ISSN 1977-0782 |
||
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 20 |
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 58 |
Cuprins |
|
II Acte fără caracter legislativ |
Pagina |
|
|
ACORDURI INTERNAŢIONALE |
|
|
* |
||
|
|
REGULAMENTE |
|
|
* |
||
|
* |
||
|
* |
||
|
* |
||
|
|
||
|
|
||
|
|
||
|
|
||
|
|
DECIZII |
|
|
* |
||
|
* |
||
|
* |
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
II Acte fără caracter legislativ
ACORDURI INTERNAŢIONALE
27.1.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 20/1 |
Informare privind semnarea și aplicarea provizorie a Acordului dintre Uniunea Europeană și Regatul Norvegiei privind accesul reciproc la pescuit în Skagerrak pentru navele care arborează pavilionul Danemarcei, al Norvegiei și al Suediei
La 15 ianuarie 2015, Uniunea Europeană și Regatul Norvegiei au semnat la Bruxelles Acordul privind accesul reciproc la pescuit în Skagerrak pentru navele care arborează pavilionul Danemarcei, al Norvegiei și al Suediei (1).
În consecință, în temeiul articolului 9 din acord, acesta se aplică cu titlu provizoriu, cu începere de la 15 ianuarie 2015.
(1) JO L 224, 30.7.2014, p. 3.
REGULAMENTE
27.1.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 20/2 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/108 AL CONSILIULUI
din 26 ianuarie 2015
privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 36/2012 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 36/2012 al Consiliului din 18 ianuarie 2012 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 442/2011 (1), în special articolul 32 alineatul (1),
întrucât:
(1) |
La 18 ianuarie 2012, Consiliul a adoptat Regulamentul (UE) nr. 36/2012. |
(2) |
Prin hotărârile sale din 13 noiembrie 2014 în cauzele T-653/11, T-654/11 și T-43/12, Tribunalul Uniunii Europene a anulat decizia Consiliului de a include pe Aiman Jaber, Khaled Kaddour, Mohammed Hamcho și Hamcho International pe lista persoanelor și entităților care fac obiectul măsurilor restrictive, prevăzută în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 36/2012. |
(3) |
Aiman Jaber, Khaled Kaddour, Mohammed Hamcho și Hamcho International ar trebui incluși din nou pe lista persoanelor și entităților care fac obiectul măsurilor restrictive, pe baza unor noi expuneri de motive. |
(4) |
Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 36/2012 ar trebui modificat în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Anexa II la Regulamentul (UE) nr. 36/2012 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 26 ianuarie 2015.
Pentru Consiliu
Președintele
E. RINKĒVIČS
ANEXĂ
Persoanele și entitatea enumerate în continuare se adaugă pe lista persoanelor și entităților prevăzută în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 36/2012.
I. LISTA PERSOANELOR FIZICE ȘI JURIDICE, ENTITĂȚILOR SAU ORGANISMELOR MENȚIONATE LA ARTICOLUL 14 ȘI LA ARTICOLUL 15 ALINEATUL (1) LITERA (a)
A. PERSOANE
|
Nume |
Informații de identificare |
Motive |
Data includerii pe listă |
18. |
Mohammed ( ) Hamcho ( ) |
Data nașterii: 20 mai 1966. Pașaport nr. 002954347 |
Proeminent om de afaceri sirian, proprietar al Hamcho International, apropiat al unor personalități marcante ale regimului sirian, printre care se numără președintele Bashar al-Assad și Maher al-Assad. Din martie 2014, deține funcția de președinte pentru China al consiliilor bilaterale de afaceri, ca urmare a numirii sale de către ministrul economiei, Khodr Orfali. Mohammed Hamcho beneficiază de sprijinul regimului sirian pe care îl susține la rândul său și este asociat cu persoane care beneficiază de regim și care îl susțin. |
27.1.2015 |
28. |
Khalid ( ) (alias Khaled) Qaddur ( ) (alias Qadour, Qaddour, Kaddour) |
|
Proeminent om de afaceri sirian, apropiat al lui Maher al-Assad, o personalitate marcantă a regimului sirian. Khalid Qaddur beneficiază de sprijinul regimului sirian pe care îl susține la rândul său și este asociat cu persoane care beneficiază de regim și care îl susțin. |
27.1.2015 |
33. |
Ayman ( ) Jabir ( ) (alias Aiman Jaber) |
Locul nașterii: Latakia |
Proeminent om de afaceri sirian, apropiat al unor personalități marcante ale regimului sirian, printre care se numără Maher al-Assad și Rami Makhlouf. De asemenea, a oferit sprijin regimului prin facilitarea importului de petrol de la Overseas Petroleum Trading în Siria prin intermediul societății sale El Jazireh. Ayman Jabir beneficiază de sprijinul regimului pe care îl susține la rândul său și este asociat cu persoane care beneficiază de regim și care îl susțin. |
27.1.2015 |
B. ENTITĂȚI
|
Denumire |
Informații de identificare |
Motive |
Data includerii pe listă |
|||||||
3. |
Hamcho International (alias Hamsho International Group) |
|
Hamcho International este o importantă societate holding siriană deținută de Mohammed Hamcho. Hamcho International beneficiază de sprijinul regimului pe care îl susține la rândul său și este asociat cu o persoană care beneficiază de regim și care îl susține. |
27.1.2015 |
27.1.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 20/4 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/109 AL CONSILIULUI
din 26 ianuarie 2015
de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 560/2005 de impunere a anumitor măsuri restrictive specifice îndreptate împotriva anumitor persoane și entități având în vedere situația din Côte d'Ivoire
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 560/2005 al Consiliului din 12 aprilie 2005 de impunere a anumitor măsuri restrictive specifice îndreptate împotriva anumitor persoane și entități având în vedere situația din Côte d'Ivoire (1), în special articolul 11a alineatul (1),
întrucât:
(1) |
La 12 aprilie 2005, Consiliul a adoptat Regulamentul (CE) nr. 560/2005. |
(2) |
La 20 noiembrie 2014, Comitetul de sancțiuni, instituit în temeiul Rezoluției 1572 (2004) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite cu privire la Côte d'Ivoire, a eliminat o persoană de pe lista cu persoanele care fac obiectul măsurilor prevăzute la punctele 9-12 din respectiva rezoluție. |
(3) |
Prin urmare, lista persoanelor care fac obiectul măsurilor restrictive prevăzute în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 560/2005 ar trebui modificată în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Anexa I la Regulamentul (CE) nr. 560/2005 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 26 ianuarie 2015.
Pentru Consiliu
Președintele
J. DŪKLAVS
ANEXĂ
Se elimină din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 560/2005 mențiunea referitoare la persoana următoare:
Alcide DJÉDJÉ
27.1.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 20/6 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/110 AL COMISIEI
din 26 ianuarie 2015
de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de anumite tuburi și țevi sudate din fier sau oțel nealiat originare din Belarus, Republica Populară Chineză și Rusia și de încheiere a procedurii privind importurile de anumite tuburi și țevi sudate din fier sau oțel nealiat originare din Ucraina, ca urmare a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) („regulamentul de bază”), în special articolul 9 alineatul (4) și articolul 11 alineatele (2) și (5),
întrucât:
A. PROCEDURA
1. Măsuri în vigoare
(1) |
În urma unei anchete antidumping („ancheta anterioară”), Consiliul a instituit, prin Regulamentul (CE) nr. 1256/2008 (2), o taxă antidumping definitivă la importurile de anumite tuburi și țevi sudate din fier sau oțel nealiat, încadrate în prezent la codurile NC ex 7306 30 41, ex 7306 30 49, ex 7306 30 72 și ex 7306 30 77, originare din Belarus, Republica Populară Chineză („RPC”), Rusia, Thailanda și Ucraina („măsurile antidumping definitive”). Măsurile au luat forma unei taxe ad valorem cuprinsă între 10,1 % și 90,6 %. |
2. Cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor
(2) |
În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (3) a măsurilor antidumping definitive în vigoare, Comisia a primit, la 18 septembrie 2013, o cerere de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor respective, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Cererea a fost depusă de Comitetul pentru protecția sectorului industrial al tuburilor din oțel sudate din Uniunea Europeană („solicitantul”), în numele unor producători care reprezintă o proporție semnificativă din producția totală de tuburi și țevi sudate a Uniunii, și anume, în acest caz, peste 25 %. |
(3) |
Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar putea conduce la continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului pentru industria din Uniune. |
3. Deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor
(4) |
După ce a stabilit, în urma consultării comitetului consultativ, că există suficiente dovezi pentru deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a anunțat la 19 decembrie 2013, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (4) („avizul de deschidere”), deschiderea unei astfel de reexaminări în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. |
4. Ancheta
4.1. Perioada anchetei de reexaminare și perioada luată în considerare
(5) |
Ancheta privind probabilitatea de continuare sau de reapariție a dumpingului și a prejudiciului a acoperit perioada 1 octombrie 2012-30 septembrie 2013 („perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității de continuare sau de reapariție a prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2010 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare („perioada luată în considerare”). |
4.2. Părțile vizate de procedură
(6) |
Comisia a anunțat oficial solicitantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori din Belarus, RPC, Rusia și Ucraina („țările în cauză”), importatorii neafiliați și utilizatorii cunoscuți ca fiind interesați, precum și reprezentanții țărilor în cauză, cu privire la deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și transmite opiniile în scris și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere. |
(7) |
Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat acest lucru și au indicat motivele specifice ale solicitării. |
4.2.1. Selectarea unui eșantion de producători-exportatori
(8) |
Având în vedere numărul aparent mare de producători-exportatori din RPC, Rusia și Ucraina, în avizul de deschidere s-a prevăzut recurgerea la eșantionare în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, s-a cerut părților menționate anterior să se facă cunoscute Comisiei în termen de 15 zile de la deschiderea reexaminării și să îi furnizeze acesteia informațiile solicitate în avizul de deschidere. |
(9) |
În final, Comisia nu a primit răspunsuri în privința eșantionării de la producătorii-exportatori din RPC. Un răspuns în acest sens a fost primit de la un producător-exportator din Ucraina. Trei răspunsuri au fost primite de la producători-exportatori din Rusia. Prin urmare, Comisia a considerat că eșantionarea producătorilor-exportatori nu este necesară. |
4.2.2. Selectarea unui eșantion de importatori și a unui eșantion de producători din Uniune
(10) |
Având în vedere numărul aparent mare de importatori neafiliați din Uniune, în avizul de deschidere s-a prevăzut recurgerea la eșantionare în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, s-a cerut părților menționate anterior să se facă cunoscute Comisiei în termen de 15 zile de la deschiderea reexaminării și să îi furnizeze acesteia informațiile solicitate în avizul de deschidere. Deoarece nu s-a primit niciun răspuns de la importatorii neafiliați, eșantionarea nu a fost aplicată în cazul acestora. |
(11) |
Având în vedere numărul mare de producători din Uniune implicați în această procedură, în avizul de deschidere s-a anunțat selectarea provizorie de către Comisie, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază, a unui eșantion de producători din Uniune, în vederea stabilirii prejudiciului. Această preselecție s-a efectuat utilizând informațiile de care dispunea Comisia în etapa de deschidere și a fost bazată pe volumul vânzărilor și volumul producției înregistrate de producători, precum și pe localizarea geografică a acestora în Uniune. Eșantionul corespundea celui mai mare volum reprezentativ de producție și vânzări care putea fi, în mod rezonabil, supus anchetei în timpul disponibil și reprezenta 52 % din producția și vânzările totale către clienți neafiliați din UE, înregistrate de industria din Uniune. În plus, eșantionul era reprezentativ din punctul de vedere al localizării geografice a întreprinderilor, deoarece acoperea patru state membre. Producătorii din UE au fost consultați cu privire la eșantionul propus la data publicării avizului de deschidere. Dat fiind că nu s-a manifestat niciun alt producător și nu au fost primite observații cu privire la eșantion, eșantionul propus a fost confirmat. |
(12) |
Comisia a căutat să obțină și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului, probabilitatea continuării sau reapariției prejudiciului, precum și interesul Uniunii. În acest scop, Comisia a trimis chestionare producătorilor-exportatori și producătorilor din Uniune incluși în eșantion. S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:
|
B. PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR
1. Produsul în cauză
(13) |
Produsul în cauză constă în tuburi și țevi sudate din fier sau oțel nealiat, cu secțiune circulară și diametru exterior de maximum 168,3 mm, din care se exclud țevile de tipul celor utilizate pentru conductele de petrol sau gaze, burlanele de foraj și țevile de extracție de tipul celor utilizate pentru forarea puțurilor de petrol sau gaze, tuburile de precizie, precum și tuburile și țevile cu fitinguri atașate, adecvate pentru circuitele de gaze sau de lichide și utilizate la aeronavele civile, care se încadrează în prezent la codurile NC ex 7306 30 41, ex 7306 30 49, ex 7306 30 72 și ex 7306 30 77, originare din Belarus, RPC, Rusia și Ucraina. |
(14) |
Ancheta a arătat că toate tipurile produsului în cauză au aceleași caracteristici de bază fizice, chimice și tehnice și sunt utilizate, în general, pentru aceleași scopuri. |
2. Produsul similar
(15) |
S-a constatat că tuburile și țevile sudate produse și vândute în Uniune de către industria din Uniune și tuburile și țevile sudate produse și vândute în țările în cauză și în țara analoagă au, în esență, aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice și aceleași utilizări de bază ca și tuburile și țevile sudate produse în țările în cauză și vândute pentru export către Uniune. Prin urmare, acestea sunt considerate similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază. |
C. PROBABILITATEA CONTINUĂRII SAU REAPARIȚIEI DUMPINGULUI
(16) |
În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat posibilitatea ca expirarea măsurilor existente să conducă la o continuare sau o reapariție a dumpingului din partea celor patru țări în cauză. |
(17) |
Toate cele patru țări care fac obiectul anchetei au exportat cantități neglijabile din produsul în cauză în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Prin urmare, nu există o probabilitate de continuare a dumpingului din partea celor patru țări supuse anchetei. Evaluarea s-a limitat la probabilitatea de reapariție a dumpingului, fiind analizate în acest sens prețurile de export către alte țări terțe. Ca și în ancheta anterioară, exporturile către Belarus nu au fost luate în considerare în acest context. |
ȚĂRI FĂRĂ ECONOMIE DE PIAȚĂ
1. Țară analoagă
(18) |
În temeiul dispozițiilor articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, Belarus și RPC nu sunt considerate țări cu economie de piață. În ancheta anterioară, SUA au fost considerate țară analoagă, în scopul stabilirii valorii normale. În avizul de deschidere, s-a prevăzut ca, în scopul prezentei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, SUA să fie considerate țară analoagă, astfel cum a sugerat solicitantul. |
(19) |
Comisia a primit observații din partea societății Mogilev și a autorităților din Belarus. Nu au fost primite observații de la părțile interesate din RPC. |
(20) |
Părțile din Belarus au susținut că SUA nu constituie o alegere potrivită, din cauza pretinselor legături dintre unicul producător cooperant din SUA și industria din Uniune. |
(21) |
Părțile din Belarus au sugerat că Rusia ar trebui considerată țară analoagă, deoarece industria siderurgică rusească ar fi similară cu cea din Belarus, ca urmare a legăturilor comune cu fosta Uniune Sovietică. |
(22) |
Ancheta a stabilit însă că valoarea gazelor naturale nu a fost reflectată în mod corespunzător în costul de producție al singurului producător cooperant din Rusia (a se vedea considerentul 69 de mai jos). În plus, cooperarea din partea acestui producător din Rusia nu a fost suficientă (a se vedea considerentul 61 de mai jos). Prin urmare, alegerea Rusiei nu a fost considerată adecvată. |
(23) |
Comisia a identificat, de asemenea, alte țări terțe care exportă produsul în cauză în Uniune. Aceasta a contactat producători din 14 țări cunoscute ca producătoare de oțel. Printre țările respective se numără Bosnia și Herțegovina, Brazilia, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, Serbia, Africa de Sud, Coreea de Sud și Taiwan. |
(24) |
În final, producătorii din SUA nu au cooperat cu Comisia. Aceasta a primit însă răspunsuri complete la chestionare din partea producătorilor din fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și din Africa de Sud. Ca urmare a volumului semnificativ al vânzărilor interne ale producătorului din această țară, Comisia a considerat că Africa de Sud reprezintă cea mai potrivită alegere. |
BELARUS
1. Observație preliminară
(25) |
Cel mai mare producător cunoscut din Belarus, OJSC Mogilev Metallurgical Works („Mogilev”) a cooperat la anchetă. Mogilev nu a exportat însă produsul în cauză în Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Prin urmare, informațiile privind prețurile probabile de export către Uniune s-au bazat pe prețurile de export către alte țări terțe, astfel cum se indică în considerentul 27 de mai jos. |
2. Dumping probabil pe perioada anchetei de reexaminare
2.1. Determinarea valorii normale
(26) |
Valoarea normală pentru Belarus a fost stabilită per tip de produs al produsului similar, pe baza prețurilor practicate la vânzările interne către clienți neafiliați, în cadrul operațiunilor comerciale normale, în Africa de Sud („țara analoagă”). Atunci când nu au avut loc vânzări ale unui tip de produs al produsului similar în cadrul activității comerciale normale sau dacă un tip de produs nu a fost vândut în cantități reprezentative pe piața internă din Africa de Sud, Comisia a calculat valoarea normală prin adăugarea la costul de producție al produsului similar a cheltuielilor de vânzare, generale și administrative și a profitului. |
2.2. Determinarea prețului probabil de export
(27) |
În cursul perioadei anchetei de reexaminare, Mogilev nu a exportat produsul în cauză în Uniune. În consecință, prețul probabil de export a fost stabilit pe baza prețurilor de vânzare către alte țări terțe. |
2.3. Comparație
(28) |
Comparația dintre valoarea normală și prețul probabil de export s-a efectuat la nivel franco fabrică. Pentru a asigura efectuarea unei comparații echitabile, s-a ținut seama, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, de diferențele care afectează comparabilitatea prețurilor. |
(29) |
După caz, s-au făcut ajustări pentru diferențele înregistrate în ceea ce privește costurile de transport, rabaturile, reducerile și nivelul schimburilor comerciale. |
2.4. Dumping probabil pe perioada anchetei de reexaminare
(30) |
Pe baza celor de mai sus, marja de dumping probabil, în sensul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, a fost stabilită la 28,4 %. |
3. Evoluția exporturilor în cazul abrogării măsurilor
3.1. Capacitatea de producție a producătorilor-exportatori
(31) |
Liniile de producție ale societății Mogilev au fost utilizate atât pentru producția de tuburi și țevi sudate, cât și pentru producția de profile tubulare (numai o etapă minoră de producție separă procesele de producție ale celor două produse). Societatea Mogilev a produs volume semnificative de profile tubulare pe care le-a exportat și în Uniune, având în vedere că aceste bunuri nu sunt supuse taxelor antidumping. Această societate a produs, de asemenea, țevi sudate cu diametrul mai mare de 168,3 mm („țevi de diametru mare”), care nu sunt supuse taxelor antidumping în Uniune. |
(32) |
Pe baza actualei game de produse, capacitatea de rezervă a Mogilev este estimată la aproximativ 20 000 de tone, ceea ce reprezintă în jur de 5 % din consumul Uniunii. |
(33) |
În consecință, dacă măsurile sunt abrogate, există riscul ca Mogilev să vândă pe piața Uniunii volume semnificative de țevi sudate, la prețuri de dumping. |
(34) |
În urma comunicării acestei concluzii, Mogilev a susținut că actuala sa capacitate de rezervă este considerabil mai scăzută din cauza unei limitări induse de testarea hidraulică. Testarea hidraulică nu este însă decât o etapă minoră în procesul de producție al produsului în cauză și, prin urmare, o astfel de limitare este relativ ușor de înlăturat. În consecință, nu poate fi acceptat argumentul conform căruia la stabilirea capacității de rezervă a uzinei trebuie să se țină seama de limitarea indusă de echipamentul de testare hidraulică. |
3.2. Reorientarea producției, abandonând accentul pe alte produse fabricate în aceleași unități de producție
(35) |
După cum s-a indicat în considerentul 31 de mai sus, pentru societatea Mogilev este mai profitabilă în prezent producția de profile tubulare, deoarece acestea nu sunt supuse taxelor antidumping, în timp ce țevile sudate sunt supuse taxelor antidumping în Uniune. Într-adevăr, în cursul perioadei anchetei de reexaminare, producția a fost puternic concentrată pe produse care nu fac obiectul taxelor antidumping în Uniune, acestea reprezentând marea majoritate a produselor fabricate. În lipsa măsurilor privind țevile sudate, este de așteptat ca Mogilev să producă o gamă mai echilibrată de produse, reorientând capacități de producție dedicate produselor care nu sunt în prezent supuse măsurilor, către producția de țevi sudate. |
(36) |
În consecință, dacă măsurile sunt abrogate, există un risc substanțial ca Mogilev să treacă, cel puțin parțial, de la producția de produse care în prezent nu sunt supuse taxelor antidumping, la producția de țevi sudate pentru piața Uniunii la prețuri de dumping. |
(37) |
În urma comunicării acestei concluzii, Mogilev a susținut că nu și-ar reorienta imediat gama de produse de la profile tubulare la tuburi și țevi sudate, deoarece, timp de mai mulți ani, vânzările sale de profile tubulare au fost mult mai mari decât vânzările de tuburi și țevi sudate și nu ar exista motive pentru schimbarea acestei practici. |
(38) |
În această privință, trebuie subliniat faptul că UE este pentru Mogilev cea mai mare piață de profile tubulare și că, în prezent, societatea nu vinde tuburi și țevi sudate pe piața Uniunii. Mogilev nu a furnizat nicio dovadă că, în cazul abrogării măsurilor, raporturile dintre vânzările diferitelor produse către UE nu s-ar schimba. Prin urmare, se menține concluzia potrivit căreia, în cazul abrogării măsurilor, Mogilev va produce probabil o gamă de produse mai echilibrată și va reorienta producția, cel puțin parțial, de la profilele tubulare la tuburile și țevile sudate destinate pieței Uniunii. |
3.3. Atractivitatea pieței Uniunii
(39) |
După cum s-a menționat în considerentul 27 de mai sus, produsul în cauză nu a fost exportat din Belarus în Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare. În consecință, evaluarea probabilității riscului de reorientare a schimburilor comerciale către piața Uniunii în cazul abrogării măsurilor ar trebui să se bazeze pe:
|
(40) |
Atunci când se compară prețul de vânzare mediu practicat de Mogilev în alte țări cu prețurile de pe piața Uniunii, se poate constata un nivel semnificativ de subcotare. Nivelul de subcotare față de prețul mediu de vânzare practicat de industria din Uniune variază între 30 % și 50 %. Prețurile practicate de Mogilev sunt, de asemenea, mai scăzute decât cele practicate de alte surse de importuri pe piața Uniunii, cum ar fi India și Turcia. |
(41) |
La atractivitatea probabilă a pieței Uniunii contribuie și canalele de vânzare de care Mogilev dispune deja, care sunt în prezent utilizate pentru vânzarea altor produse și care, în cazul abrogării măsurilor, ar putea fi utilizate și pentru vânzarea produsului în cauză. |
(42) |
Având în vedere cele de mai sus, Comisia concluzionează că, în cazul abrogării măsurilor există un risc semnificativ de redirecționare a exporturilor către piața Uniunii la prețuri de dumping, deoarece această piață este mult mai atractivă din punctul de vedere al prețurilor. |
(43) |
În urma comunicării acestei concluzii, Mogilev a susținut că nu s-a ținut seama în mod corespunzător de creșterea semnificativă a vânzărilor sale de tuburi și țevi sudate pe piața internă și pe piața rusă în cursul perioadei luate în considerare. În această privință, trebuie remarcat faptul că, în cursul anchetei, a fost confirmată creșterea volumelor de vânzări pe aceste piețe. În observațiile transmise după comunicare, Mogilev a mai confirmat că tuburile și țevile sudate sunt vândute la prețuri mai mici decât prețurile prevalente pe piața UE. Prin urmare, creșterea de-a lungul timpului a volumelor de vânzări ale acestor produse atât pe piața internă, cât și pe piața rusă nu reduce sau nu elimină riscul de redirecționare către piața Uniunii, ca urmare a prețurilor mai atractive din UE. În consecință, argumentul adus de societatea Mogilev este respins. |
4. Concluzie privind probabilitatea reapariției dumpingului
(44) |
Capacitatea de producție de rezervă disponibilă în Belarus, riscul de reorientare a producției de la alte produse către produsul în cauză și nivelul atractiv al prețurilor de pe piața Uniunii conduc la concluzia că există un risc de creștere a exporturilor de produs în cauză din Belarus la prețuri de dumping, dacă se permite expirarea măsurilor în vigoare. |
RPC
1. Observații preliminare
(45) |
După cum s-a precizat în considerentul 9 de mai sus, Comisia nu a primit niciun răspuns din RPC. În consecință, în lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori din RPC, analiza globală, inclusiv calcularea dumpingului, s-a bazat pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Autoritățile chineze au fost informate în legătură cu intenția Comisiei de a aplica articolul 18 din regulamentul de bază și de a-și întemeia concluziile pe datele disponibile. |
(46) |
Prin urmare, probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului a fost evaluată utilizând cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, împreună cu alte surse de informații, cum ar fi statisticile de comerț privind importurile și exporturile (datele Eurostat și date privind exporturile chineze) și serviciul de informare Metal Bulletin. |
(47) |
Efectuarea comparației dintre valoarea normală și prețul de export al diverselor tipuri de produs a fost afectată de lipsa cooperării. S-a considerat că este adecvat să se stabilească la nivel global atât valoarea normală, cât și prețul de export, și anume pe baza valorilor medii, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. |
2. Dumping probabil pe perioada anchetei de reexaminare
2.1. Determinarea valorii normale
(48) |
Valoarea normală pentru RPC a fost stabilită pe baza prețului mediu practicat la vânzările interne către clienți neafiliați, în cadrul operațiunilor comerciale normale, în Africa de Sud („țara analoagă”). |
2.2. Determinarea prețului probabil de export
(49) |
În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, prețurile de export trebuiau calculate pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. |
(50) |
Comisia a analizat în primul rând statisticile furnizate de Eurostat. Cantitățile de produs importate din RPC au fost însă foarte scăzute și, prin urmare, prețurile acestora au fost considerate nereprezentative. Din acest motiv, prețul probabil de export a fost stabilit pe baza statisticilor de comerț chineze privind exporturile către țări terțe. |
2.3. Comparație
(51) |
Comparația dintre valoarea normală și prețul probabil de export s-a efectuat la nivel franco fabrică. Pentru a asigura efectuarea unei comparații echitabile, s-a ținut seama, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, de diferențele care afectează comparabilitatea prețurilor. |
(52) |
După caz, s-au făcut ajustări pentru diferențele înregistrate în ceea ce privește costurile de transport, costurile de asigurare, TVA nerambursabilă, costurile de export, rabaturile și reducerile. |
2.4. Dumping probabil pe perioada anchetei de reexaminare
(53) |
Pe baza celor de mai sus, marja de dumping probabil, în sensul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, a fost stabilită la 39,3 %. |
3. Evoluția exporturilor în cazul abrogării măsurilor
3.1. Capacitatea de producție a producătorilor-exportatori
(54) |
În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, s-au utilizat următoarele surse:
|
(55) |
Sectorul industrial al țevilor sudate din China este cunoscut ca fiind, în mod detașat, cel mai mare din lume. Metal Bulletin a raportat o producție anuală de țevi sudate de aproximativ 35 de milioane de tone în 2012. Conform estimărilor solicitantului, capacitatea de producție de țevi sudate a RPC depășește cu mult 45 de milioane de tone pe an. Prin urmare, capacitatea de rezervă totală ar depăși 10 milioane de tone, ceea ce reprezintă consumul aparent total de țevi sudate al UE înmulțit cu 25. |
(56) |
În consecință, dacă măsurile sunt abrogate, există un risc substanțial ca producătorii-exportatori chinezi să vândă pe piața Uniunii volume semnificative de țevi sudate, la prețuri de dumping. |
3.2. Atractivitatea pieței Uniunii
(57) |
În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, constatările s-au bazat pe datele disponibile. În acest sens, evaluarea riscului de reorientare a schimburilor comerciale către piața Uniunii în cazul abrogării măsurilor s-a bazat pe surse public disponibile. |
(58) |
Conform surselor public disponibile, cum ar fi Metal Bulletin, nivelul prețurilor în China este mult inferior prețului mediu de vânzare de 848 EUR/tonă practicat de industria din Uniune și prețurilor medii de import în Uniune din principalele țări exportatoare, India și Turcia. Nivelul de subcotare față de prețul mediu de vânzare practicat de industria din Uniune variază între 30 % și 50 %. Acest lucru demonstrează evident atractivitatea pieței Uniunii și capacitatea întreprinderilor chineze de a fi competitive datorită prețurilor, în cazul în care măsurile se abrogă. |
(59) |
Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că, din cauza diferenței substanțiale de preț menționate anterior, există un risc semnificativ de reorientare a schimburilor comerciale de la piețele cu prețuri mai mici ale țărilor terțe la piața mai profitabilă a Uniunii, în cazul în care măsurile se abrogă. |
4. Concluzie privind probabilitatea reapariției dumpingului
(60) |
Capacitatea de producție de rezervă disponibilă în RPC și nivelul atractiv al prețurilor de pe piața Uniunii conduc la concluzia că există un risc de creștere semnificativă a exporturilor de produs în cauză din China la prețuri de dumping, dacă se permite expirarea măsurilor în vigoare. |
ȚĂRI CU ECONOMIE DE PIAȚĂ
RUSIA
1. Observații preliminare
(61) |
Doi producători-exportatori ruși reprezentând aproximativ 75 % din producția rusă, care au transmis răspunsuri în privința eșantionării, au informat ulterior Comisia că nu intenționează să răspundă la chestionarul pentru producători. Numai un mic producător, fără exporturi către Uniune și cu exporturi nesemnificative către alte țări a cooperat în cadrul anchetei, răspunzând la chestionar și acceptând o vizită de verificare. Ca urmare a lipsei semnificative de cooperare din partea producătorilor-exportatori din Rusia, analiza globală, inclusiv calcularea dumpingului, s-a bazat pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Producătorii-exportatori ruși necooperanți și autoritățile ruse au fost informate în legătură cu intenția Comisiei de a aplica articolul 18 din regulamentul de bază și de a-și întemeia concluziile pe datele disponibile. |
(62) |
Prin urmare, probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului a fost evaluată utilizând cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, împreună cu alte surse de informații, cum ar fi statisticile de comerț ale Eurostat privind importurile, statisticile rusești privind exporturile și serviciul de informare Metal Bulletin. |
(63) |
Efectuarea comparației dintre valoarea normală și prețul de export al diverselor tipuri de produs a fost afectată de lipsa semnificativă de cooperare. S-a considerat că este adecvat să se stabilească la nivel global atât valoarea normală, cât și prețul de export, și anume pe baza valorilor medii, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. |
(64) |
Comisia a observat că în statisticile Eurostat figurează unele importuri ale produsului în cauză din Rusia. Cantitățile au fost însă foarte scăzute și, în consecință, prețurile acestor importuri au fost considerate nereprezentative. Prin urmare, informațiile privind prețurile probabile de export către Uniune s-au bazat pe prețurile de export către alte țări terțe, astfel cum se indică în considerentul 73 de mai jos. |
2. Dumping probabil pe perioada anchetei de reexaminare
2.1. Determinarea valorii normale
(65) |
După cum s-a menționat în considerentul 61 de mai sus, din cauza lipsei semnificative de cooperare din partea producătorilor-exportatori din Rusia, Comisia a fost nevoită să recurgă la datele disponibile pentru a stabili valoarea normală. În acest scop, s-au utilizat informațiile transmise de producătorul cooperant rus. |
(66) |
Valoarea normală a fost determinată în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) prima teză din regulamentul de bază. S-a stabilit mai întâi dacă volumul total al vânzărilor interne ale produsului similar în cursul perioadei anchetei de reexaminare a fost reprezentativ în comparație cu vânzările rusești la export către țări terțe. Vânzările interne se consideră reprezentative dacă volumul vânzărilor produsului similar reprezintă cel puțin 5 % din vânzările rusești la export către țări terțe. |
(67) |
S-a examinat apoi dacă produsul similar a fost vândut în cadrul operațiunilor comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Acest lucru a fost efectuat prin determinarea proporției de vânzări interne profitabile către clienți independenți, pentru tipul de produs în cauză. |
(68) |
Pentru efectuarea verificării referitoare la operațiunile comerciale normale, a fost luat în considerare costul mediu de producție. În ceea ce privește costurile de fabricație și, în special, costurile cu energia, mai precis costul gazelor, s-a verificat dacă prețul plătit pentru gaze de singurul producător-exportator cooperant a reflectat în mod rezonabil costurile asociate producției și distribuției gazelor. |
(69) |
S-a constatat că prețul intern plătit pentru gaze de producătorii-exportatori era egal cu aproximativ 30 % din prețul de export al gazelor naturale rusești. În această privință, toate datele disponibile au indicat că prețurile interne ale gazelor în Rusia sunt prețuri reglementate, mult mai scăzute decât prețurile de piață plătite pe piețele de export nereglementate pentru gazele naturale rusești. Deoarece costurile gazelor nu au fost reflectate în mod rezonabil în evidențele contabile ale producătorilor-exportatori, astfel cum prevede articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază, a fost necesară ajustarea în consecință a acestora. În lipsa unor prețuri pentru gaze nedenaturate și suficient de reprezentative pentru piața internă din Rusia, s-a considerat că este adecvat ca ajustarea să se bazeze, în conformitate cu articolul 2 alineatul (5) din regulamentul de bază, pe informațiile aferente altor piețe reprezentative. Prețul ajustat s-a bazat pe prețul mediu al gazului rusesc vândut la export la granița germano-cehă (Waidhaus), ajustat pentru a ține seama de costurile locale de distribuție. Waidhaus este principalul punct de vânzare a gazului rusesc către UE, care reprezintă cea mai mare piață pentru gazul rusesc și ale cărei prețuri reflectă în mod rezonabil costurile. Prin urmare, aceasta poate fi considerată o piață reprezentativă în sensul articolului 2 alineatul (5) din regulamentul de bază. |
(70) |
În consecință, Comisia a utilizat pentru verificarea referitoare la operațiunile comerciale normale costul mediu de producție, ajustat pentru a ține seama de costul gazelor. |
(71) |
Valoarea normală a fost astfel stabilită ca fiind prețul mediu al vânzărilor interne profitabile din cursul perioadei anchetei de reexaminare, având în vedere că volumul vânzărilor profitabile a reprezentat 80 % sau mai puțin din volumul total al vânzărilor. |
2.2. Determinarea prețului probabil de export
(72) |
Din cauza lipsei semnificative de cooperare din partea producătorilor-exportatori din Rusia, Comisia a fost nevoită să recurgă la datele disponibile pentru a stabili prețul de export. Informațiile furnizate de singurul producător rus cooperant nu au putut fi utilizate, deoarece acesta nu a exportat produsul în cauză către UE, iar către alte țări terțe nu a exportat decât cantități nesemnificative. |
(73) |
Din acest motiv și deoarece exporturile din Rusia către Uniune au fost nesemnificative, prețul probabil de export a fost stabilit pe baza statisticilor de export rusești, utilizând exporturile către alte țări terțe. Exporturile către alte țări terțe au atins volume substanțiale. |
(74) |
Întrucât singurul producător rus cooperant a produs exclusiv așa-numitele „țevi negre” (și anume, țevi negalvanizate), pentru stabilirea prețului de export au fost utilizate numai informațiile referitoare la țevile negre. Statisticile de export rusești atestă, de asemenea, că țevile negre au reprezentat majoritatea covârșitoare a exporturilor rusești. |
(75) |
În urma comunicării acestei concluzii, singurul producător rus cooperant a susținut că prețurile sale de export ar fi trebuit să fie utilizate, deoarece exporturile constituie mai mult de 10 % din vânzările sale totale. Aceste vânzări reprezintă însă mai puțin de 2 % din totalul exporturilor care reiese din statisticile de export rusești. Din acest motiv, se menține concluzia potrivit căreia prețurile de export ale acestui producător nu pot fi utilizate din cauza volumelor nesemnificative exportate. |
2.3. Comparație
(76) |
Comparația dintre valoarea normală și prețul probabil de export s-a efectuat la nivel franco fabrică. Pentru a asigura efectuarea unei comparații echitabile, s-a ținut seama, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, de diferențele care afectează comparabilitatea prețurilor. |
(77) |
După caz, s-au făcut ajustări pentru diferențele înregistrate în ceea ce privește costurile de transport. |
2.4. Dumping probabil pe perioada anchetei de reexaminare
(78) |
Pe baza celor de mai sus, marja de dumping probabil, în sensul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, a fost stabilită la 38,7 %. |
3. Evoluția exporturilor în cazul abrogării măsurilor
3.1. Capacitatea de producție a producătorilor-exportatori
(79) |
Conform estimărilor solicitantului, capacitatea de producție de rezervă a produsului disponibilă în Rusia depășește consumul total de pe piața UE. Solicitantul și-a bazat estimarea pe informațiile publicate în Metal Expert. În plus, solicitantul a apreciat o utilizare în proporție de 56 % a capacității, fapt confirmat de informațiile furnizate de producătorul cooperant. |
(80) |
În consecință, dacă măsurile sunt abrogate, există un risc substanțial ca producătorii-exportatori ruși să vândă pe piața Uniunii volume semnificative de țevi sudate, la prețuri de dumping. |
(81) |
În urma comunicării acestei concluzii, producătorii ruși necooperanți, menționați în considerentul 61 de mai sus, au susținut că informațiile pe care le-au trimis, privind o presupusă atractivitate a altor piețe, inclusiv a pieței ruse, și privind capacitățile de producție de rezervă din Rusia, ar fi fost ignorate de Comisie. |
(82) |
În această privință, trebuie subliniat faptul că informațiile privind capacitățile de producție de rezervă se refereau la o gamă mai largă de produse, care cuprinde inclusiv profilele tubulare și țevile cu diametru mare. Prin urmare, informațiile respective sunt mai puțin relevante decât cele furnizate de solicitant. În plus, chiar luând în considerare o rată de utilizare a capacității de 60 %-70 %, după cum susțin producătorii ruși, capacitatea de rezervă rezultată ar acoperi cea mai mare parte a consumului de pe piața UE. |
(83) |
În ceea ce privește informațiile furnizate de producătorii ruși necooperanți cu privire la o presupusă atractivitate a altor piețe, inclusiv a pieței ruse, trebuie precizat în primul rând faptul că, din cauza lipsei de cooperare, aceste date nu au putut fi verificate. În al doilea rând, aceste informații contrazic informațiile obținute în cursul anchetei, menționate în considerentele 84-86 de mai jos, care se bazează pe statisticile oficiale de export rusești și care nu au fost contestate de cei doi producători ruși necooperanți. |
3.2. Atractivitatea pieței Uniunii
(84) |
Conform statisticilor de comerț rusești, prețul mediu al exporturilor rusești de 647 EUR/tonă este mult inferior prețului mediu de vânzare de 848 EUR/tonă practicat de industria din Uniune, dar se situează la același nivel cu prețurile medii de import în Uniune din principalele țări exportatoare, cum ar fi India și Turcia. |
(85) |
Conform acelorași statistici de comerț, 33 % din exporturile rusești au ca destinație Azerbaidjan, care reprezintă cea mai importantă piață de export a Rusiei. Prețul de vânzare către Azerbaidjan de 586 EUR/tonă este semnificativ mai mic decât prețul de vânzare de 848 EUR/tonă practicat de industria din Uniune, fiind chiar mai scăzut decât prețurile practicate de alți mari exportatori către Uniune, cum ar fi India sau Turcia. În plus, exporturile rusești către Azerbaidjan sunt echivalente cu aproximativ 15 % din consumul UE. Prin urmare, există riscul ca exporturile să fie redirecționate către UE în cazul abrogării măsurilor. |
(86) |
Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există un risc semnificativ de reorientare a schimburilor comerciale către piața Uniunii, dacă măsurile se abrogă. |
4. Concluzie privind probabilitatea reapariției dumpingului
(87) |
Capacitatea de producție de rezervă disponibilă în Rusia și nivelul atractiv al prețurilor de pe piața Uniunii conduc la concluzia că există un risc de creștere a exporturilor rusești de produs în cauză către Uniune la prețuri de dumping, dacă se permite expirarea măsurilor în vigoare. |
(88) |
În urma comunicării acestei concluzii, părțile interesate au susținut că menținerea măsurilor în vigoare împotriva Rusiei și abrogarea măsurilor în vigoare împotriva Ucrainei (a se vedea mai jos) înseamnă discriminare, întrucât Rusia și Ucraina ar dispune de capacități de rezervă similare. |
(89) |
Această afirmație nu este susținută de constatările anchetei, care a stabilit că în Rusia există capacități de rezervă semnificative, ce acoperă cel puțin cea mai mare parte a consumului de pe piața UE. Pe de altă parte, s-a stabilit că în Ucraina capacitățile de rezervă disponibile pentru exporturi către toate țările sunt limitate. Prin urmare, din cauza acestei diferențe semnificative în ceea ce privește capacitățile de rezervă, afirmația privind discriminarea este respinsă. |
UCRAINA
1. Observații preliminare
(90) |
Un singur producător-exportator ucrainean, Interpipe Group („Interpipe”), a cooperat la anchetă. O parte semnificativă din producția ucraineană și, aproape în totalitate, puținele exporturile ucrainene către Uniune i se datorează Interpipe. Există cel puțin 4 producători ucraineni cunoscuți care nu au cooperat, însă, conform statisticilor de comerț, exporturile lor către UE sunt nesemnificative. |
(91) |
Având în vedere că exporturile ucrainene către Uniune sunt nesemnificative, prețul probabil de export a fost stabilit pe baza prețurilor de vânzare ale Interpipe către alte țări terțe, după cum s-a precizat în considerentul 17 de mai sus. |
2. Dumping probabil pe perioada anchetei de reexaminare
2.1. Determinarea valorii normale
(92) |
Comisia a verificat mai întâi, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, dacă volumul total al vânzărilor interne ale unicului producător-exportator cooperant, Interpipe, a fost reprezentativ. Vânzările interne sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor produsului similar către clienți independenți de pe piața internă reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export ale produsului în cauză către alte țări terțe în cursul perioadei anchetei de revizuire. În acest sens, vânzările totale ale produsului similar pe piața internă efectuate de Interpipe au fost reprezentative. |
(93) |
Comisia a identificat apoi tipurile de produs vândute pe piața internă, care au fost identice sau comparabile cu tipurile de produs vândute la export de Interpipe. |
(94) |
În continuare, Comisia a verificat dacă vânzările interne ale Interpipe pentru fiecare tip de produs care este identic sau comparabil cu un tip de produs vândut la export au fost reprezentative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne ale unui tip de produs sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor interne ale tipului de produs respectiv către clienți independenți în cursul perioadei anchetei de reexaminare reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export ale tipului de produs identic sau comparabil. Comisia a stabilit că, pentru majoritatea tipurilor de produs, vânzările interne au atins volume reprezentative. |
(95) |
Comisia a determinat apoi, pentru fiecare tip de produs, proporția vânzărilor profitabile către clienți independenți de pe piața internă în cursul perioadei anchetei de reexaminare, pentru a decide dacă trebuie utilizate vânzările interne efective pentru calcularea valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. |
(96) |
Valoarea normală se bazează pe prețul real de pe piața internă per tip de produs, indiferent dacă vânzările respective sunt sau nu profitabile, dacă:
|
(97) |
În acest caz, valoarea normală este media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne ale tipului de produs respectiv în cursul perioadei anchetei de reexaminare. |
(98) |
Valoarea normală este prețul real de pe piața internă per tip de produs, înregistrat numai în cazul vânzărilor interne profitabile ale tipurilor de produs în cursul perioadei anchetei de reexaminare, dacă:
|
(99) |
Analiza vânzărilor interne a arătat că valoarea normală a fost calculată, în funcție de tipul de produs, ca medie ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne din perioada anchetei de reexaminare sau numai ca medie ponderată a vânzărilor profitabile. |
(100) |
Dacă nu au avut loc vânzări ale unui tip de produs al produsului similar în cadrul operațiunilor comerciale normale sau dacă un tip de produs nu a fost vândut în cantități reprezentative pe piața internă, Comisia a calculat valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază. |
(101) |
Valoarea normală a fost obținută adăugând la costul de producție al produsului similar, suportat de Interpipe în cursul perioadei anchetei de reexaminare, următoarele:
|
2.2. Determinarea prețului probabil de export
(102) |
În lipsa unor exporturi ucrainene semnificative către Uniune, prețul probabil de export a fost stabilit, după cum s-a precizat în considerentul 17 de mai sus, pe baza prețurilor de vânzare ale Interpipe către alte țări terțe, către care societatea a efectuat vânzări semnificative. |
(103) |
Toate vânzările Interpipe au fost efectuate direct către clienți neafiliați din țări terțe. În consecință, prețul de vânzare a fost stabilit pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite de acești clienți independenți. |
2.3. Comparație
(104) |
Comparația dintre valoarea normală și prețul probabil de export s-a efectuat la nivel franco fabrică. Pentru a asigura efectuarea unei comparații echitabile, s-a ținut seama, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, de diferențele care afectează comparabilitatea prețurilor. |
(105) |
După caz, s-au făcut ajustări pentru diferențele înregistrate în ceea ce privește costurile de transport și costurile creditelor. |
2.4. Dumping probabil pe perioada anchetei de reexaminare
(106) |
Pe baza celor de mai sus, marja de dumping probabil, în sensul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, a fost stabilită la 16 %. |
(107) |
În urma comunicării acestui procent, părțile interesate au susținut că, în ceea ce privește Ucraina, Comisia ar fi stabilit că dumpingul continuă la un nivel de 16 %. Această afirmație este însă neîntemeiată, deoarece pare să se bazeze pe o neînțelegere. Într-adevăr, după cum s-a indicat în considerentul 17 de mai sus, toate țările, inclusiv Ucraina, au exportat cantități neglijabile din produsul în cauză către UE în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Prin urmare, pe baza acestor cantități nu se pot trage concluzii rezonabile și nu a fost stabilită o continuare a dumpingului din partea Ucrainei. În consecință, afirmația este respinsă. |
3. Evoluția exporturilor în cazul abrogării măsurilor
Capacitatea de producție a producătorilor-exportatori
(108) |
Conform concluziilor anchetei anterioare a Comisiei, capacitatea de producție din Ucraina depășește 400 000 de tone pe an. În timpul scurs de la această anchetă, doi dintre producătorii cunoscuți, și anume Lugansk Tube Plant și Interpipe Nizhnedneprovsky Tube Rolling Plant, una dintre uzinele din cadrul Interpipe Group, au încetat însă producția de țevi sudate. Întrucât nu există informații confirmate privind suplimentarea între timp a capacității de producție din Ucraina, rezultă că actualele capacități sunt semnificativ mai mici decât cele din cursul anchetei anterioare. |
(109) |
În ceea ce privește utilizarea capacității menționate în considerentul 108 de mai sus, s-a constatat, ținând seama de limitările tehnice ale uzinei, că Interpipe a funcționat, pe perioada anchetei de reexaminare, aproape la capacitate maximă. |
(110) |
Un alt aspect important este poziționarea geografică a uzinelor ucrainene. Majoritatea acestora sunt amplasate în estul Ucrainei, fiind direct sau indirect afectate de actuala situație a securității din această parte a țării. Prin urmare, nu este clar în ce măsură aceste societăți își pot utiliza integral capacitatea de producție. |
(111) |
În urma comunicării acestei concluzii, părțile interesate au susținut că o parte neneglijabilă din producția ucraineană este localizată în afara zonei afectate de prezenta situație de securitate. Trebuie însă subliniat faptul că situația de securitate afectează în mod indirect și societățile din afara acestei zone, de exemplu prin oferta insuficientă de materii prime. Prin urmare, se concluzionează că majoritatea uzinelor ucrainene sunt direct sau indirect afectate de prezenta situația de securitate. În consecință, afirmația este respinsă. |
(112) |
În același timp, având în vedere situația specială înregistrată în Ucraina după încheierea perioadei anchetei de reexaminare, este de așteptat ca sectorul construcțiilor să absoarbă capacitățile suplimentare de pe piața internă, după normalizarea situației securității. Produsul similar este utilizat și în construcții, de exemplu, pentru susținerea greutăților, protecție, împrejmuiri, eșafodaje. |
(113) |
În concluzie, capacitățile de rezervă disponibile pentru producția destinată exportului către orice țară sunt limitate, având în vedere reducerea capacității de producție și creșterea așteptată a cererii interne. |
(114) |
În urma comunicării acestei concluzii, părțile interesate au susținut că în Ucraina există o substanțială capacitate de producție de rezervă. Aceste afirmații au fost însă respinse, nefiind susținute de dovezi concrete. |
(115) |
Părțile interesate au mai susținut că Interpipe a anunțat că va crește în mod semnificativ exporturile către UE, și anume cu aproximativ 60 %, fapt ce contrazice argumentul potrivit căruia în Ucraina capacitățile de producție de rezervă disponibile pentru exporturi sunt limitate. Această afirmație nu poate fi însă acceptată. Anunțul Interpipe se referă la societate în general, și nu în mod specific la produsul în cauză. Chiar dacă s-ar referi la produsul în cauză, creșterea substanțială de aproximativ 60 % ar conduce la o cotă din piața UE de numai aproximativ 0,5 %, care este în continuare considerată neglijabilă. Prin urmare, acest argument nu contrazice concluzia potrivit căreia capacitățile de rezervă disponibile pentru exporturi către toate țările sunt limitate. |
(116) |
Aceleași părți interesate au susținut că analiza dumpingului nu ar trebui să includă ca element capacitățile de rezervă, deoarece, în analiza prejudiciului, rata de utilizare a capacității nu este considerată un indicator relevant al prejudiciului, după cum se precizează în considerentul 139 de mai jos. |
(117) |
Această afirmație nu poate fi acceptată. Scopurile acestor două evaluări diferă. În cadrul analizei prejudiciului, se evaluează dacă o rată scăzută de utilizare a capacității poate fi considerată un semn al prejudiciului pentru industria din Uniune, ceea ce nu este neapărat adevărat atunci când capacitatea rămasă poate fi utilizată pentru producerea altor produse. Analiza dumpingului se concentrează pe capacitatea de rezervă în sine, și anume pe capacitatea care nu este utilizată pentru producerea vreunui produs și care, prin urmare, este disponibilă cu ușurință pentru producția produsului în cauză. |
4. Concluzie privind probabilitatea reapariției dumpingului
(118) |
Capacitatea de producție de rezervă limitată disponibilă în Ucraina și riscul limitat de redirecționare a exporturilor efectuate la prețuri de dumping conduc la concluzia că nu există un risc de creștere semnificativă a exporturilor ucrainene de produs în cauză la prețuri de dumping, dacă se permite expirarea măsurilor în vigoare. Prin urmare, nu există probabilitatea ca expirarea măsurilor antidumping împotriva Ucrainei să conducă la o reapariție a dumpingului în volume neneglijabile în sensul articolului 5 alineatul (7) din regulamentul de bază. |
D. DEFINIREA INDUSTRIEI DIN UNIUNE
(119) |
În perioada anchetei de reexaminare, produsul similar a fost fabricat de aproximativ 20 de producători din Uniune. Prin urmare, se consideră că producția acestor producători (stabilită, în cazul producătorilor cooperanți, pe baza informațiilor colectate de la aceștia și, în cazul celorlalți producători din Uniune, pe baza datelor din cererea de reexaminare) reprezintă producția totală a Uniunii. Toți acești producători constituie industria din Uniune, în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază. |
(120) |
După cum s-a explicat în considerentul 11, ca urmare a numărului mare de producători din Uniune, a fost selectat un eșantion. Pentru analiza prejudiciului, indicatorii de prejudiciu au fost stabiliți la următoarele două niveluri:
|
E. SITUAȚIA PE PIAȚA UNIUNII
1. Consumul Uniunii
(121) |
Consumul Uniunii a fost stabilit pe baza volumelor de vânzări din producția proprie a industriei din Uniune, destinată pieței Uniunii, și pe baza datelor privind volumele importurilor pe piața Uniunii, obținute din statisticile Eurostat. |
(122) |
În cursul perioadei luate în considerare, consumul UE a scăzut cu 28 %. Acesta a scăzut cu 6 % în 2011, cu 8 puncte procentuale în 2012 și cu alte 10 puncte procentuale în perioada anchetei de reexaminare. Tendința descrescătoare poate fi parțial explicată printr-un anumit grad de substituire din motive tehnice, având în vedere că, în cazul țevilor pentru apă, există o tendință de a înlocui țevile din oțel cu țevi din alte materiale, cum ar fi cuprul, materialul plastic sau oțelul inoxidabil.
|
(123) |
În urma comunicării acestei concluzii, părțile interesate au susținut că a fost efectuată o subestimare considerabilă a consumului UE. Părțile respective nu au furnizat însă nicio dovadă credibilă în sprijinul afirmației lor și, prin urmare, aceasta nu poate fi acceptată. |
2. Importurile din Belarus, RPC și Rusia
(124) |
Întrucât ancheta a stabilit că nu există probabilitatea de continuare sau reapariție a dumpingului din partea Ucrainei (a se vedea considerentele 17 și 118 de mai sus), în analiza de mai jos, puținele importuri din această țară nu au fost luate în considerare împreună cu importurile din celelalte țări în cauză. |
(125) |
Pentru a evalua cumulul importurilor din Belarus, RPC și Rusia, situația individuală a celor trei țări a fost examinată în lumina condițiilor stabilite la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază. |
(126) |
În ceea ce privește cantitățile și marjele de dumping, având în vedere volumul nesemnificativ al importurilor în cursul perioadei anchetei de reexaminare, Comisia a efectuat o analiză prospectivă a volumelor de export probabile și a marjelor de dumping probabile pentru fiecare țară, în cazul abrogării măsurilor. Aceasta a arătat că volumele ar crește probabil peste nivelurile atinse în perioada anchetei de reexaminare și ar depăși cu siguranță pragul sub care pot fi neglijate, dacă măsurile ar fi abrogate (a se vedea considerentele 33, 56 și 80 de mai sus). În mod similar, Comisia a stabilit că, în cazul abrogării măsurilor, marjele de dumping probabil ar fi semnificative (a se vedea considerentele 30, 53 și 78 de mai sus). |
(127) |
În ceea ce privește prețul mediu de import, având în vedere cantitățile neglijabile importate, nu se poate ajunge la o concluzie fermă. |
(128) |
Ancheta a indicat însă și faptul că pentru operatorii respectivi condițiile de concurență au fost similare. Ancheta a arătat că produsul în cauză importat din Belarus, RPC și Rusia și produsul similar fabricat și vândut de industria din Uniune au avut aceleași caracteristici fizice și tehnice esențiale. |
(129) |
Din cele de mai sus, rezultă că, în ceea ce privește Belarus, RPC și Rusia, criteriile stabilite la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază au fost îndeplinite. În consecință, importurile din aceste trei țări au fost examinate cumulat. |
(a) Volumul
(130) |
Volumul importurilor de produs în cauză din Belarus, RPC și Rusia în Uniune a scăzut cu 60 %, și anume de la 7 000 de tone în 2010, la aproximativ 2 900 de tone în perioada anchetei de reexaminare. Acesta a crescut cu 31 % în 2011, înainte de a scădea cu 62 de puncte procentuale în 2012 și cu alte 28 de puncte procentuale în perioada anchetei de reexaminare.
|
(b) Cota de piață
(131) |
Cota de piață deținută de exportatorii din Belarus, RPC și Rusia pe piața Uniunii a scăzut de la 1,3 % în 2010, la 0,7 % în perioada anchetei de reexaminare. Concret, cota de piață a crescut de la 1,3 % în 2010 la 1,8 % în 2011 și apoi a scăzut cu 1,1 % în 2012 și cu încă 0,7 % în perioada anchetei de reexaminare. |
(c) Prețurile
(i) Evoluția prețurilor
(132) |
Între 2010 și perioada anchetei de reexaminare, prețul mediu al importurilor de produs în cauză originar din Belarus, RPC și Rusia a crescut cu 11 %, și anume de la 488 EUR/tonă în 2010 la 528 EUR/tonă în perioada anchetei de reexaminare. Concret, prețurile au crescut cu 9 % în 2011 și cu 12 % în 2012, iar apoi au scăzut cu 10 % în perioada anchetei de reexaminare. |
(ii) Subcotarea prețurilor
(133) |
Pe baza vânzărilor foarte reduse de produs în cauză din RPC și Rusia către Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare nu se poate trage o concluzie pertinentă. În consecință, s-au comparat prețurile produsului similar fabricat și vândut de industria din Uniune cu prețurile produsului supus anchetei, fabricat în Belarus, RPC și Rusia și vândut în restul lumii. Această comparație a arătat o subcotare semnificativă. |
3. Importurile din alte țări terțe
|
2010 |
2011 |
2012 |
PAR |
Volumul importurilor din India |
25 720 |
48 704 |
58 619 |
53 007 |
Cota de piață a importurilor din India |
4,6 % |
9,2 % |
12,7 % |
13,1 % |
Volumul importurilor din Turcia |
83 654 |
83 753 |
98 742 |
69 757 |
Cota de piață a importurilor din Turcia |
14,9 % |
15,9 % |
21,4 % |
17,2 % |
Volumul importurilor din Ucraina |
956 |
573 |
944 |
1 147 |
Cota de piață a importurilor din Ucraina |
0,2 % |
0,1 % |
0,2 % |
0,3 % |
Volumul importurilor din alte țări terțe |
34 948 |
42 714 |
38 518 |
30 374 |
Cota de piață a importurilor din alte țări terțe |
6,2 % |
8,1 % |
8,4 % |
7,5 % |
(134) |
Importurile din Turcia și India au crescut în cursul perioadei luate în considerare. Cota de piață a importurilor din Ucraina s-a menținut la un nivel foarte scăzut. Cota de piață a importurilor din alte țări terțe a rămas relativ stabilă în cursul perioadei luate în considerare. |
(135) |
În urma comunicării acestor cifre, părțile interesate au susținut că pierderea de 12 % din cota de piață suferită de industria din Uniune a fost aproape în întregime absorbită de cotele de piață în creștere ale Indiei și Turciei luate împreună și că importurile la prețuri scăzute din India și Turcia sunt probabil principalele motive ale situației fragile în care se află industria din Uniune. În această privință, trebuie subliniat faptul că scopul prezentei anchete este de a verifica dacă abrogarea măsurilor în vigoare împotriva celor trei țări, pentru care s-a stabilit că există o probabilitate de reapariție a dumpingului, este susceptibilă să conducă la o reapariție a prejudiciului pentru industria Uniunii. În cursul anchetei, s-a confirmat faptul că produsele din Belarus, RPC și Rusia au fost vândute în restul lumii la prețuri puternic subcotate. Prin urmare, în cazul abrogării măsurilor, vor reapărea probabil exporturile la prețuri de dumping din aceste țări către UE, având drept consecință probabilă creșterea prejudiciului pentru industria din UE. Faptul că importurile din Turcia și India au crescut în cursul perioadei luate în considerare nu afectează această evaluare a probabilității de reapariție a dumpingului și a prejudiciului. |
4. Situația industriei din Uniune
(136) |
În temeiul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat toți factorii și indicatorii economici relevanți, care au un impact asupra stării industriei din Uniune. |
4.1. Elemente macroeconomice
(a) Producția
(137) |
De la un nivel de aproximativ 437 000 de tone în 2010, producția industriei din Uniune a scăzut cu 37 % în cursul perioadei luate în considerare. Concret, aceasta s-a redus cu 14 % în 2011, cu 19 puncte procentuale în 2012 și cu alte 4 puncte procentuale în perioada anchetei de reexaminare. Scăderea producției a fost legată de scăderea consumului, dar creșterea importurilor din India și Turcia i-a conferit un caracter mai pronunțat.
|
(b) Capacitatea de producție și ratele de utilizare a acesteia
(138) |
Capacitatea de producție a fost de peste 1 700 000 de tone în 2010 și a scăzut cu 16 % în cursul perioadei luate în considerare. Scăderea s-a datorat faptului că unii producători din UE au redus numărul de schimburi din unitățile de producție.
|
(139) |
Rata de utilizare a capacității de producție a fost de 25 % în 2010. Aceasta a scăzut la 23 % în 2011, la 22 % în 2012 și la 19 % în perioada anchetei de reexaminare. Ratele scăzute de utilizare a capacității se explică mai ales prin faptul că produsele care nu fac obiectul anchetei (în principal, profilele tubulare) pot fi fabricate cu aceleași echipamente de producție ca și tuburile și țevile sudate. Prin urmare, ratele de utilizare a capacității de producție nu sunt neapărat, în cazul acestui sector industrial, un indicator relevant al prejudiciului. |
(c) Volumul vânzărilor
(140) |
Vânzările din producția proprie a industriei din Uniune către clienți neafiliați din UE au scăzut cu 16 % în 2011, cu 21 de puncte procentuale în 2012 și cu încă 3 puncte procentuale în perioada anchetei de reexaminare. În ansamblu, între 2010 și perioada anchetei de reexaminare, aceste vânzări au scăzut cu aproximativ 40 %. Acest lucru s-a datorat scăderii consumului și creșterii importurilor din India și Turcia.
|
(d) Cota de piață
(141) |
Cota de piață deținută de industria din Uniune a fost de 73 % în 2010. Aceasta a scăzut la 65 % în 2011 și la 56 % în 2012 și apoi a urcat la 61 % în perioada anchetei de reexaminare. În ansamblu, cota de piață deținută de industria din Uniune în cursul perioadei luate în considerare a scăzut cu 12 puncte procentuale.
|
(e) Creșterea
(142) |
Între 2010 și perioada anchetei de reexaminare, când consumul Uniunii a scăzut cu 28 %, volumul vânzărilor către clienți neafiliați din UE s-a redus cu 40 %. Acest lucru a avut ca rezultat o scădere cu 12 puncte procentuale a cotei de piață a industriei din Uniune în cursul perioadei luate în considerare. În consecință, nu s-a înregistrat o creștere a industriei din Uniune în cursul perioadei luate în considerare. |
(f) Ocuparea forței de muncă
(143) |
Numărul de angajați ai industriei din Uniune a scăzut cu 13 % în 2011, cu 27 de puncte procentuale în 2012 și cu încă 3 puncte procentuale în perioada anchetei de reexaminare. În ansamblu, numărul de angajați ai industriei din Uniune a scăzut cu 43 % în cursul perioadei luate în considerare, și anume, de la peste 1 600 de persoane la mai puțin de 1 000 de persoane.
|
(g) Productivitatea
(144) |
Productivitatea forței de muncă a industriei din Uniune, exprimată ca producție (tone) per angajat per an, a scăzut mai întâi cu 2 % în 2011, de la un nivel de 264 de tone per angajat. Aceasta a crescut cu 14 puncte procentuale în 2012 și a rămas stabilă în perioada anchetei de reexaminare. În ansamblu, productivitatea industriei din Uniune a crescut cu 12 % în cursul perioadei luate în considerare.
|
(h) Factorii care influențează prețurile de vânzare
(145) |
Prețurile de vânzare unitare ale industriei din Uniune către clienți neafiliați au crescut cu 5 % în 2011 și cu 1 punct procentual în 2012, iar apoi au scăzut cu 4 puncte procentuale în perioada anchetei de reexaminare. În ansamblu, aceste prețuri au crescut cu 2 % în cursul perioadei luate în considerare, de la 833 EUR/tonă la 848 EUR/tonă în perioada anchetei de reexaminare.
|
(i) Amploarea marjei de dumping
(146) |
Ancheta a stabilit că există o probabilitate de reapariție a dumpingului cu marje semnificative, a căror amploare nu poate fi considerată neglijabilă în cazul Republicii Belarus, al RPC și al Rusiei. |
(147) |
După cum s-a arătat mai sus, Comisia nu a constatat existența unei probabilități de continuare sau reapariție a dumpingului în cazul Ucrainei. |
(j) Redresarea după efectele dumpingului anterior
(148) |
Indicatorii macroeconomici examinați mai sus arată că, deși măsurile antidumping și-au atins parțial obiectivul de a înlătura prejudiciul suferit de producătorii din Uniune, industria este încă foarte fragilă și vulnerabilă. Într-adevăr, în cursul perioadei luate în considerare, volumul producției a scăzut cu 37 %, volumul vânzărilor către clienți neafiliați din UE a scăzut cu 40 %, iar rata ocupării forței de muncă a scăzut cu 43 %. În plus, cota deținută de industria din Uniune pe piața UE a scăzut de la 73 % în 2010, la 61 % în perioada anchetei de reexaminare. Prin urmare, nu s-a putut constata o redresare reală după efectele dumpingului anterior și se consideră că industria din Uniune rămâne foarte vulnerabilă la efectele prejudiciabile ale oricăror importuri la prețuri de dumping pe piața Uniunii. |
4.2. Elemente microeconomice
(a) Stocurile
(149) |
Nivelul stocurilor finale ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion a fost aproape stabil până în 2011. Acesta a crescut cu 14 puncte procentuale în 2012 și apoi a scăzut cu 10 puncte procentuale în cursul perioadei anchetei de reexaminare. În consecință, nivelul stocurilor în cursul perioadei anchetei de reexaminare a fost cu 5 % mai ridicat decât în 2010.
|
(b) Salariile
(150) |
În cursul perioadei luate în considerare, costul forței de muncă a scăzut cu 29 %. Concret, acesta a scăzut cu 2 % în 2011, cu 15 puncte procentuale în 2012 și cu alte 12 puncte procentuale în perioada anchetei de reexaminare. Scăderea totală din cursul perioadei luate în considerare este consecința reducerii locurilor de muncă.
|
(151) |
În cursul perioadei luate în considerare, costul forței de muncă per angajat a crescut cu 25 %. Aceasta este probabil o situație temporară, legată de costul disponibilizărilor subsecvente scăderii semnificative a numărului de angajați.
|
(c) Profitabilitatea și randamentul investițiilor
(152) |
În cursul perioadei luate în considerare, profitabilitatea vânzărilor efectuate pe piața UE de producătorii din Uniune incluși în eșantion, exprimată ca procent din vânzările nete, a crescut de la o pierdere de peste 7 % în 2010, la un profit de aproape 1 % în perioada anchetei de reexaminare. Mai precis, pierderea înregistrată de producătorii din Uniune incluși în eșantion s-a redus de la 7,3 % în 2010 la 5 % în 2011 și la 0,6 % în 2012, vânzările devenind ușor profitabile la un nivel de 0,8 % în perioada anchetei de reexaminare.
|
(153) |
Creșterea profitabilității se explică prin faptul că, în cursul perioadei luate în considerare, prețurile de vânzare au crescut cu 2 %, în timp ce costurile de producție (în principal, costul rulourilor de tablă laminată la cald, care reprezintă peste 60 % din costul de producție) au scăzut cu 6 %, înregistrându-se în același timp o scădere semnificativă a costului anual al forței de muncă. În consecință, producătorii din Uniune incluși în eșantion au fost în măsură să efectueze vânzări către clienții lor de pe piața UE la prețuri din ce în ce mai profitabile. |
(154) |
Randamentul investițiilor, exprimat ca profit în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor, a urmat, în linii mari, evoluția profitabilității. Acesta s-a îmbunătățit, trecând de la o pierdere de 19,2 % în 2010 la o pierdere de 11,8 % în 2011 și apoi la un profit de 0,5 % în 2012 și de 4,3 % în perioada anchetei de reexaminare. |
(d) Fluxul de lichidități și capacitatea de a mobiliza capital
(155) |
Fluxul net de lichidități rezultat din activitățile operaționale s-a situat la aproximativ – 44 milioane EUR în 2010. Acesta a crescut la aproximativ – 7 milioane EUR în 2011, la aproximativ 17 milioane EUR în 2012 și la aproximativ 20 milioane EUR în perioada anchetei de reexaminare. Niciunul dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion nu a indicat că ar fi întâmpinat dificultăți în ceea ce privește mobilizarea capitalului. Îmbunătățirea se poate datora scăderii costurilor de producție și costurilor forței de muncă și unei ușoare creșteri a prețurilor.
|
(e) Investițiile
(156) |
Investițiile anuale efectuate de producătorii din Uniune incluși în eșantion în producția produsului similar au scăzut cu 34 % în 2011, au crescut cu 90 de puncte procentuale în 2012 și au scăzut în final cu 59 de puncte procentuale în perioada anchetei de reexaminare. În cursul perioadei luate în considerare, investițiile destinate întreținerii și reînnoirii echipamentelor existente și nu creșterii capacității de producție au scăzut cu 3 %.
|
5. Concluzie privind prejudiciul
(157) |
O serie de indicatori, în special cei financiari, s-au îmbunătățit semnificativ în cursul perioadei luate în considerare. Profitabilitatea a crescut de la o pierdere de peste 7 % la un profit de 0,8 %, care se situează însă în continuare sub ținta de profit de 5 % din ancheta anterioară. Randamentul investițiilor a crescut de la o pierdere de peste 19 % la un profit de peste 4 %, iar nivelul fluxului de lichidități a crescut de la – 44 milioane EUR la 20 milioane EUR. Acești factori sugerează că industria a fost în măsură să se redreseze parțial. |
(158) |
Pe de altă parte, unii indicatori au înregistrat o evoluție negativă între 2010 și perioada anchetei de reexaminare. Volumul producției a scăzut cu 37 %, rata de utilizare a capacității de producție a scăzut cu 25 %, volumul vânzărilor către clienți neafiliați din UE a scăzut cu 40 %, cota de piață a industriei din Uniune a scăzut cu 12 puncte procentuale și rata ocupării forței de muncă a scăzut cu 43 %. |
(159) |
Măsurile antidumping și-au atins, parțial, obiectivul, înlăturând o parte a prejudiciului suferit de industria din Uniune în urma importurilor la prețuri de dumping din țările în cauză. Industria din Uniune a redevenit ușor profitabilă, pierzând însă o parte din cota sa pe piața Uniunii. Aceasta a fost în măsură să își îmbunătățească situația financiară, favorizând prețurile în detrimentul volumelor. În consecință, este clar că industria din Uniune nu s-a redresat complet de pe urma efectelor dumpingului anterior și se află încă într-o situație fragilă, fiind, prin urmare, foarte vulnerabilă în fața unei reapariții a importurilor la prețuri de dumping. |
(160) |
Chiar dacă situația fragilă a industriei din Uniune a fost calificată ca fiind un prejudiciu important, aceasta nu poate fi atribuită importurilor din țările în cauză. Cele trei țări în cauză (în ceea ce privește Ucraina, ancheta a stabilit că nu există probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului) au împreună o cotă mai mică de 1 % din piața UE. În lipsa unei presiuni asupra prețurilor din partea țărilor în cauză, industria din Uniune a fost în măsură să mențină prețurile la un nivel suficient pentru asigurarea profitului, care este însă mult inferior țintei de profit. |
F. PROBABILITATEA REAPARIȚIEI PREJUDICIULUI
1. Importurile din RPC, Belarus și Rusia
(161) |
Tendințele descrise mai sus arată că măsurile antidumping și-au atins parțial obiectivul de a înlătura prejudiciul suferit de producătorii din Uniune. Pe de altă parte, astfel cum reiese din evoluția negativă a unui număr de indicatori ai prejudiciului, industria se află încă într-o situație foarte fragilă. |
(162) |
După cum s-a menționat anterior, exportatorii din cele trei țări în cauză dispun de suficiente capacități de producție de rezervă pentru a crește foarte rapid exporturile. Având în vedere că prețurile de pe piața UE sunt mai atractive decât cele de pe piețele unor țări terțe, există probabilitatea ca volumele semnificative exportate în prezent în aceste țări să fie redirecționate către piața UE, în cazul expirării măsurilor antidumping. Această creștere a importurilor la prețuri de dumping, mai mici decât prețurile practicate de industria din Uniune, va crește probabil presiunea asupra prețurilor de pe piața Uniunii, înrăutățind situația deja fragilă a industriei din Uniune. O astfel de evoluție abruptă a fost deja observată în cursul anchetei anterioare, când cota de piață a importurilor din cele trei țări în UE s-a triplat în numai trei ani și jumătate, și anume, de la 6,2 % în 2004 la 18,7 % în perioada anchetei (1 iulie 2006-30 iunie 2007). În consecință, producătorii-exportatori din RPC, Belarus și Rusia și-au demonstrat deja capacitatea de a crește rapid volumele exporturilor către Uniune. |
(163) |
Prin urmare, pe baza celor de mai sus, se poate concluziona că, în cazul abrogării măsurilor, există o probabilitate de reapariție a prejudiciului. |
2. Importurile din Ucraina
(164) |
Având în vedere concluzia potrivit căreia nu există o probabilitate de continuare sau reapariție a dumpingului din partea Ucrainei, nu este necesară în acest caz o altă analiză privind probabilitatea de reapariție a prejudiciului. |
G. INTERESUL UNIUNII
(165) |
În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a verificat dacă menținerea măsurilor antidumping existente ar fi contrară interesului Uniunii în ansamblu său. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea tuturor intereselor implicate. Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctele de vedere, în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază. |
1. Interesul industriei din Uniune
(166) |
Ancheta a arătat că industria din Uniune este încă foarte fragilă. Măsurile antidumping și-au atins, parțial, obiectivul, înlăturând o parte a prejudiciului suferit de industria din Uniune în urma importurilor la prețuri de dumping din țările în cauză. Industria din Uniune a redevenit ușor profitabilă, pierzând însă o parte din cota sa pe piața Uniunii. Aceasta a fost în măsură să își îmbunătățească situația financiară, favorizând prețurile în detrimentul volumelor, datorită măsurilor în vigoare. Abrogarea măsurilor va crește presiunea asupra prețurilor de pe piața Uniunii și va conduce din nou la pierderi. Prin urmare, menținerea măsurilor este în interesul industriei din Uniune. |
2. Interesul importatorilor și al utilizatorilor
(167) |
Comisia a contactat peste 100 de importatori neafiliați și utilizatori din Uniune pentru a le solicita colaborarea, însă niciunul dintre aceștia nu a răspuns. Acest lucru poate fi explicat prin volumele foarte mici ale exporturilor din țările în cauză pe piața Uniunii. În orice caz, nu există niciun factor care să sugereze că importatorii sau utilizatorii ar fi afectați în mod disproporționat în cazul prelungirii măsurilor. |
(168) |
Prin urmare, având în vedere cele de mai sus, se consideră că situația importatorilor și a utilizatorilor din Uniune nu va fi probabil afectată în mod substanțial de prelungirea măsurilor. |
3. Riscul de insuficiență a ofertei/de concurență pe piața UE
(169) |
Consumul UE a scăzut cu 28 % în cursul perioadei luate în considerare, ajungând la aproximativ 400 000 de tone în perioada anchetei de reexaminare. Capacitatea de producție a industriei din Uniune a depășit constant cererea din UE în cursul perioadei luate în considerare, atingând un nivel de aproape 1 500 000 de tone în perioada anchetei de reexaminare. Există suficientă concurență între producătorii din UE. În plus, industria din Uniune a funcționat la o rată de utilizare a capacității de numai 19 % în cursul perioadei anchetei de reexaminare, deoarece produce produse diferite (produsul în cauză și alte produse, cum ar fi profilele tubulare) cu aceleași echipamente de producție. Prin urmare, în cazul unei creșteri a cererii, industria din Uniune dispune de capacitatea de rezervă necesară pentru a-și spori producția, modificând gama de produse. Importurile din alte țări terțe care nu sunt vizate de măsuri, în special India și Turcia, pot, de asemenea, să satisfacă o parte a cererii. |
(170) |
Având în vedere considerațiile de mai sus, nu se poate concluziona că menținerea măsurilor antidumping ar putea avea ca rezultat o ofertă insuficientă sau o restrângere a concurenței pe piața UE. |
4. Concluzie privind interesul Uniunii
(171) |
Din cele de mai sus rezultă că efectele negative ale unei continuări a măsurilor ar fi limitate și, în orice caz, nu ar fi disproporționate față de beneficiile aduse industriei din Uniune de prelungirea măsurilor. |
H. MĂSURI ANTIDUMPING
(172) |
Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande menținerea măsurilor existente. Părților li s-a acordat, de asemenea, un termen pentru a prezenta observații în urma acestei comunicări. Contribuțiile și observațiile au fost luate în considerare în mod corespunzător, în măsura în care acest lucru a fost justificat. |
(173) |
Din cele de mai sus rezultă că, astfel cum prevede articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping aplicabile importurilor de anumite tuburi și țevi sudate din fier sau oțel nealiat, originare din Belarus, Republica Populară Chineză și Rusia, trebuie menținute. Se reamintește că aceste măsuri constau într-o taxă ad valorem cu rate diferite. |
(174) |
În ceea ce privește Ucraina, pe baza constatărilor privind inexistența probabilității de continuare sau reapariție a dumpingului (a se vedea considerentele 17 și 118 de mai sus), măsurile trebuie abrogate, iar procedura trebuie încheiată. |
(175) |
Ratele taxelor antidumping specificate de prezentul regulament în mod individual pentru societăți se aplică numai importurilor de produs în cauză fabricat de societățile respective și, deci, de către entitățile juridice specifice menționate. Importurile de produs în cauză, fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific, cu indicarea denumirii și a adresei, în partea operativă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste rate, fiind supuse ratei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”. |
(176) |
Orice societate poate cere aplicarea acestor rate individuale ale taxei antidumping, în cazul în care își schimbă ulterior denumirea. Cererea trebuie adresată Comisiei (5). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante cu ajutorul cărora se poate demonstra că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de rata taxei care i se aplică. Dacă schimbarea denumirii societății nu afectează dreptul acesteia de a beneficia de rata taxei care i se aplică, un anunț privind schimbarea denumirii va fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. |
(177) |
Prezentul regulament este conform cu avizul comitetului instituit prin articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
(1) Se instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de tuburi și țevi sudate din fier sau oțel nealiat, cu secțiune circulară și diametru exterior de maximum 168,3 mm, din care se exclud țevile de tipul celor utilizate pentru conductele de petrol sau gaze, burlanele de foraj și țevile de extracție de tipul celor utilizate pentru forarea puțurilor de petrol sau gaze, tuburile de precizie, precum și tuburile și țevile cu fitinguri atașate, adecvate pentru circuitele de gaze sau de lichide și utilizate la aeronavele civile, care se încadrează în prezent la codurile NC ex 7306 30 41, ex 7306 30 49, ex 7306 30 72 și ex 7306 30 77 (coduri TARIC 7306304120, 7306304920, 7306307280 și 7306307780) și sunt originare din Belarus, Republica Populară Chineză și Rusia.
(2) Ratele taxei antidumping definitive, care se aplică la prețul net franco la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, pentru produsele descrise la alineatul (1) și fabricate de societățile indicate mai jos, sunt următoarele:
Țara |
Societatea |
Taxa antidumping |
Codul adițional TARIC |
Republica Populară Chineză |
Toate societățile |
90,6 % |
— |
Rusia |
TMK Group (Seversky Pipe Plant Open Joint Stock Company și Joint Stock Company Taganrog Metallurgical Works) |
16,8 % |
A892 |
OMK Group (Open Joint Stock Company Vyksa Steel Works și Joint Stock Company Almetjvesk Pipe Plant) |
10,1 % |
A893 |
|
Toate celelalte societăți |
20,5 % |
A999 |
|
Belarus |
Toate societățile |
38,1 % |
— |
(3) Cu excepția cazului în care se specifică altfel, se aplică dispozițiile în vigoare privind taxele vamale.
Articolul 2
Se încheie procedura antidumping privind importurile de produs menționat la articolul 1 alineatul (1), originare din Ucraina.
Articolul 3
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 26 ianuarie 2015.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(1) JO L 343, 22.12.2009, p. 51.
(2) JO L 343, 19.12.2008, p. 1.
(3) JO C 136, 15.5.2013, p. 25.
(4) JO C 372, 19.12.2013, p. 21.
(5) European Commission, Directorate-General for Trade, Directorate H, Rue de la Loi/Wetstraat 170, 1040 Bruxelles/Brussel, BELGIQUE/BELGIË.
27.1.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 20/31 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/111 AL COMISIEI
din 26 ianuarie 2015
de stabilire a unor măsuri pentru a atenua o amenințare gravă pentru conservarea stocului de biban-de-mare (Dicentrarchus labrax) din Marea Celtică, din Canalul Mânecii, din Marea Irlandei și din Marea Nordului meridională
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (1), în special articolul 12 alineatul (1),
întrucât:
(1) |
Articolul 12 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 prevede că pot fi adoptate măsuri de urgență din motive imperioase de urgență justificate corespunzător privind o amenințare gravă la adresa conservării resurselor biologice marine. Comisia, la cererea motivată a unui stat membru sau din proprie inițiativă, poate, pentru a atenua această amenințare, să adopte astfel de măsuri de urgență sub forma unor acte de punere în aplicare cu aplicabilitate imediată, pentru o perioadă maximă de șase luni. |
(2) |
Conform avizelor științifice emise de Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) și de Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP), bibanul-de-mare (Dicentrarchus labrax) din Marea Celtică, din Canalul Mânecii, din Marea Irlandei și din Marea Nordului meridională (diviziunile ICES IVb, c și VIIa, d-h) suferă un declin rapid al biomasei, din cauza scăderii ratei de recrutare, combinată cu o creștere a mortalității prin pescuit. Biomasa stocului de reproducere se apropie de cel mai scăzut nivel istoric observat. Mortalitatea prin pescuit actuală este de aproape patru ori mai mare decât cea pe care stocul o poate suporta. De aceea, ICES recomandă să se pună în aplicare măsuri care să reducă în mod semnificativ mortalitatea prin pescuit pentru întregul stoc. |
(3) |
Regatul Unit, prin scrisoarea din 19 decembrie 2014, a solicitat Comisiei să ia măsuri în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, în vederea închiderii zonei ICES VIIe pentru pescuitul pelagic care vizează bibanul-de-mare în perioada ianuarie-aprilie 2015, pentru a reduce presiunea exercitată de pescuit prin protejarea populațiilor reproducătoare de biban-de-mare. Cererea a fost transmisă Belgiei, Franței, Irlandei, Țărilor de Jos, precum și consiliilor consultative pentru apele de nord-vest și pentru Marea Nordului. Belgia, Franța și Țările de Jos au transmis Comisiei observațiile lor. |
(4) |
Observațiile prezentate de Franța se referă la aplicabilitatea articolului 12 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, la amenințările cauzate de activitățile de pescuit și la procedură, la dovada unei amenințări grave și la riscul de discriminare între activitățile de pescuit. Belgia a răspuns pozitiv la solicitarea Regatului Unit. Țările de Jos au sugerat extinderea măsurilor pentru a include zone mai vaste și alte activități de pescuit. În ceea ce privește domeniul de aplicare al articolului 12 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și procedura prevăzută la articolul respectiv, trebuie remarcat faptul că această dispoziție nu se limitează la anumite cauze și, în consecință, poate fi aplicată oricărui tip de amenințare, fie că se datorează activităților de pescuit sau altor cauze, iar termenele prevăzute la acest articol sunt justificate prin urgența necesității de a contracara amenințarea gravă. Dovada unei amenințări grave pentru bibanul-de-mare în cazul de față se bazează pe date științifice, așa cum este prezentat mai jos. |
(5) |
Bibanul-de-mare se concentrează în anumite zone în perioada decembrie-aprilie în vederea depunerii icrelor. Stocul de biban-de-mare depinde de această fază de reproducere. În cursul acestei perioade se desfășoară activități de pescuit care vizează aceste concentrări de pești reproducători și contribuie în mod semnificativ la mortalitatea prin pescuit globală a stocului și, în special, la reducerea numărului de pești adulți care reușesc să se reproducă. Statisticile privind capturile confirmă faptul că această practică de pescuit înlătură în principal pești adulți, care nu mai pot, prin urmare, să contribuie la reproducerea stocului respectiv. |
(6) |
Conform evaluării științifice efectuate de ICES și CSTEP, pescuitul comercial cu traule pelagice este responsabil pentru mai mult de 25 % din mortalitatea prin pescuit. |
(7) |
Constatarea existenței unei amenințări grave la adresa conservării resurselor biologice marine se bazează pe riscul unui prejudiciu grav pentru capacitatea de reproducere a stocului, din cauza unei diminuări accentuate a biomasei stocului de reproducere, combinată cu continuarea pescuitului direcționat, care este susceptibil să aducă prejudicii ireparabile stocului de reproducere. Comisia consideră că există motive imperioase de urgență justificate corespunzător, deoarece 1. sezonul de reproducere a început; și 2. pescuitul din aceste stocuri de reproducere a demarat, la rândul său. Există dovezi științifice care atestă necesitatea unei acțiuni imediate în perioada de reproducere în curs a bibanului-de-mare, prin adoptarea unor măsuri care să se aplice imediat și să rămână în vigoare până la 30 aprilie 2015. |
(8) |
Prin urmare, este urgent să se ia măsuri pentru a interzice pescuitul direcționat de biban-de-mare cu traule pelagice în timpul perioadei foarte sensibile de reproducere cuprinse între ianuarie și 30 aprilie 2015. Orice întârziere în asigurarea protecției stocului ar reduce considerabil sau ar elimina eficiența măsurilor de urgență. Pentru a spori eficacitatea acestor măsuri, ar trebui totodată să li se ceară operatorilor să nu accepte transbordări și debarcări de biban-de-mare capturat în perioada de aplicare a prezentului regulament. |
(9) |
Pentru a asigura o protecție eficientă a populațiilor reproducătoare, a căror localizare variază considerabil, măsurile de urgență ar trebui să acopere întreaga zonă de distribuție a stocului, și anume Marea Celtică, Canalul Mânecii, Marea Irlandei și Marea Nordului meridională (diviziunile ICES IVb, c și VIIa, d-h) și să includă pescuitul cu traule pelagice. În plus, zonele ICES VIIj, k sunt incluse pentru a preveni deplasarea activităților de pescuit, deoarece distribuția stocului nu este integral stabilită. |
(10) |
Măsurile alternative propuse de Franța nu ar duce la același rezultat ca măsura prevăzută în prezentul regulament, deoarece eficiența lor este incertă. În plus, pentru a oferi un nivel mai ridicat de protecție a stocului de biban-de-mare, pot fi necesare, într-o etapă ulterioară, măsuri suplimentare în ceea ce privește impactul altor activități de pescuit. |
(11) |
Franța a furnizat informații care demonstrează că navele care utilizează unelte de pescuit de fund cu o dimensiune a ochiurilor de plasă între 32 și 69 mm nu vizează bibanul-de-mare și că orice captură accidentală a acestor nave are un impact minim asupra stocului. |
(12) |
Situația stocului de biban-de-mare în zonele vizate îndeplinește toate criteriile legate de existența unor motive imperioase de urgență justificate corespunzător privind o amenințare gravă pentru conservarea acestui stoc, iar Comisia poate adopta așadar măsurile prevăzute în prezentul regulament, în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 din proprie inițiativă, în plus față de cererea Regatului Unit. |
(13) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament vor fi prezentate spre avizare Comitetului pentru pescuit și acvacultură, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Obiect
Prezentul regulament prevede măsuri de urgență pentru stocul de biban-de-mare din diviziunile ICES IVb, c și VIIa, d-k pentru a atenua un prejudiciu iminent și grav pentru acest stoc.
Articolul 2
Măsuri
În perioada de aplicare a prezentului regulament, se interzice pescuitul de biban-de-mare (Dicentrarchus labrax) în diviziunile ICES IVb, c, VIIa, d-k utilizând traule pelagice (denumite OTM — traule pelagice cu panouri și PTM — traule pelagice îngemănate) cu o dimensiune a ochiului sacului de 70 mm sau mai mare.
Pentru navele care utilizează aceste unelte, se interzic, de asemenea, păstrarea la bord, transferul, transbordarea și debarcarea bibanului-de-mare capturat în perioada de aplicare a prezentului regulament în aceeași zonă.
Statele membre raportează Comisiei capturile de biban-de-mare efectuate cu unelte pelagice (OTM sau PTM) la 14 zile de la sfârșitul fiecărei luni.
Articolul 3
Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Se aplică până la 30 aprilie 2015.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 26 ianuarie 2015.
Pentru Comisie
Președintele
Jean-Claude JUNCKER
(1) JO L 354, 28.12.2013, p. 22.
27.1.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 20/34 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/112 AL COMISIEI
din 26 ianuarie 2015
de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (1),
având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în sectorul fructelor și legumelor și în sectorul fructelor și legumelor procesate (2), în special articolul 136 alineatul (1),
întrucât:
(1) |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv. |
(2) |
Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 136 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 sunt stabilite în anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 26 ianuarie 2015.
Pentru Comisie,
pentru președinte
Jerzy PLEWA
Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală
(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 671.
(2) JO L 157, 15.6.2011, p. 1.
ANEXĂ
Valorile forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume
(EUR/100 kg) |
||
Codul NC |
Codul țării terțe (1) |
Valoarea forfetară de import |
0702 00 00 |
EG |
340,0 |
IL |
160,5 |
|
MA |
109,9 |
|
TR |
147,7 |
|
ZZ |
189,5 |
|
0707 00 05 |
JO |
229,9 |
TR |
174,5 |
|
ZZ |
202,2 |
|
0709 93 10 |
MA |
227,9 |
TR |
214,8 |
|
ZZ |
221,4 |
|
0805 10 20 |
EG |
47,8 |
MA |
62,4 |
|
TN |
53,6 |
|
TR |
66,4 |
|
ZZ |
57,6 |
|
0805 20 10 |
IL |
102,5 |
MA |
90,9 |
|
ZZ |
96,7 |
|
0805 20 30, 0805 20 50, 0805 20 70, 0805 20 90 |
EG |
87,6 |
IL |
110,1 |
|
JM |
118,0 |
|
MA |
140,2 |
|
TR |
118,6 |
|
ZZ |
114,9 |
|
0805 50 10 |
TR |
63,9 |
ZZ |
63,9 |
|
0808 10 80 |
BR |
65,4 |
CL |
89,3 |
|
MK |
26,7 |
|
US |
184,8 |
|
ZZ |
91,6 |
|
0808 30 90 |
CL |
265,9 |
US |
138,7 |
|
ZZ |
202,3 |
(1) Nomenclatura țărilor stabilită prin Regulamentul (UE) nr. 1106/2012 al Comisiei din 27 noiembrie 2012 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 471/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare privind comerțul exterior cu țările terțe, în ceea ce privește actualizarea nomenclatorului țărilor și teritoriilor (JO L 328, 28.11.2012, p. 7). Codul „ZZ” desemnează „alte origini”.
27.1.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 20/36 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/113 AL COMISIEI
din 26 ianuarie 2015
de stabilire a cantităților care urmează să fie adăugate la cantitatea fixată pentru subperioada 1 aprilie-30 iunie 2015 în cadrul contingentelor tarifare deschise prin Regulamentul (CE) nr. 539/2007 în sectorul ouălor și al ovalbuminelor
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (1), în special articolul 188 alineatele (2) și (3),
întrucât:
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 539/2007 al Comisiei (2) a deschis contingente tarifare anuale pentru importul de produse din sectorul ouălor și al ovalbuminelor. |
(2) |
Cantitățile care fac obiectul cererilor de licențe de import introduse de la 1 la 7 decembrie 2014 pentru subperioada cuprinsă între 1 ianuarie și 31 martie 2015 sunt mai mici decât cantitățile disponibile. Prin urmare, este oportun să se stabilească acele cantități pentru care nu au fost prezentate cereri și ca aceste cantități să fie adăugate la cantitatea fixată pentru subperioada contingentară următoare. |
(3) |
Pentru a se garanta eficiența măsurii, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Cantitățile pentru care nu au fost prezentate cereri de licențe de import în temeiul Regulamentului (CE) nr. 539/2007, care urmează să fie adăugate la subperioada 1 aprilie-30 iunie 2015, figurează în anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 26 ianuarie 2015.
Pentru Comisie,
pentru președinte
Jerzy PLEWA
Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală
(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 671.
(2) Regulamentul (CE) nr. 539/2007 al Comisiei din 15 mai 2007 privind deschiderea și modul de gestionare a contingentelor tarifare în sectorul ouălor și al ovalbuminelor (JO L 128, 16.5.2007, p. 19).
ANEXĂ
Nr. de ordine |
Cantități nesolicitate care urmează să fie adăugate la cantitățile disponibile pentru subperioada 1 aprilie-30 iunie 2015 (în kg echivalent ouă în coajă) |
09.4015 |
108 000 000 |
09.4401 |
3 632 368 |
09.4402 |
9 854 500 |
27.1.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 20/38 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/114 AL COMISIEI
din 26 ianuarie 2015
de stabilire a cantităților care urmează să fie adăugate la cantitatea fixată pentru subperioada 1 aprilie-30 iunie 2015 în cadrul contingentului tarifar deschis prin Regulamentul (CE) nr. 536/2007 pentru carnea de pasăre originară din Statele Unite ale Americii
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (1), în special articolul 188 alineatele (2) și (3),
întrucât:
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 536/2007 al Comisiei (2) a deschis un contingent tarifar anual pentru importul de produse din sectorul cărnii de pasăre originare din Statele Unite ale Americii. |
(2) |
Cantitățile care fac obiectul cererilor de licențe de import depuse în perioada 1-7 decembrie 2014 pentru subperioada 1 ianuarie-31 martie 2015 sunt mai mici decât cantitățile disponibile. Prin urmare, este oportun să se stabilească acele cantități pentru care nu au fost prezentate cereri și ca aceste cantități să fie adăugate la cantitatea fixată pentru subperioada contingentară următoare. |
(3) |
Pentru a se garanta eficacitatea măsurii, este necesar ca prezentul regulament să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Cantitățile pentru care nu au fost prezentate cereri de licențe de import în temeiul Regulamentului (CE) nr. 536/2007, care urmează să fie adăugate la subperioada 1 aprilie-30 iunie 2015, figurează în anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 26 ianuarie 2015.
Pentru Comisie,
pentru președinte
Jerzy PLEWA
Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală
(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 671.
(2) Regulamentul (CE) nr. 536/2007 al Comisiei din 15 mai 2007 privind deschiderea și modul de gestionare a unui contingent tarifar pentru carnea de pasăre, alocat Statelor Unite ale Americii (JO L 128, 16.5.2007, p. 6).
ANEXĂ
Număr de ordine |
Cantități nesolicitate care urmează să fie adăugate la cantitățile disponibile pentru subperioada 1 aprilie-30 iunie 2015 (în kg) |
09.4169 |
16 008 750 |
27.1.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 20/40 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/115 AL COMISIEI
din 26 ianuarie 2015
de stabilire a cantităților care urmează să fie adăugate la cantitatea fixată pentru subperioada 1 aprilie-30 iunie 2015 în cadrul contingentelor tarifare deschise prin Regulamentul (CE) nr. 1384/2007 în sectorul cărnii de pasăre originare din Israel
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (1), în special articolul 188 alineatele (2) și (3),
întrucât:
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 1384/2007 al Comisiei (2) a deschis contingente tarifare anuale pentru importul de produse din sectorul cărnii de pasăre originare din Israel. |
(2) |
Cantitățile care fac obiectul cererilor de licențe de import depuse în perioada 1-7 decembrie 2014 pentru subperioada 1 ianuarie-31 martie 2015 sunt mai mici decât cantitățile disponibile. Prin urmare, este oportun să se stabilească acele cantități pentru care nu au fost prezentate cereri și ca aceste cantități să fie adăugate la cantitatea fixată pentru subperioada contingentară următoare. |
(3) |
Pentru a se garanta eficacitatea măsurii, este necesar ca prezentul regulament să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Cantitățile pentru care nu au fost prezentate cereri de licențe de import în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1384/2007, care urmează să fie adăugate la subperioada 1 aprilie-30 iunie 2015, figurează în anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 26 ianuarie 2015.
Pentru Comisie,
pentru președinte
Jerzy PLEWA
Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală
(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 671.
(2) Regulamentul (CE) nr. 1384/2007 al Comisiei din 26 noiembrie 2007 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2398/96 al Consiliului în ceea ce privește deschiderea și modul de gestionare a anumitor contingente pentru importul în cadrul Comunității a produselor din sectorul cărnii de pasăre originare din Israel (JO L 309, 27.11.2007, p. 40).
ANEXĂ
Număr de ordine |
Cantități nesolicitate care urmează să fie adăugate la cantitățile disponibile pentru subperioada 1 aprilie-30 iunie 2015 (în kg) |
09.4091 |
140 000 |
09.4092 |
830 000 |
DECIZII
27.1.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 20/42 |
DECIZIA (UE) 2015/116 A CONSILIULUI
din 26 ianuarie 2015
de numire a membrilor și a supleanților în cadrul Comitetului Regiunilor pentru perioada 26 ianuarie 2015-25 ianuarie 2020
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 300 alineatul (3) și articolul 305,
având în vedere Decizia 2014/930/UE a Consiliului din 16 decembrie 2014 cu privire la stabilirea componenței Comitetului Regiunilor (1),
având în vedere propunerile fiecărui stat membru,
întrucât:
(1) |
Articolul 300 alineatul (3) din TFUE prevede că membrii sau supleanții din cadrul Comitetului Regiunilor, pe lângă faptul că sunt reprezentanții colectivităților regionale sau locale, sunt fie titularii unui mandat electoral în cadrul unei autorități regionale sau locale, fie răspund din punct de vedere politic în fața unei adunări alese. |
(2) |
Articolul 305 din TFUE prevede numirea de către Consiliu, pentru o perioadă de cinci ani, a membrilor Comitetului Regiunilor și a unui număr egal de supleanți, în conformitate cu propunerile fiecărui stat membru. |
(3) |
Deoarece mandatul membrilor și al supleanților din cadrul Comitetului Regiunilor expiră la 25 ianuarie 2015, ar trebui numiți noi membri și supleanți. |
(4) |
Numirea respectivă va fi urmată, ulterior, de numirea celorlalți membri și supleanți ale căror nominalizări nu au fost comunicate Consiliului înainte de date de 22 ianuarie 2015, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Se numesc în cadrul Comitetului Regiunilor pentru perioada 26 ianuarie 2015-25 ianuarie 2020:
— |
în calitate de membri, persoanele propuse de statele membre în anexa I; |
— |
în calitate de supleanți, persoanele propuse de statele membre în anexa II. |
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
Adoptată la Bruxelles, 26 ianuarie 2015.
Pentru Consiliu
Președintele
E. RINKĒVIČS
(1) JO L 365, 19.12.2014, p. 143.
ANEXA I
ПРИЛОЖЕНИЕ I — ANEXO I — PŘÍLOHA I — BILAG I — ANHANG I — I LISA
ΠΑΡΑΡΤΗΜΑ Ι — ANNEX I — ANNEXE I — PRILOG I — ALLEGATO I — I PIELIKUMS
I PRIEDAS — I. MELLÉKLET — ANNESS I — BIJLAGE I — ZAŁĄCZNIK I
ANEXO I — ANEXA I — PRÍLOHA I — PRILOGA I — LIITE I — BILAGA I
Членове/Miembros/Členové/Medlemmer/Mitglieder/Liikmed
Μέλη/Members/Membres/Članovi/Membri/Locekļi
Nariai/Tagok/Membri/Leden/Członkowie
Membros/Membri/Členovia/Člani/Jäsenet/Ledamöter
BELGIË/BELGIQUE/BELGIEN
|
Mr Jan DURNEZ Vlaams Volksvertegenwoordiger |
|
Mr Alain HUTCHINSON Conseiller communal et échevin à Saint-Gilles |
|
Mr Hicham IMANE Député wallon |
|
Mr Jean François ISTASSE Conseiller communal |
|
Mr Karl-Heinz LAMBERTZ Mitglied des Parlamentes der Deutschsprachigen Gemeinschaft |
|
Mr Michel LEBRUN Conseiller communal à Viroinval |
|
Mr Bartolomeus (Bart) SOMERS Vlaams Volksvertegenwoordiger |
|
Mr Luc VAN DEN BRANDE Voorzitter Raad van Bestuur Vlaams — Europees Verbindingsagentschap (VLEVA) |
|
Mr Karl VANLOUWE Vlaams Volksvertegenwoordiger |
|
Mr Karim VAN OVERMEIRE Vlaams Volksvertegenwoordiger |
|
Mr Jean-Luc VANRAES Gemeenteraadslid in Ukkel en Voorzitter van het OCMW |
|
Ms Olga ZRIHEN Députée wallonne |
БЪЛГАРИЯ
|
Mr Hasan AZIS Mayor of Kardjali Municipality |
|
Ms Tanya HRISTOVA Mayor of Gabrovo Municipality |
|
Mr Vladimir KISSIOV Councillor, Municipality of Sofia |
|
Mr Krassimir KOSTOV Mayor of Shumen Municipality |
|
Mr Madzhid MANDADZHA Mayor of Stambolovo Municipality |
|
Mr Krasimir MIREV Mayor of Targovishte Municipality |
|
Mr Vladimir MOSKOV Mayor of Gotse Delchev Municipality |
|
Ms Detelina NIKOLOVA Mayor of Dobrich Municipality |
|
Mr Beytula SALI Mayor of Samuil Municipality |
|
Mr Zhivko TODOROV Mayor of Stara Zagora Municipality |
|
Mr Lyudmil VESSELINOV Mayor of Popovo Municipality |
|
Mr Zlatko ZHIVKOV Mayor of Montana Municipality |
ČESKÁ REPUBLIKA
|
Mr Ondřej BENEŠÍK councillor of Strání municipality |
|
Ms Štěpánka FRAŇKOVÁ councillor of the City of Pardubice |
|
Mr Dan JIRÁNEK councillor of the City of Kladno |
|
Mr Stanislav JURÁNEK councillor of Jihomoravský Region |
|
Ms Adriana KRNÁČOVÁ councillor of the City of Prague |
|
Mr Roman LÍNEK councillor of Pardubický Region |
|
Mr Josef NOVOTNÝ councillor of Karlovarský Region |
|
Mr Petr OSVALD councillor of the City of Plzeň |
|
Mr Martin PŮTA councillor of Liberecký Region |
|
Ms Jana VAŇHOVÁ councillor of Ústecký Region |
|
Mr Oldřich VLASÁK councillor of the City of Hradec Králové |
|
Mr Jiří ZIMOLA councillor of the South Bohemian Region |
DANMARK
|
Mr Per BØDKER ANDERSEN Councillor |
|
Mr Erik FLYVHOLM Mayor |
|
Mr Jens Christian GJESING Second Deputy Mayor |
|
Mr Jens Bo IVE Mayor |
|
Mr Thomas KASTRUP-LARSEN Mayor |
|
Mr Jess LAURSEN Regional Councillor |
|
Mr Henrik Ringbæk MADSEN Regional Councillor |
|
Mr Karsten Uno PETERSEN Regional Councillor |
|
Mr Mark PERERA CHRISTENSEN Second Deputy Mayor |
DEUTSCHLAND
|
Frau Barbara DUDEN Mitglied der Hamburgischen Bürgerschaft |
|
Frau Hella DUNGER-LÖPER Staatssekretärin, Bevollmächtigte des Landes Berlin beim Bund und Europabeauftragte |
|
Herr Hans-Jörg DUPPRÉ Landrat des Landkreises Südwestpfalz |
|
Herr Peter FRIEDRICH Minister für Bundesrat, Europa und internationale Angelegenheiten; Baden-Württemberg |
|
Frau Ulrike HILLER Mitglied des Senats, Bevollmächtigte der Freien Hansestadt Bremen beim Bund und für Europa |
|
Frau Birgit HONÉ Staatssekretärin für Europa und Regionale Landesentwicklung, Niedersächsische Staatskanzlei |
|
Frau Jacqueline KRAEGE Staatssekretärin, Bevollmächtigte des Landes Rheinland-Pfalz beim Bund und für Europa, für Medien und Digitales |
|
Frau Uta-Maria KUDER Mitglied der Landesregierung von Mecklenburg-Vorpommern, Justizministerin |
|
Frau Helma KUHN-THEIS Mitglied des Gemeinderates Weiskirchen |
|
Herr Heinz LEHMANN Mitglied des Sächsischen Landtags |
|
Dr. Helmuth MARKOV Mitglied der Landesregierung Brandenburg, Minister der Justiz und für Europa und Verbraucherschutz |
|
Dr. Beate MERK Staatsministerin für Europaangelegenheiten und regionale Beziehungen des Freistaates Bayern |
|
Frau Dagmar MÜHLENFELD Oberbürgermeisterin der Stadt Mülheim an der Ruhr |
|
Herr Detlef MÜLLER Mitglied des Landtages Mecklenburg-Vorpommern |
|
Dr. Martina MÜNCH Mitglied des Landtages Brandenburg |
|
Frau Regina POERSCH Mitglied des Landtages von Schleswig-Holstein |
|
Herr Wolfgang SCHMIDT Staatsrat der Senatskanzlei, Bevollmächtigter des Senats der Freien und Hansestadt Hamburg beim Bund, bei der Europäischen Union und für auswärtige Angelegenheiten |
|
Dr. Michael SCHNEIDER Staatssekretär, Bevollmächtigter das Landes Sachsen-Anhalt beim Bund |
|
Herr Tilman TÖGEL Mitglied des Landtages von Sachsen-Anhalt |
|
Herr Markus TÖNS Mitglied des Landtags Nordrhein-Westfalen |
|
Herr Hans-Josef VOGEL Bürgermeister der Stadt Arnsberg |
|
Herr Mark WEINMEISTER Staatssekretär für Europaangelegenheiten, Land Hessen |
|
Dr. Babette WINTER Staatssekretärin für Europa und Kultur in der Thüringer Staatskanzlei |
EESTI
|
Ms Urve ERIKSON Member of Tudulinna Rural Municipality Council |
|
Mr Mihkel JUHKAMI Mayor of Rakvere City |
|
Mr Kurmet MÜÜRSEPP Member of Antsla Rural Municipality Council |
|
Mr Uno SILBERG Member of Kose Rural Municipality Council |
|
Mr Urmas SUKLES Mayor of Haapsalu City |
|
Mr Toomas VITSUT Member of Tallinn City Council |
ΕΛΛΑΣ
|
Mr Konstantinos AGORASTOS Head of the Region of Thessaly |
|
Mr Stavros ARNAOUTAKIS Head of the Region of Crete |
|
Mr Nikolaos CHIOTAKIS Municipal Councillor of Kifissia |
|
Mr Alexandros KAHRIMANIS Head of the Region of Epirus |
|
Mr Stavros KALAFATIS Municipal Councillor of Thessaloniki |
|
Mr Dimitrios KALOGEROPOULOS Politically accountable to the Municipal Council of Maroussi |
|
Mr Georgios KAMINIS Mayor of Athens |
|
Mr Apostolos KATSIFARAS Head of the Region of Western Greece |
|
Mr Ioannis KOURAKIS Municipal Councillor of Heraklion |
|
Mr Ioannis SGOUROS Regional Councillor, Region of Attica |
|
Mr Spyridon SPYRIDON Municipal Councillor of Poros |
|
Mr Apostolos TZITZIKOSTAS Head of the Region of Central Macedonia |
ESPAÑA
|
Da Rita BARBERÁ NOLLA Alcaldesa de Valencia |
|
Da Yolanda BARCINA ANGULO Presidenta de Navarra |
|
D. José Ramón BAUZÁ DÍAZ Presidente del Gobierno de las Islas Baleares |
|
D. Abel CABALLERO ÁLVAREZ Alcalde de Vigo |
|
Da Ma Dolores de COSPEDAL GARCÍA Presidenta de la Junta de Comunidades de Castilla-La Mancha |
|
Da Susana DÍAZ PACHECO Presidenta de Andalucía |
|
D. Alberto FABRA PART Presidente de la Comunidad Valenciana |
|
D. Javier FERNÁNDEZ FERNÁNDEZ Presidente del Principado de Asturias |
|
D. Alberto GARRE LÓPEZ Presidente de Murcia |
|
D. Ignacio GONZÁLEZ GONZÁLEZ Presidente de Madrid |
|
D. Francesc HOMS I MOLIST Consejero de Presidencia |
|
Da Nuria MARÍN MARTÍNEZ Alcaldesa de Hospitalet de Llobregat |
|
Da Cristina MAZAS PÉREZ-OLEAGA Consejera de Economía, Hacienda y Empleo de Cantabria |
|
D. José Antonio MONAGO TERRAZA Presidente de la Junta de Extremadura |
|
D. Alberto NÚÑEZ FEIJÓO Presidente de la Xunta de Galicia |
|
D. Paulino RIVERO BAUTE Presidente del Gobierno de Canarias |
|
Da Luisa Fernanda RUDÍ ÚBEDA Presidenta de Aragón |
|
D. Pedro SANZ ALONSO Presidente de La Rioja |
|
D. Iñigo de la SERNA HERNÁIZ Alcalde de Santander |
|
D. Iñigo URKULLU RENTERÍA Presidente del Gobierno Vasco |
|
Sr. D. Juan VICENTE HERRERA Presidente de la Junta de Castilla y León |
FRANCE
|
M. Jean-François BARNIER Maire du Chambon-Feugerolles |
|
M. Laurent BEAUVAIS Président du Conseil régional de Basse-Normandie |
|
M. Jacques BLANC Maire de La Canourgue |
|
Mme Danièle BOEGLIN Vice-Présidente du Conseil général de l'Aube |
|
Mme Claudette BRUNET-LECHENAULT Vice-présidente du Conseil général de Saône-et-Loire |
|
M. François DECOSTER Conseiller régional du Nord-Pas-de-Calais |
|
M. Michel DELEBARRE Conseiller municipal de Dunkerque |
|
M. Jean-Louis DESTANS Président du Conseil général de l'Eure |
|
Mme Rose-Marie FALQUE Maire d'Azerailles |
|
M. Claude GEWERC Président du Conseil régional de Picardie |
|
M. Pierre HUGON Vice-président du Conseil général de la Lozère |
|
Mme Annabelle JAEGER Conseillère régionale de Provence-Alpes-Côte d'Azur |
|
Mme Anne-Marie KEISER Vice-présidente du Conseil général de la Gironde |
|
M. Pierre MAILLE Président du Conseil général du Finistère |
|
M. Pascal MANGIN Conseiller régional d'Alsace |
|
M. Charles MARZIANI Vice-président du Conseil régional de Midi-Pyrénées |
|
M. Pierrick MASSIOT Président du Conseil régional de Bretagne |
|
Mme Françoise MESNARD Maire de Saint-Jean d'Angély |
|
M. Jean-Vincent PLACE Conseiller régional d'Île-de-France |
|
M. Didier ROBERT Président du Conseil régional de La Réunion |
|
M. Stéphan ROSSIGNOL Conseiller régional du Languedoc-Roussillon |
|
M. Christophe ROUILLON Maire de Coulaines |
|
M. René SOUCHON Président du Conseil régional d'Auvergne |
|
M. Bernard SOULAGE Vice-président du Conseil régional de Rhône-Alpes |
HRVATSKA
|
Ms Snježana BUŽINEC Mayor of the Municipality of Jakovlje |
|
Mr Nikola DOBROSLAVIĆ Prefect of Dubrovnik-Neretva County |
|
Mr Valter FLEGO Prefect of Istra County |
|
Mr Bruno HRANIĆ Mayor of the Municipality of Vidovec |
|
Mr Danijel MARUŠIĆ Prefect of Brod-Posavina County |
|
Mr Vojko OBERSNEL Mayor of the City of Rijeka |
|
Ms Jelena PAVIČIĆ VUKIČEVIĆ Councillor in the City of Zagreb Assembly |
|
Mr Predrag ŠTROMAR Prefect of Varaždin County |
|
Mr Željko TURK Mayor of the City of Zaprešić |
IRELAND
|
Ms Maria BYRNE Limerick City and County Council |
|
Ms Kate FEENEY Dun Laoghaire Rathdown County Council |
|
Ms Mary FREEHILL Dublin City Council |
|
Mr Jerry LUNDY Sligo County Council |
|
Mr Kieran MCCARTHY Cork City Council |
|
Mr Hughie MCGRATH Tipperary County Council |
|
Mr Neale RICHMOND Dun Laoghaire Rathdown County Council |
|
Mr Enda STENSON Leitrim County Council |
|
Ms Rose CONWAY-WALSH Mayo County Council |
ITALIA
|
Sig. Giovanni ARDIZZONE Consigliere regionale e Presidente della Assemblea regionale della Regione Siciliana |
|
Sig. Matteo BESOZZI Presidente Provincia di Novara |
|
Sig. Matteo Luigi BIANCHI Sindaco del Comune di Morazzone (VA) |
|
Sig. Vincenzo BIANCO Sindaco di Catania |
|
Sig. Raffaele CATTANEO Consigliere regionale e Presidente del Consiglio regionale della Regione Lombardia |
|
Sig. Rosario CROCETTA Presidente della Regione Siciliana |
|
Sig. Luciano D'ALFONSO Presidente della Regione Abruzzo |
|
Sig. Mauro D'ATTIS Consigliere comunale di Brindisi |
|
Sig. Salvatore DE MEO Sindaco di Fondi (LT) |
|
Sig. Paolo DI LAURA FRATTURA Presidente della Regione Molise |
|
Sig.ra Micaela FANELLI Sindaco del Comune di Riccia (CB) |
|
Sig. Piero FASSINO Sindaco del Comune di Torino |
|
Sig. Domenico GAMBACORTA Presidente Provincia di Avellino |
|
Sig. Franco IACOP Consigliere regionale e Presidente del Consiglio regionale della Regione Friuli Venezia Giulia |
|
Sig. Arno KOMPATSCHER Presidente e Consigliere della Provincia Autonoma di Bolzano |
|
Sig.ra Catiuscia MARINI Presidente della Regione Umbria |
|
Sig. Ignazio MARINO Sindaco di Roma Capitale |
|
Sig. Alessandro PASTACCI Presidente Provincia di Mantova |
|
Sig. Francesco PIGLIARU Presidente della Regione Sardegna |
|
Sig. Augusto ROLLANDIN Presidente della Regione autonoma della Valle D'Aosta |
|
Sig. Enrico ROSSI Presidente della Regione Toscana |
|
Sig.ra Simonetta SALIERA Consigliere regionale e Presidente dell'Assemblea regionale della Regione Emilia-Romagna |
|
Sig. Luca ZAIA Presidente della Regione Veneto |
|
Sig. Nicola ZINGARETTI Presidente della Regione Laziο |
ΚΥΠΡΟΣ
|
Mr George GEORGIOU Mayor of Kato Polemidia |
|
Mr Louis KOUMENIDES President of the Community Council of Kato Lefkara |
|
Ms Eleni LOUCAIDES Deputy Mayor of Nicosia |
|
Ms Louisa MAVROMMATI Deputy Mayor of Engomi |
|
Mr Charalampos PITTAS Mayor of Morfou |
LATVIJA
|
Ms Inga BĒRZIŅA Member of Kuldīga Municipal Council |
|
Ms Ligita GINTERE Member of Jaunpils Municipal Council |
|
Mr Andris JAUNSLEINIS Member of Ventspils Municipal Council |
|
Mr Aleksandrs LIELMEŽS Member of Mālpils Municipal Council |
|
Mr Leonīds SALCEVIČS Member of Jēkabpils City Council |
|
Mr Dainis TURLAIS Member of Rīga City Council |
|
Mr Jānis VĪTOLIŅŠ Member of Ventspils City Council |
LIETUVA
|
Mr Arnoldas ABRAMAVIČIUS Member of Zarasai District Municipal Council |
|
Mr Vytautas GRUBLIAUSKAS Member of Klaipėda City Municipal Council |
|
Mr Vytautas KANEVIČIUS Member of Kazlų Rūda Municipal Council |
|
Mr Virginijus KOMSKIS Member of Pagėgiai Municipal Council |
|
Mr Andrius KUPČINSKAS Member of Kaunas City Municipal Council |
|
Mr Ričardas MALINAUSKAS Member of Druskininkai Municipal Council |
|
Mr Mindaugas SINKEVIČIUS Member of Jonava District Municipal Council |
|
Mr Vytautas VIGELIS Member of Švenčionys District Municipal Council |
|
Mr Povilas ŽAGUNIS Member of Panevėžys District Municipal Council |
LUXEMBOURG
|
Madame Simone BEISSEL échevin de la Ville de Luxemburg |
|
Monsieur Roby BIWER membre du conseil communal de la Commune de Bettembourg |
|
Madame Agnès DURDU membre du conseil communal de la Commune de Wincrange |
|
Monsieur Ali KAES bourgmestre de la Commune de Tandel |
|
Monsieur Marc SCHAEFER bourgmestre de la Commune de Vianden |
MAGYARORSZÁG
|
Mr János ÁRGYELÁN Representative of County Council of Fejér Megye |
|
Mr István DR. BÓKA Mayor of Balatonfüred |
|
Mr Róbert DUDÁS Mayor of Village Mátraballa |
|
Mr Jácint HORVÁTH Representative of Local Government of Nagykanizsa with county rights |
|
Mr László Lóránt DR. KERESZTES Representative Of Local Government of Pécs with county rights |
|
Mr Raymund KOVÁCS Representative Of Local Government of District 16 of Budapest |
|
Ms Anna MAGYAR Vice-President of County Council of Csongrád Megye |
|
Mr László MAJTHÉNYI President of County Council of Vas Megye |
|
Mr József RIBÁNYI Vice-President of County Council of Tolna Megye |
|
Mr Oszkár SESZTÁK President of County Council of Szabolcs-Szatmár-Bereg Megye |
|
Mr Róbert SZABÓ President of County Council of Heves Megye |
|
Mr Zoltán VARGA Representative of County Council of Békés Megye |
MALTA
|
Dr. Samuel AZZOPARDI Mayor of Rabat, Gozo |
|
Mr Peter BONELLO Mayor of San Ġiljan |
|
Mr Joseph CORDINA Mayor of Xaghra |
|
Mr Paul FARRUGIA Mayor of Ħal Tarxien |
|
Dr. Marc SANT Councillor, Ħal Lija Local Council |
NEDERLAND
|
Mr R.E. (Ralph) DE VRIES member of the Executive Council of the Province of Utrecht |
|
Mr A. (Bert) GIJSBERTS member of the Executive Council of the Province of Flevoland |
|
Mr O. (Onno) HOES mayor of Maastricht |
|
Mr J.F.M. (Hans) JANSSEN mayor of Oisterwijk |
|
Mrs A. (Annemiek) JETTEN mayor of Sluis |
|
Mr C.H.J. (Cor) LAMERS mayor of Schiedam |
|
Mr H.J.J. (Henri) LENFERINK mayor of Leiden |
|
Mrs W.H. (Hester) MAIJ member of the Executive Council of the Province of Overijssel |
|
Mr W.B.H.J. (Wim) VAN DE DONK Governor chair of the Council and of the Executive Council of the Province of Noord-Brabant |
|
Mr R.A.M. (Rogier) VAN DER SANDE member of the Executive Council of the Province of Zuid-Holland |
|
Mr G.A.A. (Bas) VERKERK mayor of Delft |
|
Mr B.S. (Bote) WILPSTRA member of the Executive Council of the Province of Groningen |
ÖSTERREICH
|
Herr Landesrat Dr. Christian BUCHMANN Regierungsmitglied mit politischer Verantwortung gegenüber dem Landtag (Mitglied der Steirischen Landesregierung) |
|
Herr Bürgermeister und Landeshauptmann Dr. Michael HÄUPL Verantwortlichkeit gegenüber einer gewählten Versammlung (Gemeinderat bzw. Landtag von Wien) |
|
Herr Landeshauptmann Mag. Dr. Peter KAISER Mandat mit politischer Verantwortlichkeit gegenüber einer gewählten Versammlung (Landeshauptmann von Kärnten) |
|
Herr Bürgermeister Dipl.-Ing. Markus LINHART Auf Wahlen beruhendes Mandat (Direktwahl als Bürgermeister der Landeshauptstadt Bregenz durch die Bevölkerung) |
|
Herr Landeshauptmann Hans NIESSL Mandat mit politischer Verantwortlichkeit gegenüber einer gewählten Versammlung (Landeshauptmann von Burgenland) |
|
Herr Landeshauptmann Dipl. Ing. Dr. Erwin PRÖLL Mandat mit politischer Verantwortlichkeit gegenüber einer gewählten Versammlung (Landeshauptmann von Niederösterreich) |
|
Herr Bürgermeister Dr. Heinz SCHADEN Auf Wahlen beruhendes Mandat (Direktwahl als Bürgermeister der Landeshauptstadt Salzburg durch die Bevölkerung) |
|
Herr Dr. Franz SCHAUSBERGER Direkte Verantwortlichkeit gegenüber einer gewählten Versammlung (des Landtags von Salzburg) |
|
Herr Landesrat Mag. Dr. Michael STRUGL MBA Mandat mit politischer Verantwortlichkeit gegenüber einer gewählten Versammlung (Mitglied der oberösterreichischen Landesregierung) |
|
Herr Landtagspräsident DDr. Herwig VAN STAA Auf Wahlen beruhendes Mandat (Präsident des Tiroler Landtages) |
|
Herr Bürgermeister Hanspeter WAGNER Auf Wahlen beruhendes Mandat (Direktwahl als Bürgermeister von Breitenwang in Tirol durch die Bevölkerung) |
|
Herr Landeshauptmann Mag. Markus WALLNER Gegenüber einer gewählten Versammlung politisch verantwortlich (Landeshauptmann von Vorarlberg) |
POLSKA
|
Paweł ADAMOWICZ Prezydent Miasta Gdańska |
|
Jarosław DWORZAŃSKI radny województwa podlaskiego |
|
Olgierd GEBLEWICZ radny województwa zachodniopomorskiego |
|
Adam JARUBAS radny województwa świętokrzyskiego |
|
Lech JAWORSKI radny m.st. Warszawy |
|
Zbigniew PODRAZA Prezydent Dąbrowy Górniczej |
|
Jacek PROTAS radny województwa warmińsko-mazurskiego |
|
Marek SOWA radny województwa małopolskiego |
|
Witold STĘPIEŃ radny województwa łódzkiego |
|
Mieczysław STRUK radny województwa pomorskiego |
|
Adam STRUZIK radny województwa mazowieckiego |
|
Stanisław SZWABSKI Radny Rady Miasta Gdyni |
|
Marek TRAMŚ radny powiatu polkowickiego |
|
Tadeusz TRUSKOLASKI Prezydent Miasta Białegostoku |
|
Ludwik WĘGRZYN radny powiatu bocheńskiego |
|
Marek WOŹNIAK radny województwa wielkopolskiego |
|
Dariusz Zygmunt WRÓBEL burmistrz Opola Lubelskiego |
|
Jerzy ZAJĄKAŁA wójt gminy Łubianka |
PORTUGAL
|
Vasco Ilídio ALVES CORDEIRO Presidente do Governo Regional dos Açores |
|
José Maria DA CUNHA COSTA Presidente da Câmara Municipal de Viana do Castelo |
|
Basílio Adolfo DE MENDONÇA HORTA DA FRANCA Presidente da Câmara Municipal de Sintra |
|
Álvaro DOS SANTOS AMARO Presidente da Câmara Municipal da Guarda |
|
António Luís DOS SANTOS DA COSTA Presidente da Câmara Municipal de Lisboa |
|
Alberto Joăo CARDOSO GONÇALVES JARDIM Presidente do Governo Regional da Madeira |
|
Joăo Nuno FERREIRA GONÇALVES DE AZEVEDO Presidente da Câmara Municipal de Mangualde |
|
António GONÇALVES BRAGANÇA FERNANDES Presidente da Câmara Municipal da Maia |
|
José Luís PEREIRA CARNEIRO Presidente da Câmara Municipal de Baiăo |
|
José Agostinho RIBAU ESTEVES Presidente da Câmara Municipal de Aveiro |
|
Carlos Manuel RODRIGUES PINTO DE SÁ Presidente da Câmara Municipal de Évora |
|
Luís Filipe SOROMENHO GOMES Presidente da Câmara Municipal de Vila Real de Santo António |
ROMÂNIA
|
Mr Cristian ADOMNIȚEI President of Iași County Council |
|
Mr Csaba BORBOLY President of Harghita County Council |
|
Mr Ovidiu Ion BRĂILOIU Mayor of Eforie, Constanța County |
|
Mr Vasile Silvian CIUPERCĂ President of Ialomița County Council |
|
Mr Emil DRĂGHICI Mayor of Vulcana-Băi, Dâmbovița County |
|
Mr Gheorghe FALCĂ Mayor of Arad, Arad County |
|
Mr Răducu George FILIPESCU President of Călărași County Council |
|
Mrs Mariana GÂJU Mayor of Cumpăna, Constanța County |
|
Mr Victor MORARU Mayor of Amara, Ialomița County |
|
Mr Cătălin George MUNTEANU Mayor of Codlea, Brașov County |
|
Mr Alin-Adrian NICA Mayor of Dudeștii Noi, Timiș County |
|
Mr Emilian OPREA Mayor of Chitila town, Ilfov County |
|
Mr Ion PRIOTEASA President of Dolj County Council |
|
Mr Adrian ȚUȚUIANU President of Dâmbovița County Council |
|
Mr Mihai STEPANESCU Mayor of Reșița city, Caraș-Severin County |
SLOVENIJA
|
Mr Peter BOSSMAN Mayor of the Municipality of Piran |
|
Ms Jasna GABRIČ Mayor of the Municipality of Trbovlje |
|
Mr Aleksander JEVŠEK Mayor of the Municipality of Murska Sobota |
|
Ms Andreja POTOČNIK Member of the Municipal Council of the Municipality of Tržič |
|
Mr Franci ROKAVEC Mayor of the Municipality of Litija |
|
Mr Robert SMRDELJ Mayor of the Municipality of Pivka |
|
Mr Ivan ŽAGAR Mayor of the Municipality of Slovenska Bistrica |
SLOVENSKO
|
Mr Vladimír BAJAN Mayor of Petržalka (District of Bratislava) |
|
Mr Milan BELICA Chairman of Nitra Self — Governing Region |
|
Mr Peter CHUDÍK Chairman of Prešov Self — Governing Region |
|
Mr Jozef DVONČ Mayor of Nitra |
|
Mr Pavol FREŠO Chairman of Bratislava Self — Governing Region |
|
Mr Augustín HAMBÁLEK Vice — Chairman of Trnava Self — Governing Region |
|
Mr Jaroslav HLINKA Mayor of Košice — South |
|
Mr Ivo NESROVNAL Mayor of Bratislava (Capital of the Slovak Republic) |
|
Mr István ZACHARIAŠ Vice — Chairman of Košice Self — Governing Region |
SUOMI
|
Mr Ilpo HAALISTO local councillor of Nousiainen |
|
Ms Pauliina HAIJANEN city councillor of Laitila |
|
Ms Sirpa HERTELL city councillor of Espoo |
|
Ms Anne KARJALAINEN city councillor of Kerava |
|
Mr Antti LIIKKANEN city councillor of Rovaniemi |
|
Ms Gun-Mari LINDHOLM Member of Åland Islands Parliament |
|
Mr Markku MARKKULA city councillor of Espoo |
|
Mr Ossi MARTIKAINEN local councillor of Lapinlahti |
|
Ms Satu TIETARI local councillor of Säkylä |
SVERIGE
|
Martin ANDREASSON Ledamot i regionfullmäktige, Västra Götalands läns landsting |
|
Ulrika CARLEFALL LANDERGREN Ledamot i kommunfullmäktige, Kungsbacka kommun |
|
Jelena DRENJANIN Ledamot i kommunfullmäktige, Huddinge kommun |
|
Heléne FRITZON Ledamot kommunfullmäktige, Kristianstads kommun |
|
Lotta HÅKANSSON HARJU Ledamot i kommunfullmäktige, Järfälla kommun |
|
Tore HULT Ledamot i kommunfullmäktige, Alingsås kommun |
|
Ewa-May KARLSSON Ledamot i kommunfullmäktige, Vindelns kommun |
|
Anders KNAPE Ledamot i kommunfullmäktige, Karlstads kommun |
|
Paul LINDQUIST Ledamot i landstingsfullmäktige, Stockolms läns landsting |
|
Monalisa NORRMAN Ledamot i regionfullmäktige, Jämtlands läns landsting |
|
Yoomi RENSTRÖM Ledamot i kommunfullmäktige, Ovanåkers kommun |
|
Ilmar REEPALU Ledamot i kommunfullmäktige, Malmö kommun |
UNITED KINGDOM
ANEXA II
ПРИЛОЖЕНИЕ II — ANEXO II — PŘÍLOHA II — BILAG II — ANHANG II — II LISA
ΠΑΡΑΡΤΗΜΑ IΙ — ANNEX II — ANNEXE II — PRILOG II — ALLEGATO II — II PIELIKUMS
II PRIEDAS — II. MELLÉKLET — ANNESS II — BIJLAGE II — ZAŁĄCZNIK II
ANEXO II — ANEXA II — PRÍLOHA II — PRILOGA II — LIITE II — BILAGA II
Заместник-членове/Suplentes/Náhradníci/Suppleanter/Stellvertreter/Asendusliikmed
Αναπληρωτές/Alternate members/Suppléants/Zamjenici članova/Supplenti/Aizstājēji
Pakaitiniai nariai/Póttagok/Membri Supplenti/Plaatsvervangers/Zastępcy członków
Suplentes/Supleanți/Náhradníci/Nadomestni člani/Varajäsenet/Suppleanter
BELGIË/BELGIQUE/BELGIEN
|
Mr Jean-Paul BASTIN Bourgmestre de la Ville de Malmédy |
|
Ms Anne-Marie CORBISIER Conseillère communale à Montigny-le-Tilleul |
|
Mr Hendrik (Rik) DAEMS Vlaams Volksvertegenwoordiger |
|
Mr Rudy DEMOTTE Ministre-Président de la Fédération Wallonie-Bruxelles |
|
Ms Brigitte GROUWELS Brussels Volksvertegenwoordiger |
|
Mr Andries GRYFFROY Vlaams Volksvertegenwoordiger |
|
Mr Marc HENDRICKX Vlaams Volksvertegenwoordiger |
|
Mr Joël RIGUELLE Député bruxellois |
|
Mr Antoine TANZILLI Conseiller communal à la Ville de Charleroi |
|
Mr Wouter VANBESIEN Vlaams Volksvertegenwoordiger |
|
Mr Wilfried VANDAELE Vlaams Volksvertegenwoordiger |
|
Mr Koenraad (Koen) VAN DEN HEUVEL Vlaams Volksvertegenwoordiger |
БЪЛГАРИЯ
|
Mr Nida AHMEDOV Mayor of Kaolinovo Municipality |
|
Mr Ivan ALEKSIEV Mayor of Pomorie Municipality |
|
Ms Malina Edreva AUDOIN Councillor, Municipality of Sofia |
|
Mr Stanislav BLAGOV Mayor of Svishtov Municipality |
|
Mr Nikolay IVANOV Mayor of Vratsa Municipality |
|
Mr Atanas KAMBITOV Mayor of Blagoevgrad Municipality |
|
Ms Dimitranka KAMENOVA Mayor of Berkovitsa Municipality |
|
Ms Sebihan MEHMED Mayor of Krumovgrad Municipality |
|
Ms Anastasiya MLADENOVA Chair of the Municipal Council, Municipality of Peshtera |
|
Mr Fahri MOLAYSENOV Mayor of Madan Municipality |
|
Mr Emil NAIDENOV Mayor of Gorna Malina Municipality |
|
Mr Georgi SLAVOV Mayor of Yambol Municipality |
ČESKÁ REPUBLIKA
|
Mr Jiří BĚHOUNEK councillor of Vysočina Region |
|
Mr Jan BIRKE councillor of Královehradecký Region |
|
Mr Pavel BRANDA councillor of Rádlo municipality |
|
Mr Ivo GRÜNER councillor of Plzeňský Region |
|
Mr Tomáš HUDEČEK councillor of the City of Prague |
|
Ms Sylva KOVÁČIKOVÁ councillor of the Town of Bílovec |
|
Mr Jan MAREŠ councillor of the City of Chomutov |
|
Mr Stanislav MIŠÁK councillor of Zlínský Region |
|
Mr Martin NETOLICKÝ councillor of Pardubický Region |
|
Mr Jiří ROZBOŘIL councillor of Olomoucký Region |
|
Ms Václava ZELENKOVÁ councillor of Račiněves municipality |
|
Mr Robert ZEMAN councillor of the Town of Prachatice |
DANMARK
|
Ms Kirstine Helene BILLE Deputy Mayor |
|
Mr Henrik BRADE JOHANSEN Councillor |
|
Miss Lotte CEDERSKJOLD ENGSIG-KARUP Councillor |
|
Mr Martin HULGAARD Deputy Mayor |
|
Mr Peter KOFOD POULSEN Regional Councillor |
|
Ms Jane Strange NIELSEN Regional Councillor |
|
Mr Per NØRHAVE Councillor |
|
Mr Henrik QVIST Regional Councillor |
|
Mr John SCHMIDT ANDERSEN Mayor |
DEUTSCHLAND
|
Herr Sven AMBROSY Landrat des Kreises Friesland |
|
Herr Stefan ENGSTFELD Mitglied des Landtags von Nordrhein-Westfalen |
|
Herr Jörg FELGNER Staatssekretär im Ministerium der Finanzen des Landes Sachsen-Anhalt |
|
Herr Ralf GEISTHARDT Mitglied des Landtages von Sachsen-Anhalt |
|
Herr Harry GLAWE Mitglied der Landesregierung von Mecklenburg-Vorpommern, Minister für Wirtschaft, Bau und Tourismus, sowie Mitglied des Landtages Mecklenburg-Vorpommern |
|
Dr. Roland HEINTZE Mitglied der Hamburgischen Bürgerschaft |
|
Herr Heinz-Joachim HÖFER Bürgermeister der Stadt Altenkirchen |
|
Dr. Fritz JAECKEL Staatsminister, Sächsische Staatskanzlei |
|
Herr Norbert KARTMANN Mitglied des Hessischen Landtags |
|
Dr. Hermann KUHN Mitglied der Bremischen Bürgerschaft |
|
Herr Dieter LAUINGER Minister für Migration, Justiz und Verbraucherschutz, Mitglied der Landesregierung Thüringen |
|
Herr Clemens LINDEMANN Landrat des Saarpfalz-Kreises |
|
Frau Helma OROSZ Oberbürgermeisterin der Stadt Dresden |
|
Herr Jan PÖRKSEN Staatsrat für Arbeit, Soziales, Familie und Integration, Freie und Hansestadt Hamburg |
|
Frau Anne QUART Staatssekretärin für Europa und Verbraucherschutz, Ministerium der Justiz und für Europa und Verbraucherschutz des Landes Brandenburg |
|
Prof. Dr. Wolfgang REINHART Mitglied des Landtags von Baden-Württemberg |
|
Dr. Franz RIEGER Mitglied des Bayerischen Landtags, Vorsitzender des Ausschusses für Bundes- und Europaangelegenheiten sowie regionale Beziehungen |
|
Frau Isolde RIES Erste Vizepräsidentin des Landtags des Saarlandes |
|
Herr Sven RISSMANN Mitglied des Abgeordnetenhauses von Berlin |
|
Herr Holger RUPPRECHT Mitglied des Landtages Brandenburg |
|
Frau Anke SPOORENDONK Ministerin für Justiz, Kultur und Europa, Mitglied der Landesregierung von Schleswig-Holstein |
|
Herr Andreas TEXTER Mitglied des Landtages Mecklenburg-Vorpommern |
|
Herr Nils WIECHMANN Mitglied des Landtags von Rheinland-Pfalz |
EESTI
|
Mr Andres JAADLA Member of Rakvere City Council |
|
Mr Georg LINKOV Mayor of Hiiu Rural Municipality |
|
Mr Randel LÄNTS Member of Viljandi City Council |
|
Mr Rait PIHELGAS Mayor of Ambla Rural Municipality |
|
Mr Jan TREI Mayor of Viimsi Rural Municipality |
|
Mr Mart VÕRKLAEV Mayor of Rae Rural Municipality |
ΕΛΛΑΣ
|
Mr Kostas BAKOGIANNIS Head of the Region of Sterea Ellada |
|
Mr Dimitrios BIRMPAS Mayor of Aigaleo |
|
Mr Ioannis BOUTARIS Mayor of Thessaloniki |
|
Mr Fotios CHATZIDIAKOS Mayor of Rhodes |
|
Mr Panagiotis KATSIVELAS Mayor of Trifylia |
|
Mr Charalampos KOKKINOS Regional Councillor, Region of South Aegean |
|
Mr Dimitrios MARAVELIAS Regional Councillor, Region of Attica |
|
Mrs Anna PAPADIMITRIOU Regional Councillor, Region of Attica |
|
Mr Dimitrios PETROVITS Deputy Head of the Region of Evros |
|
Mr Dimitrios PREVEZANOS Mayor of Skiathos |
|
Mr Konstantinos SIMITSIS Municipal Councillor of Kavala |
|
Mr Petros SOULAS Mayor of Kordelio-Evosmos |
ESPAÑA
|
D. Roger ALBINYANA I SAIGÍ Secretario de Asuntos Exteriores de la Generalitat de Catalunya |
|
D. Enrique BARRASA SÁNCHEZ Director General de Inversiones y Acción Exterior de Extremadura |
|
D. Roberto Pablo BERMÚDEZ DE CASTRO Y MUR Consejero de Presidencia del Gobierno de Aragón |
|
Da Sol CALZADO GARCÍA Secretaria de Acción Exterior Junta de Andalucía |
|
D. Borja COROMINAS FISAS Director General de Asuntos Europeos y Cooperación con el Estado de la Comunidad de Madrid |
|
Da María de DIEGO DURANTEZ Directora General de Relaciones Institucionales y Acción Exterior de Castilla y León |
|
Da Angeles ELORZA ZUBIRÍA Secretaria Gral. de Acción Exterior del Gobierno Vasco |
|
D. Jesús GAMALLO ALLER Director General de Relaciones Exteriores y con la UE Xunta de Galicia |
|
Da Teresa GIMÉNEZ DELGADO DE TORRES D.G. Desarrollo Estrategia Económica y AAEE Consejería de Empleo y Economía de la Junta de Castilla-La Mancha |
|
D. Javier GONZÁLEZ ORTIZ Consejero de Economía, Hacienda y Seguridad de Canarias |
|
D. Javier LEÓN DE LA RIVA Alcalde de Valladolid |
|
D. Guillermo MARTÍNEZ SUÁREZ Consejero de Presidencia del Principado de Asturias |
|
D. Fernando MARTÍNEZ-MAILLO TORIBIO Presidente de la Diputación Provincial de Zamora |
|
D. Esteban MAS PORTELL Delegado del Gobierno de las Islas Baleares en Bruselas |
|
Da María Victoria PALAU TÁRREGA Directora General de Relaciones con la Unión Europea |
|
D. Manuel PLEGUEZUELO ALONSO Director General Participación ciudadana UE y Acción Exterior de Murcia |
|
D. Emilio del RIO SANZ Consejero de Presidencia y de Justicia de La Rioja |
|
D. Ramón ROPERO MANCERA Alcalde de Villafranca de los Barros |
|
D. Jordi SAN JOSÉ I BUENAVENTURA Alcalde de Sant Feliú de Llobregat (Barcelona) |
|
D. Juan Luis SÁNCHEZ DE MUNIÁIN LACASA Consejero de Cultura, Turismo y Relaciones Institucionales de Navarra |
|
Da Inmaculada VALENCIA BAYÓN Directora General de Economía y Asuntos Europeos de Cantabria |
FRANCE
|
M. Pierre BERTRAND Vice-président du Conseil général du Bas-Rhin |
|
Mme Josette BOREL-LINCERTIN Vice-présidente du Conseil régional de Guadeloupe |
|
Mme Nathalie COLIN-OESTERLE Conseillère régionale de Lorraine |
|
M. Guillaume CROS Conseiller régional de Midi-Pyrénées |
|
Mme Nassimah DINDAR Présidente du Conseil général de La Réunion |
|
Mme Karine DOGNIN-SAUZE Adjointe au maire de Lyon |
|
Mme Marie-Guite DUFAY Présidente du Conseil régional de Franche-Comté |
|
M. Daniel DUGLERY Conseiller régional d'Auvergne |
|
M. Nicolas FLORIAN Conseiller régional d'Aquitaine |
|
Mme Emmanuelle de GENTILI Première adjointe au maire de Bastia |
|
Mme Karine GLOANEC-MAURIN Vice-présidente du Conseil régional du Centre |
|
M. Hervé HOCQUARD Conseiller régional d'Île de France |
|
M. Jean-Louis JOSEPH Vice-président au Conseil régional de Provence-Alpes-Côte-d'Azur |
|
Mme Mireille LACOMBE Conseillère générale du Puy-de-Dôme |
|
Mme Blandine LEFEBVRE Maire de Saint Nicolas d'Aliermont |
|
M. Dominique LEVEQUE Maire d'Aÿ |
|
M. Didier MARIE Conseiller général de Seine-Maritime |
|
Mme Rachel PAILLARD Maire de Bouzy |
|
M. Daniel PERCHERON Président du Conseil régional du Nord-Pas-de-Calais |
|
M. François-Xavier PRIOLLAUD Maire de Louviers |
|
M. Christophe ROSSIGNOL Conseiller régional du Centre |
|
M. Jean-Louis TOURENNE Président du Conseil général d'Ille-et-Vilaine |
|
M. Michel VAUZELLE Président du Conseil régional de Provence-Alpes-Côte-d'Azur |
|
M. André VIOLA Président du Conseil général de l'Aude |
HRVATSKA
|
Mr Martin BARIČEVIĆ Mayor of the Municipality of Jasenice |
|
Ms Viviana BENUSSI Deputy Prefect of Istra County |
|
Mr Tulio DEMETLIKA Mayor of the City of Labin |
|
Ms Jasna PETEK Deputy Prefect of Krapina-Zagorje County |
|
Mr Dinko PIRAK Mayor of the City of Čazma |
|
Mr Slavko PRIŠĆAN Mayor of Municipality of Rovišće |
|
Ms Josipa RIMAC Mayor of the City of Knin |
|
Mr Alojz TOMAŠEVIĆ Prefect of Pozega-Slavonia County |
|
Mr Ivan VUČIĆ Prefect of Karlovac County |
IRELAND
|
Ms Deirdre FORDE Cork County Council |
|
Mr Michael MURPHY Tipperary County Council |
|
Mr Jimmy MCCLEARN Galway County Council |
|
Mr Declan MCDONNELL Galway City Council |
|
Mr Niall MCNELIS Galway City Council |
|
Ms Fiona O'LOUGHLIN Kildare County Council |
|
Mr William PATON Carlow County Council |
|
Mr Maurice QUINLIVAN Limerick City and County Council |
|
Ms Mary SHIELDS Cork City Council |
ITALIA
|
Sig. Alvaro ANCISI Consigliere Comunale di Ravenna |
|
Sig.ra Francesca BALZANI Assessore del Comune di Milano |
|
Sig.ra Benedetta BRIGHENTI Vice Sindaco del Comune di Castelnuovo Rangone (MO) |
|
Sig.ra Bianca Maria D'ANGELO Assessore e Consigliere regionale della Regione Campania |
|
Sig. Antonio DECARO Sindaco del Comune di Bari |
|
Sig. Giuseppe DI PANGRAZIO Consigliere regionale e Presidente del Consiglio regionale della Regione Abruzzo |
|
Sig. Marco DUS Consigliere Comunale di Vittorio Veneto (TV) |
|
Sig. Massimo FEDERICI Presidente Provincia di La Spezia |
|
Sig. Carlo FIDANZA Assessore di Veleso (CO) |
|
Sig. Stefano Bruno GALLI Consigliere regionale della Regione Lombardia |
|
Sig.ra Paola GIORGI Assessore e Consigliere regionale della Regione Marche |
|
Sig. Isidoro GOTTARDO Consigliere Comunale di Sacile (PN) |
|
Sig. Onofrio INTRONA Consigliere regionale e Presidente del Consiglio regionale della Regione Puglia |
|
Sig.ra Carmen Patrizia MURATORE Consigliere regionale della Regione Liguria |
|
Sig. Leoluca ORLANDO Sindaco del Comune di Palermo |
|
Sig. Roberto PELLA Sindaco del Comune di Valdengo (BI) |
|
Sig. Giuseppe RINALDI Presidente Provincia di Rieti |
|
Sig. Clodovaldo RUFFATO Consigliere regionale e Presidente del Consiglio regionale della Regione Veneto |
|
Sig. Vito SANTARSIERO Consigliere regionale della Regione Basilicata |
|
Sig. Antonio SCALZO Consigliere regionale e Presidente del Consiglio regionale della Regione Calabria |
|
Sig. Giorgio SILLI Consigliere Comunale di Prato |
|
Sig. Marco TROMBINI Presidente Provincia di Rovigo |
|
Sig. Giuseppe VARACALLI Sindaco del Comune di Gerace |
|
Sig. Nicola VENDOLA Presidente della Regione Puglia |
ΚΥΠΡΟΣ
|
Mr Kyriakos CHATZITTOFIS Mayor of Agios Athanasios |
|
Mr Constantinos HADJIKAKOU Municipal Councilor of Famagusta Municipality |
|
Mr Panikos HADJITHEORIS President of Community Council of Armou |
|
Mr George IAKOVOU President of the Community Council of Agioi Trimithias |
|
Mr Stavros STAVRINIDES Municipal Councillor of Strovolos Municipality |
LATVIJA
|
Mr Gunārs ANSIŅŠ Member of Liepāja City Council |
|
Mr Jānis BAIKS Member of Valmiera City Council |
|
Mr Gints KAMINSKIS Member of Auce Municipal Council |
|
Mr Sergejs MAKSIMOVS Member of Viļaka Municipal Council |
|
Mr Aivars OKMANIS Member of Rundāle Municipal Council |
|
Ms Olga VEIDIŅA Member of Rīga City Council |
|
Mr Hardijs VENTS Member of Pārgauja Municipal Council |
LIETUVA
|
Mr Algimantas GAUBAS Member of Šiauliai District Municipal Council |
|
Mr Jonas JARUTIS Member of Kupiškis District Municipal Council |
|
Ms Daiva MATONIENĖ Member of Šiauliai City Municipal Council |
|
Mr Algirdas NEIBERKA Member of Vilkaviškis District Municipal Council |
|
Mr Jonas PINSKUS Member of Vilnius City Municipal Council |
|
Ms Zinaida TRESNICKAJA Member of Visaginas Municipal Council |
|
Mr Algirdas VRUBLIAUSKAS Member of Alytus District Municipal Council |
|
Mr Deivydas VYNIAUTAS Member of Mažeikiai District Municipal Council |
|
Ms Odeta ŽERLAUSKIENĖ Member of Skuodas District Municipal Council |
LUXEMBOURG
|
Monsieur Gusty GRAAS échevin de la Commune de Bettembourg |
|
Monsieur Tom JUNGEN bourgmestre de la Commune de Roeser |
|
Madame Martine MERGEN membre du conseil communal de la Ville de Luxemburg |
|
Madame Sam TANSON échevin de la Ville de Luxemburg |
|
Monsieur Pierre WIES bourgmestre de la Commune de Larochette |
MAGYARORSZÁG
|
Ms Boglárka BÁNNÉ DR. GÁL Vice-President of County Council of Borsod-Abaúj-Zemplén Megye |
|
Mr János Ádám KARÁCSONY Representative of local government of Village Tahitótfalu |
|
Mr Attila KISS Mayor of Hajdúböszörmény |
|
Mr Béla KOCSY Representative of local government of District 2 of Budapest |
|
Mr Sándor KOVÁCS President of County Council of Jász-Nagykun-Szolnok Megye |
|
Mr Zoltán NÉMETH President of County Council of Győr-Moson-Sopron Megye |
|
Mr Attila DR. PÁL President of County Council of Zala Megye |
|
Mr Tamás Gergő SAMU Representative of County Council of Békés Megye |
|
Mr Gábor DR. SIMON Representative of Local Government of Miskolc with county rights |
|
Mr Ferenc TEMERINI Representative of Local Government of Soltvadkert |
|
Ms Kata TÜTTŐ Representative of Local Government of District 12 of Budapest |
|
Mr Botond DR. VÁNTSA Deputy-Mayor of Szigetszentmiklós |
MALTA
|
Mr Jesmond AQUILINA Deputy Mayor of Ħal Qormi |
|
Mr Paul BUTTIGIEG Councillor, Qala Local Council |
|
Mr Frederick CUTAJAR Mayor of Santa Lucija |
|
Mr Mario FAVA Councillor, Swieqi Local Council |
|
Mr Anthony MIFSUD Councillor, Imtarfa Local Council |
NEDERLAND
|
Mr A. (Ahmed) ABOUTALEB mayor of Rotterdam |
|
Mr B.J. (Bert) BOUWMEESTER mayor of Coevorden |
|
Mr Th.J.F.M. (Theo) BOVENS Governor: chair of the Council and of the Executive Council of the Province of Limburg |
|
Mr H. (Henk) BRINK member of the Executive Council of the Province of Drenthe |
|
Mr B.J. (Ben) DE REU member of the Executive Council of the Province of Zeeland |
|
Mr R. (Rob) JONKMAN member of the Executive Council of Opsterland |
|
Mr J.H.J. (Hans) KONST member of the Executive Council of the Province of Fryslân |
|
Mrs E.M. (Elvira) SWEET member of the Executive Council of the Province of Noord-Holland |
|
Mrs Dr. J.M.E. (Annemieke) TRAAG member of the Executive Council of the Province of Gelderland |
|
Mr N.A. (André) VAN DE NADORT mayor of Ten Boer |
|
Mrs I.K. (Ingrid) VAN ENGELSHOVEN member of the Executive Council of 's Gravenhage |
|
Mr C.L. (Cornelis) VISSER mayor of Twenterand |
ÖSTERREICH
|
Frau Vizebürgermeisterin und Landeshauptmann-Stellvertreterin Maga Renate BRAUNER Verantwortlichkeit gegenüber einer gewählten Versammlung (Mitglied der Wiener Stadt- bzw. Landesregierung) |
|
Herr Landtagsabgeordneter Christian ILLEDITS Auf Wahlen beruhendes Mandat (Abgeordneter zum Burgenländischen Landtag) |
|
Frau Landtagspräsidentin Dr. Brigitta PALLAUF Auf Wahlen beruhendes Mandat (Präsidentin des Salzburger Landtages) |
|
Herr Landtagsabgeordneter Bürgermeister Johannes PEINSTEINER Auf Wahlen beruhendes Mandat (Direktwahl als Bürgermeister von Sankt Wolfgang in Oberösterreich durch die Bevölkerung) |
|
Herr Landeshauptmann Günther PLATTER Mandat mit politischer Verantwortlichkeit gegenüber einer gewählten Versammlung (Landeshauptmann von Tirol) |
|
Herr Landesrat Mag. Michael SCHICKHOFER Regierungsmitglied mit politischer Verantwortung gegenüber dem Landtag (Mitglied der Steirischen Landesregierung) |
|
Frau Landesrätin Mag. Barbara SCHWARZ Mandat mit politischer Verantwortlichkeit gegenüber einer gewählten Versammlung (Mitglied der Niederösterreichischen Landesregierung) |
|
Herr Landtagsabgeordneter Herwig SEISER Abgeordneter zum Kärntner Landtag und Klubobmann der SPÖ-Fraktion (auf Wahlen beruhendes Mandat) |
|
Herr Landtagspräsident Kommerzialrat Viktor SIGL Auf Wahlen beruhendes Mandat (Abgeordneter zum Oberösterreichischen Landtag) |
|
Herr Landtagspräsident Mag. Harald SONDEREGGER Präsident des Landtags von Vorarlberg (auf Wahlen beruhendes Mandat |
|
Frau Gemeinderätin Landtagsabgeordnete Prof.in Dr.in Elisabeth VITOUCH Gemeinderat und Landtag von Wien (auf Wahlen beruhendes Mandat) |
|
Herr Geschäftsführender Gemeinderat und Abgeordneter zum Nationalrat Hannes WENINGER Gemeinde Gießhübl in Niederösterreich (auf Wahlen beruhendes Mandat) |
POLSKA
|
Adam BANASZAK radny województwa kujawsko-pomorskiego |
|
Stanisław BODYS burmistrz Miasta Rejowiec Fabryczny |
|
Andrzej BUŁA radny województwa opolskiego |
|
Piotr CAŁBECKI radny województwa kujawsko-pomorskiego |
|
Bogdan DYJUK radny województwa podlaskiego |
|
Robert GODEK radny powiatu strzyżowskiego |
|
Arkadiusz GODLEWSKI radny Miasta Katowice |
|
Marzena KEMPIŃSKA radny powiatu świeckiego |
|
Józef KOTYŚ radny województwa opolskiego |
|
Andrzej KUNT burmistrz Kostrzyna nad Odrą |
|
Lucjan KUŹNIAR radny województwa podkarpackiego |
|
Mirosław LECH wójt gminy Korycin |
|
Marek OLSZEWSKI wójt gminy Lubicz |
|
Władysław ORTYL radny województwa podkarpackiego |
|
Joachim SMYŁA radny powiatu lublinieckiego |
|
Hanna ZDANOWSKA Prezydent Miasta Łodzi |
PORTUGAL
|
Américo Jaime AFONSO PEREIRA Presidente da Câmara Municipal de Vinhais |
|
Vítor Manuel CHAVES DE CARO PROENÇA Presidente da Câmara Municipal de Alcácer do Sal |
|
Luís Miguel CORREIA ANTUNES Presidente da Câmara Municipal da Lousă |
|
Joăo CUNHA E SILVA Vice-Presidente do Governo Regional da Madeira |
|
Luís Manuel DOS SANTOS CORREIA Presidente da Câmara Municipal de Castelo Branco |
|
Isaura Maria ELIAS CRISÓSTOMO BERNARDINO MORAIS Presidente da Câmara Municipal de Rio Maior |
|
Paulo Jorge FRAZÃO BATISTA SANTOS Presidente da Câmara Municipal da Batalha |
|
Francisco Manuel LOPES Presidente da Câmara Municipal de Lamego |
|
Vitor Manuel MARTINS GUERREIRO Presidente da Câmara Municipal de Săo Brás de Alportel |
|
António Benjamim PEREIRA Presidente da Câmara Municipal de Esposende |
|
Aníbal SOUSA REIS COELHO DA COSTA Presidente da Câmara Municipal de Ferreira do Alentejo |
|
Rodrigo VASCONCELOS DE OLIVEIRA Subsecretário Regional da Presidência para as Relações Externas — Açores |
ROMÂNIA
|
Mr Gheorghe CATRINOIU Mayor of Fetești |
|
Mr Ciprian DOBRE President of Mureș County Council |
|
Mr Alexandru DRĂGAN Position: Mayor of Tașca, Neamț County |
|
Mr Ștefan ILIE Mayor of Luncavița, Tulcea Conunty |
|
Mr Cornel NANU Mayor of Cornu, Prahova County |
|
Mr Robert Sorin NEGOIȚĂ Mayor of Bucharest 3rd District |
|
Mr Marian PETRACHE President of Ilfov County Council |
|
Mr Silviu PONORAN Mayor of Zlatna town, Alba County |
|
Mr Emil PROȘCAN Mayor of Mizil town, Prahova County |
|
Mr Mihai Adrian ȘTEF President of Satu Mare County Council |
|
Mr Adrian Ovidiu TEBAN Mayor of Cugir town, Alba County |
|
Mr Florin Grigore TECĂU President of Argeș County Council |
|
Mr Horia TEODORESCU President of Tulcea County Council |
|
Mr Istvan VAKAR Vice-president of Cluj County Council |
|
Mr Ion Marcel VELA Mayor of Caransebeș, Caraș-Severin County |
SLOVENIJA
|
Ms Mojca ČEMAS STJEPANOVIČ Mayor of the Municipality of Črnomelj |
|
Mr Anton KOKALJ Member of the Municipal Council of the Municipality of Vodice |
|
Mr Branko LEDINEK Mayor of the Municipality of Rače-Fram |
|
Mr Gregor MACEDONI Mayor of the Municipality of Novo mesto |
|
Mr Tomaž ROŽEN Mayor of the Municipality of Ravne na Koroškem |
|
Mr Miran SENČAR Mayor of the Municipality of Ptuj |
|
Ms Tanja VINDIŠ FURMAN Member of the Municipal Council of the Municipality of Maribor |
SLOVENSKO
|
Mr Martin BERTA Vice — Chairman of Bratislava Self — Governing Region |
|
Mr Ján BLCHÁČ Mayor of Liptovský Mikuláš |
|
Mr Radoslav ČUHA Vice — Chairman of Prešov Self — Governing Region |
|
Mr Ján FERENČÁK Mayor of Kežmarok |
|
Mr Daniel LORINC Mayor of Kladzany |
|
Mr Tibor MIKUŠ Chairman of Trnava Self — Governing Region |
|
Mr Jozef PETUŠÍK Mayor of Dolný Lopašov |
|
Mr Richard TAKÁČ Vice — Chairman of Trenčín Self — Governing Region |
|
Ms Andrea TURČANOVÁ Mayor of Prešov |
SUOMI
|
Ms Tiina ELOVAARA city councillor of Tampere |
|
Mr Patrik KARLSSON city councillor of Vantaa |
|
Ms Katri KULMUNI city councillor of Tornio |
|
Mr Veikko KUMPUMÄKI city councillor of Kemi |
|
Ms Hannele LUUKKAINEN deputy city councillor of Helsinki |
|
Mr Matias MÄKYNEN city councillor of Vaasa |
|
Ms Sanna PARKKINEN local councillor of Liperi |
|
Mr Antero SAKSALA local councillor of Pirkkala |
|
Mr Wille VALVE Member of Åland Islands Parliament |
SVERIGE
|
Ms Åsa ÅGREN WIKSTRÖM Ledamot i kommunfullmäktige, Umeå kommun |
|
Mr Carl Fredrik GRAF Ledamot i kommunfullmäktige, Halmstads kommun |
|
Ms Carola GUNNARSSON Ledamot i kommunfullmäktige, Sala kommun |
|
Ms Ewa LINDSTRAND Ledamot i kommunfullmäktige, Timrå kommun |
|
Ms Agneta LIPKIN Ledamot i landstingsfullmäktige, Norrbottens läns landsting |
|
Mr Kenth LÖVGREN Ledamot i regionfullmäktige, Gävleborgs läns landsting |
|
Mr Roger MOGERT Ledamot i kommunfullmäktige, Stockholms kommun |
|
Mr Anders ROSÉN Ledamot i kommunfullmäktige, Halmstads kommun |
|
Ms Marie-Louise RÖNNMARK Ledamot i kommunfullmäktige, Umeå kommun |
|
Mr Carl Johan SONESSON Ledamot i regionfullmäktige, Skåne läns landsting |
|
Mr Rolf SÄLLRYD Ledamot i regionfullmäktige, Kronobergs läns landsting |
|
Ms Marie SÄLLSTRÖM Ledamot i landstingsfullmäktige, Blekinge läns landsting |
UNITED KINGDOM
27.1.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 20/85 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (PESC) 2015/117 A CONSILIULUI
din 26 ianuarie 2015
privind punerea în aplicare a Deciziei 2013/255/PESC privind măsuri restrictive împotriva Siriei
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 31 alineatul (2),
având în vedere Decizia 2013/255/PESC a Consiliului din 31 mai 2013 privind măsuri restrictive împotriva Siriei (1), în special articolul 30 alineatul (1),
întrucât:
(1) |
La 31 mai 2013, Consiliul a adoptat Decizia 2013/255/PESC. |
(2) |
Prin hotărârile sale din 13 noiembrie 2014 în cauzele T-653/11, T-654/11, și T-43/12, Tribunalul Uniunii Europene a anulat decizia Consiliului de a include pe Aiman Jaber, Khaled Kaddour, Mohammed Hamcho și Hamcho International pe lista persoanelor și entităților care fac obiectul măsurilor restrictive, prevăzută în anexa I la Decizia 2013/255/PESC. |
(3) |
Aiman Jaber, Khaled Kaddour, Mohammed Hamcho și Hamcho International ar trebui incluși din nou pe lista persoanelor și entităților care fac obiectul măsurilor restrictive, pe baza unor noi expuneri de motive. |
(4) |
Prin urmare, Decizia 2013/255/PESC ar trebui modificată în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Anexa I la Decizia 2013/255/PESC se modifică în conformitate cu anexa la prezenta decizie.
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Bruxelles, 26 ianuarie 2015.
Pentru Consiliu
Președintele
E. RINKĒVIČS
(1) JO L 147, 1.6.2013, p. 14.
ANEXĂ
Persoanele și entitatea enumerate în continuare se adaugă pe lista persoanelor și entităților prevăzută în anexa I la Decizia 2013/255/PESC.
I. LISTA PERSOANELOR FIZICE ȘI JURIDICE, ENTITĂȚILOR SAU ORGANISMELOR MENȚIONATE LA ARTICOLELE 27 ȘI 28
A. PERSOANE
|
Nume |
Informații de identificare |
Motive |
Data includerii pe listă |
18. |
Mohammed ( ) Hamcho ( ) |
Data nașterii: 20 mai 1966. Pașaport nr. 002954347 |
Proeminent om de afaceri sirian, proprietar al Hamcho International, apropiat al unor personalități marcante ale regimului sirian, printre care se numără președintele Bashar al Assad și Maher al-Assad. Din martie 2014, deține funcția de președinte pentru China al consiliilor bilaterale de afaceri, ca urmare a numirii sale de către ministrul economiei, Khodr Orfali. Mohammed Hamcho beneficiază de sprijinul regimului sirian pe care îl susține la rândul său și este asociat cu persoane care beneficiază de regim și care îl susțin. |
27.1.2015 |
28. |
Khalid ( ) (alias Khaled) Qaddur ( ) (alias Qadour, Qaddour, Kaddour) |
|
Proeminent om de afaceri sirian, apropiat al lui Maher al-Assad, o personalitate marcantă a regimului sirian. Khalid Qaddur beneficiază de sprijinul regimului sirian pe care îl susține la rândul său și este asociat cu persoane care beneficiază de regim și care îl susțin. |
27.1.2015 |
33. |
Ayman ( ) Jabir ( ) (alias Aiman Jaber) |
Locul nașterii: Latakia |
Proeminent om de afaceri sirian, apropiat al unor personalități marcante ale regimului sirian, printre care se numără Maher al-Assad și Rami Makhlouf. De asemenea, a oferit sprijin regimului prin facilitarea importului de petrol de la Overseas Petroleum Trading în Siria prin intermediul societății sale El Jazireh. Ayman Jabir beneficiază de sprijinul regimului pe care îl susține la rândul său și este asociat cu persoane care beneficiază de regim și care îl susțin. |
27.1.2015 |
B. ENTITĂȚI
|
Denumire |
Informații de identificare |
Motive |
Data includerii pe listă |
|||||||
3. |
Hamcho International (alias Hamsho International Group) |
|
Hamcho International este o importantă societate holding siriană deținută de Mohammed Hamcho. Hamcho International beneficiază de sprijinul regimului pe care îl susține la rândul său și este asociat cu o persoană care beneficiază de regim și care îl susține. |
27.1.2015 |
27.1.2015 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 20/87 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (PESC) 2015/118 A CONSILIULUI
din 26 ianuarie 2015
de punere în aplicare a Deciziei 2010/656/PESC de reînnoire a măsurilor restrictive impuse împotriva Côte d'Ivoire
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 31 alineatul (2),
având în vedere Decizia 2010/656/PESC a Consiliului din 29 octombrie 2010 de reînnoire a măsurilor restrictive impuse împotriva Côte d'Ivoire (1), în special articolul 6 alineatul (1),
întrucât:
(1) |
La 29 octombrie 2010, Consiliul a adoptat Decizia 2010/656/PESC. |
(2) |
La 20 noiembrie 2014, Comitetul de sancțiuni, instituit în temeiul Rezoluției 1572 (2004) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite cu privire la Côte d'Ivoire, a eliminat o persoană de pe lista cu persoanele care fac obiectul măsurilor impuse prin punctele 9-12 din respectiva rezoluție. |
(3) |
Prin urmare, lista persoanelor care fac obiectul măsurilor restrictive prevăzute în anexa I la Decizia 2010/656/PESC ar trebui modificată în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Anexa I la Decizia 2010/656/PESC se modifică în conformitate cu anexa la prezenta decizie.
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptat la Bruxelles, 26 ianuarie 2015.
Pentru Consiliu
Președintele
J. DŪKLAVS
(1) JO L 285, 30.10.2010, p. 28.
ANEXĂ
Se elimină din anexa I la Decizia 2010/656/PESC mențiunea referitoare la persoana următoare:
Alcide DJÉDJÉ