18.9.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 276/3

PROTOCOL

la Acordul de stabilizare și de asociere între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, pe de altă parte, pentru a ține seama de aderarea Republicii Croația la Uniunea Europeană

REGATUL BELGIEI,

REPUBLICA BULGARIA,

REPUBLICA CEHĂ,

REGATUL DANEMARCEI,

REPUBLICA FEDERALĂ GERMANIA,

REPUBLICA ESTONIA,

IRLANDA,

REPUBLICA ELENĂ,

REGATUL SPANIEI,

REPUBLICA FRANCEZĂ,

REPUBLICA CROAȚIA,

REPUBLICA ITALIANĂ,

REPUBLICA CIPRU,

REPUBLICA LETONIA,

REPUBLICA LITUANIA,

MARELE DUCAT AL LUXEMBURGULUI,

UNGARIA,

REPUBLICA MALTA,

REGATUL ȚĂRILOR DE JOS,

REPUBLICA AUSTRIA,

REPUBLICA POLONĂ,

REPUBLICA PORTUGHEZĂ,

ROMÂNIA,

REPUBLICA SLOVENIA,

REPUBLICA SLOVACĂ,

REPUBLICA FINLANDA,

REGATUL SUEDIEI,

REGATUL UNIT AL MARII BRITANII ȘI IRLANDEI DE NORD,

părți contractante la Tratatul privind Uniunea Europeană, la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, denumite în continuare „statele membre”, și

UNIUNEA EUROPEANĂ și COMUNITATEA EUROPEANĂ A ENERGIEI ATOMICE,

denumite în continuare „Uniunea Europeană”,

pe de o parte, și

FOSTA REPUBLICĂ IUGOSLAVĂ A MACEDONIEI

pe de altă parte,

având în vedere aderarea Republicii Croația (denumită în continuare „Croația”) la Uniunea Europeană la 1 iulie 2013,

întrucât:

(1)

Acordul de stabilizare și de asociere încheiat între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, pe de altă parte (denumit în continuare „ASA”), a fost semnat la Luxemburg la data de 9 aprilie 2001 și a intrat în vigoare la data de 1 aprilie 2004.

(2)	Tratatul privind aderarea Croației la Uniunea Europeană (denumit în continuare „Tratatul de aderare”) a fost semnat la Bruxelles la 9 decembrie 2011.

(3)	Croația a aderat la Uniunea Europeană la 1 iulie 2013.

(4)	În conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Actul de aderare a Croației, aderarea Croației la ASA urmează să fie convenită prin încheierea unui protocol la ASA.

(5)	S-au desfășurat consultări în temeiul articolului 35 alineatul (3) din ASA în vederea asigurării faptului că s-a ținut seama de interesele reciproce ale Uniunii Europene și ale fostei Republici iugoslave a Macedoniei prevăzute de acordul respectiv,

CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:

SECȚIUNEA I

Părțile contractante

Articolul 1

Croația este parte la Acordul de stabilizare și de asociere între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Muntenegru, pe de altă parte, semnat la Luxemburg la 9 aprilie 2001, și adoptă, în același mod ca și celelalte state membre la Uniunii Europene, textele ASA, precum și declarațiile comune și declarațiile unilaterale anexate actului final semnat la aceeași dată, și respectiv, ia act de acestea.

ADAPTĂRI ALE TEXTULUI ASA, INCLUSIV ALE ANEXELOR ACESTUIA ȘI ALE PROTOCOALELOR LA ACESTA

SECȚIUNEA II

Produse agricole

Articolul 2

Produse agricole stricto sensu

(1) Anexa IV (a) la ASA se înlocuiește cu textul din anexa I la prezentul protocol.

(2) Anexa IV (b) la ASA se înlocuiește cu textul din anexa II la prezentul protocol.

(3) Anexa IV (c) la ASA se înlocuiește cu textul din anexa III la prezentul protocol.

(4) Articolul 27 din ASA se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 27

Produse agricole

(1) Uniunea Europeană elimină drepturile vamale și taxele cu efect echivalent la importul de produse agricole originare din fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, altele decât cele încadrate la pozițiile 0102, 0201, 0202, 1701, 1702 și 2204 din Nomenclatura combinată.

Pentru produsele care fac obiectul capitolelor 7 și 8 din Nomenclatura combinată, pentru care Tariful vamal comun prevede aplicarea unor taxe vamale ad valorem și o taxă vamală specifică, nu se elimină decât partea ad valorem din taxa respectivă.

(2) De la data intrării în vigoare a protocolului la prezentului acord pentru a ține seama de aderarea Republicii Croația la Uniunea Europeană, Uniunea Europeană fixează taxele vamale aplicabile importurilor în Uniunea Europeană de produse din categoria «baby beef», definite la anexa III și originare din fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, la 20 % din taxa ad valorem și la 20 % din taxa specifică prevăzute în Tariful vamal comun al Comunităților Europene, în limita unui contingent tarifar anual de 1 650 de tone exprimat în greutate a carcasei.

Uniunea Europeană aplică accesul cu scutire de drepturi vamale importurilor în Uniunea Europeană de produse originare din fosta Republică iugoslavă a Macedoniei încadrate la pozițiile 1701 și 1702 din Nomenclatura combinată, în limita unui contingent tarifar anual de 7 000 de tone (greutate netă).

(4)(3) De la data intrării în vigoare a protocolului la prezentului acord pentru a ține seama de aderarea Republicii Croația la Uniunea Europeană, fosta Republică iugoslavă a Macedoniei:

(a)	elimină taxele vamale aplicabile importurilor anumitor produse agricole originare din Uniunea Europeană, enumerate la anexa IV litera (a);

(b)	elimină taxele vamale aplicabile importurilor anumitor produse agricole originare din Uniunea Europeană, enumerate la anexa IV litera (b), în limita contingentelor tarifare prevăzute pentru fiecare produs în anexa respectivă;

(c)	elimină taxele vamale aplicabile importurilor anumitor produse agricole originare din Uniunea Europeană, enumerate la anexa IV litera (c), în limita contingentelor tarifare prevăzute pentru fiecare produs în anexa respectivă.

(4) Regimul comercial aplicabil vinurilor și băuturilor spirtoase se definește într-un protocol adițional privind vinurile și băuturile spirtoase.”

(5) Anexa IV (d) la ASA se elimină.

Articolul 3

Produse pescărești

(1) Articolul 28 alineatul (2) din ASA se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei elimină toate taxele cu efect echivalent taxelor vamale și elimină taxele vamale aplicabile importurilor de pești și produse pescărești originare din Uniunea Europeană, cu excepția produselor enumerate în anexele V(b) și V(c), în care se stabilesc reducerile tarifare pentru produsele enumerate în anexele respective.”

(2) Textul anexei IV la prezentul protocol se adaugă la ASA ca anexa V(c).

Articolul 4

Produse agricole transformate

(1) Anexa II la protocolul 3 la ASA se înlocuiește cu textul din anexa V la prezentul protocol.

(2) Anexa III la protocolul 3 la ASA se înlocuiește cu textul din anexa VI la prezentul protocol.

Articolul 5

Acordul privind vinurile și băuturile spirtoase

Punctele 1 și 3 din anexa I [Acord între Comunitatea Europeană și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei privind stabilirea de concesii preferențiale reciproce pentru anumite vinuri, menționat la articolul 27 alineatul (4) din ASA] la Protocolul adițional de adaptare a aspectelor comerciale din ASA, pentru a ține seama de rezultatul negocierilor dintre părți privind stabilirea de concesii preferențiale reciproce pentru anumite vinuri, recunoașterea, protecția și controlul reciproce ale denumirilor vinurilor și recunoașterea, protecția și controlul reciproce ale denumirilor băuturilor spirtoase și băuturilor aromatizate, se înlocuiesc cu textul anexei VII la prezentul protocol.

SECȚIUNEA III

Reguli de origine

Articolul 6

Anexa IV la protocolul 4 la ASA se înlocuiește cu textul din anexa VIII la prezentul protocol.

SECȚIUNEA IV

Dispoziții tranzitorii

Articolul 7

OMC

Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei se obligă să nu facă nicio revendicare, solicitare sau trimitere la o instanță și să nu modifice sau să retragă vreo concesie în temeiul articolelor XXIV.6 și XXVIII din GATT din 1994 în legătură cu această extindere a Uniunii Europene.

Articolul 8

Dovada de origine și cooperare administrativă

(1) Dovezile privind originea eliberate corespunzător fie de fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, fie de Croația, în cadrul acordurilor preferențiale sau al regimurilor autonome aplicate între acestea se acceptă în țările în cauză, cu condiția ca:

(a)	dobândirea unei astfel de origini să confere un tratament tarifar preferențial pe baza măsurilor tarifare preferențiale cuprinse în ASA;

(b)	dovada de origine și documentele de transport să fi fost eliberate cel târziu în ziua anterioară datei aderării;

(c)	dovada de origine să fie înaintată autorităților vamale în termen de patru luni de la data aderării.

Atunci când mărfurile au fost declarate la import fie în fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, fie în Croația, înainte de data aderării, în temeiul acordurilor preferențiale sau regimurilor autonome aplicate între fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și Croația la acea dată, dovada de origine eliberată retroactiv în temeiul acordurilor sau regimurilor în cauză poate fi de asemenea acceptată, cu condiția să fie înaintată autorităților vamale în termen de patru luni de la data aderării.

(2) Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și Croația sunt autorizate să mențină autorizațiile prin care a fost acordat statutul de „exportatori autorizați” în cadrul acordurilor preferențiale sau regimurilor autonome aplicate între ele, cu condiția ca:

(a)	să se prevadă astfel și în acordul încheiat între fosta Republică iugoslavă a Macedoniei și Uniunea Europeană înainte de data aderării; și

(b)	exportatorul autorizat să aplice regulile de origine în vigoare în temeiul acordului respectiv.

Autorizațiile în cauză se înlocuiesc, în termen de cel mult un an de la data aderării Croației, cu noi autorizații eliberate în conformitate cu condițiile prevăzute în ASA.

(3) Cererile de verificare ulterioară a dovezii originii eliberate în temeiul acordurilor preferențiale sau regimurilor autonome menționate la alineatul (1) de mai sus se acceptă de către autoritățile vamale competente fie ale fostei Republici iugoslave a Macedoniei, fie ale Croației, pe o perioadă de trei ani de la data emiterii dovezii originii în cauză și pot fi făcute de către autoritățile respective timp de trei ani de la data acceptării dovezii originii înaintate autorităților respective în sprijinul unei declarații de import.

Articolul 9

Mărfuri în tranzit

(1) Dispozițiile ASA pot fi aplicate mărfurilor exportate fie din fosta Republică iugoslavă a Macedoniei către Croația, fie din Croația către fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, în conformitate cu dispozițiile Protocolului nr. 4 la ASA și care, la data aderării, sunt fie în tranzit, fie depozitate temporar, într-un depozit vamal sau într-o zonă liberă, în fosta Republică iugoslavă a Macedoniei sau în Croația.

(2) Tratamentul preferențial poate fi acordat în cazurile menționate anterior cu condiția înaintării către autoritățile vamale din țara importatoare, în termen de patru luni de la data aderării Croației, a dovezii de origine eliberate retroactiv de autoritățile vamale din țara exportatoare.

Articolul 10

Contingente în 2013

Pentru anul 2013, volumul noilor contingente tarifare și creșterile volumului contingentelor tarifare existente se calculează în mod proporțional din volumul de bază, ținând seama de perioada scursă înainte de 1 iulie 2013.

SECȚIUNEA V

Dispoziții generale și finale

Articolul 11

Prezentul protocol și anexele la acesta constituie parte integrantă a ASA.

Articolul 12

(1) Prezentul protocol se aprobă de Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia și de fosta Republică iugoslavă a Macedoniei în conformitate cu procedurile proprii.

(2) Părțile își notifică reciproc îndeplinirea procedurilor corespunzătoare menționate la alineatul (1). Instrumentele de aprobare se depun la Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene.

Articolul 13

(1) Protocolul intră în vigoare în prima zi a primei luni următoare datei depunerii ultimului instrument de aprobare.

(2) În cazul în care nu au fost depuse toate instrumentele de aprobare a prezentului protocol până la 1 iulie 2013, prezentul protocol se aplică, cu titlu provizoriu, de la 1 iulie 2013.

Articolul 14

Prezentul protocol este redactat în dublu exemplar în fiecare dintre limbile oficiale ale părților, fiecare text fiind egal autentic.

Articolul 15

Textul ASA, inclusiv anexele și protocoalele care formează parte integrantă din acord, Actul final și declarațiile anexate la acesta se redactează în limba croată, iar textele respective sunt autentice în aceeași măsură ca și textele originale. Consiliul de stabilizare și asociere aprobă textele menționate.

ANEXA I

„ANEXA IV(a)

IMPORTURI ÎN FOSTA REPUBLICĂ IUGOSLAVĂ A MACEDONIEI DE PRODUSE AGRICOLE ORIGINARE DIN UNIUNEA EUROPEANĂ (TAXĂ VAMALĂ ZERO)

(taxă vamală zero)

[menționate la articolul 27 alineatul (3) litera (a)]

Cod NC

Denumirea mărfurilor

0101

Cai, măgari, catâri și bardoi, vii:

–

Cai:

0101 21 00

– –	Animale de reproducție de rasă pură

0101 29

– –

Altele:

0101 29 90

– – –

Altele

0101 30 00

–

Măgari

0101 90 00

–

Altele

0102

Animale vii din specia bovine

–

Vite:

0102 29

– –

Altele:

0102 29 05

– – –

Din subgenul Bibos sau din subgenul Poephagus

– – –

Altele:

– – – –

Cu o greutate de peste 80 kg, dar de maximum 160 kg:

0102 29 21

– – – – –

Destinate sacrificării

0102 29 29

– – – – –

Altele:

– – – –

Cu o greutate de peste 160 kg, dar de maximum 300 kg:

0102 29 41

– – – – –

Destinate sacrificării

0102 29 49

– – – – –

Altele:

– – – –

Cu o greutate de peste 300 kg:

– – – – –

Juninci (bovine femele care nu au fătat niciodată):

0102 29 51

– – – – – –

Destinate sacrificării

0102 29 59

– – – – – –

Altele:

– – – – –

Vaci:

0102 29 61

– – – – – –

Destinate sacrificării

0102 29 69

– – – – – –

Altele:

– – – – –

Altele:

0102 29 91

– – – – – –

Destinate sacrificării

0102 29 99

– – – – – –

Altele:

–

Bivoli:

0102 39

– –

Altele:

0102 39 10

– – –

Specii de animale domestice

0102 39 90

– – –

Altele

0102 90

–

Altele:

– –

Altele:

0102 90 91

– – –

Specii de animale domestice

0102 90 99

– – –

Altele

0103

Animale vii din specia porcine:

0103 10 00

–	Animalele de reproducție de rasă pură

–

Altele:

0103 91

– –	Cu o greutate sub 50 kg

0104

Animale vii din specia ovină sau caprină:

0104 10

–	din specia ovine:

0104 10 10

– –	Animale de reproducție de rasă pură

0104 20

–

Capre:

0104 20 10

– –	Animale de reproducție de rasă pură

0105

Păsări de curte vii, din specia Gallus domesticus, rațe, gâște, curcani, curci și bibilici:

–	Cu o greutate de maximum 185 g:

0105 11

– –	Din cocoși și găini din specia Gallus domesticus

– – –

Găini de selecție și de reproducție:

0105 11 11

– – – –

Specii ouătoare

0105 11 19

– – – –

Altele

– – –

Altele:

0105 11 99

– – – –

Altele

0105 12 00

– –	Curcani și curci:

0105 13 00

– –

Rațe:

0105 14 00

– –

Gâște:

0105 15 00

– –

Bibilici

–

Altele:

0105 94 00

– –	Cocoși și găini din specia Gallus domesticus

0105 99

– –

Altele:

0105 99 10

– – –

Rațe

0105 99 20

– – –

Gâște

0105 99 30

– – –

Curcani și curci

0105 99 50

– – –

Bibilici

0106

Alte animale vii

0201

Carne de animale din specia bovine, proaspătă sau refrigerată

0202

Carne de animale din specia bovine, congelată

0205 00

Carne de cal, de măgar, de catâr sau de bardou, proaspătă, refrigerată sau congelată

0206

Organe comestibile de animale din speciile bovine, porcine, ovine, caprine, cabaline, de măgari, de catâri sau de bardoi, proaspete, refrigerate sau congelate

0207

Carne și organe comestibile, proaspete, refrigerate sau congelate, de păsări de la poziția 0105

0208

Altă carne și organe comestibile, proaspete, refrigerate sau congelate

0209

Slănină fără părți slabe, grăsime de porc și de pasăre, netopite și nici altfel extrase, proaspete, refrigerate, congelate, sărate sau în saramură, uscate sau afumate:

0209 10

–

Porcine:

0209 10 90

– –	Grăsime de porc, alta decât cea de la subpozițiile 0209 10 11 și 0209 10 19

0209 90 00

–

Altele

0210

Carne și organe comestibile, sărate sau în saramură, uscate sau afumate; făină și pudră, comestibile, de carne sau de organe

0402

Lapte și smântână, concentrate sau cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori:

0402 10

–	Sub formă de praf, granule sau alte forme solide, cu un conținut de grăsimi de maximum 1,5 % din greutate:

– –	Fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori:

0402 10 19

– – –

Altele

– –

Altele:

0402 10 91

– – –

În ambalaje directe, cu un conținut net de maximum 2,5 kg:

0402 10 99

– – –

Altele

–	Sub formă de praf, granule sau alte forme solide, cu un conținut de grăsimi de peste 1,5 % din greutate:

0402 21

– –	Fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori:

0402 29

– –

Altele:

–

Altele:

0402 91

– –	Fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori

0402 99

– –

Altele

0404

Zer, concentrat sau neconcentrat sau cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori; produse din compuși naturali ai laptelui, cu sau fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori, nemenționate și neincluse în altă parte

0405

Unt și alte grăsimi care provin din lapte; pastă din lapte pentru tartine

0405 10

–

Unt

0405 20

–	Produse lactate tartinabile:

0405 20 90

– –	Cu un conținut de grăsimi mai mare de 75 %, dar mai mic de 80 % din greutate

0405 90

–

Altele

0408

Ouă de păsări, fără coajă, și gălbenușuri de ouă, proaspete, uscate, fierte în apă sau în abur, turnate, congelate sau conservate în alt mod, cu sau fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori

0410 00 00

Produse comestibile de origine animală, nemenționate și neincluse în altă parte

0601

Bulbi, tuberculi, cepe, rădăcini tuberculate, grife și rizomi, în repaus vegetativ, în vegetație sau în floare; plante și rădăcini de cicoare, altele decât rădăcinile de la poziția 1212

0602

Alte plante vii (inclusiv rădăcinile acestora), butași și altoi; spori de ciuperci:

0602 10

–	Butași nerădăcinoși și altoi

0602 20

–	Arbori, arbuști, copăcei și tufișuri, cu fructe comestibile, altoiți sau nealtoiți:

0602 30 00

–	Rododendroni și azalee, altoiți sau nealtoiți

0602 40 00

–	Trandafiri, altoiți sau nealtoiți

0602 90

–

Altele:

0602 90 10

– –	Spori de ciuperci

0602 90 30

– –	Răsaduri de legume și răsaduri de căpșuni

– –

Altele:

– – –

Plante care cresc în aer liber:

– – – –

Arbori, arbuști și tufișuri:

0602 90 41

– – – – –

Arbori forestieri

– – – – –

Altele:

0602 90 45

– – – – – –

Butași rădăcinoși și plante tinere

0602 90 49

– – – – – –

Alte specii

0602 90 50

– – – –

Alte plante care cresc în aer liber

– – –

Plante de interior:

0602 90 70

– – – –

Butași rădăcinoși și plante tinere, cu excepția cactușilor

– – – –

Altele:

0602 90 91

– – – – –

Plante cu flori, îmbobocite sau în floare, cu excepția cactușilor

0602 90 99

– – – – –

Altele

0603

Flori și boboci de flori, tăiate pentru buchete sau ornamente, proaspete, uscate, albite, vopsite, impregnate sau pregătite în alt mod

0604

Frunze, ramuri și alte părți de plante, fără flori și fără boboci de flori, ierburi, mușchi și licheni, pentru buchete și ornamente, proaspete, uscate, albite, vopsite, impregnate sau pregătite în alt mod

0701

Cartofi, în stare proaspătă sau refrigerată:

0701 10 00

–

Semințe

0703

Ceapă, ceapă eșalotă, usturoi, praz și alte legume aliacee, în stare proaspătă sau refrigerată:

0703 10 00

–	Ceapă și ceapă eșalotă

– –

Ceapă:

0703 10 19

– – –

Altele:

0703101910

– – – –

Destinate însămânțării

0703101930

– – – –

Arpagic

0703 90 00

–	Praz și alte legume aliacee:

0703900010

– –	Destinate însămânțării

0709

Alte legume, în stare proaspătă sau refrigerată:

–

Altele:

0709 99

– –

Altele:

0709 99 60

– – –

Porumb dulce

0710

Legume (nefierte sau fierte în apă sau în abur), congelate:

0710 80

–	Alte legume:

0710 80 10

– –

Măsline

0710 80 80

– –

Anghinare

0710 80 85

– –	Sparanghel

0711

Legume conservate provizoriu (de exemplu cu gaz sulfuros, în saramură, în apă sulfuroasă sau în alte soluții care asigură provizoriu conservarea lor), dar improprii consumului alimentar în această stare:

0711 20

–

Măsline

0712

Legume uscate, întregi, tăiate felii sau bucăți, sfărâmate sau pulverizate, dar nepreparate în alt mod:

0712 20 00

–

Ceapă

–	Ciuperci, inclusiv din speciile Auricularia, Tremella și trufe:

0712 31 00

– –	Ciuperci din genul Agaricus

0712 32 00

– –	Ciuperci din specia Auricularia

0712 33 00

– –	Ciuperci din specia Tremella

0712 39 00

– –

Altele

0712 90

–	Alte legume; amestecuri de legume:

0712 90 05

– –	Cartofi, chiar tăiați în bucăți sau în felii, dar nepreparați în alt mod

– –	Porumb dulce (Zea mays var. saccharata):

0712 90 19

– – –

Altele

0712 90 30

– –

Roșii:

0712 90 50

– –

Morcovi:

0712 90 90

– –

Altele:

0713

Legume păstăi uscate, curățate de păstăi, chiar decorticate sau sfărâmate:

0713 10

–	Mazăre (Pisum sativum):

0713 10 10

– –	Destinată însămânțării

0713 20 00

–

Năut:

0713200010

– –

Semințe:

–	Fasole (Vigna spp., Phaseolus spp.):

0713 31 00

– –	Fasole din speciile Vigna mungo (L.) Hepper sau Vigna radiata (L.) Wilczek:

0713310010

– – –

Semințe

0713 32 00

– –	Fasole «mică roșie» (Adzuki) (Phaseolus sau Vigna angularis):

0713320010

– – –

Semințe

0713 33

– –	Fasole, inclusiv albă (Phaseolus vulgaris):

0713 33 10

– – –

Destinată însămânțării

0713 34 00

– –	Fasole Bambara (Vigna subterranea sau Voandzeia subterranea):

0713340010

– – –

Destinată însămânțării

0713 35 00

– –	Fasole — ochi negri (Vigna unguiculata):

0713350010

– – –

Destinată însămânțării

0713 39 00

– –	Alte specii:

0713390010

– – –

Destinate însămânțării

0713 40 00

–

Linte:

0713400010

– –	Destinată însămânțării

0713 50 00

–	Bob mare (Vicia faba var. major) și măzăriche (Vicia faba var. equina, Vicia faba var. minor)

0713500010

– –	Destinat însămânțării

0713 60 00

–	Mazăre de Angola (Cajanus cajan):

0713600010

– –	Destinată însămânțării

0713 90 00

–

Altele:

0713900010

– –	Destinate însămânțării

0714

Rădăcini de manioc, de arorut sau de salep, topinamburi, batate și rădăcini și tuberculi similari, cu conținut ridicat de fecule sau inulină, proaspete, refrigerate, congelate sau uscate, chiar tăiate în bucăți sau aglomerate sub formă de pelete; măduvă de sagotier

0801

Nuci de cocos, nuci de Brazilia și nuci de cajou, proaspete sau uscate, chiar decojite sau fără pieliță

0802

Alte nuci cu coajă, proaspete sau uscate, chiar decojite sau fără pieliță

0803

Banane, inclusiv din specia «plantains» (Musa paradisiaca), proaspete sau uscate

0804

Curmale, smochine, ananas, avocado, guave, mango și mangustan, proaspete sau uscate

0805

Citrice, proaspete sau uscate

0810

Alte fructe proaspete:

0810 20

–	Zmeură, dude, mure și hibrizi ai acestora

0810 30

–	Coacăze negre, albe sau roșii și agrișe

0810 40

–	Merișor, afine și alte fructe din genul Vaccinium

0810 50 00

–	Fructele kiwi

0810 60 00

–

Durian

0810 70 00

–

Kaki

0810 90

–

Altele

0811

Fructe și fructe nucifere, fierte sau nu în apă sau în abur, congelate, chiar cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori

0812

Fructe și fructe nucifere conservate provizoriu (de exemplu cu ajutorul gazului sulfuros, în saramură, în apă sulfurată sau prin adăugare de alte substanțe care asigură provizoriu conservarea lor), dar improprii alimentației în această stare

0813

Fructe uscate, altele decât cele de la pozițiile 0801-0806; amestecuri de fructe uscate sau de fructe nucifere de la acest capitol

0814 00 00

Coji de citrice sau de pepeni (inclusiv pepeni verzi), proaspete, congelate, uscate, conservate temporar în saramură, apă sulfuroasă sau în alte soluții de conservare

0901

Cafea, chiar prăjită sau decafeinizată; coji și pelicule de cafea; înlocuitori de cafea care conțin cafea, indiferent de proporțiile amestecului

0902

Ceai, chiar aromatizat

0904

Piper din genul Piper; fructe uscate sau zdrobite din genul Capsicum sau din genul Pimenta:

–

Piper:

0904 11 00

– –	Nemăcinat și nepulverizat

0904 12 00

– –	Măcinat sau pulverizat

0905

Vanilie

0906

Scorțișoară și flori de scorțișoară

0907

Cuișoare (fructe întregi, cuișoare și codițe)

0908

Nucșoară, mirodenie din coaja uscată a nucșoarei și cardamom

0909

Semințe de anason, de badian, de fenicul, de coriandru, de chimen sau de chimion; boabe de ienupăr

0910

Ghimbir, șofran, curcumă, cimbru, frunze de dafin, curry și alte mirodenii

1001

Grâu și meslin:

–

Grâu dur:

1001 11 00

– –

Semințe

1002

Secară

1003

Orz:

1003 10 00

–

Semințe

1003 90 00

–

Altele:

1003900010

– –	Pentru bere

1003900020

– –	Pentru animale

1003900090

– –

Altele

1004

Ovăz

1005

Porumb:

1005 10

–

Semințe

1006

Orez:

1006 10

–	Orez nedecorticat (orez paddy):

1006 10 10

– –	Destinat însămânțării

1007

Sorg boabe

1008

Hrișcă, mei și semințe de iarba-cănărașului; alte cereale

1102

Făină de cereale, alta decât de grâu sau de meslin

1103

Crupe, griș și aglomerate sub formă de pelete, din cereale

1104

Boabe de cereale altfel prelucrate (de exemplu decojite, presate, sub formă de fulgi, lustruite, tăiate sau zdrobite), cu excepția orezului de la poziția 1006; germeni de cereale, întregi, presați, sub formă de fulgi sau zdrobiți

1105

Făină, griș, pudră, fulgi, granule și aglomerate sub formă de pelete, din cartofi

1106

Făină, griș și pudră din legume păstăi uscate, de la poziția 0713, din sago sau din rădăcini sau tuberculi de la poziția 0714 și din produsele de la capitolul 8

1107

Malț, chiar prăjit

1108

Amidon și fecule; inulină

1201

Boabe de soia, chiar sfărâmate

1202

Arahide, neprăjite și nici altfel preparate termic, chiar decorticate sau sfărâmate

1203 00 00

Copră

1204

Semințe de in, chiar sfărâmate

1207

Alte semințe și fructe oleaginoase, chiar sfărâmate

1208

Făină și griș din fructe și semințe oleaginoase, altele decât cele de muștar

1209

Semințe, fructe și spori, destinate însămânțării

1211

Plante și părți de plante, semințe și fructe din speciile folosite în principal în parfumerie, medicină sau ca insecticide, fungicide sau în scopuri similare, proaspete sau uscate, chiar tăiate, sfărâmate sau sub formă de pulbere

1212

Roșcove, alge, sfeclă de zahăr și trestie de zahăr, proaspete, refrigerate, congelate sau uscate, chiar pulverizate; sâmburi și miez de sâmburi de fructe și alte produse vegetale (inclusiv rădăcini de cicoare neprăjite din varietatea Cichorium intybus sativum) din soiuri destinate în principal alimentației umane, nedenumite și necuprinse în altă parte

1213 00 00

Paie și pleavă de cereale brute, chiar tocate, măcinate, presate sau aglomerate sub formă de pelete

1214

Gulii furajere, sfeclă furajeră, rădăcini furajere, fân, lucernă, trifoi, sparcetă, varză furajeră, lupin, măzăriche și alte produse furajere similare, chiar aglomerate sub formă de pelete

1301

Lac; gume naturale, rășini, gume-rășini și oleorezine (spre exemplu, balsamuri)

1302

Seve și extracte vegetale; substanțe pectice, pectinați și pectați; agar-agar și alte mucilagii și agenți de mărire a vâscozității derivate din produse vegetale, chiar modificate:

–	Seve și extracte vegetale:

1302 11 00

– –

Opiu

1501

Grăsime de porc (inclusiv untură) și grăsime de pasăre, altele decât cele de la pozițiile 0209 sau 1503

1502

Grăsimi de animale din speciile bovine, ovine sau caprine, altele decât cele de la poziția 1503

1503

Stearină din untură, ulei de untură, oleo-stearină, oleomargarină și ulei de seu, neemulsionate, neamestecate și nici altfel preparate:

1504

Grăsimi și uleiuri și fracțiunile acestora, de pește sau de mamifere marine, chiar rafinate, dar nemodificate chimic

1508

Ulei de arahide și fracțiunile acestuia, chiar rafinate, dar nemodificate chimic

1509

Ulei de măsline și fracțiunile acestuia, chiar rafinate, dar nemodificate chimic

1510

Alte uleiuri și fracțiunile acestora, obținute numai din măsline, chiar rafinate, dar nemodificate chimic și amestecurile acestor uleiuri sau fracțiuni cu uleiuri sau fracțiuni de la poziția 1509

1511

Ulei de palmier și fracțiunile lui, chiar rafinate, dar nemodificate chimic

1512

Ulei de semințe de floarea-soarelui, de șofrănel sau de semințe de bumbac și fracțiunile acestora, chiar rafinate, dar nemodificate chimic:

–	Ulei de semințe de bumbac și fracțiunile lor:

1512 21

– –	Ulei brut, chiar fără gosipol

1512 29

– –

Altele

1513

Ulei de cocos (ulei de copră), de sâmburi de palmier sau de babassu și fracțiunile acestora, chiar rafinate, dar nemodificate chimic

1514

Uleiuri de rapiță, de rapiță sălbatică sau de muștar și fracțiunile acestora, chiar rafinate, dar nemodificate chimic:

–

Altele:

1514 99

– –

Altele

1515

Alte grăsimi și uleiuri de origine vegetală (inclusiv ulei de jojoba) și fracțiunile acestora, fixe, chiar rafinate, dar nemodificate chimic

–	Ulei din semințe de in și fracțiunile sale:

1515 11 00

– –

Ulei brut

1515 19

– –

Altele

1515 30

–	Ulei de ricin și fracțiunile acestuia

1515 50

–	Ulei de susan și fracțiunile acestuia

1515 90

–

Altele:

– –	Ulei de semințe de tutun și fracțiunile acestuia:

– – –

Ulei brut:

1515 90 21

– – – –

Destinat utilizărilor tehnice sau industriale, altele decât cele destinate fabricării produselor pentru alimentația umană

1515 90 29

– – – –

Altele

– – –

Altele:

1515 90 31

– – – –

Destinate utilizărilor tehnice sau industriale, altele decât cele destinate fabricării produselor pentru alimentația umană

1515 90 39

– – – –

Altele

– –	Alte uleiuri și fracțiunile acestora:

– – –

Uleiuri brute:

1515 90 40

– – – –

Destinate utilizărilor tehnice sau industriale, altele decât cele destinate fabricării produselor pentru alimentația umană

– – – –

Altele:

1515 90 51

– – – – –

Solide, prezentate în ambalaje directe, cu un conținut net de maximum 1 kg

1515 90 59

– – – – –

Solide, altfel prezentate; fluide

– – –

Altele:

1515 90 60

– – – –

Destinate utilizărilor tehnice sau industriale, altele decât cele destinate fabricării produselor pentru alimentația umană

– – – –

Altele:

1515 90 91

– – – – –

Solide, prezentate în ambalaje directe, cu un conținut net de maximum 1 kg

1515 90 99

– – – – –

Solide, altfel prezentate; fluide

1516

Grăsimi și uleiuri animale sau vegetale și fracțiunile lor, hidrogenate parțial sau total, interesterificate, reesterificate sau elaidinizate, chiar rafinate, dar neprelucrate altfel:

1516 10

–	Grăsimi și uleiuri animale și fracțiunile acestora

1517

Margarină; amestecuri sau preparate alimentare din grăsimi sau din uleiuri de origine animală sau vegetală sau din fracțiuni ale diferitelor grăsimi sau uleiuri din prezentul capitol, altele decât grăsimile și uleiurile alimentare și fracțiunile acestora de la poziția 1516:

1517 90

–

Altele:

– –

Altele:

1517 90 99

– – –

Altele

1603

Extracte și sucuri de carne, de pești sau de crustacee, de moluște sau de alte nevertebrate acvatice

1701

Zahăr din trestie sau din sfeclă și zaharoză chimic pură, în stare solidă:

–	Zahăr brut fără adaos de aromatizanți sau coloranți:

1701 12

– –	Sfeclă de zahăr

–

Altele:

1701 91 00

– –	Cu adaos de aromatizanți sau coloranți

1701 99

– –

Altele:

1701 99 90

– – –

Altele

1702

Alte zaharuri, inclusiv lactoza, maltoza, glucoza și fructoza chimic pure, în stare solidă; siropuri de zahăr fără adaos de substanțe aromatizante sau de coloranți; înlocuitori de miere, chiar amestecați cu miere naturală; caramel:

–	Lactoză și sirop de lactoză:

1702 11 00

– –	Care conțin lactoză minimum 99 % din greutate, exprimată în lactoză anhidră calculată la materia uscată

1702 19 00

– –

Altele

1702 20

–	Zahăr și sirop de arțar

1702 30

–	Glucoză și sirop de glucoză, care nu conțin fructoză sau cu un conținut de fructoză sub 20 % din greutate, în stare uscată:

1702 40

–	Glucoză și sirop de glucoză cu un conținut de fructoză de minimum 20 %, dar sub 50 % din greutate, în stare uscată, cu excepția zahărului invertit

1702 60

–	Alte fructoze și siropuri de fructoză cu un conținut de fructoză de peste 50 % din greutate, în stare uscată, cu excepția zahărului invertit

1703

Melase rezultate din extracția sau rafinarea zahărului

2005

Alte legume preparate sau conservate altfel decât în oțet sau în acid acetic, necongelate, altele decât produsele de la poziția 2006:

2005 10 00

–	Legume omogenizate

2005 70 00

–

Măsline

2007

Dulcețuri, jeleuri, marmelade, paste și piureuri de fructe, obținute prin fierbere, cu sau fără adaos de zahăr sau de alți îndulcitori

2301

Făină, pudră și aglomerate sub formă de pelete din carne sau organe, din pește sau din crustacee, moluște sau alte nevertebrate acvatice, improprii pentru alimentația umană; jumări:

2301 10 00

–	Făină, pudră și aglomerate sub formă de pelete din carne sau din organe; jumări

2302

Tărâțe, spărturi și alte reziduuri, chiar aglomerate sub formă de pelete, provenite din măcinarea, presarea, cernerea sau din alte procedee de prelucrare a cerealelor sau a leguminoaselor

2303

Reziduuri rezultate de la fabricarea amidonului și reziduuri similare, pulpa de sfeclă-de-zahăr, resturi rezultate din prelucrarea trestiei-de-zahăr și alte deșeuri rezultate de la fabricarea zahărului, depuneri și deșeuri rezultate de la fabricarea berii sau de la distilare, chiar aglomerate sub formă de pelete

2304 00 00

Turte și alte reziduuri solide, chiar măcinate sau aglomerate sub formă de pelete, rezultate din extracția uleiului de soia

2305 00 00

Turte și alte reziduuri solide, chiar măcinate sau aglomerate sub formă de pelete, rezultate din extracția uleiului de arahide

2306

Turte și alte reziduuri solide, chiar măcinate sau aglomerate sub formă de pelete, rezultate din extracția grăsimilor sau uleiurilor vegetale, altele decât cele de la pozițiile 2304 sau 2305

2307

Drojdii de vin; tartru brut

2308

Materiale vegetale și deșeuri vegetale, reziduuri și subproduse vegetale, chiar aglomerate sub formă de pelete, de tipul celor folosite în hrana animalelor, nedenumite și necuprinse în altă parte

2309

Preparate de tipul celor utilizate pentru hrana animalelor

2401

Tutunuri brute sau neprelucrate; deșeuri de tutun

4301

Blănuri brute (inclusiv capetele, cozile, labele și alte bucăți utilizate în blănărie), altele decât pieile brute de la pozițiile 4101, 4102 sau 4103”

ANEXA II

„ANEXA IV(b)

IMPORTURI ÎN FOSTA REPUBLICĂ IUGOSLAVĂ A MACEDONIEI DE PRODUSE AGRICOLE ORIGINARE DIN COMUNITATE (TAXĂ VAMALĂ ZERO)

(taxă vamală zero în limitele contingentelor tarifare)

[menționate la articolul 27 alineatul (3) litera (b)]

Cod NC

Denumirea mărfurilor

Contingent tarifar anual

(tone)

Taxa vamală aplicabilă cantităților excedentare

(în % din nivelul taxei vamale CNF)

0401

Lapte și smântână din lapte, neconcentrate, fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori:

800

100

0401 10

–	Cu un conținut de grăsimi de maximum 1 % din greutate:

0401 10 10

– –	În ambalaje directe cu un conținut net de maximum doi litri

0401

Lapte și smântână din lapte, neconcentrate, fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori:

2 400

100

0401 20

–	Cu un conținut de grăsimi de peste 1 %, dar maximum 6 % din greutate

0403

Lapte acru, lapte și smântână covăsite, iaurt, chefir și alte sortimente de lapte și smântână fermentate sau acrite, chiar concentrate, sau cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori, sau aromatizate, sau cu adaos de fructe, fructe nucifere sau cacao:

1 300

100

0403 10

–

Iaurturi:

– –	Nearomatizate, fără adaos de fructe, fructe nucifere sau cacao:

– – –

Fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori și care au un conținut de grăsimi:

0403 10 11

– – – –

De maximum 3 % din greutate

0403 10 13

– – – –

Mai mare de 3 %, dar maximum 6 % din greutate

0403 90

–

Altele:

– –	Nearomatizate, fără adaos de fructe, fructe nucifere sau cacao:

– – –

Altele:

– – – –

Fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori și care au un conținut de grăsimi:

0403 90 51

– – – – –

De maximum 3 % din greutate

0403 90 53

– – – – –

Mai mare de 3 %, dar maximum 6 % din greutate

0403 90 59

– – – – –

Mai mare de 6 % din greutate

0406

Brânză și caș:

100

0406 10

–	Brânză proaspătă (nefermentată), inclusiv brânza din zer, și caș

0406

Brânză și caș:

310

0406 20

–	Brânzeturi rase sau praf, de orice tip

0406 30

–	Brânză topită, alta decât cea rasă sau praf

0406

Brânză și caș:

650

100

0406 90

–	Alte brânzeturi

0701

Cartofi, în stare proaspătă sau refrigerată:

450

100

0701 90

–

Altele:

– –

Altele:

0701 90 90

– – –

Altele

0703

Ceapă, ceapă eșalotă, usturoi, praz și alte legume aliacee, în stare proaspătă sau refrigerată:

300

100

0703 10

–	Ceapă și ceapă eșalotă:

– –

Ceapă:

0703 10 19

– – –

Altele

1512

Ulei de semințe de floarea-soarelui, de șofrănel sau de semințe de bumbac și fracțiunile acestora, chiar rafinate, dar nemodificate chimic:

100

–	Uleiuri de semințe de floarea-soarelui sau de șofrănel și fracțiunile acestora:

1512 19

– –

Altele:

1512 19 90

– – –

Altele

1601 00

Cârnați și produse similare, din carne, din organe sau din sânge; preparate alimentare pe baza acestor produse

3 400

1602

Alte preparate și conserve din carne, din organe sau din sânge

2 050

2001

Legume, fructe și alte părți comestibile de plante, preparate sau conservate în oțet sau acid acetic:

100

2001 10 00

–	Castraveți și cornișoni

2003

Ciuperci și trufe, preparate sau conservate altfel decât în oțet sau acid acetic:

100

2003 10

–	Ciuperci din genul Agaricus:

2003 10 20

– –	Conservate provizoriu, complet fierte

2003 10 30

– –

Altele

2003 90

–

Altele:

2003 90 10

– –

Trufe

2005

Alte legume preparate sau conservate altfel decât în oțet sau în acid acetic, necongelate, altele decât produsele de la poziția 2006:

150

100

2005 20

–

Cartofi:

– –

Altele:

2005 20 20

– – –

Tăiați în felii subțiri, prăjiți sau copți, chiar sărați sau aromatizați, în ambalaje închise ermetic, pentru consumul direct

2005 20 80

– – –

Altele

2005

Alte legume preparate sau conservate altfel decât în oțet sau în acid acetic, necongelate, altele decât produsele de la poziția 2006:

100

2005 40 00

–	Mazăre (Pisum sativum)

2009

Sucuri fructe (inclusiv mustul de struguri) și sucuri de legume, nefermentate, fără adaos de alcool, cu sau fără adaos de zahăr sau de alți îndulcitori

300

100”

ANEXA III

„ANEXA IV(c)

IMPORTURI ÎN FOSTA REPUBLICĂ IUGOSLAVĂ A MACEDONIEI DE PRODUSE AGRICOLE ORIGINARE DIN UNIUNEA EUROPEANĂ (CONCESII ÎN LIMITELE CONTINGENTELOR TARIFARE)

[menționate la articolul 27 alineatul (3) litera (c)]

Cod NC

Denumirea mărfurilor

Contingent tarifar anual

(tone)

Taxa vamală aplicabilă

(în % din nivelul taxei vamale CNF)

0203

Carne de animale din specia porcine, proaspătă, refrigerată sau congelată

2 000

0203

Carne de animale din specia porcine, proaspătă, refrigerată sau congelată

200

0406

Brânză și caș

600

0701

Cartofi, în stare proaspătă sau refrigerată:

100

0701 90

–

Altele”

ANEXA IV

„ANEXA V(c)

IMPORTURI ÎN FOSTA REPUBLICĂ IUGOSLAVĂ A MACEDONIEI DE PRODUSE AGRICOLE ORIGINARE DIN UNIUNEA EUROPEANĂ

(Taxă vamală zero în limitele contingentelor tarifare)

[menționate la articolul 28 alineatul (2)]

Cod NC (1)	Denumirea mărfurilor	Contingentele anuale scutite de taxe vamale
0301 93 00	Crapi vii	75 tone

(1) Astfel cum a fost definit în legea privind tariful vamal — Monitorul Oficial nr. 23/03, 69/04, 10/08, 35/10 și 11/12 al fostei Republici iugoslave a Macedoniei; Decizia privind armonizarea și modificarea tarifului vamal — Monitorul Oficial nr. 169/12 al fostei Republici iugoslave a Macedoniei.”

ANEXA V

„ANEXA II

TAXE VAMALE APLICABILE MĂRFURILOR ORIGINARE DIN UNIUNEA EUROPEANĂ IMPORTATE ÎN FOSTA REPUBLICĂ IUGOSLAVĂ A MACEDONIEI

Cod NC

Denumirea mărfurilor

Taxa vamală aplicabilă

(în % din nivelul taxei vamale CNF)

0403

0403 10

–

Iaurturi:

– –	Aromatizate sau cu adaos de fructe, fructe nucifere sau cacao:

– – –

Pudră, granule sau alte forme solide, cu un conținut de grăsimi provenind din lapte:

0403 10 51

– – – –

De maximum 1,5 % din greutate

0403 10 53

– – – –

Mai mare de 1,5 %, dar maximum 27 % din greutate

0403 10 59

– – – –

De peste 27 %

– – –

Altele, cu un conținut de grăsimi provenind din lapte:

0403 10 91

– – – –

De maximum 3 % din greutate

0403 10 93

– – – –

Mai mare de 3 %, dar maximum 6 % din greutate

0403 10 99

– – – –

Mai mare de 6 % din greutate

0403 90

–

Altele:

– –	Aromatizate sau cu adaos de fructe, fructe nucifere sau cacao:

– – –

Pudră, granule sau alte forme solide, cu un conținut de grăsimi provenind din lapte:

0403 90 71

– – – –

De maximum 1,5 % din greutate

0403 90 73

– – – –

Mai mare de 1,5 %, dar maximum 27 % din greutate

0403 90 79

– – – –

Mai mare de 27 % din greutate

– – –

Altele, cu un conținut de grăsimi provenind din lapte:

0403 90 91

– – – –

De maximum 3 % din greutate

0403 90 93

– – – –

Mai mare de 3 %, dar maximum 6 % din greutate

0403 90 99

– – – –

Mai mare de 6 % din greutate

0405

Unt și alte grăsimi care provin din lapte; produse lactate tartinabile:

0405 20

–	Produse lactate tartinabile:

0405 20 10

– –	Cu un conținut de grăsimi egal cu sau mai mare de 39 %, dar mai mic de 60 % din greutate

0405 20 30

– –	Cu un conținut de grăsimi egal cu sau mai mare de 60 %, dar de maximum 75 % din greutate

0501 00 00

Păr uman, brut, chiar spălat sau degresat; deșeuri de păr uman

0502

Păr de porc sau de mistreț; păr de bursuc și alte tipuri de păr pentru perii și articole similare; deșeuri din aceste tipuri de păr

0505

Piei de păsări și alte părți de păsări, acoperite cu penele lor sau cu fulgii ori cu puful lor, pene și părți de pene (cu marginile fasonate sau nu) și puf, brute sau simplu curățate, dezinfectate sau tratate în vederea conservării lor; pulbere și deșeuri de pene sau de părți de pene

0506

Oase și coarne brute, degresate, prelucrate sumar (dar nedecupate în forme), tratate cu acid sau degelatinate; pulbere și deșeuri din acestea

0507

Fildeș, carapace de broască țestoasă, fanoane și filamente de fanoane de balenă, coarne, ramuri de coarne de cerb, copite, unghii, gheare și ciocuri, brute sau prelucrate sumar, dar nedecupate în forme; pulbere și deșeuri din aceste produse

0508 00 00

Corali și similare, brute sau prelucrate sumar, dar neprelucrate altfel; cochilii și carapace de moluște, de crustacee sau de echinoderme și oase de sepii, brute sau prelucrate sumar, dar nedecupate în forme, pulbere și deșeuri din acestea

0510 00 00

Chihlimbar cenușiu, castoreum, zibetă și mosc; cantaride; bilă, chiar uscată; glande și alte substanțe de origine animală folosite la prepararea produselor farmaceutice, proaspete, refrigerate, congelate sau altfel conservate provizoriu

0511

Produse de origine animală, nedenumite și necuprinse în altă parte, animale moarte menționate la capitolul 1 sau 3, improprii alimentației umane:

–

Altele:

0511 99

– –

Altele:

– – –

Bureți naturali de origine animală:

0511 99 31

– – – –

În stare brută

0511 99 39

– – – –

Alte specii

0710

Legume, nefierte sau fierte în apă sau în abur, congelate

0710 40 00

–	Porumb dulce

0711

0711 90

–	Alte legume; amestecuri de legume:

– –

Altele:

0711 90 30

– – –

Porumb dulce

0903 00 00

Maté

1212

Roșcove, alge, sfeclă de zahăr și trestie de zahăr, proaspete, refrigerate, congelate sau uscate, chiar pulverizate; sâmburi și miez de sâmburi de fructe și alte produse vegetale (inclusiv rădăcini de cicoare neprăjite din varietatea Cichorium intybus sativum) destinate în principal alimentației umane, nedenumite și necuprinse în altă parte:

–	Plante marine și alte alge:

1212 29 00

– –

Altele:

1302

Seve și extracte vegetale; substanțe pectice, pectinați și pectați; agar-agar și alte mucilagii și agenți de mărire a vâscozității, derivați din produse vegetale, chiar modificați:

–	Seve și extracte vegetale:

1302 12 00

– –	Din lemn-dulce

1302 13 00

– –

Din hamei

1302 19

– –

Altele:

1302 19 20

– – –

Din plante din genul Ephedra

1302 19 70

– – –

Altele

1302 20

–	Substanțe pectice, pectinați și pectați

100

–	Mucilagii și agenți de mărire a viscozității, derivați din produse vegetale, chiar modificați:

1302 31 00

– –

Agar-agar

1302 32

– –	Mucilagii și agenți de mărire a viscozității, derivați din roșcove, din boabe de roșcove sau din semințe de guar, chiar modificați:

1302 32 10

– – –

Din roșcove sau din boabe de roșcove

1401

Materii vegetale de tipul celor folosite în principal în industria împletiturilor (de exemplu bambus, ramuri de palmier, papură, stuf, trestie, răchită, rafie, paie de cereale curățate, albite sau vopsite, coajă de tei)

1404

Produse vegetale nedenumite și necuprinse în altă parte

1505 00

Usuc și grăsimi derivate din acesta, inclusiv lanolina

1506 00 00

Alte grăsimi și uleiuri de origine animală și fracțiunile lor, rafinate sau nu, dar nemodificate chimic

1515

Alte grăsimi și uleiuri de origine vegetală (inclusiv ulei de jojoba) și fracțiunile acestora, fixe, chiar rafinate, dar nemodificate chimic

1515 90

–

Altele:

1515 90 11

– –	Ulei de tung; uleiuri de jojoba și uleiuri de ortică; ceară de myrica și ceară de Japonia; fracțiunile acestora

1516

Grăsimi și uleiuri animale sau vegetale și fracțiunile lor, hidrogenate parțial sau total, interesterificate, reesterificate sau elaidinizate, chiar rafinate, dar neprelucrate altfel:

1516 20

–	Grăsimi și uleiuri animale sau vegetale și fracțiunile acestora:

1516 20 10

– –	Ulei de ricin hidrogenat, numit «ceară opal»

1517

1517 10

–	Margarină, cu excepția margarinei lichide

100

1517 90

–

Altele:

1517 90 10

– –	Cu un conținut de grăsimi din lapte mai mare de 10 %, dar de maximum 15 % din greutate

100

– –

Altele:

1517 90 93

– – –

Amestecuri sau preparate culinare utilizate pentru a ușura scoaterea preparatelor din forme

1518 00

Grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală și fracțiunile acestora fierte, oxidate, deshidratate, sulfurate, suflate, polimerizate prin căldură în vacuum sau gaz inert sau altfel modificate chimic, cu excepția celor de la poziția 1516; amestecuri sau preparate nealimentare din grăsimi sau uleiuri animale sau vegetale sau din fracțiuni ale diferitelor grăsimi sau uleiuri cuprinse în prezentul capitol, nedenumite și necuprinse în altă parte

1520 00 00

Glicerină brută; ape și leșii de glicerină

1521

Ceară de origine vegetală (alta decât trigliceridele), ceară de albine sau de alte insecte și spermanțet, chiar rafinată sau colorată

1522 00

Degras; reziduuri provenite din tratarea grăsimilor sau a cerii animale sau vegetale:

1522 00 10

–

Degras

1702

1702 50 00

–	Fructoză chimic pură

1702 90

–	Altele, inclusiv zahăr invertit și alte zaharuri și amestecuri de sirop de zahăr cu un conținut de fructoză de 50 % din greutate, în stare uscată:

1702 90 10

– –	Maltoză chimic pură

100

1704

Produse de cofetărie zaharoase (inclusiv ciocolata albă), fără conținut de cacao

1803

Pastă de cacao, degresată sau nu

1804 00 00

Unt, grăsime și ulei de cacao

1805 00 00

Pudră de cacao, fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori

1806

Ciocolată și alte preparate alimentare care conțin cacao:

1806 10

–	Pudră de cacao cu adaos de zahăr sau îndulcitori

1806 20

–	Alte preparate prezentate fie sub formă de blocuri sau bare în greutate de peste 2 kg, fie sub formă de lichid, de pastă, de pudră, de granule sau forme similare, ambalate în recipiente sau ambalaje directe cu un conținut de peste 2 kg

–	Altele, prezentate sub formă de tablete, batoane sau bare:

1806 31 00

– –

Umplute

1806 32

– –

Neumplute

1806 90

–

Altele

1901

Extracte de malț; preparate alimentare din făină, crupe, griș, amidon, fecule sau extracte de malț, care nu conțin cacao sau care conțin cacao într-o proporție de sub 40 % din greutate, calculată pe o bază complet degresată, nedenumite și necuprinse în altă parte; preparate alimentare din produsele de la pozițiile 0401-0404, care nu conțin cacao sau care conțin cacao într-o proporție de sub 5 % din greutate, calculată pe o bază complet degresată, nedenumite și necuprinse în altă parte

1902

Paste alimentare, chiar fierte sau umplute (cu carne sau cu alte substanțe) sau chiar altfel preparate, cum ar fi spaghete, macaroane, fidea, lazane, gnochi, ravioli, caneloni; cușcuș, chiar preparat:

–	Paste alimentare nefierte, neumplute și nici altfel preparate:

1902 11 00

– –	Care conțin ouă

1902 19

– –

Altele:

1902 20

–	Paste alimentare umplute, chiar fierte sau altfel preparate:

1902 20 10

– –	Care conțin pești, crustacee, moluște sau alte nevertebrate acvatice în proporție de peste 20 % din greutate

1902 20 30

– –	Care conțin, în greutate, minimum 20 % cârnați și alte produse similare, carne și organe de orice fel, inclusiv grăsimi de orice fel sau origine

100

– –

Altele:

1902 20 91

– – –

Fierte

1902 20 99

– – –

Altele

1902 30

–

Altele

1902 40

–

Cușcuș

1903 00 00

Tapioca și înlocuitorii săi preparați din fecule, sub formă de fulgi, granule, boabe mici, criblură sau alte forme similare

1904

Produse pe bază de cereale obținute prin expandare sau prăjire (de exemplu corn flakes); cereale (altele decât porumbul), sub formă de boabe sau sub formă de fulgi ori de alte grăunțe preparate (cu excepția făinii, a crupelor și a grișului), prefierte sau altfel preparate, nedenumite și necuprinse în altă parte

100

1905

Produse de brutărie, de patiserie și biscuiți, chiar cu adaos de cacao; ostii, cașete goale de tipul celor utilizate pentru medicamente, vafe cu capac, paste uscate din făină, din amidon sau din fecule în foi și produse similare

2001

Legume, fructe și alte părți comestibile de plante, preparate sau conservate în oțet sau acid acetic:

2001 90

–

Altele:

2001 90 30

– –	Porumb dulce (Zea mays var. saccharata)

2001 90 40

– –	Ignami, batate și părți comestibile similare de plante cu un conținut de amidon sau fecule de minimum 5 % din greutate

2001 90 92

– –	Fructe tropicale și fructe tropicale cu coajă; miez de palmier

2004

Alte legume preparate sau conservate altfel decât în oțet sau acid acetic, congelate, altele decât produsele de la poziția 2006:

2004 10

–

Cartofi:

– –

Altele:

2004 10 91

– – –

Sub formă de făină, griș sau fulgi

2004 90

–	Alte legume și amestecuri de legume:

2004 90 10

– –	Porumb dulce (Zea mays var. saccharata)

2005

Alte legume preparate sau conservate altfel decât în oțet sau în acid acetic, necongelate, altele decât produsele de la poziția 2006:

2005 20

–

Cartofi:

2005 20 10

– –	Sub formă de făină, griș sau fulgi

2005 80 00

–	Porumb dulce (Zea mays var. saccharata):

2008

Fructe, fructe nucifere și alte părți comestibile de plante, altfel preparate sau conservate, cu sau fără adaos de zahăr sau de alți îndulcitori sau de alcool, nedenumite și necuprinse în altă parte:

–	Fructe nucifere, arahide și alte semințe, chiar amestecate între ele:

2008 11

– –

Arahide:

2008 11 10

– – –

Unt de arahide

–	Altele, inclusiv amestecuri, altele decât cele de la subpoziția 2008 19:

2008 91 00

– –	Miez de palmier

2008 99

– –

Altele:

– – –

Fără adaos de alcool:

– – – –

Fără adaos de zahăr:

2008 99 85

– – – – –

Porumb, altul decât porumbul dulce (Zea mays var. saccharata)

2008 99 91

– – – – –

Ignami, batate și părți comestibile similare de plante cu un conținut de amidon sau fecule de minimum 5 % din greutate

2101

Extracte, esențe și concentrate de cafea, de ceai sau de maté și preparate pe bază de aceste produse sau pe bază de cafea, de ceai sau de maté; cicoare prăjită și alți înlocuitori prăjiți ai cafelei și extractele, esențele și concentratele acestora

2102

Drojdii (active sau inactive); alte microorganisme monocelulare moarte (cu excepția vaccinurilor de la poziția 3002); prafuri de copt preparate

100

2103

Preparate pentru sosuri și sosuri preparate; condimente și asezonatori, compuși; făină de muștar și muștar preparat:

2103 10 00

–	Sos de soia

2103 20 00

–	Ketchup și alte sosuri de tomate

100

2103 30

–	Făină și pudră de muștar și muștar preparat

2103 90

–

Altele:

2103 90 10

– –	Chutney de mango, lichid

2103 90 30

– –	Biter aromat, cu un titru alcoolic volumic de minimum 44,2 % vol și de maximum 49,2 % vol, cu un conținut de gențiană, mirodenii și ingrediente diverse de la 1,5 % până la 6 % din greutate, cu un conținut de zahăr de la 4 % până la 10 % și prezentat în recipiente cu un conținut de maximum 0,50 l

2103 90 90

– –

Altele:

2103909010

– – –

Amestec de ierburi pe bază de piper

2103909050

– – –

Maioneză

100

2103909090

– – –

Altele

2104

Supe, ciorbe și supe cremă preparate; preparate alimentare compuse, omogenizate:

2104 10 00

–	Supe, ciorbe și supe cremă preparate;

2104 20 00

–	Preparate alimentare compuse, omogenizate

2105 00

Înghețată și alte produse similare sub formă de înghețată, comestibilă, cu sau fără cacao

2106

Preparate alimentare nedenumite și necuprinse în altă parte:

2106 10

–	Concentrate de proteine și substanțe proteice texturate

2106 90

–

Altele:

2106 90 20

– –	Preparate alcoolice compuse, altele decât cele pe bază de substanțe odoriferante, de tipul celor utilizate pentru fabricarea băuturilor

– –

Altele:

2106 90 92

– – –

Care nu conțin grăsimi provenite din lapte, zaharoză, izoglucoză, glucoză, amidon sau fecule sau care conțin sub 1,5 % grăsimi provenite din lapte, sub 5 % zaharoză sau izoglucoză, sub 5 % glucoză, amidon sau fecule

2106 90 98

– – –

Altele

2201

Ape, inclusiv apele minerale naturale sau artificiale și apele gazeificate, care nu conțin zahăr sau alți îndulcitori și nici aromatizanți; gheață și zăpadă

2202

Ape, inclusiv ape minerale și ape gazeificate, care conțin zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizate și alte băuturi nealcoolice, cu excepția sucurilor de fructe sau de legume de la poziția 2009

2203 00

Bere fabricată din malț

2205

Vermuturi și alte vinuri din struguri proaspeți, aromatizate cu plante sau substanțe aromatice

2207

Alcool etilic nedenaturat cu titru alcoolic volumic de minimum 80 % vol; alcool etilic denaturat și alte distilate denaturate, cu orice titru

2208

Alcool etilic nedenaturat cu titru alcoolic volumic de maximum 80 % vol.; distilate, lichioruri și alte băuturi spirtoase

2402

Țigări de foi (inclusiv cele cu capete tăiat(e), trabucuri și țigarete, din tutun sau din înlocuitori de tutun

2403

Alte produse din tutun și înlocuitorii săi, prelucrate; tutunuri «omogenizate» sau «reconstituite»; extracte și esențe de tutun

100

2905

Alcooli aciclici și derivații lor halogenați, sulfonați, nitrați sau nitrozați:

–	Alți polialcooli:

2905 43 00

– –

Manitol

2905 44

– –	D-glucitol (sorbitol)

2905 45 00

– –

Glicerol:

3301

Uleiuri esențiale (terpenice sau neterpenice), incluzând cele așa-zise «concrete» sau «absolute»; rășini; oleorășini de extracție; soluții concentrate de uleiuri esențiale în grăsimi, în uleiuri stabilizate, în ceară sau în substanțe similare, obținute prin extracție din flori sau macerare; subproduse terpenice reziduale de la deterpenizarea uleiurilor esențiale; ape distilate aromatice și soluții apoase de uleiuri esențiale:

3301 90

–

Altele

3302

Amestecuri de substanțe odoriferante și amestecuri (inclusiv soluțiile alcoolice) pe baza uneia sau mai multor substanțe odoriferante, de tipul celor utilizate ca materii prime în industrie; alte preparate pe bază de substanțe odoriferante, de tipul celor utilizate pentru fabricarea băuturilor:

3302 10

–	De tipul celor utilizate în industria alimentară sau a băuturilor:

– –	De tipul celor utilizate în industria băuturilor:

– – –

Preparate care conțin toți agenții aromatizanți care caracterizează o băutură:

3302 10 10

– – – –

Având o concentrație de alcool de peste 0,5 % vol

– – – –

Altele

3302 10 21

– – – – –

3302 10 29

– – – – –

Altele:

3501

Cazeină, cazeinați și alți derivați ai cazeinei; cleiuri de cazeină:

3501 10

–

Cazeină

3501 90

–

Altele:

3501 90 90

– –

Altele:

3505

Dextrine și alte amidonuri și fecule modificate (de exemplu, amidonuri și fecule pregelatinizate sau esterificate); cleiuri pe bază de amidon sau de fecule, de dextrine sau de alte amidonuri sau fecule modificate

3809

Agenți de apretare sau finisare, acceleratori de vopsire sau de fixare a substanțelor colorante și alte produse și preparate (de exemplu produse pentru scrobit și preparate pentru mordansare), de felul celor folosite în industria textilă, industria hârtiei, industria pielăriei sau în alte industrii similare, nedenumite și necuprinse în altă parte:

3809 10

–	Pe bază de substanțe amilacee

3823

Acizi grași monocarboxilici industriali; uleiuri acide de rafinare; alcooli grași industriali

3824

Lianți preparați pentru tipare sau miezuri de turnătorie; produse chimice și preparate ale industriei chimice sau ale industriilor conexe (inclusiv cele constând în amestecuri de produse naturale), nedenumite și necuprinse în altă parte:

3824 60

–	Sorbitol, altul decât cel de la subpoziția 2905 44

0”

ANEXA VI

„ANEXA III

TAXELE VAMALE APLICABILE IMPORTURILOR ÎN FOSTA REPUBLICĂ IUGOSLAVĂ A MACEDONIEI DE PRODUSE ORIGINARE DIN UNIUNEA EUROPEANĂ (TAXĂ VAMALĂ ZERO ÎN LIMITELE CONTINGENTELOR TARIFARE)

Cod NC

Denumirea mărfurilor

Contingent tarifar anual

(tone)

Taxa vamală aplicabilă

(în % din nivelul taxei vamale CNF)

0403

370

0403 10

–

Iaurturi:

– –	Aromatizate sau cu adaos de fructe, fructe nucifere sau cacao:

– – –

Pudră, granule sau alte forme solide, cu un conținut de grăsimi provenind din lapte:

0403 10 51

– – – –

De maximum 1,5 % din greutate

0403 10 53

– – – –

Mai mare de 1,5 %, dar maximum 27 % din greutate

– – –

Altele, cu un conținut de grăsimi provenind din lapte:

0403 10 91

– – – –

De maximum 3 % din greutate

0403 10 93

– – – –

Mai mare de 3 %, dar maximum 6 % din greutate

0403 10 99

– – – –

Mai mare de 6 % din greutate

0403 90

–

Altele:

– –	Aromatizate sau cu adaos de fructe, nuci sau cacao:

– – –

Altele, cu un conținut de grăsimi provenind din lapte:

0403 90 91

– – – –

De maximum 3 % din greutate

0403 90 93

– – – –

Mai mare de 3 %, dar maximum 6 % din greutate

1517

450

1517 10

–	Margarină, cu excepția margarinei lichide

1704

Produse zaharoase (inclusiv ciocolată albă), fără cacao:

385

1704 90

–

Altele

1806

Ciocolată și alte preparate alimentare care conțin cacao:

1 150

1806 20

–	Alte preparate prezentate fie sub formă de blocuri sau bare în greutate de peste 2 kg, fie sub formă de lichid, de pastă, de pudră, de granule sau forme similare, ambalate în recipiente sau ambalaje directe cu un conținut de peste 2 kg

–	Altele, prezentate sub formă de tablete, batoane sau bare:

1806 31 00

– –

Umplute:

1806 32

– –

Neumplute

1806 90

–

Altele

1902

215

1905

Produse de brutărie, de patiserie și biscuiți, chiar cu adaos de cacao; hostii, cașete goale de tipul celor utilizate pentru medicamente, vafe cu capac, paste uscate din făină, din amidon sau din fecule în foi și produse similare

1 435

2102

Drojdii (active sau inactive); alte microorganisme monocelulare moarte (cu excepția vaccinurilor de la poziția 3002); praf de copt preparat:

850

2102 10

–	Drojdii active

2102

Drojdii (active sau inactive); alte microorganisme monocelulare moarte (cu excepția vaccinurilor de la poziția 3002); praf de copt preparat:

2102 30 00

–	Praf de copt preparat

2103

Sosuri și preparate pentru sosuri; condimente și asezonatori, compuși; făină de muștar și muștar preparat

100

2104

Supe, ciorbe și supe cremă preparate; preparate alimentare compuse omogenizate:

450

2104 10 00

–	Supe, ciorbe și supe cremă preparate;

2201

Ape, inclusiv apele minerale naturale sau artificiale și apele gazeificate, care nu conțin zahăr sau alți îndulcitori și nici aromatizanți; gheață și zăpadă

1 050

2202

1 670

2402

Țigări de foi (inclusiv cele cu capete tăiate), trabucuri și țigarete, din tutun sau din înlocuitori de tutun:

100

2402 20

–	Țigarete care conțin tutun

TAXELE VAMALE APLICABILE IMPORTURILOR ÎN FOSTA REPUBLICĂ IUGOSLAVĂ A MACEDONIEI DE PRODUSE ORIGINARE DIN UNIUNEA EUROPEANĂ (TAXĂ VAMALĂ ZERO ÎN LIMITELE CONTINGENTELOR TARIFARE) (1)

Cod NC

Denumirea mărfurilor

Contingent tarifar anual

(tone)

Taxa vamală aplicabilă

2201

Ape, inclusiv apele minerale naturale sau artificiale și apele gazeificate, care nu conțin zahăr sau alți îndulcitori și nici aromatizanți; gheață și zăpadă

150

12 %

2402

Țigări de foi (inclusiv cele cu capete tăiate), trabucuri și țigarete, din tutun sau din înlocuitori de tutun:

270

27 %

2402 20

–	Țigarete care conțin tutun”

(1) Taxa vamală aplicabilă cantităților excedentare este prevăzută în anexa II

ANEXA VII

„1.

Importurile în Uniunea Europeană ale următoarelor produse originare din fosta Republică iugoslavă a Macedoniei fac obiectul concesiilor stabilite în continuare:

Codul NC	Denumirea mărfurilor	Taxa vamală aplicabilă	Anul 2013 cantități (hl)	Ajustări anuale începând cu anul 2014 (hl)	Dispoziții speciale
ex 2204 10	Vinuri spumante de calitate	Scutire	85 000	+ 6 000	(1)
ex 2204 21	Vin din struguri proaspeți
ex 2204 29	Vin din struguri proaspeți	Scutire	395 000	– 6 000	(1)

„3.

Importurile în fosta Republică iugoslavă a Macedoniei ale următoarelor produse originare din Uniunea Europeană fac obiectul concesiilor stabilite în continuare:

Codul NC	Denumirea mărfurilor	Taxa vamală aplicabilă	Anul 2013 cantități (hl)	Ajustări anuale începând cu anul 2014 (hl)	Dispoziții speciale
ex 2204 10	Vinuri spumante de calitate	Scutire	13 800	+ 300
ex 2204 21	Vin din struguri proaspeți”

(1) La cererea uneia dintre părțile contractante, se pot organiza consultări pentru a se adapta contingentele prin transferul cantităților ce depășesc 6 000 hl de la contingentul aplicabil poziției ex 2204 29 la contingentul aplicabil la pozițiile ex 2204 10 și ex 2204 21.”

ANEXA VIII

„PROTOCOLUL NR. 4

ANEXA IV

TEXTUL DECLARAȚIEI PE FACTURĂ

Declarația pe factură, al cărei text este prezentat în continuare, trebuie să fie întocmită în conformitate cu notele de subsol. Cu toate acestea, reproducerea notelor de subsol nu este necesară.

Versiunea în limba bulgară

Износителят на продуктите, обхванати от този документ (митническо разрешение № … (1)) декларира, че освен където ясно е отбелязано друго, тези продукти са с …. (2) преференциален произход.

Versiunea în limba spaniolă

El exportador de los productos incluidos en el presente documento (autorización aduanera no … (1)) declara que, salvo indicación en sentido contrario, estos productos gozan de un origen preferencial … (2).

Versiunea în limba cehă

Vývozce výrobků uvedených v tomto dokumentu (číslo povolení … (1)) prohlašuje, že kromě zřetelně označených, mají tyto výrobky preferenční původ v … (2).

Versiunea în limba daneză

Eksportøren af varer, der er omfattet af nærværende dokument, (toldmyndighedernes tilladelse nr. … (1)), erklærer, at varerne, medmindre andet tydeligt er angivet, har præferenceoprindelse i … (2).

Versiunea în limba germană

Der Ausführer (Ermächtigter Ausführer; Bewilligungs-Nr. … (1)) der Waren, auf die sich dieses Handelspapier bezieht, erklärt, dass diese Waren, soweit nicht anderes angegeben ist, präferenzbegünstigte … (2) Ursprungswaren sind.

Versiunea în limba estonă

Käesoleva dokumendiga hõlmatud toodete eksportija (tolli kinnitus nr. … (1)) deklareerib, et need tooted on … (2) sooduspäritoluga, välja arvatud juhul, kui on selgelt näidatud teisiti.

Versiunea în limba greacă

Ο εξαγωγέας των προϊόντων που καλύπτονται από το παρόν έγγραφο (άδεια τελωνείου υπ'αριθ. … (1)) δηλώνει ότι, εκτός εάν δηλώνεται σαφώς άλλως, τα προϊόντα αυτά είναι προτιμησιακής καταγωγής … (2).

Versiunea în limba engleză

The exporter of the products covered by this document (customs authorisation No … (1)) declares that, except where otherwise clearly indicated, these products are of … (2) preferential origin.

Versiunea în limba franceză

L'exportateur des produits couverts par le présent document (autorisation douanière no … (1)) déclare que, sauf indication claire du contraire, ces produits ont l'origine préférentielle … (2).

Versiunea în limba croată

Izvoznik proizvoda obuhvaćenih ovom ispravom (carinsko ovlaštenje br. … (1)) izjavljuje da su, osim ako je drukčije izričito navedeno, ovi proizvodi … (2) preferencijalnog podrijetla.

Versiunea în limba italiană

L'esportatore delle merci contemplate nel presente documento (autorizzazione doganale n. … (1)), dichiara che, salvo indicazione contraria, le merci sono di origine preferenziale … (2).

Versiunea în limba letonă

To produktu eksportētājs, kuri ietverti šajā dokumentā (muitas atļauja Nr. … (1)), deklarē, ka, izņemot tur, kur ir citādi skaidri noteikts, šiem produktiem ir preferenciāla izcelsme … (2).

Versiunea în limba lituaniană

Šiame dokumente išvardytųproduktų eksportuotojas (muitinėsliudijimo Nr. … (1)) deklaruoja, kad, jeigu kitaip nenurodyta, tai yra … (2) preferencinės kilmės produktai.

Versiunea în limba maghiară

A jelen okmányban szereplő áruk exportőre (vámfelhatalmazási szám: … (1)) kijelentem, hogy egyértelmű eltérő jelzés hiányában az áruk preferenciális … (2) származásúak.

Versiunea în limba malteză

L-esportatur tal-prodotti koperti b'dan id-dokument (awtorizzazzjoni tad-dwana nru. … (1)) jiddikjara li, ħlief fejn indikat b'mod ċar li mhux hekk, dawn il-prodotti huma ta' oriġini preferenzjali … (2).

Versiunea în limba neerlandeză

De exporteur van de goederen waarop dit document van toepassing is (douanevergunning nr. … (1)), verklaart dat, behoudens uitdrukkelijke andersluidende vermelding, deze goederen van preferentiële … oorsprong zijn (2).

Versiunea în limba polonă

Eksporter produktów objętych tym dokumentem (upoważnienie władz celnych nr. … (1)) deklaruje, że z wyjątkiem gdzie jest to wyraźnie określone, produkty te mają … (2) preferencyjne pochodzenie.

Versiunea în limba portugheză

O abaixo assinado, exportador dos produtos abrangidos pelo presente documento (autorizaçăo aduaneira n.o … (1)), declara que, salvo e indicaçăo expressa em contrário, estes produtos săo de origem preferencial … (2).

Versiunea în limba română

Exportatorul produselor ce fac obiectul acestui document (autorizația vamală nr. … (1)) declară că, exceptând cazul în care în mod expres este indicat altfel, aceste produse sunt de origine preferențială … (2).

Versiunea în limba slovacă

Vývozca výrobkov uvedených v tomto dokumente (číslo povolenia … (1)) vyhlasuje, že okrem zreteľne označených, majú tieto výrobky preferenčný pôvod v … (2).

Versiunea în limba slovenă

Izvoznik blaga, zajetega s tem dokumentom (pooblastilo carinskih organov št … (1)) izjavlja, da, razen če ni drugače jasno navedeno, ima to blago preferencialno … (2) poreklo.

Versiunea în limba finlandeză

Tässä asiakirjassa mainittujen tuotteiden viejä (tullin lupa n:o … (1)) ilmoittaa, että nämä tuotteet ovat, ellei toisin ole selvästi merkitty, etuuskohteluun oikeutettuja … alkuperätuotteita (2).

Versiunea în limba suedeză

Exportören av de varor som omfattas av detta dokument (tullmyndighetens tillstånd nr. … (1)) försäkrar att dessa varor, om inte annat tydligt markerats, har förmånsberättigande … ursprung (2).

Versiunea fostei Republici iugoslave a Macedoniei

Извозникот на производите што ги покрива овоj документ (царинскo одобрение бр. … (1)) изjавува дека, освен ако тоа не е jасно поинаку назначено, овие производи се со … (2) преференциjaлно потекло.

(3)

(Locul și data)

(4)

(Semnătura exportatorului. În plus, trebuie indicat cu scris lizibil numele persoanei care semnează declarația.)

(1) Atunci când declarația pe factură este întocmită de către un exportator autorizat, numărul autorizației exportatorului autorizat trebuie completat în acest spațiu. Atunci când declarația de pe factură nu este întocmită de un exportator autorizat, cuvintele din paranteză se omit sau spațiul nu se completează.

(2) Se va indica originea produselor. În cazul în care declarația de pe factură se referă integral sau parțial la produse originare din Ceuta și Melilla, exportatorul trebuie să le precizeze în mod clar în documentul pe care s-a făcut declarația, prin simbolul «CM».

(3) Aceste indicații se pot omite dacă informația există în documentul propriu-zis.

(4) În cazurile în care exportatorul nu este obligat să semneze, această excepție se referă și la obligația de a preciza numele semnatarului.”

18.9.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 276/53

DECIZIA NR. 134/14/COL A AUTORITĂȚII AELS DE SUPRAVEGHERE

din 26 martie 2014

de modificare, pentru a nouăzeci și cincea oară, a normelor procedurale și de fond în domeniul ajutoarelor de stat prin introducerea de noi orientări privind ajutoarele de stat pentru filme și alte opere audiovizuale („Orientările din 2014 privind ajutoarele de stat pentru filme și alte opere audiovizuale”)

AUTORITATEA AELS DE SUPRAVEGHERE („AUTORITATEA”),

AVÂND ÎN VEDERE Acordul privind Spațiul Economic European („Acordul privind SEE”), în special articolele 61-63 și Protocolul 26 la acesta,

AVÂND ÎN VEDERE Acordul dintre statele AELS privind instituirea unei Autorități de Supraveghere și a unei Curți de Justiție („Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea de Justiție”), în special articolul 24 și articolul 5 alineatul (2) litera (b),

întrucât:

În temeiul articolului 24 din Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea de Justiție, Autoritatea pune în aplicare dispozițiile referitoare la ajutorul de stat din Acordul privind SEE.

În temeiul articolului 5 alineatul (2) litera (b) din Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea de Justiție, Autoritatea emite comunicări sau orientări privind aspectele tratate în Acordul privind SEE, în cazul în care acest acord sau Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea de Justiție prevede în mod expres acest lucru sau în cazul în care Autoritatea îl consideră necesar.

La 15 noiembrie 2013, Comisia Europeană a adoptat o Comunicare privind ajutoarele de stat pentru filme și alte opere audiovizuale, care a intrat în vigoare la 16 noiembrie 2013 (1).

Această comunicare are relevanță și pentru Spațiul Economic European.

Aplicarea uniformă a normelor SEE privind ajutoarele de stat trebuie asigurată pe tot teritoriul Spațiului Economic European, în conformitate cu obiectivul de omogenitate stabilit la articolul 1 din Acordul privind SEE.

În conformitate cu punctul II de la titlul „GENERALITĂȚI” din anexa XV la Acordul privind SEE, Autoritatea, după consultarea prealabilă a Comisiei, trebuie să adopte acte corespunzătoare celor adoptate de Comisia Europeană.

ÎN URMA consultării Comisiei Europene,

ÎN URMA consultării statelor AELS asupra acestui subiect prin intermediul unor scrisori din 13 februarie 2014,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Orientările privind ajutoarele de stat se modifică prin introducerea unor noi orientări privind ajutoarele de stat pentru filme și alte opere audiovizuale („Orientările din 2014 privind ajutoarele de stat pentru filme și alte opere audiovizuale”).

Noile orientări sunt incluse în anexă și constituie o parte integrantă a prezentei decizii.

Articolul 2

Numai versiunea în limba engleză a prezentei decizii este autentică.

Adoptată la Bruxelles, 26 martie 2014.

Pentru Autoritatea AELS de Supraveghere

Oda Helen SLETNES

Președinte

Frank BÜCHEL

Membru al Colegiului

(1) JO C 332, 15.11.2013, p. 1.

ANEXĂ

PARTEA IV: NORME SECTORIALE SPECIFICE

Ajutoare de stat pentru filme și alte opere audiovizuale (1)

(„Orientările din 2014 privind ajutoarele de stat pentru filme și alte opere audiovizuale”)

1. INTRODUCERE

Operele audiovizuale, în special filmele, joacă un rol important în modelarea identităților europene. Acestea reflectă diversitatea culturală a diferitelor tradiții și istorii ale statelor și ale regiunilor din cadrul Spațiului Economic European („SEE”). Operele audiovizuale sunt nu numai bunuri economice, care oferă oportunități importante pentru crearea de bunăstare și locuri de muncă, ci și bunuri culturale care oglindesc și modelează societățile noastre.

Printre operele audiovizuale, filmele continuă să ocupe un loc special, datorită costurilor de producție și importanței lor culturale. Bugetele pentru producția filmelor sunt considerabil mai mari decât pentru orice alt conținut audiovizual, acestea fac mult mai frecvent obiectul unor coproducții internaționale, iar durata vieții lor de exploatare este mai lungă. Filmele, în special, se confruntă cu o concurență puternică din afara Europei. Pe de altă parte, operele audiovizuale europene sunt puțin difuzate în afara țării lor de origine.

Această circulație limitată este cauzată de fragmentarea sectorului audiovizual european în piețe naționale, chiar regionale. Deși acest fapt este legat de diversitatea lingvistică și culturală a Europei, proximitatea este totodată un element al sprijinului public acordat operelor audiovizuale europene, astfel încât scheme de finanțare naționale, regionale și locale subvenționează multe companii mici de producție.

Este un fapt în general acceptat că ajutorul este important pentru sprijinirea producției audiovizuale europene. Pentru producători este dificil să obțină un nivel suficient de sprijin comercial inițial pentru constituirea pachetului financiar necesar demarării proiectelor de producție. Nivelul ridicat de risc asociat activității și proiectelor lor, alături de percepția profitabilității insuficiente a sectorului, fac ca acesta să fie dependent de ajutoarele de stat. Lăsate doar în seama pieței, multe dintre aceste filme nu ar fi fost realizate, cauza fiind o combinație între valoarea importantă a investițiilor necesare și faptul că publicul operelor audiovizuale europene este limitat. În aceste condiții, promovarea producției audiovizuale de către Autoritatea AELS de Supraveghere („Autoritatea”) și de către statele SEE are rolul de a asigura că propria cultură și capacitate creativă își pot găsi expresie și că pot reflecta diversitatea și bogăția culturii europene.

MEDIA (2), programul de sprijin al Uniunii Europene în sectorul filmului, al televiziunii și al noii media, oferă o serie de scheme de finanțare, fiecare vizând domenii diferite ale sectorului audiovizual, inclusiv scheme pentru producători, distribuitori, agenți de vânzări, organizatori de cursuri de formare, operatori din domeniul noilor tehnologii digitale, operatori de platforme video la cerere, persoane care organizează expoziții și festivaluri, piețe și evenimente promoționale. Programul încurajează circulația și promovarea filmelor europene, cu accent special pe filmele europene nonnaționale. Aceste acțiuni vor fi continuate în cadrul programului MEDIA al noului program-cadru instituit la nivel european pentru sprijinirea sectoarelor culturale și creative și intitulat Europa Creativă.

2. DE CE ESTE CONTROLAT AJUTORUL DE STAT PENTRU FILME ȘI ALTE OPERE AUDIOVIZUALE?

Statele SEE au pus în aplicare o gamă largă de măsuri de sprijin pentru producția de filme, programe de televiziune și alte opere audiovizuale. Statele SEE pun la dispoziție anual sume substanțiale pentru a susține industria cinematografică prin intermediul schemelor de sprijin naționale, regionale și locale. Aceste măsuri se bazează pe considerații atât culturale, cât și industriale. Acestea au drept scop cultural principal să asigure că atât culturile naționale și regionale, cât și potențialul creativ sunt exprimate în media audiovizuală, cum sunt cinematografia și televiziunea. Pe de altă parte, acestea vizează să genereze masa critică de activitate necesară pentru crearea dinamicii care asigură dezvoltarea și consolidarea sectorului, prin crearea unor întreprinderi de producție pe baze solide și prin dezvoltarea unor resurse permanente de competențe umane și de experiență.

Datorită acestui sprijin, Europa a devenit unul dintre cei mai mari producători de filme din lume. În 2012, piața audiovizuală europeană a divertismentului audiovizual a fost evaluată la suma de 17 miliarde EUR (3). Un număr mare de persoane sunt angajate în sectorul audiovizual în cadrul SEE (4).

Aceste cifre demonstrează că, pe lângă importanța culturală, producția și distribuția de filme au și o considerabilă importanță economică. În plus, producătorii de filme au activități la nivel internațional, iar operele audiovizuale sunt comercializate în întreaga lume. Aceasta înseamnă că astfel de ajutoare sub formă de subvenții, stimulente fiscale sau alte tipuri de sprijin financiar sunt susceptibile să afecteze schimburile comerciale dintre statele SEE. Producătorii și operele audiovizuale care beneficiază de un astfel de sprijin ar putea avea un avantaj financiar și, deci, concurențial, față de cei care nu beneficiază de acest ajutor. În consecință, un astfel de sprijin poate denatura concurența și este considerat ca fiind ajutor de stat în temeiul articolului 61 alineatul (1) din Acordul privind Spațiul Economic European („Acordul privind SEE”). În conformitate cu articolul 62 din Acordul privind SEE, Autoritatea este obligată, așadar, să evalueze compatibilitatea ajutorului pentru sectorul audiovizualului cu piața SEE, astfel cum procedează cu măsurile de ajutor de stat din alte sectoare.

Articolul 61 alineatul (1) din Acordul privind SEE interzice ajutorul acordat de către stat sau din resurse de stat care denaturează sau amenință să denatureze concurența sau comerțul dintre statele SEE. Cu toate acestea, Autoritatea poate excepta anumite ajutoare de stat de această interdicție. Una dintre aceste excepții este reprezentată de articolul 61 alineatul (3) litera (c) din Acordul privind SEE referitor la ajutoarele destinate să faciliteze dezvoltarea anumitor activități economice, în cazul în care aceste ajutoare nu modifică în mod nefavorabil schimburilor comerciale într-o măsură care contravine interesului comun.

10.

Acordul privind SEE recunoaște nevoia de a consolida cooperarea culturală în articolul 13 din Protocolul 31 la acord. Acordul privind SEE nu conține o „exceptare culturală” asemănătoare celei de la articolul 107 alineatul (3) litera (d) din TFUE, care prevede o posibilitate specifică de exceptare de la principiul general al incompatibilității prevăzut la articolul 107 alineatul (1) din TFUE în cazul ajutorului pentru promovarea culturii. Cu toate acestea, Autoritatea consideră că, în conformitate cu practica sa constantă (5), măsurile de sprijin pentru producția de filme și alte opere audiovizuale pot fi aprobate din motive culturale, în temeiul articolului 61 alineatul (3) litera (c) din Acordul privind SEE. În evaluarea sa, Autoritatea va aplica aceleași criterii ca și cele aplicate de Comisia Europeană în sensul articolului 107 alineatul (3) litera (d) din TFUE.

11.

Ajutoarele pentru operele audiovizuale contribuie la viabilitatea pe termen mediu și lung a industriei cinematografice europene și a sectorului european al audiovizualului în toate statele SEE și sporește diversitatea culturală a ofertei de opere aflate la dispoziția publicului european.

12.

Ca parte la Convenția UNESCO asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale, Norvegia și Islanda s-au angajat să integreze în politicile lor dimensiunea culturală ca element esențial (6).

3. EVOLUȚII ÎNREGISTRATE ÎNCEPÂND CU 2001

13.

Comisia Europeană a stabilit criterii de evaluare a ajutoarelor de stat pentru producția de filme și alte opere audiovizuale în Comunicarea sa din 2001 privind cinematografia (7). Valabilitatea acestor criterii a fost extinsă în 2004 (8), 2007 (9) și 2009 (10) și a expirat la 31 decembrie 2012. Orientările Autorității privind ajutoarele de stat pentru producțiile cinematografice și alte producții audiovizuale („Orientările din 2008 ale Autorității” ) au fost stabilite inițial în 2008 și s-au bazat pe comunicările Comisiei Europene din 2001, 2004 și 2007, menționate anterior (11). Orientările actuale urmăresc liniile principale ale Comunicării din 2001 și ale Orientărilor din 2008 ale Autorității, luând totodată în considerare o serie de tendințe care au apărut începând cu 2001.

14.

Schemele de ajutor aprobate de Comisie și de Autoritate de la intrarea în vigoare a dispozițiilor din 2001 arată că statele SEE utilizează o gamă largă de mecanisme și condiții de acordare a ajutorului. Majoritatea schemelor urmează modelul pentru care au fost concepute criteriile de evaluare ale Comunicării din 2001, și anume subvențiile acordate anumitor producții cinematografice, pentru care valoarea maximă a ajutorului este calculată ca procentaj din bugetul de producție al beneficiarului ajutorului. Cu toate acestea, un număr tot mai mare de state SEE au introdus scheme care definesc valoarea ajutorului ca procentaj din cheltuielile cu activitatea de producție efectuate numai în statul SEE care acordă ajutorul. Aceste scheme iau adesea forma unei reduceri a impozitului sau a oricărui alt tip de mecanism care se aplică în mod automat unui film care îndeplinește anumite criterii de eligibilitate pentru ajutor. În comparație cu fondurile pentru cinematografie care acordă sprijin anumitor filme, în mod individual și la cerere, aceste scheme care se aplică automat permit producătorilor de film să ia în calcul o sumă de finanțare previzibilă deja în faza de planificare și de dezvoltare a filmului.

15.

În ceea ce privește domeniul de aplicare al activităților care beneficiază de ajutor, unele state SEE oferă ajutoare și pentru alte activități decât producția de filme. Printre acestea se numără ajutoarele pentru distribuția de filme sau pentru cinematografe, de exemplu pentru sprijinirea cinematografelor rurale sau a cinematografelor de artă, în general, ori pentru a susține renovarea și modernizarea acestora, inclusiv tranziția lor către proiecția cinematografică digitală. Unele state SEE sprijină proiecte audiovizuale care depășesc conceptul tradițional de producție cinematografică și de televiziune, în special produse interactive cum ar fi produsele transmediatice sau jocurile. În aceste cazuri, Comisia și Autoritatea au aplicat ca referință criteriile din Comunicarea privind cinematografia și Orientările din 2008 ale Autorității pentru a evalua necesitatea, proporționalitatea și caracterul adecvat al ajutorului, ori de câte ori un astfel de tip de ajutor i-a fost notificat. S-a observat, de asemenea, o concurență ridicată între statele SEE, care folosesc ajutoarele de stat pentru a atrage investiții străine de la case mari de producție cinematografică din țări terțe. Aceste aspecte nu au fost abordate nici în Comunicarea din 2001, nici în Orientările din 2008 ale Autorității.

16.

Comunicarea din 2001 anunța deja efectuarea unei revizuiri de către Comisie a nivelului maxim al obligațiilor de teritorializare a cheltuielilor permise în acest sector în temeiul normelor privind ajutoarele de stat. Pe baza obligațiilor de teritorializare a cheltuielilor din schemele de finanțare a filmelor, o anumită parte a bugetului filmului care beneficiază de ajutor trebuie să fie cheltuită în statul SEE care acordă ajutorul. Extinderea din 2004 a identificat obligațiile de teritorializare a cheltuielilor din schemele de finanțare a cinematografiei ca fiind o chestiune care trebuie evaluată suplimentar pentru a se stabili dacă respectă principiile pieței interne, astfel cum sunt enunțate în tratat. Jurisprudența Curții de Justiție și a Curții AELS, adoptată din 2001, referitoare la importanța pieței interne în ceea ce privește normele privind originea bunurilor și a serviciilor, trebuie, de asemenea, luată în considerare (12).

17.

În consecință, în 2009, în momentul extinderii criteriilor de evaluare a ajutoarelor de stat din Comunicarea privind cinematografia din 2001, Comisia a remarcat necesitatea de a reflecta în continuare cu privire la implicațiile acestor evoluții și de a revizui criteriile de evaluare.

4. MODIFICĂRI SPECIFICE

18.

Prezentele orientări abordează aspectele menționate mai sus și aduc modificări criteriilor stabilite în Comunicarea din 2001 și în Orientările din 2008 ale Autorității. În special, aceste orientări includ ajutoare de stat pentru o gamă mai largă de activități, subliniază principiul subsidiarității în domeniul politicii culturale și respectarea libertăților fundamentale (astfel cum sunt consacrate în articolele 4, 8, 28, 31, 36 și 40 din Acordul privind SEE), introduc un nivel mai ridicat al intensității maxime a ajutorului pentru producțiile transfrontaliere și asigură protecția patrimoniului cinematografic și accesul la acesta. Comisia și Autoritatea consideră că aceste modificări sunt necesare, având în vedere evoluțiile de după 2001, și că ele vor contribui la consolidarea competitivității și a caracterului paneuropean al operelor europene în viitor.

4.1. SFERA DE CUPRINDERE A ACTIVITĂȚILOR

19.

În ceea ce privește domeniul de aplicare al activităților cărora li se aplică prezentele orientări, criteriile de evaluare a ajutoarelor de stat stabilite în Comunicarea privind cinematografia din 2001 și în Orientările din 2008 ale Autorității s-au concentrat pe producția de filme. După cum s-a menționat, unele state SEE oferă totuși sprijin și pentru alte activități conexe, cum ar fi pentru scrierea scenariilor, dezvoltarea, distribuția de filme sau promovarea filmelor (inclusiv în cadrul unor festivaluri de film). Obiectivul protejării și promovării diversității culturale a Europei prin intermediul operelor audiovizuale poate fi realizat numai dacă aceste opere sunt văzute de public. Ajutorul destinat exclusiv producției prezintă riscul de a stimula furnizarea unui conținut audiovizual fără a garanta că opera audiovizuală rezultată este difuzată și promovată în mod corespunzător. Prin urmare, este oportun ca ajutorul să poată acoperi toate aspectele creației de film, de la conceperea intrigii și până la prezentarea sa în fața publicului.

20.

În ceea ce privește ajutoarele pentru cinematografe, sumele în cauză sunt de regulă mici, astfel încât, de exemplu, nivelurile de ajutor care intră sub incidența Regulamentului de minimis (13) ar trebui să fie suficiente pentru cinematografele rurale și cele de artă. Cu toate acestea, dacă un stat SEE poate justifica necesitatea unui ajutor mai mare pentru cinematografe, ajutorul va fi evaluat în temeiul prezentelor orientări ca ajutor destinat să promoveze cultura, în sensul articolului 61 alineatul (3) litera (c) din Acordul privind SEE. Ajutoarele pentru cinematografe promovează cultura deoarece scopul principal al cinematografelor este expunerea produsului cultural reprezentat de film.

21.

Unele state SEE au luat în considerare acordarea de sprijin pentru proiecte audiovizuale care depășesc noțiunea tradițională de producții cinematografice și de televiziune. Narațiunea transmediatică — transmedia storytelling (cunoscută și sub numele de narațiune multiplatformă sau narațiune transmedia) este tehnica povestirii cu ajutorul unor platforme și formate diverse, prin intermediul tehnologiilor digitale, cum sunt filmele și jocurile. Este important de notat că aceste conținuturi sunt interconectate (14). Având în vedere că proiectele transmediatice sunt legate în mod inevitabil de producția unui film, componenta „producție cinematografică” este considerată, în sensul prezentelor orientări, drept operă audiovizuală.

22.

În schimb, deși jocurile pot reprezenta în următorii ani una dintre cele mai dinamice forme ale mass-mediei, nu toate jocurile se încadrează în mod necesar în categoria operelor audiovizuale sau a produselor culturale. Acestea au alte caracteristici în ceea ce privește producția, distribuția, comercializarea și consumul în comparație cu filmele. Prin urmare, normele concepute pentru producția de filme nu pot fi aplicate automat jocurilor. Mai mult, spre deosebire de sectorul cinematografic și al televiziunii, Comisia și Autoritatea nu dispun de suficiente decizii privind ajutorul de stat acordat jocurilor. Prin urmare, prezentele orientări nu acoperă ajutorul acordat jocurilor. Orice măsură de ajutor în sprijinul jocurilor care nu întrunește condițiile Regulamentului general de exceptare pe categorii de ajutoare (15) sau ale Regulamentului de minimis va fi în continuare analizată de la caz la caz. În măsura în care se poate demonstra necesitatea unei scheme de ajutor care vizează jocurile cu scop cultural sau educativ, Autoritatea va aplica prin analogie criteriile privind intensitatea ajutorului din prezentele orientări.

4.2. CRITERIUL CULTURAL

23.

Pentru a fi compatibil cu articolul 61 alineatul (3) litera (c) din Acordul privind SEE, ajutorul pentru sectorul audiovizual trebuie să promoveze cultura, iar definirea unui produs cultural este în primul rând o responsabilitate a statelor SEE. Atunci când evaluează o schemă de sprijin pentru operele audiovizuale, Autoritatea recunoaște că rolul său se limitează la a verifica dacă un stat SEE are un mecanism de verificare relevant și eficient pentru a se evita erorile evidente. Acest lucru s-ar realiza fie prin existența unui proces de selecție culturală pentru a determina ce opere audiovizuale ar trebui să beneficieze de ajutor, fie prin definirea unui profil cultural care trebuie îndeplinit de toate operele audiovizuale pentru a putea beneficia de ajutor. În conformitate cu Convenția UNESCO asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale din 2005 (16), Autoritatea subliniază că și un film comercial poate fi un film cultural.

24.

Diversitatea lingvistică este un element important al diversității culturale; prin urmare, apărarea și promovarea utilizării uneia sau a mai multora dintre limbile unui stat SEE au, de asemenea, rolul de a promova cultura (17). Conform jurisprudenței constante a Curții, atât promovarea limbii unui stat SEE (18), cât și politica culturală (19) pot constitui o cerință imperioasă de interes general care justifică o limitare a libertății de a presta servicii. Prin urmare, drept condiție pentru ajutor, statele SEE pot impune, printre altele, ca filmul să fie produs într-o anumită limbă, dacă se demonstrează că această cerință este necesară și oportună pentru a urmări un obiectiv cultural în sectorul audiovizualului, care poate favoriza totodată libertatea de exprimare a diferitelor componente sociale, religioase, filozofice sau lingvistice care există într-o anumită regiune. Faptul că un asemenea criteriu poate constitui în practică un avantaj pentru întreprinderile de producție cinematografică care lucrează în limba vizată de criteriul menționat este inerent obiectivului urmărit (20).

4.3. OBLIGAȚII PRIVIND TERITORIALIZAREA CHELTUIELILOR

Obligațiile impuse producătorilor de film de către autoritățile care acordă ajutorul, conform cărora aceștia trebuie să cheltuiască o anumită parte a bugetului de producție a filmului într-un teritoriu determinat (așa-numitele „obligații privind teritorializarea cheltuielilor”), au făcut obiectul unei atenții deosebite din momentul în care Comisia Europeană a început să ia în considerare crearea unor scheme de ajutor pentru cinematografie. Comunicarea privind cinematografia din 2001 și Orientările din 2008 ale Autorității au autorizat statele SEE să prevadă cerința ca până la 80 % din întregul buget al filmului să fie cheltuit pe teritoriul lor. Schemele care stabilesc valoarea ajutorului ca procentaj din cheltuielile cu activitatea de producție efectuate în statul SEE care acordă ajutorul încearcă deja, prin natura lor, să atragă o parte cât mai mare posibil din activitate de producție în statul SEE care acordă ajutorul și conțin un element inerent de teritorializare a cheltuielilor. Prezentele orientări trebuie să țină seama de aceste diferite tipuri de scheme de ajutor existente în prezent.

26.

Obligațiile privind teritorializarea cheltuielilor constituie o restricție a pieței interne a producțiilor audiovizuale. Prin urmare, Comisia a comandat un studiu extern privind condițiile teritoriale impuse producției audiovizuale care a fost finalizat în 2008 (21). Astfel cum se menționează în extinderea din 2009 a Comunicării privind cinematografia, în ansamblu, studiul a fost neconcludent: nu s-a putut determina dacă efectele pozitive ale condițiilor teritoriale depășesc ca importanță efectele negative.

27.

Cu toate acestea, potrivit studiului, costurile producției cinematografice par să fie mai mari în țările care pun în aplicare condiții teritoriale, comparativ cu țările care nu aplică astfel de condiții. De asemenea, studiul a constatat că aceste condiții teritoriale pot pune unele obstacole în calea coproducțiilor și le pot face mai puțin rentabile. În ansamblu, studiul a constatat că obligațiile de teritorializare a cheltuielilor mai restrictive nu conduc la efecte pozitive suficiente pentru a justifica menținerea nivelurilor actuale ale restricțiilor. De asemenea, nu a fost demonstrată necesitatea acestor condiții în perspectiva obiectivelor urmărite.

28.

O măsură națională care împiedică exercitarea libertăților fundamentale garantate prin Acordul privind SEE poate fi acceptabilă doar atunci când respectă mai multe condiții: trebuie să poată fi justificată prin motive imperioase de interes general, să fie de natură să asigure realizarea obiectivului urmărit și să nu depășească ceea ce este necesar pentru ca acesta să fie atins (22). Caracteristicile specifice industriei cinematografice, în special mobilitatea extraordinară a producțiilor, și promovarea diversității culturale, a culturii și a limbilor naționale pot constitui o cerință imperioasă de interes general care poate justifica o restricție în ceea ce privește exercitarea libertăților fundamentale. Prin urmare, Autoritatea recunoaște în continuare că, într-o anumită măsură, aceste condiții ar putea fi necesare pentru a menține o masă critică de infrastructură pentru producția de filme în statul SEE sau regiunea care acordă ajutorul.

29.

Foarte puține state SEE impun obligații de teritorializare a cheltuielilor până la plafonul de 80 % din bugetul de producție permis de Comunicarea din 2001 și de Orientările din 2008 ale Autorității. Mai multe state SEE nu prevăd nicio obligație de teritorializare a cheltuielilor în schemele lor de ajutor. Multe scheme regionale sunt legate de valoarea ajutorului și prevăd că 100 % sau 150 % din această valoare trebuie sau ar trebui să fie cheltuită în statul SEE care acordă ajutorul, fără a preciza originea serviciilor subcontractate sau originea bunurilor utilizate în producție. În unele scheme, producătorul care beneficiază de ajutor este liber să cheltuiască cel puțin 20 % din bugetul de producție în afara teritoriului statului SEE respectiv. Anumite state SEE stabilesc ajutorul pentru cinematografie ca procentaj doar din cheltuielile locale.

30.

Valoarea cheltuielilor care fac obiectul obligațiilor de teritorializare a cheltuielilor ar trebui să fie cel puțin proporțională cu angajamentul financiar real al unui stat SEE, și nu cu bugetul total al producției. Acest lucru nu s-a aplicat neapărat în cazul criteriului teritorial din Comunicarea din 2001 (23) sau din Orientările din 2008 ale Autorității.

31.

În principal, există două mecanisme diferite de ajutoare aplicate de statele SEE care acordă ajutor pentru producția de filme:

ajutoare acordate, de exemplu, de către un comitet de selecție, sub forma unor subvenții directe, stabilite, de exemplu, ca procent din bugetul de producție; și

ajutoare acordate și stabilite ca procentaj din cheltuielile de producție efectuate în statul SEE care acordă ajutorul (de exemplu, un stimulent fiscal).

32.

Punctul 48 stabilește, pentru fiecare mecanism, limitele în care Autoritatea poate accepta aplicarea de către un stat SEE a obligațiilor de teritorializare a cheltuielilor care ar putea fi considerate încă necesare și proporționale cu un obiectiv cultural.

33.

În cazul ajutoarelor acordate sub formă de subvenții, obligația maximă de teritorializare a cheltuielilor ar trebui să fie limitată la 160 % din valoarea ajutorului. Aceasta corespunde regulii valabile anterior de „80 % din bugetul de producție”, atunci când intensitatea ajutorului atinge nivelul maxim general precizat la punctul 51 subpunctul 2, și anume 50 % din bugetul de producție (24).

34.

În cazul ajutoarelor acordate ca procentaj din cheltuielile cu activitatea de producție în statul SEE care acordă ajutorul, există un stimulent de a cheltui mai mult în statul SEE pentru a primi ajutoare mai mari. Limitarea activității de producție eligibile la activitățile desfășurate în statul SEE care acordă ajutorul este o restricție teritorială. Prin urmare, pentru a stabili o limită care să fie comparabilă cu limita aplicabilă subvențiilor, cheltuielile maxime care fac obiectul obligațiilor de teritorializare a cheltuielilor sunt de 80 % din bugetul de producție.

35.

În plus, în temeiul oricăruia dintre mecanisme, orice schemă poate conține un criteriu de eligibilitate care să impună un nivel minim de activitate de producție pe teritoriul statului SEE care acordă ajutorul. Acest nivel nu trebuie să depășească 50 % din bugetul de producție.

36.

În orice caz, statele SEE nu sunt obligate să impună obligații de teritorializare a cheltuielilor.

4.4. CONCURENȚA PENTRU ATRAGEREA PRODUCȚIILOR STRĂINE IMPORTANTE

37.

Din 2001, mai multe state SEE au introdus scheme având drept obiectiv să atragă în Europa producțiile de mare anvergură, în concurență globală cu locurile de filmare și infrastructurile din alte părți ale lumii, cum ar fi cele din Statele Unite, Canada, Noua Zeelandă sau Australia. Participanții la consultarea publică lansată înaintea noii comunicări a Comisiei au fost de acord că producțiile respective erau necesare pentru a se menține o infrastructură audiovizuală de calitate superioară, pentru a contribui la utilizarea unor infrastructuri și echipamente cinematografice de bună calitate, precum și la ocuparea forței de muncă a unui personal înalt calificat, contribuind totodată la transferul de tehnologie, know-how și experiență. Faptul că producțiile străine utilizează parțial infrastructurile ar asigura și faptul că există capacități de a realiza producții europene de mare anvergură și de înaltă calitate.

38.

În ceea ce privește posibilul efect asupra sectorului audiovizual european, producțiile străine pot avea un impact de durată deoarece, de obicei, fac în mare măsură uz de infrastructura locală și de actorii locali. În ansamblu, acest lucru poate avea un efect global pozitiv asupra sectorului audiovizual național. Ar trebui notat, de asemenea, că multe dintre filmele care sunt considerate proiecte importante din țări terțe sunt, de fapt, coproducții care implică și producători europeni. Așadar, aceste subvenții ar contribui și la promovarea operelor audiovizuale europene, precum și la sprijinirea infrastructurilor pentru producțiile naționale.

39.

Prin urmare, Autoritatea consideră că astfel de ajutoare pot fi, în principiu, compatibile cu articolul 61 alineatul (3) litera (c) din Acordul privind SEE ca ajutoare destinate să promoveze cultura în aceleași condiții ca ajutoarele pentru producția europeană. Cu toate acestea, întrucât valorile ajutoarelor pentru producțiile internaționale importante pot fi foarte mari, Autoritatea va monitoriza evoluția ulterioară a acestui tip de ajutor pentru a se asigura că concurența se va baza mai ales pe calitate și preț, și nu pe ajutoarele de stat.

4.5. PRODUCȚII TRANSFRONTALIERE

40.

Puține filme europene sunt distribuite în afara teritoriilor pe care au fost produse. Probabilitatea ca un film european să fie difuzat în mai multe state SEE este mai mare în cazul coproducțiilor care implică producători provenind din mai multe țări. Având în vedere importanța cooperării producătorilor din state SEE diferite pentru crearea unor opere europene care sunt văzute în mai multe state SEE, Autoritatea consideră că este justificată o intensitate mai mare a ajutorului pentru coproducțiile finanțate de către mai mult de un stat SEE și care implică producători din mai mult de un stat SEE.

4.6. PATRIMONIUL CINEMATOGRAFIC

41.

Autoritatea este de părere că filmele ar trebui adunate, păstrate și puse la dispoziția generațiilor viitoare în scopuri culturale și educaționale. În Concluziile Consiliului Educație, Tineret, Cultură și Sport din 18 noiembrie 2010 privind patrimoniul cinematografic european (25), statele membre ale UE au fost invitate să se asigure că filmele care au beneficiat de ajutoare de stat sunt depuse la o instituție de patrimoniu cinematografic (26), împreună cu toate materiale conexe, atunci când este posibil, și cu drepturile corespunzătoare în ceea ce privește păstrarea și utilizarea culturală și necomercială a filmelor și a materialelor conexe.

42.

Unele state membre ale UE au introdus practica de a plăti ultima tranșă a ajutorului după ce instituția de patrimoniu cinematografic a certificat depunerea filmului care a beneficiat de ajutor. Această metodă s-a dovedit a fi un instrument eficace pentru respectarea obligației contractuale privind depunerea.

43.

Unele state membre ale UE au introdus în acordurile lor de subvenționare dispoziții pentru a permite, după o perioadă de timp convenită și cu condiția ca acest lucru să nu afecteze utilizarea normală a filmului, utilizarea filmelor finanțate din fonduri publice pentru scopurile specificate în executarea misiunilor de interes public ale instituțiilor de patrimoniu cinematografic.

44.

Autoritatea este de părere că statele SEE ar trebui să îi încurajeze și să îi ajute pe producători să depună o copie a filmului care beneficiază de ajutor la instituția de patrimoniu cinematografic desemnată de organismul care acordă finanțarea, în vederea păstrării filmului, precum și a utilizării necomerciale specificate convenite cu titularul (titularii) drepturilor, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală și fără a se aduce atingere remunerării corecte a titularului (titularilor) drepturilor, după o perioadă de timp stabilită în acordul de subvenționare și într-un mod care să nu afecteze utilizarea normală a filmului.

5. EVALUAREA COMPATIBILITĂȚII AJUTORULUI

45.

Când evaluează ajutoarele destinate filmelor și altor opere audiovizuale, Autoritatea verifică, pe baza considerațiilor anterioare:

—	în primul rând, dacă schema de ajutor respectă principiul „legalității generale”, și anume Autoritatea trebuie să verifice dacă schema nu conține clauze care ar fi contrare dispozițiilor din Acordul privind SEE în alte domenii decât cele referitoare la ajutorul de stat;

—	în al doilea rând, dacă schema îndeplinește criteriile specifice de compatibilitate a ajutorului, prezentate mai jos.

5.1. LEGALITATEA GENERALĂ

46.

Autoritatea trebuie să verifice în primul rând că ajutoarele respectă principiul „legalității generale” și că condițiile de eligibilitate și criteriile de atribuire nu conțin clauze contrare dispozițiilor din Acordul privind SEE în alte domenii decât cele referitoare la ajutorul de stat. Autoritatea trebuie să se asigure, printre altele, că sunt respectate principiile care interzic discriminarea pe motive de naționalitate, principiile care prevăd libera circulație a bunurilor, libera circulație a lucrătorilor, libertatea de stabilire, libertatea de a presta servicii și libera circulație a capitalurilor (articolele 4, 8, 28, 31, 36 și 40 din Acordul privind SEE). Autoritatea pune în aplicare aceste principii în coroborare cu normele de concurență, atunci când dispozițiile contrare acestor principii nu pot fi separate de funcționarea schemei.

47.

În conformitate cu principiile menționate mai sus, schemele de ajutor nu pot, de exemplu: să rezerve ajutorul exclusiv pentru resortisanții țării respective; să ceară beneficiarilor să dețină statutul de întreprinderi naționale, înființate în temeiul dreptului comercial național (întreprinderile înființate într-un stat SEE și care funcționează în altul, prin intermediul unei filiale permanente sau al unei agenții trebuie să poată fi eligibile pentru ajutor; în plus, cerința referitoare la agenție nu poate fi aplicabilă decât în momentul plății ajutorului); sau să oblige societățile străine care prestează servicii de producție de film să eludeze dispozițiile Directivei 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului (27) în ceea ce îi privește pe lucrătorii lor detașați.

48.

Având în vedere situația specială a sectorului cinematografic european, schemele de sprijin pentru producția de filme pot:

fie impune ca până la 160 % din valoarea ajutorului acordat producției unei anumite opere audiovizuale să se cheltuiască pe teritoriul statului care acordă ajutorul; fie

calcula valoarea ajutorului acordat producției unei anumite opere audiovizuale ca procentaj din cheltuielile cu activitățile de producție cinematografică efectuate în statul SEE care acordă ajutorul, situație tipică în cazul schemelor de sprijin sub formă de stimulente fiscale.

49.

În ambele cazuri, pentru ca proiectele să fie eligibile pentru ajutor, statele SEE pot impune un nivel minim de activitate de producție pe teritoriul lor. Acest nivel nu poate depăși însă 50 % din bugetul total de producție. În plus, legătura teritorială nu trebuie, în niciun caz, să depășească 80 % din bugetul total de producție.

5.2. CRITERII DE EVALUARE SPECIFICE ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 61 ALINEATUL (3) LITERA (c) DIN ACORDUL PRIVIND SEE

50.

Obiectivul sprijinirii producției de opere audiovizuale europene și al asigurării existenței infrastructurii necesare pentru producerea și difuzarea acestora este modelarea identităților culturale europene, precum și consolidarea diversității culturale. Prin urmare, obiectivul ajutorului este promovarea culturii. Astfel de ajutoare pot fi compatibile cu Acordul privind SEE, în conformitate cu articolul 61 alineatul (3) litera (c) din Acordul privind SEE. Întreprinderile din sectorul producției cinematografice și de televiziune pot, de asemenea, beneficia de alte tipuri de ajutor acordate în temeiul articolului 61 alineatul (3) literele (a) și (c) din Acordul privind SEE (de exemplu, ajutor regional, ajutor pentru IMM-uri, cercetare și dezvoltare, formare profesională sau ocuparea forței de muncă), respectând intensitățile maxime ale ajutorului în cazul cumulării ajutoarelor.

51.

În cazul schemelor destinate să sprijine scrierea scenariilor, dezvoltarea, producția, distribuția și promovarea de opere audiovizuale care fac obiectul prezentelor orientări, Autoritatea va examina următoarele criterii în legătură cu opera audiovizuală care va beneficia de ajutor pentru a evalua dacă schema este compatibilă cu tratatul în temeiul articolului 61 alineatul (3) litera (c) din Acordul privind SEE:

Ajutorul este destinat unui produs cultural. Fiecare stat SEE se asigură că producția care beneficiază de sprijin are un conținut cultural, în conformitate cu propriile criterii naționale, prin intermediul unui proces de verificare eficient pentru a se evita erorile evidente: fie prin selecționarea propunerilor de film, de exemplu prin intermediul unui juriu sau al unei persoane însărcinate să efectueze selecția, fie, în absența unui astfel de proces de selecție, prin întocmirea unei liste de criterii culturale în funcție de care va fi verificată fiecare operă audiovizuală.

În principiu, intensitatea ajutorului trebuie să fie limitată la 50 % din bugetul de producție, cu scopul de a stimula inițiativele comerciale normale. Intensitatea ajutorului pentru producțiile transfrontaliere finanțate de mai mult de un stat SEE și care implică producători din mai mult de un stat SEE poate fi de până la 60 % din bugetul de producție. Operele audiovizuale greu de realizat (28) și coproducțiile care implică țări de pe lista Comitetului de asistență pentru dezvoltare (CAD) al OCDE (29) sunt excluse de la aceste limite. Filmele a căror unică versiune originală este în limba oficială a unui stat SEE ale cărui teritorii, populații sau spații lingvistice sunt limitate pot fi considerate, în acest context, drept opere audiovizuale greu de realizat.

În principiu, nu există nicio limită pentru ajutorul destinat scrierii sau dezvoltării de scenarii. Cu toate acestea, în cazul în care scenariul sau proiectul rezultat este, în final, transformat într-un film, costurile scrierii scenariului și dezvoltării sunt apoi incluse în bugetul de producție și luate în considerare pentru a calcula intensitatea maximă a ajutorului pentru opera audiovizuală, astfel cum se prevede la subpunctul 2 de mai sus.

4.	Costurile de distribuție și promovare a operelor audiovizuale care sunt eligibile pentru ajutor destinat producției pot beneficia de un ajutor cu aceeași intensitate ca și în cazul producției lor.

În afară de scrierea scenariilor, dezvoltare, distribuție sau promovare, ajutorul acordat pentru activități specifice de producție nu este permis. Prin urmare, ajutorul nu trebuie rezervat unor părți individuale din lanțul valoric al producției. Orice ajutor acordat pentru producția unei anumite opere audiovizuale ar trebui să contribuie la bugetul total al acesteia. Producătorul ar trebui să fie liber să aleagă din ce posturi bugetare vor fi cheltuite fonduri în alte state SEE. Scopul este de a se asigura faptul că ajutorul are un efect de stimulare neutru. Atribuirea ajutorului unor posturi specifice din bugetul unui film ar putea transforma acest ajutor într-o preferință națională pentru sectoarele care furnizează serviciile destinate acestor posturi specifice, ceea ce ar fi incompatibil cu Acordul privind SEE.

Statele SEE ar trebui să îi încurajeze și să îi ajute pe producători să depună o copie a filmului care beneficiază de ajutor la o instituție de patrimoniu cinematografic desemnată de organismul care acordă finanțarea, în vederea păstrării filmului, precum și a utilizării necomerciale specificate convenite cu titularul (titularii) drepturilor, cu respectarea drepturilor de proprietate intelectuală și fără a se aduce atingere remunerării corecte a titularului (titularilor) drepturilor, după o perioadă de timp stabilită în acordul de subvenționare și într-un mod care să nu afecteze utilizarea normală a filmului.

Ajutorul este acordat în mod transparent. Statele SEE trebuie să publice pe un site central sau pe un singur site care preia informații de pe mai multe site-uri cel puțin următoarele informații: textul integral al schemei de ajutor aprobate și dispozițiile de punere în aplicare a acesteia, numele beneficiarului ajutorului, denumirea și natura activității sau ale proiectului care beneficiază de ajutor, valoarea ajutorului, precum și intensitatea ajutorului exprimată ca procentaj din bugetul total al activității sau a proiectului care beneficiază de ajutor. Aceste informații trebuie publicate online după adoptarea deciziei de atribuire, păstrate cel puțin 10 ani și puse la dispoziția publicului larg fără restricții (30).

52.

Modernizarea cinematografelor, inclusiv digitalizarea acestora, poate beneficia de ajutor atunci când statele SEE pot justifica necesitatea, proporționalitatea și caracterul adecvat ale unui astfel de ajutor. Pe această bază, Autoritatea va evalua dacă schema este compatibilă cu articolul 61 alineatul (3) litera (c) din Acordul privind SEE.

53.

Atunci când se determină dacă este respectată intensitatea maximă a ajutorului, va fi luată în considerare valoarea totală a ajutoarelor de stat acordate de statele SEE activității sau proiectului care beneficiază de ajutor, indiferent dacă ajutorul respectiv este finanțat din surse locale, regionale, naționale sau ale UE. Cu toate acestea, fondurile acordate direct prin programele UE, cum ar fi MEDIA, fără implicarea statelor SEE în decizia de atribuire, nu sunt resurse de stat. Prin urmare, asistența oferită prin aceste programe nu se ia în calcul pentru verificarea respectării plafoanelor ajutorului.

6. MĂSURI CORESPUNZĂTOARE

54.

Autoritatea propune ca măsuri utile, în sensul articolului 62 alineatul (1) din Acordul privind SEE, alinierea de către statele SEE a schemelor lor existente privind finanțarea cinematografiei la prezentele orientări, în termen de 2 ani de la data publicării acesteia în Suplimentul SEE la Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Statele SEE ar trebui să confirme Autorității acceptarea măsurilor utile propuse, în termen de o lună de la data publicării prezentelor orientări în Suplimentul SEE la Jurnalul Oficial. În absența unui răspuns, Autoritatea va considera că statul SEE respectiv nu este de acord cu măsurile.

7. APLICARE

55.

Autoritatea va aplica principiile enunțate în prezentele orientări începând cu 1 aprilie 2014.

56.

Autoritatea va aplica prezentele orientări în cazul tuturor măsurilor de ajutor notificate în privința cărora i se solicită să ia o decizie după 1 aprilie 2014, chiar dacă măsurile de ajutor au fost notificate anterior acelei date.

57.

Autoritatea va examina compatibilitatea cu Acordul privind SEE a oricărui ajutor acordat fără autorizația sa și care, în consecință, încalcă articolul 1 alineatul (3) din partea I a Protocolului 3 la Acordul între statele AELS privind instituirea unei Autorități de Supraveghere și a unei Curți de Justiție, în baza:

(a)	prezentelor orientări, în cazul în care ajutorul respectiv sau o partea a acestuia se acordă după publicarea prezentelor orientări în Suplimentul SEE la Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

(b)	Orientărilor din 2008 ale Autorității, în toate celelalte cazuri.

(1) Aceste orientări corespund Comunicării Comisiei Europene privind ajutoarele de stat pentru filme și alte opere audiovizuale (JO C 332, 15.11.2013, p. 1).

(2) Statele AELS sunt membre cu drepturi depline ale programului MEDIA.

(3) PWC Global Entertainment and Media Outlook 2013-2017, http://www.pwc.com/gx/en/global-entertainment-media-outlook/segment-insights/filmed-entertainment.jhtml.

(4) Studiu realizat de KEA European Affairs, Multi-Territory Licensing of Audiovisual Works in the European Union, raport final elaborat pentru Comisia Europeană, DG Societatea Informațională și Media, octombrie 2010, p. 21, http://www.keanet.eu/docs/mtl%20-%20full%20report%20en.pdf.

(5) Norvegia: Deciziile nr. 32/02/COL din 20 februarie 2002, nr. 169/02/COL din 18 septembrie 2002, nr. 186/03/COL din 29 octombrie 2003, nr. 179/05/COL din 15 iulie 2005, nr. 342/06/COL din 14 noiembrie 2006, nr. 430/08/COL din 2 iulie 2008, nr. 774/08/COL din 10 decembrie 2008, nr. 289/09/COL din 1 iulie 2009, precum și Decizia nr. 180/09/COL din 31 martie 2009; Islanda: Deciziile nr. 114/99/COL din 4 iunie 1999, nr. 380/00/COL din 18 decembrie 2000, nr. 390/06/COL din 13 decembrie 2006, nr. 255/09/COL din 10 iunie 2009 și nr. 262/12/COL din 4 iulie 2012; Liechtenstein: Deciziile nr. 192/00/COL din 27 septembrie 2000, nr. 267/06/COL din 20 septembrie 2006 și nr. 395/11/COL din 14 decembrie 2011.

(6) Cu toate acestea, Principatul Liechtenstein nu este parte a Convenției UNESCO asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale.

(7) Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor privind anumite aspecte juridice legate de producțiile cinematografice și alte producții audiovizuale (JO C 43, 16.2.2002, p. 6).

(8) JO C 123, 30.4.2004, p. 1.

(9) JO C 134, 16.6.2007, p. 5.

(10) JO C 31, 7.2.2009, p. 1.

(11) Versiunea actualizată a Orientărilor privind ajutoarele de stat este publicată pe site-ul Autorității, la adresa: http://www.eftasurv.int/state-aid/legal-framework/state-aid-guidelines/. Partea VII din Orientările privind ajutoarele de stat stabilește normele sectoriale privind ajutoarele de stat pentru producțiile cinematografice și alte producții audiovizuale (JO L 105, 21.4.2011, p. 32 și Suplimentul SEE nr. 23, 21.4.2011, p. 1).

(12) În special Hotărârea Curții de Justiție din 10 martie 2005, Laboratoires Fournier, C-39/04, Rec., p. I-2057.

(13) Regulamentul (CE) nr. 1998/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 privind aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat ajutoarelor de minimis (JO L 379, 28.12.2006, p. 5), încorporat ca punctul 1ea în anexa XV la Acordul privind SEE prin Decizia nr. 29/2007 a Comitetului mixt (JO L 209, 9.8.2007, p. 52 și Suplimentul SEE nr. 38, 9.8.2007, p. 34), intrată în vigoare la 28 aprilie 2007. Acest regulament a fost înlocuit cu Regulamentul (CE) nr. 1407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis (JO L 352, 24.12.2013, p. 1). Regulamentul urmează să fie încorporat în Acordul privind SEE.

(14) A nu se confunda cu adaptările tradiționale care utilizează mai multe platforme, cu francizele media sau cu sequel (continuarea unei opere anterioare).

(15) Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața comună în aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat (Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare)(JO L 214, 9.8.2008, p. 3), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 1224/2013 al Comisiei din 29 noiembrie 2013 în ceea ce privește perioada sa de aplicare (JO L 320, 30.11.2013, p. 22), încorporat ca punctul 1j din anexa XV la Acordul privind SEE prin Decizia nr. 29/2014 a Comitetului mixt (nepublicată încă în JO sau în Suplimentul SEE), intrată în vigoare la 15 februarie 2014.

(16) Convenția prevede la articolul 4 alineatul (4): „Activitățile, bunurile și serviciile culturale se referă la activități, bunuri și servicii care materializează sau transmit expresii culturale, independent de valoarea comercială pe care o pot avea. Activitățile culturale pot fi de sine stătătoare sau pot contribui la producerea de bunuri și servicii culturale.”

(17) Hotărârea Curții de Justiție din 5 martie 2009, UTECA, C-222/07, punctele 27-33.

(18) Hotărârea Curții de Justiție din 13 decembrie 2007, United Pan-Europe Communications Belgium, C250/06, punctul 43.

(19) Hotărârea Curții de Justiție din 28 octombrie 1999, ARD, C-6/98, punctul 50.

(20) Hotărârea Curții de Justiție din 5 martie 2009, UTECA, C-222/07, punctele 34 și 36.

(21) 2008 Study on the Economic and Cultural Impact, notably on Co-productions, of Territorialisation Clauses of state aid Schemes for Films and Audiovisual Productions (Studiu privind impactul economic și cultural, în special asupra coproducțiilor, al clauzelor referitoare la teritorializare ale schemelor de ajutor de stat pentru producțiile cinematografice și audiovizuale, 2008), http://ec.europa.eu/avpolicy/docs/library/studies/territ/final_rep.pdf.

(22) Hotărârea Curții de Justiție, UTECA, C-222/07, punctul 25.

(23) De exemplu, un producător realizează un film cu un buget de 10 milioane EUR și solicită ajutor printr-o schemă care oferă cel mult 1 milion EUR per film. Este disproporționat ca filmul să nu poată beneficia de ajutor pe motiv că producătorul nu intenționează să cheltuiască cel puțin 8 milioane EUR din bugetul de producție pe teritoriul care oferă ajutorul.

(24) De exemplu, un producător realizează un film cu un buget de 10 milioane EUR și solicită ajutor printr-o schemă care oferă cel mult 1 milion EUR per film. Producătorului nu i se poate cere să cheltuiască mai mult de 1,6 milioane EUR din bugetul de producție pe teritoriul care oferă ajutorul. Cu toate acestea, dacă bugetul filmului ar fi fost de 2 milioane EUR și ar fi primit valoarea maximă a ajutorului, producătorul s-ar confrunta cu o obligație de teritorializare a cheltuielilor echivalentă cu 80 % din bugetul de producție.

(25) JO C 324, 1.12.2010, p. 1.

(26) Instituțiile de patrimoniu cinematografic sunt desemnate de statele membre pentru a colecta, păstra și pune la dispoziție patrimoniul cinematografic în scopuri culturale și educaționale.

(27) Directiva 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (JO L 18, 21.1.1997, p. 1), încorporată în punctul 30 din anexa XVIII la Acordul privind SEE prin Decizia nr. 37/98 a Comitetului mixt (JO L 310, 19.11.1998, p. 25 și Suplimentul SEE nr. 48, 19.11.1998, p. 260), intrată în vigoare la 1 mai 1998.

(28) Cum ar fi scurtmetrajele, primul și al doilea film ale unui regizor, documentarele, operele cu buget redus sau care au alt tip de dificultăți comerciale. În temeiul principiului subsidiarității, este de datoria fiecărui stat SEE să formuleze, pe baza criteriilor naționale, o definiție a noțiunii de „film dificil”.

(29) Lista CAD cuprinde toate țările și teritoriile eligibile să primească asistență oficială pentru dezvoltare. Acestea sunt țări cu venit mic sau mediu pe baza venitului național brut (VNB) pe cap de locuitor, astfel cum sunt publicate de Banca Mondială, cu excepția membrilor G8, a membrilor UE și a țărilor care au o dată fixată pentru aderarea la UE. Lista cuprinde, de asemenea, toate țările cel mai puțin dezvoltate, astfel cum sunt definite de Organizația Națiunilor Unite. A se vedea: http://www.oecd.org/document/45/0,3746,en_2649_34447_2093101_1_1_1_1,00.html. Trebuie menționat faptul că numai Norvegia și Islanda sunt membri ai CAD și, prin urmare, respectă orientările și documentele de referință emise de CAD în procesul de elaborare a politicilor naționale în materie de cooperare pentru dezvoltare.

(30) Aceste informații ar trebui actualizate periodic (de exemplu, o dată la șase luni) și puse la dispoziție în formate comune.

		ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 276

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 57 18 septembrie 2014

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		ACORDURI INTERNAŢIONALE
		2014/665/UE
	*	Decizia Consiliului din 18 februarie 2014 privind semnarea, în numele Uniunii Europene și al statelor membre ale acesteia, și punerea în aplicare cu titlu provizoriu a Protocolului la Acordul de stabilizare și de asociere între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, pe de altă parte, pentru a ține seama de aderarea Republicii Croația la Uniunea Europeană	1
		Protocol la Acordul de stabilizare și de asociere între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de o parte, și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei, pe de altă parte, pentru a ține seama de aderarea Republicii Croația la Uniunea Europeană	3
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul (UE) nr. 980/2014 al Comisiei din 16 septembrie 2014 de stabilire a unei interdicții a pescuitului de vulpi și pisici de mare în apele Uniunii din zonele IIa și IV de către navele care arborează pavilionul Franței	43
	*	Regulamentul (UE) nr. 981/2014 al Comisiei din 16 septembrie 2014 de interzicere a pescuitului de cambulă de Baltica în Skagerrak de către navele care arborează pavilionul Țărilor de Jos	45
		Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 982/2014 al Comisiei din 17 septembrie 2014 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume	47
		DECIZII
		2014/666/UE
	*	Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 17 septembrie 2014 privind recunoașterea sistemului Trade Assurance Scheme for Combinable Crops în vederea demonstrării conformității cu criteriile de durabilitate în temeiul Directivelor 98/70/CE și 2009/28/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului	49
		2014/667/UE
	*	Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 17 septembrie 2014 privind recunoașterea sistemului Universal Feed Assurance Scheme în vederea demonstrării conformității cu criteriile de durabilitate în temeiul Directivelor 98/70/CE și 2009/28/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului	51

	III Alte acte
	SPAȚIUL ECONOMIC EUROPEAN
*	Decizia nr. 134/14/COL a Autorității AELS de Supraveghere din 26 martie 2014 de modificare, pentru a nouăzeci și cincea oară, a normelor procedurale și de fond în domeniul ajutoarelor de stat prin introducerea de noi orientări privind ajutoarele de stat pentru filme și alte opere audiovizuale (Orientările din 2014 privind ajutoarele de stat pentru filme și alte opere audiovizuale)	53

Nr.	25/TQ43
Stat membru	Franța
Stoc	SRX/2AC4-C
Specie	Vulpi și pisici-de-mare (Rajiformes)
Zonă	Apele Uniunii din zonele IIa și IV
Data încetării activităților	22.8.2014

Nr.	26/TQ43
Stat membru	Țările de Jos
Stoc	PLE/03AN.
Specie	Cambulă de Baltica (Pleuronectes platessa)
Zonă	Skagerrak
Data încetării activităților	25.8.2014

(EUR/100 kg)
Codul NC	Codul țării terțe (1)	Valoarea forfetară de import
0702 00 00	MK	56,1
	TR	84,0
	XS	82,8
	ZZ	74,3
0707 00 05	TR	107,9
0707 00 05	ZZ	107,9
0709 93 10	TR	125,5
0709 93 10	ZZ	125,5
0805 50 10	AR	165,5
	CL	174,2
	IL	155,5
	UY	131,6
	ZA	146,5
	ZZ	154,7
0806 10 10	BR	164,4
	EG	161,0
	MA	157,9
	MK	32,3
	TR	118,4
	ZZ	126,8
0808 10 80	BA	49,3
	BR	65,2
	CL	96,6
	NZ	119,7
	US	129,4
	ZA	104,5
	ZZ	94,1
0808 30 90	CN	101,9
	TR	121,9
	ZZ	111,9
0809 30	TR	126,8
0809 30	ZZ	126,8
0809 40 05	MK	27,4
0809 40 05	ZZ	27,4