(1)

Prin decizia din 19 noiembrie 2008, Comisia a aprobat un program intitulat „Măsuri de sprijin pentru instituțiile de credit din Grecia” („schema de sprijinire a băncilor elene”), conceput pentru a asigura stabilitatea sistemului financiar al Greciei. Schema de sprijinire a băncilor elene permite acordarea de ajutor în cadrul celor trei măsuri din care este alcătuită aceasta, și anume o măsură de recapitalizare, o măsură de garantare și o măsură de creditare prin emisiunea de obligațiuni garantate de stat (1). În mai 2009, Alpha Bank Group („banca”) a fost recapitalizată de statul elen în cadrul măsurii de recapitalizare.

(2)

Considerentul 14 din decizia din 19 noiembrie 2008 prevede notificarea către Comisie a unui plan de restructurare în ceea ce privește beneficiarii măsurii de recapitalizare.

(3)

La 2 august 2010, autoritățile elene au prezentat Comisiei un plan de restructurare a băncii. Comisia a înregistrat planul și actualizările sale ulterioare, precum și informațiile suplimentare prezentate de autoritățile elene în cazul SA.30342 (PN 26/2010) și, ulterior, în cazul SA.32786 (2011/PN).

(4)

Banca a beneficiat în mod repetat de garanții de stat pentru titluri de creanță și de creditare prin emisiunea de obligațiuni garantate de stat în cadrul schemei de sprijinire a băncilor elene (2). De asemenea, banca a beneficiat de asistență pentru acoperirea nevoii de lichiditate în situații de urgență (emergency liquidity assistance – ELA) garantată de stat.

(5)

La 20 aprilie 2012, Fondul elen de stabilitate financiară (Hellenic Financial Stability Fund – HFSF) a furnizat băncii o scrisoare de angajament în sensul participării la majorarea planificată a capitalului băncii. La 28 mai 2012, HFSF a acordat băncii o recapitalizare-punte în valoare de 1 900 de milioane EUR („prima recapitalizare-punte”).

(6)

În mai 2012, autoritățile elene au notificat Comisiei scrisoarea de angajament furnizată băncii de către HFSF. Comisia a înregistrat scrisoarea ca ajutor nenotificat [cazul SA.34823 (2012/NN)], întrucât măsura fusese deja pusă în aplicare.

(7)

Prin decizia din 27 iulie 2012, Comisia a inițiat o procedură oficială de investigare privind prima recapitalizare-punte („decizia de inițiere a procedurii privind Alpha”) (3).

(8)

La 12 octombrie 2012, HFSF și-a dat acordul băncii pentru achiziționarea Emporiki Bank de la Crédit Agricole S.A. („Crédit Agricole”). La 16 octombrie 2012, Crédit Agricole și banca au semnat un contract de vânzare-cumpărare de acțiuni.

(9)

Înainte de data respectivă, autoritățile elene au informat serviciile Comisiei cu privire la evoluția procesului și la condițiile achiziționării potențiale a Emporiki Bank.

(10)

La 23 noiembrie 2012, serviciile Comisiei au trimis autorităților elene o scrisoare care includea evaluarea preliminară a achiziției.

(11)

În decembrie 2012, HFSF a acordat băncii o a doua recapitalizare-punte în valoare de 1 042 de milioane EUR („a doua recapitalizare-punte”). La 21 decembrie 2012, HFSF a furnizat, de asemenea, băncii o scrisoare de angajament în sensul participării la o majorare a capitalului social al băncii și la instrumentele de capital convertibile care urmau să fie emise pentru o sumă totală de până la 1 629 de milioane EUR (4). Autoritățile elene au notificat măsurile Comisiei la 27 decembrie 2012 (5).

(12)

În mai 2013, banca a anunțat finalizarea cu succes a emisiunii de drepturi de subscriere de capital în valoare de 457,1 milioane EUR și a alocării tuturor acțiunilor oferite în cadrul unui plasament privat suplimentar în valoare de 92,9 milioane EUR. La 3 iunie 2013, HFSF a convertit prima și a doua recapitalizare-punte în acțiuni și a injectat un capital suplimentar de 1 079 de milioane EUR în bancă (operațiune „recapitalizarea din primăvara anului 2013”).

(13)

La 19 decembrie 2013, autoritățile elene au prezentat Comisiei informații privind condițiile recapitalizării din primăvara anului 2013.

(14)

La 12 iunie 2014, autoritățile elene au prezentat Comisiei un plan final de restructurare a băncii („planul de restructurare”). La aceeași dată, acestea au furnizat informații privind injecția de capital garantată de stat. Autoritățile elene au indicat că doresc să continue să ofere băncii sprijin sub formă de lichidități, precum și garanții acordate de stat pentru titlurile de creanță și creditare prin emisiunea de obligațiuni garantate de stat în cadrul schemei de sprijinire a băncilor elene (6).

(15)

Comisia a avut numeroase reuniuni, teleconferințe și schimburi de mesaje electronice cu reprezentanți ai autorităților elene și cu banca.

(16)

Grecia acceptă, în mod excepțional, ca prezenta decizie să fie adoptată numai în limba engleză.

(17)

La 3 decembrie 2013, Grecia a informat Comisia cu privire la rezoluția anticipată a celor trei bănci cooperatiste („cele trei bănci cooperatiste”), și anume Co-operative Bank of Dodecanese („Dodecanese Bank”), Co-operative Bank of Evia („Evia Bank”) și Co-operative Bank of Western Macedonia („Western Macedonia Bank”).

(18)

La 4 decembrie 2013, serviciile Comisiei au solicitat Greciei să furnizeze informații cu privire la rezoluția anticipată a celor trei bănci cooperatiste.

(19)

La 5 decembrie 2013, Grecia a prezentat informațiile solicitate de serviciile Comisiei.

(20)

La 8 decembrie 2013, Banca Greciei a dat curs procedurii de rezoluție a celor trei bănci cooperatiste și transferului pasivelor selectate ale celor trei bănci cooperatiste către bancă.

(21)

La 17 decembrie 2013, Grecia a notificat sprijinul de stat oferit în cadrul rezoluției celor trei bănci cooperatiste.

(22)

Produsul intern brut real al Greciei („PIB”) a scăzut cu 20 % din 2008 până în 2012, după cum se arată în tabelul 1. Prin urmare, băncile elene s-au confruntat cu o creștere rapidă a ratei de nerambursare a împrumuturilor acordate persoanelor fizice și întreprinderilor din Grecia (7). Aceste evoluții au afectat în mod negativ performanța activelor băncilor din Grecia și au dat naștere la nevoi de capital.

Tabelul 1

Creșterea reală a PIB în Grecia în perioada 2008-2013

(23)

De asemenea, în februarie 2012, Grecia a pus în aplicare un schimb de obligațiuni cu sectorul privat cunoscut sub denumirea de „implicarea sectorului privat” („programul PSI”). Băncile elene au participat la elaborarea programului de implicare a sectorului privat, pe durata căruia guvernul elen a oferit titluri noi titularilor privați de obligațiuni existenți (inclusiv obligațiuni noi emise de guvernul elen), titluri de valoare care depind de variațiile PIB și titluri de plată în cadrul programului de implicare a sectorului privat emise de Fondul european de stabilitate financiară („FESF”) în schimbul obligațiunilor existente emise de guvernul elen, cu o rată nominală de actualizare de 53,5 % și scadențe mai lungi (8). Autoritățile elene au anunțat rezultatele schimbului de obligațiuni la 9 martie 2012 (9). Schimbul a avut ca rezultat pierderi semnificative pentru deținătorii de obligațiuni (estimate de Banca Greciei la 78 % din valoarea nominală a vechilor obligațiuni emise de guvernul elen în medie pentru băncile elene) și nevoi de capital care au fost contabilizate retroactiv în situațiile financiare pentru 2011 ale băncilor elene.

Tabelul 2

Pierderile totale ale principalelor bănci elene (milioane EUR) în cadrul programului de implicare a sectorului privat (PSI)

(24)

Întrucât băncile elene s-au confruntat cu deficite de capital substanțiale ca urmare a programului de implicare a sectorului privat și a recesiunii persistente, Memorandumul cu privire la politicile economice și financiare al celui de al doilea program de ajustare pentru Grecia elaborat de guvernul elen, Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internațional („FMI”) și Banca Centrală Europeană („BCE”) la 11 martie 2012 a pus la dispoziție fonduri pentru recapitalizarea băncilor respective. Autoritățile elene au estimat că valoarea totală a nevoilor de recapitalizare bancară și a costurilor de rezoluție care urmau să fie finanțate în cadrul programului se ridică la 50 de miliarde EUR (11). Suma a fost calculată pe baza unei simulări de criză efectuată de Banca Greciei pentru perioada decembrie 2011-decembrie 2014 („simularea de criză din 2012”), care s-a bazat pe previziunile Blackrock privind pierderile din împrumuturi (12). Fondurile pentru recapitalizarea băncilor din Grecia sunt disponibile prin intermediul HFSF. Tabelul 3 sintetizează calculul nevoilor de capital pentru principalele bănci elene, astfel cum rezultă din simularea de criză din 2012.

Tabelul 3

Simularea de criză din 2012: Nevoile de capital ale principalelor bănci elene (milioane EUR)

(25)

Conform Memorandumului privind politica economică și financiară, „băncile care prezintă planuri viabile de majorare a capitalului vor avea posibilitatea de a solicita și de a primi sprijin public într-un mod care să mențină măsurile de stimulare a injecțiilor de capital din sectorul privat și, prin urmare, să reducă la minimum sarcina pentru contribuabili” (13). Banca Greciei a constatat că numai cele patru bănci mari (Eurobank, National Bank of Greece, Piraeus Bank și Alpha Bank) au prezentat planuri viabile de majorare a capitalului (14). Băncile în cauză au primit o primă recapitalizare-punte din partea HFSF în mai 2012.

(26)

Depozitele naționale în băncile din Grecia au scăzut cu 37 % în total între sfârșitul anului 2009 și iunie 2012 din cauza recesiunii și a nesiguranței politice. Băncile au fost nevoite să plătească dobânzi mai mari pentru a încerca să mențină depozitele. Costurile depozitelor au crescut, reducând marja netă a dobânzii aferentă băncilor. Întrucât băncile elene au fost excluse de pe piețele de finanțare interbancară, acestea au devenit dependente în totalitate de finanțarea din Eurosistem (15), din care o parte din ce în ce mai mare a fost sub formă de ELA garantată de stat acordată de Banca Greciei.

(27)

La 3 decembrie 2012, Grecia a lansat un program de răscumpărare a noilor obligațiuni emise de guvernul elen primite de către investitori în cadrul programului de implicare a sectorului privat, la prețuri care variază de la 30,2 % la 40,1 % din valoarea lor nominală (16). Băncile elene au participat la programul de răscumpărare, care a condus la pierderi viitoare în bilanțurile lor contabile, întrucât o mare parte din pierderea contabilă (și anume, diferența dintre valoarea de piață și valoarea nominală) înregistrată în ceea ce privește obligațiunile garantate de statul elen pe durata programului de implicare a sectorului privat a devenit definitivă și ireversibilă (17).

(28)

În decembrie 2012, cele mai mari patru bănci din Grecia au primit o a doua recapitalizare-punte de la HFSF.

(29)

În primăvara anului 2013, recapitalizarea-punte a celor patru bănci a fost transformată într-o recapitalizare permanentă în acțiuni ordinare, HFSF deținând mai mult de 80 % din capitalul social al fiecăreia dintre cele patru bănci. Pentru băncile care au reușit să atragă o valoare prestabilită de capital privat (banca, Piraeus Bank S.A. și National Bank of Greece S.A.), HFSF a primit acțiuni fără drept de vot și investitorilor privați le-au fost acordate warrante (certificate cu opțiune de cumpărare) pe acțiunile HFSF.

(30)

În iulie 2013, Banca Greciei a contractat un consilier pentru realizarea unui studiu de diagnosticare privind portofoliile de credite ale tuturor băncilor elene. Consilierul a realizat previziuni privind pierderile din împrumuturi (credit loss projections – CLP) aferente tuturor portofoliilor de credite naționale ale băncilor elene, precum și împrumuturilor purtătoare de risc pentru Grecia în sucursalele și filialele străine pe un orizont de timp de trei ani și jumătate și pe întreaga durată de viață a împrumutului. Analiza a oferit previziuni privind pierderile din împrumuturi în cadrul a două scenarii macroeconomice: un scenariu de referință și un scenariu negativ. Previziunile privind pierderile din împrumuturi pentru portofoliile de împrumuturi străine au fost estimate de Banca Greciei folosind anumite contribuții din partea consilierului.

(31)

Pe baza evaluării de către consilier a previziunilor privind pierderile din împrumuturi, în toamna anului 2013, Banca Greciei a lansat o nouă simulare de criză („simularea de criză din 2013”) pentru a evalua soliditatea poziției de capital a băncilor elene, atât în cadrul unui scenariu de referință, cât și în cadrul unui scenariu negativ. Banca Greciei a efectuat evaluarea nevoilor de capital cu sprijinul tehnic al unui al doilea consilier.

(32)

Principalele elemente ale evaluării nevoilor de capital în conformitate cu simularea de criză din 2013 au fost (i) previziunile privind pierderile din împrumuturi (18) aferente portofoliilor de împrumuturi ale băncilor pe o bază consolidată pentru riscul elen și valutar, fără provizioanele existente pentru pierderi din împrumuturi; și (ii) rentabilitatea operațională estimată a băncilor pentru perioada cuprinsă între iunie 2013 și decembrie 2016, bazată pe o ajustare prudentă a planurilor de restructurare care au fost prezentate Băncii Centrale a Greciei în cursul celui de al patrulea trimestru al anului 2013. Tabelul 4 de mai jos sintetizează calculul nevoilor de capital pentru principalele bănci elene pe o bază consolidată privind scenariul de referință pentru simularea de criză din 2013.

Tabelul 4

Simularea de criză din 2013: nevoile de capital ale băncilor elene pe bază consolidată în cadrul scenariului de referință (milioane EUR)

(33)

La 6 martie 2014, Banca Greciei a anunțat rezultatele simulării de criză din 2013 și a solicitat băncilor să își prezinte, până la jumătatea lunii aprilie 2014, planurile de majorare a capitalului pentru a acoperi nevoile de capital în cadrul scenariului de referință.

(34)

Între sfârșitul lunii martie 2013 și începutul lunii mai 2014, băncile au dat curs unor majorări de capital.

(35)

Banca oferă servicii bancare universale în principal în Grecia și în Europa de Sud-Est (Cipru, România, Bulgaria, Serbia, Albania și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei), precum și în Regatul Unit. Banca oferă o gamă completă de produse și servicii bancare și financiare pentru persoane fizice și întreprinderi. Aceasta este activă în domeniul bancar pe segmentul de retail, servicii bancare pentru întreprinderi și servicii bancare private, gestionarea de active, trezorerie și servicii bancare de investiții. Banca este înregistrată în Grecia și acțiunile sale sunt cotate la bursa de valori din Atena. La 30 septembrie 2012, banca avea în total 17 119 angajați, aproximativ o treime dintre aceștia fiind angajați în Europa de Est și în Regatul Unit, iar celelalte două treimi în Grecia (22).

(36)

Banca a participat la programul de implicare a sectorului privat, făcând schimb de obligațiuni emise de guvernul elen și împrumuturi garantate de stat cu o valoare nominală de 6 043 de milioane EUR. Sarcina sa totală în cadrul programului de implicare a sectorului privat s-a ridicat la aproximativ 4 786 de milioane EUR înainte de impozitare și a fost contabilizată în întregime în situațiile financiare din 2011 (23). În timpul programului de răscumpărare din decembrie 2012, banca a vândut noile obligațiuni emise de guvernul elen pe care le-a primit în cadrul programului de implicare a sectorului privat la un preț cu mult sub valoarea nominală. Vânzarea s-a materializat în pierderi aferente noilor obligațiuni emise de statul elen.

(37)

Cifrele-cheie ale băncii în decembrie 2010, decembrie 2011, decembrie 2012 și decembrie 2013 (date consolidate) sunt prezentate în tabelul 5.

Tabelul 5

Cifre-cheie privind Alpha Bank pentru anii 2010, 2011, 2012 și 2013

(38)

Tabelul 5 ilustrează faptul că, pe lângă pierderile uriașe înregistrate în 2011 ca urmare a programului de implicare a sectorului privat [4 786 de milioane EUR (25)], banca a suferit o scădere a venitului (datorată, printre altele, unor costuri mai mari ale depozitelor) și pierderi din depreciere ridicate și în creștere aferente portofoliilor de împrumuturi atât în Grecia, cât și în străinătate. Poziția lichidității băncii a fost grav afectată de retragerile de depozite și raportul credite acordate/depozite atrase a ajuns la 152 % la 31 decembrie 2011 (26), în timp ce 34 % din bilanțul său era finanțat din Eurosistem la data respectivă (27).

(39)

În cadrul simulării de criză din 2013, Banca Greciei a estimat nevoile de capital ale băncii la 262 de milioane EUR pentru scenariul de referință.

(40)

În martie 2014, banca a dat curs unei majorări de capital în valoare de 1,2 miliarde EUR pentru a acoperi nevoile de capital menționate în considerentul 39 și pentru a rambursa acțiunile preferențiale deținute de Grecia în valoare de 940 de milioane EUR (28). Spre deosebire de majorarea de capital a Eurobank din aprilie 2014, HFSF nu s-a angajat să injecteze capital în cadrul majorării capitalului băncii în ipoteza unei cererii private insuficiente. Majorarea capitalului băncii a luat forma unei oferte de capital nepreferențial (și anume, o majorare de capital cu anularea drepturilor de preemțiune ale acționarilor) pentru investitorii internaționali și a unei oferte publice în Grecia. Prețul de subscriere a fost stabilit la 0,66 EUR pe acțiune.

(41)

După majorarea capitalului, banca a anunțat la 17 aprilie 2014 că a răscumpărat acțiunile preferențiale în Grecia pentru o sumă totală de 940 de milioane EUR.

(42)

Emporiki Bank a fost înființată în 1882.

(43)

În 2000, Crédit Agricole Group a achiziționat inițial o participație de 6,7 % în Emporiki Bank. Emporiki Bank a devenit o filială a Crédit Agricole în 2006, când aceasta a achiziționat o participație majoritară. La momentul respectiv, Crédit Agricole și-a majorat participația în Emporiki Bank cu 94,99 %.

(44)

Emporiki Bank a desfășurat o gamă completă de activități bancare (pe segmentul de retail și pe segmentul corporativ), precum și în sectorul serviciilor bancare de investiții, al gestionării activelor, al gestionării portofoliului și, în general, al serviciilor financiare. Aceasta și-a oferit serviciile în Grecia, prin rețeaua proprie de 323 de sucursale, în străinătate, prin intermediul sucursalei din Cipru, precum și prin intermediul unor filiale în Cipru, Bulgaria, Albania și România (29). Emporiki Bank avea 4 230 de angajați la 31 decembrie 2012.

(45)

Banca a participat la programul de implicare a sectorului privat, făcând schimb de obligațiuni emise de guvernul elen și de alte titluri de valoare eligibile cu o valoare nominală de 766 de milioane EUR. Astfel cum este ilustrat în tabelul 2, sarcina sa totală în cadrul programului de implicare a sectorului privat s-a ridicat la aproximativ 590 de milioane EUR înainte de impozitare și a fost contabilizată în întregime în situațiile financiare din 2011. Astfel cum se arată în tabelul 3, nevoile de capital ale Emporiki Bank au fost estimate la 2 475 de milioane EUR și au fost calculate pe baza unei simulări de criză efectuate de Banca Greciei în 2012 pentru perioada 31 decembrie 2011-31 decembrie 2014, care s-a bazat la rândul său pe previziunile privind pierderile din împrumuturi realizate de Blackrock.

(46)

La 12 octombrie 2012, HFSF a transmis băncii acordul său pentru achiziționarea Emporiki Bank de la Crédit Agricole.

(47)

La 16 octombrie 2012, Crédit Agricole și banca au semnat „Contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni din 16 octombrie 2012 între Crédit Agricole S.A. și Alpha Bank S.A. având ca obiect vânzarea și cumpărarea Emporiki Bank of Greece S.A.”. După îndeplinirea obligațiilor de diligență financiară, Crédit Agricole a injectat un capital total în valoare de 2 893 de milioane EUR și a subscris în același timp integral obligațiuni convertibile în valoare de 150 de milioane EUR emise de bancă (30). Banca urma să achiziționeze ulterior Emporiki Bank, recapitalizată pe deplin, pentru suma de 1 euro. În conformitate cu contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni, banca nu a achiziționat filialele străine ale Emporiki Bank, care au rămas ale Crédit Agricole, cu excepția sucursalei cipriote a Emporiki Bank, ale cărei active valorau 0,5 miliarde EUR și care a făcut parte din perimetrul achiziționat de către bancă.

(48)

La 31 decembrie 2012, în urma recapitalizării de către Crédit Agricole, rata de adecvare a capitalului Emporiki Bank a fost de 17,6 %, în timp ce rata fondurilor proprii de nivel 1 a fost de 13,5 %.

(49)

La 1 februarie 2013, banca a anunțat finalizarea transferului întregului capital social al Emporiki Bank către bancă (31).

(50)

Cifrele-cheie ale Emporiki Bank în decembrie 2010, decembrie 2011, decembrie 2012 și ianuarie 2013 sunt prezentate în tabelul 6.

Tabelul 6

Cifre-cheie privind Emporiki Bank pentru anii 2010, 2011, 2012 și luna ianuarie 2013

(51)

La 8 decembrie 2013, Banca Greciei a decis să dea curs rezoluției celor trei bănci cooperatiste, și anume Dodecanese Bank, Evia Bank și Western Macedonia Bank.

(52)

Banca Greciei a dat curs unei proceduri de achiziție și preluare (purchase & assumption) (32) în cadrul căreia toate depozitele, inclusiv depozitele interbancare, și creanțele și datoriile către Fondul elen de garantare a depozitelor și investițiilor (FEGDI), cu excepția împrumuturilor, urmau să fie transferate unui cumpărător. Banca Greciei a contactat cele patru bănci majore elene deoarece, potrivit Băncii Greciei, depozitele ar trebui transferate către instituții pe deplin recapitalizate. Numai banca și Eurobank au prezentat oferte la 5 decembrie 2013. Banca Greciei a considerat oferta băncii ca fiind opțiunea preferată. Banca a oferit o contravaloare egală cu 2,1 % din valoarea depozitelor transferate.

(53)

Dodecanese Bank a fost înființată în 1994.

(54)

La 22 iulie 2013, Banca Greciei a solicitat Dodecanese Bank să își restabilească rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază. Dodecanese Bank a efectuat o majorare de capital prin ofertarea publică a acțiunilor cooperatiste. Conform prospectului de ofertă, rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază a Dodecanese Bank, calculată pe baza datelor financiare ale băncii la 30 iunie 2013, a fost estimată la 3,5 %, fiind așadar mai mică decât cerințele minime privind rata de adecvare a capitalului stabilite de Banca Greciei. Cu toate acestea, majorarea capitalului nu a reușit să atragă o cerere suficientă din partea investitorilor.

(55)

Din acest motiv, la 8 decembrie 2013, Banca Greciei a dat curs procedurii de rezoluție a Dodecanese Bank. Licența Dodecanese Bank a fost retrasă, iar banca a intrat în lichidare (33). Pasivele selectate ale Dodecanese Bank au fost transferate către bancă (34). Conform Băncii Greciei (35), valoarea justă a activelor transferate s-a ridicat la aproximativ 6 milioane EUR, în timp ce valoarea justă a pasivelor transferate s-a ridicat la 255 de milioane EUR, diferența constând în deficitul de finanțare (36) în valoare de 249 de milioane EUR. Deficitul de finanțare a fost acoperit de către HFSF în temeiul articolului 63 alineatul (D) punctul 13 din Legea nr. 3601/2007. În decembrie 2013, HFSF a plătit două treimi din totalul deficitului de finanțare, însemnând 166 de milioane EUR, în titluri emise de FESF, angajându-se în același timp că suma rămasă de 83 de milioane EUR va fi plătită la momentul stabilirii valorii finale a deficitului de finanțare. La 16 iunie 2014, Banca Greciei a stabilit că deficitul de finanțare final al Dodecanese Bank s-a ridicat la 258,5 milioane EUR. HFSF va acoperi partea neplătită din deficitul de finanțare.

(56)

La 30 septembrie 2013, Dodecanese Bank avea 132 de angajați și 11 sucursale. În cadrul măsurii de rezoluție, banca nu a preluat sucursale ale Dodecanese Bank, dar a precizat faptul că va menține o prezență fizică în zone în care nu există suprapuneri de rețea (și anume, în patru insule fără alternative bancare) prin închirierea celor patru filiale mici administrate de lichidator. Angajații Dodecanese Bank au fost concediați și reangajați în mod selectiv de către bancă.

(57)

Evia Bank a fost înființată în 1995.

(58)

La 22 iulie 2013, Banca Greciei a solicitat Evia Bank să își restabilească rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază. Evia Bank a efectuat o majorare de capital prin ofertarea publică a acțiunilor cooperatiste. Conform prospectului de ofertă, rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază a Evia Bank, calculată pe baza datelor financiare ale băncii la 30 iunie 2013, a fost estimată la 1,8 %, fiind așadar mai mică decât cerințele minime privind rata de adecvare a capitalului stabilite de Banca Greciei. Cu toate acestea, majorarea capitalului nu a reușit să atragă o cerere suficientă din partea investitorilor.

(59)

Din acest motiv, la 8 decembrie 2013, Banca Greciei a dat curs procedurii de rezoluție a Evia Bank. Licența Evia Bank a fost retrasă, iar banca a intrat în lichidare (37). Pasivele selectate ale Evia Bank au fost transferate către bancă (38). Conform Băncii Greciei (39), valoarea justă a activelor transferate s-a ridicat la 2 milioane EUR, în timp ce valoarea justă a pasivelor transferate s-a ridicat la 98 de milioane EUR, diferența constând în deficitul de finanțare în valoare de 96 de milioane EUR. Deficitul de finanțare a fost acoperit de către HFSF în temeiul articolului 63 alineatul (D) punctul 13 din Legea nr. 3601/2007. În decembrie 2013, HFSF a plătit două treimi din totalul deficitului de finanțare, însemnând 64 de milioane EUR, în titluri emise de FESF, angajându-se în același timp că suma rămasă de 32 de milioane EUR va fi plătită la momentul stabilirii valorii finale a deficitului de finanțare. La 16 iunie 2014, Banca Greciei a stabilit că deficitul de finanțare final al Evia Bank s-a ridicat la 105 milioane EUR. HFSF va acoperi partea neplătită din deficitul de finanțare.

La 30 septembrie 2013, Evia Bank avea 59 de angajați și patru sucursale. Banca nu a preluat nicio sucursală a Evia Bank. Angajații Evia Bank au fost concediați și reangajați în mod selectiv de către bancă.

(60)

În 1995, a fost înființată Development Credit Cooperative Society of Prefecture of Kozani. În 2008, cooperativa își desfășura activitatea sub noua denumire „Cooperative Bank of Western Macedonia”.

(61)

La 22 iulie 2013, Banca Greciei a solicitat Western Macedonia Bank să își restabilească rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază. Western Macedonia Bank a efectuat o majorare de capital prin ofertarea publică a acțiunilor cooperatiste. Conform prospectului de ofertă, rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază al Western Macedonia Bank, calculată pe baza datelor financiare ale băncii la 30 septembrie 2013, a fost estimată la – 11 %, fiind așadar mai mică decât cerințele minime privind rata de adecvare a capitalului stabilite de Banca Greciei. Cu toate acestea, majorarea capitalului nu a reușit să atragă o cerere suficientă din partea investitorilor.

(62)

Din acest motiv, la 8 decembrie 2013, Banca Greciei a dat curs procedurii de rezoluție a Western Macedonia Bank. Licența Western Macedonia Bank a fost retrasă, iar banca a intrat în lichidare (40). Pasivele selectate ale Western Macedonia Bank au fost transferate către bancă (41). Conform Băncii Greciei (42), valoarea justă a activelor transferate s-a ridicat la 2 milioane EUR, în timp ce valoarea justă a pasivelor transferate s-a ridicat la 84 de milioane EUR, diferența constând în deficitul de finanțare în valoare de 82 de milioane EUR. Deficitul de finanțare a fost acoperit de către HFSF în temeiul articolului 63 alineatul (D) punctul 13 din Legea nr. 3601/2007. În decembrie 2013, HFSF a plătit două treimi din totalul deficitului de finanțare, însemnând 55 de milioane EUR, în titluri emise de FESF, angajându-se în același timp că suma rămasă de 27 de milioane EUR va fi plătită la momentul stabilirii valorii finale a deficitului de finanțare.

(63)

La 30 septembrie 2013, Western Macedonia Bank avea 36 de angajați și trei sucursale. Banca nu a preluat nicio sucursală a Western Macedonia Bank. Angajații Western Macedonia Bank au fost concediați și reangajați în mod selectiv de către bancă.

(64)

Cifrele-cheie ale celor trei bănci cooperatiste sunt prezentate în tabelul 7.

Tabelul 7

Datele principale ale celor trei bănci cooperatiste (în milioane EUR)

(65)

Citibank International a fost înființată în 1812. Citibank și-a început activitatea în Grecia în 1964, în primul rând pentru a răspunde necesităților sectorului maritim și al întreprinderilor. În 1980, Citibank Greece a început să se extindă în domeniul serviciilor bancare pe segmentul de retail. În prezent, Citibank Greece își desfășoară activitatea atât pe segmentul creditelor de consum, cât și pe segmentul corporativ și dispune de o rețea de 20 de filiale pe teritoriul țării.

(66)

La 29 mai 2014, HFSF a primit o cerere din partea băncii de aprobare a achiziționării Citibank Greece, inclusiv Diners Club Greece („Diners”) (43).

(67)

Banca și-a exprimat intenția de a achiziționa activitățile Citibank Greece, inclusiv împrumuturile clienților (credite neperformante, eliminate din bilanț integral, în valoare totală netă de 442 de milioane EUR și, respectiv, 1 115 milioane EUR), depozitele clienților (în valoare totală de 1 067 de milioane EUR), activele administrate (în valoare de 1 186 de milioane EUR), filialele care furnizează servicii pe segmentul de retail, rețeaua de bancomate (44) și angajații (45). De asemenea, banca și-a exprimat intenția de a cumpăra 100 % din capitalul social ordinar al Diners.

(68)

Prețul a fost stabilit la 2 milioane EUR.

(69)

La 5 iunie 2014, HFSF și-a exprimat acordul cu privire la achiziționarea de către bancă a Citibank Greece.

(70)

Banca a obținut mai multe forme de ajutor în schema de sprijinire a băncilor elene în cadrul măsurii de recapitalizare, al măsurii de garantare și al măsurii de creditare prin emisiunea de obligațiuni garantate de stat.

(71)

Banca a beneficiat și continuă să beneficieze de ajutor în cadrul măsurii de garantare și al măsurii de creditare prin emisiunea de obligațiuni de stat. Ajutorul va fi descris în prezenta decizie ca „măsura L1”. La 30 noiembrie 2011, garanțiile acordate băncii s-au ridicat la aproximativ 14 miliarde EUR. La 30 septembrie 2011, banca a primit împrumuturi din emisiunea de obligațiuni de stat în valoare de 1,6 miliarde EUR (46).

(72)

În cadrul planului de restructurare a băncii prezentat de autoritățile elene Comisiei la 12 iunie 2014, autoritățile elene și-au exprimat intenția de a continua acordarea de garanții și de creditare prin emisiunea de obligațiuni de stat în cadrul schemei de sprijinire a băncilor elene pe durata perioadei de restructurare.

(73)

În mai 2009, banca a primit o injecție de capital în valoare de 940 de milioane EUR (măsura A) în cadrul măsurii de recapitalizare a schemei de sprijinire a băncilor elene. Injecția de capital a fost de aproximativ 2 % din activele ponderate în funcție de risc (47) (risk weighted assets – RWA) ale băncii la momentul respectiv.

(74)

Recapitalizarea a fost sub formă de acțiuni preferențiale subscrise de către Grecia, care includeau un cupon de 10 % și aveau o scadență de cinci ani.

(75)

Banca a răscumpărat acțiunile preferențiale la 17 aprilie 2014, astfel cum se arată în considerentul 41.

(76)

Asistența pentru acoperirea nevoii de lichiditate în situații de urgență (ELA) este o măsură excepțională care permite unei instituții financiare solvabile care se confruntă cu probleme temporare de lichiditate să beneficieze de finanțare din Eurosistem, fără ca această operațiune să facă parte din politica monetară unică. Rata dobânzii plătită de o instituție financiară pentru ELA este cu […] (*1) puncte de bază mai mare decât dobânda plătită pentru o refinanțare normală din partea băncii centrale.

(77)

Banca Greciei este responsabilă de programul privind ELA, ceea ce înseamnă că toate costurile și riscurile care decurg din acordarea ELA sunt suportate de Banca Greciei. Grecia a acordat Băncii Greciei o garanție de stat care se aplică sumei totale a ELA acordată de Banca Greciei (48). Adoptarea articolului 50 alineatul (7) din Legea nr. 3943/2011, care a modificat articolul 65 alineatul (1) din Legea nr. 2362/1995, a permis ministrului de finanțe să acorde Băncii Greciei garanții în numele statului în vederea asigurării creanțelor Băncii Greciei față de instituțiile de credit. Băncile care beneficiază de injecție de capital trebuie să plătească statului un comision de garantare în valoare de […] puncte de bază.

(78)

La 31 decembrie 2011, banca a beneficiat de ELA garantată de stat în valoare de 6,7 miliarde EUR (49), iar la 31 decembrie 2012, banca a beneficiat de ELA garantată de stat în valoare de 23,6 miliarde EUR (50).

(79)

Începând cu 2012, banca a beneficiat de mai multe măsuri de sprijin sub formă de capital acordate de HFSF. Tabelul 8 oferă o imagine de ansamblu a măsurilor de ajutor în cauză.

Tabelul 8

Măsuri de ajutor acordate băncii prin HFSF

(80)

Considerentele 14-32 din decizia de inițiere a procedurii privind Alpha (51) oferă o descriere detaliată a primei recapitalizări-punte din mai 2012 (măsura B1). Contextul și principalele caracteristici ale măsurii sunt stabilite în prezenta secțiune.

(81)

La 20 aprilie 2012, HFSF a prezentat băncii o scrisoare de angajament în sensul participării la un plan de majorare a capitalului social al băncii pentru o sumă de până la 1,9 miliarde EUR.

(82)

În cadrul măsurii B1, HFSF a transferat băncii obligațiuni emise de FESF în valoare de 1,9 miliarde EUR la 28 mai 2012, în conformitate cu dispozițiile privind recapitalizarea-punte prevăzute de Legea nr. 3864/2010 de instituire a HFSF („Legea privind instituirea HFSF”). Obligațiunile emise de FESF transferate către bancă erau titluri cu rată variabilă ale FESF cu scadență de șase și 10 ani și data emiterii 19 aprilie 2012. Comisia a stabilit în considerentul 48 din decizia de inițiere a procedurii privind Alpha că „recapitalizarea-punte încheiată la 28 mai 2012 reprezintă punerea în aplicare a obligației asumate în scrisoarea de angajament și, prin urmare, constituie o continuare a aceluiași ajutor”. Sumele prevăzute atât în scrisoarea de angajament, cât și în prima recapitalizare-punte au fost calculate de Banca Greciei pentru a garanta că banca poate atinge o rată a capitalului total de 8 % la 31 decembrie 2011, data înregistrării retroactive a recapitalizării-punte în evidențele contabile ale băncii. După cum se poate observa în tabelul 3, măsura B1 a acoperit doar o parte limitată din totalul nevoilor de capital identificate în simularea de criză din 2012. Banca ar fi trebuit să atragă capital suplimentar prin intermediul unei viitoare majorări de capital și recapitalizarea-punte era destinată numai pentru păstrarea eligibilității băncii în vederea finanțării de către BCE până la efectuarea majorării de capital.

(83)

Pentru perioada cuprinsă între data primei recapitalizări-punte și data conversiei primei recapitalizări-punte în acțiuni ordinare și în alte instrumente financiare convertibile, acordul de presubscriere dintre bancă și HFSF prevede că banca trebuie să plătească HFSF o redevență anuală de 1 % la valoarea nominală a titlurilor FESF și că orice plăți ale cupoanelor și ale dobânzii acumulate aferente titlurilor FESF pentru perioada respectivă vor fi considerate ca fiind o contribuție suplimentară la capitalul băncii din partea HFSF (52).

(84)

Banca a înregistrat pierderi suplimentare în toamna anului 2012. În consecință, capitalul său a scăzut din nou sub cerințele minime de capital pentru a rămâne eligibilă în vederea refinanțării de către BCE.

(85)

Prin urmare, a devenit necesară o a doua recapitalizare-punte. La 21 decembrie 2012, HFSF a pus în aplicare o a doua recapitalizare-punte în valoare de 1 042 de milioane EUR (măsura B2), care a fost acordată din nou prin transferul obligațiunilor emise de FESF către bancă.

(86)

În plus față de a doua recapitalizare-punte, la 21 decembrie 2012, HFSF a prezentat băncii o scrisoare de angajament în sensul participării sale la majorarea capitalului social al băncii și la instrumentele convertibile care urmau a fi emise pentru o sumă totală de 1 629 de milioane EUR (măsura B3).

(87)

Valoarea totală a celor două recapitalizări-punte (măsurile B1 și B2) și a sumei suplimentare angajate în decembrie 2012 (măsura B3) a însemnat că HFSF a angajat totalul nevoilor de capital identificate în simulările de criză din anul 2012 [4 571 de milioane EUR (53)].

(88)

La 16 aprilie 2013, adunarea generală a acționarilor băncii a aprobat o majorare a capitalului social al acesteia. La 1 mai 2013, banca a anunțat subscrierea integrală a ofertei de drepturi în valoare de 457 de milioane EUR și lansarea unui plasament privat pentru o sumă de până la 93 de milioane EUR la un preț de 0,44 EUR pe acțiune nouă (54).

(89)

Banca a anunțat încheierea emisiunilor de drepturi, precum și alocarea integrală a plasamentelor private la 3 iunie 2013 (55). Totalul participației private la majorarea capitalului social al băncii s-a ridicat, prin urmare, la 550 de milioane EUR.

(90)

La aceeași dată, banca a anunțat, de asemenea, că HFSF va subscrie 9 138 636 364 de acțiuni la prețul de 0,44 EUR pe acțiune. Drept rezultat, până la recapitalizarea din primăvara anului 2013, HFSF a injectat în bancă un capital în valoare totală de 4 021 de milioane EUR sub formă de acțiuni ordinare (măsura B4). Suma este egală cu suma aferentă măsurilor B1, B2 și B3, după deducerea cuantumului participării private. Acțiunile deținute de HFSF îi conferă drepturi de vot limitate, întrucât participația privată totală a sectorului privat a atins 12 % din majorarea de capital. Legea privind instituirea HFSF prevede că investitorii privați ar urma să păstreze controlul asupra băncii în cazul în care au injectat peste 10 % din capitalul necesar băncii. Cu toate acestea, HFSF își păstrează drepturi depline de vot pentru principalele decizii la nivelul întreprinderii.

(91)

Prin intermediul majorării capitalului băncii (măsura B4), prima și a doua recapitalizare-punte (măsurile B1 și B2) au fost convertite într-o recapitalizare permanentă și angajamentul de a acorda ajutoare suplimentare sub formă de capital (măsura B3) a fost pus în aplicare parțial.

(92)

Prețul noilor acțiuni a fost stabilit la 50 % din cursul ponderat al bursei în baza volumului operațiunilor comerciale de-a lungul celor 50 de zile de tranzacționare care precedă stabilirea prețului de ofertă. Ca urmare a unei divizări inverse a acțiunilor (56), decisă în cadrul adunării generale extraordinare a acționarilor la 16 aprilie 2012 (57), prețul noilor acțiuni a fost stabilit la 0,44 EUR pe acțiune.

(93)

Imediat după recapitalizarea din primăvara anului 2013, HFSF a devenit principalul acționar al băncii cu o participație de 83,66 % (58). HFSF a emis 1 233 503 482 de warrante și a acordat investitorilor privați un warrant pentru fiecare acțiune subscrisă, fără nicio contravaloare (59). Fiecare warrant conferă dreptul de a cumpăra 7,40 acțiuni emise de HFSF, la intervale specificate și la prețuri de exercitare. Prima dată de exercitare a fost 10 decembrie 2013, ulterior warrantele putând fi exercitate de două ori pe an, până la 10 decembrie 2017. Prețul de exercitare este egal cu prețul de subscriere de 0,44 EUR, la care se adaugă rata anuală a dobânzii (4 % în primul an, 5 % în al doilea an, 6 % în al treilea an, 7 % în al patrulea an și ulterior 8 % anualizată pentru ultimele șase luni) (60).

(94)

Legea privind instituirea HFSF, astfel cum a fost modificată în 2014, prevede că numai prețurile de exercitare ale warrantelor pot fi ajustate în cazul unei emisiuni de drepturi. De asemenea, o astfel de ajustare va avea loc ex post și numai până la concurența valorii obținute din vânzarea de drepturi preferențiale ale HFSF. În cazul unei majorări a capitalului social nepreferențial nu este prevăzută nicio ajustare.

(95)

Astfel cum s-a menționat deja în secțiunea 2.2.2, deficitele de finanțare ale Dodecanese Bank, Evia Bank și Western Macedonia Bank au fost estimate de Banca Greciei la 249 de milioane EUR, 96 de milioane EUR și, respectiv, 82 de milioane EUR. Prin urmare, valoarea totală a deficitelor de finanțare a fost estimată la 427 de milioane EUR. Acestea au fost acoperite de către HFSF, care a acordat băncii o sumă corespunzătoare din obligațiunile emise de FESF.

(96)

La 12 iunie 2014, Grecia a prezentat planul de restructurare a băncii, care explică modul în care banca, în calitate de entitate combinată rezultată din achiziționarea Emporiki Bank și a depozitelor celor trei bănci cooperatiste, intenționează să își restabilească viabilitatea pe termen lung.

(97)

Prin planul de restructurare, banca se va concentra pe principalele sale activități bancare în Grecia. În timp ce operațiunile internaționale reprezentau peste 20 % din totalul activelor în decembrie 2009 și 15 % din totalul activelor în iunie 2013 (61), proporția ar trebui să scadă la aproximativ […] la sfârșitul anului 2018 (62).

(98)

Prioritatea de bază a băncii este de a restabili profitabilitatea și viabilitatea operațiunilor sale bancare din Grecia. În acest scop, planul de restructurare prevede o serie de măsuri care vizează îmbunătățirea eficienței operaționale a băncii și a marjei nete a dobânzilor, precum și măsuri de consolidare a poziției sale de capital și a structurii bilanțului.

(99)

În ceea ce privește eficiența operațională, banca a inițiat deja un program vast de raționalizare cu mult înainte de achiziționarea Emporiki Bank și a celor trei bănci cooperatiste. De la 31 decembrie 2010 până la 30 septembrie 2012, banca și-a redus amprenta fizică în Grecia. Aceasta și-a redus sucursalele de la 458 în 2010 la 426 în 2012 (63) și, de asemenea, și-a redus forța de muncă implicată în activități bancare și nebancare în Grecia cu câteva sute de angajați în aceeași perioadă (64).

(100)

Din decembrie 2012 până în decembrie 2017, banca are în vedere reducerea numărului de sucursale în Grecia de la 739 la […]. Numărul de angajați implicați în activități bancare și nebancare în Grecia va scădea de la 11 435 la […] (65).

(101)

Creșterea eficienței în ceea ce privește numărul de sucursale și de angajați va contribui la reducerea costului total al activităților băncii în Grecia cu […] % de la 1 345 de milioane EUR pe bază pro forma în 2012 la […] milioane EUR în 2017 (66). În consecință, indicatorul de eficiență a costurilor estimat pentru activitățile bancare din Grecia va scădea sub […] % la sfârșitul perioadei de restructurare.

(102)

Planul de restructurare descrie, de asemenea, modul în care banca își va reduce costurile de finanțare, ceea ce este un element esențial pentru restabilirea viabilității. Banca preconizează că va fi în măsură să reducă ratele dobânzilor la depozite în condițiile unui mediu mai stabil și, în special, ale stabilizării și redresării prevăzute a economiei Greciei, care se așteaptă să crească din nou începând cu 2014. Se preconizează că dobânda plătită pentru depozite (media depozitelor la termen, a depozitelor la vedere și a nivelului economiilor) în Grecia va scădea. Scăderea se va realiza în primul rând prin plata unor rate mult mai reduse pentru depozitele la termen. În mod similar, utilizarea de către bancă a ELA garantată de stat și a finanțării mai ample din Eurosistem va scădea de la 32 % din activele sale totale în 2012 la doar […] % în 2017 (67).

(103)

Planul de restructurare preconizează că banca își va consolida, de asemenea, bilanțul. Raportul net credite acordate/depozite atrase al băncii în Grecia va scădea până la […] % în 2018 (în scădere de la 131 % în 2012) (68), în timp ce rata de adecvare a capitalului va continua să se îmbunătățească.

(104)

O altă prioritate a băncii constă în gestionarea creditelor neperformante. Banca își va ameliora procesele de creditare, în ceea ce privește atât generarea de credite (o mai bună acoperire a garanțiilor, limite reduse), cât și gestionarea creditelor neperformante. Rata creditelor neperformante va ajunge la aproximativ […] % în 2014 și ulterior va începe să scadă, cu o rată preconizată de aproximativ […] % la sfârșitul perioadei de restructurare (69). Costul de risc (deprecierile) va scădea de la 2 799 de milioane EUR în 2012, pe bază pro forma (inclusiv Emporiki Bank) la […] milioane EUR în 2018 (70), ca urmare a redresării economiei elene.

(105)

Îmbunătățirea eficienței operaționale, creșterea marjei nete a dobânzii și scăderea costului riscului vor permite băncii să fie profitabilă în Grecia începând cu anul 2015. […]. Rentabilitatea capitalurilor proprii în Grecia va atinge […] % în 2018 (71).

(106)

Banca a început deja să își reducă gradul de îndatorare și să își restructureze rețeaua internațională. Aceasta și-a vândut filiala ucraineană în august 2013. Numărul de sucursale din Europa de Sud-Est s-a redus de la 622 în 2009 la 488 în 2012 (72).

(107)

Banca va continua să restructureze și să reducă efectul de levier aferent rețelei sale internaționale. Banca intenționează să își limiteze dimensiunea activelor internaționale la aproximativ […] miliarde EUR. Pentru a se conforma acestui obiectiv, banca va lua în considerare orice combinație de cesionări sau de reducere a efectului de levier în ceea ce privește propriul portofoliu. Dimensiunea preconizată a activelor internaționale ale băncii reprezintă o reducere cu […] % a activelor sale străine la 31 decembrie 2012 […].

(108)

Planul de restructurare evidențiază necesitatea de a reduce dependența filialelor străine de societatea-mamă elenă în ceea ce privește poziția de capital a băncii. Finanțarea intragrup a filialelor străine va scădea de la 4 172 de milioane EUR la […] milioane EUR din 2013 până în 2017 (73).

(109)

Pentru a îmbunătăți rentabilitatea activităților sale străine, banca planifică punerea în aplicare a unui program important de reducere a costurilor în cadrul rețelei internaționale, cu o reducere a numărului de sucursale și de angajați. De exemplu, în […], […] sucursale din […] vor fi închise, în timp ce forța de muncă va fi redusă cu […] angajați (- […]) în perioada 2012-2018 (74).

(110)

În consecință, randamentul capitalului propriu va atinge valoarea de […] (75).

(111)

Banca a reușit să atragă capital semnificativ de pe piață, reducând astfel cuantumul ajutoarelor de stat de care a avut nevoie.

(112)

În primul rând, banca a generat capital privat în 2009 prin emisiunea de drepturi de subscriere de capital în valoare de 986 de milioane EUR (76). Astfel cum se menționează în considerentul 89, banca a reușit, de asemenea, să atragă capital de la investitori privați prin recapitalizarea din primăvara anului 2013. Participația acționarilor preexistenți a scăzut foarte mult în urma recapitalizării din primăvara anului 2013, întrucât HFSF a primit 83,66 % din acțiunile băncii, lăsând acționarilor preexistenți o participație de doar 4,9 %. Nu au fost plătite dividende în numerar începând din 2008.

(113)

Banca a atras capital de pe piață în valoare de 1,2 miliarde EUR în martie 2014 pentru a-și acoperi nevoile de capital suplimentar și pentru a rambursa acțiunile preferențiale deținute de Grecia. Acțiunile noi au fost emise la un preț pe acțiune mai mare decât cel la care au fost achitate de către HFSF în cadrul recapitalizării din primăvara anului 2013.

(114)

La 20 aprilie 2012, banca s-a oferit să răscumpere titlurile de valoare de nivel 1, titlurile de valoare de nivel 2 superioare și titlurile de valoare de nivel 2 inferioare la prețuri de achiziție de 40 %, 60 % și, respectiv, 60 % din valoarea nominală aferentă în numerar. Prețul de răscumpărare a fost determinat pe baza valorii de piață a instrumentelor și conținea o primă de nu mai mult de zece puncte procentuale, care a fost adăugată pentru a-i încuraja pe investitori să participe la răscumpărare. La 7 mai 2012, banca a anunțat rezultatele răscumpărării (77). Participarea totală a atins 66 %, cu un câștig de capital general de 333 de milioane EUR. La 19 aprilie 2013, banca a anunțat un alt exercițiu de administrare a pasivelor, pentru o valoare nominală rămasă de 316 milioane EUR. Banca s-a oferit să răscumpere titlurile de valoare de nivel 1, titlurile de valoare de nivel 2 superioare și titlurile de valoare de nivel 2 inferioare la prețuri de achiziție de 35 %, 55 % și, respectiv, 55 % din valoarea nominală aferentă în numerar. Prețul de răscumpărare a fost determinat pe baza valorii de piață a instrumentelor și conținea o primă de nu mai mult de zece puncte procentuale, care a fost adăugată pentru a-i încuraja pe investitori să participe la răscumpărare. Rata de acceptare a fost de 58 %, iar câștigul de capital a fost de 103 milioane EUR.

(115)

Ca urmare a celor două răscumpărări, valoarea rămasă a creanțelor subordonate și hibride a scăzut de la 985 de milioane EUR la 134 de milioane EUR.

(116)

La 12 iunie 2014, Grecia și-a luat angajamentul că banca și filialele sale vor pune în aplicare planul de restructurare prezentat la aceeași dată și și-a asumat angajamente viitoare în ceea ce privește punerea în aplicare a planului de restructurare. Angajamentele suplimentare, enumerate în anexă, sunt rezumate în prezenta secțiune.

(117)

În primul rând, Grecia și-a asumat angajamentul că banca își va restructura operațiunile comerciale în Grecia, stabilind un număr maxim de sucursale și de angajați, precum și un cuantum maxim al costurilor totale care trebuie să fie respectat la 31 decembrie 2017 (78).

(118)

De asemenea, Grecia și-a asumat angajamentul că banca va reduce costul depozitelor atrase în Grecia și va respecta un raport maxim net credite acordate/depozite atrase până la 31 decembrie 2017 (79).

(119)

În ceea ce privește filialele străine ale băncii, Grecia și-a asumat angajamentul că banca nu va oferi sprijin suplimentar sub formă de capital, dacă nu sunt îndeplinite unele condiții prestabilite. De asemenea, Grecia a oferit un angajament că banca își va reduce în mod semnificativ activele internaționale până la 30 iunie 2018 (80).

(120)

Grecia și-a asumat angajamentul că banca va cesiona o serie de titluri de valoare și își va reduce dimensiunea portofoliului de fonduri de capital privat. De asemenea, banca nu va achiziționa titluri fără grad investițional (non-investment grade), cu excepții limitate (81).

(121)

Grecia a emis o serie de angajamente legate de guvernanța corporativă a băncii. De asemenea, aceasta s-a angajat să limiteze remunerația angajaților și directorilor băncii pentru ca banca să respecte legile elene privind guvernanța corporativă și să înființeze o structură organizatorică adecvată și eficientă (82).

(122)

De asemenea, Grecia și-a asumat angajamentul că banca va pune în aplicare o politică de creditare de înaltă calitate, pentru a se asigura că deciziile privind acordarea și restructurarea împrumuturilor urmăresc creșterea la maximum a viabilității și a rentabilității băncii. Grecia și-a asumat angajamentul că banca va respecta standarde înalte în ceea ce privește monitorizarea riscului de credit, precum și restructurarea împrumuturilor (83).

(123)

O serie de angajamente vizează operațiunile băncii cu debitorii afiliați. Angajamentele vizează să asigure că banca nu se abate de la practicile bancare prudente atunci când acordă sau restructurează împrumuturile acordate angajaților, administratorilor și acționarilor săi, precum și entităților publice, partidelor politice și întreprinderilor din domeniul media (84).

(124)

În cele din urmă, Grecia și-a asumat angajamentul că banca va respecta o serie de limitări comportamentale, cum ar fi o interdicție privind cupoanele și dividendele, o interdicție privind achizițiile și o interdicție de promovare a ajutorului de stat (85).

(125)

Angajamentele vor fi monitorizate până la 31 decembrie 2018 de către un mandatar însărcinat cu monitorizarea.

(126)

Separat, Grecia a precizat că va solicita aprobarea Comisiei înainte de orice răscumpărare a warrantelor de către bancă sau de către orice entitate de stat, inclusiv HFSF (86).

(127)

La 27 iulie 2012, Comisia a deschis procedura oficială de investigare pentru a verifica dacă au fost îndeplinite condițiile din Comunicarea din 2008 privind sectorul bancar (87) în ceea ce privește caracterul adecvat, necesitatea și proporționalitatea primei recapitalizări-punte acordată de către HFSF în favoarea băncii (măsura B1).

(128)

În ceea ce privește caracterul adecvat al măsurii, dat fiind că ajutorul a survenit ulterior recapitalizării și ajutorului sub formă de lichidități și având în vedere prelungirea perioadei de salvare, Comisia și-a exprimat îndoiala cu privire la măsura în care au fost întreprinse toate acțiunile posibile de către bancă pentru a evita o nevoie de ajutor viitoare (88). De asemenea, Comisia nu a avut o viziune clară cu privire la cine va controla banca în momentul în care recapitalizarea-punte urma să fie înlocuită cu o recapitalizare permanentă (89), întrucât banca putea intra sub controlul statului sau al proprietarilor privați minoritari. Comisia a menționat că dorește să se asigure că, în ambele cazuri, calitatea administrării băncii și, în special, procesul de acordare a împrumuturilor nu se vor deteriora.

(129)

În ceea ce privește necesitatea primei recapitalizări-punte, în considerentul 66 din decizia de inițiere a procedurii privind Alpha, Comisia a pus sub semnul întrebării faptul dacă au fost luate toate măsurile posibile pentru a evita ca banca să aibă din nou nevoie de ajutor în viitor. De asemenea, întrucât durata recapitalizării-punte era incertă, Comisia nu a putut concluziona dacă aceasta a fost suficientă și dacă a respectat principiile de remunerare și de repartizare a sarcinilor în temeiul normelor privind ajutoarele de stat. Mai mult decât atât, întrucât condițiile conversiei primei recapitalizări-punte într-o recapitalizare permanentă nu erau cunoscute la momentul adoptării deciziei de inițiere a procedurii privind Alpha, Comisia nu a putut să le evalueze.

(130)

În ceea ce privește proporționalitatea măsurii, Comisia și-a exprimat îndoiala cu privire la gradul în care măsurile de salvgardare (interdicția privind publicitatea referitoare la sprijinul acordat de stat, interdicția privind plata dividendelor și a cupoanelor, interdicția privind opțiunea de cumpărare și interdicția de răscumpărare, astfel cum sunt descrise în considerentul 71 din decizia de inițiere a procedurii privind Alpha) au fost suficiente în raport cu prima recapitalizare-punte. De asemenea, în considerentul 72 din decizia de inițiere a procedurii privind Alpha, Comisia a afirmat că denaturări ale concurenței ar putea fi cauzate de lipsa normelor care împiedică HFSF să coordoneze toate cele patru mari bănci din Grecia (și anume, banca, Eurobank, National Bank of Greece și Piraeus Bank) și de lipsa unor măsuri de salvgardare adecvate pentru a evita schimbul de informații sensibile din punct de vedere comercial între bănci. Prin urmare, Comisia a propus desemnarea unui mandatar însărcinat cu monitorizarea, care va fi prezent fizic în bancă.

(131)

La 30 august 2012, Comisia a primit observațiile prezentate de bancă asupra deciziei de inițiere a procedurii privind Alpha.

(132)

În ceea ce privește caracterul adecvat al măsurii, banca și-a evidențiat importanța din punct de vedere sistemic atât în Grecia, cât și pe piețele serviciilor bancare pe care activează. Aceasta a adăugat, de asemenea, că modelul său de afaceri este viabil, lucru demonstrat de-a lungul istoriei sale respectabile.

(133)

De asemenea, banca a arătat că cele două valuri de recapitalizare au fost un produs secundar al unui mediu economic care se confrunta cu un proces de deteriorare gravă și că măsurile suplimentare de ajutor au apărut ca urmare a agravării crizei financiare. Aceasta a declarat că, dintre marile bănci elene, a beneficiat de proporția cea mai scăzută de ajutor de stat până în prezent. Banca a luat act de faptul că, în ceea ce privește întrebarea dacă au fost luate imediat toate măsurile posibile pentru a se evita ca banca să aibă nevoie de ajutor suplimentar în viitor, planul de restructurare oferă informații detaliate cu privire la măsurile de repartizare a sarcinilor puse deja în aplicare, în curs de punere în aplicare și planificate. De asemenea, banca a subliniat că măsurile luate garantează că niciuna dintre părțile interesate nu a rămas neafectată. Acestea contribuie, alături de baza de afaceri existentă puternică și de soliditatea procesului de evaluare a capitalului, la asigurarea faptului că banca este capitalizată în mod adecvat, ceea ce conduce la restabilirea viabilității și, în cele din urmă, la renunțarea la sprijinul din partea statului.

(134)

De asemenea, banca a salutat claritatea cu privire la condițiile recapitalizării permanente, care, în opinia sa, ar trebui să reflecte pe deplin motivele pentru care este necesar sprijinul de stat. Aceasta a remarcat, de asemenea, că recapitalizarea abordează pierderea de capital rezultată în urma participării sale la procesul de implicare a sectorului privat, un eveniment extraordinar și foarte imprevizibil. Banca și-a susținut punctul de vedere potrivit căruia nu și-a asumat riscuri excesive prin achiziționarea datoriei suverane la standarde elene și europene. Aceasta a declarat că, în absența programului de implicare a sectorului privat, ar fi evitat necesitatea recapitalizării în 2012 și ar fi fost în măsură să ramburseze acțiunile preferențiale în conformitate cu condițiile contractuale. De asemenea, aceasta a precizat că, deși înregistrase pierderi de capital importante ca urmare a participării la programul de implicare a sectorului privat, a avut în continuare o valoare pozitivă a activului net.

(135)

Banca a adăugat că funcționează pe o bază foarte puternică și a fost extrem de proactivă în luarea unor măsuri care să îi permită să își desfășoară activitatea cu succes într-o perioadă de criză extremă. Aceasta a precizat că, de la începutul crizei, nu s-a implicat în nicio politică comercială agresivă și nu și-a asumat riscuri inadecvate și, în același timp, s-a axat pe administrarea riscului de credit, a abordat dezechilibrele propriului profil de finanțare printr-o reducere ordonată a efectului de levier și și-a gestionat în mod activ baza de costuri prin raționalizarea platformei de exploatare și prin optimizarea cheltuielilor cu achizițiile.

(136)

În plus, banca a atras atenția asupra repartizării considerabile a sarcinilor între părțile interesate. Banca a subliniat, de asemenea, garanțiile substanțiale la dispoziția sectorului public pentru a evita asumarea de riscuri excesive de către băncile recapitalizate și pentru a monitoriza îndeaproape punerea în aplicare corespunzătoare a planurilor de restructurare, cum ar fi numirea de reprezentanți ai Ministerului de Finanțe și ai HFSF în consiliul de administrație al băncii și în comitetele respective. De asemenea, aceasta a subliniat că HFSF va monitoriza punerea în aplicare a planului de restructurare și că suspendarea drepturilor de vot ale HFSF va fi ridicată în cazul unui eșec material.

(137)

Din aceste motive, banca a considerat că arhitectura și condițiile recapitalizării permanente ar trebui să ofere stimulente puternice pentru participarea acționarilor noi și a celor existenți la viitoarele majorări de capital.

(138)

În ceea ce privește necesitatea măsurii, banca a luat act de faptul că măsura de ajutor a abordat deficitul de capital cauzat de programul de implicare a sectorului privat, astfel încât banca a respectat ratele de adecvare a capitalului minim impus de Banca Greciei, a continuat să aibă acces la operațiuni de refinanțare din partea BCE și va fi în măsură să își sprijine clienții și economia elenă într-un context dificil.

(139)

În ceea ce privește caracterul proporțional al măsurii, banca și-a declarat intenția de a nu utiliza ajutorul pentru a denatura concurența. Aceasta a subliniat, de asemenea, că nu s-a angajat în politici comerciale agresive din momentul acordării ajutorului de stat. De asemenea, aceasta a remarcat că, întrucât toate băncile elene de mari dimensiuni au beneficiat de ajutor și având în vedere că apetitul actorilor străini pe piața din Grecia pentru riscul elen era în scădere, capacitatea oricărui destinatar al ajutorului de a denatura concurența în detrimentul unei întreprinderi care nu beneficiază de ajutor a fost redusă la minimum.

(140)

La 3 ianuarie 2013, Comisia a primit observațiile prezentate de o bancă elenă asupra deciziei de inițiere a procedurii privind Alpha Bank. Banca elenă a afirmat că recapitalizarea băncilor elene de către HFSF constituie, în principiu, un pas binevenit în vederea realizării unui sistem bancar mai sănătos și mai viabil și nu a exprimat nicio obiecție cu privire la recapitalizarea băncii.

(141)

Cu toate acestea, în timp ce și-a exprimat sprijinul deplin pentru principiul recapitalizării băncilor elene de către HFSF, banca elenă a explicat că, pentru a reduce la minimum denaturarea concurenței și pentru a evita discriminarea, se preconizează că recapitalizarea de către HFSF va fi deschisă pentru toate băncile care își desfășoară activitatea în Grecia în condiții similare.

(142)

La 5 septembrie 2012, Grecia a prezentat observații, care au fost pregătite de Banca Greciei și de HFSF, referitoare la decizia de inițiere a procedurii privind Alpha.

(143)

În ceea ce privește caracterul adecvat al primei recapitalizări-punte, Banca Greciei a afirmat că prima recapitalizare-punte a fost temporară, dat fiind că procesul de recapitalizare va fi încheiat cu majorări de capital social din partea celor patru bănci în cauză.

(144)

Banca Greciei a observat, de asemenea, că recapitalizarea celor mai mari bănci elene face parte din restructurarea pe termen mai lung a sectorului bancar elen. De asemenea, aceasta a remarcat faptul că, în cazul în care o bancă este privatizată, conducerea sa, cel mai probabil, va rămâne neschimbată, în timp ce, în cazul în care o bancă devine proprietatea statului (și anume, deținută de HFSF), HFSF poate numi o nouă conducere care, în orice caz, va trebui să fie evaluată de Banca Greciei. Banca Greciei a observat că HFSF evaluează cadrul de guvernanță al întreprinderii, caracterul adecvat al conducerii și profilul de risc al fiecărei bănci în permanență, pentru a garanta că nu sunt asumate riscuri excesive. De asemenea, aceasta a subliniat că HFSF a desemnat deja reprezentanți în consiliile de administrație ale băncilor recapitalizate.

(145)

În ceea ce privește necesitatea primei recapitalizări-punte, Banca Greciei a observat că recapitalizarea băncii a fost limitată astfel încât să se asigure îndeplinirea cerințelor minime de capital (8 %) aplicabile în acel moment. De asemenea, aceasta a declarat că perioada îndelungată de timp care a precedat recapitalizările s-a datorat deteriorării bruște a mediului operațional în Grecia și impactului programului de implicare a sectorului privat, gradului de complexitate al întregului proiect și necesității de a crește la maximum participarea investitorilor privați la creșterea capitalului social.

(146)

În ceea ce privește proporționalitatea primei recapitalizări-punte, Banca Greciei a subliniat că punerea în aplicare integrală a planului de restructurare care urmează să fie prezentat Comisiei este garantată prin faptul că suspendarea drepturilor de vot ale HFSF va fi revocată în cazul în care planul de restructurare este încălcat în mod substanțial. Banca Greciei a observat, de asemenea, că dificultățile băncii nu se datorau unei subestimări a riscurilor de către conducerea băncii sau unor acțiuni agresive din punct de vedere comercial.

(147)

În ceea ce privește caracterul adecvat al primei recapitalizări-punte, pentru a aborda problema intervenției potențiale a statului în cazul în care statul acordă ajutoare de stat în cuantumuri ridicate prin intermediul HFSF și HFSF are drepturi de vot depline, HFSF a declarat că băncile finanțate de HFSF nu sunt considerate a fi entități publice sau aflate sub controlul statului și că acestea nu vor fi controlate de către stat după ce au fost recapitalizate în permanență de către HFSF. HFSF a subliniat că este o persoană juridică de drept privat pe deplin independentă, cu autonomie de decizie. HFSF nu este supus controlului guvernului, în temeiul articolului 16 alineatul (C) punctul 2 din Legea privind instituirea HFSF, care prevede că instituțiile de credit cărora HFSF le-a acordat sprijin sub formă de capital nu fac parte din sectorul public în general. De asemenea, s-a făcut referire la structura de conducere a HFSF.

(148)

În ceea ce privește intervenția HFSF în conducerea băncii, HFSF a subliniat că respectă autonomia băncii și nu interferează cu gestionarea zilnică a acesteia, dat fiind că rolul său se limitează la cel prevăzut în Legea privind instituirea HFSF. HFSF a afirmat că nu există nicio intervenție sau coordonare din partea statului și că deciziile băncii în ceea ce privește procesul de acordare a împrumuturilor (privind, printre altele, efectele colaterale, stabilirea prețurilor și solvabilitatea debitorilor) vor fi luate pe baza unor criterii comerciale.

(149)

HFSF a subliniat că Legea privind instituirea HFSF și acordul de presubscriere stabilesc măsuri de salvgardare adecvate pentru a evita asumarea unor riscuri excesive de către acționarii privați existenți. HFSF a evidențiat aspecte precum (i) numirea reprezentanților HFSF ca membri neexecutivi independenți ai consiliului de administrație al băncii și prezența lor în comitete; (ii) aplicarea de către HFSF a principiului diligenței necesare în cadrul băncii; și (iii) faptul că, după recapitalizarea finală, drepturile sale de vot vor fi limitate numai atât timp cât banca respectă condițiile planului de restructurare.

(150)

HFSF a afirmat că există în vigoare măsuri adecvate pentru a se asigura că băncile la care HFSF deține participații nu partajează între ele informații sensibile din punct de vedere comercial. Măsurile includ numirea unor reprezentanți diferiți ai HFSF la băncile respective, mandatele adresate reprezentanților în cauză care previn în mod specific fluxul de informații de la un reprezentant la altul și instrucțiuni interne clare pentru aceștia să nu transmită informațiile sensibile din punct de vedere comercial ale băncilor. De asemenea, HFSF a declarat că nu își exercită drepturile în relația cu băncile într-un mod care ar putea împiedica, restricționa, denatura ori diminua sau împiedica în mod semnificativ concurența efectivă. În sfârșit, HFSF a arătat că membrii consiliului său de administrație și angajații săi se supun unor norme stricte de confidențialitate și unor obligații fiduciare și s-au angajat să respecte dispoziții referitoare la secretul profesional în ceea ce privește activitățile sale.

(151)

În primul rând, Comisia trebuie să evalueze dacă măsurile de ajutor de stat legate de rezoluția celor trei bănci cooperatiste (și anume, finanțarea deficitelor de finanțare care au permis transferul depozitelor, inclusiv datoriile interbancare, precum și creanțele și datoriile față de FEGDI) constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat. Dispoziția din tratat definește ajutorul de stat ca fiind orice ajutor acordat de un stat membru sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi în măsura în care afectează schimburile comerciale dintre statele membre.

(152)

Comisia va începe prin a verifica dacă următorilor beneficiari potențiali li s-a acordat sau nu un avantaj: (i) băncile cooperatiste și „activitățile” potențial transferate către bancă; și (ii) banca.

(153)

În ceea ce privește băncile cooperatiste, Comisia observă că Dodecanese Bank, Evia Bank și Western Macedonia Bank au intrat în lichidare și licențele lor bancare au fost retrase. Prin urmare, acestea nu vor mai desfășura activități economice pe piața bancară.

(154)

Sprijinul oferit de stat, și anume finanțarea deficitelor de finanțare, ar constitui ajutor pentru activele și pasivele transferate în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat numai dacă acestea ar alcătui împreună o întreprindere. Noțiunea de întreprindere cuprinde orice entitate care desfășoară o activitate economică, indiferent de statutul său juridic și de modul în care este finanțată. Orice activitate care constă în oferirea de bunuri sau de servicii pe o piață dată este considerată o activitate economică. Prin urmare, pentru a stabili dacă există elemente de ajutor în favoarea unei întreprinderi, ar trebui să se evalueze dacă transferul creanțelor și al datoriilor implică transferul unei activități economice.

(155)

Astfel cum s-a menționat în secțiunea 2.2.2, în urma rezoluției băncilor cooperatiste, numai depozitele, datoriile interbancare și creanțele și datoriile către FEGDI au fost transferate către bancă. Cele trei bănci cooperatiste aveau 227 de angajați și 18 sucursale în total. Trebuie remarcat faptul că nu a existat niciun transfer automat de sucursale, de contracte de muncă sau de împrumuturi între cele trei bănci cooperatiste și bancă. Prin urmare, faptul că împrumuturile nu sunt transferate către bancă, ci rămân la cele trei bănci cooperatiste în lichidare, faptul că nicio filială nu este transferată, precum și lipsa unui transfer automat de contracte de muncă contribuie (90) la concluzia că nu există un transfer al unei activități economice. Pasivele transferate (și anume, depozitele) nu pot fi considerate ca fiind beneficiarul ajutorului de stat deoarece nu reprezintă o „întreprindere”.

(156)

Pe scurt, cele trei entități juridice existente au fost lichidate și nu mai desfășoară nicio activitate bancară. În același timp, activele și pasivele transferate nu constituie o activitate economică.

(157)

Prin urmare, se concluzionează că acordarea de obligațiuni FESF de către HFSF băncii pentru a acoperi deficitul de finanțare al activelor și pasivelor achiziționate ale celor trei bănci cooperatiste nu permite continuarea activităților economice ale acestora din urmă. În consecință, sprijinul HFSF nu constituie ajutor pentru entitățile lichidate, nici ajutor pentru activele și pasivele transferate.

(158)

În ceea ce privește faptul dacă vânzarea activelor și pasivelor celor trei bănci cooperatiste către bancă implică un ajutor de stat, Comisia trebuie să evalueze dacă sunt îndeplinite anumite cerințe, în special dacă (i) procesul de vânzare este deschis, necondiționat și nediscriminatoriu; (ii) vânzarea are loc în condițiile pieței; și (iii) statul crește la maximum prețul de vânzare al activelor și al pasivelor în cauză (91).

(159)

Astfel cum este menționat în considerentul 52, Banca Greciei a contactat doar cele 4 bănci elene de importanță sistemică pentru a scoate la licitație activele și pasivele selectate ale celor trei bănci cooperatiste, întrucât aceasta a considerat că depozitele ar trebui să fie transferate către instituții pe deplin recapitalizate. Numai Alpha Bank și Eurobank au prezentat oferte irevocabile. Alpha Bank a fost selectată ca fiind cel mai bun ofertant în cadrul unei proceduri concurențiale de ofertare organizată de autoritatea de rezoluție, care a ținut cont de prețul propus și de capacitatea de a prelua și a integra depozitele achiziționate într-un mod rapid și fără întreruperi.

(160)

Pachetul care a făcut obiectul vânzării a inclus numai depozite, fără nicio infrastructură. Prin urmare, cumpărătorul nu putea să fie decât o bancă cu infrastructură și o rețea de sucursale în Grecia, pentru a servi deponenților.

(161)

Întrucât nu are niciun motiv să considere că vânzarea nu a avut loc în condițiile pieței, Comisia concluzionează că ajutorul acordat băncii poate fi exclus, în conformitate cu punctul 80 din Comunicarea din 2013 privind sectorul bancar, cu punctul 20 din Comunicarea privind restructurarea și cu practica decizională a Comisiei (92).

(162)

Sprijinul statului implicat în vânzarea celor trei bănci cooperatiste nu favorizează nicio activitate economică sau întreprindere. În consecință, măsura nu constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat.

(163)

Comisia trebuie să stabilească existența ajutorului de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat.

(164)

Comisia a stabilit deja în deciziile de aprobare și de prelungire a schemei de sprijinire a băncilor elene (93) că sprijinul sub formă de lichidități acordat în temeiul schemei constituie ajutor de stat. Sprijinul sub formă de lichidități acordat în viitor în cadrul schemei respective va constitui, de asemenea, ajutor de stat.

(165)

Comisia a stabilit deja în decizia din 19 noiembrie 2008 privind schema de sprijinire a băncilor elene că recapitalizările care urmează să fie acordate în cadrul măsurii de recapitalizare vor constitui ajutor de stat. Banca a primit 940 de milioane EUR sub formă de acțiuni preferențiale, reprezentând 2 % din activele ponderate în funcție de risc ale băncii.

(166)

Comisia a clarificat la punctul 51 din Comunicarea din 2008 privind sectorul bancar că acordarea de fonduri de către băncile centrale pentru instituțiile financiare nu constituie ajutor de stat dacă sunt îndeplinite patru condiții cumulative privind solvabilitatea instituției financiare, constituirea de garanții în cadrul instrumentului, rata dobânzii percepută instituției financiare și absența unei contragaranții din partea statului. Întrucât ELA garantată de stat în favoarea băncii nu îndeplinește cele patru condiții cumulative, în special pentru că este garantată de stat și este acordată în asociere cu alte măsuri de sprijin, aceasta constituie ajutor de stat.

(167)

ELA garantată de stat îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (1) din tratat. În primul rând, întrucât măsura include o garanție de stat în favoarea Băncii Greciei, orice pierdere va fi suportată de stat. Prin urmare, măsura implică resurse de stat. Injecția de capital permite băncilor să primească finanțare într-un moment în care acestea nu au acces la piața de finanțare interbancară și la operațiunile de refinanțare normale din Eurosistem. Prin urmare, ELA garantată de stat oferă un avantaj pentru bancă. În măsura în care ELA este limitată la sectorul bancar, măsura este selectivă. Întrucât ELA garantată de stat permite băncii să își continue activitatea pe piață și evită intrarea sa în incapacitate de plată și ieșirea de pe piață, aceasta denaturează concurența. Întrucât banca își desfășoară activitatea în alte state membre și având în vedere faptul că instituții financiare din alte state membre își desfășoară activitatea sau ar putea fi interesate să își desfășoare activitatea în Grecia, avantajul acordat băncii afectează schimburile comerciale dintre statele membre.

(168)

ELA garantată de stat (măsura L2) constituie ajutor de stat. Cuantumul ELA garantată de stat a variat de_a lungul timpului. La 31 decembrie 2012, aceasta s-a ridicat la aproximativ 23,6 miliarde EUR.

(169)

La punctul 5.1 din decizia de inițiere a procedurii privind Alpha, Comisia a concluzionat deja că prima recapitalizare-punte constituie ajutor de stat. Capitalul primit s-a ridicat la 1,9 miliarde EUR.

(170)

Măsura B2 a fost pusă în aplicare cu resurse din partea HFSF, ceea ce, astfel cum se explică în considerentul 47 din decizia de inițiere a procedurii privind Alpha, implică resurse de stat.

(171)

În ceea ce privește existența unui avantaj, măsura B2 a crescut rata capitalului băncii la un nivel care i-a permis acesteia să continue să funcționeze pe piață și să acceseze finanțare din Eurosistem. De asemenea, remunerarea măsurii B2 constă în dobânzi acumulate la titlurile FESF și într-o taxă suplimentară de 1 %. Întrucât remunerarea este în mod evident mai redusă decât remunerarea instrumentelor de capital similare de pe piață, banca nu ar fi fost cu siguranță în măsură să majoreze capitalul în astfel de condiții ale pieței. Prin urmare, măsura B2 a acordat un avantaj băncii din resurse de stat. Întrucât măsura a fost pusă la dispoziție doar pentru bancă, aceasta a avut un caracter selectiv.

(172)

Ca urmare a măsurii B2, poziția băncii a fost consolidată deoarece i-au fost oferite resursele financiare necesare astfel încât să respecte în continuare cerințele de capital, ceea ce a cauzat, prin urmare, denaturări ale concurenței. Întrucât banca își desfășoară activitatea pe alte piețe financiare din Uniunea Europeană și instituții financiare din alte state membre își desfășoară activitatea în Grecia, măsura B2 este, de asemenea, de natură să afecteze schimburile comerciale dintre statele membre.

(173)

Comisia consideră că măsura B2 constituie ajutor de stat. Măsura a fost notificată ca ajutor de către autoritățile naționale. Capitalul primit s-a ridicat la 1 042 de milioane EUR.

(174)

Prin măsura B3, HFSF și-a asumat angajamentul de a furniza capital suplimentar necesar pentru a finaliza recapitalizarea băncii până la suma solicitată de Banca Greciei în cadrul simulării de criză din 2012. HFSF primește resurse de la stat. Prin urmare, Comisia concluzionează că scrisoarea implică resurse de stat. Circumstanțele în care HFSF poate acorda sprijin instituțiilor financiare sunt definite și delimitate în mod exact de drept. Prin urmare, utilizarea resurselor de stat este imputabilă statului. HFSF s-a angajat să ofere capital suplimentar în valoare de până la 1 629 de milioane EUR.

(175)

Scrisoarea de angajament a acordat un avantaj băncii deoarece a garantat deponenților că banca este în măsură să atragă întreaga sumă de capital necesară, cu alte cuvinte, HFSF urma să furnizeze capitalul dacă banca nu reușea să îl atragă de pe piață. De asemenea, angajamentul facilitează atragerea capitalului privat de pe piață, întrucât investitorii au siguranța că, în cazul în care banca nu poate găsi o parte din capital pe piață, HFSF îl va pune la dispoziție. Niciun investitor privat nu ar fi acceptat să își asume angajamentul de a injecta capital înainte de a cunoaște condițiile recapitalizării și, la momentul respectiv, banca nu avea acces la piața de capital. Avantajul este selectiv deoarece nu a fost acordat tuturor băncilor care își desfășoară activitatea în Grecia.

(176)

Întrucât banca își desfășoară activitatea pe alte piețe financiare din Uniunea Europeană și instituții financiare din alte state membre își desfășoară activitatea în Grecia, în special pe piața asigurărilor, măsura B3 este, de asemenea, de natură să afecteze schimburile comerciale între statele membre și să denatureze concurența.

(177)

Prin urmare, măsura B3 constituie ajutor și a fost notificată ca ajutor de stat de către autoritățile elene la 27 decembrie 2012.

(178)

Participarea HFSF la recapitalizarea din primăvara anului 2013 (măsura B4) constă în conversia primei și a celei de a doua recapitalizări-punte (măsurile B1 și B2) și în punerea în aplicare parțială a scrisorii de angajament (măsura B3) într-o recapitalizare permanentă în valoare de 4 021 de milioane EUR în acțiuni ordinare. Faptul că nu a trebuit să fie injectată efectiv întreaga valoare a capitalului angajat prin măsura B3 se datorează majorării de capital în valoare de 550 de milioane EUR din partea investitorilor privați. Întrucât măsura B4 constă în conversia ajutoarelor deja acordate, aceasta implică în continuare resurse de stat, dar nu crește valoarea nominală a ajutorului. Cu toate acestea, măsura sporește avantajul acordat băncii (și, prin urmare, denaturările concurenței), fiind o recapitalizare permanentă și nu o recapitalizare temporară precum în cazul măsurilor B1 și B2. În comparație cu măsura B3, care nu este decât un angajament și nu o recapitalizare efectivă, măsura B4 a crescut rata de adecvare a capitalului băncii și, prin urmare, este mai avantajoasă.

(179)

Comisia constată că un astfel de ajutor nu a fost acordat tuturor băncilor care funcționează în Grecia. Prin urmare, avantajul acordat băncii este selectiv. În ceea ce privește denaturările concurenței și efectul asupra schimburilor comerciale, Comisia remarcă, de exemplu, faptul că ajutorul a permis băncii să își continue operațiunile în alte state membre. O lichidare a băncii ar fi condus la încetarea activităților sale în străinătate, prin lichidarea activităților sau vânzarea lor. În consecință, măsura denaturează concurența și afectează schimburile comerciale între statele membre. Măsura constituie ajutor de stat.

(180)

Măsurile B1, B2, B3 și B4 constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat. Cuantumul ajutorului de stat inclus în măsurile B1, B2, B3 și B4 este de 4 571 de milioane EUR. Astfel cum este indicat în secțiunea 7.1.3.4, numai o parte din suma angajată în decembrie 2012 (măsura B3) a fost transformată într-o injecție de capital efectivă (măsura B4). Cuantumul ajutorului de stat efectiv plătit a fost, prin urmare, de numai 4 021 de milioane EUR.

(181)

Punctul 31 din Comunicarea privind restructurarea arată că, pe lângă cuantumul absolut al ajutoarelor, Comisia trebuie să ia în considerare ajutorul „în raport cu activele ponderate în funcție de risc ale băncii”. Măsurile B1, B2, B3 și B4 au fost acordate pe parcursul unei perioade de un an, din aprilie 2012 până în mai 2013. În cursul acestei perioade, activele ponderate în funcție de risc ale băncii s-au modificat, înregistrând creșteri după achiziționarea Emporiki Bank. Prin urmare, problema care se ridică se referă la nivelul activelor ponderate în funcție de risc care ar trebui să fie utilizat și, în special, dacă ajutorul de stat ar trebui să fie evaluat în raport cu activele ponderate în funcție de risc existente la începutul perioadei sau la sfârșitul perioadei. Măsurile B1, B2, B3 și B4 vizează acoperirea unei nevoi de capital identificate de Banca Greciei în martie 2012 (simularea de criză din 2012). Cu alte cuvinte, nevoile de capital acoperite de măsurile de ajutor de stat în cauză existau deja în martie 2012. Prin urmare, Comisia consideră că suma ajutorului inclusă în măsurile B1, B2, B3 și B4 trebuie să fie comparată cu activele ponderate în funcție de risc ale băncii la 31 martie 2012. Faptul că banca a achiziționat Emporiki Bank la mult timp după martie 2012 nu ar trebui să conducă la o reducere a raportului „ajutor/active ponderate în funcție de risc”. Într-adevăr, ajutorul nu denaturează mai puțin concurența deoarece banca a efectuat o achiziție care îi sporește activele ponderate în funcție de risc. De asemenea, se reamintește faptul că, după martie 2012 și până la recapitalizarea din primăvara anului 2013, Banca Greciei nu a luat în considerare achizițiile efectuate de băncile elene destinate adaptării ascendente sau descendente a propriilor nevoi de capital. Acest element demonstrează încă o dată că măsurile B1, B2, B3 și B4 au fost măsuri de ajutor legate de perimetrul băncii în forma existentă la 31 martie 2012.

(182)

Prima și a doua recapitalizare-punte și scrisoarea de angajament, împreună, s-au ridicat la 4 571 de milioane EUR. Suma reprezintă 10,3 % din activele ponderate în funcție de risc ale băncii la 31 martie 2012 (94).

(183)

Având în vedere că banca a reușit să atragă capital privat, cuantumul efectiv injectat de către HFSF în bancă s-a ridicat la doar 4 021 de milioane EUR, ceea ce reprezintă 9,1 % din activele ponderate în funcție de risc ale băncii la 31 martie 2012.

(184)

Măsurile A, B1, B2, B3 și B4 constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat.

(185)

Articolul 107 alineatul (3) litera (b) din tratat autorizează Comisia să declare un ajutor ca fiind compatibil cu piața internă dacă acesta este destinat „remedierii unei perturbări grave a economiei unui stat membru”.

(186)

Comisia a recunoscut faptul că criza financiară globală poate cauza perturbări grave în economia unui stat membru și că măsurile de sprijinire a băncilor pot să remedieze o astfel de perturbare. Acest fapt a fost confirmat în Comunicarea din 2008 privind sectorul bancar, în Comunicarea privind recapitalizarea și în Comunicarea privind restructurarea. Comisia este în continuare de opinie că cerințele pentru aprobarea ajutorului de stat în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din tratat sunt îndeplinite, având în vedere reapariția crizei pe piețele financiare. Comisia a confirmat acest punct de vedere prin adoptarea Comunicării din 2011 privind prelungirea (95) și a Comunicării din 2013 privind sectorul bancar.

(187)

În ceea ce privește economia Greciei, în deciziile de aprobare și de prelungire a schemei de sprijinire a băncilor elene, precum și în aprobările măsurilor de ajutor de stat acordat de Grecia pentru bănci individuale (96), Comisia a recunoscut că există riscul unei perturbări grave a economiei Greciei și că sprijinul acordat de stat băncilor poate să remedieze astfel de perturbări. În consecință, temeiul juridic al evaluării măsurilor de ajutor ar trebui să fie articolul 107 alineatul (3) litera (b) din tratat.

(188)

În timpul crizei financiare, Comisia a elaborat criterii de compatibilitate pentru diferite tipuri de măsuri de ajutor. Principiile de evaluare a măsurilor de ajutor au fost stabilite inițial în Comunicarea din 2008 privind sectorul bancar.

(189)

În conformitate cu punctul 15 din Comunicarea din 2008 privind sectorul bancar, pentru ca un ajutor să fie compatibil în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din tratat, acesta trebuie să respecte criteriile generale de compatibilitate:

(190)

Orientări privind măsurile de recapitalizare se regăsesc în Comunicarea privind recapitalizarea și în Comunicarea din 2011 privind prelungirea.

(191)

Comunicarea privind restructurarea stabilește abordarea adoptată de Comisie în ceea ce privește evaluarea planurilor de restructurare, în special necesitatea de restabilire a viabilității, pentru a asigura o contribuție adecvată din partea beneficiarului și o limitare a denaturărilor concurenței.

(192)

Cadrul a fost completat de Comunicarea din 2013 privind sectorul bancar, care se aplică măsurilor de ajutor notificate după 31 iulie 2013.

(193)

Sprijinul sub formă de lichidități primit de către bancă a fost aprobat definitiv prin decizii ulterioare de autorizare a măsurilor din cadrul schemei de sprijinire a băncilor elene și prin modificările și prelungirile schemei (97). Orice sprijin viitor sub formă de lichidități în favoarea băncii va trebui să fie acordat în cadrul unei scheme de ajutor aprobate în mod corespunzător de Comisie. Condițiile de acordare a ajutoarelor trebuie să fie autorizate de către Comisie înainte de acordare și, prin urmare, nu trebuie să fie evaluate în continuare în prezenta decizie.

(194)

Recapitalizarea din 2009 sub formă de acțiuni preferențiale (măsura A) a fost acordată în cadrul măsurii de recapitalizare aprobate în 2008 în cadrul schemei de sprijinire a băncilor elene în temeiul Comunicării din 2008 privind sectorul bancar. Prin urmare, aceasta nu trebuie să fie reevaluată în temeiul Comunicării din 2008 privind sectorul bancar, ci trebuie să fie evaluată doar în temeiul Comunicării privind restructurarea.

(195)

Compatibilitatea ELA garantată de stat (măsura L2) trebuie să fie evaluată mai întâi pe baza Comunicării din 2008 privind sectorul bancar, precum și a Comunicării din 2011 privind prelungirea. Orice injecție de capital garantată de stat acordată după 1 august 2013 este inclusă în Comunicarea din 2013 privind sectorul bancar.

(196)

Compatibilitatea recapitalizării acordate de HFSF (măsurile B1, B2, B3 și B4), în special în ceea ce privește remunerarea, ar trebui evaluată în primul rând pe baza Comunicării din 2008 privind sectorul bancar, a Comunicării privind recapitalizarea și a Comunicării din 2011 privind prelungirea. În decizia de inițiere a procedurii privind Alpha Bank, Comisia și-a exprimat îndoiala cu privire la compatibilitatea măsurii B1 în temeiul comunicărilor menționate. Întrucât au fost puse în aplicare înainte de 31 iulie 2013, măsurile nu intră sub incidența dispozițiilor Comunicării din 2013 privind sectorul bancar. Compatibilitatea recapitalizărilor acordate de HFSF (măsurile B1, B2, B3 și B4) ar trebui să fie evaluată, de asemenea, pe baza Comunicării privind restructurarea.

(197)

Pentru ca un ajutor să fie compatibil în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din tratat, acesta trebuie să respecte criteriile generale de compatibilitate: caracterul adecvat, necesitatea și proporționalitatea.

(198)

Datorită faptului că băncile elene au fost excluse de pe piețele interbancare și au devenit complet dependente de finanțarea din partea băncii centrale, astfel cum se menționează în considerentul 26, și având în vedere că banca nu putea împrumuta un număr suficient de fonduri prin operațiunile de refinanțare periodice, banca a avut nevoie de ELA garantată de stat pentru a obține un nivel suficient al lichidităților, pentru a evita astfel să intre în incapacitate de plată. Comisia consideră că măsura L2 este un mecanism adecvat pentru a remedia o perturbare gravă, care ar fi fost cauzată de incapacitatea de plată a băncii.

(199)

Întrucât injecția de capital garantată de stat implică un cost relativ ridicat de finanțare pentru bancă, banca are un stimulent suficient pentru a evita să recurgă la această sursă de finanțare destinată dezvoltării activităților. Banca trebuia să plătească o dobândă cu […] puncte de bază mai mare decât în cazul operațiunilor normale de refinanțare din Eurosistem. De asemenea, banca a trebuit să plătească statului un comision de garantare de […] puncte de bază. În consecință, costul total al ELA garantate de stat în favoarea băncii este mult mai mare decât costurile normale de refinanțare ale BCE. În special, diferența dintre costul injecției de capital garantate de stat și costurile normale de refinanțare ale BCE este mai mare decât nivelul comisionului de garantare prevăzut în Comunicarea din 2011 privind prelungirea. Prin urmare, remunerarea totală percepută de stat poate fi considerată suficientă. În ceea ce privește cuantumul ELA garantată de stat, acesta este revizuit periodic de Banca Greciei și de BCE în funcție de nevoile reale ale băncii. Cele două instituții monitorizează îndeaproape utilizarea sa și se asigură că aceasta este limitată la minimul necesar. Prin urmare, măsura L2 nu furnizează băncii un exces de lichidități care ar putea fi utilizate pentru a finanța activități care denaturează concurența. Lichiditățile sunt limitate la suma minimă necesară.

(200)

Monitorizarea atentă a utilizării ELA garantată de stat și verificarea periodică în scopul asigurării că utilizarea sa este limitată la minimul necesar garantează, de asemenea, că lichiditățile sunt proporționale și nu conduc la denaturarea nejustificată a concurenței. De asemenea, Comisia observă că Grecia și-a asumat angajamentul că banca va pune în aplicare măsuri de restructurare, reducându-și dependența de finanțarea acordată de banca centrală și ca banca va respecta restricțiile comportamentale, în conformitate cu analiza de la punctul 7.6. Elementele de mai sus asigură că recurgerea la sprijinul sub formă de lichidități se va încheia cât mai curând posibil și că un astfel de ajutor este proporțional.

(201)

Prin urmare, măsura L2 respectă Comunicarea din 2008 privind sectorul bancar, precum și Comunicarea din 2011 privind prelungirea. Întrucât Comunicarea din 2013 privind sectorul bancar nu a introdus noi cerințe în ceea ce privește garanțiile, măsura L2 respectă, de asemenea, Comunicarea din 2013 privind sectorul bancar.

(202)

Astfel cum este prevăzut în considerentul 189 și în conformitate cu punctul 15 din Comunicarea din 2008 privind sectorul bancar, pentru ca un ajutor să fie compatibil în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din tratat, acesta trebuie să respecte criteriile generale de compatibilitate (98): caracterul adecvat, necesitatea și proporționalitatea.

(203)

Comunicarea privind recapitalizarea și Comunicarea din 2011 privind prelungirea conțin orientări suplimentare privind nivelul remunerării necesar pentru injecțiile de capital de stat.

(204)

În ceea ce privește caracterul adecvat al recapitalizărilor din partea HFSF (măsurile B1, B2, B3 și B4), Comisia consideră că acestea sunt adecvate, întrucât permit băncii să respecte cerințele în materie de capital. Fără recapitalizările acordate de HFSF, banca nu ar fi fost în măsură să își continue activitățile și ar fi pierdut accesul la operațiunile de refinanțare ale BCE.

(205)

În această privință, Comisia a constatat în decizia de inițiere a procedurii privind Alpha că banca este una dintre cele mai mari instituții bancare din Grecia, atât în ceea ce privește acordarea de împrumuturi, cât și atragerea de depozite. Ca atare, Alpha Bank este o bancă importantă din punct de vedere sistemic în Grecia. Prin urmare, o incapacitate de plată a băncii ar fi creat o perturbare gravă a economiei elene. În condițiile de la momentul respectiv, instituțiile financiare din Grecia au întâmpinat dificultăți în ceea ce privește accesul la finanțare. Lipsa de finanțare le-a limitat capacitatea de a acorda împrumuturi pentru economia elenă. În acest context, orice perturbare a economiei ar fi fost agravată de incapacitatea de plată a băncii. De asemenea, măsurile B1, B2, B3 și B4 au apărut în principal datorită programului de implicare a sectorului privat, un eveniment extraordinar și imprevizibil, și nu ca urmare a administrării defectuoase sau a asumării de riscuri excesive de către bancă. Prin urmare, măsurile vizează în principal abordarea rezultatelor programului de implicare a sectorului privat și contribuie la menținerea stabilității financiare în Grecia.

(206)

În decizia de inițiere a procedurii privind Alpha, Comisia și-a exprimat îndoiala cu privire la luarea imediată a tuturor măsurilor posibile pentru a evita ca banca să aibă din nou nevoie de ajutor în viitor. Astfel cum se menționează în considerentele 121 și 122 din prezenta decizie, Grecia s-a angajat să pună în aplicare o serie de acțiuni legate de guvernanța corporativă și de operațiunile comerciale ale băncii. Astfel cum este descris în considerentele 99 și 106, banca și-a restructurat, de asemenea, în mod semnificativ activitățile, cu numeroase reduceri ale costurilor care au fost deja puse în aplicare. Prin urmare, îndoielile Comisiei au fost înlăturate.

(207)

În decizia de inițiere a procedurii privind Alpha, Comisia și-a exprimat, de asemenea, îndoiala cu privire la existența unui număr suficient de măsuri de protecție în cazul în care banca intră sub controlul statului sau în cazul în care acționarii privați păstrează controlul, în timp ce cota majoritară este deținută de stat. Angajamentele descrise în considerentele 121 și 122 din prezenta decizie asigură că operațiunile de creditare ale băncii vor fi gestionate pe baze comerciale și activitatea zilnică va fi protejată de intervenții din partea statului. Cadrul relației convenit între HFSF și bancă asigură, de asemenea, faptul că interesele statului ca acționar principal sunt protejate împotriva asumării de riscuri excesive de către conducerea băncii.

(208)

Prin urmare, măsurile B1, B2, B3 și B4 asigură menținerea stabilității financiare în Grecia. Sunt luate măsuri importante pentru a reduce la minimum pierderile viitoare și pentru a garanta că activitățile băncii nu sunt puse în pericol de o guvernanță necorespunzătoare. Pe această bază, Comisia constată că măsurile B1, B2, B3 și B4 sunt adecvate.

(209)

Astfel cum prevede Comunicarea din 2008 privind sectorul bancar, prin cuantumul și forma sa, măsura de ajutor trebuie să fie necesară pentru îndeplinirea obiectivului propus. Această înseamnă că injecția de capital trebuie să fie în cuantumul minim necesar pentru atingerea obiectivului.

(210)

Cuantumul sprijinului sub formă de capital a fost calculat de Banca Greciei în cadrul unei simulări de criză, astfel încât să se asigure că rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază s-a menținut peste un anumit nivel în perioada 2012-2014, astfel cum reiese din tabelul 3. Prin urmare, sprijinul nu oferă băncii un exces de capital. Astfel cum se explică în considerentul 206, au fost întreprinse acțiuni pentru a reduce riscul ca banca să aibă nevoie de ajutor în viitor.

(211)

În ceea ce privește remunerarea primei și celei de a doua recapitalizări-punte (măsurile B1 și B2), Comisia amintește că acestea au fost acordate în mai 2012 și decembrie 2012 și au fost plătite în natură sub formă de titluri emise de FESF. HFSF a primit ca remunerare, de la data punerii la dispoziție a titlurilor emise de FESF până la data recapitalizării din primăvara anului 2013, dobânda acumulată la titlurile FESF, la care se adaugă o taxă de 1 % (99). Astfel cum se subliniază în decizia de inițiere a procedurii privind Alpha, remunerarea este inferioară intervalului 7 %-9 % definit în Comunicarea privind recapitalizarea. Cu toate acestea, perioada de remunerare redusă a fost limitată la un an pentru măsura B1 și la cinci luni pentru măsura B2 (mai exact, până la momentul conversiei recapitalizării-punte într-o recapitalizare standard în acțiuni ordinare, și anume măsura B4). În timp ce prima și a doua recapitalizare-punte nu au avut un efect de diluare asupra acționarilor existenți, recapitalizarea din primăvara anului 2013, care a constat în conversia primei și a celei de a doua recapitalizări, a avut un efect de diluare semnificativ asupra acționarilor preexistenți, întrucât participarea lor la capitalul propriu al băncii a scăzut la 4,9 %. Situația neobișnuită care a predominat de la data primei recapitalizări-punte a luat sfârșit ulterior. Prin urmare, îndoielile exprimate în cadrul deciziei de inițiere a procedurii privind Alpha au fost înlăturate.

(212)

De asemenea, având în vedere sursa atipică a dificultăților băncii, atunci când pierderile provin în principal din cedarea datoriei în favoarea statului (programul de implicare a sectorului privat și răscumpărarea datoriei, care oferă un avantaj semnificativ pentru stat, constând în reducerea datoriilor) și din consecințele unei recesiuni prelungite în economia internă, Comisia poate accepta o astfel de derogare temporară de la cerințele privind remunerarea standard prevăzute în Comunicarea privind recapitalizarea (100).

(213)

În ceea ce privește măsura B3, aceasta a reprezentat un angajament în sensul furnizării de capital. Angajamentul asumat în decembrie 2012 a fost pus în aplicare în mod efectiv prin injecția de capital din perioada mai-iunie 2013, doar cinci luni mai târziu. Din acest motiv și din motivele menționate în considerentul 212, se acceptă că nicio remunerare nu a fost plătită pentru angajamentul respectiv.

(214)

În ceea ce privește măsura B4, în conformitate cu punctul 8 din Comunicarea din 2011 privind prelungirea, injecțiile de capital trebuie să fie subscrise avându-se în vedere o reducere suficientă a prețului acțiunii ajustată astfel încât efectul de diluare să ofere asigurări rezonabile cu privire la primirea unei remunerări adecvate de către stat. În timp ce recapitalizarea nu a prevăzut o reducere semnificativă a prețului acțiunilor ajustată pentru a ține seama de efectul de diluare, de fapt a fost imposibil de atins o reducere semnificativă a prețului teoretic fără exercitarea de drepturi (theoretical ex-rights price) (101). Înainte de recapitalizarea din primăvara anului 2013, capitalizarea bursieră a băncii a fost de doar câteva sute de milioane de euro. În aceste circumstanțe, se ridică întrebarea dacă acționarii existenți ar fi trebuit să fie eliminați în întregime. Comisia observă că prețul de emisiune a fost fixat la o reducere de 50 % din prețul mediu al pieței pe durata celor 50 de zile înainte de stabilirea prețului de emisiune. De asemenea, Comisia ia act de faptul că efectul de diluare asupra acționarilor existenți a fost enorm deoarece, după recapitalizare, aceștia dețineau doar 4,9 % din capitalul social al băncii. Prin urmare, aplicarea unei reduceri suplimentare la prețul de piață ar fi avut un impact redus asupra remunerării HFSF. Având în vedere situația specifică a băncilor elene explicată în considerentul 212 și faptul că nevoia de ajutor provine din cedarea datoriei în favoarea statului, Comisia consideră că prețul de emisiune al acțiunilor subscrise de stat a fost suficient de scăzut.

(215)

De asemenea, HFSF a emis warrante și a acordat un warrant pentru fiecare acțiune nouă subscrisă de un investitor privat care a participat la recapitalizarea din primăvara anului 2013. HFSF a acordat warrantele fără nicio contraprestație. Astfel cum se explică în considerentul 93, fiecare warrant include dreptul de a cumpăra 7,40 acțiuni emise de HFSF, la intervale specificate și la prețuri de exercitare. Prețul de exercitare este egal cu prețul de subscriere al HFSF, la care se adaugă o marjă anuală și cumulativă (4 % în primul an, 5 % în al doilea an, 6 % în al treilea an, 7 % în al patrulea an și ulterior 8 % anualizată pentru ultimele șase luni). Remunerarea primită de HFSF pentru acțiunile pe care le deține este limitată, de facto, la nivelurile menționate. Remunerarea este inferioară intervalului 7 %-9 % definit în Comunicarea privind recapitalizarea. Cu toate acestea, deoarece warrantele au fost un factor cheie pentru succesul emisiunii de drepturi de subscriere și al plasamentelor private lansate de bancă înainte de recapitalizarea din primăvara anului 2013, Comisia consideră că warrantele au permis băncii să reducă valoarea ajutorului cu 550 de milioane EUR. Într-adevăr, din cauza nivelului scăzut al ratei capitalului băncii înainte de recapitalizare și a incertitudinii pronunțate predominante la momentul respectiv, simulările care au fost disponibile ulterior au arătat că, fără warrante, investitorii privați nu ar fi putut obține un randament suficient și nu ar fi participat. Pentru motivele explicate în considerentele 205 și 212, întrucât HFSF va primi o remunerație pozitivă minimă în cazul în care warrantele ar fi exercitate și deoarece Memorandumul privind politica economică și financiară are ca obiectiv atragerea unor investitori privați pentru a păstra unele bănci sub administrare privată și a evita situația în care întregul sector bancar este controlat de către HFSF, Comisia poate accepta o astfel de derogare de la cerințele privind remunerarea standard prevăzute în Comunicarea privind recapitalizarea. Acceptul din partea Comisiei se bazează, de asemenea, pe faptul că Legea privind instituirea HFSF, astfel cum a fost modificată în martie 2014, nu prevede nicio ajustare a warrantelor în cazul unei majorări a capitalului social nepreferențial și pe faptul că, în cazul unei emisiuni de drepturi de subscriere, doar prețul de exercitare al warrantelor poate fi ajustat și ajustarea poate avea loc numai ex post și numai până la concurența valorii obținute din vânzarea de drepturi preferențiale ale HFSF. De asemenea, angajamentul asumat de Grecia conform căruia se va solicita aprobarea Comisiei înainte de orice răscumpărare a warrantelor emise de HFSF va permite Comisiei să se asigure că orice răscumpărare viitoare nu va reduce și mai mult remunerarea HFSF și nu va crește remunerarea titularilor de warrante.

(216)

În ceea ce privește faptul că acțiunile HFSF sunt fără drept de vot, Comisia reamintește că nevoia de ajutor nu provine în principal din asumarea de riscuri excesive. De asemenea, unul dintre obiectivele Memorandumului privind politica economică și financiară a fost de a menține unele bănci sub administrare privată. În plus, cadrul relației și reintroducerea automată a drepturilor de vot în cazul în care planul de restructurare nu este pus în aplicare oferă garanții împotriva asumării de riscuri excesive în viitor de către administratorii privați. În cele din urmă, programul de implicare a sectorului privat și răscumpărarea din decembrie 2012 reprezintă un fel de remunerare a statului, întrucât datoria acestuia din urmă către bancă a fost redusă cu câteva miliarde de euro. Pentru toate motivele menționate, Comisia poate accepta că HFSF primește acțiuni fără drept de vot. Prin urmare, Comisia concluzionează că măsura B4 a fost necesară.

În concluzie, măsurile B1, B2, B3 și B4 sunt necesare ca ajutor de salvare atât prin cuantumul, cât și prin forma lor.

(217)

Comisia ia act de faptul că banca a beneficiat de ajutor de stat în cuantum foarte ridicat. Această situație poate conduce, prin urmare, la denaturarea gravă a concurenței. Cu toate acestea, Grecia și-a asumat angajamentul de a pune în aplicare o serie de măsuri care vizează reducerea efectelor colaterale negative. În special, angajamentele prevăd că operațiunile băncii vor continua să fie gestionate pe baze comerciale, astfel cum este explicat în considerentele 121 și 122, și Grecia s-a angajat, de asemenea, să respecte interdicția privind achizițiile, precum și o serie de cesionări, astfel cum este descris în considerentele 123-124. Limitele pentru denaturarea concurenței vor fi evaluate în continuare, în secțiunea 7.6.

(218)

De asemenea, un mandatar însărcinat cu monitorizarea a fost numit de bancă pentru a monitoriza punerea corectă în aplicare a angajamentelor în materie de guvernanță corporativă și operațiuni comerciale. Se va evita orice schimbare în detrimentul practicilor comerciale ale băncii, reducându-se astfel posibilitatea apariției de efecte colaterale negative.

(219)

În sfârșit, un nou plan de restructurare cuprinzător a fost prezentat Comisiei la 12 iunie 2014. Planul de restructurare va fi evaluat în secțiunea 7.6.

(220)

În concluzie, îndoielile exprimate în cadrul deciziei de inițiere a procedurii privind Alpha au fost înlăturate. Măsurile B1, B2, B3 și B4 sunt proporționale în conformitate cu punctul 15 din Comunicarea din 2008 privind sectorul bancar.

(221)

Prin urmare, se concluzionează că recapitalizările acordate de HFSF (măsurile B1, B2, B3 și B4) sunt adecvate, necesare și proporționale, având în vedere punctul 15 din Comunicarea din 2008 privind sectorul bancar, Comunicarea privind recapitalizarea și Comunicarea din 2011 privind prelungirea.

(222)

Punctul 23 din Comunicarea privind restructurarea prevede că achizițiile de întreprinderi de către băncile beneficiare ale ajutorului nu pot fi finanțate prin ajutoare de stat decât în cazul în care acest lucru este esențial pentru restabilirea viabilității unei întreprinderi. De asemenea, punctele 40 și 41 din Comunicarea privind restructurarea prevăd că băncile nu trebuie să utilizeze ajutorul de stat pentru achiziționarea de întreprinderi concurente, cu excepția cazului în care achiziția face parte dintr-un proces de consolidare necesar pentru a reface stabilitatea financiară sau a asigura o concurență eficientă. De asemenea, achizițiile pot să pună în pericol sau să complice restabilirea viabilității. Prin urmare, Comisia trebuie să evalueze dacă achizițiile efectuate de bancă pot fi reconciliate cu Comunicarea privind restructurarea.

(223)

În ceea ce privește rentabilitatea operațională, achiziționarea Emporiki Bank favorizează restabilirea viabilității pe termen lung a băncii, întrucât fuzionarea a două bănci de pe aceeași piață geografică permite băncii realizarea unor sinergii semnificative, de exemplu sub forma reducerilor de personal, a închiderii filialelor și a reducerii costurilor generale. Banca achiziționează clienții și depozitele, reducând în același timp costurile de distribuție în mod semnificativ. Aceasta închide un număr semnificativ de sucursale ale entității combinate, pe lângă raționalizarea funcțiilor sediilor centrale.

(224)

În ceea ce privește pozițiile lichidității, achiziția are un efect pozitiv asupra băncii. Într-adevăr, raportul împrumuturi-depozite al entității achiziționate a fost de aproximativ 115 %, cu mult sub nivelul foarte ridicat al raportului împrumuturi-depozite al băncii (102). Prin urmare, achiziția contribuie la reducerea semnificativă a raportului împrumuturi-depozite al băncii.

(225)

Din punct de vedere static, tranzacția are, de asemenea, un impact pozitiv asupra ratei capitalului băncii, întrucât banca achiziționează o bancă puternic recapitalizată la o contravaloare de 1 euro. La 31 martie 2012, rata de adecvare a capitalului pe bază pro forma în cadrul entității combinate a fost de 11,8 %, în timp ce rata de adecvare a capitalului băncii a fost de numai 8,8 %. În mod similar, rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază pe bază pro forma a entității combinate a fost de 11,1 %, în timp ce rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază a băncii a fost de 7,9 %. Valoarea ridicată a capitalului Emporiki Bank oferă protecție împotriva pierderilor viitoare, care s-ar putea materializa în cadrul simulărilor de criză, astfel cum rezultă din tabelul 3. Observarea statică a creșterii ratei capitalului băncii a supraestimat efectul pozitiv asupra poziției capitalului acesteia pe termen lung. Prin urmare, achiziția are un efect pozitiv asupra restabilirii viabilității pe termen lung a băncii.

(226)

În conformitate cu punctul 23 din Comunicarea privind restructurarea, ajutorul pentru restructurare nu ar trebui să fie utilizat pentru achiziționarea altor întreprinderi, ci numai pentru acoperirea costurilor de restructurare care sunt necesare pentru a restabili viabilitatea băncii. În acest caz, deși achiziția are implicații pozitive pentru viabilitatea băncii, aceasta nu este esențială pentru viabilitatea sa în sensul punctului 23 din Comunicarea privind restructurarea.

(227)

Banca a plătit o contravaloare de numai 1 euro pentru achiziționarea Emporiki Bank. Prin urmare, prețul de achiziție nu a fost finanțat prin ajutoare de stat. Acest fapt implică, de asemenea, că plata prețului de achiziție nu a creat nicio nevoie de capital pentru bancă. De asemenea, Emporiki Bank a fost capitalizată în mod adecvat (și anume, până la nivelul necesar în conformitate cu simularea de criză din 2012, astfel cum se arată în tabelul 3). Prin urmare, este improbabil că achiziția va genera nevoi ulterioare de capital pentru bancă.

(228)

În concluzie, datorită condițiilor atipice (achiziționarea la 1 euro a unei bănci pe deplin capitalizate pentru a îndeplini cerințele simulării de criză), achiziționarea Emporiki Bank, în mod excepțional, nu încalcă cerința privind limitarea la minimum a ajutorului.

(229)

În conformitate cu punctele 39 și 40 din Comunicarea privind restructurarea, ajutorul de stat nu trebuie să fie utilizat în detrimentul întreprinderilor care nu beneficiază de ajutoare și, în special, pentru achiziționarea de întreprinderi concurente. Punctul 41 din Comunicarea privind restructurarea prevede, de asemenea, că achizițiile pot fi autorizate în cazul în care fac parte dintr-un proces de consolidare necesar pentru a reface stabilitatea financiară sau pentru a asigura o concurență efectivă. În astfel de circumstanțe, procesul de achiziționare trebuie să fie echitabil și achiziția trebuie să asigure condiții de concurență efectivă pe piața relevantă.

(230)

Emporiki Bank nu a fost considerată viabilă în mod autonom de către Banca Greciei, pe baza unei analize a viabilității efectuată de un consultant extern la începutul anului 2012. Aceasta a provocat pierderi importante pentru Crédit Agricole, care, în consecință, a dorit să o vândă. În cazul în care vânzarea nu ar fi fost posibilă, Crédit Agricole ar fi avut în vedere declararea falimentului. Prin urmare, tranzacția poate fi considerată ca făcând parte dintr-un proces de consolidare necesar refacerii stabilității financiare de tipul celor descrise la punctul 41 din Comunicarea privind restructurarea.

(231)

Niciun ofertant care nu beneficia de ajutor nu a depus o ofertă validă de achiziționare a Emporiki Bank, iar procesul de vânzare a fost deschis, transparent și nediscriminatoriu. În consecință, banca nu a exclus niciun ofertant care nu beneficiază de ajutor. Întrucât achiziția a fost autorizată de autoritatea elenă în domeniul concurenței, rezultatul procesului de vânzare nu pune în pericol condițiile de concurență efectivă în Grecia.

(232)

De asemenea, nevoia de ajutor a băncii nu provine din gestionarea defectuoasă sau din asumarea de riscuri inadecvate. În cele din urmă, astfel cum se concluzionează în considerentul 227, nu a fost utilizat ajutor de stat pentru finanțarea achiziției (achiziționarea la 1 euro a unei bănci capitalizate până la nivelul necesar pentru a trece simularea de criză organizată de Banca Greciei).

(233)

Având în vedere elementele de mai sus, se poate concluziona că achiziționarea Emporiki Bank este în conformitate cu punctul 4 din Comunicarea privind restructurarea.

(234)

Având în vedere situația unică a băncilor din Grecia și particularitățile achiziționării Emporiki Bank, se concluzionează că achiziția este compatibilă cu cerințele prevăzute în Comunicarea privind restructurarea.

(235)

Achiziționarea activelor și pasivelor selectate ale celor trei bănci cooperatiste va îmbunătăți viabilitatea pe termen lung a băncii.

(236)

Mai precis, integrarea depozitelor celor trei bănci cooperatiste în bilanțul băncii a îmbunătățit situația lichidității acesteia. Raportul net împrumuturi-depozite al Alpha Bank S.A. a scăzut cu aproximativ 1,5 %, iar dependența Alpha Bank S.A. de Eurosistem a scăzut.

(237)

De asemenea, achizițiile au oferit băncii posibilitatea de a-și spori veniturile prin extinderea portofoliului de clienți în mai multe zone geografice. Banca nu a preluat nicio infrastructură sau rețea de filiale costisitoare. De asemenea, banca nu a preluat împrumuturi. Prin urmare, aceasta nu și-a majorat riscul sau cerințele de capital.

(238)

În conformitate cu punctul 23 din Comunicarea privind restructurarea, ajutorul pentru restructurare nu ar trebui să fie utilizat pentru achiziționarea altor întreprinderi, ci numai pentru acoperirea costurilor de restructurare care sunt necesare pentru a restabili viabilitatea băncii. În acest caz, deși achiziția are implicații pozitive pentru viabilitatea băncii, aceasta nu este esențială pentru viabilitatea sa în sensul punctului 23 din Comunicarea privind restructurarea.

(239)

Contravaloarea plătită de bancă pentru achiziționarea activelor și pasivelor transferate ale tuturor celor trei bănci cooperatiste a fost stabilită la 2,1 % din valoarea depozitelor transferate și s-a ridicat la aproximativ 9 milioane EUR, fiind echivalentă cu 0,01 % din bilanțul total al băncii la momentul achiziției. În consecință, contravaloarea poate fi considerată foarte mică. De asemenea, banca a atras deja capital privat în valoare de 550 de milioane EUR în cadrul recapitalizării din primăvara anului 2013.

(240)

Se concluzionează că prețul de achiziție al activelor și pasivelor transferate (în principal depozite) ale celor trei bănci cooperatiste a fost atât de scăzut încât nu a împiedicat ca ajutorul să fie limitat la minimul necesar.

(241)

Astfel cum este prevăzut în considerentul 229, în conformitate cu punctele 39 și 40 din Comunicarea privind restructurarea, ajutorul de stat nu trebuie să fie utilizat în detrimentul întreprinderilor care nu beneficiază de ajutor și, în special, pentru achiziționarea de întreprinderi concurente decât în anumite condiții.

(242)

Banca Greciei a considerat că cele trei bănci cooperatiste nu sunt viabile și că adoptarea măsurii de rezoluție este necesară pentru a menține stabilitatea financiară. Prin urmare, achizițiile pot fi considerate ca făcând parte dintr-un proces de consolidare necesar refacerii stabilității financiare de tipul celor descrise la punctul 41 din Comunicarea privind restructurarea.

(243)

De asemenea, niciun ofertant care nu beneficiază de ajutor nu a prezentat o ofertă valabilă de achiziționare a activelor și pasivelor celor trei bănci cooperatiste, iar singura ofertă concurentă provenea de la o bancă care a beneficiat de ajutor chiar în cuantum mai mare. De asemenea, dimensiunea activelor și pasivelor achiziționate era mică și nu a modificat structura pieței (103).

(244)

În concluzie, Comisia consideră că aceste circumstanțe excepționale justifică autorizarea achizițiilor în conformitate cu punctul 41 din Comunicarea privind restructurarea.

(245)

Comisia concluzionează că, având în vedere particularitățile achiziționării activelor și pasivelor transferate ale celor trei bănci cooperatiste, achizițiile sunt compatibile cu cerințele prevăzute în Comunicarea privind restructurarea.

(246)

Achiziționarea Citibank Greece, inclusiv Diners, va spori viabilitatea pe termen lung a băncii. Banca a achiziționat o bancă care deține credite pentru care s-au constituit provizioane importante. De asemenea, portofoliul de credite net este mult mai mic decât depozitele achiziționate.

(247)

Integrarea depozitelor Citibank Greece în bilanțul băncii va îmbunătăți profilul de finanțare al băncii pe termen mediu și lung și, în același timp, îi va spori profitabilitatea.

(248)

De asemenea, prin intermediul achiziției, banca își va îmbunătăți franșiza și capacitățile de colectare a depozitelor, obținând astfel un model economic viabil și echilibrat.

(249)

În cele din urmă, sinergiile importante preconizate – în ceea ce privește funcțiile centrale, serviciile informatice și cheltuielile de exploatare – vor contribui la viabilitatea pe termen lung a băncii.

(250)

Prin urmare, achiziția are un efect pozitiv asupra restabilirii viabilității pe termen lung a băncii.

(251)

În conformitate cu punctul 23 din Comunicarea privind restructurarea, ajutorul pentru restructurare nu ar trebui să fie utilizat pentru achiziționarea altor întreprinderi, ci numai pentru acoperirea costurilor de restructurare care sunt necesare pentru a restabili viabilitatea băncii. În acest caz, deși achiziția are implicații pozitive pentru viabilitatea băncii, aceasta nu este esențială pentru viabilitatea sa în sensul punctului 23 din Comunicarea privind restructurarea.

(252)

Banca a achitat o contravaloare de doar 2 milioane EUR (104) pentru a achiziționa Citibank Greece și Diners.

(253)

Portofoliul achiziționat include un număr mare de împrumuturi care sunt complet amortizate. Într-adevăr, evaluarea noului portofoliu de împrumuturi ar putea compensa nevoia de capital limitată care rezultă din integrarea împrumuturilor în bilanțul contabil al băncii.

(254)

De asemenea, banca a atras capital privat în valoare de 1,2 miliarde EUR la un preț pe acțiune superior prețului pe acțiune subscris de HFSF în cadrul recapitalizării din primăvara anului 2013.

(255)

În aceste condiții, nu se poate susține că achiziția a fost finanțată prin ajutoare de stat. Achiziția nu va crește nevoia de ajutor și nici nu va reduce remunerația ajutoarelor existente.

(256)

Astfel cum este prevăzut în considerentul 241, ajutorul de stat nu trebuie să fie utilizat în detrimentul întreprinderilor care nu beneficiază de ajutoare, în special pentru achiziționarea de întreprinderi concurente.

(257)

Prețul de achiziție plătit pentru Citibank Greece a fost extrem de redus, iar banca a atras un volum mare de capital privat la un preț ridicat pe acțiune. Prin urmare, nu se poate considera că au fost utilizate ajutoare de stat pentru finanțarea achiziției.

(258)

De asemenea, întrucât niciun ofertant care nu beneficiază de ajutoare nu a prezentat o ofertă de achiziție a perimetrului activităților achiziționate de către bancă, nu există un efect de evicțiune asupra investitorilor care nu beneficiază de ajutoare.

(259)

În concluzie, având în vedere elementele prevăzute în considerentele 257 și 258, achiziția nu intră sub incidența interdicției de la punctele 39 și 40 din Comunicarea privind restructurarea. De asemenea, Comisia reamintește că nevoia de ajutor a băncii nu provine din gestionarea defectuoasă sau din asumarea de riscuri inadecvate.

(260)

Comisia concluzionează că, având în vedere situația unică a băncii (105) și particularitățile achiziționării Citibank Greece, achiziția este compatibilă cu cerințele prevăzute în Comunicarea privind restructurarea.

(261)

Astfel cum se indică în secțiunile 2.1.1 și 2.1.2, dificultățile cu care se confruntă banca sunt generate în principal de criza datoriei suverane elene și de recesiunea profundă din Grecia și din sudul Europei. În ceea ce privește primul factor, guvernul elen a pierdut accesul la piețele financiare și, în cele din urmă, a trebuit să negocieze un acord cu creditorii săi interni și internaționali – programul de implicare a sectorului privat – care a condus la o reducere a creanțelor deținute față de stat cu 53,3 %. De asemenea, 31,5 % din creanțe au fost schimbate cu noi obligațiuni emise de statul elen, la rate mai scăzute ale dobânzii și cu scadențe mai lungi. Noile obligațiuni emise de statul elen au fost răscumpărate de către stat de la băncile elene în decembrie 2012 la un preț cuprins între 30,2 % și 40,1 % din valoarea lor nominală și, prin urmare, s-au materializat într-o nouă pierdere pentru băncile din Grecia. Pe lângă impactul programului de implicare a sectorului privat și al răscumpărării datoriei asupra propriei poziții de capital, banca a observat, de asemenea, fluxuri de ieșire de depozite uriașe între 2010 și jumătatea anului 2012, generate de riscul ca Grecia să părăsească zona euro ca o consecință a unei datorii publice nesustenabile și din cauza recesiunii economice.

(262)

Măsurile B1, B2, B3 și B4 se ridică la 4 571 milioane EUR, o sumă mai mică decât valoarea pierderii înregistrate în urma programului de implicare a sectorului privat (4 786 de milioane EUR). Într-un astfel de caz și atunci când dificultățile nu provin în principal din comportamente care implică asumarea de riscuri excesive, astfel cum este prevăzut la punctul 14 din Comunicarea din 2011 privind prelungirea, Comisia trebuie să își simplifice cerințele.

(263)

Cea mai mare parte din nevoile de capital rezultă din expunerea regulată a unei instituții financiare la riscul suveran al țării sale. Acest fapt a fost subliniat, de asemenea, în considerentele 58 și 69 din decizia de inițiere a procedurii privind Alpha. Comisia observă, de asemenea, că expunerea băncii la riscul suveran elen a fost mai mică decât cea a celorlalte bănci elene mari și, prin urmare, nu se poate considera că banca a acumulat o expunere excesivă la datoria suverană. În consecință, necesitatea ca banca să aibă în vedere aspecte de risc moral în planul său de restructurare este mai mică decât pentru alte instituții financiare care beneficiază de ajutor și care au acumulat riscuri excesive. Întrucât măsurile de ajutor sunt mai puțin denaturante, măsurile luate pentru a limita denaturările concurenței ar trebui, prin urmare, să fie reduse în mod proporțional. Întrucât programul de implicare a sectorului privat și răscumpărarea datoriilor constituie o anulare a datoriei în favoarea statului, remunerarea statului la recapitalizarea băncilor poate fi mai scăzută.

(264)

Cu toate acestea, întrucât economia Greciei a scăzut cu aproximativ 25 % din 2008 și banca a achiziționat o bancă mai puțin viabilă (Emporiki Bank), banca trebuie să își adapteze organizarea, structura costurilor și rețeaua comercială la noul context pentru a-și restabili rentabilitatea. Prin urmare, în pofida lipsei unui risc moral, banca trebuie să își raționalizeze activitățile în Grecia pentru a-și asigura viabilitatea pe termen lung.

(265)

A doua sursă importantă de pierderi pentru bancă a fost reprezentată de împrumuturile acordate persoanelor fizice și întreprinderilor elene. Comisia consideră că pierderile respective sunt cauzate, în principal, de scăderea profundă și prelungită în mod excepțional a PIB-ului cu aproximativ 25 % într-o perioadă de cinci ani și nu se datorează unor practici de creditare riscante ale băncii. Prin urmare, ajutorul acordat pentru a acoperi pierderile nu creează un risc moral, lucru care se întâmplă atunci când un ajutor protejează o bancă de consecințele unor comportamente riscante din trecut. Prin urmare, ajutorul are un efect de denaturare a pieței mai scăzut (106).

(266)

Cu toate acestea, o parte din nevoile de capital și din pierderile din împrumuturi ale băncii provin de la anumite filiale internaționale. În 2012, de exemplu, activitățile desfășurate în Cipru, România, Serbia, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și Bulgaria au fost generatoare de pierderi, în timp ce activitățile desfășurate în Albania abia au atins pragul de rentabilitate. Simulările de criză efectuate în 2012 pentru a determina nevoile de capital ale băncii au indicat că previziunile privind pierderile din împrumuturi aferente împrumuturilor străine s-au ridicat la 921 de milioane EUR în cadrul scenariului de bază și, respectiv, la 1 201 milioane EUR în cadrul scenariului negativ. Activele străine au constituit, de asemenea, o povară asupra lichidității, finanțarea intragrup ridicându-se la mai multe miliarde de euro.

(267)

În concluzie, având în vedere că, dintre cele mai mari patru bănci elene, banca deținea cele mai puține obligațiuni emise de guvernul elen la momentul desfășurării programului de implicare a sectorului privat și întrucât pierderea rezultată în urma programului de implicare a sectorului privat a fost mai mare decât ajutorul primit prin măsurile B1, B2, B3 și B4, se poate concluziona că cea mai mare parte a pierderilor și nevoia de ajutor intră sub incidența punctului 14 din Comunicarea din 2011 privind prelungirea, care permite Comisiei să își reducă cerințele. O parte din nevoia de ajutor este generată de pierderile din împrumuturi la nivel național din cauza recesiunii deosebit de îndelungate și profunde, și nu a creditării riscante. Astfel de ajutoare nu creează riscuri morale și, prin urmare, denaturează mai puțin concurența.

(268)

În cele din urmă, o parte limitată din nevoia de ajutor provine din asumarea de riscuri de către bancă în ceea ce privește filialele sale străine.

(269)

Un plan de restructurare trebuie să asigure că instituția financiară este capabilă să își restabilească viabilitatea pe termen lung până la sfârșitul perioadei de restructurare (secțiunea 2 din Comunicarea privind restructurarea). În cazul de față, perioada de restructurare este definită ca perioada cuprinsă între data adoptării prezentei decizii și 31 decembrie 2018.

(270)

În conformitate cu dispozițiile de la punctele 9, 10 și 11 din Comunicarea privind restructurarea, Grecia a prezentat un plan de restructurare cuprinzător și detaliat care oferă informații complete cu privire la modelul economic al băncii. Planul identifică, de asemenea, cauzele dificultăților cu care se confruntă banca, precum și măsurile luate pentru a aborda toate problemele de viabilitate întâmpinate. În special, planul de restructurare descrie strategia aleasă pentru a menține eficiența operațională a băncii și pentru a aborda nivelul ridicat al creditelor neperformante, lichiditățile vulnerabile și pozițiile de capital, precum și întreprinderile străine care în ultimii ani au depins de societatea-mamă în ceea ce privește finanțarea și capitalul.

(271)

În ceea ce privește lichiditățile și dependența băncii de finanțarea din Eurosistem, planul de restructurare prevede o limitare a creșterii bilanțului în Grecia, în timp ce baza de depozite ar trebui să crească din nou. Dependența de ELA garantată de stat, care a scăzut deja, va continua să scadă, ceea ce va contribui, de asemenea, la reducerea costului de finanțare al băncii.

(272)

Angajamentul privind raportul credite acordate/depozite atrase prevăzut în considerentul 118 asigură că structura bilanțului băncii va fi durabilă până la sfârșitul perioadei de restructurare. Vânzarea titlurilor de valoare și a altor activități conexe va consolida, de asemenea, poziția lichidității băncii. Întrucât poziția lichidității băncii este delicată în continuare, Comisia poate accepta cererea autorităților elene de a fi autorizate să furnizeze lichidități băncii în cadrul măsurilor de garantare și de creditare prin emisiunea de obligațiuni garantate de stat în conformitate cu schema de sprijinire a băncilor elene și în cadrul acordării de ELA garantată de stat.

(273)

Pentru a reduce costurile de finanțare, banca s-a angajat, de asemenea, să continue reducerea ratelor dobânzii pe care le plătește pentru depozite în Grecia, astfel cum este descris în considerentul 118. Realizarea unei astfel de reduceri a costului depozitelor va aduce o contribuție esențială la îmbunătățirea prealabilă a rentabilității băncii.

(274)

De la începutul crizei, banca a început să își raționalizeze în mod semnificativ rețeaua comercială în Grecia, printr-o reducere a numărului de sucursale și de angajați (107). Până în 2017, costurile totale ale băncii vor fi scăzut cu încă […] % față de 2013. Pentru a atinge obiectivul propus, Grecia s-a angajat că banca își va reduce numărul de sucursale și de angajați în Grecia la […] și, respectiv, la […] la 31 decembrie 2017, ajungând la costuri totale maxime (108) în Grecia de […] milioane EUR. Indicatorul de eficiență a costurilor care este preconizat va fi mai mic de […] % la sfârșitul perioadei de restructurare. Comisia consideră că planul de restructurare menține eficiența băncii în noul context al pieței.

(275)

Un alt aspect esențial este reprezentat de gestionarea creditelor neperformante, întrucât acestea se ridicau la 32,4 % din portofoliu la 31 decembrie 2013 (109). Banca intenționează să își consolideze politica de creditare (limite, garanții) și să se concentreze pe activitatea de bază pentru a-și reduce la minimum pierderile. De asemenea, Grecia s-a angajat că banca va respecta standarde înalte în ceea ce privește politica sa de creditare în vederea administrării riscurilor și a creșterii la maximum a valorii băncii în fiecare etapă a procesului de creditare, astfel cum este descris în considerentul 122.

(276)

Un alt aspect care merită atenție este reprezentat de guvernanța băncii, având în vedere că HFSF deține 69,9 % (110) din acțiunile băncii în urma majorării de capital din 2014, însă cu drepturi de vot limitate. De asemenea, unii dintre investitorii privați care controlează banca posedă, de asemenea, warrante și, prin urmare, ar obține beneficii depline dacă prețul acțiunilor ar înregistra o creștere semnificativă în timpul perioadei de restructurare. Întrucât această situație ar putea genera riscuri morale, s-a convenit asupra unui cadru de relații specific între bancă și HFSF în 2013. Acordul protejează activitatea curentă a băncii de orice interferență a principalilor săi acționari, garantând, în același timp, că HFSF poate să monitorizeze punerea în aplicare a planului de restructurare și să împiedice asumarea unor riscuri excesive de către conducerea băncii prin proceduri de consultare corespunzătoare. Banca s-a angajat, de asemenea, să își monitorizeze îndeaproape expunerea față de debitorii între care există o legătură. Comisia constată în mod pozitiv faptul că HFSF își va restabili în mod automat drepturile de vot în cazul în care banca nu pune în aplicare planul de restructurare.

(277)

Unele dintre activitățile internaționale ale băncii i-au consumat în trecut capitalul, lichiditățile și rentabilitatea, astfel cum este explicat în considerentul 266.

(278)

Planul de restructurare preconizează că banca va continua să își reorienteze prioritățile pe piața internă. Banca și-a vândut deja filiala nerentabilă din Ucraina. De asemenea, aceasta a început să raționalizeze celelalte filiale, să consolideze procesul de subscriere a împrumuturilor și să reducă deficitul de finanțare al filialelor. În prezent, banca intenționează să continue raționalizarea rețelei sale în ceea ce privește filialele netransferate, astfel cum este prevăzut în considerentul 109.

(279)

Cuantumul total al activelor străine va scădea în continuare cu cel puțin […] % până la 31 decembrie 2017 (în comparație cu 31 decembrie 2012).

(280)

Rentabilitatea globală a operațiunilor internaționale va fi restabilită începând cu […].

(281)

Prin urmare, Comisia este de părere că banca își va fi restructurat activitățile din străinătate și le va fi redus suficient dimensiunea, astfel încât să evite expunerea la nevoi suplimentare de capital și lipsa lichidităților în viitor. Angajamentul descris în considerentul 119 care prevede evitarea injectării unor cantități însemnate de capital în filialele internaționale ale băncii garantează, de asemenea, că filialele din străinătate nu vor reprezenta o amenințare pentru capital sau lichidități.

(282)

Scenariul de bază descris în secțiunea 2.4 indică faptul că, la sfârșitul perioadei de restructurare, banca va fi în măsură să realizeze un profit care să îi permită să își acopere toate costurile și să îi ofere un nivel adecvat de rentabilitate a capitalului propriu, luând în considerare profilul său de risc. În același timp, se preconizează că poziția de capital a băncii va rămâne la un nivel satisfăcător.

(283)

În cele din urmă, Comisia ia notă de scenariul negativ, descris în planul de restructurare a băncii, astfel cum a fost prezentat de autoritățile elene. Scenariul negativ se bazează pe un set de ipoteze convenite cu HFSF. Acesta ia în considerare o recesiune mai profundă și mai îndelungată, precum și un grad mai ridicat de gravitate a deflației prețurilor proprietăților imobiliare (111). Planul de restructurare arată că banca este în măsură să suporte un nivel rezonabil al crizei, întrucât în cadrul scenariului negativ banca rămâne profitabilă și bine capitalizată la sfârșitul perioadei de restructurare.

(284)

Valoarea capitalului suplimentar care a fost atras în 2014, și anume 1,2 miliarde EUR, este suficientă pentru a face față simulării de criză din 2013 în cadrul scenariului de referință în perioada de restructurare și pentru a rambursa acțiunile preferențiale, lucru pe care banca l-a făcut în aprilie 2014 (112). De asemenea, banca va prezenta Băncii Greciei un plan de capital contingent cu măsuri care urmează să fie puse în aplicare în cazul în care contextul economic se va deteriora în continuare. Comisia reamintește că, în evaluarea nevoilor de capital conform scenariului de referință, Banca Greciei a introdus deja unele modificări care au condus la o creștere a nevoilor de capital estimate în comparație cu necesitățile de capital estimate de bancă în propriul scenariu de referință. Prin urmare, Comisia consideră că nevoile de capital de referință estimate de Banca Greciei presupun un anumit nivel de criză. Pentru a concluziona că banca este viabilă, Comisia nu îi solicită acesteia să aibă suficient capital inițial care să acopere nevoile de capital estimate de Banca Greciei în scenariul de criză, întrucât nivelul estimat de aceasta din urmă reprezintă un nivel ridicat de criză și atragerea de capital din martie 2014 arată că banca și-a recâștigat accesul la piețele de capital.

(285)

De asemenea, faptul că banca nu va face investiții suplimentare în titluri fără grad investițional este pozitiv și o va sprijini să își păstreze poziția de capital și poziția lichidității.

(286)

Prin urmare, se concluzionează că banca a luat suficiente măsuri pentru a-și restabili viabilitatea pe termen lung.

(287)

Astfel cum este specificat în Comunicarea privind restructurarea, băncile și acționarii acestora trebuie să contribuie într-o măsură cât mai mare la restructurare, pentru a asigura limitarea ajutorului la minimul necesar. Astfel, băncile trebuie să își utilizeze propriile resurse pentru finanțarea restructurării, de exemplu, prin vânzarea de active, în timp ce acționarii ar trebui să absoarbă, dacă este posibil, pierderile băncii.

(288)

Banca a vândut deja anumite activități la scară redusă din străinătate (Ucraina) și a redus efectul de levier aferent unei părți a propriului portofoliu pentru a-și spori atât gradul de adecvare a capitalului, cât și poziția lichidității. De exemplu, banca a redus efectul de levier aferent activelor străine în valoare de 1,9 miliarde EUR în perioada 2009-2013 (113).

(289)

Planul de restructurare prevede vânzarea altor active în Europa de Sud-Est, astfel cum este prevăzut în considerentul 107. Având în vedere reducerea efectului de levier și dezinvestițiile care au fost deja realizate și ca urmare a punerii în aplicare a angajamentelor, banca își va fi redus semnificativ amprenta geografică în Europa de Sud-Est. Restrângerea activelor internaționale ale băncii va reduce, de asemenea, în mod semnificativ riscul contingent ca ajutorul să fie necesar în viitor. În consecință, aceasta contribuie la reducerea cuantumului ajutorului la minimum.

(290)

Banca și-a vândut activitățile în domeniul asigurărilor în 2007. Prin urmare, aceasta nu are o activitate semnificativă pe piața în cauză care ar putea fi vândută pentru a genera resurse.

(291)

Pentru a-și limita nevoile de capital, banca nu va utiliza capital pentru a-și sprijini sau a-și extinde filialele străine, astfel cum este descris în considerentul 119. De asemenea, angajamentele asumate de Grecia prevăd că banca nu va efectua achiziții suplimentare.

(292)

De asemenea, banca s-a angajat într-un program vast de reducere a costurilor, astfel cum se arată în secțiunea 2.4.2. Costurile sale vor continua să scadă până în 2017. Forța de muncă și salariile în cadrul băncii fac obiectul unor reduceri. Grecia s-a angajat, de asemenea, să limiteze remunerația administratorilor băncii, […].

(293)

Numărul acționarilor istorici ai băncii s-a redus datorită emisiunii de drepturi de subscriere încheiată în 2009 (114) și ulterior, din nou, datorită recapitalizării de către HFSF (măsura B4) și capitalului privat atras în 2013 și în martie 2014. De exemplu, pachetul de acțiuni deținut de către acționarii băncii, care la momentul respectiv includea investitorii care au injectat bani în 2009, a fost redus de la 100 %, cât era acesta înainte de recapitalizarea din primăvara anului 2013, la doar 4,9 % după recapitalizare. De asemenea, banca nu a plătit dividende în numerar începând din 2008. Pe lângă repartizarea sarcinilor între acționarii istorici, banca a atras o cantitate semnificativă de capital privat de când a început criza în 2008, și anume 986 de milioane EUR în 2009, 550 de milioane EUR în 2013 și 1 200 de milioane EUR în 2014.

(294)

Titularii de creanțe subordonate din cadrul băncii au contribuit la costurile de restructurare a băncii. Banca a pus în aplicare mai multe exerciții de gestionare a pasivelor pentru a genera capital. Valoarea totală a pasivelor schimbate s-a ridicat la 828 de milioane EUR, cu un câștig de capital în valoare de 436 de milioane EUR, astfel cum este descris în considerentul 114.

(295)

Instrumentele rămase încă restante fac obiectul unei interdicții privind cupoanele, descrisă în considerentul 124. Prin urmare, Comisia consideră că este asigurată o repartizare adecvată a sarcinilor între investitorii privați în instrumente hibride ai băncii și că sunt îndeplinite cerințele în acest sens din Comunicarea privind restructurarea.

(296)

În comparație cu recapitalizarea totală acordată de stat, contribuția proprie și repartizarea sarcinilor, în special sub forma vânzării de active și a reducerii portofoliului de credite, sunt mult mai reduse decât nivelurile pe care Comisia le-ar considera ca fiind, în general, suficiente. Reducerea se referă numai la activitățile străine (115), care reprezintă o parte limitată a băncii (116), iar restructurarea nu prevede nicio reducere a dimensiunii portofoliilor de credite și de depozite în Grecia. Cu toate acestea, având în vedere elementele discutate în secțiunea 7.6.1 și, în special, faptul că Alpha Bank este banca cea mai puțin subvenționată dintre marile bănci elene și că ajutorul primit se califică pe deplin pentru scutirea prevăzută la punctul 14 din Comunicarea din 2011 privind prelungirea, în temeiul căreia Comisia poate accepta o contribuție proprie și o partajare a sarcinilor mai scăzute, se poate considera că planul de restructurare prevede măsuri suficiente în ceea ce privește contribuția proprie și partajarea sarcinilor.

(297)

Comunicarea privind restructurarea prevede că planul de restructurare trebuie să propună măsuri de limitare a denaturării concurenței și de asigurare a competitivității sectorului bancar. De asemenea, măsurile ar trebui să aibă în vedere aspecte de risc moral și să garanteze că ajutorul de stat nu este utilizat pentru finanțarea unui comportament anticoncurențial.

(298)

Punctul 31 din Comunicarea privind restructurarea prevede că, atunci când evaluează cuantumul ajutorului și denaturarea concurenței care rezultă în urma acordării ajutorului, Comisia trebuie să ia în considerare valoarea absolută și valoarea relativă a ajutorului de stat primit, precum și gradul de repartizare a sarcinilor și poziția instituției financiare pe piață după restructurare. În această privință, Comisia reamintește că banca a primit capital de stat reprezentând echivalentul a 12 % din propriile active ponderate în funcție de risc (117). De asemenea, banca a obținut garanții sub formă de lichidități în valoare de 14 miliarde EUR la 30 noiembrie 2011 și împrumuturi din emisiunea de obligațiuni de stat în valoare de 1,6 miliarde EUR la 30 septembrie 2011, reprezentând împreună aproximativ 25 % din bilanțul băncii la data respectivă. În plus, banca a beneficiat de ELA garantată de stat. Prin urmare, măsurile de limitare a denaturărilor potențiale ale concurenței sunt necesare, având în vedere cuantumul ridicat al ajutorului. De asemenea, cota de piață a băncii în Grecia este mare, cu cote de piață de 15 % pentru împrumuturi și de 13 % pentru depozite la 31 decembrie 2012. Achiziționarea Emporiki Bank și, într-o măsură mult mai mică, a celor trei bănci cooperatiste și a activităților din Grecia ale Citibank a condus la creșterea cotelor de piață ale băncii. După achiziționarea Emporiki Bank, cotele de piață ale băncii în ceea ce privește depozitele în Grecia s-au ridicat la 21 % la 30 iunie 2013, iar cotele de piață în ceea ce privește împrumuturile ipotecare rezidențiale, creditele de consum și creditele acordate întreprinderilor au fost de 23 %, 20 % și, respectiv, 21 % (118). Ca urmare a achiziționării activităților din Grecia ale Citibank, cota de piață a băncii în ceea ce privește depozitele a crescut cu mai puțin de 1 %.

(299)

Comisia reamintește că dificultățile băncii au provenit în principal din șocuri externe, cum ar fi criza datoriei suverane elene și recesiunea prelungită care au afectat economia elenă din 2008, astfel cum s-a arătat deja în considerentul 69 din decizia de inițiere a procedurii privind Alpha. Necesitatea de a aborda problemele legate de riscul moral este redusă, întrucât banca nu și-a asumat riscuri excesive. Astfel cum este menționat în secțiunea 7.6.1 din prezenta decizie, efectul de denaturare al măsurilor de ajutor este mai mic având în vedere aceste elemente, la fel ca și necesitatea unor măsuri care vizează limitarea denaturării concurenței. Din aceste motive, Comisia poate accepta în mod excepțional că, în pofida valorii mari a ajutorului și a cotei de piață ridicate, planul de restructurare nu prevede nicio reducere a bilanțului și a creditelor din Grecia.

(300)

Cu toate acestea, Comisia constată că recapitalizările de stat au permis băncii să își continue activitățile bancare pe piețele străine.

(301)

În acest sens, Comisia constată, în plus față de măsurile de reducere a efectului de levier și de restructurare deja puse în aplicare, că banca va continua să restructureze și să reducă efectul de levier aferent activelor sale străine până la 30 iunie 2018 (119), pe lângă angajamentul de a nu utiliza ajutorul primit pentru a finanța dezvoltarea activităților respective. Prin urmare, ajutorul nu va fi utilizat pentru a denatura concurența pe piețele străine.

(302)

De asemenea, Grecia s-a angajat să respecte o interdicție privind achizițiile, asigurându-se că banca nu va utiliza ajutorul de stat primit pentru a achiziționa o întreprindere nouă. Interdicția contribuie la garantarea faptului că ajutorul este utilizat strict pentru a sprijini restabilirea viabilității activităților bancare din Grecia și nu în vederea dezvoltării, de exemplu, pe piețele din străinătate.

(303)

Angajamentul de a reduce dobânzile plătite la depozitele elene de la niveluri ridicate nesustenabile garantează, de asemenea, că ajutorul nu va fi utilizat pentru a finanța strategii de colectare a depozitelor nesustenabile care denaturează concurența pe piața elenă. În mod similar, angajamentul de a pune în aplicare orientări stricte în ceea ce privește stabilirea prețurilor la împrumuturi noi, bazat pe o evaluare corespunzătoare a riscului de credit, va împiedica banca să denatureze concurența pe piața elenă prin strategii inadecvate de stabilire a prețurilor pentru împrumuturile acordate clienților.

(304)

Luând în considerare situația specifică descrisă la secțiunea 7.6.1 și măsurile prevăzute în planul de restructurare, Comisia consideră că există garanții suficiente pentru a limita denaturările concurenței.

(305)

În conformitate cu secțiunea 5 din Comunicarea privind restructurarea, pentru a permite Comisiei să verifice dacă planul de restructurare este pus în aplicare în mod corect, este necesară o raportare periodică. Astfel cum se precizează în angajamentele pe care și le-a asumat (120), Grecia va garanta că până la sfârșitul perioadei de restructurare, și anume 31 decembrie 2018, mandatarul însărcinat cu monitorizarea, care a fost deja numit de bancă cu aprobarea Comisiei, va monitoriza angajamentele asumate de Grecia în ceea ce privește restructurarea activităților din Grecia și din străinătate, precum și guvernanța corporativă și operațiunile comerciale. Prin urmare, se poate concluziona că punerea în aplicare a planului de restructurare va fi monitorizată în mod corespunzător.

(306)

Comisia concluzionează că Grecia a pus în aplicare în mod ilegal măsurile de ajutor B1, B2, B3 și B4, încălcând articolul 108 alineatul (3) din tratat, întrucât acestea au fost puse în aplicare înainte de aprobarea lor oficială de către Comisie. Cu toate acestea, Comisia constată că planul de restructurare, atunci când este luat în considerare împreună cu angajamentele prevăzute în anexă, asigură restabilirea viabilității pe termen lung a băncii, este suficient în ceea ce privește repartizarea sarcinii și contribuția proprie și este adecvat și proporțional pentru a compensa efectele de denaturare a concurenței generate de măsurile de ajutor examinate în prezenta decizie. Planul de restructurare și angajamentele prezentate îndeplinesc criteriile Comunicării privind restructurarea, prin urmare, măsurile de ajutor pot fi considerate compatibile cu piața internă,

(1)

Prin decizia din 19 noiembrie 2008, Comisia a aprobat o schemă intitulată „Măsuri de sprijin pentru instituțiile de credit din Grecia” (denumit în continuare „schema de sprijinire a băncilor elene”), conceput pentru a asigura stabilitatea sistemului financiar al Greciei. Schema de sprijinire a băncilor elene permite acordarea ajutorului în cadrul celor trei măsuri din care este alcătuită aceasta, o măsură de recapitalizare, o măsură de garantare și o măsură de creditare prin emisiunea de obligațiuni garantate de stat (2). În mai 2009, Piraeus Bank [denumită în continuare „banca” (3)] a fost recapitalizată de către Grecia în cadrul măsurii de recapitalizare.

(2)

Considerentul 14 din decizia din 19 noiembrie 2008 prevede notificarea către Comisie a unui plan de restructurare în ceea ce privește beneficiarii măsurii de recapitalizare.

(3)

La 23 iulie 2010, autoritățile elene au prezentat Comisiei un plan de restructurare. Comisia a înregistrat planul și actualizările sale ulterioare, precum și informațiile suplimentare prezentate de autoritățile elene în cazul SA.30342 (PN 26/2010) și ulterior în cazul SA.32787 (2011/PN).

(4)

Banca a beneficiat în mod repetat de garanții de stat și de creditare prin emisiunea de obligațiuni garantate de stat în cadrul schemei de sprijinire a băncilor elene (4). De asemenea, banca a beneficiat de asistență pentru acoperirea nevoii de lichiditate în situații de urgență (emergency liquidity assistance – ELA), garantată de stat.

(5)

La 20 aprilie 2012, Fondul elen de stabilitate financiară (Hellenic Financial Stability Fund – HFSF) a furnizat băncii o scrisoare de angajament în sensul participării la majorarea planificată a capitalului băncii. La 28 mai 2012, HFSF a acordat băncii o recapitalizare punte în valoare de 4 700 de milioane EUR (denumită în continuare „prima recapitalizare punte”).

(6)

La 10 mai 2012, autoritățile elene au notificat în mod oficial Comisiei scrisoarea de angajament care a fost transmisă băncii de către HFSF. Comisia a înregistrat scrisoarea ca ajutor nenotificat [cazul SA.34826 (2012/NN)], întrucât măsura fusese deja pusă în aplicare.

(7)

Prin decizia din 27 iulie 2012, Comisia a inițiat o procedură oficială de investigare privind prima recapitalizare punte (denumită în continuare „decizia de inițiere a procedurii privind Piraeus”) (5).

(8)

În decembrie 2012, HFSF a acordat băncii o a doua recapitalizare punte în valoare de 1 553 de milioane EUR (denumită în continuare „a doua recapitalizare punte”). La 21 decembrie 2012, HFSF a furnizat, de asemenea, băncii o scrisoare de angajament în sensul participării la o majorare a capitalului social al băncii și la instrumentele de capital convertibile care urmau să fie emise pentru o sumă totală de până la 1 082 de milioane EUR (6). Autoritățile elene au notificat Comisiei măsurile la 27 decembrie 2012 (7).

(9)

În septembrie 2012, banca și-a anunțat intenția de a achiziționa Geniki de la Société Générale S.A. (denumită în continuare „Société Générale”). În cursul lunilor septembrie și octombrie, Comisia a avut numeroase teleconferințe și schimburi de mesaje electronice cu reprezentanți ai autorităților elene și ai băncii în ceea ce privește achiziția Geniki.

(10)

La 19 octombrie 2012, banca a semnat un acord de achiziție a acțiunilor cu Société Générale având ca obiect achiziționarea întregului pachet de acțiuni (99,08 %) deținut de Société Générale în Geniki.

(11)

La 12 decembrie 2012, serviciile Comisiei au trimis Greciei o scrisoare care includea evaluarea preliminară a achiziționării Geniki.

(12)

La 26 februarie 2013, banca a informat Comisia cu privire la intențiile sale de a achiziționa Millennium Bank Greece S.A. (denumită în continuare „MBG”). Comisia a desfășurat o serie de teleconferințe și de schimburi de mesaje electronice cu autoritățile elene și cu banca în ceea ce privește achiziția MBG.

(13)

La 25 martie 2013, serviciile Comisiei au trimis Greciei o scrisoare care includea evaluarea preliminară a achiziționării MBG.

(14)

La 22 aprilie 2013, banca a anunțat că a încheiat un acord cu Millennium Banco Comercial Portugues (denumită în continuare „BCP”) având ca obiect achiziționarea întregului capital social al MBG și participarea BCP la viitoarea majorare a capitalului Piraeus.

(15)

La 3 iunie 2013, HFSF a convertit parțial prima și a doua recapitalizare punte în capital propriu în valoare de 5 891 de milioane EUR. De asemenea, HFSF a injectat o sumă suplimentară de 1 094 de milioane EUR în cadrul băncii, astfel cum s-a angajat la momentul achiziției de către bancă a unei bune părți din Agricultural Bank of Greece (denumită în continuare „ATE”) și a sucursalelor din Grecia deținute de trei bănci cipriote (a se vedea secțiunea 1.2). De asemenea, investitorii privați au injectat 1 444 de milioane EUR. Valoarea totală a recapitalizării s-a ridicat la 8 429 de milioane EUR și este denumită în continuare „recapitalizarea din primăvara anului 2013”.

(16)

La 19 decembrie 2013, autoritățile elene au prezentat Comisiei informații privind condițiile recapitalizării din primăvara anului 2013.

(17)

La 25 iunie 2014, autoritățile elene au prezentat Comisiei un plan final de restructurare a băncii (denumit în continuare „planul de restructurare”). La aceeași dată, acestea au furnizat informații privind injecția de capital garantată de stat. Autoritățile elene au indicat că doresc să ofere în continuare băncii un astfel de sprijin sub formă de lichidități, precum și garanții acordate de stat pentru titlurile de creanță și creditare prin emisiunea de obligațiuni garantate de stat în cadrul schemei de sprijinire a băncilor elene.

(18)

În cursul procesului administrativ, Comisia a avut numeroase reuniuni, teleconferințe și schimburi de mesaje electronice cu reprezentanți ai autorităților elene și cu banca.

(19)

Grecia acceptă, în mod excepțional, ca prezenta decizie să fie adoptată numai în limba engleză.

(20)

În aprilie 2011, Grecia a injectat 1 445 de milioane EUR în ATE (valoare care include suma de 675 de milioane EUR acordată inițial în cadrul schemei elene de recapitalizare). De asemenea, ATE a beneficiat de sprijin sub formă de lichidități în valoare de 6 103 milioane EUR. Prin decizia din 23 mai 2011, Comisia a aprobat măsurile respective pe baza unui plan de restructurare a ATE (denumit în continuare „decizia de restructurare a ATE”) (8).

(21)

La 29 decembrie 2011, Grecia a participat la o emisiune de drepturi de subscriere de capital a ATE pentru o sumă de 290 de milioane EUR.

(22)

La 22 martie 2012, Grecia a prezentat un raport elaborat de Banca Greciei care propunea rezoluția ATE printr-o procedură de achiziție și preluare (9) a anumitor active și pasive ale ATE (denumite în continuare „activitățile transferate ale ATE”), în timp ce activele și pasivele netransferate urmau să facă obiectul procesului de rezoluție prin intermediul unei bănci rele.

(23)

În iulie 2012, banca a anunțat achiziționarea prin absorbție unei bune părți din ATE care intrase în lichidare.

(24)

La momentul respectiv, HFSF s-a angajat să acopere nevoile de capital ale băncii rezultate din activele achiziționate. La 27 ianuarie 2013, Banca Greciei a concluzionat că valoarea capitalului necesar în scopuri de reglementare, ca urmare a achiziției activităților transferate ale ATE, se ridică la 570 de milioane EUR, care vor fi acoperite de către HFSF.

(25)

Prin decizia din 3 mai 2013 (10) (denumită în continuare „decizia privind lichidarea ATE”), Comisia a concluzionat că măsurile de sprijin acordate la momentul transferului activităților transferate ale ATE nu constituie ajutor de stat pentru bancă, ci pentru activitățile transferate ale ATE. De asemenea, Comisia a concluzionat că ajutorul este compatibil cu piața internă în cazul în care planul de restructurare a băncii, care include în prezent activitățile transferate ale ATE, permite restabilirea viabilității sale pe termen lung.

(26)

În iunie 2013, HFSF a injectat 570 de milioane EUR în bancă în cadrul recapitalizării din primăvara anului 2013 (11).

(27)

În urma reuniunii extraordinare a Eurogrupului (12) la 15 martie 2013, autoritățile cipriote și Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internațional (denumit în continuare „FMI”) și Banca Centrală Europeană (denumită în continuare „BCE”) au ajuns la un acord politic cu privire la politica ce stă la baza unui viitor program de ajustare macroeconomică. În special, s-a convenit, printre altele, că operațiunile celor trei bănci cipriote în Grecia vor fi transferate unei bănci elene.

(28)

Banca și alte băncile elene și-au exprimat interesul pentru achiziționarea operațiunilor celor trei bănci cipriote din Grecia.

(29)

La 22 martie 2013, HFSF a fost de acord ca banca să prezinte o ofertă pentru achiziționarea sucursalelor, a depozitelor și a împrumuturilor din Grecia ale celor trei bănci cipriote. Oferta băncii a fost condiționată de furnizarea din partea HFSF de capital pentru bancă, pentru o valoare egală cu prețul plătit pentru capitalurile proprii ale activităților achiziționate.

(30)

Autoritățile elene și HFSF au informat în mod constant serviciile Comisiei cu privire la evoluția procesului și condițiile de achiziție.

(31)

La 26 martie 2013, banca a semnat un contract de vânzare și de transfer cu fiecare dintre cele trei bănci cipriote având ca obiect activitățile lor în Grecia (depozite, împrumuturi și rețeaua de sucursale).

(32)

Astfel cum s-a convenit în martie 2013, HFSF a injectat capital în valoare de 524 de milioane EUR în cadrul băncii (13) pentru a răspunde nevoilor de capital care rezultă din achiziționarea activelor.

(33)

Produsul intern brut real al Greciei (denumit în continuare „PIB”) a scăzut cu 20 % din 2008 până în 2012, după cum se arată în tabelul 1. Prin urmare, băncile elene s-au confruntat cu o creștere rapidă a ratei de nerambursare a împrumuturilor acordate persoanelor fizice și întreprinderilor din Grecia (14). Astfel de evoluții au afectat în mod negativ performanța activelor băncilor din Grecia și au dat naștere la nevoi de capital.

Tabelul 1

Creșterea reală a PIB-ului în Grecia în perioada 2008-2013

(34)

De asemenea, în februarie 2012, Grecia a pus în aplicare un schimb de obligațiuni cu sectorul privat cunoscut sub denumirea de „implicarea sectorului privat” (denumit în continuare „programul PSI”). Băncile elene au participat la elaborarea programului de implicare a sectorului privat, pe durata căruia guvernul elen a oferit titluri noi titularilor privați de obligațiuni existenți (inclusiv obligațiuni noi emise de guvernul elen), titluri de valoare care depind de variațiile PIB și titluri de plată în cadrul programului de implicare a sectorului privat emise de Fondul european de stabilitate financiară (denumit în continuare „FESF”) în schimbul obligațiunilor emise de guvernul elen existente, cu o rată nominală de actualizare de 53,5 % și scadențe mai lungi (15). Autoritățile elene au anunțat rezultatele schimbului de obligațiuni la 9 martie 2012 (16). Schimbul a avut ca rezultat pierderi semnificative pentru deținătorii de obligațiuni (estimate de Banca Greciei la 78 % din valoarea nominală a vechilor obligațiuni emise de guvernul elen în medie pentru băncile elene) și nevoi de capital care au fost contabilizate retroactiv în situațiile financiare pentru 2011 ale băncilor elene. Totalul pierderilor ca urmare a programului de implicare a sectorului privat pentru principalele băncile elene este rezumat în tabelul 2.

Tabelul 2

Pierderile totale ale principalelor bănci elene (milioane EUR) în cadrul programului de implicare a sectorului privat (PSI)

(35)

Întrucât băncile elene s-au confruntat cu deficite de capital substanțiale ca urmare a programului de implicare a sectorului privat și a recesiunii persistente, Memorandumul cu privire la politicile economice și financiare (denumit în continuare „MEFP”) al celui de al doilea program de ajustare pentru Grecia elaborat de guvernul elen, Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internațional și Banca Centrală Europeană la 11 martie 2012 a pus la dispoziție fonduri pentru recapitalizarea băncilor respective. Autoritățile elene au estimat că valoarea totală a nevoilor de recapitalizare bancară și a costurilor de rezoluție care urmau să fie finanțate în cadrul programului se ridică la 50 de miliarde EUR (17). Suma a fost calculată pe baza unei simulări de criză efectuate de Banca Greciei pentru perioada decembrie 2011-decembrie 2014 (denumită în continuare „simularea de criză din 2012”), care s-a bazat pe previziunile Blackrock privind pierderile din împrumuturi (18). Fondurile pentru recapitalizarea băncilor din Grecia sunt disponibile prin intermediul HFSF. Tabelul 3 sintetizează calcularea nevoilor de capital pentru principalele bănci elene, astfel cum rezultă din simularea de criză din 2012.

Tabelul 3

Simularea de criză din 2012: Nevoile de capital ale principalelor bănci elene (milioane EUR)

(36)

Conform Memorandumului privind politica economică și financiară din martie 2012, „băncile care prezintă planuri viabile de majorare a capitalului vor avea posibilitatea de a solicita și de a primi sprijin public într-un mod care să mențină măsurile de stimulare a injecțiilor de capital din sectorul privat și, prin urmare, să reducă la minimum sarcina pentru contribuabili” (19). Banca Greciei a constatat că numai cele patru bănci mari (Eurobank, Banca Națională a Greciei, banca și Alpha Bank) au prezentat planuri de majorare a capitalului viabile (20). Băncile în cauză au primit o primă recapitalizare din partea HFSF în mai 2012.

(37)

Între sfârșitul anului 2009 și iunie 2012, depozitele naționale în băncile din Grecia au scăzut cu 37 % în total din cauza recesiunii și a nesiguranței politice. Băncile au fost nevoite să plătească dobânzi mai mari pentru a încerca să mențină depozitele. Costurile depozitelor au crescut, reducând marja dobânzii nete a băncilor. Întrucât băncile elene au fost excluse de pe piețele de finanțare interbancară, acestea au devenit dependente în totalitate de finanțarea din Eurosistem (21), o parte din ce în ce mai mare din aceasta fiind sub formă de ELA garantată de stat acordată de Banca Greciei.

(38)

La 3 decembrie 2012, Grecia a lansat un program de răscumpărare a noilor obligațiuni emise de guvernul elen primite de către investitori în cadrul programului de implicare a sectorului privat, la prețuri variind de la 30,2 % la 40,1 % din valoarea lor nominală (22). Băncile elene au participat la programul de răscumpărare, care a condus la pierderi viitoare în bilanțurile lor contabile deoarece o mare parte din pierderea contabilă (și anume, diferența dintre valoarea de piață și valoarea nominală) înregistrată în ceea ce privește obligațiunile garantate de statul elen pe durata programului de implicare a sectorului privat a devenit definitivă și ireversibilă (23).

(39)

În decembrie 2012, cele mai mari patru bănci din Grecia au primit o a doua recapitalizare punte de la HFSF.

(40)

În primăvara anului 2013, recapitalizarea punte a celor patru bănci a fost transformată în recapitalizare permanentă în acțiuni ordinare, HFSF deținând mai mult de 80 % din capitalul social al fiecăreia dintre cele patru bănci. Pentru băncile care au reușit să atragă o valoare prestabilită de capital privat (banca, Alpha Bank și Banca Națională a Greciei), HFSF a primit acțiuni fără drept de vot și investitorilor privați le-au fost acordate warrante pe acțiunile HFSF.

(41)

În iulie 2013, Banca Greciei a contractat un consultant pentru realizarea unui studiu de diagnosticare privind portofoliile de credite ale tuturor băncilor elene. Consilierul a realizat previziuni privind pierderile din împrumuturi („CLP”) aferente tuturor portofoliilor de credite naționale ale băncilor elene, precum și împrumuturilor purtătoare de risc pentru Grecia în sucursalele și filialele străine pe un orizont de timp de trei ani și jumătate și pe întreaga durată de viață a împrumutului. Analiza a furnizat previziuni privind pierderile din împrumuturi în cadrul a două scenarii macroeconomice, un scenariu de referință și un scenariu negativ. Previziunile privind pierderile din împrumuturi pentru portofoliile de împrumuturi străine au fost estimate de Banca Greciei folosind anumite contribuții din partea consultantului.

(42)

Pe baza evaluării de către consultant a previziunilor privind pierderile din împrumuturi, în toamna anului 2013, Banca Greciei a lansat o nouă simulare de criză (denumită în continuare „simularea de criză din 2013”) pentru a evalua soliditatea poziției de capital a băncilor elene, atât în cadrul unui scenariu de referință, cât și în cadrul unui scenariu negativ. Banca Greciei a efectuat evaluarea nevoilor de capital cu sprijinul tehnic al unui al doilea consultant.

(43)

Principalele elemente ale evaluării nevoilor de capital în conformitate cu simularea de criză din 2013 au fost: (i) previziunile privind pierderile din împrumuturi (24) aferente portofoliilor de împrumuturi ale băncilor pe o bază consolidată pentru riscul elen și valutar, fără provizioanele existente pentru pierderi din împrumuturi; precum și (ii) rentabilitatea operațională estimată a băncilor pentru perioada cuprinsă între iunie 2013 și decembrie 2016, bazată pe o ajustare prudentă a planurilor de restructurare care a fost prezentată Băncii Centrale a Greciei în cursul celui de al patrulea trimestru al anului 2013. Tabelul 4 de mai jos sintetizează calculul nevoilor de capital pentru principalele bănci elene pe o bază consolidată privind scenariul de referință pentru simularea de criză din 2013.

Tabelul 4

Simularea de criză din 2013: Nevoile de capital ale băncilor elene pe bază consolidată în cadrul scenariului de referință (milioane EUR)

(44)

La 6 martie 2014, Banca Greciei a anunțat rezultatele simulării de criză din 2013 și a solicitat băncilor să își prezinte, până la jumătatea lunii aprilie 2014, planurile de majorare a capitalului pentru a acoperi nevoile de capital în cadrul scenariului de referință.

(45)

Între sfârșitul lui martie 2014 și începutul lui mai 2014, băncile au efectuat majorări de capital.

(46)

Banca oferă servicii bancare universale în principal în Grecia și în Europa de Est și de Sud-Est (România, Bulgaria, Serbia, Albania, Ucraina și Cipru), precum și în Egipt. Banca oferă o gamă completă de produse bancare și financiare și de servicii pentru persoane fizice și întreprinderi. Aceasta este activă în domeniul bancar pe segmentul de retail, servicii bancare pentru întreprinderi și servicii bancare private, gestionarea de active, trezorerie și servicii bancare de investiții. Banca este înființată în Grecia și acțiunile sale sunt cotate la bursa de valori din Atena. La 30 decembrie 2012, banca avea un număr total de 18 597 de angajați (28).

(47)

Banca a participat în cadrul programului de implicare a sectorului privat, făcând schimb de obligațiuni emise de guvernul elen și de împrumuturi garantate de stat cu o valoare nominală de 7,7 miliarde EUR. Sarcina sa totală în cadrul programului de implicare a sectorului privat s-a ridicat la aproximativ 5 911 milioane EUR înainte de impozitare și a fost contabilizată în întregime în situațiile financiare din 2011 (29). În timpul programului de răscumpărare din decembrie 2012, banca a vândut noile obligațiuni emise de guvernul elen primite în cadrul programului de implicare a sectorului privat la un preț cu mult sub valoarea nominală. Vânzarea s-a materializat în pierderi aferente noilor obligațiuni emise de statul elen.

(48)

Cifrele cheie ale băncii în decembrie 2010, decembrie 2011, decembrie 2012 și decembrie 2013 (date consolidate) sunt prezentate în tabelul 5.

Tabelul 5

Cifre cheie privind Piraeus Bank pentru anii 2010, 2011, 2012 și 2013

(49)

Tabelul 5 ilustrează faptul că, pe lângă pierderile uriașe înregistrate în 2011 ca urmare a programului de implicare a sectorului privat (5 911 milioane EUR (31)), banca a suferit o scădere a venitului (datorată, printre altele, unor costuri mai mari ale depozitelor) și pierderi din depreciere ridicate și în creștere aferente portofoliilor de împrumuturi, atât în Grecia, cât și în străinătate, până la jumătatea anului 2012. Poziția lichidității băncii a fost grav afectată de retragerea depozitelor. Situația s-a îmbunătățit într-o oarecare măsură după ce banca a început să efectueze achiziții în iulie 2012.

(50)

În cadrul simulării de criză din 2013, Banca Greciei a estimat nevoile de capital ale băncii la 465 de milioane EUR pentru scenariul de referință.

(51)

În martie 2014, banca a dat curs unei majorări de capital în valoare de 1 752 de milioane EUR pentru a acoperi nevoile de capital menționate la considerentul 50 și a rambursa 940 de milioane EUR în acțiuni preferențiale deținute de Grecia (32). Spre deosebire de majorarea de capital a Eurobank din aprilie 2014, HFSF nu s-a angajat față de bancă să injecteze capital în cadrul majorării de capital în ipoteza unei cereri private insuficiente. Majorarea capitalului băncii a luat forma unei oferte de capital nepreferențial (și anume, o majorare de capital cu anularea drepturilor de preemțiune ale acționarilor) pentru investitorii internaționali și a unei oferte publice în Grecia. Prețul de subscriere a fost stabilit la 1,7 EUR pe acțiune.

(52)

După majorarea capitalului, banca a anunțat la 22 mai 2014 că a răscumpărat acțiunile preferențiale în Grecia, pentru o sumă totală de 750 de milioane EUR (33).

(53)

ATE a fost înființată în 1929 ca organizație non-profit de Grecia. Până la începutul anilor 1990, ETA a fost o instituție financiară specializată, care a sprijinit dezvoltarea sectorului agricol în numele statului elen. În decembrie 2000, întreprinderea a fost cotată la bursa de valori din Atena. La 14 noiembrie 2011, Grecia era principalul acționar al ATE cu o participare de 89,9 %.

(54)

ATE a desfășurat toate tipurile de activități bancare, atât pentru persoane fizice, cât și pentru întreprinderi, a furnizat servicii financiare, cum ar fi activități de asigurare și activități de leasing, și a dobândit participații importante în întreprinderi care își desfășoară activitatea în sectoare nefinanciare, inclusiv industria producătoare de zahăr și industria producătoare de lactate.

(55)

În iulie 2012, ATE își furniza serviciile prin intermediul unei rețele de 468 de sucursale și 5 024 de angajați. În iulie 2012, depozitele sale totale s-au ridicat la 14,9 miliarde EUR pentru active totale în valoare de 21,8 miliarde EUR (34).

(56)

Începând cu 2006, ATE a furnizat, de asemenea, servicii în afara Greciei, cu o participație de 74 % în ATE Bank România și o cotă de 20,3 % din capitalul social comun și 25 % din acțiunile preferențiale în AIKBanka Serbia.

(57)

Dificultățile ATE au apărut înaintea crizei datoriilor suverane din Grecia, în principal ca rezultat al calității slabe a activelor și al rentabilității anterioare deprecierii, care este scăzută în mod tradițional. De asemenea, criza datoriilor suverane din Grecia a afectat toate băncile elene, inclusiv ATE, în două moduri: (i) pierderea accesului Greciei la piețele datoriei internaționale a afectat grav poziția lichidității băncilor elene; și (ii) calitatea activelor s-a deteriorat și a determinat creșterea pierderilor.

(58)

În aprilie 2011, Grecia a injectat 1 445 de milioane EUR în ATE (valoare care include suma de 675 de milioane EUR acordată inițial în cadrul măsurii elene de recapitalizare). De asemenea, ATE a beneficiat de sprijin sub formă de lichidități în valoare de 6 103 milioane EUR. Comisia a aprobat măsurile respective în cadrul deciziei privind restructurarea ATE.

(59)

Cu toate acestea, în a doua jumătate a anului 2011, poziția de capital a ATE s-a deteriorat, în principal datorită participării sale în cadrul programului de implicare a sectorului privat. Astfel cum se arată în tabelul 2, sarcina sa totală în cadrul programului de implicare a sectorului privat s-a ridicat la aproximativ 4 329 de milioane EUR înainte de impozitare și a fost în întregime contabilizată în situațiile financiare din 2011. Astfel cum este ilustrat în tabelul 3, nevoile de capital ale activităților transferate ale ATE au fost estimate la 4 920 de milioane EUR.

(60)

La 22 martie 2012, Grecia a prezentat un raport elaborat de Banca Greciei care propunea rezoluția ATE printr-o procedură de achiziție și preluare a activităților transferate ale ATE, în timp ce activele și pasivele rămase urmau să facă obiectul procesului de rezoluție prin intermediul unei bănci rele. Banca Greciei și o altă bancă elenă mare au prezentat oferte cu caracter neobligatoriu către HFSF. La 26 iulie 2012, Consiliul de administrație al HFSF a aprobat oferta băncii.

(61)

La 27 iulie 2012, Banca Greciei a dat curs transferului activităților transferate ale ATE către bancă (35).

(62)

Întrucât activitățile transferate ale ATE conțineau mai puține active la valoare justă decât pasive, HFSF, în conformitate cu decizia Băncii Greciei din 28 ianuarie 2013, a trebuit să compenseze diferența dintre activele transferate și pasivele transferate, și anume deficitul de finanțare. Banca Greciei a concluzionat, pe baza unor cifre verificate, că deficitul de finanțare urma să se ridice la 7 471 de milioane EUR și că HFSF a acordat băncii obligațiuni emise de Fondul european de stabilitate financiară (denumite în continuare „obligațiuni FESF”) în valoare de 7 471 de milioane EUR.

(63)

De asemenea, HFSF s-a angajat să furnizeze capital băncii, pentru ca activitățile transferate ale ATE să fie capitalizate până la 9 %. Suma a fost estimată inițial la 500 de milioane EUR, dar valoarea finală a fost stabilită la 570 de milioane EUR. HFSF a injectat suma finală în bancă în schimbul acțiunilor ordinare în cadrul recapitalizării din primăvara anului 2013.

(64)

Banca a achiziționat activitățile transferate ale ATE la un preț de cumpărare de 95 de milioane EUR.

(65)

Geniki a fost înființată în 1937. Geniki a furnizat servicii financiare în sectoare precum servicii bancare cu amănuntul, servicii bancare pentru întreprinderi și servicii pe piețele de capital. În 2004, Société Générale a achiziționat majoritatea acțiunilor Geniki. La 31 decembrie 2012, Geniki deținea 104 sucursale și 1 391 de angajați (36). Activele totale se ridicau la 2,6 miliarde EUR, valoarea totală netă a împrumuturilor la 1,9 miliarde EUR și depozitele la aproximativ 2 miliarde EUR (37).