25.11.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 337/1

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) NR. 1252/2014 AL COMISIEI

din 28 mai 2014

de completare a Directivei 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește principiile și orientările de bune practici de fabricație pentru substanțele active utilizate în medicamentele de uz uman

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman (1), în special articolul 47 al treilea paragraf,

întrucât:

(1)

Toate substanțele active fabricate în Uniune, inclusiv cele destinate exportului, ar trebui fabricate conform principiilor și orientărilor de bune practici de fabricație pentru substanțe active detaliate în prezent în cadrul orientărilor tehnice privind fabricarea substanțelor active publicate de Comisie. Este necesară stabilirea principiilor și orientărilor de bune practici de fabricație pentru substanțele active într-un act juridic cu caracter obligatoriu.

(2)

Pentru promovarea utilizării unor standarde armonizate la nivel global, principiile și orientările de bune practici de fabricație pentru substanțele active ar trebui stabilite în conformitate cu orientările pentru substanțe active ale Conferinței internaționale pentru armonizarea cerințelor tehnice de înregistrare a produselor farmaceutice de uz uman.

(3)

Ar trebui stabilite principii și orientări de bune practici de fabricație pentru substanțele active în legătură cu toate chestiunile, operațiunile și procesele implicate în determinarea calității substanțelor active, cum ar fi managementul calității, personalul, punctele de lucru și echipamentele, documentația, gestionarea materialelor, producția, controalele de calitate în timpul proceselor, ambalajele, etichetarea, controalele de laborator, returnările, plângerile și retragerile de pe piață, externalizarea și reambalarea. Pentru asigurarea respectării acestor principii și orientări, producătorii de substanțe active ar trebui să aibă obligația de a institui și de a aplica un sistem eficace de management al calității substanțelor respective.

(4)

Personalul care nu respectă condițiile de igienă, care poartă îmbrăcăminte neadecvată sau care practică activități cu potențial de contaminare în zona de producție poate compromite calitatea substanței active. Acest lucru poate fi prevenit prin instituirea unor practici sanitare și de igienă adecvate pentru operațiunile de fabricare efectuate. Practicile respective ar trebui specificate de sistemul de management al calității instituit de producătorul substanței active.

(5)

Pentru asigurarea unei calități adecvate a substanței active, este necesară minimizarea contaminării și a contaminării încrucișate potențiale prin impunerea utilizării instalațiilor, proceselor de producție și recipientelor desemnate, precum și a unor controale adecvate ale potențialelor contaminări.

(6)

Este deosebit de importantă prevenirea contaminării încrucișate la fabricarea substanțelor active nocive pentru sănătatea umană. Contaminarea altor produse cu substanțe active puternic sensibilizante ar putea reprezenta un risc grav pentru sănătatea publică, întrucât expunerea la astfel de substanțe duce adesea la dezvoltarea unor hipersensibilități sau a unor reacții alergice. Din acest motiv, fabricarea acestor substanțe active ar trebui să fie autorizată numai în zone de producție separate. Poate fi, de asemenea, necesară utilizarea unor zone de producție separate pentru fabricarea substanțelor active potențial nocive pentru sănătatea umană din cauza puterii lor imunogene sau a naturii lor infecțioase sau nocive. În cazul acestor substanțe, producătorul ar trebui să realizeze o evaluare a riscurilor pentru sănătatea umană și a necesității unor zone de producție separate.

(7)

Pentru facilitarea urmăririi, identificării și rezolvării potențialelor probleme de calitate, precum și pentru verificarea respectării bunelor practici de fabricație, producătorul ar trebui să păstreze înregistrări scrise detaliate ale tuturor proceselor pe care le execută în legătură cu fabricarea substanțelor active, inclusiv ale abaterilor de la procesele respective.

(8)

Pentru a se asigura că medicamentele respectă standardele de calitate, de siguranță și de eficacitate adecvate și pentru protecția sănătății publice, producătorii unei substanțe active ar trebui să comunice fără întârziere orice modificări care ar putea afecta calitatea substanței active producătorilor de medicamente care utilizează substanța activă respectivă.

(9)

Este necesară instituirea unor proceduri corespunzătoare pentru înregistrarea și investigarea plângerilor legate de calitate și pentru retragerea produselor, în vederea rezolvării rapide a problemelor de calitate și a retragerii rapide de pe piață a substanțelor active care nu respectă standardele de calitate sau care reprezintă un risc pentru sănătatea publică.

(10)	În cazul în care producătorul unei substanțe active încredințează oricare parte a procesului de fabricație unei alte părți, este importantă clarificarea în scris a răspunderii părții respective în ceea ce privește respectarea bunelor practici de fabricație și a măsurilor privind calitatea.

(11)	Este necesară aplicarea bunelor practici de fabricație și în cazul procesului de reambalare și reetichetare, pentru a se evita etichetarea greșită a substanțelor active sau contaminarea acestora în timpul procesului,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Domeniul de aplicare

Prezentul regulament stabilește principiile și orientările de bune practici de fabricație pentru substanțele active utilizate în medicamentele de uz uman, inclusiv pentru substanțele active destinate exportului.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.	„fabricație” înseamnă orice operațiune totală sau parțială de primire a materialelor, de fabricare, ambalare, reambalare, etichetare, reetichetare, control al calității sau diseminare a substanțelor active și toate controalele aferente;

2.	„material de bază pentru substanța activă” înseamnă orice substanță din care se fabrică sau se extrage o substanță activă;

3.	„produs intermediar pentru substanța activă” înseamnă o substanță care a fost obținută în cursul fabricării unei substanțe active și care urmează să fie prelucrată în continuare;

4.	„materie primă” înseamnă orice substanță, reactiv sau solvent destinat utilizării în procesul de fabricare a unei substanțe active și din care nu se fabrică sau nu se extrage în mod direct substanța activă.

Articolul 3

Managementul calității

(1) Producătorii de substanțe active (denumiți în continuare „producătorii”) instituie, documentează și pun în aplicare un sistem eficace de management al calității substanțelor respective pe durata operațiunilor de fabricație pe care le efectuează (denumite în continuare „procesul de fabricație”). Sistemul prevede participarea activă a conducerii și a personalului ocupat în procesul de fabricație.

Sistemul asigură respectarea de către substanțele active a specificațiilor referitoare la calitate și la puritate, conform articolului 12 alineatul (1).

Sistemul cuprinde și managementul riscurilor de calitate.

(2) Producătorul numește o unitate de control al calității care să fie diferită de unitatea de producție și care să răspundă de asigurarea calității și de controlul calității.

(3) Producătorul efectuează audituri interne periodice și adoptă măsurile necesare în urma constatărilor.

Articolul 4

Personalul

(1) Producătorul se asigură că există numărul adecvat de membri ai personalului cu calificările necesare, obținute prin educație, formare sau experiență, care să desfășoare și să supravegheze operațiunile de fabricare a substanțelor active.

(2) Personalul respectă bunele practici sanitare și de igienă în zona de producție. Membrii personalului nu au acces în zona de producție dacă:

(a)	suferă de o boală infecțioasă sau au leziuni deschise sau alte afecțiuni dermatologice pe suprafețe expuse ale corpului, care ar putea afecta calitatea și puritatea substanței active;

(b)	poartă îmbrăcăminte care este în mod vizibil murdară sau nu protejează substanța activă de contaminări potențiale venind de la personal sau nu protejează personalul de expunerea la substanțe active potențial nocive pentru sănătatea umană;

(c)	în momentul intrării în zona de producție, desfășoară activități care ar putea contamina sau compromite în alt mod calitatea substanței active.

Articolul 5

Clădirile și instalațiile

(1) Clădirile și instalațiile utilizate la fabricarea substanțelor active sunt amplasate, proiectate și construite astfel încât să fie adecvate pentru operațiunile cărora le sunt destinate și să faciliteze curățarea și întreținerea, ținând seama de tipul și de etapa de fabricație pentru care sunt utilizate clădirile și instalațiile respective.

Instalațiile și fluxul materialelor și al personalului în interiorul instalațiilor sunt proiectate astfel încât să asigure păstrarea separată și absența contaminării între diferitele substanțe și materiale.

(2) Clădirile sunt întreținute și reparate corespunzător și sunt păstrate în stare de curățenie adecvată.

(3) Substanțele active puternic sensibilizante sunt fabricate în zone de producție separate.

La desfășurarea operațiunilor de producție, producătorul evaluează necesitatea utilizării unor zone de producție separate pentru alte substanțe active potențial nocive pentru sănătatea umană din cauza potenței sau a naturii lor infecțioase sau nocive. Evaluarea stabilește riscul pentru sănătatea umană reprezentat de substanțele active respective ținând seama de potența, de toxicitatea și de infecțiozitatea substanței active, precum și de procedurile existente de minimizare a riscurilor. Evaluarea se documentează în scris.

În cazul în care evaluarea indică un risc pentru sănătatea umană, substanța activă respectivă trebuie fabricată în zone de producție separate.

Articolul 6

Echipamentele

(1) Echipamentele utilizate la fabricarea substanțelor active sunt proiectate, dimensionate și amplasate corespunzător având în vedere utilizarea preconizată, curățarea, întreținerea și, dacă este cazul, igienizarea lor.

Echipamentele sunt construite și exploatate astfel încât suprafețele care vin în contact cu materiile prime, cu materialele de bază pentru substanțele active, cu produsele intermediare pentru substanțele active sau cu substanțele active să nu altereze calitatea materiilor prime, a materialelor de bază pentru substanțele active, a produselor intermediare pentru substanțele active sau a substanțelor active în așa măsură încât acestea să nu mai respecte specificațiile stabilite conform articolului 12 alineatul (1).

(2) Producătorul instituie proceduri scrise pentru curățarea echipamentelor și pentru verificarea ulterioară a adecvării sale pentru utilizarea în procesul de fabricație.

(3) Echipamentele de control, cântărire, măsurare, monitorizare și testare care sunt esențiale pentru asigurarea calității substanței active se calibrează în conformitate cu procedurile scrise și cu calendarul stabilit.

Articolul 7

Documentarea și înregistrările

(1) Producătorul instituie și păstrează un sistem de documentare și proceduri scrise pentru întregul proces de fabricație.

Toate documentele referitoare la procesul de fabricație sunt elaborate, revizuite, aprobate și distribuite conform procedurilor scrise.

Producătorul păstrează înregistrări în legătură cel puțin cu următoarele elemente ale procesului de fabricație:

1.	curățarea și utilizarea echipamentelor;

2.	originile materiilor prime, materialelor de bază pentru substanțele active și produselor intermediare pentru substanțele active;

3.	controalele legate de materiile prime, materialele de bază pentru substanțele active și produsele intermediare pentru substanțele active;

4.	utilizarea materiilor prime, materialelor de bază pentru substanțele active și produselor intermediare pentru substanțele active;

5.	etichetarea substanțelor active și a materialelor de ambalare;

6.	instrucțiunile de producție principale;

7.	producția și controlul loturilor;

8.	controalele de laborator.

Emiterea, revizuirea, înlocuirea și retragerea documentelor referitoare la procesul de fabricație se controlează și se păstrează înregistrări privind revizuirea, înlocuirea și retragerea lor.

(2) Toate activitățile legate de calitate desfășurate în timpul procesului de fabricație se înregistrează în momentul în care au loc. Orice abatere de la procedurile scrise menționate la articolul 7 alineatul (1) se documentează și se explică. Abaterile care afectează calitatea substanței active sau care împiedică substanța activă să respecte specificațiile menționate la articolul 12 alineatul (1) se investighează, iar investigație și concluziile acesteia se documentează.

(3) După efectuarea operațiunilor de producție și control, producătorul păstrează toate înregistrările privind producția și controalele timp de cel puțin un an după data de expirare a lotului. Pentru orice substanță activă cu date de retestare, producătorul păstrează înregistrările timp de cel puțin trei ani după introducerea pe piață a lotului complet.

Articolul 8

Gestionarea materialelor

(1) Producătorul instituie proceduri scrise în vederea asigurării calității materialelor intrate, proceduri care se referă la următoarele elemente:

recepția;

2.	identificarea;

3.	carantina;

4.	depozitarea;

5.	manipularea;

6.	eșantionarea;

testarea;

8.	aprobarea;

9.	respingerea.

(2) Producătorul instituie un sistem de evaluare a furnizorilor de materiale critice.

Articolul 9

Controlul producției și controalele în timpul proceselor

(1) Operațiunile de producție fac obiectul controalelor în vederea monitorizării și ajustării procesului de producție sau a verificării conformității substanței active cu specificațiile privind calitatea și puritatea de la articolul 12 alineatul (1). Operațiunile de producție critice pentru asigurarea respectării de către substanța activă a specificațiilor de calitate de la articolul 12 alineatul (1) se desfășoară sub supravegherea vizuală a personalului calificat sau se supune unor măsuri de control echivalente.

(2) Cântărirea și măsurarea materiilor prime și a materialelor de bază pentru substanțele active se efectuează cu precizie și în așa fel încât să nu le afecteze adecvarea pentru utilizare.

(3) Operațiunile de producție, inclusiv orice operațiuni efectuate după purificarea produselor intermediare pentru substanța activă sau a substanței active, se efectuează astfel încât să se prevină contaminarea materiilor prime, a materialelor de bază pentru substanțele active, a produselor intermediare pentru substanțele active și a substanțelor active cu alte materiale.

Articolul 10

Ambalarea și etichetarea

(1) Recipientele oferă protecție adecvată împotriva deteriorării sau contaminării substanței active din momentul în care substanța activă este ambalată până în momentul utilizării sale la fabricarea medicamentelor.

(2) Depozitarea, tipărirea și utilizarea etichetelor substanțelor active sunt operațiuni care se controlează. Etichetele cuprind informațiile necesare pentru asigurarea calității substanței active.

Articolul 11

Introducerea pe piață

O substanță activă se introduce pe piață numai după ce a fost livrată pentru vânzare de către unitatea de control al calității.

Articolul 12

Controalele de laborator

(1) Producătorul stabilește specificații privind calitatea și puritatea pentru substanțele active pe care le fabrică, precum și pentru materiile prime, materialele de bază pentru substanțele active și produsele intermediare pentru substanțele active utilizare în cadrul procesului de producție.

(2) Se efectuează teste de laborator pentru verificarea respectării specificațiilor menționate la alineatul (1).

Producătorul emite certificate de analiză pentru fiecare lot de substanțe active la cererea:

(a)	autorităților competente dintr-un stat membru;

(b)	producătorilor de substanțe active cărora li se furnizează, în mod direct sau indirect, substanța activă respectivă în vederea prelucrării ulterioare, a ambalării, a reambalării, a etichetării sau a reetichetării substanței active;

(c)	distribuitorilor și comisionarilor de substanțe active;

(d)	producătorilor de medicamente cărora le furnizează în mod direct sau indirect substanța activă respectivă.

(3) Producătorul monitorizează stabilitatea substanței active prin studii privind stabilitatea. Datele de expirare sau de retestare a substanțelor active se stabilesc pe baza unei evaluări a datelor derivate din studiile privind stabilitatea. Se păstrează eșantioane identificate în mod corespunzător din substanța activă, conform unui plan de eșantionare stabilit pe baza perioadei de valabilitate a substanței active.

Articolul 13

Validarea

Producătorul instituie și pune în aplicare o politică de validare pentru procesele și procedurile care sunt critice pentru asigurarea respectării de către substanța activă a specificațiilor privind calitatea și puritatea stabilite conform articolului 12 alineatul (1).

Articolul 14

Controlul schimbărilor

(1) Înainte de introducerea oricărei schimbări a procesului de fabricație, producătorul evaluează impactul potențial asupra calității substanței active a schimbării respective care ar putea afecta producția și controlul substanței active.

(2) Schimbările aduse procesului de fabricație care ar putea avea un efect negativ asupra calității substanței active nu se pun în aplicare.

(3) Producătorul unei substanțe active notifică fără întârziere producătorilor de medicamente cărora le furnizează substanța activă respectivă orice schimbare adusă procesului de fabricație care ar putea avea un efect asupra calității substanței active.

Articolul 15

Respingerea și returnările

(1) Loturile de substanțe active și de produse intermediare pentru substanțele active care nu respectă specificațiile stabilite conform articolului 12 alineatul (1) se resping, se etichetează ca atare și se plasează în carantină.

(2) Producătorul care reprelucrează sau reprocesează loturi respinse dintr-o substanță activă care nu respectă specificațiile sau care recuperează materii prime și solvenți în vederea reutilizării în procesul de fabricație urmează procedurile stabilite conform articolului 7 alineatul (1) și efectuează controalele corespunzătoare pentru a se asigura că:

(a)	substanța activă reprelucrată sau reprocesată respectă specificațiile privind calitatea conform articolului 12 alineatul (1);

(b)	materiile prime sau solvenții recuperați sunt adecvați pentru utilizarea preconizată în cadrul procesului de fabricație.

(3) Substanțele active returnate se identifică ca atare și se plasează în carantină.

Articolul 16

Plângerile și retragerile de pe piață

(1) Producătorul înregistrează și investighează toate plângerile referitoare la calitate.

(2) Producătorul instituie proceduri de retragere de pe piață a substanțelor active.

(3) În eventualitatea retragerii unei substanțe active care reprezintă un risc grav pentru sănătatea publică, producătorul informează în acest sens fără întârziere autoritățile competente.

Articolul 17

Fabricarea în baza unui contract

(1) O operațiune de fabricare sau o operațiune legată de aceasta care urmează să fie desfășurată de o terță parte (denumită în continuare „producător contractant”) în numele producătorului unei substanțe active face obiectul unui contract scris.

Contractul definește cu claritate responsabilitățile producătorului contractant în ceea ce privește bunele practici de fabricație.

(2) Producătorul substanței active verifică faptul că operațiunile desfășurate de producătorul contractant respectă bunele practici de fabricație.

(3) O operațiune de fabricare sau o operațiune legată de aceasta care a fost încredințată unui producător contractant nu poate fi subcontractată unei alte părți terțe fără consimțământul scris al producătorului substanței active.

Articolul 18

Reambalarea

În cazul în care substanța activă este reambalată de către producător într-un recipient care este diferit de recipientul original în ceea ce privește volumul, materialul din care este fabricat sau opacitatea la lumină, producătorul efectuează studii privind stabilitatea asupra substanței active și îi atribuie o dată de expirare sau de retestare pe baza studiilor respective.

Articolul 19

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 25 mai 2014.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 28 mai 2014.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO

(1) JO L 311, 28.11.2001, p. 67.

25.11.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 337/8

REGULAMENTUL (UE) NR. 1253/2014 AL COMISIEI

din 7 iulie 2014

de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele de proiectare ecologică pentru unitățile de ventilație

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (1), în special articolul 15 alineatul (1),

întrucât:

(1)

În temeiul Directivei 2009/125/CE, produsele cu impact energetic care reprezintă volume semnificative de vânzări și schimburi comerciale, care au un impact semnificativ asupra mediului în cadrul Uniunii și care prezintă un potențial semnificativ de ameliorare în ceea ce privește impactul asupra mediului, fără a antrena costuri excesive, trebuie reglementate printr-o măsură de punere în aplicare sau printr-o măsură de autoreglementare în ceea ce privește cerințele în materie de proiectare ecologică.

(2)

Comisia a evaluat aspectele tehnice, de mediu și economice ale unităților de ventilație. Evaluarea a arătat că unitățile de ventilație sunt introduse pe piața Uniunii în cantități mari. Consumul de energie în faza de funcționare constituie cel mai important aspect legat de mediu al unităților de ventilație, prezentând un potențial semnificativ de economii de energie rentabile și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

(3)

Ventilatoarele sunt o parte importantă a unităților de ventilație. Cerințele generice minime în materie de eficiență energetică a ventilatoarelor au fost stabilite în Regulamentul (UE) nr. 327/2011 al Comisiei (2). Consumul de energie al funcțiilor de ventilație ale ventilatoarelor care fac parte din unitățile de ventilație este reglementat de cerințele minime în materie de randament energetic din regulamentul menționat, dar multe unități de ventilație utilizează ventilatoare care nu sunt incluse în acesta. Prin urmare, este necesar să se introducă măsuri de punere în aplicare pentru unitățile de ventilație.

(4)	Ar trebui să se facă o distincție între măsurile care se aplică unităților de ventilație rezidențiale și cele care se aplică unităților de ventilație nerezidențiale pe baza debitului de aer individual, deoarece în practică se utilizează două seturi diferite de standarde de măsurare.

(5)

Unitățile de ventilație mici cu o putere electrică de intrare mai mică de 30 W pe fluxul de aer ar trebui să fie exceptate de la cerințele prezentului regulament, cu excepția cerințelor în materie de informare. Aceste unități sunt concepute pentru multe aplicații diferite, funcționând predominant intermitent și având doar funcții suplimentare, de exemplu în băi. Includerea unităților menționate mai sus ar reprezenta o sarcină administrativă considerabilă în ceea ce privește supravegherea pieței din cauza cifrelor mari de vânzări, însă nu ar contribui decât marginal la potențialul de economisire a energiei. Cu toate acestea, având în vedere că acestea oferă funcționalități similare cu alte unități de ventilație, posibila lor includere ar trebui, în mod similar, să fie luată în considerare în cursul revizuirii prezentului regulament. În plus, unitățile de ventilație proiectate în mod specific să funcționeze exclusiv pentru cazuri de urgență, în situații excepționale sau în medii periculoase, ar trebui, de asemenea, să fie exceptate, întrucât acestea sunt utilizate rar și pe o perioadă scurtă de timp. Exceptările clarifică, de asemenea, faptul că unitățile multifuncționale care, în principal, încălzesc sau răcesc, precum și hotele de bucătărie sunt excluse. Comisia a efectuat studii pregătitoare pentru a analiza aspectele tehnice, de mediu și economice ale unităților de ventilație rezidențiale și nerezidențiale. Studiile au fost elaborate în colaborare cu părțile implicate și interesate din Uniune și din țări terțe, iar rezultatele au fost făcute publice.

(6)

Aspectul de mediu al produselor vizate care a fost identificat ca fiind semnificativ în sensul prezentului regulament este consumul de energie în faza de utilizare. Consumul anual de energie electrică al produselor care fac obiectul prezentului regulament a fost estimat la 77,6 TWh în Uniune în 2010. În același timp, aceste produse economisesc 2 570 PJ de energie pentru încălzirea spațiului. În total, folosind un coeficient de conversie în energie primară de 2,5 pentru energia electrică, bilanțul energetic este de 1 872 PJ de economii anuale în energie primară pe 2010. Fără măsuri specifice, se estimează că economisirea globală va crește la 2 829 PJ în 2025.

(7)

Conform studiului pregătitor, consumul de energie electrică al produselor care fac obiectul prezentului regulament poate fi redus în mod semnificativ. Se preconizează că efectul combinat al cerințelor de proiectare ecologică prevăzute în acest regulament și în Regulamentul delegat (UE) nr. 1254/2014 al Comisiei (3) va determina o creștere globală a economiilor de energie de 1 300 PJ (45 %), nivelul urmând să ajungă la 4 130 PJ în 2025.

(8)

Studiul pregătitor arată că cerințele referitoare la ceilalți parametri de proiectare ecologică menționați în partea I din anexa I la Directiva 2009/125/CE nu sunt necesare pentru unitățile de ventilație, având în vedere că cel mai important aspect legat de impactul asupra mediului îl constituie de departe consumul de energie electrică în faza de utilizare.

(9)

Cerințele în materie de proiectare ecologică trebuie introduse treptat, pentru a acorda suficient timp producătorilor să reproiecteze produsele care fac obiectul prezentului regulament. Calendarul ar trebui să țină seama de impactul asupra costurilor pentru utilizatorii finali și producători, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, asigurându-se în același timp că performanța de mediu a unităților de ventilație este îmbunătățită fără întârzieri inutile.

(10)

Parametrii produselor ar trebui măsurați și calculați prin metode fiabile, exacte și reproductibile, care iau în considerare metode de măsurare și de calcul recunoscute de ultimă generație, inclusiv, dacă sunt disponibile, standardele armonizate adoptate, la cererea Comisiei, de organismele europene de standardizare, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (4).

(11)

Criteriile de referință pentru tipurile de unități de ventilație cu randament energetic ridicat disponibile în prezent ar trebui să fie identificate în măsura de punere în aplicare pe baza informațiilor culese în perioada elaborării măsurii, pentru ca producătorii să poată folosi aceste informații pentru a evalua soluții alternative de proiectare și performanța de mediu a produsului prin raportare la criterii de referință. Acest fapt va contribui la asigurarea unei largi disponibilități a informațiilor și a unui acces ușor la acestea, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii și firmele foarte mici, ceea ce va facilita și mai mult integrarea celor mai bune tehnologii de proiectare și va facilita dezvoltarea unor produse mai eficiente în scopul reducerii consumului energetic.

(12)	Forumul consultativ menționat la articolul 18 din Directiva 2009/125/CE a fost consultat.

(13)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 19 alineatul (1) din Directiva 2009/125/CE,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

(1) Prezentul regulament se aplică unităților de ventilație și stabilește cerințele de proiectare ecologică pentru introducerea acestora pe piață sau pentru punerea în funcțiune.

(2) Prezentul regulament nu se aplică unităților de ventilație care:

(a)	sunt unidirecționale (evacuare sau alimentare) cu o putere electrică de intrare mai mică de 30 W, cu excepția cerințelor în materie de informare;

(b)	sunt bidirecționale, cu o putere electrică de intrare totală pentru ventilatoare de cel mult 30 W per curent de aer, cu excepția cerințelor în materie de informare;

(c)	sunt ventilatoare axiale sau centrifugale echipate doar cu o carcasă în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 327/2011;

(d)	sunt concepute specific pentru a funcționa în atmosfere potențial explozive, astfel cum este definit în Directiva 94/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5);

(e)

funcționează exclusiv în situații de urgență, pentru perioade scurte de timp și care sunt în conformitate cu cerințele fundamentale aplicabile lucrărilor de construcții în ceea ce privește siguranța în caz de incendiu, astfel cum este stabilit în Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (6);

(f)

sunt concepute să funcționeze exclusiv:

(i)	când temperatura de funcționare a aerului vehiculat depășește 100 °C;

(ii)	când temperatura ambiantă de funcționare a motorului care acționează ventilatorul, dacă acesta se află în afara fluxului de aer, depășește 65 °C;

(iii)

când temperatura aerului vehiculat sau temperatura ambiantă de funcționare a motorului, dacă acesta se află în afara fluxului de aer, este mai mică de – 40 °C;

(iv)	când tensiunea de alimentare depășește 1 000 V CA sau 1 500 V CC;

(v)	în medii toxice, puternic corozive sau inflamabile sau în medii care conțin substanțe abrazive;

(g)

includ un schimbător de căldură și o pompă de căldură pentru recuperarea căldurii sau care permite transferul sau extracția de căldură, fiind complementare celor ale sistemului de recuperare a căldurii, cu excepția transferului de căldură pentru protecția împotriva înghețului sau pentru decongelare;

(h)	sunt clasificate ca hote de bucătărie reglementate prin Regulamentul (UE) nr. 66/2014 al Comisiei (7) privind echipamentele de bucătărie.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.	„unitate de ventilație (UV)” înseamnă un aparat electric echipat cu cel puțin un rotor, un motor și o carcasă și destinat să înlocuiască aerul utilizat cu aerul exterior într-o clădire sau o parte a unei clădiri;

„unitate de ventilație rezidențială” (UVR) înseamnă o unitate de ventilație în care:

(a)	debitul maxim nu depășește 250 m3/h;

(b)	debitul maxim este între 250 și 1 000 m3/h, iar producătorul declară utilizarea prevăzută ca fiind exclusiv pentru un aparat de ventilație rezidențial;

„unitate de ventilație nerezidențială” (UVNR) înseamnă o unitate de ventilație în care debitul maxim al unității de ventilație depășește 250 m3/h, iar în cazul în care debitul maxim este cuprins între 250 și 1 000 m3/h, producătorul nu a declarat utilizarea prevăzută ca fiind exclusiv pentru un aparat de ventilație rezidențial;

„debit maxim” este debitul volumic maxim de aer declarat al unei unități de ventilație care poate fi atins cu comenzi integrate sau furnizate separat în condițiile atmosferice standard (20 °C) și 101 325 Pa, atunci când unitatea este instalată completă (de exemplu, inclusiv cu filtre curate) și în conformitate cu instrucțiunile producătorului; pentru UVR cu conducte debitul maxim este legat de debitul aerului la o diferență de presiune statică externă de 100 Pa, iar pentru UVR fără conducte, de debitul de aer la cea mai mică diferență totală posibilă de presiune care se alege dintr-un set de valori de 10 (minimum)-20-50-100-150-200-250 Pa, alegându-se acea presiune care este egală sau puțin sub valoarea diferenței de presiune măsurate;

„unitate de ventilație unidirecțională” (UVU) înseamnă o unitate de ventilație care produce un debit de aer într-o singură direcție, fie din interiorul în exteriorul clădirilor (evacuare), fie din exteriorul în interiorul clădirilor (alimentare), unde debitul de aer produs mecanic este echilibrat prin dispozitive naturale de alimentare sau de evacuare a aerului;

6.	„unitate de ventilație bidirecțională” (UVB) înseamnă o unitate de ventilație care produce un debit de aer între interiorul și exteriorul unei clădiri și care este echipată cu ventilatoare de evacuare și alimentare;

„model echivalent de unitate de ventilație” înseamnă o unitate de ventilație cu aceleași caracteristici tehnice, în conformitate cu cerințele aplicabile privind informațiile despre produse, dar introdusă pe piață ca model diferit de unitate de ventilație de către același producător, reprezentant autorizat sau importator.

În sensul anexelor II-IX, sunt prevăzute definiții suplimentare în anexa I.

Articolul 3

Cerințe în materie de proiectare ecologică

(1) De la 1 ianuarie 2016, UVR trebuie să respecte cerințele specifice de proiectare ecologică stabilite la punctul 1 din anexa II.

(2) De la 1 ianuarie 2016, UVNR trebuie să respecte cerințele specifice de proiectare ecologică stabilite la punctul 1 din anexa III.

(3) De la 1 ianuarie 2018, UVR trebuie să respecte cerințele specifice de proiectare ecologică stabilite la punctul 2 din anexa II.

(4) De la 1 ianuarie 2018, UVNR trebuie să respecte cerințele specifice de proiectare ecologică stabilite la punctul 2 din anexa III.

Articolul 4

Cerințe în materie de informare

(1) Începând cu 1 ianuarie 2016, producătorii de UVR, reprezentanții autorizați ai acestora și importatorii de UVR trebuie să îndeplinească cerințele în materie de informare prevăzute în anexa IV.

(2) Începând cu 1 ianuarie 2016, producătorii de UVNR, reprezentanții autorizați ai acestora și importatorii de UVNR trebuie să îndeplinească cerințele în materie de informare prevăzute în anexa V.

Articolul 5

Evaluarea conformității

(1) Producătorii de unități de ventilație trebuie să efectueze procedura de evaluare a conformității menționată la articolul 8 din Directiva 2009/125/CE folosind sistemul de control intern al proiectării prevăzut în anexa IV la directiva în cauză sau sistemul de management prevăzut în anexa V la aceeași directivă.

În sensul evaluării conformității UVR, calculul cerinței privind consumul specific de energie trebuie efectuat în conformitate cu anexa VIII la prezentul regulament.

În sensul evaluării conformității UVNR, calculul și măsurătorile aferente cerinței privind consumul specific de energie trebuie efectuate în conformitate cu anexa IX la prezentul regulament.

(2) Dosarul cu documentația tehnică întocmit în conformitate cu anexa IV la Directiva 2009/125/CE trebuie să includă o copie a informațiilor despre produs stabilite în anexele IV și V la prezentul regulament.

În cazul în care informațiile incluse în documentația tehnică pentru un anumit model de unitate de ventilație au fost obținute printr-un calcul bazat pe proiectare, sau prin extrapolări pornind de la alte unități de ventilație, sau ambele, documentația tehnică trebuie să includă următoarele informații:

(a)	detalii privind aceste calcule sau extrapolări sau ambele;

(b)	detalii ale încercărilor efectuate de către producători pentru a verifica exactitatea calculelor și a extrapolărilor;

(c)	o listă a tuturor celorlalte modele de unități de ventilație pentru care informațiile incluse în documentația tehnică au fost obținute pe aceeași bază;

(d)	o listă a modelelor de unități de ventilație echivalente.

Articolul 6

Procedura de verificare în scopul supravegherii pieței

Autoritățile din statele membre aplică procedura de verificare stabilită în anexa IV la prezentul regulament atunci când efectuează verificările de supraveghere a pieței menționate la articolul 3 alineatul (2) din Directiva 2009/125/CE pentru a asigura conformitatea cu cerințele stabilite pentru UVR în anexa II la prezentul regulament și cu cerințele stabilite pentru UVNR în anexa III la prezentul regulament.

Articolul 7

Valori de referință

Criteriile de referință menționate la punctul 2 din partea 3 a anexei I la Directiva 2009/125/CE care urmează a fi aplicate pentru unitățile de ventilație sunt stabilite în anexa VII la prezentul regulament.

Articolul 8

Revizuire

Comisia evaluează necesitatea de a stabili cerințe cu privire la ratele scurgerilor de aer în lumina progreselor tehnologice și prezintă rezultatele acestei evaluări forumului consultativ cel mai târziu la 1 ianuarie 2017.

Comisia revizuiește prezentul regulament în lumina progreselor tehnologice și prezintă rezultatele acestei revizuiri forumului consultativ cel mai târziu la 1 ianuarie 2020.

Revizuirea include o evaluare a următoarelor aspecte:

(a)	posibila extindere a domeniului de aplicare a prezentului regulament pentru a include unitățile unidirecționale cu o putere electrică de intrare mai mică de 30 W, și unitățile bidirecționale cu o putere electrică de intrare totală pentru ventilatoare de cel mult 30 W pe fluxul de aer;

(b)	toleranțele de verificare stabilite în anexa VI;

(c)	oportunitatea de a lua în considerare efectele asupra eficienței energetice ale filtrelor cu consum redus;

(d)	necesitatea de a trece la o nouă etapă cu cerințe de proiectare ecologică mai stricte.

Articolul 9

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 7 iulie 2014.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO

(1) JO L 285, 31.10.2009, p. 10.

(2) Regulamentul (UE) nr. 327/2011 al Comisiei din 30 martie 2011 de implementare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele de proiectare ecologică pentru ventilatoarele acționate de motoare cu o putere la intrare între 125 W și 500 kW (JO L 90, 6.4.2011, p. 8).

(3) Regulamentul delegat (UE) nr. 1254/2014 al Comisiei din 11 iulie 2014 de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește etichetarea energetică a unităților de ventilație rezidențiale (a se vedea pagina 27 din prezentul Jurnal Oficial).

(4) Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană (JO L 316, 14.11.2012, p. 12).

(5) Directiva 94/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 martie 1994 de apropiere a legislațiilor statelor membre referitoare la echipamentele și sistemele de protecție destinate utilizării în atmosfere potențial explozive (JO L 100, 19.4.1994, p. 1).

(6) Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului (JO L 88, 4.4.2011, p. 5).

(7) Regulamentul (UE) nr. 66/2014 al Comisiei din 14 ianuarie 2014 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cerințele de proiectare ecologică aplicabile cuptoarelor, plitelor de gătit și hotelor de bucătărie de uz casnic (JO L 29, 31.1.2014, p. 33).

ANEXA I

Definiții

Definiții aplicabile în sensul anexelor II-IX la prezentul regulament:

Definiții:

1.	„consum specific de energie (CSE)” [exprimat în kWh/(m2.a)] înseamnă un coeficient de exprimare a energiei consumate pentru ventilație per m2 de suprafață de podea încălzită dintr-o locuință sau o clădire, calculat pentru UVR în conformitate cu anexa VIII;

2.	„nivel de putere acustică (LWA)” înseamnă nivelul ponderat A al sunetului radiat de carcasă exprimat în decibeli (dB) raportat la o putere acustică de un picowatt (1pW), transmis prin aer la debitul de referință;

3.	„funcționare cu mai multe viteze” înseamnă un motor de ventilator care poate funcționa cu cel puțin trei viteze fixe plus poziția zero („oprit”);

4.	„variator de viteză (VSD)” înseamnă o comandă electronică, integrată sau care funcționează ca un sistem unic sau separat cu motorul și cu ventilatorul, care adaptează în permanență curentul electric cu care este alimentat motorul pentru a controla debitul;

5.	„sistem de recuperare a căldurii (SRC)” înseamnă partea unei unități de ventilație bidirecționale echipată cu un schimbător de căldură proiectat pentru a transfera căldura din aerul evacuat (contaminat) la aerul de alimentare (proaspăt);

„randamentul termic al unui SRC rezidențial (ηt)” înseamnă raportul dintre câștigul în temperatură al aerului aspirat și pierderea de temperatură a aerului evacuat, ambele fiind în funcție de temperatura exterioară, măsurată cu SRC în condiții de vreme uscată și în condiții atmosferice standard, cu un debit masic echilibrat, la fluxul de referință, o diferență de temperatură de 13 K între interior și exterior, fără corecția aportului termic de la motoarele ventilatoarelor;

„rata de scurgeri interne” înseamnă fracția de aer extras prezentă în aerul aspirat al unităților de ventilație prevăzute cu HRS ca urmare a scurgerilor între debitele de aer evacuat și aer aspirat în interiorul carcasei atunci când unitatea funcționează la debitul volumic de aer de referință, măsurat la conducte; încercarea se efectuează pentru UVR la 100 Pa, și pentru UVNR la 250 Pa;

8.	„report” înseamnă procentul din aerul de evacuare care se restituie aerului de alimentare pentru un schimbător cu regenerare de căldură în conformitate cu fluxul de referință;

„rata de scurgeri externe” înseamnă fracția scurgerii din debitul volumic de aer de referință care iese sau intră în carcasa unei unități înspre sau din aerul ambiant atunci când aceasta este supusă unei încercări de presiune; încercarea se efectuează la 250 Pa pentru UVR și la 400 Pa pentru UVNR, atât în cazul unei depresiuni, cât și la suprapresiune;

10.

„amestec” înseamnă recircularea imediată sau scurtcircuitarea debitelor de aer între gurile de evacuare și de intrare la terminalele interioare și la cele exterioare, astfel încât acestea să nu contribuie la ventilația eficace a unui spațiu dintr-o clădire atunci când unitatea funcționează la debitul volumic de aer de referință;

11.

„rata de amestec” înseamnă fracția de aer extras, ca parte din volumul de aer de referință total, care recirculă între gurile de evacuare și de intrare atât la terminalele interioare, cât și la cele exterioare astfel încât nu contribuie la ventilația efectivă a unui spațiu dintr-o clădire atunci când unitatea funcționează la volumul de aer de referință (măsurat la o distanță de 1 m de conducta de intrare interioară) minus rata de scurgere internă;

12.

„puterea absorbită efectivă” (exprimată în W) înseamnă puterea electrică absorbită la debitul de referință și la diferența de presiune totală exterioară corespunzătoare și care include cererea de energie electrică pentru ventilatoare, comenzile (inclusiv telecomenzile) și pompa de căldură (dacă este integrată);

13.	„puterea absorbită specifică (SPI)” [exprimată în W/(m3/h)] înseamnă raportul dintre puterea efectivă absorbită (în W) și debitul de referință (în m3/h);

14.

„diagrama debitului/a presiunii” înseamnă un set de curbe de debit (axa orizontală) și de diferență de presiune al unei unități de ventilație rezidențiale unidirecționale sau al alimentării unei UVR bidirecționale, unde fiecare curbă reprezintă o viteză a ventilatorului cu cel puțin opt puncte de încercare echidistante și unde numărul de curbe este dat de numărul de opțiuni distincte de viteză ale ventilatorului (una, două sau trei) sau, în cazul unui ventilator cu variator de viteză, care include cel puțin o curbă minimă, una maximă și una intermediară corespunzătoare apropiată de volumul de aer de referință și de diferența de presiune pentru testarea SPI;

15.

„debitul de referință” (exprimat în m3/s) este valoarea de pe abscisă într-un punct pe o curbă a diagramei debit/presiune care se află într-un punct de referință sau cel mai aproape de un punct de referință situat la cel puțin 70 % din debitul maxim și la 50 Pa pentru unitățile cu conducte și la o presiune minimă pentru unitățile fără conducte. Pentru unitățile de ventilație bidirecționale, debitul volumic de aer de referință se aplică la gura de alimentare cu aer;

16.	„factorul de control (CTRL)” înseamnă un factor de corecție pentru calculul CSE, în funcție de tipul de control al unității de ventilație, în conformitate cu descrierea din tabelul 1 din anexa VIII;

17.

„parametru de control” înseamnă un parametru sau un set de parametri măsurabili care se presupune că sunt reprezentativi pentru necesarul de ventilație, de exemplu, nivelul de umiditate relativă, nivelul de dioxid de carbon (CO2), de compuși organici volatili (COV) sau de alte gaze, detectarea prezenței, mișcării sau a ocupării spațiului cu ajutorul razelor infraroșii sau prin reflexia de unde ultrasonice, semnale electrice provenite de la utilizarea de către om a sistemului de iluminat sau a echipamentelor;

18.	„comandă manuală” înseamnă orice tip de comandă care nu utilizează un regulator de cerere;

19.	„regulator de cerere” înseamnă un dispozitiv sau un ansamblu de dispozitive, integrate sau livrate separat, care măsoară un parametru de control și folosește rezultatul pentru a regulariza în mod automat debitul unității și/sau debitele conductelor;

20.

„regulator cu ceas” înseamnă o interfață umană cu ceas (reglată în funcție de perioada din timpul zilei) folosită pentru a regla viteza ventilatorului/debitul unității de ventilație și care are cel puțin șapte reglaje manuale pe zi lucrătoare ale debitului ajustabil pentru cel puțin două perioade de reducere a puterii, adică perioade în care se aplică un debit redus sau nu se aplică niciun debit;

21.	„ventilație controlată (VC)” înseamnă o unitate de ventilație care utilizează un regulator de cerere;

22.	„unitate cu conducte” înseamnă o unitate de ventilație destinată să ventileze una sau mai multe încăperi sau spații închise dintr-o clădire cu ajutorul conductelor de aer și pe care este prevăzută montarea de racorduri;

23.	„unitate fără conducte” înseamnă o unitate de ventilație pentru o încăpere destinată să ventileze o singură încăpere sau un singur spațiu închis dintr-o clădire și pe care nu este prevăzută montarea de racorduri;

24.	„control centralizat al ventilației” înseamnă un regulator de cerere al unei unități de ventilație cu conducte care reglează în mod continuu viteza (vitezele) ventilatorului și debitul pe baza unui singur senzor pentru întreaga clădire ventilată sau pentru o parte a clădirii la nivel central;

25.

„control local al ventilației” înseamnă un regulator de cerere al unei unități de ventilație care reglează în mod continuu viteza (vitezele) ventilatorului și nivelurile debitului pe baza cel puțin a unui senzor pentru o unitate de ventilație cu conducte sau pe pe baza unui senzor pentru o unitate de ventilație fără conducte;

26.	„presiunea statică (psf)” înseamnă presiunea totală din care se scade presiunea dinamică a ventilatorului;

27.	„presiunea totală (pf)” înseamnă diferența dintre presiunea de stagnare la ieșirea din ventilator și cea de la intrarea în ventilator;

28.	„presiunea de stagnare” înseamnă presiunea măsurată într-un punct al unui gaz aflat în curgere, atunci când acesta este adus în stare de repaus printr-un proces izoentropic;

29.	„presiunea dinamică” înseamnă presiunea calculată pornind de la rata debitului masic și densitatea medie a gazului la ieșire și în zona de ieșire din unitate;

30.

„schimbător cu recuperare de căldură” înseamnă un schimbător de căldură fără părți mobile destinat să transfere energia termică de la un curent de aer la altul, cum ar fi un schimbător de căldură cu plăci sau cu tuburi cu flux paralel, flux încrucișat sau contraflux, sau o combinație a acestora sau un schimbător de căldură cu plăci sau cu tuburi cu difuziune de vapori;

31.

„schimbător cu regenerare de căldură” înseamnă un schimbător de căldură rotativ care încorporează o roată rotativă pentru a transfera energia termică de la un curent de aer la altul, care integrează un material care permite transferul de căldură latentă, un mecanism de antrenare, o carcasă sau un cadru și etanșări pentru a reduce devierile și pierderile de aer dintr-un curent de aer; schimbătoarele de căldură de acest tip prezintă grade diferite de recuperare a umidității în funcție de materialul folosit;

32.	„sensibilitatea fluxului de aer la variațiile de presiune” a unei UVR fără conducte înseamnă raportul dintre deviația maximă de la debitul maxim al UVR la + 20 Pa și cel la o diferență de presiune externă totală de – 20 Pa;

33.	„etanșeitatea la aerul interior/exterior” a unei UVR fără conducte este debitul (exprimat în m3/h) între interior și exterior atunci când ventilatorul (ventilatoarele) este (sunt) oprit(e);

34.

„unitate cu dublă întrebuințare” înseamnă o unitate de ventilație concepută pentru scopuri de ventilație, precum și pentru extracția focului sau a fumului, și care respectă cerințele fundamentale aplicabile lucrărilor de construcții în ceea ce privește siguranța în caz de incendiu, astfel cum este prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 305/2011;

35.

„ocolire termică” înseamnă orice soluție care permite ocolirea schimbătorului de căldură sau care controlează automat sau manual performanța acestuia în ceea ce privește recuperarea căldurii, fără a fi nevoie să se devieze fizic fluxul de aer (de exemplu, deviere pe timp de vară, controlul vitezei rotorului, controlul fluxului de aer).

Definiții pentru UVNR, în plus față de definițiile în anexa I partea 1:

1.	„puterea electrică absorbită nominală (P)” (exprimată în kW) înseamnă intrarea de energie electrică efectivă al mecanismelor de acționare ale ventilatorului, inclusiv orice tip de echipament de control al motorului, la presiunea externă nominală și la debitul de aer nominal;

„radamentul ventilatorului (ηfan)” înseamnă randamentul static, inclusiv randamentul motorului și al mecanismului de acționare ale ventilatorului (ventilatoarelor) individual(e) din unitatea de ventilație (configurația de referință) stabilit la fluxul de aer nominal și la căderea nominală de presiune externă;

3.	„configurația de referință a unei UVB” înseamnă un produs configurat cu o carcasă, cel puțin două ventilatoare cu viteză variabilă sau cu mai multe viteze, un SRC, un filtru fin curat pe partea de alimentare și un filtru mediu curat pe partea de evacuare;

4.	„configurația de referință pentru o UVU” înseamnă un produs configurat cu o carcasă și cel puțin un ventilator cu viteză variabilă sau cu mai multe viteze; în cazul în care produsul este destinat să fie echipat cu un filtru pe partea de alimentare, acest filtru trebuie să fie un filtru fin curat;

5.	„randamentul minim al ventilatorului (ηuv)” este cerința de randament minim specific pentru unitățile de ventilație în sensul prezentului regulament;

6.	„debitul nominal (qnom)” (exprimat în m3/s) înseamnă debitul de proiectare declarat al unei UVNR în condiții atmosferice standard de 20 oC și 101 325 Pa, când unitatea este instalată completă (de exemplu, inclusiv cu filtre) și în conformitate cu instrucțiunile producătorului;

7.	„presiunea externă nominală (Δps, ext)” (exprimată în Pa) înseamnă diferența de presiune statică externă de proiectare declarată la debitul nominal;

8.	„viteza maximă specificată a ventilatorului (vfan_rated)” (exprimată în rotații pe minut — rpm) este viteza de rotație a ventilatorului la debitul nominal și la presiunea externă nominală;

9.	„căderea de presiune internă a componentelor ventilatorului” (Δps,int) (exprimată în Pa) înseamnă suma căderilor de presiune statică ale unei configurații de referință a unei UVB sau a unei UVU la fluxul nominal;

10.

„căderea de presiune internă a componentelor suplimentare nedestinate ventilației (Δps,add)” (exprimată în Pa) înseamnă ceea ce rămâne din suma tuturor căderilor de presiune statică internă la debitul nominal și la presiunea externă nominală după scăderea căderii de presiune internă a componentelor de ventilație (Δps,int );

11.

„randamentul termic al unui SRC nerezidențial (ηt_uvnr)” înseamnă raportul dintre câștigul în temperatură al aerului aspirat și pierderea de temperatură a aerului evacuat, ambele fiind în funcție de temperatura exterioară, măsurat într-un mediu de referință uscat, la un debit masic echilibrat, o diferență de temperatură de 20 K între interior și exterior, fără corecția aportului termic de la motoarele ventilatoarelor și de la scurgerile interne;

12.	„puterea de ventilație specifică internă a componentelor de ventilație (SFPint)” [exprimată în W/(m3/s)] este raportul dintre căderea de presiune internă a componentelor de ventilație și eficiența ventilatorului, stabilit pentru configurația de referință;

13.	„puterea de ventilație specifică internă maximă a componentelor de ventilație (SFPint_limit)” [(exprimată în W/(m3/s)] este cerința de randament specific pentru SFPint pentru unități de ventilație în sensul prezentului regulament;

14.

„SRC mobil” este un sistem de recuperare a căldurii la care dispozitivul de recuperare a căldurii de pe partea de evacuare și dispozitivul care introduce căldura recuperată în fluxul de aer de pe partea de alimentare a spațiului ventilat sunt conectate printr-un sistem de transfer al căldurii în care cele două părți ale SRC pot fi poziționate liber în diferite părți ale clădirii;

15.

„viteza frontală” (exprimată în m/s) este cea mai mare dintre valorile corespunzătoare vitezei aerului alimentat și vitezei aerului evacuat. Vitezele sunt vitezele aerului în UV pe baza suprafeței interioare a unității pentru aerul alimentat și pentru aerul evacuat al UV. Viteza se bazează pe suprafața secțiunii filtrului din unitatea respectivă,sau, dacă nu este montat niciun filtru, pe suprafața secțiunii ventilatorului;

16.	„bonus de randament (E)” este un factor de corecție care ține seama de faptul că o recuperare mai mare de căldură duce la mai multe căderi de presiune, ceea ce necesită o putere specifică a ventilatorului mai mare;

17.	„corecția filtrului (F)” (exprimată în Pa) este o valoare de corecție care trebuie aplicată în cazul în care o unitate se abate de la configurația de referință a unei UVB;

18.	„filtru fin” înseamnă un filtru care îndeplinește condițiile relevante descrise în anexa IX;

19.	„filtru mediu” înseamnă un filtru care îndeplinește condițiile relevante descrise în anexa IX;

20.	„randamentul filtrului” înseamnă raportul mediu dintre fracțiunea de praf captat și cantitatea de praf introdusă în filtru, în condițiile descrise în anexa IX pentru filtre fine și medii.

ANEXA II

Cerințele specifice de proiectare ecologică pentru UVR, astfel cum sunt menționate la articolul 3 alineatele (1) și (3)

De la 1 ianuarie 2016:

—	CSE calculată pentru un climat mediu nu trebuie să fie mai mare de 0 kWh/(m2.a).

—	Unitățile fără conducte, inclusiv unitățile de ventilație care urmează să fie prevăzute cu un racord fie pe partea de alimentare, fie pe partea de evacuare, trebuie să aibă un LWA maxim de 45 dB.

—	Toate unitățile de ventilație, cu excepția unităților cu dublă întrebuințare, trebuie să fie echipate cu un mecanism cu mai multe viteze sau cu variator de viteză.

—	Toate UVB trebuie să aibă o facilitate de ocolire termică.

Începând cu 1 ianuarie 2018:

—	CSE calculată pentru un climat mediu nu trebuie să fie mai mare de – 20 kWh/(m2.a).

—	Unitățile fără conducte, inclusiv unitățile de ventilație care urmează să fie prevăzute cu un racord fie pe partea de alimentare, fie pe partea de evacuare, trebuie să aibă un LWA maxim de 40 dB.

—	Toate unitățile de ventilație, cu excepția unităților cu dublă întrebuințare, trebuie să fie echipate cu un mecanism cu mai multe viteze sau cu variator de viteză.

—	Toate UVB trebuie să aibă o facilitate de ocolire termică.

—	Unitățile de ventilație prevăzute cu un filtru trebuie să fie dotate cu un avertizor vizual de schimbare a filtrului.

ANEXA III

Cerințele specifice de proiectare ecologică pentru UVNR, astfel cum sunt menționate la articolul 3 alineatele (2) și (4)

De la 1 ianuarie 2016:

—	Toate unitățile de ventilație, cu excepția unităților cu dublă întrebuințare, trebuie să fie echipate cu un mecanism cu mai multe viteze sau cu variator de viteză.

—	Toate UVB trebuie să aibă un SRC.

—	SRC trebuie să aibă o facilitate de ocolire termică.

—	Randamentul termic minim ηt_uvnr al tuturor SRC, cu excepția SRC mobile din UVB, trebuie să fie 67 %, iar bonusul de randament trebuie să fie E = (ηt_uvnr – 0,67) * 3 000 dacă randamentul termic ηt_uvnr este cel puțin 67 %; altfel, E = 0.

—	Randamentul termic minim ηt_nrvu al SRC mobile din UVB trebuie să fie 63 %, iar bonusul de randament trebuie să fie E = (ηt_uvnr – 0,63) * 3 000 dacă randamentul termic ηt_uvnr este cel puțin 63 %; altfel, E = 0.

—

Randamentul minim al ventilatorului pentru UVU (ηνu ) este

—	6,2 % * ln(P) + 35,0 % dacă P ≤ 30 kW și

—	56,1 % dacă P > 30 kW.

—

Puterea de ventilare specifică internă maximă a componentelor de ventilație (SFPint_limit ) în W/(m3/s) este

—

pentru o UVB cu SRC mobil

—	1 700 + E – 300 * qnom /2 – F dacă qnom < 2 m3/s și

—	1 400 + E – F dacă qnom ≥ 2 m3/s;

—

pentru o UVB cu alt tip de SRC

—	1 200 + E – 300 * qnom /2 – F dacă qnom < 2 m3/s și

—	900 + E – F dacă qnom ≥ 2 m3/s;

—	250 pentru o UVU destinată a fi utilizată cu un dispozitiv de filtrare.

De la 1 ianuarie 2018:

—	Toate unitățile de ventilație, cu excepția unităților cu dublă întrebuințare, trebuie să fie echipate cu un mecanism cu mai multe viteze sau cu variator de viteză. Toate UVB trebuie să aibă un SRC. SRC trebuie să aibă o facilitate de ocolire termică.

—	Randamentul termic minim ηt_uvnr al tuturor SRC, cu excepția SRC mobile din UVB, trebuie să fie 73 %, iar bonusul de randament E = (ηt_uvnr – 0,73) *3 000 dacă randamentul termic ηt_uvnr este cel puțin 73 %; altfel, E = 0.

—	Randamentul termic minim ηt_uvnr al SRC mobile din UVB trebuie să fie 68 % iar bonusul de randament E = (ηt_uvnr – 0,68) * 3 000 dacă randamentul termic ηt_uvnr este cel puțin 68 %; altfel, E = 0.

—

Randamentul minim al ventilatorului pentru UVU (ηuv ) este

—	6,2 % * ln(P) + 42,0 % dacă P ≤ 30 kW și

—	63,1 % dacă P > 30 kW.

—

Puterea de ventilare specifică internă maximă a componentelor de ventilație (SFPint_limit ) în W/(m3/s) este

—

pentru o UVB cu SRC mobil

—	1 600 + E – 300 * qnom /2 – F dacă qnom < 2 m3/s și

—	1 300 + E – F dacă qnom ≥ 2 m3/s;

—

pentru o UVB cu alt tip de SRC

—	1 100 + E – 300 * qnom /2 – F dacă qnom < 2 m3/s și

—	800 + E – F dacă qnom ≥ 2 m3/s;

—	230 pentru o UVU destinată a fi utilizată cu un dispozitiv de filtrare.

—	Dacă o unitate de filtrare face parte din configurație, produsul trebuie să fie echipat cu o semnalizare vizuală sau o alarmă în sistemul de control care se activează în cazul în care căderea de presiune a filtrului depășește valoarea maximă admisibilă a căderii finale de presiune.

ANEXA IV

Cerințe în materie de informare pentru UVR astfel cum se menționează la articolul 4 alineatul (1)

De la 1 ianuarie 2016, trebuie furnizate următoarele informații despre produse:

(a)	denumirea sau marca furnizorului;

(b)	identificatorul de model al furnizorului (codul, de obicei alfanumeric, prin care se distinge un anumit model de unitate de ventilație rezidențială de alte modele cu aceeași marcă comercială sau denumire a furnizorului);

(c)	consumul specific de energie (CES) în kWh/(m2.a) pentru fiecară zonă climatică aplicabilă; și clasa SEC;

(d)	tipologia declarată în conformitate cu articolul 2 din prezentul regulament (UVR sau UVNR, unidirecționale sau bidirecționale);

(e)	tipul de motor instalat sau care urmează să fie instalat (cu mai multe viteze sau cu variator de viteză);

(f)	tipul de sistem de recuperare a căldurii (cu recuperare, cu regenerare, niciunul);

(g)	randamentul termic al recuperării de căldură (în % sau „nu se aplică”, în cazul în care produsul nu are sistem de recuperare a căldurii);

(h)	debitul maxim în m3/h;

(i)	puterea electrică absorbită a motorului ventilatorului, inclusiv orice echipament de control al motorului, la debit maxim (W);

(j)	nivelul de putere acustică (LWA), rotunjit la cel mai apropiat număr întreg;

(k)	debitul maxim de referință în m3/h

(l)	diferența de presiune de referință în Pa;

(m)	SPI în W/m3/h;

(n)	factorul de control și tipologia de control în conformitate cu definițiile și clasificarea relevante din tabelul 1 din anexa VIII;

(o)	rate declarate de scurgere internă și externă maxime (%) pentru unitățile de ventilație bidirecționale sau reportul (doar pentru schimbătoarele de căldură cu recuperare) și ratele de scurgere externă (%) pentru unitățile de ventilație unidirecționale cu conducte;

(p)	rata de amestec a unităților de ventilație fără conducte bidirecționale care nu sunt destinate să fie echipate cu o conductă de legătură pe partea alimentării cu aer sau pe partea de extragere a aerului;

(q)	poziția și descrierea avertizorului vizual al filtrului pentru UVR destinate utilizării cu filtre, inclusiv textul care subliniază importanța înlocuirii periodice a filtrului pentru a asigura performanța și randamentul energetic al unității;

(r)	pentru sistemele de ventilație unidirecționale, instrucțiuni de instalare în fațadă a grilelor de evacuare/alimentare pentru alimentarea/extracția naturală a aerului;

(s)	adresa de internet pentru instrucțiunile de demontare, conform punctului 3;

(t)	doar pentru unitățile fără conducte: sensibilitatea fluxului de aer la variațiile de presiune la + 20 Pa și – 20 Pa;

(u)	doar pentru unitățile fără conducte: etanșeitatea la aerul interior/exterior în m3/h;

Informațiile enumerate la punctul 1 trebuie să fie disponibile:

—	în documentația tehnică a UVR; și

—	pe site-urile internet cu acces liber ale producătorilor, ale reprezentanților autorizați ai acestora și ale importatorilor.

Site-ul internet cu acces liber al producătorului trebuie să pună la dispoziție instrucțiuni detaliate care, printre altele, identifică instrumentele necesare pentru demontarea manuală a motoarelor cu magnet permanent și a componentelor electronice (plăci cu cablaj imprimat/plăci de circuite imprimate și afișaje > 10 g sau > 10 cm2), ale bateriilor și pieselor din plastic de dimensiuni mari (> 100 g) în scopul reciclării eficiente a materialelor, cu excepția modelelor din care se produc mai puțin de cinci unități pe an.

ANEXA V

Cerințe în materie de informare pentru UVNR astfel cum sunt menționate la articolul 4 alineatul (2)

De la 1 ianuarie 2016, trebuie furnizate următoarele informații despre produse:

(a)	denumirea sau marca comercială a producătorului;

(b)	identificatorul de model al producătorului (codul, de obicei alfanumeric, prin care se distinge un anumit model de unitate de ventilație nerezidențială de alte modele cu aceeași marcă comercială sau denumire a furnizorului);

(c)	tipologia declarată în conformitate cu articolul 2 (UVR sau UVNR, unidirecționale sau bidirecționale);

(d)	tipul de mecanism de acționare instalat sau care urmează să fie instalat (cu mai multe viteze sau cu variator de viteză);

(e)	tip de SRC (mobil, altul, niciunul);

(f)	randamentul termic al recuperării de căldură (în % sau „nu se aplică”, în cazul în care produsul nu are sistem de recuperare a căldurii);

(g)	debitul maxim de referință al UVNR în m3/h;

(h)	puterea electrică de intrare efectivă (kW);

(i)	SFPint în W/(m3/s);

(j)	viteza frontală în m/s la debitul proiectat;

(k)	presiunea externă nominală (Δps, ext) în Pa;

(l)	căderea de presiune internă a componentelor de ventilație (Δps,int) în Pa;

(m)	opțional: căderea de presiune internă a componentelor care nu sunt utilizate pentru ventilație (Δps,add) în Pa;

(n)	eficiența statică a ventilatoarelor utilizate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 327/2011;

(o)

rata de scurgere externă maximă declarată (%) a carcasei unităților de ventilație și rata de scurgere internă maximă declarată (%) a unităților de ventilație bidirecționale sau reportul (doar pentru schimbătoare de căldură cu recuperare); ambele sunt măsurate sau calculate în conformitate cu metoda încercării la presurizare sau metoda încercării cu gaz trasor la presiunea declarată a sistemului;

(p)	performanța energetică, de preferință clasificarea energetică, a filtrelor (informații declarate despre consumul anual de energie calculat);

(q)	descrierea avertizorului vizual al filtrului pentru UVNR destinate utilizării cu filtre, inclusiv textul care subliniază importanța înlocuirii periodice a filtrului pentru a asigura performanța și randamentul energetic ale unității;

(r)	în cazul UVNR destinate a fi utilizate în interior, nivelul de putere acustică (LWA) al carcasei, rotunjit la cel mai apropiat număr întreg;

(s)	adresa de internet pentru instrucțiunile de demontare, conform punctului 3.

Informațiile enumerate la punctul 1 (a)-(s) sunt disponibile:

—	în documentația tehnică a UVNR; și

—	pe site-urile internet cu acces liber ale producătorilor, ale reprezentanților autorizați ai acestora și ale importatorilor.

Site-ul internet cu acces liber al producătorului trebuie să pună la dispoziție instrucțiuni detaliate care, printre altele, identifică instrumentele necesare pentru preasamblarea și demontarea manuale ale motoarelor cu magnet permanent și ale componentelor electronice (plăci cu cablaj imprimat/plăci de circuite imprimate și afișaje > 10 g sau > 10 cm2), ale bateriilor și pieselor din plastic de dimensiuni mari (> 100 g) în scopul reciclării eficiente a materialelor exceptând modelele din care se produc mai puțin de cinci unități pe an.

ANEXA VI

Procedura de verificare în scopul supravegherii pieței

În vederea verificării conformității cu cerințele stabilite în anexele II-V, autoritățile statelor membre testează o singură unitate de ventilație. Dacă valorile măsurate sau calculate pe baza valorilor măsurate nu corespund valorilor declarate de producător în sensul articolului 5, sub rezerva toleranțelor în tabelul 1:

—	pentru modele fabricate în cantități mai mici de cinci unități pe an, se consideră că modelul nu este conform cu prezentul regulament;

—	pentru modele fabricate în cantități de minimum cinci unități pe an, autoritatea de supraveghere a pieței supune încercărilor încă trei unități selectate în mod aleatoriu.

Dacă media aritmetică a valorilor măsurate pentru aceste unități nu îndeplinește cerințele, în limita toleranțelor din tabelul 1, modelul și toate modelele echivalente sunt considerate neconforme cu cerințele din anexele II și III.

În termen de o lună de la luarea deciziei privind neconformitatea modelului, autoritățile statului membru furnizează autorităților celorlalte state membre și Comisiei rezultatele testelor și alte informații relevante.

Autoritățile statelor membre utilizează metodele de măsurare și de calcul stabilite în anexele VIII și IX și aplică numai toleranțele care sunt prevăzute în tabelul 1.

Tabelul 1

Parametrul	Toleranțe de verificare
SPI	Valoarea măsurată nu trebuie să fie mai mare de 1,07 ori față de valoarea maximă declarată.
Randamentul termic al UVR și al UVNR	Valoarea măsurată nu trebuie să fie mai mică de 0,93 ori față de valoarea minimă declarată.
SFPint	Valoarea măsurată nu trebuie să fie mai mare de 1,07 ori față de valoarea maximă declarată.
Randamentul de ventilație al UVU nerezidențiale	Valoarea măsurată nu trebuie să fie mai mică de 0,93 ori față de valoarea minimă declarată.
Nivelul de putere acustică al UVR	Valoarea măsurată nu trebuie să fie mai mare decât valoarea maximă declarată plus 2 dB.
Nivelul de putere acustică al UVNR	Valoarea măsurată nu trebuie să fie mai mare decât valoarea maximă declarată plus 5 dB.

Toleranțele de verificare nu pot fi utilizate de către producător la stabilirea valorilor din documentația tehnică sau la interpretarea acestor valori cu scopul de a obține conformitatea.

ANEXA VII

Criterii de referință

Unități de ventilație rezidențiale:

(a)	CSE: – 42 kWh/(m2.a) pentru UVB, și – 27 kWh/(m2.a) pentru UVU.

(b)	Randamentul de recuperare a căldurii ηt: 90 % pentru UVB.

Unități de ventilație nerezidențiale:

(a)	SFPint: 150 w/(m3/s) sub limita etapei a doua pentru UVNR cu debit ≥ 2 m3/s, și 250 w/(m3/s) sub limita etapei a doua pentru UVNR cu debit < 2 m3/s.

(b)	Recuperarea căldurii ηt_uvnr : 85 %, iar pentru SRC mobile 80 %.

ANEXA VIII

Calculul cerinței privind consumul specific de energie

Consumul specific de energie (CSE) se calculează folosind următoarea ecuație:

Formula

unde

—	SEC este consumul specific de energie pentru ventilare pe m2 de suprafață de podea încălzită a unei locuințe sau clădiri [kWh/(m2.a);

—	t a este numărul de ore de funcționare pe an [h/a];

—	pef este factorul de energie primară pentru producerea și distribuția de energie electrică [-];

—	q net este rata cererii nete de ventilație per m2 de suprafață de podea încălzită [m3/h.m2];

—	MISC este un factor agregat de tipologie generală care încorporează elemente privind eficacitatea ventilației, scurgeri ale conductelor și infiltrări suplimentare [-];

—	CTRL este factorul de control al ventilației [-];

—	x reprezintă un exponent care ține seama de neliniaritatea între economisirea de energie termică și energia electrică, în funcție de caracteristicile motorului [-];

—	SPI este puterea specifică absorbită [kW/(m3/h)];

—	th este numărul total de ore al sezonului de încălzire [h];

—	ΔΤh este diferența medie dintre temperatura interioară (19 °C) și temperatura exterioară pe parcursul unui sezon de încălzire, minus o corecție de 3 K pentru aporturile solare și interioare [K];

—	ηh este randamentul mediu al încălzirii spațiului [-];

—	cair este capacitatea specifică de încălzire a aerului la presiune și densitate constante [kWh/(m3 K)];

—	qref este rata de ventilație naturală de referință per m2 de suprafață de podea încălzită [m3/h.m2];

—	ηt este randamentul termic al recuperării căldurii [-];

—

Qdefr este energia anuală de încălzire per m2 de suprafață de podea încălzită [kWh/m2.a] pentru dezghețare, bazată pe o rezistență electrică de încălzire variabilă.

Formula ,

unde

—	tdefr este durata perioadei de dezghețare, adică atunci când temperatura exterioară este sub - 4 °C [h/a], iar

—	ΔΤdefr este diferența medie, în K, dintre temperatura exterioară și - 4 °C pe parcursul perioadei de dezghețare.

Qdefr se aplică doar unităților bidirecționale cu schimbător cu recuperare de căldură; pentru unități unidirecționale sau unități cu schimbătoare cu regenerare de căldură, se aplică Qdefr = 0.

SPI și ηt sunt valori derivate din încercări și metode de calcul.

Alți parametri și valorile lor standard sunt indicați în tabelul 1.

Tabelul 1

Parametrii de calcul al CSE

Tipologia generală					MISC
Unități cu conducte					1,1
Unități fără conducte					1,21
Controlul ventilației					CTRL
Comandă manuală (fără controlul ventilației)					1
Regulator cu ceas (fără controlul ventilației)					0,95
Control centralizat al ventilației					0,85
Control centralizat al ventilației					0,65
Motor și acționare					valoarea X
pornit/oprit & o singură viteză					1
două viteze					1,2
cu mai multe viteze					1,5
viteză variabilă					2
Climatul	th în h	ΔΤh în K	tdefr în h	ΔΤdefr în K	Qdefr (1) în kWh/a.m2
Rece	6 552	14,5	1 003	5,2	5,82
Mediu	5 112	9,5	168	2,4	0,45
Cald	4 392	5	—	—	—
Valori standard					valoare
capacitatea specifică de încălzire a aerului, cair în kWh/(m3K)					0,000344
cererea netă de ventilație per m2 de suprafață de podea încălzită, qnet în m3/h.m2					1,3
rata de referință a ventilației naturale per m2 de suprafață de podea încălzită, qref în m3/h.m2					2,2
ore de funcționare pe an, ta în h					8 760
factor de energie primară pentru generarea și distribuția de energie electrică, pef					2,5
eficiența încălzirii spațiului, ηh					75 %

(1) Dezghețarea se aplică doar unităților bidirecționale cu schimbător de căldură cu recuperator și se calculează cu formula următoare: Qdefr = tdefr * Δtdefr * cair * qnet * pef. Pentru unități unidirecționale sau unități cu schimbătoare cu regenerare de căldură, se aplică Qdefr = 0.

ANEXA IX

Măsurători și calcule pentru UVNR

UVNR se testează și se calculează folosind o configurație „de referință” a produsului.

Unitățile cu dublă întrebuințare trebuie supuse încercării și se calculează în modul de ventilație.

1. RANDAMENTUL TERMIC AL UNUI SISTEM DE RECUPERARE A CĂLDURII NEREZIDENȚIAL

Randamentul termic al unui sistem de recuperare a căldurii nerezidențial este definit ca

Formula

unde:

—	ηt este randamentul termic al SRC [-];

—	t2′′ este temperatura aerului de alimentare care iese din SRC și intră în cameră [°C];

—	t2′ este temperatura aerului exterior [°C];

—	t1′ este temperatura aerului evacuat care iese din cameră și intră în SRC [°C].

2. CORECȚII ALE FILTRULUI

În cazul în care unul sau ambele filtre lipsesc în comparație cu configurația de referință, se folosește următoarea corecție a filtrului:

De la 1 ianuarie 2016:

F = 0 în cazul în care configurația de referință este completă;

F = 160 dacă lipsește filtrul mediu;

F = 200 dacă lipsește filtrul fin;

F = 360 dacă lipsesc și filtrul fin, și filtrul mediu.

De la 1 ianuarie 2018

F = 150 dacă lipsește filtrul mediu;

F = 190 dacă lipsește filtrul fin;

F = 340 dacă lipsesc și filtrul fin, și filtrul mediu.

„Filtru fin” înseamnă un filtru care îndeplinește condițiile de eficiență a filtrului în următoarele metode de încercare și calcul, care trebuie declarate de furnizorul filtrului. Filtrele fine sunt supuse încercărilor la debitul de aer de 0,944 m3/s și la o suprafață a filtrului de 592 × 592 mm (cadrul instalației are 610 × 610 mm) (viteză frontală de 2,7 m/s). După pregătirea, etalonarea și verificarea adecvate pentru uniformitate a fluxului de aer, se măsoară eficiența de filtrare inițială și căderea de presiune ale filtrului curat. Filtrul se încarcă progresiv cu praful corespunzător până la o cădere finală de presiune a filtrului de 450 Pa. La început se încarcă 30 g în generatorul de praf, iar apoi trebuie să existe cel puțin patru faze echidistante de încărcare a prafului înainte de a se atinge presiunea finală. Praful este alimentat în filtru la o concentrație de 70 mg/m3. Eficiența de filtrare se măsoară cu picături în intervalul de mărime 0,2-3 μm dintr-un aerosol de încercare (DEHS DiEthylHexylSebacate) la o rată de aproximativ 0,39 dm3/s (1,4 m3/h). Particulele sunt luate în calcul de 13 ori, succesiv în amonte și în aval de filtru, la cel puțin 20 de secunde cu un contor optic de particule (COP). Se determină valorile eficienței marginale de filtrare și ale căderii de presiune. Se calculează eficiența de filtrare medie pe parcursul încercării pentru diferitele clase de mărime a particulelor. Pentru a fi considerat „filtru fin”, eficiența medie pentru o dimensiune a particulelor de 0,4 μm trebuie să fie mai mare de 80 %, iar randamentul minim trebuie să fie mai mare de 35 %. Randamentul minim este cel mai scăzut randament dintre următoarele valori: randamentul evacuat, randamentul inițial și cel mai scăzut randament din timpul întregii proceduri de încărcare din cadrul încercării. Încercarea pentru randamentul de evacuare este în mare parte identică cu încercarea pentru randamentul mediu descrisă mai sus, cu excepția faptului că eșantionul de placă de filtru este descărcat electrostatic cu izopropanol (IPA) înainte de încercare.

„Filtru mediu” înseamnă un filtru care îndeplinește următoarele condiții privind eficiența filtrului. Un „filtru mediu” este un filtru de aer pentru o unitate de ventilație cu performanță dovedită și calculată ca pentru un filtru fin, dar care îndeplinește condițiile conform cărora randamentul mediu pentru o dimensiune a particulelor de 0,4 μm ar trebui să fie mai mare de 40 %, condiții care trebuie declarate de furnizorul filtrului.

25.11.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 337/27

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) NR. 1254/2014 AL COMISIEI

din 11 iulie 2014

de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European și a Consiliului cu privire la cerințele de etichetare energetică aplicabile unităților de ventilație rezidențiale

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2010/30/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind indicarea, prin etichetare și informații standard despre produs, a consumului de energie și de alte resurse al produselor cu impact energetic (1), în special articolul 10,

întrucât:

(1)

Directiva 2010/30/UE impune Comisiei să adopte acte delegate în ceea ce privește etichetarea produselor energetice. Actele delegate trebuie adoptate în cazul în care unele produse reprezintă un potențial semnificativ de economisire a energiei și prezintă o mare disparitate în ceea ce privește nivelurile de performanță, cu toate că au o funcționalitate echivalentă, și atunci când niciun alt act legislativ sau măsură de autoreglementare a Uniunii nu ar putea atinge obiectivele de politică mai rapid sau cu costuri mai mici decât cerințele obligatorii.

(2)

Comisia a evaluat aspectele tehnice, de mediu și economice ale unităților de ventilație rezidențiale. Evaluarea a arătat că energia utilizată de unitățile de ventilație rezidențiale reprezintă o parte semnificativă din totalul necesarului de energie pentru uz casnic la nivelul Uniunii. S-au înregistrat deja îmbunătățiri în ceea ce privește eficiența energetică a produselor respective, dar mai există posibilități semnificative de reducere în continuare a consumului de energie al acestor unități. De asemenea, evaluarea a confirmat o mare disparitate în ceea ce privește nivelurile de performanță și nu a găsit nicio măsură de autoreglementare sau acorduri voluntare care ar putea atinge obiectivele de politică.

(3)

Unitățile de ventilație mici cu o putere de intrare mai mică de 30 W pe flux de aer ar trebui să fie excluse din domeniul de aplicare al prezentului regulament. Aceste unități sunt concepute pentru multe aplicații diferite, funcționând predominant intermitent și având doar funcții suplimentare, de exemplu în băi. Includerea respectivelor unități de ventilație ar reprezenta o sarcină administrativă considerabilă în ceea ce privește supravegherea pieței datorită unor cifre de vânzări foarte mari, care reprezintă însă doar o mică parte din potențialul de economisire a energiei. Cu toate acestea, având în vedere că acestea oferă funcționalități similare cu alte unități de ventilație, posibila lor includere ar trebui, în mod similar, să fie luată în considerare în cursul revizuirii prezentului regulament. Unitățile de ventilație nerezidențiale (UVNR) ar trebui să fie excluse de la cerințele de etichetare, deoarece aceste produse sunt alese de urbaniști și arhitecți și sunt în mare măsură independente de comportamentul consumatorilor și al pieței. Unitățile de ventilație proiectate în mod specific să funcționeze exclusiv în situații de urgență sau în cazuri excepționale sau medii periculoase ar trebui, de asemenea, să fie exceptate, întrucât acestea sunt utilizate rar și pe o perioadă scurtă de timp. Exceptările clarifică de asemenea faptul că unitățile multifuncționale cu funcție predominantă de încălzire sau răcire, precum și hotele de bucătărie sunt excluse. Trebuie prevăzute dispoziții armonizate privind etichetarea și informațiile standard despre produse referitoare la eficiența energetică a unităților de ventilație rezidențiale, pentru ca producătorii să fie stimulați să îmbunătățească eficiența energetică a acestor unități, iar utilizatorii finali să fie încurajați să cumpere produse cu o eficiență energetică ridicată și să contribuie la funcționarea pieței interne.

(4)	Având în vedere că nivelul de putere acustică al unei unități de ventilație rezidențiale poate fi un criteriu important pentru consumatori, ar trebui incluse informații în acest sens pe etichetă.

(5)	Se preconizează că efectul combinat al prezentului regulament și al Regulamentului (UE) nr. 1253/2014 al Comisiei (2) va crește economisirea globală cu 1 300 PJ (45 %), urmând să se ajungă la un nivel de 4 130 PJ în 2025.

(6)

Informațiile indicate pe etichetă ar trebui obținute prin metode fiabile, exacte și reproductibile, care iau în considerare metodele de măsurare și de calcul de ultimă generație general recunoscute, inclusiv, după caz, standardele armonizate adoptate de către organismele europene de standardizare, în conformitate cu procedurile prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (3).

(7)

Prezentul regulament ar trebui să specifice cerințe în ceea ce privește conținutul și concepția uniformă ale etichetei, documentației tehnice și fișei. Ar trebui, de asemenea, să se stabilească cerințe în ceea ce privește informațiile care trebuie furnizate în cazul tuturor formelor de vânzare la distanță, de reclame și materiale promoționale tehnice privind unitățile de ventilație, deoarece importanța informațiilor difuzate prin internet pentru utilizatorii finali este în creștere,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

(1) Prezentul regulament stabilește cerințele de etichetare energetică pentru unitățile de ventilație rezidențiale.

(2) Prezentul regulament nu se aplică unităților de ventilație rezidențiale care:

(a)	sunt unidirecționale (la evacuare sau la alimentare) și au o putere electrică de intrare mai mică de 30 W;

(b)	sunt concepute exclusiv pentru a funcționa în atmosfere potențial explozive, astfel cum este definit în Directiva 94/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4);

(c)

sunt concepute exclusiv pentru a funcționa în situații de urgență, pentru perioade scurte de timp și care îndeplinesc cerințele fundamentale aplicabile lucrărilor de construcții în ceea ce privește siguranța în caz de incendiu, astfel cum este stabilit în Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (5);

(d)

sunt concepute exclusiv pentru a funcționa:

(i)	când temperatura de funcționare a aerului vehiculat depășește 100 °C;

(ii)	când temperatura ambiantă de funcționare a motorului care acționează ventilatorul, dacă acesta se află în afara fluxului de aer, depășește 65 °C;

(iii)

când temperatura aerului vehiculat sau temperatura ambiantă de funcționare a motorului, dacă acesta se află în afara fluxului de aer, este mai mică de – 40 °C;

(iv)	când tensiunea de alimentare depășește 1 000 V CA sau 1 500 V CC;

(v)	în medii toxice, puternic corozive sau inflamabile sau în medii care conțin substanțe abrazive;

(e)

(f)	sunt clasificate ca hote de bucătărie reglementate prin Regulamentul delegat (UE) nr. 65/2014 al Comisiei (6).

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

1.	„unitate de ventilație (UV)” înseamnă un aparat electric echipat cu cel puțin un rotor, un motor și o carcasă și destinat să înlocuiască aerul utilizat cu aerul exterior într-o clădire sau o parte a unei clădiri;

„unitate de ventilație rezidențială” (UVR) înseamnă o unitate de ventilație în care:

(a)	debitul maxim nu depășește 250 m3/h;

(b)	debitul maxim este între 250 și 1 000 m3/h, iar producătorul declară utilizarea prevăzută ca fiind exclusiv pentru un aparat de ventilație rezidențial;

„debitul maxim” este rata declarată a debitului volumic maxim de aer a unei unități de ventilație care poate fi atinsă cu controale integrate sau furnizate separat în condiții atmosferice standard (20 °C) și 101 325 Pa, când unitatea este instalată completă (de exemplu, cu filtre curate) și în conformitate cu instrucțiunile producătorului; pentru UVR cu conducte, debitul maxim se referă la debitul aerului la 100 Pa diferență de presiune statică externă, iar pentru UVR fără conducte, la debitul de aer la cea mai mică diferență totală posibilă de presiune care se alege dintr-un set de valori de 10 (minimum)-20-50-100-150-200-250 Pa, alegându-se valoarea care este egală sau cu puțin sub valoarea măsurată a diferenței de presiune;

„unitate de ventilație unidirecțională” (UVU) înseamnă o unitate de ventilație care produce un debit de aer într-o singură direcție, fie din interiorul în exteriorul clădirilor (evacuare), fie din exteriorul în interiorul clădirilor (alimentare), debitul de aer produs mecanic fiind echilibrat prin dispozitive naturale de alimentare sau de evacuare a aerului;

5.	„unitate de ventilație bidirecțională” (UVB) înseamnă o unitate de ventilație care produce un debit de aer între interiorul și exteriorul unei clădiri și care este echipată cu ventilatoare de evacuare și alimentare;

„model de unitate de ventilație echivalent” înseamnă o unitate de ventilație cu aceleași caracteristici tehnice, în conformitate cu cerințele aplicabile privind informațiile despre produse, dar introduse pe piață ca model diferit de unitate de ventilație de către același producător, reprezentant autorizat sau importator.

În sensul anexelor II-IX, sunt prevăzute definiții suplimentare în anexa I.

Articolul 3

Responsabilitățile furnizorilor

(1) Furnizorii care introduc pe piață unități de ventilație rezidențiale se asigură că de la 1 ianuarie 2016 sunt îndeplinite următoarele cerințe:

(a)

fiecare unitate de ventilație rezidențială este însoțită de o etichetă tipărită care are formatul și conține informațiile prevăzute în anexa III; eticheta trebuie să fie furnizată cel puțin în ambalajul unității. Pentru fiecare model de unitate de ventilație rezidențială trebuie pusă la dispoziția distribuitorilor o etichetă electronică în formatul și conținând informațiile stabilite în anexa III;

(b)

este pusă la dispoziție o fișă a produsului, astfel cum este stabilită în anexa IV. Fișa trebuie să fie furnizată cel puțin în ambalajul unității. Pentru fiecare model de unitate de ventilație rezidențială trebuie pusă la dispoziția distribuitorilor și pe site-uri internet cu acces liber o fișă electronică a produsului, astfel cum este stabilit în anexa IV;

(c)	la cerere, se pune la dispoziția autorităților statelor membre și a Comisiei documentația tehnică prevăzută în anexa V;

(d)	sunt puse la dispoziție instrucțiunile de utilizare;

(e)	toate reclamele pentru un model specific de unitate de ventilație rezidențială care prezintă informații legate de energie sau de preț includ o mențiune privind clasa de consum specific de energie a modelului respectiv;

(f)	toate materialele promoționale tehnice referitoare la un model specific de unitate de ventilație rezidențială și care descriu parametrii tehnici specifici ai acestuia includ clasa de eficiență energetică a modelului respectiv.

(2) De la 1 ianuarie 2016, unitățile de ventilație rezidențiale introduse pe piață trebuie să fie prevăzute cu o etichetă în formatul prevăzut la punctul 1 din anexa III, dacă sunt unități de ventilație rezidențiale unidirecționale și cu o etichetă în formatul prevăzut la punctul 2 din anexa III, dacă sunt unități de ventilație bidirecționale.

Articolul 4

Responsabilitățile distribuitorilor

Distribuitorii se asigură că:

(a)	la punctul de vânzare, fiecare unitate de ventilație rezidențială este prevăzută cu eticheta pusă la dispoziție de furnizori în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a), pe partea exterioară frontală sau superioară a aparatului, astfel încât să fie clar vizibilă;

(b)

unitățile de ventilație rezidențiale oferite spre vânzare, închiriere sau cumpărare cu plata în rate, în condițiile în care utilizatorul final nu poate vedea produsul expus, sunt comercializate împreună cu informațiile puse la dispoziție de furnizori în conformitate cu anexa VI, cu excepția cazului în care oferta se face prin intermediul internetului, caz în care se aplică dispozițiile din anexa VII;

(c)	toate reclamele pentru un model specific de unitate de ventilație rezidențială care prezintă informații legate de energie sau de preț includ o mențiune privind clasa de consum specific de energie al unității;

(d)	toate materialele promoționale tehnice referitoare la un model specific care descriu parametrii tehnici ai unei unități de ventilație rezidențiale includ clasa (clasele) de consum de energie a (ale) modelului și instrucțiunile de utilizare puse la dispoziție de furnizor.

Articolul 5

Metode de măsurare

În sensul informațiilor care urmează să fie furnizate în temeiul articolelor 3 și 4, clasa consumului specific de energie se stabilește în conformitate cu tabelul din anexa II. Consumul specific de energie, consumul anual de energie electrică, economisirea anuală de energie pentru încălzire, debitul maxim și nivelul puterii acustice trebuie să fie determinate în conformitate cu metodele de măsurare și de calcul stabilite în anexa VIII și să ia în considerare metodele de măsurare și de calcul de ultimă generație recunoscute.

Articolul 6

Procedura de verificare în scopul supravegherii pieței

Atunci când evaluează conformitatea unității de ventilație, statele membre aplică procedura prevăzută în anexa IX.

Articolul 7

Revizuire

Comisia revizuiește prezentul regulament în lumina progreselor tehnologice și prezintă rezultatele acestei revizuiri forumului consultativ cel mai târziu la 1 ianuarie 2020.

Raportul evaluează în special posibilitatea includerii altor unități de ventilație, în special a unităților nerezidențiale, a unităților cu o putere electrică nominală absorbită mai mică de 30 W, precum și calculul consumului specific de energie și al claselor pentru unitățile de ventilație unidirecționale și bidirecționale a căror funcționare este reglată automat în funcție de cerere.

Articolul 8

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 11 iulie 2014.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO

(1) JO L 153, 18.6.2010, p. 1.

(2) Regulamentul (UE) nr. 1253/2014 al Comisiei din 7 iulie 2014 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiuliului de stabilire a cerințelor de proiectare ecologică pentru unitățile de ventilație (a se vedea pagina 8 din prezentul Jurnal Oficial).

(3) Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană (JO L 316, 14.11.2012, p. 12).

(4) Directiva 94/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 martie 1994 de apropiere a legislațiilor statelor membre referitoare la echipamentele și sistemele de protecție destinate utilizării în atmosfere potențial explozive (JO L 100, 19.4.1994, p. 1).

(5) Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului (JO L 88, 4.4.2011, p. 5).

(6) Regulamentul delegat (UE) nr. 65/2014 al Comisiei din 1 octombrie 2013 de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește etichetarea energetică a cuptoarelor și a hotelor de bucătărie de uz casnic (JO L 29, 31.1.2014, p. 1).

ANEXA I

Definiții aplicabile anexelor II-IX

1.	„consum specific de energie (CSE)” [exprimat în kWh/(m2.a)] înseamnă un coeficient de exprimare a energiei consumate pentru ventilație per m2 de suprafață de podea încălzită dintr-o locuință sau o clădire, calculat pentru UVR în conformitate cu anexa VIII;

2.	„nivelul de putere acustică (LWA)” înseamnă nivelul ponderat A al sunetului radiat de carcasă exprimat în decibeli (dB) raportat la o putere acustică de un picowatt (1pW), transmis prin aer la debitul de referință;

3.	„funcționare cu mai multe viteze” înseamnă un motor de ventilator care poate funcționa cu cel puțin trei viteze fixe plus poziția zero („oprit”);

4.	„variator de viteză (VSD)” înseamnă o comandă electronică, integrată sau care funcționează ca un sistem unic sau separat cu motorul și cu ventilatorul, care adaptează în permanență curentul electric cu care este alimentat motorul pentru a controla debitul;

5.	„sistem de recuperare a căldurii (SRC)” înseamnă partea unei unități de ventilație bidirecționale echipată cu un schimbător de căldură proiectat pentru a transfera căldura din aerul evacuat (contaminat) la aerul de alimentare (proaspăt);

„randamentul termic al unui SRC rezidențial (ηt)” înseamnă raportul dintre câștigul în temperatură al aerului aspirat și pierderea de temperatură a aerului evacuat, ambele fiind în funcție de temperatura exterioară, măsurată cu SRC în condiții de vreme uscată și în condiții atmosferice standard, cu un debit masic echilibrat, o diferență de temperatură de 13 K între interior și exterior, fără corecția aportului termic de la motoarele ventilatoarelor;

8.	„report” înseamnă procentul din aerul de evacuare, care se restituie aerului de alimentare în cazul unui schimbător cu regenerare de căldură în conformitate cu fluxul de referință;

9.	„rata de scurgeri externe” înseamnă fracția din debitul volumic de aer de referință care iese din carcasa unei unități atunci când aceasta este supusă unei încercări de presiune; încercarea se efectuează la 250 Pa atât în cazul unei depresiuni, cât și la suprapresiune;

10.

„amestec” înseamnă recircularea imediată sau scurtcircuitarea debitelor de aer între gurile de evacuare și de intrare la terminalele interioare și la cele exterioare, astfel încât acestea să nu contribuie la ventilația efectivă a unui spațiu dintr-o clădire atunci când unitatea funcționează la debitul volumic de aer de referință;

11.

„rata de amestec” înseamnă fracția de aer extras, ca parte din volumul de aer de referință total, care recirculă între gurile de evacuare și de intrare atât la terminalele interioare cât și la cele exterioare, astfel încât nu contribuie la ventilația eficace a unui spațiu dintr-o clădire atunci când unitatea funcționează la volumul de aer de referință (măsurat la 1 m de conducta de intrare interioară) minus rata de scurgere internă.

12.

13.	„putere absorbită specifică (SPI)” [(exprimată în W/(m3/h)] înseamnă raportul dintre puterea efectivă absorbită (în W) și debitul de referință (în m3/h);

14.

„diagrama debitului/a presiunii” înseamnă un set de curbe de debit (axa orizontală) și de diferență de presiune al unei unități de ventilație rezidențiale unidirecționale sau al alimentării unei UVR bidirecționale, unde fiecare curbă reprezintă o viteză a ventilatorului cu cel puțin opt puncte de încercare echidistante și unde numărul de curbe este dat de numărul de opțiuni distincte de viteză ale ventilatorului (una, două sau trei) sau, în cazul unui ventilator cu variator de viteză, care include cel puțin o curbă minimă, maximă și intermediară corespunzătoare apropiată de volumul de aer de referință și de diferența de presiune pentru încercarea SPI;

15.

16.	„factorul de control (CTRL)” înseamnă un factor de corecție pentru calculul CSE, în funcție de tipul de control al unității de ventilație, în conformitate cu descrierea din tabelul 1 din anexa VIII;

17.

18.	„comandă manuală” înseamnă orice tip de comandă care nu utilizează un regulator de cerere;

19.	„regulator de cerere” înseamnă un dispozitiv sau un ansamblu de dispozitive, integrate sau livrate separat, care măsoară un parametru de control și folosește rezultatul pentru a regulariza în mod automat debitul unității și/sau debitele conductelor;

20.

21.	„ventilație controlată (VC)” înseamnă o unitate de ventilație care utilizează un regulator de cerere;

22.	„unitate cu conducte” înseamnă o unitate de ventilație destinată să ventileze una sau mai multe încăperi sau spații închise dintr-o clădire și care este destinată să fie prevăzută cu racorduri;

23.	„unitate fără conducte” înseamnă o unitate de ventilație destinată să ventileze o singură încăpere sau un singur spațiu închis dintr-o clădire și care nu este destinată să fie prevăzută cu racorduri;

24.	„control centralizat al ventilației” înseamnă un regulator de cerere al unei unități de ventilație cu conducte care reglează în mod continuu viteza (vitezele) ventilatorului și debitul pe baza unui senzor pentru întreaga clădire ventilată sau pentru o parte a clădirii la nivel central;

25.

„control local al ventilației” înseamnă un regulator de cerere al unei unități de ventilație care reglează în mod continuu viteza (vitezele) ventilatorului și debitele pe baza mai multor senzori pentru o unitate de ventilație cu conducte sau pe baza unui senzor pentru o unitate de ventilație fără conducte;

26.	„presiune statică (psf)” înseamnă presiunea totală din care se scade presiunea dinamică a ventilatorului;

27.	„presiune totală (psf)” înseamnă diferența dintre presiunea de stagnare la ieșirea din ventilator și cea de la intrarea în ventilator;

28.	„presiunea de stagnare” înseamnă presiunea măsurată într-un punct al unui gaz aflat în curgere, atunci când acesta este adus în stare de repaus printr-un proces izoentropic;

29.	„presiunea dinamică” înseamnă presiunea calculată pornind de la rata debitului masic și densitatea medie a gazului la ieșire și în zona de ieșire din unitate;

30.

„schimbător cu recuperare de căldură” înseamnă un schimbător de căldură fără părți mobile, destinat să transfere energia termică de la un curent de aer la altul, cum ar fi un schimbător de căldură cu plăci sau cu tuburi cu flux paralel, flux încrucișat sau contraflux, sau o combinație a acestora sau un schimbător de căldură cu plăci sau cu tuburi cu difuziune de vapori;

31.

32.	„sensibilitatea fluxului de aer la variațiile de presiune” a unei UVR fără conducte înseamnă raportul dintre deviația maximă de la debitul maxim al UVR la + 20 Pa și cel la o diferență de presiune externă totală de – 20 Pa;

33.	„etanșeitatea la aerul interior/exterior” a unei UVR fără conducte este debitul (exprimat în m3/h) între interior și exterior atunci când ventilatorul (ventilatoarele) este (sunt) oprit(e).

ANEXA II

Clase de consum specific de energie

Clasele de consum specific de energie (CSE) al unităților de ventilație rezidențiale calculate pentru un climat mediu:

Tabelul 1

Clasificarea de la 1 ianuarie 2016

Clasa CSE	SEC în kWh/a.m2
A + (eficiență maximă)	CSE < – 42
A	– 42 ≤ CSE < – 34
B	– 34 ≤ CSE < – 26
C	– 26 ≤ CSE < – 23
D	– 23 ≤ CSE < – 20
E	– 20 ≤ CSE < – 10
F	– 10 ≤ CSE < 0
G (eficiență minimă)	0 ≤ CSE

ANEXA III

Eticheta

Etichetă pentru unități de ventilație unidirecționale comercializate după data de 1 ianuarie 2016:

Eticheta trebuie să furnizeze următoarele informații:

I.	denumirea sau marca comercială a furnizorului;

II.	identificatorul de model al furnizorului;

III.	randamentul energetic; vârful săgeții care reprezintă clasa de eficiență energetică a aparatului este plasat la aceeași înălțime cu vârful săgeții pe care figurează clasa de eficiență energetică corespunzătoare. Randamentul energetic este indicat pentru un climat „mediu”;

IV.	nivelul de putere acustică (LWA) exprimat în dB, rotunjit la cel mai apropiat număr întreg:

V.	debitul maxim în m3/h rotunjit la numărul întreg cel mai apropiat, însoțit de o săgeată care reprezintă UVU.

Etichetă pentru unitățile de ventilație bidirecționale comercializate după data de 1 ianuarie 2016:

Eticheta trebuie să furnizeze următoarele informații:

I.	denumirea sau marca comercială a furnizorului;

II.	identificatorul de model al furnizorului;

III.	randamentul energetic; vârful săgeții care reprezintă clasa de eficiență energetică a aparatului este plasat la aceeași înălțime cu vârful săgeții pe care figurează clasa de eficiență energetică corespunzătoare. Randamentul energetic este indicat pentru un climat „mediu”;

IV.	nivelul de putere acustică (LWA) exprimat în dB, rotunjit la cel mai apropiat număr întreg;

V.	debitul maxim în m3/h, rotunjit la numărul întreg cel mai apropiat, însoțit de un simbol cu două săgeți îndreptate în direcții opuse care reprezintă UVB.

Designul etichetelor pentru unitățile de ventilație rezidențiale prevăzute la punctele 1-2 trebuie să fie următorul:

Unde:

Eticheta trebuie să aibă o lățime de cel puțin 75 mm și o înălțime de cel puțin 150 mm. Atunci când eticheta este tipărită în format mai mare, conținutul său rămâne totuși proporțional cu specificațiile de mai sus.

Fondul este alb.

Culorile sunt codificate ca CMYK — cyan, magenta, galben și negru, după exemplul următor: 00-70-X-00: 0 % cyan, 70 % magenta, 100 % galben, 0 % negru.

Eticheta trebuie să îndeplinească toate cerințele următoare (numerele se referă la figura de mai sus):

Conturul etichetei UE: 3,5 pt — culoare: cyan 100 % — colțuri rotunjite: 2,5 mm.

Logo EU: Culori: X-80-00-00 și 00-00-X-00.

Logo energie: Culoare: X-00-00-00.

Pictograma, așa cum este reprezentată: logoul UE + logoul pentru energie: lățime: 62 mm, înălțime: 12 mm.

Linia de sub logouri: 1 pt — culoare: cyan 100 % — lungime: 62 mm.

Scările A+–G:

—

Săgeată: înălțime: 6 mm, spațiu liber: 1 mm — culori:

—	Clasa superioară: X-00-X-00;

—	Clasa a doua: 70-00-X-00;

—	Clasa a treia: 30-00-X-00;

—	Clasa a patra: 00-00-X-00;

—	Clasa a cincea: 00-30-X-00;

—	Clasa a șasea: 00-70-X-00;

—	Clasa a șasea 00-X-X-00;

—	Ultima clasă: 00-X-X-00;

—	Text: Calibri aldine 13 pt, majuscule, alb.

Clasa de consum specific de energie

—	Săgeată: lățime: 17 mm, înălțime: 9 mm, 100 % negru;

—	Text: Calibri aldine 18,5 pt, majuscule, alb; simbolurile „+”: Calibri aldin 11 pt, de culoare albă, aliniate pe un singur rând.

Nivelul de putere acustică în dB:

—	Chenar: 1,5 pt — culoare: cyan 100 % — colțuri rotunjite: 2,5 mm;

—	Valoare: Calibri aldine 16 pt, 100 % negru;

—	mențiunea „dB”: Calibri 10 pt, normal, 100 % negru.

Debitul maxim în m3/h:

—	Chenar: 1,5 pt — culoare: cyan 100 % — colțuri rotunjite: 2,5 mm;

—	Valoare: Calibri aldine 16 pt, 100 % negru;

—	mențiunea „m3/h”: Calibri aldine 16 pt, 100 % negru;

—

Una sau două săgeți

—	lățimea fiecăreia: 10 mm, înălțimea fiecăreia: 10 mm.

—	Culoarea: cyan 100 %.

Energie:

—	Text: Calibri 6 pt, normal, majuscule, negru.

Perioada de referință:

—	Text: Calibri aldine 8 pt.

Denumirea sau marca comercială a furnizorului

Identificatorul de model al furnizorului

Denumirea sau marca comercială a furnizorului și identificatorul de model al acestuia se încadrează într-un spațiu de 62 × 10 mm.

ANEXA IV

Fișa produsului

Informațiile din fișa de produs a unității de ventilație rezidențiale menționate la articolul 3 alineatul (1) trebuie furnizate în ordinea indicată în continuare și trebuie să figureze în broșura produsului sau în alte documente furnizate împreună cu produsul:

(a)	denumirea sau marca furnizorului;

(b)	identificatorul de model al furnizorului (codul, de obicei alfanumeric, prin care se distinge un anumit model de unitate de ventilație rezidențială de alte modele cu aceeași marcă comercială sau denumire a furnizorului);

(c)	consumul specific de energie (CSE) în kWh/(m2.a) pentru fiecare zonă climatică aplicabilă și clasa CSE;

(d)	tipologia declarată în conformitate cu articolul 2 din prezentul regulament (unidirecționale sau bidirecționale);

(e)	tipul de motor instalat sau care urmează să fie instalat (cu mai multe viteze sau cu variator de viteză);

(f)	tipul de sistem de recuperare a căldurii (cu recuperare, cu regenerare, niciunul);

(g)	randamentul termic al recuperării de căldură (în % sau „nu se aplică”, în cazul în care produsul nu are sistem de recuperare a căldurii);

(h)	debitul maxim în m3/h;

(i)	puterea electrică absorbită a motorului ventilatorului, inclusiv orice echipament de control al motorului, la debit maxim (W);

(j)	nivelul de putere acustică (LWA) rotunjit la cel mai apropiat număr întreg;

(k)	debitul maxim de referință în m3/h;

(l)	diferența de presiune de referință în Pa;

(m)	SPI în W/(m3/h);

(n)	factorul de control și tipologia de control în conformitate cu definițiile și clasificarea relevante din tabelul 1 din anexa VIII;

(o)	rate declarate de scurgere internă și externă maxime ( %) pentru unitățile de ventilație bidirecționale sau reportul (doar pentru schimbătoarele de căldură cu recuperare) și ratele de scurgere externă ( %) pentru unitățile de ventilație unidirecționale cu conducte;

(p)	rata de amestec a unităților de ventilație bidirecționale fără conducte care nu sunt destinate să fie echipate cu un racord nici pe partea de alimentare, nici pe partea de extracție a aerului;

(q)	poziția și descrierea avertizorului vizual al filtrului pentru UVR destinate utilizării cu filtre, inclusiv textul care subliniază importanța înlocuirii periodice a filtrului pentru performanța și randamentul energetic al unității;

(r)	pentru sistemele de ventilație unidirecționale, instrucțiuni de instalare în fațadă a grilelor de evacuare/alimentare pentru alimentarea/extracția naturală a aerului;

(s)	adresa de internet pentru instrucțiuni de preasamblare și demontare;

(t)	doar pentru unitățile fără conducte: sensibilitatea fluxului de aer la variațiile de presiune la + 20 Pa și – 20 PA;

(u)	doar pentru unitățile fără conducte: etanșeitatea la aerul interior/exterior în m3/h;

(v)	consum anual de energie electrică (AEC) în kWh energie electrică/a;

(w)	economisirea anuală la încălzire (AHS) (în kWh energie primară/a) pentru fiecare tip de climat („mediu”, „cald”, „rece”).

ANEXA V

Documentația tehnică

Documentația tehnică menționată la articolul 3 alineatul (1) litera (c) cuprinde cel puțin următoarele elemente:

(a)	denumirea și adresa furnizorului;

(b)	identificatorul de model al furnizorului (codul, de obicei alfanumeric, prin care se distinge un anumit model de unitate de ventilație rezidențială de alte modele cu aceeași marcă de comerț sau denumire a furnizorului);

(c)	după caz, trimiterile la standardele armonizate aplicate;

(d)	după caz, celelalte metode de calcul, standarde și specificații de măsurare utilizate;

(e)	identificarea și semnătura persoanei împuternicite să angajeze răspunderea furnizorului;

(f)	după caz, parametrii tehnici pentru măsurători, stabiliți în conformitate cu anexa VIII:

(g)	dimensiunile de gabarit;

(h)	indicarea tipului de UVR;

(i)	clasa de consum specific de energie a modelului, conform definiției din anexa II;

(j)	consumul specific de energie (CSE) pentru fiecare zonă climatică aplicabilă;

(k)	nivelul de putere acustică (LWA);

(l)	rezultatele calculelor efectuate în conformitate cu anexa VIII.

Furnizorii pot include informații suplimentare la sfârșitul listei de mai sus.

ANEXA VI

Informațiile care trebuie furnizate în cazurile în care se consideră că utilizatorii finali nu pot vedea produsul expus decât pe internet

Dacă se consideră că utilizatorii finali nu pot vedea produsele expuse decât pe internet, informațiile trebuie prezentate în următoarea ordine:

(a)	clasa de consum specific de energie a modelului, conform definiției din anexa II;

(b)	consumul specific de energie (CSE) în kWh/(m2.a) pentru fiecare zonă climatică aplicabilă;

(c)	debitul maxim (în m3/h):

(d)	nivelul de putere acustică (LWA) exprimat în dB(A), rotunjit la cel mai apropiat număr întreg.

2.	Dacă se furnizează și alte informații cuprinse în fișa produsului, acestea respectă forma și ordinea indicate în anexa IV.

3.	Dimensiunea și caracterele folosite pentru imprimarea sau afișarea informațiilor menționate în prezenta anexă trebuie să asigure lizibilitatea acestor informații.

ANEXA VII

Informații care trebuie furnizate în cazul vânzării, închirierii sau cumpărării cu plata în rate prin intermediul comerțului electronic

În sensul punctelor 2-5 din prezenta anexă se aplică următoarele definiții:

(a)	„mecanism de afișare” înseamnă orice ecran, inclusiv ecran tactil, sau orice altă tehnologie vizuală utilizată pentru afișarea conținutului de pe internet pentru utilizatori;

(b)	„afișare imbricată” înseamnă o interfață vizuală în care o imagine sau set de date sunt accesate prin executarea unui clic cu mouse-ul, prin trecerea pe deasupra cu mouse-ul sau, în cazul unui ecran tactil, prin extinderea altei imagini sau a altui set de date;

(c)	„ecran tactil” înseamnă un ecran care reacționează la contact, cum este cel al unui computer de tip tabletă, al unei tablete sau al unui telefon inteligent;

(d)

„text alternativ” înseamnă text furnizat ca o alternativă la un grafic, care să permită prezentarea informațiilor în altă formă decât cea grafică, în cazul în care dispozitivele de afișare nu pot să reproducă graficul, sau pentru a spori accesibilitatea, de exemplu în cazul aplicațiilor de sinteză vocală.

Etichetele adecvate puse la dispoziție de furnizori în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) figurează pe mecanismul de afișare lângă prețul produsului în conformitate cu calendarul indicat la articolul 3 alineatele (2) și (3). Dimensiunea etichetei asigură faptul că aceasta este vizibilă în mod clar și lizibilă și trebuie să respecte dimensiunile specificate în anexa III. Eticheta poate să fie prezentată prin intermediul afișării imbricate, caz în care imaginea folosită pentru accesarea etichetei trebuie să fie conformă cu specificațiile prevăzute la punctul 3 din prezenta anexă. În cazul utilizării afișării imbricate, eticheta apare în momentul executării primului clic cu mouse-ul, al primei treceri pe deasupra cu mouse-ul sau al primei extinderi a imaginii, în cazul unui ecran tactil.

În cazul afișării imbricate, imaginea folosită pentru accesarea etichetei trebuie:

(a)	să fie o săgeată de culoarea corespunzătoare clasei de randament energetic a produsului care este menționată pe etichetă;

(b)	să indice clasa de eficiență energetică a produsului în alb cu caractere de aceleași dimensiuni ca cele utilizate pentru preț; precum și

(c)	să aibă unul dintre următoarele două formate:

În cazul afișării imbricate, secvența de afișare a etichetei este următoarea:

(a)	imaginea menționată la punctul 3 din prezenta anexă este prezentată pe mecanismul de afișare lângă prețul produsului;

(b)	imaginea este legată de etichetă;

(c)	eticheta este afișată după executarea unui clic cu mouse-ul, trecerea pe deasupra cu mouse-ul, sau după extinderea imaginii, în cazul ecranului tactil;

(d)	eticheta este afișată într-o fereastră pop-up, o filă nouă, o pagină nouă sau într-o inserție afișată pe ecran;

(e)	pentru mărirea etichetei pe ecranele tactile se aplică convențiile specifice dispozitivului;

(f)	afișarea etichetei încetează la activarea unei opțiuni de închidere sau a altui mecanism standard de închidere;

(g)	textul alternativ pentru grafic, care trebuie afișat în cazul în care eticheta nu poate fi afișată, este clasa de randament energetic a produsului, cu caractere de aceeași dimensiune ca cele utilizate pentru preț.

Fișa corespunzătoare a produsului, pusă la dispoziție de furnizori în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (b), trebuie indicată pe mecanismul de afișare lângă prețul produsului. Dimensiunea asigură faptul că fișa produsului este vizibilă în mod clar și lizibilă. Fișa produsului poate fi prezentată utilizând afișarea imbricată, caz în care legătura folosită pentru accesarea fișei trebuie să menționeze în mod clar și lizibil „Fișa produsului”. În cazul utilizării afișării imbricate, fișa produsului apare în momentul executării primului clic cu mouse-ul, al primei treceri pe deasupra cu mouse-ul sau al primei extinderi a imaginii, în cazul unui ecran tactil.

ANEXA VIII

Măsurători și calcule

Consumul specific de energie (CSE) se calculează folosind următoarea ecuație:

Formula

unde:

—	SEC este consumul specific de energie pentru ventilație pe m2 de suprafață încălzită dintr-o locuință sau clădire [kWh/m2.a];

—	ta este numărul de ore de funcționare pe an [h/a];

—	pef este factorul de energie primară pentru producerea și distribuția de energie electrică [-];

—	qnet este rata cererii nete de ventilație per m2 de suprafață încălzită [m3/h.m2];

—	MISC este un factor agregat de tipologie generală care încorporează elemente privind eficacitatea ventilației, scurgeri ale conductelor și infiltrări suplimentare [-];

—	CTRL este factorul de control de ventilație [-];

—	x reprezintă un exponent care ține seama de neliniaritatea dintre economisirea de energie termică și energia electrică, în funcție de caracteristicile motorului [-];

—	SPI este puterea specifică absorbită [kw/(m3/h)];

—	th este numărul total de ore al sezonului de încălzire [h];

—	ΔΤh este diferența medie dintre temperatura interioară (19 °C) și temperatura exterioară pe parcursul unui sezon de încălzire, minus o corecție de 3 K pentru aporturile solare și interioare [K];

—	ηh este eficiența medie a încălzirii spațiului [-];

—	cair este capacitatea specifică de încălzire a aerului la presiune și densitate constante [kWh/(m3 K)]

—	qref este rata de ventilație naturală de referință per m2 de suprafață încălzită [m3/h.m2];

—	ηt este eficiența termică a recuperării de căldură [-];

—

Qdefr este energia anuală de încălzire per m2 de suprafață încălzită [kWh/m2.a] pentru dezghețare, bazată pe o rezistență electrică de încălzire variabilă.

Formula

unde:

—	tdefr este durata perioadei de dezghețare, adică atunci când temperatura exterioară este sub – 4 °C [h/a]: și

—	ΔΤdefr este diferența medie, în K, dintre temperatura exterioară și – 4 °C pe parcursul perioadei de dezghețare.

Qdefr se aplică doar unităților bidirecționale cu schimbător cu recuperare de căldură; pentru unități unidirecționale sau unități cu schimbătoare cu regenerare de căldură se aplică Qdefr = 0.

SPI și ηt sunt valori derivate din încercări și metode de calcul.

Alți parametri și valorile lor standard sunt indicați în tabelul 1. CSE pentru clasificarea etichetelor este bazat pe un climat „mediu”.

Consumul anual de energie electrică per 100 m2 de suprafață de podea (AEC) (în kWh/m2.a energie electrică pe an); și economisirea anuală la încălzire (AHS), care înseamnă economisirea anuală la consumul de energie pentru încălzire (în kWh de valoare calorifică brută a combustibilului pe an) se calculează după cum urmează, utilizând definițiile de la punctul 1 și valorile implicite indicate în tabelul 1, pentru fiecare tip de climat (mediu, cald și rece):

Formula

Tabelul 1

Parametrii de calcul al CSE

tipologia generală					MISC
Unități de ventilație cu conducte					1,1
Unități de ventilație fără conducte					1,21
Controlul ventilației					CTRL
Comandă manuală (fără controlul ventilației)					1
Regulator cu ceas (fără controlul ventilației)					0,95
Control centralizat al ventilației					0,85
Control local al ventilației					0,65
motor și acționare					valoarea X
pornit/oprit & o singură viteză					1
două viteze					1,2
trei viteze					1,5
viteză variabilă					2
Climatul	th în h	ΔΤh în K	tdefr în h	ΔΤdefr în K	Qdefr (1) în kWh/a.m2
Rece	6 552	14,5	1 003	5,2	5,82
Mediu	5 112	9,5	168	2,4	0,45
Cald	4 392	5	—	—	—
Valori standard					valoare
capacitatea specifică de încălzire a aerului, cair în kWh/(m3K)					0,000344
cererea netă de ventilație per m2 de suprafață de podea încălzită, qnet în m3/h.m2					1,3
rata de referință a ventilației naturale per m2 de suprafață de podea încălzită, qref în m3/h.m2					2,2
ore de funcționare pe an, ta în h					8 760
factor de energie primară pentru generarea și distribuția de energie electrică, pef					2,5
eficiența încălzirii spațiului, ηh					75 %

(1) Dezghețarea se aplică doar unităților bidirecționale cu schimbător cu recuperator de căldură și se calculează ca Qdefr = tdefr * Δtdefr * cair * qnet * pef. Pentru unitățile unidirecționale sau unitățile cu schimbătoare cu regenerare de căldură, Qdefr = 0.

ANEXA IX

Procedura de verificare în scopul supravegherii pieței

În vederea verificării conformității cu cerințele stabilite în anexa I, autoritățile statelor membre supun încercării o singură unitate de ventilație rezidențială. Dacă valorile măsurate sau calculate pe baza valorilor măsurate nu corespund valorilor declarate de producător în sensul articolului 3, sub rezerva toleranțelor în tabelul 1, se efectuează măsurători la încă trei unități.

Dacă media aritmetică a valorilor măsurate pentru aceste unități nu îndeplinește cerințele, în limita toleranțelor în tabelul 1, modelul și toate celelalte modele echivalente sunt considerate neconforme cu cerințele din anexa II.

Autoritățile din statele membre trebuie să aplice metodele de măsurare și de calcul stabilite în anexa VIII.

Tabelul 1

Parametrul	Toleranțe de verificare
SPI	Valoarea măsurată nu trebuie să fie mai mare de 1,07 ori față de valoarea maximă declarată.
Randamentul termic al UVR	Valoarea măsurată nu trebuie să fie mai mică de 0,93 ori față de valoarea maximă declarată.
Nivelul de putere acustică	Valoarea măsurată nu trebuie să fie mai mare decât valoarea maximă declarată plus 2 dB.

Toleranțele de verificare definite în prezenta anexă se referă numai la verificarea parametrilor măsurați de autoritățile statelor membre și nu trebuie utilizate de producător ca toleranță pentru stabilirea valorilor din documentația tehnică. Valorile și clasele de pe etichetă sau din fișa (electronică a) produsului nu trebuie să fie mai avantajoase pentru furnizor decât valorile raportate în documentația tehnică.

25.11.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 337/46

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) NR. 1255/2014 AL COMISIEI

din 17 iulie 2014

de completare a Regulamentului (UE) nr. 223/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, prin stabilirea conținutului rapoartelor anuale și finale de punere în aplicare, inclusiv a listei indicatorilor comuni

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 223/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 privind Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (1), în special articolul 13 alineatul (6),

întrucât:

(1)	Regulamentul (UE) nr. 223/2014 invită Comisia să adopte acte delegate care să completeze elementele sale neesențiale cu privire la Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane (FEAD).

(2)	Regulamentul (UE) nr. 223/2014 invită statele membre să prezinte Comisiei rapoarte anuale și finale conținând informații cu privire la punerea în aplicare a programelor operaționale (PO), inclusiv date referitoare la indicatorii comuni și, după caz, la indicatorii specifici programelor.

(3)

În scopul de a garanta o monitorizare adecvată a punerii în aplicare a programelor operaționale și a contribuției lor la obiectivele specifice ale FEAD, ar trebui stabilite dispoziții privind conținutul rapoartelor anuale și finale de punere în aplicare, precum și privind lista indicatorilor comuni care trebuie să fie notificați.

(4)

Cerințele stabilite în prezentul regulament ar trebui să fie limitate la strictul necesar, ținând seama de dispozițiile stabilite în Regulamentul (UE) nr. 223/2014 și în legislația aplicabilă a Uniunii privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, în special în Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2).

(5)

Pentru a ține cont de natura diferită a operațiunilor sprijinite de PO I și PO II și în conformitate cu diferitele dispoziții care se aplică în cazul fiecărui program operațional, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 223/2014, ar trebui să se aplice cerințe diferite în ceea ce privește conținutul rapoartelor anuale și finale de punere în aplicare, precum și în ceea ce privește lista indicatorilor comuni care ar trebui notificați pentru fiecare PO. Pentru a ține cont de necesitățile specifice de protecție a demnității persoanelor sprijinite de FEAD și în vederea reducerii sarcinii administrative pentru beneficiari la minimul necesar, în conformitate cu cerințele stabilite în Regulamentul (UE) nr. 223/2014, valorile anumitor indicatori ar trebui să fie determinate pe baza unei estimări în cunoștință de cauză a organizațiilor partenere, mai degrabă decât pe baza informațiilor furnizate de către destinatarii finali.

Pentru a se asigura aplicarea cu promptitudine a măsurilor prevăzute în prezentul regulament, acesta intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabilește dispoziții care completează Regulamentul (UE) nr. 223/2014 în ceea ce privește conținutul rapoartelor anuale și finale de punere în aplicare, inclusiv în ceea ce privește lista indicatorilor comuni.

Articolul 2

Conținutul rapoartelor anuale și finale de punere în aplicare și lista indicatorilor

[articolul 13 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 223/2014]

(1) Rapoartele anuale și finale de punere în aplicare cuprind următoarele elemente:

(a)	informații privind punerea în aplicare a programului prin raportarea la indicatorii comuni pentru operațiunile parțial sau complet finalizate;

(b)	informații și o evaluare referitoare la acțiunile care țin cont de principiile enunțate la articolul 5 alineatul (6), la articolul 5 alineatul (11) și, după caz, la articolul 5 alineatul (13) din Regulamentul (UE) nr. 223/2014.

În plus față de informațiile menționate la primul paragraf, rapoartele anuale și finale de punere în aplicare privind PO II furnizează informații privind datele referitoare la indicatorii specifici programelor și la valorile-țintă cuantificate și privind evoluția indicatorilor de rezultat, precum și informații și o evaluare referitoare la progresele realizate în ceea ce privește atingerea obiectivelor specifice ale programului operațional.

(2) Indicatorii menționați la alineatul (1) litera (a) sunt enumerați în anexă.

(3) În plus față de informațiile menționate la alineatul (1), raportul final de punere în aplicare și, în 2017 și în 2022, raportul anual de punere în aplicare prezintă informații și o evaluare privind contribuția la realizarea obiectivelor specifice și globale ale FEAD, astfel cum sunt menționate la articolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 223/2014.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 17 iulie 2014.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO

(1) JO L 72, 12.3.2014, p. 1.

(2) Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (JO L 281, 23.11.1995, p. 31).

ANEXĂ

INDICATORI COMUNI PENTRU PO I ȘI PO II

Indicatori de resurse

1.	Valoarea totală a cheltuielilor publice eligibile aprobată în documentele care stabilesc condițiile aplicabile sprijinului pentru operațiuni

Valoarea totală a cheltuielilor publice eligibile suportate de beneficiari și plătite în cadrul punerii în aplicare a operațiunilor

Printre aceste cheltuieli, după caz:

(a)	valoarea totală a cheltuielilor publice eligibile suportate de beneficiari și plătite în cadrul punerii în aplicare a operațiunilor legate de furnizarea de sprijin alimentar

(b)	valoarea totală a cheltuielilor publice eligibile suportate de beneficiari și plătite în cadrul punerii în aplicare a operațiunilor legate de furnizarea de asistență materială de bază

3.	Valoarea totală a cheltuielilor publice eligibile declarate Comisiei

Aceste date sunt exprimate în euro.

INDICATORI COMUNI PENTRU PO I

Indicatori de realizare privind sprijinul alimentar distribuit (1)

4.	Cantitatea de fructe și legume

5.	Cantitatea de carne, ouă, pește și fructe de mare

6.	Cantitatea de făină, pâine, cartofi, orez și alte produse din amidon

7.	Cantitatea de zahăr

8.	Cantitatea de produse lactate

9.	Cantitatea de grăsimi, uleiuri

10.	Cantitatea de mâncăruri preparate și alte produse alimentare (care nu intră în categoriile menționate anterior)

11.

Cantitatea totală de sprijin alimentar distribuit,

din care:

(a)	proporția produselor alimentare pentru care doar transportul, distribuția și depozitarea au fost plătite de către PO (în %)

(b)	proporția produselor alimentare cofinanțate de FEAD în volumul total al produselor alimentare distribuite de organizațiile partenere (în %) (2)

12.	Numărul total de mese distribuite, finanțate parțial sau complet de către PO (3)

13.	Numărul total de pachete de produse alimentare distribuite, finanțate parțial sau complet de către PO (4)

Indicatorii de rezultat privind sprijinul alimentar distribuit (5)

14.

Numărul total de persoane care beneficiază de sprijin alimentar,

din care:

(a)	numărul de copii cu vârsta de 15 ani sau mai mică

(b)	numărul de persoane cu vârsta de 65 ani sau mai mare

(c)	numărul de femei

(d)	numărul de migranți, participanți de origine străină, minorități (inclusiv comunități marginalizate, cum ar fi romii)

(e)	numărul de persoane cu handicap

(f)	numărul de persoane fără adăpost

Indicatori de realizare referitori la asistența materială de bază distribuită

15.

Valoarea monetară totală a bunurilor distribuite,

din care:

(a)	valoarea monetară totală a bunurilor destinate copiilor

(b)	valoarea monetară totală a bunurilor destinate persoanelor fără adăpost

(c)	valoarea monetară totală a bunurilor destinate altor grupuri țintă

16.

Lista celor mai relevante categorii de bunuri distribuite copiilor (6)

(a)

trusouri

(b)

ghiozdane

(c)	articole de papetărie, caiete, stilouri, articole pentru pictură și alte articole necesare în școli (nevestimentare)

(d)	echipamente sportive (încălțăminte de sport, body-uri, costume de baie…)

(e)	îmbrăcăminte (haine de iarnă, articole de încălțăminte, uniforme școlare…)

(f)	altă categorie — a se preciza

17.

Lista celor mai relevante categorii de bunuri distribuite persoanelor fără adăpost (6)

(a)	saci de dormit/pături

(b)	articole de bucătărie (cratițe, tigăi, tacâmuri…)

(c)	îmbrăcăminte (haine de iarnă, articole de încălțăminte …)

(d)	lenjerie de casă (prosoape, lenjerie de pat)

(e)	articole de igienă (truse de prim ajutor, săpunuri, periuțe de dinți, aparate de ras de unică folosință…)

(f)	altă categorie — a se preciza

18.

Lista celor mai relevante categorii de bunuri distribuite altor grupuri-țintă (6)

(a)	categorii de precizat

Indicatori de rezultat referitori la asistența materială de bază distribuită (5)

19.

Numărul total de persoane care beneficiază de asistență materială de bază,

din care:

(a)	numărul de copii cu vârsta de 15 ani sau mai mică

(b)	numărul de persoane cu vârsta de 65 ani sau mai mare

(c)	numărul de femei

(d)	numărul de migranți, participanți de origine străină, minorități (inclusiv comunități marginalizate, cum ar fi romii)

(e)	numărul de persoane cu handicap

(f)	numărul de persoane fără adăpost

INDICATORI COMUNI PENTRU PO II

Indicatori de realizare referitori la asistența pentru incluziune socială

Numărul total de persoane care beneficiază de asistență pentru incluziune socială,

din care:

(a)	numărul de copii cu vârsta de 15 ani sau mai mică

(b)	numărul de persoane cu vârsta de 65 ani sau mai mare

(c)	numărul de femei

(d)	numărul de migranți, participanți de origine străină, minorități (inclusiv comunități marginalizate, cum ar fi romii)

(e)	numărul de persoane cu handicap

(f)	numărul de persoane fără adăpost

Aceste date referitoare la PO II sunt date cu caracter personal, conform articolului 7 din Directiva 95/46/CE. Prelucrarea lor este necesară în vederea îndeplinirii unei obligații legale care îi revine operatorului [articolul 7 litera (c) din Directiva 95/46/CE]. Pentru definiția operatorului, a se vedea articolul 2 din Directiva 95/46/CE.

(1) Indicatorii 4-11 includ orice formă sub care se prezintă aceste produse (de exemplu, produse alimentare în stare proaspătă, congelată și în conservă) și ar trebui să fie exprimați în tone.

(2) Valorile acestui indicator se stabilesc pe baza unei estimări în cunoștință de cauză a organizațiilor partenere.

(3) Definiția a ceea ce trebuie înțeles prin termenul „masă” poate fi furnizată la nivelul organizației partenere/operațiunii/autorității de management. Valorile acestui indicator se stabilesc pe baza unei evaluări efectuate de organizațiile partenere.

(4) Definiția a ceea ce trebuie înțeles prin termenul „pachet de produse alimentare” poate fi furnizată la nivelul organizației partenere/operațiunii/autorității de management. Dimensiunea și conținutul pachetelor nu trebuie să fie uniformizate. Valorile acestui indicator se stabilesc pe baza unei evaluări efectuate de organizațiile partenere.

(5) Valorile acestor indicatori se stabilesc pe baza unei estimări în cunoștință de cauză a organizațiilor partenere. Nu este nici prevăzut și nici necesar ca ele să se bazeze pe informații furnizate de către destinatarii finali.

(6) Lista include toate categoriile relevante care acoperă cel puțin 75 % din bunurile distribuite.

25.11.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 337/53

REGULAMENTUL (UE) NR. 1257/2014 AL COMISIEI

din 24 noiembrie 2014

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2003/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind îngrășămintele, în scopul adaptării anexelor I și IV

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2003/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 octombrie 2003 privind îngrășămintele (1), în special articolul 31 alineatele (1) și (3),

întrucât:

(1)

Sărurile de potasiu brute sunt materiale obținute din resurse naturale prin exploatare minieră. Pentru astfel de produse naturale, cerințele referitoare la conținutul minim de nutrienți, prevăzute în rubrica 1 din tabelul A.3 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 2003/2003, au fost stabilite în conformitate cu bunele practici industriale. Totuși, în cazul în care nivelul de potasiu din minereu este, în mod natural, în scădere, producătorii se confruntă cu dificultăți din ce în ce mai mari în a se conforma limitelor actuale, ceea ce amenință continuitatea livrării de îngrășăminte obținute din săruri de potasiu brute destinate agricultorilor profesioniști. Prin urmare, aceste limite ar trebui să fie ușor reduse prin modificarea rubricii 1 din tabelul A.3 din anexa menționată pentru a permite producătorilor să continue comercializarea produsului cu mențiunea „îngrășământ CE”. Această modificare ține cont de faptul că valorile-limită revizuite și ușor reduse permit totuși o fertilizare eficientă și, prin urmare, pot fi considerate progres tehnic în conformitate cu articolul 31 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 2003/2003.

(2)

3,4-dimetil-1H-pirazol fosfatul (denumit în continuare „DMPP”) este un inhibitor de nitrificare care poate fi folosit împreună cu îngrășămintele comune pe bază de azot (solide sau lichide). DMPP reduce riscul pierderilor de azot în sol și în atmosferă și, prin urmare, sporește eficiența utilizării azotului.

(3)

Amestecul de reacție între N-butil-triamidă tiofosforică și N-propil-triamidă tiofosforică (denumit în continuare „NBPT/NPPT”) este un inhibitor de urează. NBPT/NPPT reduce riscul pierderilor de azot sub formă de emisii de amoniac după aplicarea îngrășămintelor care conțin uree și, prin urmare, sporește eficiența utilizării azotului.

(4)

Pentru a fi accesibile la scară mai largă pentru agricultorii de pe întreg teritoriul Uniunii, DMPP și NBPT/NPPT ar trebui adăugate la lista inhibitorilor de nitrificare și de urează autorizați din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 2003/2003, în conformitate cu articolul 31 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2003/2003.

(5)

Îngrășămintele simple ureoformaldehidice solide sau lichide, precum și îngrășămintele NPK, NP și NK solide care conțin ureoformaldehidă sunt incluse ca tipuri de îngrășăminte în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 2003/2003. Deși condensatele ureoformaldehidice sunt stabile în soluție și în suspensie, îngrășămintele NPK, NP și NK lichide care conțin ureoformaldehidă nu sunt încă incluse în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 2003/2003 ca un tip de produs specific. Întrucât există un interes din ce în ce mai mare în comercializarea îngrășămintelor NPK, NP și NK lichide care conțin un anumit nivel de ureoformaldehidă ca sursă de azot, ureoformaldehida ar trebui permisă în prepararea îngrășămintelor NPK, NP și NK lichide. Prin urmare, șase noi denumiri de tip ar trebui să fie incluse în tabelul C.2 din anexa I la regulamentul menționat.

(6)	Ca urmare a includerii DMPP și NBPT/NPPT în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 2003/2003, metodele de analiză care trebuie aplicate pentru controlul oficial al îngrășămintelor respective ar trebui incluse în anexa IV la regulamentul menționat.

(7)	Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 2003/2003 ar trebui modificat în consecință.

(8)

Pentru a se asigura faptul că metoda de analiză a NBPT/NPPT, care este în prezent în curs de validare, este publicată de către Comitetul European de Standardizare înainte de adăugarea NBPT/NPPT în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 2003/2003 și a noii metode analitice pentru tipul respectiv de îngrășământ în anexa IV la regulament, ar trebui ca aplicarea acestor modificări să fie amânată.

(9)	Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 32 din Regulamentul (CE) nr. 2003/2003,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Modificări

Regulamentul (CE) nr. 2003/2003 se modifică după cum urmează:

1.	Anexa I se modifică în conformitate cu anexa I la prezentul regulament.

2.	Anexa IV se modifică în conformitate cu anexa II la prezentul regulament.

Articolul 2

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Anexa I punctul 4 și anexa II punctul 2 se aplică de la 1 ianuarie 2016.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 24 noiembrie 2014.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER

(1) JO L 304, 21.11.2003, p. 1.

ANEXA I

Anexa I se modifică după cum urmează:

În tabelul A.3, rubrica 1 se înlocuiește cu următorul text:

„1

Sare brută de potasiu

Produs obținut din săruri de potasiu brute

9 % K2O

Potasiul exprimat ca K2O solubil în apă

2 % MgO

Magneziul sub formă de săruri solubile în apă, exprimat ca oxid de magneziu

Se pot adăuga denumiri comerciale uzuale

Oxid de potasiu solubil în apă

Oxid de magneziu solubil în apă

Total oxid de sodiu

Conținutul de clorură trebuie declarat”

Tabelul C.2 se modifică după cum urmează:

(a)

rubricile C.2.2-C.2.8 se înlocuiesc cu următorul text:

„C.2.2.

Denumire de tip:

Soluție de îngrășământ NPK care conține ureoformaldehidă

Date referitoare la modul de fabricație:

Produs obținut chimic și prin dizolvare în apă, într-o formă stabilă la presiune atmosferică, fără adaos de nutrienți organici de origine animală sau vegetală și care conține ureoformaldehidă

Concentrația minimă de nutrienți (procente de masă) și alte cerințe:

—	Total 15 % (N + P2O5 + K2O)

—

Pentru fiecare dintre nutrienți:

—	5 % N, cel puțin 25 % din conținutul declarat de azot total trebuie să provină din forma de azot (5)

—

3 % P2O5

—

3 % K2O

Conținutul maxim de biuret: (N ureic + N ureoformaldehidic) × 0,026

Formele, solubilitățile și conținutul de nutrienți care trebuie declarate conform coloanelor 4, 5 și 6 — Dimensiunea particulelor

Date de identificare a îngrășămintelor — Alte cerințe

P2O5

K2O

P2O5

K2O

(1)	Azot total

(2)	Azot nitric

(3)	Azot amoniacal

(4)	Azot ureic

(5)	Azot din ureoformaldehidă

P2O5 solubil în apă

K2O solubil în apă

(1)	Azot total

(2)	În cazul în care cantitatea oricăreia dintre formele de azot (2), (3) sau (4) atinge o valoare egală cu cel puțin 1 % în procente de masă, aceasta trebuie declarată

(3)	Azot din ureoformaldehidă

(4)	În cazul în care concentrația de biuret este mai mică de 0,2 % se poate adăuga mențiunea «cu conținut redus de biuret»

P2O5 solubil în apă

(1)	Oxid de potasiu solubil în apă

(2)	Indicația «cu conținut redus de clorură» se poate utiliza numai dacă conținutul de Cl nu depășește 2 %

(3)	Conținutul de clorură poate fi declarat

C.2.3.

Denumire de tip:

Suspensie de îngrășământ NPK

Date referitoare la modul de fabricație:

Produs sub formă lichidă, în care nutrienții provin din substanțe aflate în suspensie în apă și în soluție, fără adaos de nutrienți organici de origine animală sau vegetală

Concentrația minimă de nutrienți (procente de masă) și alte cerințe:

—	Total: 20 %, (N + P2O5 + K2O)

—	Pentru fiecare dintre nutrienți: 3 % N, 4 % P2O5, 4 % K2O

—	Concentrație maximă în biuret: N ureic × 0,026

Formele, solubilitățile și conținutul de nutrienți care trebuie declarate conform coloanelor 4, 5 și 6 — Dimensiunea particulelor

Date de identificare a îngrășămintelor — Alte cerințe

P2O5

K2O

P2O5

K2O

(1)	Azot total

(2)	Azot nitric

(3)	Azot amoniacal

(4)	Azot ureic

(1)	P2O5 solubil în apă

(2)	P2O5 solubil în citrat de amoniu neutru

(3)	P2O5 solubil în citrat de amoniu neutru și apă

K2O solubil în apă

(1)	Azot total

(2)	În cazul în care cantitatea oricăreia dintre formele de azot (2), (3) sau (4) atinge o valoare egală cu cel puțin 1 % în procente de masă, aceasta trebuie declarată

(3)	În cazul în care concentrația în biuret este mai mică de 0,2 % se poate adăuga mențiunea «cu conținut redus de biuret»

Îngrășămintele nu trebuie să conțină zgură Thomas, fosfat alumino-calcic, fosfați calcinați, fosfați parțial solubilizați sau fosfați naturali

(1)	În cazul în care concentrația P2O5 solubil în apă este mai mică de 2 %, se declară numai solubilitatea (2)

(2)	În cazul în care concentrația P2O5 solubil în apă atinge cel puțin 2 %, se declară solubilitatea (3) și conținutul de P2O5 solubil în apă

(1)	Oxid de potasiu solubil în apă

(2)	Indicația «cu conținut redus de clorură» se poate utiliza numai dacă conținutul de Cl nu depășește 2 %

(3)	Conținutul de clorură poate fi declarat

C.2.4.

Denumire de tip:

Suspensie de îngrășământ NPK care conține ureoformaldehidă

Date referitoare la modul de fabricație:

Produs sub formă lichidă, în care nutrienții provin din substanțe aflate în suspensie în apă și în soluție, fără adaos de nutrienți organici de origine animală sau vegetală și care conține ureoformaldehidă

Concentrația minimă de nutrienți (procente de masă) și alte cerințe:

—	Total 20 % (N + P2O5 + K2O)

—

Pentru fiecare dintre nutrienți:

—	5 % N, cel puțin 25 % din conținutul declarat de azot total trebuie să provină din forma de azot (5) Cel puțin 3/5 din conținutul declarat de azot (5) trebuie să fie solubil în apă fierbinte

—

4 % P2O5

—

4 % K2O

Conținutul maxim de biuret: (N ureic + N ureoformaldehidic) × 0,026

Formele, solubilitățile și conținutul de nutrienți care trebuie declarate conform coloanelor 4, 5 și 6 — Dimensiunea particulelor

Date de identificare a îngrășămintelor — Alte cerințe

P2O5

K2O

P2O5

K2O

(1)	Azot total

(2)	Azot nitric

(3)	Azot amoniacal

(4)	Azot ureic

(5)	Azot din ureoformaldehidă

(1)	P2O5 solubil în apă

(2)	P2O5 solubil în citrat de amoniu neutru

(3)	P2O5 solubil în citrat de amoniu neutru și în apă

K2O solubil în apă

(1)	Azot total

(2)	În cazul în care cantitatea oricăreia dintre formele de azot (2), (3) sau (4) atinge o valoare egală cu cel puțin 1 % în procente de masă, aceasta trebuie declarată

(3)	Azot din ureoformaldehidă

(4)	În cazul în care concentrația de biuret este mai mică de 0,2 % se poate adăuga mențiunea «cu conținut redus de biuret»

Îngrășămintele nu trebuie să conțină zgură Thomas, fosfat alumino-calcic, fosfați calcinați, fosfați parțial solubilizați sau fosfați naturali

(1)	În cazul în care P2O5 solubil în apă se situează sub 2 %, se declară numai solubilitatea (2)

(2)	În cazul în care P2O5 solubil în apă atinge cel puțin 2 %, se declară solubilitatea (3) și conținutul de P2O5 solubil în apă

(1)	Oxid de potasiu solubil în apă

(2)	Indicația «cu conținut redus de clorură» se poate utiliza numai dacă conținutul de Cl nu depășește 2 %

(3)	Conținutul de clorură poate fi declarat

C.2.5.

Denumire de tip:

Soluție de îngrășământ NP

Date referitoare la modul de fabricație:

Produs obținut chimic și prin dizolvare în apă, într-o formă stabilă la presiune atmosferică, fără adaos de nutrienți organici de origine animală sau vegetală

Concentrația minimă de nutrienți (procente de masă) și alte cerințe:

—	Total: 18 %, (N + P2O5)

—	Pentru fiecare dintre nutrienți: 3 % N, 5 % P2O5

—	Concentrație maximă de biuret: N ureic × 0,026

Formele, solubilitățile și conținutul de nutrienți care trebuie declarate conform coloanelor 4, 5 și 6 — Dimensiunea particulelor

Date de identificare a îngrășămintelor — Alte cerințe

P2O5

K2O

P2O5

K2O

(1)	Azot total

(2)	Azot nitric

(3)	Azot amoniacal

(4)	Azot ureic

P2O5 solubil în apă

(1)	Azot total

(2)	În cazul în care cantitatea oricăreia dintre formele de azot (2), (3) sau (4) atinge o valoare egală cu cel puțin 1 % în procente de masă, aceasta trebuie declarată

(3)	În cazul în care concentrația de biuret este mai mică de 0,2 % se poate adăuga mențiunea «cu conținut redus de biuret»

P2O5 solubil în apă

C.2.6.

Denumire de tip:

Soluție de îngrășământ NP care conține ureoformaldehidă

Date referitoare la modul de fabricație:

Concentrația minimă de nutrienți (procente de masă) și alte cerințe:

—	Total 18 % (N + P2O5)

—

Pentru fiecare dintre nutrienți:

—	5 % N, cel puțin 25 % din conținutul declarat de azot total trebuie să provină din forma de azot (5)

—

5 % P2O5

Conținutul maxim de biuret: (N ureic + N ureoformaldehidic) × 0,026

Formele, solubilitățile și conținutul de nutrienți care trebuie declarate conform coloanelor 4, 5 și 6 — Dimensiunea particulelor

Date de identificare a îngrășămintelor — Alte cerințe

P2O5

K2O

P2O5

K2O

(1)	Azot total

(2)	Azot nitric

(3)	Azot amoniacal

(4)	Azot ureic

(5)	Azot din ureoformaldehidă

P2O5 solubil în apă

(1)	Azot total

(2)	În cazul în care cantitatea oricăreia dintre formele de azot (2), (3) sau (4) atinge o valoare egală cu cel puțin 1 % în procente de masă, aceasta trebuie declarată

(3)	Azot din ureoformaldehidă

(4)	În cazul în care concentrația de biuret este mai mică de 0,2 % se poate adăuga mențiunea «cu conținut redus de biuret»

P2O5 solubil în apă

C.2.7.

Denumire de tip:

Suspensie de îngrășământ NP

Date referitoare la modul de fabricație:

Produs sub formă lichidă, în care nutrienții provin din substanțe aflate atât în soluție, cât și în suspensie în apă, fără adaos de nutrienți organici de origine animală sau vegetală

Concentrația minimă de nutrienți (procente de masă) și alte cerințe:

—	Total: 18 %, (N + P2O5)

—	Pentru fiecare dintre nutrienți: 3 % N, 5 % P2O5

—	Concentrație maximă de biuret: N ureic × 0,026

Formele, solubilitățile și conținutul de nutrienți care trebuie declarate conform coloanelor 4, 5 și 6 — Dimensiunea particulelor

Date de identificare a îngrășămintelor. Alte cerințe

P2O5

K2O

P2O5

K2O

(1)	Azot total

(2)	Azot nitric

(3)	Azot amoniacal

(4)	Azot ureic

(1)	P2O5 solubil în apă

(2)	P2O5 solubil în citrat de amoniu neutru

(3)	P2O5 solubil în citrat de amoniu neutru și apă

(1)	Azot total

(2)	În cazul în care cantitatea oricăreia dintre formele de azot (2), (3) sau (4) atinge o valoare egală cu cel puțin 1 % în procente de masă, aceasta trebuie declarată

(3)	În cazul în care concentrația de biuret este mai mică de 0,2 % se poate adăuga mențiunea «cu conținut redus de biuret»

Îngrășămintele pot să conțină zgură Thomas, fosfat alumino-calcic, fosfați calcinați, fosfat parțial solubilizat sau fosfați naturali

(1)	În cazul în care P2O5 solubil în apă se situează sub 2 %, se declară numai solubilitatea (2)

(2)	În cazul în care P2O5 solubil în apă atinge cel puțin 2 %, se declară solubilitatea (3) și trebuie declarat conținutul de P2O5 solubil în apă

C.2.8.

Denumire de tip:

Suspensie de îngrășământ NP care conține ureoformaldehidă

Date referitoare la modul de fabricație:

Concentrația minimă de nutrienți (procente de masă) și alte cerințe:

—	Total 18 % (N + P2O5)

—

Pentru fiecare dintre nutrienți:

—	5 % N, cel puțin 25 % din conținutul declarat de azot total trebuie să provină din forma de azot (5) Cel puțin 3/5 din conținutul declarat de azot (5) trebuie să fie solubil în apă fierbinte

—

5 % P2O5

Conținutul maxim de biuret: (N ureic + N ureoformaldehidic) × 0,026

Formele, solubilitățile și conținutul de nutrienți care trebuie declarate conform coloanelor 4, 5 și 6 — Dimensiunea particulelor

Date de identificare a îngrășămintelor — Alte cerințe

P2O5

K2O

P2O5

K2O

(1)	Azot total

(2)	Azot nitric

(3)	Azot amoniacal

(4)	Azot ureic

(5)	Azot din ureoformaldehidă

(1)	P2O5 solubil în apă

(2)	P2O5 solubil în citrat de amoniu neutru

(3)	P2O5 solubil în citrat de amoniu neutru și în apă

(1)	Azot total

(2)	În cazul în care cantitatea oricăreia dintre formele de azot (2), (3) sau (4) atinge o valoare egală cu cel puțin 1 % în procente de masă, aceasta trebuie declarată

(3)	Azot din ureoformaldehidă

(4)	În cazul în care concentrația de biuret este mai mică de 0,2 % se poate adăuga mențiunea «cu conținut redus de biuret»

Îngrășămintele nu trebuie să conțină zgură Thomas, fosfat alumino-calcic, fosfați calcinați, fosfați parțial solubilizați sau fosfați naturali

(1)	În cazul în care P2O5 solubil în apă se situează sub 2 %, se declară numai solubilitatea (2)

(2)	În cazul în care P2O5 solubil în apă atinge cel puțin 2 %, se declară solubilitatea 3 și conținutul de P2O5 solubil în apă”

(b)

se adaugă următoarele rubrici C.2.9-C.2.14:

„C.2.9.

Denumire de tip:

Soluție de îngrășământ NK

Date referitoare la modul de fabricație:

Produs obținut chimic și prin dizolvare în apă, într-o formă stabilă la presiune atmosferică, fără adaos de nutrienți organici de origine animală sau vegetală

Concentrația minimă de nutrienți (procente de masă) și alte cerințe:

—	Total: 15 % (N + K2O)

—	Pentru fiecare dintre nutrienți: 3 % N, 5 % K2O

—	Concentrație maximă de biuret: N ureic × 0,026

Formele, solubilitățile și conținutul de nutrienți care trebuie declarate conform coloanelor 4, 5 și 6 — Dimensiunea particulelor

Date de identificare a îngrășămintelor — Alte cerințe

P2O5

K2O

P2O5

K2O

(1)	Azot total

(2)	Azot nitric

(3)	Azot amoniacal

(4)	Azot ureic

K2O solubil în apă

(1)	Azot total

(2)	În cazul în care cantitatea oricăreia dintre formele de azot (2), (3) sau (4) atinge o valoare egală cu cel puțin 1 % în procente de masă, aceasta trebuie declarată

(3)	În cazul în care concentrația de biuret este mai mică de 0,2 % se poate adăuga mențiunea «cu conținut redus de biuret»

(1)	Oxid de potasiu solubil în apă

(2)	Indicația «cu conținut redus de clorură» se poate utiliza numai dacă conținutul de Cl nu depășește 2 %

(3)	Conținutul de clorură poate fi declarat

C.2.10.

Denumire de tip:

Soluție de îngrășământ NK care conține ureoformaldehidă

Date referitoare la modul de fabricație:

Concentrația minimă de nutrienți (procente de masă) și alte cerințe:

—	Total 15 % (N + K2O)

—

Pentru fiecare dintre nutrienți:

—	5 % N, cel puțin 25 % din conținutul declarat de azot total trebuie să provină din forma de azot (5)

—

5 % K2O

Conținutul maxim de biuret: (N ureic + N ureoformaldehidic) × 0,026

Formele, solubilitățile și conținutul de nutrienți care trebuie declarate conform coloanelor 4, 5 și 6 — Dimensiunea particulelor

Date de identificare a îngrășămintelor — Alte cerințe

P2O5

K2O

P2O5

K2O

(1)	Azot total

(2)	Azot nitric

(3)	Azot amoniacal

(4)	Azot ureic

(5)	Azot din ureoformaldehidă

K2O solubil în apă

(1)	Azot total

(2)	În cazul în care cantitatea oricăreia dintre formele de azot (2), (3) sau (4) atinge o valoare egală cu cel puțin 1 % în procente de masă, aceasta trebuie declarată

(3)	Azot din ureoformaldehidă

(4)	În cazul în care concentrația de biuret este mai mică de 0,2 % se poate adăuga mențiunea «cu conținut redus de biuret»

(1)	Oxid de potasiu solubil în apă

(2)	Indicația «cu conținut redus de clorură» se poate utiliza numai dacă conținutul de Cl nu depășește 2 %

(3)	Conținutul de clorură poate fi declarat

C.2.11.

Denumire de tip:

Suspensie de îngrășământ NK

Date referitoare la modul de fabricație:

Concentrația minimă de nutrienți (procente de masă) și alte cerințe:

—	Total: 18 % (N + K2O)

—	Pentru fiecare dintre nutrienți: 3 % N, 5 % K2O

—	Concentrație maximă de biuret: N ureic × 0,026

Formele, solubilitățile și conținutul de nutrienți care trebuie declarate conform coloanelor 4, 5 și 6 — Dimensiunea particulelor

Date de identificare a îngrășămintelor — Alte cerințe

P2O5

K2O

P2O5

K2O

(1)	Azot total

(2)	Azot nitric

(3)	Azot amoniacal

(4)	Azot ureic

K2O solubil în apă

(1)	Azot total

(2)	În cazul în care cantitatea oricăreia dintre formele de azot (2), (3) sau (4) atinge o valoare egală cu cel puțin 1 % în procente de masă, aceasta trebuie declarată

(3)	În cazul în care concentrația de biuret este mai mică de 0,2 % se poate adăuga mențiunea «cu conținut redus de biuret»

(1)	Oxid de potasiu solubil în apă

(2)	Indicația «cu conținut redus de clorură» se poate utiliza numai dacă conținutul de Cl nu depășește 2 %

(3)	Conținutul de clorură poate fi declarat

C.2.12.

Denumire de tip:

Suspensie de îngrășământ NK care conține ureoformaldehidă

Date referitoare la modul de fabricație:

Concentrația minimă de nutrienți (procente de masă) și alte cerințe:

—	Total 18 % (N + K2O)

—

Pentru fiecare dintre nutrienți:

—	5 % N, cel puțin 25 % din conținutul declarat de azot total trebuie să provină din forma de azot (5) Cel puțin 3/5 din conținutul declarat de azot (5) trebuie să fie solubil în apă fierbinte

—

5 % K2O

Conținutul maxim de biuret: (N ureic + N ureoformaldehidic) × 0,026

Formele, solubilitățile și conținutul de nutrienți care trebuie declarate conform coloanelor 4, 5 și 6 — Dimensiunea particulelor

Date de identificare a îngrășămintelor — Alte cerințe

P2O5

K2O

P2O5

K2O

(1)	Azot total

(2)	Azot nitric

(3)	Azot amoniacal

(4)	Azot ureic

(5)	Azot din ureoformaldehidă

K2O solubil în apă

(1)	Azot total

(2)	În cazul în care cantitatea oricăreia dintre formele de azot (2), (3) sau (4) atinge o valoare egală cu cel puțin 1 % în procente de masă, aceasta trebuie declarată

(3)	Azot din ureoformaldehidă

(4)	În cazul în care concentrația de biuret este mai mică de 0,2 % se poate adăuga mențiunea «cu conținut redus de biuret»

(1)	Oxid de potasiu solubil în apă

(2)	Indicația «cu conținut redus de clorură» se poate utiliza numai dacă conținutul de Cl nu depășește 2 %

(3)	Conținutul de clorură poate fi declarat

C.2.13.

Denumire de tip:

Soluție de îngrășământ PK

Date referitoare la modul de fabricație:

Produs obținut chimic și prin dizolvare în apă, fără adaos de nutrienți organici de origine animală sau vegetală

Concentrația minimă de nutrienți (procente de masă) și alte cerințe:

—	Total: 18 % (P2O5 + K2O)

—	Pentru fiecare dintre nutrienți: 5 % P2O5, 5 % K2O

Formele, solubilitățile și conținutul de nutrienți care trebuie declarate conform coloanelor 4, 5 și 6 — Dimensiunea particulelor

Date de identificare a îngrășămintelor — Alte cerințe

P2O5

K2O

P2O5

K2O

P2O5 solubil în apă

K2O solubil în apă

P2O5 solubil în apă

(1)	Oxid de potasiu solubil în apă

(2)	Indicația «cu conținut redus de clorură» se poate utiliza numai dacă conținutul de Cl nu depășește 2 %

(3)	Conținutul de clorură poate fi declarat

C.2.14.

Denumire de tip:

Suspensie de îngrășământ PK

Date referitoare la modul de fabricație:

Concentrația minimă de nutrienți (procente de masă) și alte cerințe:

—	Total: 18 % (P2O5 + K2O)

—	Pentru fiecare dintre nutrienți: 5 % P2O5, 5 % K2O

Formele, solubilitățile și conținutul de nutrienți care trebuie declarate conform coloanelor 4, 5 și 6 — Dimensiunea particulelor

Date de identificare a îngrășămintelor — Alte cerințe

P2O5

K2O

P2O5

K2O

(1)	P2O5 solubil în apă

(2)	P2O5 solubil în citrat de amoniu neutru

(3)	P2O5 solubil în citrat de amoniu neutru și apă

K2O solubil în apă

Îngrășămintele nu trebuie să conțină zgură Thomas, fosfat alumino-calcic, fosfați calcinați, fosfați parțial solubilizați sau fosfați naturali

(1)	În cazul în care P2O5 solubil în apă se situează sub 2 %, se declară numai solubilitatea (2)

(2)	În cazul în care P2O5 solubil în apă atinge cel puțin 2 %, se declară solubilitatea 3 și conținutul de P2O5 solubil în apă

(1)	Oxid de potasiu solubil în apă

(2)	Indicația «cu conținut redus de clorură» se poate utiliza numai dacă conținutul de Cl nu depășește 2 %

(3)	Conținutul de clorură poate fi declarat”

În tabelul F.1 se adaugă rubrica 4 cu următorul text:

„4

3,4-dimetil-1H-pirazol fosfat (DMPP)

Nr. CE 424-640-9

Minim: 0,8

Maxim: 1,6”

În tabelul F.2 se adaugă rubrica 3 cu următorul text:

„3

Amestec de reacție între N-butil-triamidă tiofosforică (NBPT) și N-propil-triamidă tiofosforică (NPPT) [raport 3:1 (1)]

Nr. CE 700-457-2

Minim: 0,02

Maxim: 0,3”

(1) Toleranță pentru partea de N-propil-triamidă tiofosforică (NPPT): 20 %.

ANEXA II

În anexa IV secțiunea B se adaugă următoarele metode:

„Metoda 12.6

Determinarea DMPP

EN 16328: Îngrășăminte — Determinarea 3,4-dimetil-1H-pirazol fosfatului (DMPP) — Metoda prin cromatografie lichidă de înaltă performanță (HPLC)

Această metodă de analiză a fost supusă testului circular.

Metoda 12.7

Determinarea NBPT/NPPT

EN 16651: Îngrășăminte — Determinarea triamidei acidului N-(n-butil) tiofosforic (NBPT) și a triamidei acidului N-(n-propil) tiofosforic (NPPT) — Metodă care utilizează cromatografia lichidă de înaltă performanță (HPLC)

Această metodă de analiză a fost supusă testului circular.”

		ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 337

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 57 25 noiembrie 2014

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul delegat (UE) nr. 1252/2014 al Comisiei din 28 mai 2014 de completare a Directivei 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește principiile și orientările de bune practici de fabricație pentru substanțele active utilizate în medicamentele de uz uman ( 1 )	1
	*	Regulamentul (UE) nr. 1253/2014 al Comisiei din 7 iulie 2014 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele de proiectare ecologică pentru unitățile de ventilație ( 1 )	8
	*	Regulamentul delegat (UE) nr. 1254/2014 al Comisiei din 11 iulie 2014 de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European și a Consiliului cu privire la cerințele de etichetare energetică aplicabile unităților de ventilație rezidențiale ( 1 )	27
	*	Regulamentul delegat (UE) nr. 1255/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 223/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, prin stabilirea conținutului rapoartelor anuale și finale de punere în aplicare, inclusiv a listei indicatorilor comuni	46
	*	Regulamentul (UE) nr. 1256/2014 al Comisiei din 21 noiembrie 2014 de interzicere a pescuitului de vulpi-de-mare și de pisici-de-mare în apele Uniunii din zonele IIa și IV de către navele care arborează pavilionul Țărilor de Jos	51
	*	Regulamentul (UE) nr. 1257/2014 al Comisiei din 24 noiembrie 2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2003/2003 al Parlamentului European și al Consiliului privind îngrășămintele, în scopul adaptării anexelor I și IV ( 1 )	53
		Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1258/2014 al Comisiei din 24 noiembrie 2014 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume	66

Nr.	74/TQ43
Stat membru	Țările de Jos
Stoc	SRX/2AC4-C
Specie	Vulpi-de-mare și pisici-de-mare (Rajiformes)
Zonă	Apele Uniunii din zonele IIa și IV
Data încetării activităților	10.11.2014

(EUR/100 kg)
Codul NC	Codul țării terțe (1)	Valoarea forfetară de import
0702 00 00	AL	66,6
	IL	45,2
	MA	77,1
	ZZ	63,0
0707 00 05	AL	91,9
	JO	203,0
	TR	135,5
	ZZ	143,5
0709 93 10	MA	35,1
	TR	125,7
	ZZ	80,4
0805 20 10	MA	76,2
0805 20 10	ZZ	76,2
0805 20 30, 0805 20 50, 0805 20 70, 0805 20 90	CN	59,1
	PE	74,4
	TR	72,6
	ZZ	68,7
0805 50 10	TR	77,9
0805 50 10	ZZ	77,9
0808 10 80	AU	203,7
	BR	51,7
	CA	133,4
	CL	82,8
	NZ	96,9
	US	93,2
	ZA	147,3
	ZZ	115,6
0808 30 90	CN	82,7
	US	201,1
	ZZ	141,9