2.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 135/1

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2015/850 AL COMISIEI

din 30 ianuarie 2015

de modificare a Regulamentului delegat (UE) nr. 241/2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la standardele tehnice de reglementare pentru cerințele de fonduri proprii în cazul instituțiilor

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (1), în special articolul 28 alineatul (5) al treilea paragraf,

întrucât:

(1)

Povara asupra fondurilor proprii nu trebuie să fie disproporționată, nici în ceea ce privește distribuirile pentru orice instrument de fonduri proprii de nivel 1 de bază luat în parte, nici în ceea ce privește distribuirile aferente fondurilor proprii totale ale instituției. Prin urmare, noțiunea de povară disproporționată asupra fondurilor proprii ar trebui să fie stabilită prin prevederea unor norme care să reglementeze ambele aspecte.

(2)

Mandatul privind posibila povară disproporționată asupra fondurilor proprii, prevăzut la articolul 28 alineatul (5) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, nu se aplică instrumentelor care intră sub incidența articolului 27 din regulamentul respectiv, întrucât acestea sunt exceptate în temeiul articolului 28 alineatul (1) litera (h) punctul (iii) din regulamentul respectiv.

(3)

Definiția distribuirilor preferențiale ar trebui să se bazeze pe caracteristicile instrumentelor care reflectă cerințele de la articolul 28 alineatul (1) litera (h) punctul (i) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, care prevede că nu ar trebui să existe un tratament preferențial al distribuirilor în ceea ce privește ordinea efectuării acestora sau a acordării altor drepturi preferențiale, și nici un tratament preferențial acordat distribuirilor aferente instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază în raport cu alte instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază. Având în vedere faptul că articolul 28 alineatul (1) litera (h) punctul (i) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 face distincția între drepturile preferențiale la efectuarea distribuirilor și preferințele în ceea ce privește ordinea efectuării distribuirilor, normele privind distribuirile preferențiale ar trebui să acopere ambele situații.

(4)

Ar trebui să se aplice norme diferite instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază ale instituțiilor menționate la articolul 27 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 (denumite în continuare „societăți care nu sunt constituite pe acțiuni”), atunci când acest lucru este justificat de caracteristicile specifice ale instrumentelor cu drept de vot și ale instrumentelor fără drept de vot. În cazul în care numai deținătorii de instrumente cu drept de vot pot subscrie acțiuni fără drept de vot, atunci nu există nicio privare de dreptul de vot a deținătorilor de instrumente fără drept de vot. Prin urmare, distribuirea diferențiată în cazul instrumentelor fără drept de vot din cadrul altor societăți decât cele pe acțiuni nu este determinată de absența unui drept de vot în același mod ca în cazul societăților pe acțiuni. De asemenea, în cazul în care legislația națională aplicabilă prevede un plafon pentru distribuirile aferente instrumentelor cu drept de vot, limitele prevăzute pentru societățile pe acțiuni ar trebui înlocuite cu alte reguli care să garanteze absența unui drept preferențial la efectuarea distribuirilor.

(5)

Aplicarea unui tratament diferit în cazul societăților care nu sunt constituite pe acțiuni este justificată numai în cazul în care aceste instituții nu emit instrumente de capital cu o distribuire multiplă prestabilită, prevăzută prin contract sau în statutul instituției. În caz contrar, îngrijorările legate de drepturile preferențiale la efectuarea distribuirilor sunt aceleași ca și în cazul societăților pe acțiuni și ar trebui, prin urmare, să se aplice același tratament.

(6)

Acest lucru nu ar trebui să împiedice societățile care nu sunt constituite pe acțiuni să emită alte instrumente de capital cu distribuire diferențiată, cu condiția ca acestea să demonstreze că instrumentele respective nu creează un drept preferențial la efectuarea distribuirilor. Pentru a demonstra acest lucru, ar trebui să se țină cont de evaluarea nivelului distribuirilor aferente instrumentelor cu drept de vot și a nivelului distribuirilor aferente tuturor instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază. Instituția trebuie să demonstreze că nivelul distribuirilor aferente instrumentelor cu drept de vot este scăzut în raport cu nivelul altor instrumente de capital și că rata de distribuire pentru instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 de bază este redusă.

(7)

Pentru a permite societăților care nu sunt constituite pe acțiuni să evalueze dacă nivelul ratei de distribuire este scăzut, ar trebui stabilit un nivel de referință. Pentru a ține seama de faptul că ratele de distribuire pot fluctua în funcție de rezultatul anual, acest nivel de referință ar trebui să se bazeze pe media din ultimii cinci ani. Dat fiind că introducerea acestei reguli reprezintă o noutate și că ar putea avea un efect asupra unora dintre aceste instituții, ar trebui prevăzută, dacă este cazul, o introducere progresivă a regulilor de calcul al nivelului ratei de distribuire. Limitele privind rata de distribuire pot fi introduse progresiv în cursul primilor cinci ani, cu o aplicare progresivă până la sfârșitul anului 2017, urmând ca regula să fie aplicată pe deplin de toate instituțiile în 2018.

(8)

Unele societăți care nu sunt constituite pe acțiuni nu sunt în măsură să emită instrumente la fel de flexibile ca acțiunile ordinare în cazul unei recapitalizări de urgență, când instituțiile fac obiectul unor măsuri de intervenție timpurie. În aceste cazuri, instituțiile respective ar trebui să emită instrumente de capital pentru a facilita redresarea. Prin urmare, ar trebui să li se permită acestor instituții, în cadrul cărora instrumentele fără drept de vot sunt deținute, de obicei, doar de deținătorii de instrumente cu drept de vot, să vândă, în mod excepțional, instrumente fără drept de vot și investitorilor străini. În plus, instrumentele de capital puse la dispoziție pentru recapitalizarea de urgență ar trebui să ofere perspectiva unor avantaje ulterioare adecvate, care ar urma să fie obținute după încheierea fazei de redresare. Prin urmare, ar trebui să li se permită instituțiilor respective să depășească limitele impuse în ceea ce privește rata de distribuire după faza de redresare, pentru a oferi un astfel de avantaj potențial deținătorilor de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază furnizate în scopul recapitalizării de urgență.

(9)

În conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, autoritățile competente pot, în conformitate cu legislația națională, să acorde derogări parțiale sau integrale de la aplicarea cerințelor prevăzute în părțile a doua-a opta din respectivul regulament instituțiilor de credit afiliate unei case centrale. În plus, în conformitate cu același articol, autoritățile competente pot acorda o derogare de la aplicarea părților a doua-a opta din regulamentul respectiv casei centrale, pe bază individuală, atunci când datoriile și angajamentele acesteia sunt pe deplin garantate de instituțiile afiliate. În temeiul articolului respectiv, autoritățile competente ar trebui să fie în măsură să acorde o derogare de la aplicarea cerințelor din prezentul regulament în cazul instrumentelor de capital intragrup. Autoritățile competente ar trebui să fie în măsură, de asemenea, să evalueze conformitatea cu cerințele stabilite în prezentul regulament pe baza situației consolidate a instituțiilor care intră în sfera de aplicare a acestor derogări, în special în ceea ce privește calcularea ratei de distribuire.

(10)	Prezentul regulament se bazează pe proiectele de standarde tehnice de reglementare prezentate Comisiei de către Autoritatea Bancară Europeană.

(11)

Autoritatea Bancară Europeană a efectuat consultări publice deschise cu privire la proiectele de standarde tehnice de reglementare pe care se bazează prezentul regulament, a analizat costurile și beneficiile potențiale aferente și a solicitat avizul Grupului părților interesate din domeniul bancar, instituit în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (2),

(12)	Prin urmare, Regulamentul delegat (UE) nr. 241/2014 al Comisiei (3) ar trebui modificat în consecință.

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul delegat (UE) nr. 241/2014 se modifică după cum urmează:

Se introduce următorul articol 7a:

„Articolul 7a

Distribuiri multiple care reprezintă o povară disproporționată asupra fondurilor proprii

(1) Se consideră că distribuirile aferente instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază menționate la articolul 28 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 nu reprezintă o povară disproporționată asupra capitalului în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:

(a)	multiplul dividendelor este un multiplu al distribuirii efectuate pentru instrumentele cu drept de vot și nu o sumă fixă prestabilită;

(b)	multiplul dividendelor este stabilit prin contract sau prin statutul instituției;

(c)	multiplul dividendelor nu poate fi revizuit;

(d)	același multiplu al dividendelor se aplică tuturor instrumentelor cu un multiplu al dividendelor;

(e)

cuantumul distribuirii pentru un singur instrument cu un multiplu al dividendelor nu reprezintă mai mult de 125 % din cuantumul distribuirii pentru un instrument de fonduri proprii de nivel 1 de bază cu drept de vot.

Acest lucru este exprimat în următoarea formulă:

unde:

k reprezintă cuantumul distribuirii pentru un singur instrument fără un multiplu al dividendelor;

l reprezintă cuantumul distribuirii pentru un singur instrument cu un multiplu al dividendelor;

(f)

cuantumul total al distribuirilor efectuate pentru toate instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 de bază pentru o perioadă de un an nu depășește 105 % din suma care ar fi trebuit plătită în cazul în care instrumentele cu mai puține drepturi de vot sau fără niciun drept de vot ar fi beneficiat de aceleași distribuiri ca și instrumentele cu drept de vot.

Acest lucru este exprimat în următoarea formulă:

unde:

k reprezintă cuantumul distribuirii pentru un singur instrument fără un multiplu al dividendelor;

l reprezintă cuantumul distribuirii pentru un singur instrument cu un multiplu al dividendelor;

X reprezintă numărul de instrumente cu drept de vot;

Y reprezintă numărul de instrumente fără drept de vot.

Formula se aplică pe bază anuală.

(2) În cazul în care condiția prevăzută la alineatul (1) litera (f) nu este îndeplinită, se consideră că numai acea parte din instrumente care generează un multiplu al dividendelor care depășește pragul definit la litera respectivă creează o povară disproporționată asupra capitalului.

(3) În cazul în care oricare dintre condițiile prevăzute la alineatul (1) literele (a)-(e) nu este îndeplinită, se consideră că toate instrumentele în circulație cu un multiplu al dividendelor creează o povară disproporționată asupra capitalului.”

Se introduce următorul articol 7b:

„Articolul 7b

Distribuiri preferențiale în ceea ce privește drepturile preferențiale la efectuarea distribuirilor

(1) În ceea ce privește instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 de bază menționate la articolul 28 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, se consideră că o distribuire pentru un instrument de fonduri proprii de nivel 1 de bază este preferențială în raport cu alte instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază atunci când există niveluri diferențiate ale distribuirilor, cu excepția cazului în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 7a din prezentul regulament.

(2) În ceea ce privește instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 de bază cu mai puține drepturi de vot sau fără niciun drept de vot, emise de instituțiile menționate la articolul 27 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, în cazul în care distribuirea este un multiplu al distribuirii pentru instrumentele cu drept de vot și această distribuire multiplă este stabilită prin contract sau prin statut, se consideră că distribuirile nu sunt preferențiale dacă sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:

(a)	multiplul dividendelor este un multiplu al distribuirii efectuate pentru instrumentele cu drept de vot și nu o sumă fixă prestabilită;

(b)	multiplul dividendelor este stabilit prin contract sau prin statutul instituției;

(c)	multiplul dividendelor nu poate fi revizuit;

(d)	același multiplu al dividendelor se aplică tuturor instrumentelor cu un multiplu al dividendelor;

(e)

Acest lucru este exprimat în următoarea formulă:

unde:

k reprezintă cuantumul distribuirii pentru un singur instrument fără un multiplu al dividendelor;

l reprezintă cuantumul distribuirii pentru un singur instrument cu un multiplu al dividendelor;

(f)

Acest lucru este exprimat în următoarea formulă:

unde:

k reprezintă cuantumul distribuirii pentru un singur instrument fără un multiplu al dividendelor;

l reprezintă cuantumul distribuirii pentru un singur instrument cu un multiplu al dividendelor;

X reprezintă numărul de instrumente cu drept de vot;

Y reprezintă numărul de instrumente fără drept de vot.

Formula se aplică pe bază anuală.

(3) În cazul în care condiția prevăzută la alineatul (2) litera (f) nu este îndeplinită, numai acea parte din instrumente care generează un multiplu al dividendelor care depășește pragul definit la litera respectivă nu se califică drept fonduri proprii de nivel 1 de bază.

(4) În cazul în care oricare dintre condițiile prevăzute la alineatul (2) literele (a)-(e) nu este îndeplinită, niciunul dintre instrumentele în circulație cu un multiplu al dividendelor nu se califică drept fonduri proprii de nivel 1 de bază.

(5) În sensul alineatului (2), atunci când distribuirile pentru instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 de bază sunt exprimate, pentru instrumentele cu sau fără drept de vot, în funcție de prețul de cumpărare la momentul emiterii instrumentului, formulele se adaptează după cum urmează, pentru instrumentul (instrumentele) care este (sunt) exprimat(e) în funcție de prețul de cumpărare la momentul emiterii:

(a)	l reprezintă cuantumul distribuirii pentru un singur instrument fără un multiplu al dividendelor, împărțit la prețul de cumpărare la momentul emiterii instrumentului respectiv;

(b)	k reprezintă cuantumul distribuirii pentru un singur instrument cu un multiplu al dividendelor, împărțit la prețul de cumpărare la momentul emiterii instrumentului respectiv.

(6) În ceea ce privește instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 de bază cu mai puține drepturi de vot sau fără niciun drept de vot, emise de instituțiile menționate la articolul 27 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, în cazul în care distribuirea nu este un multiplu al distribuirii pentru instrumentele cu drept de vot, se consideră că distribuirile nu sunt preferențiale dacă este îndeplinită oricare dintre condițiile menționate la alineatul (7) sau dacă sunt îndeplinite ambele condiții menționate la alineatul (8).

(7) În sensul alineatului (6), se aplică oricare din următoarele condiții (a) sau (b):

(a)

sunt îndeplinite condițiile de la ambele puncte (i) și (ii):

(i)	instrumentul cu mai puține drepturi de vot sau fără niciun drept de vot poate fi subscris și deținut numai de către deținătorii de instrumente cu drept de vot;

(ii)	numărul drepturilor de vot de care dispune un singur deținător este limitat;

(b)	distribuirile pentru instrumentele cu drept de vot emise de instituții trebuie să respecte un plafon stabilit în temeiul legislației naționale aplicabile.

(8) În sensul alineatului (6), se aplică ambele condiții de mai jos:

(a)	instituția demonstrează că media distribuirilor pentru instrumentele cu drept de vot din ultimii cinci ani este scăzută în raport cu alte instrumente comparabile;

(b)	instituția demonstrează că rata de distribuire, calculată în conformitate cu articolul 7c, este scăzută. Se consideră că o rată de distribuire sub 30 % este scăzută.

(9) În sensul alineatului (7) litera (a), se consideră că drepturile de vot ale unui singur deținător sunt limitate în următoarele cazuri:

(a)	atunci când fiecare deținător beneficiază doar de un singur drept de vot, indiferent de numărul de instrumente cu drept de vot ale oricărui deținător;

(b)	atunci când numărul de drepturi de vot este limitat, indiferent de numărul de instrumente cu drept de vot ale oricărui deținător;

(c)	atunci când numărul de instrumente cu drept de vot pe care le poate deține orice deținător este limitat prin statutul instituției sau în temeiul legislației naționale aplicabile.

(10) În sensul prezentului articol, se consideră că perioada de un an se încheie la data ultimei situații financiare a instituției.

(11) Instituțiile evaluează respectarea condițiilor menționate la alineatele (7) și (8) și informează autoritatea competentă cu privire la rezultatul acestei evaluări, cel puțin în următoarele situații:

(a)	ori de câte ori se ia o decizie privind cuantumul distribuirilor pentru instrumentele de fonduri proprii de nivel 1 de bază;

(b)	ori de câte ori se emite o nouă clasă de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază cu mai puține drepturi de vot sau fără niciun drept de vot.

(12) În cazul în care condiția prevăzută la alineatul (8) litera (b) nu este îndeplinită, se consideră că numai acea parte din instrumentele fără drept de vot pentru care distribuirile depășesc pragul stabilit la litera respectivă generează distribuiri preferențiale.

(13) În cazul în care condiția prevăzută la alineatul (8) litera (a) nu este îndeplinită, se consideră că distribuirile pentru toate instrumentele fără drept de vot în circulație sunt preferențiale, cu excepția cazului în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alineatul (2).

(14) În cazul în care nu este îndeplinită niciuna dintre condițiile prevăzute la alineatul (7), se consideră că distribuirile pentru toate instrumentele fără drept de vot în circulație sunt preferențiale, cu excepția cazului în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alineatul (2).

(15) Se poate acorda o derogare de la cerința menționată la alineatul (7) litera (a) punctul (i) sau de la cerința menționată la alineatul (8) litera (b) ori o derogare de la ambele cerințe, după caz, atunci când sunt îndeplinite ambele condiții de mai jos:

(a)	o instituție încalcă oricare dintre cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 575/2013 sau, din cauza unei deteriorări rapide a situației sale financiare sau din alte motive, este probabil ca instituția să încalce oricare dintre cerințele respective în viitorul apropiat;

(b)

autoritatea competentă a solicitat instituției să realizeze urgent o majorare a fondurilor proprii de nivel 1 de bază într-o anumită perioadă de timp și a considerat că instituția respectivă nu este în măsură să remedieze sau să evite încălcarea menționată la litera (a) în cursul perioadei specificate, fără a recurge la derogarea menționată la prezentul alineat.”

Se introduce următorul articol 7c:

„Articolul 7c

Calcularea ratei de distribuție în sensul articolului 7b alineatul (8) litera (b)

(1) În sensul articolului 7b alineatul (8) litera (b), instituțiile trebuie să aleagă fie metoda descrisă la litera (a), fie pe cea descrisă la litera (b) pentru a calcula rata de distribuire. Instituția trebuie să aplice metoda aleasă în mod consecvent de-a lungul timpului.

(a)	suma distribuirilor aferente tuturor instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază din cele cinci exerciții precedente, împărțită la suma profiturilor realizate în cele cinci exerciții precedente;

(b)

în perioada de la data aplicării prezentului regulament până la 31 decembrie 2017, numai:

(i)	în 2014, suma distribuirilor aferente instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază din exercițiul precedent, împărțită la suma profiturilor realizate în exercițiul precedent;

(ii)	în 2015, suma distribuirilor aferente instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază din cele două exerciții precedente, împărțită la suma profiturilor realizate în cele două exerciții precedente;

(iii)

în 2016, suma distribuirilor aferente instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază din cele trei exerciții precedente, împărțită la suma profiturilor realizate în cele trei exerciții precedente;

(iv)	în 2017, suma distribuirilor aferente instrumentelor de fonduri proprii de nivel 1 de bază din cele patru exerciții precedente, împărțită la suma profiturilor realizate în cele patru exerciții precedente.

(2) În sensul alineatului (1), profiturile înseamnă cuantumul raportat în rândul 670 din formularul 2 din anexa III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014 al Comisiei (*1) sau, după caz, cuantumul raportat în rândul 670 din formularul 2 din anexa IV la respectivul regulament de punere în aplicare cu privire la raportarea în scopuri de supraveghere a instituțiilor în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 575/2013.

(*1) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014 al Comisiei din 16 aprilie 2014 de stabilire a unor standarde tehnice de punere în aplicare cu privire la raportarea în scopuri de supraveghere a instituțiilor în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 191, 28.6.2014, p. 1).” "

Se introduce următorul articol 7d:

„Articolul 7d

Distribuiri preferențiale în ceea ce privește ordinea de efectuare a distribuirilor

În sensul articolului 28 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, se consideră că o distribuire pentru un instrument de fonduri proprii de nivel 1 de bază este preferențială în raport cu alte instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază și în ceea ce privește ordinea de efectuare a distribuirilor atunci când este îndeplinită cel puțin una din următoarele condiții:

(a)	se ia o decizie cu privire la distribuiri în momente diferite;

(b)	distribuirile sunt efectuate în momente diferite;

(c)	există o obligație impusă emitentului să efectueze distribuirile pentru un anumit tip de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază înainte de a efectua distribuirile pentru alt tip de instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază;

(d)	se efectuează o distribuire pentru anumite instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază, dar nu și pentru altele, cu excepția cazului în care este îndeplinită condiția prevăzută la articolul 7b alineatul (7) litera (a).”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 30 ianuarie 2015.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 176, 27.6.2013, p. 1.

(2) Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 12).

(3) Regulamentul delegat (UE) nr. 241/2014 al Comisiei din 7 ianuarie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la standardele tehnice de reglementare pentru cerințele de fonduri proprii în cazul instituțiilor (JO L 74, 14.3.2014, p. 8).

2.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 135/8

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2015/851 AL COMISIEI

din 27 martie 2015

de modificare a anexelor II, III și VI la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului (1), în special articolul 6 alineatul (3), articolul 7 alineatul (3) și articolul 20 alineatul (6),

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 20 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, Croația a notificat până la data de 31 ianuarie 2015 Comisia cu privire la terenurile deminate și redate circuitului agricol în 2014, la numărul drepturilor la plată disponibile pentru fermieri la 31 decembrie 2014, precum și la suma care nu a fost cheltuită din rezerva națională specială pentru deminare la aceeași dată.

(2)

În conformitate cu articolul 20 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, suma care urmează a fi adăugată la plafoanele naționale prevăzute pentru Croația în anexa II la respectivul regulament se calculează de către Comisie pe baza informațiilor notificate de Croația în conformitate cu articolul 20 alineatul (1) din respectivul regulament, precum și pe baza estimărilor privind media plăților directe pe hectar în Croația pentru anul în cauză.

(3)

Media plăților directe pe hectar pentru 2015 se calculează împărțind plafonul național al Croației în 2015, din care se scade suma care nu a fost cheltuită din rezerva națională specială pentru deminare la 31 decembrie 2014, la numărul de drepturi la plată disponibile pentru fermieri la aceeași dată. Suma care se adaugă la plafonul național pentru 2015 și pentru anii următori se calculează pe baza calendarului de creșteri prevăzut la articolul 17 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 și reflectă faptul că notificarea din 31 ianuarie 2015 atinge cuantumurile maxime ale creșterilor anuale prevăzute în anexa VII la respectivul regulament începând cu anul calendaristic 2015.

(4)	În conformitate cu articolul 20 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, anexa VI la respectivul regulament trebuie adaptată pentru a ține seama de consecințele reintrării terenurilor deminate în circuitul agricol în 2014, astfel cum sunt notificate de către Croația.

(5)	Prin urmare, anexele II, III și VI la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 ar trebui modificate în consecință.

(6)

Întrucât prezentul regulament este esențial pentru adoptarea la timp și fără probleme a actelor de punere în aplicare menționate la articolul 22 alineatul (1), articolul 36 alineatul (4), articolul 42 alineatul (2), articolul 47 alineatul (3), articolul 49 alineatul (2), articolul 51 alineatul (4) și articolul 53 alineatul (7) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, este necesar ca acesta să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexele II, III și VI la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 27 martie 2015.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 608.

ANEXĂ

Anexele II, III și VI la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 se modifică după cum urmează:

Anexa II se înlocuiește cu următorul text:

„ANEXA II

Plafoanele naționale prevăzute la articolul 6

(în mii EUR)
Anul calendaristic	2015	2016	2017	2018	2019	2020
Belgia	523 658	509 773	502 095	488 964	481 857	505 266
Bulgaria	721 251	792 449	793 226	794 759	796 292	796 292
Republica Cehă	844 854	844 041	843 200	861 708	861 698	872 809
Danemarca	870 751	852 682	834 791	826 774	818 757	880 384
Germania	4 912 772	4 880 476	4 848 079	4 820 322	4 792 567	5 018 395
Estonia	114 378	114 562	123 704	133 935	143 966	169 366
Irlanda	1 215 003	1 213 470	1 211 899	1 211 482	1 211 066	1 211 066
Grecia	1 921 966	1 899 160	1 876 329	1 855 473	1 834 618	1 931 177
Spania	4 842 658	4 851 682	4 866 665	4 880 049	4 893 433	4 893 433
Franța	7 302 140	7 270 670	7 239 017	7 214 279	7 189 541	7 437 200
Croația (*1)	183 735	202 865	241 125	279 385	317 645	306 080
Italia	3 902 039	3 850 805	3 799 540	3 751 937	3 704 337	3 704 337
Cipru	50 784	50 225	49 666	49 155	48 643	48 643
Letonia	181 044	205 764	230 431	255 292	280 154	302 754
Lituania	417 890	442 510	467 070	492 049	517 028	517 028
Luxemburg	33 604	33 546	33 487	33 460	33 432	33 432
Ungaria	1 345 746	1 344 461	1 343 134	1 343 010	1 342 867	1 269 158
Malta	5 241	5 241	5 242	5 243	5 244	4 690
Țările de Jos	749 315	736 840	724 362	712 616	700 870	732 370
Austria	693 065	692 421	691 754	691 746	691 738	691 738
Polonia	3 378 604	3 395 300	3 411 854	3 431 236	3 450 512	3 061 518
Portugalia	565 816	573 954	582 057	590 706	599 355	599 355
România	1 599 993	1 772 469	1 801 335	1 872 821	1 903 195	1 903 195
Slovenia	137 987	136 997	136 003	135 141	134 278	134 278
Slovacia	438 299	441 478	444 636	448 155	451 659	394 385
Finlanda	523 333	523 422	523 493	524 062	524 631	524 631
Suedia	696 890	697 295	697 678	698 723	699 768	699 768
Regatul Unit	3 173 324	3 179 880	3 186 319	3 195 781	3 205 243	3 591 683

Anexa III se înlocuiește cu următorul text:

„ANEXA III

Plafoanele nete menționate la articolul 7

(în milioane EUR)
Anul calendaristic	2015	2016	2017	2018	2019	2020
Belgia	523,7	509,8	502,1	489,0	481,9	505,3
Bulgaria	720,9	788,8	789,6	791,0	792,5	798,9
Republica Cehă	840,1	839,3	838,5	856,7	856,7	872,8
Danemarca	870,2	852,2	834,3	826,3	818,3	880,4
Germania	4 912,8	4 880,5	4 848,1	4 820,3	4 792,6	5 018,4
Estonia	114,4	114,5	123,7	133,9	143,9	169,4
Irlanda	1 214,8	1 213,3	1 211,8	1 211,4	1 211,0	1 211,1
Grecia	2 109,8	2 087,0	2 064,1	2 043,3	2 022,4	2 119,0
Spania	4 902,3	4 911,3	4 926,3	4 939,7	4 953,1	4 954,4
Franța	7 302,1	7 270,7	7 239,0	7 214,3	7 189,5	7 437,2
Croația (*2)	183,7	202,9	241,1	279,4	317,6	306,1
Italia	3 897,1	3 847,3	3 797,2	3 750,0	3 702,4	3 704,3
Cipru	50,8	50,2	49,7	49,1	48,6	48,6
Letonia	181,0	205,7	230,3	255,0	279,8	302,8
Lituania	417,9	442,5	467,1	492,0	517,0	517,0
Luxemburg	33,6	33,5	33,5	33,5	33,4	33,4
Ungaria	1 276,7	1 275,5	1 274,1	1 274,0	1 273,9	1 269,2
Malta	5,2	5,2	5,2	5,2	5,2	4,7
Țările de Jos	749,2	736,8	724,3	712,5	700,8	732,4
Austria	693,1	692,4	691,8	691,7	691,7	691,7
Polonia	3 359,2	3 375,7	3 392,0	3 411,2	3 430,2	3 061,5
Portugalia	565,9	574,0	582,1	590,8	599,4	599,5
România	1 600,0	1 772,5	1 801,3	1 872,8	1 903,2	1 903,2
Slovenia	138,0	137,0	136,0	135,1	134,3	134,3
Slovacia	435,5	438,6	441,8	445,2	448,7	394,4
Finlanda	523,3	523,4	523,5	524,1	524,6	524,6
Suedia	696,8	697,2	697,6	698,7	699,7	699,8
Regatul Unit	3 169,8	3 176,3	3 182,7	3 191,4	3 200,8	3 591,7

Anexa VI se înlocuiește cu următorul text:

„ANEXA VI

Dispoziții financiare aplicabile Croației menționate la articolele 10 și 19

A.	Cuantumul pentru aplicarea articolului 10 alineatul (1) litera (a): 382 600 000 EUR

Cuantumul total al plăților directe naționale complementare menționate la articolul 19 alineatul (3):

(în mii EUR)
2015	2016	2017	2018	2019	2020	2021
248 690	229 560	191 300	153 040	114 780	76 520	38 260 ”

(*1) Pentru Croația, plafonul național pentru anul calendaristic 2021 este de 344 340 000 EUR și pentru 2022 este de 382 600 000 EUR.”

(*2) Pentru Croația, plafonul net pentru anul calendaristic 2021 este de 344 340 000 EUR și pentru 2022 este de 382 600 000 EUR.”

2.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 135/13

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2015/852 AL COMISIEI

din 27 martie 2015

de completare a Regulamentului (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la cazurile de nerespectare și cazurile de nerespectare gravă a normelor politicii comune în domeniul pescuitului care pot conduce la o întrerupere a termenului de plată sau la suspendarea plăților în cadrul Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1198/2006 și (CE) nr. 791/2007 ale Consiliului și a Regulamentului (UE) nr. 1255/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (1), în special articolul 102,

întrucât:

(1)

Realizarea obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) nu ar trebui să fie subminată de statele membre care încalcă normele PCP. În conformitate cu articolul 41 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (2), asistența financiară din Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (denumit în continuare „FEPAM”) este condiționată de respectarea de către statele membre a normelor PCP. Nerespectarea de către statele membre a normelor PCP poate duce la întreruperea sau suspendarea plăților sau la aplicarea unei corecții financiare a asistenței financiare din partea Uniunii în cadrul PCP.

(2)

Articolul 83 alineatul (1) și articolul 142 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (3) stabilesc condițiile în care pot fi impuse întreruperea termenului de plată sau suspendarea plăților, după caz. Aceste două articole prevăd că normele specifice FEPAM pot stabili baze specifice pentru procedurile de întrerupere și de suspendare legate de nerespectarea normelor aplicabile în temeiul PCP.

(3)

În scopul de a proteja interesele financiare ale Uniunii și ale contribuabililor săi, în cazul în care un stat membru nu își îndeplinește obligațiile în temeiul PCP sau în cazul în care Comisia dispune de dovezi care sugerează o astfel de neîndeplinire a obligațiilor, Comisia este autorizată, ca măsură de precauție, să întrerupă termenele de plată în conformitate cu articolul 100 din Regulamentul (UE) nr. 508/2014.

(4)	În plus față de întreruperea termenelor de plată și pentru a evita riscul de plată a unor cheltuieli neeligibile, Comisia este autorizată, în temeiul articolului 101 din Regulamentul (UE) nr. 508/2014, să suspende plățile în cazul unei încălcări grave a normelor PCP.

(5)	Consecințele financiare impuse statelor membre în cazul în care acestea nu respectă normele PCP ar trebui să fie proporționale cu natura, gravitatea, durata și repetarea nerespectării.

(6)

Pentru a asigura securitatea juridică a statelor membre care pun în aplicare programe operaționale în cadrul FEPAM, este necesară definirea cazurilor de nerespectare a normelor PCP esențiale pentru conservarea resurselor biologice marine care pot declanșa întreruperea termenului de plată sau suspendarea plăților în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 508/2014. Aceste cazuri vor servi la aplicarea Regulamentului (UE) nr. 508/2014 și vor pune în aplicare articolul 41 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, fără a aduce atingere niciunei alte sancțiuni impuse de normele PCP.

(7)	Cazurile de nerespectare a normelor PCP care sunt esențiale pentru conservarea resurselor biologice marine ar trebui să fie considerate grave în cazul în care statul membru nu a luat măsurile necesare pentru remedierea situației care a dat naștere la o întrerupere a termenului de plată.

(8)

Înainte de întreruperea sau suspendarea plăților, Comisia trebuie să adopte acte de punere în aplicare în temeiul articolului 100 alineatul (2) și al articolului 101 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 508/2014, care vor oferi mai multe detalii cu privire la nerespectarea de către statul membru a obligațiilor care îi revin în temeiul normelor PCP care riscă să afecteze cheltuielile pentru care se solicită plata intermediară.

(9)	Având în vedere importanța garantării unui tratament egal și armonizat al operatorilor în toate statele membre încă de la începutul perioadei de programare, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Cazuri de nerespectare

Cazurile de nerespectare de către un stat membru a obligațiilor care îi revin în temeiul politicii comune în domeniul pescuitului (PCP), care pot declanșa întreruperea termenului de plată pentru o cerere de plată intermediară în conformitate cu articolul 100 din Regulamentul (UE) nr. 508/2014, sunt stabilite în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Cazuri de nerespectare gravă

Cazurile de nerespectare gravă de către un stat membru a obligațiilor care îi revin în temeiul PCP, care pot declanșa o suspendare a plăților în conformitate cu articolul 101 din Regulamentul (UE) nr. 508/2014, sunt cele prevăzute în anexa la prezentul regulament dacă, în plus:

(a)	conduc la o întrerupere a termenului de plată pentru o cerere de plată intermediară în conformitate cu articolul 100 din Regulamentul (UE) nr. 508/2014; și

(b)	statul membru nu a luat măsurile necesare pentru remedierea situației în perioada de întrerupere a termenului de plată în legătură cu aceste cazuri.

Articolul 3

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 27 martie 2015.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 149, 20.5.2014, p. 1.

(2) Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22).

(3) Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 320).

ANEXĂ

Categoria 1: Lipsa contribuției la obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului esențiale pentru conservarea resurselor biologice marine, prevăzute la articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013

1.1.	Nerespectarea obligației de a garanta respectarea posibilităților de pescuit alocate statului membru în conformitate cu articolele 16-17 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

1.2.	Neîndeplinirea cerințelor prevăzute în diferite tipuri de măsuri de conservare enumerate la articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

Categoria 2: Nerespectarea obligațiilor internaționale privind conservarea

2.1.	Neîndeplinirea obligațiilor care decurg din articolul 28 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

Categoria 3: Nerespectarea obligației de a asigura un echilibru între flotă și resursele naturale

3.1.	Netransmiterea raportului privind echilibrul dintre capacitatea de pescuit a flotei și posibilitățile de pescuit în conformitate cu ansamblul cerințelor prevăzute la articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

3.2.	Nepunerea în aplicare a planului de acțiune în conformitate cu articolul 22 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, dacă un astfel de plan este inclus în raportul prezentat anual.

3.3.

Nerespectarea obligației de a garanta faptul că, în cazul capacităților de pescuit retrase cu ajutor public, licențele și autorizațiile de pescuit respective sunt retrase în prealabil, iar capacitatea nu este înlocuită, astfel cum se prevede la articolul 22 alineatele (5) și (6) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

3.4.	Nerespectarea obligației de a garanta faptul că, în orice moment, capacitatea de pescuit nu depășește plafoanele stabilite la articolul 22 alineatul (7) și în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

3.5.	Nepunerea în aplicare a programului de intrare/ieșire în conformitate cu cerințele articolului 23 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

3.6.	Incapacitatea de a gestiona registrul flotei de pescuit în conformitate cu articolul 24 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și cu Regulamentul (CE) nr. 26/2004 al Comisiei (1).

Categoria 4: Nepunerea în aplicare a cadrului comunitar privind colectarea, gestionarea și utilizarea datelor în conformitate cu articolul 25 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, astfel cum a fost specificat în Regulamentul (CE) nr. 199/2008 al Consiliului (2) , care duce la o lipsă de informații privind resursele naturale

4.1.	Lipsa colectării și gestionării datelor biologice, de mediu, tehnice și socioeconomice necesare pentru gestionarea pescuitului, astfel cum se prevede la articolele 4, 13 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 199/2008.

4.2.	Netransmiterea anuală a unui raport privind executarea programelor naționale de colectare a datelor și nepunerea la dispoziția publicului a acestui raport, astfel cum se prevede la articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 199/2008.

4.3.	Nerespectarea obligației de a asigura o coordonare națională a colectării și gestionării datelor științifice pentru gestionarea pescuitului, astfel cum se prevede la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 199/2008.

4.4.	Necoordonarea activităților de colectare a datelor cu alte state membre din aceeași regiune, astfel cum se prevede la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 199/2008.

4.5.	Nefurnizarea datelor în timp util către utilizatorii finali în conformitate cu articolele 18-20 din Regulamentul (CE) nr. 199/2008.

Categoria 5: Neinstituirea unui sistem eficace de control și de aplicare a legii

5.1.	Nerespectarea principiilor generale de control și aplicare a legii în conformitate cu titlul II din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului (3).

5.2.	Nerespectarea obligației de a garanta respectarea condițiilor generale de acces la ape și resurse în conformitate cu titlul III din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

5.3.	Lipsa controlului comercializării în vederea asigurării trasabilității eficiente a produselor pescărești și de acvacultură, în conformitate cu titlul V din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

5.4.	Lipsa unei supravegheri eficiente și a inspecțiilor, precum și lipsa asigurării sistematice și adecvate a unor acțiuni de aplicare a legii în ceea ce privește eventualele cazuri de nerespectare a normelor PCP, în conformitate cu titlurile VI, VII și VIII din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

5.5.

Neinstituirea și nepunerea în aplicare a unor programe naționale de acțiuni de control în conformitate cu articolul 46 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 și, atunci când este relevant, neexecutarea unor programe specifice de control și inspecție stabilite de Comisie în conformitate cu titlul IX din regulamentul respectiv.

5.6.	Lipsa cooperării cu Comisia pentru a facilita îndeplinirea sarcinilor funcționarilor Comisiei pe parcursul misiunilor lor de verificare, inspecții autonome și audituri, în conformitate cu titlul X din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

5.7.	Nepunerea în aplicare a măsurilor hotărâte de Comisie pentru a asigura respectarea de către statele membre a obiectivelor PCP, cum ar fi planurile de acțiune și orice alte măsuri în conformitate cu titlul XI din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

5.8.	Nerespectarea cerințelor în ceea ce privește analiza, validarea, accesul și schimbul de date și informații, în conformitate cu titlul XII din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

5.9.	Lipsa controlului punerii în aplicare a unui sistem eficient de certificate de captură prevăzut în capitolul III din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului (4).

5.10.

Lipsa acțiunii în cazul activităților presupuse sau raportate de pescuit ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN) în temeiul articolului 26 alineatul (3) și articolelor 39 și 40 din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008.

Categoria 6: Neinstituirea și neaplicarea unui sistem funcțional de sancțiuni eficace, proporționale și disuasive

6.1.

În cazul unei încălcări, lipsa notificării statului membru de pavilion, statului membru de cetățenie al contravenientului sau a oricărui alt stat membru interesat de urmărirea măsurilor adoptate pentru a asigura respectarea normelor, în conformitate cu articolul 89 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

6.2.	Neadoptarea unor măsuri imediate în conformitate cu articolul 91 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 pentru a împiedica comandanții navelor de pescuit sau alte persoane fizice sau juridice surprinse în flagrant în timpul comiterii unei infracțiuni grave să continue activitatea în cauză.

6.3.	Nestabilirea criteriilor pentru determinarea gravității încălcării normelor PCP în temeiul articolului 42 din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008.

6.4.

Nerespectarea obligației de a garanta aplicarea sistematică de sancțiuni eficiente pentru încălcarea normelor PCP și a faptului că nivelul acestor sancțiuni este adecvat în ceea ce privește strictețea și proporțional cu gravitatea încălcării, astfel încât să garanteze efectul disuasiv și, ca o condiție minimă, să asigure că acestea îi privează efectiv pe cei răspunzători de beneficiile economice derivate din încălcările legii pe care aceștia le-au comis în conformitate cu titlul VIII din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

6.5.	Neaplicarea sistemului de puncte pentru încălcările grave ale titularilor de licențe de pescuit și ale comandanților de nave în conformitate cu articolul 92 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

6.6.	Lipsa instituirii și gestionării în mod adecvat a registrului național de evidență a încălcărilor în conformitate cu articolul 93 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

(1) Regulamentul (CE) nr. 26/2004 al Comisiei din 30 decembrie 2003 privind registrul flotei de pescuit comunitare (JO L 5, 9.1.2004, p. 25).

(2) Regulamentul (CE) nr. 199/2008 al Consiliului din 25 februarie 2008 privind instituirea unui cadru comunitar pentru colectarea, gestionarea și utilizarea datelor din sectorul pescuitului și sprijinirea consultanței științifice cu privire la politica comună în domeniul pescuitului (JO L 60, 5.3.2008, p. 1).

(3) Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 și (CE) nr. 1966/2006 (JO L 343, 22.12.2009, p. 1).

(4) Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului din 29 septembrie 2008 de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1936/2001 și (CE) nr. 601/2004 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 1093/94 și (CE) nr. 1447/1999 (JO L 286, 29.10.2008, p. 1).

2.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 135/18

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/853 AL COMISIEI

din 1 iunie 2015

de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (1),

având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește sectorul fructelor și legumelor și sectorul fructelor și legumelor prelucrate (2), în special articolul 136 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 136 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 sunt stabilite în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 1 iunie 2015.

Pentru Comisie,

pentru președinte

Jerzy PLEWA

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 671.

(2) JO L 157, 15.6.2011, p. 1.

ANEXĂ

Valorile forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

(EUR/100 kg)
Codul NC	Codul țării terțe (1)	Valoarea forfetară de import
0702 00 00	AL	56,4
	MA	94,4
	MK	108,8
	TR	80,1
	ZZ	84,9
0707 00 05	AL	34,4
	MK	36,9
	TR	105,8
	ZZ	59,0
0709 93 10	TR	126,8
0709 93 10	ZZ	126,8
0808 10 80	AR	92,8
	BR	102,7
	CL	160,8
	NZ	129,3
	US	221,5
	ZA	121,9
	ZZ	138,2
0809 29 00	US	715,4
0809 29 00	ZZ	715,4

(1) Nomenclatura țărilor stabilită prin Regulamentul (UE) nr. 1106/2012 al Comisiei din 27 noiembrie 2012 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 471/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare privind comerțul exterior cu țările terțe, în ceea ce privește actualizarea nomenclatorului țărilor și teritoriilor (JO L 328, 28.11.2012, p. 7). Codul „ZZ” desemnează „alte origini”.

2.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 135/20

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/854 A COMISIEI

din 1 iunie 2015

de stabilire a datei de începere a operațiunilor Sistemului de informații privind vizele (VIS) în a nouăsprezecea regiune

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind Sistemul de informații privind vizele (VIS) și schimbul de date între statele membre cu privire la vizele de scurtă ședere (Regulamentul VIS) (1), în special articolul 48 alineatul (3),

întrucât:

(1)

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2013/493/UE a Comisiei (2), cea de a nouăsprezecea regiune în care ar trebui să înceapă colectarea și transmiterea datelor către Sistemul de informații privind vizele (VIS) în cazul tuturor cererilor cuprinde China, Japonia, Mongolia, Coreea de Nord, Coreea de Sud și Taiwan.

(2)

Statele membre au notificat Comisiei faptul că au luat măsurile tehnice și juridice necesare pentru colectarea și transmiterea către VIS a datelor prevăzute la articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 767/2008 în cazul tuturor cererilor din această regiune, inclusiv măsurile privind colectarea și/sau transmiterea datelor în numele unui alt stat membru.

(3)	Condiția prevăzută la articolul 48 alineatul (3) prima teză din Regulamentul (CE) nr. 767/2008 fiind astfel îndeplinită, este necesar, prin urmare, să se stabilească data de începere a operațiunilor VIS în cea de a nouăsprezecea regiune.

(4)

Având în vedere faptul că Regulamentul (CE) nr. 767/2008 se întemeiază pe acquis-ul Schengen, Danemarca, în conformitate cu articolul 5 din Protocolul privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul de instituire a Comunității Europene, a decis să transpună Regulamentul (CE) nr. 767/2008 în legislația sa națională. Prin urmare, Danemarca are obligația, în temeiul dreptului internațional, de a pune în aplicare prezenta decizie.

(5)	Prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Regatul Unit nu participă, în conformitate cu Decizia 2000/365/CE a Consiliului (3). Prin urmare, Regatul Unit nu are obligații în temeiul prezentei decizii și nu face obiectul aplicării acesteia.

(6)	Prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului (4). Prin urmare, Irlanda nu are obligații în temeiul prezentei decizii și nu face obiectul aplicării acesteia.

(7)

În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Acordului încheiat de Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind asocierea acestora din urmă la implementarea, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (5), care se încadrează în domeniul menționat la articolul 1 punctul B din Decizia 1999/437/CE a Consiliului (6).

(8)

În ceea ce privește Elveția, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Acordului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (7), care se încadrează în domeniul prevăzut la articolul 1 punctul B din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului (8).

(9)

În ceea ce privește Liechtenstein, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Protocolului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în practică, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (9), care se încadrează în domeniul prevăzut la articolul 1 punctul B din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/350/UE a Consiliului (10).

(10)

Prezenta decizie constituie un act care se întemeiază pe acquis-ul Schengen sau care are legătură cu acesta, în înțelesul articolului 3 alineatul (2) din Actul de aderare din 2003, al articolului 4 alineatul (2) din Actul de aderare din 2005 și, respectiv, al articolului 4 alineatul (2) din Actul de aderare din 2011.

(11)	Având în vedere necesitatea stabilirii datei de utilizare a VIS în cea de a nouăsprezecea regiune în viitorul foarte apropiat, prezenta decizie ar trebui să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Operațiunile Sistemului de informații privind vizele în a nouăsprezecea regiune stabilită prin Decizia de punere în aplicare 2013/493/UE încep la data de 12 octombrie 2015.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 3

Prezenta decizie se aplică în conformitate cu tratatele.

Adoptată la Bruxelles, 1 iunie 2015.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 218, 13.8.2008, p. 60.

(2) Decizia de punere în aplicare 2013/493/UE a Comisiei din 30 septembrie 2013 de stabilire a celei de a treia și ultime serii de regiuni pentru începerea operațiunilor Sistemului de informații privind vizele (VIS) (JO L 268, 10.10.2013, p. 13).

(3) Decizia 2000/365/CE a Consiliului din 29 mai 2000 privind solicitarea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (JO L 131, 1.6.2000, p. 43).

(4) Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (JO L 64, 7.3.2002, p. 20).

(5) JO L 176, 10.7.1999, p. 36.

(6) Decizia 1999/437/CE a Consiliului din 17 mai 1999 privind anumite modalități de aplicare a Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestor două state în vederea punerii în aplicare, a asigurării respectării și dezvoltării acquis-ului Schengen (JO L 176, 10.7.1999, p. 31).

(7) JO L 53, 27.2.2008, p. 52.

(8) Decizia 2008/146/CE a Consiliului din 28 ianuarie 2008 privind încheierea, în numele Comunității Europene, a Acordului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (JO L 53, 27.2.2008, p. 1).

(9) JO L 160, 18.6.2011, p. 21.

(10) Decizia 2011/350/UE a Consiliului din 7 martie 2011 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Protocolului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, în ceea ce privește eliminarea controalelor la frontierele interne și circulația persoanelor (JO L 160, 18.6.2011, p. 19).

2.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 135/23

ORIENTAREA (UE) 2015/855 A BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 12 martie 2015

privind principiile unui Cadru etic al Eurosistemului și de abrogare a Orientării BCE/2002/6 privind standardele minime aplicabile Băncii Centrale Europene și băncilor centrale naționale cu ocazia efectuării operațiunilor de politică monetară, a operațiunilor de schimb cu rezervele valutare ale BCE și a gestionării activelor din rezervele valutare ale BCE (BCE/2015/11)

CONSILIUL GUVERNATORILOR BĂNCII CENTRALE EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 127 și 128,

având în vedere Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, în special articolele 12.1 și 14.3 coroborate cu articolele 3.1, 5 și 16,

întrucât:

(1)

Eurosistemul acordă o importanță deosebită abordării de guvernanță corporativă care plasează în centrul Eurosistemului asumarea responsabilității, transparența și cele mai înalte standarde etice. Aderarea la aceste principii constituie elementul cheie al credibilității Eurosistemului și este esențială pentru asigurarea încrederii cetățenilor europeni.

(2)

În acest context, se apreciază că este necesară instituirea unui cadru etic pentru Eurosistem care să stabilească standardele etice prin a căror respectare să se asigure credibilitatea și reputația acestuia, precum și încrederea publicului în integritatea și imparțialitatea membrilor personalului și ai organelor Băncii Centrale Europene (BCE) și ale băncilor centrale naționale (BCN) ale statelor membre a căror monedă este euro (denumit în continuare „Cadrul etic al Eurosistemului”). Cadrul etic al Eurosistemului ar trebui să fie constituit din prezenta orientare, prin care sunt stabilite principiile, un set de bune practici privind implementarea acestor principii și regulile și practicile interne adoptate de fiecare bancă centrală din Eurosistem.

(3)

Orientarea BCE/2002/6 (1) stabilește standardele etice minime aplicabile băncilor centrale din Eurosistem cu ocazia efectuării operațiunilor de politică monetară, a operațiunilor de schimb cu rezervele valutare ale BCE și a gestionării activelor din rezervele valutare ale BCE. Consiliul guvernatorilor apreciază că este necesar să se extindă aplicarea acestor standarde etice minime pentru a acoperi îndeplinirea tuturor misiunilor conferite Eurosistemului în scopul de a se asigura aplicarea acelorași standarde etice cu privire la membrii personalului și ai organelor relevante implicați în îndeplinirea misiunilor Eurosistemului și în scopul de a salvgarda reputația Eurosistemului ca întreg. Prin urmare, Orientarea BCE/2002/6 ar trebui înlocuită cu prezenta orientare.

(4)

În plus, standardele minime existente în ceea ce privește prevenirea utilizării necorespunzătoare a informațiilor privilegiate, prevăzute de Orientarea BCE/2002/6, ar trebui dezvoltate mai mult pentru a se consolida prevenirea unei astfel de utilizări necorespunzătoare de către membrii personalului sau ai organelor BCE sau BCN și pentru a se exclude potențialele conflicte de interese generate de tranzacții financiare private. În acest scop, Cadrul etic al Eurosistemului ar trebui să definească în mod clar principalele concepte, precum și rolurile și responsabilitățile diferitelor organe implicate. În plus, acesta ar trebui să prevadă, dincolo de interdicția generală de a folosi în mod necorespunzător informații privilegiate, restricții suplimentare pentru persoanele care au acces la informații privilegiate. Cadrul etic al Eurosistemului ar trebui, de asemenea, să prevadă cerințele privind monitorizarea respectării sale și raportarea cazurilor de nerespectare.

(5)	În plus, acesta ar trebui să includă și standarde minime privind evitarea conflictelor de interese și acceptarea de cadouri și ospitalitate.

(6)

Cadrul etic al Eurosistemului ar trebui aplicat în îndeplinirea misiunilor Eurosistemului. Este de dorit ca băncile centrale din Eurosistem să aplice standarde echivalente în ceea ce privește membrii personalului sau agenții externi implicați în îndeplinirea misiunilor care nu au legătură cu Eurosistemul.

(7)

Dispozițiile prezentei orientări nu aduc atingere legislației naționale aplicabile. Atunci când o BCN nu poate implementa o dispoziție a prezentei orientări din motive legate de legislația națională aplicabilă, aceasta ar trebui să informeze BCE cu privire la această situație. În plus, BCN în cauză ar trebui să aibă în vedere posibilitatea de a lua unele dintre măsurile aflate la dispoziția sa pentru a depăși obstacolul din legislația națională.

(8)	Dispozițiile prezentei orientări nu aduc atingere Codului de conduită pentru membrii Consiliului guvernatorilor (2).

(9)

De vreme ce Cadrul etic al Eurosistemului este limitat la îndeplinirea misiunilor Eurosistemului, Consiliul guvernatorilor a adoptat un cadru etic echivalent pentru îndeplinirea atribuțiilor de supraveghere de către BCE și autoritățile naționale competente, ca parte a Mecanismului unic de supraveghere (3),

ADOPTĂ PREZENTA ORIENTARE:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Definiții

În sensul prezentei orientări:

1.	„bancă centrală din Eurosistem” înseamnă BCE și BCN ale statelor membre a căror monedă este euro;

2.	„misiuni ale Eurosistemului” înseamnă misiunile încredințate Eurosistemului conform Tratatului și Statutului Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene;

3.	„informații privilegiate” înseamnă orice informații considerate sensibile cu privire la piață care au legătură cu îndeplinirea misiunilor Eurosistemului de către băncile centrale din Eurosistem și care nu au fost făcute publice sau nu sunt accesibile publicului;

4.	„informații considerate sensibile cu privire la piață” înseamnă informații cu caracter exact a căror publicare poate avea un efect semnificativ asupra prețurilor activelor sau asupra prețurilor de pe piețele financiare;

5.	„inițiat” înseamnă orice membru al unui organ sau orice membru al personalului care are acces la informații privilegiate mai mult de o dată;

6.	„membru al personalului” înseamnă orice persoană care are un raport de muncă cu o bancă centrală din Eurosistem, cu excepția celor cărora le sunt încredințate doar atribuții care nu au legătură cu îndeplinirea misiunilor Eurosistemului;

7.	„membru al organelor” înseamnă membrii organelor de decizie și ai altor organe interne ale băncilor centrale din Eurosistem care nu sunt membri ai personalului;

8.	„instituții financiare” are sensul definit la punctul 2.55 din capitolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4);

9.	„conflict de interese” înseamnă o situație în care membrii personalului sau ai organelor au interese personale care pot influența sau pot părea să influențeze îndeplinirea imparțială și obiectivă a atribuțiilor ce le revin;

10.	„interes personal” înseamnă orice beneficiu sau potențial beneficiu, de natură financiară sau nefinanciară, pentru membrii personalului sau ai organelor, membrii familiilor acestora, celelalte rude ale acestora sau cercul de prieteni și cunoștințe apropiate ale acestora;

11.	„avantaj” înseamnă orice cadou, element de ospitalitate sau alt beneficiu de natură financiară sau nefinanciară care îmbunătățește în mod obiectiv situația financiară, juridică sau personală a primitorului și la care primitorul nu este altfel îndreptățit.

Articolul 2

Domeniul de aplicare

(1) Prezenta orientare se aplică băncilor centrale din Eurosistem în ceea ce privește îndeplinirea misiunilor ce le revin în Eurosistem. În acest sens, regulile interne adoptate de băncile centrale din Eurosistem în contextul respectării dispozițiilor prezentei orientări se aplică membrilor personalului și ai organelor acestor bănci.

(2) Băncile centrale din Eurosistem extind, în măsura posibilă din punct de vedere juridic, obligațiile definite în actele de implementare a dispozițiilor prezentei orientări la persoanele implicate în îndeplinirea misiunilor Eurosistemului care nu sunt membri ai personalului băncilor centrale din Eurosistem.

(3) Dispozițiile prezentei orientări nu aduc atingere aplicării de către băncile centrale din Eurosistem a unor norme etice mai stricte în ceea ce privește membrii personalului și ai organelor acestor bănci.

Articolul 3

Roluri și responsabilități

(1) Consiliul guvernatorilor stabilește prin prezenta orientare principiile Cadrului etic al Eurosistemului și instituie bune practici cu privire la implementarea acestor principii în temeiul responsabilității sale de stabilire a culturii etice și corporative la nivelul Eurosistemului.

(2) Comitetul de audit, Comitetul auditorilor interni și Comitetul pentru dezvoltare organizațională sunt implicate în aplicarea și monitorizarea Cadrului etic al Eurosistemului în conformitate cu mandatele ce le-au fost atribuite.

(3) Băncile centrale din Eurosistem precizează rolurile și responsabilitățile organelor, unităților și membrilor personalului implicați la nivel local în implementarea, aplicarea și monitorizarea Cadrului etic al Eurosistemului.

Articolul 4

Comunicare și creșterea gradului de cunoaștere

(1) Băncile centrale din Eurosistem formulează norme interne proprii pentru implementarea prezentei orientări în mod clar și transparent, comunică aceste norme membrilor personalului și ai organelor și asigură accesibilitatea acestora.

(2) Băncile centrale din Eurosistem iau măsurile adecvate pentru creșterea gradului de cunoaștere de către membrii personalului și ai organelor acestor bănci pentru a asigura înțelegerea de către aceștia a obligațiilor ce le revin în temeiul Cadrului etic al Eurosistemului.

Articolul 5

Monitorizarea respectării

(1) Băncile centrale din Eurosistem monitorizează respectarea normelor de implementare a prezentei orientări. Monitorizarea include, după caz, efectuarea de verificări periodice și/sau ad-hoc ale respectării. Băncile centrale din Eurosistem stabilesc proceduri adecvate pentru a răspunde prompt în caz de nerespectare și pentru a corecta astfel de cazuri.

(2) Monitorizarea respectării nu aduce atingere normelor interne care permit investigațiile interne atunci când un membru al personalului sau al unui organ este suspectat de încălcarea normelor de implementare a prezentei orientări.

Articolul 6

Raportarea cazurilor de nerespectarea și măsurile subsecvente

(1) Băncile centrale din Eurosistem adoptă proceduri interne pentru raportarea cazurilor de nerespectare a normelor de implementare a prezentei orientări, inclusiv norme privind denunțurile în conformitate cu legile și reglementările aplicabile.

(2) Băncile centrale din Eurosistem adoptă măsuri pentru a asigura protejarea adecvată a persoanelor care raportează cazuri de nerespectare.

(3) Băncile centrale din Eurosistem asigură luarea de măsuri subsecvente corespunzătoare în cazurile de nerespectare, inclusiv, după caz, impunerea de măsuri disciplinare corespunzătoare conform normelor și procedurilor disciplinare aplicabile.

(4) Băncile centrale din Eurosistem raportează Consiliului guvernatorilor, fără întârzieri nejustificate, orice incident major privind nerespectarea normelor de implementare a prezentei orientări prin intermediul Comitetului pentru dezvoltare organizațională în conformitate cu procedurile interne aplicabile. În cazuri urgente, o bancă centrală din Eurosistem poate raporta un incident major privind nerespectarea direct Consiliului guvernatorilor. În orice caz, băncile centrale din Eurosistem informează în paralel Comitetul de audit.

CAPITOLUL II

REGULI PRIVIND PREVENIREA UTILIZĂRII NECORESPUNZĂTOARE A INFORMAȚIILOR PRIVILEGIATE

Articolul 7

Interdicția generală de a folosi în mod necorespunzător informații privilegiate

(1) Băncile centrale din Eurosistem asigură interzicerea utilizării necorespunzătoare a informațiilor privilegiate de către membrii personalului și ai organelor acestora.

(2) Interdicția privind utilizarea necorespunzătoare a informațiilor privilegiate acoperă minimum: (a) utilizarea informațiilor privilegiate pentru tranzacții private pe cont propriu sau în contul unor terți; (b) divulgarea de informații privilegiate oricărei alte persoane, cu excepția cazului în care această divulgare este efectuată în cursul îndeplinirii îndatoririlor profesionale pe baza principiului necesității de a cunoaște; și (c) utilizarea informațiilor privilegiate pentru a recomanda altor persoane sau pentru a le determina să efectueze tranzacții financiare private.

Articolul 8

Restricții specifice pentru inițiați

(1) Băncile centrale din Eurosistem asigură restricționarea accesului la informațiile privilegiate astfel încât acesta să fie permis doar acelor membri ai personalului și ai organelor care trebuie să aibă acces la aceste informații pentru a-și îndeplini atribuțiile profesionale.

(2) Băncile centrale din Eurosistem se asigură că toți inițiații fac obiectul unor restricții specifice în ceea ce privește tranzacțiile financiare private critice. O tranzacție financiară privată este considerată critică atunci când este sau poate fi percepută ca fiind strâns legată de îndeplinirea misiunilor Eurosistemului. Băncile centrale din Eurosistem prevăd în normele lor interne o listă de astfel de tranzacții critice care va include, în special:

(a)	tranzacțiile cu acțiuni și obligațiuni emise de societăți financiare cu sediul în Uniune;

(b)	tranzacții valutare, tranzacții cu aur, tranzacționarea titlurilor emise de administrațiile publice din zona euro;

(c)	tranzacții pe termen scurt, respectiv achiziția și vânzarea ulterioară sau vânzarea și achiziția ulterioară a aceluiași instrument financiar într-o perioadă de referință determinată;

(d)	tranzacții cu instrumente financiare derivate legate de instrumentele financiare prevăzute la literele (a)-(c) și scheme de plasament colectiv al căror scop principal este de a investi în astfel de instrumente financiare.

(3) Băncile centrale din Eurosistem adoptă norme interne prin care stabilesc restricții specifice pentru inițiați, care au în vedere considerente legate de eficiență, eficacitate și proporționalitate. Astfel de restricții specifice pot conține oricare din cele de mai jos, sau o combinație a acestora:

(a)	interzicerea anumitor tranzacții financiare;

(b)	cerința autorizării prealabile pentru anumite tranzacții financiare;

(c)	o cerință de raportare ex ante sau ex post pentru anumite tranzacții financiare; și/sau

(d)	perioade de embargo pentru anumite tranzacții financiare.

(4) Băncile centrale din Eurosistem pot alege să aplice aceste restricții specifice și altor membri ai personalului diferiți de inițiați.

(5) Băncile centrale din Eurosistem asigură posibilitatea ajustării rapide a listelor lor de tranzacții financiare private critice pentru a reflecta deciziile Consiliului guvernatorilor.

(6) Băncile centrale din Eurosistem precizează în normele lor interne condițiile și garanțiile în temeiul cărora membri ai personalului și ai organelor care încredințează unui terț independent administrarea tranzacțiilor lor financiare private printr-un acord scris de administrare a activelor sunt exceptați de la restricțiile specifice prevăzute în prezentul articol.

CAPITOLUL III

REGULI PRIVIND EVITAREA CONFLICTELOR DE INTERES

Articolul 9

Conflictele de interese

(1) Băncile centrale din Eurosistem dispun de mecanisme pentru evitarea unei situații în care un candidat avut în vedere pentru numirea ca membru al personalului este în conflict de interese din cauza unor activități ocupaționale anterioare sau al unor relații personale.

(2) Băncile centrale din Eurosistem adoptă norme interne prin care solicită membrilor personalului și ai organelor acestora să evite pe durata raporturilor de muncă cu aceste bănci orice situație care ar putea genera un conflict de interese și să raporteze astfel de situații. Băncile centrale din Eurosistem se asigură că, atunci când este raportat un conflict de interese, sunt disponibile măsuri adecvate pentru evitarea acestuia, inclusiv măsura alocării atribuțiilor privind chestiunea respectivă altor angajați.

(3) Băncile centrale din Eurosistem dispun de mecanisme pentru evaluarea și evitarea posibilelor conflicte de interese generate de activitățile ocupaționale asumate după încetarea raporturilor de muncă cu băncile respective de către membrii organelor acestora și de membrii personalului cu funcții de conducere cu obligații de raportare directă față de conducerea executivă.

(4) Băncile centrale din Eurosistem dispun, atunci când este relevant, de mecanisme pentru evaluarea și evitarea potențialelor conflicte de interese generate de activitățile ocupaționale asumate de membrii personalului acestora pe durata concediului fără plată.

CAPITOLUL IV

NORME PRIVIND ACCEPTAREA DE CADOURI ȘI OSPITALITATE

Articolul 10

Interzicerea primirii de avantaje

(1) Băncile centrale din Eurosistem adoptă norme interne pentru a interzice membrilor personalului și ai organelor acestora să solicite, să primească sau să accepte o promisiune legată de primirea pentru ei sau orice altă persoană a oricărui avantaj legat în orice fel de îndeplinirea atribuțiilor oficiale care le revin.

(2) Băncile centrale din Eurosistem pot preciza în normele lor interne excepții de la interdicția prevăzută la alineatul (1) în ceea ce privește avantajele oferite de băncile centrale, instituțiile, organele sau agențiile Uniunii, organizații internaționale și agenții guvernamentale și în ceea ce privește avantajele oferite de sectorul privat a căror valoare este neglijabilă sau obișnuită potrivit uzanțelor, cu condiția ca în al doilea caz aceste avantaje să nu fie frecvente și nici din aceeași sursă. Băncile centrale din Eurosistem se asigură că aceste excepții nu influențează și nu pot fi percepute ca influențând independența și imparțialitatea membrilor organelor și personalului lor.

CAPITOLUL V

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 11

Abrogare

Orientarea BCE/2002/6 se abrogă.

Articolul 12

Producerea de efecte și punerea în aplicare

(1) Prezenta orientare produce efecte de la data notificării sale către BCN.

(2) Băncile centrale din Eurosistem iau măsurile necesare pentru implementarea și respectarea prezentei orientări și le aplică de la 18 martie 2016. BCN informează BCE despre orice obstacole în calea implementării prezentei orientări și transmit BCE textele și metodele referitoare la aceste măsuri până la 18 ianuarie 2016 cel târziu.

Articolul 13

Raportare și revizuire

(1) BCN transmit anual BCE rapoarte cu privire la implementarea prezentei orientări.

(2) Consiliul guvernatorilor revizuiește prezenta orientare cel puțin la fiecare trei ani.

Articolul 14

Destinatari

Prezenta orientare se adresează tuturor băncilor centrale din Eurosistem.

Adoptată la Frankfurt pe Main, 12 martie 2015.

Pentru Consiliul guvernatorilor BCE

Președintele BCE

Mario DRAGHI

(1) Orientarea BCE/2002/6 din 26 septembrie 2002 privind standardele minime aplicabile Băncii Centrale Europene și băncilor centrale naționale cu ocazia efectuării operațiunilor de politică monetară, a operațiunilor de schimb cu rezervele valutare ale BCE și a gestionării activelor din rezervele valutare ale BCE (JO L 270, 8.10.2002, p. 14).

(2) Codul de conduită pentru membrii Consiliului guvernatorilor adoptat de Banca Centrală Europeană (JO C 123, 24.5.2002, p. 9).

(3) Orientarea (UE) 2015/856 a Băncii Centrale Europene din 12 martie 2015 privind principiile unui Cadru etic pentru Mecanismul unic de supraveghere (BCE/2015/12) (a se vedea pagina 29 din prezentul Jurnal Oficial).

(4) Regulamentul (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind Sistemul european de conturi naționale și regionale din Uniunea Europeană (JO L 174, 26.6.2013, p. 1).

2.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 135/29

ORIENTAREA (UE) 2015/856 A BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 12 martie 2015

privind principiile unui Cadru etic pentru Mecanismul unic de supraveghere (BCE/2015/12)

CONSILIUL GUVERNATORILOR BĂNCII CENTRALE EUROPENE,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului din 15 octombrie 2013 de conferire a unor atribuții specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce privește politicile legate de supravegherea prudențială a instituțiilor de credit (1) (denumit în continuare „Regulamentul privind MUS”), în special articolul 6 alineatul (1) coroborat cu articolul 6 alineatul (7),

întrucât:

(1)

Banca Centrală Europeană (BCE) acordă o importanță deosebită abordării de guvernanță corporativă care plasează în centrul Mecanismului unic de supraveghere (MUS) asumarea responsabilității, transparența și cele mai înalte standarde etice. Aderarea la aceste principii constituie elementul cheie al credibilității MUS și este esențială pentru asigurarea încrederii cetățenilor europeni.

(2)

În acest context, se apreciază că este necesară instituirea unui cadru etic pentru MUS care să stabilească standardele etice prin a căror respectare să se asigure credibilitatea și reputația acestuia, precum și încrederea publicului în integritatea și imparțialitatea membrilor personalului și ai organelor BCE și ale autorităților naționale competente (ANC) din statele membre care participă la MUS (denumit în continuare „Cadrul etic al MUS”). Cadrul etic al MUS ar trebui să fie constituit din prezenta orientare, prin care sunt stabilite principiile, un set de bune practici privind implementarea acestor principii și regulile și practicile interne adoptate de BCE și fiecare ANC.

(3)

Ar trebui ca prin standarde minime referitoare la prevenirea utilizării necorespunzătoare a informațiilor privilegiate să se consolideze prevenirea unei astfel de utilizări necorespunzătoare de către membrii personalului sau ai organelor BCE sau ANC și să se excludă potențialele conflicte de interese generate de tranzacții financiare private. În acest scop, Cadrul etic al MUS ar trebui să definească în mod clar principalele concepte, precum și rolurile și responsabilitățile diferitelor organe implicate. În plus, acesta ar trebui să prevadă, dincolo de interdicția generală de a folosi în mod necorespunzător informații privilegiate, restricții suplimentare pentru persoanele care au acces la informații privilegiate. Cadrul etic al MUS ar trebui, de asemenea, să prevadă cerințele privind monitorizarea respectării sale și raportarea cazurilor de nerespectare.

(4)	În plus, acesta ar trebui să includă și standarde minime privind evitarea conflictelor de interese și acceptarea de cadouri și ospitalitate.

(5)	Cadrul etic al MUS ar trebui aplicat în îndeplinirea atribuțiilor de supraveghere. Este de dorit ca BCE și ANC să aplice standarde echivalente în ceea ce privește membrii personalului sau agenții externi implicați în îndeplinirea altor atribuții.

(6)

Dispozițiile prezentei orientări nu aduc atingere legislației naționale aplicabile. Atunci când o ANC nu poate implementa o dispoziție a prezentei orientări din motive legate de legislația națională aplicabilă, aceasta ar trebui să informeze BCE cu privire la această situație. În plus, ANC în cauză ar trebui să aibă în vedere posibilitatea de a lua unele dintre măsurile aflate la dispoziția sa pentru a depăși obstacolul din legislația națională.

(7)	Dispozițiile prezentei orientări nu aduc atingere Codului de conduită pentru membrii Consiliului guvernatorilor (2) și Codului de conduită pentru membrii Consiliului de supraveghere (3).

(8)	De vreme ce Cadrul etic al MUS este limitat la îndeplinirea atribuțiilor de supraveghere, Consiliul guvernatorilor a adoptat un cadru etic echivalent pentru îndeplinirea misiunilor Eurosistemului de către BCE și băncile centrale naționale (4),

ADOPTĂ PREZENTA ORIENTARE:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Definiții

În sensul prezentei orientări:

„autoritate națională competentă” (ANC) înseamnă o autoritate națională competentă, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 2 din Regulamentul privind MUS. Această definiție nu aduce atingere mecanismelor existente în temeiul legislației naționale care alocă anumite atribuții de supraveghere unei bănci centrale naționale (BCN) care nu este desemnată drept ANC. O trimitere la o ANC din prezenta orientare se aplică în această situație, după caz, BCN pentru atribuțiile alocate acesteia de legislația națională;

2.	„informații privilegiate” înseamnă orice informații considerate sensibile cu privire la piață care au legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de supraveghere conferite BCE și care nu au fost făcute publice sau nu sunt accesibile publicului;

3.	„informații considerate sensibile cu privire la piață” înseamnă informații cu caracter exact a căror publicare poate avea un efect semnificativ asupra prețurilor activelor sau asupra prețurilor de pe piețele financiare;

4.	„inițiat” înseamnă orice membru al unui organ sau orice membru al personalului care are acces la informații privilegiate mai mult de o dată;

5.	„membru al personalului” înseamnă orice persoană care are un raport de muncă cu BCE sau ANC, cu excepția celor cărora le sunt încredințate doar atribuții care nu au legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de supraveghere prevăzute de Regulamentul privind MUS;

6.	„membru al organelor” înseamnă membrii organelor de decizie sau ai altor organe interne ale BCE sau ale ANC care nu sunt membri ai personalului;

7.	„instituții financiare” are sensul definit la punctul 2.55 din capitolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (5);

8.	„conflict de interese” înseamnă o situație în care membrii personalului sau ai organelor au interese personale care pot influența sau pot părea să influențeze îndeplinirea imparțială și obiectivă a atribuțiilor ce le revin;

9.	„interes personal” înseamnă orice beneficiu sau potențial beneficiu, de natură financiară sau nefinanciară, pentru membrii organelor sau ai personalului, membrii familiilor acestora, celelalte rude ale acestora sau cercul de prieteni și cunoștințe apropiate ale acestora;

10.	„avantaj” înseamnă orice cadou, element de ospitalitate sau alt beneficiu de natură financiară sau nefinanciară care îmbunătățește în mod obiectiv situația financiară, juridică sau personală a primitorului și la care primitorul nu este altfel îndreptățit.

Articolul 2

Domeniul de aplicare

(1) Prezenta orientare se aplică BCE și ANC pentru îndeplinirea atribuțiilor de supraveghere conferite BCE. În acest sens, regulile interne adoptate de BCE și ANC în contextul respectării dispozițiilor prezentei orientări se aplică membrilor personalului și ai organelor acestora.

(2) BCE și ANC extind, în măsura posibilă din punct de vedere juridic, obligațiile definite în actele de implementare a dispozițiilor prezentei orientări la persoanele implicate în îndeplinirea atribuțiilor de supraveghere care nu sunt membri ai personalului.

(3) Dispozițiile prezentei orientări nu aduc atingere aplicării de către BCE sau ANC a unor norme etice mai stricte în ceea ce privește membrii personalului și ai organelor acestora.

Articolul 3

Roluri și responsabilități

(1) Consiliul guvernatorilor stabilește prin prezenta orientare principiile Cadrului etic al MUS și instituie bune practici cu privire la implementarea acestor principii în temeiul responsabilității sale de stabilire a culturii etice și corporative la nivelul MUS.

(2) Comitetul de audit, Comitetul auditorilor interni și Comitetul pentru dezvoltare organizațională sunt implicate în aplicarea și monitorizarea Cadrului etic al MUS în conformitate cu mandatele ce le-au fost atribuite.

(3) BCE și ANC precizează rolurile și responsabilitățile organelor, unităților și membrilor personalului implicați la nivel local în implementarea, aplicarea și monitorizarea Cadrului etic al MUS.

Articolul 4

Comunicare și creșterea gradului de cunoaștere

(1) BCE și ANC formulează norme interne proprii pentru implementarea prezentei orientări în mod clar și transparent, comunică aceste norme membrilor personalului și ai organelor lor și asigură accesibilitatea acestora.

(2) BCE și ANC iau măsurile adecvate pentru creșterea gradului de cunoaștere de către membrii personalului și ai organelor acestora pentru a asigura înțelegerea de către aceștia a obligațiilor ce le revin în temeiul Cadrului etic al MUS.

Articolul 5

Monitorizarea respectării

(1) BCE și ANC monitorizează respectarea normelor de implementare a prezentei orientări. Monitorizarea include, după caz, efectuarea de verificări periodice și/sau ad-hoc ale respectării. BCE și ANC stabilesc proceduri adecvate pentru a răspunde prompt în caz de nerespectare și pentru a corecta astfel de cazuri.

Articolul 6

Raportarea cazurilor de nerespectarea și măsurile subsecvente

(1) BCE și ANC adoptă proceduri interne pentru raportarea cazurilor de nerespectare a normelor de implementare a prezentei orientări, inclusiv norme privind denunțurile în conformitate cu legile și reglementările aplicabile.

(2) BCE și ANC adoptă măsuri pentru a asigura protejarea adecvată a persoanelor care raportează cazuri de nerespectare.

(3) BCE și ANC asigură luarea de măsuri subsecvente corespunzătoare în cazurile de nerespectare, inclusiv, după caz, impunerea de măsuri disciplinare corespunzătoare conform normelor și procedurilor disciplinare aplicabile.

(4) BCE și ANC raportează Consiliului guvernatorilor, fără întârzieri nejustificate, orice incident major privind nerespectarea normelor de implementare a prezentei orientări prin intermediul Comitetului pentru dezvoltare organizațională și al Consiliului de supraveghere, în conformitate cu procedurile interne aplicabile. În cazuri urgente, BCE sau o ANC poate raporta un incident major privind nerespectarea direct Consiliului guvernatorilor. În orice caz, BCE și ANC informează în paralel Comitetul de audit.

CAPITOLUL II

REGULI PRIVIND PREVENIREA UTILIZĂRII NECORESPUNZĂTOARE A INFORMAȚIILOR PRIVILEGIATE

Articolul 7

Interdicția generală de a folosi în mod necorespunzător informații privilegiate

(1) BCE și ANC asigură interzicerea utilizării necorespunzătoare a informațiilor privilegiate de către membrii personalului și ai organelor acestora.

Articolul 8

Restricții specifice pentru inițiați

(1) BCE și ANC asigură restricționarea accesului la informațiile privilegiate astfel încât acesta să fie permis doar acelor membri ai personalului și ai organelor care trebuie să aibă acces la aceste informații pentru a-și îndeplini atribuțiile profesionale.

(2) BCE și ANC se asigură că toți inițiații fac obiectul unor restricții specifice în ceea ce privește tranzacțiile financiare private critice. O tranzacție financiară privată este considerată critică atunci când este sau poate fi percepută ca fiind strâns legată de îndeplinirea atribuțiilor de supraveghere. BCE și ANC prevăd în normele lor interne o listă de astfel de tranzacții critice care va include, în special:

(a)	tranzacțiile cu acțiuni și obligațiuni emise de societăți financiare cu sediul în Uniune;

(b)	tranzacții pe termen scurt, respectiv achiziția și vânzarea ulterioară sau vânzarea și achiziția ulterioară a aceluiași instrument financiar într-o perioadă de referință determinată;

(c)	tranzacții cu instrumente financiare derivate legate de instrumentele financiare prevăzute la litera (a) și scheme de plasament colectiv al căror scop principal este de a investi în astfel de instrumente financiare.

(3) BCE și ANC adoptă norme interne prin care stabilesc restricții specifice pentru inițiați, care au în vedere considerente legate de eficiență, eficacitate și proporționalitate. Astfel de restricții specifice pot conține oricare din cele de mai jos, sau o combinație a acestora:

(a)	interzicerea anumitor tranzacții financiare;

(b)	cerința autorizării prealabile pentru anumite tranzacții financiare;

(c)	o cerință de raportare ex ante sau ex post pentru anumite tranzacții financiare; și/sau

(d)	perioade de embargo pentru anumite tranzacții financiare.

(4) BCE și ANC pot alege să aplice aceste restricții specifice și altor membri ai personalului diferiți de inițiați.

(5) BCE și ANC asigură posibilitatea ajustării rapide a listelor lor de tranzacții financiare private critice pentru a reflecta deciziile Consiliului guvernatorilor.

(6) BCE și ANC precizează în normele lor interne condițiile și garanțiile în temeiul cărora membri ai personalului și ai organelor care încredințează unui terț independent administrarea tranzacțiilor lor financiare private printr-un acord scris de administrare a activelor sunt exceptați de la restricțiile specifice prevăzute în prezentul articol.

CAPITOLUL III

REGULI PRIVIND EVITAREA CONFLICTELOR DE INTERES

Articolul 9

Conflictele de interese

(1) BCE și ANC dispun de mecanisme pentru evitarea unei situații în care un candidat avut în vedere pentru numirea ca membru al personalului este în conflict de interese din cauza unor activități ocupaționale anterioare sau al unor relații personale.

(2) BCE și ANC adoptă norme interne prin care solicită membrilor personalului și ai organelor acestora să evite pe durata raporturilor de muncă cu aceste instituții orice situație care ar putea genera un conflict de interese și să raporteze astfel de situații. BCE și ANC se asigură că, atunci când este raportat un conflict de interese, sunt disponibile măsuri adecvate pentru evitarea acestuia, inclusiv măsura alocării atribuțiilor privind chestiunea respectivă altor angajați.

(3) BCE și ANC dispun de mecanisme pentru evaluarea și evitarea posibilelor conflicte de interese generate de activitățile ocupaționale asumate după încetarea raporturilor de muncă cu instituțiile respective de către membrii organelor acestora și de membrii personalului cu funcții de conducere cu obligații de raportare directă față de conducerea executivă.

(4) BCE și ANC dispun, atunci când este relevant, de mecanisme pentru evaluarea și evitarea potențialelor conflicte de interese generate de activitățile ocupaționale asumate de membrii personalului acestora pe durata concediului fără plată.

CAPITOLUL IV

NORME PRIVIND ACCEPTAREA DE CADOURI ȘI OSPITALITATE

Articolul 10

Interzicerea primirii de avantaje

(1) BCE și ANC adoptă norme interne pentru a interzice membrilor personalului și ai organelor acestora să solicite, să primească sau să accepte o promisiune legată de primirea pentru ei sau orice altă persoană a oricărui avantaj legat în orice fel de îndeplinirea atribuțiilor oficiale care le revin.

(2) BCE și ANC pot preciza în normele lor interne excepții de la interdicția prevăzută la alineatul (1) în ceea ce privește avantajele oferite de băncile centrale, instituțiile, organele sau agențiile Uniunii, organizații internaționale și agenții guvernamentale sau în ceea ce privește avantajele oferite de sectorul privat a căror valoare este neglijabilă sau obișnuită potrivit uzanțelor, cu condiția ca în al doilea caz aceste avantaje să nu fie frecvente și nici din aceeași sursă. BCE și ANC se asigură că aceste excepții nu influențează și nu pot fi percepute ca influențând independența și imparțialitatea membrilor organelor și personalului lor.

(3) Prin derogare de la alineatul (2), nu se acordă excepții de la avantajele oferite de instituții de credit membrilor personalului BCE sau ANC în cursul inspecțiilor la fața locului sau al misiunilor de audit, cu excepția ospitalității de valoare neglijabilă oferită în cursul ședințelor de lucru.

CAPITOLUL V

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 11

Producerea de efecte și punerea în aplicare

(1) Prezenta orientare produce efecte de la data notificării sale către ANC.

(2) BCE și ANC iau măsurile necesare pentru implementarea și respectarea prezentei orientări și le aplică de la 18 martie 2016. ANC informează BCE despre orice obstacole în calea implementării prezentei orientări și transmit BCE textele și metodele referitoare la aceste măsuri până la 18 ianuarie 2016 cel târziu.

Articolul 12

Raportare și revizuire

(1) ANC transmit anual BCE rapoarte cu privire la implementarea prezentei orientări.

(2) Consiliul guvernatorilor revizuiește prezenta orientare cel puțin la fiecare trei ani.

Articolul 13

Destinatari

Prezenta orientare se adresează BCE și ANC participante.

Adoptată la Frankfurt pe Main, 12 martie 2015.

Pentru Consiliul guvernatorilor BCE

Președintele BCE

Mario DRAGHI

(1) JO L 287, 29.10.2013, p. 63.

(2) Codul de conduită pentru membrii Consiliului guvernatorilor adoptat de Banca Centrală Europeană (JO C 123, 24.5.2002, p. 9).

(3) Codul de conduită pentru membrii Consiliului de supraveghere al Băncii Centrale Europene (JO C 93, 20.3.2015, p. 2).

(4) Orientarea (UE) 2015/855 a Băncii Centrale Europene din 12 martie 2015 privind principiile unui Cadru etic al Eurosistemului și de abrogare a Orientării BCE/2002/6 privind standardele minime aplicabile Băncii Centrale Europene și băncilor centrale naționale cu ocazia efectuării operațiunilor de politică monetară, a operațiunilor de schimb cu rezervele valutare ale BCE și a gestionării activelor din rezervele valutare ale BCE (BCE/2015/11) (a se vedea pagina 23 din prezentul Jurnal Oficial).

(5) Regulamentul (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind Sistemul european de conturi naționale și regionale din Uniunea Europeană (JO L 174, 26.6.2013, p. 1).

2.6.2015

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 135/35

DECIZIA NR. 1 A CONSILIULUI DE STABILIZARE ȘI DE ASOCIERE UE-SERBIA

din 21 octombrie 2013

de adoptare a regulamentului său de procedură [2015/857]

CONSILIUL DE STABILIZARE ȘI DE ASOCIERE,

având în vedere Acordul de stabilizare și de asociere dintre Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Serbia (denumită în continuare „Serbia”), pe de altă parte (denumit în continuare „acordul”), în special articolele 119, 120, 122 și 124,

întrucât acest acord a intrat în vigoare la 1 septembrie 2013,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Președinția

Președinția Consiliului de stabilizare și de asociere este exercitată, alternativ, pentru perioade de câte 12 luni, de către președintele Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene, în numele Uniunii Europene și al statelor membre ale acesteia, precum și al Comunității Europene a Energiei Atomice, și de către un reprezentant al guvernului din Serbia. Prima perioadă începe la data primei reuniuni a Consiliului de stabilizare și de asociere și se încheie la 31 decembrie 2013.

Articolul 2

Reuniuni

Consiliul de stabilizare și de asociere se reunește la nivel ministerial o dată pe an. În cazul în care părțile sunt de acord, sesiuni extraordinare ale Consiliului de stabilizare și de asociere se pot ține la cererea uneia dintre părți. Cu excepția cazului în care părțile convin altfel, fiecare sesiune a Consiliului de stabilizare și de asociere se desfășoară în locul obișnuit al sesiunilor Consiliului Uniunii Europene, la o dată convenită de părți. Reuniunile Consiliului de stabilizare și de asociere se convoacă, de comun acord, de către secretarii Consiliului de stabilizare și de asociere, în acord cu președintele.

Articolul 3

Reprezentarea

Membrii Consiliului de stabilizare și de asociere care nu pot participa la o ședință pot fi reprezentați. În cazul în care un membru dorește să fie reprezentat, acesta notifică președintelui numele reprezentantului înainte de reuniunea la care urmează să fie reprezentat. Reprezentantul unui membru al Consiliului de stabilizare și de asociere exercită toate drepturile membrului pe care îl reprezintă.

Articolul 4

Delegații

Membrii Consiliului de stabilizare și de asociere pot fi însoțiți de funcționari. Înaintea fiecărei reuniuni, președintele este informat despre componența prevăzută a delegației fiecărei părți. Un reprezentant al Băncii Europene de Investiții participă în calitate de observator la reuniunile Consiliului de stabilizare și de asociere, atunci când pe ordinea de zi figurează chestiuni care privesc această bancă. Consiliul de stabilizare și de asociere poate invita persoane care nu sunt membre să asiste la reuniunile sale pentru a furniza informații în legătură cu anumite subiecte.

Articolul 5

Secretariatul

Un funcționar al Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene și un funcționar al Misiunii Serbiei pe lângă Uniunea Europeană exercită în comun funcțiile de secretari ai Consiliului de stabilizare și de asociere.

Articolul 6

Corespondența

Corespondența destinată Consiliului de stabilizare și de asociere se trimite președintelui Consiliului de stabilizare și de asociere pe adresa Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene.

Cei doi secretari asigură transmiterea acestei corespondențe președintelui Consiliului de stabilizare și de asociere și, dacă este cazul, asigură și transmiterea acesteia către ceilalți membri ai Consiliului de stabilizare și de asociere. Corespondența distribuită astfel se transmite Secretariatului General al Comisiei, reprezentanțelor permanente ale statelor membre ale Uniunii Europene și Misiunii Serbiei pe lângă Uniunea Europeană.

Comunicatele provenind din partea președintelui Consiliului de stabilizare și de asociere se trimit destinatarilor prin cei doi secretari și sunt transmise, dacă este cazul, celorlalți membri ai Consiliului de stabilizare și de asociere astfel cum se menționează în al doilea paragraf.

Articolul 7

Publicitate

Cu excepția cazului în care se decide altfel, reuniunile Consiliului de stabilizare și de asociere nu sunt publice.

Articolul 8

Ordinea de zi a reuniunilor

(1) Președintele stabilește ordinea de zi provizorie a fiecărei reuniuni. Aceasta se transmite, prin secretarii Consiliului de stabilizare și de asociere, destinatarilor menționați la articolul 6 cu cel puțin 15 zile înainte de începerea reuniunii. Ordinea de zi provizorie cuprinde punctele pentru care cererea de înscriere i-a parvenit președintelui cu cel târziu 21 de zile înainte de începerea reuniunii, însă niciun punct nu este înscris pe ordinea de zi provizorie decât dacă documentele aferente au fost transmise secretarilor până la data de expediere a ordinii de zi. Ordinea de zi se adoptă de Consiliul de stabilizare și de asociere la începutul fiecărei reuniuni. Un punct care nu figurează pe ordinea de zi provizorie poate fi înscris pe ordinea de zi în cazul în care ambele părți convin astfel.

(2) Președintele poate, cu acordul celor două părți, să reducă termenele indicate la alineatul (1), pentru a lua în considerare cerințele unui caz particular.

Articolul 9

Procese-verbale

Cei doi secretari întocmesc un proiect de proces-verbal pentru fiecare reuniune. Procesul-verbal cuprinde, ca regulă generală, pentru fiecare punct al ordinii de zi:

menționarea documentelor prezentate Consiliului de stabilizare și de asociere;

declarațiile prin care un membru al Consiliului de stabilizare și de asociere a cerut înscrierea;

deciziile și recomandările adoptate, declarațiile convenite și concluziile adoptate.

Proiectul de proces-verbal se supune spre aprobare Consiliului de stabilizare și de asociere. După aprobare, procesul-verbal se semnează de către președinte și de către cei doi secretari. Acesta este păstrat în arhivele Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene, care are calitatea de depozitar al documentelor Consiliului de stabilizare și de asociere. O copie certificată se trimite fiecăruia dintre destinatarii menționați la articolul 6.

Articolul 10

Decizii și recomandări

(1) Consiliul de stabilizare și de asociere adoptă deciziile și recomandările de comun acord între părți. Consiliul de stabilizare și de asociere poate să adopte deciziile sau recomandările prin procedură scrisă, în cazul în care cele două părți convin cu privire la aceasta.

(2) Deciziile și recomandările Consiliului de stabilizare și de asociere, în sensul articolului 121 din Acordul de stabilizare și de asociere, poartă titlul de „decizie” și, respectiv, de „recomandare”, urmate de un număr de ordine, de data la care au fost adoptate și de precizarea obiectului acestora. Deciziile și recomandările Consiliului de stabilizare și de asociere sunt semnate de președinte și autentificate de cei doi secretari. Deciziile și recomandările se transmit fiecăruia dintre destinatarii menționați la articolul 6 de mai sus. Fiecare dintre părți poate hotărî în legătură cu publicarea, în propria sa publicație oficială, a deciziilor și a recomandărilor Consiliului de stabilizare și de asociere.

Articolul 11

Regimul lingvistic

Limbile oficiale ale Consiliului de stabilizare și de asociere sunt limbile oficiale ale celor două părți. Cu excepția cazului în care se decide altfel, Consiliul de stabilizare și de asociere deliberează pe baza documentelor redactate în aceste limbi.

Articolul 12

Cheltuieli

Uniunea Europeană și Serbia suportă, fiecare, cheltuielile aferente participării lor la reuniunile Consiliului de stabilizare și de asociere, atât cheltuielile cu personalul, transportul și diurna, cât și cheltuielile poștale și cu telecomunicațiile. Cheltuielile privind interpretarea la reuniuni, traducerea și multiplicarea documentelor sunt suportate de către Uniunea Europeană, cu excepția cheltuielilor privind interpretarea și traducerea în și din sârbă, care sunt suportate de către Serbia. Alte cheltuieli aferente organizării reuniunilor se suportă de partea care găzduiește reuniunile.

Articolul 13

Comitetul de stabilizare și de asociere

(1) Se instituie un Comitet de stabilizare și de asociere care asistă Consiliul de stabilizare și de asociere în îndeplinirea sarcinilor sale. Acesta este format, pe de o parte, din reprezentanții Consiliului Uniunii Europene și din reprezentanții Comisiei Europene și, pe de altă parte, din reprezentanții guvernului din Serbia, de obicei la nivel de înalți funcționari.

(2) Comitetul de stabilizare și de asociere pregătește reuniunile și deliberările Consiliului de stabilizare și de asociere, pune în aplicare, dacă este nevoie, deciziile acestuia și asigură, în general, continuitatea relațiilor de asociere și buna derulare a Acordului de stabilizare și de asociere. Acesta examinează orice chestiune care îi este prezentată de către Consiliul de stabilizare și de asociere, precum și orice altă chestiune care ar putea apărea în cadrul aplicării cotidiene a Acordului de stabilizare și de asociere. Comitetul supune spre adoptare Consiliului de stabilizare și de asociere propuneri sau proiecte de decizii sau recomandări.

(3) În cazul în care Acordul de stabilizare și de asociere prevede obligația sau posibilitatea de consultare, aceasta poate avea loc în cadrul Comitetului de stabilizare și de asociere. Ea poate fi continuată în cadrul Consiliului de stabilizare și de asociere în cazul în care cele două părți convin cu privire la aceasta.

(4) Regulamentul de procedură al Comitetului de stabilizare și de asociere se anexează la prezenta decizie.

Articolul 14

Comitetul mixt consultativ compus din reprezentanți ai Comitetului Economic și Social European și din parteneri sociali și alte organizații ale societății civile din Serbia

(1) Se instituie un Comitet mixt consultativ compus din reprezentanți ai Comitetului Economic și Social European și din parteneri sociali și alte organizații ale societății civile din Serbia, care are ca sarcină asistarea Consiliului de stabilizare și de asociere în vederea promovării dialogului și cooperării dintre partenerii sociali și alte organizații ale societății civile din Uniunea Europeană și Serbia. Dialogul și cooperarea cuprind toate aspectele relevante ale relațiilor dintre Uniunea Europeană și Serbia, care apar în contextul punerii în aplicare a Acordului de stabilizare și de asociere. Dialogul și cooperarea vizează, în special:

(a)	pregătirea partenerilor sociali și a altor organizații ale societății civile din Serbia pentru activitățile din cadrul viitoarei aderări la Uniunea Europeană;

(b)	pregătirea partenerilor sociali și a altor organizații ale societății civile din Serbia pentru participarea acestora la lucrările Comitetului Economic și Social European după aderarea Serbiei;

(c)	schimbul de informații pe teme de interes reciproc, în special în ceea ce privește situația actualizată a procesului de aderare, precum și pregătirea partenerilor sociali și a altor organizații ale societății civile din Serbia pentru acest proces;

(d)

încurajarea schimburilor de experiență, a bunelor practici și a dialogului structurat dintre (a) parteneri sociali și alte organizații ale societății civile din Serbia; și (b) parteneri sociali și alte organizații ale societății civile din statele membre, inclusiv prin crearea de rețele în domenii specifice, în care contactele directe și cooperarea se pot dovedi cele mai eficiente mijloace de soluționare a anumitor probleme;

(e)	discutarea oricăror alte aspecte relevante propuse de oricare dintre părți, care pot apărea în contextul punerii în aplicare a Acordului de stabilizare și de asociere și în cadrul strategiei de preaderare.

(2) Comitetul mixt consultativ menționat la alineatul (1) este compus din nouă reprezentanți ai Comitetului Economic și Social European și nouă reprezentanți ai partenerilor sociali și ai altor organizații ale societății civile din Serbia. De asemenea, Comitetul mixt consultativ poate invita persoane cu statut de observator.

(3) Comitetul mixt consultativ menționat la alineatul (1) își îndeplinește sarcinile pe baza consultării de către Consiliul de stabilizare și de asociere sau, în ceea ce privește promovarea dialogului dintre sferele economice și sociale, din proprie inițiativă.

(4) Membrii sunt aleși astfel încât în cadrul Comitetului mixt consultativ menționat la alineatul (1) să se asigure o reprezentare cât mai fidelă a diferiților parteneri sociali și a altor organizații ale societății civile, atât din Uniunea Europeană, cât și din Serbia. Numirile oficiale ale membrilor din Serbia sunt făcute de către guvernul din Serbia, pe baza propunerilor din partea partenerilor sociali și a altor organizații ale societății civile. Aceste propuneri se bazează pe proceduri de selecție care respectă principiul incluziunii și al transparenței, dintre partenerii sociali și alte organizații ale societății civile.

(5) Comitetul mixt consultativ menționat la alineatul (1) este prezidat în comun de un membru al Comitetului Economic și Social European și de un reprezentant al partenerilor sociali și al altor organizații ale societății civile din Serbia.

(6) Comitetul mixt consultativ menționat la alineatul (1) își stabilește regulamentul de procedură.

(7) Comitetul Economic și Social European, pe de o parte, și guvernul din Serbia, pe de altă parte, suportă, fiecare, cheltuielile aferente participării delegaților lor la reuniunile Comitetului mixt consultativ și ale grupurilor de lucru ale acestuia, legate de personal, transport și diurnă.

(8) Condițiile detaliate privind costurile serviciilor de traducere și de interpretariat sunt stabilite în regulamentul de procedură al Comitetului mixt consultativ menționat la alineatul (1). Alte cheltuieli privind organizarea reuniunilor sunt suportate de către partea care găzduiește reuniunile.

Articolul 15

Comitetul mixt consultativ compus din reprezentanți ai Comitetului Regiunilor al Uniunii Europene și ai autorităților locale și regionale din Serbia

(1) Se instituie un Comitet mixt consultativ compus din reprezentanți ai Comitetului Regiunilor al Uniunii Europene și ai autorităților locale și regionale din Serbia, care are ca sarcină asistarea Consiliului de stabilizare și de asociere în vederea promovării dialogului și cooperării dintre autoritățile locale și regionale din Uniunea Europeană și Serbia. Dialogul și cooperarea vizează, în special:

(a)	pregătirea autorităților locale și regionale din Serbia pentru activitățile din cadrul viitoarei aderări la Uniunea Europeană;

(b)	pregătirea autorităților locale și regionale din Serbia pentru participarea acestora la lucrările Comitetului Regiunilor după aderarea Serbiei;

(c)

schimbul de informații pe teme de interes reciproc, în special în ceea ce privește situația actualizată a procesului de aderare și în ceea ce privește domeniile de politică pentru care tratatele prevăd că este necesară consultarea Comitetului Regiunilor, precum și pregătirea autorităților locale și regionale din Serbia pentru aceste politici;

(d)

încurajarea unui dialog multilateral și structurat între (a) autoritățile locale și regionale din Serbia; și (b) autoritățile locale și regionale din statele membre, inclusiv prin crearea de rețele în domenii specifice în care contactele directe și cooperarea dintre aceste autorități se pot dovedi cele mai eficiente mijloace de soluționare a anumitor probleme de interes reciproc;

(e)	oferirea unui cadru pentru schimbul curent de informații privind cooperarea interregională dintre autoritățile locale și regionale din Serbia și autoritățile locale și regionale din statele membre;

(f)

încurajarea schimbului de experiență și de cunoștințe în domeniile de politică pentru care Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede că este necesară consultarea Comitetului Regiunilor între (i) autoritățile locale și regionale din Serbia și (ii) autoritățile locale și regionale din statele membre, în special în ceea ce privește cunoștințele și practicile privind pregătirea planurilor sau strategiilor locale și regionale de dezvoltare și a celei mai eficiente utilizări a fondurilor de preaderare și a fondurilor structurale;

(g)	asistarea autorităților locale și regionale din Serbia, prin intermediul schimbului de informații, cu privire la aspectele practice ale punerii în aplicare a principiului subsidiarității în toate aspectele vieții la nivel local și regional;

(h)	discutarea oricăror alte aspecte relevante propuse de oricare dintre părți, care pot apărea în contextul punerii în aplicare a Acordului de stabilizare și de asociere și în cadrul strategiei de preaderare.

(2) Comitetul mixt consultativ menționat la alineatul (1) este compus din șapte reprezentanți ai Comitetului Regiunilor, pe de o parte, și șapte reprezentanți aleși ai autorităților locale și regionale din Serbia, pe de altă parte. Se desemnează un număr egal de membri supleanți.

(3) Comitetul mixt consultativ menționat la alineatul (1) își îndeplinește sarcinile pe baza consultării de către Consiliul de stabilizare și de asociere sau, în ceea ce privește promovarea dialogului dintre autoritățile locale și regionale, din proprie inițiativă.

(4) Comitetul mixt consultativ menționat la alineatul (1) poate face recomandări Consiliului de stabilizare și de asociere.

(5) Membrii sunt aleși astfel încât, în cadrul Comitetului mixt consultativ menționat la alineatul (1), să se asigure o reprezentare fidelă a diferitelor niveluri ale autorităților locale și regionale, atât din Uniunea Europeană, cât și din Serbia. Numirile oficiale ale membrilor din Serbia sunt făcute de către guvernul din Serbia, pe baza propunerilor din partea organizațiilor care reprezintă autoritățile locale și regionale din această țară. Aceste propuneri se bazează pe proceduri de selecție care respectă principiul incluziunii și al transparenței, dintre reprezentanții care dețin mandate electorale la nivel local sau regional.

(6) Comitetul mixt consultativ menționat la alineatul (1) își stabilește regulamentul de procedură.

(7) Comitetul mixt consultativ menționat la alineatul (1) este prezidat în comun de un membru al Comitetului Regiunilor și de un reprezentant al autorităților locale și regionale din Serbia.

(8) Comitetul Regiunilor, pe de o parte, și guvernul din Serbia, pe de altă parte, suportă, fiecare, cheltuielile aferente participării delegaților lor și a personalului auxiliar la reuniunile Comitetului mixt consultativ menționat la alineatul (1), legate în special de transport și diurnă.

(9) Condițiile detaliate privind costurile serviciilor de traducere și de interpretariat sunt stabilite în regulamentul de procedură al Comitetului mixt consultativ menționat la alineatul (1). Alte cheltuieli privind organizarea reuniunilor sunt suportate de către partea care găzduiește reuniunile.

Adoptată la Luxemburg, 21 octombrie 2013.

Pentru Comitetul de stabilizare și de asociere

Președinte

C. ASHTON

ANEXĂ

REGULAMENT DE PROCEDURĂ AL COMITETULUI DE STABILIZARE ȘI DE ASOCIERE

Articolul 1

Președinția

Președinția Comitetului de stabilizare și de asociere se exercită, alternativ, pentru perioade de câte 12 luni, de către un reprezentant al Comisiei Europene, în numele Uniunii Europene și al statelor membre ale acesteia, precum și al Comunității Europene a Energiei Atomice, și de către un reprezentant al guvernului din Serbia. Prima perioadă începe la data primei reuniuni a Consiliului de stabilizare și de asociere și se încheie la 31 decembrie 2013.

Articolul 2

Reuniuni

Comitetul de stabilizare și de asociere se reunește atunci când circumstanțele impun acest lucru, cu acordul celor două părți. Fiecare reuniune a Comitetului de stabilizare și de asociere se desfășoară la o dată și într-un loc convenit între cele două părți. Reuniunile Comitetului de stabilizare și de asociere se convoacă de către președinte.

Articolul 3

Delegații

Înaintea fiecărei reuniuni, președintele este informat despre componența prevăzută a delegației fiecărei părți.

Articolul 4

Secretariatul

Un funcționar al Comisiei Europene și un funcționar al guvernului din Serbia exercită în comun funcțiile de secretari permanenți ai Comitetului de stabilizare și de asociere. Toate comunicările destinate președintelui Comitetului de stabilizare și de asociere sau care provin de la acesta, în temeiul prezentei decizii, se trimit secretarilor Comitetului de stabilizare și de asociere, precum și secretarilor și președintelui Consiliului de stabilizare și de asociere.

Articolul 5

Publicitate

Cu excepția cazului în care se decide altfel, reuniunile Comitetului de stabilizare și de asociere nu sunt publice.

Articolul 6

Ordinea de zi a reuniunilor

(1) Președintele stabilește ordinea de zi provizorie a fiecărei reuniuni. Aceasta se transmite prin secretarii Comitetului de stabilizare și de asociere destinatarilor menționați la articolul 4 cu cel puțin 15 zile înainte de începerea reuniunii. Ordinea de zi provizorie cuprinde punctele pentru care cererea de înscriere a fost transmisă președintelui cu cel puțin 21 de zile înainte de începerea reuniunii, însă niciun punct nu este înscris pe ordinea de zi provizorie decât dacă documentația aferentă a fost transmisă secretarilor până la data de expediere a acestei ordini de zi. Comitetul de stabilizare și de asociere poate invita experți să asiste la reuniunile sale pentru a furniza informații în legătură cu anumite subiecte. Ordinea de zi se adoptă de Comitetul de stabilizare și de asociere la începutul fiecărei reuniuni. Un punct care nu figurează pe ordinea de zi provizorie poate fi înscris pe ordinea de zi în cazul în care ambele părți convin astfel.

(2) Președintele poate, cu acordul celor două părți, să reducă termenele indicate la alineatul (1), pentru a lua în considerare cerințele unui caz particular.

Articolul 7

Procese-verbale

Se redactează un proces-verbal pentru fiecare reuniune, bazat pe o sinteză întocmită de președinte și pe concluziile la care a ajuns Comitetul de stabilizare și de asociere. După ce este aprobat de Comitetul de stabilizare și de asociere, procesul-verbal este semnat de președinte și de cei doi secretari și un exemplar se păstrează de fiecare parte. O copie a procesului-verbal se transmite fiecăruia dintre destinatarii menționați la articolul 4.

Articolul 8

Decizii și recomandări

În anumite cazuri în care Comitetul de stabilizare și de asociere este, în temeiul articolului 122 din Acordul de stabilizare și de asociere, împuternicit de către Consiliul de stabilizare și de asociere să adopte decizii sau să facă recomandări, aceste acte poartă titlul de„decizie” și, respectiv, de „recomandare”, urmate de un număr de ordine, de data la care au fost adoptate și de precizarea obiectului acestora. Deciziile și recomandările se adoptă de comun acord între părți. Comitetul de stabilizare și de asociere poate să adopte deciziile sau recomandările prin procedură scrisă, în cazul în care cele două părți sunt de acord cu acest lucru. Deciziile și recomandările Comitetului de stabilizare și de asociere sunt semnate de președinte și autentificate de cei doi secretari și se trimit destinatarilor menționați la articolul 4. Fiecare dintre părți poate hotărî în legătură cu publicarea, în propria sa publicație oficială, a deciziilor și a recomandărilor Comitetului de stabilizare și de asociere.

Articolul 9

Cheltuieli

Uniunea Europeană și Serbia suportă, fiecare, cheltuielile aferente participării lor la reuniunile Comitetului de stabilizare și de asociere, atât cheltuielile cu personalul, transportul și diurna, cât și cheltuielile poștale și cu telecomunicațiile. Cheltuielile privind interpretarea la reuniuni, traducerea și multiplicarea documentelor sunt suportate de către Uniunea Europeană, cu excepția cheltuielilor privind interpretarea și traducerea în și din sârbă, care sunt suportate de către Serbia. Alte cheltuieli aferente organizării reuniunilor se suportă de partea care găzduiește reuniunile.

Articolul 10

Subcomitete și grupuri speciale

Comitetul de stabilizare și de asociere poate înființa subcomitete sau grupuri speciale care să funcționeze sub autoritatea Comitetului de stabilizare și de asociere, căruia îi prezintă un raport după fiecare reuniune. Comitetul de stabilizare și de asociere poate decide desființarea subcomitetelor sau a grupurilor existente, poate stabili sau modifica mandatul acestora sau constitui alte subcomitete sau grupuri care să îl asiste în îndeplinirea sarcinilor sale. Aceste subcomitete și grupuri nu au putere de decizie.

		ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 135

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 58 2 iunie 2015

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul delegat (UE) 2015/850 al Comisiei din 30 ianuarie 2015 de modificare a Regulamentului delegat (UE) nr. 241/2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la standardele tehnice de reglementare pentru cerințele de fonduri proprii în cazul instituțiilor ( 1 )	1
	*	Regulamentul delegat (UE) 2015/851 al Comisiei din 27 martie 2015 de modificare a anexelor II, III și VI la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune	8
	*	Regulamentul delegat (UE) 2015/852 al Comisiei din 27 martie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la cazurile de nerespectare și cazurile de nerespectare gravă a normelor politicii comune în domeniul pescuitului care pot conduce la o întrerupere a termenului de plată sau la suspendarea plăților în cadrul Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime	13
		Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/853 al Comisiei din 1 iunie 2015 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume	18
		DECIZII
	*	Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/854 a Comisiei din 1 iunie 2015 de stabilire a datei de începere a operațiunilor Sistemului de informații privind vizele (VIS) în a nouăsprezecea regiune	20
		ORIENTĂRI
	*	Orientarea (UE) 2015/855 a Băncii Centrale Europene din 12 martie 2015 privind principiile unui Cadru etic al Eurosistemului și de abrogare a Orientării BCE/2002/6 privind standardele minime aplicabile Băncii Centrale Europene și băncilor centrale naționale cu ocazia efectuării operațiunilor de politică monetară, a operațiunilor de schimb cu rezervele valutare ale BCE și a gestionării activelor din rezervele valutare ale BCE (BCE/2015/11)	23
	*	Orientarea (UE) 2015/856 a Băncii Centrale Europene din 12 martie 2015 privind principiile unui Cadru etic pentru Mecanismul unic de supraveghere (BCE/2015/12)	29
		ACTE ADOPTATE DE ORGANISME CREATE PRIN ACORDURI INTERNAŢIONALE
	*	Decizia nr. 1 a Consiliului de stabilizare și de asociere UE-Serbia din 21 octombrie 2013 de adoptare a regulamentului său de procedură [2015/857]	35