană). Această concluzie este confirmată de constatările menționate în considerentul 67 de mai sus. |
|
(94) |
În cursul perioadei examinate, prețurile importurilor supuse unei taxe cu valoare zero provenind din RPC ale produsului care face obiectul reexaminării au crescut cu 13 % și au fost mai mari decât prețurile practicate de industria din Uniune. Tabelul 5 Prețurile importurilor supuse unei taxe cu valoare zero
|
|||||||||||||||||||||||||
6. Importurile din alte țări terțe
|
(95) |
Tabelul de mai jos arată evoluția importurilor din alte țări în cursul perioadei examinate. Tabelul 6 Importurile din alte țări terțe
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(96) |
Importurile din alte țări au crescut între 2011 și PAR cu 13 %, crescându-și astfel cota de piață în consumul total cu 1 punct procentual, adică de la 7,8 % la 8,8 %. Prețurile au crescut cu 9 % în cursul aceleiași perioade. |
7. Situația economică a industriei din Uniune
|
(97) |
În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat toți factorii economici care influențează situația industriei din Uniune. |
|
(98) |
După cum s-a menționat în considerentele 71 și 72, în scopul analizei prejudiciului, situația economică a industriei din Uniune este evaluată pe baza unor indicatori precum producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață și creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping efective și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare, prețurile unitare medii, costul de producție, rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri, stocurile și costul forței de muncă. |
7.1. Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității
|
(99) |
Tabelul de mai jos arată că, în cursul perioadei examinate, producția industriei din Uniune a evoluat în concordanță cu consumul. Tabelul 7 Producția totală a industriei din Uniune
|
||||||||||||||||||||
|
(100) |
Capacitatea de producție a crescut în mod constant în cursul perioadei examinate și gradul de utilizare a capacității de producție a rămas, în general, stabil pe parcursul aceleiași perioade. Tabelul 8 Capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității
|
||||||||||||||||||||||||||||||
7.2. Volumul vânzărilor, cota de piață și creșterea
|
(101) |
Volumul vânzărilor industriei din Uniune a crescut cu 3 % între 2011 și PAR, ceea ce se traduce printr-o creștere a cotei de piață a industriei din Uniune. Tabelul 9 Vânzările realizate de industria din Uniune către clienți independenți
|
||||||||||||||||||||
|
(102) |
Creșterea volumului de vânzări al industriei din Uniune se traduce printr-o creștere a cotei sale de piață, indicând astfel că industria a înregistrat o creștere ușoară a propriei sale prezențe pe piață. Tabelul 10 Cota de piață și creșterea industriei din Uniune
|
||||||||||||||||||||
7.3. Ocuparea forței de muncă
|
(103) |
Ancheta a arătat că ocuparea forței de muncă a urmat o tendință pozitivă, în paralel cu creșterea producției. Acest lucru a condus angajarea unei forțe de muncă suplimentare. Întrucât creșterea relativă a ocupării forței de muncă a fost mai mare decât cea a producției, a avut loc o reducere temporară a productivității, calculată ca producție anuală pe salariat (în tone). Tabelul 11 Ocuparea forței de muncă și productivitatea
|
||||||||||||||||||||||||||||||
7.4. Amploarea marjei de dumping efective și redresarea în urma practicilor anterioare de dumping
|
(104) |
Așa cum s-a indicat în considerentul 45 de mai sus, marja de dumping medie stabilită pentru RPC a rămas la un nivel ridicat pe parcursul PAR. Cu toate acestea, analiza indicatorilor de prejudiciu a dovedit că industria s-a redresat de pe urma practicilor de dumping anterioare. |
7.5. Prețurile de vânzare unitare medii practicate pe piața din Uniune și costurile unitare de producție
|
(105) |
Prețurile de vânzare unitare medii ponderate ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au crescut cu 7 % între 2011 și sfârșitul PAR. Costurile medii de producție au crescut de asemenea, dar numai cu 4 %, în principal ca urmare a creșterii costurilor materiilor prime și a costurilor forței de muncă. Tabelul 12 Prețurile de vânzare și costurile
|
||||||||||||||||||||||||||||||
7.6. Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri
|
(106) |
În cursul perioadei examinate, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri ale producătorilor din Uniune au evoluat după cum urmează: Tabelul 13 Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(107) |
Rentabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion a fost stabilită prin exprimarea profitului înainte de impozitare al vânzărilor franco fabrică ale produsului care face obiectul reexaminării către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din cifra de afaceri a acestor vânzări. Vânzările producătorilor din Uniune incluși în eșantion au fost rentabile în cursul perioadei examinate. Nivelurile de rentabilitate nu au atins nivelul-țintă al profitului de 6,5 %, pe care industria s-ar fi putut aștepta să îl obțină în condiții de concurență normale, în lipsa importurilor care fac obiectul unui dumping. Acest nivel-țintă al profitului a fost stabilit, de asemenea, în cadrul anchetei inițiale. |
|
(108) |
Industria din Uniune a reușit să păstreze o situație financiară solidă, după cum arată evoluția fluxului de lichidități pe parcursul perioadei examinate, ceea ce i-a permis să autofinanțeze parțial noi investiții. Nivelul investițiilor a crescut de peste două ori comparativ cu nivelurile industriei din Uniune în cursul PA a anchetei inițiale (și anume anul 2007). Aceasta indică faptul că industria a avut capacitatea de a mobiliza capitalurile necesare. |
|
(109) |
Randamentul investițiilor s-a îmbunătățit, de asemenea, și reflectă într-o mare măsură evoluția rentabilității pe parcursul perioadei examinate. |
7.7. Stocurile
|
(110) |
Stocurile au rămas, în general, stabile pe parcursul perioadei examinate, reprezentând între 16 % și 17 % din producția societăților incluse în eșantion. Acest nivel relativ ridicat al stocurilor, deși este mai scăzut decât în cursul anchetei inițiale, se poate explica prin caracterul sezonier al produsului care face obiectul reexaminării și este, de asemenea, legat de strategia comercianților cu amănuntul de a se aproviziona în caz de nevoie. Tabelul 14 Stocuri finale
|
||||||||||||||||||||
7.8. Costurile cu forța de muncă
|
(111) |
Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au crescut cu 6 % în perioada examinată. Tabelul 15 Costurile cu forța de muncă
|
||||||||||||||||||||
8. Concluzie privind situația industriei din Uniune
|
(112) |
Constatările anchetei actuale conduc la concluzia că situația economică a industriei din Uniune a prezentat semne de redresare în cursul perioadei examinate. O serie de indicatori, cum ar fi volumul producției, capacitatea de producție, volumul vânzărilor, prețurile de vânzare, cota de piață și ocuparea forței de muncă au cunoscut o evoluție pozitivă. În plus, indicatorii de performanță, precum rentabilitatea și fluxul de lichidități, au înregistrat, de asemenea, o redresare. Acest lucru conduce la concluzia că industria din Uniune nu a suferit niciun prejudiciu important în cursul perioadei examinate și în special în cursul PAR. |
E. PROBABILITATEA REAPARIȚIEI PREJUDICIULUI
1. Observație preliminară
|
(113) |
După cum s-a arătat în considerentul 112 de mai sus, industria din Uniune nu a suferit un prejudiciu important pe parcursul PAR. Prin urmare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a analizat probabilitatea ca expirarea măsurilor în vigoare să determine reapariția prejudiciului. În acest sens, a fost analizat impactul potențial al importurilor chineze asupra pieței Uniunii și asupra industriei din Uniune. |
|
(114) |
Analiza s-a axat pe evoluția consumului în Uniune, pe capacitățile neutilizate, pe fluxurile comerciale și pe atractivitatea pieței Uniunii, precum și pe comportamentul în materie de prețuri al tuturor producătorilor chinezi în UE și pe piețele țărilor terțe. |
2. Consumul în Uniune
|
(115) |
Ancheta a arătat că consumul din Uniune a rămas, în esență, stabil și că produsul care face obiectul reexaminării este importat pe piața Uniunii într-o gamă largă de tipuri de produse. În cursul perioadei examinate, volumul importurilor care făceau obiectul unui dumping a scăzut cu 34 %. În același timp, și importurile din partea societăților chineze care nu fac obiectul măsurilor au scăzut, și anume cu 4 %. |
3. Capacitățile de producție neutilizate, fluxurile comerciale, atractivitatea pieței Uniunii și comportamentul în materie de prețuri al exportatorilor chinezi
|
(116) |
După cum s-a menționat în considerentele 49-58 de mai sus, nu există nicio dovadă care să ateste existența unei producții substanțiale sau a unei capacități de producție neutilizate în RPC. În plus, piața Uniunii nu pare să fie deosebit de atractivă pentru exportatorii chinezi, în pofida mărimii sale. Deși cota importurilor chineze în Uniune este cea mai importantă, prețurile de dumping chineze la exportul către Uniune sunt mai ridicate decât prețurile de vânzare ale industriei din Uniune. Această constatare este valabilă, de asemenea, în mod specific în cazul prețurilor practicate de producătorii-exportatori chinezi nesupuși măsurilor, care se află în concurență mai directă cu producția Uniunii și în cazul cărora concurența se bazează aproape exclusiv pe preț. Acești exportatori chinezi au continuat să vândă cantități similare sau chiar mai mici pe piața Uniunii în cursul perioadei examinate și nu au încercat să câștige cotă de piață. În plus, astfel cum s-a menționat în considerentul 61, prețurile medii ale exporturilor din China către piețele țărilor terțe sunt mai ridicate decât prețurile practicate de industria din Uniune. Prin urmare, producătorii-exportatori chinezi nu par a fi tentați să își reorienteze exporturile destinate țărilor terțe către Uniune în cazul abrogării măsurilor. |
|
(117) |
În cadrul observațiilor sale privind comunicarea informațiilor, una dintre părți a afirmat că piața Uniunii ar fi cea mai mare piață deschisă pentru lumânări din lume și că, prin urmare, afirmația conform căreia Uniunea nu ar fi o piață atractivă în cazul abrogării măsurilor nu este plauzibilă. În plus, partea respectivă susține că exportatorii chinezi oferă diferite sisteme de eludare și că, după comunicarea informațiilor, producătorii chinezi de lumânări și comercianții ar fi transmis oferte multiple comercianților și producătorilor europeni. Toate elementele de mai sus ar demonstra că piața Uniunii rămâne atractivă pentru exportatorii chinezi. |
|
(118) |
Cu toate acestea, analiza evoluției importurilor provenite de la producătorii-exportatori care nu fac obiectul măsurilor pe parcursul ultimilor cinci ani a arătat că volumul importurilor lor nu a crescut în mod semnificativ după instituirea măsurilor. În plus, patru dintre acești cinci producători-exportatori s-au confruntat cu o scădere a vânzărilor la export către Uniune în comparație cu PA a anchetei inițiale. Doar un singur producător-exportator și-a sporit vânzările la export către Uniune în cursul perioadei respective. Prin urmare, majoritatea producătorilor-exportatori chinezi care nu fac obiectul măsurilor nu au profitat de avantajul lor comercial față de alți producători-exportatori chinezi supuși taxei pentru a-și spori volumul vânzărilor. În pofida dovezilor neconfirmate privind existența unor oferte făcute de comercianți, elementele de probă disponibile descrise în considerentele 59-69 arată că piața Uniunii nu pare a fi deosebit de atractivă. |
4. Concluzie
|
(119) |
Având în vedere constatările anchetei, și anume principalele tendințe ale consumului pe piața Uniunii, comportamentul pe piață al producătorilor-exportatori chinezi care nu fac obiectul măsurilor, nivelul prețurilor exporturilor din China către țări terțe și atractivitatea moderată a pieței europene, Comisia concluzionează că nu există nicio probabilitate de reapariție a prejudiciului cauzat industriei din Uniune în cazul abrogării măsurilor existente. |
F. INTERESUL UNIUNII
|
(120) |
Deoarece s-a ajuns la concluzia că nu există probabilitatea reapariției prejudiciului, nu sunt necesare constatări privind interesul Uniunii. |
G. MĂSURI ANTIDUMPING
|
(121) |
Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și la considerentele esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande abrogarea măsurilor existente. De asemenea, s-a acordat părților un termen pentru a-și prezenta observațiile în urma respectivei comunicări a informațiilor. Declarațiile și observațiile au fost luate în considerare în mod corespunzător, atunci când au fost întemeiate. |
|
(122) |
Din cele menționate anterior reiese că, astfel cum prevede articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping aplicabile importurilor de anumite lumânări, lumânări subțiri și articole similare originare din RPC, instituite prin Regulamentul (CE) nr. 393/2009, ar trebui să fie abrogate și procedura ar trebui să fie încheiată. |
|
(123) |
Comitetul instituit prin articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 nu a emis un aviz cu privire la abrogarea măsurilor prevăzută în prezentul regulament, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Taxele antidumping definitive aplicabile importurilor de anumite lumânări, lumânări subțiri și articole similare, încadrate în prezent la codul NC ex 3406 00 00 (cod TARIC 3406 00 00 90) și originare din Republica Populară Chineză se abrogă și procedura referitoare la aceste importuri se încheie.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 6 august 2015.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(1) JO L 343, 22.12.2009, p. 51.
(2) Regulamentul (CE) nr. 393/2009 al Consiliului din 11 mai 2009 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii insituite asupra importurilor de anumite lumânări, lumânări subțiri și articole similare originare din Republica Populară Chineză (JO L 119, 14.5.2009, p. 1).
(3) Anunț privind expirarea iminentă a anumitor măsuri antidumping (JO C 270, 19.9.2013, p. 11).
(4) Aviz de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor de anumite lumânări, lumânări subțiri și articole similare originare din Republica Populară Chineză (JO C 144, 14.5.2014, p. 14).
(5) Gies, Promol și Liljeholmens fac parte din grupul ALG (ALG Holding A.B.).
(6) Comisia pentru comerț internațional din SUA, ancheta privind „lumânările din ceară de petrol originare din China”, nr. 731-TA-282 (a treia reexaminare).
(7) Comisia pentru comerț internațional din SUA, ancheta privind „lumânările din ceară de petrol originare din China”, nr. 731-TA-282 (a treia reexaminare), pagina 14.
(8) Baza de date COMTRADE, http://comtrade.un.org/data/
(9) Considerentul 38 din Regulamentul (CE) nr. 1130/2008, astfel cum a fost confirmat prin considerentul 28 din Regulamentul (CE) nr. 393/2009.
(10) Regulamentul (CE) nr. 1130/2008 al Comisiei din 14 noiembrie 2008 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de anumite lumânări, lumânări subțiri și articole similare originare din Republica Populară Chineză (JO L 306, 15.11.2008, p. 22).
(11) Considerentul 18 din Regulamentul (CE) nr. 1130/2008, confirmat prin considerentul 21 din Regulamentul (CE) nr. 393/2009.
(12) Considerentul 27 din Regulamentul (CE) nr. 393/2009.
(13) Considerentul 106 din Regulamentul (CE) nr. 1130/2008, confirmat prin considerentul 88 din Regulamentul (CE) nr. 393/2009.
|
7.8.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 210/22 |
REGULAMENTUL (UE) 2015/1362 AL COMISIEI
din 6 august 2015
de modificare a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește utilizarea dioxidului de siliciu (E 551) în extractele de rozmarin (E 392)
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aditivii alimentari (1), în special articolul 10 alineatul (3),
întrucât:
|
(1) |
Anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 stabilește o listă a Uniunii cu aditivii alimentari autorizați pentru utilizare în aditivii alimentari, enzimele alimentare, aromele alimentare, nutrienții și condițiile de utilizare a acestora. |
|
(2) |
Această listă poate fi actualizată în conformitate cu procedura comună menționată la articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1331/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (2), fie la inițiativa Comisiei, fie în urma unei cereri. |
|
(3) |
O cerere de autorizare a utilizării dioxidului de siliciu (E 551) ca agent antiaglomerant adăugat la aditivul alimentar antioxidant extract de rozmarin pulbere (E 392) a fost prezentată la 27 octombrie 2014 și a fost pusă la dispoziția statelor membre în conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1331/2008. |
|
(4) |
Utilizarea dioxidului de siliciu (E 551) ca agent antiaglomerant ar permite extractului de rozmarin pulbere să rămână fluid pe o perioadă mai lungă de timp, fără comasare/solidificare în cursul perioadei sale de valabilitate, pentru a fi mai ușor de manipulat și pentru a fi aplicat mai eficient atunci când este adăugat în produsele alimentare. |
|
(5) |
Comitetul științific pentru alimentație a stabilit o doză zilnică acceptabilă (DZA) „nespecificată” pentru dioxidul de siliciu (E 551) și anumiți silicați (de exemplu, silicați de sodiu, potasiu, calciu și magneziu) atunci când sunt utilizați ca agent antiaglomerant (3). Aceasta presupune ca el nu reprezintă un pericol pentru sănătate la nivelurile necesare pentru obținerea efectului tehnologic dorit. Expunerea suplimentară a consumatorilor la dioxidul de siliciu atunci când este utilizat ca agent antiaglomerant în extractul de rozmarin ar rămâne în continuare limitată. |
|
(6) |
În conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1331/2008, Comisia trebuie să solicite avizul autorității pentru a actualiza lista de aditivi alimentari a Uniunii prevăzută în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008, cu excepția cazului în care actualizarea în cauză nu este susceptibilă a avea un efect asupra sănătății umane. |
|
(7) |
Întrucât autorizarea utilizării de dioxid de siliciu (E 551) în extractul de rozmarin (E 392) constituie o actualizare a listei respective, care nu este susceptibilă a avea un efect asupra sănătății umane, nu este necesar să se solicite avizul autorității. |
|
(8) |
Prin urmare, este oportun să se autorizeze utilizarea dioxidului de siliciu (E 551) ca agent antiaglomerant în extractele de rozmarin (E 392). |
|
(9) |
Prin urmare, anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 ar trebui modificată în consecință. |
|
(10) |
Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică de la momentul intrării în vigoare a prezentului regulament.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 6 august 2015.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(1) JO L 354, 31.12.2008, p. 16.
(2) Regulamentul (CE) nr. 1331/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 de instituire a unei proceduri comune de autorizare pentru aditivii alimentari, enzimele alimentare și aromele alimentare (JO L 354, 31.12.2008, p. 1).
(3) Raportul Comitetului științific pentru alimentație, seria 25, 1990.
ANEXĂ
În partea 2 a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008, se adaugă următoarea rubrică după prima rubrică referitoare la aditivul alimentar E 551, dioxid de siliciu:
|
„E 551 |
Dioxid de siliciu |
30 000 mg/kg în preparat |
Extracte de rozmarin pudră (E 392)” |
|
7.8.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 210/24 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/1363 AL COMISIEI
din 6 august 2015
de modificare a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 în ceea ce privește rubrica referitoare la Statele Unite din lista cu țări terțe, teritorii, zone sau compartimente din care anumite produse obținute de la păsări de curte pot fi importate în Uniune sau pot tranzita Uniunea în contextul apariției unor focare de gripă aviară înalt patogenă în țara respectivă
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva 2002/99/CE a Consiliului din 16 decembrie 2002 de stabilire a normelor de sănătate animală care reglementează producția, transformarea, distribuția și introducerea produselor de origine animală destinate consumului uman (1), în special teza introductivă de la articolul 8, articolul 8 punctul 1 primul paragraf, articolul 8 punctul 4 și articolul 9 alineatul (4) litera (c),
având în vedere Directiva 2009/158/CE a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind condițiile de sănătate animală care reglementează comerțul intracomunitar și importurile din țări terțe de păsări de curte și de ouă pentru incubație (2), în special articolul 23 alineatul (1), articolul 24 alineatul (2) și articolul 25 alineatul (2),
întrucât:
|
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 798/2008 al Comisiei (3) stabilește cerințele de certificare sanitar-veterinară pentru importurile în Uniune și pentru tranzitul, inclusiv depozitarea în timpul tranzitului prin Uniune, al păsărilor de curte și al produselor obținute de la păsări de curte (denumite în continuare „produsele”). Acesta prevede că produsele pot fi importate în Uniune și pot tranzita Uniunea doar dacă provin din țările terțe, teritoriile, zonele sau compartimentele menționate în coloanele 1 și 3 din tabelul cuprins în partea 1 a anexei I la regulament. |
|
(2) |
De asemenea, în Regulamentul (CE) nr. 798/2008 sunt precizate condițiile pe care o țară terță, un teritoriu, o zonă sau un compartiment trebuie să le îndeplinească pentru a fi considerate indemne de gripă aviară înalt patogenă (highly pathogenic avian influenza – HPAI). |
|
(3) |
Statele Unite sunt menționate în partea 1 a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 ca țară terță din care sunt autorizate importul în Uniune și tranzitul prin Uniune al produselor reglementate de regulamentul în cauză, provenite din anumite părți ale teritoriilor lor, în funcție de prezența focarelor de HPAI. Regionalizarea respectivă a fost recunoscută prin Regulamentul (CE) nr. 798/2008, astfel cum a fost modificat prin Regulamentele de punere în aplicare (UE) 2015/243 (4), (UE) 2015/342 (5), (UE) 2015/526 (6), (UE) 2015/796 (7), (UE) 2015/1153 (8) ale Comisiei și, în cele din urmă, de Regulamentul (UE) 2015/1220 al Comisiei (9), ca urmare a apariției unor focare de HPAI în statele Indiana și Nebraska. |
|
(4) |
Un acord între Uniune și Statele Unite (10) prevede recunoașterea reciprocă rapidă a măsurilor de regionalizare în cazul apariției unor focare de boală în Uniune sau în Statele Unite (denumit în continuare „acordul”). |
|
(5) |
De la apariția unor focare de HPAI în Nebraska și Indiana, niciun alt stat din SUA nu a mai fost infectat cu HPAI. Statele Unite au pus în aplicare o politică de depopulare totală, cu scopul de a ține sub control HPAI și de a-i limita răspândirea. Autoritățile veterinare din Statele Unite mențin în continuare măsurile privind suspendarea eliberării de certificate sanitar-veterinare pentru transporturile de produse provenite de la păsări de curte destinate exportului către Uniune din întregul teritoriu al statelor afectate sau din părți ale acestora care au fost plasate sub restricții și care fac obiectul măsurilor de regionalizare ale Uniunii. |
|
(6) |
Statele Unite au transmis, de asemenea, informații actualizate cu privire la situația epidemiologică de pe teritoriul lor și la măsurile luate pentru a preveni extinderea răspândirii HPAI, care sunt în prezent evaluate de Comisie. Pe baza acestei evaluări, precum și a angajamentelor prevăzute în acord și a garanțiilor oferite de Statele Unite, este adecvat să se modifice interdicția privind introducerea anumitor produse în Uniune astfel încât aceasta să se aplice numai în cazul anumitor părți din statele Indiana, Nebraska și Dakota de Sud, cărora autoritățile veterinare din Statele Unite ale Americii le-au impus restricții din cauza focarelor anterioare. |
|
(7) |
În plus, Statele Unite au raportat finalizarea măsurilor de curățare și dezinfectare după sacrificarea păsărilor de curte din exploatațiile din statele Arkansas, California, Indiana și Missouri în care au fost depistate focare de HPAI în perioada februarie-mai 2015. Prin urmare, este adecvat să se indice datele de la care părțile afectate din statele respective care au făcut obiectul restricțiilor sanitar-veterinare în legătură cu focarele menționate pot fi din nou considerate indemne de HPAI și de la care importurile în Uniune de anumite produse obținute de la păsări de curte provenite din aceste zone ar trebui să fie reautorizate. |
|
(8) |
Prin urmare, rubrica privind Statele Unite ale Americii din lista cuprinsă în partea 1 a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 ar trebui să fie modificată pentru a ține seama de situația epidemiologică actuală din țara terță respectivă. |
|
(9) |
Prin urmare, anexa I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 ar trebui modificată în consecință. |
|
(10) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Partea 1 a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 6 august 2015.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(1) JO L 18, 23.1.2003, p. 11.
(2) JO L 343, 22.12.2009, p. 74.
(3) Regulamentul (CE) nr. 798/2008 al Comisiei din 8 august 2008 de stabilire a unei liste a țărilor terțe, teritoriilor, zonelor sau compartimentelor din care pot fi importate în Comunitate și pot tranzita Comunitatea păsările de curte și produsele de pasăre, precum și a cerințelor de certificare sanitar-veterinară (JO L 226, 23.8.2008, p. 1).
(4) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/243 al Comisiei din 13 februarie 2015 de modificare a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 în ceea ce privește rubrica referitoare la Statele Unite din lista cu țări terțe, teritorii, zone sau compartimente din care anumite produse obținute de la păsări de curte pot fi importate în Uniune sau pot tranzita Uniunea în contextul riscului de gripă aviară înalt patogenă (JO L 41, 17.2.2015, p. 5).
(5) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/342 al Comisiei din 2 martie 2015 de modificare a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 în ceea ce privește rubrica referitoare la Statele Unite din lista cu țări terțe, teritorii, zone sau compartimente din care anumite produse obținute de la păsări de curte pot fi importate în Uniune sau pot tranzita Uniunea în contextul riscului de gripă aviară înalt patogenă, în urma apariției unor focare în statele Idaho și California (JO L 60, 4.3.2015, p. 31).
(6) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/526 al Comisiei din 27 martie 2015 de modificare a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 în ceea ce privește rubrica referitoare la Statele Unite din lista cu țări terțe, teritorii, zone sau compartimente din care anumite produse obținute de la păsări de curte pot fi importate în Uniune sau pot tranzita Uniunea în contextul unor noi focare de gripă aviară înalt patogenă în țara menționată (JO L 84, 28.3.2015, p. 30).
(7) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/796 al Comisiei din 21 mai 2015 de modificare a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 în ceea ce privește rubrica referitoare la Statele Unite din lista cu țări terțe, teritorii, zone sau compartimente din care anumite produse obținute de la păsări de curte pot fi importate în Uniune sau pot tranzita Uniunea în contextul riscului de gripă aviară înalt patogenă în urma apariției unor noi focare în țara menționată (JO L 127, 22.5.2015, p. 9).
(8) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1153 al Comisiei din 14 iulie 2015 de modificare a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 în ceea ce privește rubrica referitoare la Statele Unite din lista cu țări terțe, teritorii, zone sau compartimente din care anumite produse obținute de la păsări de curte pot fi importate în Uniune sau pot tranzita Uniunea în contextul riscului de gripă aviară înalt patogenă în urma apariției unor noi focare în țara menționată (JO L 187, 15.7.2015, p. 10).
(9) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1220 al Comisiei din 24 iulie 2015 de modificare a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 în ceea ce privește rubrica referitoare la Statele Unite din lista cu țări terțe, teritorii, zone sau compartimente din care anumite produse obținute de la păsări de curte pot fi importate în Uniune sau pot tranzita Uniunea în contextul riscului de gripă aviară înalt patogenă, în urma apariției unor focare în statele Indiana și Nebraska (JO L 197, 25.7.2015, p. 1).
(10) Acord între Comunitatea Europeană și Statele Unite ale Americii privind măsurile sanitare de protecție a sănătății publice și animale aplicabile în comerțul cu animale vii și cu produse de origine animală, astfel cum a fost aprobat în numele Comunității Europene prin Decizia 1998/258/CE a Consiliului (JO L 118, 21.4.1998, p. 1).
ANEXĂ
În partea 1 a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008, rubrica referitoare la Statele Unite se înlocuiește cu următorul text:
|
Cod ISO și numele țării terțe sau al teritoriului |
Codul țării terțe, al teritoriului, al zonei sau al compartimentului |
Descrierea țării terțe, a teritoriului, a zonei sau a compartimentului |
Certificat sanitar-veterinar |
Condiții specifice |
Condiții specifice |
Situația supravegherii gripei aviare |
Situația vaccinării împotriva gripei aviare |
Situația combaterii infecțiilor cu salmonelă |
|||||||||||||||||||||||||||||
|
Model(e) |
Garanții suplimentare |
Data de închidere (1) |
Data de deschidere (2) |
||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
6A |
6B |
7 |
8 |
9 |
|||||||||||||||||||||||||||
|
„US – Statele Unite |
US-0 |
Întreaga țară |
SPF |
|
|
|
|
|
|
|
|||||||||||||||||||||||||||
|
EP, E |
|
|
|
|
|
|
S4 |
||||||||||||||||||||||||||||||
|
US-1 |
Zonă a Statelor Unite, cu excepția teritoriului US-2 |
BPP, BPR, DOC, DOR, HEP, HER, SRP, SRA |
|
N |
|
|
A |
|
S3, ST1” |
||||||||||||||||||||||||||||
|
WGM |
VIII |
|
|
|
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||||||
|
POU, RAT |
|
N |
|
|
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||||||
|
US-2 |
Zonă a Statelor Unite care corespunde: |
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||||
|
US- 2.1 |
Statului Washington:
|
WGM |
VIII |
P2 |
19.12.2014 |
7.4.2015 |
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||||
|
POU, RAT |
|
N P2 |
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
US-2.2 |
Statului Washington: Clallam County |
WGM |
VIII |
P2 |
19.12.2014 |
11.5.2015 |
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||||
|
POU, RAT |
|
N P2 |
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
US-2.3 |
Statului Washington: Okanogan County (1):
|
WGM |
VIII |
P2 |
29.1.2015 |
16.6.2015 |
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||||
|
|
POU, RAT |
|
N P2 |
||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
US-2.4 |
Statului Washington: Okanogan County (2):
|
WGM |
VIII |
P2 |
3.2.2015 |
6.5.2015 |
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||||
|
|
POU, RAT |
|
N P2 |
||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
US-2.5 |
Statului Oregon: Douglas County |
WGM |
VIII |
P2 |
19.12.2014 |
23.3.2015 |
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||||
|
POU, RAT |
|
N P2 |
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
US-2.6 |
Statului Oregon: Deschutes County |
WG |
VIII |
P2 |
14.2.2015 |
19.5.2015 |
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||||
|
POU, RAT |
|
N P2 |
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
US-2.7 |
Statului Oregon: Malheur County |
WGM |
VIII |
P2 |
20.1.2015 |
11.5.2015 |
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||||
|
POU, RAT |
|
N P2 |
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Statului Idaho:
|
WGM |
VIII |
P2 |
|
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||
|
POU, RAT |
|
N P2 |
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
US-2.8 |
Statului California: Stanislaus County/Tuolumne County: O zonă cu o rază de 10 km începând cu punctul nord de pe linia de demarcare a zonei de control circulare, continuând în sensul acelor de ceasornic:
|
WGM |
VIII |
P2 |
23.1.2015 |
|
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||||
|
|
POU, RAT |
|
N P2 |
5.5.2015 |
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||||||
|
US-2.9 |
Statului California: Kings County: O zonă cu o rază de 10 km începând cu punctul nord de pe linia de demarcare a zonei de control circulare, continuând în sensul acelor de ceasornic:
|
WGM |
VIII |
P2 |
12.2.2015 |
|
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||||
|
|
POU, RAT |
|
N P2 |
26.5.2015 |
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||||||
|
US-2.10 |
Statului Minnesota |
WGM |
VIII |
P2 |
5.3.2015 |
|
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||||
|
POU, RAT |
|
N P2 |
|
|
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||
|
US-2.11.1 |
Statului Missouri:
|
WGM |
VIII |
P2 |
8.3.2015 |
18.6.2015 |
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||||
|
POU, RAT |
|
N P2 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
US-2.11.2 |
Statului Missouri:
|
WGM |
VIII |
P2 |
10.3.2015 |
11.6.2015 |
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||||
|
POU, RAT |
|
N P2 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
US-2.11.3 |
Statului Missouri: Lewis County |
WGM |
VIII |
P2 |
5.5.2015 |
20.9.2015 |
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||||
|
POU, RAT |
|
N P2 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
US-2.13 |
Statului Arkansas:
|
WGM |
VIII |
P2 |
11.3.2015 |
13.7.2015 |
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||||
|
POU, RAT |
|
N P2 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
US-2.14 |
Statului Kansas:
|
WGM |
VIII |
P2 |
13.3.2015 |
12.6.2015 |
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||||
|
POU, RAT |
|
N P2 |
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||||||||
|
US-2.15 |
Statului Kansas:
|
WGM |
|
P2 |
9.3.2015 |
18.6.2015 |
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||||
|
POU, RAT |
|
N P2 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
US-2.16 |
Statului Montana:
|
WGM |
VIII |
P2 |
2.4.2015 |
|
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||||
|
POU, RAT |
|
N P2 |
|
|
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||
|
US-2.17 |
Statului Dakota de Nord |
WGM |
VIII |
P2 |
11.4.2015 |
|
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||||
|
POU, RAT |
|
N P2 |
|
|
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||||
|
US-2.18 |
Statului Dakota de Sud
|
WGM |
VIII |
P2 |
1.4.2015 |
|
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||||
|
POU, RAT |
|
N P2 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
US-2.19.1 |
Statului Wisconsin: Barron County |
WGM |
VIII |
P2 |
16.4.2015 |
18.8.2015 |
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||||
|
POU, RAT |
|
N P2 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
US-2.19.2 |
Statului Wisconsin: Jefferson County |
WGM |
VIII |
P2 |
11.4.2015 |
17.8.2015 |
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||||
|
POU, RAT |
|
N P2 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
US-2.19.3 |
Statului Wisconsin: Chippewa County |
WGM |
VIII |
P2 |
23.4.2015 |
29.7.2015 |
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||||
|
POU, RAT |
|
N P2 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
US-2.19.4 |
Statului Wisconsin: Juneau County |
WGM |
VIII |
P2 |
17.4.2015 |
6.8.2015 |
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||||
|
POU, RAT |
|
N P2 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
US-2.20 |
Statului Iowa |
WGM |
VIII |
P2 |
14.4.2015 |
|
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||||
|
POU, RAT |
|
N P2 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
US-2.21 |
Statului Indiana Whitley County |
WGM |
VIII |
P2 |
10.5.2015 |
8.8.2015 |
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||||
|
POU, RAT |
|
N P2 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
US-2.22 |
Statului Nebraska
|
WGM |
VIII |
P2 |
11.5.2015 |
|
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||||
|
POU, RAT |
|
N P2 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
7.8.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 210/35 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/1364 AL COMISIEI
din 6 august 2015
de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (1),
având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește sectorul fructelor și legumelor și sectorul fructelor și legumelor prelucrate (2), în special articolul 136 alineatul (1),
întrucât:
|
(1) |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv. |
|
(2) |
Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 136 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 sunt stabilite în anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 6 august 2015.
Pentru Comisie,
pentru președinte
Jerzy PLEWA
Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală
ANEXĂ
Valorile forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume
|
(EUR/100 kg) |
||
|
Codul NC |
Codul țării terțe (1) |
Valoarea forfetară de import |
|
0702 00 00 |
MA |
152,1 |
|
MK |
31,4 |
|
|
ZZ |
91,8 |
|
|
0707 00 05 |
TR |
126,8 |
|
ZZ |
126,8 |
|
|
0709 93 10 |
TR |
122,6 |
|
ZZ |
122,6 |
|
|
0805 50 10 |
AR |
134,5 |
|
TR |
109,0 |
|
|
UY |
147,4 |
|
|
ZA |
149,1 |
|
|
ZZ |
135,0 |
|
|
0806 10 10 |
EG |
292,1 |
|
MA |
158,2 |
|
|
TN |
158,2 |
|
|
ZZ |
202,8 |
|
|
0808 10 80 |
AR |
98,3 |
|
BR |
98,1 |
|
|
CL |
146,3 |
|
|
NZ |
133,8 |
|
|
US |
112,0 |
|
|
ZA |
127,4 |
|
|
ZZ |
119,3 |
|
|
0808 30 90 |
AR |
125,5 |
|
CL |
136,5 |
|
|
CN |
95,2 |
|
|
MK |
75,0 |
|
|
TR |
166,5 |
|
|
ZA |
117,6 |
|
|
ZZ |
119,4 |
|
|
0809 29 00 |
TR |
277,5 |
|
US |
547,8 |
|
|
ZZ |
412,7 |
|
|
0809 30 10 , 0809 30 90 |
TR |
145,9 |
|
ZZ |
145,9 |
|
|
0809 40 05 |
BA |
51,4 |
|
IL |
141,4 |
|
|
MK |
43,5 |
|
|
XS |
57,7 |
|
|
ZZ |
73,5 |
|
(1) Nomenclatura țărilor stabilită prin Regulamentul (UE) nr. 1106/2012 al Comisiei din 27 noiembrie 2012 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 471/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare privind comerțul exterior cu țările terțe, în ceea ce privește actualizarea nomenclatorului țărilor și teritoriilor (JO L 328, 28.11.2012, p. 7). Codul „ZZ” desemnează „alte origini”.
Rectificări
|
7.8.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 210/38 |
Rectificare la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1278 al Comisiei din 9 iulie 2015 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014 de stabilire a unor standarde tehnice de punere în aplicare cu privire la raportarea în scopuri de supraveghere a instituțiilor în ceea ce privește instrucțiunile, formularele și definițiile
( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 205 din 31 iulie 2015 )
La pagina 26, rândurile de la 100 la 120 din tabel:
în loc de:
|
„100 |
din care: compensate la nivel central printr-o CPCC |
|
|
|
|
|
|
|
110 |
Instrumentele financiare derivate și tranzacțiile cu termen lung de decontare |
|
|
|
|
|
|
|
120 |
din care: compensate la nivel central printr-o CPCC”, |
|
|
|
|
|
|
se va citi:
|
„100 |
din care: compensate la nivel central printr-o CPCC |
|
|
|
|
|
|
|
110 |
Instrumentele financiare derivate și tranzacțiile cu termen lung de decontare |
|
|
|
|
|
|
|
120 |
din care: compensate la nivel central printr-o CPCC”. |
|
|
|
|
|
|
|
7.8.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 210/38 |
Rectificare la Directiva 92/12/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind regimul general al produselor supuse accizelor și privind deținerea, circulația și monitorizarea acestor produse
( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 76 din 23 martie 1992 )
(Ediția specială în limba română: capitolul 9, volumul 1, p. 129)
La pagina 138, articolul 22 alineatul (4) primul paragraf:
în loc de:
„(4) În cazurile menționate la articolul 8 litera (b), statul membru de plecare …”,
se va citi:
„(4) În cazurile menționate la articolul 10, statul membru de plecare …”.