5.9.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 266/1

—

având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2012 (1),

—

având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2012 [COM(2013) 570 – C7-0274/2013] (2),

—

având în vedere Raportul privind gestiunea bugetară și financiară – secțiunea I – Parlamentul European – exercițiul financiar 2012 (3),

—

având în vedere raportul anual al auditorului intern privind exercițiul financiar 2012,

—

având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2012, însoțit de răspunsurile instituțiilor (4),

—

având în vedere Declarația de asigurare (5) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2012 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolul 318 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

—

având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (6), în special articolele 145, 146 și 147,

—

având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (7), în special articolele 164, 165 și 166,

—

având în vedere articolul 13 din normele interne privind execuția bugetului Parlamentului European (8),

—

având în vedere articolul 166 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, în temeiul căruia fiecare instituție a Uniunii are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a da curs observațiilor care însoțesc decizia de descărcare de gestiune adoptată de Parlamentul European,

—

având în vedere Rezoluția sa din 9 martie 2011 referitoare la orientările pentru procedura bugetară 2012 – secțiunile I, II, IV, V, VI, VII, VIII, IX și X (9),

—

având în vedere Rezoluția sa din 6 aprilie 2011 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2012 – secțiunea I – Parlamentul (10),

—

având în vedere articolul 77, articolul 80 alineatul (3) și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7-0246/2014),

A.

întrucât auditul Curții de Conturi a arătat că, în ceea ce privește cheltuielile administrative din 2012, sistemele de supraveghere și control impuse de Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 au funcționat satisfăcător în toate instituțiile;

B.

întrucât secretarul general a atestat la 6 septembrie 2013 că deține asigurări rezonabile că bugetul Parlamentului a fost executat conform principiilor bunei gestiuni financiare, iar cadrul de control aplicat oferă garanțiile necesare privind legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

C.

întrucât secretarul general a certificat, de asemenea, că nu are cunoștință de fapte care nu au fost declarate și care ar putea aduce prejudicii intereselor instituției,

1.

acordă Președintelui descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Parlamentului European aferent exercițiului financiar 2012;

2.

își prezintă observațiile în cadrul rezoluției sale din 16 aprilie 2014 (11);

3.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi, Ombudsmanului European și Autorității Europene pentru Protecția Datelor și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

5.9.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 266/3

—

având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2012 (2),

—

având în vedere Conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2012 [COM(2013) 570 – C7-0274/2013] (3),

—

având în vedere Raportul privind gestiunea bugetară și financiară – secțiunea I – Parlamentul European – exercițiul financiar 2012 (4),

—

având în vedere raportul anual al auditorului intern privind exercițiul financiar 2012,

—

având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2012, însoțit de răspunsurile instituțiilor (5),

—

având în vedere Declarația de asigurare (6) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2012 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolul 318 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

—

având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (7), în special articolele 145, 146 și 147,

—

având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (8), în special articolele 164, 165 și 166,

—

având în vedere articolul 13 din normele interne privind execuția bugetului Parlamentului European (9),

—

având în vedere articolul 166 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012, în temeiul căruia fiecare instituție a Uniunii are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a da curs observațiilor care însoțesc decizia de descărcare de gestiune adoptată de Parlamentul European,

—

având în vedere Rezoluția sa din 9 martie 2011 referitoare la orientările pentru procedura bugetară 2012 – secțiunile I, II, IV, V, VI, VII, VIII, IX și X (10),

—

având în vedere Rezoluția sa din 6 aprilie 2011 referitoare la estimarea bugetului de venituri și cheltuieli al Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2012 – secțiunea I – Parlamentul (11),

—

având în vedere articolul 77, articolul 80 alineatul (3) și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7-0246/2014),

A.

întrucât Președintele a adoptat conturile Parlamentului pentru exercițiul financiar 2012 la 4 iulie 2013;

B.

întrucât, în certificarea conturilor finale, contabilul Parlamentului și-a exprimat asigurarea rezonabilă conform căreia aceste conturi prezintă, sub toate aspectele semnificative, o imagine fidelă a situației financiare a Parlamentului European și că nu i s-a adus la cunoștință nicio chestiune care să impună rezerve;

C.

întrucât secretarul general a atestat la 6 septembrie 2013 că deține asigurări rezonabile că bugetul Parlamentului a fost executat conform principiilor bunei gestiuni financiare, iar cadrul de control aplicat oferă garanțiile necesare privind legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

D.

întrucât secretarul general a certificat, de asemenea, că nu are cunoștință de fapte care nu au fost declarate și care ar putea aduce prejudicii intereselor instituției;

E.

întrucât, pe baza auditului său, Curtea de Conturi a conchis că, în ceea ce privește cheltuielile administrative din 2012, sistemele de supraveghere și control aplicate de fiecare instituție sunt conforme cerințelor din Regulamentul financiar; întrucât, din cele 151 de tranzacții auditate de Curte, una a fost afectată de erori, iar Curtea estimează că, cel mai probabil, rata de eroare este de 0 %;

F.

întrucât, în conformitate cu procedura obișnuită, administrației Parlamentului i s-a trimis un chestionar, iar răspunsurile primite au fost discutate de Comisia pentru control bugetar în prezența secretarului general și a auditorului intern;

G.

întrucât procedura anuală de descărcare de gestiune a Parlamentului oferă valoare adăugată, câtă vreme implică o examinare detaliată a conturilor, obiectivul avut în vedere fiind să i se permită Parlamentului să își îndeplinească responsabilitățile față de cetățenii Uniunii și să acționeze într-o transparență completă, oferindu-le acestora informații detaliate legate de gestiunea sa financiară; întrucât, în al doilea rând, această procedură oferă oportunitatea pentru autocritică și pentru îmbunătățirea performanțelor proprii în acele domenii în care sunt în continuare necesare ameliorări în ceea ce privește calitatea, eficiența și eficacitatea în gestionarea finanțelor publice și, prin urmare, a banilor contribuabililor,

1.

subliniază valoarea adăugată a procedurii parlamentare a descărcării anuale de gestiune a Parlamentului;

2.

subliniază că prezenta rezoluție se concentrează în principal pe execuția bugetară și pe descărcarea de gestiune aferentă exercițiului financiar 2012 și că obiectivul său principal este de a asigura utilizarea optimă a banilor publici, indicând totodată aspectele care pot fi îmbunătățite; încurajează organismele responsabile din cadrul Parlamentului să continue să îmbunătățească, la toate nivelurile posibile, eficiența activității zilnice a instituției;

3.

reiterează solicitarea adresată Biroului de a distribui mai multe „cărți albe” privind chestiunile de politică tuturor deputaților, ceea ce ar permite discutarea subiectelor politice în cadrul grupurilor politice înaintea unei decizii finale;

4.

observă că bugetul Uniunii pentru 2012 a totalizat credite de angajament în valoare de 148 200 milioane EUR, din care bugetul Parlamentului a reprezentat 1 718 milioane EUR; observă în continuare că această cifră reprezintă puțin peste 1 % din bugetul general al Uniunii și, respectiv, 20 % din cele 8 278 milioane EUR destinate cheltuielilor administrative ale instituțiilor Uniunii Europene în ansamblu în 2012; constată că, astfel, este respectat Acordul interinstituțional dintre Parlament, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestiune financiară în ceea ce privește cheltuielile cu clădirile și infrastructura, salariile personalului și pensiile, tehnologia informației și securitatea;

5.

constată că, în bugetul Parlamentului, cele patru capitole majore au fost capitolul 1 0 (Membrii instituției), capitolul 1 2 (Funcționari și agenți temporari), capitolul 2 0 (Clădiri și costuri conexe) și capitolul 4 2 (Cheltuieli aferente asistenței parlamentare), care au reprezentat 70 % din angajamentele totale;

6.

constată că, în bugetul final al Parlamentului pentru 2012, creditele autorizate s-au ridicat la 1 717 868 121 EUR, reprezentând o majorare cu 1,9 % față de bugetul 2011 (1 685 829 393 EUR), și că în 2011 nu s-a introdus niciun buget rectificativ; consideră că Parlamentul a dat dovadă de responsabilitate bugetară și de moderație, rămânând sub rata inflației, care a fost de 2,6 % în 2012; se așteaptă ca aceeași moderație să predomine și în cazul bugetului 2015, păstrându-se bugetul sub 20 % din rubrica 5;

7.

atrage atenția că în 2012 au fost angajate 99 % (93 % în 2011) din creditele curente finale, cu o rată de anulare de 1 % (6 % în 2011), și că, la fel ca în exercițiile anterioare, s-a atins un nivel ridicat de execuție bugetară, deși acest lucru a fost influențat de transferarea fondurilor necheltuite la sfârșitul exercițiului la cererea Grupului comun de lucru al Biroului și al Comisiei pentru control bugetar, cu avizul favorabil al Comisiei pentru bugete;

8.

remarcă faptul că veniturile totale înscrise în conturile Parlamentului la 31 decembrie 2012 s-au ridicat la 175 541 860 EUR în 2012 (173 293 432 EUR în 2011), inclusiv 22 274 843 EUR (23 815 077 EUR în 2011) în venituri alocate;

9.

remarcă faptul că Parlamentul a decis să efectueze un transfer colector la sfârșitul exercițiului din diverse linii bugetare, constând în fonduri necheltuite în valoare de 45 000 000 EUR destinate celei de a doua rate pentru cumpărarea clădirii Trebel din Bruxelles (35 000 000 EUR) și construcției noii clădiri KAD de la Luxemburg; înțelege că, astfel, vor fi economisite costuri de finanțare estimate la 10,4 milioane EUR în perioada de construcție și de amortizare a împrumutului; regretă, cu toate acestea, faptul că Parlamentul a solicitat în mod repetat ca, în interesul clarității bugetare, cheltuielile cu clădirile să fie mai degrabă incluse în buget, decât finanțate printr-un transfer colector, după cum s-a solicitat în mai multe rezoluții anterioare privind descărcarea de gestiune;

10.

ia act de cifrele cu care au fost închise conturile Parlamentului pentru exercițiul financiar 2012, și anume:

11.

subliniază nivelul ridicat al reportărilor în 2012 (244 600 384 EUR) și solicită îmbunătățirea planificării cheltuielilor;

12.

ia act de faptul că, la certificarea conturilor finale, contabilul Parlamentului a dat asigurări rezonabile că aceste conturi prezintă, sub toate aspectele semnificative, o imagine fidelă a situației financiare a Parlamentului; ia act în continuare de declarația sa conform căreia nu i s-a adus la cunoștință nicio chestiune care să impună rezerve;

13.

reamintește decizia Președintelui din 4 iulie 2013 privind adoptarea conturilor aferente exercițiului financiar 2012;

14.

salută faptul că, în evaluarea sa specifică privind cheltuielile administrative și de altă natură în ansamblul lor, Curtea de Conturi a constatat că testarea tranzacțiilor arată că rata de eroare cea mai probabilă este zero, iar sistemele de supraveghere și control pentru cheltuielile administrative au fost evaluate a fi eficace; salută, de asemenea, faptul că auditul Curții de Conturi arată că plățile din 2012 efectuate în contul unor cheltuieli acceptate nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare; ia act de faptul că, în cadrul auditului, a fost examinat un eșantion de 151 de tranzacții de plată, din care 91 de plăți de salarii, pensii și indemnizații aferente și 60 de plăți aferente unor contracte de construcții și altor cheltuieli; reamintește că în 2011 au fost auditate 56 de plăți;

15.

remarcă faptul că în categoria cheltuielilor administrative și a altor cheltuieli sunt incluse cheltuielile cu resursele umane (salarii, alocații și pensii), care reprezintă 60 % din totalul acestei categorii de cheltuieli, și cheltuielile referitoare la clădiri, echipamente, energie, comunicații și tehnologia informației, această categorie fiind considerată un domeniu cu risc redus; atrage atenția asupra faptului că, în opinia Curții de Conturi, principalele riscuri pentru cheltuielile administrative și alte cheltuieli sunt legate de nerespectarea procedurilor de achiziții, de executare a contractelor, de recrutare și de calculare a salariilor și a alocațiilor;

16.

constată cu satisfacție că auditul Curții de Conturi asupra a 15 proceduri de recrutare din Parlament în 2012 nu a revelat erori sau deficiențe; invită, cu toate acestea, secretarul general să aplice cu strictețe normele în vigoare privind numirea sau promovarea angajaților, în general, și în special a angajaților aflați în funcții de conducere;

17.

ia act de faptul că Curtea de Conturi a auditat 18 proceduri de achiziții publice ale Parlamentului; subliniază că Curtea de Conturi a constatat deficiențe în aplicarea unui criteriu de atribuire într-unul din cazuri și în gestionarea și documentarea procedurii de achiziții într-un alt caz;

18.

recomandă ca ordonatorii de credite să îmbunătățească concepția, coordonarea și aplicarea cadrului și procedurilor de achiziții publice ale Parlamentului prin verificări adecvate și orientări mai clare; remarcă faptul că aplicarea noului Regulament financiar și a normelor sale de aplicare ar trebui să fie însoțită de elaborarea de noi modele de contracte și invitații de participare, precum și de cursuri specifice de formare privind definirea și aplicarea criteriilor de selecție și de atribuire;

19.

aprobă răspunsurile date de Parlament în cadrul procedurii contradictorii cu Curtea de Conturi;

20.

reamintește constatarea Curții de Conturi conform căreia în dosarele auditate de recrutare a unor asistenți parlamentari acreditați (APA) nu existau documente la dosar care să ateste efectuarea de controale ex ante a documentelor necesare recrutării; ia act de faptul că Curtea de Conturi a considerat că Parlamentul a dat pe deplin curs recomandării sale de a se asigura că se constituie documentația necesară și că, în prezent, documentele justificative pentru verificările respective sunt păstrate pentru a justifica deciziile de recrutare a agenților temporari și contractuali; invită secretarul general să informeze Comisia pentru control bugetar, până în septembrie 2014, cu privire la eficacitatea măsurilor adoptate, inclusiv a celor bazate pe constatările auditorului intern, având în vedere, printre altele, și recrutarea multor asistenți parlamentari (APA) noi în urma alegerilor;

21.

regretă faptul că examinarea de către Curtea de Conturi a unui eșantion de proceduri de achiziții publice a arătat că încă mai există erori în conceperea, coordonarea și aplicarea procedurilor de achiziții publice și că, prin urmare, analiza Curții de Conturi privind progresele înregistrate a conchis că recomandarea sa anterioară este, din multe puncte de vedere, în curs de aplicare; își reiterează apelul de a se realiza progrese veritabile, fără întârziere, în legătură cu toate mecanismele de control pentru achizițiile publice, pentru a soluționa deficiențele identificare de Curtea de Conturi și a asigura cele mai competitive prețuri pentru bunurile și serviciile achiziționate;

22.

reamintește constatarea specifică a Curții de Conturi privind informațiile de care dispun serviciile Parlamentului cu privire la situația membrilor personalului; își exprimă satisfacția față de faptul că auditul Curții de Conturi nu a revelat noi deficiențe, deși persistă riscul de a se efectua plăți incorecte sau nejustificate; constată, de asemenea, că în 2012 Parlamentul a luat măsuri care au îmbunătățit și mai mult rata de răspuns la procedura anuală de verificare și actualizare electronică a datelor personale ale membrilor personalului și că, atunci când este necesar, declarațiile sunt însoțite de documente justificative adecvate;

23.

ia act de faptul că, în cursul reuniunii comisiei competente cu auditorul intern din 21 ianuarie 2014, auditorul intern și-a prezentat raportul anual semnat la 12 iulie 2013 și a precizat că a efectuat în 2012 următoarele activități de audit în cadrul administrației Parlamentului:

24.

evidențiază câteva dintre concluziile cele mai semnificative cuprinse în raportul anual al auditorului intern:

25.

remarcă și susține opiniile exprimate de auditorul intern privind acțiunile ulterioare auditului privind politica imobiliară: planificarea, evaluarea și gestionarea nevoilor de spații, pe care le sprijină, în legătură cu:

26.

evidențiază și susține opiniile exprimate de auditorul intern în legătură cu „auditul privind asistenții parlamentari acreditați angajați ca alți agenți ai Uniunii Europene” conform cărora, în ansamblul lor, mediul și activitățile de control din DG Personal și DG Finanțe oferă asigurări rezonabile că asistenții parlamentari acreditați au fost recrutați în conformitate cu normele statutare și că drepturile lor financiare au fost plătite în mod corect din alocația de asistență parlamentară a deputaților; invită ambele Direcții Generale să se asigure că aceste garanții devin permanente și lipsite de ambiguitate, prin orice mijloace necesare;

27.

ia act de faptul că, în 2012, a fost necesar un transfer de la subpostul pentru asistenți locali (linia 4220-01) către subpostul 4220-02 (asistenți acreditați,) în valoare de 7,3 milioane EUR, iar subpostul 4220-01 a fost redus cu o sumă totală de 14,1 milioane EUR (14,3 %), din cauza estimării incorecte a nevoilor, atât în ceea ce privește asistenții locali, cât și asistenții acreditați, în ciuda faptului că numărul asistenților acreditați a crescut foarte puțin în 2012 față de 2011; consideră că, în viitor, va fi necesară o mai bună estimare a nevoilor pentru aceste subposturi, pentru a se respecta principiile bunei gestiuni financiare și pentru a se răspunde unor nevoi reale;

28.

remarcă, cu toate acestea, că pentru a îndeplini integral și consecvent obiectivele de control intern și pentru a asigura aplicarea corectă nu doar a Regulamentului de procedură al Parlamentului și a normelor aferente derivate din acesta și adoptate de organismele competente ale Parlamentului, ci și a Regulamentului financiar, sunt posibile noi îmbunătățiri ale procedurilor de gestiune și control care implică o expunere moderată la riscuri reziduale și vizează următoarele domenii:

29.

reamintește încă o dată că, după cinci ani de aplicare a noului statut al asistenților, este necesar să se realizeze o evaluare integrală a acestuia, incluzându-se posibilele adaptări ale normelor cât mai curând posibil;

30.

reamintește că revizuirea inițială a cadrului de control intern în 2003 și 2004 a condus la elaborarea a 14 rapoarte de audit privind toate departamentele și serviciile centrale, conținând 452 de acțiuni convenite menite să îmbunătățească nivelul general:

31.

constată că, la sfârșitul lui 2012, după audituri suplimentare succesive, încă mai erau deschise 15 din cele 452 de acțiuni vizând cadrul de control intern convenite inițial; ia act de concluzia auditorului intern conform căreia, pentru două direcții generale (DG Finanțe și DG Infrastructură și Logistică), există dovezi că procesele lor de achiziții publice s-au îmbunătățit;

32.

ia act de noul proces transversal de monitorizare ce are loc în contextul auditului intern și constă în monitorizarea acțiunilor convenite în rapoarte și în cadrul căruia toate sarcinile de monitorizare sunt transversale, vizând simultan toate acțiunile deschise care trebuie realizate; remarcă, de asemenea, că sarcinile sunt realizate acum bianual, conform Rezoluției Parlamentului din 10 mai 2011 referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2009;

33.

constată că, până la sfârșitul lui 2012, auditorul intern a conchis că mai erau de realizat 73 de acțiuni, din care două critice, 35 vizând riscuri semnificative și 36 vizând riscuri moderate; constată cu satisfacție că, în 2012, au fost finalizate și închise 80 de acțiuni, din care două critice; încurajează toate direcțiile generale vizate să își continue eforturile de îmbunătățire a procedurilor lor de gestiune și control; solicită auditorului intern să fixeze calendare mai stricte pentru acțiunile care trebuie realizate; solicită auditorului intern să informeze permanent Comisia pentru control bugetar cu privire la toate acțiunile restante din cadrul examinării inițiale a cadrului de control intern; își reiterează solicitarea adresată conducerii direcțiilor și celei centrale să realizeze acțiunile deschise restante până la sfârșitul actualului mandat parlamentar;

34.

ia act de concluziile Serviciului de Audit Intern conform cărora procesul de monitorizare din 2012 a revelat îmbunătățiri globale, fiind închise 80 din cele 153 de acțiuni deschise validate și înregistrându-se o reducere a numărului de acțiuni critice de mare risc (de la opt la trei); își exprimă totuși îngrijorarea cu privire la numărul relativ ridicat de acțiuni restante (73) care au fost reportate în 2013; recunoaște că profilul de risc al Parlamentului pentru acțiunile deschise la sfârșitul exercițiului arată o proporție mai mare de acțiuni vizând riscuri moderate decât la începutul lui 2012, ceea ce dovedește că serviciile au făcut progrese, chiar și în domenii în care acțiunile nu au fost încă finalizate;

35.

ia act de răspunsurile scrise la rezoluția referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2011 pe care Comisia pentru control bugetar le-a primit la 25 octombrie 2013, adică înainte de exercițiul de descărcare de gestiune pentru 2012; salută prezentarea ulterioară a secretarului general, din 25 noiembrie 2013, privind răspunsurile și măsurile luate de administrația Parlamentului în urma diverselor chestiuni ridicate și solicitări exprimate în rezoluția referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2011, precum și schimbul de opinii cu deputații care a avut loc după prezentare;

36.

salută faptul că, începând din 2011, serviciile de traducere și de interpretariat ale Parlamentului trec prin schimbări semnificative; ia act de faptul că, pe parcursul acestui proces, eficiența ar putea fi sporită în mod considerabil, iar mijloacele financiare reduse, menținându-se totodată calitatea serviciilor și oferta pentru deputații în Parlamentul European; constată că, în cadrul politicii privind multilingvismul integral eficient din punct de vedere al utilizării resurselor, traducerea la cerere a stenogramelor dezbaterilor și a întrebărilor cu solicitare de răspuns scris a permis reducerea cu caracter permanent a traducerilor externe cu 11 milioane EUR;

37.

reamintește a doua decizie adoptată de Birou la 12 martie 2012 referitoare la multilingvismul integral eficient din punct de vedere al utilizării resurselor, conform căreia delegațiile care solicită derogări pentru deplasări în cursul săptămânilor destinate reuniunilor comisiilor urmează să beneficieze de un regim lingvistic limitat, în cadrul căruia este asigurată interpretarea în cel mult o limbă; constată că, datorită acestei măsuri, numărul misiunilor organizate în timpul săptămânilor rezervate pentru activitățile parlamentare externe a crescut de la 36 % din numărul total al misiunilor în 2011 la 46 % în 2012, în vreme ce numărul zilelor de interpretare în misiune a scăzut cu 23 % în 2012 față de 2011;

38.

ia act de decizia ulterioară a secretarului general, din 23 martie 2013, în temeiul căreia după-amiezile de marți și de miercuri din săptămânile destinate reuniunilor comisiilor sunt de acum înainte rezervate exclusiv pentru reuniunile comisiilor și ale trilogurilor; apreciază faptul că, datorită măsurilor care au fost deja puse în aplicare, procentul cheltuielilor cu interpretarea externă din bugetul total al Parlamentului s-a redus de la 3,5 % în 2011 la 2,6 % în 2012; consideră că principiul bunei gestiuni financiare trebuie să se aplice și în cazul interpretării și că, în vederea asigurării unei utilizări optime a banilor contribuabililor europeni, ar trebui să se efectueze permanent o analiză critică pentru a se stabili în ce privință și în ce mod poate fi sporită eficiența, iar costurile pot fi controlate sau limitate; invită secretarul general să pună raportul anual privind aplicarea Codului de conduită al multilingvismului la dispoziția deputaților membri ai comisiei responsabile;

39.

ia act de răspunsul secretarului general, care menționează că s-au redus cheltuielile cu Premiul LUX, astfel cum a propus Comisia pentru control bugetar și cum s-a votat în plen în cadrul raportului de descărcare de gestiune pentru exercițiul financiar 2010; ia act de faptul că au fost luate o serie de măsuri concrete în vederea minimizării cheltuielilor cu Premiul LUX, reducându-se, în special, costurile legate de activitățile de promovare la festivalurile internaționale și în clădirile Parlamentului; ia act de faptul că, în 2012, cheltuielile cu Premiul LUX au fost de 434 421 EUR, ceea ce reprezintă o reducere de 24 % față de 2011 (când s-au cheltuit 573 722 EUR); solicită găsirea unor modalități suplimentare de eficientizare;

40.

consideră că premiile nu reprezintă o activitate principală a Parlamentului și solicită efectuarea unei analize cost-beneficiu înaintea elaborării oricărei inițiative vizând un nou premiu;

41.

constată că, dat fiind numărul tot mai mare de clienți și evoluția instituției, Biroul a adoptat, în cadrul reuniunii sale din 10 iunie 2013, o strategie globală care stabilește principalele orientări ale politicii privind cantinele și restaurantele Parlamentului până în 2019; reamintește că activitățile totale de alimentație publică au crescut cu aproximativ 150 % în perioada 2002-2011, în 2002 înregistrându-se 1,472 milioane de clienți, față de 3,711 milioane în 2011; constată că serviciile de alimentație publică ale Parlamentului suferă în continuare de un deficit operațional care nu ar trebui compensat exclusiv prin creșterea prețurilor; constată că politica de prețuri a Parlamentului ar trebui să rămână conformă cu cea din celelalte instituții și că Parlamentul se află într-o situație avantajoasă, dat fiind numărul clienților deserviți, care îi permite să obțină condiții mai bune din partea contractorilor și să facă economii de scară în ceea ce privește aceste operațiuni;

42.

observă că anumite solicitări formulate în rapoartele anuale de descărcare de gestiune adoptate de plenul Parlamentului nu sunt îndeplinite; observă că secretarul general susține că aceste solicitări intră în sfera de competență a Biroului Parlamentului sau a Conferinței președinților Parlamentului; insistă ca solicitările formulate în plen și incluse în rapoartele anuale de descărcare de gestiune să fie puse în aplicare integral;

43.

constată că domeniul de aplicare al procedurii de descărcare de gestiune ar trebui să vizeze nu doar execuția bugetară și activitățile administrative ale secretarului general și ale administrației pentru exercițiul financiar 2012, ci și deciziile adoptate de organele sale de conducere, cum sunt Președintele, Biroul și Conferința președinților; subliniază că Parlamentul, realizând un control critic al gestiunii financiare a instituției, acordă descărcarea de gestiune nu secretarului general, ci mai degrabă Președintelui Parlamentului;

44.

salută, în acest sens, calitatea schimbului de opinii dintre secretarul general și Comisia pentru control bugetar, care a avut loc la 21 ianuarie 2014 în prezența auditorului intern, în contextul descărcării de gestiune a Parlamentului European pentru exercițiul financiar 2012; își reafirmă opinia că organele de conducere și administrația Parlamentului sunt trase la răspundere în cadrul acestui proces și că este prin urmare esențial ca întregul proces decizional să se desfășoare într-o manieră pe deplin transparentă, pentru a se asigura că cetățenilor Uniunii li se oferă o imagine precisă și conformă cu realitatea a modului în care Parlamentul își adoptă deciziile și utilizează resursele care îi sunt puse la dispoziție; solicită astfel ca ordinile de zi ale reuniunilor, precum și hotărârile adoptate de organele decizionale ale Parlamentului să fie comunicate fără întârziere atât deputaților și personalului instituției, cât și publicului larg;

45.

subliniază că referințele principale, lipsite de orice considerații politice, utilizate la evaluarea execuției bugetului Parlamentului ar trebui să fie, în primul rând, avizul auditorului său extern independent și, în al doilea rând, avizul emis de auditorul intern al Parlamentului și evaluarea acestuia asupra sistemului de control intern al instituției; își reafirmă satisfacția cu privire la avizul pozitiv al Curții de Conturi referitor la fiabilitatea conturilor Parlamentului și la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente acestor conturi;

46.

reamintește că Codul de conduită a deputaților în Parlamentul European în materie de interese financiare și conflicte de interese, adoptat în sesiune plenară la 1 decembrie 2011, prevede obligația deputaților de a declara orice activitate remunerată desfășurată în afara Parlamentului, remunerația pe care o primesc și orice altă funcție pe care o exercită și care ar putea duce la un conflict de interese și că documentul le interzice, de asemenea, în mod expres deputaților să accepte orice sumă de bani sau orice alt cadou în schimbul influențării deciziilor Parlamentului; constată că codul prevede reguli clare privind acceptarea cadourilor, precum și activitatea foștilor deputați în grupurile de lobby; solicită ca administrația să verifice anual și în mod regulat cel puțin 15 % din aceste declarații;

47.

ia act de faptul că Biroul a adoptat Măsurile de punere în aplicare a Codului de conduită a deputaților în Parlamentul European la 15 aprilie 2013; constată cu satisfacție că măsurile de punere în aplicare în ceea ce privește articolul 5 alineatul (3), menite să asigure transparența în legătură cu deplasările, cazarea și diurna deputaților achitate de părți terțe, în vigoare din 1 iulie 2013, prevăd că trebuie declarate toate cheltuielile cu deplasarea, cazarea sau diurna ocazionate de participarea deputaților la evenimente organizate de părți terțe și rambursate de acestea; constată, în plus, că, în cazul în care aceste cheltuieli nu sunt rambursate, ci doar costul unei mese, al unui bilet de intrare sau al unui alt avantaj similar, cu o valoarea mai mică de 150 EUR, întocmirea unei declarații nu este obligatorie;

48.

solicită ca toate anexele la întrebări parlamentare cu solicitare de răspuns scris (articolul 117 din Regulamentul de procedură al Parlamentului) să fie publicate împreună cu întrebările în cauză pe site-ul de internet al Parlamentului;

49.

consideră că Parlamentul este singura instituție publică europeană care plătește o indemnizație destinată să acopere costurile de administrare a cabinetului în conturi bancare private și personale fără să ceară păstrarea niciunei chitanțe sau auditarea cheltuielilor; presupune că deputații ar fi extrem de critici la adresa oricărui altui organism care nu ar reuși, într-o măsură similară, să supravegheze utilizarea banului public; invită secretarul general să propună aranjamente cu un grad redus de constrângere pentru a se asigura că indemnizația pentru cheltuieli generale este utilizată în scopul pentru care a fost creată, și nu pentru a oferi un venit privat suplimentar deputaților;

50.

solicită o evaluare a diurnei acordate deputaților în ceea ce privește valoarea și utilizarea acesteia; solicită ca Biroul să revizuiască această măsură de punere în aplicare în mod corespunzător, pentru a se asigura că diurna este folosită într-un mod cât mai eficient din punct de vedere al costurilor;

51.

solicită informații detaliate privind modul în care Președintele își separă atribuțiile sale ca figură neutră din punct de vedere politic de pregătirea candidaturii din partea social-democraților la alegerile europene, în special în ceea ce privește personalul din cadrul cabinetului său și al birourilor de informare ale Parlamentului, precum și cheltuielile de deplasare; consideră că în cazul a numeroase astfel de activități nu s-a făcut nicio distincție între cele două roluri; solicită o separare clară a funcțiilor în cazul demnitarilor, după modelul Comisiei, astfel încât contribuabilii europeni să nu trebuiască să plătească pentru campania electorală a candidaților europeni de frunte;

52.

constată că Protocolul nr. 6 privind stabilirea sediilor instituțiilor, anexat la tratate, hotărât prin acordul comun al guvernelor statelor membre, impune Parlamentului cele trei locuri de desfășurare a activității; reamintește invitația formulată, în rezoluția sa din 17 aprilie 2013 referitoare la descărcarea de gestiune pentru exercițiul financiar 2011 (13), ca „secretarul general și Biroul să transmită deputaților statistici și informații actualizate privind impactul financiar și de mediu al desfășurării activității în mai multe locuri”, cerință care a intervenit în urma rezoluției sale din 6 februarie 2013 referitoare la orientările pentru procedura bugetară 2014 (14), și rezoluția sa din 20 noiembrie 2013 privind stabilirea sediilor instituțiilor Uniunii Europene (15);

53.

reamintește că sediul Parlamentului a fost stabilit din motive istorice importante și că stabilirea sediului instituțiilor Uniunii ține exclusiv de competența statelor membre; constată, în acest sens, că orice decizie de modificare a sediului Parlamentului ar necesita o modificare a tratatelor, iar o astfel de hotărâre ar trebui să fie adoptată cu unanimitate de statele membre;

54.

constată că cheltuielile ocazionate de răspândirea geografică a Parlamentului reprezintă unul dintre sectoarele identificate ca având un potențial important de economisire; salută raportul secretarului general (16) din august 2013 privind impactul financiar al răspândirii geografice a Parlamentului European; subliniază că raportul a luat în calcul următorii parametri:

55.

subliniază că raportul constată o reducere teoretică netă, prin reunirea celor trei locuri de desfășurare a activității în unul singur, la Bruxelles, estimată la 88,9 milioane EUR pe an, ceea ce reprezintă circa 5 % din bugetul Parlamentului pentru 2014, 1,03 % din bugetul administrativ total al Uniunii și 0,06 % din bugetul total al Uniunii; ia act de economia netă estimată a fi de 0,18 EUR pe an pentru fiecare cetățean al Uniunii dacă cele trei locuri de desfășurare a activității Parlamentului ar fi consolidate în unul singur;

56.

atrage atenția asupra faptului că raportul menționează că o posibilă fuzionare a Luxemburgului cu Bruxelles-ul ar duce la cheltuieli suplimentare de 14 milioane EUR pe an; subliniază nivelurile diferite raportate, atât din punct de vedere calitativ, cât și cantitativ, ale sprijinului acordat Parlamentului de statele-gazdă; constată că aceste costuri potențiale nu au fost transpuse în ecuația privind economiile potențiale pe care le-ar implica stabilirea unui loc unic de desfășurare a activității la Bruxelles;

57.

subliniază că emisiile de CO2 s-ar reduce cu 10 703 tone pe an dacă Strasbourgul (10 235) și Luxemburgul (468) nu ar mai fi folosite ca locuri de desfășurare a activității; regretă că acest impact asupra mediului al răspândirii geografice a Parlamentului din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon reprezintă 11,16 % din totalul amprentei de carbon a Parlamentului din 2011;

58.

așteaptă cu interes publicarea studiului Curții de Conturi care va oferi o analiză cuprinzătoare a economiilor potențiale din bugetul Uniunii în cazul în care Parlamentul ar avea un singur loc de desfășurare a activității, conform solicitării din rezoluția sa referitoare la stabilirea sediilor instituțiilor Uniunii Europene din 20 noiembrie 2013, și solicită ca această analiză să includă aspecte bugetare și costuri auxiliare, ca de pildă economiile realizate prin reducerea irosirii timpului de lucru și prin creșterea eficienței; solicită nu doar examinarea costurilor de deplasare pentru personalul Parlamentului (inclusiv personalul interimar, experții externi și agenții contractuali), ci și a costurilor de deplasare crescute pentru personalul Comisiei și al Consiliului, cauzate de cele trei locuri de desfășurare a activității Parlamentului;

59.

reafirmă, încă o dată, că prezenta rezoluție se concentrează în principal pe execuția bugetară și pe descărcarea de gestiune aferentă exercițiului financiar 2012 și că obiectivul său principal este de a asigura optima utilizare a banilor publici, indicând totodată aspectele ce pot fi îmbunătățite din punctul de vedere al eficienței; invită entitățile responsabile din cadrul Parlamentului să continue să îmbunătățească, la toate nivelurile posibile, eficiența activității cotidiene a instituției, pentru a furniza cetățenilor Uniunii un serviciu public de calitate; se așteaptă ca secretarul general să se concentreze mai mult pe eficiența și eficacitatea cheltuielilor în următorul său raport anual prezentat Comisiei pentru control bugetar;

60.

consideră că, pe perioada legislaturii 2009-2014, într-un context economic și financiar dificil, s-au realizat economii importante, chiar dacă acestea au fost adeseori aleatorii și temporare; consideră că administrația Parlamentului ar trebui să identifice măsuri de eficientizare suplimentare care să aibă drept rezultat economii structurale sistematice și definitive, reducând în primul rând bugetul Parlamentului și permițând în al doilea rând realocarea resurselor către noi zone de intervenție ale Parlamentului, în special în vederea consolidării controlului asupra modului în care Comisia pune în aplicare politicile Uniunii;

61.

invită administrația Parlamentului să ia în considerare o creștere a gradului de utilizare a tehnologiilor disponibile, cum sunt teleconferințele și munca la distanță, în vederea reducerii costurilor administrative și de deplasare; solicită prezentarea unei propuneri concrete privind extinderea utilizării ambelor tehnologii; estimează că se pot realiza economii suplimentare considerabile, fără a se compromite calitatea prestațiilor, și că, pe lângă câștigurile financiare, videoconferințele și munca la distanță, ar putea contribui, de asemenea, la o utilizare mai eficientă a timpului și la un Parlament mai ecologic;

62.

invită administrația să aplice măsuri suplimentare ingenioase de reducere a costurilor, care să permită economisirea fără a afecta eficacitatea, eficiența și calitatea activităților parlamentare;

63.

ia act de reorganizarea DG PRES, care a dus la crearea unei noi Direcții Generale Servicii de Cercetare Parlamentară (DG EPRS), precum și de internalizarea serviciilor de securitate ale Parlamentului, în urma căreia a fost înființată Direcția Generală Securitate; își exprimă satisfacția cu privire la faptul că internalizarea serviciilor de securitate se preconizează că va produce economii de peste 11 milioane EUR în perioada 2013-2016; observă, cu toate acestea, că cinci membri ai cabinetului Președintelui urmează să ocupe posturi de directori generali sau de directori în administrația Parlamentului European; critică această acaparare politică a unor posturi de conducere și subminarea Statutului funcționarilor; reamintește că UE critică clientelismul politic de pretutindeni și solicită ca aceste principii să fie respectate și în ceea ce privește administrația Parlamentului European; își exprimă dorința ca secretarul general să îl informeze anual cu privire la suma exactă economisită, care ar putea reprezenta un exemplu pentru internalizarea altor servicii furnizate în prezent de terțe părți;

64.

constată că un post de director general a fost ocupat, dar că, la șase luni de la numirea sa, persoana aleasă nu și-a preluat mandatul; solicită desființarea acestui post de director general;

65.

constată cu preocupare că, din cauza solicitărilor generale de economisire, delegațiile interparlamentare ar putea fi tot mai puțin în măsură să mențină profilul Parlamentului în relațiile externe, permițându-i să se bucure de aceeași vizibilitate ca celelalte instituții europene, în special Comisia și Consiliul, și că acest lucru ar putea duce la subminarea abordării parlamentare a politicii externe și a consolidării diplomației parlamentare care să completeze activitățile Comisiei și ale SEAE; consideră că este esențial, prin urmare, să se păstreze cunoștințele și experiențele acumulate de Parlament în cadrul activităților de supraveghere și de promovare a proiectelor europene și să se asigure că măsurile propuse nu slăbesc din forța și din eficacitatea dialogului interparlamentar purtat de instituție cu alte state, în special în perioade de instabilitate politică, în care democrația este amenințată (Primăvara arabă, conflictul din Orientul Mijlociu, conflictul din Ucraina, perioadele premergătoare unor alegeri controversate etc.); recomandă cu insistență să se instituie o coordonare corespunzătoare cu serviciile SEAE în vederea asigurării unui nivel adecvat de pregătire și a unei capacități efective de reacție, garantându-se astfel o gestionare adecvată a aspectelor legate de securitate în cadrul delegațiilor și misiunilor externe ale Parlamentului;

66.

constată că Direcția Generală Comunicare are alocat un buget important la linia 3 242, „Publicare, informare și participare la manifestări publice”; constată că se realizează tot mai multe externalizări, care implică costuri suplimentare pentru contribuabili; solicită o listă detaliată privind măsurile de externalizare și costurile aferente din cadrul Direcției Generale Comunicare;

67.

este preocupat de eventualele conflicte de interese nedetectate în legătură cu atribuirea de subvenții de la bugetul Parlamentului; atrage atenția asupra articolului 58 din Regulamentul financiar și a obligației administrației de a verifica declarațiile beneficiarilor subvențiilor și ale contractanților; solicită informații cu privire la analizele de risc efectuate de administrația Parlamentului în ceea ce privește aceste declarații pentru a verifica veridicitatea lor;

68.

constată că, în 2012, cheltuielile cu misiunile ale personalului birourilor de informare au totalizat 1,8 milioane EUR, misiunile la Strasbourg reprezentând doar puțin peste 1 milion EUR; insistă că ar trebui utilizate cu prioritate videoconferințele, contribuindu-se astfel la reducerea cheltuielilor Parlamentului și la protecția mediului, fără a afecta activitatea instituției;

69.

constată că, începând din ianuarie 2012, a intrat în vigoare un nou set de norme care reglementează primirea grupurilor de vizitatori, inclusiv metoda de plată a subvențiilor; constată că Biroul a decis să mențină opțiunea plăților în numerar acordate grupurilor de vizitatori; își exprimă preocuparea cu privire la riscul semnificativ din punctul de vedere al reputației și al securității pe care îl implică plățile în numerar către grupurile de vizitatori; solicită emiterea unei noi decizii a Biroului de eliminare a plăților în numerar, care reprezintă o încălcare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (17); ia act de faptul că, din aproximativ 2 000 de grupuri de vizitatori în 2012, doar 365 au primit peste 15 000 EUR, dar că majoritatea acestor grupuri de vizitatori aleg metoda plăților în numerar, deși administrația Parlamentului încurajează folosirea, în schimb, a plăților prin virament bancar sau a unei combinații între cele două metode;

70.

ia act de faptul că cofinanțarea acordată de Comisie pentru costurile de funcționare a Casei istoriei europene a fost asigurată cu 800 000 EUR în credite de angajament în bugetul său aferent exercițiului financiar 2014, sub rubrica 3 din cadrul financiar multianual; constată, de asemenea, că această sumă corespunde unui procent de 30 % din costurile de funcționare bugetate pentru anul în cauză și că este destinată să acopere și cheltuielile ocazionate de deschiderea în a șaptea zi în fiecare săptămână;

71.

constată că, la 22 octombrie 2012, Biroul a aprobat liniile majore ale conceptului expoziției permanente de la Casa istoriei europene;

72.

constată că, în cadrul bugetului aferent exercițiului financiar 2012 adoptat de Parlament în sesiune plenară, 8,5 milioane EUR au fost alocate pentru EuroparlTV în cadrul liniei bugetare 3246; recunoaște că, în vreme ce bugetul EuroparlTV a fost redus în mod substanțial, de la 9 milioane EUR în 2008 la 5 milioane EUR în 2014, performanțele serviciului s-au îmbunătățit datorită unui număr de activități și proiecte noi, printre care se numără o proporție mai mare de produse audiovizuale gata de utilizare cu o durată de viață mai mare și o serie de coproducții exclusive în colaborare cu canale de televiziune naționale din mai multe state membre, ceea ce a dus la creșterea numărului de telespectatori; salută numărul tot mai mare al persoanelor care urmăresc activitățile Parlamentului pe platformele de comunicare socială, în special pe Facebook, unde instituția are peste 1,2 milioane de „prieteni”, pentru care EuroparlTV dezvoltă producții exclusive; așteaptă cu interes să primească studiul independent de evaluare al producției online a Parlamentului, comandat în conformitate cu decizia Biroului din 3 decembrie 2012;

73.

consideră că EuroparlTV nu reprezintă o activitate principală a Parlamentului și solicită efectuarea unei analize cost-beneficiu înaintea elaborării oricăror noi activități ale EuroparlTV;

74.

subliniază dificultățile întâmpinate în procesul recrutării de funcționari sau agenți din anumite state membre, cum ar fi Germania, Regatul Unit, Austria sau Țările de Jos, proporția personalului din cadrul Secretariatului Parlamentului care este originar din aceste state fiind semnificativ mai scăzută decât „ponderea demografică” individuală a acestor state în Uniune, și observă că numărul membrilor personalului care au cetățenia belgiană (13,6 %) sau luxemburgheză (2,2 %) este relativ ridicat, ca urmare a locurilor de desfășurare a activității Parlamentului; solicită Biroului să reexamineze cerințele și procedurile de recrutare pentru a stabili în ce măsură acestea ar putea crea dificultăți în recrutarea de personal din statele membre în cauză;

75.

solicită informații privind modelul de ocupare a aprozilor locali din Strasbourg și informații privind ocuparea aprozilor din Bruxelles în timpul sesiunilor de la Strasbourg; solicită un raport al administrației Parlamentului dacă în cazul aprozilor locali din Strasbourg se respectă legislația Uniunii în domeniul muncii și în cel social, precum și cu privire la măsurile de prevenire a falsei activități independente; solicită o comparare a costurilor pentru a stabili cea mai avantajoasă opțiune pentru contribuabil;

76.

ia act de hotărârea Tribunalului Funcției Publice din 12 decembrie 2013 în Cauza F-129/12 și regretă profund că Parlamentul a fost condamnat fiindcă nu a fost capabil să ofere asistență în cazuri de hărțuire și concedieri ilegale; prin urmare, încredințează serviciilor competente sarcina de a lua toate măsurile necesare pentru a evita apariția unor situații similare în viitor;

77.

solicită un raport privind creșterea numărului de posturi AD și AST în administrația Parlamentului între 2005 și exercițiul financiar curent; solicită o defalcare în funcție de grad și de naționalitate;

78.

solicită un raport privind creșterea numărului de posturi de directori și de directori generali în administrația Parlamentului din 2005; solicită o defalcare în funcție de naționalitate;

79.

solicită un raport cu privire la numărul colaboratorilor grupurilor politice care au devenit funcționari din 2009 (a) printr-o procedură de selecție convențională; și (b) pe baza procedurii-pasarelă;

80.

subliniază că peste 1 500 dintre angajații Parlamentului au copii înscriși la școlile europene; își reiterează opinia că Parlamentul trebuie să joace un rol principal în structura organizațională a acestor școli;

81.

subliniază faptul că Parlamentul a devenit, de-a lungul anilor, proprietar de clădiri și că această strategie prezintă o serie de riscuri inerente, iar costurile de utilizare și de întreținere a instalațiilor tehnice vor crește cu siguranță în următorii ani, pe măsură ce clădirile se vor învechi; subliniază în special că orice strategie imobiliară trebuie să țină, de asemenea, seama de aceste costuri în creștere și de necesitatea renovării clădirilor pe termen mediu; atrage atenția asupra faptului că strategia imobiliară trebuie să asigure sustenabilitatea bugetului Parlamentului și să mențină un anumit grad de flexibilitate printr-o combinație de achiziții, închirieri și drepturi de folosință, pentru a asigura cel mai bun raport cost-eficacitate pentru Parlament; subliniază că achiziționarea unei clădiri s-ar putea să nu fie de fiecare dată cea mai bună soluție;

82.

ia act de faptul că, în 2012, s-a început revizuirea contractelor, caz cu caz, în ceea ce privește condițiile financiare, în special din perspectiva tendințelor de pe piața închirierii de proprietăți; salută faptul că aceste renegocieri vor duce, în următorii ani, la economiile structurale prezentate în continuare:

83.

reamintește eșecul inițial în selecționarea candidaților în urma invitației de participare la licitație pentru proiectul clădirii Konrad Adenauer, deoarece prețurile propuse în răspunsurile la invitația de participare la licitație au fost mult mai mari decât estimările; ia act de decizia ulterioară a Biroului din 2012 de a reformula invitația de participare la licitația pentru clădirea KAD, în urma căreia au fost prezentate oferte considerabil mai scăzute, ceea ce a permis respectarea bugetului convenit inițial pentru acest proiect de construcție; ia act de faptul că lucrările au început în septembrie 2013 cu un nou manager de proiect și acorduri de parteneriat consolidate implicând sprijinul guvernului luxemburghez; se așteaptă ca bugetul global convenit inițial pentru proiectul de construcție să fie respectat, în ciuda întârzierilor de neevitat;

84.

ia act de faptul că reparațiile la structura de susținere a tavanului hemiciclului Parlamentului din Bruxelles vor ocaziona cheltuieli în valoare de puțin peste 2 milioane EUR, mai puțin decât cele 3 milioane EUR estimate, și că, din cauza vechimii clădirii, nu a putut fi declanșată nicio acțiune în justiție; ia act de faptul că politica de mentenanță preventivă și inspecție regulată a clădirilor Parlamentului, introdusă în 2012, a permis depistarea unor defecte structurale ale bârnelor din lemn din tavan, evitându-se astfel un dezastru major, care ar fi putut duce la pierderea de vieți omenești și ar fi putut provoca daune uriașe clădirii în cauză; ia act de faptul că serviciile afectate au putut fi transferate în alte clădiri ale Parlamentului, zona A a clădirii Paul-Henri Spaak (PHS) fiind închisă temporar, și că hemiciclul urmează să fie deschis din nou spre utilizare la începutul lui aprilie 2014;

85.

constată cu satisfacție că punerea în aplicare a deciziei Biroului privind un multilingvism eficient din punct de vedere al utilizării resurselor a dus, în 2012, la economii de 10,9 milioane EUR în cadrul serviciului de interpretare și de 10 milioane EUR în cadrul serviciului de traducere, fără a afecta principiul multilingvismului sau calitatea activității parlamentare; afirmă din nou că, pentru schimbul de bune practici care să susțină eficacitatea și să permită realizarea de economii, cooperarea interinstituțională are un rol esențial;

86.

constată că, în 2012, valoarea activelor Fondului facultativ de pensii (18) a crescut, rentabilitatea investițiilor fiind de 9,4 %, în condițiile în care piețele și-au continuat redresarea în urma crizei financiare mondiale;

87.

constată, cu toate acestea, că deficitul actuarial estimat al Fondului facultativ de pensii, calculat pe baza activelor fondului, a crescut la 207,9 milioane EUR la sfârșitul anului 2012; subliniază că aceste elemente viitoare de pasiv proiectate se întind pe mai multe decenii;

88.

constată însă că acest lucru stârnește îngrijorare în legătură cu posibila epuizare a fondului și că Parlamentul garantează plata pensiilor pentru toți foștii și unii dintre membrii actuali ai fondului, în cazul în care acesta nu este în măsură să își îndeplinească obligațiile; reamintește că Fondul facultativ de pensii a fost conceput ca o soluție de tranziție înaintea intrării în vigoare a noului Statut al deputaților în Parlamentul European, la 14 iulie 2009;

89.

ia act de faptul că, în 2013, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a validat deciziile adoptate de Birou în 2009, în special decizia de creștere a vârstei de pensionare pentru membrii fondului, de la 60 la 63 de ani, pentru a evita epuizarea prematură a capitalului și pentru a-l alinia la noul Statut al deputaților în Parlamentul European; reamintește că două treimi din contribuțiile la fond au fost făcute direct de Parlament, și nu de deputați în mod individual;

90.

este profund îngrijorat de faptul că căsuțele de e-mail personale și confidențiale ale unor deputați, asistenți parlamentari și funcționari au fost compromise după ce Parlamentul a fost supus unui atac de tip „man-in-the-middle”, în cadrul căruia un hacker a preluat controlul asupra comunicațiilor dintre smartphone-urile private și rețeaua publică Wi-Fi a Parlamentului; insistă asupra realizării de către o terță parte a unui audit de securitate TIC independent asupra tuturor sistemelor parlamentare TIC și de telecomunicații, în conformitate cu specificațiile menționate la punctul 99, în vederea finalizării unei foi de parcurs clare pentru o politică de securitate TIC mai robustă în 2015;

91.

consideră că utilizatorii din exterior ar trebui să aibă acces la o rețea Wi-Fi care nu le permite accesul la intranet sau la serviciile IT interne ale Parlamentului, cum este webmail-ul, separând astfel funcționalitățile celor două rețele Wi-Fi; consideră că ar trebui efectuat un audit independent de securitate al întregii structuri IT și de telecomunicații a Parlamentului, care să ofere asigurări că instituția respectă cele mai înalte standarde de securitate în vigoare împotriva activităților de hacking și de ascultare a telefoanelor;

92.

consideră că progresele importante trebuie susținute prin investiții corespunzătoare în activități de suport și de mentenanță pentru aceste proiecte, precum și prin cooperarea adecvată cu deputații și cu personalul; atrage atenția în special asupra lansării cu succes a sistemului AT4AM; regretă întreruperea distribuirii în cadrul Parlamentului a sistemului de operare Linux, care nu a fost niciodată prezentat deputaților sau membrilor personalului care ar fi fost interesați de un astfel de proiect; observă că se presupune că, la introducerea unor noi instrumente de lucru pentru deputați și membrii personalului, testarea în etapa-pilot a acestor instrumente de lucru se realizează doar în cooperare cu acei deputați și membri ai personalului care sunt dispuși să își asume sarcinile suplimentare pe care le implică testarea proiectelor-pilot;

93.

insistă, în același spirit, ca Parlamentul să își consolideze cooperarea cu Direcția Generală Informatică a Comisiei, pentru a identifica nu doar instrumente TIC noi din partea unor producători noi, ci și produse adecvate care să înlocuiască vechile instrumente și infrastructuri TIC și care să meargă în direcția unor soluții deschise, compatibile între ele și nedependente de un singur furnizor, având în vedere răspunderea socială, etică și economică;

94.

ia act de procesul de internalizare a personalului Direcției Generale Inovare și Asistență Tehnică și de reducerea promisă a costurilor și creșterea nivelului de expertiză și de identitate corporativă al angajaților din sectorul IT; reamintește că nivelul crescut de expertiză în ceea ce privește inovațiile permanente a fost și motivul oferit, în urmă cu câțiva ani, în favoarea externalizării acestui sector; pune sub semnul întrebării argumentul legat de reducerea costurilor; este conștient de constrângerile și provocările legate de recrutarea celor mai buni profesioniști disponibili pe piață; invită secretarul general să coopereze cu Oficiul European pentru Selecția Personalului pentru a găsi metode de accelerare a procedurii de recrutare și pentru a atrage cei mai buni experți din domeniul tehnologiilor IT și al securității;

95.

susține că Parlamentul însuși trebui să aibă ultimul cuvânt în toate chestiunile legate de TIC;

96.

constată că infrastructura TIC actuală a Parlamentului este doar parțial bazată pe programe de tip open source, ceea ce limitează, prin urmare, posibilitățile de utilizare a echipamentelor hardware și a aplicațiilor software; solicită trecerea treptată la o infrastructură TIC bazată pe programe de tip open source, ceea ce ar duce la o mai bună eficiență din punct de vedere al costurilor și la o mai bună interoperabilitate, permițând, în același timp, cel mai înalt nivel de securitate; solicită, în acest sens, suport tehnic și administrativ suficient care să asigure o mentenanță corespunzătoare;

97.

propune utilizarea pe scară mai largă a noilor tehnologii ale informației și comunicațiilor în cadrul serviciilor de traducere și interpretare;

98.

îndeamnă secretarul general să se asigure că angajați ai departamentului de suport TCI se află la dispoziția deputaților și a personalului la locul de desfășurare a activității, pentru a le oferi atât echipei de suport TIC, cât și deputaților și personalului securitatea și confortul unei interacțiuni față în față; reamintește secretarului general că suportul TIC la distanță poate fi inconfortabil și mai puțin adecvat pentru stabilirea unor relații de încredere între personalul care oferă mentenanța TIC și persoanele care au nevoie de aceste servicii; atrage, de asemenea, atenția asupra faptului că nu este oportun să se conteze integral pe soluții aflate la distanță, până la finalizarea corespunzătoare a auditului de securitate menționat anterior;

99.

solicită secretarului general să se asigure că, până la 1 decembrie 2014, se desfășoară cel puțin următoarele acțiuni de audit:

așteaptă ca rezultatele auditului să fie prezentate Comisiei pentru control bugetar și Comisiei pentru bugete împreună cu o estimare a cheltuielilor, resurselor umane și timpului necesare pentru remedierea și securizarea deficiențelor constatate în cadrul auditului;

100.

este de părere că datele nu ar trebui supuse unor constrângeri legate de arhitectura specifică platformei sau sistemului și că formatul lor trebuie să se bazeze pe standarde utilizate pe scară largă și accesibile gratuit, iar asistența și mentenanța trebuie să fie asigurate de organizații care să fie independente de producători; subliniază că trebuie să fie pusă la dispoziție gratuit documentația completă referitoare la format și la toate extensiile;

101.

salută faptul că, după cum a solicitat Comisia pentru control bugetar, noul contract al agenției de voiaj, intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014, permite efectuarea unor audituri financiare și de performanță; observă că singura companie care a prezentat o ofertă a fost BCD Travel N.V., agenția căreia i-a fost încredințat și contractul anterior, și că actualul contract este valabil doi ani;

102.

sugerează să fie încurajată, după caz, utilizarea biletelor la clasa economică în cazul zborurilor intraeuropene ale deputaților în Parlamentul European;

103.

reamintește că Regulamentul financiar și Normele sale de aplicare (NAP), care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2013, prevăd informațiile care trebuie furnizate autorității bugetare și publicului în ceea ce privește atribuirea contractelor de către instituție; constată că noul Regulament financiar prevede obligativitatea publicării contractelor atribuite cu o valoare mai mare de 15 000 EUR (față de 25 000 EUR, suma prevăzută anterior), valoare ce corespunde noii limite peste care o licitație deschisă a devenit obligatorie;

104.

constată că toate direcțiile generale ale Parlamentului au atribuit contracte cu o valoare mai mare de 25 000 EUR în 2012 și că valoarea combinată a acestor contracte a fost de 724 milioane EUR (603 milioane EUR în 2011); constată, de asemenea, că serviciile centrale au întocmit, pe baza informațiilor introduse de serviciile ordonatoare în registrul contractelor atribuite, raportul anual privind contractele atribuite în 2012 destinat autorității bugetare;

105.

ia act de defalcarea contractelor atribuite în 2012 și 2011 pe tip de procedură utilizată, astfel:

106.

ia act de defalcarea contractelor atribuite în 2012 și 2011 pe tip de procedură utilizată, după cum urmează:

107.

observă că, dintr-un total de 230 de contracte atribuite în 2012, 97 au avut la bază proceduri deschise sau restrânse (valoarea lor fiind de 514 milioane EUR), iar 133 au avut la bază proceduri negociate (valoarea lor fiind de 210 de milioane EUR); ia act de faptul că ponderea procedurilor negociate, din punct de vedere al valorii acestora, a crescut considerabil în 2012 față de 2011, și că acest lucru se datorează celor trei proceduri imobiliare, cu o valoare totală de 177,28 milioane EUR;

108.

regretă faptul că, din cauza reducerii sarcinii administrative în cazul contractelor cu valoare scăzută, având drept obiectiv creșterea numărului de IMM-uri care participă la procedurile de ofertare pentru aceste contracte, administrația nu cunoaște numărul IMM-urilor care au obținut contracte cu valoare scăzută; Secretariatul General nu este așadar în măsură să indice dacă reducerea sarcinii administrative a dus efectiv la creșterea participării IMM-urilor și, astfel, eficacitatea măsurilor luate; solicită monitorizarea numărului de IMM-uri care au obținut contracte cu valoare scăzută;

109.

consideră că, pentru contractele sub pragul de 60 000 EUR, criteriile de atribuire ar trebui să fie pe deplin transparente și ar trebui să se prevadă o verificare a conflictelor de interese;

110.

semnalează faptul că utilizarea procedurilor negociate excepționale de către Parlament a scăzut din punct de vedere numeric în 2012 (de la 59 în 2011 la 43 în 2012), reducându-se cu 27 % pentru întreaga instituție, iar cinci direcții generale nu au recurs la acest tip de procedură în 2012, în timp ce o direcție generală a atribuit același număr de contracte conform acestei proceduri ca în 2011, iar două direcții generale au atribuit mai multe contracte; atrage atenția, de asemenea, asupra faptului că, începând din 2012, ordonatorul de credite responsabil trebuie să prezinte în mod sistematic, într-o anexă la rapoartele anuale de activitate, motivele pentru care s-a recurs la procedura negociată excepțională;

111.

consideră că grupurile politice sunt actori-cheie pentru Parlamentul European și pentru Uniune în general, deoarece caracterul lor transnațional reprezintă un model unic în lume, iar rolul lor este esențial pentru garantarea unei responsabilități democratice puternice a tuturor instituțiilor Uniunii;

112.

constată că, în 2012, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 0 au fost utilizate după cum urmează:

113.

constată că, în 2012, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 2 au fost utilizate după cum urmează (20):

114.

constată că, în 2012, creditele înscrise la postul bugetar 4 0 3 au fost utilizate după cum urmează (22):

5.9.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 266/24

—

având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2012 (1),

—

având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2012 [COM(2013) 570 – C7-0275/2013] (2),

—

având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2012, însoțit de răspunsurile instituțiilor (3),

—

având în vedere Declarația de asigurare (4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2012 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (5), în special articolele 50, 86, 145, 146 și 147,

—

având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (6), în special articolele 164, 165 și 166,

—

având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (7),

—

având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7-0189/2014),

1.

amână decizia de a acorda Secretarului General al Consiliului descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului Consiliului European și al Consiliului aferent exercițiului financiar 2012;

2.

își prezintă observațiile în cadrul rezoluției de mai jos;

3.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, Consiliului European, Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi, Ombudsmanului European și Autorității Europene pentru Protecția Datelor și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

5.9.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 266/26

—

având în vedere bugetul general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2012 (1),

—

având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2012 [COM(2013) 570 – C7-0275/2013] (2),

—

având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2012, însoțit de răspunsurile instituțiilor (3),

—

având în vedere Declarația de asigurare (4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2012 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere articolul 314 alineatul (10) și articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (5), în special articolele 50, 86, 145, 146 și 147,

—

având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (6), în special articolele 164, 165 și 166,

—

având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară (7),

—

având în vedere scrisoarea comisarului Algirdas Šemeta, cu data de 25 noiembrie 2011, care prezintă un răspuns la întrebarea nr. 58 din chestionarul ce face parte din procedura de descărcare pentru 2011,

—

având în vedere scrisoarea domnului Maroš Šefčovič, în calitatea sa de reprezentant al Comisiei Europene, cu data de 23 ianuarie 2014, care prezintă răspunsuri la întrebările adresate de raportor Consiliului,

—

având în vedere deciziile și rezoluțiile sale anterioare privind descărcarea de gestiune,

—

având în vedere articolul 77 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A7-0189/2014),

A.

întrucât toate instituțiile Uniunii trebuie să fie transparente și răspunzătoare pe deplin față de cetățenii Uniunii pentru fondurile care le sunt încredințate în calitate de instituții ale Uniunii;

B.

întrucât, date fiind absența răspunsurilor la întrebările Parlamentului și informațiile insuficiente, Parlamentul nu este în măsură să ia o decizie în cunoștință de cauză cu privire la acordarea descărcării de gestiune,

1.

ia act cu satisfacție de faptul că, pe baza activităților sale de audit, Curtea de Conturi estimează că, per ansamblu, plățile pentru cheltuielile administrative și pentru alte cheltuieli ale instituțiilor și ale organelor, aferente exercițiului încheiat la 31 decembrie 2012, nu au fost afectate de un nivel semnificativ de eroare;

2.

subliniază că, în raportul anual din 2012, Curtea de Conturi a inclus observații referitoare la Consiliul European și la Consiliu privind existența unor erori în concepția procedurilor de achiziții; observă că una dintre erori se referă la desfășurarea unei proceduri negociate, iar alta la aplicarea unuia dintre criteriile de selecție;

3.

ia act de răspunsurile oferite la observațiile Curții de Conturi și este de acord cu recomandările acesteia potrivit cărora ordonatorii de credite ar trebui să amelioreze concepția, coordonarea și derularea procedurilor de achiziții prin proceduri corespunzătoare de control și orientări mai bune; recomandă, de asemenea, aplicarea cu o mai mare strictețe a normelor în materie de achiziții publice, pe care toate instituțiile Uniunii sunt obligate să le respecte;

4.

observă că, în 2012, Consiliul European și Consiliul au dispus de un buget global de 533 920 000 EUR (563 262 480 EUR în 2011), cu o rată a implementării de 91,8 %; este preocupat de faptul că rata creditelor neutilizate este în continuare ridicată și sugerează să se elaboreze o serie de indicatori de performanță esențiali pentru domeniile cele mai critice, cum ar fi fondurile pentru deplasările delegațiilor, logistica și serviciile de interpretare;

5.

ia act de faptul că în 2012 au fost anulate credite de angajament în valoare de 44 000 000 EUR din cauza executării insuficiente a fondurilor și din cauza reducerii gradului de utilizare a programelor;

6.

reiterează faptul că bugetul Consiliului European ar trebui să fie separat de cel al Consiliului pentru a îmbunătăți transparența gestiunii financiare a acestor instituții și responsabilizarea acestora;

7.

invită Consiliul European și Consiliul, în urma solicitării de anul trecut, să trimită Parlamentului raportul lor anual de activitate împreună cu o prezentare cuprinzătoare a tuturor resurselor umane de care dispun ambele instituții, defalcate în funcție de categorie, grad, sex, cetățenie și participarea la cursuri de formare profesională;

8.

sprijină înființarea unui comitet de audit în cadrul Secretariatului General al Consiliului; invită Consiliul să transmită Parlamentului recomandările acestui comitet;

9.

ia act de îmbunătățirea înregistrată (87 % față de 84 % în 2011) în ceea ce privește monitorizarea observațiilor formulate în urma auditului intern; invită Consiliul European și Consiliul să îmbunătățească și mai mult acest rezultat odată cu crearea comitetului de audit;

10.

ia act în mod deosebit de recomandarea auditului intern privind crearea unui cadru specific pentru politica de combatere a fraudelor, care nu există în prezent în cadrul Secretariatului General al Consiliului; invită Consiliul să dea curs recomandării de a include în raportul anual de activitate măsurile întreprinse pentru a pune în practică această recomandare;

11.

ia act de faptul că proiectul „Clădirea Europa” este în continuare monitorizat îndeaproape și că executarea unora dintre recomandările formulate în urma auditului se află în întârziere; solicită Consiliului să informeze autoritatea care acordă descărcarea de gestiune cu privire la progresele construcției și previziunile privind costurile finale, comparativ cu bugetul inițial de 240 de milioane EUR; invită Consiliul să explice majorările de costuri intervenite de la începerea lucrărilor de construcții în 2008 și până la finalizarea preconizată a proiectului în 2014;

12.

solicită Consiliului o explicație privind modul în care sunt puse în aplicare măsurile adoptate în perioada anterioară pentru a îmbunătăți rezultatele proiectului „Clădirea Europa”; solicită Consiliului, de asemenea, să explice care este valoarea adăugată a echipei permanente responsabile de monitorizarea executării acestui proiect;

13.

solicită un raport privind progresele înregistrate în proiectul de construcție „Résidence Palace” și o defalcare detaliată a costurilor de până acum;

14.

își reiterează solicitarea adresată Consiliului să prezinte în scris explicații detaliate privind cuantumul total al creditelor utilizate pentru achiziționarea clădirii Résidence Palace, liniile bugetare de la care provin creditele respective, tranșele plătite până în prezent, tranșele care mai trebuie plătite și scopul în care va fi utilizată clădirea;

15.

ia act de rata zero a creșterii creditelor din bugetul Consiliului pentru 2012; consideră că această tendință este pozitivă și dorește ca aceasta să continue și în anii următori;

16.

salută procesul modernizării administrative din cadrul Consiliului; regretă însă lipsa de informații cu privire la măsurile de implementare concrete din cadrul acestui proces și la impactul preconizat asupra bugetului Consiliului; solicită Consiliului să prezinte cât mai curând informațiile care lipsesc;

17.

solicită informații suplimentare referitoare la acordurile privind nivelul serviciilor încheiate cu SEAE, nu doar în privința procesului de modernizare administrativă;

18.

solicită Consiliului să coopereze cu alte instituții în vederea elaborării unei metodologii unitare de prezentare a costurilor aferente traducerilor pentru a simplifica analiza și compararea acestor costuri;

19.

consideră că Consiliul a acționat cu condescendență față de Parlament, numind un membru al Curții de Conturi în pofida avizului negativ al Parlamentului; îndeamnă Consiliul să acorde atenție avizelor exprimate de Parlament cu privire la numirea membrilor Curții de Conturi și declarațiilor potențialilor membrii ai Curții, înainte de numire;

20.

consideră că supravegherea eficace a execuției bugetului Uniunii necesită cooperarea Parlamentului cu Consiliul European și Consiliul prin intermediul unor modalități de lucru;

21.

regretă dificultățile întâlnite în mod repetat în cursul procedurilor precedente de descărcare de gestiune; subliniază că Parlamentul a refuzat să acorde descărcarea de gestiune Secretarului General al Consiliului pentru execuția bugetului aferent exercițiilor financiare 2009, 2010 și 2011, din motivele enumerate în rezoluțiile sale din 10 mai 2011 și 25 octombrie 2011, 10 mai 2012 și 23 octombrie 2012 și, respectiv, 17 aprilie 2013 și 9 octombrie 2013;

22.

reiterează faptul că un control bugetar eficace se poate aplica numai dacă Parlamentul cooperează cu Consiliul, elementele principale ale acestei cooperări fiind reuniuni oficiale între reprezentanți ai Consiliului și ai Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului, acordarea de răspunsuri la întrebările adresate de membrii comisiei în baza unui chestionar scris și prezentarea de documente la cerere care să servească drept material subiacent pentru controalele bugetare; consideră că elementele fundamentale ale unui control bugetar eficace sunt prezentate în Rezoluția sa din 23 octombrie 2012;

23.

reiterează faptul că fără o cooperare din partea Consiliului, așa cum se arată mai sus, Parlamentul nu este în măsură să ia o decizie în cunoștință de cauză cu privire la acordarea descărcării de gestiune;

24.

subliniază faptul că Comisia, în răspunsul său din 25 noiembrie 2011 la scrisoarea adresată de președintele Comisiei pentru control bugetar, a declarat deja că este de dorit ca Parlamentul să continue să acorde, să amâne sau să refuze acordarea descărcării de gestiune celorlalte instituții, inclusiv Consiliului, la fel ca până acum;

25.

subliniază că Parlamentul, în rezoluția sa privind descărcarea de gestiune adoptată în aprilie 2013, a decis să transmită Comisiei întrebările Consiliului; observă că Comisia a răspuns prin scrisoarea din 23 ianuarie 2014;

26.

este în totalitate de acord și sprijină punctul de vedere exprimat de Comisie în scrisoarea sa din 23 ianuarie 2014 potrivit căruia toate instituțiile fac parte integrantă din procesul de monitorizare a observațiilor formulate de Parlament în cadrul exercițiului de descărcare de gestiune și toate instituțiile trebuie să dea dovadă de cooperare pentru a asigura buna funcționare a procedurii de descărcare de gestiune cu respectarea deplină a dispozițiilor aplicabile din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și din legislația secundară aplicabilă;

27.

informează Consiliul că, în scrisoarea sa, Comisia declară că nu va supraveghea executarea bugetelor altor instituții și că formularea de răspunsuri la întrebările adresate unei alte instituții încalcă autonomia instituției în cauză în ceea ce privește execuția secțiunii respective a bugetului; reamintește Consiliului faptul că una dintre concluziile Consiliului European din 18 și 19 octombrie 2012 se referea la faptul că „legitimitatea și responsabilitatea democratice (…) ar trebui explorate în continuare”; reamintește faptul că Parlamentul acordă descărcarea de gestiune celorlalte instituții după examinarea documentelor puse la dispoziție și a răspunsurilor la întrebări; regretă faptul că Parlamentul se confruntă constant cu dificultăți atunci când trebuie să primească răspunsuri din partea Consiliului;

28.

salută eforturile Președinției elene pentru redeschiderea negocierilor dintre instituții; subliniază totuși că, în trecut, astfel de negocieri nu au dus la rezultatele preconizate;

29.

consideră că este de dorit ca Parlamentul să își exercite competența de a acorda descărcarea de gestiune în temeiul articolelor 316, 317 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene în conformitate cu interpretarea și practica actuală, și anume să acorde descărcarea de gestiune pentru fiecare linie bugetară separat pentru a asigura în continuare transparența și răspunderea democratică în fața contribuabililor Uniunii;

30.

recomandă organizarea unui atelier care să se concentreze pe analiza juridică a funcției de control bugetar a Parlamentului și pe obligația Consiliului de a coopera; recomandă, de asemenea, să se elaboreze un raport din proprie inițiativă referitor la posibilele modificări ale Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene ca o modalitate de a progresa pe calea pregătirilor pentru posibilitatea de a iniția proceduri judiciare, precum și la posibilitatea de a modifica sau a clarifica normele prevăzute în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene referitoare la acordarea descărcării de gestiune către celelalte instituții;

31.

regretă faptul că nu toate instituțiile Uniunii respectă aceleași standarde în ceea ce privește transparența și consideră că Consiliul ar trebui să îmbunătățească acest aspect; este convins că Parlamentul și Consiliul, în calitate de colegislatori, ar trebui să aplice aceleași standarde în materie de transparență;

32.

reamintește că o bună cooperare între Parlament și Consiliu are o importanță crucială pentru asigurarea bunei execuții a bugetului Uniunii;

33.

solicită, prin urmare, Curții de Conturi să realizeze un audit detaliat al activităților administrative și operaționale ale Consiliului European, ale Consiliului și ale Serviciului European de Acțiune Externă, fără a aduce atingere competențelor și responsabilităților prevăzute în tratate, și să prezinte Parlamentului un raport privind concluziile acestui audit;

34.

solicită Curții de Conturi să includă în următorul său raport anual o analiză a acțiunilor întreprinse de Consiliul European și de Consiliu în urma recomandărilor formulate de Parlament în cadrul prezentei rezoluții.

5.9.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 266/30

—

având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2012 (1),

—

având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2012 [COM(2013) 570 – C7-0273/2013] (2),

—

având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2011 [COM(2013) 668] și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care însoțesc raportul în cauză [SWD(2013) 348 și SWD(2013) 349],

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 5 iunie 2013 intitulată „Sinteza realizărilor Comisiei în materie de gestiune în 2012” [COM(2013) 334],

—

având în vedere Raportul Comisiei privind evaluarea finanțelor Uniunii pe baza rezultatelor obținute [COM(2013) 461] și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care însoțesc raportul în cauză [SWD(2013) 228 și SWD(2013) 229],

—

având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în anul 2012 [COM(2013) 606] și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește raportul în cauză [SWD(2013) 314],

—

având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2012, însoțit de răspunsurile instituțiilor (3), și rapoartele speciale ale Curții de Conturi,

—

având în vedere Declarația de asigurare (4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2012 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2014 privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată Comisiei cu privire la execuția bugetului general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2012 (05848/2014 – C7-0048/2014),

—

având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

—

având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (5), în special articolele 55, 145, 146 și 147,

—

având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (6), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

—

având în vedere articolul 76 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate (A7-0242/2014),

A.

întrucât, în temeiul articolului 17 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, Comisia execută bugetul și administrează programele și, în aplicarea articolului 317 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia îndeplinește aceste sarcini în cooperare cu statele membre și pe propria răspundere, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare,

1.

acordă Comisiei descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2012;

2.

își prezintă observațiile în rezoluția care face parte integrantă din deciziile sale privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului general al Uniunii Europene aferent exercițiului financiar 2012, secțiunea III – Comisia și agențiile executive și în Rezoluția sa din 3 aprilie 2014 referitoare la rapoartele speciale ale Curții de Conturi în contextul descărcării de gestiune a Comisiei pentru exercițiul financiar 2012 (7);

3.

încredințează președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie împreună cu rezoluția Parlamentului, ca parte integrantă a acesteia, statelor membre, miniștrilor finanțelor și agriculturii din statele membre, curților de conturi naționale, Consiliului, Comisiei, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții de Conturi și Băncii Europene de Investiții și de a asigura publicarea acestora în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (seria L).

5.9.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 266/32

—

având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2012 (1),

—

având în vedere conturile anuale consolidate ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2012 [COM(2013) 570 – C7-0273/2013] (2),

—

având în vedere Raportul Comisiei privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar 2011 [COM(2013) 668] și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care însoțesc raportul în cauză [SWD(2013) 348 și SWD(2013) 349],

—

având în vedere Comunicarea Comisiei din 5 iunie 2013 intitulată „Sinteza realizărilor Comisiei în materie de gestiune în 2012” [COM(2013) 334],

—

având în vedere Raportul Comisiei privind evaluarea finanțelor Uniunii pe baza rezultatelor obținute [COM(2013) 461] și documentele de lucru ale serviciilor Comisiei care însoțesc raportul în cauză [SWD(2013) 228 și SWD(2013) 229],

—

având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Protecția bugetului Uniunii Europene până la sfârșitul exercițiului 2012” [COM(2013) 682],

—

având în vedere Comunicarea Comisiei intitulată „Aplicarea corecțiilor financiare nete impuse statelor membre în domeniile agriculturii și politicii de coeziune” [COM(2013) 934],

—

având în vedere Raportul anual al Comisiei către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune privind auditurile interne desfășurate în anul 2012 [COM(2013) 606) și documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește raportul în cauză [SWD(2013) 314],

—

având în vedere Raportul anual al Curții de Conturi referitor la execuția bugetului privind exercițiul financiar 2012, însoțit de răspunsurile instituțiilor (3) („Raportul anual”), și rapoartele speciale ale Curții de Conturi,

—

având în vedere Declarația de asigurare (4) privind fiabilitatea conturilor și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, întocmită de Curtea de Conturi pentru exercițiul financiar 2012 în temeiul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

—

având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2014 privind descărcarea de gestiune care trebuie acordată Comisiei cu privire la execuția bugetului general al Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2012 (05848/2014 – C7-0048/2014),

—

având în vedere Recomandarea Consiliului din 18 februarie 2014 privind descărcarea de gestiune a agențiilor executive în ceea ce privește execuția bugetară pentru exercițiul financiar 2012 (05850/2014 – C7-0049/2014),

—

având în vedere articolele 317, 318 și 319 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și articolul 106a din Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice,

—

având în vedere Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (5), în special articolele 55, 145, 146 și 147,

—

având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (6), în special articolele 62, 164, 165 și 166,

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 58/2003 al Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a statutului agențiilor executive cărora urmează să li se încredințeze anumite sarcini în gestionarea programelor comunitare (7), în special articolul 14 alineatele (2) și (3),

—

având în vedere deciziile și rezoluțiile sale anterioare privind descărcarea de gestiune,

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (8),

—

având în vedere articolul 76 și anexa VI la Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizele celorlalte comisii interesate (A7-0242/2014),

A.

întrucât, pentru a nouăsprezecea oară consecutiv, Curtea de Conturi nu a fost în măsură să emită o declarație de asigurare fără rezerve cu privire la legalitatea și regularitatea plăților subiacente conturilor;

B.

întrucât faptul că până în prezent nu a putut fi emisă o declarație de asigurare fără rezerve riscă să submineze legitimitatea cheltuielilor efectuate de Uniune și a politicilor acesteia;

C.

întrucât, într-o situație în care resursele sunt limitate din cauza crizei economice și financiare, este cu atât mai necesar să se respecte disciplina bugetară și buna gestiune financiară;

D.

întrucât Uniunea Europeană a intrat într-un nou cadru financiar multianual (CFM) 2014-2020 (9);

E.

întrucât, în conformitate cu Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Comisia poartă responsabilitatea finală pentru execuția bugetului Uniunii, în timp ce statele membre au obligația de a coopera loial cu Comisia pentru a asigura utilizarea creditelor în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare;

F.

întrucât, potrivit articolului 287 din TFUE, „Curtea de Conturi prezintă Parlamentului European și Consiliului o declarație de asigurare referitoare la veridicitatea conturilor, precum și la legalitatea operațiunilor și înregistrarea acestora în conturi […]”;

G.

întrucât auditurile performanței, care analizează în ce măsură cheltuielile au atins obiectivele urmărite, devin tot mai importante;

H.

întrucât gestiunea realizată de Comisie ar trebui prezentată cu justețe, în paralel cu gestiunea realizată de statele membre responsabile în temeiul gestiunii partajate a fondurilor, pentru a consolida încrederea publicului în instituții;

I.

întrucât raportul de evaluare a finanțelor Uniunii (articolul 318 din TFUE) bazat pe rezultatele obținute, în special raportându-se la indicații, reprezintă ocazia de a promova o nouă cultură a performanței în cadrul Comisiei;

J.

întrucât Comisia pentru control bugetar ar trebui implicată în viitor mai mult în monitorizarea cheltuielilor Comisiei; se așteaptă la o cooperare mai strânsă cu Curtea de Conturi pentru a formula propuneri ample privind îmbunătățirea eficienței procedurilor de audit;

1.

invită Comisia, având în vedere acumularea de erori repetate într-un număr restrâns de state membre, să își asume o responsabilitate mai mare și mai relevantă în vederea prevenirii de pierderi de la bugetul UE;

2.

constată că, pentru a treia oară consecutiv, rata de eroare a crescut și pentru exercițiul financiar 2012;

3.

solicită, prin urmare, Comisiei să pună în aplicare cu mai multă strictețe articolul 32 alineatul (5) din Regulamentul financiar (UE, Euratom) nr. 966/2012 în cazul unui nivel de eroare constant ridicat și, în consecință, să identifice deficiențele sistemelor de control și să adopte sau să propună măsuri adecvate în vederea unei posibile simplificări, a unei consolidări suplimentare a sistemelor de control și a redefinirii programelor sau a sistemelor de execuție;

4.

consideră că riscul de eroare asociat domeniilor de politică ale Uniunii, în special în ceea ce privește gestiunea partajată, este mai mare dacă politicile aferente au un caracter deosebit de complex, iar statele membre manifestă reticență în implementarea unor sisteme adecvate de control și de raportare; solicită tuturor actorilor relevanți implicați în procesul decizional al Uniunii să adopte măsuri de simplificare, în special prin elaborarea unor norme privind eligibilitatea care să fie simple și verificabile, prin reducerea birocrației și instituirea unor sisteme de control adecvate și eficace;

5.

ia act de faptul că, conform Comunicării Comisiei privind protecția bugetului Uniunii Europene (10), opt state membre sunt responsabile pentru 90 % din corecțiile financiare în domenii ce țin de gestiunea partajată; îndeamnă Comisia, așadar, să își îndrepte atenția în mod deosebit către aceste țări;

6.

constată că raportorul și raportorul alternativ pentru procedura de descărcare de gestiune a Comisiei pentru bugetul 2012 au solicitat să se impună corecții financiare mai dure pentru acele state membre ale căror sisteme de gestiune și de monitorizare înregistrează deficiențe sistemice și permanente;

7.

ia act de faptul că, în răspunsul său, președintele Comisiei s-a angajat:

8.

salută Comunicarea Comisiei privind protecția bugetului Uniunii Europene, în care este prezentată pentru prima oară o imagine generală a situației ajustărilor financiare din statele membre individuale, fiind solicitată în același timp o evaluare anuală mai detaliată a situației din fiecare stat membru și precizându-se, în mod concret, sumele care ar putea fi redirecționate către bugetul Uniunii;

9.

salută publicarea de către Comisie a acestei comunicări, încă din decembrie 2013, ca reacție la scrisoarea adresată de deputații în Parlamentul European;

10.

salută noile norme pentru perioada de programare 2014-2020, stabilite prin procedura legislativă ordinară, care includ măsuri precum desemnări de autorități de audit și certificare, acreditări ale autorităților de audit, analiza auditului și acceptarea conturilor, corecții financiare și corecții financiare nete, control proporțional, condiționalități ex ante care ar trebui să contribuie într-o măsură mai mare la reducerea nivelului de eroare; sprijină, în acest sens, și orientarea din ce în ce mai mare spre rezultate și concentrarea tematică a politicii de coeziune, care ar trebui să asigure o valoare adăugată ridicată a operațiunilor cofinanțate; salută totodată definirea deficiențelor grave și nivelul anticipat sporit de corecții pentru deficiențele repetate;

11.

salută faptul că, în noul cadru de finanțare multianual 2014-2020, pot și trebuie să fie impuse corecții financiare nete în caz de deficiențe grave în executarea fondurilor din cadrul politicii de coeziune, iar aplicarea acestor corecții financiare nete va constitui în continuare procedura standard în domeniul agriculturii;

12.

consideră că corecțiile financiare nete aplicate în mod corect și prompt reprezintă un instrument eficace pentru protecția bugetului Uniunii și este de părere că recuperările și corecțiile financiare trebuie să fie avute în vedere în cadrul oricărei evaluări detaliate a sistemului global de control intern; prin urmare, solicită Curții de Conturi să ajungă la un acord cu Comisia privind modul în care impactul acestor măsuri corective poate fi valorificat în scopul protecției bugetului Uniunii;

13.

constată că toate corecțiile financiare în domeniul politicii agricole sunt corecții financiare nete; subliniază că aplicarea de corecții financiare nete în domeniul politicii agricole nu înregistrează încă progresul scontat întrucât:

14.

subliniază că depinde de numeroși factori dacă noul instrument va conduce la aplicarea unui număr mai mare de corecții financiare și, astfel, la scăderea ratei de eroare în cazul politicii de coeziune; consideră totodată problematic faptul că există posibilități prin care statele membre pot evita aplicarea de corecții financiare nete (nu există limitări la înlocuirea proiectelor până la data de 15 februarie a exercițiului „n+1”, lipsa termenelor limită la depunerea de declarații privind propriile erori comise de statele membre, proceduri de opoziție greoaie);

15.

solicită Comisiei să prezinte fără întârziere o propunere privind limitarea sau, eventual, interzicerea înlocuirii proiectelor;

16.

consideră că eficacitatea acestui instrument al politicii de coeziune nu poate fi încă evaluată, deoarece punerea sa în aplicare depinde de un detaliu adoptat în cadrul unui act delegat prevăzut pentru aprilie 2014;

17.

constată, de asemenea, că unele dintre rapoartele de audit prezentate de o serie de state membre, pe care, împreună cu alte elemente, se întemeiază declarația de asigurare a Comisiei, conțin adeseori erori, subestimează nivelul de risc și de eroare și, prin urmare, sunt, într-o anumită măsură, nefiabile (12); constată, de asemenea, că Curtea de Conturi a declarat recent că „Comisia Europeană se confruntă cu o serie de provocări în ceea ce privește credibilitatea pe care aceasta o acordă rezultatelor auditurilor desfășurate de statele membre în domeniul fondurilor regionale ale UE” (13);

18.

reamintește că, la începutul mandatului său, în 2005, Comisia Barroso a enumerat printre obiectivele sale îmbunătățirea responsabilității financiare prin „depunerea de eforturi în vederea obținerii unei declarații de asigurare pozitive din partea Curții de Conturi Europene” (14);

19.

reamintește că buna cooperare este vitală, în special în domeniul gestiunii partajate; prin urmare, solicită tuturor actorilor relevanți implicați în procesul decizional al Uniunii să sporească eficiența, în special prin elaborarea unor norme privind eligibilitatea care să fie simple și verificabile, prin stabilirea unor norme și proceduri clare în ceea ce privește accesul la fondurile Uniunii, prin reducerea birocrației și instituirea unor sisteme de control adecvate și eficace;

20.

își exprimă preocupările privind faptul că, în cadrul exercițiului financiar 2012, pentru a treia oară consecutiv, rata de eroare a crescut, în pofida noii metodologii aplicate de Curtea de Conturi;

21.

este în continuare foarte preocupat de faptul că, de mai mulți ani, cea mai mare parte a erorilor depistate de Curtea de Conturi ar fi trebuit identificate de statele membre înseși; consideră, prin urmare, că, în anumite state membre, statisticile de control, procedurile de audit și rezultatele acestora constituie o bază insuficientă pentru evaluările și corecțiile financiare efectuate de Comisie și se așteaptă să se realizeze progrese semnificative în acest sens în perioada de finanțare 2014-2020;

22.

solicită, prin urmare, în conformitate cu articolul 287 alineatul (3) din TFUE, să se consolideze cooperarea dintre instituțiile naționale de control și Curtea de Conturi în ceea ce privește controalele care vizează gestiunea partajată;

23.

ia act de faptul că, după cum a subliniat în mod repetat Comisia, aproximativ 80 % din fonduri sunt cheltuite în regim de gestiune partajată; reamintește totuși faptul că, în conformitate cu articolul 317 din TFUE, Comisia este responsabilă în ultimă instanță de execuția bugetului; așteaptă totuși din partea statelor membre să coopereze pe deplin cu scopul de a asigura aplicarea de către acestea a normelor privind buna gestiune financiară și controalele;