|
ISSN 1977-0782 |
||
|
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 44 |
|
|
||
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 58 |
|
|
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE |
|
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
II Acte fără caracter legislativ
DECIZII
|
18.2.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 44/1 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/217 A COMISIEI
din 10 aprilie 2014
de autorizare a statelor membre să adopte anumite derogări în temeiul Directivei 2008/68/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind transportul interior de mărfuri periculoase
[notificată cu numărul C(2014) 2292]
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva 2008/68/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 septembrie 2008 privind transportul interior de mărfuri periculoase (1), în special articolul 6 alineatele (2) și (4),
întrucât:
|
(1) |
Anexa I secțiunea I.3, anexa II secțiunea II.3 și anexa III secțiunea III.3 la Directiva 2008/68/CE conțin liste cu derogări naționale, care permit luarea în considerare a circumstanțelor naționale specifice. Noi derogări naționale au fost solicitate de către anumite state membre. |
|
(2) |
Aceste derogări ar trebui să fie autorizate. |
|
(3) |
Întrucât anexa I secțiunea I.3, anexa II secțiunea II.3 și anexa III secțiunea III.3 trebuie, prin urmare, să fie adaptate, este adecvat, din motive de claritate, ca acestea să fie înlocuite în întregime. |
|
(4) |
Prin urmare, Directiva 2008/68/CE ar trebui modificată în consecință. |
|
(5) |
Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului pentru transportul de mărfuri periculoase instituit prin Directiva 2008/68/CE, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Statele membre enumerate în anexă sunt autorizate să pună în aplicare derogările stabilite în aceasta cu privire la transportul de mărfuri periculoase pe teritoriul propriu.
Aceste derogări se aplică fără discriminare.
Articolul 2
Anexa I secțiunea I.3, anexa II secțiunea II.3 și anexa III secțiunea III.3 la Directiva 2008/68/CE se modifică în conformitate cu anexa la prezenta decizie.
Articolul 3
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 10 aprilie 2014.
Pentru Comisie
Siim KALLAS
Vicepreședinte
ANEXĂ
Anexele I, II și III la Directiva 2008/68/CE se modifică după cum urmează:
|
1. |
În anexa I, secțiunea I.3 se înlocuiește cu următorul text: „I.3. Derogări naționale Derogări acordate statelor membre pentru transportul de mărfuri periculoase pe teritoriul lor, în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Directiva 2008/68/CE. Numerotarea derogărilor: RO-a/bi/bii-MS-nn RO= transport rutier a/bi/bii= articolul 6(2) a/bi/bii SM= stat membru nn= număr de ordine În temeiul articolului 6 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2008/68/CE BE Belgia RO–a–BE–1 Subiect: Clasa 1 – Cantități mici. Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 1.1.3.6 Conținutul anexei la directivă: limita prevăzută la 1.1.3.6 pentru cantitatea de explozibili de mină care se poate transporta într-un vehicul obișnuit este de 20 kg. Conținutul legislației naționale: operatorii depozitelor situate la distanță mare față de centrele de aprovizionare pot fi autorizați să transporte maximum 25 kg de dinamită sau explozibili puternici și cel mult 300 de detonatoare în autovehicule obișnuite, sub rezerva respectării condițiilor care urmează să fie stabilite de serviciul de explozibili. Trimitere inițială la legislația națională: Article 111 de l'arrêté royal 23 septembre 1958 sur les produits explosifs. Data expirării: 30 iunie 2015 RO–a–BE–2 Subiect: transportul containerelor goale, necurățate, care au conținut produse din diferite clase. Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 5.4.1.1.6 Conținutul legislației naționale: se menționează pe documentul de transport «ambalaje goale, necurățate, care au conținut produse din diferite clase». Trimitere inițială la legislația națională: Dérogation 6-97. Observații: derogare înregistrată de Comisia Europeană cu nr. 21 [în conformitate cu articolul 6 alineatul (10) din Directiva 94/55/CE]. Data expirării: 30 iunie 2015 RO–a–BE–3 Subiect: adoptarea RO–a–UK–4. Trimitere inițială la legislația națională: Arrêté royal relatif au transport des marchadises dangereuses par route (1-2009) Data expirării: 30 iunie 2015 RO–a–BE–4 Subiect: exceptarea de la toate cerințele ADR pentru transportul național a maximum 1 000 de detectoare de fum ionice uzate de la gospodării particulare către instalația de tratare din Belgia, prin intermediul punctelor de colectare prevăzute în scenariul de colectare selectivă a detectoarelor de fum. Trimitere la ADR: toate cerințele Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: Conținutul legislației naționale: utilizarea casnică a detectoarelor de fum ionice nu este supusă unui control reglementar din punct de vedere radiologic dacă tipul de detector de fum utilizat este omologat. Transportul acestor detectoare de fum către utilizatorul final este, de asemenea, exceptat de la cerințele ADR. [a se vedea 2.2.7.1.2 litera (d)]. Directiva 2002/96/CE (privind deșeurile de echipamente electrice și electronice) impune colectarea selectivă a detectoarelor de fum în scopul tratării plăcilor de circuit și, în cazul detectoarelor de fum ionice, în scopul îndepărtării substanțelor radioactive. Pentru a face posibilă această colectare selectivă, s-a creat un scenariu care să stimuleze gospodăriile private să predea detectoarele de fum uzate la un punct de colectare, de la care aceste detectoare pot fi transportate către o instalație de tratare, uneori prin intermediul unui al doilea punct de colectare sau al unui loc de depozitare intermediară. La punctele de colectare se vor pune la dispoziție ambalaje metalice cu capacitatea de maximum 1 000 de detectoare de fum. De la aceste puncte, un astfel de ambalaj conținând detectoare de fum poate fi transportat, împreună cu alte deșeuri, la un punct de depozitare intermediară sau la o instalație de tratare. Ambalajul va purta inscripția «detector de fum». Trimitere inițială la legislația națională: scenariul pentru colectarea selectivă a detectoarelor de fum face parte din condițiile eliminării aparatelor omologate menționate la articolul 3.1.d.2 din Decretul regal din 20.7.2001 – regulamentul general privind protecția împotriva radiațiilor. Observații: această derogare este necesară pentru a face posibilă colectarea selectivă a detectoarelor de fum ionice uzate. Data expirării: 30 iunie 2015 DE Germania RO–a–DE–1 Subiect: ambalarea mixtă și încărcarea în comun a pieselor de automobile cu clasificarea 1.4G împreună cu anumite mărfuri periculoase (n4). Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 4.1.10 și 7.5.2.1 Conținutul anexei la directivă: dispoziții privind ambalarea mixtă și încărcarea în comun. Conținutul legislației naționale: numerele ONU 0431 și ONU 0503 pot fi încărcate împreună cu anumite mărfuri periculoase (produse destinate construcției de automobile) în anumite cantități, specificate în derogare. Nu trebuie depășit numărul 1 000 (comparabil cu 1.1.3.6.4). Trimitere inițială la legislația națională: Gefahrgut-Ausnahmeverordnung – GGAV 2002 vom 6.11.2002 (BGBl. I S. 4350); Ausnahme 28. Observații: derogarea este necesară pentru a se asigura livrarea rapidă a pieselor de siguranță pentru automobile în funcție de cererea locală. Datorită marii diversități a acestei game de produse, nu se obișnuiește depozitarea acestor produse în garajele locale. Data expirării: 30 iunie 2015 RO–a–DE–2 Subiect: exceptare de la condiția de a avea asupra sa un document de transport și o declarație de transportator pentru anumite cantități de mărfuri periculoase conform 1.1.3.6 (n1). Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 5.4.1.1.1 și 5.4.1.1.6 Conținutul anexei la directivă: conținutul documentului de transport. Conținutul legislației naționale: pentru toate clasele, cu excepția clasei 7: nu este necesar niciun document de transport în cazul în care cantitatea de mărfuri transportate nu depășește cantitățile prevăzute la 1.1.3.6. Trimitere inițială la legislația națională: Gefahrgut-Ausnahmeverordnung – GGAV 2002 vom 6.11.2002 (BGBl. I S. 4350); Ausnahme 18. Observații: informațiile furnizate de marcajul și etichetarea ambalajelor sunt considerate suficiente pentru transporturile naționale, deoarece un document de transport nu este întotdeauna adecvat în cazul distribuției locale. Derogare înregistrată de Comisia Europeană cu nr. 22 [în conformitate cu articolul 6 alineatul (10) din Directiva 94/55/CE]. Data expirării: 30 iunie 2015 RO–a–DE–3 Subiect: transportul de joje și pompe de carburant (goale, necurățate). Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: dispoziții aplicabile numerelor ONU 1202, 1203 și 1223. Conținutul anexei la directivă: instrucțiuni privind ambalarea, marcarea, documentele, transportul și manipularea, instrucțiuni pentru echipajele vehiculelor. Conținutul legislației naționale: specificații privind reglementările aplicabile și dispozițiile auxiliare pentru aplicarea derogării; până la 1 000 l: comparabil cu ambalajele goale, necurățate; peste 1 000 l: respectarea anumitor reglementări referitoare la cisterne; transport – doar goale și necurățate. Trimitere inițială la legislația națională: Gefahrgut-Ausnahmeverordnung – GGAV 2002 vom 6.11.2002 (BGBl. I S. 4350); Ausnahme 24. Observații: Lista nr. 7, 38, 38a. Data expirării: 30 iunie 2015 RO–a–DE–5 Subiect: autorizarea ambalării în comun. Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 4.1.10.4 MP2 Conținutul anexei la directivă: interzicerea ambalării în comun. Conținutul legislației naționale: clasele 1.4S, 2, 3 și 6.1; autorizarea ambalării în comun a articolelor din clasa 1.4S (cartușe pentru arme mici), aerosoli (clasa 2) și materiale de curățare și tratare din clasele 3 și 6.1 (numerele ONU indicate) sub formă de seturi, care se vând ambalate în comun în ambalaje din grupa II și în cantități mici. Trimitere inițială la legislația națională: Gefahrgut-Ausnahmeverordnung – GGAV 2002 vom 6.11.2002 (BGBl. I S. 4350); Ausnahme 21. Observații: Lista nr. 30*, 30a, 30b, 30c, 30d, 30e, 30f, 30g. Data expirării: 30 iunie 2015 DK Danemarca RO–a–DK–2 Subiect: transportul rutier, în același vehicul, al ambalajelor care conțin substanțe explozive și al ambalajelor care conțin detonatoare. Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 7.5.2.2 Conținutul anexei la directivă: dispoziții privind ambalarea mixtă. Conținutul legislației naționale: trebuie respectate normele ADR în cazul transportului rutier de mărfuri periculoase. Trimitere inițială la legislația națională: Bekendtgørelse nr. 729 af 15. august 2001 om vejtransport of farligt gods § 4, stk. l. Observații: există nevoia practică de a putea ambala substanțe explozive împreună cu detonatoare în același vehicul în momentul transportului acestor mărfuri de la locul de depozitare la locul de utilizare și invers. La modificarea legislației daneze referitoare la transportul de mărfuri periculoase, autoritățile daneze vor permite aceste transporturi în următoarele condiții:
Data expirării: 30 iunie 2015 RO–a–DK–3 Subiect: transportul rutier de ambalaje și articole care conțin deșeuri sau reziduuri de mărfuri periculoase din anumite clase, colectate de la gospodării și de la întreprinderi în vederea eliminării. Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: părțile și capitolele 2, 3, 4.1, 5.1, 5.2, 5.4, 6, 8.1 și 8.2 Conținutul anexei la directivă: dispoziții privind clasificarea, dispoziții speciale, dispoziții privind ambalarea, proceduri de transport, cerințe privind construirea și testarea ambalajelor, cerințe generale privind unitățile de transport și echipamentul de la bordul acestora, precum și cerințe în materie de formare. Conținutul legislației naționale: ambalajele interioare și articolele care conțin deșeuri sau reziduuri de mărfuri periculoase din anumite clase, colectate de la gospodării private sau de la întreprinderi în vederea eliminării, pot fi ambalate împreună în anumite ambalaje exterioare și/sau supraambalaje și pot fi transportate în cadrul unor proceduri de transport speciale, care includ restricții speciale privind ambalarea și marcarea. Cantitatea de mărfuri periculoase per ambalaj interior, per ambalaj exterior și/sau per unitate de transport, face obiectul unor restricții. Trimitere inițială la legislația națională: Bekendtgørelse nr. 818 af 28. juni 2011 om vejtransport af farligt gods § 4, stk. 3. Observații: nu este posibilă aplicarea de către gestionarii de deșeuri a tuturor dispozițiilor din anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE în cazul în care deșeurile care conțin cantități reziduale de mărfuri periculoase au fost colectate, în scopul eliminării, din gospodării private și din întreprinderi. Deșeurile sunt păstrate, de obicei, în ambalajele vândute în comerțul cu amănuntul. Data expirării: 1 ianuarie 2019 FI Finlanda RO–a–FI–1 Subiect: transportul de mărfuri periculoase în anumite cantități în autobuze și de materiale radioactive cu radioactivitate scăzută, în cantități mici, destinate îngrijirii medicale și cercetării. Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 4.1, 5.4 Conținutul anexei la directivă: dispoziții privind ambalarea, documentele. Conținutul legislației naționale: se autorizează transportul de mărfuri periculoase în autobuze în cantități inferioare celor prevăzute la 1.1.3.6, cu o masă netă maximă care nu depășește 200 kg, fără document de transport și fără să îndeplinească toate cerințele privind ambalarea. Pentru transportul materialelor radioactive cu radioactivitate scăzută și greutate de cel mult 50 kg, destinate îngrijirii medicale și cercetării, nu este necesară marcarea și echiparea vehiculului în conformitate cu ADR. Trimitere inițială la legislația națională: Liikenne- ja viestintäministeriön asetus vaarallisten aineiden kuljetuksesta tiellä (277/2002; 313/2003; 312/2005). Data expirării: 30 iunie 2015 RO–a–FI–2 Subiect: descrierea cisternelor goale în documentul de transport. Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 5.4.1.1.6 Conținutul anexei la directivă: dispoziții speciale privind ambalajele, vehiculele, recipientele, cisternele, vehiculele-baterie și containerele pentru gaze cu elemente multiple («CGEM»), goale și necurățate. Conținutul legislației naționale: în cazul vehiculelor-cisternă goale și necurățate în care s-au transportat două sau mai multe substanțe cu numerele ONU 1202, 1203 și 1223, descrierea din documentele de transport se poate completa cu cuvintele «ultima încărcătură», împreună cu numele produsului cu cel mai mic punct de aprindere; «Vehicul-cisternă gol, 3, ultima încărcătură: ONU 1203 benzină pentru motoare, II». Trimitere inițială la legislația națională: Liikenne- ja viestintäministeriön asetus vaarallisten aineiden kuljetuksesta tiellä (277/2002; 313/2003). Data expirării: 30 iunie 2015 RO–a–FI–3 Subiect: etichetarea și marcarea unității de transport pentru explozibili. Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 5.3.2.1.1 Conținutul anexei la directivă: dispoziții generale privind marcarea cu placă de culoare portocalie. Conținutul legislației naționale: unitățile de transport care transportă (în mod normal, în camionete) cantități mici de explozibili [maximum 1 000 kg (net)] către cariere și șantiere se pot eticheta pe partea din față și pe cea din spate cu placa din modelul nr. 1. Trimitere inițială la legislația națională: Liikenne- ja viestintäministeriön asetus vaarallisten aineiden kuljetuksesta tiellä (277/2002; 313/2003). Data expirării: 30 iunie 2015 FR Franța RO–a–FR–2 Subiect: transportul de deșeuri rezultate din activitățile de îngrijire care implică riscuri de infecție, încadrate la numărul ONU 3291, în greutate mai mică de sau egală cu 15 kg. Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: anexele A și B. Conținutul legislației naționale: exceptare de la cerințele ADR pentru transportul de deșeuri rezultate din activitățile de îngrijire care implică riscuri de infecție, încadrate la numărul ONU 3291, în greutate de cel mult 15 kg. Trimitere inițială la legislația națională: Arrêté du 1er juin 2001 relatif au transport des marchandises dangereuses par route – Article 12. Data expirării: 30 iunie 2015 RO–a–FR–5 Subiect: transportul de mărfuri periculoase în vehicule pentru transportul public de persoane (18). Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 8.3.1 Conținutul anexei la directivă: transportul de pasageri și mărfuri periculoase. Conținutul legislației naționale: autorizarea transportului de mărfuri periculoase, altele decât cele din clasa 7, sub formă de bagaje de mână, în vehicule pentru transportul public: se aplică doar dispozițiile stabilite la 4.1, 5.2 și 3.4 referitoare la ambalarea, marcarea și etichetarea coletelor. Trimitere inițială la legislația națională: Arrêté du 29 mai 2009 relatif au transport des marchandises dangereuses par voies terrestres, annexe I paragraphe 3.1. Observații: se permite ca bagajele de mână să conțină doar mărfuri periculoase destinate uzului personal sau profesional propriu. Se permite transportarea de recipiente portabile de gaz pentru pacienții cu probleme respiratorii, în cantitatea necesară pentru un voiaj. Data expirării: 29 februarie 2016 RO–a–FR–6 Subiect: transportul pe cont propriu al unor cantități mici de mărfuri periculoase (18). Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 5.4.1 Conținutul anexei la directivă: obligativitatea deținerii unui document de transport. Conținutul legislației naționale: transportul pe cont propriu al unor cantități mici de mărfuri periculoase, altele decât cele din clasa 7, care nu depășesc limitele stabilite la 1.1.3.6 nu se supune obligației de a deține un document de transport prevăzut la 5.4.1. Trimitere inițială la legislația națională: Arrêté du 29 mai 2009 relatif au transport des marchandises dangereuses par voies terrestres annexe I, paragraphe 3.2.1. Data expirării: 29 februarie 2016 RO–a–FR–7 Subiect: transportul rutier de eșantioane de substanțe chimice, amestecuri și articole care conțin mărfuri periculoase, în scopul supravegherii pieței Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: părțile 1-9 Conținutul anexei la directivă: dispoziții generale, clasificare, dispoziții speciale și scutiri referitoare la transportul mărfurilor periculoase ambalate în cantități limitate, dispoziții privind utilizarea ambalajelor și a cisternelor, proceduri de transport, cerințe privind construirea ambalajelor, dispoziții privind condițiile de transport, manipularea, încărcarea și descărcarea, cerințe privind echipamentele de transport și operațiunile de transport, cerințe privind construcția vehiculelor și omologarea acestora. Conținutul legislației naționale: eșantioanele de substanțe chimice, amestecuri și articole care conțin mărfuri periculoase și care sunt transportate în scopul analizării în cadrul activității de supraveghere a pieței se ambalează în ambalaje combinate. Acestea respectă normele privind cantitățile maxime pentru ambalajele interioare, în funcție de mărfurile periculoase în cauză. Ambalajele exterioare respectă condițiile prevăzute pentru cutiile din plastic solide (4H2, capitolul 6.1 din anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE). Pe ambalajele exterioare trebuie să figureze marcajul prevăzut la punctul 3.4.7 din anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE și textul «Eșantioane pentru analiză» (în limba franceză: « Echantillons destinés à l'analyse »). Sub rezerva respectării acestor dispoziții, transportul nu face obiectul dispozițiilor din anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE. Trimitere inițială la legislația națională: Arrêté du 12 décembre 2012 modifiant l'arrêté du 29 mai 2009 relatif aux transports de marchandises dangereuses par voies terrestres Observații: scutirea prevăzută în anexa I secțiunea I.1 punctul 1.1.3 la Directiva 2008/68/CE nu prevede transportarea de eșantioane de mărfuri periculoase destinate analizei, prelevate de către autoritățile competente sau în numele acestora. Pentru a asigura supravegherea eficace a pieței, Franța a introdus o procedură bazată pe un sistem aplicabil cantităților limitate, în scopul garantării siguranței transportului de eșantioane care conțin mărfuri periculoase. Întrucât nu este întotdeauna posibil să se aplice dispozițiile din tabelul A, limita cantitativă pentru ambalajele interioare a fost definită într-un mod mai operațional. Data expirării: 1 ianuarie 2019 IE Irlanda RO–a–IE–1 Subiect: exceptarea de la cerința de la punctul 5.4.0 din ADR privind documentul de transport pentru transportul de pesticide din clasa 3 ADR, enumerate la 2.2.3.3 ca pesticide FT2 (punct de aprindere < 23 °C) și din clasa 6.1 ADR, enumerate la 2.2.61.3 ca pesticide lichide T6 (punct de aprindere mai mare sau egal cu 23 °C), în cazul în care cantitățile de mărfuri periculoase transportate nu depășesc cantitățile indicate la punctul 1.1.3.6 din ADR. Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 5.4 Conținutul anexei la directivă: obligația deținerii unui document de transport. Conținutul legislației naționale: pentru transportul pesticidelor din clasele ADR 3 și 6.1 nu este necesar un document de transport, în cazul în care cantitatea de mărfuri periculoase transportate nu depășește cantitățile stabilite la punctul 1.1.3.6 din ADR. Trimitere inițială la legislația națională: Regulation 82(9) of the «Carriage of Dangerous Goods by Road Regulations 2004» . Observații: cerință inutilă și oneroasă pentru transportul și livrarea pe plan local a unor astfel de pesticide. Data expirării: 30 iunie 2015 RO–a–IE–4 Subiect: exceptarea de la cerințele de la 5.3, 5.4, 7 și din anexa B la ADR cu privire la transportul buteliilor de gaz pentru dozatoare (de băuturi), în cazul în care acestea sunt transportate în același vehicul cu băuturile (pentru care urmează a fi utilizate). Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 5.3, 5.4, 7 și anexa B Conținutul anexei la directivă: marcarea vehiculelor, documentele care trebuie să fie deținute și dispozițiile privind echipamentele de transport, precum și operațiunile de transport. Conținutul legislației naționale: exceptare de la cerințele de la 5.3, 5.4, 7 și din anexa B la ADR pentru buteliile de gaz utilizate pentru dozatoarele de băuturi, în cazul în care buteliile respective sunt transportate în același vehicul cu băuturile (pentru care urmează a fi utilizate). Trimitere inițială la legislația națională: Proposed amendment to «Carriage of Dangerous Goods by Road Regulations, 2004» . Observații: principala activitate constă în distribuirea de băuturi ambalate, care nu sunt substanțe relevante pentru ADR, împreună cu cantități reduse de butelii mici care conțin gazele necesare dozării acestora. Anterior în temeiul articolului 6 alineatul (10) din Directiva 94/55/CE. Data expirării: 30 iunie 2015 RO–a–IE–5 Subiect: exceptarea, pentru transportul național pe teritoriul Irlandei, de la cerințele privind construirea și încercarea și de la dispozițiile privind utilizarea recipientelor, prevăzute la 6.2 și 4.1 din ADR pentru buteliile și recipientele sub presiune care conțin gaze din clasa 2 și au făcut obiectul unui transport multimodal, incluzând o porțiune de traseu pe cale maritimă, în cazul în care (i) buteliile și recipientele sub presiune respective sunt construite, încercate și utilizate în conformitate cu codul IMDG; (ii) buteliile și recipientele sub presiune respective nu sunt reumplute în Irlanda, ci sunt returnate nominal goale în țara de origine a transportului multimodal; și (iii) buteliile și recipientele sub presiune respective se distribuie la nivel local în cantități mici. Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 1.1.4.2, 4.1 și 6.2 Conținutul anexei la directivă: dispoziții referitoare la transportul multimodal, incluzând o porțiune de traseu pe cale maritimă, utilizarea buteliilor și a recipientelor sub presiune pentru gazele din clasa 2 ADR, precum și construirea și încercarea buteliilor și a recipientelor sub presiune respective pentru gazele din clasa 2 ADR. Conținutul legislației naționale: dispozițiile de la 4.1 și 6.2 nu se aplică buteliilor și recipientelor sub presiune pentru gazele din clasa 2, cu următoarele condiții: (i) buteliile și recipientele sub presiune respective să fie construite și încercate în conformitate cu codul IMDG; (ii) buteliile și recipientele sub presiune respective să fie utilizate în conformitate cu codul IMDG; (iii) buteliile și recipientele sub presiune respective să fie transportate la expeditor prin intermediul transportului multimodal, incluzând o porțiune de traseu pe cale maritimă; (iv) transportul buteliilor și al recipientelor sub presiune respective până la utilizatorul final să se realizeze într-un singur transport definitivat în aceeași zi de la destinatarul transportului multimodal [menționat la punctul (iii) anterior]; (v) buteliile și recipientele sub presiune respective să nu fie reumplute pe teritoriul statului respectiv și să fie retrimise nominal goale în țara de origine a transportului multimodal [menționat la punctul (iii) anterior]; și (vi) buteliile și recipientele sub presiune respective să fie distribuite la nivel local pe teritoriul statului, în cantități mici. Trimitere inițială la legislația națională: Proposed amendment to «Carriage of Dangerous Goods by Road Regulations, 2004» . Observații: gazele conținute în buteliile și recipientele sub presiune menționate respectă specificațiile prevăzute de utilizatorii finali, din care decurge necesitatea de a le importa din exteriorul zonei ADR. După utilizare, buteliile și recipientele sub presiune respective, nominal goale, trebuie să fie returnate în țara de origine pentru reumplere cu gazele specificate în mod expres – reumplerea acestora nu trebuie să aibă loc pe teritoriul Irlandei și nici în orice altă parte din zona ADR. Chiar dacă nu respectă ADR, acestea respectă codul IMDG și sunt acceptate conform acestuia. Transportul multimodal care începe din exteriorul zonei ADR este prevăzut să se finalizeze la sediul importatorului, de unde se intenționează distribuirea la nivel local pe teritoriul Irlandei, în cantități mici, a buteliilor și a recipientelor sub presiune respective către utilizatorul final. Transportul pe teritoriul Irlandei s-ar încadra la dispozițiile prevăzute la articolul 6 alineatul (9), modificat, din Directiva 94/55/CE. Data expirării: 30 iunie 2015 RO–a–IE–6 Subiect: exceptarea de la anumite dispoziții din anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE privind ambalarea, marcarea și etichetarea unor cantități mici (sub limitele fixate la 1.1.3.6) de articole pirotehnice cu termenul expirat având codurile de clasificare 1.3G, 1.4G și 1.4S din clasa 1 din anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE, care poartă numerele de identificare a substanțelor respective ONU 0092, ONU 0093, ONU 0191, ONU 0195, ONU 0197, ONU 0240, ONU 0312, ONU 0403, ONU 0404, ONU 0453, ONU 0505, ONU 0506 sau ONU 0507, pentru transportarea până la o cazarmă sau un poligon de tragere militar, în scopul eliminării. Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: părțile 1, 2, 4, 5 și 6 Conținutul anexei la directivă: dispoziții generale. Clasificare. Dispoziții privind ambalarea. Dispoziții privind transportul. Construirea și încercarea ambalajelor. Conținutul legislației naționale: dispozițiile din anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE privind ambalarea, marcarea și etichetarea articolelor pirotehnice expirate care poartă numerele de identificare ONU 0092, ONU 0093, ONU 0191, ONU 0195, ONU 0197, ONU 0240, ONU 0312, ONU 0403, ONU 0404, ONU 0453, ONU 0505, ONU 0506 sau ONU 0507, pentru transportarea până la o cazarmă sau un poligon de tragere militar nu sunt aplicabile, cu condiția respectării dispozițiilor generale privind ambalarea prevăzute în anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE și a includerii informațiilor suplimentare în documentul de transport. Această derogare se aplică doar transportului local, până la o cazarmă sau un poligon de tragere militar, al unor cantități mici de materiale pirotehnice expirate, în vederea eliminării în condiții de siguranță. Trimitere inițială la legislația națională: S.I. 349 of 2011 Regulation 57(f) and (g) Observații: transportul unor cantități mici de articole pirotehnice maritime «cu termenul expirat», în special de către proprietarii de ambarcațiuni de agrement și furnizorii de echipamente pentru nave, până la o cazarmă sau un poligon de tragere militar, în vederea eliminării lor în condiții de siguranță, a creat dificultăți, în special cu privire la cerințele de ambalare. Derogarea se aplică unor cantități mici (inferioare celor specificate la 1.1.3.6) în cadrul transportului local, care să înglobeze toate numerele ONU alocate articolelor pirotehnice maritime. Data expirării: 30 ianuarie 2020 LT Lituania RO–a–LT–1 Subiect: adoptarea RO–a–UK–6 Trimitere inițială la legislația națională: Lietuvos Respublikos Vyriausybės 2000 m. kovo 23 d. nutarimas Nr. 337 «Dėl pavojingų krovinių vežimo kelių transportu Lietuvos Respublikoje» (Hotărârea Guvernului nr. 337 privind transportul rutier al mărfurilor periculoase în Republica Lituania, adoptată la 23 martie 2000). Data expirării: 30 iunie 2015 HU Ungaria RO–a–HU–1 Subiect: adoptarea RO–a–DE–2 Trimitere inițială la legislația națională: A nemzeti fejlesztési miniszter rendelete az ADR Megállapodás A és B Mellékletének belföldi alkalmazásáról. Data expirării: 30 ianuarie 2020 RO–a–HU–2 Subiect: adoptarea RO–a–UK–4 Trimitere inițială la legislația națională: A nemzeti fejlesztési miniszter rendelete az ADR Megállapodás A és B Mellékletének belföldi alkalmazásáról. Data expirării: 30 ianuarie 2020 UK Regatul Unit RO–a–UK–1 Subiect: transportul anumitor produse care conțin materiale radioactive cu risc redus, cum ar fi: ceasuri, ceasuri de mână, detectoare de fum, cadrane de busolă (E1). Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: majoritatea cerințelor ADR Conținutul anexei la directivă: cerințe referitoare la transportul materialelor din clasa 7. Conținutul legislației naționale: exceptare totală de la reglementările naționale pentru anumite produse comerciale care conțin cantități limitate de materiale radioactive. (Un dispozitiv luminos destinat a fi purtat de persoane; în oricare vehicul sau vehicul pe șine, nu mai mult de 500 de detectoare de fum de uz casnic cu o activitate individuală care nu depășește 40 kBq; sau în oricare vehicul sau vehicul pe șine, nu mai mult de cinci dispozitive de iluminare cu tritiu gazos cu o activitate individuală care nu depășește 10 GBq). Trimitere inițială la legislația națională: The Radioactive Material (Road Transport) Regulations 2002: Regulation 5(4)(d). The Carriage of Dangerous Goods and Use of Transportable Pressure Equipment Regulations 2004: Regulation 3(10). Observații: această exceptare este o măsură pe termen scurt, care nu va mai fi necesară atunci când se vor introduce în ADR modificări similare cu reglementările Agenției Internaționale pentru Energie Atomică («AIEA»). Data expirării: 30 iunie 2015 RO–a–UK–2 Subiect: exceptare de la condiția de a avea asupra sa un document de transport pentru anumite cantități de mărfuri periculoase (altele decât cele din clasa 7) conform 1.1.3.6 (E2). Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 1.1.3.6.2 și 1.1.3.6.3 Conținutul anexei la directivă: exceptări de la anumite cerințe pentru anumite cantități per unitate de transport. Conținutul legislației naționale: documentul de transport nu este necesar pentru cantități limitate, cu excepția cazului în care acestea constituie o parte a unei încărcături mai mari. Trimitere inițială la legislația națională: The Carriage of Dangerous Goods and Use of Transportable Pressure Equipment Regulations 2004: Regulation 3(7)(a). Observații: exceptarea menționată este adecvată transportului național, unde un document de transport nu este întotdeauna adecvat în cazul distribuției locale. Data expirării: 30 iunie 2015 RO–a–UK–3 Subiect: exceptare de la aplicarea cerinței pentru vehiculele care transportă materiale cu nivel scăzut de radioactivitate de a avea la bord echipamente de stingere a incendiilor (E4). Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 8.1.4. Conținutul anexei la directivă: cerința ca vehiculele să poarte la bord echipamente de stingere a incendiilor. Conținutul legislației naționale: eliminarea cerinței de a purta stingătoare de incendiu atunci când se transportă numai ambalaje exceptate (ONU 2908, 2909, 2910 și 2911). Restricționează cerința de a transporta doar un număr mic de pachete. Trimitere inițială la legislația națională: The Radioactive Material (Road Transport) Regulations 2002: Regulation 5(4)(d). Observații: dotarea cu echipament pentru stingerea incendiilor nu este relevantă în practică pentru transporturile de ONU 2908, 2909, 2910 și ONU 2911, care adesea pot fi transportate în vehicule mici. Data expirării: 30 iunie 2015 RO–a–UK–4 Subiect: distribuția de mărfuri în ambalaje interioare către comercianții cu amănuntul sau utilizatori (cu excepția celor din clasele 1, 4.2, 6.2 și 7) de la depozitele de distribuție locale către comercianți cu amănuntul sau utilizatori și de la comercianții cu amănuntul către utilizatorii finali (N1). Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 6.1 Conținutul anexei la directivă: cerințe referitoare la construirea și încercarea ambalajelor. Conținutul legislației naționale: nu este necesară alocarea unui marcaj RID/ADR sau ONU ambalajelor sau marcarea lor în alt mod în cazul în care conțin mărfurile prevăzute în anexa 3. Trimitere inițială la legislația națională: The Carriage of Dangerous Goods and Use of Transportable Pressure Equipment Regulations 2004: Regulation 7(4) and Regulation 36 Authorisation Number 13. Observații: cerințele ADR sunt inadecvate pentru etapele finale ale transportului de la un depozit de distribuție până la un comerciant cu amănuntul sau un utilizator sau de la un comerciant cu amănuntul la un utilizator final. Scopul acestei derogări este de a autoriza ca recipientele interioare cu mărfuri destinate distribuției cu amănuntul să fie transportate fără ambalaj exterior pe tronsonul final al traseului de distribuție locală. Data expirării: 30 iunie 2015 RO–a–UK–5 Subiect: permiterea unor «cantități totale maxime per unitate de transport» diferite pentru mărfurile din clasa 1 din categoriile 1 și 2 din tabelul de la 1.1.3.6.3 (N10). Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 1.1.3.6.3 și 1.1.3.6.4 Conținutul anexei la directivă: exceptări referitoare la cantitățile transportate per unitate de transport. Conținutul legislației naționale: stabilește norme referitoare la exceptările pentru cantități limitate și încărcarea în comun a explozibililor. Trimitere inițială la legislația națională: Carriage of Explosives by Road Regulations 1996, reg. 13 and Schedule 5; reg. 14 and Schedule 4. Observații: pentru a permite limitări cantitative diferite pentru mărfurile din clasa 1, respectiv «50» pentru categoria 1 și «500» pentru categoria 2. Pentru calcularea încărcăturilor mixte, factorii de multiplicare sunt «20» pentru categoria de transport 1 și «2» pentru categoria de transport 2. Anterior în temeiul articolului 6 alineatul (10) din Directiva 94/55/CE. Data expirării: 30 iunie 2015 RO–a–UK–6 Subiect: creșterea masei nete maxime autorizate de articole explozive în vehiculele EX/II (N13). Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 7.5.5.2 Conținutul anexei la directivă: limitări privind cantitățile de substanțe și articole explozive transportate. Conținutul legislației naționale: limitări privind cantitățile de substanțe și articole explozive transportate. Trimitere inițială la legislația națională: Carriage of Explosives by Road Regulations 1996, reg. 13, Schedule 3. Observații: reglementările din Regatul Unit autorizează o masă netă maximă de 5 000 kg în vehicule de tipul II pentru grupele de compatibilitate 1.1C, 1.1D, 1.1E și 1.1J. Multe dintre articolele din clasa 1.1C, 1.1D, 1.1E și 1.1J care sunt transportate în Uniune sunt mari sau voluminoase și au o lungime aproximativă mai mare de 2,5 metri. Acestea sunt în principal articole explozive de uz militar. Limitele impuse construcției de vehicule EX/III (care sunt obligatoriu vehicule închise) fac dificilă încărcarea și descărcarea acestor articole. Pentru unele articole ar fi necesar un echipament specializat de încărcare și descărcare la începutul și la sfârșitul călătoriei. În practică, rareori acest tip de echipament este disponibil. Nu există decât câteva vehicule EX/III în uz în Regatul Unit și pentru acest sector ar fi extrem de costisitor să solicite construirea altor vehicule speciale de tipul EX/III pentru transportul tipului de explozibil menționat. În Regatul Unit, explozibilii militari sunt transportați, în majoritatea cazurilor, de transportatori comerciali care, prin urmare, nu pot beneficia de exceptarea acordată vehiculelor militare în temeiul Directivei 2008/68/CE. Pentru a soluționa această problemă, Regatul Unit a permis întotdeauna transportul a până la 5 000 kg din aceste articole cu vehicule EX/II. Limita actuală nu este întotdeauna suficientă, deoarece un articol poate să conțină mai mult de 1 000 kg de explozibil. Din anul 1950 au fost doar două incidente (ambele în anii 1950) care au implicat explozibili minieri cu o greutate mai mare de 5 000 kg. Incidentele au fost provocate de explozia unei anvelope și de supraîncălzirea sistemului de eșapament, care a aprins blindajul. Incendiile s-ar fi putut produce și în cazul unei încărcături mai mici. Nu s-au înregistrat victime sau vătămări. Dovezile empirice sugerează că, în cazul articolelor explozive ambalate corect, este improbabilă amorsarea acestora la impact, de exemplu în cazul coliziunii vehiculelor. Dovezile din rapoartele militare și din datele încercărilor de impact ale rachetelor arată că pentru amorsarea cartușelor este necesară o viteză de impact mai mare decât cea creată la încercarea la șoc prin cădere de la înălțimea de 12 metri. Standardele de siguranță actuale nu ar fi afectate. Data expirării: 30 iunie 2015 RO–a–UK–7 Subiect: exceptarea de la cerințele de supraveghere pentru anumite mărfuri din clasa 1 (N12) în cantități mici. Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 8.4 și 8.5 S1(6) Conținutul anexei la directivă: cerințe referitoare la supravegherea vehiculelor care transportă anumite cantități de mărfuri periculoase. Conținutul legislației naționale: prevede instalații de staționare și de supraveghere sigure, dar nu impune supravegherea în permanență a anumitor încărcături din clasa 1, așa cum se prevede la punctul 8.5 S1(6) din ADR. Trimitere inițială la legislația națională: Carriage of Dangerous Goods by Road Regulations 1996, reg. 24. Observații: cerințele de supraveghere din ADR nu sunt întotdeauna fezabile în context național. Data expirării: 30 iunie 2015 RO–a–UK–8 Subiect: reducerea restricțiilor privind transportul încărcăturilor mixte de explozibili și transportul explozibililor împreună cu alte mărfuri periculoase în vagoane, vehicule și recipiente (N4/5/6). Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 7.5.2.1 și 7.5.2.2 Conținutul anexei la directivă: restricții privind anumite tipuri de încărcături mixte. Conținutul legislației naționale: legislația națională este mai puțin restrictivă cu privire la încărcarea în comun a explozibililor, cu condiția ca un astfel de transport să se poată efectua fără riscuri. Trimitere inițială la legislația națională: Carriage of Dangerous Goods by Road Regulations 1996, Regulation 18. Observații: Regatul Unit dorește să permită unele variații ale regulilor de grupare a explozibililor între ei și a explozibililor cu alte mărfuri periculoase. Orice modificare va comporta o limitare cantitativă pentru una sau mai multe părți componente ale încărcăturii și ar fi admisă doar cu condiția «să fi fost luate toate măsurile care se pot aplica în mod rezonabil pentru a preveni aducerea în contact a explozibililor cu aceste mărfuri sau de a le pune altminteri în pericol ori de a fi puși chiar aceștia în pericol de respectivele mărfuri». Exemple de variații pe care Regatul Unit ar putea dori să le permită sunt:
Data expirării: 30 iunie 2015 RO–a–UK–9 Subiect: alternativă la aplicarea de plăci portocalii pentru transportul în cantități mici de materiale radioactive în vehicule mici. Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 5.3.2 Conținutul anexei la directivă: cerința privind aplicarea plăcilor portocalii pe vehiculele mici care transportă materiale radioactive. Conținutul legislației naționale: permite orice derogare aprobată în conformitate cu această procedură. Derogarea solicitată este: Vehiculul trebuie să fie:
Trimitere inițială la legislația națională: The Radioactive Material (Road Transport) Regulations 2002, Regulation 5(4)(d). Observații: Data expirării: 30 iunie 2015 RO–a–UK–10 Subiect: transportul de deșeuri rezultate din activitățile de îngrijire care implică riscuri de infecție, încadrate la numărul ONU 3291, în greutate mai mică de sau egală cu 15 kg. Trimitere la anexa I secțiunea I.1 din Directiva 2008/68/CE: toate dispozițiile Conținutul legislației naționale: exceptare de la cerințele din anexa I secțiunea I.1 pentru transportul de deșeuri rezultate din activitățile de îngrijire, care implică riscuri de infecție, încadrate la numărul ONU 3291, în greutate de cel mult 15 kg. Trimitere inițială la legislația națională: această derogare urmează a fi introdusă în cadrul constituit de The Carriage of Dangerous Goods and Use of Transportable Pressure Equipment Regulations 2011. Data expirării: 1 ianuarie 2017 În temeiul articolului 6 alineatul (2) litera (b) punctul (i) din Directiva 2008/68/CE BE Belgia RO–bi–BE–4 Subiect: transportul de mărfuri periculoase în cisterne în vederea eliminării prin incinerare. Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 3.2 Conținutul legislației naționale: prin derogare de la tabelul de la punctul 3.2, este permisă, în anumite condiții, utilizarea unui container-cisternă cu codul de cisternă L4BH în locul codului de cisternă L4DH pentru transportul de lichid hidroreactiv, toxic, III, dacă nu se specifică altfel. Trimitere inițială la legislația națională: Dérogation 01 – 2002. Observații: regulamentul menționat se poate aplica doar la transportul deșeurilor periculoase pe o distanță scurtă. Data expirării: 30 iunie 2015 RO–bi–BE–5 Subiect: transportul deșeurilor la instalațiile de eliminare a deșeurilor. Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 5.2, 5.4, 6.1 (regulamentul vechi: A5, 2X14, 2X12) Conținutul anexei la directivă: clasificarea, marcarea și cerințele referitoare la ambalare. Conținutul legislației naționale: în locul clasificării deșeurilor în conformitate cu ADR, deșeurile sunt clasificate în diferite grupe (solvenți inflamabili, vopsele, acizi, baterii etc.) pentru a evita reacții periculoase în cadrul unei grupe. Cerințele privind fabricarea ambalajelor sunt mai puțin restrictive. Trimitere inițială la legislația națională: Arrêté royal relatif au transport des marchandises dangereuses par route (1-2009) Observații: acest regulament se poate utiliza pentru transportul unor cantități mici de deșeuri către instalațiile de eliminare. Data expirării: 30 iunie 2015 RO–bi–BE–6 Subiect: adoptarea RO–bi–SE–5 Trimitere inițială la legislația națională: Arrêté royal relatif au transport des marchadises dangereuses par route (1-2009) Data expirării: 30 iunie 2015 RO–bi–BE–7 Subiect: adoptarea RO–bi–SE–6 Trimitere inițială la legislația națională: Arrêté royal relatif au transport des marchadises dangereuses par route (2-2008) Data expirării: 30 iunie 2015 RO–bi–BE–8 Subiect: adoptarea RO–bi–UK–2 Trimitere inițială la legislația națională: Arrêté royal relatif au transport des marchadises dangereuses par route Data expirării: 30 iunie 2015 RO–bi–BE–9 Subiect: adoptarea RO–bi–SE–3. Trimitere inițială la legislația națională: Arrêté royal relatif au transport des marchadises dangereuses par route Data expirării: 15 ianuarie 2018 RO–bi–BE–10 Subiect: transportul în imediata apropiere a amplasamentelor industriale, care include transportul pe un drum public. Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: anexele A și B Conținutul anexei la directivă: anexele A și B. Conținutul legislației naționale: derogările se referă la documentația legată de ambalaje, la etichetarea și marcarea acestora, precum și la certificatul conducătorului auto. Trimitere inițială la legislația națională: Arrêté royal relatif au transport des marchandises dangereuses par route Observații: lista de mai jos conține numărul derogării din legislația națională, distanța permisă și mărfurile periculoase implicate.
Data expirării: 15 ianuarie 2018 DE Germania RO–bi–DE–1 Subiect: renunțarea la anumite mențiuni din documentul de transport (n2). Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 5.4.1.1.1 Conținutul anexei la directivă: conținutul documentului de transport. Conținutul legislației naționale: pentru toate clasele, cu excepția claselor 1 (cu excepția 1.4S), 5.2 și 7: nu este necesară nicio mențiune în documentul de transport:
Trimitere inițială la legislația națională: Gefahrgut-Ausnahmeverordnung – GGAV 2002 vom 6.11.2002 (BGBl. I S. 4350); Ausnahme 18. Observații: aplicarea tuturor dispozițiilor nu ar fi realizabilă în ceea ce privește tipul de trafic în cauză. Derogare înregistrată de Comisia Europeană cu nr. 22 [în conformitate cu articolul 6 alineatul (10) din Directiva 94/55/CE]. Data expirării: 30 iunie 2015 RO–bi–DE–2 Subiect: transportul în vrac al materialelor din clasa 9 contaminate cu PCB. Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 7.3.1 Conținutul anexei la directivă: transportul în vrac. Conținutul legislației naționale: autorizarea transportului în vrac, în cutii mobile sau recipiente închise etanș pentru a nu permite pătrunderea fluidelor sau a prafului. Trimitere inițială la legislația națională: Gefahrgut-Ausnahmeverordnung – GGAV 2002 vom 6.11.2002 (BGBl. I S. 4350); Ausnahme 11. Observații: derogarea 11 până la 31.12.2004; începând cu 2005, aceleași dispoziții în ADR și RID. A se vedea și Acordul multilateral M137. Lista nr. 4*. Data expirării: 30 iunie 2015 RO–bi–DE–3 Subiect: transportul de deșeuri periculoase ambalate. Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 1-5 Conținutul anexei la directivă: clasificare, ambalare și marcare. Conținutul legislației naționale: clasele 2-6.1, 8 și 9: ambalarea în comun și transportul deșeurilor periculoase în ambalaje și IBC-uri; deșeurile trebuie să fie ambalate în ambalaje interioare (astfel cum au fost colectate) și clasificate în grupe de deșeuri specifice (pentru evitarea reacțiilor periculoase în cadrul unei grupe de deșeuri); utilizarea instrucțiunilor scrise speciale pentru grupele de deșeuri, de asemenea sub forma unei scrisori de trăsură; colectarea deșeurilor casnice și de laborator etc. Trimitere inițială la legislația națională: Gefahrgut-Ausnahmeverordnung – GGAV 2002 vom 6.11.2002 (BGBl. I S. 4350); Ausnahme 20. Observații: lista nr. 6*. Data expirării: 30 iunie 2015 RO–bi–DE–4 Subiect: adoptarea RO-bi-BE-1 Trimitere inițială la legislația națională: — Data expirării: 1 ianuarie 2017 RO-bi-DE-5 Subiect: transportul local de ONU 3343 (amestec de nitroglicerină, desensibilizat, lichid, inflamabil, care nu este inclus la nicio altă categorie, cu un conținut masic de nitroglicerină de maximum 30 %) în recipiente-cisternă, cu derogare de la subpunctul 4.3.2.1.1 din anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE. Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 3.2, 4.3.2.1.1 Conținutul anexei la directivă: dispoziții privind utilizarea containerelor-cisternă Conținutul legislației naționale: transportul local de nitroglicerină (ONU 3343) în containere-cisternă, pe distanțe scurte, sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții: 1. Cerințe privind containerele-cisternă
2. Etichetarea Fiecare container-cisternă trebuie etichetat pe ambele fețe cu o etichetă de pericol în conformitate cu modelul 3 de la subpunctul 5.2.2.2.2 din anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE. 3. Dispoziții privind operarea
Trimitere inițială la dispozițiile legale naționale: derogare pentru Renania de nord-Westfalia Observații: aceasta vizează transportul rutier local în containere-cisternă, pe distanțe scurte, ca parte a unui proces industrial, între două locuri fixe de producție. În scopul producerii unui produs farmaceutic, de la locul de producție A se livrează către locul de producție B, ca parte a unui transport conform cu normele, în containere-cisternă de 600 de litri, o soluție de rășini inflamabilă (ONU 1866), grupul de ambalare II. În locul de producție B, se adaugă o soluție de nitroglicerină și se realizează amestecul, producându-se un amestec gelatinos care conține nitroglicerină, desensibilizat, lichid, inflamabil, care nu este inclus la nicio altă categorie, cu un conținut masic de nitroglicerină de maximum 30 % (ONU 3343) pentru utilizări ulterioare. Transportul de întoarcere a substanței la locul de producție A se realizează, de asemenea, în containerele-cisternă menționate, care au fost verificate și aprobate în mod expres de către autoritatea competentă pentru această operațiune specifică de transport și poartă codul de container L10DN. Sfârșitul perioadei de valabilitate: 1 ianuarie 2017 RO–bi–DE–6 Subiect: adoptarea RO–bi–SE–6. Trimitere inițială la legislația națională: § 1 Absatz 3 Nummer 1 der Gefahrgutverordnung Straße, Eisenbahn und Binnenschifffahrt (GGVSEB) Data expirării: 30 iunie 2015 DK Danemarca RO–bi–DK–1 Subiect: numerele ONU 1202, 1203, 1223 și clasa 2 – fără document de transport. Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 5.4.1 Conținutul anexei la directivă: documentul de transport necesar. Conținutul legislației naționale: în cazul în care se transportă produse din uleiuri minerale din clasa 3, ONU 1202, 1203 și 1223, și gaze din clasa 2 în vederea distribuirii (mărfuri care urmează să fie livrate către doi sau mai mulți destinatari și colectarea mărfurilor returnate în situații similare), nu este necesar un document de transport, cu condiția ca instrucțiunile scrise, în afara informațiilor cerute în conformitate cu ADR, să conțină informații cu privire la numărul ONU, nume și clasă. Trimitere inițială la legislația națională: Bekendtgørelse nr. 729 af 15/08/2001 om vejtransport af farligt gods. Observații: derogarea națională respectivă este justificată de dezvoltarea unui echipament electronic care permite, de exemplu pentru companiile petroliere care îl utilizează, transmiterea continuă către vehicule de informații cu privire la clienți. Deoarece aceste informații nu sunt disponibile la începutul transportului și vor fi transmise vehiculului în timpul transportului, nu este posibilă întocmirea documentelor de transport – înainte de începerea transportului. Aceste tipuri de transport sunt limitate la zone restrânse. Danemarca beneficiază de o derogare pentru o dispoziție similară în temeiul articolului 6 alineatul (10) din Directiva 94/55/CE. Data expirării: 30 iunie 2015 RO–bi–DK–2 Subiect: adoptarea RO–bi–SE–6 Trimitere inițială la legislația națională: Bekendtgørelse nr. 437 af 6. juni 2005 om vejtransport af farligt gods, cu modificările ulterioare. Data expirării: 30 iunie 2015 RO–bi–DK–3 Subiect: adoptarea RO–bi–UK–1 Trimitere inițială la legislația națională: Bekendtgørelse nr. 437 af 6. juni 2005 om vejtransport af farligt gods, cu modificările ulterioare. Data expirării: 30 iunie 2015 RO–bi–DK–4 Subiect: transportul rutier de mărfuri periculoase din anumite clase, colectate de la gospodării private și de la întreprinderi, spre punctele de colectare a deșeurilor sau spre instalațiile de prelucrare intermediare din apropiere, în vederea eliminării. Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: părțile 1-9 Conținutul anexei la directivă: dispoziții generale, dispoziții privind clasificarea, dispoziții speciale, dispoziții privind ambalarea, proceduri de transport, cerințe privind construirea și testarea ambalajelor, dispoziții privind condițiile de transport, încărcarea, descărcarea și manipularea, cerințe privind echipajul, echipamentele, operațiunile și documentele vehiculelor, precum și cerințe privind construcția vehiculelor și omologarea acestora. Conținutul legislației naționale: în anumite condiții, mărfurile periculoase provenind de la gospodării private și de la întreprinderi pot fi transportate spre punctele de colectare a deșeurilor sau spre instalațiile de prelucrare intermediare din apropiere, în vederea eliminării. Trebuie respectate dispoziții diferite, în funcție de natura transportului și de riscurile asociate acestuia, cum ar fi cantitatea de mărfuri periculoase per ambalaj interior, per ambalaj exterior și/sau per unitate de transport, precum și de caracterul auxiliar sau neauxiliar al transportului de mărfuri periculoase în raport cu activitatea principală a întreprinderii. Trimitere inițială la legislația națională: Bekendtgørelse nr. 818 af 28. juni 2011 om vejtransport af farligt gods § 4, stk. 3. Observații: nu este posibilă aplicarea de către gestionarii și întreprinderile de deșeuri a tuturor dispozițiilor din anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE în cazul în care deșeuri care pot conține reziduuri de mărfuri periculoase sunt transportate de la gospodării private și/sau de la întreprinderi spre punctele de colectare a deșeurilor aflate în apropiere, în scopul eliminării. Deșeurile constau, în mod normal, din ambalaje care au fost transportate inițial în conformitate cu scutirea prevăzută în anexa I secțiunea I.1 punctul 1.1.3.1 litera (c) la Directiva 2008/68/CE și/sau vândute cu amănuntul. Cu toate acestea, scutirea de la punctul 1.1.3.1 litera (c) nu se aplică transportului spre punctele de colectare a deșeurilor, iar dispozițiile din anexa I secțiunea I.1 capitolul 3.4 la Directiva 2008/68/CE nu se aplică transportului de ambalaje interioare utilizate. Data expirării: 1 ianuarie 2019 EL Grecia RO–bi–EL–1 Subiect: derogare de la cerințele de siguranță pentru cisternele fixe (vehicule-cisternă), înmatriculate înainte de 31 decembrie 2001, pentru transportul local de anumite categorii de mărfuri periculoase în cantități mici. Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 1.6.3.6, 6.8.2.4.2, 6.8.2.4.3, 6.8.2.4.4, 6.8.2.4.5, 6.8.2.1.17-6.8.2.1.22, 6.8.2.1.28, 6.8.2.2, 6.8.2.2.1, 6.8.2.2.2 Conținutul anexei la directivă: cerințe privind construcția, echipamentul, omologarea de tip, controalele și încercările, precum și marcarea cisternelor fixe (vehicule-cisternă), a cisternelor demontabile, a recipientelor-cisternă și a cutiilor mobile ale cisternelor, ale căror carcase sunt construite din materiale metalice, precum și a vehiculelor-baterie și a CGEM-urilor. Conținutul legislației naționale: dispoziție tranzitorie: cisternele fixe (vehiculele-cisternă), cisternele demontabile și recipientele-cisternă înmatriculate pentru prima dată în Grecia între 1 ianuarie 1985 și 31 decembrie 2001 se pot utiliza până la 31 decembrie 2010. Dispoziția tranzitorie menționată se referă la vehiculele utilizate pentru transportul următoarelor materiale periculoase (ONU: 1202, 1268, 1223, 1863, 2614, 1212, 1203, 1170, 1090, 1193, 1245, 1294, 1208, 1230, 3262, 3257). Este destinată să acopere transportul în cantități mici sau transportul local pentru vehiculele înmatriculate în perioada respectivă. Dispoziția tranzitorie menționată se aplică după cum urmează vehiculelor-cisternă adaptate:
Mai exact, se autorizează utilizarea vehiculelor-cisternă cu o masă mai mică de 4 tone numai în scopul transportului local al motorinei (ONU 1202), înmatriculate pentru prima dată înainte de 31 decembrie 2002, cu pereți a căror grosime este mai mică de 3 mm, doar dacă sunt transformate în conformitate cu punctul marginal 211.127 (5)b4 (6.8.2.1.20). Trimitere inițială la legislația națională: Τεχνικές Προδιαγραφές κατασκευής, εξοπλισμού και ελέγχων των δεξαμενών μεταφοράς συγκεκριμένων κατηγοριών επικινδύνων εμπορευμάτων για σταθερές δεξαμενές (οχήματα-δεξαμενές), αποσυναρμολογούμενες δεξαμενές που βρίσκονται σε κυκλοφορία [Dispoziții privind construcția, echipamentele, inspecțiile și încercările cisternelor fixe (vehicule-cisternă) și cisternelor demontabile aflate în circulație, pentru anumite categorii de mărfuri periculoase]. Data expirării: 30 iunie 2015 RO–bi–EL–2 Subiect: derogare de la dispozițiile privind construcția vehiculelor de bază, referitoare la vehiculele proiectate pentru transportul local de mărfuri periculoase care au fost înmatriculate pentru prima dată înainte de 31 decembrie 2001. Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: ADR 2001: punctele 9.2, 9.2.3.2, 9.2.3.3 Conținutul anexei la directivă: dispoziții referitoare la construcția vehiculelor de bază. Conținutul legislației naționale: derogarea se aplică vehiculelor destinate transportului local de mărfuri periculoase (categoriile ONU 1202, 1268, 1223, 1863, 2614, 1212, 1203, 1170, 1090, 1193, 1245, 1294, 1208, 1230, 3262 și 3257), care au fost înmatriculate prima dată înainte de 31 decembrie 2001. Vehiculele trebuie să respecte cerințele prevăzute la punctul 9 (9.2.1-9.2.6) din anexa B la Directiva 94/55/CE, cu următoarele excepții. Respectarea cerințelor de la 9.2.3.2 este necesară doar în cazul în care vehiculul a fost echipat de către producătorul acestuia cu sistem de frânare antiblocare; vehiculul trebuie prevăzut cu un sistem de frânare de anduranță definit la 9.2.3.3.1, dar care nu respectă în mod necesar dispozițiile de la 9.2.3.3.2 și 9.2.3.3.3. Alimentarea electrică a tahografului trebuie asigurată prin intermediul unui dispozitiv de siguranță conectat direct la baterie (punctul marginal 220 514) și echipamentul electric al mecanismului pentru ridicarea osiei boghiului trebuie instalat în poziția în care a fost instalat inițial de către producătorul vehiculului și trebuie să fie protejat într-o carcasă închisă etanș corespunzătoare (punctul marginal 220 517). Mai precis, vehiculele-cisternă cu o masă maximă mai mică de 4 tone destinate transportului local de motorină pentru încălzire (ONU 1202) trebuie să respecte condițiile de la 9.2.2.3, 9.2.2.6, 9.2.4.3 și 9.2.4.5, dar respectarea celorlalte condiții nu este neapărat necesară. Trimitere inițială la legislația națională: Τεχνικές Προδιαγραφές ήδη κυκλοφορούντων οχημάτων που διενεργούν εθνικές μεταφορές ορισμένων κατηγοριών επικινδύνων εμπορευμάτων (Cerințe tehnice pentru vehiculele aflate în uz, destinate a fi utilizate în transportul local de anumite categorii de mărfuri periculoase). Observații: numărul vehiculelor vizate este mic în comparație cu numărul total de vehicule deja înmatriculate și, în afară de aceasta, sunt destinate doar transportului local. Forma derogării solicitate, dimensiunea parcului de vehicule în cauză și tipul mărfurilor transportate nu creează o problemă de siguranță rutieră. Data expirării: 30 iunie 2015 ES Spania RO–bi–ES–2 Subiect: echipament special pentru distribuirea amoniacului anhidru. Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 6.8.2.2.2 Conținutul anexei la directivă: pentru a evita orice pierdere de conținut în cazul unei avarii la instalațiile exterioare (conducte, dispozitive laterale de închidere), vana interioară de închidere și suportul acesteia trebuie să fie protejate contra riscului de smulgere sub efectul presiunilor exterioare sau să fie proiectate astfel încât să reziste la aceste presiuni. Dispozitivele de umplere și de golire (inclusiv flanșele sau bușoanele filetate) și capacele de protecție (dacă există) trebuie să poată fi asigurate împotriva oricărei deschideri accidentale. Conținutul legislației naționale: cisternele utilizate în scopuri agricole pentru distribuirea și aplicarea amoniacului anhidru care au fost puse în funcțiune înainte de 1 ianuarie 1997 pot fi echipate cu dispozitive de siguranță exterioare în locul celor interioare, cu condiția să asigure o protecție cel puțin echivalentă cu protecția oferită de peretele cisternei. Trimitere inițială la legislația națională: Real Decreto 551/2006. Anejo 1. Apartado 3. Observații: înainte de 1 ianuarie 1997, un tip de cisternă echipată cu dispozitive de siguranță externe a fost utilizat exclusiv în agricultură pentru aplicarea amoniacului anhidru direct pe sol. În prezent, se află încă în funcțiune diverse cisterne de acest tip. Acestea sunt rareori conduse încărcate pe drumurile publice, utilizându-se doar pentru împrăștierea îngrășămintelor în exploatările agricole mari. Data expirării: 29 februarie 2016 FI Finlanda RO–bi–FI–1 Subiect: modificarea informațiilor din documentul de transport referitor la substanțe explozive. Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 5.4.1.2.1(a) Conținutul anexei la directivă: dispoziții speciale pentru clasa 1. Conținutul legislației naționale: în documentul de transport, se permite indicarea numărului de detonatoare (1 000 de detonatoare corespund la 1 kg de explozibil) în locul masei nete reale a substanțelor explozive. Trimitere inițială la legislația națională: Liikenne- ja viestintäministeriön asetus vaarallisten aineiden kuljetuksesta tiellä (277/2002; 313/2003). Observații: informația se consideră a fi suficientă pentru transportul național. Prezenta derogare se utilizează în principal pentru transportul local de cantități mici de explozibili pentru sectorul minier. Derogarea este înregistrată de Comisia Europeană cu nr. 31. Data expirării: 30 iunie 2015 RO–bi–FI–2 Subiect: adoptarea RO–bi–SE–10 Trimitere inițială la legislația națională: Data expirării: 30 iunie 2015 RO–bi–FI–3 Subiect: adoptarea RO–bi–DE–1 Trimitere inițială la legislația națională: Data expirării: 29 februarie 2016 FR Franța RO–bi–FR–1 Subiect: utilizarea documentului maritim ca document de transport pentru călătorii pe distanțe scurte după descărcarea navei. Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 5.4.1 Conținutul anexei la directivă: informații care trebuie să figureze în documentul utilizat ca document de transport pentru mărfuri periculoase. Conținutul legislației naționale: documentul maritim se utilizează ca document de transport pe o rază de 15 km. Trimitere inițială la legislația națională: Arrêté du 1er juin 2001 relatif au transport des marchandises dangereuses par route – Article 23-4. Data expirării: 30 iunie 2015 RO–bi–FR–3 Subiect: transportul cisternelor fixe pentru GPL (18). Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: anexele A și B Conținutul legislației naționale: transportul cisternelor fixe pentru GPL se supune unor norme speciale. Se aplică doar pe distanțe scurte. Trimitere inițială la legislația națională: Arrêté du 1er juin 2001 relatif au transport des marchandises dangereuses par route – Article 30. Data expirării: 30 iunie 2015 RO–bi–FR–4 Subiect: condiții speciale referitoare la formarea conducătorilor auto și omologarea vehiculelor utilizate la transportul agricol (distanțe scurte). Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 6.8.3.2; 8.2.1 și 8.2.2 Conținutul anexei la directivă: echipamentele cisternei și formarea conducătorilor auto. Conținutul legislației naționale: Dispoziții specifice referitoare la omologarea vehiculelor. Formare specială pentru conducătorii auto. Trimitere inițială la legislația națională: Arrêté du 1er juin 2001 relatif au transport des marchandises dangereuses par route – Article 29-2 – Annex D4. Data expirării: 30 iunie 2015 HU Ungaria RO–bi–HU–1 Subiect: adoptarea RO–bi–SE–3 Trimitere inițială la legislația națională: A nemzeti fejlesztési miniszter rendelete az ADR Megállapodás A és B Mellékletének belföldi alkalmazásáról. Data expirării: 30 ianuarie 2020 IE Irlanda RO–bi–IE–3 Subiect: exceptare pentru a permite încărcarea și descărcarea într-un loc public, fără permisiunea specială a autorităților competente, a mărfurilor periculoase cărora li se aplică dispoziția specială CV1 de la 7.5.11 sau dispoziția S1 de la 8.5. Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 7.5 și 8.5 Conținutul anexei la directivă: dispoziții suplimentare referitoare la încărcare, descărcare și manipulare. Conținutul legislației naționale: se autorizează încărcarea și descărcarea mărfurilor periculoase într-un loc public fără permisiunea specială a autorității competente, prin derogare de la cerințele de la 7.5.11 sau 8.5. Trimitere inițială la legislația națională: Regulation 82(5) of the «Carriage of Dangerous Goods by Road Regulations, 2004» . Observații: pentru transportul național pe teritoriul statului, această dispoziție constituie o sarcină extrem de oneroasă pentru autoritățile competente. Data expirării: 30 iunie 2015 RO–bi–IE–6 Subiect: exceptare de la cerința de la 4.3.4.2.2, care prevede ca tuburile flexibile de umplere și de golire care nu sunt conectate permanent la rezervorul unui vehicul-cisternă să fie goale în timpul transportului. Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 4.3 Conținutul anexei la directivă: utilizarea vehiculelor-cisternă. Conținutul legislației naționale: furtunurile flexibile rulate (inclusiv conductele fixe asociate acestora) instalate pe vehiculele-cisternă utilizate la distribuția cu amănuntul a produselor petroliere cu numerele de identificare a substanțelor ONU 1011, 1202, 1223, 1863 și 1978 nu este obligatoriu să fie goale în timpul transportului rutier, cu condiția adoptării de măsuri specifice pentru a preveni orice pierdere de conținut. Trimitere inițială la legislația națională: Regulation 82(8) of the «Carriage of Dangerous Goods by Road Regulations, 2004» . Observații: furtunurile flexibile instalate pe vehiculele-cisternă care livrează la domiciliu trebuie să rămână pline în permanență, chiar și în timpul transportului. Sistemul de golire este cunoscut sub numele de sistem «țeavă umedă» și impune ca furtunul și contorul vehiculului-cisternă să fie amorsate, astfel încât să asigure primirea de către client a cantității corecte de produs. Data expirării: 30 iunie 2015 RO–bi–IE–7 Subiect: exceptarea de la unele cerințe de la punctele 5.4.0, 5.4.1.1.1 și 7.5.11 din ADR pentru transportul în vrac al îngrășământului nitrat de amoniu ONU 2067 din porturi până la destinatari. Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 5.4.0, 5.4.1.1.1 și 7.5.11 Conținutul anexei la directivă: cerința privind deținerea unui document de transport separat, care să indice cantitatea totală corectă a încărcăturii individuale, pentru fiecare operațiune de transport, precum și cerința privind curățarea vehiculului înainte și după fiecare transport. Conținutul legislației naționale: derogare propusă pentru a permite modificări ale cerințelor ADR privind documentul de transport și curățarea vehiculului, derogare propusă pentru a permite modificări ale cerințelor ADR privind documentul de transport și curățarea vehiculului, pentru a ține seama de aspectele practice ale transportului în vrac între port și destinatar. Trimitere inițială la legislația națională: Proposed amendment to «Carriage of Dangerous Goods by Road Regulations, 2004» . Observații: dispozițiile ADR impun (a) un document de transport separat care să indice masa totală a mărfurilor periculoase transportate în încărcătura respectivă; și (b) dispoziția specială «CV24» privind curățarea pentru fiecare încărcătură transportată între port și destinatar în timpul descărcării unui vrachier. Deoarece transportul are caracter local și implică descărcarea unui vrachier, care presupune transportul mai multor încărcături din aceeași substanță (în aceeași zi sau în zile consecutive) între vrachier și destinatar, un document de transport unic care să indice o masă totală aproximativă pentru fiecare încărcătură ar trebui să fie suficient, iar respectarea dispoziției speciale «CV24» nu ar mai trebui să fie necesară. Data expirării: 30 iunie 2015 RO-bi-IE-8 Subiect: transportul de mărfuri periculoase între amplasamente private și un alt vehicul aflat în imediata vecinătate a amplasamentelor, sau între două părți ale unor amplasamente private situate în imediată vecinătate unul față de celălalt, dar separate de un drum public. Trimitere la anexa la directivă: anexa I secțiunea 1.1 la Directiva 2008/68/CE: anexele A și B Conținutul anexei la directivă: cerințe privind transportul rutier al mărfurilor periculoase. Conținutul legislației naționale: excluderea din sfera de aplicare a reglementărilor în cazul în care un vehicul este utilizat pentru transferul de mărfuri periculoase:
cu condiția ca transportul să se efectueze pe itinerarul cel mai scurt. Trimitere inițială la legislația națională: European Communities (Carriage of Dangerous Goods by Road and Use of Transportable Pressure Equipment) Regulations 2011 and 2013, Regulation 56. Observații: diverse situații pot apărea în cazul în care mărfurile sunt transferate între două părți ale unor amplasamente private sau între amplasamente private și un vehicul asociat acestor amplasamente, care sunt separate de un drum public. Această formă de transport nu constituie transport de mărfuri periculoase în sensul obișnuit al termenului și, prin urmare, reglementările referitoare la transportul de mărfuri periculoase nu trebuie să fie aplicate. A se vedea, de asemenea, RO-bi-SE-3 și RO-bi-UK-1. Data expirării: 30 ianuarie 2020 LT Lituania RO–bi–LT–1 Subiect: adoptarea RO–bi–EL–1 Trimitere inițială la legislația națională: Lietuvos Respublikos Vyriausybės 2000 m. kovo 23 d. nutarimas Nr. 337 «Dėl pavojingų krovinių vežimo kelių transportu Lietuvos Respublikoje» (Hotărârea Guvernului nr. 337 privind transportul rutier al mărfurilor periculoase în Republica Lituania, adoptată la 23 martie 2000). Data expirării: 30 iunie 2015 RO–bi–LT–2 Subiect: adoptarea RO–bi–EL–2. Trimitere inițială la legislația națională: Lietuvos Respublikos Vyriausybės 2000 m. kovo 23 d. nutarimas Nr. 337 «Dėl pavojingų krovinių vežimo kelių transportu Lietuvos Respublikoje» (Hotărârea Guvernului nr. 337 privind transportul rutier al mărfurilor periculoase în Republica Lituania, adoptată la 23 martie 2000). Data expirării: 30 iunie 2015 NL Țările de Jos RO–bi–NL–13 Subiect: programul din 2004 privind transportul deșeurilor menajere periculoase. Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 1.1.3.6, 3.3, 4.1.4, 4.1.6, 4.1.8, 4.1.10, 5.1.2, 5.4.0, 5.4.1, 5.4.3, 6.1, 7.5.4, 7.5.7, 7.5.9, 8 și 9 Conținutul anexei la directivă: exceptări pentru anumite cantități, dispoziții speciale, utilizarea ambalajelor, utilizarea supraambalajelor, documentație, construirea și încercarea ambalajelor, încărcarea, descărcarea și manipularea, efectivele, echipamentele, operarea, vehiculele și documentele, construirea și omologarea vehiculelor. Conținutul legislației naționale: 17 dispoziții de fond privind transportul de mici cantități de deșeuri casnice periculoase colectate. Date fiind cantitățile reduse transportate și dată fiind natura diferită a diverselor substanțe, nu este posibil ca operațiunile de transport să fie realizate cu respectarea deplină a normelor ADR. În consecință, în cadrul programului menționat mai sus se stipulează o variantă simplificată, bazată pe o serie de dispoziții din ADR. Trimitere inițială la legislația națională: programul din 2004 privind transportul deșeurilor menajere periculoase. Observații: programul a fost instituit pentru a permite persoanelor fizice să depoziteze micile lor deșeuri chimice într-un amplasament unic. Prin urmare, substanțele respective constau în reziduuri cum ar fi deșeurile de vopsele. Gradul de risc este redus la minimum prin alegerea unui mijloc de transport care include, printre altele, utilizarea unor elemente speciale de transport și avize de tipul «fumatul interzis», plus un girofar galben, clar vizibile publicului. În ceea ce privește transportul, ideea de bază este ca siguranța să fie garantată. Aceasta se poate realiza, de exemplu, prin transportarea substanțelor în ambalaje sigilate, astfel încât să se evite dispersia sau riscul emiterii sau acumulării de vapori toxici în vehicul. Vehiculul este dotat cu unități adecvate pentru depozitarea diverselor categorii de deșeuri, care oferă protecție împotriva deplasării accidentale sau în cursul manevrelor, precum și împotriva deschiderii din neatenție. În același timp, deși cantitățile de deșeuri sunt reduse, operatorul de transport trebuie să dețină un certificat de competențe profesionale, dată fiind diversitatea substanțelor respective. Din cauza lipsei de cunoștințe a persoanelor fizice în ceea ce privește nivelurile de pericol aferente acestor substanțe, ar trebui să se pună la dispoziție instrucțiuni scrise, conform celor prevăzute în anexa la program. Data expirării: 30 iunie 2015 PT Portugalia RO–bi–PT–1 Subiect: documentație de transport pentru ONU 1965 Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 5.4.1 Conținutul anexei la directivă: cerințe referitoare la documentele de transport. Conținutul legislației naționale: denumirea corectă pentru expediție care trebuie indicată în documentul de transport, astfel cum se prevede la secțiunea 5.4.1 din RPE (Regulamento Nacional de Transporte de Mercadorias Perigosas por Estrada), pentru gazele butan și propan din comerț, prevăzute la rubrica colectivă «Nr. ONU 1965 hidrocarburi gazoase, lichefiate, n.s.a.», transportate în butelii, poate fi înlocuită cu alte denumiri comerciale, după cum urmează: «ONU 1965 Butan» în cazul amestecurilor A, A01, A02 și A0, descrise în subsecțiunea 2.2.2.3 din RPE, transportate în butelii; «ONU 1965 Propan» în cazul amestecului C, descris în subsecțiunea 2.2.2.3 din RPE, transportat în butelii. Trimitere inițială la legislația națională: Despacho DGTT 7560/2004 din 16 aprilie 2004, în temeiul articolului 5, nr. 1, din Decreto-Lei No 267-A/2003 din 27 octombrie. Observații: se recunoaște importanța faptului de a face mai ușoară completarea documentelor de transport pentru mărfuri periculoase de către operatorii economici, cu condiția ca siguranța acestor operații să nu fie afectată. Data expirării: 30 iunie 2015 RO–bi–PT–2 Subiect: documentele de transport pentru cisterne și recipiente goale necurățate. Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 5.4.1 Conținutul anexei la directivă: cerințe referitoare la documentele de transport. Conținutul legislației naționale: pentru transportul de retur al cisternelor și al recipientelor goale în care au fost transportate mărfuri periculoase, documentul de transport menționat în secțiunea 5.4.1 a RPE poate fi înlocuit cu documentul de transport eliberat pentru călătoria imediat anterioară, efectuată pentru livrarea mărfurilor. Trimitere inițială la legislația națională: Despacho DGTT 15162/2004 din 28 iulie 2004, în temeiul articolului 5, nr. 1, din Decreto-Lei No 267-A/2003 din 27 octombrie. Observații: obligația ca transportul cisternelor și recipientelor goale care au conținut mărfuri periculoase să fie însoțite de un document de transport în conformitate cu RPE creează, în anumite cazuri, dificultăți practice, care pot fi reduse la minimum fără a aduce atingere siguranței. Data expirării: 30 iunie 2015 SE Suedia RO–bi–SE–1 Subiect: transportul de deșeuri periculoase la instalațiile de eliminare a deșeurilor periculoase. Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 2, 5.2 și 6.1 Conținutul anexei la directivă: clasificarea, marcarea și etichetarea, precum și cerințe privind construirea și încercarea ambalajelor. Conținutul legislației naționale: legislația constă în criterii de clasificare simplificate, cerințe mai puțin restrictive pentru construirea și încercarea ambalajelor și cerințe de etichetare și marcare modificate. În locul clasificării deșeurilor periculoase conform ADR, acestea sunt încadrate în grupe diferite de deșeuri. Fiecare grupă de deșeuri conține substanțe care pot, conform ADR, să fie ambalate împreună (ambalare mixtă). Fiecare ambalaj trebuie să fie marcat cu codul grupei de deșeuri corespunzătoare în locul numărului ONU. Trimitere inițială la legislația națională: Särskilda bestämmelser om vissa inrikes transporter av farligt gods på väg och i terräng. Observații: aceste dispoziții nu se pot utiliza decât pentru transportul deșeurilor periculoase de la locurile publice de reciclare la instalațiile de eliminare a deșeurilor periculoase. Data expirării: 30 iunie 2015 RO–bi–SE–2 Subiect: numele și adresa expeditorului în documentul de transport. Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 5.4.1.1 Conținutul anexei la directivă: informații generale care trebuie să figureze în documentul de transport. Conținutul legislației naționale: legislația națională precizează că numele și adresa expeditorului nu sunt necesare în cazul în care ambalajele goale, necurățate, sunt returnate în cadrul unui sistem de distribuție. Trimitere inițială la legislația națională: Särskilda bestämmelser om vissa inrikes transporter av farligt gods på väg och i terräng. Observații: ambalajele goale, necurățate, care sunt returnate vor conține, în majoritatea cazurilor, cantități mici de mărfuri periculoase. Această derogare este utilizată în principal de către uzine la returnarea recipientelor de gaz goale, necurățate, în schimbul celor pline. Data expirării: 30 iunie 2015 RO–bi–SE–3 Subiect: transportul mărfurilor periculoase în imediata apropiere a unui amplasament/unor amplasamente industrial(e), care include transportul pe drumurile publice între diferitele zone ale amplasamentului/amplasamentelor. Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: anexele A și B Conținutul anexei la directivă: cerințe privind transportul mărfurilor periculoase pe drumurile publice. Conținutul legislației naționale: transportul mărfurilor periculoase în imediata apropiere a unui amplasament/unor amplasamente industrial(e), care include transportul pe drumurile publice între diferitele zone ale amplasamentului/amplasamentelor. Derogările se referă la etichetarea și marcarea ambalajelor, la documentele de transport, certificatul conducătorului auto și certificatul de omologare conform punctului 9. Trimitere inițială la legislația națională: Särskilda bestämmelser om vissa inrikes transporter av farligt gods på väg och i terräng. Observații: există câteva situații în care mărfurile periculoase se transferă între amplasamente situate pe laturile opuse ale unui drum public. Această formă de transport nu constituie transport de mărfuri periculoase pe un drum privat și, prin urmare, ar trebui să i se aplice cerințele specifice. A se compara, de asemenea, cu articolul 6 alineatul (14) din Directiva 96/49/CE. Data expirării: 30 iunie 2015 RO–bi–SE–4 Subiect: transportul mărfurilor periculoase confiscate de autorități. Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: anexele A și B Conținutul anexei la directivă: cerințe privind transportul rutier al mărfurilor periculoase. Conținutul legislației naționale: se pot autoriza abateri de la reglementări, în cazul în care acestea se justifică din motive de protecția muncii, prevenirea riscurilor aferente descărcării, depunerea de dovezi etc. Abaterile de la reglementări se autorizează doar în cazul în care se asigură nivele de securitate satisfăcătoare în timpul transportului în condiții normale. Trimitere inițială la legislația națională: Särskilda bestämmelser om vissa inrikes transporter av farligt gods på väg och i terräng. Observații: aceste derogări se pot aplica doar de către autoritățile care confiscă mărfuri periculoase. Această derogare este destinată transportului local, de exemplu de mărfuri care au fost confiscate de poliție, precum explozibili sau bunuri furate. Problema care apare în cazul acestor tipuri de mărfuri este că nu se poate face o clasificare sigură a acestora. În plus, adesea mărfurile nu sunt ambalate, marcate sau etichetate în conformitate cu ADR. În fiecare an, poliția efectuează câteva sute de astfel de transporturi. În cazul băuturilor alcoolice de contrabandă, acestea trebuie să fie transportate de la locul confiscării la un depozit pentru păstrarea probelor și apoi la o instalație de eliminare, ultimele două locații putându-se afla la distanțe mari una de alta. Abaterile permise sunt: (a) nu este necesară etichetarea fiecărui ambalaj; și (b) nu este necesară utilizarea ambalajelor autorizate. Cu toate acestea, fiecare palet care conține astfel de ambalaje trebuie corect etichetat. Toate celelalte cerințe trebuie îndeplinite. În fiecare an se efectuează aproximativ 20 de transporturi de acest tip. Data expirării: 30 iunie 2015 RO–bi–SE–5 Subiect: transportul mărfurilor periculoase în imediata apropiere a porturilor. Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 8.1.2, 8.1.5, 9.1.2 Conținutul anexei la directivă: documentele care trebuie să se afle la bordul unității de transport; fiecare unitate de transport care transportă mărfuri periculoase trebuie să fie dotată cu echipamentele specificate; omologarea vehiculelor. Conținutul legislației naționale: Nu sunt necesare documente la bordul unității de transport (cu excepția certificatului conducătorului auto). Nu este necesară dotarea unității de transport cu echipamentele specificate la 8.1.5. Pentru tractoare nu este necesar certificat de omologare. Trimitere inițială la legislația națională: Särskilda bestämmelser om vissa inrikes transporter av farligt gods på väg och i terräng. Observații: a se compara cu articolul 6 alineatul (14) din Directiva 96/49/CE. Data expirării: 30 iunie 2015 RO–bi–SE–6 Subiect: certificatul de formare ADR al inspectorilor. Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 8.2.1 Conținutul anexei la directivă: conducătorii vehiculelor trebuie să urmeze cursuri de formare. Conținutul legislației naționale: nu este necesar ca inspectorii care efectuează inspecția tehnică anuală a vehiculelor să frecventeze cursurile de formare menționate la 8.2 sau să dețină un certificat de formare ADR. Trimitere inițială la legislația națională: Särskilda bestämmelser om vissa inrikes transporter av farligt gods på väg och i terräng. Observații: în unele cazuri, este posibil ca vehiculele verificate în cadrul inspecției tehnice să transporte o încărcătură de mărfuri periculoase, de exemplu cisterne goale, necurățate. Dispozițiile de la 1.3 și 8.2.3 sunt încă în vigoare. Data expirării: 30 iunie 2015 RO–bi–SE–7 Subiect: distribuția locală a produselor cu numerele ONU 1202, 1203 și 1223 în autocisterne. Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 5.4.1.1.6, 5.4.1.4.1 Conținutul anexei la directivă: pentru cisternele și recipientele-cisternă goale, necurățate, descrierea se face în conformitate cu 5.4.1.1.6. Numele și adresele destinatarilor multipli pot fi menționate în alte documente. Conținutul legislației naționale: pentru cisternele și recipientele-cisternă goale, necurățate, nu este necesară descrierea în documentul de transport în conformitate cu 5.4.1.1.6, în cazul în care cantitatea de substanță din planul de încărcare este marcată cu 0 (zero). Numele și adresa destinatarilor nu sunt necesare în niciun document aflat la bordul vehiculului. Trimitere inițială la legislația națională: Särskilda bestämmelser om vissa inrikes transporter av farligt gods på väg och i terräng. Data expirării: 30 iunie 2015 RO–bi–SE–9 Subiect: transportul local către terenurile agricole sau șantierele de construcții. Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 5.4, 6.8 și 9.1.2 Conținutul anexei la directivă: documentul de transport; construcția cisternelor; certificatul de omologare. Conținutul legislației naționale: nu este necesar ca transportul local către terenurile agricole sau șantierele de construcții să respecte dispozițiile anumitor reglementări:
Trimitere inițială la legislația națională: Särskilda bestämmelser om vissa inrikes transporter av farligt gods på väg och i terräng. Observații: o rulotă de șantier este un tip de caravană pentru o echipă de lucru, cu o cabină pentru echipă și dotată cu o cisternă/un rezervor pentru motorină, neomologat(ă), destinată funcționării tractoarelor forestiere. Data expirării: 30 iunie 2015 RO–bi–SE–10 Subiect: transportul de explozibili în cisterne. Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 4.1.4 Conținutul anexei la directivă: explozibilii se pot ambala doar în conformitate cu 4.1.4. Conținutul legislației naționale: autoritatea națională de resort va omologa vehiculele destinate transportului explozibililor în cisterne. Transportul în cisterne este permis doar pentru explozibilii enumerați în regulament sau printr-o autorizație specială eliberată de autoritatea competentă. Un vehicul încărcat cu explozibili în cisterne trebuie marcat și etichetat în conformitate cu 5.3.2.1.1, 5.3.1.1.2 și 5.3.1.4. Un singur vehicul din unitatea de transport poate conține mărfuri periculoase. Trimitere inițială la legislația națională: apendicele S – Norme speciale pentru transportul rutier național de mărfuri periculoase, elaborate în conformitate cu Legea privind transportul mărfurilor periculoase și regulamentul suedez SÄIFS 1993:4. Observații: această derogare se aplică doar transportului național și atunci când operațiunea de transport respectiv are, în principal, un caracter local. Dispozițiile în cauză erau în vigoare în Suedia înaintea aderării acesteia la Uniunea Europeană. Doar două companii efectuează transporturi de explozibili în vehicule-cisternă. În viitorul apropiat se prevede trecerea la emulsii. Fosta derogare nr. 84. Data expirării: 30 iunie 2015 RO–bi–SE–11 Subiect: permisul de conducere. Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 8.2 Conținutul anexei la directivă: cerințe referitoare la formarea echipajului vehiculului. Conținutul legislației naționale: formarea conducătorilor auto nu este permisă pe vehiculele menționate la 8.2.1.1. Trimitere inițială la legislația națională: apendicele S – Norme speciale pentru transportul rutier național de mărfuri periculoase, elaborate în conformitate cu Legea privind transportul mărfurilor periculoase. Observații: transportul local. Data expirării: 30 iunie 2015 RO–bi–SE–12 Subiect: transportul de artificii cu numărul ONU 0335. Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: anexa B, 7.2.4, V2 (1) Conținutul anexei la directivă: dispoziții pentru utilizarea vehiculelor EX/II și EX/III. Conținutul legislației naționale: în cazul transportului de artificii ONU 0335, dispoziția specială V2 (1) de la 7.2.4 se aplică numai pentru un conținut net de explozibili mai mare de 3 000 kg (4 000 kg cu remorcă), în condițiile în care artificiile au fost incluse în categoria ONU 0335 conform tabelului de clasificări predefinite ale artificiilor prezentat la 2.1.3.5.5 din cadrul ediției a paisprezecea revizuită a recomandărilor ONU. Recomandările ONU privind transportul de mărfuri periculoase. O astfel de includere se efectuează de comun acord cu autoritatea competentă. Verificarea acesteia se realizează la bordul unității de transport. Trimitere inițială la legislația națională: apendicele S – Norme speciale pentru transportul rutier național de mărfuri periculoase, elaborate în conformitate cu Legea privind transportul mărfurilor periculoase. Observații: transportul de artificii este limitat în timp la două perioade scurte ale anului, și anume în momentul trecerii de la un an la altul și în cel al trecerii de la luna aprilie la luna mai. Transportul de la expeditor la terminale poate fi efectuat fără prea mari probleme de vehiculele omologate EX din actualul parc auto. Totuși, distribuția atât a artificiilor de la terminale la zonele de achiziționare, cât și a surplusurilor înapoi la terminal este limitată, din cauza numărului mic de vehicule omologate EX. Companiile de transport nu sunt interesate să investească în astfel de aprobări, deoarece se află în imposibilitatea de a-și recupera costurile. Acest lucru pune în pericol întreaga existență a producătorilor de artificii, deoarece produsele acestora nu pot ajunge pe piață. În caz de utilizare a acestei derogări, clasificarea artificiilor trebuie efectuată în baza listei predefinite în cadrul Recomandărilor ONU, pentru a beneficia de cea mai actualizată clasificare posibilă. O excepție similară există și pentru artificiile ONU 0336, încorporată în Dispoziția specială 651, 3.3.1 din ADR 2005. Data expirării: 30 iunie 2015 UK Regatul Unit RO–bi–UK–1 Subiect: traversarea drumurilor publice de către vehiculele care transportă mărfuri periculoase (N8). Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: anexele A și B Conținutul anexei la directivă: cerințe privind transportul mărfurilor periculoase pe drumurile publice. Conținutul legislației naționale: excluderea din sfera de aplicare a normelor privind transportul de mărfuri periculoase între amplasamente private separate de un drum. Pentru clasa 7, această derogare nu se aplică la niciuna dintre dispozițiile Regulamentului privind materialele radioactive 2002 (transport rutier). Trimitere inițială la legislația națională: Carriage of Dangerous Goods by Road Regulations 1996, reg. 3 Schedule 2(3)(b); Carriage of Explosives by Road Regulations 1996, reg. 3(3)(b). Observații: poate apărea cu ușurință o situație în care mărfurile sunt transferate între amplasamente private situate pe ambele părți ale unui drum public. Acesta nu constituie un transport de mărfuri periculoase pe un drum public în sensul normal al termenului și, în acest caz, nu este necesar să se aplice niciuna dintre dispozițiile regulamentului referitor la mărfuri periculoase. Data expirării: 30 iunie 2015 RO–bi–UK–2 Subiect: exceptare de la interdicția pentru conducătorul auto sau însoțitorul conducătorului auto de a deschide ambalajele de mărfuri periculoase într-un lanț de distribuție locală, de la depozitul de distribuție locală până la un comerciant cu amănuntul sau până la un utilizator final și de la comerciantul cu amănuntul până la utilizatorul final (cu excepția clasei 7) (N11). Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 8.3.3 Conținutul anexei la directivă: interdicția pentru conducătorul auto sau însoțitorul conducătorului auto de a deschide ambalajele de mărfuri periculoase. Conținutul legislației naționale: interdicția de a deschide ambalajele este restricționată de clauza «cu excepția cazului în care conducătorul auto sau însoțitorul conducătorului auto este autorizat de către operatorul vehiculului». Trimitere inițială la legislația națională: Carriage of Dangerous Goods by Road Regulations 1996, reg. 12 (3). Observații: luată ca atare, interdicția astfel formulată în anexă poate să creeze probleme serioase în cadrul distribuției pentru comercializare cu amănuntul. Data expirării: 30 iunie 2015 RO–bi–UK–3 Subiect: dispoziții de transport alternative pentru cutiile de lemn care conțin substanțe cu numărul ONU 3065 din grupul de ambalare III. Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: 1.4, 4.1, 5.2 și 5.3 Conținutul anexei la directivă: cerințe de ambalare și etichetare. Conținutul legislației naționale: permise de transport pentru băuturile alcoolice cu un conținut de alcool în volum mai mare de 24 %, însă mai mic de 70 % (grup de ambalare III) în cutii de lemn neomologate cu număr ONU, fără etichete de periculozitate, care se supun unor cerințe mai stricte privind încărcarea și vehiculul. Trimitere inițială la legislația națională: The Carriage of Dangerous Goods and Use of Transportable Pressure Equipment Regulations 2004: Regulation 7(13) and (14). Observații: acestea sunt produse cu valoare ridicată aflate sub rezerva accizelor guvernamentale și care trebuie transportate între distilerii și depozitele aferente în vehicule sigilate riguros, purtând sigiliul autorităților guvernamentale. În cadrul cerințelor suplimentare privind asigurarea siguranței se iau în considerare cerințe mai puțin stricte privitoare la ambalare și etichetare. Data expirării: 30 iunie 2015 RO–bi–UK–4 Subiect: adoptarea RO–bi–SE–12 Trimitere inițială la legislația națională: The Carriage of Dangerous Goods and Use of Transportable Pressure Equipment Regulations 2007 Part 1. Data expirării: 30 iunie 2015 RO–bi–UK–5 Subiect: colectarea de baterii uzate pentru eliminare sau reciclare. Trimitere la anexa I secțiunea I.1 la Directiva 2008/68/CE: anexele A și B Conținutul anexei la directivă: Dispoziția specială 636 Conținutul legislației naționale: permiterea următoarelor condiții alternative pentru dispoziția specială 636 din capitolul 3.3: Acumulatorii și bateriile de litiu uzate (ONU 3090 și ONU 3091), colectate și prezentate pentru transport în vederea eliminării între punctul de colectare de la consumator și instalația de prelucrare intermediară, precum și alte baterii sau acumulatori care nu conțin litiu (ONU 2800 și ONU 3028) nu intră sub incidența celorlalte dispoziții ADR în cazul în care îndeplinesc următoarele condiții:
Trimitere inițială la legislația națională: The Carriage of Dangerous Goods and Use of Transportable Pressure Equipment 2007 part 1. Observații: punctele de colectare de la consumatori se află, în general, în puncte de vânzare cu amănuntul și este dificil să se instruiască publicul larg în privința trierii și ambalării bateriilor uzate în conformitate cu ADR. Sistemul britanic ar funcționa în temeiul orientărilor stabilite prin Programul de acțiune privind deșeurile și resursele al Regatului Unit și ar implica furnizarea de ambalaje conforme cu prevederile ADR și a instrucțiunilor corespunzătoare. Data expirării: 30 iunie 2015 ” . |
|
2. |
În anexa II, secțiunea II.3 se înlocuiește cu următorul text: „II.3. Derogări naționale Derogări acordate statelor membre pentru transportul de mărfuri periculoase pe teritoriul lor, în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Directiva 2008/68/CE. Numerotarea derogărilor: RA-a/bi/bii-MS-nn RA= transport feroviar a/bi/bii= articolul 6(2) a/bi/bii SM= stat membru nn= număr de ordine În temeiul articolului 6 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2008/68/CE DE Germania RA–a–DE–2 Subiect: autorizarea ambalării în comun. Trimitere la anexa II secțiunea II.1 la Directiva 2008/68/CE: 4.1.10.4 MP2 Conținutul anexei la directivă: interzicerea ambalării în comun. Conținutul legislației naționale: clasele 1.4S, 2, 3 și 6.1; autorizarea ambalării în comun a articolelor din clasa 1.4S (cartușe pentru arme mici), a aerosolilor (clasa 2) și a materialelor de curățare și tratare din clasele 3 și 6.1 (numerele ONU indicate) sub formă de seturi care se vând ambalate în comun în ambalaje din grupa II și în cantități mici. Trimitere inițială la legislația națională: Gefahrgut-Ausnahmeverordnung – GGAV 2002 vom 6.11.2002 (BGBl. I S. 4350); Ausnahme 21. Observații: lista nr. 30*, 30a, 30b, 30c, 30d, 30e, 30f, 30g. Data expirării: 30 iunie 2015 FR Franța RA–a–FR–3 Subiect: transportul pentru necesitățile proprii ale transportatorului feroviar. Trimitere la anexa II secțiunea II.1 la Directiva 2008/68/CE: 5.4.1 Conținutul anexei la directivă: informații referitoare la materialele periculoase care trebuie să figureze în scrisoarea de trăsură. Conținutul legislației naționale: transportul pentru necesitățile proprii ale transportatorului feroviar al unor cantități care nu depășesc limitele stabilite la 1.1.3.6 nu se supune obligației de declarare a încărcăturii. Trimitere inițială la legislația națională: Arrêté du 5 juin 2001 relatif au transport des marchandises dangereuses par chemin de fer – Article 20.2. Data expirării: 30 iunie 2015 RA–a–FR–4 Subiect: exceptare de la etichetare a anumitor vagoane de mesagerie. Trimitere la anexa II secțiunea II.1 la Directiva 2008/68/CE: 5.3.1 Conținutul anexei la directivă: obligația de a aplica etichete pe pereții vagoanelor. Conținutul legislației naționale: se etichetează numai vagoanele de mesagerie care transportă mai mult de 3 tone dintr-un material din aceeași clasă (alta decât 1, 6.2 sau 7). Trimitere inițială la legislația națională: Arrêté du 5 juin 2001 relatif au transport des marchandises dangereuses par chemin de fer – Article 21.1. Data expirării: 30 iunie 2015 SE Suedia RA–a–SE–1 Subiect: nu este necesară marcarea cu etichete a unui vagon de cale ferată care transportă mărfuri periculoase sub formă de mesagerie expres. Trimitere la anexa II secțiunea II.1 la Directiva 2008/68/CE: 5.3.1 Conținutul anexei la directivă: obligația de afișare a etichetelor pe vagoanele de cale ferată încărcate cu mărfuri periculoase. Conținutul legislației naționale: nu este necesară marcarea cu etichete a unui vagon de cale ferată care transportă mărfuri periculoase sub formă de mesagerie expres. Trimitere inițială la legislația națională: Särskilda bestämmelser om vissa inrikes transporter av farligt gods på väg och i terräng. Observații: există limite cantitative în RID pentru mărfurile desemnate ca mărfuri expres. Prin urmare, este vorba de cantități mici. Data expirării: 30 iunie 2015 UK Regatul Unit RA–a–UK–1 Subiect: transportul unor produse cu nivel scăzut de radioactivitate, cum ar fi: ceasuri, ceasuri de mână, detectoare de fum, cadrane de busolă. Trimitere la anexa II secțiunea II.1 la Directiva 2008/68/CE: majoritatea cerințelor RID Conținutul anexei la directivă: cerințe referitoare la transportul materialelor din clasa 7. Conținutul legislației naționale: exceptare totală de la reglementările naționale pentru anumite produse comerciale care conțin cantități limitate de materiale radioactive. Trimitere inițială la legislația națională: Packaging, Labelling and Carriage of Radioactive Material by Rail Regulations 1996, reg. 2(6) (as amended by Schedule 5 of the Carriage of Dangerous Goods (Amendment) Regulations 1999). Observații: prezenta derogare este o măsură pe termen scurt, care nu va mai fi necesară atunci când se vor introduce în RID modificări similare cu reglementările AIEA. Data expirării: 30 iunie 2015 RA–a–UK–2 Subiect: reducerea restricțiilor privind transportul încărcăturilor mixte de explozibili și transportul explozibililor împreună cu alte mărfuri periculoase în vagoane, vehicule și recipiente (N4/5/6). Trimitere la anexa II secțiunea II.1 la Directiva 2008/68/CE: 7.5.2.1 și 7.5.2.2 Conținutul anexei la directivă: restricții privind anumite tipuri de încărcături mixte. Conținutul legislației naționale: legislația națională este mai puțin restrictivă cu privire la încărcarea în comun a explozibililor, cu condiția ca un astfel de transport să se poată efectua fără riscuri. Trimitere inițială la legislația națională: Packaging, Labelling and Carriage of Radioactive Material by Rail Regulations 1996, reg. 2(6) (as amended by Schedule 5 of the Carriage of Dangerous Goods (Amendment) Regulations 1999). Observații: Regatul Unit dorește să permită unele variații ale regulilor de grupare a explozibililor între ei și a explozibililor cu alte mărfuri periculoase. Orice modificare va comporta o limitare cantitativă pentru una sau mai multe părți componente ale încărcăturii și ar fi admisă doar cu condiția «să fi fost luate toate măsurile care se pot aplica în mod rezonabil pentru a preveni aducerea în contact a explozibililor cu aceste mărfuri sau de a le pune altminteri în pericol sau de a fi puși chiar aceștia în pericol de respectivele mărfuri». Exemple de variații pe care Regatul Unit ar putea dori să le permită sunt:
Data expirării: 30 iunie 2015 RA–a–UK–3 Subiect: permiterea de cantități totale maxime per unitate de transport pentru mărfurile din clasa 1 din categoriile 1 și 2 din tabelul de la 1.1.3.1. Trimitere la anexa II secțiunea II.1 la Directiva 2008/68/CE: 1.1.3.1 Conținutul anexei la directivă: exceptări legate de natura operațiunii de transport. Conținutul legislației naționale: stabilește norme referitoare la exceptările pentru cantități limitate și încărcarea în comun a explozibililor. Trimitere inițială la legislația națională: The Carriage of Dangerous Goods and Use of Transportable Pressure Equipment Regulations 2004: Regulation 3(7)(b). Observații: pentru a permite limite diferite pentru cantitățile limită și factori de multiplicare diferiți pentru încărcăturile mixte în cazul mărfurilor din clasa 1, respectiv «50» pentru categoria 1 și «500» pentru categoria 2. Pentru calcularea încărcăturilor mixte, factorii de multiplicare sunt «20» pentru categoria de transport 1 și «2» pentru categoria de transport 2. Data expirării: 30 iunie 2015 RA–a–UK–4 Subiect: adoptarea RA–a–FR–6. Trimitere la anexa II secțiunea II.1 la Directiva 2008/68/CE: 5.3.1.3.2 Conținutul anexei la directivă: relaxarea cerințelor de placardare pentru transportul cu vagoane purtătoare (de tip piggy-back). Conținutul legislației naționale: cerința de placardare nu se aplică în cazurile în care plăcile vehiculelor sunt clar vizibile. Trimitere inițială la legislația națională: The Carriage of Dangerous Goods and Use of Transportable Pressure Equipment Regulations 2004: Regulation 7(12). Observații: aceasta a fost întotdeauna o dispoziție națională în Regatul Unit. Data expirării: 30 iunie 2015 RA–a–UK–5 Subiect: distribuția de mărfuri în ambalaje interioare către comercianții cu amănuntul sau utilizatori (cu excepția celor din clasele 1, 4.2, 6.2 și 7) de la depozitele de distribuție locale către comercianții cu amănuntul sau utilizatori și de la comercianții cu amănuntul către utilizatorii finali. Trimitere la anexa II secțiunea II.1 la Directiva 2008/68/CE: 6.1 Conținutul anexei la directivă: cerințe privind construirea și încercarea ambalajelor. Conținutul legislației naționale: nu este necesar ca ambalajelor să li se fi alocat un marcaj RID/ADR sau ONU. Trimitere inițială la legislația națională: The Carriage of Dangerous Goods and Use of Transportable Pressure Equipment Regulations 2007: Regulation 26. Observații: cerințele RID sunt inadecvate pentru etapele finale ale transportului de la un depozit de distribuție până la un comerciant cu amănuntul sau utilizator sau de la un comerciant cu amănuntul la un utilizator final. Scopul acestei derogări este de a autoriza ca recipientele interioare cu mărfuri destinate distribuției cu amănuntul să fie transportate fără ambalaj exterior pe traseul feroviar al distribuției locale. Data expirării: 30 iunie 2015 În temeiul articolului 6 alineatul (2) litera (b) punctul (i) din Directiva 2008/68/CE DE Germania RA–bi–DE–2 Subiect: transportul de deșeuri periculoase ambalate. Trimitere la anexa II secțiunea II.1 la Directiva 2008/68/CE: 1-5 Conținutul anexei la directivă: clasificare, ambalare și marcare. Conținutul legislației naționale: clasele 2-6.1, 8 și 9: ambalarea în comun și transportul deșeurilor periculoase în ambalaje și IBC-uri; deșeurile trebuie să fie ambalate în ambalaje interioare (așa cum au fost colectate) și clasificate în grupe de deșeuri specifice (evitarea reacțiilor periculoase în cadrul unei grupe de deșeuri); utilizarea instrucțiunilor scrise speciale pentru grupele de deșeuri, de asemenea sub forma unei scrisori de trăsură; colectarea deșeurilor casnice și de laborator etc. Trimitere inițială la legislația națională: Gefahrgut-Ausnahmeverordnung – GGAV 2002 vom 6.11.2002 (BGBl. I S. 4350); Ausnahme 20. Observații: lista nr. 6*. Data expirării: 30 iunie 2015 RA-bi-DE-3 Subiect: transportul local de ONU 1381 (fosfor, galben, în apă), clasa 4.2, grupă de ambalaje I, în vagoane-cisternă de cale ferată. Trimitere la anexa II secțiunea II.1 la Directiva2008/68/CE: 6.8, 6.8.2.3 Conținutul anexei la directivă: dispoziții privind construcția de cisterne și de vagoane-cisternă. Capitolul 6.8 subsecțiunea 6.8.2.3 prevede omologare de tip pentru cisternele care transportă ONU 1381 (fosfor, galben, în apă). Conținutul legislației naționale: transportul local de ONU 1381 (fosfor, galben, în apă), clasa 4.2, grupă de ambalaje I, pe distanțe scurte (de la Sassnitz-Mukran la Lutherstadt Wittenberg-Piesteritz și Bitterfeld) în vagoane-cisternă de cale ferată construite în conformitate cu standarde rusești. Transportul mărfurilor face obiectul unor dispoziții operaționale suplimentare stabilite de autoritățile de siguranță competente. Trimitere inițială la legislația națională: Ausnahme Eisenbahn-Bundesamt Nr. E 1/92. Data expirării: 30 ianuarie 2020 (autorizație extinsă) DK Danemarca RA–bi–DK-1 Subiect: transportul mărfurilor periculoase în tuneluri. Trimitere la anexa II secțiunea II.1 la Directiva 2008/68/CE: 7.5 Conținutul anexei la directivă: încărcare, descărcare și distanțe de protecție. Conținutul legislației naționale: legislația include prevederi alternative la cele stipulate în anexa II secțiunea II.1 din Directiva 2008/68/CE cu privire la transportul prin tunelul feroviar care face parte din legătura fixă ce traversează strâmtoarea Great Belt (Storebælt). Aceste dispoziții alternative sunt legate doar de volumul încărcăturii și de distanța dintre încărcăturile de mărfuri periculoase. Trimitere inițială la legislația națională: Bestemmelser om transport af eksplosiver i jernbanetunnelerne på Storebælt og Øresund, 15 February 2005 . Observații: Data expirării: 30 iunie 2015 RA–bi–DK-2 Subiect: transportul mărfurilor periculoase în tuneluri. Trimitere la anexa II secțiunea II.1 la Directiva 2008/68/CE: 7.5 Conținutul anexei la directivă: încărcare, descărcare și distanțe de protecție. Conținutul legislației naționale: legislația include prevederi alternative la cele stipulate în anexa II secțiunea II.1 la Directiva 2008/68/CE cu privire la transportul prin tunelul feroviar care face parte din legătura fixă ce traversează strâmtoarea Øresund. Aceste dispoziții alternative sunt legate doar de volumul încărcăturii și de distanța dintre încărcăturile de mărfuri periculoase. Trimitere inițială la legislația națională: Bestemmelser om transport af eksplosiver i jernbanetunnelerne på Storebælt og Øresund, 15 February 2005 . Observații: Data expirării: 29 februarie 2016 CZ Republica Cehă (derogarea a expirat) SE Suedia RA–bi–SE–1 Subiect: transportul de deșeuri periculoase la instalațiile de eliminare a deșeurilor periculoase. Trimitere la anexa II secțiunea II.1 la Directiva 2008/68/CE: 2, 5.2 și 6.1. Conținutul anexei la directivă: clasificarea, marcarea și etichetarea, precum și cerințe privind construirea și încercarea ambalajelor. Conținutul legislației naționale: legislația conține criterii de clasificare simplificate, cerințe mai puțin restrictive pentru construirea și încercarea ambalajelor și cerințe de etichetare și marcare modificate. În locul clasificării deșeurilor periculoase conform RID, acestea sunt încadrate în grupe diferite de deșeuri. Fiecare grupă de deșeuri conține substanțe care pot, conform RID, să fie ambalate împreună (ambalare mixtă). Fiecare ambalaj trebuie să fie marcat cu codul grupei de deșeuri corespunzătoare în locul numărului ONU. Trimitere inițială la legislația națională: Särskilda bestämmelser om vissa inrikes transporter av farligt gods på väg och i terräng. Observații: aceste dispoziții nu se pot utiliza decât pentru transportul deșeurilor periculoase de la locurile publice de reciclare la instalațiile de eliminare a deșeurilor periculoase. Data expirării: 30 iunie 2015 În temeiul articolului 6 alineatul (2) litera (b) punctul (ii) din Directiva 2008/68/CE DE Germania RA–bii–DE–1 Subiect: transportul local de ONU 1051 cianură de hidrogen, stabilizată, lichidă, cu un conținut masic de maximum 1 % apă, în vagoane-cisternă de cale ferată, cu derogare de la anexa II secțiunea II.1 punctul 4.3.2.11 la Directiva 2008/68/CE. Trimitere la anexa II secțiunea II.1 la Directiva 2008/68/CE: 3.2, 4.3.2.1.1 Conținutul anexei la directivă: interzicere a transportului de ONU 1051 (cianură de hidrogen), stabilizată, lichidă, cu un conținut masic de maximum 1 % apă. Conținutul legislației naționale: transportul feroviar local pe anumite rute desemnate, care face parte dintr-un procedeu industrial specific și care este strict controlat în condiții clar definite. Transportul se efectuează în vagoane-cisternă care sunt autorizate expres în acest scop și ale căror construcție și echipamente sunt adaptate constant în conformitate cu cele mai recente tehnologii de siguranță (de exemplu, echiparea cu aparate de ciocnire conform TE 22). Procesul de transport este reglementat în detaliu prin dispoziții suplimentare de siguranță în conformitate cu autoritățile competente din domeniul siguranței-și prevenirii pericolelor și este monitorizat de autoritățile de supraveghere. Trimiterile inițiale la dispozițiile legale naționale: derogarea nr. E 1/97 (cea de-a 4-a versiune modificată), Oficiul Federal al Căilor Ferate Sfârșitul perioadei de valabilitate: 1 ianuarie 2017 DE Germania RA-bii-DE-2 Subiect: transportul local pe rute stabilite al ONU 1402 (carbonat de calciu), grupă de ambalaje I, în containere amplasate pe vagoane. Trimitere la anexa II secțiunea II.1 la Directiva2008/68/CE: 3.2, 7.3.1.1 Conținutul anexei la directivă: dispoziții generale privind transportul în vrac. Capitolul 3.2, tabelul A, interzice transportul în vrac al carbonatului de calciu. Conținutul legislației naționale: transportul local pe calea ferată al ONU 1402 (carbonat de calciu), grupă de ambalaje I, pe rute special stabilite, în cadrul unui proces industrial definit și controlat îndeaproape și în condiții specificate clar. Încărcăturile se transportă în containere special construite, în vagoane. Transportul mărfurilor face obiectul unor dispoziții operaționale suplimentare stabilite de autoritățile de siguranță competente. Trimitere inițială la legislația națională: Ausnahme Eisenbahn-Bundesamt Nr. E 3/10. Data expirării: 15 ianuarie 2018 ” . |
|
3. |
În anexa III, secțiunea III.3 se înlocuiește cu următorul text: „III.3. Derogări naționale Derogări acordate statelor membre pentru transportul de mărfuri periculoase pe teritoriul lor, în temeiul articolului 6 alineatul (2) din Directiva 2008/68/CE. Numerotarea derogărilor: IW-a/bi/bii-MS-nn IW= căi navigabile interioare a/bi/bii= articolul 6(2) a/bi/bii SM= abreviere pentru stat membru nn= număr de ordine În temeiul articolului 6 alineatul (2) litera (b) punctul (i) din Directiva 2008/68/CE BG Bulgaria IW–bi–BG–1 Subiect: clasificarea și inspectarea navelor de buncherare Trimitere la anexa III secțiunea III.1 la Directiva 2008/68/CE: capitolul 1.15 Conținutul anexei la directivă: în conformitate cu dispozițiile capitolului 1.15, Recunoașterea societăților de clasificare, o societate de clasificare care urmează să fie recunoscută în temeiul dispozițiilor trebuie să parcurgă procedura de recunoaștere indicată în secțiunea 1.15.2. Conținutul legislației naționale: clasificarea și inspectarea navelor de buncherare cu produse petroliere care operează în apele porturilor fluviale din Bulgaria sau în alte zone aflate sub jurisdicția directă a acestor porturi, efectuate de o societate de clasificare nerecunoscută în conformitate cu anexa III secțiunea III.1 capitolul 1.15 la Directiva 2008/68/CE sunt autorizate cu condiția să nu fie compromisă siguranța. Trimitere inițială la legislația națională: Наредба № 16 от 20 юни 2006 г. за обработка и превоз на опасни товари по море и по вътрешни водни пътища; Наредба № 4 от 9 януари 2004 г. за признаване на организации за извършване на прегледи на кораби и корабопритежатели (Ordonanța nr. 16 din 20 iunie 2006 privind manipularea mărfurilor periculoase și transportul acestora pe mare și pe căile navigabile interioare; Ordonanța nr. 4 din 9 ianuarie 2004 privind recunoașterea societăților responsabile cu supravegherea și inspectarea navelor și a armatorilor). Observații: derogarea se aplică exclusiv navelor care operează în zonele portuare sau în alte zone aflate sub jurisdicția directă a porturilor respective. Data expirării: 15 ianuarie 2018 ” . |
|
18.2.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 44/40 |
DECIZIA (UE) 2015/218 A COMISIEI
din 7 mai 2014
privind ajutoarele de stat SA.29786 (ex N 633/09), SA.33296 (11/N), SA.31891 (ex N553/10), N 241/09, N 160/10 și SA.30995 (ex C 25/10) puse în aplicare de Irlanda în vederea restructurării Allied Irish Bank plc și a EBS Building Society
[notificată cu numărul C(2014) 2638]
(Numai textul în limba engleză este autentic)
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 108 alineatul (2) primul paragraf,
având în vedere Acordul privind Spațiul Economic European, în special articolul 62 alineatul (1) litera (a),
după ce părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile în conformitate cu dispozițiile menționate mai sus (1),
întrucât:
1. PROCEDURĂ
|
(1) |
Allied Irish Banks plc (denumită în continuare „AIB”) și EBS Building Society (denumită în continuare „EBS”) au primit ajutor de stat individual, care a fost notificat Comisiei în cadrul unor proceduri separate. EBS și AIB au fuzionat la 1 iulie 2011 (entitatea rezultată fiind denumită în continuare „banca”), iar Comisia a evaluat ajutoarele acordate băncii în cadrul unei proceduri separate. Prin urmare, există trei proceduri privind ajutoarele de stat referitoare la AIB, EBS și, respectiv, entitatea rezultată în urma fuzionării. |
1.1. AIB
|
(2) |
Prin decizia din 12 mai 2009, Comisia a autorizat temporar (2) o injecție de capital în valoare de 3,5 miliarde EUR în AIB sub formă de acțiuni preferențiale noi de rangul 1, pe baza mai multor angajamente, inclusiv prezentarea unui plan de restructurare în termen de șase luni de la recapitalizare. |
|
(3) |
În urma primei injecții de capital, autoritățile irlandeze au prezentat un prim plan de restructurare a AIB la 13 noiembrie 2009, care a fost urmat de o serie de schimburi de informații. La 4 mai 2010, autoritățile irlandeze au prezentat un plan actualizat de restructurare, care, la rândul său, a fost urmat de o serie de schimburi de informații între Comisie și Irlanda. |
|
(4) |
Prin decizia din 21 decembrie 2010, Comisia a autorizat temporar (3) o injecție de capital de salvare în valoare de 9,8 miliarde EUR, sub formă de acțiuni ordinare, în așteptarea aprobării de către Comisie a unui plan de restructurare revizuit care să ia în considerare ajutorul suplimentar acordat întreprinderii AIB. Injecția de capital era planificată să aibă loc în două etape: (i) 3,7 miliarde EUR urmau a fi injectate până la 31 decembrie 2010, iar (ii) 6,1 miliarde EUR urmau a fi injectate în februarie 2011 (4). |
|
(5) |
În timp ce prima tranșă a recapitalizării aprobate a fost acordată de către statul irlandez la sfârșitul lui decembrie 2010, cea de a doua injecție planificată pentru februarie 2011 nu a mai avut loc (5). |
1.2. EBS
|
(6) |
Prin decizia din 2 iunie 2010 (6), Comisia a autorizat temporar o recapitalizare a EBS sub forma unui ajutor de urgență, în așteptarea aprobării de către Comisie a unui plan de restructurare. Autoritățile irlandeze au prezentat planul la data de 31 mai 2010. |
|
(7) |
La 11 octombrie 2010, Comisia a decis să inițieze procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (denumit în continuare „tratatul”) cu privire la planul de restructurare a EBS prezentat de Irlanda (denumită în continuare „decizia de inițiere a procedurii”) (7), exprimându-și îndoiala cu privire la compatibilitatea cu piața internă a planului de restructurare și a măsurilor de ajutor asociate având în vedere Comunicarea Comisiei privind restabilirea viabilității și evaluarea măsurilor de restructurare luate în sectorul financiar, în contextul crizei actuale, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat (8) (denumită în continuare „Comunicarea privind restructurarea”). |
|
(8) |
Comisia a primit observații din partea EBS și de la alte două părți interesate. |
|
(9) |
În iulie 2011, EBS a fuzionat cu AIB și a devenit o filială pe deplin integrată a băncii. Ca urmare, EBS a încetat să existe în mod independent. În consecință, decizia de inițiere a procedurii, care se referea la EBS ca entitate independentă, a rămas fără obiect și Comisia a decis să nu continue procedura. |
1.3. PROCEDURA COMUNĂ
|
(10) |
La 31 martie 2011, ministrul de finanțe al Irlandei a anunțat că sistemul bancar irlandez urma să fie reorganizat în jurul a două bănci pilon, Bank of Ireland (denumită în continuare „BoI”) și AIB (9). De asemenea, ministrul a anunțat că, în acest context, EBS va fuziona cu AIB pentru a constitui cea de a doua instituție pilon. |
|
(11) |
Prin decizia din 15 iulie 2011, Comisia a aprobat (10) un pachet de salvare combinat pentru bancă de până la 13,1 miliarde EUR în așteptarea aprobării unui plan de restructurare pentru bancă, care trebuia să ia în considerare ajutorul suplimentar furnizat. |
|
(12) |
La 28 septembrie 2012, Irlanda a notificat un plan de restructurare pentru bancă (11). |
|
(13) |
În perioada octombrie 2012 – martie 2014, Comisia și autoritățile irlandeze au făcut schimb de informații în mod periodic. Comisia a solicitat în repetate rânduri informații, iar Irlanda a formulat o serie de observații suplimentare (12). |
2. DATE FACTUALE
2.1. DESCRIEREA BENEFICIARILOR
2.1.1. AIB
|
(14) |
O descriere detaliată a AIB este furnizată în secțiunea II.1 din decizia Comisiei privind prima recapitalizare a băncii din 12 mai 2009 (13). Un scurt rezumat este prezentat în continuare. |
|
(15) |
În anii care au precedat criza financiară, AIB era un grup de servicii financiare diversificate care oferea o gamă completă de servicii bancare pentru persoane fizice și pentru întreprinderi. În 2008, AIB a realizat un bilanț de 182 de miliarde EUR. AIB era una dintre cele două bănci care sunt cele mai mari din Irlanda și deținea cote de piață de aproximativ 35 % din conturile curente personale, 27 % din creditele ipotecare, 46 % din economii și 41 % din conturile curente ale IMM-urilor. |
|
(16) |
Înainte de criză, AIB s-a extins rapid, cu un accent special pe credite noi pentru piața imobiliară irlandeză și o puternică dependență de finanțarea interbancară. La izbucnirea crizei financiare globale, care a afectat economia irlandeză și, în special, piața imobiliară din Irlanda, vulnerabilitatea modelului de afaceri AIB a devenit evidentă și necesitatea unui sprijin din partea statului, inevitabilă. |
|
(17) |
În iulie 2011, AIB a fuzionat cu EBS. |
2.1.2. EBS
|
(18) |
O descriere detaliată a EBS este furnizată în secțiunea 2.1.2 din decizia Comisiei privind recapitalizarea de urgență a EBS/AIB din 15 iulie 2011 (14). Un scurt rezumat este prezentat în considerentele de mai jos. |
|
(19) |
În anii care au precedat criza financiară, EBS era cea mai mare societate de credit ipotecar din Irlanda și ocupa locul opt în clasamentul celor mai mari instituții financiare care își desfășurau activitatea în Irlanda, cu active totale de 21,5 miliarde EUR în 2009. Societățile de credit ipotecar sunt organizații mutuale care nu au acționari, ci sunt deținute de asociații lor, care sunt, de asemenea, clienții lor. Obiectivul acestora este de a colecta depozite și a acorda împrumuturi. Profiturile sunt utilizate pentru adaptarea ratelor dobânzilor în beneficiul membrilor sau sunt acumulate ca rezerve. |
|
(20) |
EBS oferea asociaților săi produse bancare clasice destinate persoanelor fizice (economii și credite ipotecare) în conformitate cu obiectivele sale ca societate de credit ipotecar. De asemenea, aceasta avea un departament de trezorerie care presta servicii specializate pentru clienți corporativi, societăți profesionale și cooperative de credit. Începând cu anul 2005, EBS și-a extins activitatea în domeniul creditelor imobiliare comerciale, consolidându-și substanțial portofoliul de credite în acest segment. EBS a suferit de pe urma recesiunii economiei irlandeze în general și, în special, a prăbușirii prețurilor la proprietățile imobiliare comerciale. Accesul la finanțare s-a deteriorat treptat și deprecierile masive ale portofoliilor de credite comerciale și ipotecare au condus la o reducere a capitalului EBS. |
|
(21) |
Începând cu 1 iulie 2011, EBS este o filială deținută în întregime de AIB. Aceasta oferă, în principal, împrumuturi ipotecare și servicii de depozit pe piața irlandeză. EBS continuă să funcționeze sub propria marcă comercială. |
2.1.3. Banca (entitatea rezultată în urma fuziunii dintre AIB și EBS)
|
(22) |
Rezultatul testului PCAR/PLAR (15), desfășurat în cadrul Programului de ajustare economică pentru Irlanda (denumit în continuare „programul”) (16) și anunțat la 31 martie 2011, a identificat o nevoie de capital în valoare de 13,3 miliarde EUR pentru AIB și de 1,5 miliarde EUR pentru EBS (pentru ambele instituții, cifra combină capitalul comun (17) și capitalul contingent (18)). |
|
(23) |
Conform termenilor programului, instituțiile de credit participante au trebuit să pregătească planuri de recapitalizare pentru a se conforma cerințelor de capital suplimentar prevăzute de testele PCAR/PLAR, iar cantitatea necesară de capital a trebuit să fie disponibilă până la sfârșitul lunii iulie 2011. |
|
(24) |
La 31 martie 2011, ministrul de finanțe din Irlanda a anunțat restructurarea întregului sector bancar irlandez. S-a decis fuzionarea AIB cu EBS; astfel, banca nou creată urma să devină o bancă pilon în peisajul bancar irlandez reformat. |
|
(25) |
La 26 mai 2011, ministrul, AIB și EBS au semnat un contract de achiziție care prevedea achiziționarea EBS de către AIB (după transformarea celei dintâi într-o societate privată și primirea tuturor aprobărilor de reglementare necesare). Conform termenilor contractului, EBS este o filială deținută în întregime de AIB și beneficiază de sprijinul deplin al acesteia, continuând în același timp să activeze sub marca EBS. Fuziunea celor două entități a implicat demutualizarea EBS și transformarea acesteia într-o bancă pe deplin autorizată, urmată de achiziționarea de către AIB a capitalului său social pentru o contraprestație simbolică. În urma autorizării operațiunii de concentrare la 27 iunie 2011, fuziunea a fost finalizată la 1 iulie 2011. |
|
(26) |
Începând de la 15 iulie 2011, 99,8 % din capitalul social al băncii este deținut de statul irlandez. |
|
(27) |
Banca este poziționată ca instituție bancară care oferă servicii complete, orientată în principal spre piața irlandeză și care furnizează o gamă largă de produse și servicii bancare printr-o amplă rețea de distribuție. Banca are o prezență limitată în Regatul Unit. În a doua parte a anului 2012, AIB a inițiat organizarea structurii sale interne pe baza unui model mai orientat către client, cuprinzând în principal următoarele segmente cheie: Domestic Core Bank, AIB UK și Financial Solutions Group (denumit în continuare „FSG”). Noua raportare pe baza acestor segmente a început în 2013. |
|
(28) |
Domestic Core Bank funcționează printr-o serie de canale de distribuție care cuprind 274 de sucursale (19). Rețeaua de sucursale este în proces de restructurare și închiderea unui număr de sucursale este în curs de desfășurare. De asemenea, banca furnizează servicii bancare prin intermediul oficiilor poștale naționale. EBS este gestionată în cadrul structurii Domestic Core Bank. Aceasta își menține licența bancară și funcționează ca o filială sub marcă separată care își păstrează propria rețea de sucursale. Activitatea sa se concentrează asupra creditelor ipotecare și asupra atragerii de depozite. |
|
(29) |
AIB UK activează în Regatul Unit și în Irlanda de Nord. În Regatul Unit, banca își desfășoară activitatea sub denumirea comercială Allied Irish Bank (GB) și oferă servicii bancare complete prin 20 de sucursale cu gamă completă de servicii, precum și servicii bancare online. Principalele piețe țintă sunt reprezentate de IMM-uri. Sub marca Allied Irish Bank (GB) Savings Direct, banca oferă, de asemenea, servicii de depozit (20). În Irlanda de Nord, AIB UK își desfășoară activitatea sub denumirea comercială First Trust Bank (denumită în continuare „FTB”), prin intermediul a 32 de sucursale. Aceasta oferă servicii bancare complete pentru întreprinderi și persoane fizice. |
|
(30) |
Financial Solutions Group a fost înființat în 2012 pentru a sprijini IMM-urile și clienții persoane fizice care se confruntă cu dificultăți în respectarea angajamentelor de creditare și pentru a pune în aplicare planul de reducere a efectului de levier aferent activelor băncii. |
|
(31) |
În prezent, banca este una dintre cele mai importante trei instituții bancare naționale în Irlanda, alături de BoI și Permanent TSB (denumită în continuare „PTSB”). Activele totale ale băncii s-au ridicat la 118 miliarde EUR la 31 decembrie 2013, față de activele totale ale BoI în valoare de 132 de miliarde EUR și activele totale ale PTSB în valoare de 38 de miliarde EUR la 31 decembrie 2013. Banca este un grup de servicii financiare diversificate care oferă o gamă completă de servicii bancare pentru persoane fizice și pentru întreprinderi, cu accent pe piața irlandeză de servicii bancare cu amănuntul. Banca are o prezență puternică în segmentul IMM-urilor. Tabelul 1 Banca – Date financiare selecționate în 2013
Tabelul 2 Poziția băncii pe piețele IMM-urilor, conturilor personale, creditelor ipotecare și economiilor
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||
2.2. DIFICULTĂȚILE CU CARE SE CONFRUNTĂ AIB ȘI EBS
|
(32) |
Necesitatea ajutorului de stat pentru AIB a rezultat din impactul crizei financiare mondiale, combinată cu dezvoltarea excesivă a AIB, dependența puternică de finanțarea interbancară, precum și expunerea față de piața imobiliară din Irlanda și gestionarea necorespunzătoare a riscurilor. |
|
(33) |
În anii care au precedat criza financiară, AIB a dorit să țină pasul cu creșterea fără precedent a economiei irlandeze și a sectorului imobiliar din Irlanda. Pe bază absolută, împrumuturile AIB către sectorul imobiliar și al construcțiilor au crescut cu 336 % între 2002 și 2006, iar expunerea sa față de acest sector a crescut de la 19 % în 2002 la 36 % în 2008. În intenția de a-și mări volumul de afaceri și în absența constrângerilor în materie de finanțare, banca și-a asumat riscuri excesive în ceea ce privește expunerea (prin concentrarea asupra sectorului imobiliar și al construcțiilor), dar și în ceea ce privește tipurile de ipoteci oferite [și anume, ipotecile cu rată variabilă, de tip tracker (21)]. |
|
(34) |
Deteriorarea pieței imobiliare din Irlanda, scăderea ulterioară a prețurilor la bunurile imobiliare, precum și încetinirea economiei irlandeze începând din 2008 au condus la deprecierea semnificativă a calității activelor AIB și la pierderi considerabile privind portofoliile sale de credite, ceea ce a avut ca rezultat reducerea rezervei de capital a băncii. |
|
(35) |
Pentru a-și finanța extinderea rapidă, banca și-a intensificat dependența de finanțarea interbancară de la aproximativ 35 % în 2004 la 42 % în 2006, în timp ce raportul împrumuturi/depozite (Loans to Deposits Ratio – „LDR”) a crescut de la 101 % în 2002 la 157 % în 2007. |
|
(36) |
În urma prăbușirii Lehman Brothers Holdings Inc. în septembrie 2008, turbulențele de pe piețele financiare globale au limitat accesul AIB la finanțare (la fel ca și în cazul altor bănci irlandeze), ceea ce i-a afectat capacitatea de a continua operațiunile obișnuite. Prin urmare, statul a intervenit într-o primă etapă prin furnizarea de garanții financiare. Într-un mediu al creșterii costului de finanțare (și anume, costuri ridicate ale depozitelor și ale comisioanelor de garantare) și al scăderii semnificative a ratei de bază a Băncii Centrale Europene (denumită în continuare „BCE”) (22), creditele ipotecare cu rată variabilă ale băncii (aproximativ 45 % din portofoliul de credite ipotecare pe 2011 al AIB) au condus la o reducere semnificativă a marjei dobânzii nete (Net Interest Margin – „NIM”) pentru bancă. |
|
(37) |
Deteriorarea materială a poziției financiare a AIB a determinat-o să participe la toate măsurile de sprijin puse în aplicare de statul irlandez pentru a garanta stabilitatea financiară la nivel național. În plus față de garanțiile de stat, AIB a beneficiat de injecții de capital și de transferuri de active către Agenția națională de administrare a activelor (National Asset Management Agency – „NAMA”) (23) pentru curățarea bilanțului. |
|
(38) |
În mod similar, criza financiară a afectat situația financiară a EBS, în special ca urmare a reducerii drastice a valorii proprietăților funciare în Irlanda. Înainte de criză, EBS își alcătuise un portofoliu considerabil de credite în segmentul creditelor imobiliare comerciale. |
|
(39) |
EBS a trebuit să suporte deprecieri importante cu privire la portofoliile de credite comerciale și ipotecare. Accesul EBS la finanțare s-a deteriorat progresiv, ajungând în cele din urmă la o stagnare completă. Prin urmare, din cauza poziției sale vulnerabile, EBS a fost obligată să solicite măsuri de sprijin acordate de stat. EBS a necesitat garanții de finanțare, transferuri de active către NAMA și injecții de capital. |
2.3. MĂSURILE DE AJUTOR
|
(40) |
Din cauza dificultăților cu care se confruntau AIB și EBS, statul a fost nevoit să furnizeze un sprijin considerabil către AIB și EBS individual, precum și către bancă (entitatea rezultată în urma fuzionării). |
|
(41) |
Pe bază individuală, AIB și EBS au beneficiat de garanții pentru instrumente de debit în cadrul schemei de sprijin financiar pentru instituțiile de credit (Credit Institutions Financial Support – „CIFS”) (24) și, respectiv, al schemei de garantare a pasivelor eligibile (Eligible Liability Guarantee Scheme – „schema ELG”) (25), precum și de măsuri de salvare a activelor constând în transferul activelor neperformante către NAMA. |
|
(42) |
De asemenea, AIB și EBS au beneficiat în repetate rânduri de sprijin sub formă de capital (26). |
|
(43) |
În plus, statul a acordat garanții pentru asistență de urgență sub formă de lichidități furnizate de Banca Centrală a Irlandei. |
|
(44) |
Banca a continuat să beneficieze de schema de garantare a pasivelor eligibile și a fost recapitalizată în iulie 2011 (27) prin intermediul unei participații, al unui aport de capital (28) și al instrumentelor de capital contingent. |
|
(45) |
Măsurile combinate de recapitalizare totală a băncii (inclusiv acțiunile preferențiale și instrumentele de capital contingent) s-au ridicat la 20,775 de miliarde EUR. Ca urmare a diferitelor injecții de capital, statul irlandez, prin Comisia Fondului național de rezervă pentru pensii (National Pension Reserve Fund Commission – „NPRFC”), deține 99,8 % din acțiunile ordinare ale băncii. |
|
(46) |
NPRFC deține, de asemenea, acțiuni preferențiale în valoare de 3,5 miliarde EUR, care inițial au fost injectate în AIB în 2009 și aprobate prin decizia Comisiei în cazul N 241/09 (29). Răscumpărarea/recuperarea acțiunilor rămâne la aprecierea băncii. Începând din mai 2014 (și anume la cinci ani de la injecția de capital), se va aplica o creștere de 25 % a acțiunilor și răscumpărarea va fi la 125 % din valoarea nominală. |
|
(47) |
Tabelul 3 prezintă un rezumat al tuturor măsurilor de ajutor acordate AIB, EBS și băncii (entitatea rezultată în urma fuzionării). Tabelul 3 Prezentare generală a măsurilor de ajutor acordate AIB, EBS și băncii (entitatea rezultată în urma fuzionării AIB cu EBS) (sumele aprobate și cele acordate efectiv diferă în unele cazuri)
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2.4. PLANURILE INDIVIDUALE DE RESTRUCTURARE
|
(48) |
În noiembrie 2009, autoritățile irlandeze au prezentat un prim plan de restructurare pentru AIB care stabilea prime propuneri privind modalitățile de restabilire a viabilității AIB. În mai 2010, Irlanda a prezentat o versiune actualizată a planului care prevedea, printre altele, alte cesiuni (filialele AIB din Polonia, Regatul Unit și SUA) pentru a îndeplini noile cerințe minime privind capitalul obligatoriu anunțate de autoritatea de reglementare financiară în cadrul evaluării prudențiale a adecvării capitalului (Prudential Capital Assessment Review – „PCAR”) din martie 2010. |
|
(49) |
Planul de restructurare a EBS, prezentat la 31 mai 2010, prevedea o restructurare internă a EBS pentru asigurarea viabilității, combinată cu vânzarea rapidă către un terț. Conform planului menționat, EBS urma să iasă de pe piața creditelor imobiliare comerciale și să își reorienteze activitățile în sectorul economiilor pentru persoane fizice și al creditelor ipotecare. EBS urma să își reducă dependența de finanțarea interbancară (pe termen scurt) și să se concentreze în schimb pe depozitele pentru persoane fizice. |
2.5. MĂSURILE DE RESTRUCTURARE INSTITUITE DEJA DE BANCĂ (ENTITATEA REZULTATĂ ÎN URMA FUZIUNII DINTRE AIB ȘI EBS)
|
(50) |
Banca a pus deja în aplicare o gamă largă de măsuri de restructurare înainte de prezentarea versiunii finale a planului de restructurare, în vederea atingerii obiectivelor privind viabilitatea pe termen lung, contribuția proprie și repartizarea sarcinilor. Măsurile includ diferite cesiuni, reducerea efectului de levier aferent activelor, exerciții de gestionare a pasivelor (31) și acțiuni de reducere a costurilor, după cum urmează (32):
|
2.6. PLANUL DE RESTRUCTURARE PENTRU BANCĂ (ENTITATEA REZULTATĂ ÎN URMA FUZIONĂRII AIB CU EBS)
|
(51) |
La 28 septembrie 2012, autoritățile irlandeze au prezentat un plan de restructurare a băncii care acoperă perioada 2012-2015. Autoritățile irlandeze au modificat și au completat planul în repetate rânduri, în cele din urmă perioada de restructurare fiind stabilită astfel încât să cuprindă anii 2014-2017. |
|
(52) |
Autoritățile irlandeze au prezentat un scenariu de bază, un scenariu de bază alternativ fondat pe ipoteze mai prudente și un scenariu negativ, pentru a demonstra capacitatea băncii de a obține viabilitatea pe termen lung. |
|
(53) |
Până la sfârșitul perioadei de restructurare, banca intenționează să revină la statutul de instituție solidă, profitabilă și bine finanțată, cu indicatori de capital solizi și cu un model de afaceri mai tradițional. Planul prevede o strategie de afaceri care poziționează banca drept o bancă de dimensiuni mai mici cu servicii complete, orientată în principal asupra Irlandei, în comparație cu statutul de grup de servicii financiare diversificate pe plan internațional pe care îl avea în perioada anterioară crizei. Structura operațională a băncii se bazează pe trei puncte de interes – Domestic Core Bank, AIB UK (activitatea din Regatul Unit care cuprinde activități în Regatul Unit și Irlanda de Nord) și Financial Solutions Group, creată în 2012. |
|
(54) |
Principalii factori de restabilire a viabilității băncii sunt:
|
2.6.1. Scenariul de bază
2.6.1.1. Ipoteze macroeconomice și previziuni financiare cheie
|
(55) |
În cadrul scenariului de bază, se presupune că produsul intern brut („PIB-ul”) al Irlandei va crește cu 2,2 % în 2014, iar creșterea se va accelera în 2015, 2016 și 2017 la 2,8 %, 3,2 % și, respectiv, 3,2 %. PIB-ul Regatului Unit se așteaptă să crească cu 1,9 % în 2014, 2,1 % în 2015, 2,5 % în 2016 și 2,5 % în 2017. |
|
(56) |
Ocuparea forței de muncă ar trebui să se îmbunătățească pe parcursul perioadei de restructurare, cu o rată estimată de creștere de 0,8 % în 2014, 1,5 % în 2015, 2 % în 2016 și 2 % în 2017. |
|
(57) |
Sectorul locuințelor și al construcțiilor se preconizează că va crește de la niveluri de activitate foarte scăzute. Se preconizează că prețurile locuințelor vor înregistra o creștere cu 3 % în 2014, 3 % în 2015, 2,5 % în 2016 și 2,5 % în 2017. |
|
(58) |
Planul de restructurare a băncii include următoarele proiecții financiare în cadrul scenariului de bază: Tabelul 4 Rezultatele financiare ale băncii și proiecții financiare în cadrul scenariului de bază
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2.6.1.2. Principalii factori de restabilire a viabilității băncii
(i)
|
(59) |
Printr-o importantă reducere a efectului de levier aferent activelor neprincipale (36), banca își propune să devină o instituție de dimensiuni semnificativ mai reduse, în comparație cu perioada anterioară crizei financiare. Banca a finalizat deja măsuri importante de reducere a efectului de levier prin cedarea mai multor activități, reducerea gradului de îndatorare la nivelul activelor și transferul activelor aferente proprietăților „cu risc ridicat” către NAMA (21,3 miliarde EUR), ceea ce i-a permis o reducere semnificativă a dimensiunii bilanțului. Activele totale ale AIB Group au scăzut de la 136,7 miliarde EUR la sfârșitul anului 2011 la 117,7 miliarde EUR la 31 decembrie 2013 (o reducere de 14 %) (37). |
|
(60) |
Programul important de reducere a efectului de levier/de reducere a activelor pus în aplicare de către bancă, împreună cu o creștere a depozitelor clienților (începând din 2011), a contribuit la îmbunătățirea profilului de finanțare al băncii. Proporția totală a depozitelor clienților din sursa de finanțare totală (și anume totalul pasivelor (38)) s-a îmbunătățit de la 49,7 % la sfârșitul anului 2011 la 61,2 % la sfârșitul anului 2013, în timp ce raportul împrumuturi/depozite a scăzut de la 138 % la sfârșitul anului 2011 la 100 % la 31 decembrie 2013. |
|
(61) |
Pe parcursul perioadei de restructurare, banca intenționează să crească în continuare proporția depozitelor clienților din sursa totală a fondurilor sale (și anume, totalul pasivelor), în timp ce proporția finanțării BCE se preconizează că va scădea semnificativ pe durata planului de restructurare, de la 20 % în 2012 la [< 10 %] în 2017 (însemnând o scădere de 15-25 miliarde EUR), datorită volumelor inferioare ale împrumuturilor preconizate (39), răscumpărării obligațiunilor NAMA (40) și creșterii depozitelor bancare. |
|
(62) |
Banca redobândește progresiv accesul la piața interbancară. În ianuarie și septembrie 2013, banca a emis două obligațiuni bancare ipotecare în valoare de 500 de milioane EUR fiecare. În octombrie 2013, banca a emis o operațiune de titularizare pe bază de cărți de credit în valoare de 500 de milioane EUR, care a fost prima de acest tip emisă de o bancă irlandeză. În noiembrie 2013, banca a reușit să plaseze 500 de milioane EUR din creanțele pe trei ani complet negarantate. Aceasta a fost prima operațiune a băncii privind creanțele negarantate începând cu 2009. În martie 2014, banca a emis o obligațiune garantată prin active în valoare de 500 de milioane EUR pe 7 ani. Aceasta este cea mai lungă perioadă de referință pentru o obligațiune publică garantată prin active emisă de AIB începând cu 2007. |
|
(63) |
În ceea ce privește ratele de lichiditate estimate, având în vedere informațiile disponibile în prezent privind alcătuirea indicatorului de acoperire a necesarului de lichiditate („LCR”), care se află încă în etapa consultativă la nivelul Uniunii Europene (41), banca preconizează un indicator de acoperire a necesarului de lichiditate în perioada de restructurare cu mult peste cerințele minime (a se vedea tabelul 5). Tabelul 5 Indicatori de acoperire a necesarului de lichiditate al băncii
|
||||||||||||||||||||||||||||||
(ii)
|
(64) |
Banca planifică revenirea la profitabilitate în 2014, cu un profit după impozitare estimat de [0-750] milioane EUR și care va atinge [250-1 250] milioane EUR în 2017. Se preconizează că rentabilitatea capitalurilor proprii va fi de [0,5-10 %] în 2014 și de [5-15 %] în 2017. Aceste obiective vor fi realizate astfel cum se arată în continuare. |
|
(65) |
În primul rând, planul de restructurare prevede o serie de acțiuni pentru a stimula redresarea marjei veniturilor nete, excluzând costurile de garantare a pasivelor eligibile, de la 1,22 % în 2012 la [1,5-2,25 %] în 2017. Acțiunile includ împrumuturi noi în valoare de [20-30] miliarde EUR în perioada 2014-2017 la rate ale dobânzii mai ridicate, îmbunătățirea în continuare a prețului împrumuturilor ipotecare (back-book) (42) și o reducere suplimentară a costurilor aferente depozitelor până în 2015 (a se vedea tabelul 6). De asemenea, se estimează că proporția de active cu randament scăzut ale băncii (și anume, credite ipotecare cu rată variabilă și obligațiuni NAMA), în comparație cu activele totale, va scădea pe parcursul perioadei de restructurare de la [20-30 %] în 2014 la [10-20 %] în 2017 ca urmare a răscumpărării obligațiunilor NAMA și a amortizării portofoliul de credite ipotecare cu rată variabilă pentru care se preconizează împrumuturi noi. Tabelul 6 Evoluția preconizată a randamentelor medii ale activelor și pasivelor băncii
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
(66) |
În al doilea rând, întreruperea schemei de garantare a pasivelor eligibile de la 28 martie 2013 va aduce o îmbunătățire a marjei veniturilor nete după costurile de garantare a pasivelor eligibile, întrucât comisioanele de garantare plătite statului vor fi reduse. Acestea s-au ridicat la 0,4 miliarde EUR în 2012 și se estimează că vor fi de numai 8 milioane EUR în 2017. |
|
(67) |
În al treilea rând, în vederea ajungerii la profituri din exploatare sustenabile înainte de provizioane, banca prevede o reducere suplimentară a costurilor sale de funcționare de la 1,8 miliarde EUR în 2012 la [1,0-1,5] miliarde EUR în 2015 și la [1,0-1,5] miliarde EUR în 2017. Cele două inițiative cheie care stau la baza reducerii prevăzute sunt programul de pensionare anticipată și de plăți compensatorii pentru încetarea voluntară a activității și schema revizuită a remunerării și beneficiilor anunțată în 2012. În acest sens, banca estimează o reducere a personalului propriu de [20-40] % în 2015 și, respectiv, [20-40] % până în 2017 comparativ cu nivelurile din 2012, ceea ce va conduce la o scădere totală cu [2 000-5 000] a numărului de angajați. |
|
(68) |
În sfârșit, în ceea ce privește profitul din exploatare după provizioane și anterior elementelor extraordinare, banca preconizează o reducere drastică a cheltuielilor cu deprecierea împrumuturilor, de la 2,5 miliarde EUR în 2012 la [0-0,5] miliarde EUR în 2014 și de maximum [0-0,5] miliarde EUR în 2017, întrucât planul presupune o redresare economică în Irlanda. AIB se așteaptă ca redresarea să conducă la o reducere a noilor împrumuturi nerambursate. Planul privind provizioanele preconizează, de asemenea, activități de gestionare a împrumuturilor mai eficiente, reflectate în înființarea lui Financial Solution Group și lansarea strategiei de soluționare a creditelor ipotecare restante (43) (Mortgage Arrears Resolution Strategy – „MARS”). Aceste activități au ca scop îmbunătățirea eficienței băncii în colectarea și restructurarea împrumuturilor, sporind astfel eficacitatea numărului de împrumuturi soluționate. |
(iii)
|
(69) |
Banca se așteaptă să mențină o rezervă de capital puternică în timpul perioadei de restructurare, prin creșterea rezultatului reportat și reducerea activelor ponderate în funcție de risc (Risk Weighted Assets – „RWA”). Banca intenționează să își mărească profiturile, pe care dorește să le reporteze integral, prin intermediul acțiunilor descrise în considerentele 65-68. Activele ponderate în funcție de risc ar trebui să scadă cu aproximativ [5-10] miliarde EUR din 2013 până în 2016, în principal ca rezultat al contracției continue a portofoliului de credite (inclusiv eliminări din bilanț, restructurarea împrumuturilor depreciate și amortizarea împrumuturilor), noul tratament al creanțelor privind impozitul amânat (Deferred Tax Assets – „DTA”) (44) și implementarea planificată de către bancă: (a) a unei abordări bazate pe modele interne de rating („abordarea IRB”) privind portofoliul de credite EBS; și (b) a unor modele interne de rating actualizate pentru portofoliul de credite AIB. |
|
(70) |
De asemenea, autoritățile irlandeze au furnizat informații care indică faptul că CBI va reduce cerințele privind capitalul minim obligatoriu (45) de la 10,5 % la […] % în viitorul apropiat, ceea ce are drept efect creșterea rezervei de capital a băncii cu aproximativ [0-5] miliarde EUR în 2014, toate celelalte elemente rămânând identice. Prin urmare, obiectivul de 10,5 % stabilit de CBI în noiembrie 2010 în contextul testelor de evaluare prudențială a adecvării capitalului nu va mai fi relevant. |
|
(71) |
Având în vedere o cerință privind capitalul minim obligatoriu pentru capitalul comun de rangul 1 („CET 1”) de 8 % pe parcursul întregii perioade, rezervele de capital ale băncii se estimează a fi în valoare de [0-5] miliarde EUR în 2014 și de aproximativ [5-10] miliarde EUR în 2017. Cu un prag de capital de 5,5 % (46), rezerva de capital ar fi de [5-10] miliarde EUR în 2014. |
|
(72) |
De asemenea, banca deține instrumente de capital contingent (47) (denumite în continuare „CoCos”) în valoare de 1,6 miliarde EUR care ar putea fi convertite în acțiuni ordinare, dacă este necesar. Luând în considerare instrumentele de capital contingent, rezervele de capital în 2014 ar fi de [5-10] miliarde EUR, cu o cerință privind capitalul minim obligatoriu de 8 % și de [5-10] miliarde EUR, cu un prag de capital de 5,5 %. |
|
(73) |
Cifrele furnizate pentru capitalul comun de rangul 1 în considerentele 71 și 72 includ deducerea treptată adecvată a creanțelor privind impozitul amânat (48). Creanțele privind impozitul amânat ale băncii, provenind din pierderile fiscale neutilizate, se ridică la 3,9 miliarde EUR la 31 decembrie 2013. |
2.6.2. Alternativa la scenariul de bază
|
(74) |
La 11 februarie 2014, banca a prezentat Comisiei o alternativă la scenariul de bază (denumită în continuare „alternativa la scenariul de bază”) bazată pe ipoteze mai prudente în comparație cu scenariul de bază. Ipotezele mai prudente au vizat evoluția activelor ponderate în funcție de risc, evaluarea rezultatelor bilanțului (49), volumul împrumuturilor noi, o combinație diferită de finanțare, costuri mai ridicate ale fondurilor și comisioane mai ridicate pentru provizioane, astfel cum sunt sintetizate în tabelul 7. În ceea ce privește ipotezele macroeconomice care stau la baza alternativei la scenariul de bază, acestea sunt identice cu cele pe care se bazează scenariul de bază descris în considerentele 55 și 56. Tabelul 7 Alternativa la scenariul de bază: principalele modificări ale ipotezelor în comparație cu scenariul de bază
|
||||||||||||||
|
(75) |
Conform ipotezelor mai prudente, banca va reveni la profitabilitate abia în 2016, cu un profit după impozitare estimat de [0-750] milioane EUR, care va atinge [250-1 250] milioane EUR în 2017. Se preconizează că rentabilitatea capitalurilor proprii va fi de [0,5-10] % în 2016 și de [5-15] % în 2017. |
|
(76) |
Rezerva de capital a băncii este estimată la aproximativ [2-6] miliarde EUR în 2014 și la maximum [2-6] miliarde EUR în 2017, având în vedere o cerință privind capitalul minim obligatoriu de 8 %. Luând în considerare instrumentele de capital contingent, rezervele de capital în 2014 ar fi de [3-8] miliarde EUR, cu o cerință privind capitalul minim obligatoriu de 8 % (și de [3-8] miliarde EUR, cu un prag de capital de 5,5 %). Tabelul 8 Proiecțiile financiare ale băncii în cadrul alternativei la scenariul de bază
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2.6.3. Scenariul negativ
|
(77) |
În cadrul scenariului negativ prezentat de către bancă, se preconizează că PIB-ul Irlandei va crește cu 1 % în 2014, 1,5 % în 2015, 2,2 % în 2016 și 2,2 % în 2017. Creșterea ocupării forței de muncă este amânată până în 2015, când se așteaptă o creștere de 0,5 %, de 1 % în 2016 și de 1 % în 2017. Se preconizează că prețurile locuințelor vor înregistra o creștere cu 1,2 % în 2014, 1,7 % în 2015, 1,9 % în 2016 și 1,9 % în 2017. Se preconizează că PIB-ul în Regatul Unit va crește cu 0,8 % în 2014, 1 % în 2015, 1,5 % în 2016 și 1,5 % în 2017. |
|
(78) |
Scenariul negativ se bazează pe ipoteze macroeconomice mai grave în comparație cu scenariul de bază și cu alternativa la scenariul de bază. Cu toate acestea, alternativa la scenariul de bază conduce la o profitabilitate mai scăzută și la rezerve de capital mai reduse în comparație cu scenariul negativ, întrucât ipotezele care stau la baza proiecțiilor financiare ale băncii în ceea ce privește evoluția activității sale sunt mai grave în cadrul alternativei la scenariul de bază decât în cazul scenariului negativ. |
|
(79) |
Se estimează că veniturile din exploatare ale băncii în cadrul scenariului negativ vor crește de la [1-3] miliarde EUR în 2014 la [1-3] miliarde EUR în 2017. Se estimează că rezultatul din exploatare înaintea provizioanelor va crește de la [0-1] miliarde EUR în 2014 la [0,75-1,75] miliarde EUR în 2017. În cazul scenariului negativ, se preconizează că banca își va reveni la profitabilitate în [2014-2016], cu un profit înainte de impozitare de [0-750] milioane EUR. |
|
(80) |
Se preconizează că raportul cheltuieli/venituri se va îmbunătăți de la [60-70] % în 2014 la [45-55] % în 2017. |
|
(81) |
În cazul scenariului negativ, se preconizează că rata capitalului comun de rangul 1 al băncii va fi de [10-20] % în 2014, [10-20] % în 2015, [10-20] % în 2016 și [10-20] % în 2017. Aceasta ar însemna o rezervă de capital de [3-8] miliarde EUR în 2014, [3-8] miliarde EUR în 2015, [3-8] miliarde EUR în 2016 și maximum [3-8] miliarde EUR în 2017, având în vedere o cerință privind capitalul minim obligatoriu de 8 %. |
2.7. CALENDARUL DE RAMBURSARE
|
(82) |
Înainte de sfârșitul perioadei de restructurare, banca va începe să ramburseze ajutorul de stat prin plata de dividende sau alte mijloace, cu condiția să aibă un surplus de capital de cel puțin 1-4 % față de rata minimă a capitalului comun de rangul 1 obligatoriu (în temeiul normelor Basel III puse integral în aplicare), astfel cum a fost stabilită de către CBI la 31 decembrie 2016. Suma rambursată va fi egală cu excedentul peste nivelul minim obligatoriu al ratei capitalului comun de rangul I, plus 1-4 %. |
|
(83) |
Pentru a facilita rambursarea, banca nu va lua nicio măsură care să conducă la o pierdere de capital înainte de […], cu excepția cazului în care […]. |
|
(84) |
Banca își păstrează opțiunea de a converti în totalitate sau parțial acțiunile preferențiale emise de Comisia Fondului național de rezervă pentru pensii la valoarea nominală până la 13 mai 2014 și ulterior la 125 % din prețul de subscriere, în prealabil sau ca parte dintr-o strategie de ieșire (sau de ieșire parțială) pentru stat cu implicarea sectorului privat. |
|
(85) |
În principiu, banca poate dispune de instrumente de capital contingent ale statului în orice moment. Cu toate acestea, Irlanda și-a luat angajamentul că banca nu va rambursa instrumentele de capital contingent până la publicarea rezultatelor obținute în urma evaluării calității activelor/simulării de criză (51), efectuată de către BCE și Autoritatea Bancară Europeană („ABE”), și sub rezerva aprobării de către autoritățile de reglementare. |
2.8. ANGAJAMENTELE PROPUSE DE IRLANDA
|
(86) |
Autoritățile irlandeze au emis o serie de angajamente care vor fi respectate de către bancă în timpul perioadei de restructurare. Angajamentele se referă la:
|
|
(87) |
Irlanda s-a angajat să asigure punerea integrală în aplicare a planului de restructurare prezentat la 28 septembrie 2012, astfel cum a fost completat, inclusiv a angajamentelor prezentate în detaliu în anexă. |
3. DECIZIA DE INIȚIERE A PROCEDURII PRIVIND EBS
|
(88) |
La 31 mai 2010, autoritățile irlandeze au notificat un plan de restructurare pentru EBS. Comisia a inițiat o investigație aprofundată deoarece avea îndoieli cu privire la compatibilitatea planului de restructurare cu piața internă. În special, Comisia a exprimat îndoieli cu privire la măsura în care:
|
|
(89) |
Comisia a remarcat faptul că previziunile financiare cuprinse în planul de restructurare erau incoerente și nu furnizau suficiente informații privind ipotezele macroeconomice în cadrul scenariului negativ. De asemenea, Comisia și-a exprimat îndoiala cu privire la ipotezele care stau la baza calculelor EBS în ceea ce privește evoluția creditelor ipotecare din Irlanda pe termen mediu. În plus, Comisia a solicitat clarificări suplimentare cu privire la ipotezele EBS în ceea ce privește piața depozitelor corporative. Comisia a considerat că planul de restructurare a EBS a subevaluat nivelul de depreciere a împrumuturilor ipotecare pentru perioada specificată și nu a conținut o analiză aprofundată cu privire la deprecierile portofoliului de credite comerciale în lichidare. În cele din urmă, Comisia și-a exprimat îndoiala în ceea ce privește calcularea raportului costuri/venituri al EBS și costul finanțării interbancare pe termen mediu. |
|
(90) |
În ceea ce privește limitarea ajutorului la minimul necesar, Comisia a arătat că nu dispune de suficiente informații pentru a decide dacă această condiție ar fi îndeplinită, având în vedere discrepanța dintre obiectivul recapitalizării și previziunile planului de restructurare care a stabilit că EBS va depăși cu mult cerința privind capitalul minim obligatoriu. |
|
(91) |
În cele din urmă, Comisia și-a exprimat îndoielile cu privire la faptul că măsurile de limitare a denaturării concurenței menționate în plan ar fi suficiente. În special, Comisia a criticat faptul că reducerea bilanțului propusă a fost cu mult mai puțin semnificativă decât s-ar fi așteptat Comisia în mod normal din partea unei bănci care a beneficiat de un sprijin atât de puternic, atât în termeni absoluți, cât și în ceea ce privește activele ponderate în funcție de risc. |
|
(92) |
Comisia a primit observațiile EBS, care au furnizat elemente suplimentare pentru susținerea planului de restructurare. De asemenea, două părți interesate au prezentat observații care au confirmat în mare parte îndoielile Comisiei cu privire la caracterul adecvat al măsurilor propuse pentru a aborda denaturările concurenței și repartizarea sarcinilor. Irlanda nu a prezentat observații. |
|
(93) |
În iulie 2011, EBS a fuzionat cu AIB și a devenit o filială pe deplin integrată a băncii. Ca urmare, EBS a încetat să existe în mod independent. În consecință, decizia de inițiere a procedurii, care se referea la EBS ca entitate independentă, a rămas fără obiect și Comisia a decis să nu continue procedura. De asemenea, întrucât observațiile transmise de EBS și de cele două părți interesate se referă la măsuri de abordare a denaturărilor concurenței și a repartizării sarcinilor în cadrul unui plan de restructurare prezentat de către EBS care nu va mai fi pus în aplicare, observațiile nu sunt relevante în ceea ce privește planul de restructurare prezentat de bancă (entitatea rezultată în urma fuzionării AIB cu EBS), astfel încât nu există niciun motiv pentru Comisie să le analizeze în cadrul prezentei decizii. În schimb, în secțiunea 5.2 din prezenta decizie, Comisia examinează compatibilitatea măsurilor de ajutor acordate inițial în favoarea EBS, împreună cu măsurile acordate inițial în favoarea AIB și cele acordate în favoarea băncii, având în vedere planul de restructurare prezentat de către bancă, inclusiv viabilitatea băncii, limitarea ajutorului la minim și caracterul adecvat al măsurilor de limitare a denaturării concurenței. |
4. POZIȚIA AUTORITĂȚILOR IRLANDEZE
|
(94) |
Irlanda acceptă faptul că măsurile constituie ajutor de stat și consideră că măsurile sunt compatibile cu piața internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din tratat, întrucât sunt necesare în vederea remedierii unei perturbări grave a economiei irlandeze. |
|
(95) |
Astfel cum este descris în secțiunea 2.7 din prezenta decizie, Irlanda a exprimat o serie de angajamente, care sunt prezentate în detaliu în anexă. |
5. EVALUARE
5.1. EXISTENȚA UNUI AJUTOR DE STAT
|
(96) |
Comisia trebuie să stabilească dacă măsurile acordate beneficiarilor constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat. Dispoziția din tratat definește ajutorul de stat ca orice ajutor acordat de un stat membru sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi, în măsura în care afectează schimburile comerciale dintre statele membre. |
|
(97) |
Calificarea unei măsuri drept ajutor de stat presupune îndeplinirea următoarelor condiții: (i) măsura trebuie să fie finanțată din resurse de stat; (ii) măsura trebuie să acorde un avantaj beneficiarului său; (iii) avantajul acordat trebuie să fie selectiv; și (iv) măsura trebuie să denatureze sau să amenințe să denatureze concurența și să aibă potențialul de a afecta schimburile comerciale dintre statele membre. Fiind cumulative, condițiile trebuie să fie îndeplinite toate înainte ca o măsură să poată fi caracterizată drept ajutor de stat. |
|
(98) |
Astfel cum a fost stabilit deja de către Comisie în deciziile anterioare (52), condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (1) din tratat sunt îndeplinite pentru toate măsurile de ajutor de restructurare enumerate în tabelul 3, prin urmare, măsurile respective constituie ajutoare în sensul dispoziției menționate. Comisia susține această evaluare și observă că valoarea totală a ajutorului de recapitalizare și a măsurilor privind activele depreciate a fost calculată la 22,475 miliarde EUR. Suma cuprinde recapitalizările AIB și EBS și ale entității rezultate în urma fuzionării în valoare de 20,775 miliarde EUR și măsurile de salvare a activelor depreciate pentru AIB și EBS în valoare de 1,7 de miliarde EUR (suma estimată). De asemenea, Comisia a luat în considerare garanțiile în favoarea AIB și EBS (53). |
|
(99) |
De asemenea, Comisia consideră că rambursarea acțiunilor preferențiale din 2009 (înainte sau după creștere) și reinjectarea ulterioară a aceleiași sume sub formă de acțiuni ordinare nu constituie ajutoare noi. Comisia a aprobat deja această măsură prin deciziile în cazurile N 241/09 și SA.32891 (N 553/10). |
5.2. COMPATIBILITATE
5.2.1. Aplicarea articolului 107 alineatul (3) litera (b) din tratat
|
(100) |
Articolul 107 alineatul (3) litera (b) din tratat prevede că ajutoarele de stat pot fi considerate compatibile cu piața internă atunci când sunt destinate să „remedieze perturbări grave ale economiei unui stat membru”. |
|
(101) |
În pofida unei reveniri economice lente înregistrate de la începutul anului 2013, Comisia consideră în continuare că sunt îndeplinite cerințele pentru ca ajutorul de stat să fie aprobat în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din tratat, având în vedere menținerea crizei pe piețele financiare. În iulie 2013, Comisia a confirmat această opinie prin adoptarea Comunicării privind aplicarea, de la 1 august 2013, a normelor privind ajutoarele de stat pentru măsurile de sprijin în favoarea băncilor, în contextul crizei financiare (54). |
|
(102) |
CBI a confirmat deja, în mai multe rânduri, că banca are o importanță sistemică pentru piața financiară din Irlanda (55). În lipsa măsurilor de ajutor de restructurare acordate, autoritatea de supraveghere ar fi putut să închidă banca sau AIB și EBS anterior fuzionării, din cauza încălcării cerințelor privind capitalul minim obligatoriu. |
5.2.2. Evaluarea compatibilității
|
(103) |
Toate măsurile identificate ca ajutor de stat au fost acordate în contextul restructurării băncii (entitatea rezultată în urma fuzionării). Comunicarea privind restructurarea prevede normele aplicabile în cazul acordării ajutorului de restructurare pentru instituțiile financiare în contextul crizei actuale. În conformitate cu dispozițiile Comunicării privind restructurarea, pentru a fi compatibilă cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din tratat, restructurarea unei instituții financiare în contextul actualei crize financiare trebuie: (i) să conducă la restabilirea viabilității băncii; (ii) să includă o contribuție proprie suficientă din partea beneficiarului (repartizarea sarcinilor) și să asigure că ajutorul este limitat la minimul necesar; și (iii) să conțină suficiente măsuri pentru limitarea denaturării concurenței. |
|
(104) |
În evaluarea compatibilității, Comisia s-a bazat pe alternativa la scenariul de bază propusă de către bancă, fondată pe ipoteze mai prudente decât scenariul de bază. |
|
(105) |
Astfel cum a indicat Comisia în Comunicarea privind restructurarea, statul membru trebuie să furnizeze un plan de restructurare cuprinzător care să arate modul în care va fi restabilită viabilitatea pe termen lung a entității fără ajutor de stat într-un termen rezonabil, de cel mult cinci ani. În conformitate cu punctul 13 din Comunicarea privind restructurarea, viabilitatea pe termen lung este garantată atunci când o bancă este în măsură să concureze pe piață pentru obținerea de capital, pe baza calităților proprii, în conformitate cu cerințele de reglementare relevante. Pentru a face acest lucru, o bancă trebuie să fie în măsură să își acopere toate costurile și, luând în considerare profilul său de risc, să obțină un nivel adecvat al rentabilității capitalurilor proprii. Punctul 14 din Comunicarea privind restructurarea prevede că viabilitatea pe termen lung necesită ca orice ajutor de stat primit să fie rambursat în timp ori remunerat conform condițiilor normale de piață, asigurându-se astfel că este încheiată orice formă de ajutor de stat suplimentar. |
|
(106) |
Autoritățile irlandeze au prezentat un plan de restructurare care stabilește strategia băncii pentru a-și restabili viabilitatea fără ajutor de stat suplimentar, concentrându-se pe: (i) reorganizarea băncii într-o instituție mai mică, axată pe piața irlandeză, cu un profil de finanțare îmbunătățit; pe (ii) niveluri îmbunătățite ale profitabilității prin ameliorarea marjei veniturilor nete, punerea în aplicare a unor măsuri de reducere a costurilor și reducerea considerabilă a costurilor de depreciere; precum și pe (iii) menținerea unei rezerve de capital puternice. |
(i) o instituție de dimensiuni mai mici, orientată spre piața irlandeză, cu un profil de finanțare îmbunătățit
|
(107) |
Banca a întreprins deja ample măsuri de restructurare care au condus la un bilanț semnificativ redus comparativ cu nivelurile din perioada anterioară crizei, care au rezultat în urma creșterii necontrolate [118 miliarde EUR în 2013, comparativ cu 136,7 miliarde EUR în 2011 (56)]. Reducerea a fost obținută, în special, prin intermediul cesionării activităților din străinătate, al transferurilor de active „aferente proprietăților cu risc ridicat” către NAMA și al reducerii efectului de levier aferent altor active (57). Ca urmare, expunerea actuală a băncii față de sectorul imobiliar și al construcțiilor a fost redusă și se preconizează că aceasta va scădea în continuare în termeni relativi până la sfârșitul perioadei de restructurare. Comisia consideră că noua strategie este prudentă și adecvată într-un mediu post-criză. Banca și-a asumat angajamentul de a limita acordarea de împrumuturi destinate […] pentru a-și fundamenta strategia comercială mai prudentă. |
|
(108) |
De asemenea, banca își consolidează revenirea la un model bancar tradițional, mai conservator, în cadrul căruia își va finanța în mod substanțial portofoliul de credite prin intermediul depozitelor clienților, cu un raport împrumuturi/depozite sub [95120] % la sfârșitul perioadei de restructurare în cadrul alternativei la scenariul de bază. Obiectivul este rezultatul unui plan ambițios și bine realizat de reducere a efectului de levier și al unor ipoteze prudente privind evoluția volumului depozitelor. Comisia constată cu satisfacție faptul că banca intenționează să își reducă dependența excesivă de finanțarea interbancară și de sursele de finanțare instituționale, cum ar fi finanțarea BCE, conform alternativei la scenariul de bază. |
(ii) niveluri îmbunătățite ale profitabilității
|
(109) |
În ceea ce privește revenirea la profitabilitate, planul stabilește o combinație adecvată de acțiuni planificate. Noile împrumuturi vor fi acordate la rate ale dobânzii mai ridicate. De asemenea, stabilirea prețului la împrumuturile ipotecare (back-book) și depozite va fi îmbunătățită, acolo unde este posibil. Aceste măsuri, împreună cu întreruperea comisioanelor pentru schema de garantare a pasivelor eligibile, vor permite băncii să își amelioreze treptat recuperarea marjei veniturilor nete. |
|
(110) |
De asemenea, acțiunile planificate ale băncii, în special programul privind plățile compensatorii acordate personalului pentru încetarea activității (58) și schema revizuită a remunerării și beneficiilor, care vizează reducerea costurilor de funcționare (cu [200600] milioane EUR până în 2015, în comparație cu nivelurile din 2012), îi vor permite să atingă o mai mare sustenabilitate a bazei de costuri de exploatare în funcție de perspectiva/capacitatea băncii de a genera venituri. Aceste măsuri, combinate cu o creștere planificată a venitului, vor ajuta banca să își îmbunătățească în mod semnificativ raportul cheltuieli/venituri (estimat la [45-55] % în 2017, în comparație cu 123 % în 2012). În acest sens, Comisia salută angajamentul asumat de Irlanda cu privire la reducerea costurilor de exploatare ale băncii cu aproximativ [200-600] milioane EUR până în 2015 față de 2012 și angajamentul că raportul cheltuieli/venituri nu va depăși [45-65] % (cu excepția cazului în care creșterea PIB-ului este sub 2 %, caz în care raportul cheltuieli/venituri nu va depăși [50-70] %). |
|
(111) |
Banca preconizează scăderea progresivă a comisioanelor de depreciere pe parcursul perioadei de restructurare în cadrul alternativei la scenariul de bază. Această tendință descrescătoare este considerată adecvată, având în vedere faptul că: (i) redresarea economică preconizată în Irlanda ar trebui să încetinească ritmul împrumuturilor noi nerambursate; (ii) creșterea preconizată a prețurilor la locuințe ar trebui să limiteze gravitatea pierderilor asupra împrumuturilor ipotecare; și (iii) activitățile consolidate de gestionare a creditelor băncii (59) ar trebui să accelereze/să îmbunătățească colectarea și restructurarea împrumuturilor. În acest sens, Comisia salută angajamentul asumat de Irlanda cu privire la obiectivele calitative și cantitative de restructurare a băncii referitoare la IMM-uri și la portofoliul de credite ipotecare. |
|
(112) |
În cadrul alternativei la scenariul de bază, banca nu va reveni la profitabilitate înainte de 2016. Fără a aduce atingere impactului cheltuielilor cu deprecierea, profitabilitatea băncii este slabă din punct de vedere structural, din cauza unui amplu portofoliu istoric de active cu randament scăzut (credite ipotecare și obligațiuni NAMA). Prin urmare, rentabilitatea capitalurilor proprii va rămâne la un nivel scăzut până la sfârșitul perioadei de restructurare, ajungând la numai [5-15] % în 2017. Cu toate acestea, Comisia consideră că banca este pe calea cea bună pentru a ajunge la niveluri ale rentabilității capitalurilor proprii/profitabilității mai competitive în viitor, pe măsură ce creditele noi cu marje mai ridicate și împrumuturile reevaluate (de tip back-book) vor compensa treptat efectul negativ asupra profitabilității care decurge din activele istorice cu randament scăzut. Prin urmare, profitabilitatea ar trebui să se amelioreze treptat. |
(iii) o puternică rezervă de capital
|
(113) |
În fine, Comisia constată cu satisfacție faptul că banca este o instituție bine capitalizată care deține un nivel confortabil de rezerve de capital până la sfârșitul perioadei de restructurare. În cadrul alternativei la scenariul de bază, banca va menține o rezervă de capital de [2-6] miliarde EUR în 2017, cu o cerință privind capitalul minim obligatoriu de 8 % (și de [3-8] miliarde EUR, cu un prag de 5,5 %), care ar permite băncii să absoarbă pierderile suplimentare în cazul în care redresarea economică din Irlanda va fi mai redusă decât s-a prevăzut. De asemenea, banca are la dispoziție instrumente de capital contingent în valoare de 1,6 miliarde EUR pentru a își consolida baza de capital, dacă va fi necesar. În acest sens, Irlanda și-a exprimat angajamentul că banca nu va rambursa instrumentele de capital contingent până când rezultatele evaluării calității activelor/simulării de criză nu sunt făcute publice. |
|
(114) |
Comisia ia notă de faptul că banca intenționează să răscumpere acțiunile preferențiale din 2009 (60) înainte de sfârșitul perioadei de restructurare. Până la 13 mai 2014, răscumpărarea se efectuează la valoarea nominală, iar după data respectivă se va aplica o creștere de 25 %. Se preconizează că valoarea acțiunilor preferențiale va fi rambursată către stat, care va trebui să reinvestească imediat aceeași sumă sub formă de capital propriu (acțiuni ordinare) în bancă. Prin urmare, nu va interveni nicio modificare a dimensiunii bilanțului băncii. Cu toate acestea, structura capitalului băncii va fi îmbunătățită, având în vedere noile norme Basel III (61). De asemenea, participația statului în bancă va înregistra o creștere marginală, de la nivelul actual de 99,8 %, ca urmare a operațiunii. |
(iv) concluzie
|
(115) |
Inițiativele deja întreprinse de AIB (și anume, reducerea efectului de levier, reducerea costurilor, îmbunătățirea profilului de finanțare), combinate cu cele planificate pe parcursul perioadei de restructurare în vederea restabilirii profitabilității (și anume, împrumuturi noi la prețuri mai mari/reevaluarea creditelor ipotecare de tip back-book și a depozitelor, noi reduceri ale cheltuielilor cu personalul și consolidarea activităților de gestionare a creditelor (62)) sunt adecvate în ceea ce privește natura dificultăților financiare ale băncii (63). |
|
(116) |
În consecință, planul de restructurare trasează în mod convingător strategia corectă pentru restabilirea viabilității pe termen lung a băncii. Combinația dintre acțiunile descrise mai sus pare adecvată pentru a garanta viabilitatea viitoare a băncii fără un nou ajutor din partea statului. |
|
(117) |
Cu toate acestea, revenirea la profitabilitate a băncii ar putea fi amânată până la sfârșitul perioadei de restructurare din cauza activelor istorice cu randament scăzut ale băncii. Prin urmare, rentabilitatea capitalurilor proprii ale băncii în cadrul alternativei la scenariul de bază rămâne la un nivel relativ scăzut, inclusiv la sfârșitul perioadei de restructurare, dar prezintă o tendință de creștere moderată. |
|
(118) |
Luând în considerare elementele de mai sus, Comisia concluzionează că, în general, planul de restructurare a băncii trasează în mod convingător calea către restabilirea viabilității pe termen lung. |
|
(119) |
Secțiunea 3 din Comunicarea privind restructurarea prevede că beneficiarul trebuie să aibă o contribuție adecvată pentru a limita la minimum sprijinul acordat și pentru a aborda denaturarea concurenței și riscul moral. În acest scop, comunicarea prevede următoarele: a) cuantumul ajutorului ar trebui să fie limitat și b) este necesară o contribuție proprie semnificativă. |
|
(120) |
De asemenea, Comunicarea privind restructurarea prevede în continuare că, pentru menținerea ajutorului limitat la nivelul minim necesar, băncile ar trebui, în primul rând, să își utilizeze propriile resurse pentru finanțarea restructurării. Costurile asociate restructurării trebuie să fie suportate nu doar de către stat, ci și de către cei care au investit în bancă. Acest obiectiv se realizează, în special, prin absorbirea pierderilor cu ajutorul capitalului disponibil. |
|
(121) |
De la foștii proprietari ai AIB s-a obținut o partajare a sarcinilor aproape completă. Acționarii au fost eliminați și statul deține în prezent 99,8 % din bancă. Prin urmare, Comisia consideră că valoarea de partajare a sarcinilor din partea foștilor proprietari este semnificativă și adecvată. |
|
(122) |
În ceea ce privește titularii de creanțe subordonate, au fost efectuate o serie de exerciții de gestionare a pasivelor/de răscumpărare a datoriei între 2009 și 2011, care au generat un aport de capital de bază de rangul 1 în valoare de 5,4 miliarde EUR (răscumpărarea instrumentelor de rangul 1 și de rangul 2). În prezent, doar o parte marginală din titlurile de creanță subordonate va rămâne în bancă (și anume, aproximativ 34 de milioane EUR la 31 decembrie 2012) […]. Prin urmare, creditorii subordonați au contribuit în mod adecvat la suportarea costurilor de restructurare. |
|
(123) |
De asemenea, banca a contribuit în mod semnificativ la suportarea costului de restructurare prin vânzarea de filiale și participații (64). Procedând astfel, banca a contribuit cu un capital de bază de rangul 1 în valoare de 3,3 miliarde EUR pentru a limita ajutorul la minimul necesar. |
|
(124) |
Banca plătește o remunerație fixă de 10 % pentru instrumentele de capital contingent și de 8 % pentru acțiunile preferențiale (în numerar sau prin emiterea de acțiuni ordinare noi in lieu). În plus, se aplică o creștere de 25 % pentru acțiunile preferențiale în cazul în care banca nu le răscumpără până la 13 mai 2014. Comisia a considerat că remunerația este adecvată, deși la un nivel scăzut, având în vedere dificultățile cu care se confruntă AIB/banca (65). |
|
(125) |
Având în vedere cele menționate mai sus, Comisia concluzionează că planul de restructurare a băncii prevede o contribuție proprie și o repartizare a sarcinilor adecvate. |
|
(126) |
Secțiunea 4 din Comunicarea privind restructurarea impune obligația ca planul de restructurare să includă măsuri de limitare a denaturărilor concurenței. Măsurile ar trebui să abordeze denaturările pe piețele pe care beneficiarul își desfășoară activitatea după restructurare. În cazul de față, este necesar să se garanteze că noii operatori potențiali pot să intre cu ușurință pe piața bancară irlandeză concentrată, pentru a stimula concurența. |
|
(127) |
Banca se angajează să pună în aplicare între iulie 2014 și iunie 2017 anumite măsuri în materie de concurență, și anume furnizarea către concurenții relevanți (66) a unui pachet de servicii și a unui pachet privind mobilitatea clienților. |
|
(128) |
Pachetul de servicii vizează reducerea costurilor de intrare sau a costurilor de extindere ale unui concurent. În special, beneficiarul pachetului de servicii va primi sprijin pentru mai multe funcții de rezervă (cum ar fi compensare, tratamentul tranzacțiilor pe suport de hârtie) la un cost adițional din partea băncii (costurile suportate direct pentru furnizarea serviciului respectiv) și poate decide să investească în propria infrastructură doar într-o etapă ulterioară, atunci când baza sa de clienți este suficient de mare pentru a absorbi costurile fixe. De asemenea, beneficiarul va avea acces la rețeaua de ATM-uri a băncii la costuri adiționale, oferind imediat o acoperire națională clienților săi. |
|
(129) |
Pachetul privind mobilitatea clienților va reduce costurile de atragere a clienților pentru beneficiari. Beneficiarii vor contacta clienții băncii, prin intermediul băncii, și le vor prezenta produse alternative pentru conturile curente, produse privind cărțile de credit pentru persoane fizice, conturile curente pentru întreprinderi, cărțile de credit pentru întreprinderi, creditele ipotecare și împrumuturile destinate IMM-urilor și întreprinderilor mari. Deși este greu de preconizat câți dintre clienții băncii vor decide să își transfere produsele bancare către beneficiarii măsurii, o astfel de abordare a clientului este mai bine orientată și mai puțin costisitoare decât măsurile de publicitate generală. |
|
(130) |
Măsurile descrise mai sus oferă un cadru destinat să stimuleze noi intrări pe piață bancară irlandeză și, prin urmare, să limiteze denaturările concurenței cauzate de ajutorul acordat în favoarea băncii. |
|
(131) |
De asemenea, Comisia are o opinie pozitivă cu privire la angajamentele asumate de Irlanda care se referă la anumite restricții comerciale în timpul perioadei de restructurare, în special plafonarea împrumuturilor acordate pentru […] în […] și […]. Interdicția privind achizițiile va asigura, de asemenea, că ajutorul de stat nu va fi folosit pentru a prelua concurenți, ci pentru a servi scopul căruia îi este destinat, și anume de a finanța procesul de restructurare. De asemenea, banca va respecta angajamentele comportamentale legate de o interdicție privind publicitatea și sponsorizarea (67). |
|
(132) |
În cele din urmă, secțiunea 5 din Comunicarea privind restructurarea impune obligația de a pune la dispoziția Comisiei rapoarte periodice detaliate, pentru a se putea verifica dacă planul de restructurare este pus în aplicare în mod corespunzător. |
|
(133) |
Va fi numit un mandatar însărcinat cu monitorizarea, care va prezenta rapoarte periodice Comisiei cu privire la punerea în aplicare a planului de restructurare de către bancă și respectarea angajamentelor asumate. |
|
(134) |
Luând în considerare angajamentele, măsurile ample de restructurare puse deja în aplicare de către bancă și având în vedere caracterul adecvat al contribuției proprii și partajarea sarcinilor astfel cum s-a stabilit anterior, Comisia consideră că există suficiente măsuri de protecție pentru a limita posibilele denaturări ale concurenței, în pofida nivelului ridicat al ajutoarelor acordate în favoarea AIB și EBS înainte și după fuziunea acestora. |
5.3. CONCLUZII PRIVIND EXISTENȚA AJUTORULUI ȘI COMPATIBILITATEA
|
(135) |
Măsurile de la literele (a)-(o) enumerate în tabelul 3 sunt considerate a fi ajutor pentru restructurare în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat. Având în vedere angajamentele asumate de Irlanda, Comisia concluzionează că planul de restructurare a băncii este în conformitate cu dispozițiile Comunicării privind restructurarea, ajutorul de restructurare se limitează la minimul necesar și denaturarea concurenței este abordată în mod suficient. Prin urmare, ajutorul de restructurare este compatibil cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din tratat. În consecință, Comisia |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
(1) Următoarele măsuri constituie ajutor de stat în temeiul articolului 107 alineatul (1) din tratat:
|
— |
Măsurile acordate în favoarea AIB
|
|
— |
Măsurile acordate în favoarea EBS
|
|
— |
Măsurile acordate în favoarea băncii (entitatea rezultată în urma fuzionării)
|
(2) Ajutorul de stat menționat la alineatul (1) este compatibil cu piața internă, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) din tratat, având în vedere planul de restructurare și angajamentele prevăzute în anexă.
Articolul 2
Irlanda se asigură că planul de restructurare prezentat la 28 septembrie 2012, inclusiv modificările ulterioare, este pus în aplicare integral, inclusiv angajamentele prezentate în anexă.
Articolul 3
Prezenta decizie se adresează Irlandei.
Adoptată la Bruxelles, 7 mai 2014.
Pentru Comisie
Joaquín ALMUNIA
Vicepreședinte
(2) Decizia Comisiei în cazul N 241/09, Recapitalizarea Αllied Irish Bank de către statul irlandez (JO C 223, 16.9.2009, p. 2).
(3) Decizia Comisiei în cazul N 553/10, A doua recapitalizare de urgență în favoarea Allied Irish Bank plc (JO C 76, 10.3.2011, p. 4).
(4) Infuziile de capital brute au fost de 3,9 miliarde EUR și, respectiv, 6,3 miliarde EUR, incluzând fiecare taxe în valoare de 0,2 miliarde EUR rambursate de AIB guvernului irlandez.
(5) Decizia Comisiei a permis recapitalizarea ca o măsură de salvare pe 6 luni sub rezerva transmiterii unui plan de restructurare actualizat. A doua tranșă a recapitalizării nu a fost acordată în luna februarie.
(6) Decizia Comisiei în cazul N160/10, Recapitalizarea EBS (JO C 217, 11.8.2010, p. 2).
(7) Decizia Comisiei în cazul C25/10 (ex N 212/10), Restructurarea Educational Building Society (JO C 300, 6.11.2010, p. 17).
(8) JO C 195, 19.8.2009, p. 9.
(9) În aprilie 2012 s-a decis că Permanent TSB ar trebui să rămână activă ca al treilea creditor pe piața internă, alături de AIB și BoI.
(10) Decizia Comisiei în cazul SA.33296, Recapitalizarea de urgență în favoarea entității rezultate în urma concentrării Educational Building Society/Allied Irish Banks plc (JO C 268, 10.9.2011, p. 3).
(11) Planul a fost înregistrat cu numărul de caz SA.29786.
(12) Cele mai importante contribuții suplimentare au fost prezentate la 10 și 11 ianuarie, 13 februarie, precum și la 20 și 27 martie 2014 și au vizat previziuni financiare.
(13) A se vedea nota de subsol 2.
(14) A se vedea nota de subsol 10.
(15) Evaluarea prudențială a adecvării capitalului (Prudential Capital Assessment Review) și evaluarea prudențială a adecvării lichidităților (Prudential Liquidity Assessment Review). Descrise în detaliu la considerentele 25-31 din Decizia în cazul SA.33296.
(16) Programul de ajustare economică pentru Irlanda a fost convenit în mod oficial în decembrie 2010. Acesta a inclus un pachet de finanțare comună în valoare de 85 de miliarde EUR și a acoperit perioada 2010-2013.
(17) Instrumente de capital care respectă cerințele articolelor 28, 29 și 31 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1).
(18) Capitalul contingent este o datorie care se convertește în capitaluri proprii atunci când sunt îndeplinite condițiile de declanșare a intervenției.
(19) 200 de sucursale pentru AIB și 74 de sucursale pentru EBS în luna decembrie 2013.
(20) În februarie 2011, depozitele clienților deținute anterior de Anglo Irish Bank au fost transferate către Allied Irish Bank (GB) care oferă în prezent servicii de depozit pentru aproximativ 60 000 de clienți pe piețe de masă în Regatul Unit.
(21) Ipotecile cu rată variabilă (tracker) reprezintă un tip de credite ipotecare variabile. Rata dobânzii creditului ipotecar urmărește rata de bază a Băncii Centrale Europene până la o marjă superioară stabilită.
(22) Rata BCE, care era de 4,25 % în iulie 2008, a scăzut la 1 % în mai 2009.
(23) Decizia Comisiei în cazul N 725/09, Instituirea unei Agenții naționale de administrare a activelor (NAMA) (JO C 94, 14.4.2010, p. 10).
(24) A se vedea Decizia Comisiei în cazul NN 48/08, Schema de garantare pentru băncile din Irlanda (JO C 312, 6.12.2008, p. 2).
(25) A se vedea Decizia Comisiei în cazul N 349/09, Schema de garantare a pasivelor eligibile pentru instituțiile de credit (JO C 72, 20.3.2010, p. 6) și prelungirile sale.
(26) AIB: Decizia Comisiei în cazul N 241/09 și Decizia Comisiei în cazul SA.31891 (N 533/10)
EBS: Decizia Comisiei în cazul N 160/10.
(27) A se vedea nota de subsol 10.
(28) Aportul de capital din partea Ministerului Finanțelor și a Comisiei Fondului național de rezervă pentru pensii s-a ridicat la 6,1 miliarde EUR; nu au fost emise acțiuni noi și nu s-a achitat nicio sumă în schimbul aportului de capital.
(29) A se vedea descrierea în considerentele 18-33 din Decizia C 241/09.
(30) Cuantumurile ajutoarelor legate de măsurile de salvare a activelor depreciate, atât pentru AIB, cât și pentru EBS, sunt sume estimate, având în vedere că ultimele tranșe din activele transferate către NAMA nu au fost încă aprobate de Comisie. Estimările se bazează pe informațiile furnizate de Irlanda la 14 februarie 2013.
(*1) Informații confidențiale.
(31) Exerciții de gestionare a pasivelor: răscumpărarea sau conversia datoriilor subordonate în instrumente de capital (capital comun de rangul 1), de obicei cu o reducere. Exercițiile ar putea, de asemenea, să ia forma unei reduceri a valorii nominale a datoriei sau a unei răscumpărări anticipate, alta decât valoarea nominală.
(32) Situația la 30 iunie 2013.
(33) Echivalent normă întreagă.
(34) Rentabilitatea capitalurilor proprii include acțiunile preferențiale în capitaluri proprii medii.
(35) Cu excepția capitalului propriu.
(36) Au fost realizate obiectivele privind reducerea efectului de levier din cadrul testului PLAR 2011, în valoare de 20,5 miliarde EUR.
(37) Reducerea este chiar mai mare – se ridică la 38 % – în raport cu cifrele din 2009, înainte de fuziunea AIB cu EBS, când activele totale ale AIB și EBS se ridicau la 174,3 miliarde EUR și, respectiv, 21,5 miliarde EUR.
(38) Cu excepția capitalului propriu.
(39) Reducerea portofoliului de credite provine dintr-un volum comun mai mare al scoaterii din evidențele contabile și al răscumpărărilor în raport cu noua producție.
(40) Obligațiunile emise de către NAMA în schimbul activelor (rele) care i-au fost transferate din partea instituțiilor de credit participante. Și anume, prețul de achiziție al activelor transferate către NAMA a fost plătit prin emiterea de către NAMA a unor titluri de creanță/obligațiuni cu rang prioritar garantate de stat pentru 95 % din prețul de achiziție și prin emiterea de titluri de creanță subordonate (negarantate de stat) pentru 5 % din preț.
(41) Ratele preconizate de acoperire a necesarului de lichiditate consideră obligațiunile NAMA deținute de bancă drept active lichide de înaltă calitate, astfel cum a fost propus de Autoritatea Bancară Europeană în raportul său din decembrie 2013 privind măsurile în materie de lichidități. Compoziția finală a indicatorului de finanțare stabilă netă va fi dezbătută în viitor.
(42) Portofoliul de credite actual în comparație cu producția nouă.
(43) Strategia băncii de soluționare a creditelor ipotecare restante a fost lansată în 2012 și au urmat consultările cu guvernul irlandez și Banca Centrală a Irlandei privind posibilele soluții la problema creditelor ipotecare restante. În cadrul acestei strategii, banca acordă noi opțiuni de indulgență pentru clienții care au credite ipotecare. Programul MARS este în prezent pe deplin funcțional, cu un personal de peste 300 de specialiști aflat la dispoziția clienților care au credite ipotecare și care se confruntă cu dificultăți financiare.
(44) Începând cu 1 ianuarie 2014, în conformitate cu normele Basel III.
(45) În sensul prezentei decizii, „capital minim obligatoriu” înseamnă capitalul impus de CBI pentru băncile irlandeze.
(46) În contextul evaluării cuprinzătoare desfășurate în prezent de Banca Centrală Europeană și Autoritatea Bancară Europeană, se va aplica un prag de 5,5 % al capitalului comun de rangul 1 în cadrul unui scenariu negativ.
(47) Instrumentele de capital contingent în curs ale băncii pot fi răscumpărate în mod imediat și obligatoriu și vor fi convertite în acțiuni ordinare în cazul în care rata capitalului de bază de rangul 1 (respectiv rata capitalului comun de rangul 1 după data de punere în aplicare a pachetului CRD IV) este inferioară nivelului de declanșare de 8,25 %. Pachetul CRD IV (Directiva și Regulamentul privind cerințele de capital) (JO L 176, 27.6.2013, p. 1).
(48) Noile norme din pachetul CRD IV prevăd, printre altele, deducerea de către bancă, din capitalul comun de rangul 1, a valorii celei mai mari părți din creanțele privind impozitul amânat, inclusiv toate creanțele privind impozitul amânat rezultate din pierderile fiscale neutilizate. Deducerea din capitalul comun de rangul 1 va fi introdusă în mod egal pe o perioadă de zece ani.
(49) CBI a efectuat un exercițiu de evaluare a bilanțului instituțiilor de credit care fac obiectul testelor de evaluare prudențială a adecvării capitalului (AIB, BoI și PTSB) în 2013. Cerința de a efectua o astfel de evaluare a fost convenită cu Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană în cadrul programului. Acest exercițiu, care este un exercițiu de moment deoarece nu ține cont de câștigurile sau pierderile viitoare care nu au fost încă realizate, vizează reestimarea provizioanelor și a activelor ponderate în funcție de risc pentru a evalua adecvarea capitalului băncilor în iunie 2013.
(50) A se vedea considerentul 69.
(51) Evaluare detaliată, efectuată de Banca Centrală Europeană și Autoritatea Bancară Europeană, inclusiv o analiză privind calitatea activelor și simulări de criză ale marilor bănci europene. Rezultatele sunt estimate pentru octombrie 2014.
(52) În ceea ce privește măsurile de recapitalizare, a se vedea: Decizia în cazul N 160/10, considerentele 40-47; Decizia în cazul N 241/09, considerentele 43-48; Decizia în cazul SA.31891 (N 553/10), considerentele 59-65 și Decizia în cazul SA.33296, considerentele 54-60. De asemenea, Comisia a stabilit în deciziile anterioare că sprijinul acordat în cadrul schemei de sprijin financiar pentru instituțiile de credit și al schemei de garantare a pasivelor eligibile, precum și în conformitate cu NAMA, constituie ajutor de stat (a se vedea considerentele 37 și 41).
(53) A se vedea tabelul 3 pentru sumele respective acordate în cadrul schemei de sprijin financiar pentru instituțiile de credit și al schemei de garantare a pasivelor eligibile.
(54) JO C 216, 30.7.2013, p. 1 (a se vedea, în special, punctul 6).
(55) Scrisoarea guvernatorului Băncii Centrale a Irlandei către ministrul de finanțe din 19 noiembrie 2010.
(56) Dimensiunea reducerii bilanțului este și mai mare atunci când se analizează dimensiunea bilanțurilor aferente anului 2009 pentru AIB și EBS înainte de fuziune. Împreună, cele două instituții au avut active de peste 195 de miliarde EUR în 2009.
(57) A se vedea secțiunea 2.5 din prezenta decizie.
(58) Programul de pensionare anticipată și de plăți compensatorii pentru încetarea voluntară a activității.
(59) Conform descrierii de la considerentul 68.
(60) A se vedea considerentul 46.
(61) Acțiunile preferențiale nu vor mai fi considerate drept capital comun de rangul 1 începând cu data de 1 ianuarie 2018.
(62) Conform descrierii de la considerentul 68.
(63) A se vedea considerentele 32-39.
(64) A se vedea secțiunea 2.5 din prezenta decizie.
(65) A se vedea considerentele 62-82 din Decizia în cazul N 241/09, precum și considerentele 76-78 din Decizia în cazul SA.33296.
(66) În sensul angajamentului, „concurent relevant” se referă la o instituție de credit activă în Irlanda care nu face obiectul unei perioade de restructurare în cadrul unui ajutor de stat atunci când solicită măsuri în conformitate cu pachetul de servicii sau cu pachetul privind mobilitatea clienților.
(67) A se vedea considerentul 86 și anexa.
ANEXĂ
LISTA TERMENILOR ȘI CONDIȚIILOR – CAZUL SA.29786 – IRLANDA – RESTRUCTURAREA AIB
Irlanda se angajează să garanteze că planul de restructurare pentru AIB, prezentat în septembrie 2012, astfel cum a fost modificat și completat prin comunicări scrise, este pus în aplicare în mod corect și în întregime. Prezentul document (denumit în continuare „Lista termenilor și condițiilor”) stabilește condițiile (denumite în continuare „angajamentele”) pentru restructurarea AIB, pe care Irlanda s-a angajat să o realizeze.
1. Definiții
În prezentul document, cu excepția cazului în care contextul impune altfel, singularul include pluralul (și invers), iar termenii utilizați au următoarele semnificații:
|
1.1. |
„achiziționare” are sensul care i-a fost atribuit la punctul 6.1 de mai jos; |
|
1.2. |
„AIB” înseamnă Allied Irish Banks, p.l.c., inclusiv filiale și întreprinderi asociate; |
|
1.3. |
„cheltuieli de funcționare anuale” înseamnă suma dintre (1) cheltuielile cu personalul, (2) cheltuielile administrative și generale, și (3) deprecierea și amortizarea; |
|
1.4. |
„zi lucrătoare” înseamnă o zi de luni până vineri inclusiv, dar nu include nicio sărbătoare legală din Irlanda; |
|
1.5. |
„ieșire de capital” înseamnă plata de dividende către stat pentru acțiuni ordinare și răscumpărarea de acțiuni ordinare de la stat; |
|
1.6. |
„banca centrală” înseamnă Banca Centrală a Irlandei; |
|
1.7. |
„CIR (Cost to Income Ratio)” înseamnă raportul cheltuieli/venituri, calculat prin împărțirea cheltuielilor de exploatare la veniturile din exploatare; |
|
1.8. |
„punct” înseamnă un punct care figurează numai în prezentul document și care face parte integrantă din document. Cu toate acestea, titlurile punctelor sunt utilizate exclusiv pentru simplificare și nu sunt obligatorii. |
|
1.9. |
„evaluare cuprinzătoare” înseamnă simularea de criză la nivelul UE în 2014 desfășurată în prezent de către Banca Centrală Europeană și Autoritatea Bancară Europeană, care va conduce la creșterea transparenței bilanțurilor băncilor semnificative, inclusiv ale AIB; |
|
1.10. |
„instrument de capital contingent” înseamnă instrumentul de datorie contingent de 1,6 miliarde EUR de rangul 2 emis de AIB către stat și descris mai detaliat în prospectul din 27 octombrie 2011; |
|
1.11. |
„pachet privind mobilitatea clienților” înseamnă pachetul de măsuri descris la punctul 11.5 de mai jos; |
|
1.12. |
„data deciziei finale” înseamnă data la care Comisia Europeană adoptă decizia finală cu privire la planul de restructurare a AIB; |
|
1.13. |
„data cererii” înseamnă data la care un concurent relevant prezintă o cerere scrisă în mod valabil către AIB în legătură cu pachetul privind mobilitatea clienților prevăzut la punctul 11.5 de mai jos; |
|
1.14. |
„portofoliul IMM-urilor aflate în dificultate” înseamnă un anumit portofoliu de împrumuturi pentru IMM-uri în cadrul AIB gestionate de AIB Financial Solutions Group de la 31 decembrie 2012 și care fac obiectul unor obiective de soluționare stabilite de Banca Centrală; |
|
1.15. |
„EBS” înseamnă EBS Limited, inclusiv filialele și întreprinderile asociate; |
|
1.16. |
„decizie finală” înseamnă decizia prin care Comisia Europeană hotărăște cu privire la planul de restructurare și cu privire la toate ajutoarele de stat acordate AIB și EBS înainte și după fuziunea acestora; |
|
1.17. |
„FRAND” înseamnă condiții echitabile, rezonabile și nediscriminatorii; |
|
1.18. |
„PIB” înseamnă produsul intern brut al Irlandei, astfel cum a fost raportat de către Biroul central de statistică (Central Statistics Office) din Irlanda; |
|
1.19. |
„depreciat”, în legătură cu un împrumut, înseamnă că există dovezi obiective de depreciere ca urmare a unuia sau a mai multor evenimente care au avut loc după recunoașterea inițială a activelor (un „eveniment de pierdere”), evenimentul (sau evenimentele) de pierdere având un impact astfel încât valoarea actuală a fluxurilor viitoare de numerar este mai mică decât valoarea contabilă curentă a activului financiar sau a unui grup de active și necesită un provizion de depreciere pentru a fi recunoscut în contul de profit și pierdere; |
|
1.20. |
„cost adițional” înseamnă costurile suplimentare suportate de AIB ca o consecință directă a furnizării de servicii către concurenți relevanți în aplicarea măsurilor. În special, costurile adiționale nu acoperă niciun cost fix sau variabil pe care AIB l-ar suporta în absența măsurilor; |
|
1.21. |
„Irlanda” sau „stat” înseamnă Republica Irlanda și cuprinde ocazional autoritățile guvernamentale irlandeze, incluzând, fără a se limita la, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul de Finanțe și Banca Centrală; |
|
1.22. |
„arierate” înseamnă împrumuturile în cazul cărora au trecut cel puțin nouăzeci de zile de la ultima plată integrală prevăzută în contract și includ împrumuturile pe durata restructurării la care mecanismul inițial de împrumut rămâne în afara condițiilor inițiale pentru mai mult de 90 de zile. În cazul în care un împrumut sau o expunere este restantă, întreaga expunere este raportată ca restantă, nu numai suma surplusurilor sau a arieratelor; |
|
1.23. |
„data difuzării” are sensul care i-a fost atribuit la punctul 11.5.2.2 de mai jos; |
|
1.24. |
„cotă de piață” înseamnă partea din piață, exprimată în procente, pentru: (i) stocuri; sau (ii) fluxuri, deținută de o întreprindere pe o anumită piață în Irlanda (o piață pentru un produs relevant), astfel cum a fost măsurată pe o bază practică adecvată de o sursă de cercetare externă independentă, inclusiv returnările obligatorii propuse de AIB și aprobate de mandatarul însărcinat cu monitorizarea (aprobare care nu poate fi refuzată în mod nejustificat), de la caz la caz, înainte de data cererii; |
|
1.25. |
„marketing, publicitate și sponsorizare” înseamnă promovarea activității AIB (sau a unei părți din activitate) prin mijloace de comunicare precum televiziune, radio, ziare, internet și alte mijloace de comunicare similare; |
|
1.26. |
„material” are sensul care i-a fost atribuit la punctul 11.5.1.4 de mai jos; |
|
1.27. |
„măsuri” înseamnă obligațiile impuse AIB în temeiul angajamentelor asumate de Irlanda la punctele 3-11 de mai jos; |
|
1.28. |
„mandatar însărcinat cu monitorizarea” înseamnă una sau mai multe persoane fizice sau juridice, independente de AIB, care sunt aprobate de Comisia Europeană și numite de AIB și care au obligația de a monitoriza AIB în ceea ce privește respectarea angajamentelor anexate la decizia finală și al căror rol este descris mai detaliat în lista de mai jos; |
|
1.29. |
„ipoteci” înseamnă toate împrumuturile garantate cu proprietăți rezidențiale în Irlanda, emise de o instituție de credit sau de o societate de credit ipotecar atunci când scopul avansului este, de regulă, de a finanța schimbarea proprietății sau aducerea de îmbunătățiri proprietății rezidențiale care garantează împrumutul, dar care pot, de asemenea, să includă scopuri conexe care nu sunt legate de proprietăți. Orice trimiteri la credite ipotecare includ deopotrivă proprietarul-locatar și proprietatea cumpărată în vederea închirierii; |
|
1.30. |
„NAMA” înseamnă Agenția națională de administrare a activelor (National Asset Management Agency) instituită în conformitate cu Legea privind Agenția națională de administrare a activelor din 2009; |
|
1.31. |
„expunere netă” înseamnă, în ceea ce privește un client, expunerea brută față de respectivul client minus orice provizion constituit de AIB în ceea ce privește respectivul client; |
|
1.32. |
„data notificării” înseamnă data la care AIB notifică concurentul relevant că materialele concurentului vor fi expediate de către AIB; |
|
1.33. |
„NPRFC” înseamnă Comisia Fondului național de rezervă pentru pensii; |
|
1.34. |
„acțiuni preferențiale NPRFC” înseamnă acțiunile preferențiale care rezultă din investițiile NPRFC; |
|
1.35. |
„investiție NPRFC” înseamnă subscrierea de către NPRFC a unor acțiuni în valoare de 3,5 miliarde EUR în AIB și emiterea de garanții pentru acțiunile ordinare la 31 mai 2009; |
|
1.36. |
„acțiuni ordinare” înseamnă acțiunile ordinare în valoare de 0,01 EUR fiecare în capitalul AIB; |
|
1.37. |
[…] |
|
1.38. |
„concurent relevant” înseamnă o întreprindere care, la data cererii (1) este autorizată în Irlanda sau în altă țară să activeze ca instituție de credit în Irlanda, (2) nu beneficiază de ajutor de stat (de exemplu, băncile care au primit ajutor de stat și care sunt încă în perioada de restructurare nu sunt considerate „concurenți relevanți”, însă, cu toate acestea, băncile care au primit ajutor de stat, dar a căror perioadă de restructurare s-a încheiat, sunt considerate „concurenți relevanți”) și (3) deține (luând în considerare toate întreprinderile afiliate) o cotă de piață mai mică de 15 % din stocul sau fluxurile produsului relevant în care AIB deține o cotă de piață de peste 30 % din stocul sau fluxurile produsului relevant, pe baza unei măsurători a cotei de piață efectuată de o sursă de cercetare externă independentă, inclusiv returnările obligatorii propuse de AIB și aprobate de către mandatarul însărcinat cu monitorizarea; |
|
1.39. |
„produs relevant” înseamnă: (i) conturi curente ale persoanelor fizice; (ii) cărți de credit ale persoanelor fizice; (iii) conturi curente ale întreprinderilor; (iv) cărți de credit ale întreprinderilor, (v) ipoteci; și (vi) împrumuturi pentru IMM-uri și întreprinderi mari. |
|
1.40. |
„perioadă de restructurare” se referă la perioada de la data deciziei finale până la 31 decembrie 2017; |
|
1.41. |
„plan de restructurare” înseamnă planul prezentat de AIB Comisiei Europene prin intermediul Irlandei în septembrie 2012, astfel cum a fost modificat și completat periodic prin comunicări scrise; |
|
1.42. |
„listă” înseamnă o listă anexată numai la prezentul document și care face parte integrantă din document. Lista este parte integrantă din lista termenilor și este obligatorie în egală măsură; |
|
1.43. |
„credite pentru IMM-uri” înseamnă toate împrumuturile către orice întreprindere din categoria întreprinderilor mici și mijlocii, astfel cum sunt definite în recomandarea Comisiei Europene (1), din Irlanda, care desfășoară o activitate economică, indiferent de forma juridică (de exemplu, corporație, parteneriat, agent unic), care are mai puțin de 250 de angajați și a cărei cifră de afaceri anuală nu depășește 50 de milioane EUR sau al cărei bilanț anual nu depășește 43 de milioane EUR. Astfel de împrumuturi includ împrumuturi garantate și negarantate prin împrumuturi la termen, credite ipotecare comerciale rambursabile pe o perioadă determinată de până la 15 ani, finanțări ale activelor, finanțare comercială și scontarea facturilor, dacă rata dobânzii pentru împrumutul în cauză este variabilă, sau o marjă fixă peste o anumită rată a dobânzii de referință sau o rată a dobânzii fixă pentru toată durata împrumutului sau pentru o parte din aceasta. Sunt excluse din această definiție orice împrumuturi către entități comerciale altele decât IMM-uri, persoanele care acționează în calitate de consumatori, „guvern” și alte categorii de clienți „financiari”; |
|
1.44. |
„ajutor de stat”, în sensul prezentei liste a termenilor, are sensul care i-a fost atribuit la punctul 2.1 de mai jos; |
|
1.45. |
„cerere valabilă” înseamnă o cerere formulată de o întreprindere care este, la data cererii, un concurent relevant pentru un serviciu prevăzut la punctul 11.5 din prezentul document și care oferă la un nivel rezonabil informații suficiente pentru a-i permite AIB să furnizeze serviciul. |
2. Baza măsurilor
|
2.1. |
Măsurile prezentate în continuare sunt condiționate de adoptarea de către Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a unei decizii definitive care stabilește că ajutorul de stat primit de EBS și AIB, cuprinzând elementul de ajutor de stat al schemelor de garantare bancară ale Irlandei din 2008 și 2009, recapitalizările EBS puse în aplicare de către Irlanda, astfel cum sunt descrise în decizia de salvare N 160/10 din 2 iunie 2010, și recapitalizările AIB, astfel cum sunt descrise în deciziile de salvare N 241/09 din 12 mai 2009, N 553/10 din 21 decembrie 2010 și SA.33296 din 15 iulie 2011 în acest sens și ajutorul de stat acordat EBS și AIB ca rezultat al instituirii Agenției naționale de administrare a activelor (toate ajutoarele de acest tip sunt denumite în continuare „ajutor de stat”) sunt compatibile cu piața internă în conformitate cu articolele 107 și 109 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. |
|
2.2. |
AIB depune toate eforturile rezonabile pentru a respecta obligațiile impuse ca urmare a măsurilor care decurg din angajamentele asumate de Irlanda (inclusiv solicitarea și primirea tuturor aprobărilor necesare). |
|
2.3. |
În ceea ce privește obligația pentru AIB de a pune în aplicare aceste măsuri, AIB nu poate fi obligată să încalce niciuna dintre obligațiile sale legale. În cazul unui conflict între o obligație care rezultă dintr-o măsură din prezenta listă a termenilor și obligațiile legale ale AIB, AIB va informa mandatarul însărcinat cu monitorizarea și se va angaja să propună o soluție alternativă care să îi permită lui AIB să își îndeplinească obligațiile. Mandatarul însărcinat cu monitorizarea, după consultarea cu Comisia, va verifica dacă soluția propusă este conformă cu angajamentele din lista termenilor și condițiilor și cu obligațiile legale ale AIB. |
3. Angajament de restructurare a portofoliului de credite
|
3.1. |
Irlanda se angajează că AIB va atinge următoarele obiective de restructurare a împrumuturilor (procentele indicate la punctul 3 reprezintă un procent din soldul în euro utilizat pentru fiecare sector) pentru creditele ipotecare și împrumuturile acordate IMM-urilor convenite ca parte a programului UE-FMI:
|
|
3.2. |
Irlanda se obligă să asigure că AIB își va aborda clienții cu privire la celelalte portofolii de împrumuturi care sunt gestionate de Financial Solutions Group din cadrul AIB și va propune soluții sustenabile pentru [50-100] % dintre împrumuturile respective până la 31 decembrie 2014. |
|
3.3. |
Începând de la 3 luni de la data deciziei finale până la sfârșitul perioadei de restructurare, Irlanda se angajează că metodologia care urmează să fie adoptată de AIB pentru a evalua care soluție de restructurare este cea mai potrivită pentru împrumuturile acordate IMM-urilor, împrumuturile acordate întreprinderilor mari și împrumuturile imobiliare comerciale care sunt depreciate și/sau care constituie arierate, va fi bazată pe criterii economice și comerciale și va fi definită după cum urmează:
|
4. Angajament de limitare a activității de creditare pentru […]
|
4.1. |
Irlanda se angajează că AIB va viza o limită totală a „împrumuturilor noi” pentru […] de […] în […] și, respectiv, de […] în […]. |
|
4.2. |
La aprecierea doar a AIB, împrumuturile noi pot depăși limitele pentru […] la care se face referire la punctul 4.1, cu condiția ca soldul de închidere al împrumuturilor totale brute pentru […] să nu depășească […] la sfârșitul […] și, respectiv, […] miliarde EUR la sfârșitul […]. |
5. Angajament privind activitățile de marketing, publicitate și sponsorizare în Irlanda
|
5.1. |
Irlanda se angajează că AIB va plafona nivelul nominal al cheltuielilor sale pe plan extern pentru activități de marketing, publicitate și sponsorizare în Irlanda la același nivel precum cel pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2012, până la sfârșitul perioadei de restructurare (și anume, […] milioane EUR pentru fiecare an). |
|
5.2. |
În timpul perioadei de restructurare, Irlanda se angajează că AIB nu va face referire în campania sa publicitară la niciun ajutor de stat de care beneficiază și că nu va lua nicio măsură care ar putea fi considerată în mod rezonabil o practică comercială agresivă. |
|
5.3. |
Plafonul menționat la punctul 5.1 nu se aplică pentru: (a) cheltuielile necesare sau recomandate de către orice autoritate guvernamentală sau de reglementare; și/sau (b) cheltuielile legate de orice măsură din prezentul document; și/sau (c) cheltuielile cu activitățile caritabile; și/sau (d) inițiativele necesare în mod rezonabil pentru a consilia clienții și alte persoane cu privire la aspecte cum ar fi frauda, actele criminale (de exemplu, bancnotele falsificate sau jefuirea băncilor, modificări ale termenilor și condițiilor referitoare la produse) sau o mai mare de expunere la riscuri. |
6. Angajament de a nu efectua nicio achiziție și de acceptare a limitărilor privind domeniul de activitate a AIB pentru o perioadă de timp
|
6.1. |
Irlanda se angajează că, de la data deciziei finale până la data care este cea mai apropiată dintre: (a) sfârșitul perioadei de restructurare; și (b) data până la care acțiunile preferențiale emise de NPRFC și instrumentul de capital contingent vor fi fost rambursate integral sau nu vor mai fi deținute de Irlanda, AIB nu va putea, pentru niciun motiv, să achiziționeze participații în cadrul unei întreprinderi (și anume, o întreprindere care are forma juridică a unei societăți sau un pachet de active care formează o întreprindere) (denumită în continuare „achiziție”) sub rezerva excepțiilor prevăzute la punctul 6.2 |
|
6.2. |
AIB poate efectua o astfel de achiziție:
|
7. Angajamente de plată privind instrumentele de capital
|
7.1. |
Irlanda se angajează că AIB nu va efectua plăți discreționare ale cupoanelor sau că nu va exercita opțiuni de cumpărare voluntară privind instrumentele de capital în timpul perioadei de restructurare, cu excepția cazului în care:
|
8. Angajament de reducere a costurilor
|
8.1. |
Irlanda se angajează că AIB își va gestiona în mod activ costurile astfel încât la 31 decembrie 2015:
|
9. Angajament în ceea ce privește expunerea AIB față de obligațiunile garantate de statul irlandez
|
9.1. |
Irlanda se angajează că valoarea obligațiunilor garantate de statul irlandez deținute de AIB, cu excepția obligațiunilor emise de către NAMA, nu va depăși [10-20] miliarde EUR, în orice moment în timpul perioadei de restructurare. |
10. Angajament de rambursare a ajutoarelor de stat
|
10.1. |
Irlanda se angajează că AIB va rambursa ajutorul de stat înainte de sfârșitul perioadei de restructurare prin plata de dividende sau prin alte mijloace, la un cuantum egal cu capitalul obligatoriu excedentar peste rata capitalului comun de rangul 1 minim (conform normelor Basel III puse integral în aplicare), astfel cum a fost stabilit de către Banca Centrală (plus o rezervă de 1-4 %) la 31 decembrie 2016. |
|
10.2. |
Irlanda și AIB recunosc faptul că angajamentul stabilit la punctul 10.1 este condiționat de primirea tuturor aprobărilor de reglementare și de alt tip. |
|
10.3. |
Pentru a facilita rambursarea prevăzută la punctul 10.1, Irlanda se angajează că AIB nu va lua nicio măsură care ar conduce la o ieșire de capital înainte de […], cu excepția cazului în care […]. |
|
10.4. |
Fără a aduce atingere punctelor 10.1-10.3, Irlanda și AIB păstrează opțiunea:
|
11. Angajamente de punere în aplicare a anumitor măsuri în materie de concurență
|
11.1. |
Începând cu 1 iulie 2014, pentru o perioadă de trei ani, Irlanda se angajează că AIB va pune în aplicare anumite măsuri în materie de concurență, și anume furnizarea către concurenții relevanți: (a) a unui pachet de servicii; și (b) a unui pachet privind mobilitatea clienților. |
|
11.2. |
Irlanda se angajează că AIB va contribui cu suma de 500 000 EUR pe an pentru o perioadă de trei ani, începând cu data de 1 iulie 2014, la o campanie de sensibilizare a publicului (campanie care va fi facilitată de Irlanda prin intermediul unui organism de stat) pentru a crește gradul de sensibilizare și pentru a promova schimbarea furnizorilor de către clienți. |
|
11.3. |
Orice litigiu între AIB și un concurent relevant referitor la punctul 11 va fi transmis de către AIB și concurentul relevant către mandatarul însărcinat cu monitorizarea, care poate să medieze o soluție. În cazul în care nu se ajunge la o soluție, mandatarul însărcinat cu monitorizarea va trimite cazul spre soluționare Comisiei, respectarea deciziei acesteia fiind obligatorie. |
Pachetul de servicii
|
11.4. |
Irlanda se angajează că AIB va pune în aplicare un pachet de servicii pentru concurenții relevanți care doresc să beneficieze de un astfel de pachet. |
|
11.4.1. |
AIB va furniza concurenților relevanți, conform condițiilor FRAND și în condiții care să permită recuperarea costurilor adiționale ale AIB (inclusiv costul capitalului relevant, costul capitalului însemnând costul fondurilor AIB, de exemplu datorii și capitaluri proprii, pentru a sprijini activitatea în cauză):
|
|
11.4.2. |
AIB va ține seama în mod corespunzător de toate solicitările rezonabile din partea unui concurent relevant prin intermediul mandatarului însărcinat cu monitorizarea în ceea ce privește modificarea serviciilor care urmează a fi furnizate în conformitate cu punctul 11.4.1. Pentru a evita orice îndoială, furnizarea unor astfel de servicii trebuie să fie în conformitate cu toate legile în vigoare, codurile și practicile în general (printre care, fără limitări, Directiva UE privind serviciile de plată), iar AIB este obligată să furnizeze astfel de servicii care sunt sub controlul și de competența sa. |
Pachetul privind mobilitatea clienților
|
11.5. |
Irlanda se angajează că AIB va oferi un pachet privind mobilitatea clienților pentru concurenții relevanți care doresc să beneficieze de un astfel de pachet. |
|
11.5.1. |
Pachetul privind mobilitatea clienților va permite unui concurent relevant să transmită materialul publicitar propriu referitor la un produs relevant către clienții AIB, cu condiția ca toate condițiile următoare de la prezentul punct 11.5.1 să fie îndeplinite în totalitate:
|
|
11.5.2. |
Se aplică următoarele dispoziții în cazul difuzării efectuate de AIB:
|
|
11.5.3. |
Difuzarea va fi gestionată, efectuată și finalizată de AIB (sau agentul său) în numele și pe seama concurentului relevant, fără nicio intervenție sau implicare a concurentului relevant. Pentru a se evita orice îndoială, concurentul relevant nu are acces la nume și adrese sau la alte detalii ale bazei de clienți a AIB. |
|
11.5.4. |
AIB este obligată să trimită materialul în numele a cel mult doi concurenți relevanți pe produs relevant la fiecare dată de difuzare, cei doi concurenți relevanți pe produs relevant fiind selectați în ordinea în care depun cererea către AIB sau, în cazul a mai mult de doi concurenți relevanți pe produs relevant care prezintă cerere simultan pentru fiecare dată de difuzare, cei doi concurenți relevanți pe produs relevant sunt selectați prin tragere la sorți de către mandatarul însărcinat cu monitorizarea. Pentru ca o cerere să fie valabilă, concurentul relevant trebuie să se califice drept concurent relevant la data cererii și să îndeplinească toate condițiile stabilite la punctul 11.5.1. AIB va comunica în scris concurentului relevant dacă cererea sa a fost aleasă și că materialul său va fi expediat de către AIB. |
|
11.5.5. |
Un concurent relevant poate solicita ca materialul să fie expediat cu referire la unul sau mai multe produse relevante, dar nu și pentru alte produse. De asemenea, concurentul relevant poate să evidențieze posibilitatea oferită clienților de a-și transfera în totalitate sau parțial relația bancară și să facă trimiteri generale la alte produse bancare. Altfel o cerere va fi valabilă în pofida faptului că a solicitat beneficiul prezentei măsuri de mobilitate a clienților în legătură cu un produs relevant pentru care AIB deține mai puțin de 30 % din cota de piață, cu condiția ca cererea să solicite, de asemenea, o difuzare a produselor relevante pentru care AIB are o cotă de piață de peste 30 %. În cazul în care materialele promoționale primite de la concurentul relevant includ materiale pentru alte produse decât produsele relevante (cu excepția trimiterilor generale la transferul integral sau parțial al relației bancare și a trimiterilor generale la alte produse bancare), AIB nu este obligată să difuzeze astfel de materiale, dar va notifica concurentul relevant cu privire la decizia sa, dacă acest lucru este fezabil și posibil, în timp util pentru a permite concurentului relevant să prezinte din nou materiale modificate. Orice litigiu în această privință este înaintat mandatarului însărcinat cu monitorizarea, care poate să medieze o soluție. În cazul în care nu se ajunge la o soluție, mandatarul însărcinat cu monitorizarea va sesiza chestiunea Comisiei, în vederea soluționării. AIB nu va fi obligată să expedieze materialele prezentate din nou dacă acestea nu sunt primite până la ora 17:00 cu cinci zile lucrătoare întregi înaintea datei de difuzare și cu condiția ca materialele respective să fie în conformitate cu condițiile de la punctul 11.5.5. |
|
11.5.6. |
Pentru fiecare produs relevant care face obiectul unei difuzări, AIB se angajează:
|
|
11.5.7. |
Pentru a evita orice îndoială, AIB poate să contacteze clienții respectivi din motive de reglementare și ca parte a oricărei inițiative necesare în mod rezonabil pentru a consilia clienții și alte persoane cu privire la aspecte precum frauda, actele criminale (de exemplu, bancnote falsificate sau jefuirea unor bănci, modificări ale termenilor și condițiilor referitoare la produse) sau o mai mare expunere la riscuri. |
|
11.5.8. |
AIB se angajează să nu împiedice transferul în niciun fel și să nu perceapă niciun comision (penalizare) de transfer, cu excepția cazului în care acesta este prevăzut prin lege sau de obligațiile legale sau face parte din termenii și condițiile privind produsul AIB, în cazul în care un client AIB, în urma difuzării materialelor concurentului relevant, decide să își transfere parțial sau integral activitățile (incluzând atât produsele relevante, cât și alte produse) la concurentul relevant. |
|
11.5.9. |
În cazul în care există îndoieli rezonabile cu privire la cota de piață a unui concurent relevant, concurentul relevat în cauză trebuie să furnizeze, în mod strict confidențial, mandatarului însărcinat cu monitorizarea astfel de informații, care pot fi cerute în mod rezonabil de către mandatarul însărcinat cu monitorizarea pentru a stabili cota de piață a concurentului relevant pe piața produsului relevant; în caz contrar, concurentul relevant nu are dreptul să beneficieze de pachetul privind mobilitatea clienților pentru produsul relevant. |
PROGRAM: MANDATARUL ÎNSĂRCINAT CU MONITORIZAREA
În cadrul prezentului program, termenii au același înțeles ca la punctul 1 de mai sus.
I – Procedura de numire
|
1. |
Irlanda se angajează că AIB va desemna un mandatar însărcinat cu monitorizarea pentru a îndeplini funcțiile specificate în angajamentele privind mandatarul însărcinat cu monitorizarea. |
|
2. |
Mandatarul însărcinat cu monitorizarea trebuie să fie independent față de AIB, să dețină calificările necesare pentru îndeplinirea mandatului, de exemplu, ca bancă de investiții, consultant sau auditor, și să nu facă obiectul sau să nu ajungă să fie expus niciunui conflict de interese. Mandatarul însărcinat cu monitorizarea va fi remunerat de către AIB într-o manieră care să nu afecteze îndeplinirea independentă și eficientă a mandatului său. |
II – Propunerea din partea AIB
|
3. |
Irlanda se angajează că, cel târziu în termen de două săptămâni de la data deciziei finale, AIB va prezenta spre aprobare Comisiei o listă cu două sau mai multe persoane propuse de AIB pentru a fi numite în funcția de mandatar însărcinat cu monitorizarea, indicând preferința AIB pentru una dintre opțiuni. Propunerea trebuie să conțină informații suficiente astfel încât Comisia să verifice dacă persoana propusă pentru funcția de mandatar însărcinat cu monitorizarea îndeplinește cerințele prevăzute la punctul 2; de asemenea, propunerea trebuie să includă:
|
III – Aprobarea sau respingerea de către Comisie
|
4. |
Comisia are libertatea de a aproba sau a respinge persoanele propuse ca mandatar însărcinat cu monitorizarea și de a aproba mandatul propus sub rezerva oricăror modificări pe care le consideră necesare pentru ca mandatarul însărcinat cu monitorizarea să își îndeplinească obligațiile. În cazul în care este aprobat un singur nume, AIB va numi sau va dispune numirea persoanei sau a instituției în cauză în funcția de mandatar însărcinat cu monitorizarea, în conformitate cu mandatul aprobat de Comisie. În cazul în care Comisia aprobă mai multe nume, AIB are libertatea de a alege mandatarul însărcinat cu monitorizarea dintre numele aprobate. Acesta va fi numit în termen de o săptămână de la aprobarea de către Comisie, în conformitate cu mandatul aprobat de Comisie. |
IV – Propunere nouă din partea AIB
|
5. |
În cazul în care toate propunerile de mandatari însărcinați cu monitorizarea sunt respinse, Irlanda se angajează că AIB va comunica numele a cel puțin alte două persoane sau instituții, în termen de o săptămână de la comunicarea informațiilor privind respingerea, respectând cerințele și procedura stabilite la punctul 3 |
V – Mandatarul însărcinat cu monitorizarea desemnat de Comisie
|
6. |
În cazul în care toți ceilalți mandatarii însărcinați cu monitorizarea propuși sunt respinși de către Comisie, aceasta va desemna un mandatar pe care AIB îl va numi sau va dispune numirea sa în conformitate cu mandatul aprobat de Comisie. |
VI – Funcțiile mandatarului însărcinat cu monitorizarea
|
7. |
Mandatarul însărcinat cu monitorizarea își asumă îndatoririle specificate în scopul asigurării respectării angajamentelor. Din proprie inițiativă sau la cererea mandatarului însărcinat cu monitorizarea sau a AIB, Comisia poate să dea ordine sau instrucțiuni mandatarului însărcinat cu monitorizarea, cu scopul de a asigura respectarea angajamentelor anexate la decizia finală. |
VII – Sarcinile și obligațiile mandatarului însărcinat cu monitorizarea
|
8. |
Mandatarul însărcinat cu monitorizarea:
|
VIII – Sarcinile și obligațiile AIB
|
9. |
Irlanda se angajează că AIB va asigura și va dispune oferirea de către consilierii săi a cooperării, asistenței și informațiilor de care mandatarul însărcinat cu monitorizarea ar putea avea nevoie în mod justificat în vederea îndeplinirii sarcinilor care îi revin. Mandatarul însărcinat cu monitorizarea trebuie să aibă acces deplin și complet la toate registrele, înregistrările, documentele AIB, membrii conducerii sau alți membri ai personalului, instalațiile, locațiile și informațiile tehnice necesare pentru îndeplinirea sarcinilor care îi revin în temeiul angajamentelor și AIB va furniza mandatarului însărcinat cu monitorizarea, la cerere, copii ale oricărui document. AIB va pune la dispoziția mandatarului însărcinat cu monitorizarea unul sau mai multe birouri la sediul AIB și va garanta disponibilitatea de a participa la reuniuni pentru a oferi mandatarului însărcinat cu monitorizarea toate informațiile necesare în scopul îndeplinirii sarcinilor. |
|
10. |
Irlanda se angajează că AIB va furniza mandatarului însărcinat cu monitorizarea tot sprijinul managerial și administrativ de care acesta ar putea avea nevoie în mod rezonabil. |
|
11. |
Irlanda garantează că AIB va despăgubi mandatarul însărcinat cu monitorizarea, angajații și reprezentanții acestuia (denumiți individual „ parte despăgubită ”) și va exonera de răspundere partea despăgubită și declară că partea despăgubită nu va fi răspunzătoare față de AIB pentru nicio obligație care decurge din îndeplinirea de către mandatarul însărcinat cu monitorizarea a sarcinilor care îi revin în baza angajamentelor, decât în măsura în care astfel de răspunderi rezultă din abateri săvârșite cu intenție, din neglijență, din neglijență gravă sau din reaua credință a mandatarului însărcinat cu monitorizarea, a angajaților, a reprezentanților sau a consilierilor săi. |
|
12. |
Pe cheltuiala AIB, mandatarul însărcinat cu monitorizarea poate numi consilieri (în special în domeniul finanțării întreprinderilor sau al consultanței juridice), cu aprobarea AIB (aprobarea nu trebuie să fie refuzată sau întârziată în mod nejustificat) atunci când mandatarul însărcinat cu monitorizarea consideră că numirea consilierilor este necesară sau adecvată în scopul îndeplinirii sarcinilor și obligațiilor care îi revin în temeiul mandatului, cu condiția ca toate onorariile și alte cheltuieli suportate de către mandatarul însărcinat cu monitorizarea să fie rezonabile. În cazul în care AIB refuză să aprobe consilierii propuși de mandatarul însărcinat cu monitorizarea, Comisia poate aproba, în schimb, numirea consilierilor după ce află care este poziția AIB în această chestiune. Numai mandatarul însărcinat cu monitorizarea are dreptul de a oferi instrucțiuni consilierilor. |
IX – Înlocuirea, descărcarea de gestiune și reînnoirea mandatului mandatarului însărcinat cu monitorizarea
|
13. |
În cazul în care mandatarul însărcinat cu monitorizarea nu își îndeplinește funcțiile conform angajamentelor sau din orice alte motive întemeiate, inclusiv expunerea mandatarului însărcinat cu monitorizarea la un conflict de interese:
|
|
14. |
În cazul în care mandatarul însărcinat cu monitorizarea este înlocuit în conformitate cu dispozițiile punctului 13, acestuia i se poate solicita să continue să își exercite funcția până când mandatarul nou numit preia de la fostul mandatar toate informațiile relevante. Noul mandatar însărcinat cu monitorizarea este numit în conformitate cu procedura prevăzută la punctele 3-6. |
|
15. |
În afară de înlocuirea în conformitate cu punctul 13, mandatarul însărcinat cu monitorizarea va înceta să acționeze în calitate de mandatar însărcinat cu monitorizarea numai după ce Comisia l-a descărcat de gestiune după ce toate angajamentele care i-au fost încredințate au fost puse în aplicare. Cu toate acestea, Comisia poate solicita, în orice moment, reînnoirea mandatului mandatarului însărcinat cu monitorizarea dacă ulterior se constată că remediile relevante nu au fost puse în aplicare pe deplin și în mod corespunzător. |
(1) Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).
(2) Obiectivul Băncii Centrale. Face obiectul unei modificări din partea Băncii Centrale.
|
18.2.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 44/75 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/219 A COMISIEI
din 29 ianuarie 2015
de înlocuire a anexei la Decizia de punere în aplicare 2013/115/UE privind Manualul SIRENE și alte măsuri de punere în aplicare a Sistemului de Informații Schengen de a doua generație (SIS II)
[notificată cu numărul C(2015) 326]
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de Informații Schengen din a doua generație (SIS II) (1), în special articolul 8 alineatul (4), articolul 9 alineatul (1), articolul 20 alineatul (3), articolul 22 litera (a), articolul 36 alineatul (4) și articolul 37 alineatul (7),
având în vedere Decizia 2007/533/JAI a Consiliului din 12 iunie 2007 privind înființarea, funcționarea și utilizarea Sistemului de Informații Schengen de a doua generație (SIS II) (2), în special articolul 8 alineatul (4), articolul 9 alineatul (1), articolul 20 alineatul (4), articolul 22 litera (a), articolul 51 alineatul (4) și articolul 52 alineatul (7),
după consultarea Autorității Europene pentru Protecția Datelor,
întrucât:
|
(1) |
Sistemul de Informații Schengen de a doua generație (SIS II) a început să funcționeze la 9 aprilie 2013. Acesta conține informații suficiente care permit identificarea unei persoane sau a unui obiect și acțiunea care trebuie întreprinsă. În plus, pentru ca SIS II să funcționeze în mod eficace, statele membre fac schimb de informații suplimentare referitoare la semnalări. Acest schimb de informații suplimentare este efectuat de birourile SIRENE. |
|
(2) |
Pentru a facilita activitatea birourilor SIRENE și a utilizatorilor SIS II implicați în operațiuni SIRENE în activitatea lor zilnică, în 2008 a fost adoptat un Manual SIRENE prin intermediul unui instrument juridic aferent fostului prim pilon, și anume Decizia 2008/333/CE a Comisiei (3), precum și al unui instrument aferent fostului al treilea pilon, și anume Decizia 2008/334/JAI a Comisiei (4). Deciziile respective au fost înlocuite de Decizia de punere în aplicare 2013/115/UE a Comisiei (5) în scopul de a reflecta mai bine necesitățile operaționale ale utilizatorilor și ale personalului implicat în operațiuni SIRENE, de a îmbunătăți coerența procedurilor de lucru și de a asigura faptul că normele tehnice corespund stadiului actual al tehnologiei. |
|
(3) |
După primul an de funcționare a SIS II, este necesar să se modifice Decizia de punere în aplicare 2013/115/UE pentru a reflecta noile provocări și cerințe operaționale, precum și pentru a furniza dispoziții mai clare în unele domenii legate de prelucrarea datelor din SIS II. Acest lucru ar trebui să sporească securitatea juridică și să consolideze și mai mult drepturile fundamentale. |
|
(4) |
În temeiul articolului 29 alineatul (1) și al articolului 30 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 și al articolului 44 alineatul (1) și al articolului 45 alineatul (1) din Decizia 2007/533/JAI, o semnalare introdusă în SIS II se păstrează numai pe perioada necesară realizării scopurilor pentru care a fost introdusă. Având în vedere practicile divergente ale statelor membre cu privire la definirea momentului în care o semnalare își realizează scopul, este oportun să se stabilească criterii detaliate pentru fiecare categorie de semnalări pentru a stabili momentul în care aceasta ar trebui să fie ștearsă din SIS II. |
|
(5) |
Regatul Unit nu participă la Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 și, ca urmare, nu poate efectua căutări și nu poate introduce semnalări privind refuzul intrării sau interdicția de ședere referitoare la resortisanți ai țărilor terțe. Cu toate acestea, Regatul Unit are în continuare obligația de a respecta normele privind compatibilitatea și prioritatea tuturor categoriilor de semnalări, deoarece SIS II este un sistem unic. Prin urmare, este necesar să se definească procedura de consultare în cazul în care există o presupusă incompatibilitate între o semnalare emisă de Regatul Unit și o semnalare privind refuzul intrării sau interdicția de ședere emisă de un alt stat membru. |
|
(6) |
Este indispensabil să se prevadă o nouă procedură accelerată pentru schimbul de informații privind semnalările referitoare la controalele discrete și specifice pentru a aborda o posibilă creștere a amenințării reprezentate de unele persoane, implicate în acte de terorism sau în infracțiuni grave, care necesită o acțiune imediată din partea autorităților competente. Este necesar să se indice utilizatorilor finali dacă un document utilizat în scopuri de călătorie a fost anulat de autoritățile naționale emitente pentru a asigura confiscarea unor astfel de documente. Pentru a oferi instrucțiuni utilizatorilor finali cu privire la raportarea accelerată și documentele anulate utilizate în scopuri de călătorie, apendicele 2 ar trebui modificat. |
|
(7) |
Anumite proceduri detaliate ar trebui revizuite în vederea armonizării practicilor naționale. Ținând seama de faptul că amprentele digitale și fotografiile trebuie adăugate la semnalări de îndată ce acestea sunt disponibile sau pot fi atașate la formulare pentru a le furniza statului membru semnalant, dispoziția privind procedurile SIRPIT și apendicele 5 ar trebui eliminate. |
|
(8) |
Ar trebuie să se colecteze informații statistice referitoare la intervențiile persoanei de contact SIRENE din fiecare birou SIRENE, pentru a se putea evalua mai bine eficiența acestora. În acest scop, fostul apendice 6 ar trebui modificat. |
|
(9) |
Dispozițiile privind protecția datelor cu caracter personal și securitatea datelor în SIS II sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 și în Decizia 2007/533/JAI. În lipsa unor dispoziții specifice în Regulamentul (CE) nr. 1987/2006, în cazul schimbului de informații suplimentare în legătură cu semnalările bazate pe articolul 24 din Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 ar trebui să se aplice Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6). În lipsa unor dispoziții specifice în Decizia 2007/533/JAI, în cazul schimbului de informații suplimentare referitoare la toate celelalte semnalări ar trebui să se aplice Decizia-cadru 2008/977/JAI a Consiliului (7). |
|
(10) |
Având în vedere că Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 se întemeiază pe acquis-ul Schengen, Danemarca, în conformitate cu articolul 5 din Protocolul privind poziția Danemarcei anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul de instituire a Comunității Europene, a notificat, prin scrisoarea din 15 iunie 2007, transpunerea acquis-ului în legislația sa națională. Danemarca participă la Decizia 2007/533/JAI. Prin urmare, Danemarca are obligația de a pune în aplicare prezenta decizie. |
|
(11) |
Regatul Unit participă la prezenta decizie în măsura în care aceasta nu privește schimbul de informații suplimentare în legătură cu articolele 24 și 25 din Regulamentul (CE) nr. 1987/2006, în conformitate cu articolul 5 din Protocolul privind acquis-ul Schengen integrat în cadrul Uniunii Europene, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, și în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din Decizia 2000/365/CE a Consiliului (8). |
|
(12) |
Irlanda participă la prezenta decizie în măsura în care aceasta nu privește schimbul de informații suplimentare în legătură cu articolele 24 și 25 din Regulamentul (CE) nr. 1987/2006, în conformitate cu articolul 5 din Protocolul privind acquis-ul Schengen integrat în cadrul Uniunii Europene, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, și în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Decizia 2002/192/CE a Consiliului (9). |
|
(13) |
În ceea ce privește Ciprul, prezenta decizie constituie un act care este întemeiat pe acquis-ul Schengen sau care se referă la acesta, în sensul articolului 3 alineatul (2) din Actul de aderare din 2003. |
|
(14) |
În ceea ce privește Croația, prezenta decizie constituie un act întemeiat pe acquis-ul Schengen sau conex acestuia, în sensul articolului 4 alineatul (1) din Actul de aderare din 2012. |
|
(15) |
În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Acordului încheiat de Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind asocierea acestora din urmă la implementarea, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (10), care se încadrează în domeniul menționat la articolul 1 punctul G din Decizia 1999/437/CE a Consiliului (11). |
|
(16) |
În ceea ce privește Elveția, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Acordului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (12), care se încadrează în domeniul menționat la articolul 1 punctul G din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 4 alineatul (1) din Decizia 2004/860/CE a Consiliului (13). |
|
(17) |
În ceea ce privește Principatul Liechtenstein, prezenta decizie constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Protocolului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în practică, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (14), care se încadrează în domeniul menționat la articolul 1 punctul G din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/350/UE a Consiliului (15). |
|
(18) |
Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 51 din Regulamentul (CE) nr. 1987/2006 și cu articolul 67 din Decizia 2007/533/JAI, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Anexa la Decizia de punere în aplicare 2013/115/UE se înlocuiește cu textul din anexa la prezenta decizie.
Articolul 2
Apendicele 2 la anexa la Decizia de punere în aplicare 2013/115/UE se aplică până la 31 ianuarie 2015.
Apendicele 2 la anexa din anexa la prezenta decizie intră în vigoare la 1 februarie 2015.
Articolul 3
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 29 ianuarie 2015.
Pentru Comisie
Dimitris AVRAMOPOULOS
Membru al Comisiei
(1) JO L 381, 28.12.2006, p. 4.
(2) JO L 205, 7.8.2007, p. 63.
(3) Decizia de punere în aplicare 2008/333/UE a Comisiei din 4 martie 2008 de adoptare a Manualului SIRENE și a altor dispoziții de aplicare a Sistemului de Informații Schengen din a doua generație (SIS II) (JO L 123, 8.5.2008, p. 1).
(4) Decizia 2008/334/JAI a Comisiei din 4 martie 2008 de adoptare a Manualului SIRENE și a altor dispoziții de aplicare a Sistemului de Informații Schengen din a doua generație (SIS II) (JO L 123, 8.5.2008, p. 39).
(5) Decizia de punere în aplicare 2013/115/UE a Comisiei din 26 februarie 2013 privind Manualul SIRENE și alte măsuri de punere în aplicare a Sistemului de Informații Schengen de a doua generație (SIS II) (JO L 71, 14.3.2013, p. 1).
(6) Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (JO L 281, 23.11.1995, p. 31).
(7) Decizia-cadru 2008/977/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind protecția datelor cu caracter personal prelucrate în cadrul cooperării polițienești și judiciare în materie penală (JO L 350, 30.12.2008, p. 60).
(8) Decizia 2000/365/CE a Consiliului din 29 mai 2000, privind solicitarea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (JO L 131, 1.6.2000, p. 43).
(9) Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (JO L 64, 7.3.2002, p. 20).
(10) JO L 176, 10.7.1999, p. 36.
(11) Decizia 1999/437/CE a Consiliului din 17 mai 1999 privind anumite modalități de aplicare a Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestor două state în vederea punerii în aplicare, a asigurării respectării și dezvoltării acquis-ului Schengen (JO L 176, 10.7.1999, p. 31).
(12) JO L 53, 27.2.2008, p. 52.
(13) Decizia 2004/860/CE a Consiliului din 25 octombrie 2004 referitoare la semnarea, în numele Comunității Europene, și la aplicarea provizorie a anumitor dispoziții ale Acordului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen (JO L 370, 17.12.2004, p. 78).
(14) JO L 160, 18.6.2011, p. 21.
(15) Decizia 2011/350/UE a Consiliului din 7 martie 2011 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Protocolului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, în ceea ce privește eliminarea controalelor la frontierele interne și circulația persoanelor (JO L 160, 18.6.2011, p. 19).
ANEXĂ
„ANEXĂ
Manualul SIRENE și alte dispoziții de aplicare a Sistemului de Informații Schengen de a doua generație (SIS II)
CUPRINS
| INTRODUCERE | 82 |
|
1. |
BIROURILE SIRENE ȘI INFORMAȚIILE SUPLIMENTARE | 84 |
|
1.1. |
Biroul SIRENE | 84 |
|
1.2. |
Manualul SIRENE | 84 |
|
1.3. |
Apendicele la Manualul SIRENE | 84 |
|
1.4. |
Catalogul recomandărilor privind aplicarea corectă a acquis-ului Schengen și bunele practici (Sistemul de Informații Schengen) | 85 |
|
1.5. |
Rolul birourilor SIRENE în cadrul cooperării polițienești din Uniunea Europeană | 85 |
|
1.5.1. |
Transferul de date și de informații suplimentare din SIS II către țări terțe sau către organizații internaționale | 85 |
|
1.6. |
Relațiile dintre birourile SIRENE și Europol | 85 |
|
1.7. |
Relațiile dintre birourile SIRENE și Eurojust | 85 |
|
1.8. |
Relațiile dintre birourile SIRENE și Interpol | 85 |
|
1.8.1. |
Prioritatea semnalărilor din SIS II față de semnalările Interpol | 85 |
|
1.8.2. |
Alegerea canalului de comunicare | 86 |
|
1.8.3. |
Utilizarea și transmiterea semnalărilor Interpol în statele Schengen | 86 |
|
1.8.4. |
Obținerea unui rezultat pozitiv și ștergerea unei semnalări | 86 |
|
1.8.5. |
Îmbunătățirea cooperării dintre birourile SIRENE și BCN ale Interpol | 86 |
|
1.9. |
Standarde | 86 |
|
1.9.1. |
Disponibilitate | 86 |
|
1.9.2. |
Continuitate | 86 |
|
1.9.3. |
Confidențialitate | 86 |
|
1.9.4. |
Accesibilitate | 86 |
|
1.10. |
Comunicări | 86 |
|
1.10.1. |
Limba de comunicare | 86 |
|
1.10.2. |
Schimbul de date între birourile SIRENE | 86 |
|
1.10.3. |
Rețea, mesaje și căsuțe poștale electronice | 87 |
|
1.10.4. |
Comunicarea în circumstanțe excepționale | 87 |
|
1.11. |
Carnetul de adrese SIRENE (SAB) | 87 |
|
1.12. |
Sistemul de gestionare a fluxului de lucru al birourilor SIRENE | 88 |
|
1.13. |
Termene-limită pentru furnizarea unui răspuns | 88 |
|
1.13.1. |
Indicarea gradului de urgență în formularele SIRENE, inclusiv raportarea urgentă a unui rezultat pozitiv | 88 |
|
1.14. |
Norme privind transliterarea/transcrierea | 88 |
|
1.15. |
Calitatea datelor | 88 |
|
1.16. |
Arhivare | 88 |
|
1.17. |
Personal | 89 |
|
1.17.1. |
Responsabilii birourilor SIRENE | 89 |
|
1.17.2. |
Persoana de contact SIRENE (SIRCoP) | 89 |
|
1.17.3. |
Cunoștințe | 89 |
|
1.17.4. |
Formare | 90 |
|
1.17.5. |
Schimburi de personal | 90 |
|
2. |
PROCEDURI GENERALE | 90 |
|
2.1. |
Definiții | 90 |
|
2.2. |
Semnalări multiple [articolul 34 alineatul (6) din Regulamentul SIS II și articolul 49 alineatul (6) din Decizia SIS II] | 91 |
|
2.2.1. |
Compatibilitatea semnalărilor | 91 |
|
2.2.2. |
Ordinea priorității semnalărilor | 92 |
|
2.2.3. |
Verificarea incompatibilității și introducerea semnalărilor multiple | 93 |
|
2.2.4. |
Situația specială a Regatului Unit și a Irlandei | 94 |
|
2.3. |
Schimbul de informații după obținerea unui rezultat pozitiv | 94 |
|
2.4. |
Imposibilitatea respectării procedurilor în urma obținerii unui rezultat pozitiv (articolul 48 din Decizia SIS II și articolul 33 din Regulamentul SIS II) | 95 |
|
2.5. |
Prelucrarea datelor în alt scop decât cel pentru care au fost introduse în SIS II [articolul 46 alineatul (5) din Decizia SIS II] | 95 |
|
2.6. |
Aplicarea unui indicator de validitate | 96 |
|
2.6.1. |
Introducere | 96 |
|
2.6.2. |
Consultarea statelor membre în vederea aplicării unui indicator de validitate | 96 |
|
2.6.3. |
Cererea de ștergere a unui indicator de validitate | 96 |
|
2.7. |
Date care conțin erori de drept sau de fapt (articolul 34 din Regulamentul SIS II și articolul 49 din Decizia SIS II) | 97 |
|
2.8. |
Dreptul de acces la date și de rectificare a acestora (articolul 41 din Regulamentul SIS II și articolul 58 din Decizia SIS II) | 97 |
|
2.8.1. |
Cereri de acces la date sau de rectificare a datelor | 97 |
|
2.8.2. |
Schimbul de informații privind cererile de acces la semnalările emise de alte state membre | 97 |
|
2.8.3. |
Schimbul de informații privind cererile de rectificare sau de ștergere a datelor introduse de alte state membre | 98 |
|
2.9. |
Ștergerea în cazul în care nu mai sunt întrunite condițiile pentru menținerea semnalării | 98 |
|
2.10. |
Introducerea numelor proprii | 98 |
|
2.11. |
Diferite categorii de identitate | 98 |
|
2.11.1. |
Identitate uzurpată (articolul 36 din Regulamentul SIS II și articolul 51 din Decizia SIS II) | 98 |
|
2.11.2. |
Introducerea unui pseudonim | 99 |
|
2.11.3. |
Informații suplimentare utilizate pentru stabilirea identității unei persoane | 99 |
|
2.12. |
Schimbul de informații în cazul semnalărilor între care există conexiuni | 99 |
|
2.12.1. |
Norme operaționale | 100 |
|
2.13. |
Formatul și calitatea datelor biometrice din SIS II | 100 |
|
2.13.1. |
Utilizarea ulterioară a datelor transmise, inclusiv arhivarea | 100 |
|
2.13.2. |
Schimburile de amprente digitale și de fotografii | 100 |
|
2.13.3. |
Cerințe tehnice | 100 |
|
2.13.4. |
Formatul și calitatea datelor biometrice | 100 |
|
2.14. |
Tipuri specifice de căutare | 101 |
|
2.14.1. |
Căutare după criteriul geografic | 101 |
|
2.14.2. |
Căutare cu participarea unităților speciale de poliție care efectuează căutări direcționate (FAST) | 101 |
|
3. |
SEMNALĂRILE ÎN VEDEREA ARESTĂRII ÎN SCOPUL PREDĂRII SAU AL EXTRĂDĂRII (ARTICOLUL 26 DIN DECIZIA SIS II) | 101 |
|
3.1. |
Introducerea unei semnalări | 101 |
|
3.2. |
Semnalări multiple | 102 |
|
3.3. |
Uzurparea identității | 102 |
|
3.4. |
Introducerea unui pseudonim | 102 |
|
3.5. |
Informații suplimentare care trebuie trimise statelor membre | 102 |
|
3.5.1. |
Informații suplimentare care trebuie trimise cu privire la arestarea provizorie | 102 |
|
3.6. |
Aplicarea unui indicator de validitate | 103 |
|
3.6.1. |
Cererea sistematică de aplicare a unui indicator de validitate pentru semnalările privind persoane căutate pentru a fi arestate în scopul extrădării, în cazul în care nu se aplică Decizia-cadru 2002/584/JAI | 103 |
|
3.7. |
Acțiunea biroului SIRENE la primirea unei semnalări în vederea arestării | 103 |
|
3.8. |
Schimbul de informații după obținerea unui rezultat pozitiv | 103 |
|
3.9. |
Schimbul de informații suplimentare privind predarea sau extrădarea | 104 |
|
3.10. |
Schimbul de informații suplimentare cu privire la tranzitarea teritoriului unui alt stat membru | 104 |
|
3.11. |
Ștergerea semnalărilor în urma predării sau a extrădării | 104 |
|
4. |
SEMNALĂRILE PRIVIND REFUZUL INTRĂRII SAU INTERDICȚIA DE ȘEDERE (ARTICOLUL 24 DIN REGULAMENTUL SIS II) | 104 |
|
4.1. |
Introducerea unei semnalări | 104 |
|
4.2. |
Semnalări multiple | 105 |
|
4.3. |
Uzurparea identității | 105 |
|
4.4. |
Introducerea unui pseudonim | 105 |
|
4.5. |
Schimbul de informații în vederea eliberării permiselor de ședere sau a vizelor | 105 |
|
4.5.1. |
Procedura în cazurile prevăzute la articolul 5 alineatul (4) litera (a) | 106 |
|
4.5.2. |
Procedura în cazurile prevăzute la articolul 5 alineatul (4) litera (c) | 107 |
|
4.6. |
Norme comune privind procedurile menționate în secțiunea 4.5 | 107 |
|
4.7. |
Schimbul de informații în urma obținerii unui rezultat pozitiv și în cazul refuzului intrării sau al expulzării din spațiul Schengen | 107 |
|
4.8. |
Schimbul de informații în urma obținerii unui rezultat pozitiv cu privire la un resortisant al unei țări terțe care beneficiază de dreptul la liberă circulație | 108 |
|
4.9. |
Schimbul de informații în cazul în care, în absența unui rezultat pozitiv, un stat membru constată că există o semnalare privind refuzul intrării pentru un resortisant al unei țări terțe care beneficiază de dreptul la liberă circulație | 109 |
|
4.10. |
Ștergerea semnalărilor privind refuzul intrării sau interdicția de ședere | 109 |
|
5. |
SEMNALĂRILE PRIVIND PERSOANE DISPĂRUTE (ARTICOLUL 32 DIN DECIZIA SIS II) | 109 |
|
5.1. |
Semnalări multiple | 109 |
|
5.2. |
Uzurparea identității | 109 |
|
5.3. |
Introducerea unui pseudonim | 109 |
|
5.4. |
Aplicarea unui indicator de validitate | 109 |
|
5.5. |
Furnizarea de detalii descriptive privind minorii dispăruți și alte persoane considerate ca fiind expuse riscurilor | 109 |
|
5.6. |
Schimbul de informații după obținerea unui rezultat pozitiv | 110 |
|
5.7. |
Ștergerea semnalărilor privind persoane dispărute | 111 |
|
5.7.1. |
Minori | 111 |
|
5.7.2. |
Adulți pentru care nu se solicită măsuri de protecție | 111 |
|
5.7.3. |
Adulți pentru care se solicită măsuri de protecție | 111 |
|
6. |
SEMNALĂRILE PRIVIND PERSOANELE CĂUTATE PENTRU A FACE OBIECTUL UNOR PROCEDURI JUDICIARE (ARTICOLUL 34 DIN DECIZIA SIS II) | 111 |
|
6.1. |
Semnalări multiple | 111 |
|
6.2. |
Uzurparea identității | 111 |
|
6.3. |
Introducerea unui pseudonim | 112 |
|
6.4. |
Schimbul de informații după obținerea unui rezultat pozitiv | 112 |
|
6.5. |
Ștergerea semnalărilor privind persoane căutate pentru a face obiectul unor proceduri judiciare | 112 |
|
7. |
SEMNALĂRILE ÎN VEDEREA EFECTUĂRII DE CONTROALE DISCRETE ȘI SPECIFICE (ARTICOLUL 36 DIN DECIZIA SIS II) | 112 |
|
7.1. |
Semnalări multiple | 112 |
|
7.2. |
Uzurparea identității | 112 |
|
7.3. |
Introducerea unui pseudonim | 112 |
|
7.4. |
Informarea altor state membre în cazul emiterii de semnalări | 112 |
|
7.5. |
Aplicarea unui indicator de validitate | 113 |
|
7.6. |
Schimbul de informații după obținerea unui rezultat pozitiv | 113 |
|
7.7. |
Ștergerea semnalărilor în vederea efectuării de controale discrete și specifice | 113 |
|
7.8. |
Sistemele de recunoaștere automată a numărului de înmatriculare (ANPR) | 113 |
|
8. |
SEMNALĂRI PRIVIND OBIECTE CĂUTATE PENTRU A FI CONFISCATE SAU FOLOSITE CA PROBE (ARTICOLUL 38 DIN DECIZIA SIS II) | 113 |
|
8.1. |
Semnalări multiple | 113 |
|
8.2. |
Semnalări privind vehicule | 113 |
|
8.2.1. |
Verificarea existenței unor semnalări multiple privind un vehicul | 113 |
|
8.2.2. |
Vehicule cu același VIN | 114 |
|
8.3. |
Schimbul de informații după obținerea unui rezultat pozitiv | 115 |
|
8.4. |
Ștergerea semnalărilor privind obiectele căutate pentru a fi confiscate sau folosite ca probe în cadrul procedurilor penale | 115 |
|
9. |
SISTEMELE DE RECUNOAȘTERE AUTOMATĂ A NUMERELOR DE ÎNMATRICULARE (ANPR) | 115 |
|
10. |
STATISTICI | 116 |
INTRODUCERE
Spațiul Schengen
La data de 14 iunie 1985, guvernele Regatului Belgiei, Republicii Federale Germania, Republicii Franceze, Marelui Ducat al Luxemburgului și Regatului Țărilor de Jos au semnat la Schengen, o localitate din Luxemburg, un acord care avea drept obiectiv să permită «[…] libera trecere a frontierelor interne de către toți resortisanții statelor membre» și «[…] libera circulație a mărfurilor și a serviciilor».
La data de 19 iunie 1990, cele cinci țări fondatoare au semnat Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen (1), iar acestora li s-au alăturat ulterior Republica Italiană, la data de 27 noiembrie 1990, Regatul Spaniei și Republica Portugheză, la data de 25 iunie 1991, Republica Elenă, la data de 6 noiembrie 1992, Republica Austria, la data de 28 aprilie 1995, precum și Regatul Danemarcei, Regatul Suediei și Republica Finlanda, la data de 19 decembrie 1996.
În consecință, de la data de 26 martie 1995, acquis-ul Schengen s-a aplicat pe deplin în Belgia, Germania, Franța, Luxemburg, Țările de Jos, Spania și Portugalia (2). De la data de 31 martie 1998, în Austria și în Italia (3); de la data de 26 martie 2000, în Grecia (4) și, în fine, de la data de 25 martie 2001, acquis-ul Schengen a fost pe deplin aplicabil în Norvegia, Islanda, Suedia, Danemarca și Finlanda (5).
Regatul Unit și Irlanda participă doar la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen, în conformitate cu Decizia 2000/365/CE și, respectiv, cu Decizia 2002/192/CE.
În cazul Regatului Unit, dispozițiile la care acesta dorește să participe (cu excepția SIS) sunt aplicabile de la data de 1 ianuarie 2005 (6).
Acquis-ul Schengen a fost încorporat în cadrul juridic al Uniunii Europene prin intermediul protocoalelor atașate la Tratatul de la Amsterdam (7) în 1999. La data de 12 mai 1999 s-a adoptat o decizie a Consiliului de stabilire a temeiului juridic pentru fiecare dintre dispozițiile sau deciziile care constituie acquis-ul Schengen, în conformitate cu prevederile relevante din Tratatul de instituire a Comunității Europene și din Tratatul privind Uniunea Europeană.
De la data de 1 mai 2004, acquis-ul Schengen, astfel cum este integrat în cadrul juridic al Uniunii Europene prin protocolul anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul de instituire a Comunității Europene (denumit în continuare «Protocolul Schengen»), și actele adoptate în temeiul acestuia sau care au legătură cu acesta sunt obligatorii pentru Republica Cehă, Republica Estonia, Republica Letonia, Republica Lituania, Ungaria, Republica Malta, Republica Polonă, Republica Slovenia și Republica Slovacia. Aceste state membre au devenit membre cu drepturi depline ale spațiului Schengen la data de 21 decembrie 2007.
Cipru a semnat Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen, însă beneficiază de o derogare în temeiul Actului său de aderare din 2003.
Republica Bulgaria și România au aderat la Uniunea Europeană la data de 1 ianuarie 2007; de la această dată, acquis-ul Schengen și actele adoptate în temeiul acestuia sau care au legătură cu acesta sunt obligatorii pentru cele două state, cu derogările prevăzute în temeiul Actului lor de aderare din 2005.
Croația a aderat la Uniunea Europeană la data de 1 iulie 2013. Aceasta aplică acquis-ul Schengen cu derogarea prevăzută de Actul său de aderare din 2011.
Unele dispoziții ale acquis-ului Schengen se aplică odată cu aderarea la UE a noilor state membre. Alte dispoziții se aplică în statele membre respective numai în temeiul unei decizii a Consiliului în acest sens. În fine, Consiliul adoptă o decizie privind eliminarea controalelor la frontiere, după ce s-a verificat îndeplinirea, în respectivul stat membru, a condițiilor necesare pentru aplicarea tuturor părților din acquis relevante, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile și după consultarea Parlamentului European.
Și alte țări europene au aderat la spațiul Schengen. Regatul Norvegiei și Republica Islanda au încheiat, la data de 18 mai 1999 (8), un acord de asociere cu statele membre pentru a fi asociate la Convenția Schengen.
În 2004, Confederația Elvețiană a semnat un acord cu Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană privind asocierea sa la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen (9), pe baza căruia a devenit membră a spațiului Schengen la data de 12 decembrie 2008.
Pe baza Protocolului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (10), semnat în 2008, Principatul Liechtenstein a devenit membru al spațiului Schengen la data de 19 decembrie 2011.
Sistemul de Informații Schengen de a doua generație (SIS II)
SIS II, instituit în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1987/2006 și al Deciziei 2007/533/JAI (Decizia SIS II) privind înființarea, funcționarea și utilizarea Sistemului de Informații Schengen de a doua generație (SIS II) (denumite împreună: «instrumentele juridice privind SIS II»), precum și al Regulamentului (CE) nr. 1986/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (11), constituie un sistem comun de informații care permite autorităților competente din statele membre să coopereze prin intermediul schimbului de informații și reprezintă un instrument esențial pentru aplicarea dispozițiilor acquis-ului Schengen, astfel cum este integrat în cadrul Uniunii Europene. Aceste instrumente, care se aplică începând cu data de 9 aprilie 2013, au abrogat titlul IV din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen. SIS II înlocuiește Sistemul de Informații Schengen de primă generație, care a devenit operațional în 1995 și care a fost extins în 2005 și în 2007.
Scopul SIS II, astfel cum se prevede la articolul 1 din instrumentele juridice privind SIS II, este «[…] de a asigura un nivel ridicat de securitate în spațiul de libertate, securitate și justiție al Uniunii Europene, inclusiv menținerea siguranței și ordinii publice și garantarea securității pe teritoriul statelor membre, precum și de a aplica dispozițiile părții a treia titlul IV din Tratatul CE (denumit în continuare „Tratatul CE”), privind circulația persoanelor pe teritoriul acestora, cu ajutorul informațiilor transmise prin intermediul acestui sistem.»
În conformitate cu instrumentele juridice privind SIS II, prin intermediul unei proceduri de consultare automatizate, SIS II asigură accesul la semnalări referitoare la persoane și obiecte pentru următoarele autorități:
|
(a) |
autoritățile responsabile de controlul la frontieră, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (12); |
|
(b) |
autoritățile responsabile de efectuarea și coordonarea altor controale polițienești și vamale în interiorul țării; |
|
(c) |
autoritățile judiciare naționale și autoritățile de coordonare a acestora; |
|
(d) |
autoritățile responsabile de eliberarea vizelor, autoritățile centrale responsabile de examinarea cererilor de viză, autoritățile responsabile de eliberarea permiselor de ședere și de punerea în aplicare a legislației privind resortisanții țărilor terțe în cadrul aplicării dreptului Uniunii privind circulația persoanelor; |
|
(e) |
autoritățile responsabile de eliberarea certificatelor de înmatriculare a vehiculelor [în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1986/2006]. |
În conformitate cu Decizia SIS II, Europol și Eurojust au, de asemenea, acces la anumite categorii de semnalări.
SIS II este alcătuit din următoarele componente:
|
1. |
un sistem central (SIS II central) format din:
|
|
2. |
un sistem național (N.SIS II) în fiecare stat membru, care constă în sistemele naționale de date care comunică cu SIS II central. Un N.SIS II poate conține un fișier de date (o copie națională) care cuprinde o copie completă sau parțială a bazei de date SIS II; |
|
3. |
o infrastructură de comunicare între CS-SIS și NI-SIS care asigură o rețea virtuală criptată pentru datele din SIS II și schimbul de date dintre birourile SIRENE, astfel cum sunt definite mai jos. |
1. BIROURILE SIRENE ȘI INFORMAȚIILE SUPLIMENTARE
1.1. Biroul SIRENE
SIS II conține numai informații indispensabile (și anume date privind semnalările) care permit identificarea unei persoane sau a unui obiect și acțiunea necesară care trebuie întreprinsă. În plus, în conformitate cu instrumentele juridice privind SIS II, statele membre fac schimb de informații suplimentare referitoare la semnalare, care sunt necesare pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții prevăzute în instrumentele juridice privind SIS II, precum și pentru funcționarea corespunzătoare a SIS II, la nivel bilateral sau multilateral.
Această structură, creată pentru a realiza schimbul de informații suplimentare, a fost denumită «SIRENE», acronim provenind de la definiția în limba engleză a structurii: Supplementary Information Request at the National Entries («Solicitare de informații suplimentare la intrarea pe teritoriul național»).
Fiecare stat membru înființează un «birou SIRENE» național, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) comun din instrumentele juridice privind SIS II. Acesta reprezintă un punct de contact unic pentru statele membre, pe deplin operațional 24 de ore din 24, 7 zile din 7, în scopul de a efectua schimburi de informații suplimentare privind introducerea semnalărilor și de a permite întreprinderea acțiunilor corespunzătoare în cazul în care persoanele și obiectele au fost înregistrate în SIS II și sunt găsite în urma obținerii unui rezultat pozitiv. Printre principalele sarcini ale birourilor SIRENE se numără (13) asigurarea faptului că schimbul tuturor informațiilor suplimentare se efectuează în conformitate cu dispozițiile prezentului Manual SIRENE, astfel cum se prevede la articolul 8 comun din instrumentele juridice privind SIS II, în următoarele scopuri:
|
(a) |
pentru a permite statelor membre să se consulte sau să se informeze reciproc la introducerea unei semnalări (de exemplu, la introducerea semnalărilor în vederea arestării); |
|
(b) |
în urma obținerii unui rezultat pozitiv, pentru a se putea întreprinde acțiunile corespunzătoare (de exemplu, găsirea de informații care corespund semnalării); |
|
(c) |
atunci când acțiunea necesară nu poate fi întreprinsă (de exemplu, aplicarea unui indicator de validitate); |
|
(d) |
atunci când se analizează calitatea datelor din SIS II (de exemplu, atunci când datele au fost introduse în mod ilegal sau sunt incorecte din punct de vedere factual), inclusiv validarea semnalărilor la ieșire și verificarea semnalărilor la intrare, dacă legislația națională prevede acest lucru; |
|
(e) |
atunci când se analizează compatibilitatea și prioritatea semnalărilor (de exemplu, atunci când se verifică dacă există semnalări multiple); |
|
(f) |
atunci când are ca obiect drepturile persoanelor vizate, în special dreptul de acces la date. |
Statele membre sunt încurajate să organizeze în mod structurat toate organismele naționale responsabile de cooperarea polițienească internațională, inclusiv birourile SIRENE, pentru a preveni conflictele de competență și suprapunerea activităților.
1.2. Manualul SIRENE
Manualul SIRENE este un set de instrucțiuni care descriu în mod detaliat normele și procedurile care reglementează schimbul bilateral sau multilateral de informații suplimentare.
1.3. Apendicele la Manualul SIRENE
Având în vedere faptul că anumite norme de natură tehnică au un impact direct asupra activității utilizatorilor din statele membre, inclusiv a birourilor SIRENE, este oportun ca normele respective să fie incluse în Manualul SIRENE. Prin urmare, apendicele la prezentul manual conțin, printre altele, norme privind transliterarea, tabele de coduri, formulare pentru transmiterea de informații suplimentare și alte măsuri tehnice de punere în aplicare privind prelucrarea datelor.
1.4. Catalogul recomandărilor privind aplicarea corectă a acquis-ului Schengen și bunele practici (Sistemul de Informații Schengen)
Catalogul pune la dispoziția statelor membre recomandări fără caracter obligatoriu din punct de vedere juridic și bune practici din perspectiva experienței. Acesta reprezintă, de asemenea, un instrument de referință pentru evaluarea punerii în aplicare corecte a instrumentelor juridice privind SIS II. În consecință, recomandările catalogului ar trebui să fie respectate, în măsura în care este posibil.
1.5. Rolul birourilor SIRENE în cadrul cooperării polițienești din Uniunea Europeană
Schimbul de informații suplimentare nu aduce atingere sarcinilor din domeniul cooperării polițienești internaționale care revin birourilor SIRENE în temeiul legislației naționale de punere în aplicare a altor instrumente juridice ale Uniunii Europene.
Este posibil ca birourilor SIRENE să li se atribuie sarcini suplimentare, în special în temeiul legislației naționale de punere în aplicare a Deciziei-cadru 2006/960/JAI, al articolelor 39 și 46 din Convenția Schengen, în măsura în care acestea nu sunt înlocuite de Decizia-cadru 2006/960/JAI, al articolului 40 sau al articolului 41 din Convenția Schengen ori în cazul în care informațiile se încadrează în domeniul de aplicare al asistenței juridice reciproce.
În cazul în care un birou SIRENE primește de la un alt birou SIRENE o cerere care, în conformitate cu legislația națională, nu este de competența sa, acesta ar trebui să o transmită imediat autorității competente și să informeze biroul SIRENE solicitant cu privire la acțiunea respectivă. În cazul în care este necesar, acesta ar trebui să acorde sprijin biroului SIRENE solicitant pentru a facilita comunicarea.
1.5.1. Transferul de date și de informații suplimentare din SIS II către țări terțe sau către organizații internaționale
În conformitate cu articolul 39 din Regulamentul SIS II și cu articolul 54 din Decizia SIS II, datele prelucrate în SIS II în aplicarea acestor două instrumente juridice nu se transferă și nici nu se pun la dispoziția unor țări terțe sau a unor organizații internaționale. Această interdicție se aplică transferului de informații suplimentare către țări terțe sau către organizații internaționale. Articolul 55 din Decizia SIS II prevede o derogare de la această regulă generală pentru schimbul de date cu Interpol privind pașapoartele furate, însușite ilegal, pierdute sau anulate, sub rezerva condițiilor prevăzute la articolul respectiv.
1.6. Relațiile dintre birourile SIRENE și Europol
Europol are dreptul de a accesa și de a efectua în mod direct căutări în datele introduse în SIS II, în conformitate cu articolele 26, 36 și 38 din Decizia SIS II. Europol poate solicita informații suplimentare statelor membre în cauză, în conformitate cu dispozițiile Deciziei privind Europol (14). Se recomandă cu fermitate să se stabilească relații de cooperare cu unitatea națională Europol (ENU), în conformitate cu legislația națională, pentru a se asigura faptul că biroul SIRENE este informat despre orice schimb de informații suplimentare între Europol și ENU cu privire la semnalările din SIS II. În cazurile excepționale în care comunicarea la nivel național cu privire la semnalările din SIS II este efectuată de către ENU, acest fapt ar trebui să fie adus la cunoștința tuturor părților la comunicare, în special a biroului SIRENE, pentru evitarea confuziei.
1.7. Relațiile dintre birourile SIRENE și Eurojust
Membrii naționali ai Eurojust și asistenții acestora au dreptul de a accesa și de a efectua în mod direct căutări în datele introduse în SIS II, în conformitate cu articolele 26, 32, 34 și 38 din Decizia SIS II. Ar trebui să se stabilească relații de cooperare cu aceștia, în conformitate cu legislația națională, pentru a se asigura efectuarea cu ușurință a schimbului de informații în cazul obținerii unui rezultat pozitiv. În special, biroul SIRENE ar trebui să fie punctul de contact pentru membrii naționali ai Eurojust și pentru asistenții acestora, în vederea obținerii de informații suplimentare referitoare la semnalările din SIS II.
1.8. Relațiile dintre birourile SIRENE și Interpol (15)
SIS II nu este menit nici să înlocuiască Interpolul, nici să aibă același rol ca acesta. Deși sarcinile se pot suprapune, principiile de acțiune și de cooperare între statele membre în cadrul Schengen sunt în mod sensibil diferite față de cele din cadrul Interpol. Prin urmare, este necesar să se stabilească la nivel național norme de cooperare între birourile SIRENE și BCN (Birourile Centrale Naționale).
Se aplică următoarele principii:
1.8.1. Prioritatea semnalărilor din SIS II față de semnalările Interpol
În cazul semnalărilor emise de statele membre, semnalările din SIS II și schimbul tuturor informațiilor privind semnalările respective au întotdeauna prioritate față de semnalările și schimbul de informații prin intermediul Interpol. Această dispoziție este deosebit de importantă în cazul în care semnalările sunt incompatibile.
1.8.2. Alegerea canalului de comunicare
Trebuie să se respecte principiul priorității semnalărilor Schengen față de semnalările Interpol emise de statele membre și să se asigure faptul că BCN ale statelor membre respectă acest principiu. Din momentul introducerii semnalării în SIS II, birourile SIRENE asigură toate comunicările legate de aceasta, de scopul introducerii acesteia și de executarea acțiunii care trebuie întreprinsă. În cazul în care un stat membru dorește să schimbe canalul de comunicare, celelalte părți trebuie să fie consultate în prealabil. O astfel de schimbare de canal este posibilă numai în cazuri specifice.
1.8.3. Utilizarea și transmiterea semnalărilor Interpol în statele Schengen
Având în vedere prioritatea semnalărilor din SIS II față de semnalările Interpol, utilizarea semnalărilor Interpol se limitează la cazuri excepționale (și anume, în cazul unor semnalări a căror introducere în SIS II nu este prevăzută nici în instrumentele juridice privind SIS II, nici din punct de vedere tehnic sau în cazul în care nu sunt disponibile toate informațiile necesare creării unei semnalări în SIS II). În spațiul Schengen ar trebui să se evite semnalările paralele în SIS II și prin intermediul Interpol. Semnalările care sunt transmise prin intermediul canalelor Interpol și care acoperă și spațiul Schengen sau părți din acesta conțin următoarea mențiune: «cu excepția statelor Schengen».
1.8.4. Obținerea unui rezultat pozitiv și ștergerea unei semnalări
Pentru a garanta îndeplinirea de către biroul SIRENE a rolului de coordonator al verificării calității informațiilor introduse în SIS II, statele membre asigură faptul că birourile SIRENE și BCN se informează reciproc în cazul obținerii de rezultate pozitive și al ștergerii semnalărilor.
1.8.5. Îmbunătățirea cooperării dintre birourile SIRENE și BCN ale Interpol
În conformitate cu legislația sa națională, fiecare stat membru adoptă măsurile corespunzătoare pentru a asigura schimbul eficace de informații la nivel național între biroul său SIRENE și BCN.
1.9. Standarde
Standardele care stau la baza cooperării prin intermediul birourilor SIRENE sunt următoarele:
1.9.1. Disponibilitate
Fiecare birou SIRENE este pe deplin operațional 24 de ore pe zi, șapte zile din șapte, pentru a fi în măsură să reacționeze în termenul-limită stabilit, astfel cum se prevede în secțiunea 1.13. Furnizarea de analize, de sprijin și de soluții de natură tehnică și juridică este asigurată, de asemenea, 24 de ore pe zi, șapte zile din șapte.
1.9.2. Continuitate
Fiecare birou SIRENE instituie o structură internă care garantează continuitatea gestionării, a personalului și a infrastructurii tehnice.
1.9.3. Confidențialitate
În temeiul articolului 11 comun din instrumentele juridice privind SIS II, întregului personal SIRENE i se aplică normele naționale relevante privind secretul profesional sau alte obligații echivalente de confidențialitate. Această obligație se aplică, de asemenea, după încetarea mandatului sau contractului de muncă.
1.9.4. Accesibilitate
Pentru îndeplinirea obligației de a furniza informații suplimentare, personalul SIRENE are acces direct sau indirect la toate informațiile naționale relevante și la consiliere de specialitate.
1.10. Comunicări
1.10.1. Limba de comunicare
Pentru a se asigura eficiența maximă a comunicării bilaterale între birourile SIRENE, se utilizează o limbă cunoscută de ambele părți.
1.10.2. Schimbul de date între birourile SIRENE
Specificațiile tehnice privind schimbul de informații între birourile SIRENE sunt prevăzute în documentul: «Schimbul de date între birourile SIRENE (DEBS)». Aceste instrucțiuni trebuie să fie respectate.
1.10.3. Rețea, mesaje și căsuțe poștale electronice
Birourile SIRENE utilizează o rețea virtuală criptată destinată exclusiv datelor din SIS II și schimbului de informații suplimentare între birourile SIRENE, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (1) litera (c) și la articolul 8 alineatul (1) din instrumentele juridice privind SIS II. Numai în cazul în care acest canal nu este disponibil se pot utiliza alte mijloace de comunicare, securizate în mod adecvat și corespunzătoare. Posibilitatea de a alege canalul de comunicare înseamnă că acesta se stabilește de la caz la caz, în funcție de capacitățile tehnice și de cerințele privind securitatea și calitatea pe care trebuie să le respecte comunicarea.
Mesajele scrise sunt de două tipuri: texte libere și formulare standard. În apendicele 3 se prezintă formularele care fac obiectul schimburilor între birourile SIRENE și se furnizează instrucțiuni privind conținutul prevăzut al câmpurilor, inclusiv dacă acestea sunt sau nu obligatorii.
În rețeaua menționată mai sus există patru căsuțe poștale electronice diferite pentru mesajele cu text liber și formularele SIRENE.
|
Căsuță poștală electronică |
Adresa căsuței poștale electronice |
Scop |
|
Operațională |
oper@xx.sirenemail2.eu |
Utilizată pentru schimbul de formulare și de fișiere atașate între birourile SIRENE |
|
Tehnică |
tech@xx.sirenemail2.eu |
Utilizată pentru schimbul de e-mailuri între personalul de asistență tehnică al birourilor SIRENE |
|
Responsabil SIRENE |
director@xx.sirenemail2.eu |
Utilizată pentru schimbul de e-mailuri între responsabilii birourilor SIRENE |
|
|
message@xx.sirenemail2.eu |
Utilizată pentru schimbul de mesaje cu text liber între birourile SIRENE |
Pentru testare există un al doilea domeniu (16) (testxx.sirenemail2.eu), în care oricare dintre căsuțele poștale electronice din tabelul de mai sus poate fi reprodusă în scopul efectuării de probe, fără a afecta schimbul real de mesaje și mediul fluxului de lucru.
Se aplică normele detaliate privind căsuțele poștale electronice SIRENE și transmiterea formularelor SIRENE descrise în DEBS.
Sistemul de gestionare a fluxului de lucru SIRENE (a se vedea secțiunea 1.12) monitorizează căsuța poștală electronică operațională și cea pentru mesaje («oper» și «message») în scopul de a detecta formularele primite, e-mailurile conexe și fișierele atașate. Mesajele urgente se trimit numai către căsuța poștală electronică operațională.
1.10.4. Comunicarea în circumstanțe excepționale
În cazul în care canalele de comunicare obișnuite nu sunt disponibile și este necesar, de exemplu, să se trimită formulare standard prin fax, se aplică procedura descrisă în DEBS.
1.11. Carnetul de adrese SIRENE (SAB)
Datele de contact ale birourilor SIRENE și informațiile relevante pentru comunicarea și cooperarea între acestea sunt colectate și furnizate în carnetul de adrese SIRENE (SAB). Comisia va actualiza SAB. SAB actualizat este publicat de către Comisie de cel puțin două ori pe an. Fiecare birou SIRENE asigură faptul că:
|
(a) |
informațiile din SAB nu sunt divulgate unor terți; |
|
(b) |
personalul SIRENE cunoaște și utilizează SAB; |
|
(c) |
orice actualizare a informațiilor din SAB se comunică de îndată Comisiei. |
1.12. Sistemul de gestionare a fluxului de lucru al birourilor SIRENE
Administrarea eficace a fluxului de lucru al birourilor SIRENE poate fi realizată cel mai bine prin dotarea fiecărui birou SIRENE cu un sistem de gestionare computerizat (sistem de gestionare a fluxului de lucru), care permite un grad ridicat de automatizare în cadrul activității de gestionare a fluxului de lucru zilnic.
Biroul SIRENE poate să aibă la dispoziție, în alt spațiu, un sistem informatic de rezervă și o bază de date de rezervă pentru fluxul său de lucru, în cazurile de urgență gravă apărute la sediul său. De asemenea, ar trebui să asigure într-o măsură suficientă furnizarea de energie electrică și efectuarea comunicațiilor.
Pentru asigurarea unui grad ridicat de disponibilitate a fluxului de lucru SIRENE, ar trebui să furnizeze asistență informatică adecvată.
1.13. Termene-limită pentru furnizarea unui răspuns
Biroul SIRENE răspunde în cel mai scurt timp posibil tuturor solicitărilor de informații formulate de celelalte state membre, prin intermediul birourilor lor SIRENE, privind semnalările și procedurile aplicabile în cazul obținerii unui rezultat pozitiv. În orice caz, se furnizează un răspuns în termen de 12 ore. (A se vedea și secțiunea 1.13.1 privind indicarea gradului de urgență în formularele SIRENE).
Ordinea priorităților în activitatea zilnică se stabilește în funcție de categoria semnalării și de importanța cazului.
1.13.1. Indicarea gradului de urgență în formularele SIRENE, inclusiv raportarea urgentă a unui rezultat pozitiv
Formularele SIRENE care trebuie prelucrate în mod prioritar de către biroul SIRENE destinatar pot conține mențiunea «URGENT» în câmpul 311 («Important Notice» – «Notă importantă»), urmată de motivul urgenței. Acesta se explică în câmpurile corespunzătoare din formularele SIRENE. Se poate folosi și comunicarea sau notificarea telefonică atunci când este necesar să se furnizeze urgent un răspuns.
În cazul în care circumstanțele în care s-a obținut un rezultat pozitiv privind o semnalare impun acest lucru, de exemplu într-o situație de reală urgență sau de importanță semnificativă, biroul SIRENE al statului membru care a găsit informații care corespund semnalării comunică telefonic acest fapt, după caz, biroului SIRENE al statului membru semnalant, după trimiterea unui formular G.
1.14. Norme privind transliterarea/transcrierea
Definițiile și normele privind transliterarea și transcrierea sunt prevăzute în apendicele 1. Acestea trebuie să fie respectate în cadrul comunicării între birourile SIRENE (a se vedea și secțiunea 2.10 privind introducerea numelor proprii).
1.15. Calitatea datelor
În temeiul articolului 7 alineatul (2) din instrumentele juridice privind SIS II, birourile SIRENE coordonează verificarea calității informațiilor introduse în SIS II. Birourile SIRENE ar trebui să dispună de competența necesară la nivel național pentru a îndeplini acest rol. Prin urmare, ar trebui să se instituie la nivel național o formă corespunzătoare de control al calității datelor, inclusiv o verificare a raportului semnalări/rezultate pozitive și a conținutului datelor.
Pentru ca fiecare birou SIRENE să își poată îndeplini rolul de coordonator al verificării calității datelor, ar trebui să i se furnizeze asistența informatică necesară și să i se acorde drepturile corespunzătoare de acces la sisteme.
Ar trebui să se stabilească standarde naționale pentru formarea utilizatorilor în ceea ce privește principiile și practicile referitoare la calitatea datelor, în cooperare cu biroul național SIRENE. Statele membre pot solicita ca personalul birourilor SIRENE să participe la formarea tuturor autorităților care introduc semnalări, punând accentul pe calitatea datelor și pe maximizarea gradului de utilizare a SIS II.
1.16. Arhivare
|
(a) |
Fiecare stat membru stabilește condițiile de stocare a informațiilor. |
|
(b) |
Biroul SIRENE din statul membru care a emis semnalarea pune la dispoziția celorlalte state membre toate informațiile privind propriile sale semnalări, inclusiv o trimitere la decizia care a generat semnalarea. |
|
(c) |
Arhivele fiecărui birou SIRENE permit un acces rapid la informațiile relevante pentru a se respecta termenele-limită foarte scurte de transmitere a informațiilor. |
|
(d) |
În conformitate cu articolul 12 alineatul (4) din instrumentele juridice privind SIS II, datele cu caracter personal din dosarele deținute de biroul SIRENE ca urmare a unui schimb de informații sunt păstrate numai pe durata perioadei care este necesară în vederea realizării scopurilor pentru care au fost furnizate. Ca regulă, aceste informații se șterg imediat după ce semnalarea conexă a fost ștearsă din SIS II și, în orice caz, cel mai târziu la un an după ștergerea semnalării conexe. Datele referitoare la o anumită semnalare introdusă de un stat membru sau la o semnalare în legătură cu care s-a întreprins o acțiune pe teritoriul acestuia pot fi însă stocate o perioadă mai îndelungată, în conformitate cu legislația națională. |
|
(e) |
Informațiile suplimentare trimise de alte state membre se stochează în conformitate cu legislația națională a statului membru destinatar privind protecția datelor. Se aplică, de asemenea, articolul 12 comun din instrumentele juridice privind SIS II, Directiva 95/46/CE și Decizia-cadru 2008/977/JAI. |
|
(f) |
Informațiile privind cazurile de uzurpare a identității se șterg după ștergerea semnalării căreia îi corespund. |
|
(g) |
Accesul la arhive se înregistrează, face obiectul controlului și este limitat la personalul desemnat. |
1.17. Personal
Un personal cu un nivel ridicat de experiență este capabil să lucreze din proprie inițiativă și, astfel, se poate ocupa în mod eficient de cazuri. Prin urmare, este de dorit o fluctuație redusă a personalului, ceea ce necesită susținerea neechivocă a conducerii pentru crearea unui mediu de lucru descentralizat. Statele membre sunt încurajate să ia măsurile corespunzătoare pentru a evita pierderea calificării și a experienței cauzată de fluctuația personalului.
1.17.1. Responsabilii birourilor SIRENE
Responsabilii birourilor SIRENE ar trebui să se întrunească de cel puțin două ori pe an pentru a evalua calitatea cooperării între serviciile lor, pentru a discuta despre măsurile tehnice sau organizatorice necesare în cazul unor dificultăți și pentru a clarifica, după caz, procedurile. Reuniunile responsabililor birourilor SIRENE sunt organizate de statul membru care deține președinția Consiliului Uniunii Europene.
1.17.2. Persoana de contact SIRENE (SIRCoP)
În cazurile în care procedurile standard se dovedesc insuficiente, persoana de contact SIRENE (SIRCoP) se poate ocupa de dosarele a căror evoluție este complexă, problematică sau sensibilă și care pot presupune un anumit grad de asigurare a calității și/sau un contact pe termen mai îndelungat cu un alt birou SIRENE pentru remedierea situației. SIRCoP nu soluționează cazurile urgente, de care, în principiu, se ocupă serviciile de asistență imediată, disponibile 24 de ore din 24, 7 zile din 7.
SIRCoP poate să elaboreze propuneri pentru îmbunătățirea calității și să prezinte opțiuni în vederea soluționării respectivelor situații pe termen mai lung.
Ca regulă generală, o SIRCoP poate fi contactată de o altă SIRCoP numai în timpul programului de lucru.
În cadrul raportării statistice anuale se efectuează o evaluare anuală, astfel cum se prevede în apendicele 5, pe baza următorilor indicatori:
|
(a) |
numărul de intervenții SIRCoP pe stat membru; |
|
(b) |
motivul contactării; |
|
(c) |
rezultatul intervențiilor pe baza informațiilor disponibile pe durata perioadei de raportare. |
1.17.3. Cunoștințe
Personalul birourilor SIRENE are cunoștințe lingvistice care acoperă cât mai multe limbi posibil, iar personalul de serviciu este capabil să comunice cu toate birourile SIRENE.
Personalul are cunoștințele necesare cu privire la:
|
— |
aspecte juridice naționale, europene și internaționale; |
|
— |
autoritățile naționale de aplicare a legii; și |
|
— |
sistemele judiciare și de gestionare a imigrației de la nivel național și european. |
Personalul trebuie să aibă autoritatea necesară pentru a se ocupa în mod independent de orice caz nou.
Operatorii care sunt de serviciu în afara programului de lucru au aceleași competențe, aceleași cunoștințe și aceeași autoritate și ar trebui să aibă posibilitatea de a contacta experți care asigură permanența.
În cadrul biroului SIRENE ar trebui să fie disponibile cunoștințe de specialitate în domeniul juridic care să acopere atât cazurile obișnuite, cât și pe cele excepționale. În funcție de caz, acestea pot fi furnizate de oricare membru al personalului care are pregătirea juridică necesară sau de experți ai autorităților judiciare.
1.17.4. Formare
La nivel național, o formare suficientă asigură faptul că personalul îndeplinește standardele necesare stabilite în prezentul manual. Înainte de a primi autorizația de a prelucra datele stocate în SIS II, personalul beneficiază de o formare corespunzătoare privind normele în domeniul securității și al protecției datelor și este informat cu privire la orice infracțiuni și sancțiuni aplicabile.
Cel puțin o dată pe an se organizează cursuri comune de formare pentru a consolida cooperarea dintre birourile SIRENE, personalul putând astfel să întâlnească colegi din celelalte birouri SIRENE, să facă schimb de informații cu privire la metodele de lucru naționale și să constituie un corpus de cunoștințe omogen și echivalent. De asemenea, cursurile vor permite personalului să devină conștient de importanța muncii pe care o desfășoară și de necesitatea solidarității reciproce în vederea asigurării securității comune a statelor membre.
Activitatea de formare ar trebui să fie pusă în aplicare în conformitate cu Manualul formatorilor SIRENE.
Articolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 1077/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (17) prevede că Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă, în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (agenția) îndeplinește atribuții legate de formarea privind utilizarea tehnică a SIS II, în special pentru personalul SIRENE.
1.17.5. Schimburi de personal
În măsura în care este posibil, birourile SIRENE ar trebui să aibă în vedere și organizarea unor schimburi de personal cu alte birouri SIRENE, cel puțin o dată pe an. Aceste schimburi sunt menite să contribuie la îmbunătățirea cunoașterii metodelor de lucru de către personal, să prezinte structura organizatorică a altor birouri SIRENE și să stabilească contacte personale cu colegi din alte state membre.
2. PROCEDURI GENERALE
Procedurile descrise mai jos se aplică tuturor categoriilor de semnalări. Procedurile specifice fiecărei categorii de semnalări sunt prezentate în secțiunile corespunzătoare ale prezentului manual.
2.1. Definiții
«Stat membru semnalant»: statul membru care a introdus semnalarea în SIS II.
«Stat membru executant»: statul membru care întreprinde acțiunile necesare ca urmare a obținerii unui rezultat pozitiv.
«Biroul SIRENE furnizor»: biroul SIRENE al unui stat membru care deține amprente digitale sau fotografii ale persoanei care face obiectul unei semnalări introduse de un alt stat membru.
«Rezultat pozitiv»: se obține un rezultat pozitiv în SIS II atunci când:
|
(a) |
un utilizator efectuează o căutare; |
|
(b) |
căutarea duce la identificarea unei semnalări introduse de un alt stat membru în SIS II; |
|
(c) |
datele privind semnalarea din SIS II corespund datelor căutării; și |
|
(d) |
în urma obținerii rezultatului pozitiv, sunt necesare acțiuni suplimentare. |
«Indicator de validitate»: suspendarea validității la nivel național, care poate fi adăugată semnalărilor în vederea arestării, semnalărilor privind persoane dispărute și semnalărilor în vederea efectuării de controale, în cazul în care un stat membru consideră că punerea în aplicare a unei semnalări contravine legislației naționale, cu obligațiile sale internaționale sau cu interesele sale naționale fundamentale. În cazul în care semnalării i s-a aplicat un indicator de validitate, acțiunea care trebuie întreprinsă în baza semnalării nu se efectuează pe teritoriul statului membru respectiv.
2.2. Semnalări multiple [articolul 34 alineatul (6) din Regulamentul SIS II și articolul 49 alineatul (6) din Decizia SIS II]
Un stat membru poate să introducă în SIS II numai o singură semnalare care vizează o persoană sau un obiect.
În consecință, de fiecare dată când este posibil și necesar, semnalările ulterioare privind aceeași persoană sau același obiect rămân disponibile la nivel național pentru a putea fi introduse după încetarea valabilității sau ștergerea primei semnalări.
Este posibil ca mai multe semnalări care au același obiect să fie introduse de state membre diferite. Este esențial ca această situație să nu conducă la confuzii în rândul utilizatorilor și ca aceștia din urmă să cunoască cu precizie măsurile care trebuie luate atunci când se introduce o semnalare și procedura care trebuie urmată în cazul obținerii unui rezultat pozitiv. Prin urmare, se stabilesc proceduri pentru detectarea semnalărilor multiple, precum și ordinea de prioritate pentru introducerea semnalărilor în SIS II.
Acest lucru necesită:
|
— |
efectuarea de verificări înainte de introducerea unei semnalări pentru a stabili dacă în SIS II există deja o semnalare care are același obiect; |
|
— |
consultarea celorlalte state membre, în cazul în care introducerea unei semnalări generează semnalări multiple incompatibile. |
2.2.1. Compatibilitatea semnalărilor
Mai multe state membre pot să introducă o semnalare privind aceeași persoană sau același obiect, dacă semnalările sunt compatibile.
Tabelul compatibilității semnalărilor privind persoane
|
Ordinea importanței |
Semnalare în vederea arestării |
Semnalare privind refuzul intrării |
Semnalare privind o persoană dispărută (protecție) |
Semnalare în vederea efectuării de controale specifice – acțiune imediată |
Semnalare în vederea efectuării de controale specifice |
Semnalare în vederea efectuării de controale discrete – acțiune imediată |
Semnalare în vederea efectuării de controale discrete |
Semnalare privind o persoană dispărută (locul unde se află persoana) |
Semnalare în vederea unei proceduri judiciare |
|
Semnalare în vederea arestării |
da |
da |
da |
nu |
nu |
nu |
nu |
da |
da |
|
Semnalare privind refuzul intrării |
da |
da |
nu |
nu |
nu |
nu |
nu |
nu |
nu |
|
Semnalare privind o persoană dispărută (protecție) |
da |
nu |
da |
nu |
nu |
nu |
nu |
da |
da |
|
Semnalare în vederea efectuării de controale specifice – acțiune imediată |
nu |
nu |
nu |
da |
da |
nu |
nu |
nu |
nu |
|
Semnalare în vederea efectuării de controale specifice |
nu |
nu |
nu |
da |
da |
nu |
nu |
nu |
nu |
|
Semnalare în vederea efectuării de controale discrete – acțiune imediată |
nu |
nu |
nu |
nu |
nu |
da |
da |
nu |
nu |
|
Semnalare în vederea efectuării de controale discrete |
nu |
nu |
nu |
nu |
nu |
da |
da |
nu |
nu |
|
Semnalare privind o persoană dispărută (locul unde se află persoana) |
da |
nu |
da |
nu |
nu |
nu |
nu |
da |
da |
|
Semnalare în vederea unei proceduri judiciare |
da |
nu |
da |
nu |
nu |
nu |
nu |
da |
da |
Tabelul compatibilității semnalărilor privind obiecte
|
Ordinea importanței |
Semnalare în vederea folosirii ca probă |
Document de călătorie anulat |
Semnalare în vederea confiscării |
Semnalare în vederea efectuării de controale specifice – acțiune imediată |
Semnalare în vederea efectuării de controale specifice |
Semnalare în vederea efectuării de controale discrete – acțiune imediată |
Semnalare în vederea efectuării de controale discrete |
|
Semnalare în vederea folosirii ca probă |
da |
da |
da |
nu |
nu |
nu |
nu |
|
Document de călătorie anulat |
da |
da |
da |
nu |
nu |
nu |
nu |
|
Semnalare privind confiscarea |
da |
da |
da |
nu |
nu |
nu |
nu |
|
Semnalare în vederea efectuării de controale specifice – acțiune imediată |
nu |
nu |
nu |
da |
da |
nu |
nu |
|
Semnalare în vederea efectuării de controale specifice |
nu |
nu |
nu |
da |
da |
nu |
nu |
|
Semnalare în vederea efectuării de controale discrete – acțiune imediată |
nu |
nu |
nu |
nu |
nu |
da |
da |
|
Semnalare în vederea efectuării de controale discrete |
nu |
nu |
nu |
nu |
nu |
da |
da |
2.2.2. Ordinea priorității semnalărilor
În cazul semnalărilor incompatibile, ordinea priorității semnalărilor privind persoane este următoarea:
|
— |
arestarea în vederea predării sau a extrădării (articolul 26 din decizie); |
|
— |
refuzul intrării sau interdicția de ședere pe teritoriul Schengen (articolul 24 din regulament); |
|
— |
plasarea sub protecție (articolul 32 din decizie); |
|
— |
controale specifice – acțiune imediată (articolul 36 din decizie); |
|
— |
controale specifice (articolul 36 din decizie); |
|
— |
controale discrete – acțiune imediată (articolul 36 din decizie); |
|
— |
controale discrete (articolul 36 din decizie); |
|
— |
comunicarea locului unde se află persoana (articolele 32 și 34 din decizie). |
Ordinea priorității semnalărilor privind obiecte este următoarea:
|
— |
folosirea ca probă (articolul 38 din decizie); |
|
— |
confiscarea documentelor de călătorie anulate (articolul 38 din decizie); |
|
— |
confiscarea (articolul 38 din decizie); |
|
— |
controale specifice – acțiune imediată (articolul 36 din decizie); |
|
— |
controale specifice (articolul 36 din decizie); |
|
— |
controale discrete – acțiune imediată (articolul 36 din decizie); |
|
— |
controale discrete (articolul 36 din decizie). |
În cazul în care anumite interese naționale esențiale impun acest lucru, se pot face derogări de la ordinea de prioritate de mai sus, după o consultare între statele membre.
2.2.3. Verificarea incompatibilității și introducerea semnalărilor multiple
Pentru a se evita semnalările multiple incompatibile, este important să se facă o distincție clară între persoanele sau obiectele care au caracteristici similare. Prin urmare, consultarea și cooperarea între birourile SIRENE sunt esențiale și fiecare stat membru stabilește procedurile tehnice corespunzătoare pentru identificarea unor astfel de cazuri înainte de introducerea unei semnalări.
Biroul SIRENE asigură faptul că există numai o singură semnalare în SIS II, în conformitate cu procedura națională, în cazul în care o cerere de introducere a unei semnalări este incompatibilă cu o semnalare introdusă de același stat membru.
Pentru a verifica dacă există semnalări multiple privind aceeași persoană sau același obiect se aplică următoarea procedură:
|
(a) |
se compară elementele obligatorii de descriere a identității pentru a verifica existența semnalărilor multiple:
|
|
(b) |
în cazul introducerii unei noi semnalări privind un vehicul sau un alt obiect cu număr de identificare sau număr de înmatriculare, a se vedea procedurile prezentate în secțiunea 8.2.1; |
|
(c) |
în cazul altor obiecte, cele mai potrivite câmpuri în vederea identificării semnalărilor multiple sunt câmpurile obligatorii, toate acestea trebuind să fie utilizate pentru ca sistemul să efectueze o comparare automată. |
Procedurile prezentate în secțiunea 8.2.1 (verificarea existenței unor semnalări multiple privind un vehicul) se utilizează pentru a face distincția între alte categorii de obiecte în SIS II, atunci când se constată că două obiecte similare au același număr de serie.
În cazul în care, în urma verificării, se constată că este vorba de două persoane sau obiecte diferite, biroul SIRENE validează cererea de introducere a unei noi semnalări (19).
În cazul în care, în urma verificării existenței unor semnalări multiple, se constată că datele sunt identice și se referă la aceeași persoană sau la același obiect, biroul SIRENE al statului membru care intenționează să introducă o nouă semnalare consultă biroul SIRENE al statului membru semnalant, dacă semnalările sunt incompatibile.
Pentru a verifica compatibilitatea semnalărilor, se aplică următoarea procedură:
|
(a) |
înainte de introducerea unei semnalări, este obligatoriu să se efectueze o verificare menită să asigure faptul că nu există semnalări incompatibile; |
|
(b) |
dacă există o altă semnalare compatibilă, nu este necesar ca birourile SIRENE să se consulte reciproc. Cu toate acestea, în cazul în care este necesar să se clarifice dacă semnalarea se referă la aceeași persoană, biroul SIRENE consultă biroul SIRENE al statului membru semnalant, utilizând formularul L; |
|
(c) |
în cazul în care semnalările sunt incompatibile, birourile SIRENE se consultă reciproc, utilizând formularul E, pentru ca, în final, să se introducă o singură semnalare; |
|
(d) |
semnalările în vederea arestării se introduc imediat, fără a se aștepta rezultatul consultării cu celelalte state membre; |
|
(e) |
în cazul în care, în urma consultării, se acordă prioritate unei semnalări care este incompatibilă cu semnalările existente, statele membre care au introdus celelalte semnalări le șterg în momentul introducerii noii semnalări. Statele membre soluționează orice divergențe prin intermediul birourilor SIRENE; |
|
(f) |
statele membre care nu au putut să introducă o semnalare se pot înscrie pentru a fi notificate de CS-SIS cu privire la ștergerea semnalării; |
|
(g) |
biroul SIRENE al statului membru care nu a putut să introducă semnalarea poate solicita ca biroul SIRENE al statului membru care a introdus semnalarea să îl informeze în cazul obținerii unui rezultat pozitiv cu privire la aceasta. |
2.2.4. Situația specială a Regatului Unit și a Irlandei
Regatul Unit și Irlanda nu participă la Regulamentul SIS II, prin urmare, acestea nu pot avea acces la semnalările privind refuzul intrării sau interdicția de ședere (articolele 24 și 26 din Regulamentul SIS II). Acestea trebuie însă să respecte normele privind compatibilitatea semnalărilor, astfel cum sunt prevăzute în secțiunea 2.2, și, în special, să aplice procedura menționată în secțiunea 2.2.3.
Se aplică următoarea procedură:
|
(a) |
în cazul în care Regatul Unit sau Irlanda introduce o semnalare care este potențial incompatibilă cu o semnalare existentă privind refuzul intrării sau interdicția de ședere, în conformitate cu secțiunea 2.2.1, SIS II central notifică acestor două state membre potențiala incompatibilitate, comunicând numai numărul de identificare Schengen al semnalării existente; |
|
(b) |
în cazul în care se notifică potențiala incompatibilitate a unei semnalări introduse de Regatul Unit sau de Irlanda cu o semnalare privind refuzul intrării sau interdicția de ședere introdusă de un alt stat membru, biroul SIRENE al Regatului Unit sau al Irlandei inițiază o consultare cu statul membru semnalant, utilizând mesaje cu text liber, și șterge semnalarea potențial incompatibilă în timpul consultării; |
|
(c) |
în funcție de rezultatul consultării, Regatul Unit sau Irlanda poate să reintroducă o semnalare care s-a dovedit a fi compatibilă. |
2.3. Schimbul de informații după obținerea unui rezultat pozitiv
În cazul în care, după obținerea unui rezultat pozitiv, utilizatorul are nevoie de informații suplimentare, biroul SIRENE contactează de îndată biroul SIRENE al statului membru semnalant și solicită informațiile necesare. Dacă este cazul, birourile SIRENE acționează ca intermediari între autoritățile naționale, obținând și transmițând informațiile suplimentare relevante pentru semnalarea respectivă.
Cu excepția unor dispoziții contrare, statul membru semnalant este informat cu privire la rezultatul pozitiv și la consecințele acestuia (a se vedea și secțiunea 1.13.1 privind indicarea gradului de urgență).
Se aplică următoarea procedură:
|
(a) |
fără a se aduce atingere secțiunii 2.4 din prezentul manual, un rezultat pozitiv privind o persoană sau un obiect care face obiectul unei semnalări se comunică, în principiu, biroului SIRENE al statului membru semnalant, utilizându-se un formular G; |
|
(b) |
atunci când statului membru semnalant i se notifică obținerea unui rezultat pozitiv, articolul aplicabil din instrumentele juridice privind SIS II se menționează în câmpul 090 din formularul G, inclusiv informațiile suplimentare, dacă este necesar (de exemplu, «MINOR»). Formularul G furnizează în câmpul 088 cât mai multe informații posibil cu privire la rezultatul pozitiv, inclusiv cu privire la acțiunile întreprinse. Se pot solicita informații suplimentare statului membru semnalant în câmpul 089; |
|
(c) |
în cazul în care biroul SIRENE al statului membru executant intenționează să furnizeze informații suplimentare după trimiterea unui formular G, acesta utilizează un formular M; |
|
(d) |
dacă este necesar, biroul SIRENE al statului membru semnalant trimite orice informații relevante și specifice și menționează orice măsuri speciale pe care solicită să le adopte biroul SIRENE al statului membru executant. |
Pentru procedura de raportare a rezultatelor pozitive obținute prin intermediul sistemelor de recunoaștere automată a plăcuțelor de înmatriculare (Automatic Number Plate Recognition – ANPR), a se vedea secțiunea 9.
2.4. Imposibilitatea respectării procedurilor în urma obținerii unui rezultat pozitiv (articolul 48 din Decizia SIS II și articolul 33 din Regulamentul SIS II)
În conformitate cu articolul 48 din Decizia SIS II și cu articolul 33 din Regulamentul SIS II, se aplică următoarea procedură:
|
(a) |
statul membru care, pe baza tuturor informațiilor disponibile, se află în imposibilitatea certă de a respecta procedura informează statul membru semnalant, prin intermediul biroului său SIRENE, cu privire la faptul că nu este în măsură să întreprindă acțiunea solicitată și precizează motivele în câmpul 083 din formularul H; |
|
(b) |
statele membre în cauză pot conveni asupra acțiunii care trebuie întreprinsă, în conformitate cu legislația lor națională și cu instrumentele juridice privind SIS II. |
2.5. Prelucrarea datelor în alt scop decât cel pentru care au fost introduse în SIS II [articolul 46 alineatul (5) din Decizia SIS II]
Datele din SIS II pot fi prelucrate numai în scopurile stabilite pentru fiecare categorie de semnalări.
Cu toate acestea, dacă s-a obținut o autorizare prealabilă din partea statului membru semnalant, datele pot fi prelucrate în alt scop decât cel pentru care au fost introduse, în vederea prevenirii unei amenințări grave iminente la adresa ordinii și securității publice, din motive serioase de securitate națională sau în scopul prevenirii unei infracțiuni grave.
În cazul în care un stat membru intenționează să prelucreze date din SIS II în alt scop decât cel pentru care au fost introduse, schimbul de informații se desfășoară în conformitate cu următoarele norme:
|
(a) |
prin intermediul biroului său SIRENE, statul membru care intenționează să utilizeze datele în alt scop expune statului membru semnalant motivele pentru care dorește să facă acest lucru, utilizând un formular I; |
|
(b) |
statul membru semnalant analizează, în cel mai scurt timp, dacă se poate da curs solicitării și informează, prin intermediul biroului său SIRENE, celălalt stat membru cu privire la decizia sa, utilizând un formular M; |
|
(c) |
dacă este necesar, statul membru semnalant poate să acorde autorizarea, sub rezerva anumitor condiții privind utilizarea datelor. Această autorizare se trimite utilizându-se un formular M. |
După ce statul membru semnalant și-a dat acordul, celălalt stat membru utilizează datele numai în scopul pentru care a solicitat și a obținut autorizarea. Respectivul stat membru ține seama de orice condiții stabilite de statul membru semnalant.
2.6. Aplicarea unui indicator de validitate
2.6.1. Introducere
|
(a) |
Articolul 24 din Decizia SIS II prevede următoarele cazuri în care un stat membru poate solicita aplicarea unui indicator de validitate:
|
|
(b) |
există o procedură alternativă numai pentru semnalările în vederea arestării (a se vedea secțiunea 3.6); |
|
(c) |
dacă se aplică un indicator de validitate semnalărilor privind persoane dispărute și semnalărilor în vederea efectuării de controale discrete sau specifice, semnalarea nu apare pe ecran atunci când utilizatorul consultă sistemul; |
|
(d) |
fără a se aduce atingere secțiunii 3.6.1, un stat membru nu poate solicita aplicarea unui indicator de validitate numai pe baza faptului că un anumit stat membru este statul membru semnalant. Aplicarea indicatorilor de validitate se solicită numai de la caz la caz. |
2.6.2. Consultarea statelor membre în vederea aplicării unui indicator de validitate
Se adaugă un indicator de validitate numai la cererea sau cu acordul unui alt stat membru.
Se aplică următoarea procedură:
|
(a) |
în cazul în care un stat membru dorește aplicarea unui indicator de validitate, înaintează o cerere statului membru semnalant, utilizând un formular F, și explică din ce motiv solicită acest lucru. În acest scop se utilizează câmpul 071, iar în câmpul 080 se explică motivul aplicării indicatorului de validitate. Pentru alte informații suplimentare privind semnalarea se utilizează câmpul 083; |
|
(b) |
statul membru semnalant aplică imediat indicatorul de validitate solicitat; |
|
(c) |
după efectuarea schimbului de informații, în funcție de elementele furnizate în cadrul procesului de consultare de către statul membru care solicită aplicarea indicatorului de validitate, semnalarea va trebui eventual modificată ori ștearsă sau cererea poate fi retrasă, semnalarea rămânând neschimbată. |
2.6.3. Cererea de ștergere a unui indicator de validitate
Statele membre înaintează o cerere de ștergere a indicatorului de validitate solicitat anterior de îndată ce motivul în temeiul căruia acesta a fost aplicat nu mai este valabil. Acest lucru se poate întâmpla, în special, dacă legislația națională s-a modificat sau dacă în urma schimbului de informații suplimentare cu privire la caz reiese faptul că circumstanțele menționate la articolul 24 alineatul (1) sau la articolul 25 din Decizia SIS II nu mai există.
Se aplică următoarea procedură:
|
(a) |
biroul SIRENE care a solicitat anterior aplicarea indicatorului de validitate solicită biroului SIRENE al statului membru semnalant ștergerea acestuia, folosind un formular F. În acest scop se utilizează câmpul 075 (20). Pentru mai multe informații cu privire la legislația națională se utilizează câmpul 080 și, dacă este cazul, pentru introducerea de informații suplimentare care explică motivul ștergerii indicatorului de validitate și pentru alte informații suplimentare cu privire la semnalare se utilizează câmpul 083; |
|
(b) |
biroul SIRENE al statului membru semnalant șterge imediat indicatorul de validitate. |
2.7. Date care conțin erori de drept sau de fapt (articolul 34 din Regulamentul SIS II și articolul 49 din Decizia SIS II)
În cazul identificării unor date incorecte din punct de vedere factual sau stocate ilegal în SIS II, schimbul de informații suplimentare se desfășoară în conformitate cu normele stabilite la articolul 34 alineatul (2) din Regulamentul SIS II și la articolul 49 alineatul (2) din Decizia SIS II, care prevăd că doar statul membru care a emis semnalarea poate să modifice, să completeze, să corecteze, să actualizeze sau să șteargă datele.
Statul membru care a constatat că datele conțin o eroare sau că au fost stocate ilegal informează statul membru semnalant, prin intermediul biroului său SIRENE, în cel mai scurt timp și nu mai târziu de 10 zile calendaristice de la data la care a luat cunoștință de elementele care indică existența erorii. Schimbul de informații se efectuează utilizându-se un formular J.
|
(a) |
în funcție de rezultatul consultărilor, poate fi necesar ca statul membru semnalant să șteargă sau să corecteze datele, în conformitate cu procedurile sale naționale privind corectarea informației respective; |
|
(b) |
în cazul în care nu se ajunge la un acord în termen de două luni, biroul SIRENE al statului membru care a constat existența erorii sau faptul că datele au fost stocate ilegal sesizează autoritatea competentă din țara sa pentru a înainta cazul Autorității Europene pentru Protecția Datelor, care, împreună cu autoritățile naționale de supraveghere în cauză, acționează ca mediator. |
2.8. Dreptul de acces la date și de rectificare a acestora (articolul 41 din Regulamentul SIS II și articolul 58 din Decizia SIS II)
2.8.1. Cereri de acces la date sau de rectificare a datelor
Fără a se aduce atingere legislației naționale, în cazul în care este necesar ca autoritățile naționale să fie informate cu privire la o cerere de acces la date sau de rectificare a datelor, schimbul de informații se efectuează conform următoarelor norme:
|
(a) |
fiecare birou SIRENE aplică legislația sa națională privind dreptul de acces la datele personale. După caz și în conformitate cu legislația aplicabilă, birourile SIRENE fie transmit autorităților naționale competente cererile pe care le primesc având ca obiect accesul la date sau rectificarea datelor, fie hotărăsc cu privire la aceste cereri în limita domeniului lor de competență; |
|
(b) |
în cazul în care autoritățile naționale competente solicită acest lucru, birourile SIRENE ale statelor membre în cauză transmit, în conformitate cu legislația lor națională, informații privind exercitarea dreptului de acces la date. |
2.8.2. Schimbul de informații privind cererile de acces la semnalările emise de alte state membre
Informațiile privind cererile de acces la semnalările introduse în SIS II de un alt stat membru se comunică prin intermediul birourilor naționale SIRENE, utilizându-se un formular K pentru persoane sau un formular M pentru obiecte.
Se aplică următoarea procedură:
|
(a) |
cererea de acces este transmisă biroului SIRENE al statului membru semnalant în cel mai scurt timp, astfel încât să se poată pronunța asupra acesteia; |
|
(b) |
biroul SIRENE al statului membru semnalant informează cu privire la poziția sa biroul SIRENE al statului membru care a primit cererea de acces; |
|
(c) |
răspunsul biroului SIRENE al statului membru semnalant ține seama de eventualele termene-limită pentru prelucrarea cererii care au fost stabilite de biroul SIRENE al statului membru care a primit cererea de acces; |
|
(d) |
biroul SIRENE al statului membru care primește din partea unei persoane o cerere de acces, de corectare sau de ștergere ia toate măsurile necesare pentru a asigura furnizarea unui răspuns în timp util. |
În cazul în care biroul SIRENE al statului membru semnalant transmite poziția sa biroului SIRENE al statului membru care a primit cererea de acces, biroul SIRENE, în conformitate cu legislația națională și în limitele competenței sale, fie se pronunță asupra cererii, fie asigură faptul că poziția este comunicată în cel mai scurt timp posibil autorității care răspunde de soluționarea cererii.
2.8.3. Schimbul de informații privind cererile de rectificare sau de ștergere a datelor introduse de alte state membre
În cazul în care o persoană solicită ca datele sale să fie rectificate sau șterse, această operațiune poate să fie efectuată numai de statul membru semnalant. În cazul în care persoana respectivă se adresează unui alt stat membru decât cel care a introdus semnalarea, biroul SIRENE al statului membru solicitat informează, printr-un formular K, biroul SIRENE al statului membru semnalant și se aplică procedura descrisă la punctul 2.8.2
2.9. Ștergerea în cazul în care nu mai sunt întrunite condițiile pentru menținerea semnalării
Semnalările introduse în SIS II se păstrează numai atât timp cât este necesar pentru realizarea obiectivelor în vederea cărora au fost introduse.
De îndată ce condițiile pentru menținerea semnalării nu mai sunt îndeplinite, statul membru semnalant șterge imediat semnalarea. În cazul în care semnalarea are un termen de expirare a valabilității, ștergerea se efectuează automat în CS-SIS. În cazul unui rezultat pozitiv, se aplică procedurile speciale descrise în secțiunile 3.11, 4.10, 5.7, 6.5, 7.7 și 8.4
Mesajul de ștergere generat de CS-SIS este prelucrat automat de N.SIS II.
Statele membre se pot înscrie pentru a fi notificate automat cu privire la ștergerea unei semnalări.
2.10. Introducerea numelor proprii
Respectând constrângerile impuse de sistemele naționale privind introducerea și disponibilitatea datelor, numele proprii (nume și prenume) se introduc în SIS II în forma (grafie și ortografie) utilizată în documentele oficiale de călătorie, în conformitate cu standardele ICAO pentru documentele de călătorie, pe care le folosesc și funcționalitățile de transliterare și de transcriere ale SIS II central. În cadrul schimburilor de informații suplimentare, birourile SIRENE utilizează numele proprii astfel cum sunt introduse în SIS II. Atât utilizatorii, cât și birourile SIRENE din statele membre semnalante folosesc, ca regulă, alfabetul latin pentru introducerea datelor în SIS II, fără a se aduce atingere normelor de transliterare și transcriere prevăzute în apendicele 1.
În cazul în care este necesar să se transmită informații suplimentare cu privire la o persoană care nu face obiectul unei semnalări, însă poate avea legătură cu aceasta (de exemplu, o persoană care ar putea însoți un minor raportat ca dispărut), numele acesteia este scris și ortografiat după normele stabilite în apendicele 1, cu caractere latine și în formatul original, în cazul în care statul membru care furnizează informația este în măsură să introducă și caractere speciale în formatul original.
2.11. Diferite categorii de identitate
O identitate confirmată înseamnă că identitatea a fost confirmată pe baza unor documente de identitate originale, pe baza unui pașaport sau a unei declarații din partea autorităților competente.
O identitate neconfirmată înseamnă că nu există dovezi suficiente pentru probarea identității.
Uzurparea identității (nume, prenume, data nașterii) are loc atunci când o persoană înregistrată în SIS II utilizează identitatea unei alte persoane reale. Acest lucru se poate întâmpla, de exemplu, atunci când un document este utilizat în detrimentul adevăratului său titular.
Pseudonimul este o identitate de împrumut, utilizată de o persoană cunoscută sub alte identități.
2.11.1. Identitate uzurpată (articolul 36 din Regulamentul SIS II și articolul 51 din Decizia SIS II)
Având în vedere complexitatea cazurilor de uzurpare a identității, atunci când se constată că o persoană care face obiectul unei semnalări în SIS II uzurpă identitatea unei alte persoane, statul membru semnalant verifică dacă este necesar să se mențină identitatea uzurpată în semnalarea SIS II.
Cu acordul explicit al persoanei în cauză și de îndată ce s-a stabilit faptul că identitatea unei persoane a fost uzurpată, se adaugă informații suplimentare la semnalarea din SIS II pentru a se evita consecințele negative ale identificării eronate. Persoana a cărei identitate a fost uzurpată poate, în conformitate cu procedurile naționale, să furnizeze autorității competente informațiile menționate la articolul 36 alineatul (3) din Regulamentul SIS II și la articolul 51 alineatul (3) din Decizia SIS II. Orice persoană a cărei identitate a fost uzurpată are dreptul de a-și retrage acordul pentru prelucrarea informațiilor.
Statului membru semnalant îi revine responsabilitatea de a introduce în semnalare mențiunea «misused identity» («identitate uzurpată») și de a adăuga date suplimentare referitoare la victima uzurpării de identitate, cum ar fi fotografii, amprente digitale și informații privind orice document(e) de identitate valabil(e).
În cazul în care un stat membru constată că o semnalare privind o persoană introdusă de un alt stat membru se referă la un caz de identitate uzurpată și s-a stabilit faptul că identitatea persoanei este uzurpată, acesta informează biroul SIRENE al statului membru semnalant, utilizând un formular Q, astfel încât extensia privind identitatea uzurpată să poată fi utilizată în semnalarea SIS II.
Ținând cont de scopul introducerii datelor de această natură, fotografiile și amprentele digitale ale persoanei a cărei identitate a fost uzurpată se adăugă la semnalare, dacă sunt disponibile. Un caz de uzurpare de identitate înseamnă că datele unei persoane nevinovate corespund unei identități existente într-o semnalare. Formularul Q trebuie să conțină datele de identitate, inclusiv numărul pseudonimului din semnalare, astfel încât statul membru semnalant să poată stabili la care identitate din semnalare se referă formularul. Câmpurile care trebuie completate în mod obligatoriu în formularul Q în astfel de cazuri sunt prevăzute în apendicele 3.
Datele persoanei a cărei identitate a fost uzurpată sunt disponibile numai în scopul stabilirii identității persoanei care face obiectul verificării și nu pot fi utilizate în niciun caz în alte scopuri. Informațiile privind identitatea uzurpată, inclusiv amprentele digitale și fotografiile, se șterg în același timp cu semnalarea sau mai devreme, dacă persoana în cauză solicită acest lucru.
2.11.2. Introducerea unui pseudonim
Pentru a se evita introducerea unor semnalări incompatibile în orice categorie din cauza unui pseudonim, pentru a nu crea probleme unor persoane nevinovate și pentru a se asigura un nivel suficient de calitate de datelor, statele membre se informează reciproc, în măsura în care este posibil, cu privire la pseudonime și își transmit toate informațiile relevante referitoare la identitatea reală a subiectului căutat.
Statul membru care a introdus semnalarea este responsabil de adăugarea pseudonimelor. Dacă un pseudonim este descoperit de un alt stat membru, acesta informează statul membru semnalant, utilizându-se un formular M.
2.11.3. Informații suplimentare utilizate pentru stabilirea identității unei persoane
În cazul în care datele din SIS II sunt insuficiente, biroul SIRENE al statului membru semnalant poate să furnizeze și informații suplimentare după consultare, din proprie inițiativă sau la cererea unui alt stat membru, pentru a contribui la stabilirea identității unei persoane. În acest scop, se utilizează un formular L (și anexele la acesta). Aceste informații se referă, în special, la următoarele:
|
— |
originea pașaportului sau a documentului de identitate aflat în posesia persoanei căutate; |
|
— |
numărul pașaportului sau al documentului de identitate, data și locul eliberării acestuia, autoritatea care l-a eliberat, precum și data de expirare a valabilității respectivului pașaport sau document de identitate; |
|
— |
descrierea persoanei căutate; |
|
— |
numele și prenumele mamei și ale tatălui persoanei căutate; |
|
— |
alte ortografieri posibile ale numelui și prenumelor persoanei căutate; |
|
— |
fotografii și amprente digitale, dacă sunt disponibile; |
|
— |
ultima adresă cunoscută. |
În măsura în care este posibil, aceste informații sunt disponibile în birourile SIRENE sau accesibile acestora imediat și în permanență, în vederea unei transmiteri rapide.
Obiectivul comun este reducerea la minimum a riscului de a reține în mod greșit o persoană ale cărei date de identitate sunt similare cu cele ale persoanei care face obiectul semnalării.
2.12. Schimbul de informații în cazul semnalărilor între care există conexiuni
Fiecare conexiune permite stabilirea unei relații între cel puțin două semnalări.
Un stat membru poate crea o conexiune între semnalările pe care le introduce în SIS II și numai respectivul stat membru poate să modifice sau să șteargă conexiunea. Conexiunile sunt vizibile pentru utilizatori numai în cazul în care aceștia dețin drepturi de acces corespunzătoare care le permit să vizualizeze cel puțin două semnalări conexe. Statele membre asigură faptul că numai utilizatorii autorizați au acces la conexiuni.
2.12.1. Norme operaționale
Conexiunile între semnalări nu necesită proceduri speciale pentru schimbul de informații suplimentare. Cu toate acestea, se respectă următoarele principii:
În cazul obținerii un rezultat pozitiv pentru două sau mai multe semnalări între care există conexiuni, biroul SIRENE al statului membru executant trimite un formular G pentru fiecare dintre acestea, menționând în câmpul 086 faptul că se vor trimite și alte formulare G privind semnalările conexe.
Nu se trimit formulare în cazul semnalărilor care, deși sunt conexe unei semnalări în privința căreia s-a obținut un rezultat pozitiv, nu au făcut ele însele obiectul respectivului rezultat pozitiv. Dacă există însă o semnalare conexă privind predarea/extrădarea sau privind o persoană dispărută (pentru propria protecție sau pentru prevenirea amenințărilor), această constatare se comunică utilizându-se un formular M, dacă este cazul și dacă informațiile sunt disponibile.
2.13. Formatul și calitatea datelor biometrice din SIS II
În conformitate cu articolul 23 alineatul (2) din Decizia SIS II, fotografiile și amprentele digitale ale persoanei se adaugă la semnalare, în cazul în care sunt disponibile.
Este necesar ca birourile SIRENE să fie în măsură să facă schimb de amprente digitale și de fotografii pentru a completa semnalarea și/sau pentru a susține executarea acțiunii care trebuie întreprinsă. În cazul în care un stat membru are o fotografie sau amprente digitale ale unei persoane care face obiectul unei semnalări emise de un alt stat membru, le poate trimite ca fișier atașat pentru ca statul membru semnalant să poată completa semnalarea.
Acest schimb are loc fără a se aduce atingere schimburilor de informații din cadrul cooperării polițienești în aplicarea Deciziei-cadru 2006/960/JAI.
2.13.1. Utilizarea ulterioară a datelor transmise, inclusiv arhivarea
În instrumentele juridice privind SIS II sunt prevăzute restricții referitoare la utilizarea datelor furnizate pentru semnalările din SIS II. Orice utilizare ulterioară a fotografiilor și a amprentelor digitale care au făcut obiectul unui schimb, inclusiv arhivarea acestora, respectă dispozițiile relevante ale instrumentelor juridice privind SIS II și dispozițiile naționale aplicabile privind protecția datelor, în conformitate cu Directiva 95/46/CE și cu Directivacadru 2008/977/JAI.
Orice stocare a amprentelor digitale la nivel național respectă pe deplin normele privind protecția datelor aplicabile SIS II. Statele membre păstrează amprentele digitale descărcate din CS-SIS separat de bazele naționale de date care conțin amprente digitale, datele respective fiind șterse în același timp cu semnalările și informațiile suplimentare corespunzătoare.
2.13.2. Schimburile de amprente digitale și de fotografii
Se aplică următoarea procedură:
|
(a) |
biroul SIRENE furnizor trimite un formular L pe calea electronică uzuală și menționează în câmpul 083 din formularul L faptul că amprentele digitale și fotografiile sunt transmise în scopul completării unei semnalări în SIS II; |
|
(b) |
biroul SIRENE al statului membru semnalant adaugă amprentele digitale sau fotografiile la semnalarea din SIS II sau le trimite autorității competente pentru completarea semnalării. |
2.13.3. Cerințe tehnice
Amprentele digitale și fotografiile se colectează și se transmit în conformitate cu standardele definite în normele de aplicare privind introducerea datelor biometrice în SIS II.
Fiecare birou SIRENE trebuie să îndeplinească respectivele standarde tehnice.
2.13.4. Formatul și calitatea datelor biometrice
Toate datele biometrice introduse în sistem fac obiectul unui control specific al calității în vederea asigurării unui standard minim de calitate comun tuturor utilizatorilor SIS II.
Înainte de introducere, se efectuează verificări la nivel național pentru a se asigura faptul că:
|
(a) |
datele privind amprentele digitale sunt conforme cu formatul specificat ANSI/NIST – ITL 1-2000, astfel cum a fost pus în aplicare pentru necesitățile Interpol și adaptat pentru SIS II; |
|
(b) |
fotografiile, care se utilizează numai pentru a confirma identitatea unei persoane care a fost localizată ca urmare a unei căutări alfanumerice efectuate în SIS II, îndeplinesc următoarele cerințe: raportul înălțime/lățime al fotografiilor integrale ale feței este, în măsura posibilului, de 3/4 sau 4/5. În cazul în care este disponibilă, se utilizează o rezoluție de cel puțin 480 × 600 pixeli cu 24 biți de intensitate a culorii. Dacă imaginea trebuie să fie obținută prin scanare, dimensiunea acesteia este, în măsura posibilului, mai mică de aproximativ 200 kilobyți. |
2.14. Tipuri specifice de căutare
2.14.1. Căutare după criteriul geografic
O căutare după criteriul geografic se efectuează în situația în care un stat membru are dovezi solide privind locul unde se află o persoană sau un obiect care face obiectul unei semnalări, într-un spațiu geografic restrâns.
Căutările după criteriul geografic în spațiul Schengen se efectuează pe baza unei semnalări din SIS II. În situațiile în care locul unde se află o persoană sau un obiect este cunoscut, se poate completa câmpul 311 («Important Notice» – «Notă importantă»), menționându-se căutarea după criteriul geografic și selectându-se țările corespunzătoare. În plus, dacă se cunoaște locul unde se află persoana atunci când se emite o semnalare în vederea arestării, câmpul 061 din formularul A conține informația privind locul unde se află persoana căutată. În toate celelalte cazuri, inclusiv pentru comunicarea locului unde se află obiectele căutate, se utilizează formularul M (câmpul 083). Semnalarea privind persoana căutată se introduce în SIS II pentru a se asigura caracterul imediat executoriu al cererii privind acțiunea care trebuie întreprinsă [articolul 9 alineatul (3) din Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului (21)).
Atunci când subiectul unei căutări după criteriul geografic este localizat în alt loc decât cel indicat în cadrul căutării geografice, biroul SIRENE al statului membru semnalant comunică acest lucru, utilizând un formular M, statului (statelor) membru(e) implicat(e) în căutarea după criteriul geografic, pentru ca orice activitate conexă să înceteze.
2.14.2. Căutare cu participarea unităților speciale de poliție care efectuează căutări direcționate (FAST)
Dacă este oportun, birourile SIRENE din statele membre solicitate ar trebui să poată recurge și la serviciile unor unități speciale de poliție care efectuează căutări direcționate (echipe de căutare activă a persoanelor urmărite – Fugitive, Active Search Teams, FAST). Semnalarea în SIS II nu ar trebui să fie înlocuită de cooperarea internațională a unităților de poliție menționate anterior. Cooperarea respectivă nu ar trebui să se suprapună cu rolul biroului SIRENE de punct de convergență al căutărilor efectuate utilizându-se SIS II.
După caz, ar trebui să se desfășoare o activitate de cooperare pentru a se asigura faptul că biroul SIRENE al statului membru semnalant este informat de către unitățile sale naționale FAST cu privire la orice operațiune în curs de desfășurare referitoare la o semnalare introdusă în SIS II. Dacă este cazul, biroul SIRENE respectiv furnizează informațiile celorlalte birouri SIRENE. Orice operațiune coordonată a ENFAST (European Network of Fugitive Active Search Teams – Rețeaua europeană a echipelor de căutare activă a persoanelor urmărite) care implică o activitate de cooperare a biroului SIRENE se raportează în prealabil biroului SIRENE.
Birourile SIRENE asigură faptul că informațiile suplimentare, inclusiv cele privind obținerea unui rezultat pozitiv, sunt transmise rapid FAST naționale, în cazul în care acestea din urmă sunt implicate în căutare.
3. SEMNALĂRILE ÎN VEDEREA ARESTĂRII ÎN SCOPUL PREDĂRII SAU AL EXTRĂDĂRII (ARTICOLUL 26 DIN DECIZIA SIS II)
3.1. Introducerea unei semnalări
Majoritatea semnalărilor în vederea arestării sunt însoțite de un mandat european de arestare (European Arrest Warrant – EAW). Cu toate acestea, semnalarea în vederea arestării poate conduce și la arestarea provizorie înainte de obținerea unei cereri de extrădare (request for extradition – ER), conform articolului 16 din Convenția europeană de extrădare.
EAW/ER se eliberează de către o autoritate judiciară competentă să îndeplinească această funcție în statul membru semnalant.
Atunci când se introduce o semnalare în vederea arestării în scopul predării, în SIS II se înregistrează o copie a EAW original. Se poate introduce și o traducere a EAW în una sau mai multe limbi oficiale ale instituțiilor Uniunii.
În plus, se adaugă la semnalare fotografiile și amprentele digitale ale persoanei, în cazul în care sunt disponibile.
Informațiile relevante, inclusiv EAW sau ER, furnizate cu privire la persoanele căutate pentru a fi arestate în scopul predării sau al extrădării, trebuie să fie disponibile pentru birourile SIRENE atunci când se introduce semnalarea. Se efectuează o verificare pentru a se asigura faptul că informațiile sunt complete și prezentate în mod corect.
Statele membre pot să introducă mai multe EAW pentru fiecare semnalare în vederea arestării. Statelor membre semnalante le revine responsabilitatea de a șterge orice EAW care nu mai este valabil, de a verifica dacă există alte EAW atașate la semnalare și de a prelungi durata semnalării respective, dacă este necesar.
În plus față de EAW pe care un stat membru l-a atașat la o semnalare în vederea arestării, trebuie să se poată atașa și traduceri ale EAW, dacă este necesar în fișiere binare separate.
Documentele scanate care se atașează la semnalări au, în măsura în care este posibil, o rezoluție minimă de 150 DPI.
3.2. Semnalări multiple
Pentru procedurile generale, a se vedea secțiunea 2.2.
În plus, se aplică următoarele norme:
Mai multe state membre pot să introducă o semnalare în vederea arestării care are ca obiect aceeași persoană. Dacă două sau mai multe state membre au emis o semnalare care are ca obiect aceeași persoană, în cazul arestării, autoritățile judiciare executante din statul membru în care are loc arestarea hotărăsc asupra mandatului care trebuie executat. Biroul SIRENE al statului membru executant trimite un formular G fiecărui stat membru în cauză.
3.3. Uzurparea identității
A se vedea procedura generală prezentată în secțiunea 2.11.1.
3.4. Introducerea unui pseudonim
A se vedea procedura generală prezentată în secțiunea 2.11.2.
În cazul semnalărilor în vederea arestării, biroul SIRENE utilizează câmpul 011 din formularul A (22) (în momentul introducerii semnalării) sau, ulterior, un formular M, atunci când informează celelalte state membre cu privire la pseudonimele referitoare la o semnalare în vederea arestării, în cazul în care biroul SIRENE dispune de această informație.
3.5. Informații suplimentare care trebuie trimise statelor membre
Atunci când se introduce o semnalare, informațiile suplimentare referitoare la aceasta se trimit tuturor statelor membre.
Informațiile menționate în secțiunea 3.5.1 se trimit celorlalte birouri SIRENE printr-un formular A, în momentul introducerii semnalării. Orice informații suplimentare solicitate în scopul identificării se trimit după consultarea și/sau la cererea unui alt stat membru.
În cazul în care există mai multe EAW sau ER pentru aceeași persoană, se completează formulare A separate pentru fiecare EAW sau ER.
Este necesar ca EAW/ER și formularul A să conțină suficiente informații detaliate [în special, secțiunea (e) din EAW: «description of the circumstances in which the offence(s) was (were) committed, including the time and place» [«descrierea circumstanțelor în care a (au) fost comisă(e) infracțiunea (infracțiunile), inclusiv data și locul»], câmpurile 042, 043, 044, 045: «description of the circumstances» («descrierea circumstanțelor»)] pentru ca celelalte birouri SIRENE să verifice semnalarea. În apendicele 3 sunt prevăzute informațiile necesare și legătura acestora cu rubricile din EAW.
În cazul în care este necesar să se înlocuiască sau să se retragă un EAW, acest fapt se menționează în câmpul 267 din formularul A (articolul 26 din Decizia SIS II) sau în câmpul 044 din formularul A (Extradition Request/Migrated alerts) (Cerere de extrădare/Semnalări transferate), utilizându-se următorul text: « This form replaces the form (reference number) referring to EAW (reference number) issued on (date) » [« Acest formular înlocuiește formularul (numărul de referință) referitor la EAW (numărul de referință) eliberat la (data) »].
3.5.1. Informații suplimentare care trebuie trimise cu privire la arestarea provizorie
3.5.1.1. Atunci când se introduce o semnalare care se bazează atât pe un EAW, cât și pe o cerere de extrădare (ER)
Atunci când se introduce o semnalare în vederea arestării în scopul extrădării, informațiile suplimentare se trimit tuturor statelor membre, utilizându-se un formular A. În cazul în care datele furnizate în semnalare și informațiile suplimentare trimise statelor membre cu privire la un EAW nu sunt suficiente pentru extrădare, se furnizează informații suplimentare.
În câmpul 239 se menționează faptul că formularul se referă atât la un EAW, cât și la o ER.
3.5.1.2. Atunci când se emite o semnalare care se bazează numai pe ER
Atunci când se introduce o semnalare în vederea arestării în scopul extrădării, informațiile suplimentare se trimit tuturor statelor membre, utilizându-se un formular A.
În câmpul 239 se menționează faptul că formularul se referă la o ER.
3.6. Aplicarea unui indicator de validitate
Pentru normele generale, a se vedea secțiunea 2.6.
Dacă cel puțin unul dintre EAW atașate la semnalare poate fi executat, semnalării nu i se aplică un indicator de validitate.
În cazul în care un EAW are ca obiect mai multe infracțiuni și predarea poate fi efectuată în ceea ce privește cel puțin una dintre respectivele infracțiuni, semnalării nu i se aplică un indicator de validitate.
Astfel cum s-a evidențiat în secțiunea 2.6, o semnalare căreia i s-a aplicat un indicator de validitate în temeiul articolului 26 din Decizia SIS II se consideră, pe durata aplicării indicatorului de validitate, ca fiind introdusă în scopul comunicării locului unde se află persoana care face obiectul semnalării.
3.6.1. Cererea sistematică de aplicare a unui indicator de validitate pentru semnalările privind persoane căutate pentru a fi arestate în scopul extrădării, în cazul în care nu se aplică Decizia-cadru 2002/584/JAI
Se aplică următoarea procedură:
|
(a) |
în cazul semnalărilor privind persoane căutate pentru a fi arestate în scopul extrădării cărora nu li se aplică dispozițiile Deciziei-cadru 2002/584/JAI, un birou SIRENE poate solicita altui (altor) birou (birouri) SIRENE să aplice în mod sistematic un indicator de validitate semnalărilor privind resortisanții săi care au fost introduse în temeiul articolului 26 din Decizia SIS II; |
|
(b) |
orice birou SIRENE care dorește să procedeze astfel înaintează o cerere scrisă celuilalt (celorlalte) birou (birouri) SIRENE; |
|
(c) |
orice birou SIRENE care primește o astfel de cerere aplică un indicator de validitate pentru respectivul stat membru imediat după emiterea semnalării; |
|
(d) |
indicatorul de validitate este menținut până când biroul SIRENE solicitant cere ca acesta să fie șters. |
3.7. Acțiunea biroului SIRENE la primirea unei semnalări în vederea arestării
Atunci când primește un formular A, un birou SIRENE consultă, în cel mai scurt timp posibil, toate sursele disponibile pentru a încerca să localizeze subiectul. Faptul că informațiile furnizate de statul membru semnalant sunt insuficiente pentru a fi acceptate de către statul membru destinatar nu împiedică efectuarea de căutări. Statul membru destinatar efectuează căutările în limitele permise de legislația națională.
În cazul în care semnalarea în vederea arestării este validată și subiectul este localizat sau arestat într-un stat membru, informațiile din formularul A pot fi transmise de către biroul SIRENE destinatar autorității competente a statului membru care execută EAW sau ER. În cazul în care se solicită originalul EAW sau al ER, acesta poate fi transmis direct de către autoritatea judiciară semnalantă autorității judiciare executante (cu excepția cazului în care statul membru semnalant și/sau statul membru executant au stabilit alte modalități).
3.8. Schimbul de informații după obținerea unui rezultat pozitiv
A se vedea procedura generală prezentată în secțiunea 2.3.
În plus, se aplică următoarea procedură:
|
(a) |
un rezultat pozitiv privind o persoană pentru care s-a emis o semnalare în vederea arestării se comunică întotdeauna imediat biroului SIRENE al statului membru semnalant. În plus, după trimiterea unui formular G, biroul SIRENE al statului membru executant comunică rezultatul pozitiv biroului SIRENE al statului membru semnalant și telefonic, dacă este cazul; |
|
(b) |
dacă este necesar, biroul SIRENE al statului membru semnalant trimite orice informații relevante și specifice privind măsurile speciale pe care trebuie să le ia biroul SIRENE al statului membru executant; |
|
(c) |
autoritatea competentă pentru primirea EAW sau a ER, datele de contact complete ale acesteia (adresa poștală, numărul de telefon și, dacă sunt disponibile, numărul de fax și adresa de e-mail), numărul de referință (dacă este disponibil), persoana competentă (dacă este disponibilă), limba solicitată, termenul și modul de furnizare se menționează în câmpul 091 din formularul G; |
|
(d) |
în plus, biroul SIRENE al statului membru semnalant informează celelalte birouri SIRENE cu privire la rezultatul pozitiv, utilizând un formular M, în cazul în care s-a stabilit faptul că există o legătură clară cu anumite state membre pe baza faptelor cazului și a cercetărilor suplimentare efectuate; |
|
(e) |
birourile SIRENE pot transmite informații suplimentare cu privire la semnalările prevăzute la articolul 26 din Decizia SIS II și, astfel, pot acționa în numele autorităților judiciare în cazul în care informațiile respective se încadrează în domeniul de aplicare al asistenței judiciare reciproce. |
3.9. Schimbul de informații suplimentare privind predarea sau extrădarea
Atunci când autoritățile judiciare competente furnizează biroului SIRENE din statul membru executant informații privind eventuala predare sau extrădare a unei persoane care face obiectul unei semnalări în vederea arestării, biroul SIRENE în cauză pune imediat informațiile respective la dispoziția biroului SIRENE al statului membru semnalant, utilizând un formular M, care conține în câmpul 083 mențiunea «SURRENDER» («PREDARE») sau «EXTRADITION» («EXTRĂDARE») (23). Modalitățile detaliate de predare sau de extrădare se comunică, dacă este cazul, prin intermediul birourilor SIRENE în cel mai scurt timp posibil.
3.10. Schimbul de informații suplimentare cu privire la tranzitarea teritoriului unui alt stat membru
În cazul în care este necesar ca o persoană să tranziteze teritoriul unui stat membru, biroul SIRENE al statului membru în cauză furnizează informațiile necesare și acordă sprijinul necesar, ca răspuns la o cerere înaintă de biroul SIRENE al statului membru semnalant sau de autoritatea judiciară competentă, trimisă de biroul SIRENE, utilizându-se un formular M, care conține mențiunea «TRANSIT» («TRANZIT») la începutul câmpului 083.
3.11. Ștergerea semnalărilor în urma predării sau a extrădării
Semnalările privind persoane căutate pentru a fi arestate în scopul predării sau al extrădării se șterg după ce persoanele în cauză au fost predate sau extrădate autorităților competente ale statului membru semnalant, putând fi șterse și în cazul în care hotărârea judecătorească în temeiul căreia s-a emis semnalarea a fost revocată de către autoritatea judiciară competentă, conform legislației naționale.
4. SEMNALĂRILE PRIVIND REFUZUL INTRĂRII SAU INTERDICȚIA DE ȘEDERE (ARTICOLUL 24 DIN REGULAMENTUL SIS II)
Introducere
Schimbul de informații privind resortisanții țărilor terțe care fac obiectul unei semnalări în temeiul articolului 24 din Regulamentul SIS II permite statelor membre să ia decizii cu privire la intrarea acestora sau cu privire la cererile de viză. În cazul în care persoana respectivă se află deja pe teritoriul statului membru, schimbul de informații permite autorităților naționale să întreprindă acțiunile corespunzătoare în vederea eliberării permiselor de ședere, a vizelor pe termen lung sau a expulzării. În prezenta secțiune, trimiterile la vize se referă la vize pe termen lung, cu excepția cazului în care se specifică altfel în mod clar (de exemplu, vize de întoarcere).
Îndeplinirea procedurilor de informare prevăzute la articolul 5 alineatul (4) din Codul frontierelor Schengen și a procedurilor de consultare prevăzute la articolul 25 din Convenția Schengen este de competența autorităților responsabile de efectuarea controlului la frontiere și de eliberarea permiselor de ședere sau a vizelor. În principiu, birourile SIRENE se implică în aceste proceduri numai pentru transmiterea de informații suplimentare legate în mod direct de semnalări (de exemplu, notificarea unui rezultat pozitiv, clarificarea unei identități) sau pentru ștergerea semnalărilor.
Cu toate acestea, birourile SIRENE se pot implica și în transmiterea de informații suplimentare necesare pentru expulzarea unui resortisant al unei țări terțe sau pentru refuzarea intrării acestuia și se pot implica în transmiterea oricăror informații suplimentare colectate ca urmare a acestor acțiuni.
Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului (24) nu se aplică în Elveția. Prin urmare, în cazul obținerii unui rezultat pozitiv privind un resortisant al unei țări terțe care beneficiază de dreptul la liberă circulație, se efectuează procedurile obișnuite de consultare între Elveția, statul membru semnalant și orice alt stat membru care poate să dețină informații relevante privind dreptul la liberă circulație al respectivului resortisant al țării terțe.
4.1. Introducerea unei semnalări
În conformitate cu articolul 25 din Regulamentul SIS II, resortisanților țărilor terțe care beneficiază de dreptul la liberă circulație în sensul Directivei 2004/38/CE li se aplică norme specifice. Este necesar ca, pe cât posibil, biroul SIRENE să fie în măsură să pună la dispoziție orice informație care a fost utilizată în scopul de a evalua dacă s-a introdus o semnalare privind refuzul intrării sau interdicția de ședere pentru un beneficiar al dreptului la liberă circulație (25). În cazul excepțional al introducerii unei semnalări privind un resortisant al unei țări terțe care beneficiază de dreptul la liberă circulație, biroul SIRENE al statului membru semnalant trimite un formular M tuturor celorlalte state membre, pe baza informațiilor furnizate de autoritatea care a introdus semnalarea (a se vedea secțiunile 4.6 și 4.7).
În plus, articolul 26 din Regulamentul SIS II prevede că, sub rezerva anumitor condiții specifice, se introduc și semnalările privind resortisanții țărilor terțe care fac obiectul unei măsuri restrictive destinate să nu le permită intrarea pe teritoriul statelor membre sau tranzitarea acestor teritorii, măsură adoptată în conformitate cu articolul 29 din Tratatul privind Uniunea Europeană (26). Semnalările se introduc și se actualizează de către autoritatea competentă a statului membru care deține președinția Consiliului Uniunii Europene la data adoptării măsurii. În cazul în care respectivul stat membru nu are acces la SIS II sau la semnalările prevăzute la articolul 24 din Regulamentul SIS II, această sarcină îi revine statului membru care urmează să dețină președinția și are acces la SIS II, inclusiv la semnalările prevăzute la articolul 24 din Regulamentul SIS II.
Statele membre instituie procedurile necesare pentru introducerea, actualizarea și ștergerea semnalărilor respective.
4.2. Semnalări multiple
A se vedea procedura generală prezentată în secțiunea 2.2.
4.3. Uzurparea identității
A se vedea procedura generală prezentată în secțiunea 2.11.1.
Este posibil să apară probleme atunci când un resortisant al unei țări terțe care face obiectul unei semnalări privind refuzul intrării sau interdicția de ședere folosește în mod ilegal identitatea unui cetățean al unui stat membru pentru a încerca să intre pe teritoriu. În cazul în care se constată o astfel de situație, autoritățile competente din statele membre pot fi informate cu privire la utilizarea corectă a funcției din SIS II privind uzurparea identității. Semnalările privind refuzul intrării nu se emit sub identitatea principală a unui cetățean al unui stat membru.
4.4. Introducerea unui pseudonim
Pentru normele generale, a se vedea secțiunea 2.11.2.
4.5. Schimbul de informații în vederea eliberării permiselor de ședere sau a vizelor
Se aplică următoarea procedură:
|
(a) |
fără a se aduce atingere procedurii speciale privind schimbul de informații, care se desfășoară în conformitate cu articolul 25 din Convenția Schengen, și fără a se aduce atingere secțiunii 4.8, care se referă la schimbul de informații în urma obținerii unui rezultat pozitiv privind un resortisant al unei țări terțe care beneficiază de dreptul la liberă circulație (caz în care este obligatoriu să se consulte biroul SIRENE al statului membru semnalant), statul membru executant poate să informeze statul membru semnalant cu privire la faptul că în cadrul procedurii de eliberare a unui permis de ședere sau a unei vize s-au obținut informații care corespund semnalării privind refuzul intrării. Dacă este cazul, statul membru semnalant poate să informeze apoi celelalte state membre, utilizându-se un formular M; |
|
(b) |
în cazul în care li se solicită acest lucru, în conformitate cu legislația națională, birourile SIRENE ale statelor membre vizate pot contribui la transmiterea informațiilor necesare către autoritățile competente responsabile de eliberarea permiselor de ședere și a vizelor. |
Procedurile speciale prevăzute la articolul 25 din Convenția Schengen
În cazul în care un stat membru care intenționează să elibereze un permis de ședere sau o viză constată că solicitantul în cauză face obiectul unei semnalări privind refuzul intrării sau interdicția de ședere emise de un alt stat membru, se consultă cu statul membru semnalant prin intermediul birourilor SIRENE. Statul membru care intenționează să elibereze permisul de ședere sau viza utilizează un formular N pentru a informa statul semnalant cu privire la decizia de a elibera permisul de ședere sau viza. În cazul în care statul membru decide să elibereze permisul de ședere sau viza, semnalarea se șterge. Cu toate acestea, persoana poate fi înscrisă pe lista națională a semnalărilor privind refuzul intrării întocmită de statul membru semnalant.
În cazul în care un stat membru care a introdus o semnalare privind refuzul intrării sau interdicția de ședere constată că s-a eliberat un permis de ședere sau o viză persoanei care face obiectul semnalării, respectivul stat membru inițiază, prin intermediul birourilor SIRENE, o procedură de consultare cu statul membru care a eliberat permisul de ședere sau viza. Statul membru care a eliberat permisul de ședere sau viza utilizează un formular O pentru a informa statul membru semnalant cu privire la decizia sa de a retrage sau de a nu retrage permisul de ședere sau viza. În cazul în care respectivul stat membru decide să mențină permisul de ședere sau viza, semnalarea se șterge. Cu toate acestea, persoana poate fi înscrisă pe lista națională a semnalărilor privind refuzul intrării întocmită de un stat membru.
Consultarea prin intermediul birourilor SIRENE, utilizându-se un formular O, are loc și dacă statul membru care a eliberat permisul de ședere sau viza constată ulterior că persoana respectivă face obiectul unei semnalări în SIS II privind refuzul intrării sau interdicția de ședere (27).
În cazul în care un stat membru terț (și anume nici cel care a eliberat permisul de ședere/viza, nici cel care a emis semnalarea) constată că există o semnalare privind un resortisant al unei țări terțe care este titularul unui permis de ședere sau al unei vize eliberate de un stat membru, acesta notifică respectiva constatare atât statului membru care a eliberat permisul de ședere/viza, cât și statului membru semnalant, prin intermediul birourilor SIRENE, utilizând un formular H.
În cazul în care procedura prevăzută la articolul 25 din Convenția Schengen conduce la ștergerea unei semnalări privind refuzul intrării sau interdicția de ședere, birourile SIRENE își oferă sprijinul, cu respectarea legislației lor naționale, dacă li se solicită acest lucru.
Procedurile speciale prevăzute la articolul 5 alineatul (4) literele (a) și (c) din Codul frontierelor Schengen
4.5.1. Procedura în cazurile prevăzute la articolul 5 alineatul (4) litera (a)
În conformitate cu articolul 5 alineatul (4) litera (a) din Codul frontierelor Schengen, un resortisant al unei țări terțe care face obiectul unei semnalări privind refuzul intrării sau interdicția de ședere și care este, în același timp, titularul unui permis de ședere, al unei vize pe termen lung sau al unei vize de întoarcere eliberate de un stat membru este autorizat să intre în scopul tranzitului pe teritoriul altor state membre pentru a putea ajunge pe teritoriul statului membru care a eliberat permisul de ședere sau viza de întoarcere. Intrarea îi poate fi refuzată dacă statul membru în cauză a emis o semnalare națională privind refuzul intrării. În ambele cazuri, la solicitarea autorității competente, biroul SIRENE al statului membru în care persoana respectivă vrea să intre trimite birourilor SIRENE ale celor două state membre în cauză un mesaj (un formular H, dacă tranzitul a fost autorizat/un formular G, dacă persoanei respective i s-a refuzat intrarea) prin care le informează cu privire la contradicție și le solicită să se consulte reciproc fie pentru a șterge semnalarea din SIS II, fie pentru a retrage permisul de ședere/viza. Biroul SIRENE respectiv poate solicita, de asemenea, să fie informat cu privire la rezultatul consultărilor.
În cazul în care resortisantul țării terțe în cauză încearcă să intre în statul membru care a introdus semnalarea în SIS II, intrarea îi poate fi refuzată de către respectivul stat membru. Cu toate acestea, la solicitarea autorității competente, biroul SIRENE al respectivului stat membru consultă biroul SIRENE al statului membru care a eliberat permisul de ședere sau viza în scopul de a permite autorității competente să stabilească dacă există suficiente motive pentru retragerea permisului de ședere/vizei. Statul membru care a eliberat permisul de ședere sau viza utilizează un formular O pentru a informa statul membru semnalant cu privire la decizia de a retrage sau de a nu retrage permisul de ședere ori viza. În cazul în care respectivul stat membru decide să mențină permisul de ședere sau viza, semnalarea se șterge. Cu toate acestea, persoana poate fi înscrisă pe lista națională a semnalărilor privind refuzul intrării întocmită de un stat membru.
În cazul în care această persoană încearcă să intre în statul membru care i-a eliberat permisul de ședere sau viza, intrarea îi este permisă, dar biroul SIRENE din respectivul stat membru, la solicitarea autorității competente, consultă biroul SIRENE al statului membru semnalant pentru a permite autorităților competente în cauză să decidă cu privire la retragerea permisului de ședere sau a vizei ori cu privire la ștergerea semnalării. Statul membru care a eliberat permisul de ședere sau viza utilizează un formular O pentru a informa statul membru semnalant cu privire la decizia sa de a retrage sau de a nu retrage permisul de ședere ori viza. În cazul în care acest stat membru decide să mențină valabilitatea permisului de ședere sau a vizei, semnalarea se șterge. Cu toate acestea, persoana respectivă poate fi înscrisă pe lista națională a semnalărilor privind refuzul intrării întocmită de un stat membru.
4.5.2. Procedura în cazurile prevăzute la articolul 5 alineatul (4) litera (c)
În conformitate cu articolul 5 alineatul (4) litera (c), un stat membru poate face o excepție de la principiul refuzării intrării pe teritoriul său a unei persoane care face obiectul unei semnalări privind refuzul intrării, din motive umanitare, de interes național sau în virtutea obligațiilor sale internaționale. La solicitarea autorității competente, biroul SIRENE al statului membru care a autorizat intrarea informează cu privire la aceasta biroul SIRENE al statului membru semnalant, utilizând un formular H.
4.6. Norme comune privind procedurile menționate în secțiunea 4.5
|
(a) |
Pentru fiecare procedură de consultare se trimite numai un singur formular N sau formular O de către biroul SIRENE al statului membru care a eliberat sau intenționează să elibereze ori să mențină un permis de ședere sau o viză de lungă ședere în scopul de a informa statul membru care a emis ori intenționează să emită o semnalare privind refuzul intrării despre decizia finală referitoare la eliberarea, menținerea sau revocarea permisului de ședere ori a vizei. |
|
(b) |
Procedura de consultare este fie o procedură în sensul articolului 25 alineatul (1) din Convenția Schengen, fie o procedură în sensul articolului 25 alineatul (2) din Convenția Schengen. |
|
(c) |
Atunci când, în cadrul unei proceduri de consultare, se trimite un formular M, G sau H, acesta poate să conțină cuvântul-cheie «consultation procedure» («procedură de consultare»). (formular M: câmpul 083; formular G: câmpul 086; formular H: câmpul 083). |
4.7. Schimbul de informații în urma obținerii unui rezultat pozitiv și în cazul refuzului intrării sau al expulzării din spațiul Schengen
Fără a se aduce atingere procedurilor speciale privind schimbul de informații, care se efectuează în conformitate cu articolul 5 alineatul (4) literele (a) și (c) din Codul frontierelor Schengen, și fără a se aduce atingere secțiunii 4.8, care se referă la schimbul de informații în urma obținerii unui rezultat pozitiv privind un resortisant al unei țări terțe care beneficiază de dreptul la liberă circulație (caz în care este obligatoriu să se consulte biroul SIRENE al statului membru semnalant), un stat membru poate solicita să fie informat despre orice rezultat pozitiv referitor la semnalările privind refuzul intrării sau interdicția de ședere pe care le-a introdus.
Birourile SIRENE ale statelor membre care au introdus semnalări privind refuzul intrării nu sunt neapărat informate automat cu privire la rezultatele pozitive, dar pot fi informate cu privire la acestea în circumstanțe excepționale. În orice caz, se poate trimite un formular G sau un formular H, în funcție de acțiunea întreprinsă, în cazul în care, de exemplu, sunt necesare informații suplimentare. Atunci când există un rezultat pozitiv privind o persoană care beneficiază de dreptul la liberă circulație, se trimite întotdeauna un formular G.
Fără a se aduce atingere dispozițiilor paragrafului de mai sus, astfel cum se prevede în secțiunea 10, toate birourile SIRENE furnizează statistici privind rezultatele pozitive de pe teritoriul lor referitoare la toate semnalările emise de un alt stat membru.
Se aplică următoarea procedură:
|
(a) |
un stat membru poate solicita să fie informat despre orice rezultat pozitiv referitor la semnalările privind refuzul intrării sau interdicția de ședere pe care le-a emis. Orice stat membru care dorește să utilizeze această posibilitate trimite o cerere în scris celorlalte state membre; |
|
(b) |
statul membru executant poate să ia inițiativa și să informeze statul membru semnalant cu privire la faptul că s-au obținut informații care corespund semnalării și că resortisantul țării terțe nu a primit permisiunea de a intra pe teritoriul Schengen sau a fost expulzat de pe teritoriul Schengen; |
|
(c) |
după întreprinderea unei acțiuni în baza unui rezultat pozitiv, biroul SIRENE al statului membru executant trimite un formular G biroului SIRENE al statului membru semnalant; se trimite un formular G și în cazul obținerii unui rezultat pozitiv, atunci când sunt necesare informații suplimentare pentru punerea în aplicare a măsurii; |
|
(d) |
la primirea informațiilor menționate la litera (c) de la statul membru semnalant:
|
|
(e) |
în cazul în care un stat membru identifică pe teritoriul său un resortisant al unei țări terțe care face obiectul unei semnalări, biroul SIRENE al statului membru semnalant transmite, la cerere, informațiile necesare pentru returnarea persoanei în cauză. În funcție de necesitățile statului membru executant, aceste informații, furnizate într-un formular M, includ următoarele elemente:
|
În cazul în care o persoană care face obiectul unei semnalări este interceptată la frontieră, se aplică procedurile stabilite în Codul frontierelor Schengen și de către statul membru semnalant.
În cazuri specifice, pentru identificarea cu certitudine a unei persoane, poate fi imperios necesar să se efectueze și schimburi de informații suplimentare prin intermediul birourilor SIRENE.
4.8. Schimbul de informații în urma obținerii unui rezultat pozitiv cu privire la un resortisant al unei țări terțe care beneficiază de dreptul la liberă circulație
În ceea ce privește un resortisant al unei țări terțe care beneficiază de dreptul la liberă circulație în sensul Directivei 2004/38/CE (28).
În cazul obținerii unui rezultat pozitiv cu privire la un resortisant al unei țări terțe care beneficiază de dreptul la liberă circulație în sensul Directivei 2004/38/CE, se aplică norme speciale (a se vedea însă introducerea la secțiunea 4 privind poziția Elveției). Se aplică următoarea procedură:
|
(a) |
la solicitarea autorității competente, biroul SIRENE al statului membru executant contactează imediat biroul SIRENE al statului membru semnalant, utilizând un formular G, în vederea obținerii informațiilor necesare pentru a decide de îndată ce acțiune trebuie întreprinsă; |
|
(b) |
la primirea unei cereri de informații, biroul SIRENE al statului membru semnalant începe imediat să colecteze informațiile solicitate și le trimite în cel mai scurt timp posibil biroului SIRENE al statului membru executant; |
|
(c) |
biroul SIRENE al statului membru semnalant verifică împreună cu autoritatea competentă, în cazul în care această informație nu este încă disponibilă, dacă semnalarea poate fi menținută în conformitate cu Directiva 2004/38/CE. În cazul în care autoritatea competentă decide să mențină semnalarea, biroul SIRENE al statului membru semnalant informează toate celelalte birouri SIRENE cu privire la acest lucru, utilizând un formular M; |
|
(d) |
statul membru executant informează, prin intermediul biroului său SIRENE, biroul SIRENE al statului membru semnalant dacă acțiunea solicitată a fost întreprinsă (utilizând un formular M) sau nu (utilizând un formular H) (29). |
4.9. Schimbul de informații în cazul în care, în absența unui rezultat pozitiv, un stat membru constată că există o semnalare privind refuzul intrării pentru un resortisant al unei țări terțe care beneficiază de dreptul la liberă circulație
În cazul în care, în absența unui rezultat pozitiv, un stat membru constată că există o semnalare privind refuzul intrării pentru un resortisant al unei țări terțe care beneficiază de dreptul la liberă circulație, biroul SIRENE al acestui stat membru trimite, la cererea autorității competente, un formular M biroului SIRENE al statului membru semnalant, informându-l cu privire la acest lucru.
Biroul SIRENE al statului membru semnalant verifică împreună cu autoritatea competentă, în cazul în care această informație nu este încă disponibilă, dacă semnalarea poate fi menținută în conformitate cu Directiva 2004/38/CE. În cazul în care autoritatea competentă decide să mențină semnalarea, biroul SIRENE al statului membru semnalant informează toate celelalte birouri SIRENE cu privire la acest lucru, utilizând un formular M.
4.10. Ștergerea semnalărilor privind refuzul intrării sau interdicția de ședere
Fără a se aduce atingere procedurilor speciale prevăzute la articolul 25 din Convenția Schengen și la articolul 5 alineatul (4) literele (a) și (c) din Codul frontierelor Schengen, semnalările privind refuzul intrării sau interdicția de ședere care vizează resortisanți ai țărilor terțe se șterg:
|
(a) |
la încetarea valabilității semnalării; |
|
(b) |
la adoptarea unei decizii în acest sens de către autoritatea competentă a statului membru semnalant; |
|
(c) |
la expirarea termenului-limită privind refuzul intrării în cazul în care autoritatea competentă a statului membru semnalant a stabilit o dată de încetare a valabilității pentru decizia sa; sau |
|
(d) |
la dobândirea cetățeniei unuia dintre statele membre. În cazul în care biroul SIRENE al unui alt stat membru decât cel semnalant ia cunoștință de dobândirea cetățeniei, acesta consultă biroul SIRENE al statului membru semnalant și, dacă este necesar, trimite un formular J, în conformitate cu procedura de rectificare și ștergere a datelor care conțin erori de drept sau de fapt (a se vedea secțiunea 2.7). |
5. SEMNALĂRILE PRIVIND PERSOANE DISPĂRUTE (ARTICOLUL 32 DIN DECIZIA SIS II)
5.1. Semnalări multiple
A se vedea procedura generală prezentată în secțiunea 2.2.
5.2. Uzurparea identității
A se vedea procedura generală prezentată în secțiunea 2.11.1.
5.3. Introducerea unui pseudonim
A se vedea procedura generală prezentată în secțiunea 2.11.2.
5.4. Aplicarea unui indicator de validitate
Pot apărea situații în care se obține un rezultat pozitiv pentru o semnalare privind o persoană dispărută și autoritățile competente din statul membru executant decid că acțiunea solicitată nu poate fi întreprinsă și/sau că nu se va mai întreprinde nicio acțiune cu privire la semnalare. Această decizie poate fi luată chiar dacă autoritățile competente ale statului membru semnalant hotărăsc să mențină semnalarea în SIS II. În astfel de circumstanțe, statul membru executant poate solicita aplicarea unui indicator de validitate după obținerea rezultatului pozitiv. În vederea aplicării unui indicator de validitate, se urmează procedurile generale prezentate în secțiunea 2.6.
Nu se întreprinde nicio acțiune alternativă în cazul semnalărilor privind persoane dispărute.
5.5. Furnizarea de detalii descriptive privind minorii dispăruți și alte persoane considerate ca fiind expuse riscurilor
Birourile SIRENE au acces cu ușurință la toate informațiile suplimentare relevante la nivel național referitoare la semnalări privind persoane dispărute, astfel încât să fie în măsură să contribuie pe deplin la soluționarea cu succes a cazurilor, facilitând identificarea persoanelor și furnizând cu promptitudine informații suplimentare privind aspecte legate de caz. Informațiile suplimentare relevante se pot referi în special la decizii naționale privind încredințarea unui copil sau a unei persoane vulnerabile ori la cereri de utilizare a mecanismelor de semnalare în caz de dispariție a unor copii.
Având în vedere faptul că nu toate persoanele dispărute vulnerabile vor trece frontierele naționale, deciziile privind furnizarea de informații suplimentare (referitoare la detalii descriptive) și destinatarii acestora se iau de la caz la caz, astfel încât să fie acoperită întreaga gamă de circumstanțe. În urma unei decizii la nivel național cu privire la măsura în care este necesară transmiterea unor astfel de informații suplimentare, biroul SIRENE al statului membru semnalant ia, dacă este cazul, una dintre următoarele măsuri:
|
(a) |
păstrează informațiile pentru a putea să transmită informații suplimentare la cererea unui alt stat membru; |
|
(b) |
transmite un formular M biroului SIRENE competent în cazul în care investigațiile indică o destinație probabilă a persoanei dispărute; |
|
(c) |
transmite un formular M tuturor birourilor SIRENE competente, pe baza circumstanțelor dispariției, în vederea furnizării tuturor datelor privind persoana în cauză într-o perioadă scurtă de timp. |
În cazul unei persoane dispărute expuse unor riscuri ridicate, textul din câmpul 311 din formularul M începe cu mențiunea «URGENT», urmată de o explicație privind motivul urgenței. [În cazul în care minorul dispărut nu este însoțit (30), se introduce mențiunea explicativă «Unaccompanied minor» («Minor neînsoțit»)]. Se poate insista asupra faptului că situația necesită o soluționare imediată printr-un apel telefonic care să sublinieze importanța formularului M și caracterul său urgent.
Se folosește o metodă comună pentru introducerea de informații suplimentare structurate, într-o ordine convenită, privind persoanele dispărute expuse unor riscuri ridicate (31). Acestea se introduc în câmpul 083 din formularul M.
În vederea maximizării oportunităților de a localiza persoana în cauză într-un mod direcționat și fundamentat, biroul SIRENE care a primit informațiile le comunică, dacă este cazul:
|
(a) |
posturilor de frontieră vizate; |
|
(b) |
autorităților administrative și polițienești competente pentru localizarea și protecția persoanelor; |
|
(c) |
autorităților consulare competente ale statului membru semnalant, după obținerea unui rezultat pozitiv în SIS II. |
5.6. Schimbul de informații după obținerea unui rezultat pozitiv
A se vedea procedura generală prezentată în secțiunea 2.3.
În plus, se aplică următoarele norme:
|
(a) |
pe cât posibil, birourile SIRENE comunică informațiile medicale necesare privind persoana(ele) dispărută(e) în cauză, dacă este necesar să se ia măsuri pentru protecția acestora. Informațiile transmise se păstrează numai pentru perioada de timp strict necesară și se utilizează exclusiv pentru tratamentul medical al persoanei respective; |
|
(b) |
biroul SIRENE al statului membru executant comunică întotdeauna biroului SIRENE al statului membru semnalant locul unde se află persoana; |
|
(c) |
în conformitate cu articolul 33 alineatul (2) din Decizia SIS II, comunicarea locului unde se află o persoană dispărută care este majoră persoanei care a raportat dispariția se face numai cu consimțământul persoanei dispărute (32). Consimțământul se acordă în scris sau, cel puțin, se consemnează în scris. În cazurile în care se refuză acordarea consimțământului, acest lucru se face în scris sau se înregistrează oficial. Cu toate acestea, autoritățile competente pot comunica persoanei care a raportat dispariția faptul că semnalarea a fost ștearsă în urma obținerii unui rezultat pozitiv. |
5.7. Ștergerea semnalărilor privind persoane dispărute
În cazul în care există o întârziere semnificativă în ceea ce privește ștergerea semnalării de către statul membru semnalant, această întârziere se notifică biroului SIRENE al statului membru executant pentru ca semnalării să i se aplice un indicator de validitate, astfel cum se prevede în secțiunea 5.4 din Manualul SIRENE.
5.7.1. Minori
O semnalare se șterge:
|
(a) |
la soluționarea cazului (de exemplu, minorul este repatriat; autoritățile competente din statul membru executant adoptă o decizie privind îngrijirea copilului); |
|
(b) |
la încetarea valabilității semnalării; sau |
|
(c) |
la adoptarea unei decizii de către autoritatea competentă a statului membru semnalant. |
5.7.2. Adulți pentru care nu se solicită măsuri de protecție
O semnalare se șterge:
|
(a) |
la executarea acțiunii care trebuie întreprinsă (statul membru executant stabilește locul unde se află persoana); |
|
(b) |
la încetarea valabilității semnalării; sau |
|
(c) |
la adoptarea unei decizii în acest sens de către autoritatea competentă a statului membru semnalant. |
5.7.3. Adulți pentru care se solicită măsuri de protecție
O semnalare se șterge:
|
(a) |
la executarea acțiunii care trebuie întreprinsă (persoană plasată sub protecție); |
|
(b) |
la încetarea valabilității semnalării; sau |
|
(c) |
la adoptarea unei decizii în acest sens de către autoritatea competentă a statului membru semnalant. |
Sub rezerva legislației naționale, atunci când o persoană este plasată în mod oficial sub protecție, semnalarea poate fi menținută până la repatrierea persoanei respective.
6. SEMNALĂRILE PRIVIND PERSOANELE CĂUTATE PENTRU A FACE OBIECTUL UNOR PROCEDURI JUDICIARE (ARTICOLUL 34 DIN DECIZIA SIS II)
6.1. Semnalări multiple
A se vedea procedura generală prezentată în secțiunea 2.2.
6.2. Uzurparea identității
A se vedea procedura generală prezentată în secțiunea 2.11.1.
6.3. Introducerea unui pseudonim
A se vedea procedura generală prezentată în secțiunea 2.11.2.
6.4. Schimbul de informații după obținerea unui rezultat pozitiv
A se vedea procedura generală prezentată în secțiunea 2.3.
În plus, se aplică următoarele norme:
|
(a) |
utilizându-se toate mijloacele autorizate de legislația națională a statului membru în care persoana a fost localizată, se află adevăratul loc de reședință sau de domiciliu; |
|
(b) |
se instituie proceduri naționale, după caz, care să asigure faptul că semnalările sunt păstrate în SIS II numai pe durata perioadei necesare în vederea realizării obiectivelor pentru care au fost introduse. |
Birourile SIRENE pot transmite informații suplimentare privind semnalările introduse în temeiul articolului 34 din Decizia SIS II și, astfel, pot acționa în numele autorităților judiciare în cazul în care informațiile respective se încadrează în domeniul de aplicare al asistenței judiciare reciproce.
6.5. Ștergerea semnalărilor privind persoane căutate pentru a face obiectul unor proceduri judiciare
O semnalare se șterge:
|
(a) |
la comunicarea locului unde se află persoana autorității competente a statului membru semnalant. În cazul în care nu se pot întreprinde acțiuni în baza informațiilor transmise (de exemplu, dacă adresa este incorectă sau dacă domiciliul nu este stabil), biroul SIRENE al statului membru semnalant informează biroul SIRENE al statului membru executant pentru a soluționa problema; |
|
(b) |
la încetarea valabilității semnalării; sau |
|
(c) |
la adoptarea unei decizii în acest sens de către autoritatea competentă a statului membru semnalant. |
În cazul în care s-a obținut un rezultat pozitiv într-un stat membru, iar datele privind adresa au fost transmise statului membru semnalant și un rezultat pozitiv obținut ulterior în respectivul stat membru indică aceleași date privind adresa, rezultatul pozitiv se înregistrează în statul membru executant, însă nu se retrimit statului membru semnalant nici datele privind adresa, nici formularul G. În astfel de cazuri, statul membru executant informează statul membru semnalant cu privire la rezultatele pozitive repetate și statul membru semnalant analizează necesitatea de a menține semnalarea.
7. SEMNALĂRILE ÎN VEDEREA EFECTUĂRII DE CONTROALE DISCRETE ȘI SPECIFICE (ARTICOLUL 36 DIN DECIZIA SIS II)
7.1. Semnalări multiple
A se vedea procedura generală prezentată în secțiunea 2.2.
7.2. Uzurparea identității
A se vedea procedura generală prezentată în secțiunea 2.11.1.
7.3. Introducerea unui pseudonim
A se vedea procedura generală prezentată în secțiunea 2.11.2.
7.4. Informarea altor state membre în cazul emiterii de semnalări
Atunci când emite o semnalare, biroul SIRENE al statului membru semnalant informează toate celelalte birouri SIRENE, utilizând un formular M, în următoarele cazuri:
|
(a) |
se emite o semnalare în vederea efectuării de controale discrete sau specifice, solicitânduse ca rezultatele pozitive să fie raportate de îndată biroului SIRENE semnalant; în formularul M se utilizează textul «ARTICLE 36(2) of the SIS II Decision – immediate action» [«Articolul 36 alineatul (2) din Decizia SIS II – acțiune imediată»] sau «ARTICLE 36(3) of the SIS II Decision – immediate action» [«Articolul 36 alineatul (3) din Decizia SIS II – acțiune imediată»]. Justificarea pentru acțiunea imediată se introduce și în câmpul 083 din formularul M; sau |
|
(b) |
o autoritate responsabilă de securitatea națională solicită emiterea unei semnalări în conformitate cu articolul 36 alineatul (3) din Decizia SIS II; în formularul M se utilizează textul «ARTICLE 36(3) of the SIS II Decision» [«Articolul 36 alineatul (3) din Decizia SIS II»]. |
În cazul în care semnalarea se emite în temeiul articolului 36 alineatul (3) din Decizia SIS II, formularul M conține, în câmpul 080, numele autorității care solicită introducerea semnalării, mai întâi în limba statului membru semnalant, apoi și în limba engleză, și în câmpul 081 se introduc datele de contact ale acesteia, într-un format care nu necesită traducere.
Confidențialitatea anumitor informații se asigură în conformitate cu legislația națională, inclusiv separându-se contactele între birourile SIRENE de orice alte contacte între serviciile responsabile de securitatea națională.
7.5. Aplicarea unui indicator de validitate
A se vedea procedura generală prezentată în secțiunea 2.6.
Nu se întreprinde nicio acțiune alternativă în cazul semnalărilor în vederea efectuării de controale discrete sau specifice.
În plus, în cazul în care autoritatea responsabilă de securitatea națională în statul membru executant decide că este necesar ca semnalării să i se aplice un indicator de validitate, autoritatea respectivă contactează biroul său național SIRENE și îl informează cu privire la faptul că acțiunea solicitată nu poate fi întreprinsă. Biroul SIRENE solicită atunci aplicarea unui indicator de validitate, transmițând un formular F biroului SIRENE al statului membru semnalant. Ca și în cazul altor cereri de aplicare a unui indicator de validitate, se furnizează un motiv cu caracter general. Cu toate acestea, nu este necesar să se divulge aspectele sensibile [a se vedea și secțiunea 7.6 litera (b) de mai jos].
7.6. Schimbul de informații după obținerea unui rezultat pozitiv
A se vedea procedura generală prezentată în secțiunea 2.3.
În plus, se aplică următoarele norme:
|
(a) |
în cazul obținerii unui rezultat pozitiv cu privire la o semnalare emisă în temeiul articolului 36 alineatul (3) din Decizia SIS II, biroul SIRENE al statului membru executant informează biroul SIRENE al statului membru semnalant cu privire la rezultate (control discret sau control specific), utilizând un formular G. În același timp, biroul SIRENE al statului membru executant informează propria sa autoritate responsabilă de securitatea națională; |
|
(b) |
este necesară o procedură specifică care să asigure confidențialitatea informațiilor. Prin urmare, orice contact între autoritățile responsabile de securitatea națională se separă de contactele între birourile SIRENE. În consecință, motivele detaliate pentru care se solicită aplicarea unui indicator de validitate se discută direct între autoritățile responsabile de securitatea națională, și nu prin intermediul birourilor SIRENE; |
|
(c) |
în cazul obținerii unui rezultat pozitiv cu privire la o semnalare care necesită raportarea imediată a rezultatului pozitiv, se trimite de îndată un formular G biroului SIRENE al statului membru semnalant. |
7.7. Ștergerea semnalărilor în vederea efectuării de controale discrete și specifice
O semnalare se șterge:
|
(a) |
la încetarea valabilității semnalării; sau |
|
(b) |
la adoptarea unei decizii în acest sens de către autoritatea competentă a statului membru semnalant. |
7.8. Sistemele de recunoaștere automată a numărului de înmatriculare (ANPR)
A se vedea secțiunea 9.
8. SEMNALĂRI PRIVIND OBIECTE CĂUTATE PENTRU A FI CONFISCATE SAU FOLOSITE CA PROBE (ARTICOLUL 38 DIN DECIZIA SIS II)
8.1. Semnalări multiple
A se vedea procedura generală prezentată în secțiunea 2.2.
8.2. Semnalări privind vehicule
8.2.1. Verificarea existenței unor semnalări multiple privind un vehicul
Elementele obligatorii de descriere a identității utilizate pentru a verifica existența unor semnalări multiple includ:
|
(a) |
numărul de înmatriculare; și/sau |
|
(b) |
numărul de identificare al vehiculului (VIN). |
Este posibil ca ambele numere să fie înregistrate în SIS II.
În cazul în care, atunci când se introduce o nouă semnalare, se constată că în SIS II există deja același VIN și/sau același număr de înmatriculare, se presupune că noua semnalare va genera semnalări multiple privind același vehicul. Totuși, această metodă de verificare este eficace numai atunci când se utilizează aceleași elemente descriptive. Prin urmare, comparația nu este întotdeauna posibilă.
Biroul SIRENE atrage atenția utilizatorilor asupra problemelor care pot apărea în cazul în care s-a comparat doar unul dintre numere, asupra vehiculelor cu același VIN și asupra reutilizării plăcuțelor de înmatriculare. Un răspuns pozitiv nu înseamnă în mod automat că s-au găsit informații care corespund semnalării, iar un răspuns negativ nu trebuie interpretat în sensul că nu există nicio semnalare privind vehiculul respectiv.
În secțiunea 2.2.3 sunt prezentate în detaliu elementele de descriere a identității utilizate pentru a stabili dacă două semnalări care au ca obiect un vehicul sunt identice.
Procedurile de consultare care trebuie aplicate de birourile SIRENE pentru a verifica existența semnalărilor multiple și a semnalărilor incompatibile în cazul vehiculelor sunt aceleași ca și în cazul persoanelor. Pentru procedurile generale, a se vedea secțiunea 2.2.
Biroul SIRENE al statului membru care emite o semnalare ține evidența tuturor cererilor de introducere a unei semnalări ulterioare care, după consultare, au fost respinse în temeiul dispozițiilor de mai sus, până la ștergerea semnalării.
8.2.2. Vehicule cu același VIN
Prin vehicule cu același VIN se înțelege cazul în care în SIS II este înregistrat un vehicul de același tip și cu același număr de identificare al vehiculului (VIN) ca un vehicul fabricat original (de exemplu, un tractor și o motocicletă cu același VIN nu se încadrează în această categorie). Pentru a se evita consecințele negative ale confiscării repetate a unui vehicul fabricat original cu același VIN, se aplică următoarea procedură specifică:
|
(a) |
în cazul în care se constată că este posibil ca două vehicule să aibă același VIN, biroul SIRENE ia următoarele măsuri, după caz:
Toate birourile SIRENE implicate cooperează strâns în luarea măsurilor respective; |
|
(b) |
în cazul în care se confirmă faptul că două vehicule au același VIN, statul membru semnalant analizează dacă este necesar să mențină semnalarea în SIS II. În cazul în care decide să mențină semnalarea în SIS II, statul membru semnalant:
|
|
(c) |
în cazul în care, în urma efectuării unei verificări în SIS II, se constată că pentru vehiculul respectiv s-a introdus observația «Suspiciune de clonă», utilizatorul care a efectuat verificarea contactează biroul național SIRENE în scopul de a obține informații suplimentare care să clarifice dacă vehiculul verificat este vehiculul căutat sau vehiculul fabricat original; |
|
(d) |
în cazul în care, în timpul verificării, se stabilește faptul că informațiile din formularul M nu mai sunt de actualitate, biroul SIRENE al statului membru executant contactează biroul SIRENE al statului membru semnalant pentru a verifica numele proprietarului legal actual al vehiculului. Biroul SIRENE al statului membru semnalant trimite un nou formular M actualizat, care conține în câmpul 083 mențiunea «ORIGINAL MANUFACTURED VEHICLE» («VEHICUL FABRICAT ORIGINAL»), scrisă în mod vizibil. |
8.3. Schimbul de informații după obținerea unui rezultat pozitiv
Birourile SIRENE pot transmite informații suplimentare privind semnalările introduse în temeiul articolului 38 din Decizia SIS II și, astfel, pot acționa în numele autorităților judiciare în cazul în care informațiile respective se încadrează în domeniul de aplicare al asistenței judiciare reciproce, în conformitate cu legislația națională.
Dacă se solicită acest lucru în câmpul 089 din formularul G, birourile SIRENE trimit în cel mai scurt timp posibil informații suplimentare, utilizând un formular P, în cazul obținerii unui rezultat pozitiv privind o semnalare în vederea confiscării sau a folosirii ca probă care a fost emisă în temeiul articolului 38 din Decizia SIS II pentru un vehicul, o aeronavă, o ambarcațiune, un echipament industrial sau un container.
Având în vedere caracterul urgent al solicitării și că, prin urmare, nu va fi posibil să se colecteze imediat toate informațiile, nu este necesar să se completeze toate câmpurile formularului P. Cu toate acestea, se vor face eforturi pentru colectarea informațiilor referitoare la principalele rubrici: 041, 042, 043, 162, 164, 165, 166, 167 și 169.
În cazul în care se obține un rezultat pozitiv pentru o componentă identificabilă a unui obiect, biroul SIRENE al statului membru executant informează biroul SIRENE al statului membru semnalant cu privire la circumstanțele în care s-a obținut rezultatul pozitiv, utilizându-se un formular G, iar în câmpul 090 (Informații suplimentare) precizează faptul că nu s-a confiscat întregul obiect, ci doar una sau mai multe componente ale acestuia. În cazul în care se găsesc simultan mai multe componente, întrucât acestea fac obiectul unei singure semnalări, se trimite doar un singur formular G. Orice rezultate pozitive ulterioare privind semnalarea se notifică biroului SIRENE al statului membru semnalant, utilizându-se un formular G. Semnalarea nu se șterge decât dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în secțiunea 8.4.
8.4. Ștergerea semnalărilor privind obiectele căutate pentru a fi confiscate sau folosite ca probe în cadrul procedurilor penale
O semnalare se șterge:
|
(a) |
la confiscarea obiectului sau în cazul unei măsuri echivalente după efectuarea schimbului necesar ulterior de informații suplimentare între birourile SIRENE sau atunci când obiectul este vizat de o altă procedură judiciară sau administrativă (de exemplu, procedura judiciară privind cumpărarea cu bună credință, proprietatea disputată sau cooperarea judiciară cu privire la probe); |
|
(b) |
la încetarea valabilității semnalării; sau |
|
(c) |
la adoptarea unei decizii în acest sens de către autoritatea competentă a statului membru semnalant. |
9. SISTEMELE DE RECUNOAȘTERE AUTOMATĂ A NUMERELOR DE ÎNMATRICULARE (ANPR)
Aceste sisteme sunt relevante pentru semnalările prevăzute la articolele 36 și 38 din Decizia SIS II. Ca urmare a utilizării la scară largă a ANPR în scopul aplicării legii, există mijloacele tehnice necesare pentru a obține numeroase rezultate pozitive privind un vehicul sau un număr de înmatriculare într-o perioadă scurtă de timp.
Având în vedere faptul că în unele locații în care sunt amplasate ANPR există personal de serviciu, este posibil ca vehiculul să fie identificat și ca acțiunea solicitată să fie întreprinsă. În acest caz, înainte de întreprinderea oricărei acțiuni, utilizatorii ANPR verifică dacă rezultatul pozitiv pe care l-au obținut în acest sistem se referă la o semnalare prevăzută la articolul 36 sau la articolul 38 din Decizia SIS II.
Cu toate acestea, în multe locații în care sunt amplasate ANPR fixe nu există în mod constant personal de serviciu. Prin urmare, chiar dacă aparatul înregistrează trecerea vehiculului și se obține un rezultat pozitiv, acțiunea solicitată nu poate fi întreprinsă.
Pentru semnalările prevăzute la articolele 36 și 38, atunci când acțiunea solicitată nu a putut fi întreprinsă se aplică următoarea procedură generală:
Pentru primul rezultat pozitiv se trimite un formular H. În cazul în care sunt necesare mai multe informații privind circulația vehiculului, biroului SIRENE al statului membru semnalant îi revine sarcina de a contacta biroul SIRENE al statului membru executant pentru a discuta cu privire la informațiile necesare.
Pentru semnalările în temeiul articolului 36 se aplică următoarea procedură:
|
(a) |
biroul SIRENE al statului membru care a obținut rezultatul pozitiv informează biroul SIRENE semnalant cu privire la circumstanțele în care s-a obținut rezultatul pozitiv, utilizându-se un formular G, în care introduce mențiunea «ANPR» în câmpul 086. În cazul în care sunt necesare mai multe informații privind circulația vehiculului, biroul SIRENE al statului membru semnalant contactează biroul SIRENE al statului membru executant; |
|
(b) |
biroul SIRENE al statului membru care a obținut un rezultat pozitiv pentru o semnalare privind un control specific, însă acțiunea solicitată nu a putut fi întreprinsă, informează biroul SIRENE semnalant cu privire la circumstanțele în care s-a obținut rezultatul pozitiv, utilizând un formular H, în care introduce în câmpul 083 mențiunea «ANPR», urmată de următorul text: «This hit has been achieved by use of ANPR. Please inform us if your country wishes to be informed of further hits achieved through ANPR for this vehicle or number plate where the requested action could not be undertaken» («Acest rezultat pozitiv a fost obținut utilizându-se ANPR. Vă rugăm să ne comunicați dacă țara dumneavoastră dorește să fie informată cu privire la alte rezultate pozitive obținute prin intermediul ANPR pentru acest vehicul sau acest număr de înmatriculare în cazul căruia nu s-a putut întreprinde acțiunea solicitată»); |
|
(c) |
statul membru semnalant decide dacă semnalarea și-a atins obiectivul, dacă aceasta trebuie să fie ștearsă sau nu și dacă trebuie să aibă loc discuții bilaterale cu privire la informațiile necesare. |
Pentru semnalările prevăzute la articolul 38 se aplică următoarea procedură:
|
(a) |
în cazul în care se obține un rezultat pozitiv și acțiunea solicitată este întreprinsă, biroul SIRENE al statului membru care a obținut rezultatul pozitiv informează biroul SIRENE semnalant cu privire la circumstanțele în care s-a obținut rezultatul pozitiv, utilizând un formular G; |
|
(b) |
în cazul în care se obține un rezultat pozitiv și acțiunea solicitată nu a fost întreprinsă, biroul SIRENE al statului membru care a obținut rezultatul pozitiv informează biroul SIRENE al statului membru semnalant cu privire la circumstanțele în care s-a obținut rezultatul pozitiv, utilizând un formular H, în care se introduce în câmpul 083 mențiunea «ANPR», urmată de următorul text: «This hit has been achieved by use of ANPR. Please inform us if your country wishes to be informed of further hits achieved through ANPR for this vehicle or number plate where the requested action could not be undertaken» («Acest rezultat pozitiv a fost obținut utilizându-se ANPR. Vă rugăm să ne comunicați dacă țara dumneavoastră dorește să fie informată cu privire la alte rezultate pozitive obținute prin intermediul ANPR pentru acest vehicul sau acest număr de înmatriculare în cazul căruia nu s-a putut întreprinde acțiunea solicitată»); |
|
(c) |
atunci când primește un astfel de formular H, biroul SIRENE al statului membru semnalant consultă autoritățile competente, cărora le revine responsabilitatea de a decide cu privire la necesitatea primirii altor formulare H sau la schimbul bilateral de informații cu biroul SIRENE al statului membru executant. |
10. STATISTICI
O dată pe an, birourile SIRENE furnizează statistici care se trimit agenției și Comisiei. De asemenea, statisticile se trimit, la cerere, Autorității Europene pentru Protecția Datelor și autorităților naționale competente de protecție a datelor. Statisticile includ numărul de formulare de fiecare tip trimise fiecărui stat membru. În special, statisticile menționează numărul rezultatelor pozitive și al indicatorilor de validitate. Se face o distincție între rezultatele pozitive obținute pentru semnalările emise de un alt stat membru și rezultatele pozitive obținute de un stat membru pentru propriile sale semnalări.
În apendicele 5 se stabilesc procedurile și formatele pentru furnizarea de statistici în temeiul prezentei secțiuni.”
(1) JO L 239, 22.9.2000, p. 19.
(2) Decizia Comitetului executiv din 22 decembrie 1994 privind intrarea în vigoare a de punere în aplicare a Acordului Schengen din 19 iunie 1990 [(SCH/Com-ex (94)29 rev. 2] (JO L 239, 22.9.2000, p. 130).
(3) Deciziile Comitetului executiv din 7 octombrie 1997 [SCH/Com-ex 97(27) rev. 4] pentru Italia și [SCH/Com-ex 97(28) rev. 4] pentru Austria.
(4) Decizia 1999/848/CE a Consiliului din 13 decembrie 1999 privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen pe teritoriul Greciei (JO L 327, 21.12.1999, p. 58).
(5) Decizia 2000/777/CE a Consiliului din 1 decembrie 2000 de punere în aplicare a acquis-ului Schengen în Danemarca, Finlanda și Suedia, precum și în Islanda și Norvegia (JO L 309, 9.12.2000, p. 24).
(6) Decizia 2004/926/CE a Consiliului din 22 decembrie 2004 privind punerea în aplicare a unor părți din acquis-ul Schengen de către Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (JO L 395, 31.12.2004, p. 70).
(8) Acordul încheiat de Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind asocierea acestora din urmă la implementarea, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (JO L 176, 10.7.1999, p. 36).
(9) JO L 370, 17.12.2004, p. 78.
(10) JO L 160, 18.6.2011, p. 3.
(11) Regulamentul (CE) nr. 1986/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind accesul la Sistemul de Informații Schengen din a doua generație (SIS II) al serviciilor competente, în statele membre, pentru eliberarea certificatelor de înmatriculare a vehiculelor (JO L 381, 28.12.2006, p. 1).
(12) Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui Cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen) (JO L 105, 13.4.2006, p. 1).
(13) Fără a se aduce atingere altor sarcini atribuite birourilor SIRENE în temeiul legislației în domeniu în cadrul cooperării polițienești, de exemplu, în aplicarea Deciziei-cadru 2006/960/JAI a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind simplificarea schimbului de informații și date operative între autoritățile de aplicare a legii ale statelor membre ale Uniunii Europene (JO L 386, 29.12.2006, p. 89).
(14) Decizia 2009/371/JAI a Consiliului din 6 aprilie 2009 privind înființarea Oficiului European de Poliție (Europol) (JO L 121, 15.5.2009, p. 37).
(15) A se vedea, de asemenea, Catalogul Schengen, recomandări și bune practici.
(16) Acest al doilea domeniu există în «mediul de preproducție tehnic».
(17) Regulamentul (UE) nr. 1077/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 de instituire a Agenției Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă, în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (JO L 286, 1.11.2011, p. 1).
(18) Unele societăți de transport utilizează alte numere de referință. În SIS II se poate introduce un alt număr de serie decât numărul BIC;
(19) Din cauza lipsei de standardizare a numerelor de serie ale obiectelor, este posibil, de exemplu, ca două arme de foc diferite, de mărci diferite, să aibă același număr de serie. În mod similar, este posibil ca un obiect să aibă același număr de serie ca un alt obiect foarte diferit, de exemplu, un document eliberat și un utilaj industrial. În cazul în care se constată că numerele de serie sunt identice, însă obiectele sunt, în mod evident, diferite, nu este necesară consultarea între birourile SIRENE. Utilizatorii pot fi informați asupra posibilității apariției acestei situații. În plus, este posibil ca un obiect, de exemplu un pașaport sau un autoturism, să fie furat și raportat ca furat într-o țară și apoi furtul respectiv să fie raportat în țara de origine. Acest fapt ar putea duce la introducerea a două semnalări privind același obiect. În cazul în care se constată o astfel de situație, aceasta poate fi soluționată de birourile SIRENE vizate.
(20) Pentru punerea în aplicare din punct de vedere tehnic, a se vedea documentul privind schimbul de date între birourile SIRENE, menționat în secțiunea 1.10.2.
(21) Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre (JO L 190, 18.7.2002, p. 1).
(22) Pentru punerea în aplicare din punct de vedere tehnic, a se vedea documentul privind schimbul de date între birourile SIRENE, menționat în secțiunea 1.10.2.
(23) A se vedea și secțiunea 1.13.1 privind indicarea gradului de urgență în formularele SIRENE.
(24) Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora (JO L 158, 30.4.2004, p. 77).
(25) Articolul 30 din Directiva 2004/38/CE prevede că persoana căreia îi este refuzată intrarea trebuie să fie notificată în scris cu privire la decizie și să fie informată în mod complet cu privire la motivele pe care se bazează decizia luată, cu excepția situațiilor în care acest lucru este contrar intereselor siguranței statului.
(26) Articolul 26 din Regulamentul SIS II se referă la articolul 15 din Tratatul privind Uniunea Europeană. După intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, articolul 15 a devenit însă articolul 29 în versiunea consolidată a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene.
(27) În cazul semnalărilor privind refuzul intrării emise pentru membrii de familie ai cetățenilor UE, este necesar să se reamintească faptul că nu este posibil să se consulte în mod sistematic SIS II înainte de eliberarea unui permis de ședere pentru o astfel de persoană. La articolul 10 din Directiva 2004/38/CE se enumeră condițiile necesare pentru dobândirea dreptului de ședere pentru mai mult de trei luni într-un stat membru gazdă de către membrii de familie ai cetățenilor Uniunii care sunt resortisanți ai țărilor terțe. Această listă, care este exhaustivă, nu autorizează consultarea sistematică a SIS înainte de eliberarea permiselor de ședere. Articolul 27 alineatul (3) din directivă prevede că statele membre pot solicita informații de la alte state membre, în cazul în care consideră că acest lucru este indispensabil, numai cu privire la antecedentele persoanei respective (așadar, nu toate datele din SIS II). Această consultare nu poate avea un caracter sistematic.
(28) În conformitate cu Directiva 2004/38/CE, unei persoane care beneficiază de dreptul la liberă circulație i se poate refuza intrarea sau șederea numai din motive de ordine publică sau siguranță publică, în cazul în care conduita persoanei respective constituie o amenințare reală, prezentă și suficient de gravă la adresa unui interes fundamental al societății și atunci când sunt respectate alte criterii prevăzute la articolul 27 alineatul (2) din directiva menționată. Articolul 27 alineatul (2) prevede: «Măsurile luate din motive de ordine publică sau siguranță publică respectă principiul proporționalității și se întemeiază exclusiv pe conduita persoanei în cauză. Condamnările penale anterioare nu pot justifica în sine luarea unor asemenea măsuri. Conduita persoanei în cauză trebuie să constituie o amenințare reală, prezentă și suficient de gravă la adresa unui interes fundamental al societății. Nu pot fi acceptate motivări care nu sunt direct legate de caz sau care sunt legate de considerații de prevenție generală.» În plus, există limitări suplimentare pentru persoanele care beneficiază de dreptul de ședere permanentă cărora le poate fi refuzată intrarea sau șederea numai din motive imperative de ordine publică sau siguranță publică, astfel cum se prevede la articolul 28 alineatul (2) din Directiva 2004/38/CE.
(29) În conformitate cu Directiva 2004/38/CE, statul membru executant nu poate limita libera circulație a resortisanților țărilor terțe care beneficiază de dreptul la liberă circulație numai pentru motivul că statul membru semnalant își menține semnalarea, cu excepția cazului în care sunt întrunite condițiile menționate la nota de subsol 28.
(30) Minorii neînsoțiți sunt copii, astfel cum sunt definiți la articolul 1 din Convenția cu privire la drepturile copilului din 20 noiembrie 1989, care au fost despărțiți de ambii părinți și de alte rude și nu se află în grija unui adult care, în temeiul legii sau al cutumei, are responsabilitatea de a face acest lucru.
(31) Date privind dispariția:
|
(a) |
locul, data și ora dispariției; |
|
(b) |
circumstanțele dispariției. |
Detalii privind persoana dispărută:
|
(c) |
vârsta aproximativă; |
|
(d) |
înălțimea; |
|
(e) |
culoarea pielii; |
|
(f) |
culoarea și forma părului; |
|
(g) |
culoarea ochilor; |
|
(h) |
alte detalii fizice (de exemplu, piercing-uri, malformații, amputări, tatuaje, semne, cicatrici etc.); |
|
(i) |
caracteristici psihologice: cu risc de suicid, boli psihice, comportament agresiv etc.; |
|
(j) |
alte informații: necesită tratament medical etc.; |
|
(k) |
haine purtate la momentul dispariției; |
|
(l) |
fotografie: este sau nu disponibilă. |
|
(m) |
formular ante-mortem: este sau nu disponibil. |
Informații conexe:
|
(n) |
persoana(ele) care ar putea însoți persoana dispărută (inclusiv numărul de identificare Schengen, dacă este disponibil); |
|
(o) |
vehicul(e) având legătură cu cazul (inclusiv numărul de identificare Schengen, dacă este disponibil); |
|
(p) |
dacă este cazul: numărul de telefon mobil/ultima conectare, ultimul contact prin intermediul rețelelor de socializare online. |
Titlurile diferitelor subcâmpuri nu se includ în câmpul 083, ci doar litera de referință a acestora. În cazul în care datele sunt deja disponibile în câmpurile semnalării, informațiile se includ în semnalare, inclusiv amprentele digitale sau fotografiile.
(32) Pentru clarificări privind consimțământul în materie de protecție a persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, a se vedea articolul 2 litera (h) din Directiva 95/46/CE.
(33) «Suspiciunea de clonă» se referă la cazurile în care, de exemplu, documentele de înmatriculare ale unui vehicul sunt furate și sunt utilizate pentru a reînmatricula un alt vehicul de aceeași marcă, de același model și de aceeași culoare, care a fost, de asemenea, furat.