30.9.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 284/22

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) NR. 1031/2014 AL COMISIEI

din 29 septembrie 2014

de stabilire a unor măsuri de sprijin excepționale cu caracter temporar suplimentare pentru producătorii de anumite fructe și legume

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (1), în special articolul 219 alineatul (1) coroborat cu articolul 228,

întrucât:

(1)

La data de 7 august, guvernul rus a introdus o interdicție asupra importurilor în Rusia de anumite produse provenite din Uniune, printre care fructe și legume. Această interdicție a creat un risc serios de perturbare a pieței din cauza scăderii semnificative a prețurilor ca urmare a faptului că o importantă piață de export a devenit, brusc, indisponibilă.

(2)	Această amenințare de perturbare a pieței prezintă o importanță deosebită pentru sectorul fructelor și legumelor, în care, în această perioadă a anului, se recoltează cantități ridicate de produse perisabile.

(3)	În consecință, pe piață a apărut o situație pentru care măsurile normale disponibile în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 par a fi insuficiente.

(4)

Pentru ca situația existentă pe piață să nu devină o perturbare mai gravă sau prelungită a pieței, a fost adoptat Regulamentul delegat (UE) nr. 932/2014 al Comisiei (2). Acesta stabilea sumele maxime de sprijin pentru retrageri, pentru nerecoltare și pentru recoltarea înainte de coacere. Cu toate acestea, sunt necesare măsuri de sprijin suplimentare. Prin urmare, mecanismul introdus în regulamentul respectiv ar trebui să fie completat de măsuri sub formă de sprijin specific suplimentar pentru anumite cantități de produse, calculate pe baza exporturilor tradiționale către Rusia.

(5)

Ar trebui adoptate măsuri de sprijin excepționale cu caracter temporar suplimentare pentru tomate, morcovi, varză, ardei dulci, conopidă și conopidă broccoli, castraveți și cornișoni, ciuperci, mere, pere, prune, fructe de tip bacă, struguri de masă proaspeți, kiwi, portocale dulci, clementine și mandarine.

(6)

Ținând seama de cantitățile estimate a fi afectate de interdicție, asistența financiară a Uniunii ar trebui acordată în funcție de cantitățile de produse vizate. Calcularea acestor cantități ar trebui realizată pentru fiecare stat membru în parte, în funcție de nivelul exporturilor sale de produse vizate către Rusia în ultimii trei ani, scăzându-se cantitățile care au fost deja notificate în temeiul Regulamentului delegat (UE) nr. 932/2014.

(7)

Se preconizează că produsele vizate de prezentul regulament care ar fi fost exportate către Rusia vor fi deturnate către piețele din alte state membre. În consecință, este posibil ca producătorii de produse de același tip din aceste state membre, care nu își exportă în mod obișnuit produsele către Rusia, să se confrunte cu o perturbare semnificativă a pieței și cu o scădere a prețurilor.

(8)

Prin urmare și pentru a stabiliza și mai mult piața, asistența financiară din partea Uniunii ar trebui, de asemenea, să fie disponibilă pentru producătorii din toate statele membre în ceea ce privește unul sau mai multe dintre produsele care intră sub incidența prezentului regulament, însă cantitatea implicată nu ar trebui să depășească 3 000 de tone per stat membru.

(9)	Statele membre ar trebui să dispună în continuare de libertatea de a decide să nu utilizeze cantitatea de 3 000 de tone. În acest caz, ele ar trebui să informeze în timp util Comisia, pentru a permite Comisiei să ia o decizie cu privire la o realocare a cantităților care nu au fost utilizate.

(10)

Retragerile de pe piață, nerecoltarea și recoltarea înainte de coacere sunt măsuri eficace de gestionare a crizelor în cazul unui surplus de fructe și de legume datorat unor circumstanțe temporare și imprevizibile. Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a distribui cantitățile care le sunt puse la dispoziție către una sau mai multe dintre aceste măsuri, pentru a utiliza într-un mod cât mai eficient sumele disponibile.

(11)

Ca și în Regulamentul delegat (UE) No 932/2014, restricția existentă de 5 % în raport cu volumul producției comercializate pentru retragerile de pe piață care beneficiază de sprijin ar trebui să fie temporar suspendată. Prin urmare, asistența financiară din partea Uniunii ar trebui acordată chiar și atunci când retragerile depășesc plafonul de 5 %.

(12)

Asistența financiară acordată pentru retragerile de pe piață ar trebui să se bazeze pe sumele respective stabilite în anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei (3) pentru retrageri în vederea distribuirii gratuite și pentru retrageri cu alte destinații. Pentru acele produse pentru care nu este fixată nicio sumă în anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, sumele maxime ar trebui stabilite în prezentul regulament.

(13)

Luând în considerare faptul că sumele pentru tomate stabilite în anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 se referă la anul de comercializare al tomatelor pentru prelucrare și al tomatelor pentru consum în stare proaspătă, este adecvat să se clarifice faptul că suma maximă aplicabilă în cazul tomatelor pentru consum în stare proaspătă în sensul prezentului regulament este cea referitoare la perioada 1 noiembrie-31 mai.

(14)

Având în vedere perturbările excepționale ale pieței și pentru a se asigura că toți producătorii de fructe și de legume sunt sprijiniți de Uniune, asistența financiară din partea Uniunii pentru retragerile de pe piață ar trebui extinsă pentru a include producătorii de fructe și de legume care nu sunt membri ai unei organizații de producători recunoscute.

(15)

Pentru a încuraja distribuirea gratuită a fructelor și a legumelor retrase de pe piață către anumite organizații, cum ar fi școlile și organizațiile caritabile și orice alte destinații echivalente aprobate de statele membre, producătorilor care nu sunt membri ai unei organizații de producători recunoscute ar trebui să li se aplice, de asemenea, un procent de 100 % din sumele maxime stabilite în anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011. În cazul retragerilor pentru alte destinații decât distribuirea gratuită, aceștia ar trebui să primească 50 % din sumele maxime stabilite. În acest context, producătorii care nu sunt membri ai unei organizații de producători recunoscute ar trebui să îndeplinească aceleași condiții ca organizațiile de producători sau condiții similare. Prin urmare, la fel ca organizațiile de producători recunoscute, producătorii respectivi ar trebui să facă obiectul dispozițiilor relevante din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011.

(16)

Organizațiile de producători sunt principalii actori din sectorul fructelor și legumelor și sunt entitățile cele mai adecvate pentru a se asigura că asistența financiară acordată de Uniune pentru retragerile de pe piață este plătită producătorilor care nu sunt membri ai unei organizații de producători recunoscute. Aceste organizații ar trebui să încheie un contract prin care să asigure că această asistență financiară este plătită producătorilor care nu sunt membri ai unei organizații de producători recunoscute. Deoarece, sub aspectul ofertei, gradul de organizare al pieței fructelor și legumelor nu este același în toate statele membre, este oportun să se permită autorității competente din fiecare stat membru să plătească sprijinul direct producătorilor, în cazul în care acest lucru este justificat în mod corespunzător.

(17)

Sumele de sprijin pentru nerecoltare și pentru recoltarea înainte de coacere ar trebui să fie stabilite de statele membre pe hectar, la un nivel care să acopere maximum 90 % din sumele maxime pentru retragerile de pe piață aplicabile retragerilor cu alte destinații decât distribuirea gratuită, prevăzute în anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 sau, în cazul produselor pentru care nu s-a stabilit nicio sumă în anexa respectivă, în prezentul regulament. În cazul tomatelor pentru consum în stare proaspătă, suma care trebuie luată în considerare de către statele membre ar trebui să fie cea stabilită în anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 pentru perioada 1 noiembrie-31 mai. Nerecoltarea ar trebui să beneficieze de sprijin chiar și în cazul în cazul în care din zona de producție respectivă s-a prelevat producție comercială în cursul ciclului de producție normal.

(18)

Organizațiile de producători concentrează oferta și sunt în măsură să acționeze mai rapid decât producătorii care nu sunt membri ai unor astfel de organizații, atunci când au de-a face cu cantități mai mari cu un impact imediat pe piață. Prin urmare, pentru a eficientiza implementarea măsurilor de sprijin excepționale prevăzute în prezentul regulament și pentru a accelera procesul de stabilizare a pieței, este necesar ca, pentru producătorii care sunt membri ai unei organizații de producători recunoscute, să se sporească asistența financiară din partea Uniunii în cazul retragerilor cu alte destinații decât distribuirea gratuită la 75 % din sumele maxime relevante stabilite pentru sprijinirea retragerilor cu alte destinații.

(19)

În ceea ce privește retragerile, asistența financiară din partea Uniunii pentru nerecoltare și pentru operațiunile de recoltare înainte de coacere ar trebui extinsă la producătorii care nu sunt membri ai unei organizații de producători recunoscute. Asistența financiară ar trebui să fie de 50 % din sumele maxime de sprijin stabilite pentru organizațiile de producători.

(20)

Având în vedere numărul mare al producătorilor care nu sunt membri ai unei organizații de producători și necesitatea de a efectua controale fiabile și fezabile, pentru producătorii care nu sunt membri ai unei organizații de producători nu ar trebui acordată asistență financiară din partea Uniunii pentru recoltarea înainte de coacere a fructelor și a legumelor a căror recoltare obișnuită a început deja și pentru măsurile de nerecoltare în cazul în care din zona de producție în cauză a fost prelevată producție comercială în cursul ciclului normal de producție. În acest context, la fel ca organizațiile de producători recunoscute, producătorii care nu sunt membri ai unei organizații de producători recunoscute ar trebui să facă obiectul dispozițiilor relevante din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011.

(21)

Pentru producătorii care nu sunt membri ai unei organizații de producători, plata asistenței financiare din partea Uniunii pentru nerecoltare și pentru operațiunile de recoltare înainte de coacere ar trebui efectuată direct de către autoritatea competentă a statului membru. Autoritatea competentă în cauză ar trebui să plătească producătorilor sumele relevante în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, precum și cu normele și procedurile naționale relevante.

(22)

Pentru a garanta că asistența financiară acordată de Uniune producătorilor de anumite fructe și legume este utilizată în scopul avut în vedere și pentru a asigura utilizarea eficientă a bugetului Uniunii, statele membre ar trebui să realizeze un nivel rezonabil de controale. În special, ar trebui realizate controale documentare, de identitate și fizice, precum și controale la fața locului care să acopere un nivel rezonabil de produse, de zone, de organizații de producători și de producători care nu sunt membri ai unor organizații de producători recunoscute. Statele membre ar trebui să se asigure că retragerea de pe piață, nerecoltarea și recoltarea înainte de coacere în cazul tomatelor se referă doar la soiurile destinate consumului în stare proaspătă.

(23)	Statele membre ar trebui să notifice Comisiei operațiunile implementate de organizațiile de producători și de producătorii care nu sunt membri ai unei organizații, la intervale regulate.

(24)	Pentru a avea un impact imediat asupra pieței și pentru a contribui la stabilizarea prețurilor, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare la data publicării sale,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

(1) Prezentul regulament stabilește norme privind măsuri de sprijin excepționale cu caracter temporar ale Uniunii pentru organizațiile de producători din sectorul fructelor și legumelor, recunoscute în conformitate cu articolul 154 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, și pentru producătorii care nu sunt membri ai unor astfel de organizații.

Aceste măsuri de sprijin excepționale cu caracter temporar ale Uniunii acoperă retragerea de pe piață, nerecoltarea și recoltarea înainte de coacere.

(2) Sprijinul menționat la alineatul (1) se acordă în legătură cu următoarele produse din sectorul fructelor și legumelor destinate consumului în stare proaspătă:

(a)	tomatele clasificate la codul NC 0702 00 00;

(b)	morcovii clasificați la codul NC 0706 10 00;

(c)	verzele clasificate la codul NC 0704 90 10;

(d)	ardeii dulci clasificați la codul NC 0709 60 10;

(e)	conopida și conopida broccoli clasificate la codul NC 0704 10 00;

(f)	castraveții clasificați la codul NC 0707 00 05;

(g)	cornișonii clasificați la codul NC 0707 00 90;

(h)	ciupercile din genul Agaricus clasificate la codul NC 0709 51 00;

(i)	merele clasificate la codul NC 0808 10;

(j)	perele clasificate la codul NC 0808 30;

(k)	prunele clasificate la codul NC 0809 40 05;

(l)	fructe de tip bacă, clasificate la codurile NC 0810 20, 0810 30 și 0810 40;

(m)	strugurii de masă proaspeți clasificați la codul NC 0806 10 10;

(n)	fructele de kiwi clasificate la codul NC 0810 50 00;

(o)	portocalele dulci clasificate la codul NC 0805 10 20;

(p)	clementinele clasificate la codul NC 0805 20 10;

(q)	mandarinele (inclusiv tangerinele și satsuma), wilking și hibrizi similari de citrice, clasificate la codurile NC 0805 20 30, 0805 20 50, 0805 20 70 și 0805 20 90.

(3) Sprijinul menționat la alineatul (1) acoperă activitățile desfășurate în perioada dintre 30 septembrie 2014 și data la care cantitățile stabilite la articolul 2 alineatul (1) au fost epuizate în fiecare stat membru vizat sau data de 31 decembrie 2014, oricare dintre acestea survine prima.

Articolul 2

Alocarea cantităților maxime către statele membre

(1) Sprijinul menționat la articolul 1 alineatul (1) este pus la dispoziția statelor membre pentru cantitățile de produse stabilite în anexa I.

Acest sprijin este de asemenea disponibil, în toate statele membre, pentru operațiuni de retragere, de recoltare înainte de coacere sau de nerecoltare privind unul sau mai multe dintre produsele menționate la articolul 1 alineatul (2), după cum stabilește statul membru în cauză, cu condiția ca respectiva cantitate suplimentară să nu depășească 3 000 de tone per stat membru.

(2) În ceea ce privește cantitățile per stat membru menționate la alineatul (1), statele membre pot stabili, pentru fiecare produs sau grup de produse în parte, cantitățile aferente retragerilor de pe piață destinate distribuirii gratuite și cele aferente retragerilor de pe piață cu alte destinații decât distribuirea gratuită, precum și suprafața echivalentă pentru recoltarea înainte de coacere și pentru nerecoltare.

(3) Statele membre pot decide, până la 31 octombrie 2014, să nu utilizeze cantitatea de 3 000 de tone sau o parte a acesteia. Ele notifică Comisiei orice cantități care nu au fost utilizate până la 31 octombrie 2014. Începând din momentul notificării, operațiunile efectuate în statul membru respectiv nu mai sunt eligibile pentru sprijin în temeiul prezentului regulament.

Articolul 3

Alocarea cantităților către producători

Statele membre distribuie cantitățile menționate la articolul 2 între organizațiile de producători și producătorii care nu sunt membri ai unei organizații de producători, conform principiului „primul sosit, primul servit”.

Cu toate acestea, statele membre pot decide să instituie un sistem diferit pentru alocarea cantităților, cu condiția ca sistemul instituit să se bazeze pe criterii obiective și nediscriminatorii. În acest sens, statele membre pot lua în considerare amploarea efectelor pe care interdicția la import impusă de Rusia o are asupra producătorilor în cauză.

Articolul 4

Asistența financiară acordată organizațiilor de producători pentru retragerile de pe piață

(1) Asistența financiară din partea Uniunii se acordă în cazul retragerilor de pe piață în vederea distribuirii gratuite, menționate la articolul 34 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, și cu alte destinații decât distribuirea gratuită, efectuate în legătură cu produsele menționate la articolul 1 alineatul (2) din prezentul regulament și pe parcursul perioadei menționate la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament.

(2) Plafonul de 5 % menționat la articolul 34 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și la articolul 79 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 nu se aplică produselor menționate la articolul 1 alineatul (2) din prezentul regulament atunci când produsele respective sunt retrase de pe piață în perioada menționată la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament.

(3) Pentru produsele menționate la articolul 1 alineatul (2) din prezentul regulament, dar care nu sunt enumerate în anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, sumele maxime de sprijin sunt cele stabilite în anexa II la prezentul regulament.

(4) Pentru tomate, suma maximă este suma stabilită în anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 pentru perioada cuprinsă între 1 noiembrie și 31 mai.

(5) Prin derogare de la articolul 34 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, asistența financiară din partea Uniunii pentru retragerile de pe piață cu alte destinații decât distribuirea gratuită este de 75 % din sumele maxime ale sprijinului pentru alte destinații, menționate în anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 și în anexa II la prezentul regulament.

(6) Asistența financiară din partea Uniunii menționată la alineatul (1) este disponibilă pentru organizațiile de producători chiar dacă programele operaționale ale acestora și strategiile naționale ale statelor membre nu prevăd astfel de operațiuni de retragere de pe piață. Articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și articolul 55 alineatul (4) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 nu se aplică în ceea ce privește asistența financiară din partea Uniunii în temeiul prezentului articol.

(7) Asistența financiară din partea Uniunii menționată la alineatul (1) nu se ia în considerare în scopul calculării plafoanelor menționate la articolul 34 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

(8) Plafonul de o treime din cheltuielile efectuate menționat la articolul 33 alineatul (3) al patrulea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și plafonul maxim de 25 % pentru mărirea cuantumului fondului operațional menționat la articolul 66 alineatul (3) litera (c) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 nu se aplică în ceea ce privește cheltuielile suportate pentru operațiunile de retragere a produselor menționate la articolul 1 alineatul (2) din prezentul regulament, atunci când produsele respective sunt retrase în decursul perioadei menționate la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament.

(9) Cheltuielile suportate în conformitate cu prezentul articol fac parte din fondul operațional al organizațiilor de producători.

Articolul 5

Asistența financiară pentru retragerile de pe piață acordată producătorilor care nu sunt membri ai unor organizații de producători

(1) Asistența financiară din partea Uniunii se acordă în conformitate cu prezentul articol producătorilor de fructe și de legume care nu sunt membri ai unei organizații de producători recunoscute, în următoarele cazuri:

(a)	retrageri de pe piață pentru distribuire gratuită conform articolului 34 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;

(b)	retrageri de pe piață cu alte destinații decât distribuirea gratuită.

Pentru retragerile de pe piață menționate la litera (a) de la primul paragraf, sumele maxime ale asistenței financiare sunt sumele stabilite în anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 și în anexa II la prezentul regulament.

Pentru tomate, suma maximă este suma stabilită în anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 pentru perioada cuprinsă între 1 noiembrie și 31 mai.

Pentru retragerile de pe piață menționate la litera (b) de la primul paragraf, sumele maxime ale asistenței financiare sunt de 50 % din sumele stabilite în anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 și în anexa II la prezentul regulament.

Pentru tomate, această sumă maximă este de 50 % din suma stabilită în anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 pentru perioada cuprinsă între 1 noiembrie și 31 mai.

(2) Asistența financiară menționată la alineatul (1) este disponibilă pentru retragerea produselor menționate la articolul 1 alineatul (2) atunci când produsele respective sunt retrase de pe piață în perioada menționată la articolul 1 alineatul (3).

(3) Producătorii încheie un contract cu o organizație de producători recunoscută pentru întreaga cantitate care urmează să fie livrată în temeiul prezentului articol. Organizațiile de producători acceptă toate solicitările rezonabile din partea producătorilor care nu sunt membri ai unei organizații de producători recunoscute. Cantitățile livrate de producătorii care nu sunt membri trebuie să fie în concordanță cu nivelurile regionale de productivitate și cu suprafața în cauză.

(4) Asistența financiară este plătită producătorilor care nu sunt membri ai unei organizații de producători recunoscute de către organizația de producători cu care aceștia au încheiat un astfel de contract.

Sumele care corespund costurilor reale suportate de organizația de producători pentru retragerea produselor respective se rețin de către organizația de producători. Dovada acestor costuri se furnizează sub formă de facturi.

(5) Din motive justificate corespunzător, cum ar fi gradul limitat de organizare a producătorilor din statul membru în cauză, și în mod nediscriminatoriu, statele membre pot autoriza un producător care nu este membru al unei organizații de producători recunoscute să transmită o notificare autorității competente a statului membru în cauză, în locul semnării contractului menționat la alineatul (3). În cazul unei astfel de notificări se aplică mutatis mutandis articolul 78 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011. Cantitățile livrate de producătorii care nu sunt membri trebuie să fie în concordanță cu nivelurile regionale de productivitate și cu suprafața în cauză.

În astfel de cazuri, autoritatea competentă a statului membru plătește asistența financiară din partea Uniunii direct producătorului. În acest scop, statele membre adoptă noi norme sau proceduri sau aplică normele sau procedurile naționale existente.

(6) În sensul prezentului articol, în cazul în care recunoașterea unei organizații de producători a fost suspendată în conformitate cu articolul 114 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, membrii acesteia sunt considerați producători care nu sunt membri ai unei organizații de producători recunoscute.

(7) Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, precum și articolul 4 alineatele (6)-(9) din prezentul regulament se aplică mutatis mutandis în ceea ce privește prezentul articol.

Articolul 6

Asistența financiară acordată organizațiilor de producători pentru nerecoltare și pentru recoltarea înainte de coacere

(1) Asistența financiară din partea Uniunii se acordă pentru nerecoltarea și pentru recoltarea înainte de coacere a produselor menționate la articolul 1 alineatul (2) în decursul perioadei menționate la articolul 1 alineatul (3).

(2) Sprijinul pentru recoltarea înainte de coacere acoperă numai produsele care se află fizic pe câmp și care se recoltează realmente înainte de coacere. Prin derogare de la articolul 85 alineatul (4) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, statele membre stabilesc sumele de sprijin, care cuprind atât asistența financiară din partea Uniunii, cât și contribuția organizației de producători pentru nerecoltare și pentru recoltarea înainte de coacere, pe hectar, la un nivel care să acopere maximum 90 % din sumele stabilite pentru retragerile de pe piață cu alte destinații decât distribuirea gratuită conform anexei XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 și anexei II la prezentul regulament. Pentru tomate, această sumă este de 90 % din suma stabilită în anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 pentru perioada cuprinsă între 1 noiembrie și 31 mai pentru retragerile de pe piață cu alte destinații decât distribuirea gratuită.

Prin derogare de la articolul 34 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, asistența financiară din partea Uniunii pentru nerecoltare și pentru recoltarea înainte de coacere este de 75 % din sumele stabilite de statele membre în conformitate cu primul paragraf.

(3) Prin derogare de la articolul 85 alineatul (3) primul paragraf din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, pentru produsele menționate la articolul 1 alineatul (2) din prezentul regulament și în decursul perioadei menționate la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, măsurile privind nerecoltarea menționate la articolul 84 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 pot fi adoptate chiar și în cazul în care de pe suprafața de producție în cauză s-a prelevat producție comercială în cursul ciclului normal de producție. În astfel de cazuri, sumele de sprijin menționate la alineatul (2) al prezentului articol se reduc proporțional, ținându-se seama de producția deja recoltată, stabilită pe baza evidenței stocurilor și a conturilor financiare ale organizațiilor de producători în cauză.

(4) Asistența financiară din partea Uniunii se acordă chiar dacă programele operaționale ale organizațiilor de producători și strategiile naționale ale statelor membre nu prevăd realizarea acestor operațiuni. Articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și articolul 55 alineatul (4) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 nu se aplică în ceea ce privește asistența financiară din partea Uniunii în temeiul prezentului articol.

(5) Plafonul de o treime din cheltuieli menționat la articolul 33 alineatul (3) al patrulea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și plafonul maxim de 25 % pentru mărirea cuantumului fondului operațional menționat la articolul 66 alineatul (3) litera (c) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 nu se aplică în ceea ce privește cheltuielile suportate pentru măsurile menționate la alineatul (1) al prezentului articol și legate de produsele menționate la articolul 1 alineatul (2) din prezentul regulament, în decursul perioadei menționate la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament.

(6) Asistența financiară din partea Uniunii nu se ia în considerare în scopul calculării plafoanelor menționate la articolul 34 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

(7) Cheltuielile suportate în conformitate cu prezentul articol fac parte din fondul operațional al organizațiilor de producători.

Articolul 7

Asistența financiară pentru nerecoltare și pentru recoltarea înaintea de coacere acordată producătorilor care nu sunt membri ai unor organizații de producători

(1) Asistența financiară din partea Uniunii se acordă producătorilor care nu sunt membri ai unei organizații de producători recunoscute pentru efectuarea de operațiuni de recoltare înainte de coacere și de nerecoltare a produselor menționate la articolul 1 alineatul (2) în decursul perioadei menționate la articolul 1 alineatul (3).

Prin derogare de la articolul 85 alineatul (3) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, se aplică următoarele dispoziții:

(a)	sprijinul pentru recoltarea înainte de coacere acoperă numai produsele care se află fizic pe câmp, care se recoltează realmente înainte de coacere și pentru care recoltarea normală nu a început;

(b)	măsurile privind nerecoltarea nu se aplică în cazul în care din zona respectivă s-a prelevat producție comercială în cursul ciclului de producție normal;

(c)	recoltarea înainte de coacere și nerecoltarea nu trebuie în niciun caz să se aplice simultan aceluiași produs și aceleiași zone.

(2) Sumele asistenței financiare acordate de Uniune pentru nerecoltare și pentru recoltarea înainte de coacere sunt de 50 % din sumele stabilite de statele membre în temeiul articolului 6 alineatul (2).

(3) Producătorii care nu sunt membri ai unei organizații de producători recunoscute transmit autorității competente a statului membru în cauză notificarea corespunzătoare, în conformitate cu dispozițiile detaliate adoptate de respectivul stat membru în temeiul articolului 85 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011.

(4) În sensul prezentului articol, în cazul în care recunoașterea unei organizații de producători a fost suspendată în conformitate cu articolul 114 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, membrii acesteia sunt considerați producători care nu sunt membri ai unei organizații de producători recunoscute.

(5) Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 se aplică mutatis mutandis în ceea ce privește prezentul articol.

Articolul 8

Controale privind retragerea de pe piață, nerecoltarea și recoltarea înainte de coacere

(1) Operațiunile de retragere menționate la articolele 4 și 5 fac obiectul unor controale de nivelul unu în conformitate cu articolul 108 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011. Cu toate acestea, controalele respective trebuie să acopere cel puțin 10 % din cantitatea de produse retrase de pe piață și cel puțin 10 % din organizațiile de producători care beneficiază de asistența financiară din partea Uniunii menționată la articolul 4 din prezentul regulament.

Însă, în ceea ce privește operațiunile de retragere de pe piață menționate la articolul 5 alineatul (5), controalele de nivelul unu trebuie să acopere 100 % din cantitatea de produse retrase de pe piață.

(2) Nerecoltarea și recoltarea înainte de coacere menționate la articolele 6 și 7 fac obiectul controalelor și condițiilor prevăzute la articolul 110 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, cu excepția cerinței de a nu se fi efectuat nicio recoltare parțială dacă se aplică derogarea prevăzută la articolul 6 alineatul (3) din prezentul regulament. Controalele acoperă cel puțin 25 % din suprafețele de producție în cauză.

În ceea ce privește nerecoltarea și recoltarea înainte de coacere menționate la articolul 7, controalele trebuie să acopere 100 % din suprafețele de producție în cauză.

(3) Operațiunile de retragere menționate la articolele 4 și 5 fac obiectul unor controale de nivelul doi în conformitate cu articolul 109 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011. Cu toate acestea, controalele la fața locului trebuie să acopere cel puțin 40 % din entitățile supuse controalelor de nivelul unu și cel puțin 5 % din cantitatea de produse retrase de pe piață.

(4) Statele membre trebuie să ia măsurile de control corespunzătoare pentru a se asigura că retragerea, nerecoltarea și recoltarea înainte de coacere a tomatelor vizează numai soiurile destinate consumului în stare proaspătă.

Articolul 9

Cererea de acordare a asistenței financiare din partea Uniunii și plata acesteia

(1) Organizațiile de producători depun cereri pentru plata asistenței financiare din partea Uniunii menționate la articolele 4, 5 și 6 până la 31 ianuarie 2015.

(2) Organizațiile de producători solicită plata asistenței financiare totale din partea Uniunii, menționată la articolele 4 și 6 din prezentul regulament, în conformitate cu procedura menționată la articolul 72 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, până la 31 ianuarie 2015.

Cu toate acestea, articolul 72 primul paragraf și articolul 72 al doilea paragraf prima teză din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 și plafonul de 80 % din suma de sprijin aprobată inițial în privința unui program operațional, prevăzută la același articol al treilea paragraf, nu se aplică.

(3) Producătorii care nu sunt membri ai unei organizații de producători recunoscute și care nu au semnat un contract cu o organizație de producători recunoscută solicită ei înșiși autorităților competente desemnate de statele membre, până la data menționată la alineatul (1), plata asistenței financiare din partea Uniunii în sensul articolelor 5 și 7.

(4) Cererile menționate la alineatele (1), (2) și (3) trebuie să fie însoțite de documente justificative care să motiveze suma asistenței financiare din partea Uniunii în cauză și să conțină un angajament scris în care solicitantul declară că nu a primit și nu va primi dublă finanțare din partea Uniunii sau a autorităților naționale, nici compensații în baza unei polițe de asigurare în ceea ce privește operațiunile eligibile pentru asistență financiară din partea Uniunii în temeiul prezentului regulament.

Articolul 10

Notificări

(1) Statele membre notifică Comisiei, până la 30 septembrie 2014, 15 octombrie 2014, 31 octombrie 2014, 15 noiembrie 2014, 30 noiembrie 2014, 15 decembrie 2014, 31 decembrie 2014, 15 ianuarie 2015, 31 ianuarie 2015 și 15 februarie 2015, următoarele informații pentru fiecare produs:

(a)	cantitățile retrase de pe piață în vederea distribuirii gratuite;

(b)	cantitățile retrase de pe piață cu alte destinații decât distribuirea gratuită;

(c)	suprafața echivalentă pentru recoltarea înainte de coacere și pentru nerecoltare;

(d)	cheltuielile totale suportate pentru cantitățile și suprafețele menționate la literele (a), (b) și (c).

În notificări sunt incluse numai operațiunile care au fost implementate.

Pentru aceste notificări, statele membre utilizează formularul-tip prevăzut în anexa III.

(2) Atunci când fac prima notificare, statele membre comunică Comisiei sumele de sprijin pe care le-au stabilit în conformitate cu articolul 79 alineatul (1) sau cu articolul 85 alineatul (4) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 și cu articolele 4 și 5 din prezentul regulament, utilizând formularele-tip prevăzute în anexa IV.

Articolul 11

Plata asistenței financiare din partea Uniunii

Cheltuielile suportate de statele membre în legătură cu plățile în temeiul prezentului regulament sunt eligibile pentru asistență financiară din partea Uniunii numai dacă au fost efectuate până la 30 iunie 2015.

Articolul 12

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 29 septembrie 2014.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 671.

(2) Regulamentul delegat (UE) nr. 932/2014 al Comisiei din 29 august 2014 de stabilire a unor măsuri excepționale cu caracter temporar de sprijinire a producătorilor de anumite fructe și legume și de modificare a Regulamentului delegat (UE) nr. 913/2014 (JO L 259, 30.8.2014, p. 2).

(3) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește sectorul fructelor și legumelor și sectorul fructelor și legumelor prelucrate (JO L 157, 15.6.2011, p. 1).

ANEXA I

Cantitățile maxime de produse alocate pentru fiecare stat membru, menționate la articolul 2 alineatul (1)

(tone)	Mere și pere	Prune, struguri de masă și kiwi	Tomate, morcovi, ardei dulci, castraveți și cornișoni	Portocale, clementine și mandarine
Belgia	43 300	1 380	14 750	0
Germania	13 100	0	0	0
Grecia	5 100	28 475	750	10 750
Spania	8 700	6 900	20 400	58 600
Franța	28 950	500	1 600	0
Croația	1 050	0	0	7 900
Italia	35 805	38 845	0	2 620
Cipru	0	0	0	16 220
Lituania	0	0	4 000	0
Ungaria	725	570	0	0
Țările de Jos	22 200	0	6 800	0
Polonia	18 750	0	0	0
Portugalia	4 120	225	0	0

ANEXA II

Sumele maxime ale sprijinului pentru retragerile de pe piață în cazul produselor care nu sunt enumerate în anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, menționate la articolele 4, 5 și 6 din prezentul regulament

Produs	Sprijin maxim (EUR/100 kg)
Produs	Distribuire gratuită	Alte destinații
Morcovi	12,81	8,54
Verze	5,81	3,88
Ardei dulci	44,4	30
Conopidă broccoli	15,69	10,52
Castraveți și cornișoni	24	16
Ciuperci	43,99	29,33
Prune	34	20,4
Fructe de tip bacă	12,76	8,5
Struguri de masă proaspeți	39,16	26,11
Kiwi	29,69	19,79

ANEXA III

Formularele-tip pentru notificări, menționate la articolul 10

NOTIFICARE PRIVIND RETRAGERILE DE PE PIAȚĂ — DISTRIBUIRE GRATUITĂ

Stat membru:

Perioada vizată:

Data:

Produsul

Organizații de producători

Producători care nu sunt membri ai unei organizații

Cantități totale (t)

Total asistență financiară din partea Uniunii (EUR)

Cantități (t)

Asistență financiară din partea Uniunii (EUR)

Cantități (t)

Asistență financiară din partea Uniunii (EUR)

retragere

transport

sortare și ambalare

TOTAL

retragere

transport

sortare și ambalare

TOTAL

(a)

(b)

(c)

(d)

(e) = (b) + (c) + (d)

(f)

(g)

(h)

(i)

(j) = (g) + (h) + (i)

(k) = (a) + (f)

(l) = (e) + (j)

Mere

Pere

Total mere și pere

Tomate

Morcovi

Ardei dulci

Castraveți și cornișoni

Total legume

Prune

Struguri de masă proaspeți

Kiwi

Total alte fructe

Portocale

Clementine

Mandarine

Total citrice

Verze

Conopidă și conopidă broccoli

Ciuperci

Fructe de tip bacă

Total altele

TOTAL

*	Pentru fiecare notificare trebuie completată o foaie Excel diferită.

NOTIFICARE PRIVIND RETRAGERILE DE PE PIAȚĂ — ALTE DESTINAȚII

Stat membru:

Perioada vizată:

Data:

Produsul

Organizații de producători

Producători care nu sunt membri ai unei organizații

Cantități totale (t)

Total asistență financiară din partea Uniunii (EUR)

Cantități

(t)

Asistență financiară din partea Uniunii

(EUR)

Cantități

(t)

Asistență financiară din partea Uniunii

(EUR)

(a)

(b)

(c)

(d)

(e) = (a) + (c)

(f) = (b) + (d)

Mere

Pere

Total mere și pere

Tomate

Morcovi

Ardei dulci

Castraveți și cornișoni

Total legume

Prune

Struguri de masă proaspeți

Kiwi

Total alte fructe

Portocale

Clementine

Mandarine

Total citrice

Verze

Conopidă și conopidă broccoli

Ciuperci

Fructe de tip bacă

Total altele

TOTAL

*	Pentru fiecare notificare trebuie completată o foaie Excel diferită.

NOTIFICARE PRIVIND NERECOLTAREA ȘI RECOLTAREA ÎNAINTE DE COACERE

Stat membru:

Perioada vizată:

Data:

Produsul

Organizații de producători

Producători care nu sunt membri ai unei organizații

Cantități totale

(t)

Total asistență financiară din partea Uniunii (EUR)

Suprafață

(ha)

Cantități

(t)

Asistență financiară din partea Uniunii

(EUR)

Suprafață

(ha)

Cantități

(t)

Asistență financiară din partea Uniunii

(EUR)

(a)

(b)

(c)

(d)

(e)

(f)

(g) = (b) + (e)

(h) = (c) + (f)

Mere

Pere

Total mere și pere

Tomate

Morcovi

Ardei dulci

Castraveți și cornișoni

Total legume

Prune

Struguri de masă proaspeți

Kiwi

Total alte fructe

Portocale

Clementine

Mandarine

Total citrice

Verze

Conopidă și conopidă broccoli

Ciuperci

Fructe de tip bacă

Total altele

TOTAL

*	Pentru fiecare notificare trebuie completată o foaie Excel diferită.

ANEXA IV

TABELELE CARE TREBUIE TRANSMISE CU OCAZIA PRIMEI NOTIFICĂRI, MENȚIONATE LA ARTICOLUL 10 ALINEATUL (1)

RETRAGERI DE PE PIAȚĂ — ALTE DESTINAȚII

Sumele maxime ale sprijinului stabilite de statul membru în conformitate cu articolul 79 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 și cu articolele 4 și 5 din prezentul regulament

Stat membru:

Data:

Produsul	Contribuția organizației de producători (EUR/100 kg)	Asistență financiară din partea Uniunii (EUR/100 kg)
Mere
Pere
Tomate
Morcovi
Verze
Ardei dulci
Conopidă și conopidă broccoli
Castraveți și cornișoni
Ciuperci
Prune
Fructe de tip bacă
Struguri de masă proaspeți
Kiwi
Portocale
Clementine
Mandarine

NERECOLTAREA ȘI RECOLTAREA ÎNAINTE DE COACERE

Sumele maxime ale sprijinului stabilite de statul membru în conformitate cu articolul 85 alineatul (4) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 și cu articolul 6 din prezentul regulament

Stat membru:

Data:

Produsul	În aer liber		În seră
Produsul	Contribuția organizației de producători (EUR/ha)	Asistență financiară din partea Uniunii (EUR/ha)	Contribuția organizației de producători (EUR/ha)	Asistență financiară din partea Uniunii (EUR/ha)
Mere
Pere
Tomate
Morcovi
Verze
Ardei dulci
Conopidă și conopidă broccoli
Castraveți și cornișoni
Ciuperci
Prune
Fructe de tip bacă
Struguri de masă proaspeți
Kiwi
Portocale
Clementine
Mandarine

30.9.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 284/53

DECIZIA COMISIEI

din 3 iulie 2014

privind ajutorul de stat SA.33927 (12/C) (ex 11/NN)

pus în aplicare de Belgia — Schemă de garantare care protejează acțiunile membrilor persoane fizice ai cooperativelor financiare

[notificată cu numărul C(2014) 1021]

(Numai textele în limbile franceză și neerlandeză sunt autentice)

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2014/686/UE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 108 alineatul (2) primul paragraf,

având în vedere Acordul privind Spațiul Economic European, în special articolul 62 alineatul (1) litera (a),

după ce a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile în conformitate cu dispozițiile menționate anterior (1) și având în vedere observațiile acestora,

întrucât:

1. PROCEDURĂ

(1)

Prin scrisoarea din 7 noiembrie 2011, statul belgian a informat Comisia că a instituit o schemă de garantare („schema de garantare a cooperativelor” sau „măsura”) care protejează acțiunile deținute de către membrii persoane fizice ai societăților cooperative autorizate care fie se supun supravegherii prudențiale a Băncii Naționale a Belgiei (denumită în continuare „BNB”), fie au investit cel puțin jumătate din activele lor într-o instituție supusă unei asemenea supravegheri („cooperativele financiare”).

(2)

Prin scrisoarea din 6 decembrie 2011, Comisia a comunicat statului belgian că măsura ar putea constitui un ajutor de stat ilegal (2) și i-a solicitat acestuia să nu desfășoare nicio altă acțiune menită să pună în aplicare măsura. Comisia a invitat statul belgian să își prezinte observațiile cu privire la concluziile sale preliminare, ceea ce acesta a făcut prin scrisoarea din 22 decembrie 2011.

(3)

Prin decizia din 3 aprilie 2012 („decizia de inițiere a procedurii”), Comisia a informat Belgia că a inițiat procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („tratatul”) cu privire la măsura respectivă și a somat Belgia, în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului (3), să suspende măsura până când Comisia se va pronunța cu privire la compatibilitatea acesteia cu piața internă. Comisia a solicitat Belgiei să înceteze imediat orice acțiune care urmărește continuarea punerii în aplicare a schemei de garantare a cooperativelor și să nu efectueze nicio plată în cadrul măsurii. Decizia Comisiei de inițiere a procedurii, prin care Comisia a invitat totodată părțile interesate să își prezinte observațiile cu privire la măsura în cauză, s-a publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (4).

(4)

Prin scrisorile din 24 aprilie 2012 și din 31 mai 2012, Belgia a solicitat o prelungire a termenului de răspuns la decizia de inițiere a procedurii; Comisia nu a formulat obiecții în această privință. Prin scrisoarea din 18 iunie 2012, Belgia și-a prezentat observațiile ca răspuns la decizia de inițiere a procedurii și a atașat totodată o scrisoare din partea guvernatorului BNB adresată ministrului belgian de finanțe, datată 7 octombrie 2011.

(5)

La 17 august 2012, grupul ARCO („ARCO”) (5) și-a prezentat, de asemenea, observațiile ca răspuns la decizia de inițiere a procedurii. La 29 august 2012, Comisia a trimis documentul respectiv Belgiei, dându-i astfel acestui stat membru posibilitatea de a răspunde observațiilor formulate de ARCO. Cu toate acestea, la 16 octombrie 2012, Belgia a declarat că nu va face uz de această posibilitate.

(6)	Comisia a adresat întrebări suplimentare cu privire la măsură, în special la 17 septembrie 2012 și la 24 iulie 2013, la care Belgia a răspuns la 5 decembrie 2012 și, respectiv, la 20 septembrie 2013.

2. EXPUNEREA SITUAȚIEI DE FAPT

2.1. Geneza măsurii notificate

(7)	Instituirea schemei de garantare a cooperativelor este legată de măsurile de salvare dintr-un alt caz privind un ajutor de stat.

(8)

La 30 septembrie 2008, Dexia a anunțat o majorare de capital de 6,4 miliarde EUR, subscrisă de acționarii existenți (printre care se număra și ARCO) și de autoritățile belgiene, franceze și luxemburgheze. În fața comisiei speciale a Parlamentului belgian, responsabilă de examinarea împrejurărilor în care a fost lichidată Dexia („Comisia Dexia”), ministrul belgian de finanțe în funcție la momentul în care Dexia a primit ajutor de stat în 2008 a explicat că, în urma unor cereri de intervenție în favoarea ARCO, în septembrie/octombrie 2008 se luase deja o decizie politică de instituire a schemei de garantare a cooperativelor. Acesta a explicat că, pentru a ajunge la un acord cu privire la Dexia, guvernul a trebuit să ia în același timp o decizie cu privire la Arco și Ethias (6). De asemenea, din declarațiile actualului ministru belgian de finanțe reiese că angajamentul din 2008 a fost luat pentru ca ARCO să fie de acord să participe la salvarea băncii Dexia (7).

(i) Comunicări către presă

(9)

La 10 octombrie 2008, guvernul belgian a anunțat printr-un comunicat de presă al serviciilor ministrului de finanțe că a luat următoarea decizie:

—	majorarea acoperirii oferite de sistemul existent de garantare a depozitelor pentru instituțiile de credit de la 20 000 EUR la 100 000 EUR;

—	instituirea unui sistem similar pentru alte produse financiare (în special pentru produsele de asigurare de viață din „clasa 21” (8) și pentru acțiunile cooperativelor financiare) (9).

(10)

La 21 ianuarie 2009, prim-ministrul și ministrul de finanțe au confirmat, printr-un comunicat de presă comun, angajamentul asumat de guvernul anterior (10) în ceea ce privește introducerea unui sistem de garantare a cooperativelor (11). În aceeași zi, ARCO avea să publice acest comunicat de presă al guvernului belgian pe site-ul său web. În schimb, alte cooperative financiare s-au distanțat de analogia între depozitele și acțiunile din cadrul cooperativelor financiare care se află la baza schemei de garantare a cooperativelor (12).

(ii) Procesul legislativ

(11)

La 15 octombrie 2008, Parlamentul belgian a votat o lege (13) care să permită guvernului belgian să ia măsuri pentru promovarea stabilității financiare. La 14 noiembrie 2008 (14), Belgia a publicat un decret regal prin care valoarea protejată de sistemul de garantare a depozitelor în cazul instituțiilor de credit a trecut la 100 000 EUR, instituind totodată o schemă de garantare similară pentru produsele de asigurare de viață care aparțin „clasei 21”. La 29 octombrie 2008, Comitetul pentru stabilitate financiară emisese în prealabil un aviz favorabil privind proiectul respectiv de decret regal (15).

(12)

La 14 aprilie 2009 (16), Belgia a modificat legea din 15 octombrie 2008, autorizând guvernul să pună în aplicare, printr-un decret regal, un sistem de garantare a capitalului vărsat pentru rambursarea cotei de capital pe care membrii persoane fizice o dețin la cooperativele financiare. Prin decretul regal din 10 octombrie 2011 (17), Belgia a modificat decretul regal din 14 noiembrie 2008. Decretul regal din 10 octombrie 2011 cuprinde precizări suplimentare de ordin tehnic cu privire la schema de garantare a cooperativelor.

(13)

La 7 octombrie 2011, guvernatorul BNB a trimis o scrisoare ministrului de finanțe din perioada respectivă în vederea emiterii unui aviz privind (proiectul) de decret regal din 10 octombrie 2011, procedura fiind necesară în temeiul legii de stabilire a statutului BNB (18). În scrisoarea în cauză, guvernatorul observă că guvernul poate emite în mod legal un decret regal referitor la o schemă de garantare a cooperativelor „în cazul unei crize neprevăzute apărute pe piețele financiare sau în caz de risc grav de criză sistemică”. Guvernatorul a concluzionat că circumstanțele par să îndeplinească aceste condiții și că o schemă de garantare a cooperativelor ar permite limitarea efectelor unei astfel de crize (19). În același timp, acesta nu adoptă însă în mod expres o poziție cu privire la problema dacă acțiunile membrilor persoane fizice din cadrul cooperativelor financiare reprezintă prin definiție depozite (20). Acesta remarcă, de asemenea, că măsura ar putea genera probleme de compatibilitate cu normele privind ajutoarele de stat (21) și își exprimă îngrijorarea privind caracterul facultativ al schemei de garantare a cooperativelor, care ar putea duce la apariția unor probleme de „selecție adversă” (22).

(14)

La 13 octombrie 2011, cele trei societăți cooperative ale grupului ARCO (ARCOFIN, ARCOPAR și ARCOPLUS) au prezentat o solicitare de aderare la schema de garantare a cooperativelor. Guvernul belgian a admis această cerere prin Decretul regal din 7 noiembrie 2011 (23). În contextul acestei solicitări, ARCO a plătit totodată contribuții cu o valoare totală de 2,05 milioane EUR (24).

(15)	Adunările generale ale ARCOFIN, ARCOPLUS și ARCOPAR au aprobat, la 8 decembrie 2011, propunerea consiliului lor de administrație de a efectua lichidarea voluntară a societăților.

2.2. Directiva 94/19/CE privind sistemele de garantare a depozitelor

(16)

Articolul 3 din Directiva 94/19/CE a Parlamentului European și a Consiliului (25) prevede că fiecare stat membru:

„asigură că pe teritoriul său sunt introduse și recunoscute oficial unul sau mai multe sisteme de garantare a depozitelor. Cu excepția [anumitor] situații ..., nicio instituție de credit (26) autorizată în acel stat membru ... nu poate accepta depozite (27) dacă nu este membră a unui astfel de sistem”.

(17)

În 1998, Belgia a transpus Directiva 94/19/CE în legislația națională și a instituit un sistem de garantare a depozitelor care acoperă depozitele agregate ale unui depunător în caz de indisponibilitate. Sistemul belgian de garantare a depozitelor a fost încredințat unui fond de garantare a depozitelor. Prin Decretul regal din 14 noiembrie 2008, Belgia a creat ulterior un „fond special de protecție a depozitelor” care acoperă inițiativele ulterioare ale Belgiei (28).

(18)

Articolul 7 din Directiva 94/19/CE prevedea inițial că depozitele agregate ale fiecărui depunător erau acoperite până la concurența sumei de 20 000 EUR. Cu ocazia reuniunii din 7 octombrie 2008, Consiliul Ecofin a acceptat majorarea garanțiilor aferente depozitelor prevăzute în Directiva 94/19/CE. Potrivit comunicatului său de presă, erau necesare următoarele:

„toate statele membre vor acorda pentru o perioadă inițială de cel puțin un an o garanție pentru depozitele persoanelor fizice în valoare de cel puțin 50 000 EUR, luând act de faptul că numeroase state membre au decis să aducă această valoare minimă la 100 000 EUR. Salutăm intenția Comisiei de a prezenta urgent o propunere corespunzătoare care urmărește să promoveze convergența sistemelor de garantare a depozitelor” (29).

(19)	În ceea ce privește acoperirea, articolul 2 din Directiva 94/19/CE prevede că sistemele de garantare a depozitelor nu protejează instrumentele de capital ale instituțiilor de credit (30).

(20)	Directiva 2009/14/CE a Parlamentului European și a Consiliului (31) a majorat plafonul de garantare pentru sistemele de garantare a depozitelor (mai întâi, la minim 50 000 EUR, ulterior, în principiu, la 100 000 EUR minim și maxim la 31 decembrie 2010).

(21)

Directiva 97/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului (32) prevede compensarea investitorilor în cazul în care o întreprindere de investiții nu poate restitui activele care îi aparțin unui investitor. Această compensație este, de exemplu, disponibilă în caz de fraudă sau neglijență în cadrul unei întreprinderi sau în cazul în care există erori sau probleme în sistemele acesteia. Cu toate acestea, sistemele de compensare a investitorilor nu acoperă riscurile legate de investiție (de exemplu, situația în care un investitor a cumpărat acțiuni care se depreciază ulterior).

2.3. Cadrul juridic belgian pentru societățile cooperative

(22)

Codul comercial belgian (33), în special articolele 350-436 — stabilește cadrul juridic al societăților cooperative. Acesta prevede că o societate cooperativă trebuie să aleagă, în statutul său, între forma de „societate cu răspundere limitată” (pierderile membrilor nu pot fi mai mari decât contribuțiile acestora) și cea de „societate în nume colectiv” (membrii răspund personal pentru datoriile sociale ale societății și pot înregistra astfel pierderi mai mari decât investițiile de capital realizate).

(23)

Codul comercial belgian (în special articolele 362, 364, 366, 367 și 374) permite anumite restricții privind transferul acțiunilor unei societăți cooperative. Acțiunile unei societăți cooperative se pot transfera în mod liber altor membri ai societății cooperative, însă statutul societății cooperative poate impune anumite condiții pentru aceste transferuri. Transferurile către terți pot fi efectuate doar în condițiile și către persoanele stabilite la articolul 366 din Codul comercial belgian.

(24)

Codul comercial belgian (articolul 367 prevede totodată că membrii unei societăți cooperative au dreptul de a demisiona din societatea cooperativă doar în primele șase luni ale exercițiului financiar. În cazul în care se exercită acest drept, articolul 374 din Codul comercial belgian prevede că un asociat are dreptul de a primi valoarea acțiunilor deținute, astfel cum rezultă din bilanțul exercițiului financiar.

(25)

În vreme ce Codul comercial belgian stabilește cadrul general pentru societățile cooperative, Decretul regal din 8 ianuarie 1962 (34) stabilește criteriile pentru „societățile cooperative autorizate” (35). Astfel, o societate cooperativă autorizată nu poate, în vederea unor speculații, să refuze afilierea unor membri sau să decidă excluderea acestora; părțile sociale, indiferent de valoarea lor, conferă fiecare aceleași drepturi; toți membrii își exprimă în mod egal votul în cadrul adunărilor generale anuale (AGA); AGA trebuie să numească administratorii și cenzorii; excedentul de exploatare (obținut după deducerea tuturor cheltuielilor) poate fi acordat membrilor doar în mod proporțional cu operațiunile pe care le-au avut în raport cu cooperativa, iar dividendul acordat pentru părțile sociale nu poate depăși un anumit procent stabilit prin decret regal.

(26)	Articolul 21 din Codul fiscal belgian prevede că dividendele cooperativelor autorizate sunt scutite de impozit până la o anumită sumă (36).

2.4. Descrierea măsurii

(27)	Schema de garantare a cooperativelor acoperă capitalul vărsat (și nu și eventualele câștiguri de capital) de către membrii persoane fizice din cadrul societăților cooperative până la concurența sumei de 100 000 EUR.

(28)	Contrar celor prevăzute pentru sistemele de garantare a depozitelor în cazul instituțiilor de credit, participarea la schema de garantare a cooperativelor este facultativă.

(29)

În cazul în care cooperativele financiare doresc să participe la schema de garantare a cooperativelor, acestea trebuie să prezinte o solicitare în acest sens pe lângă ministrul de finanțe. Consiliul de Miniștri are la dispoziție o lună în care să se pronunțe cu privire la solicitarea de participare a unei cooperative financiare la schema de garantare a cooperativelor, în anumite condiții, dacă este necesar. Condițiile pot include:

(a)	obligația de a rezerva viitoarele oferte publice pentru membrii instituționali;

(b)	angajamentul tuturor membrilor instituționali de a nu retrage nicio acțiune sau sumă plătită societății cooperative și de a nu demisiona ca asociat, cu excepția situației unei cesiuni de acțiuni; și

(c)	un plafon de 4,5 % pe an, în raport cu dobânzile care trebuie plătite membrilor.

(30)

Odată ce o cooperativă financiară a solicitat acoperirea, trebuie să rămână în sistem timp de un an. După expirarea acestui termen, cooperativa poate pune capăt participării sale, sub rezerva unui preaviz de trei luni. Aceasta nu va putea recupera cotizațiile plătite, sub nicio formă. În cazul în care o cooperativă decide să părăsească schema de garantare a cooperativelor, aceasta trebuie să aștepte trei ani pentru a putea participa din nou la acesta.

(31)	Numai acțiunile cooperativei emise înainte de data intrării în vigoare a Decretului regal din 10 octombrie 2011 sunt acoperite de măsură.

(32)	Schema de garantare a cooperativelor este rezervată membrilor persoane fizice, nu și membrilor instituționali ai cooperativelor financiare.

(33)

Fondul special de protecție este finanțat prin:

(i)	o contribuție anuală echivalentă cu 0,15 % din valoarea protejată (datorată de către toți participanții); și

(ii)	o taxă unică de aderare echivalentă cu 0,10 % din valoarea protejată (datorată de cooperative).

(34)

În plus, cooperativelor financiare li se poate impune, de asemenea, să plătească o contribuție către Fondul special de protecție pentru câștigurile de capital în raport cu acțiunile cotate pe care le dețin. Această contribuție poate ajunge până la 10 % din diferența dintre prețul de vânzare al acțiunilor respective (sau, în lipsa vânzării acestora pe parcursul a trei ani de la încetarea sistemului de protecție, cursul mediu la bursă la închiderea acțiunii în cauză în decursul unei perioade de 30 de zile anterioarei datei împlinirii celui de-al treilea an) și prețul de referință stabilit de autorități atunci când o cooperativă financiară aderă la schema de garantare a cooperativelor.

(35)

Fondul special de protecție începe să efectueze plăți în cazul în care cooperativa financiară este în stare de faliment sau în cazul în care autoritatea de supraveghere financiară a notificat fondului respectiv imposibilitatea cooperativei financiare de a-i mai rambursa pe membrii care doresc să se retragă.

(36)

În cazul în care Fondul special de protecție nu dispune de suficiente mijloace pentru a interveni, Caisse des dépôts et consignations („Casa de depuneri și consemnațiuni”), organism public fără statut juridic, avansează mijloacele necesare. În cazul în care instituția falimentară este obligată să participe sau în cazul în care este vorba de o cooperativă financiară, acest avans se rambursează ulterior alocându-se:

—	50 % din contribuțiile anuale datorate de instituțiile obligate să participe;

—	o contribuție anuală specială datorată de cooperativele financiare (a căror participare este facultativă).

(37)

În cazul în care Fondul special de protecție intervine, acesta preia drepturile membrilor persoane fizice ai cooperativei și beneficiază de un statut identic cu cel al celorlalți membri. Este vorba aici de o diferență față de sistemul de garantare a depozitelor existent pentru instituțiile de credit, care prevede că Fondul primește un statut identic cu cel al celorlalți creditori ai societății în cauză.

2.5. Descrierea ARCO

(38)

Inițial, ARCO era acționar al Artesia Banking Corporation N.V. (denumită în continuare „Artesia”), care, la rândul său, deținea în proporție de 100 % banca BACOB și de 82 % societatea de asigurări DVV. Ca urmare a fuzionării dintre Artesia și Dexia din 2001, ARCO a devenit acționarul principal al Dexia cu o participare la capital de aproximativ 15 % (37).

(39)

ARCO este denumirea grupului care include ARCOPAR, ARCOPLUS și ARCOFIN, toate fiind societăți cooperative autorizate (38). Arco are peste 800 000 de membri, dintre care 99 % sunt persoane fizice. Capitalul deținut de membrii persoane fizice în cadrul ARCOPAR, ARCOPLUS și ARCOFIN a fost de 1,3 miliarde EUR, 46 de milioane EUR și, respectiv, 140 de milioane EUR.

(40)	Statutele societăților ARCOPAR, ARCOPLUS și ARCOFIN stipulează că toate cele trei entități sunt societăți cu răspundere limitată (39).

(41)	Statutele celor trei entități cuprind dispoziții privind membrii care doresc să demisioneze.

(42)

Statutul societății ARCOPAR stipulează că, de exemplu, cooperativa poate limita demisiile în cazul în care un procent de peste 10 % din capitalul total investit sau dintre membri dispare în cursul aceluiași exercițiu financiar (40). Un asociat care ar dori să demisioneze din ARCOPAR și-ar recupera capitalul. Membrii care dețin acțiuni de categoria A, B și C în cadrul ARCOPAR (41) au, de asemenea, dreptul la o rezervă bonus (42).

(43)	Articolul 35 din statutul ARCOPAR prevede drepturile membrilor în caz de lichidare. În esență, în cazul în care, după plata datoriilor și a contribuțiilor sociale, soldul este pozitiv, membrii vor fi rambursați (43).

(44)

Riscurile legate de investiția în acțiunile ARCO s-au descris, de exemplu, în prospectul ARCOPAR aprobat de către autoritățile belgiene în iunie 2008 și publicat cu ocazia unei operațiuni pe piața de capital care a avut loc între 7 iulie 2008 și 30 septembrie 2008. Prospectul specifică în mod clar că profitul datorat grupului Dexia reprezintă peste 69 % din profitul net al ARCOPAR pentru exercițiile financiare 2005/2006, 2006/2007 și 2007/2008. Prospectul se referea totodată la riscul unor demisii masive, subliniind în același timp că membrii puteau pierde tot în cazul lichidării. În același timp, rapoartele anuale ale societății au specificat în mod clar că ARCO și-a majorat rata datoriei prin recurgerea la împrumuturi în vederea investițiilor (44).

2.6. Motive pentru inițierea procedurii

(45)	În decizia sa de inițiere a procedurii, Comisia a ajuns la concluzia preliminară că măsura notificată îndeplinește cele patru criterii (cumulative) în materie de ajutor de stat și că are îndoieli în ceea ce privește posibilitatea de a declara măsura drept compatibilă cu piața internă.

(46)

Comisia a considerat că măsura este imputabilă Belgiei, dat fiind că aceasta este finanțată din Fondul special de protecție. În acest scop, Comisia a constatat că legislația belgiană stabilește contribuția pe care participanții trebuie să o plătească către Fondul special de protecție, precum și modalitatea în care aceste fonduri sunt utilizate. În plus, Comisia a observat că, dacă este necesar, Caisse des dépôts et consignations avansează capital către Fondul special de protecție. Comisia s-a întrebat cum este rambursată Caisse des dépôts et consignations, deoarece nu exista certitudinea că cooperativele financiare dispun de suficiente mijloace financiare. Aceasta s-a întrebat, de asemenea, dacă caracterul facultativ al participării cooperativelor financiare nu împiedică o refinanțare eficace a Fondului special de protecție.

(47)

Comisia a ajuns la concluzia că cooperativele financiare pot fi considerate întreprinderi și că măsura le conferă un avantaj selectiv. În ceea ce privește avantajul selectiv, schema de garantare a cooperativelor pare să fi ajutat niște cooperative la atragerea de capital nou sau la menținerea capitalului existent, convingând membrii existenți să nu se retragă din cooperativa financiară. O astfel de protecție era deosebit de utilă în perioadele de incertitudine financiară, precum perioada dintre toamna anului 2008 și data adoptării decretului regal, în care cooperativele financiare erau protejate în mod eficace împotriva riscului de a efectua plăți semnificative ca urmare a ieșirilor acționarilor.

(48)

Comisia a constatat, de asemenea, că protecția era extinsă și că Belgia nu a ținut seama de soliditatea financiară a cooperativei financiare candidate la momentul autorizării intrării sale în schema de garantare a cooperativelor. În exemplul grupului ARCO, cooperativele financiare au fost autorizate să adere la schema de garantare a cooperativelor, deși erau deja insolvabile, și au intrat, în cele din urmă, în lichidare cu puțin timp mai târziu.

(49)

De asemenea, Comisia a concluzionat că măsura denaturează concurența, întrucât cooperativele financiare sunt concurente pe piața produselor de investiții cu amănuntul în care au beneficiat de un avantaj selectiv de care nu au beneficiat și ceilalți actori de pe piață care propuneau produse similare.

(50)

Comisia a considerat, de asemenea, că schema de garantare a cooperativelor are un impact asupra schimburilor comerciale în cadrul Uniunii. Într-adevăr, mulți furnizori internaționali de produse de investiții sunt prezenți pe piața belgiană și nu pot pretinde o cotă de piață la același nivel cu cota pe care o cooperativă financiară o poate menține datorită măsurii.

(51)

Comisia s-a întrebat dacă cooperativele financiare ar putea fi considerate instituții financiare și dacă acest factor avea un impact asupra aplicabilității Comunicării din 2008 privind sectorul bancar (45). Comisia a concluzionat că, întrucât cooperativele financiare nu par a fi instituții financiare în sensul Comunicării privind sectorul bancar, ajutorul trebuie evaluat direct în temeiul tratatului.

(52)

Mai precis, pentru a fi compatibilă cu piața internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din tratat, o măsură trebuie să fie necesară, adecvată și proporțională. Comisia avea îndoieli cu privire la conformitatea măsurii cu aceste trei criterii cumulative. Aceasta se întreba dacă protecția membrilor din cadrul cooperativelor financiare este necesară pentru a evita o perturbare gravă a economiei belgiene. În ceea ce privește posibilele efecte de propagare, Comisia a observat că Belgia introdusese deja mai multe măsuri [de exemplu, creșterea acoperirii în temeiul schemei de garantare a depozitelor la 100 000 EUR și acordarea de ajutoare de stat mai multor bănci sub diferite forme (recapitalizări, injecții de lichidități, măsuri de salvare a activelor depreciate și alte măsuri ad hoc). Prin urmare, Comisia nu înțelegea de ce, pe lângă toate aceste măsuri, era necesară protejarea membrilor din cadrul cooperativelor financiare.

(53)

Comisia s-a întrebat dacă era necesară protejarea membrilor din cadrul cooperativelor financiare. În acest sens, aceasta a observat că cooperativele financiare nu sunt instituții financiare și că, dată fiind dimensiunea lor, nu par să prezinte o importanță sistemică. Comisia a invitat Belgia să explice pe ce canale pierderile de investiții — suferite, de exemplu, și de către investitorii în fonduri comune de plasament — au avut efecte negative majore de propagare asupra economiei belgiene.

(54)

În cele din urmă, Comisia și-a exprimat îndoiala cu privire la proporționalitatea măsurii. În primul rând, Comisia nu avea certitudinea că cooperativele financiare vor plăti o remunerație echitabilă în schimbul garanției. În al doilea rând, Comisia a observat că libertatea de a adera la sistem, precum și lipsa de control al viabilității procedurii de intrare prevăzută de către Belgia presupun existența interesului de a adera din partea cooperativelor financiare doar dacă acestea au certitudinea că garanția este pusă în aplicare. Acest lucru ar putea duce la situații în care beneficiarii ar putea utiliza garanția, evitând în același timp, în mare măsură, să plătească în acest sens. În cele din urmă, Comisia s-a întrebat totodată dacă schema de garantare a cooperativelor nu denaturează în mod nejustificat concurența, având în vedere faptul că acționarii societăților concurente nu sunt protejați, ceea ce facilitează accesul la capital în cazul cooperativelor financiare și crește cota lor globală de pe piața investițiilor cu amănuntul.

3. OBSERVAȚIILE PĂRȚILOR INTERESATE PRIVIND DECIZIA DE INIȚIERE A PROCEDURII

3.1. Observațiile ARCO

(55)

Potrivit ARCO, la 10 octombrie 2008, autoritățile belgiene au convenit și au anunțat instituirea unui sistem de garantare a cooperativelor care se înscrie într-un pachet mai amplu (creșterea la 100 000 EUR a garanției depozitelor pentru depozitele de economii ale instituțiilor de credit, extinderea schemei de garantare la produsele de asigurări de viață din „clasa 21” și la membrii persoane fizice din cadrul cooperativelor financiare). ARCO a susținut că Decizia din 10 octombrie 2008 a fost pusă în aplicare prin Legea din 15 octombrie 2008 și prin Decretul regal din 14 noiembrie 2008 în ceea ce privește produsele din clasa 21 și prin Legea din 14 aprilie 2009 și prin Decretul regal din 10 octombrie 2011 în ceea ce privește certificatele de acțiuni emise de către cooperativele financiare.

(56)

ARCO a susținut că schema de garantare a cooperativelor nu constituie ajutor de stat, întrucât nu oferă niciun avantaj selectiv cooperativelor financiare. Arco a argumentat, de asemenea, că Comisia a concluzionat că un sistem de garantare pentru produsele din clasa 21 propuse de societățile de asigurare nu cuprinde niciun element de ajutor de stat, dat fiind că este deschis tuturor societăților de asigurare și, prin urmare, nu este selectiv (46). În plus, Arco susține că schema de garantare a cooperativelor este deschisă tuturor cooperativelor financiare în condiții egale și, prin urmare, nu este selectiv.

(57)

În consonanță cu observațiile Belgiei, ARCO a susținut că toate caracteristicile acțiunilor deținute în cooperativele financiare confirmă că acestea răspund acelorași nevoi ale clienților ca depozitele și că sunt tratate ca atare de către legiuitor. ARCO a subliniat că Belgia se temea de un efect de contaminare. În cazul în care Belgia nu ar fi introdus schema de garantare a cooperativelor, încrederea investitorilor ar fi fost subminată și aceasta ar fi putut duce la o afluență spre toate produsele de economisire.

3.2. Observațiile Belgiei

(58)

Belgia a susținut că schema de garantare a cooperativelor nu îndeplinește toate criteriile cumulative în materie de ajutoare de stat prevăzute la articolul 107 alineatul (1) din tratat și, prin urmare, nu constituie ajutor de stat. Mai exact, Belgia a afirmat că nu erau îndeplinite trei criterii în materie de ajutoare de stat. În primul rând, Belgia a susținut că măsura constituie un ajutor exclusiv în beneficiul persoanelor fizice, nu și al întreprinderilor. În al doilea rând, Belgia a adus argumentul că măsura nu conferă niciun avantaj selectiv cooperativelor financiare și, în fine, că măsura nu are niciun efect de denaturare.

(59)

În ceea ce privește argumentul potrivit căruia ajutorul nu aduce beneficii întreprinderilor, Belgia a invocat faptul că schema obișnuită de garantare a depozitelor pentru instituțiile de credit, inclusiv extinderea acestuia (și anume prin schema de garantare a cooperativelor) s-a adoptat în temeiul și în conformitate cu deciziile Consiliului Ecofin, cu Directiva 94/19/CE, astfel cum a fost modificată, și cu Directiva 97/9/CE.

(60)

Belgia a susținut că acțiunile cooperativelor financiare deținute de către persoane fizice prezintă în întregime caracteristicile depozitelor și sunt, în plus, achiziționate ca atare. Belgia a evidențiat următoarele:

(i)	beneficiarii (persoane fizice) ai schemelor de garantare a cooperativelor merită aceeași protecție ca deponenții altor instituții prezente în același sector și supuse aceluiași control;

(ii)	din rațiuni fiscale, dividendele plătite de către cooperativele financiare și dobânzile plătite pentru depozite sunt, în egală măsură — până la o sumă fixă –, exceptate de la impozitul pe venituri din capitaluri și bunuri mobile (47);

(iii)

membrii persoane fizice ai cooperativelor financiare pot subscrie doar o valoare maximă specifică a capitalului, în conformitate cu statutul cooperativei financiare;

(iv)

membrii cooperativelor financiare se pot retrage din societate doar în primele șase luni ale exercițiului financiar, iar un membru care dorește să se retragă nu are dreptul la câștigurile de capital realizate de cooperativă proporțional cu participarea sa. Potrivit statului belgian, valoarea acțiunilor în cadrul unei cooperative nu reflectă valoarea activelor subiacente ale cooperativei financiare, iar acțiunile deținute în cadrul cooperativelor financiare nu fac, prin urmare, concurență produselor de investiții în general, ci doar subcategoriei de produse care beneficiază deja de o garanție de stat (și anume depozitele și asigurările de viață din „clasa 21”);

(v)

acțiunile cooperativelor financiare sunt înregistrate, iar transferul acestora este limitat prin lege (48). Acestea nu pot fi vândute în mod liber pentru a obține câștiguri de capital. Membrii cooperativelor financiare au dreptul doar la un mic dividend (scutit de impozit) și la o rambursare atunci când încetează să mai fie acționari;

(vi)	acțiunile cooperativelor financiare nu pot fi considerate drept o investiție în acțiunile unei societăți sau ale unei entități cotate;

(vii)

acțiunile cooperativelor nu pot fi considerate drept investiții cu risc, deoarece membrii cooperativelor financiare nu au dreptul de a realiza câștiguri de capital;

(viii)

schema de garantare a cooperativelor protejează doar acțiunile persoanelor fizice (și nu ale membrilor instituționali).

(61)

În ceea ce privește lipsa unui avantaj selectiv, Belgia a semnalat faptul că schema de garantare a cooperativelor acoperă doar acțiunile cooperativelor financiare emise înainte de 10 octombrie 2011. Belgia a atras atenția asupra faptului că, după această dată, cooperativele financiare nu au mai putut recurge la schema de garantare a cooperativelor pentru a intra pe o anumită piață. Belgia a precizat, de asemenea, că ARCO nu a mai emis acțiuni noi din septembrie 2008.

(62)

Belgia a negat, de asemenea, că schema de garantare a cooperativelor ar fi ajutat cooperativele financiare să își păstreze capitalul existent. În susținerea acestui argument, Belgia a declarat că prin comunicatul de presă din 10 octombrie 2008 s-a urmărit doar prezentarea unei propuneri de inițiativă strategică, care menționa doar în trecere cooperativele financiare. Potrivit autorităților belgiene, comunicatul de presă din 10 octombrie 2008 nu constituie un acord detaliat publicat în coordonare cu comunicate de presă concomitente ale cooperativelor financiare. În acest sens, Belgia a făcut deosebirea între comunicatul său și comunicatele autorităților britanice și ale întreprinderii Lloyds în cazul Lloyds (49), la care Comisia făcea referire în decizia de inițiere a procedurii. Autoritățile belgiene au concluzionat că comunicatul de presă din 10 octombrie 2008 nu reprezintă o măsură susceptibilă să confere un avantaj selectiv cooperativelor financiare. În ceea ce privește comunicatul de presă ulterior, din 21 ianuarie 2009, Belgia a considerat normal faptul că ARCO a publicat imediat, pe site-ul său web, acest comunicat al autorităților, dat fiind că toate cooperativele financiare (printre care se află și ARCO) urmăreau îndeaproape acest dosar la momentul respectiv.

(63)

Belgia a insistat asupra faptului că Comisia ar trebui să adopte aceeași abordare ca în cazul Ethias și că aceasta ar trebui să concluzioneze că schema de garantare a cooperativelor nu este selectivă. De asemenea, Belgia a arătat că statutul special al cooperativelor autentice a fost deja recunoscut de Curtea de Justiție în Hotărârea Paint Graphos (50). Aceasta a făcut referire în special la punctul 61 din respectiva hotărâre, din care rezultă în mod clar că, date fiind particularitățile lor, aceste societăți cooperative nu ar putea fi considerate, în principiu, ca fiind într-o situație de fapt și de drept comparabilă cu aceea a societăților comerciale.

(64)

Belgia a furnizat, de asemenea, informații cu privire la numărul de acționari ai Arco care au părăsit entitatea de la începutul crizei. În cursul exercițiilor financiare care au condus la procedura de lichidare voluntară, numărul membrilor ARCO care au solicitat rambursarea capitalului lor a fost de 9 764 în 2007/2008, 21 150 în 2008/2009 și 23 762 în 2010/2011.

(65)

În ceea ce privește efectele de denaturare ale măsurii, autoritățile belgiene au afirmat că Comisia ar fi trebuit să explice în mod rezonabil care au fost produsele financiare cu care intră în concurență acțiunile cooperativelor financiare, cu toate că Belgia a recunoscut că, în cadrul unei proceduri referitoare la ajutoare de stat, Comisia nu este obligată să realizeze o definire detaliată a pieței. În esență, Belgia a pretins că membrii persoane fizice ai cooperativelor financiare au beneficiat de același nivel de protecție ca și cel oferit investitorilor în toate produsele de depozit/economisire similare.

(66)

Belgia a explicat totodată că schema de garantare a cooperativelor are același obiectiv ca și Directiva 94/19/CE, și anume urmărește să protejeze depozitele titularilor persoane fizice ai conturilor de economii, să mențină încrederea deponenților și să îmbunătățească stabilitatea piețelor financiare. Belgia consideră că și sistemele de garantare a depozitelor din alte state membre pot acoperi uneori produse de depozit netradiționale și a susținut că Comisia ar trebui să țină seama de aceasta (51).

(67)

Belgia a insistat totodată asupra faptului că, în cazul în care Comisia ar ajunge la concluzia că schema de garantare a cooperativelor constituie ajutor de stat, ajutorul ar trebui să fie considerat compatibil cu piața internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din tratat. Aceasta a considerat că nu era necesar să se stabilească dacă ARCO este o instituție financiară în sensul Comunicării privind sectorul bancar din 2008. Potrivit Belgiei, problema crucială la care Comisia ar trebui să răspundă este dacă schema de garantare a cooperativelor constituie o intervenție adecvată și necesară pentru a împiedica o perturbare gravă a economiei.

(68)	Belgia a susținut punctul de vedere potrivit căruia măsura este necesară, efectele sale se limitează la minimul necesar și există mecanisme de partajare a cheltuielilor.

(69)	În primul rând, Belgia a susținut că schema de garantare a cooperativelor este adecvată și necesară pentru a le oferi un sentiment de siguranță deponenților în Belgia.

(70)

Belgia a admis că este posibil teoretic ca instituțiile care au depozite protejate în bilanțul lor să poată obține un avantaj indirect din existența unor astfel de sisteme de protecție, dat fiind că acestea contribuie la evitarea panicii bancare. Cu toate acestea, Belgia a explicat că sistemele de garantare a depozitelor sunt necesare pentru a evita panica bancară și perturbarea piețelor financiare. Belgia a susținut, de asemenea, că schema de garantare a cooperativelor era necesară pentru a evita scăderea încrederii acordate de către public sistemului financiar belgian. Faptul că acțiunile în cadrul cooperativelor au caracteristicile fundamentale ale produselor de economisire și că mai mult de jumătate din fondurile deținute de către cooperative sunt investite în bănci întărește punctele comune pe care le au cu depozitele și subliniază importanța acestora pentru sistemul bancar belgian. Nerespectarea unor plăți, pe care cooperativele financiare nu ar fi putut — o controla, ar fi avut un efect de bulgăre de zăpadă asupra tuturor instituțiilor financiare și asupra economiei belgiene. În cazul în care nu s-ar fi aplicat acțiunilor în cadrul cooperativelor financiare același nivel de protecție ca pentru depozitele tradiționale, aceasta ar fi condus la același risc ca în cazul în care nu s-ar fi recurs la protejarea depozitelor. Acest lucru ar fi avut un impact major asupra încrederii publicului în toate produsele de depozit din Belgia și ar fi produs un risc sistemic. Pentru susținerea argumentelor sale, Belgia a menționat faptul că numărul membrilor (persoane fizice) ai cooperativelor financiare era ridicat în raport cu populația totală din Belgia (52).

(71)	De asemenea, Belgia a contestat cu vehemență terminologia utilizată de Comisie în decizia sa de inițiere a procedurii, în special termenii de „capital instruments” (instrumente de capital) și de „risk capital” (capital de risc), utilizați la considerentul 62 și, respectiv, la nota de subsol 35.

(72)

Pentru a demonstra necesitatea schemei de garantare a cooperativelor, Belgia a transmis totodată Comisiei scrisorile adresate ministrului finanțelor de la vremea respectivă de Consiliul pentru stabilitate financiară și de către guvernatorul BNB, din data de 29 octombrie 2008 (53) și, respectiv, de 7 octombrie 2011 (54).

(73)

În ceea ce privește compatibilitatea măsurii cu normele privind ajutoarele de stat, Belgia face referire, în primul rând, la Decizia Comisiei privind Ethias. Potrivit Belgiei, Comisia a aprobat o serie de măsuri în favoarea Ethias, cum ar fi extinderea schemei de garantare a depozitelor la produsele din „clasa 21”, considerându-le drept adecvate și necesare în scopul evitării unei perturbări grave a economiei belgiene.

(74)

În al doilea rând, Belgia și-a reafirmat punctul de vedere potrivit căruia măsura este proporțională. Cooperativele financiare partajează cheltuielile, în special prin contribuțiile lor la Fondul special de protecție. Belgia a considerat că nivelul de remunerare a garanției este rezonabil și similar contribuțiilor altor sisteme de garantare aparținând altor instituții protejate. Belgia a contestat faptul că natura facultativă a schemei de garantare a cooperativelor ar putea face disproporționată aceasta măsură.

(75)

Belgia a afirmat că, în cazul în care Comisia ajunge, cu toate acestea, la concluzia că măsura constituie ajutor de stat, aceasta ar trebui să considere că este un ajutor pentru lichidare compatibil cu normele privind ajutoarele de stat. Belgia a amintit că Decretul regal din 7 noiembrie 2011 prevede în mod clar că, în cazul lichidării unei cooperative, Fondul special de protecție este obligat să intervină și să ofere compensații doar după depunerea bilanțului final privind lichidarea, astfel cum a fost aprobat de adunarea generală a societăților în cauză.

(76)	Belgia a apărat totodată punctul de vedere potrivit căruia, dat fiind că persoanele fizice nu sunt întreprinderi, ordinul de suspendare emis de către Comisie nu acoperă plățile către aceștia după lichidarea ARCO.

(77)	Mai mult, Belgia a transmis observații suplimentare într-o notă adresată Comisiei la 18 martie 2014, după expirarea termenului acordat.

(78)

Belgia consideră că Comisia nu poate interzice executarea garanțiilor acordate membrilor persoane fizice. Aceasta nu ar putea soma statul să suspende orice plată în temeiul schemei de garantare a cooperativelor și nici să recupereze plățile efectuate în temeiul acestui sistem în beneficiul membrilor persoane fizice.

(79)

Într-adevăr, membrii persoane fizice nu sunt întreprinderi în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat, iar executarea garanției în beneficiul membrilor persoane fizice nu ar avea niciun impact asupra ARCO sau asupra perspectivelor statului belgian în ceea ce privește recuperarea ajutorului de care societățile respective ar fi beneficiat.

4. EVALUAREA MĂSURII

4.1. Beneficiarul măsurii

(80)

În primul rând, ca observație preliminară, Comisia amintește că, la considerentul 18 din decizia de inițiere a procedurii, a precizat că schema de garantare a cooperativelor este în beneficiul cooperativelor financiare. Cu toate acestea, o analiză amănunțită a cronologiei și a caracteristicilor măsurii a dus la concluzia că ARCO este singurul beneficiar real al măsurii, astfel cum se descrie în prezenta secțiune.

(81)	În speță, Comisia constată că există o mare diferență între ARCO și celelalte cooperative financiare potențial eligibile pentru schema de garantare a cooperativelor.

(82)

Reiese clar din descrierea faptelor (55), că schema de garantare a cooperativelor a fost, încă de la început, special concepută pentru ARCO, care a întâmpinat dificultăți ca urmare a investițiilor sale în Dexia. ARCO a fost până la urma singura cooperativă financiară care a solicitat să participe la măsura respectivă.

(83)

În ceea ce privește celelalte cooperative financiare, Comisia observă că aderarea la schema de garantare a cooperativelor este facultativă, că Consiliul de Miniștri putea decide cu privire la acceptarea sau neacceptarea unei societăți cooperative în schema de garantare a cooperativelor și, în caz afirmativ, în ce condiții, că niciuna dintre celelalte cooperative financiare nu a solicitat aderarea la sistem și că unele dintre acestea s-au distanțat de acesta în mod activ. De asemenea, Comisia constată că nicio altă cooperativă financiară nu a avut probleme în legătură cu investițiile sale de amploarea celor întâmpinate de ARCO în raport cu Dexia.

(84)	În consecință, Comisia concluzionează că singurul beneficiar real al schemei de garantare a cooperativelor care desfășoară activități economice este ARCO.

4.2. Anunțarea și punerea în aplicare a măsurii constituie o intervenție unică

(85)

Comisia observă că măsura s-a decis și s-a anunțat de către guvern la 10 octombrie 2008 (56). Este clar că guvernul belgian a luat decizia de a pune la dispoziția ARCO o schemă de garantare a cooperativelor în momentul în care s-a elaborat măsura în favoarea Dexia în 2008 (57). Un alt comunicat de presă din 21 ianuarie 2009 a oferit mai multe detalii cu privire la măsura în cauză. Abia ulterior a început transpunerea juridică a angajamentului guvernului.

(86)	Comisia remarcă faptul că formularea și termenii utilizați („decis”, „angajamentul”) în comunicatele de presă din 10 octombrie 2008 și din 21 ianuarie 2009 demonstrează fără echivoc angajamentul luat și îi permit să considere în mod legitim că măsura urma a fi pusă în aplicare.

(87)

Comunicatele de presă au fost trimise totodată prin intermediul canalelor oficiale: comunicatul de presă din 10 octombrie 2008 a fost trimis de serviciile ministrului de finanțe, în vreme ce comunicatul din 10 ianuarie 2009 a fost trimis în numele prim-ministrului și al ministrului de finanțe. Natura repetitivă a acestor comunicări către presă a întărit mesajul subiacent acestora.

(88)

Comisia observă că era deja clar, la momentul publicării comunicatului de presă din 10 octombrie 2008, că schema de garantare a cooperativelor va constitui o extindere a schemei de garantare a depozitelor. În ceea ce privește comunicatul de presă din 21 ianuarie 2009, acesta conținea alte precizări de natură tehnică. Încă de la publicarea sa, ARCO l-a pus pe site-ul său web, cu scopul clar de a le oferi un sentiment de siguranță membrilor săi persoane fizice. În plus, Comisia constată consecvența măsurii de-a lungul timpului, având în vedere că aceasta nu s-a schimbat în mod substanțial în perioada cuprinsă între anunțarea inițială din 10 octombrie 2008 și adoptarea decretului regal final.

(89)

În Hotărârea sa din 19 martie 2013 în cauzele conexate C-399/10 P și C-401/10 P (58), Curtea de Justiție a decis că anunțarea unei măsuri și punerea efectivă în aplicare a acesteia ar putea fi considerate drept o singură intervenție, în cazul în care aceasta se justifică în raport cu cronologia și scopul acestora, precum și cu situația întreprinderii la momentul unei asemenea intervenții. În mod similar, în ceea ce privește prezenta măsură, Belgia a decis și a anunțat, la 10 octombrie 2008, o măsură care a fost pusă în aplicare mai târziu, cu același obiectiv referitor la beneficiarul vizat inițial. În plus, în deciziile sale, Comisia a considerat că anunțarea și punerea în aplicare constituie o măsură unică și a afirmat că măsura conferă un avantaj încă din ziua anunțării (59). În cele din urmă, ministrul belgian de finanțe în exercițiu în mai 2014 a calificat măsura respectivă drept angajament asumat în 2008 (60).

(90)	Pe baza informațiilor menționate la considerentele 85-89, Comisia concluzionează că anunțarea și punerea în aplicare a schemei de garantare a cooperativelor trebuie considerate drept o măsură unică.

4.3. Existența unui ajutor

(91)

Astfel cum se menționează la articolul 107 alineatul (1) din tratat, „[c]u excepția derogărilor prevăzute de tratate, sunt incompatibile cu piața internă ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producerii anumitor bunuri, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre statele membre”.

(92)

Atât Belgia, cât și ARCO susțin că Comisia ar trebui să analizeze dacă Arco a beneficiat de un ajutor de stat în temeiul unei alte decizii a acesteia, și anume decizia privind Ethias (61). Cu toate acestea, noțiunea de ajutor de stat este un concept obiectiv, definit în tratat. Pentru a fi considerată ajutor de stat, o măsură trebuie să îndeplinească următoarele patru criterii (cumulative): aceasta trebuie (i) să fie acordată de stat sau prin intermediul resurselor de stat; (ii) să confere un avantaj selectiv beneficiarului; (iii) să denatureze (potențial) concurența; și (iv) să afecteze schimburile comerciale dintre statele membre.

(93)	Comisia are obligația de a evalua măsura în raport cu aceste patru criterii (a se vedea considerentele 94-110).

Resurse de stat

(94)	Comisia trebuie să evalueze dacă schema de garantare a cooperativelor este finanțată prin intermediul unor resurse de stat și este imputabil statului.

(95)

În conformitate cu jurisprudența constantă (62), toate mijloacele pecuniare pe care autoritățile publice le pot utiliza în mod efectiv pentru a sprijini anumite întreprinderi, fără a fi relevant dacă aceste mijloace aparțin sau nu în mod permanent patrimoniului public, intră în sfera de aplicare a articolului 107 alineatul (1) din tratat, cu condiția că acestea să rămână în mod constant sub control public și, prin urmare, la dispoziția autorităților naționale competente.

(96)

În special, există ajutor de stat în cazul în care fondurile provin din contribuții impuse de legislația statului și se gestionează și se repartizează în conformitate cu dispozițiile legislației respective, chiar dacă sunt administrate de instituții diferite ale statului. Statutul entității sau al întreprinderii care acordă ajutorul în cauză nu se consideră un element determinant pentru aplicarea normelor privind ajutoarele de stat.

(97)

În ceea ce privește organizarea schemei de garantare a cooperativelor, Comisia observă că legislația belgiană stabilește contribuțiile pe care participanții trebuie să le plătească, precum și modul în care aceste fonduri vor fi utilizate. În consecință, contribuțiile la Fondul special de protecție se consideră resurse de stat chiar dacă acestea provin din surse private.

(98)

În plus, după caz, Caisse des dépôts et consignations, entitate publică, avansează fondurile necesare pentru finanțarea plăților pe care ar trebui să le efectueze Fondul special de protecție. În orice caz, acest aspect al schemei de garantare a cooperativelor atrage un risc economic suficient de concret de cheltuieli care pot greva bugetul statului membru pentru a se putea concluziona că s-au utilizat resurse de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat (63).

(99)

În ceea ce privește imputabilitatea măsurii în Belgia, este clar că schema de garantare a cooperativelor nu poate fi considerată o transpunere a Directivei 94/19/CE. Aceasta din urmă le solicită statelor membre doar să pună în aplicare un sistem de garantare a depozitelor pentru depozitele instituțiilor de credit, iar articolul 2 din aceasta prevede în mod explicit că toate instrumentele care se încadrează în definiția „fonduri proprii” ale instituțiilor de credit sunt excluse de la rambursarea prin intermediul sistemelor de garantare a depozitelor. În cazul în care un stat membru decide să instituie alte sisteme de rambursare care garantează alte produse financiare, o astfel de decizie nu decurge din dreptul Uniunii, ci este o inițiativă a statului membru însuși (64). De asemenea, Comisia constată că Belgia face referire la schema de garantare pentru compensarea investitorilor, însă comparația nu este relevantă, dat fiind că aceste sisteme nu urmăresc să acopere riscurile legate de investiții. Astfel cum s-a explicat deja la considerentul 21, sistemele de compensare a investitorilor sunt concepute pentru cazurile în care o întreprindere de investiții nu poate restitui activele care aparțin unui investitor, de exemplu, ca urmare a unei fraude sau a unor probleme în sistemele întreprinderii.

Avantajul selectiv

(100)

Comisia concluzionează că schema de garantare a cooperativelor a creat un avantaj pentru ARCO. Curtea de Justiție a acceptat că întreprinderile pot obține un avantaj sub forma unei acces sporit la capitaluri în cazul în care o măsură adoptată de către un stat membru în favoarea investitorilor îi încurajează mai tare să-și plaseze banii într-un ansamblu prestabilit de investiții specifice (65). În speță, măsura a ajutat entitățile din grupul ARCO să își păstreze capitalul existent, convingând membrii existenți ai cooperativelor să nu se retragă din acestea (66), ceea ce a constituit un avantaj deosebit de important, având în vedere nervozitatea pieței în perioada imediat următoare falimentului grupului Lehman Brothers. La 21 ianuarie 2009, ARCO a publicat un comunicat de presă al guvernului belgian pe site-ul său web pentru a le oferi un sentiment de încredere membrilor, ceea ce arată în mod clar că faptul că a putut câștiga încrederea investitorilor a fost un avantaj important pentru ARCO. În acest sens, Comisia observă că prospectul grupului ARCOPAR publicat în vara anului 2008 (67)menționează, de asemenea, riscul asumat de membrii persoane fizice care părăsesc cooperativa financiară (68) (69).

(101)

De asemenea, măsura este, în mod clar, selectivă. În primul rând, aceasta se aplică doar deținătorilor de acțiuni în cadrul unei cooperative financiare și nu și deținătorilor de produse de investiții emise de întreprinderi concurente. Actorii financiari care propuneau fonduri pe piața obligațiunilor de tip defensiv sau pe piața monetară sau fonduri comune de plasament cu capital garantat nu puteau, așadar, să le ofere clienților o garanție similară. Belgia afirmă că acțiunile deținute de persoanele fizice în cadrul cooperativelor financiare sunt, în esență, asimilabile depozitelor (70). Mai multe elemente invocate de Belgia se referă, cu toate acestea, la cooperative în general și nu la cooperativele financiare. Mai mult, descrierea acțiunilor cooperativelor financiare furnizată de Belgia nu conține nicio trimitere la informații relevante, cum ar fi riscurile asociate investiției în aceste instrumente (71), riscuri pe care depozitele nu le prezintă.

(102)

Natura selectivă a măsurii apare în egală măsură atunci când se compară tratamentul aplicat cooperativelor financiare cu cel oferit altor cooperative autorizate nefinanciare. Belgia se bazează pe Hotărârea Paint Graphos atunci când pledează pentru tratamentul special de care beneficiază membrii persoane fizice ai cooperativelor financiare. Hotărârea Paint Graphos constă dintr-o hotărâre preliminară privind o ordonanță de trimitere emisă de o instanță italiană care dorea să știe dacă avantajele fiscale de care beneficiază cooperativele de producători și de lucrători ar putea fi asimilate ajutoarelor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat. În hotărârea sa, Curtea a concluzionat că avantajul fiscal trebuie evaluat în funcție de cele patru criterii cumulative referitoare la ajutoarele de stat și a oferit orientări mai detaliate, și anume cu privire la modul de evaluare a măsurii în care un astfel de avantaj fiscal constituie un avantaj selectiv (72). Curtea a afirmat că este necesar să se stabilească (i) dacă un asemenea avantaj fiscal poate fi justificat de caracteristicile inerente sistemului fiscal în cauză (73); (ii) dacă există proceduri de control și de supraveghere adecvate (74); și (iii) dacă avantajul fiscal este conform cu principiul proporționalității și nu depășește limitele a ceea ce este necesar (75).

(103)

Comisia consideră că argumentația Belgiei nu poate fi acceptată pentru că natura avantajului conferit prin măsura este calitativ diferită de cea analizată de Curte în cauza Paint Graphos. Măsura pusă în aplicare de Belgia implică acordarea unui avantaj și nu o scutire fiscală sau o scutire de la plata unei contribuții. Prin urmare, analiza în trei etape adoptată de Curte pentru a evalua dacă un avantaj fiscal sau o scutire fiscală este selectivă nu se poate aplica acestei măsuri.

(104)

În orice caz, chiar și în cazul în care jurisprudența Paint Graphos se poate aplica măsurii în cauză, elementele specifice ale acesteia sunt de așa natură încât va avea în continuare un caracter selectiv.

(105)

În primul rând, Comisia observă că în cauza Paint Graphos este vorba de toate cooperativele de producători și de lucrători, și nu de un subsector relativ restrâns precum cel al cooperativelor financiare. În cazul în care, după cum afirmă Belgia, este necesar să se ofere un tratament special „adevăratelor” cooperative, acest tratament special ar trebui să se aplice tuturor cooperativelor autorizate. Simplul fapt că măsura se limitează la cooperativele financiare este, prin urmare, suficient pentru a stabili caracterul selectiv al acesteia.

(106)

În al doilea rând, Comisia observă că, potrivit opiniei Belgiei, cooperativele financiare par să fi meritat avantaje suplimentare din 10 octombrie 2008. Comisia remarcă faptul că, înainte de această dată, cooperativele autorizate tradiționale au obținut un tip de tratament favorabil care a decurs din statutul special al acestora, sub forma unei scutiri de la plata impozitului pe venituri din capitaluri și bunuri mobile (76). În prezenta decizie, Comisia nu se pronunță cu privire la caracterul proporțional sau neproporțional al avantajului fiscal, însă consideră că nu exista niciun motiv să se introducă brusc, la 10 octombrie 2008, o compensare suplimentară sau o protecție în favoarea întreprinderilor care au statutul de cooperative financiare.

(107)

În sfârșit, chiar și în cazul în care Comisia ar trebui să efectueze, după cum afirmă Belgia, o analiză care să se inspire din Hotărârea Paint Graphos, aceasta consideră că nu există nici un motiv care să justifice acordarea unei garanții de 100 % membrilor persoane fizice ai grupului ARCO [și anume partea (i) din analiza Hotărârii Paint Graphos] ale cărui entități sunt societăți cu răspundere limitată. Dată fiind natura acestor societăți, astfel cum este stabilită de normele generale belgiene în materie de dreptul societăților, membrii persoane fizice ai ARCO trebuiau să fie conștienți de faptul că își puteau pierde integral capitalul în caz de lichidare (77). În plus, protejarea a 100 % din capitalul subscris de către membrii persoane fizice ai cooperativelor financiare nu este o măsură proporțională [partea (iii) din analiza Hotărârii Paint Graphos], în măsura în care aceasta ar echivala cu protejarea membrilor împotriva tuturor riscurilor, creând astfel un avantaj nejustificat pentru întreprinderile în cadrul cărora sunt membri (78).

Denaturarea concurenței și afectarea schimburilor comerciale dintre statele membre

(108)

Schema de garantare a cooperativelor oferă cooperativelor financiare un avantaj de care nu beneficiază actorii care propun produse de investiții cu amănuntul și nici alte cooperative autorizate nefinanciare. Datorită acestei măsuri, ARCO și-a putut menține cota de piață, pe o perioadă mai îndelungată. Arco a înregistrat ieșiri de capital doar mai târziu și la un nivel mai scăzut decât ar fi fost cazul în absența măsurii. Prin urmare, ceilalți actori care trebuiau să facă față concurenței doar pe baza meritelor lor și care nu se puteau baza pe schema de garantare a cooperativelor, nu au putut beneficia de capitalul care ar fi fost disponibil pentru investiții. Prin urmare, schema de garantare a cooperativelor denaturează concurența (79).

(109)

Atunci când un stat membru acordă un ajutor unei întreprinderi, activitatea internă se poate menține sau dezvolta în consecință, astfel încât întreprinderile stabilite în alte state membre au posibilități reduse de a intra (într-o mai mare măsură) pe piață (80). Având în vedere numărul mare de furnizori internaționali de produse de investiții prezenți pe piața belgiană, măsura are fără îndoială un impact asupra schimburilor comerciale din întreaga Uniune.

Concluzie

(110)

Pe baza analizei efectuate la considerentele 91-109, Comisia concluzionează că schema de garantare a cooperativelor implică resurse de stat și constituie un avantaj selectiv în favoarea Arco, denaturează concurența și afectează schimburile comerciale din cadrul Uniunii; prin urmare, acesta îndeplinește toate criteriile pentru a fi considerat drept un ajutor de stat. Toate aceste elemente erau prezente cel târziu când s-a adoptat Decretul regal din 10 octombrie 2011, însă avantajul creat prin măsură exista deja la apariția anunțului privind instituirea măsurii din 10 octombrie 2008. Valoarea globală a avantajului trebuie luată în considerare la analiza compatibilității ajutorului și — după caz — pentru recuperarea acestuia de la beneficiari.

4.4. Compatibilitatea ajutorului

(111)

După ce a stabilit că schema de garantare a cooperativelor este un ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat, Comisia trebuie să evalueze dacă acest ajutor poate fi considerat compatibil cu piața internă.

(112)

La alineatul (1), articolul 107 din tratat prevede că orice ajutor acordat de un stat membru este incompatibil cu piața internă și este, prin urmare, interzis, cu excepția derogărilor prevăzute de tratat. La alineatele (2) și (3), acesta definește ulterior două categorii de ajutoare compatibile cu piața internă.

(113)

Articolul 107 alineatul (2) enumeră, mai întâi, categoriile de ajutoare de stat care beneficiază automat de o derogare de la principiul interdicției; schema de garantare a cooperativelor nu se încadrează în niciuna dintre aceste categorii.

(114)

Articolul 107 alineatul (3) din tratat enumeră apoi mai multe categorii de ajutoare care pot fi considerate compatibile cu piața internă. În teorie, punctele (b) sau (c) s-ar putea aplica.

(115)

În ceea ce privește articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat, Comisia a explicat, în liniile directoare, modul în care intenționează să aplice exceptarea prevăzută de această dispoziție pentru anumite categorii de ajutoare. Comisia constată, cu toate acestea, că măsura nu se încadrează în niciuna dintre categoriile de ajutoare acoperite de aceste linii directoare. În plus, nici Belgia, nici ARCO nu au oferit precizări referitoare la existența unui obiectiv de interes comun care să permită invocarea dispoziției menționate. Comisia ar trebui, prin urmare, să examineze eventuala compatibilitate a măsurii doar în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din tratat.

(116)

În ceea ce privește articolul 107 alineatul (3) litera (b) din tratat, Comisia constată că Belgia susține că, în cazul în care Comisia concluzionează că schema de garantare a cooperativelor cuprinde un ajutor de stat, măsura ar trebui evaluată în lumina acestei dispoziții, care permite declararea unui ajutor drept compatibil cu piața internă în cazul în care acesta este necesar pentru remedierea unei perturbări grave a economiei unui stat membru.

(117)

Cu toate acestea, articolul 107 alineatul (3) litera (b) din tratat impune o interpretare restrictivă a ceea ce se poate considera o perturbare gravă a economiei unui stat membru. Perturbarea respectivă trebuie să afecteze întreaga economie a statului membru în cauză, nu numai economia dintr-o regiune sau o parte a teritoriului acestuia (81).

(118)

Atunci când criza financiară a atins un prim punct culminant în toamna anului 2008, Comisia a decis, în Comunicarea din 2008 privind sectorul bancar, că articolul 107 alineatul (3) litera (b) din tratat s-ar putea utiliza pentru a evalua măsurile adoptate pentru remedierea dificultăților instituțiilor financiare (82).

(119)

În afară de dispozițiile privind sectorul financiar, Comisia a elaborat, de asemenea, în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din tratat, cadrul comunitar temporar pentru măsurile de ajutor de stat de sprijinire a accesului la finanțare în contextul actualei crize financiare și economice (83). Cu toate acestea, acest cadru nu se aplică măsurii în cauză. Acesta vizează de fapt economia reală, permițând statelor membre să ia măsurile adecvate pentru a ameliora accesul la finanțare pentru întreprinderile care doresc să investească în timpul crizei financiare, într-o perioadă în care finanțarea bancară era în scădere. Problemele grupului ARCO nu sunt legate de lipsa unei finanțări prin intermediul sectorului bancar, ci de active (acțiunile Dexia), a căror valoare a trebuit revizuită în sens descrescător. Mai mult, schema de garantare a cooperativelor — care garantează 100 % dintr-un instrument care figurează în pasive — nu se încadrează în niciuna dintre categoriile de ajutoare abordate de cadru la punctul 4.3.

(120)

Întrucât cooperativele financiare nu sunt instituții financiare în sensul Comunicării din 2008 privind sectorul bancar (84), ajutorul ar trebui evaluat direct în lumina tratatului. Pentru a îndeplini criteriile generale de compatibilitate stabilite la articolul 107 alineatul (3) din tratat, măsura trebuie să respecte următoarele condiții (85):

(a) caracterul adecvat al măsurii de ajutor : ajutorul trebuie să fie bine delimitat, astfel încât obiectivul de remediere a unei perturbări grave a economiei să poată fi efectiv atins, ceea ce nu se întâmplă în situația în care măsura respectivă nu constituie un mijloc adecvat de remediere;

(b) necesitate : măsura trebuie, din punct de vedere al valorii și al formei sale, să fie necesară pentru atingerea obiectivului. De aceea, valoarea sa trebuie stabilită la minimul necesar pentru atingerea obiectivului, iar forma sa trebuie să fie cea mai potrivită pentru remedierea perturbării;

(c) proporționalitate : efectele pozitive ale măsurii trebuie să compenseze, în mod corespunzător, denaturările concurenței, astfel încât acestea din urmă să fie limitate la minimul necesar pentru a atinge obiectivele măsurii.

(121)

În ceea ce privește caracterul adecvat sau neadecvat al măsurii, Comisia observă că impactul cooperativelor financiare asupra întregii economii este fundamental diferit de cel al băncilor tradiționale, care sunt expuse panicii bancare. În cazul în care toți depunătorii unei bănci ar decide să-și retragă banii în același moment, banca ar fi obligată să-și cedeze toate activele nelichide într-un interval scurt de timp (prin efectuarea de „vânzări în regim de urgență”), ceea ce ar avea consecințe grave pentru împrumuturile către economia reală, și ar putea crea, de asemenea, o spirală descrescătoare a prețurilor activelor. Însă cooperativele financiare nu fac împrumuturi către economia reală. Acestea au și dreptul de a limita prin statutul lor demisiile membrilor (86), astfel încât, în principiu, este posibil să se evite cesiunea dezordonată de active. Acest ultim element subliniază o diferență semnificativă între depozite și acțiunile membrilor din punct de vedere al efectele lor asupra sistemului.

(122)

De asemenea, este clar că, din punct de vedere juridic, membrii cooperativelor financiare sunt acționari ai unei „societăți cu răspundere limitată”. Dat fiind acest statut, membrii persoane fizice din cadrul cooperativelor financiare sunt expuși din punct de vedere juridic posibilității de a-și pierde parțial sau total investiția. În acest sens, Comisia ia act și de faptul că guvernatorul BNB nu a confirmat că acțiunile în cadrul cooperativelor financiare erau asimilabile depozitelor de economii ale unei instituții de credit (87).

(123)

De asemenea, Comisia remarcă faptul că poziția membrilor persoane fizice ai cooperativelor financiare în „structura în cascadă” (88) în caz de lichidare sau de faliment al acestor entități este foarte diferită de cea a titularilor depozitelor de economii la o instituție de credit. Instituțiile de credit sunt entități reglementate pentru care autoritatea de reglementare se asigură de disponibilitatea unei anumite valori a capitalului. Acest capital permite absorbția primului șoc în caz de lichidare sau de faliment. În schimb, membrii cooperativelor financiare nu beneficiază de nicio protecție de acest tip. În caz de lichidare sau faliment, aceștia sunt primii afectați.

(124)

Pe baza argumentelor expuse la considerentele 121-123, Comisia concluzionează că schema de garantare a cooperativelor protejează pur și simplu cooperativele financiare și membrii persoane fizice din cadrul acestora de consecințele investițiilor lor anterioare. Cu toate acestea, aceasta nu constituie o măsură adecvată pentru evitarea unei perturbări grave a economiei belgiene.

(125)

În ceea ce privește caracterul necesar sau nenecesar al măsurii, Comisia amintește că Belgia luase deja măsuri importante pentru a preveni perturbarea economiei belgiene. Aceasta pusese deja în aplicare măsuri suplimentare de stabilizare a sistemului financiar și, în special, a băncilor și a altor instituții financiare în care investeau cooperativele financiare. Sistemul belgian de garantare a depozitelor proteja depozitele printr-un cuantum de până la 100 000 EUR, iar Belgia a ajutat Fortis, KBC, Dexia și Ethias prin recapitalizări, injecții de lichidități, măsuri de salvare a activelor depreciate și măsuri ad hoc. Comisia concluzionează că nu era necesară protejarea anumitor membri persoane fizice în cazul cooperativelor financiare, care, în fond, sunt societăți cu răspundere limitată.

(126)

În ceea ce privește scrisoarea guvernatorului BNB menționată de către Belgia, Comisia observă că aceasta datează din octombrie 2011, adică la mult timp după 10 octombrie 2008, data la care s-a anunțat măsura, și nu indică faptul că măsura era necesară pentru a evita o perturbare gravă a economiei belgiene, ci doar că aceasta ar permite (89) limitarea efectelor negative ale crizei (sistemice). În ceea ce privește scrisoarea Comitetului pentru stabilitate financiară, Comisia observă că în aceasta se menționează doar majorarea acoperirii oferite de schema de garantare a depozitelor și introducerea schemei de garantare a produselor de asigurare din „clasa 21”.

(127)

În ceea ce privește caracterul proporțional sau neproporțional al măsurii, Comisia observă că modul în care a fost concepută măsura nu protejează suficient împotriva selecției adverse (90). Caracterul facultativ al schemei de garantare a cooperativelor, alături de lipsa aparentă a unui test de viabilitate, încurajează recurgerea la acest sistem de îndată ce este clar că garanția se va executa. Într-o astfel de situație, beneficiarul poate recurge la garanție, evitând totodată, într-o mare măsură, plata primelor de garanție până în ultimul moment de dinainte de lichidare.

(128)

Comisia consideră, de asemenea, că schema de garantare a cooperativelor denaturează în mod nejustificat funcționarea normală a pieței. Măsura i-a permis grupului ARCO să își protejeze poziția pe piața produselor financiare cu amănuntul, ceea ce a avut sau ar fi putut avea un impact negativ asupra cotei de piață și a rentabilității concurenților grupului ARCO care nu puteau beneficia de schema de garantare a cooperativelor.

(129)

În concluzie, măsura nu se poate considera compatibilă cu piața internă, deoarece nu este nici adecvată, nici necesară și nici proporțională în sensul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din tratat și nu intră în domeniul de aplicare a niciunei alte dispoziții privind compatibilitatea ajutoarelor de stat cu piața internă.

4.5. Cuantificarea ajutorului

(130)

Pentru a calcula beneficiului care trebuie recuperat de la ARCO, Comisia ia în considerare parametrii și faptele următoare (91):

—	valoarea maximă a ieșirilor de capital stabilită în statutul ARCO, care reprezintă 10 % din capitalul total sau 10 % din numărul membrilor (92);

—	faptul că numai membrii persoane fizice sunt acoperiți de schema de garantare a cooperativelor;

—

alcătuirea specială schemei de garantare a cooperativelor, care, pe de o parte, era facultativ, lăsându-le cooperativelor financiare libertatea de a participa sau nu, și, pe de altă parte,era deschis chiar și pentru cooperativele financiare cu un grad ridicat de risc de faliment sau de lichidare (în speță, la scurt timp după că cooperativele au fost admise în sistem, adunările generale ale ARCOFIN, ARCOPAR și ARCOPLUS, au aprobat, la 8 decembrie 2011 propunerea consiliului lor de administrație de a efectua lichidarea voluntară a societăților);

—

faptul că, mult înainte ca ARCO să intre în lichidare voluntară, grupul se afla deja într-o situație financiară critică, deoarece — astfel cum se menționează în considerentele 38, 44 și 82 — a investit puternic în acțiuni în cadrul băncii Dexia, care, în toamna anului 2008, a trebuit salvată de la faliment de către Belgia, Franța și Luxemburg, cu consecința că orice scădere semnificativă a valorii acțiunilor din cadrul Dexia afecta în continuare poziția financiară a ARCO, în special deoarece acesta din urmă și-a finanțat participarea la salvarea Dexia prin preluarea unei părți din datoria sa;

—	și faptul că, în 2011, ARCO a plătit prima de intrare („taxă de intrare”) și prima anuală de garanție.

(131)

Avantajul obținut de către ARCO a fost o protecție împotriva ieșirilor de capital, pe care, în caz contrar, ar fi fost în măsură să le împiedice doar prin aplicarea dispozițiilor din statutul său de îndată ce se atingea plafonul de 10 % (93) din capitalul său sau de 10 % din numărul său de membri. Erau de așteptat ieșiri sau demisii de o asemenea amploare din momentul în care Arco s-ar fi aflat într-o situație de supraîndatorare sau ar fi intrat într-o procedură de faliment sau de lichidare, fie în mod obiectiv, fie — în mod mai subiectiv, ca în anumite cazuri de retrageri masive de depozite (94) — de îndată ce membrii săi ar fi considerat că nu mai este o investiție sigură, de exemplu, ca urmare a expunerii sale semnificative în raport cu situația financiară și cu valoarea de piață ale băncii Dexia.

(132)

Comisia adoptă o abordare precaută (95) la calcularea avantajului obținut de ARCO, ținând seama de ieșirile potențiale de capital dintr-un singur an în loc să se raporteze la mai multe perioade. Astfel, rezultatul calculului ar trebui să reflecte efectul minim al schemei de garantare a cooperativelor, deși, în realitate, garanția i-ar fi putut permite totodată grupului ARCO să evite, în mai multe rânduri, demisiile sau ieșirile de capital până la atingerea plafonului maxim admis. Statutul ARCO îi permitea cooperativei să blocheze ieșirile de capital, fie după retragerea a 10 % din capital, fie după demisia a 10 % dintre membri. Pentru a calcula valoarea ajutorului, Comisia presupune că ARCO ar fi ales opțiunea cea mai eficientă, și anume opțiunea care i-ar fi permis să mențină nivelul cel mai înalt de capital. Pentru opțiunea legată de demisia unor membri, Comisia se va baza pe numărul cel mai scăzut de membri persoane fizice înregistrat pe parcursul perioadei în care s-a creat un avantaj (începând cu 10 octombrie 2008), ceea ce reprezintă o altă ipoteză prudentă, și va atribui membrilor în cauză cota medie a capitalului din anul în cauză. Pentru opțiunea legată de ieșirile de capital, Comisia se va baza, de asemenea, pe anul în cursul căruia s-a înregistrat cel mai scăzut capital.

(133)

De asemenea, Comisia ia în considerare faptul că avantajul oferit de măsură a fost parțial redus, deoarece ARCO, constând din trei entități juridice, și anume ARCOPAR, ARCOFIN și ARCOPLUS, a trebuit să plătească o primă unică de intrare și o primă de garanție pentru un an, chiar dacă plățile respective au fost efectuate abia în toamna anului 2011, chiar înainte ca ARCO să intre în lichidare voluntară.

(134)

Avantajul care decurge din aplicarea acestei măsuri este, prin urmare, valoarea cea mai mică rezultată din următoarele două calcule: (a) 10 % din capitalul din anul în care acesta din urmă a fost cel mai scăzut pe parcursul perioadei cuprinse între 10 octombrie 2008 și 8 decembrie 2011, minus valoarea totală a primelor deja plătite; și (b) 10 % din numărul cel mai scăzut de membri înregistrat pe parcursul perioadei cuprinse între 10 octombrie 2008 și 8 decembrie 2011, înmulțit cu cota medie de capital deținut de fiecare asociat în cursul aceluiași an, minus valoarea totală a primelor deja plătite.

(135)

În termeni absoluți, probabilitatea ca investitorii să-și retragă capitalul crește de-a lungul timpului, ceea ce îngreunează calculul dobânzii care trebuie plătită pentru avantajul primit. Pentru a asigura eliminarea în întregime a avantajului primit de ARCO, permițând în același timp statului membru să dispună de o metodă operațională de calcul al ratei dobânzii care se aplică recuperării (96), Comisia consideră că avantajul a fost pe deplin disponibil cel puțin începând cu 8 decembrie 2011 și impune ca sumele ce trebuie recuperate să genereze dobândă de la 8 decembrie 2011 până la recuperarea lor efectivă.

(136)

Pentru a verifica calculul ajutorului, Comisia îi solicită Belgiei să îi furnizeze o listă cu numărul de membri ai ARCOPAR, ARCOFIN și ARCOPLUS, înregistrați la sfârșitul fiecărui an, în perioada cuprinsă între 10 octombrie 2008 și 8 decembrie 2011.

(137)

În observațiile suplimentare prezentate la peste un an și jumătate după expirarea termenului pentru prezentarea observațiilor privind decizia de inițiere a procedurii, autoritățile belgiene nu furnizează elemente noi cu privire la fond. Acestea susțin că Comisia nu poate interzice executarea garanțiilor acordate membrilor persoane fizice. Aceasta nu ar putea soma statul să suspende orice plată în temeiul schemei de garantare a cooperativelor și nici să recupereze plățile efectuate în temeiul acestui sistem în beneficiul membrilor persoane fizice.

(138)

În sprijinul acestor afirmații, autoritățile belgiene amintesc că membrii persoane fizice nu sunt întreprinderi în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat și consideră că executarea garanției în beneficiul membrilor persoane fizice nu ar avea niciun impact asupra ARCO sau asupra perspectivelor statului belgian în ceea ce privește recuperarea ajutorului.

(139)

Drept răspuns, Comisia arată că sumele a căror recuperare este ordonată prin prezenta decizie constituie un ajutor în beneficiul ARCO.

(140)

Acesta subliniază că, în temeiul articolului 108 alineatul (2) din tratat, constatarea potrivit căreia un ajutor acordat de stat este incompatibil cu piața internă este suficientă pentru a justifica obligarea statului la eliminarea acestuia (97). Prin urmare, autoritățile belgiene nu ar putea susține că interdicția de a executa o garanție clasificată drept ajutor incompatibil este contrară dreptului Uniunii.

(141)

Prin urmare, acestea trebuiau să respecte somația din decizia de inițiere a procedurii de suspendare a orice fel de punere în aplicare a măsurii în cauză, ceea ce înseamnă că nici o plată nu ar fi putut fi efectuată.

(142)

Prin urmare, este justificat, de asemenea, ca Belgia să se abțină în continuare de la orice plată în temeiul măsurii de ajutor.

Concluzie

(143)

Comisia constată că schema de garantare a cooperativelor constituie un ajutor de stat în favoarea ARCOPAR, ARCOFIN și ARCOPLUS, pus în aplicare în mod ilegal de către Belgia, prin încălcarea articolului 108 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Este necesar, prin urmare, ca Belgia să retragă actul legislativ care stă la baza schemei de garantare a cooperativelor (în special Legea din 14 aprilie 2009 și Decretul regal din 10 octombrie 2011) și să recupereze avantajul de la ARCOPAR, ARCOFIN și ARCOPLUS,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Schema de garantare acordată în mod ilegal de Belgia, prin încălcarea articolului 108 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în favoarea cooperativelor financiare din cadrul ARCO și în special în favoarea ARCOFIN, ARCOPLUS și ARCOPAR, este incompatibil cu piața internă.

Articolul 2

(1) Belgia are obligația de a recupera de la beneficiari ajutorul incompatibil acordat menționat la articolul 1, într-un cuantum egal cu cel mai mic dintre rezultatele celor două calcule de mai jos:

(a)	10 % din capitalul din anul în care capitalul a fost cel mai scăzut în perioada cuprinsă între 10 octombrie 2008 și 8 decembrie 2011, minus totalul primelor deja plătite; sau

(b)	10 % din cel mai mic număr de membri înregistrat în cursul perioadei cuprinse între 10 octombrie 2008 și 8 decembrie 2011, înmulțit cu cota medie de capital a unui membru în cursul aceluiași an, minus totalul primelor deja plătite.

(2) Sumele care trebuie recuperate sunt purtătoare de dobândă începând cu 8 decembrie 2011, până la recuperarea lor efectivă.

(3) Dobânda se calculează pe o bază compusă, în conformitate cu capitolul V din Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei (98).

(4) Belgia trebuie să se abțină în continuare de la efectuarea oricărei plăți în temeiul măsurii de ajutor menționate la articolul 1, începând cu data notificării prezentei decizii.

Articolul 3

(1) Belgia pune capăt măsurii de ajutor menționate la articolul 1 în măsura în care aceasta este incompatibilă cu piața internă.

(2) Recuperarea ajutorului menționat la articolul 1 este imediată și efectivă.

(3) Belgia se asigură că prezenta decizie este pusă în aplicare în termen de patru luni de la data notificării.

Articolul 4

(1) În termen de două luni de la data notificării prezentei decizii, Belgia transmite Comisiei următoarele informații:

(a)	o descriere detaliată a măsurilor deja adoptate, precum și a celor preconizate pentru a asigura conformarea la prezenta decizie;

(b)	documentele care demonstrează că beneficiarii au fost somați să ramburseze ajutorul.

(2) Belgia informează Comisia cu privire la evoluția măsurilor naționale luate în vederea punerii în aplicare a prezentei decizii până la recuperarea totală a ajutorului menționat la articolul 1. Aceasta transmite imediat, la simpla solicitare a Comisiei, orice informație privind măsurile deja adoptate și măsurile prevăzute în vederea conformării la prezenta decizie. Autoritățile belgiene furnizează, de asemenea, informații detaliate privind cuantumul ajutorului și al dobânzilor deja recuperate de la beneficiari.

Articolul 5

Prezenta decizie se adresează Regatului Belgiei.

Adoptată la Bruxelles, 3 iulie 2014.

Pentru Comisie

Joaquín ALMUNIA

Vicepreședinte

(1) JO C 213, 19.7.2012, p. 64.

(2) Consiliul de Stat belgian a atras, de asemenea, atenția asupra faptului că măsura ar putea constitui un ajutor de stat. A se vedea avizul Consiliului de stat nr. 46.131/2 din 4 martie 2009.

(3) Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (JO L 83, 27.3.1999, p. 1).

(4) A se vedea nota de subsol 1.

(5) Arco face obiectul unei descrieri mai detaliate la considerentele 38-44.

(6) A se vedea ( http://www.dekamer.be/kvvcr/pdf_sections/comm/dexia/N031_20120125reynders.pdf) — Transcriere comisia Dexia — audierea ministrului Reynders din 25 ianuarie 2012, p. 7 și p. 32. Iată transcrierile: „…, în 2008, câțiva membri ai guvernului au intervenit în Consiliu restrâns pentru a solicita statului să intervină pentru Ethias și ARCO. Având în vedere situația de criză în care ne aflam, guvernul s-a angajat la 10 octombrie 2008 și la 21 ianuarie 2009 să protejeze cota de capital a membrilor persoane fizice din cadrul societăților cooperative. […] Fiind vorba de o decizie politică, mi-am dat seama la un moment dat că nu puteam — prim-ministrul fiind de aceeași părere la vremea respectivă — să închei acordul cu colegii noștri [reamintim că Franța și Luxemburg erau celelalte state membre implicate în dosarul Dexia] și cu conducerea Dexia — dacă nu s-ar fi luat în același timp decizii cu privire la Ethias și la ARCO. […] Prin urmare, ne-am luat acest angajament pentru membrii societăților cooperative.... De ce în trei etape și de ce ne-a luat ceva vreme? Pentru că trebuiau făcute mai întâi demersurile necesare pentru ca acest acord politic să se poată concretiza sub forma unui text” („…, en 2008, des membres du gouvernement sont intervenus en Conseil restreint afin de demander à l'État d'intervenir pour Ethias et pour ARCO. Compte tenu de la situation de crise dans laquelle on était, le gouvernement s'est engagé le 10 octobre 2008 et le 21 janvier 2009 à protéger la part de capital des coopérateurs personnes physiques dans des sociétés coopératives. […] Dans une décision politique, j'ai donc bien compris à un moment donné que je ne pourrais pas — et le premier ministre aussi à l'époque — boucler l'accord avec nos collègues [pour mémoire: la France et le Luxemburg étaient les autres États membres concernés dans le dossier Dexia] et avec la direction de Dexia — si en même temps, il n'y avait pas des décisions prises sur Ethias et sur ARCO. […] Donc, pour les coopérateurs des coopératives, nous avions pris cet engagement …. Alors pourquoi en trois étapes et pourquoi avec pas mal de temps? Parce qu'il a d'abord fallu faire en sorte que cet accord politique puisse se traduire dans un texte”).

(7) Ministrul în exercițiu la vremea respectivă a declarat într-un articol din 15 mai 2014 din revista Trends (p. 20), reprodus pe site-ul său web: „La sfârșitul lunii septembrie 2008, atunci când a avut loc prima criză a băncii Dexia, am adresat o solicitare către Holding Communal, ARCO și Ethias în vederea participării la o majorare de capital pentru care acestea nu aveau fondurile necesare. Persoanele din spatele Arco și Ethias aveau nevoie de o garanție, în caz contrar și-ar fi retras economiile. Aceasta ar fi însemnat falimentul ARCO. Garanția este legată în mare măsură de contextul respectiv. ARCO, Ethias și Holding Communal au fost obligate să participe la majorarea capitalului Dexia, deoarece nu exista altă soluție. Aceasta se întâmpla în 2008 […]. La acel moment, legiuitorul federal — împreună cu 5 partide politice — a acordat garanția guvernamentală. Prin urmare, titularii conturilor de economii de la ARCO nu și-au primit banii. S-au gândit în modul următor: trebuie să oferim un sprijin continuu și, dacă apar probleme, există o plasă de salvare”. („Eind september 2008, bij de eerste Dexia-crisis, werd aan de Gemeentelijke Holding, Arco en Ethias gevraagd om deel te nemen aan een kapitaalverhoging waarvoor ze het geld niet hadden. De achterban van onder andere Arco en Ethias had waarborgen nodig, anders zouden ze hun spaargeld weghalen. Dat had het faillissement van Arco betekend. Die waarborg heeft dus veel te maken met de context van dat moment. Arco, Ethias en de Gemeentelijke Holding waren verplicht om mee te gaan in de kapitaalverhoging van Dexia, omdat er geen andere oplossing was. Dat was 2008. […] Op dat moment kende de federale wetgever — met vijf partijen — een overheidswaarborg toe. Het resultaat was dat de Arcospaarders hun geld lieten staan. Ze dachten: we moeten blijven steunen, en als het misloopt is er een vangnet.”).

(8) Noțiunea de produs de asigurare de viață din „clasa 21” se definește în anexa I punctul 21 din Decretul regal de stabilire a regulamentului general privind controlul întreprinderilor de asigurare și se referă la produsele de asigurare care nu sunt legate de fondurile de investiții (spre deosebire de produsele de asigurare de viață care aparțin „clasei 23”). Produsele care aparțin „clasei 21” oferă în principiu un randament garantat al investiției la care se poate adăuga participarea la beneficiile investiționale ale societății de asigurări.

(9) Comunicatul de presă cuprinde paragraful următor: „Guvernul a decis să extindă protecția acordată de acest fond altor instituții din sectorul financiar (cum ar fi societăți de asigurări sau cooperative autorizate) care o solicită pentru produse ce pot fi asimilate depozitelor bancare, de exemplu anumite produse din clasa 21. Unele organisme și-au manifestat deja interesul” („Le gouvernement a décidé d'étendre la protection donnée par ce fonds à d'autres institutions du secteur financier (notamment des compagnies d'assurances ou des coopératives agréées) qui en feraient la demande pour des produits assimilables à des dépôts bancaires comme par exemple certains produits faisant partie de la branche 21. Certains organismes ont déjà fait part de leur intérêt.”).

(10) La 18 decembrie 2008, guvernul precedent a demisionat și, la 30 decembrie 2008, un nou guvern a preluat puterea.

(11) În acest comunicat de presă, guvernul belgian și-a reafirmat angajamentul de a institui un sistem de garantare a cooperativelor („guvernul confirmă angajamentul asumat de guvernul precedent în ceea ce privește oferirea unui sistem de garantare pentru membrii societăților cooperative autorizate”) („le gouvernement confirme l'engagement pris par le gouvernement précédent d'offrir un régime de garantie aux associés des sociétés coopératives agréées”). Comunicatul de presă conținea totodată detalii de ordin tehnic privind sistemul de garantare a cooperativelor.

(12) ArgenCo a oferit următoarele explicații în prospectul său referitor la acțiuni din 5 octombrie 2010 (p. 4): „Acțiunile nu pot fi calificate nici drept titlu de datorie emis de către o instituție de credit, nici drept depozite de economii. Prin urmare, acțiunile nu sunt acoperite de un sistem de protejare a depozitelor.” Lanbokas/Agricaisse a prezentat un mesaj similar la pagina 6 din prospectul său din 15 mai 2009, în care preciza că subscriitorii părților sociale trebuiau să țină seama de lipsa garantării prin intermediul Fondului de protejare a depozitelor.

(13) Moniteur belge din 17.10.2008, Ed. 2, F.2008 — 3690 [2008/03425].

(14) Moniteur belge din 17.11.2008, Ed. 2, F.2008 — 4088 [2008/03450].

(15) Comitetul pentru stabilitate financiară a concluzionat că extinderea sistemului de garantare a depozitelor este esențială pentru stabilitatea sistemului financiar belgian (Comitetul pentru stabilitate financiară „consideră că măsurile propuse sunt într-adevăr indispensabile în vederea garantării stabilității sistemului financiar și trebuie să poată intra în vigoare în cel mai scurt timp”) („estime que les mesures proposées sont effectivement indispensables afin de préserver la stabilité du système financier belge et doivent pouvoir entrer en vigueur dans les plus brefs délais”).

(16) Moniteur belge din 21.4.2009, Ed. 1, F. 2009 1426 [2009/03147].

(17) Moniteur belge din 12.10.2011 Ed. 2, F. 2011 2682 [2011/205241].

(18) După introducerea sistemului de garantare a cooperativelor, s-a adaptat în consecință și Legea de stabilire a statutului BNB și s-a introdus articolul 36/24(http://www.nbb.be/doc/ts/Enterprise/juridisch/F/loi_organique.pdf).

(19) „Actualele împrejurări par să îndeplinească aceste condiții, în măsura în care criza datoriilor suverane, perturbările actuale existente pe piețele financiare și dereglarea piețelor interbancare prezintă un risc grav de criză sistemică pentru economia noastră. În acest scop, o garanție de stat care să acopere acțiunile membrilor din cadrul unor societăți cooperative autorizate ar permite limitarea efectelor acestei crize.” („Les circonstances actuelles nous semblent répondre à ces conditions, en ce que la crise des dettes souveraines, les perturbations actuelles sur les marchés financiers et le dysfonctionnement des marchés interbancaires font peser sur notre économie un risque grave de crise systémique. À cet effet, une garantie d'État couvrant les parts des coopérateurs de certaines sociétés coopératives agréées permettrait de limiter les effets de cette crise.”).

(20) „Legiuitorul justifică această dispoziție pe baza unei asimilări a acțiunilor membrilor unor societăți cooperative cu depozitele bancare. Cum prezentul aviz se limitează la proiectul preliminar de decret regal, acesta nu analizează asimilarea făcută de legiuitor”. („Le législateur justifie cette disposition sur la base d'une assimilation des parts de coopérateurs de certaines sociétés coopératives à des dépôts bancaires. Le présent avis étant limité à l'avant-projet d'arrêté royal, il n'examine pas l'assimilation pratiquée par le législateur”).

(21) „La prima vedere, nu ni se pare evident că putem convinge în mod sigur Comisia că măsura pe care proiectul preliminar de decret regal urmărește să o pună în aplicare se adresează într-adevăr tuturor actorilor comparabili de pe piață și că nu intră, prin urmare, în sfera de aplicare a normelor privind ajutoarele de stat” („Prima facie, il ne nous semble pas évident de convaincre à coup sûr la Commission de ce que la mesure que l'avant-projet d'arrêté royal vise à exécuter s'adresse bien à tous les acteurs comparables du marché et ne relève donc pas du champ d'application des règles sur les aides d'État”).

(22) „Caracterul facultativ generează un risc de selecție adversă, prin care doar societățile cooperative deosebit de expuse riscurilor de pierderi ar contribui în mod efectiv la Fondul special de protecție” („Ce caractère facultatif donne lieu à un risque de sélection adverse par lequel seules les sociétés coopératives fortement exposées à des risques de perte contribueraient effectivement au Fonds Spécial de Protection”).

(23) Moniteur belge din 18.11.2011 Ed. 2, F. 2011 2974 [2011/03368].

(24) ARCOPAR a plătit în total 1 794 102 EUR, ARCOFIN 193 391 EUR, iar ARCOPLUS 63 265 EUR.

(25) Directiva 94/19/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 1994 privind sistemele de garantare a depozitelor (JO L 135, 31.5.1994, p. 5).

(26) Articolul 1 alineatul (4) din Directiva 94/19/CE definește o „instituție de credit” drept „o întreprindere a cărei activitate constă în acceptarea de depozite sau alte fonduri rambursabile de la populație și acordarea de credite în cont propriu”.

(27) Articolul 1 alineatul (1) din Directiva 94/19/CE definește un „depozit” drept „orice sold creditor rezultat din fondurile rămase într-un cont sau din situații temporare care derivă din operațiuni bancare normale și pe care o instituție de credit trebuie să îl plătească în conformitate cu condițiile legale și contractuale aplicabile, precum și orice creanță evidențiată printr-un titlu de creanță emis de o instituție de credit”.

(28) Categoria de depozite cuprinsă între 50 000 EUR și 100 000 EUR și acoperirea de până la 100 000 EUR pentru produsele de asigurare de viață din clasa 21 și pentru acțiunile membrilor persoane fizice deținute în cadrul cooperativelor financiare.

(29) http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/fr/ecofin/103227.pdf

(30) Articolul 2 din Directiva 94/19/CE prevede următoarele: „Sunt excluse de la rambursare de către sistemele de garantare: […]

—	toate instrumentele care se încadrează în definiția «fonduri proprii», astfel cum figurează la articolul 2 din Directiva 89/299/CEE a Consiliului din 17 aprilie 1989 privind fondurile proprii ale instituțiilor de credit”.

(31) Directiva 2009/14/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 martie 2009 de modificare a Directivei 94/19/CE privind sistemele de garantare a depozitelor, în ceea ce privește plafonul de garantare și termenul de plată a compensațiilor (JO L 68, 13.3.2009, p. 3).

(32) Directiva 97/9/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 martie 1997 privind sistemele de compensare pentru investitori (JO L 84, 26.3.1997, p. 22).

(33) Moniteur belge din 6.8.1999 Ed. 2, F. 99-2630 [99/09646].

(34) http://www.ejustice.just.fgov.be/cgi_loi/change_lg.pl?language=fr&la=F&cn=1962010830&table_name=loi

(35) Consiliul național de cooperare, instituit prin Legea din 20 iulie 1955, joacă un rol important în procesul de autorizare a societăților cooperative.

(36) Același articol din Codul fiscal enumeră alte produse financiare, ale căror venituri sunt, de asemenea, parțial sau total scutite de impozit.

(37) Sursa: „Entreprendre avec du capital coopératif — Le groupe ARCO 1935-2005”; Maarten Van Dijck, Kadoc, Lannoo, p. 176-177.

(38) Ar trebui remarcat faptul că, imediat după operațiunea Dexia în 2001, ARCOFIN abandonat provizoriu statutul de cooperativă autorizată. În lucrarea „Entreprendre avec du capital coopératif”, această perioadă este descrisă după cum urmează: „La câteva luni după operațiunea Dexia, Grupul ARCO a modificat statutele cooperativelor pentru a implica foștii acționari la cele mai bune perspective de randament ale grupului Dexia și ale societăților grupului ARCO. […] Noile statute prevedeau ca minimum 80 % și maximum 90 % din profiturile anuale curente să fie plătite acționarilor. Datorită acestui lucru, dividendul Arcofin a putând fi majorat, începând din martie 2003, la 6 %, net la 8 % brut. Dat fiind că această creștere determina depășirea dividendului maxim legal (6 %) impus societăților cooperative recunoscute, Arcofin a renunțat la statutul de cooperativă recunoscută de Consiliul național pentru cooperare, ceea ce a implicat dispariția exceptării de la plata impozitului pe venituri din capitaluri și bunuri mobile aferentă dividendului. După perceperea acestui impozit, majoritatea acționarilor rămâneau, cu toate acestea, cu un dividend în valoare netă de 6,8 %. În martie 2005, valoarea brută a dividendului a fost majorată la 8,5 %”.

(39) http://www.groeparco.be/website/groeparco/assets/files/arcopar/ARCOPAR_20100629_FR.pdf.

(40) Statutul precizează că „[…] demisia respectivă poate fi refuzată în cazul în care, ca urmare a demisiei, peste 1/10 dintre acționari sau peste 1/10 din capitalul investit ar trebui să dispară în cursul aceluiași exercițiu financiar, […]” („[…] cette démission peut être refusée si à la suite de la démission, plus d'1/10 des actionnaires ou plus d'1/10 du capital placé devrait disparaître au cours du même exercice, […]”).

(41) Este vorba de acțiuni din perioada anterioară fuziunii cu Dexia.

(42) Pe site-ul său (http://www.groupearco.be/faq/be-r/1/detail/item/823/navigationcats/587/navigationcats/587/parentcat/142/), ARCO explică noțiunea de rezervă bonus după cum urmează: „Conceptul de «rezervă bonus» s-a introdus în statut în 2004. În măsura în care rezultatele societății ARCOPAR ar fi permis acest lucru, se putea introduce o sumă, până în 2010 inclusiv, într-o rezervă specială a societății, denumită «rezerva bonus». Membrii care au aderat la societate înainte de 3 iulie 2001 […] și care dețin, prin urmare, părți de categoria A, B sau C au dreptul, în cazul demisiei lor, la o cotă proporțională din rezerva bonus […]. Această sumă care provine din rezerva bonus se adaugă valorii nominale a acțiunilor acestora. De exemplu […]: Asociatul [X] demisionează pentru 100 EUR sub formă de capital din categoria A. Totalul capitalului din categoria A, B și C se ridică la valoarea de 10 000 EUR. Raportul între cele două: 100/10 000 = 1/100). Rezerva bonus se ridică la valoarea de 500 EUR. Aplicarea raportului: 1/100 din 500 EUR = 5 EUR. În urma demisiei, [X] obține 100 EUR în capital + 5 EUR în rezervă bonus.”

(43) Articolul 35 din statutul ARCOPAR prevede următoarele: „Cu excepția cazului în care Adunarea generală hotărăște altfel, se valorifică toate activele societății. În cazul în care acțiunile nu sunt vărsate în aceeași măsură, lichidatorii restabilesc echilibrul, fie prin solicitarea unor plăți suplimentare, fie prin efectuarea unor plăți în avans. După plata datoriilor și a contribuțiilor sociale, soldul se va utiliza mai întâi la rambursarea sumelor vărsate în raport cu acțiunile respective. În orice caz, soldul eventual al lichidării trebuie alocat ținând seama de obiectivele societății.” („Sauf si l'Assemblée générale en décide autrement, tous les actifs de la société sont réalisés. Au cas où les parts ne sont pas toutes libérées dans la même mesure, les liquidateurs restaurent l'équilibre, soit en demandant des versements supplémentaires, soit en effectuant des paiements préalables. Après paiement des dettes et des charges sociales, le solde servira d'abord au remboursement des sommes libérées sur les parts. En tout cas, le solde éventuel de la liquidation doit être affecté en tenant compte des objectifs de la société.”).

(44) Rata datoriei în cazul ARCOPAR (datorii/totalul pasivelor) era de 19,1 % (31 martie 2011), în vreme ce ratele datoriei pentru ARCOFIN și ARCOPLUS se ridicau la 6,5 % (31 martie 2011) și, respectiv, la 25,9 % (31 decembrie 2010).

(45) Comunicare a Comisiei — Aplicarea normelor privind ajutoarele de stat în cazul măsurilor adoptate în legătură cu instituțiile financiare în contextul actualei crize financiare mondiale (JO C 270, 25.10.2008, p. 8).

(46) Decizia Comisiei în cazul N256/09, Ajutor de restructurare în favoarea Ethias (JO C 252, 18.9.2010, p. 5). Considerentul 99 din decizia menționată stipulează după cum urmează: „Comisia observă că, deși extinderea sistemului i-a adus beneficii grupului Ethias, toți operatorii de pe piață au acces la acesta în aceleași condiții. În lumina celor de mai sus, Comisia consideră că avantajul conferit de măsura în cauză nu este selectiv și, prin urmare, nu constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.”

(47) A se vedea considerentul 26 și nota de subsol 36.

(48) A se vedea considerentul 23.

(49) Cazul N428/09: plan de restructurare a grupului Lloyds Bank (JO C 46, 24.2.2010, p. 2), considerentul 124.

(50) A se vedea Hotărârea din 8 septembrie 2011 în cauzele conexate C-78/08-C-80/08, Paint Graphos și alții, Rep., p. I-7611, punctul 61.

(51) Belgia se referă, de exemplu, la sistemul irlandez de garantare a depozitelor care acoperă și depozitele care depășesc plafonul de 100 000 EUR, la Fondul danez de garantare pentru deponenți și investitori, care, potrivit statului belgian, acoperă integral conturile de pensii, conturile aparținând unor clienți ai avocaților și depozitele din prețul de achiziție pentru bunuri imobile până la nouă luni după efectuarea depozitului, precum și la Autoritatea cipriotă de supraveghere și de dezvoltare a societăților cooperative, care — potrivit Belgiei — protejează depozitele permanente ale membrilor cooperativelor de economii.

(52) Belgia a explicat că existau 800 000 de membri persoane fizice ai ARCO, peste 400 000 în cadrul Cera, 150 000 în cadrul Lanbokas/Agricaisse și aproape 70 000 în cadrul ArgenCo.

(53) A se vedea și considerentul 11.

(54) A se vedea și considerentul 13.

(55) A se vedea în special expunerea ministrului de finanțe de la vremea respectivă în fața comisiei Dexia descrisă la considerentul 8 și la nota de subsol 6. A se vedea, de asemenea, declarația făcută de ministrul de finanțe în exercițiu în mai 2014 pentru revista Trends de la nota de subsol 7.

(56) Ceea ce s-a confirmat și în expunerea ministrului de finanțe de la vremea respectivă susținută în fața comisiei Dexia descrisă la considerentul 8 și la nota de subsol 6.

(57) „În același timp” potrivit declarațiilor ministrului de finanțe de la vremea respectivă în fața comisiei Dexia citate la nota de subsol 6.

(58) A se vedea Hotărârea din 19 martie 2013 în cauzele conexate C-399/10 P și C-401/10 P, Bouygues SA și Bouygues Télécom SA/Comisia Europeană și alții, nepublicată încă în Repertoriu.

(59) A se vedea, de exemplu, considerentul 48 din Decizia Comisiei din 30 martie 2010 în cazul NN11/10 privind măsurile de sprijinire a capitalului pentru Irish Nationwide Building Society (JO C 60, 25.2.2011, p. 6), „Comisia observă, de asemenea, că ajutorul a fost într-adevăr acordat la 22 decembrie 2009, ministrul de finanțe exprimându-și intenția de a recapitaliza INBS”; considerentul 41 din Decizia Comisiei din 10 august 2010 în cazul NN 35/10 privind cea de-a treia recapitalizare a Anglo Irish Bank (JO C 290, 27.10.2010, p. 4), „Comisia observă, de asemenea, că s-a efectuat într-adevăr recapitalizarea la 30 iunie 2010, ministrul de finanțe exprimându-și intenția de a recapitaliza Anglo”; considerentele 49 și 50 din Decizia Comisiei din 27 iulie 2012 în cazul SA.34824 privind angajamentul luat de Fondul elen de stabilitate financiară în vederea recapitalizării National Bank of Greece (JO C 359, 21.11.2012, p. 18), „Recapitalizarea punte încheiată la 28 mai 2012 reprezintă punerea în aplicare a obligației subscrise în scrisoarea de angajament și constituie, prin urmare, continuarea acordării aceluiași ajutor”.Un raționament similar s-a aplicat și în alte cazuri referitoare la bănci grecești: angajament pentru recapitalizarea Alpha Bank prin intermediul HFSF, SA.34823 (JO C 357, 20.11.2012, p. 36); angajament pentru recapitalizarea Eurobank prin intermediul HFSF, SA.34825 (JO C 359, 21.11.2012, p. 31) și angajament pentru recapitalizarea Piraeus Bank prin intermediul HFSF, SA.34826 (JO C 359, 21.11.2012, p. 43).

(60) A se vedea nota de subsol 7.

(61) Astfel cum s-a descris la considerentele 56 și 63.

(62) A se vedea Hotărârea din 19 decembrie 2013 în cauza C-262/12, Vent de Colère (nepublicată încă în Repertoriu, punctul 21) și Hotărârea din 12 decembrie 1996 în cauza T-358/94, Air France/Comisia (Rec., p. II2109, punctele 63-69).

(63) A se vedea Hotărârea din 8 septembrie 2011 în cauza C-279/08 P, Comisia/Țările de Jos, Rec., p. I-7671, punctul 111.

(64) A se vedea, în acest sens, Hotărârea din 23 aprilie 2009 în cauza C-460/07, Puffer, Rep., p. I-3251, punctele 69-71, și Hotărârea din 5 aprilie 2006 în cauza T-351/02, Deutsche Bahn/Comisia, Rec., p. II-1047, punctele 99-104.

(65) Hotărârea din 19 septembrie 2000 în cauza C-156/98, Germania/Comisia (Rec., p. I-6857, punctele 26 și 27). Cauza C 382/99 Țările de Jos/Comisia, Rec., 2002, p. I-5163, punctul 38 și punctele 60-66. A se vedea și Cauza T-445/05 Associazione italiana del risparmio gestito și Fineco Asset Management/Comisia Rec., 2009, p. II-289, punctul 131.

(66) A se vedea afirmațiile actualului ministru belgian de finanțe în cadrul unui interviu pentru revista Trends, citate la nota de subsol 7.

(67) A se vedea nota de subsol 39.

(68) A se vedea considerentul 44.

(69) În plus, ARCO a beneficiat de măsură în situația în care grupul ar fi putut să utilizeze sistemul de garantare a cooperativelor pentru a atrage capital nou, deși Comisia recunoaște că, începând cu 10 octombrie 2008, ARCO nu a utilizat această posibilitate. Pe de altă parte, deși alte cooperativele financiare precum ArgenCO și Lanbokas/Agricaisse au mobilizat capital nou, acestea s-au distanțat în mod vizibil de sistemul de garantare a cooperativelor, astfel cum se descrie în nota de subsol 12.

(70) A se vedea considerentul 60 care descrie caracteristicile esențiale pe care Belgia le atribuie acțiunilor deținute de către membrii persoane fizice în cadrul cooperativelor financiare.

(71) Considerentul 44 arată în special că membrii grupului ARCO au investit, prin recurgerea la împrumuturi, în active care prezentau un risc mare legat de o singură societate (și anume Dexia).

(72) A se vedea punctele 48-76 din hotărâre.

(73) Punctele 67-73 din hotărâre.

(74) Punctul 74 din hotărâre.

(75) Punctele 75-76 din hotărâre.

(76) A se vedea considerentul 26.

(77) A se vedea, la considerentul 44, rezumatul privind factorii de risc aferenți acțiunilor deținute în cadrul grupului ARCOPAR descriși în prospectul acestuia din urmă publicat în vara anului 2008.

(78) Având în vedere că analiza de la considerentul 107 este suficientă pentru a demonstra că sistemul de garantare a cooperativelor nu îndeplinește criteriile menționate în Hotărârea Paint Graphos, Comisia nu trebuie să se pronunțe, în prezenta decizie, cu privire la problema dacă există proceduri de control și de supraveghere adecvate pentru a împiedica entitățile economice să-și aleagă și să-și schimbe forma juridică cu unicul scop de a beneficia de anumite avantaje legate de acest tip de întreprindere [partea (ii) din analiza Hotărârii Paint Graphos].

(79) A se vedea, pentru o analiză similară, Concluziile Curții de Justiție în cauza C-156/98 Germania/Comisia, Rec., p. I-6857, punctele 29-31.

(80) A se vedea Hotărârea din 8 mai 2013 în cauza Libert și alții, nepublicată încă în Repertoriu, punctele 76-79.

(81) A se vedea Hotărârea Tribunalului din 15 decembrie 1999 în cauzele conexate T-132/96 și T-143/96, Freistaat Sachsen, Volkswagen AG și Volkswagen Sachen GmbH/Comisia, Rec., p. II-3663, punctul 167.

(82) În același timp, Comisia a precizat, la punctul 11 din Comunicarea privind sectorul bancar din 2008, că recurgerea la articolul 107 alineatul (3) litera (b) din tratat nu trebuia extinsă și la alte sectoare decât sectorul financiar la momentul respectiv.

(83) JO C 83, 7.4.2009, p. 1.

(84) De exemplu, activitățile instituțiilor financiare sunt cele enumerate în anexa I la Directiva 2006/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 177, 30.6.2006, p. 1).

(85) A se vedea Hotărârea din 17 septembrie 1980 în cauza 730/79, Philip Morris/Comisia, Rec., p. 2671.

(86) A se vedea considerentul 41.

(87) A se vedea considerentul 13.

(88) Atunci când o întreprindere dă faliment, acționarii acesteia își pierd investițiile în funcție de poziția acestora în structura pasivelor. Este ceea ce se numește „o structură în cascadă”.

(89) Comisia observă că, în scrisoarea respectivă, se utilizează condiționalul („ar permite”) și nu viitorul („va permite”), care este mai asertiv.

(90) A se vedea, de asemenea, observațiile formulate în scrisoarea guvernatorului BNB, considerentul 13.

(91) Pentru o consultare mai ușoară, Comisia a elaborat un model cu o perioadă unică, ceea ce presupune că membrii persoane fizice pot demisiona doar în cursul acestei perioade. Aceasta este o ipoteză prudentă.

(92) A se vedea nota de subsol 40.

(93) Comisia observă că, în cazul în care ceilalți asociați ai ARCO nu și-ar retrage capitalul, asociații persoane fizice ar putea obține un procent mai mare de capital. Cu toate acestea, pentru o abordare mai prudentă, Comisia a aplicat o rată de 10 % în scopul cuantificării.

(94) Pentru a face o comparație cu cazul unei bănci care a înregistrat un val de retrageri în contextul recentei crize financiare, a se vedea Cauza Northern Rock (JO C 149, 1.7.2009, p. 16).

(95) Prin subestimarea potențială a avantajului.

(96) A se vedea Hotărârea din 28 iulie 2011 în cauza C-403/10 P Mediaset/Commission, Rep., p. I-117 *, Pub.somm., punctele 126 și 127 și jurisprudența citată.

(97) A se vedea Hotărârea Tribunalului din 11 noiembrie 2011 în cauza T-384/08, Elliniki Nafpigokataskevastiki și alții/Comisia (Rec., p. II-380, punctul 133).

(98) Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 659/1999 al Consiliului de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (JO L 140, 30.4.2004, p. 1).

30.9.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 284/76

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI

din 26 septembrie 2014

de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru producerea celulozei, hârtiei și cartonului

[notificată cu numărul C(2014) 6750]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2014/687/UE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (1), în special articolul 13 alineatul (5),

întrucât:

(1)

Articolul 13 alineatul (1) din Directiva 2010/75/UE prevede obligația Comisiei de a organiza un schimb de informații privind emisiile industriale între aceasta și statele membre, industriile implicate și organizațiile neguvernamentale care promovează protecția mediului, în scopul facilitării întocmirii documentelor de referință pentru cele mai bune tehnici disponibile (BAT), astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (11) din directiva respectivă.

(2)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din Directiva 2010/75/UE, schimbul de informații trebuie să vizeze performanțele instalațiilor și ale tehnicilor utilizate în ceea ce privește emisiile, exprimate, după caz, ca valori medii pe termen scurt și lung, împreună cu condițiile de referință asociate, consumul și natura materiilor prime, consumul de apă, utilizarea energiei sau generarea de deșeuri și tehnicile utilizate, monitorizarea aferentă, efectele dintre diversele medii, viabilitatea economică și tehnică și evoluțiile acestora, precum și cele mai bune tehnici disponibile și tehnicile emergente identificate în urma analizării aspectelor menționate la articolul 13 alineatul (2) literele (a) și (b) din directiva respectivă.

(3)

„Concluziile BAT”, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (12) din Directiva 2010/75/UE, constituie elementul-cheie al documentelor de referință BAT; documentul conține concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile, descrierea acestora, informații pentru evaluarea aplicabilității lor, nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile, monitorizarea asociată, nivelurile de consum asociate și, după caz, măsurile relevante de remediere a amplasamentului.

(4)	În conformitate cu articolul 14 alineatul (3) din Directiva 2010/75/UE, concluziile BAT trebuie să servească drept referință pentru stabilirea condițiilor de autorizare a instalațiilor care fac obiectul capitolului II din directiva respectivă.

(5)

Articolul 15 alineatul (3) din Directiva 2010/75/UE prevede obligația autorității competente de a stabili valori-limită de emisie care să asigure că, în condiții normale de funcționare, emisiile nu depășesc nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile, astfel cum sunt prevăzute în deciziile privind concluziile BAT menționate la articolul 13 alineatul (5) din Directiva 2010/75/UE.

(6)

Articolul 15 alineatul (4) din Directiva 2010/75/UE prevede derogări de la cerințele stabilite la articolul 15 alineatul (3), aplicabile numai în cazurile în care atingerea nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile ar conduce la costuri disproporționat de mari în comparație cu beneficiile pentru mediu, din cauza amplasării geografice, a condițiilor locale de mediu sau a caracteristicilor tehnice ale instalației în cauză.

(7)	Articolul 16 alineatul (1) din Directiva 2010/75/UE prevede că cerințele de monitorizare specificate în autorizație și menționate la articolul 14 alineatul (1) litera (c) din directiva respectivă trebuie să se bazeze pe concluziile privind monitorizarea descrise în concluziile BAT.

(8)

În conformitate cu articolul 21 alineatul (3) din Directiva 2010/75/UE, în termen de 4 ani de la publicarea deciziilor privind concluziile BAT, autoritatea competentă trebuie să reexamineze și, dacă este necesar, să actualizeze toate condițiile de autorizare și să se asigure că instalația este conformă cu aceste condiții de autorizare.

(9)

Decizia Comisiei din 16 mai 2011 (2) instituie un forum pentru schimbul de informații efectuat în temeiul articolului 13 din Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale, care este alcătuit din reprezentanți ai statelor membre, ai industriilor implicate și ai organizațiilor neguvernamentale care promovează protecția mediului.

(10)	În conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din Directiva 2010/75/UE, Comisia a obținut avizul forumului respectiv cu privire la conținutul propus al documentului de referință BAT pentru producerea celulozei, hârtiei și cartonului la 20 septembrie 2013 și l-a pus la dispoziția publicului (3).

(11)	Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului instituit prin articolul 75 alineatul (1) din Directiva 2010/75/UE,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Concluziile BAT pentru producerea celulozei, hârtiei și cartonului sunt prevăzute în anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 26 septembrie 2014.

Pentru Comisie

Janez POTOČNIK

Membru al Comisiei

(1) JO L 334, 17.12.2010, p. 17.

(2) JO C 146, 17.5.2011, p. 3.

(3) https://circabc.europa.eu/w/browse/6516b21a-7f84-4532-b0e1-52d411bd0309

ANEXĂ

CONCLUZIILE PRIVIND BAT PENTRU PRODUCȚIA DE CELULOZĂ, HÂRTIE ȘI CARTON

DOMENIUL DE APLICARE

CONSIDERAȚII GENERALE

NIVELURILE DE EMISIE ASOCIATE BAT

PERIOADELE DE CALCULARE A VALORILOR MEDII PENTRU EMISIILE ÎN APĂ

CONDIȚII DE REFERINȚĂ PENTRU EMISII ÎN AER

PERIOADELE DE CALCULARE A VALORILOR MEDII PENTRU EMISIILE ÎN AER

DEFINIȚII

1.1.	Concluzii privind BAT generale pentru industria celulozei și hârtiei

1.1.1.

Sistemul de management de mediu

1.1.2.

Gestionarea materialelor și buna gospodărire

1.1.3.

Managementul apei și al apelor reziduale

1.1.4.

Consumul de energie și eficiența energetică

1.1.5.

Emisii de mirosuri

1.1.6.

Monitorizarea parametrilor-cheie de proces și a emisiilor în apă și aer

1.1.7.

Managementul deșeurilor

1.1.8.

Emisii în apă

1.1.9.

Emisii de zgomot

1.1.10.

Dezafectare

1.2.	Concluzii privind BAT pentru producerea celulozei prin procedeul kraft

1.2.1.

Apele reziduale și emisiile în apă

1.2.2.

Emisii în aer

1.2.3.

Generarea deșeurilor

102

1.2.4.

Consumul de energie și eficiența energetică

103

1.3.	Concluzii privind BAT pentru procesul de fierbere sulfit

104

1.3.1.

Apele reziduale și emisiile în apă

104

1.3.2.

Emisii în aer

106

1.3.3.

Consumul de energie și eficiența energetică

108

1.4.	Concluzii privind BAT pentru producerea celulozei mecanice și a celulozei chimico-mecanice

109

1.4.1.

Apele reziduale și emisiile în apă

109

1.4.2.

Consumul de energie și eficiența energetică

110

1.5.	Concluzii privind BAT pentru prelucrarea hârtiei în vederea reciclării

111

1.5.1.

Gestionarea materialelor

111

1.5.2.

Apele reziduale și emisiile în apă

112

1.5.3.

Consumul de energie și eficiența energetică

114

1.6.	Concluzii privind BAT pentru fabricarea hârtiei și procesele conexe

114

1.6.1.

Apele reziduale și emisiile în apă

114

1.6.2.

Emisii în aer

117

1.6.3.

Generarea deșeurilor

117

1.6.4.

Consumul de energie și eficiența energetică

117

1.7.	Descrierea tehnicilor

118

1.7.1.

Descrierea tehnicilor de prevenire și control al emisiilor în aer

118

1.7.2.

Descrierea tehnicilor de reducere a consumului de apă dulce/a debitului de apă reziduală și a încărcăturii poluante a apei reziduale

121

1.7.3.

Descrierea tehnicilor de prevenire a generării deșeurilor și de management al deșeurilor

126

DOMENIUL DE APLICARE

Prezentele concluzii privind BAT se referă la activitățile specificate la punctul 6.1 literele (a) și (b) din anexa I la Directiva 2010/75/UE, și anume producerea în instalații industriale integrate și neintegrate de:

(a)	celuloză din lemn și din alte materiale fibroase;

(b)	hârtie sau carton cu o capacitate de producție de peste 20 de tone pe zi.

În special, prezentele concluzii privind BAT se referă la următoarele procese și activități:

(i)

producerea celulozei chimice:

(a)	prin procedeul kraft (cu sulfat);

(b)	prin procedeul cu sulfit;

(ii)	producerea celulozei mecanice și chimico-mecanice;

(iii)

prelucrarea hârtiei pentru reciclare, cu și fără descernelizare;

(iv)	fabricarea hârtiei și procesele conexe;

(v)	toate cazanele recuperatoare și cuptoarele de var utilizate în fabricile de celuloză și hârtie.

Prezentele concluzii privind BAT nu se referă la următoarele activități:

(i)	producerea de celuloză din materie primă fibroasă care nu provine din lemn (de exemplu, celuloză din plante anuale);

(ii)	motoarele staționare cu ardere internă;

(iii)

instalațiile de ardere pentru producerea aburului și a energiei electrice, altele decât cazanele recuperatoare;

(iv)	uscătoarele cu arzătoare interne pentru mașini de fabricat hârtie și mașini de cretare.

Alte documente de referință relevante pentru activitățile la care se referă prezentele concluzii privind BAT sunt următoarele:

Documente de referință	Activitate
Sisteme de răcire industriale (ICS)	Sisteme de răcire industriale, de exemplu, turnuri de răcire, schimbătoare de căldură cu plăci
Aspecte economice și efecte intersectoriale (ECM)	Aspecte economice și efecte intersectoriale ale tehnicilor
Emisii rezultate din depozitare (EFS)	Emisii din rezervoare, țevi și depozite de substanțe chimice
Eficiență energetică (ENE)	Eficiența energetică generală
Instalații de ardere de mari dimensiuni (LCP)	Generarea de abur și energie electrică în instalațiile de ardere din fabricile de celuloză și hârtie
Principii generale de monitorizare (MON)	Monitorizarea emisiilor
Incinerarea deșeurilor (WI)	Incinerarea și coincinerarea deșeurilor la fața locului
Industriile de tratare a deșeurilor (WT)	Prelucrarea deșeurilor pentru producția de combustibili

CONSIDERAȚII GENERALE

Tehnicile indicate și descrise în prezentele concluzii privind BAT nu sunt nici prescriptive, nici exhaustive. Se pot utiliza și alte tehnici care să asigure cel puțin un nivel echivalent de protecție a mediului.

Cu excepția cazului în care se specifică altfel, concluziile privind BAT sunt general aplicabile.

NIVELURILE DE EMISIE ASOCIATE BAT

În cazul în care nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL) sunt exprimate în unități diferite pentru aceeași perioadă de calculare a mediei (de exemplu, sub formă de valori ale concentrației sau valori specifice de încărcare [calculate per tonă din producția netă)], aceste modalități diferite de exprimare a BAT-AEL trebuie considerate ca fiind echivalente.

În fabricile integrate de celuloză și hârtie care produc mai multe produse, BAT-AEL definite pentru procese individuale (fabricarea celulozei sau a hârtiei) și/sau produse individuale trebuie combinate în conformitate cu o regulă de combinare bazată pe cotele cumulate de efluenți deversați ale acestora.

PERIOADELE DE CALCULARE A VALORILOR MEDII PENTRU EMISIILE ÎN APĂ

Cu excepția cazului în care se specifică altfel, perioadele de calculare a valorilor medii corespunzătoare BAT-AEL pentru emisii în apă sunt definite după cum urmează:

Medie zilnică	Media pe o perioadă de 24 de ore de prelevare a unui eșantion compozit proporțional cu debitul (1) sau, dacă este demonstrată o stabilitate suficientă a debitului, a unui eșantion proporțional cu timpul (1)
Medie anuală	Media tuturor mediilor zilnice dintr-un an, ponderată în funcție de producția zilnică, și exprimată ca masa de substanțe emise pe unitatea de masă a produselor/materialelor generate sau prelucrate

CONDIȚII DE REFERINȚĂ PENTRU EMISII ÎN AER

BAT-AEL pentru emisii în aer se referă la condițiile standard: gaz uscat, temperatură de 273,15 K și presiune de 101,3 kPa. Dacă BAT-AEL sunt date ca valori ale concentrației, se indică nivelul de referință O2 ( % din volum).

Conversia la concentrația de referință a oxigenului

Formula pentru calcularea concentrației emisiilor la un nivel de referință dat al oxigenului este indicată mai jos.

unde:

ER (mg/Nm3)	:	concentrația emisiilor, corespunzătoare nivelului de referință al oxigenului OR
OR (vol %)	:	nivelul de referință al oxigenului
EM (mg/Nm3)	:	concentrația măsurată a emisiilor, corespunzătoare nivelului măsurat al oxigenului OM
OM (vol %)	:	nivelul măsurat al oxigenului.

PERIOADELE DE CALCULARE A VALORILOR MEDII PENTRU EMISIILE ÎN AER

Cu excepția cazului în care se specifică altfel, perioadele de calculare a valorilor medii corespunzătoare BAT-AEL pentru emisii în aer sunt definite după cum urmează:

Medie zilnică	Media pe o perioadă de 24 de ore a mediilor orare valide rezultate din măsurare continuă
Medie pe perioada de eșantionare	Valoarea medie a trei măsurători consecutive de cel puțin 30 de minute fiecare
Medie anuală	În cazul măsurătorilor continue: media tuturor mediilor orare valide. În cazul măsurătorilor periodice: media tuturor „mediilor pe perioada de eșantionare” obținută pe parcursul unui an

DEFINIȚII

În sensul prezentelor concluzii privind BAT, se aplică următoarele definiții:

Termen utilizat

Definiție

Instalație nouă

O instalație autorizată pentru prima dată pe amplasamentul fabricii după publicarea prezentelor concluzii privind BAT sau o înlocuire completă a unei instalații pe fundația existentă a fabricii, după publicarea prezentelor concluzii privind BAT.

Instalație existentă

O instalație care nu este o instalație nouă.

Renovări majore

O modificare majoră a proiectului sau a tehnologiei unei instalații/unui sistem de reducere a emisiilor, cu ajustări majore sau înlocuiri ale unităților de proces și ale echipamentelor aferente.

Sistem nou de reducere a emisiilor de pulberi

Un sistem de reducere a emisiilor de pulberi care funcționează pentru prima dată pe amplasamentul fabricii după publicarea prezentelor concluzii privind BAT.

Sistem existent de reducere a emisiilor de pulberi

Un sistem de reducere a emisiilor de pulberi care nu este un sistem nou de reducere a emisiilor de pulberi.

Gaze mirositoare necondensabile (NCG)

Gaze mirositoare necondensabile, și anume gazele urât mirositoare emanate la producerea celulozei prin procedeul kraft.

Gaze mirositoare necondensabile concentrate (CNCG)

Gaze mirositoare necondensabile concentrate (sau „gaze puternic mirositoare”): gaze care conțin TRS, rezultate din fierbere și evaporare și din separarea condensatelor.

Gaze puternic mirositoare

Gaze mirositoare necondensabile concentrate (CNCG).

Gaze slab mirositoare

Gaze mirositoare necondensabile diluate: gaze care conțin TRS și nu sunt puternic mirositoare (de exemplu, gaze provenite din rezervoare, filtre de spălare, coșuri pentru deșeuri, filtre pentru nămoluri de la caustificare, mașini de uscare).

Gaze reziduale slabe

Gaze slabe care nu sunt emanate dintr-un cazan recuperator, cuptor de var sau arzător de TRS.

Măsurare continuă

Măsurători care utilizează un sistem automatizat de măsurare (AMS) instalat permanent la fața locului.

Măsurare periodică

Determinarea unei mărimi măsurate (cantitate specifică supusă măsurării), la anumite intervale de timp, folosind metode manuale sau automate.

Emisii difuze

Emisiile care rezultă din contactul direct (necanalizat) al substanțelor volatile sau al pulberilor cu mediul în condiții normale de funcționare.

Producție integrată

Atât celuloza, cât și hârtia/cartonul sunt fabricate în același loc. Celuloza nu este, în mod obișnuit, uscată înainte de fabricarea hârtiei/cartonului.

Producție neintegrată

Fie (a) producția de celuloză comercială (pentru vânzare) în fabrici în care nu funcționează și utilaje pentru producția de hârtie, fie (b) producția de hârtie/carton în care se utilizează numai celuloza produsă în alte instalații (celuloză comercială).

Producție netă

(i)	Pentru fabricile de hârtie: producția neambalată, comercializabilă, după ultima mașină de tăiere-bobinare, respectiv înainte de conversie.

(ii)	Pentru mașinile de cretare din afara liniei de producție: producția după cretare.

(iii)

Pentru fabricile de hârtii igienico-sanitare: producția comercializabilă după mașina de hârtii igienico-sanitare, înainte de orice proces de rebobinare și excluzând miezul.

(iv)	Pentru fabricile de celuloză comercială: producția după ambalare (ADt).

(v)	Pentru fabricile integrate: Producția netă de celuloză înseamnă producția după ambalare (ADt), plus celuloza transferată către fabrica de hârtie (celuloză calculată la 90 % deshidratare prin uscare la aer). Producția netă de hârtie: idem punctul (i).

Fabrică de hârtii speciale

O fabrică ce produce numeroase tipuri de hârtie și carton pentru utilizări speciale (industriale și/sau neindustriale), care sunt caracterizate de anumite proprietăți, au relativ puține utilizări finale sau au aplicații de nișă și sunt adesea concepute special pentru un anumit cumpărător sau grup de utilizatori finali. Exemplele de hârtii speciale includ hârtia pentru țigări, hârtia de filtru, hârtia metalizată, hârtia termică, hârtia autocopiantă, etichetele autocolante, hârtia cretată, precum și plăcile de gips-carton și hârtiile speciale pentru ceruire, izolare, acoperire, asfaltare și alte utilizări sau tratamente specifice. Niciunul dintre aceste tipuri nu intră în categoriile standard de hârtie.

Lemn de esență tare

Grup de specii de copaci care include, de exemplu, plopul tremurător, fagul, mesteacănul și eucaliptul. Termenul de lemn de esență tare este opus celui de lemn de esență moale.

Lemn de esență moale

Lemn de conifere, inclusiv, de exemplu, de pin și de molid. Termenul de lemn de esență moale este opus celui de lemn de esență tare.

Caustificare

Proces din ciclul varului, în care hidroxidul (leșia albă) este regenerat prin reacția Ca(OH)2 + CO3 2— → CaCO3 (s) + 2 OH

ACRONIME

Termen utilizat	Definiție
ADt	Tone (de celuloză) uscate la aer, cu o deshidratare de 90 %.
AOX	Compuși organici halogenați adsorbabili, măsurați conform EN ISO: 9562 Metodă standard pentru apele reziduale.
Azot total (Tot-N)	Azot total (Tot-N), exprimat ca N, incluzând azot organic, amoniac liber și amoniu (NH4 +-N), nitriți (NO2 —-N) și nitrați (NO3 —-N).
BOD	Cererea biochimică de oxigen. Cantitatea de oxigen dizolvat necesară pentru descompunerea materiei organice de către microorganismele din apele reziduale.
CMP	Celuloză chimico-mecanică.
CTMP	Celuloză chimico-termomecanică.
COD	Cererea chimică de oxigen; cantitatea de materii organice oxidabile chimic din apele reziduale (se referă, în mod normal, la analiza care utilizează dicromatul ca oxidant).
DS	Substanță solidă uscată, exprimată ca % din greutate.
DTPA	Acid dietilentriaminopentaacetic (agent de complexare/chelare utilizat la albirea cu peroxizi).
ECF	Fără clor elementar.
EDTA	Acid etilendiaminotetraacetic (agent de complexare/chelare).
Fosfor total (Tot-P)	Fosfor total (Tot-P), exprimat ca P, incluzând fosforul dizolvat și orice fosfor insolubil prezent în efluenți sub formă de precipitat sau în microbi.
H2S	Hidrogen sulfurat.
LWC	Hârtie cretată de greutate mică.
NOx	Suma oxidului de azot (NO) cu dioxidul de azot (NO2), exprimată ca NO2.
NSSC	Celuloză semi-chimică cu sulfit neutru.
RCF	Fibre reciclate.
SO2	Dioxid de sulf.
TCF	Fără clor și compuși clorurați.
TMP	Celuloză termomecanică.
TOC	Carbon organic total.
TRS	Sulf total redus. Suma următorilor compuși sulfurați reduși urât mirositori, generați în procesul de producere a celulozei: hidrogen sulfurat, metil mercaptan, dimetilsulfură și dimetildisulfură, exprimați ca sulf.
TSS	Totalul materiilor solide în suspensie (în apele reziduale). Materiile solide în suspensie constau în fragmente mici de fibre, materiale de umplutură, particule fine, biomasă instabilă (aglomerație de microorganisme) și alte particule mici.
VOC	Compuși organici volatili, astfel cum sunt definiți la articolul 3 punctul 45 din Directiva 2010/75/UE.

1.1. CONCLUZII PRIVIND BAT GENERALE PENTRU INDUSTRIA CELULOZEI ȘI HÂRTIEI

În plus față de concluziile privind BAT generale menționate în această secțiune, se aplică concluziile privind BAT specifice fiecărui proces, incluse în secțiunile 1.2-1.6.

1.1.1. Sistemul de management de mediu

BAT 1.

În vederea îmbunătățirii performanței generale de mediu a fabricilor de celuloză, hârtie și carton, BAT constă în punerea în aplicare și aderarea la un sistem de management de mediu (EMS) având toate caracteristicile următoare:

(a)	angajamentul conducerii, inclusiv al conducerii superioare;

(b)	definirea de către conducere a unei politici de mediu care include îmbunătățirea continuă a instalației;

(c)	planificarea și stabilirea procedurilor necesare și fixarea obiectivelor și a țintelor care trebuie atinse, în strânsă corelare cu planificarea financiară și investițiile;

(d)

punerea în aplicare a procedurilor, acordând o atenție deosebită:

(i)	structurii și responsabilității;

(ii)	formării, sensibilizării și competenței;

(iii)

comunicării;

(iv)	implicării personalului;

(v)	documentației;

(vi)	controlului eficient al proceselor;

(vii)

programelor de întreținere;

(viii)

pregătirii și reacției în caz de urgență;

(ix)	garantării conformității cu legislația în domeniul mediului;

(e)

verificarea performanței și luarea de măsuri corective, acordând o atenție deosebită:

(i)	monitorizării și măsurării (a se vedea, de asemenea, documentul de referință privind principiile generale de monitorizare);

(ii)	acțiunilor corective și preventive;

(iii)

ținerii unui registru;

(iv)	auditului intern și extern independent (dacă este posibil), pentru a stabili dacă sistemul de management de mediu respectă dispozițiile prevăzute și dacă a fost pus în aplicare și menținut în mod corespunzător;

(f)	revizuirea de către conducerea superioară a sistemului de management de mediu și a adecvării și eficacității permanente a acestuia;

(g)	urmărirea dezvoltării tehnologiilor curate;

(h)	luarea în considerare, atât în etapa de proiectare a instalației, cât și pe durata ciclului său de viață, a efectelor asupra mediului produse de eventuala dezafectare a instalației;

(i)	efectuarea cu regularitate de evaluări sectoriale comparative.

Aplicabilitate

Domeniul de aplicare (de exemplu, nivelul detaliilor) și natura EMS (de exemplu, standardizat sau nestandardizat) vor fi, în general, corelate cu natura, dimensiunea și complexitatea instalației, precum și cu gama de efecte asupra mediului pe care le-ar putea avea aceasta.

1.1.2. Gestionarea materialelor și buna gospodărire

BAT 2.

BAT constă în aplicarea principiilor de bună gospodărire pentru a reduce la minimum impactul procesului de producție asupra mediului, utilizând o combinație a tehnicilor indicate mai jos.

	Tehnică
a	Selecția și controlul atent al substanțelor chimice și al aditivilor
b	Analiza intrărilor-ieșirilor împreună cu un inventar al substanțelor chimice, incluzând cantitățile și proprietățile toxicologice
c	Reducerea utilizării substanțelor chimice la nivelul minim cerut de specificațiile privind calitatea produsului final
d	Evitarea utilizării de substanțe periculoase (de exemplu, agenți de curățare sau dispersie sau agenți tensioactivi care conțin nonilfenol etoxilat) și înlocuirea cu alternative mai puțin nocive
e	Reducerea pătrunderii de substanțe în sol prin scurgere, depunere din aer și depozitare necorespunzătoare a materiilor prime, produselor sau reziduurilor
f	Elaborarea unui program de management al scurgerilor și extinderea izolării surselor în cauză, împiedicând astfel contaminarea solului și a apelor subterane
g	Proiectarea corespunzătoare a conductelor și a sistemelor de depozitare, pentru a menține suprafețele curate și a reduce necesitatea spălării și curățării

BAT 3.

Pentru a reduce eliberarea de agenți de chelare organici care nu sunt ușor biodegradabili, precum EDTA sau DTPA din albirea cu peroxizi, BAT constă în utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate de mai jos.

	Tehnică	Aplicabilitate
a	Stabilirea cantității de agenți de chelare eliberați în mediul înconjurător prin măsurători periodice	Nu se aplică pentru fabrici care nu utilizează agenți de chelare
b	Optimizarea procesului de reducere a consumului și a emisiilor agenților de chelare ușor biodegradabili	Nu se aplică în cazul instalațiilor care emană 70 % sau mai mult EDTA/DTPA în cadrul instalației sau procesului de tratare a apelor reziduale
c	Utilizare preferențială a agenților de chelare biodegradabili sau care pot fi eliminați, eliminarea pe faze a produselor nedegradabile	Aplicabilitatea depinde de disponibilitatea unor înlocuitori biodegradabili (agenți biodegradabili care îndeplinesc, de exemplu, cerințele gradului de alb al celulozei)

1.1.3. Managementul apei și al apelor reziduale

BAT 4.

Pentru a reduce generarea și încărcătura poluantă a apelor reziduale rezultate din depozitarea și prelucrarea lemnului, BAT constă în utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate de mai jos.

	Tehnică	Aplicabilitate
a	Decojire uscată (pentru descriere a se vedea secțiunea 1.7.2.1)	Aplicabilitate limitată în cazul în care este nevoie de un grad ridicat de puritate și de alb prin albire TCF
b	Manipularea buștenilor de lemn în așa fel încât să se evite contaminarea scoarței și lemnului cu nisip și pietriș	General aplicabilă
c	Pavarea zonei curții în care se ține lemnul și în special a suprafețelor folosite pentru depozitarea șindrilei	Aplicabilitatea poate fi limitată din cauza mărimii curții unde se depozitează lemnul și a spațiului de depozitare
d	Controlarea debitului apei pentru irigare și reducerea scurgerilor de apă de suprafață din curtea de depozitare a lemnului	General aplicabilă
e	Colectarea scurgerilor de apă contaminată din curtea de depozitare a lemnului și separarea efluenților solizi în suspensie, înainte de tratarea biologică	Aplicabilitatea poate fi limitată de gradul de contaminare din scurgerile de apă (concentrație scăzută) și/sau de dimensiunea stației de tratare a apelor reziduale (volume mari)

Debitul de efluenți asociat BAT din decojire uscată este de 0,5-2,5 m3/ADt.

BAT 5.

Pentru a reduce consumul de apă dulce și generarea de ape reziduale, BAT constă în închiderea circuitelor de apă în măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic în funcție de tipurile de celuloză și de hârtie fabricate, prin utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos.

	Tehnică	Aplicabilitate
a	Monitorizarea și optimizarea consumului de apă	General aplicabilă
b	Evaluarea opțiunilor de recirculare a apei
c	Echilibrarea gradului de închidere a circuitelor de apă cu eventualele dezavantaje; adăugarea de echipamente suplimentare dacă este necesar
d	Separarea apei de etanșare mai puțin contaminată de la pompele pentru generarea vidului și de recirculare
e	Separarea apei curate de răcire de apa de proces contaminată și reutilizare
f	Reutilizarea apei de proces pentru înlocuirea apei dulci (recircularea apei și alimentare cu apă în circuit închis)	Aplicabile instalațiilor noi și reamenajărilor majore. Aplicabilitatea poate fi limitată din cauza calității apei și/sau cerințelor de calitate a produsului sau din cauza constrângerilor tehnice (precum precipitarea/crustificarea sistemului de alimentare cu apă) sau creșterea deranjantă a mirosurilor urâte
g	Tratarea în linie (părți din) a apei de proces pentru îmbunătățirea calității apei pentru a permite reciclarea sau reutilizarea	General aplicabilă

Fluxul apei reziduale asociat cu BAT la punctul de deversare după tratarea apei reziduale în funcție de mediile anuale este:

Sector	Flux de apă reziduală asociat cu BAT
Celuloză sulfat albită	25-50 m3/ADt
Celuloză sulfat nealbită	15-40 m3/ADt
Celuloză pentru hârtie sulfit albită	25-50 m3/ADt
Celuloză bisulfit de magneziu	45-70 m3/ADt
Celuloză albită	40-60 m3/ADt
Celuloză NSSC	11-20 m3/ADt
Celuloză mecanică	9-16 m3/t
CTMP și CMP	9-16 m3/ADt
Fabrici de hârtie RCF fără descernelizare	1,5-10 m3/t (partea de sus a intervalului este asociată în principal cu producția de carton pentru cutii pliante)
Fabrici de hârtie RCF cu descernelizare	8-15 m3/t
Fabrici RCF pentru hârtii igienico-sanitare cu descernelizare	10-25 m3/t
Fabrici de hârtie neintegrate	3,5-20 m3/t

1.1.4. Consumul de energie și eficiența energetică

BAT 6.

În vederea reducerii consumului de combustibil și de energie în fabricile de celuloză și hârtie, BAT constă în utilizarea tehnicii (a) și a unei combinații a altor tehnici enumerate mai jos.

Tehnică

Aplicabilitate

Utilizarea unui sistem de gestionare a energiei care să includă toate caracteristicile următoare:

(i)	Evaluarea consumului total de energie și a producției totale de energie a fabricii

(ii)	Localizarea, cuantificarea și optimizarea potențialului de recuperare a energiei

(iii)

Monitorizarea și menținerea situației optime privind consumul de energie

General aplicabilă

Recuperarea energiei prin incinerarea acelor deșeuri și reziduuri din producția de celuloză și hârtie care au un conținut organic ridicat și o putere calorifică superioară, luând în considerare BAT 12

Aplicabilă numai în cazul în care nu este posibilă reciclarea sau reutilizarea deșeurilor și a reziduurilor cu conținut organic ridicat și putere calorifică superioară rezultate din producția celulozei și a hârtiei

Acoperirea cererii de energie și de abur din procesele de producție, pe cât posibil, prin cogenerarea de energie termică și electrică (CHP)

Aplicabilă în toate instalațiile noi și în cazul renovărilor majore ale uzinei electrice. Aplicabilitatea în instalațiile existente poate fi limitată din cauza planului de construcție al fabricii și a spațiului disponibil

Utilizarea căldurii în exces pentru uscarea biomasei și a nămolurilor, pentru încălzirea apei de alimentare a cazanului și a apei de proces, pentru încălzirea clădirilor etc.

Aplicabilitatea acestei tehnici poate fi limitată în cazul în care sursele de căldură și spațiile care trebuie încălzite sunt prea distanțate unele de altele

Utilizarea termocompresoarelor

Aplicabilă atât în instalațiile noi, cât și în cele existente, pentru toate tipurile de hârtie și pentru mașinile de cretare, cu condiția să fie disponibil abur la presiune medie

Izolarea racordurilor de conducte pentru abur și condensat

General aplicabilă

Utilizarea sistemelor cu vid eficiente din punct de vedere energetic pentru deshidratare

Utilizarea de motoare, pompe și agitatoare electrice de înalt randament

Utilizarea invertoarelor de frecvență pentru ventilatoare, compresoare și pompe

Adaptarea nivelurilor de presiune a aburului la necesitățile reale de presiune

Descriere

Tehnica (c): Producerea simultană a energiei termice și a energiei electrice și/sau mecanice în cadrul aceluiași proces, într-o centrală de cogenerare (CHP). Centralele de cogenerare CHP din industria celulozei și a hârtiei utilizează, în mod normal, turbine cu abur și/sau turbine cu gaz. Viabilitatea economică (economiile realizabile și perioada de amortizare) va depinde în principal de costurile energiei electrice și combustibilului.

1.1.5. Emisii de mirosuri

În ceea ce privește emisiile de gaze cu conținut de sulf, urât mirositoare, de la fabricile de celuloză sulfat și sulfit, a se vedea BAT specifice procesului menționate în secțiunile 1.2.2 și 1.3.2.

BAT 7.

În vederea prevenirii și reducerii emisiilor de compuși mirositori provenind din sistemul de ape reziduale, BAT constă în utilizarea unei combinații a tehnicilor de mai jos.

	Tehnică
I. Aplicabile pentru mirosuri legate de închiderea sistemelor de apă
a	Conceperea proceselor pentru fabrici de hârtie și a unor rezervoare de apă, țevi și cuve în așa fel încât să se evite perioadele de retenție prelungite, zonele moarte sau suprafețele cu amestec slab din circuitele de apă și unitățile aferente, în scopul evitării deteriorării și depunerilor necontrolate și descompunerii materiei organice și biologice
b	Utilizarea biocidelor, agenților de dispersie sau de oxidare (de exemplu, sterilizare catalitică cu peroxid de hidrogen) pentru a controla mirosul și dezvoltarea bacteriilor aflate în putrefacție
c	Instalarea proceselor de tratare internă („rinichi”) pentru a reduce concentrațiile de materie organică și, prin urmare, eventualele probleme legate de mirosul din instalația apei de recirculație
II. Aplicabilă pentru mirosuri legate de epurarea apelor reziduale și de manipularea nămolului, astfel încât să se evite condițiile în care apele reziduale sau nămolul devin anaerobe
a	Punerea în aplicare a sistemelor de canalizare închise cu ventilatoare controlate cu ajutorul unor substanțe chimice în anumite cazuri pentru a reduce formarea și oxidarea hidrogenului sulfurat în sistemele de canalizare
b	Evitarea aerisirii excesive în bazinele de egalizare, dar menținerea amestecării suficiente.
c	Asigurarea capacității suficiente de aerisire și a proprietăților de amestecare în rezervoarele de aerisire; verificarea regulată a sistemului de aerisire
d	Garantarea bunei funcționări a filtrului secundar de colectare a nămolului și pomparea nămolului din galeria de ieșire a aerului
e	Limitarea timpului de retenție a nămolului în depozitele de nămol prin trimiterea continuă a nămolului către unitățile de deshidratare a nămolurilor
f	Evitarea depozitării apelor reziduale în bazinul de vărsare mai mult decât este necesar; păstrarea bazinului de vărsare gol
g	Dacă sunt utilizate uscătoarele de nămol, tratarea termică a gazelor evacuate prin orificiile de ventilație ale uscătorului de nămol prin epurare și/sau filtrare bio (precum filtrele de compost)
h	Evitarea utilizării turnurilor de răcire cu aer pentru apa reziduală netratată, prin montarea schimbătoarelor de căldură cu plăci

1.1.6. Monitorizarea parametrilor-cheie de proces și a emisiilor în apă și aer

BAT 8.

BAT constă în monitorizarea parametrilor-cheie de proces conform tabelului de mai jos.

I. Supravegherea parametrilor-cheie de proces relevanți pentru emisii în aer
Parametru	Frecvența de monitorizare
Presiune, temperatură, oxigen, CO și conținutul de vapori de apă din gazele de ardere pentru procesele de ardere	Continuă
II. Monitorizarea parametrilor-cheie de proces relevanți pentru emisiile în apă
Parametru	Frecvența de monitorizare
Debitul apei, temperatură și pH	Continuă
Conținutul de P și N în biomasă, indicele de volum al nămolului, excesul de amoniac și ortofosfat în efluenți și controalele microscopice ale biomasei	Periodică
Debitul volumetric și conținutul de CH4 în biogazul produs la tratarea anaerobă a apei reziduale	Continuă
Conținutul de H2S și CO2 în biogazul produs la tratarea anaerobă a apei reziduale	Periodică

BAT 9.

BAT constă în monitorizarea și măsurarea emisiilor în aer, după cum se indică mai jos, în mod regulat, cu frecvența specificată și conform standardelor EN. Dacă nu sunt disponibile standarde EN, BAT constă în utilizarea standardelor ISO, naționale sau internaționale, care garantează furnizarea de date de o calitate științifică echivalentă.

	Parametru	Frecvența de monitorizare	Sursă de emisie	Monitorizarea asociată cu
a	NOx și SO2	Continuă	Cazan recuperator	BAT 21 BAT 22 BAT 36 BAT 37
		Periodică sau continuă	Cuptor de var	BAT 24 BAT 26
		Periodică sau continuă	Arzător TRS dedicat	BAT 28 BAT 29
b	Pulberi	Periodică sau continuă	Cazan recuperator (kraft) și cuptor de var	BAT 23 BAT 27
b	Pulberi	Periodică	Cazan recuperator (cu sulfit)	BAT 37
c	TRS (inclusiv H2S)	Continuă	Cazan recuperator	BAT 21
		Periodică sau continuă	Cuptor de var și arzător TRS dedicat	BAT 24 BAT 25 BAT 28
		Periodică	Emisii difuze din surse diferite (de exemplu, linie de fibră, rezervoare, silozuri etc.) și gaze reziduale slabe etc.	BAT 11 BAT 20
d	NH3	Periodică	Cazan recuperator dotat cu SNCR	BAT 36

BAT 10.

BAT constă în monitorizarea emisiilor în apă, după cum se indică mai jos, cu frecvența specificată și conform standardelor EN. Dacă nu sunt disponibile standarde EN, BAT constă în utilizarea standardelor ISO, naționale sau internaționale, care garantează furnizarea de date de o calitate științifică echivalentă.

	Parametru	Frecvența de monitorizare	Monitorizarea asociată cu
a	Cererea chimică de oxigen (COD) sau Carbon organic total (TOC) (2)	Zilnic (3) (4)	BAT 19 BAT 33 BAT 40 BAT 45 BAT 50
b	BOD5 sau BOD7	Săptămânal (o dată pe săptămână)
c	Totalul materiilor solide în suspensie (TSS)	Zilnic (3) (4)
d	Azot total	Săptămânal (o dată pe săptămână) (3)
e	Fosfor total	Săptămânal (o dată pe săptămână) (3)
f	EDTA, DTPA (5)	Lunar (o dată pe lună)
g	AOX (în conformitate cu EN ISO 9562:2004) (6)	Lunar (o dată pe lună)	BAT 19: celuloză sulfat albită
g	AOX (în conformitate cu EN ISO 9562:2004) (6)	O dată la două luni	BAT 33: cu excepția fabricilor TCF și NSSC BAT 40: cu excepția fabricilor CTMP și CMP BAT 45 BAT 50
h	Metale relevante (de exemplu, Zn, Cu, Cd, Pb, Ni)	O dată pe an

BAT 11.

BAT constă în monitorizarea și evaluarea regulată a emisiilor difuze de sulf total redus din surse relevante.

Descriere

Evaluarea reducerii emisiilor de sulf total difuze poate fi efectuată prin măsurarea și evaluarea periodică a emisiilor difuze care sunt emise din diferite surse (de exemplu, linie de fibră, rezervoare, containere de șindrilă etc.) prin măsurători directe.

1.1.7. Managementul deșeurilor

BAT 12.

În vederea reducerii cantităților de deșeuri care trebuie eliminate, BAT constă în aplicarea unui sistem de evaluare (inclusiv inventariere) și management al deșeurilor, astfel încât să se faciliteze reutilizarea sau, în lipsa acesteia, reciclarea deșeurilor sau, în lipsa acesteia, „altă formă de recuperare”, inclusiv o combinație a tehnicilor indicate mai jos.

	Tehnică	Descriere	Aplicabilitate
a	Colectarea separată a diferitelor fracțiuni de deșeuri (inclusiv separarea și clasificarea deșeurilor periculoase)	A se vedea secțiunea 1.7.3	General aplicabilă
b	Fuzionarea unor fracțiuni de reziduuri pentru a obține amestecuri care pot fi mai bine utilizate		General aplicabilă
c	Pretratarea reziduurilor rezultate din procese înainte de reutilizare sau reciclare		General aplicabilă
d	Recuperarea materialelor și reciclarea reziduurilor de proces la fața locului		General aplicabilă
e	Recuperarea energiei la fața locului sau în afara acestuia din deșeuri cu un conținut organic ridicat		Pentru utilizarea în afara amplasamentului, aplicabilitatea depinde de disponibilitatea unei părți terțe
f	Utilizarea externă a materialelor		În funcție de disponibilitatea unei părți terțe
g	Pretratarea deșeurilor înainte de eliminare		General aplicabilă

1.1.8. Emisii în apă

Informații suplimentare privind tratarea apelor reziduale în fabricile de celuloză și hârtie și BAT-AEL specifice procesului sunt prezentate în secțiunile 1.2-1.6.

BAT 13.

În vederea reducerii emisiilor de nutrienți (azot și fosfor) în apele receptoare, BAT constă în înlocuirea aditivilor chimici cu conținut ridicat de azot și fosfor cu aditivi cu conținut scăzut de azot și fosfor.

Aplicabilitate

Aplicabilă în cazul în care azotul din aditivii chimici nu este disponibil biologic (adică nu poate servi ca nutrient în tratarea biologică) sau în cazul în care echilibrul nutrienților înregistrează un excedent.

BAT 14.

În vederea reducerii emisiilor de poluanți în apele receptoare, BAT constă în utilizarea tuturor tehnicilor indicate mai jos.

	Tehnică	Descriere
a	Tratare primară (fizico-chimică)	A se vedea secțiunea 1.7.2.2
b	Tratare secundară (biologică) (7)	A se vedea secțiunea 1.7.2.2

BAT 15.

Atunci când este necesară eliminarea suplimentară de substanțe organice, azot sau fosfor, BAT constă în utilizarea tratamentului terțiar descris în secțiunea 1.7.2.2.

BAT 16.

În vederea reducerii emisiilor de poluanți proveniți de la stațiile de tratare biologică a apelor uzate în apele receptoare, BAT constă în utilizarea tuturor tehnicilor indicate mai jos.

	Tehnică
a	Proiectarea și funcționarea adecvată a stației de tratare biologică
b	Verificarea regulată a biomasei active
c	Adaptarea alimentării cu nutrienți (azot și fosfor) la consumul real de biomasă activă

1.1.9. Emisii de zgomot

BAT 17.

În vederea reducerii la minimum a emisiilor de zgomot provenite din procesul de producție a celulozei și hârtiei, BAT constă în utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos.

Tehnică

Descriere

Aplicabilitate

Program de reducere a zgomotului

Un program de reducere a zgomotului include identificarea surselor și zonelor afectate, calculelor și măsurătorilor nivelurilor de zgomot în scopul clasificării surselor în funcție de nivelurile de zgomot, și identificarea celor mai eficiente combinații de tehnici din punctul de vedere al costurilor, punerea în aplicare și monitorizarea acestora

General aplicabilă

Planificarea strategică a amplasării echipamentelor, unităților și clădirilor

Nivelurile de zgomot pot fi reduse prin mărirea distanței dintre emițător și receptor și prin utilizarea clădirilor ca ecrane împotriva zgomotului

General aplicabilă la instalațiile noi. În cazul instalațiilor existente, relocarea echipamentelor și unităților de producție poate fi restricționată de lipsa de spațiu sau de costurile excesive

Tehnici operaționale și de gestionare în clădirile care conțin echipamente zgomotoase

Acestea includ:

—	verificarea și întreținerea îmbunătățită a echipamentelor pentru prevenirea defecțiunilor;

—	închiderea ușilor și ferestrelor în zonele acoperite;

—	exploatarea echipamentului de către personal cu experiență;

—	evitarea activităților zgomotoase în timpul nopții;

—	dispoziții pentru controlul zgomotului în cursul activităților de întreținere

General aplicabilă

Împrejmuirea echipamentelor și unităților generatoare de zgomot

Închiderea echipamentelor care produc zgomot, precum cele pentru manipularea lemnului, unitățile hidraulice și compresoarele în diverse structuri, precum clădiri sau camere izolate fonic, în cazul în care căptușeala internă-externă este realizată din material absorbant de impact

Utilizarea echipamentelor silențioase și a reductoarelor de zgomot montate pe echipamente și ducte

Izolare împotriva vibrațiilor

Izolare la vibrații a mașinilor și separarea surselor de zgomot și a componentelor potențial rezonante

Izolarea fonică a clădirilor

Acest lucru poate include utilizarea de:

—	materiale fonoabsorbante în pereți și plafoane;

—	uși izolate fonic;

—	ferestre dublu stratificate

Reducerea zgomotului

Propagarea zgomotului poate fi redusă prin introducerea de bariere între emițători și receptori. Barierele corespunzătoare includ pereți de protecție, rambleuri și clădiri. Tehnicile corespunzătoare de reducere a zgomotului includ montarea de amortizoare de zgomot și atenuatoare de zgomot pe echipamentele zgomotoase, precum cele pentru evacuarea aburului și gurile de aerisire

General aplicabilă la instalațiile noi. În cazul instalațiilor existente, introducerea barierelor poate fi restricționată de lipsa de spațiu

Utilizarea utilajelor mai mari de manipulare a lemnului pentru reducerea duratei de ridicare și de transport și zgomotul produs de căderea buștenilor pe grămezile de bușteni sau pe platforma de încărcare

General aplicabilă

Modalități mai bune de lucru, de exemplu, eliberarea buștenilor de la o înălțime mai mică pe grămezile de bușteni sau pe platforma de încărcare, răspuns imediat cu privire la nivelul de zgomot pentru lucrători

1.1.10. Dezafectare

BAT 18.

Pentru a preveni riscurile de poluare la dezafectarea unei fabrici, BAT constă în utilizarea tehnicilor generale indicate mai jos.

	Tehnică
a	Asigurarea că rezervoarele și conductele subterane fie sunt evitate în faza de proiectare, fie amplasarea lor geografică este bine cunoscută și documentată
b	Elaborarea instrucțiunilor pentru golirea echipamentelor, vaselor și instalațiilor utilizate în timpul procesului
c	Asigurarea unui mecanism de închidere atunci când instalația este oprită, de exemplu, pentru curățarea și reabilitarea șantierului. Funcțiile solului natural ar trebui protejate, dacă acest lucru este posibil
d	Utilizarea unui program de monitorizare, în special în ceea ce privește apele subterane, în scopul detectării posibilelor efecte viitoare asupra șantierului sau asupra zonelor învecinate
e	Dezvoltarea și menținerea unui plan de închidere sau încetare a activității, bazat pe o analiză a riscurilor, care include o organizare transparentă a închiderii lucrărilor, ținând seama de condițiile locale specifice

1.2. CONCLUZII PRIVIND BAT PENTRU PRODUCEREA CELULOZEI PRIN PROCEDEUL KRAFT

Pentru fabricile integrate de celuloză sulfat și hârtie, pe lângă concluziile privind BAT specificate în această secțiune, se aplică concluziile privind BAT specifice pentru procesele de fabricare a hârtiei, indicate în secțiunea 1.6.

1.2.1. Apele reziduale și emisiile în apă

BAT 19.

În vederea reducerii emisiilor de poluanți din întreaga fabrică în apele receptoare, BAT constă în utilizarea albirii TCF sau a albirii ECF moderne (a se vedea descrierea din secțiunea 1.7.2.1), și a unei combinații adecvate a tehnicilor specificate la BAT 13, BAT 14, BAT 15 și BAT 16 cu tehnicile indicate mai jos.

	Tehnică	Descriere	Aplicabilitate
a	Fierbere modificată înainte de albire	A se vedea secțiunea 1.7.2.1	General aplicabilă
b	Delignificare cu oxigen înainte de albire
c	Sortarea pastei brune închis și spălarea eficientă a pastei brune
d	Procesul de reciclare parțială a apei de proces în stația de albire		Reciclarea apei poate fi limitată din cauza încrustării în timpul albirii
e	Monitorizarea eficientă a deversărilor și depozitării cu ajutorul unui sistem corespunzător de regenerare		General aplicabilă
f	Menținerea unui nivel suficient de evaporare a leșiei negre și de capacitate a cazanului recuperator pentru a face față sarcinilor maxime		General aplicabilă
g	Striparea condensatelor contaminate (reziduale) și reutilizarea condensatelor în proces		General aplicabilă

Nivelurile de emisii asociate BAT

A se vedea tabelul 1 și tabelul 2. Aceste niveluri de emisie asociate BAT nu sunt aplicabile fabricilor de celuloză sulfat albită.

Debitul de referință al apelor reziduale în fabricile kraft este stabilit la BAT 5.

Tabelul 1:

Nivelurile de emisii asociate BAT pentru deversarea directă în apele receptoare a apelor reziduale provenite de la fabricile de celuloză sulfat albită

Parametru	Medie anuală kg/ADt (8)
Cererea chimică de oxigen (COD)	7-20
Total materii solide în suspensie (TSS)	0,3-1,5
Azot total	0,05-0,25 (9)
Fosfor total	0,01-0,03 (9) Eucalipt: 0,02-0,11 kg/ADt (10)
Halogeni legați organic adsorbabili (AOX) (11) (12)	0-0,2

Tabelul 2:

Nivelurile de emisii asociate BAT pentru deversarea directă în apele receptoare a apelor reziduale provenite de la fabricile de celuloză sulfat nealbită

Parametru	Medie anuală kg/ADt (13)
Cererea chimică de oxigen (COD)	2,5-8
Totalul materiilor solide în suspensie (TSS)	0,3-1,0
Azot total	0,1-0,2 (14)
Fosfor total	0,01-0,02 (14)

Concentrația BOD în efluenții tratați ar trebui să fie scăzută (de aproximativ 25 mg/l ca eșantion compozit de 24 de ore).

1.2.2. Emisii în aer

1.2.2.1. Reducerea emisiilor de gaze puternic și slab mirositoare

BAT 20.

Pentru a reduce emisiile de mirosuri și emisiile de sulf total redus din gazele puternic și slab mirositoare, BAT constă în prevenirea emisiilor difuze prin captarea tuturor gazelor reziduale de proces care conțin sulf, inclusiv a tuturor emisiilor care conțin sulf de la gurile de aerisire, prin aplicarea tuturor tehnicilor indicate mai jos.

Tehnică

Descriere

Sisteme de colectare pentru gazele puternic și slab mirositoare, având următoarele caracteristici:

—	învelitori, hote de aspirație, conducte și sistem de extracție cu o capacitate suficientă;

—	sistem de detectare continuă a scurgerilor;

—	măsuri și echipamente de siguranță.

Arderea gazelor necondensabile puternic și slab mirositoare

Arderea poate fi efectuată în:

—	cazanul recuperator;

—	cuptorul de var (15);

—	arzătorul TRS dedicat, echipat cu scrubere umede pentru eliminarea SOx sau

—	cazanul utilizat pentru producția de energie electrică (16).

Pentru ca posibilitatea de a arde gazele puternic mirositoare să fie permanent asigurată, se instalează sisteme de rezervă. Cuptoarele de var pot servi ca sistem de rezervă pentru cazanele recuperatoare; instalațiile cu flacără și cazanele de abur transportabile sunt echipamente suplimentare de rezervă.

Înregistrarea indisponibilității sistemului de ardere și a oricăror emisii rezultate (17).

Aplicabilitate

General aplicabilă pentru instalații noi și pentru renovările majore ale instalațiilor existente. Instalarea echipamentelor necesare poate fi dificilă pentru instalațiile existente datorită amplasării și restricțiilor de spațiu. Aplicabilitatea incinerării poate fi limitată din motive de siguranță și, în acest caz, ar putea fi utilizate scrubere umede.

Nivelul de emisii asociate BAT de sulf total redus (TRS) din gazele reziduale slab mirositoare este de 0,05-0,2 kg S/ADt.

1.2.2.2. Reducerea emisiilor din cazanul recuperator

Emisiile de SO2 și TRS

BAT 21.

În vederea reducerii emisiilor de SO2 și TRS din cazanul recuperator, BAT constă în utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos.

	Tehnică	Descriere
a	Creșterea conținutului de substanță solidă uscată (DS) a leșiei negre	Leșia neagră poate fi concentrată printr-un proces de evaporare înaintea arderii
b	Ardere optimizată	Condițiile de ardere pot fi îmbunătățite, de exemplu, printr-o bună amestecare a aerului și a carburantului, controlul sarcinii cuptorului etc.
c	Scruber umed	A se vedea secțiunea 1.7.1.3

Nivelurile de emisii asociate BAT

A se vedea tabelul 3.

Tabelul 3:

Nivelurile de emisii de SO2 și TRS din cazanul recuperator asociate BAT

Parametru		Media zilnică (18) (19) mg/Nm3 la 6 % O2	Media anuală (18) mg/Nm3 la 6 % O2	Media anuală (18) kg S/ADt
SO2	DS < 75 %	10-70	5-50	—
SO2	DS 75-83 % (20)	10-50	5-25	—
Sulf total redus (TRS)		1-10 (21)	1-5	—
S gazos (TRS-S + SO2-S)	DS < 75 %	—	—	0,03-0,17
S gazos (TRS-S + SO2-S)	DS 75-83 % (20)	—	—	0,03-0,13

Emisii de NOx

BAT 22.

Pentru a reduce emisiile de NOx din cazanul recuperator, BAT constă în utilizarea unui sistem de ardere optimizat, având toate caracteristicile indicate mai jos.

	Tehnică
a	Control informatizat al arderii
b	Amestecarea adecvată a combustibilului și aerului
c	Sisteme de alimentare cu aer în etape, de exemplu, utilizând mai multe regulatoare de aer și porturi de intrare a aerului

Aplicabilitate

Tehnica (c)se aplică noilor cazane recuperatoare și în cazul unei renovări majore a cazanelor recuperatoare, deoarece această tehnică necesită schimbări considerabile la sistemele de alimentare cu aer și la cuptor.

Nivelurile de emisii asociate BAT

A se vedea tabelul 4.

Tabelul 4:

Nivelurile de emisii de NOx din cazanul recuperator asociate BAT

Parametru		Media anuală (22) mg/Nm3 la 6 % O2	Media anuală (22) kg NOx/ADt
NOx	Lemn de esență moale	120-200 (23)	DS < 75 %: 0,8-1,4 DS 75-83 % (24): 1,0-1,6
NOx	Lemn de esență tare	120-200 (23)	DS < 75 %: 0,8-1,4 DS 75-83 % (24): 1,0-1,7

Emisii de pulberi

BAT 23.

În vederea reducerii emisiilor de pulberi din cazanul recuperator, BAT constă în utilizarea unui electrofiltru (ESP) sau a unei combinații de ESP și scruber umed.

Descriere

A se vedeasecțiunea 1.7.1.1.

Nivelurile de emisii asociate BAT

A se vedea tabelul 5.

Tabelul 5:

Nivelurile de emisii de pulberi din cazanul recuperator asociate BAT

Parametru

Sistem de reducere a emisiilor de pulberi

Medie anuală

mg/Nm3 la 6 % O2

Medie anuală

kg pulbere/ADt

Pulberi

Renovare nouă sau majoră

10-25

0,02-0,20

Existentă

10-40 (25)

0,02-0,3 (25)

1.2.2.3. Reducerea emisiilor provenite de la cuptorul de var

Emisii de SO2

BAT 24.

În vederea reducerii emisiilor de SO2 de la cuptorul de var, BAT constă în aplicarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.

	Tehnică	Descriere
a	Selecția combustibilului/combustibil cu conținut redus de sulf	A se vedea secțiunea 1.7.1.3
b	Limitarea arderii gazelor puternic mirositoare cu conținut de sulf în cuptorul de var
c	Controlul conținutului de Na2S al nămolului rezultat de la caustificare introdus
d	Scruber alcalin

Nivelurile de emisii asociate BAT

A se vedea tabelul 6.

Tabelul 6:

Niveluri de emisii de SO2 și sulf de la cuptorul de var asociate BAT

Parametru (26)	Medie anuală mg SO2/Nm3 la 6 % O2	Medie anuală kg S/ADt
SO2 atunci când gazele puternice nu sunt arse în cuptorul de var	5-70	—
SO2 atunci când gazele puternice sunt arse în cuptorul de var	55-120	—
S gazos (TRS-S + SO2-S) atunci când gazele puternice nu sunt arse în cuptorul de var	—	0,005-0,07
S gazos (TRS-S + SO2-S) atunci când gazele puternice sunt arse în cuptorul de var	—	0,055-0,12

Emisii de TRS

BAT 25.

În vederea reducerii emisiilor de TRS de la cuptorul de var, BAT constă în aplicarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.

	Tehnică	Descriere
a	Controlul oxigenului excedentar	A se vedea secțiunea 1.7.1.3
b	Controlul conținutului de Na2S în alimentarea cu nămol rezultat de la caustificare	A se vedea secțiunea 1.7.1.3
c	Combinație de ESP și scruber alcalin	A se vedea secțiunea 1.7.1.1

Nivelurile de emisii asociate BAT

A se vedea tabelul 7.

Tabelul 7:

Nivelurile de emisii de TRS din cuptorul de var asociate BAT

Parametru

Medie anuală

mg S/Nm3 la 6 % O2

Sulf total redus (TRS)

< 1-10 (27)

Emisii de NOx

BAT 26.

În vederea reducerii emisiilor de NOx de la cuptorul de var, BAT constă în aplicarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos.

	Tehnică	Descriere
a	Ardere optimizată și control al arderii	A se vedea secțiunea 1.7.1.2
b	Amestecarea adecvată a combustibilului și aerului
c	Arzător cu emisii reduse de NOx
d	Selecția combustibilului/combustibil cu conținut redus de azot

Nivelurile de emisii asociate BAT

A se vedea tabelul 8.

Tabelul 8:

Nivelurile de emisii de NOx de la cuptorul de var asociate BAT

Parametru

Medie anuală

mg/Nm3 la 6 % O2

Medie anuală

kg NOx/ADt

NOx

Combustibili lichizi

100-200 (28)

0,1-0,2 (28)

Combustibili gazoși

100-350 (29)

0,1-0,3 (29)

Emisii de pulberi

BAT 27.

În vederea reducerii emisiilor de pulberi din cuptorul de var, BAT constă în utilizarea unui electrofiltru (ESP) sau a unei combinații de ESP și scruber umed.

Descriere

A se vedea secțiunea 1.7.1.1.

Nivelurile de emisii asociate BAT

A se vedea tabelul 9.

Tabelul 9:

Nivelurile de emisii de pulberi din cuptorul de var asociate BAT

Parametru

Sistem de reducere a emisiilor de pulberi

Medie anuală

mg/Nm3 la 6 % O2

Medie anuală

kg pulbere/ADt

Pulberi

Renovări noi sau majore

10-25

0,005-0,02

Existentă

10-30 (30)

0,005-0,03 (30)

1.2.2.4. Reducerea emisiilor provenite de la un arzător pentru gazele puternic mirositoare (arzător TRS dedicat)

BAT 28.

În vederea reducerii emisiilor de SO2 rezultate din arderea gazelor puternic mirositoare într-un arzător TRS dedicat, BAT constă în utilizarea unui scruber alcalin de SO2.

Nivelurile de emisii asociate BAT

A se vedea tabelul 10.

Tabelul 10:

Nivelurile de emisii de SO2 și TRS rezultate din arderea gazelor puternic mirositoare într-un arzător TRS dedicat asociate BAT

Parametru	Medie anuală mg/Nm3 la 9 % O2	Medie anuală kg S/ADt
SO2	20-120	—
TRS	1-5
S gazos (TRS-S + SO2-S)	—	0,002-0,05 (31)

BAT 29.

Pentru a reduce emisiile de NOx provenite de la arderea gazelor puternic mirositoare într-un arzător TRS dedicat, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.

	Tehnică	Descriere	Aplicabilitate
a	Optimizarea arzătorului/arderii	A se vedea secțiunea 1.7.1.2	General aplicabilă
b	Ardere în etape	A se vedea secțiunea 1.7.1.2	General aplicabilă pentru instalații noi și pentru renovările majore. Pentru fabricile existente, aplicabilă numai dacă spațiul permite introducerea de echipamente

Nivelurile de emisii asociate BAT

A se vedea tabelul 11.

Tabelul 11:

Nivelurile de emisii de NOx provenite de la arderea gazelor puternic mirositoare într-un arzător TRS dedicat asociate BAT

Parametru

Medie anuală

mg/Nm3 la 9 % O2

Medie anuală

kg NOx/ADt

NOx

50-400 (32)

0,01-0,1 (32)

1.2.3. Generarea deșeurilor

BAT 30.

Pentru a preveni generarea de deșeuri și a reduce la minimum cantitatea de deșeuri solide care trebuie eliminate, BAT constă în reciclarea în cadrul procesului a pulberilor din filtrele electrostatice ale cazanului de recuperare a leșiei negre.

Aplicabilitate

Recircularea pulberilor poate fi limitată datorită elementelor din pulberi care nu rezultă din proces.

1.2.4. Consumul de energie și eficiența energetică

BAT 31.

În vederea reducerii consumului de energie termică (abur), a creșterii eficienței vectorilor de transport de energie utilizați, precum și a reducerii consumului de energie electrică, BAT constă în aplicarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos.

	Tehnică
a	Conținutul ridicat de substanță solidă uscată de scoarță, prin utilizarea unor prese eficiente sau prin uscare
b	Cazane cu aburi de înaltă eficiență, de exemplu, temperaturi scăzute ale gazelor de ardere
c	Sisteme eficiente de încălzire secundară
d	Sisteme de închidere a apei, inclusiv o stație de albire
e	Concentrație ridicată de celuloză (tehnică cu consistență medie sau ridicată)
f	Stație de evaporare de înaltă eficiență
g	Recuperarea căldurii din rezervoarele de dizolvare, de exemplu, prin intermediul scruberelor de evacuare
h	Recuperarea și utilizarea fluxurilor cu temperaturi mici din efluenți și alte surse de căldură reziduală pentru încălzirea clădirilor, a apei de alimentare a cazanului și a apei industriale
i	Utilizarea corespunzătoare a căldurii secundare și a condensatului secundar
j	Monitorizarea și controlul proceselor prin utilizarea unor sisteme avansate de control
k	Optimizarea rețelei integrate a schimbătorului de căldură
l	Recuperarea căldurii din gazele de ardere din cazanul recuperator între ESP și ventilator
m	Asigurarea unei consistențe cât mai mari a celulozei în procesul de sortare și curățare
n	Utilizarea controlului vitezei diferitelor motoare mari
o	Utilizarea unor pompe de vid eficiente
p	Dimensionarea corespunzătoare a țevilor, pompelor și ventilatoarelor
q	Optimizarea nivelurilor din rezervor

BAT 32.

Pentru a mări eficiența producerii de energie electrică, BAT constă în aplicarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos.

	Tehnică
a	Leșie neagră cu conținut ridicat de substanță solidă uscată (crește eficiența cazanului, producerea de abur și, prin urmare, generarea de energie electrică)
b	Cazan recuperator cu presiune și temperatură ridicată; în cazanele recuperatoare noi, presiunea poate fi de cel puțin 100 de bari și temperatura de 510 °C
c	Presiunea la ieșire a aburului în turbina cu contrapresiune este cât mai joasă posibil din punct de vedere tehnic
d	Turbina cu condensare pentru producția de energie din excesul de aburi
e	Eficiența ridicată a turbinei
f	Preîncălzirea apei la o temperatură apropiată de punctul de fierbere
g	Preîncălzirea aerului de ardere și a combustibilului încărcat în cazane

1.3. Concluzii privind BAT pentru procesul de fierbere sulfit

Pentru fabricile integrate de celuloză și hârtie sulfit, se aplică concluziile privind BAT specifice procesului pentru fabricarea hârtiei, indicate în secțiunea 1.6, cu excepția concluziilor privind BAT din această secțiune.

1.3.1. Apele reziduale și emisiile în apă

BAT 33.

În vederea prevenirii și reducerii emisiilor de poluanți din întreaga fabrică în apele receptoare, BAT constă în utilizarea unei combinații adecvate a tehnicilor specificate la BAT 13, BAT 14, BAT 15 și BAT 16 cu tehnicile indicate mai jos.

	Tehnică	Descriere	Aplicabilitate
a	Fierbere modificată extinsă înainte de albire	A se vedea secțiunea 1.7.2.1	Aplicabilitatea poate fi limitată din cauza cerințelor de înaltă calitate a celulozei (în cazul în care este necesară rezistență înaltă)
b	Delignificare cu oxigen înainte de albire
c	Sortarea pastei brune închis și spălarea eficientă a pastei brune		General aplicabilă
d	Evaporarea efluenților din etapa de extracție alcalină la cald și incinerarea concentratelor într-un cazan cu sodă		Aplicabilitate limitată în cazul fabricilor de celuloză albită, atunci când tratarea biologică în mai multe etape a efluenților oferă o soluție globală mai favorabilă mediului
e	Procedeul TCF de albire		Aplicabilitate limitată pentru fabricile de celuloză și hârtie pentru comercializare care produc pastă de înaltă luminozitate și pentru fabricile care produc celuloză specială pentru aplicații chimice
f	Albire în circuit închis		Se aplică numai pentru stațiile care folosesc aceeași bază pentru fierbere și ajustarea pH-ului în procesul de albire
g	Prealbirea pe bază de MgO și recircularea lichidelor de spălare de la prealbire la spălarea pastei brune		Aplicabilitatea poate fi limitată de factori precum calitatea produselor (de exemplu, puritate, curățenie și luminozitate), coeficientul Kappa după fierbere, capacitatea hidraulică a instalației și capacitatea rezervoarelor, evaporatoarelor și cazanelor recuperatoare, precum și posibilitatea de curățare a echipamentelor de spălare
h	Ajustarea pH-ului leșiei slabe înaintea/în interiorul stației de evaporare		Aplicabil în general la centrale pe bază de magneziu. Este necesară capacitatea neutilizată din cazanul recuperator și circuitul de cenușă
i	Tratarea anaerobă a condensatelor din evaporatoare		General aplicabilă
j	Separarea și recuperarea SO2 din condensatele evaporatoarelor		Aplicabilă dacă trebuie protejată tratarea anaerobă a efluenților
k	Monitorizarea eficientă a scurgerilor și izolării, de asemenea, cu un sistem de recuperare a substanțelor chimice și a energiei		General aplicabilă

Nivelurile de emisii asociate BAT

A se vedea tabelul 12 și tabelul 13. Aceste niveluri de emisie asociate BAT nu sunt aplicabile în fabricile de celuloză albită și nici în procesul de fabricare a celulozei speciale pentru aplicații chimice.

Debitul de apă reziduală de referință pentru fabricile sulfit este prezentat în BAT 5.

Tabelul 12:

Nivelurile de emisii asociate BAT pentru deversarea directă în apele receptoare a apelor reziduale de la fabricile de celuloză pentru hârtie sulfit și bisulfit de magneziu albită

Parametru	Celuloză pentru hârtie sulfit albită (33)	Celuloză pentru hârtie cu bisulfit de magneziu (33)
	Medie anuală kg/ADt (34)	Medie anuală kg/ADt
Cererea chimică de oxigen (COD)	10-30 (35)	20-35
Totalul materiilor solide în suspensie (TSS)	0,4-1,5	0,5-2,0
Azot total	0,15-0,3	0,1-0,25
Fosfor total	0,01-0,05 (35)	0,01-0,07
	Medie anuală mg/l
Halogeni legați organic adsorbabili (AOX)	0,5-1,5 (36) (37)

Tabelul 13:

Nivelurile de emisii asociate BAT pentru deversarea directă în apele receptoare a apelor reziduale de la o fabrică de celuloză sulfit care produce celuloză NSSC

Parametru	Medie anuală kg/ADt (38)
Cererea chimică de oxigen (COD)	3,2-11
Totalul materiilor solide în suspensie (TSS)	0,5-1,3
Azot total	0,1-0,2 (39)
Fosfor total	0,01-0,02

Concentrația BOD în efluenții tratați ar trebui să fie scăzută (de aproximativ 25 mg/l ca eșantion compozit de 24 de ore).

1.3.2. Emisii în aer

BAT 34.

În vederea prevenirii și reducerii emisiilor de SO2, BAT constă în colectarea tuturor fluxurilor de gaz cu concentrație mare de SO2 provenite din producția de leșie acidă, digestoare, difuzoare sau rezervoare de evacuare prin suflare și în recuperarea componentelor sulfuroase.

BAT 35.

În vederea prevenirii și reducerii emisiilor difuze cu conținut de sulf și a emisiilor mirositoare provenite de la spălare și sortare și de la evaporatoare, BAT constă în colectarea gazelor slabe și aplicarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos.

	Tehnică	Descriere	Aplicabilitate
a	Ardere într-un cazan recuperator	A se vedea secțiunea 1.7.1.3	Nu se aplică în cazul fabricilor de celuloză sulfit care utilizează fierbere pe bază de calciu. Aceste fabrici nu operează un cazan recuperator
b	Scruber umed	A se vedea secțiunea 1.7.1.3	General aplicabilă

BAT 36.

Pentru a reduce emisiile de NOx dintr-un cazan recuperator, BAT constă în utilizarea unui sistem de aprindere optimizat care include o tehnică sau o combinație de tehnici prezentate mai jos.

	Tehnică	Descriere	Aplicabilitate
a	Optimizarea cazanului recuperator prin controlarea condițiilor de aprindere	A se vedea secțiunea 1.7.1.2	General aplicabilă
b	Injectarea pe etape a leșiei reziduale		Aplicabilă noilor cazane recuperatoare de dimensiuni mari și renovărilor majore ale cazanelor recuperatoare
c	Reducerea selectivă necatalitică (SNCR)		Modernizarea cazanelor recuperatoare poate fi limitată din cauza problemelor de curățare a depunerilor și cerințelor asociate crescute de curățenie și întreținere. Pentru fabricile pe bază de amoniu nu a fost raportată nicio aplicare, dar, din cauza condițiilor specifice din gazele de ardere, se estimează că SNCR nu va avea efect. Nu se aplică pentru fabricile pe bază de amoniac din cauza riscului de explozie

Nivelurile de emisii asociate BAT

A se vedea tabelul 14.

Tabelul 14:

Nivelurile de emisii asociate BAT pentru emisii de NOx și NH3 dintr-un cazan recuperator

Parametru

Medie zilnică

mg/Nm3 la 5 % O2

Medie anuală

mg/Nm3 la 5 % O2

NOx

100-350 (40)

100-270 (40)

NH3 (pierdere de amoniac pentru SNCR)

< 5

BAT 37.

Pentru a reduce emisiile de SO2 și pulberi de la un cazan recuperator, BAT constă în utilizarea tehnicilor prezentate mai jos și din limitarea la minimum a „utilizării acidului” din scrubere, necesar pentru asigurarea funcționării corecte.

	Tehnică	Descriere
a	ESP sau multicicloni cu scrubere venturi cu mai multe trepte	A se vedea secțiunea 1.7.1.3
b	ESP sau multicicloni cu scrubere în mai multe trepte cu gură dublă de admisie în aval	A se vedea secțiunea 1.7.1.3

Nivelurile de emisii asociate BAT

A se vedea tabelul 15.

Tabelul 15:

Nivelurile de emisii de pulberi și SO2 de la cazanul recuperator asociate BAT

Parametru	Medie pe perioada de eșantionare mg/Nm3 la 5 % O2
Pulberi	5-20 (41) (42)
	Medie zilnică mg/Nm3 la 5 % O2	Medie anuală mg/Nm3 la 5 % O2
SO2	100-300 (43) (44) (45)	50-250 (43) (44)

Nivelul de performanță de mediu asociat BAT este o durată de operare în mediu acid de aproximativ 240 de ore pe an pentru scrubere și mai mică de 24 de ore pe lună pentru ultimul scruber de monosulfit.

1.3.3. Consumul de energie și eficiența energetică

BAT 38.

	Tehnică
a	Conținutul ridicat de substanță solidă uscată al scoarței prin utilizarea unor prese eficiente sau prin uscare
b	Cazane cu aburi de înaltă eficiență, de exemplu, temperaturi scăzute ale gazelor de ardere
c	Sisteme eficiente de încălzire secundară
d	Sisteme de închidere a apei, inclusiv o stație de albire
e	Concentrație ridicată de celuloză (tehnici cu consistență medie sau ridicată)
f	Recuperarea și utilizarea fluxurilor cu temperaturi mici din efluenți și alte surse de căldură reziduală, pentru încălzirea clădirilor, a apei de alimentare a cazanului și a apei industriale
g	Utilizarea corespunzătoare a căldurii secundare și a condensatului secundar
h	Monitorizarea și controlul proceselor prin utilizarea unor sisteme avansate de control
i	Optimizarea rețelei integrate a schimbătorului de căldură
j	Asigurarea unei consistențe cât mai mari a celulozei în procesul de sortare și curățare
k	Optimizarea nivelurilor din rezervor

BAT 39.

Pentru a mări eficiența producerii de energie electrică, BAT constă în aplicarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos.

	Tehnică
a	Presiune și temperatură mare a cazanului recuperator
b	Presiunea la ieșire a aburului în turbina cu contrapresiune este cât mai joasă posibil din punct de vedere tehnic
c	Turbina cu condensare pentru producția de energie din excesul de aburi
d	Eficiența ridicată a turbinei
e	Preîncălzirea apei la o temperatură apropiată de punctul de fierbere
f	Preîncălzirea aerului de ardere și a combustibilului încărcat în cazane

1.4. CONCLUZII PRIVIND BAT PENTRU PRODUCEREA CELULOZEI MECANICE ȘI A CELULOZEI CHIMICO-MECANICE

Concluziile privind BAT din prezenta secțiune se aplică tuturor fabricilor integrate de celuloză mecanică, hârtie și carton și fabricilor de celuloză mecanică, fabricilor de celuloză CTMP și CMP. BAT 49, BAT 51, BAT 52c și BAT 53 se aplică, de asemenea, fabricării hârtiei în fabrici integrate de celuloză mecanică, hârtie și carton, suplimentar concluziilor privind BAT din această secțiune.

1.4.1. Apele reziduale și emisiile în apă

BAT 40.

Pentru a reduce consumul de apă dulce și debitul și încărcătura poluantă a apei reziduale, BAT constă în utilizarea unei combinații adecvate a tehnicilor specificate la BAT 13, BAT 14, BAT 15 și BAT 16 cu tehnicile indicate mai jos.

	Tehnică	Descriere	Aplicabilitate
a	Curgere în contracurent a apei de proces și separarea sistemelor de apă	A se vedea secțiunea 1.7.2.1	General aplicabilă
b	Albire cu consistență ridicată
c	Etapa de spălare înainte de rafinarea pastei mecanice din lemn de esență moale prin utilizarea tratării prealabile a așchiilor
d	Înlocuirea NaOH cu Ca(OH)2 sau Mg(OH)2 ca alcaliu în albirea cu peroxizi		Aplicabilitatea pentru cele mai înalte niveluri de luminozitate poate fi restricționată
e	Recuperarea fibrei și umpluturii și tratarea apei de recirculație (fabricarea hârtiei)		General aplicabilă
f	Proiectarea și construcția optimă a rezervoarelor și bazinelor (fabricarea hârtiei)		General aplicabilă

Nivelurile de emisii asociate BAT

A se vedea tabelul 16. Prezentele BAT-AEL se aplică, de asemenea, pentru fabricile de celuloză mecanică. Debit de referință al apelor reziduale pentru fabricile CTM și CTMP mecanice integrate astfel cum se prevede în BAT 5.

Tabelul 16:

Nivelurile de emisii asociate BAT pentru deversarea directă în apele receptoare a apelor reziduale provenite din producția integrată de hârtie și carton din celuloza mecanică produsă la fața locului

Parametru	Medie anuală kg/t
Cererea chimică de oxigen (COD)	0,9-4,5 (46)
Totalul materiilor solide în suspensie (TSS)	0,06-0,45
Azot total	0,03-0,1 (47)
Fosfor total	0,001-0,01

Tabelul 17:

Nivelurile de emisii asociate BAT pentru deversarea directă în apele receptoare a apelor reziduale de la o fabrică de celuloză CTMP sau CMP

Parametru	Medie anuală kg/ADt
Cererea chimică de oxigen (COD)	12-20
Totalul materiilor solide în suspensie (TSS)	0,5-0,9
Azot total	0,15-0,18 (48)
Fosfor total	0,001-0,01

Concentrația BOD din efluenții tratați ar trebui să fie mică (de aproximativ 25 mg/l ca eșantion compozit de 24 de ore).

1.4.2. Consumul de energie și eficiența energetică

BAT 41.

În vederea reducerii consumului de energie termică și electrică, BAT constă în utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos.

	Tehnică	Aplicabilitate
a	Utilizarea unor cuptoare de rafinare eficiente energetic	Aplicabilă în cazul înlocuirii, reconstruirii sau optimizării echipamentului de proces
b	Recuperare extensivă a energiei termice secundare din cuptoarele de rafinare TMP și CTMP și reutilizarea aburilor recuperați în uscarea hârtiei sau a celulozei	General aplicabilă
c	Reducerea la minimum a pierderilor de fibre utilizând sisteme de rafinare cu respingere eficientă (cuptoare de rafinare secundare)
d	Instalarea de echipamente de economisire a energiei, inclusiv control automat al procesului, în locul sistemelor manuale
e	Reducerea consumului de apă dulce prin tratarea internă a apei de proces și prin sisteme de recirculare
f	Reducerea utilizării directe a aburilor prin integrarea atentă în proces, utilizând, de exemplu, analiza Pinch

1.5. CONCLUZII PRIVIND BAT PENTRU PRELUCRAREA HÂRTIEI ÎN VEDEREA RECICLĂRII

Concluziile privind BAT din prezenta secțiune se aplică tuturor fabricilor RCF integrate și fabricilor de celuloză RCF. BAT 49, BAT 51, BAT 52c și BAT 53 se aplică, de asemenea, fabricării hârtiei în RCF integrate de celuloză, hârtie și carton, suplimentar concluziilor privind BAT din această secțiune.

1.5.1. Gestionarea materialelor

BAT 42.

Pentru a evita contaminarea solului și a apelor subterane sau pentru a reduce riscul și pentru a micșora purtarea de către curenții de aer a hârtiei pentru reciclare și pentru a difuza emisiile de pulberi provenite din hârtia pentru șantierul de reciclare, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.

	Tehnică	Aplicabilitate
a	Acoperirea cu materiale rigide a zonei de depozitare pentru hârtia pentru reciclare	General aplicabilă
b	Colectarea scurgerilor de apă contaminată din zona de depozitare a hârtiei pentru reciclare și tratarea într-o stație de tratare a apei reziduale (apa de ploaie necontaminată, de exemplu, de pe acoperișuri poate fi deversată în mod separat)	Aplicabilitatea poate fi limitată de gradul de contaminare din scurgerile de apă (concentrație scăzută) și/sau de dimensiunea stațiilor de tratare a apelor reziduale (volume mari)
c	Împrejmuirea terenului șantierului de reciclare a hârtiei cu garduri împotriva curenților de aer	General aplicabilă
d	Curățarea regulată a zonei de depozitareși măturarea drumurilor asociate și golirea gărzilor hidraulicepentru a reduce împrăștierea emisiilor de praf. Acest lucru reduce deșeurile de hârtie care pot fi purtate de curenții de aer, fibreleși zdrobirea hârtiei din cauza traficului de pe șantier, care poate cauza emisii suplimentare de pulberi, în special în sezonul secetos	General aplicabilă
e	Depozitarea baloturilor sau hârtiei vrac sub un acoperiș pentru a proteja materialele de condițiile meteorologice (umiditate, procese microbiologice de degradare etc.)	Aplicabilitatea poate fi limitată de dimensiunea suprafeței

1.5.2. Apele reziduale și emisiile în apă

BAT 43.

Pentru a reduce consumul de apă dulce și debitul și încărcătura poluantă a apei reziduale, BAT constă în utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos.

	Tehnică	Descriere
a	Separarea sistemelor de apă	A se vedea secțiunea 1.7.2.1
b	Curgere în contracurent a apei de proces și recircularea apei	A se vedea secțiunea 1.7.2.1
c	Reciclarea parțială a apei reziduale tratate după tratarea biologică	Numeroase fabrici de hârtie RCF reciclează în circuitul apei o cantitate parțială de apă reziduală tratată biologic, în special fabricile care produc hârtie miez sau hârtie de tip „testliner” (carton de umplutură reciclat)
d	Purificarea apei de recirculație	A se vedea secțiunea 1.7.2.1

BAT 44.

Pentru a menține închiderea avansată a circuitului apei în fabricile care prelucrează hârtie pentru reciclare și pentru a evita efectele negative posibile din reciclarea crescută a apei de proces, BAT constă în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.

	Tehnică	Descriere
a	Monitorizarea și controlul continuu al calității apei de proces	A se vedea secțiunea 1.7.2.1
b	Prevenirea și eliminarea biofilmelor, prin metode care reduc la minimum emisiile de biocide
c	Eliminarea controlată a calciului din apa de proces prin precipitarea controlată a carbonatului de calciu

Aplicabilitate

Tehnicile (a)-(c) sunt aplicabile fabricilor de hârtie RCF cu închidere avansată a circuitului apei.

BAT 45.

În vederea prevenirii și reducerii gradului de poluare prin ape reziduale a apelor receptoare din întreaga fabrică, BAT constă în utilizarea unei combinații adecvate a tehnicilor specificate la BAT 13, BAT 14, BAT 15, BAT 16, BAT 43 și BAT 44.

Pentru fabricile integrate de hârtie RCF, BAT-AEL includ emisiile din fabricarea hârtiei, deoarece circuitele de apă de recirculație ale mașinii de fabricat hârtie sunt strâns legate cu cele de pregătire a stocului.

Nivelurile de emisii asociate BAT

A se vedea tabelul 18 și tabelul 19.

Nivelurile de emisii asociate BAT din tabelul 18 se aplică, de asemenea, fabricilor de celuloză RCF fără descernelizare, iar nivelurile de emisii asociate BAT din tabelul 19 se aplică, de asemenea, fabricilor de celuloză RCF cu descernelizare.

Debitul de apă reziduală de referință pentru fabricile RCF este prezentat în BAT 5.

Tabelul 18:

Nivelurile de emisii asociate BAT pentru deversarea directă în apele receptoare a apelor reziduale provenite din producția integrată de hârtie și carton din celuloza din fibre reciclate produsă fără descernelizare la fața locului

Parametru	Medie anuală kg/t
Cererea chimică de oxigen (COD)	0,4 (49)-1,4
Totalul materiilor solide în suspensie (TSS)	0,02-0,2 (50)
Azot total	0,008-0,09
Fosfor total	0,001-0,005 (51)
Halogeni legați organic adsorbabili (AOX)	0,05 pentru hârtie rezistentă la umezeală

Tabelul 19:

Parametru	Medie anuală kg/t
Cererea chimică de oxigen (COD)	0,9-3,0 0,9-4,0 pentru hârtii igienico-sanitare
Totalul materiilor solide în suspensie (TSS)	0,08-0,3 0,1-0,4 pentru hârtii igienico-sanitare
Azot total	0,01-0,1 0,01-0,15 pentru hârtii igienico-sanitare
Fosfor total	0,002-0,01 0,002-0,015 pentru hârtii igienico-sanitare
Halogeni legați organic adsorbabili (AOX)	0,05 pentru hârtie rezistentă la umezeală

Concentrația BOD din efluenții tratați ar trebui să fie mică (de aproximativ 25 mg/l ca eșantion compozit de 24 de ore).

1.5.3. Consumul de energie și eficiența energetică

BAT 46.

BAT constă în reducerea consumului de energie electrică în fabricile de prelucrare RCF a hârtiei prin utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos.

	Tehnică	Aplicabilitate
a	Consistența mare a celulozei pentru hârtia care se descompune pentru reciclarea în fibre separate	General aplicabilă pentru instalații noi și pentru instalațiile existente în cazul unei renovări majore
b	Sortare grosieră și fină prin optimizarea modelului de rotor, filtre și exploatarea filtrelor, ceea ce permite utilizarea unui echipament mai mic cu consum specific de energie mai mic
c	Conceptele de prelucrare a stocului orientate spre economisirea energiei pentru extragerea impurităților, cât mai devreme posibil în procesul de refabricare a celulozei, prin utilizarea unui număr mic de componente de utilaje, limitând astfel prelucrarea mare consumatoare de energie a fibrelor

1.6. CONCLUZII PRIVIND BAT PENTRU FABRICAREA HÂRTIEI ȘI PROCESELE CONEXE

Concluziile privind BAT din prezenta secțiune se aplică pentru toate fabricile de hârtie neintegrate și fabricile de carton și pentru fabricile de hârtie și carton care fac parte din fabricile integrate de celuloză kraft, sulfit, CTMP și CMP.

BAT 49, BAT 51, BAT 52c și BAT 53 se aplică tuturor fabricilor integrate de celuloză și hârtie.

Pentru fabricile integrate de celuloză și hârtie sulfat, sulfit, CTMP și CMP, BAT specifice procesului de fabricare a celulozei se aplică, de asemenea, suplimentar concluziilor privind BAT din această secțiune.

1.6.1. Apele reziduale și emisiile în apă

BAT 47.

Pentru a reduce generarea de ape reziduale, BAT constă în utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos.

	Tehnică	Descriere	Aplicabilitate
a	Proiectarea și construcția optimă a rezervoarelor și bazinelor	A se vedea secțiunea 1.7.2.1	Aplicabile instalațiilor noi și instalațiilor existente în cazul unei renovări majore
b	Recuperarea fibrei și umpluturii și tratarea apei de recirculație		General aplicabilă
c	Recircularea apei		General aplicabilă. Materialele dizolvate, organice, anorganice și coloidale pot restricționa reutilizarea apei în secțiunea de conducte
d	Optimizarea umidificatoarelor din mașina de fabricat hârtie		General aplicabilă

BAT 48.

În vederea reducerii consumului de apă dulce și a emisiilor în apă provenite din fabricile de hârtii speciale, BAT constă în utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos.

	Tehnică	Descriere	Aplicabilitate
a	Îmbunătățirea planificării producției de hârtie	O mai bună planificare în vederea optimizării combinațiilor și lungimii lotului de producție	General aplicabilă
b	Managementul circuitelor de apă pentru a se adapta la modificări	Ajustarea circuitelor de apă pentru a putea face față modificării tipurilor de celuloză pentru hârtie, coloranților și aditivilor chimici utilizați
c	Stație de epurare a apelor reziduale pregătită să se adapteze la modificări	Ajustarea tratării apelor reziduale pentru a putea face față variațiilor de debit, concentrațiilor scăzute și diferitelor tipuri și cantități de aditivi chimici
d	Ajustarea sistemului de deșeuri și a capacităților spațiului de depozitare
e	Reducerea la minimum a eliberării de aditivi chimici (de exemplu, agenți rezistenți la grăsime/impermeabili) care conțin compuși per- sau polifluorinați sau contribuind la formarea acestora		Se aplică numai pentru stațiile care produc hârtie impermeabilă sau rezistentă la grăsimi
f	Trecerea la produse ajutătoare care conțin AOX (de exemplu, pentru a înlocui utilizarea de agenți de rezistență la umezeală pe bază de rășini de epiclorohidrină)		Se aplică numai pentru instalațiile care produc tipuri de celuloză pentru hârtie cu o rezistență mare la umezeală

BAT 49.

În vederea reducerii sarcinilor de emisie a culorilor de cretare și lianților care pot perturba stația de tratare biologică a apei reziduale, BAT constă în utilizarea tehnicii (a) prezentate mai jos sau, în cazul în care acest lucru nu este fezabil din punct de vedere tehnic, a tehnicii (b) prezentate mai jos.

Tehnică

Descriere

Aplicabilitate

Recuperarea culorilor de cretare/reciclare a pigmenților

Efluenții care conțin culori de cretare sunt colectați separat. Substanțele chimice de cretare sunt recuperate, de exemplu, prin:

(i)	ultrafiltrare;

(ii)	procesul de sortare-floculare-deshidratare care readuce pigmenții la procesul de cretare. Apa decantată ar putea fi reutilizată în cadrul procesului

Pentru ultrafiltrare, aplicabilitatea poate fi limitată dacă:

—	volumele efluenților sunt foarte mici;

—	efluenții proveniți din cretare sunt generați în mai multe locuri dintr-o fabrică;

—	apar multe modificări în procesul de cretare; sau

—	rețetele diferite de coloranți pentru cretare sunt incompatibile

Pretratarea efluenților care conțin coloranți de cretare

Efluenții care conțin coloranți de cretare sunt tratați, de exemplu, prin floculare, pentru a proteja tratarea biologică ulterioară a apei reziduale

General aplicabilă

BAT 50.

Nivelurile de emisii asociate BAT

A se vedea tabelul 20 și tabelul 21.

BAT-AEL din tabelul 20 și tabelul 21 se aplică, de asemenea, procesului de fabricare a hârtiei și cartonului din fabricile integrate de celuloză și hârtie sulfit, sulfat, CTMP și CMP.

Debitul de referință al apei reziduale pentru fabricile neintegrate de hârtie și carton este stabilit în BAT 5.

Tabelul 20:

Nivelurile de emisii asociate BAT pentru deversarea directă în apele receptoare a apelor reziduale dintr-o fabrică neintegrată de hârtie și carton (cu excepția hârtiilor speciale)

Parametru	Medie anuală kg/t
Cererea chimică de oxigen (COD)	0,15-1,5 (52)
Totalul materiilor solide în suspensie (TSS)	0,02-0,35
Azot total	0,01-0,1 0,01-0,15 pentru hârtiile igienico-sanitare
Fosfor total	0,003-0,012
Halogeni legați organic adsorbabili (AOX)	0,05 pentru hârtie decorativă și rezistență la umezeală

Concentrația BOD în efluenții tratați ar trebui să fie scăzută (de aproximativ 25 mg/l ca eșantion compozit de 24 de ore).

Tabelul 21:

Nivelurile de emisii asociate BAT pentru deversarea directă în apele receptoare a apelor reziduale dintr-o fabrică neintegrată de hârtii speciale

Parametru	Medie anuală kg/t (53)
Cererea chimică de oxigen (COD)	0,3-5 (54)
Totalul materiilor solide în suspensie (TSS)	0,10-1
Azot total	0,015-0,4
Fosfor total	0,002-0,04
Halogeni legați organic adsorbabili (AOX)	0,05 pentru hârtie decorativă și rezistență la umezeală

1.6.2. Emisii în aer

BAT 51.

Pentru reducerea emisiilor de VOC de la mașinile de cretare a hârtiei de pe linia de producție sau din afara acesteia, BAT constă în alegerea rețetelor de coloranți pentru cretare (compoziții) care reduc emisiile de VOC.

1.6.3. Generarea deșeurilor

BAT 52.

Pentru a reduce la minimum cantitatea de deșeuri solide care trebuie eliminate, BAT constă în prevenirea generării de deșeuri și efectuarea de operațiuni de reciclare prin utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos (a se vedea BAT 20).

	Tehnică	Descriere	Aplicabilitate
a	Recuperarea fibrei și umpluturii și tratarea apei de recirculație	A se vedea secțiunea 1.7.2.1	General aplicabilă
b	Sistemul de recirculare a deșeurilor	Deșeurile de hârtie din mai multe locații/faze ale procesului de fabricare a hârtiei sunt colectate, transformate din nou în maculatură și înapoiate pentru alimentare cu materie primă	General aplicabilă
c	Recuperarea culorilor de cretare/reciclare a pigmenților	A se vedea secțiunea 1.7.2.1
d	Reutilizarea nămolului cu conținut de fibre din tratarea primară a apei reziduale	Nămolurile cu conținut ridicat de fibre din tratarea primară a apelor reziduale pot fi reutilizate într-un proces de producție	Aplicabilitatea poate fi limitată de cerințele de calitate ale produsului

1.6.4. Consumul de energie și eficiența energetică

BAT 53.

În vederea reducerii consumului de energie electrică și termică, BAT constă în utilizarea unei combinații a tehnicilor indicate mai jos.

	Tehnică	Aplicabilitate
a	Tehnicile de verificare pentru economisirea energiei (proiectare optimizată a rotorului, filtre și exploatarea filtrelor)	Aplicabilă fabricilor noi sau reamenajărilor majore
b	Rafinare conform celor mai bune practici cu recuperarea căldurii din rafinării	Aplicabilă fabricilor noi sau reamenajărilor majore
c	Deshidratare optimizată în secțiunea presei mașinii de fabricat hârtie/presă cu prindere largă	Nu se aplică pentru hârtiile igienico-sanitare și numeroase tipuri de hârtii speciale
d	Recuperarea aburului condensat și utilizarea unor sisteme eficiente de recuperare a căldurii din aerul evacuat	General aplicabilă
e	Reducerea utilizării directe a aburilor prin integrarea atentă în proces, utilizând, de exemplu, analiza Pinch	General aplicabilă
f	Rafinăriile cu randament ridicat	Aplicabile instalațiilor noi
g	Optimizarea modului de operare în rafinăriile existente (de exemplu, reducerea „cerințelor de energie fără încărcătură”)	General aplicabilă
h	Proiectare de pompare optimizată, variator de control pentru pompe, mașini fără angrenaj
i	Tehnologii de rafinare de ultimă generație
j	Încălzirea în camera de aburire a benzii de hârtie, pentru îmbunătățirea proprietăților de drenaj/capacității de deshidratare	Nu se aplică pentru hârtiile igienico-sanitare și numeroase tipuri de hârtii speciale
k	Sistem de vidare optimizat (de exemplu, turboventilatoare în locul pompelor cu inel de etanșare)	General aplicabilă
l	Optimizarea producției și întreținerea rețelei de distribuție
m	Optimizarea sistemului de recuperare a căldurii, sistemului de aerisire, izolării
n	Utilizarea motoarelor cu randamente ridicate (EFF 1)
o	Preîncălzirea apei umidificatorului cu un schimbător de căldură
p	Utilizarea căldurii reziduale pentru uscarea nămolului sau îmbunătățirea biomasei deshidratate
q	Recuperarea căldurii din suflantele axiale (dacă este cazul) pentru alimentarea cu aer a hotei de uscare
r	Recuperarea căldurii din aerul de evacuare de la cilindrul de uscare și netezire Yankee cu ajutorul unui turn cu stropire
s	Recuperarea căldurii din aerul evacuat încălzit cu infraroșu

1.7. DESCRIEREA TEHNICILOR

1.7.1. Descrierea tehnicilor de prevenire și control al emisiilor în aer

1.7.1.1. Pulberi

Tehnică	Descriere
Electrofiltru (ESP)	Electrofiltrele acționează astfel încât particulele sunt încărcate și dispersate sub influența unui câmp electric. Sunt capabile să funcționeze într-o gamă largă de condiții
Scruber alcalin	A se vedea secțiunea 1.7.1.3 (scruber umed)

1.7.1.2. NOx

Tehnică

Descriere

Reducerea raportului aer/combustibil

Tehnica se bazează în principal pe următoarele caracteristici:

—	verificarea atentă a aerului utilizat pentru combustie (nivel scăzut de oxigen);

—	reducerea la minimum a scurgerilor de aer în cuptor;

—	proiect modificat al camerei de ardere a cuptorului

Ardere optimizată și control al arderii

Bazată pe o monitorizare permanentă a parametrilor de ardere (de exemplu, O2, conținutul de CO, raportul combustibil/aer, componente nearse), această tehnică folosește tehnologia de control pentru a obține cele mai bune condiții de ardere

Formarea de NOx și emisiile pot fi scăzute prin ajustarea parametrilor de funcționare, a distribuției aerului, a oxigenului în exces, modificarea flăcării și a profilului temperaturii

Arderea în etape

Arderea în etape se bazează pe utilizarea a două zone de ardere, în prima cameră raportul de aer și temperatură fiind controlat. Prima zonă de ardere funcționează în condiții sub-stoechiometrice, transformând compușii de amoniac în azot elementar, la temperaturi ridicate. În a doua zonă, alimentarea adițională cu aer completează arderea la o temperatură mai scăzută. În urma incinerării în două etape, fluxul din canalul de gaz trece în camera următoare pentru a recupera căldura din gaze, proces în urma căruia se produce abur

Selecția combustibilului/combustibil cu conținut redus de azot

Utilizarea combustibililor cu conținut redus de azot reduce cantitatea emisiilor de NOx din oxidarea azotului conținut în combustibil în timpul arderii

Arderea CNCG sau a combustibililor pe bază de biomasă măresc emisiile de NOx comparativ cu uleiul și gazul natural, deoarece CNCG și toți combustibilii din lemn au un conținut mai mare de azot decât uleiul și gazul natural

Datorită temperaturii ridicate de ardere, aprinderea gazului duce la un nivel mai ridicat de NOx decât aprinderea uleiului

Arzător cu emisii reduse de NOx

Arzătoarele cu emisii reduse de NOx se bazează pe principiile de reducere a temperaturilor maxime ale flăcării, întârziind, dar finalizând arderea și intensificând transferul de căldură (mărind puterea de emisie a flăcării). Aceasta poate fi asociată cu un proiect modificat al camerei de ardere a cuptorului

Injectarea pe etape a leșiei reziduale

Injectarea leșiei reziduale bisulfitice în cazan, în etape, la diferite niveluri pe verticală, previne formarea de NOx și asigură o ardere completă

Reducerea selectivă necatalitică (SNCR)

Tehnica se bazează pe reducerea NOx la azot prin reacție cu amoniac sau uree la o temperatură ridicată. Soluția de amoniac (până la 25 % NH3), compușii precursori de amoniac sau soluția de uree este injectată în gazele de ardere pentru a reduce NO la N2. Reacția are un efect optim între valorile de temperatură de aproximativ 830 °C-1 050 °C, și trebuie să se asigure un timp de retenție suficient pentru ca agenții injectați să reacționeze cu NO. Dozarea cantităților de amoniac sau uree trebuie controlate pentru a menține pierderile de NH3 la un nivel scăzut

1.7.1.3. Prevenția și controlul emisiilor de SO2/TRS

Tehnică	Descriere
Leșie neagră cu conținut ridicat de substanță solidă uscată	Cu cât conținutul de substanță solidă uscată din leșia neagră este mai ridicat, cu atât temperatura de ardere crește. Astfel, se evaporă mai mult sodiu (Na), care poate lega SO2 formând Na2SO4, reducând astfel emisiile de SO2 din cazanul recuperator. Un dezavantaj al temperaturii ridicate este acela că emisiile de NOx pot crește
Selectarea combustibilului/combustibil cu conținut redus de sulf	Utilizarea de combustibili cu conținut redus de sulf de aproximativ 0,02-0,05 % din greutate (de exemplu, biomasă solidă, scoarță de copac, ulei cu conținut redus de sulf, gaz) reduce emisiile de SO2 generate de oxidarea sulfului din combustibil în timpul arderii
Ardere optimizată	Tehnici precum sistemul eficient de control al gradului de ardere (aer-combustibil, temperatura, durata de reținere), controlul excesului de oxigen sau amestecul optim de aer și combustibil
Controlul conținutului de Na2S în alimentarea cu nămol rezultat de la caustificare	Spălarea și filtrarea eficientă a nămolului de la caustificare scade concentrația de Na2S, reducând astfel formarea hidrogenului sulfurat în cuptor în timpul procesului de ardere repetată
Colectarea și recuperarea emisiilor de SO2	Fluxurile de gaze cu concentrație mare de SO2 provenite din producția de leșie acidă, digestoare, difuzoare sau rezervoare de evacuare prin suflare se colectează. SO2 se recuperează în rezervoare de absorbție cu diferite niveluri de presiune, atât din motive economice, cât și de mediu
Arderea gazelor mirositoare și a TRS	Gazele puternice colectate pot fi distruse prin ardere în cazanul recuperator, în arzătoarele TRS dedicate sau în cuptorul de var. Gazele slabe colectate pot fi arse în cazanul recuperator, în cuptorul de var, în cazanul pentru producția de energie electrică sau în arzătorul TRS. Gazele acumulate în rezervorul de ventilație pot fi arse în cazanele recuperatoare moderne
Colectarea și arderea gazelor slabe în cazanul recuperator	Arderea gazelor slabe (cantitate mare, concentrații scăzute de SO2) combinată cu un sistem de rezervă Gazele slabe și alți compuși mirositori sunt colectate simultan pentru a fi arse în cazanul recuperator. Dioxidul de sulf este apoi colectat din gazele evacuate din cazanul recuperator cu ajutorul scruberelor în contracurent cu mai multe trepte și este refolosit ca produs chimic de fierbere. Ca sistem de rezervă, se utilizează scrubere
Scruber umed	Compușii gazoși sunt dizolvați într-un lichid corespunzător (apă sau soluție alcalină). Se poate obține înlăturarea simultană a compușilor solizi și gazoși. În aval de scruberul umed, gazele de evacuare sunt saturate cu apă și este necesară o separare a picăturilor înainte de descărcarea gazelor de evacuare. Lichidul rezultat trebuie să fie tratat printr-un proces al apei reziduale, iar materia insolubilă este colectată prin sedimentare sau filtrare
ESP sau multicicloni cu scrubere venturi cu mai multe trepte sau cu scrubere în mai multe trepte cu gură dublă de admisie în aval	Separarea pulberii are loc într-un electrofiltru sau într-un colector în trepte. Pentru procesul de obținere a sulfitului de magneziu, pulberea reținută în electrofiltru (ESP) conține în principal MgO și într-o mică măsură compuși de K, Na sau Ca. Cenușa de MgO obținută este saturată cu apă și curățată prin spălare și stinsă pentru a crea Mg(OH)2 care este folosit ulterior ca o soluție de curățare alcalină pentru scruberele cu mai multe trepte, cu scopul de a obține un compus sulfuric al produselor chimice de fierbere. Pentru procesul de obținere a sulfitului de amoniac, baza de amoniac (NH3) nu este recuperată, aceasta fiind descompusă în azot în urma procesului de ardere. După îndepărtarea pulberii, gazul de ardere este răcit prin trecerea acestuia printr-un scruber de răcire acționat cu apă, intrând apoi într-un scruber al gazului de ardere cu trei sau mai multe trepte, unde emisiile de SO2 sunt curățate cu soluție alcalină de Mg(OH)2 în cazul procesului de obținere a sulfitului de magneziu și cu soluție 100 % nouă de NH3 în cazul procesului de obținere a sulfitului de amoniu

1.7.2. Descrierea tehnicilor de reducere a consumului de apă dulce/a debitului de apă reziduală și a încărcăturii poluante a apei reziduale

1.7.2.1. Tehnicile integrate în proces

Tehnică

Descriere

Decojire uscată

Decojirea uscată a buștenilor în tamburul de uscare (apa este folosită doar pentru spălarea buștenilor și apoi reutilizată, cu un minim de purificare, de către instalația de tratare a apei reziduale)

Albire fără clor și compuși clorurați (procedeu TCF de albire)

În procesul TCF de albire, utilizarea substanțelor chimice care conțin clor este complet evitată, în acest fel fiind evitate și emisiile de substanțe organice și organoclorurate rezultate din procesul de albire

Albirea modernă a celulozei fără clor elementar (ECF)

Albirea modernă ECF minimizează folosirea dioxidului de clor prin utilizarea unei etape de albire sau a uneia dintre combinațiile următoare de etape de albire: oxigen, etapa de hidroliză acidă fierbinte, etapa de ozon cu o consistență medie sau ridicată, etapele cu peroxid de hidrogen atmosferic și presurizat sau utilizarea unei etape de dioxid de clor fierbinte

Delignificare extinsă

Delignificarea extinsă prin (a) fierbere modificată sau (b) delignificarea cu oxigen crește gradul de delignificare a celulozei (scăzând coeficientul kappa) înainte de albire, reducând astfel utilizarea substanțelor chimice care conțin clor și a nivelului de COD din apa reziduală. Scăderea coeficientului kappa cu doar o unitate înainte de albire poate reduce COD degajat în instalația de albire cu până la 2 kg COD/ADt. Lignina îndepărtată poate fi recuperată și trimisă către sistemul de recuperare a substanțelor chimice și a energiei

(a)	Fierbere extinsă modificată

Fierberea extinsă (sisteme discontinue sau continue) presupune durate mai lungi de fierbere în condiții optime (de exemplu, concentrația alcalină din leșia de fierbere este ajustată pentru a fi mai mică la începutul procesului de fierbere și mai mare către finalul procesului) pentru a extrage o cantitate maximă de lignină înainte de albire, fără o degradare majoră a carbohidratului și o scădere excesivă a rezistenței celulozei. Astfel, folosirea substanțelor chimice în această etapă de albire și coeficientul organic al apei reziduale din instalația de albire pot fi reduse

(b)	Delignificare cu oxigen

Delignificarea cu oxigen este o modalitate de a înlătura o parte substanțială a ligninei rezultată în urma fierberii, în cazul în care instalația de fierbere trebuie să funcționeze cu coeficienți kappa mai mari. În mediul alcalin celuloza reacționează în contact cu oxigenul, îndepărtând o parte din lignina reziduală

Sortarea pastei brune închis și spălarea eficientă a pastei brune

Sortarea pastei brune este realizată prin fantele filtrelor sub presiune într-un circuit închis în mai multe etape. Astfel, impuritățile și deșeurile sunt îndepărtate într-un stadiu incipient al procesului

Prin procesul de spălare a pastei brune, substanțele organice și anorganice dizolvate sunt separate de fibrele celulozei. Pasta brună poate fi spălată întâi în digestor, apoi în spălătoare de înaltă eficiență, înainte și după delignificarea cu oxigen, de exemplu, înainte de albire. Surplusul, utilizarea substanțelor chimice în procesul de albire și sarcinile de emisii din apa reziduală sunt reduse. În plus, se permite astfel extracția substanțelor chimice de fierbere din apa de spălare. Spălarea eficientă este realizată prin spălarea în contracurent în mai multe etape, folosind filtre și prese. Circuitul apei din instalația de sortare a pastei brune este complet închis

Reciclarea parțială a apei de proces în stația de albire

Filtrațiile acide și alcaline sunt reciclate în instalația de albire, în contracurent cu debitul pastei. Apa este purificată fie în instalația de tratare a apei reziduale, fie, într-un număr redus de cazuri, prin spălare ulterioară cu oxigen

Spălările eficiente în etapele intermediare de spălare sunt o condiție prealabilă pentru generarea de emisii scăzute. În fabricile de celuloză (Kraft) eficiente se obține un debit de efluenți din instalația de albire de 12-25 m3/ADt

Monitorizarea eficientă a scurgerilor și izolării, de asemenea, printr-un sistem de recuperare a substanțelor chimice și a energiei

Un sistem eficient de control al scurgerilor, al captării și de recuperare care să prevină eliberarea accidentală de încărcături mari organice și uneori toxice sau de valori crescute ale pH-ului (către a doua instalație de tratare a apei reziduale) cuprinde:

—	conductivitatea sau monitorizarea pH-ului în puncte strategice pentru a detecta scurgerile sau pierderile;

—	colectarea leșiei deviate sau pierdute cu cea mai ridicată concentrație posibilă a substanțelor solide din leșie;

—	recircularea leșiei și fibrelor colectate în cadrul procesului, în locațiile adecvate;

—	prevenirea intrării scurgerilor din debite concentrate sau nocive provenite din zonele critice ale procesului (inclusiv a uleiului de tal și a terebentinei) în tratarea biologică a efluenților;

—	utilizarea unor rezervoare-tampon adecvate ca dimensiune pentru colectarea și stocarea leșiilor toxice sau fierbinți

Menținerea unui nivel suficient de evaporare a leșiei negre și de capacitate a cazanului recuperator pentru a face față sarcinilor maxime

O capacitate suficientă a instalației de evaporare a leșiei negre și a cazanului recuperator asigură faptul că surplusul de leșie și încărcătura de substanță solidă uscată rezultată din colectarea scurgerilor sau a efluenților din instalația de albire pot fi ținute sub control Aceasta reduce pierderile de leșie neagră slabă, de alți efluenți de proces concentrați și de potențiali filtrați din instalația de albire

Evaporatorul multiefect concentrează leșia neagră slabă rezultată din spălarea pastei brune și, în anumite cazuri, și nămolurile biologice rezultate din instalația de tratare a efluenților și/sau sulfatul de sodiu din instalația cu ClO2. Capacitatea de evaporare adițională, peste limitele normale, oferă o situație suficientă de recuperare a scurgerilor și de tratare a potențialelor fluxuri de filtrați de albire reciclați

Striparea condensatelor contaminate (infestate) și reutilizarea condensatelor în proces

Procesul de stripare a condensatelor contaminate (infestate) și reutilizarea acestora în proces reduce consumul de apă dulce al fabricii și încărcătura organică din instalația de tratare a apei reziduale

Într-o coloană de stripare, aburul este condus în contracurent către condensatele filtrate anterior care conțin compuși cu conținut de sulf redus, terpene, metanol și alți compuși organici. Substanțele volatile ale condensatelor se acumulează în vaporii de suprafață sub formă de gaze necondensabile și de metanol și sunt extrase din sistem. Condensatele purificate pot fi refolosite în proces, de exemplu, pentru spălare în instalația de albire, pentru spălarea pastei brune, în zona de caustificare (pentru spălarea și diluarea nămolului, a spălătoarelor de filtrare), ca leșie de spălare a TRS pentru cuptoarele de var sau ca apă de adaos pentru leșia albă

Gazele necondensabile, stripate din condensatele puternic concentrate, sunt introduse în sistemul de colectare al gazelor urât mirositoare și incinerate. Gazele stripate din condensatele cu grad mediu de contaminare sunt colectate în sistemul cu volum redus de gaz cu concentrație ridicată (LVHC) și incinerate

Evaporarea și incinerarea efluenților din etapa de extracție alcalină la cald

Efluenții sunt mai întâi concentrați prin evaporare și apoi arși ca biocombustibil într-un cazan recuperator. Carbonatul de sodiu cu conținut de pulbere și depuneri de la baza cuptorului este dizolvat pentru a recupera soluția de sodiu

Recircularea lichidelor de spălare din etapa de prealbire pentru spălarea pastei brune și evaporarea acestora pentru a reduce emisiile rezultate din albirea prealabilă pe bază de MgO

Condițiile indispensabile pentru utilizarea acestei tehnici sunt un coeficient kappa relativ scăzut după fierbere (de exemplu, 14-16), rezervoare cu capacitate adecvată, evaporatoare și cazane recuperatoare care pot face față surplusului de debit, posibilitatea curățării depunerilor de pe echipamentul de spălare și un nivel mediu de luminozitate a celulozei (≤ 87 % ISO), deoarece această tehnică poate duce în unele cazuri la o ușoară pierdere a luminozității

Pentru producătorii de celuloză de pe piață sau pentru alți producători care trebuie să atingă niveluri de luminozitate ridicate ale pastei, această tehnică de albire prealabilă cu MgO poate fi dificil de utilizat

Curgere în contracurent a apei de proces

În fabricile integrate, apa dulce este introdusă, în principal, prin umidificatoarele mașinii de fabricat hârtie, de unde este apoi trimisă în amonte către compartimentul de producere a celulozei

Separarea sistemelor de alimentare cu apă

Sistemele de alimentare cu apă din cadrul diferitelor unități de procesare (de exemplu, unitatea de fierbere a celulozei, mașini pentru albire și de fabricat hârtie) sunt separate prin spălarea și extracția apei din celuloză (de exemplu, prin presele de spălare). Această separare previne transferul substanțelor poluante către următoarele etape de procesare și permite înlăturarea substanțelor perturbatoare din cantități mai mici

Albirea (cu peroxizi) cu consistență ridicată

Pentru realizarea unei albiri de mare consistență, se extrage apa din celuloză, de exemplu, cu ajutorul unui conductor bifilar sau al unui alt tip de presă, înainte de adăugarea substanțelor chimice. Această tehnică permite o utilizare mai eficientă a substanțelor chimice de albire, rezultând o pastă mai curată, un transfer redus de substanțe nocive către mașina de fabricat hârtie și produce mai puțin COD. Peroxidul rezidual poate fi recirculat și refolosit

Recuperarea fibrei și umpluturii și tratarea apei de recirculație

Apa de recirculație din mașina de fabricat hârtie poate fi tratată prin următoarele tehnici:

(a)

Dispozitivele de recuperare (filtru rotativ sau cu discuri sau unități de flotație cu aer dizolvat) care separă solidele (fibre și materiale de umplutură) de apa de proces. Flotația cu aer dizolvat în circuitele de apă de recirculație transformă materiile solide în suspensie, particulele fine, materialele coloidale de mici dimensiuni și substanțele anionice în flocoane care sunt ulterior îndepărtate. Fibrele și materialele de umplutură sunt recuperate și recirculate în proces. Apa de recirculație limpede poate fi refolosită în spălătoarele cu condiții de calitate a apei mai puțin stricte

(b)	Din ultrafiltrarea adițională a apei de recirculație prefiltrate rezultă filtrați foarte limpezi cu o calitate ideală pentru utilizarea ca apă de stropit cu presiune mare și de etanșare și pentru diluarea aditivilor chimici

Purificarea apei de recirculație

Sistemele de purificare a apei folosite în exclusivitate în industria hârtiei sunt bazate pe sedimentare, filtrare (filtrul cu discuri) și flotație. Cea mai utilizată tehnică este flotația cu aer dizolvat. Resturile anionice și particulele fine sunt aglomerate în flocoane tratabile efectiv prin utilizarea aditivilor. Polimerii macromoleculari solubili în apă sau electroliții anorganici sunt folosiți ca agenți de floculare. Aglomeratele (flocoanele) rezultate sunt menținute la suprafața rezervorului de purificare. Prin flotația cu aer dizolvat (DAF), materiile solide în suspensie sunt prinse în bulele de aer

Recircularea apei

Apa purificată este recirculată într-o unitate sau în fabricile integrate ca apă de proces, de la mașina de fabricat hârtie la fabrica de celuloză și de la instalația de transformare în pastă la instalația de decojire. Efluenții sunt deversați, în principal, din punctele cu cea mai mare încărcătură poluantă (de exemplu, filtrații puri din filtrul cu discuri la transformarea în pastă și la decojire)

Proiectarea și construcția optimă a rezervoarelor și bazinelor (fabricarea hârtiei)

Rezervoarele colectoare pentru stocarea și depozitarea apei de recirculație sunt proiectate pentru a face față atât fluctuațiilor și debitelor variate din timpul procesului, cât și a operațiunilor de pornire și oprire

Etapa de spălare dinaintea purificării celulozei mecanice din lemn de esență moale

Unele fabrici tratează în prealabil bucățile de rășinoase prin combinarea preîncălzirii sub presiune, compresiei și impregnării ridicate pentru a îmbunătății proprietățile celulozei. O etapă de spălare înaintea purificării și albirii reduce semnificativ COD prin îndepărtarea unui flux de efluenți scăzut, dar foarte concentrat, care poate fi tratat separat

Înlocuirea NaOH cu Ca(OH)2 sau Mg(OH)2 ca bază pentru albirea cu peroxizi

Utilizarea unei baze de Ca(OH)2 are ca rezultat o scădere cu 30 % a sarcinilor de emisie de COD, menținând în același timp niveluri de luminozitate ridicate. De asemenea, Mg(OH)2 este utilizat pentru a înlocui NaOH

Albire în circuit închis

În fabricile de celuloză sulfit care folosesc sodiu ca bază pentru fierbere, efluentul din instalația de albire poate fi tratat, de exemplu, prin ultrafiltrare, flotație și separare a rășinilor de acizii grași, fapt ce facilitează albirea în circuit închis. Filtrații rezultați din albire și spălare sunt refolosiți în prima etapă de spălare în urma fierberii și reutilizați de sistemele de recuperare a substanțelor chimice

Ajustarea pH-ului leșiei slabe înaintea/în interiorul stației de evaporare

Neutralizarea are loc înainte de evaporare sau după prima etapă de evaporare pentru a păstra acizii organici dizolvați în concentrat, pentru ca aceștia să poată fi transferați împreună cu leșia reziduală către cazanul recuperator

Tratarea anaerobă a condensatelor din evaporatoare

A se vedea secțiunea 1.7.2.2 (epurare anaerobă/aerobă combinată)

Striparea și recuperarea SO2 din condensatele evaporatoarelor

SO2 este eliminat din condensate; concentratele sunt testate biologic, iar SO2 eliminat este recuperat pentru a fi folosit ca produs chimic de fierbere

Monitorizarea și controlul continuu al calității apei de proces

Optimizarea întregului „sistem energetic cu fibre-apă-aditivi chimici” este necesară pentru sistemele de apă cu circuit închis avansate. Acest proces necesită o monitorizare continuă a calității apei, a motivării personalului, a nivelului de cunoștințe și a acțiunii referitoare la măsurile necesare pentru a asigura calitatea necesară a apei

Prevenirea și eliminarea biofilmelor, prin metode care reduc la minimum emisiile de biocide

Aportul continuu de microorganisme prin intermediul apei și fibrelor duce la un echilibru microbiologic specific în fiecare instalație de fabricare a hârtiei. Pentru a preveni creșterea excesivă a microorganismelor și depozitarea biomasei sau a biofilmelor în circuitele de apă și în echipament se utilizează de cele mai multe ori biodispersanți sau biocide. Atunci când se folosesc produse de sterilizare catalitică cu peroxid de hidrogen, biofilmele și germenii din apa de proces și din pasta de hârtie sunt eliminați fără a fi necesară utilizarea biocidelor

Eliminarea controlată a calciului din apa de proces prin precipitarea controlată a carbonatului de calciu

Reducerea concentrației de calciu prin îndepărtarea controlată a carbonatului de calciu (de exemplu, într-o celulă de flotație cu aer dizolvat) reduce riscul precipitării carbonatului de calciu sau al depunerilor din sistemele de apă și din echipament, de exemplu, din secțiunile de rulare, fire, pâsle și duzele de spălare, țevi sau instalații de tratare biologică a apei reziduale

Optimizarea umidificatoarelor din mașina de fabricat hârtie

Optimizarea umidificatoarelor implică: (a) reutilizarea apei de proces (de exemplu, a apei de recirculație purificate) pentru a reduce consumul de apă dulce și (b) utilizarea unor duze special proiectate pentru umidificatoare

1.7.2.2. Tratarea apelor reziduale

Tehnică

Descriere

Tratarea primară

Tratarea fizico-chimică, precum stabilizarea, neutralizarea sau sedimentarea

Stabilizarea (de exemplu, în bazine de stabilizare) este utilizată pentru a preveni variațiile majore în creșterea debitului, temperaturii și concentrației contaminanților, evitând astfel supraîncărcarea sistemului de tratare a apei reziduale

Tratarea secundară (biologică)

Pentru procesul de tratare a apelor reziduale cu ajutorul microorganismelor, procesele disponibile sunt cele de tratare aerobă și anaerobă. Într-o etapă de purificare secundară, solidele și biomasa sunt separate din efluenți prin sedimentare, uneori combinată cu floculare

(a)	Tratarea aerobă

În procesul de tratare biologică aerobă a apelor reziduale, materia biodegradabilă dizolvată și materialele coloidale din apă sunt transformate în prezența aerului, de către microorganisme, parțial în substanță celulară solidă (biomasă) și parțial în dioxid de carbon și apă. Procesele utilizate sunt:

—	nămol activat în una sau două etape;

—	procese ale reactorului cu biofilm;

—	nămol activat/biofilm (instalația de tratare biologică compactă). Această tehnică constă în combinarea compușilor cu strat productiv cu nămolul activat (BAS)

Biomasa rezultată (nămolul excedentar) este separată din efluent înainte de deversarea apei

(b)	Tratarea aerobă/anaerobă combinată

Tratarea apelor reziduale în mediu anaerob convertește conținutul organic al apei reziduale prin intermediul microorganismelor în lipsa aerului, în gaz metan și dioxid de carbon, sulfurat etc. Acest proces se realizează într-un rezervor etanș al unui reactor. Microorganismele sunt reținute în rezervor sub formă de biomasă (nămol). Biogazul format prin intermediul acestui proces biologic este alcătuit din metan, dioxid de carbon și alte gaze, precum hidrogenul și hidrogenul sulfurat și este corespunzător pentru producerea de energie

Tratarea în mediu anaerob este considerată ca pretratare anterioară tratării în mediu aerob, datorită sarcinilor COD rămase. Pretratarea în mediu anaerob reduce cantitatea de nămol generat din tratarea biologică

Tratarea terțiară

Tratarea avansată cuprinde tehnici precum filtrarea pentru îndepărtarea solidelor, nitrificarea și denitrificarea pentru îndepărtarea azotului sau flocularea/precipitarea urmată de filtrarea pentru îndepărtarea fosforului. Tratarea terțiară este folosită de obicei în cazul în care tratarea primară și cea biologică nu sunt suficiente pentru a atinge nivelurile scăzute de TSS, azot sau fosfor, care pot fi necesare, de exemplu, datorită condițiilor locale

Stație de tratare biologică proiectată și exploatată în mod corespunzător

O stație de tratare biologică proiectată și exploatată în mod corespunzător include proiectarea și dimensionarea corespunzătoare a rezervoarelor și bazinelor de tratare (de exemplu, rezervoarele de sedimentare) în concordanță cu sarcina hidraulică și sarcina de contaminare. Emisiile TSS reduse sunt obținute prin realizarea unei decantări corespunzătoare a biomasei active. Reviziile periodice ale instalației de tratare a apei reziduale privind proiectarea, dimensionarea și manipularea facilitează atingerea acestor obiective

1.7.3. Descrierea tehnicilor de prevenire a generării deșeurilor și de management al deșeurilor

Tehnică

Descriere

Sistemul de gestionare și evaluare a deșeurilor

Sistemele de gestionare și evaluare a deșeurilor sunt utilizate pentru identificarea unor opțiuni fezabile de optimizare a prevenției, reutilizării, recuperării, reciclării și eliminării deșeurilor. Inventarele pentru deșeuri permit identificarea și clasificarea tipului, caracteristicilor, cantității și originii fiecărei categorii a deșeurilor

Colectarea separată a diferitelor categorii de deșeuri

Colectarea separată a diferitelor categorii de deșeuri la punctele de origine și, dacă este cazul, depozitarea intermediară pot spori posibilitățile de reutilizare sau repunere în circulație. Colectarea separată implică, de asemenea, segregarea și clasificarea categoriilor de deșeuri periculoase (de exemplu, a reziduurilor uleioase și grase, uleiurilor hidraulice și pentru transformatoare, deșeurilor de baterii, deșeurilor din echipamentele electrice, solvenților, vopselelor, reziduurilor biocide și chimice)

Fuzionarea unor categorii potrivite de reziduuri

Fuzionarea categoriilor potrivite de reziduuri în funcție de opțiunile alese pentru reutilizare/reciclare, tratare ulterioară și eliminare

Pretratarea reziduurilor rezultate din procese înainte de reutilizare sau reciclare

Pretratarea cuprinde tehnici precum:

—	deshidratarea, de exemplu, a nămolului, a scoarței și a rebuturilor și, în anumite cazuri, uscarea, pentru a crește calitatea de reutilizare înaintea folosirii (de exemplu, creșterea valorii calorice înaintea incinerării); sau

—	deshidratarea pentru a reduce greutatea și volumul pentru transport. Pentru deshidratare, se utilizează prese cu curele, prese cu fricțiune, centrifuge de decantare sau filtre-presă cu camere;

—	strivirea/tocarea rebuturilor, de exemplu, din procesele RCF și din îndepărtarea părților metalice, pentru a îmbunătăți caracteristicile arderii înainte de incinerare;

—	stabilizarea biologică înainte de deshidratare, în cazul în care este prevăzută utilizarea în agricultură

Recuperarea materialelor și reciclarea reziduurilor de proces la fața locului

Procesele de recuperare a materialelor includ tehnici precum:

—	separarea fibrelor de fluxurile de apă și recircularea acestora în materia primă;

—	recuperarea aditivilor chimici, a pigmenților de cretare etc.;

—	recuperarea substanțelor chimice de fierbere prin intermediul cazanelor recuperatoare, al caustificării etc.

Recuperarea energiei la fața locului sau în afara acestuia din deșeuri cu un conținut organic ridicat

Reziduurile rezultate din decojire, așchiere, sortare etc., precum scoarța, nămolul cu conținut de fibre sau alte reziduuri organice, datorită valorii calorifice a acestora, sunt arse în incineratoare sau centrale tehnologice de biomasă pentru recuperarea energiei

Utilizarea externă a materialelor

Utilizarea corespunzătoare a materialelor din deșeuri rezultată din producția celulozei și a hârtiei poate fi efectuată în alte sectoare industriale, de exemplu, prin:

—	arderea în cuptoare sau amestecarea cu materii prime pentru producerea cimentului, a ceramicii sau a cărămizilor (include și recuperarea energiei);

—	compostarea deșeurilor de celuloză sau a categoriilor de deșeuri care pot fi utilizate în agricultură, ca îngrășământ;

—	utilizarea categoriilor de deșeuri anorganice (nisip, pietre, prundiș, cenuși, calcar) pentru construcții precum pavaje, drumuri, straturi de protecție etc.

Caracterul adecvat al utilizării categoriilor de deșeuri la fața locului este determinat de compoziția deșeurilor (de exemplu, a conținutului de substanțe anorganice/minerale) și de dovada că operațiunea prevăzută de reciclare nu este dăunătoare mediului sau sănătății

Pretratarea categoriilor de deșeuri înaintea eliminării

Pretratarea categoriilor de deșeuri înaintea eliminării implică măsuri (drenare, uscare etc.) de reducere a greutății și a volumului în vederea transportului sau eliminării

(1) În cazuri speciale, poate fi necesar să se aplice o procedură de eșantionare diferită (de exemplu, eșantionarea punctuală).

(2) Există o tendință de a înlocui COD cu TOC din motive economice și de mediu. În cazul în care TOC este deja măsurat ca un parametru-cheie de proces, nu este necesară măsurarea COD; cu toate acestea, o legătură între cei doi parametri ar trebui să fie stabilită pentru fiecare sursă de emisii și etapă de tratare a apelor reziduale.

(3) Metodele de testare rapidă pot fi, de asemenea, utilizate. Rezultatele testelor rapide trebuie verificate periodic (de exemplu, lunar) în conformitate cu standardele EN sau, în cazul în care nu sunt disponibile standarde EN, în conformitate cu standarde ISO, naționale sau alte standarde internaționale care garantează furnizarea de date de o calitate științifică echivalentă.

(4) Pentru fabrici care funcționează mai puțin de șapte zile pe săptămână, frecvența monitorizării pentru COD și TSS poate fi redusă pentru a acoperi zilele în care fabrica funcționează sau pentru a extinde perioada de eșantionare la 48 sau la 72 de ore.

(5) Aplicabilă dacă EDTA sau DTPA (agenți de chelare) sunt utilizați în cadrul procesului.

(6) Nu se aplică în cazul fabricilor care furnizează dovezi că AOX nu este generat sau adăugat prin aditivi chimici și materii prime.

(7) Nu se aplică în cazul în care instalațiile în care încărcătura biologică a apelor reziduale după tratamentul primar este foarte scăzută, de exemplu, unele fabrici de hârtii speciale.

(8) Intervalele BAT-AEL se referă la producția comercială de pastă și la partea de producere a celulozei din fabricile integrate (emisiile din fabricarea hârtiei nu sunt incluse).

(9) O stație compactă de tratare biologică a apelor reziduale poate duce la niveluri de emisii ușor mai ridicate.

(10) Limita superioară a intervalului se referă la fabrici care utilizează eucalipt din regiuni cu niveluri ridicate de fosfor (de exemplu, eucalipt iberic).

(11) Aplicabilă pentru fabrici care utilizează clor conținând substanțe chimice de albire.

(12) Pentru fabrici producătoare de celuloză cu rezistență ridicată, rigiditate și înaltă puritate (de exemplu, carton pentru ambalajele lichidelor și LWC), se poate atinge un nivel al emisiilor de AOX de până la 0,25 kg/ADt.

(13) Intervalele BAT-AEL se referă la producția de celuloză comercială și la producția de celuloză în fabricile integrate (emisiile rezultate din fabricarea hârtiei nu sunt incluse).

(14) O stație compactă de tratare biologică a apelor reziduale poate conduce la niveluri de emisii ușor mai ridicate.

(15) Nivelurile de emisii de SOx ale cuptorului de var cresc semnificativ atunci când gazele necondensabile puternic mirositoare (NCG) sunt introduse în cuptor și nu este utilizat niciun scruber alcalin.

(16) Aplicabilă pentru tratarea gazelor slab mirositoare.

(17) Aplicabilă pentru tratarea gazelor puternic mirositoare.

(18) Creșterea conținutului substanță solidă uscată (DS) al leșiei negre are ca rezultat emisii mai scăzute de SO2 și emisii mai ridicate de NOx. Datorită acestui fapt, un cazan recuperator cu niveluri scăzute de emisii de SO2 poate fi în partea superioară a intervalului pentru NOx și invers.

(19) BAT-AEL nu acoperă perioadele în care cazanul recuperator funcționează cu un conținut de substanță solidă uscată mult mai scăzut decât conținutul normal de substanță solidă uscată din cauza închiderii sau întreținerii stației de concentrare a leșiei negre.

(20) În cazul în care cazanul recuperator ar arde leșia neagră cu un conținut de substanță solidă uscată > 83 %, atunci SO2 și nivelurile de emisii de S gazos ar trebui să fie reanalizate de la caz la caz.

(21) Intervalul este aplicabil fără arderea gazelor puternic mirositoare.

DS = conținutul de substanță solidă uscată din leșia neagră.

(22) Creșterea conținutului substanță solidă uscată (DS) al leșiei negre are ca rezultat emisii mai scăzute de SO2 și emisii mai ridicate de NOx. Datorită acestui fapt, un cazan recuperator cu niveluri scăzute de emisii de SO2 poate fi în partea superioară a intervalului pentru NOx și invers.

(23) Nivelul real de emisii de NOx ale unui cazan recuperator depinde de conținutul de substanță solidă uscată și conținutul de azot din leșia neagră, iar valoarea și combinarea de NCG și alte fluxuri care conțin azot ars (de exemplu, orificiul de evacuare a gazului pentru dizolvare din rezervor, metanol separat din condensat, nămoluri biologice). Cu cât este mai mare conținutul de substanță solidă uscată, conținutul de azot din leșia neagră și cantitatea de NCG și alte fluxuri arse care conțin azot, cu atât mai aproape vor fi emisiile de partea superioară a intervalului BAT-AEL.

(24) În cazul în care cazanul recuperator ar arde leșia neagră cu un conținut de substanță solidă uscată > 83 %, atunci nivelurile de emisii de NOx ar trebui să fie reanalizate de la caz la caz.

DS = conținutul de substanță solidă uscată din leșia neagră.

(25) Pentru un cazan recuperator existent dotat cu un ESP care se apropie de finalul duratei sale de funcționare, nivelurile de emisii pot crește de-a lungul timpului până la 50 mg/Nm3 (corespunzător cu 0,4 kg/ADt).

(26) „Gazele puternice” includ metanolul și terebentina.

(27) Pentru cuptoarele de var în care se ard gazele puternice (inclusiv metanolul și terebentina), limita superioară a intervalului AEL poate fi de până la 40 mg/Nm3.

(28) Atunci când se utilizează combustibili lichizi care provin din materii vegetale (de exemplu, terebentină, metanol, ulei de tal), inclusiv cele obținute ca subproduse rezultate din procesul de fabricare a celulozei, se pot atinge niveluri de emisie de până la 350 mg/Nm3 (echivalent cu 0,35 kg NOx/ADt).

(29) Atunci când se utilizează combustibili gazoși care provin din materii vegetale (de exemplu, gaze necondensabile), inclusiv cele obținute ca subproduse rezultate din procesul de fabricare a celulozei, se pot atinge niveluri de emisie de până la 450 mg/Nm3 (echivalent cu 0,45 kg NOx/ADt).

(30) Pentru un cuptor de var existent dotat cu un ESP care se apropie de finalul duratei sale de funcționare, nivelurile de emisii pot crește de-a lungul timpului până la 50 mg/Nm3 (echivalentul a 0,05 kg/ADt).

(31) Acest BAT-AEL se bazează pe un flux de gaz în intervalul 100-200 Nm3/ADt.

(32) Dacă în instalațiile existente nu se poate trece la arderea în etape, se pot atinge niveluri ale emisiilor de până la 1 000 mg/Nm3 (echivalentul a 0,2 kg/ADt).

(33) Intervalele BAT-AEL se referă la producția comercială de celuloză și la partea de producere a celulozei din fabricile integrate (emisiile din fabricarea hârtiei nu sunt incluse).

(34) BAT-AEL nu se aplică fabricilor de celuloză rezistentă la grăsimi naturale.

(35) BAT-AEL pentru COD și fosfor total nu se aplică celulozei pe bază de eucalipt introdusă pe piață.

(36) Fabricile de celuloză sulfit comercializabilă pot aplica o fază de albire ușoară cu ClO2 pentru a îndeplini cerințele produsului, rezultând astfel emisii AOX.

(37) Nu se aplică pentru fabricile TCF.

(38) Intervalele BAT-AEL se referă la producția comercială de pastă și la partea de producere a celulozei din fabricile integrate (emisiile din fabricarea hârtiei nu sunt incluse).

(39) Datorită emisiilor mai ridicate specifice procesului, BAT-AEL pentru azotul total nu se aplică producerii de celuloză NSSC pe bază de amoniu.

(40) Pentru fabricile pe bază de amoniu se pot atinge niveluri mai mari de NOx: până la 580 mg/Nm3 ca medie zilnică și până la 450 mg/Nm3 ca medie anuală.

(41) Pentru cazane recuperatoare exploatate în fabrici care utilizează mai mult de 25 % lemn de esență tare (bogat în potasiu) în materii prime, pot apărea niveluri mai ridicate de emisii de pulberi de până la 30 mg/Nm3.

(42) BAT-AEL pentru pulberi nu se aplică pentru fabrici bazate pe amoniu.

(43) Datorită emisiilor mai ridicate specifice procesului, BAT-AEL pentru SO2 nu se aplică pentru cazanele recuperatoare exploatate permanent în condiții „acide”, adică prin utilizarea leșiei bisulfitice ca mediu de spălare cu scruber umed ca parte a procesului de recuperare sulfit.

(44) Pentru scruberele venturi cu mai multe trepte, pot apărea emisii mai ridicate de SO2 de până la 400 mg/Nm3 ca o valoare medie zilnică și până la 350 mg/Nm3 ca medie anuală.

(45) Nu se aplică în timpul „exploatării acide”, cu alte cuvinte perioadele în care au loc spălarea și curățarea preventivă a încrustării în scrubere. În timpul acestor perioade emisiile pot fi de până la 300-500 mg SO2/Nm3 (la 5 % O2) pentru curățarea unuia dintre scrubere și până la 1 200 mg SO2/Nm3 (valori medii calculate la jumătate de oră, la 5 % O2) atunci când se curăță spălătorul final.

(46) În cazul celulozei mecanice foarte albite (70-100 % din fibră în hârtia finală), nivelurile de emisii pot atinge 8 kg/t.

(47) Atunci când agenții de chelare biodegradabili sau care pot fi eliminați nu pot fi utilizați din cauza cerințelor de calitate (de exemplu, luminozitate ridicată), emisiile totale de azot ar putea fi mai mari decât aceste BAT-AEL și ar trebui să fie evaluate de la caz la caz.

(48) Atunci când agenții de chelare biodegradabili sau care pot fi eliminați nu pot fi utilizați din cauza cerințelor de calitate (de exemplu, luminozitate ridicată), emisiile totale de azot ar putea fi mai mari decât aceste BAT-AEL și ar trebui să fie evaluate de la caz la caz.

(49) Pentru fabricile cu circuite complet închise, nu există emisii de COD.

(50) Pentru stațiile existente, pot apărea niveluri de până la 0,45 kg/t, din cauza scăderii continue a calității hârtiei pentru reciclare și din cauza dificultății de optimizare continuă a stației de apă reziduală.

(51) Pentru fabricile cu un debit al apei reziduale între 5 și 10 m3/t, limita superioară a intervalului este 0,008 kg/t.

(52) Pentru fabricile de hârtie grafică, limita superioară a intervalului se referă la fabrici producătoare de hârtie care utilizează amidonul pentru procesul de cretare.

(53) Fabricile care au caracteristici speciale, precum un număr mare de modificări (de exemplu, ≥ 5 pe zi, ca medie anuală) sau care produc hârtii speciale foarte ușoare (≤ 30 g/m2 ca medie anuală) ar putea avea emisii mai mari decât limita superioară a intervalului.

(54) Limita superioară a intervalului BAT-AEL se referă la fabricile producătoare de hârtie mărunțită foarte fin care necesită activități intense de rafinare și la fabricile cu modificări frecvente ale tipurilor de hârtie (de exemplu, ≥ 1-2 modificări/zi ca medie anuală).

		ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 284

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 57 30 septembrie 2014

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul delegat (UE) nr. 1025/2014 al Comisiei din 25 iulie 2014 de modificare a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 1528/2007 al Consiliului privind aplicarea regimurilor aplicabile produselor originare din anumite state care fac parte din grupul statelor din Africa, zona Caraibelor și Pacific (ACP) prevăzute în acordurile de stabilire sau care duc la stabilirea Acordurilor de parteneriat economic, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 38/2014 al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a anumitor regulamente referitoare la politica comercială comună, în ceea ce privește acordarea de competențe delegate și de executare pentru adoptarea anumitor măsuri	1
	*	Regulamentul delegat (UE) nr. 1026/2014 al Comisiei din 25 iulie 2014 de modificare a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 1528/2007 al Consiliului privind aplicarea regimurilor aplicabile produselor originare din anumite state care fac parte din grupul statelor din Africa, zona Caraibelor și Pacific (ACP) prevăzute în acordurile de stabilire sau care duc la stabilirea Acordurilor de parteneriat economic, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 527/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește excluderea unui număr de țări din lista regiunilor sau statelor care au încheiat negocierile	3
	*	Regulamentul delegat (UE) nr. 1027/2014 al Comisiei din 25 iulie 2014 de modificare a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 1528/2007 al Consiliului privind aplicarea regimurilor aplicabile produselor originare din anumite state care fac parte din grupul statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) prevăzute în acordurile de stabilire sau care duc la stabilirea Acordurilor de parteneriat economic, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 527/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1528/2007 al Consiliului în ceea ce privește excluderea unui număr de țări din lista regiunilor sau statelor care au încheiat negocierile	5
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1028/2014 al Comisiei din 26 septembrie 2014 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1207/2011 de stabilire a cerințelor pentru performanța și interoperabilitatea funcției de supraveghere în cadrul cerului unic european ( 1 )	7
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1029/2014 al Comisiei din 26 septembrie 2014 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 73/2010 de stabilire a cerințelor de calitate a datelor aeronautice și informațiilor aeronautice pentru cerul unic european ( 1 )	9
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1030/2014 al Comisiei din 29 septembrie 2014 de stabilire a standardelor tehnice de punere în aplicare cu privire la modelele și datele uniforme pentru publicarea valorilor utilizate în vederea identificării instituțiilor globale de importanță sistemică în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 )	14
	*	Regulamentul delegat (UE) nr. 1031/2014 al Comisiei din 29 septembrie 2014 de stabilire a unor măsuri de sprijin excepționale cu caracter temporar suplimentare pentru producătorii de anumite fructe și legume	22
		Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1032/2014 al Comisiei din 29 septembrie 2014 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume	40
		Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1033/2014 al Comisiei din 29 septembrie 2014 de stabilire a prețurilor reprezentative și a valorilor taxelor suplimentare de import pentru melase în sectorul zahărului aplicabile începând cu 1 octombrie 2014	42
		DECIZII
		2014/680/UE, Euratom
	*	Decizia reprezentanților guvernelor statelor membre din 24 septembrie 2014 privind numirea unor judecători în cadrul Curții de Justiție	45
		2014/681/UE, Euratom
	*	Decizia reprezentanților guvernelor statelor membre din 24 septembrie 2014 privind numirea unui judecător în cadrul Curții de Justiție	46
		2014/682/UE
	*	Decizia Consiliului din 25 septembrie 2014 de numire a unui supleant bulgar în cadrul Comitetului Regiunilor	47
		2014/683/UE
	*	Decizia Consiliului din 25 septembrie 2014 de numire a unui membru britanic în cadrul Comitetului Regiunilor	48
		2014/684/UE
	*	Decizia Consiliului din 25 septembrie 2014 de numire a nouă membri greci și a doisprezece supleanți greci în cadrul Comitetului Regiunilor	49
	*	Decizia 2014/685/PESC a Consiliului din 29 septembrie 2014 de modificare a Acțiunii comune 2008/124/PESC privind misiunea Uniunii Europene de sprijinire a supremației legii în Kosovo, EULEX KOSOVO	51
		2014/686/UE
	*	Decizia Comisiei din 3 iulie 2014 privind ajutorul de stat SA.33927 (12/C) (ex 11/NN) pus în aplicare de Belgia — Schemă de garantare care protejează acțiunile membrilor persoane fizice ai cooperativelor financiare [notificată cu numărul C(2014) 1021] ( 1 )	53
		2014/687/UE
	*	Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 26 septembrie 2014 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pentru producerea celulozei, hârtiei și cartonului [notificată cu numărul C(2014) 6750] ( 1 )	76

(EUR/100 kg)
Codul NC	Codul țării terțe (1)	Valoarea forfetară de import
0702 00 00	MK	67,6
	TR	85,0
	XS	74,9
	ZZ	75,8
0707 00 05	MK	29,8
	TR	100,6
	ZZ	65,2
0709 93 10	TR	110,7
0709 93 10	ZZ	110,7
0805 50 10	AR	139,2
	CL	139,2
	IL	107,6
	TR	120,7
	UY	112,1
	ZA	171,0
	ZZ	131,6
0806 10 10	BR	167,9
	MK	103,8
	TR	119,6
	ZZ	130,4
0808 10 80	BA	41,5
	BR	56,4
	CL	101,5
	NZ	110,2
	US	135,4
	ZA	97,0
	ZZ	90,3
0808 30 90	CN	104,2
	TR	115,8
	ZZ	110,0
0809 40 05	MK	13,1
0809 40 05	ZZ	13,1

(în EUR)
Cod NC	Valoarea prețului reprezentativ per 100 kg net din produsul în cauză	Valoarea taxei suplimentare per 100 kg net din produsul în cauză	Valoarea taxei care trebuie aplicată la import în urma suspendării prevăzute la articolul 40 din Regulamentul (CE) nr. 951/2006 per 100 kg net din produsul în cauză (1)
1703 10 00 (2)	13,48	—	0
1703 90 00 (2)	15,93	—	0