14.8.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/1

(1)

În conformitate cu articolul 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, cererea de înregistrare a denumirii „Torrone di Bagnara”, depusă de Italia, a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2).

(2)

Deoarece Comisiei nu i s-a comunicat nicio declarație de opoziție, în conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, denumirea „Torrone di Bagnara” ar trebui, prin urmare, înregistrată,

14.8.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/3

(1)

În conformitate cu articolul 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, cererea de înregistrare a denumirii „Jamón de Serón” depusă de Spania fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2).

(2)

Deoarece Comisiei nu i s-a comunicat nicio declarație de opoziție, în conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, denumirea „Jamón de Serón” trebuie, prin urmare, înregistrată,

14.8.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/4

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1152/2009 al Comisiei (2) trebuie modificat în mod substanțial, iar domeniul de aplicare trebuie extins la hrana pentru animale.

(2)

Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al Comisiei (3) conține nivelurile maxime permise de aflatoxine în alimente în vederea protejării sănătății publice. Se poate observa că aceste niveluri maxime de aflatoxine sunt depășite în mod frecvent în anumite alimente provenite din anumite țări. O astfel de contaminare este o amenințare serioasă pentru sănătatea publică în cadrul Uniunii și, prin urmare, este adecvată stabilirea unor condiții speciale la nivelul Uniunii.

(3)

Directiva 2002/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4) conține nivelurile maxime permise pentru aflatoxina B1 în hrana pentru animale, pentru protecția sănătății animale și a celei publice. Se poate observa că nivelurile maxime de aflatoxină B1 sunt depășite în mod frecvent în anumite produse de hrană pentru animale provenite din anumite țări. O astfel de contaminare constituie o amenințare gravă pentru sănătatea animală și publică în cadrul Uniunii și, prin urmare, este adecvat să se adopte condiții speciale la nivelul Uniunii.

(4)

Pentru protejarea sănătății animale și publice, este important ca hrana pentru animale și alimentele compuse care conțin o cantitate semnificativă de hrană pentru animale și alimente reglementate prin prezentul regulament să intre și ele sub incidența acestuia. Pentru a se asigura efectuarea armonizată a controalelor pe întreg teritoriul UE a hranei pentru animale și a alimentelor prelucrate și compuse, este adecvat să se stabilească un nivel-prag. În plus, este adecvat să se excludă transporturile necomerciale de la aplicarea dispozițiilor prezentului regulament. Ar trebui ca eșantionarea și testarea transporturilor să fie realizate în conformitate cu legislația relevantă a Uniunii.

(5)

Dispozițiile privind eșantionarea și testarea în vederea depistării aflatoxinelor în hrana pentru animale sunt stabilite în Regulamentul (CE) nr. 152/2009 al Comisiei (5), iar pentru alimente, în Regulamentul (CE) nr. 401/2006 al Comisiei (6).

(6)

Având în vedere că pentru aplicarea unor condiții speciale de reglementare a importurilor de hrană pentru animale din anumite țări terțe din cauza riscurilor de contaminare cu aflatoxine sunt aplicabile dispoziții similare condițiilor speciale de reglementare a importului de alimente din anumite țări terțe din cauza riscului de contaminare cu aflatoxine, este adecvat să se includă într-un singur regulament hrana pentru animale și alimentele pentru care se impun condiții speciale din cauza riscului de contaminare cu aflatoxine. Prin urmare, este adecvat să se includă în prezentul regulament dispozițiile privind arahidele provenite din India și Ghana, precum și semințele de pepene verde provenite din Nigeria, prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 91/2013 al Comisiei (7). Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 91/2013 ar trebui înlocuit simultan cu un nou regulament de stabilire a dispozițiilor în ceea ce privește frunzele de bame și curry provenite din India.

(7)

Pe baza rezultatelor controalelor și a rezultatelor auditurilor efectuate de Oficiul Alimentar și Veterinar (OAV), este adecvată realizarea următoarelor modificări ale unor produse care urmează să facă obiectul unor condiții și/sau al unor frecvențe specifice ale controalelor:

(8)

Sistemul de control prevăzut pentru hrana pentru animale și alimentele care fac obiectul prezentului regulament a fost aplicat de mulți ani și a fost îmbunătățit în mod continuu, pe baza experienței acumulate. O armonizare completă a controalelor importurilor de alimente de origine neanimală nu este posibilă deoarece este imposibil să se efectueze toate controalele fizice necesare în ceea ce privește aflatoxinele la punctul de intrare desemnat. Controlul cu privire la prezența aflatoxinelor în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 401/2006 consumă mult timp și necesită descărcarea transportului. În plus, numeroase produse vizate de prezentul regulament sunt transportate în ambalaje vidate, iar distrugerea ambalajelor vidate în cursul eșantionării ar putea conduce la scăderea calității în cazul în care transportul trebuie transportat pe distanțe lungi după controlul fizic. Cu toate acestea, pentru a se reduce sarcina administrativă, este adecvat să se armonizeze cât mai mult posibil documentele administrative aferente controalelor vizând hrana pentru animale și alimentele de origine neanimală. Prin urmare, deși condițiile pentru importul de hrană pentru animale și de alimente vizate de prezentul regulament nu sunt identice pentru hrana pentru animale și alimentele vizate de Regulamentul (CE) nr. 669/2009 al Comisiei (8), este adecvat să se utilizeze același document comun de intrare (DCI) în vederea simplificării administrative pentru operatorii economici din sectorul hranei pentru animale și al alimentelor. Cu toate acestea, pentru aplicarea respectivului DCI în sensul prezentului regulament, este necesar să se furnizeze note explicative suplimentare în notele de orientare, pentru a se acoperi diferențele dintre sistemele de control.

(9)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetul permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(a)

nuci de Brazilia cu coajă și amestecuri de fructe cu coajă lemnoasă sau fructe uscate care conțin nuci de Brazilia cu coajă (alimente) originare sau expediate din Brazilia;

(b)

arahide cu coajă și decorticate, unt de arahide, arahide preparate în alt mod sau conservate (hrană pentru animale și alimente) originare sau expediate din China;

(c)

arahide cu coajă și decorticate, unt de arahide, arahide preparate în alt mod sau conservate (hrană pentru animale și alimente) originare sau expediate din Egipt;

(d)

fistic cu coajă și decorticat, fistic preparat în alt mod sau conservat (alimente) originar sau expediat din Iran;

(e)

următoarele alimente originare sau expediate din Turcia:

(f)

arahide cu coajă și decorticate, unt de arahide, arahide preparate în alt mod sau conservate (hrană pentru animale și alimente) originare sau expediate din Ghana;

(g)

arahide cu coajă și decorticate, unt de arahide, arahide preparate în alt mod sau conservate (hrană pentru animale și alimente) originare sau expediate din India;

(h)

semințe de pepene verde și produse derivate (alimente) originare sau expediate din Nigeria.

(a)

„punct de import desemnat” înseamnă orice punct desemnat de autoritatea competentă prin care pot fi importate în Uniune hrana pentru animale și alimentele menționate la articolul 1;

(b)

„punct de intrare desemnat” înseamnă punctul de intrare astfel cum este definit la articolul 3 litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 669/2009.

(a)

Ministerul Agriculturii, Creșterii Animalelor și Aprovizionării (Ministério da Agricultura, Pecuária e Abastecimento — MAPA), pentru alimentele provenite din Brazilia;

(b)

Administrația de stat pentru inspecții la intrare-ieșire și pentru carantină (State Administration for Entry-Exit inspection and Quarantine) a Republicii Populare Chineze, pentru hrana pentru animale și alimentele provenite din China;

(c)

Ministerul Agriculturii din Egipt (Egyptian Ministry of Agriculture), pentru hrana pentru animale și alimentele provenite din Egipt;

(d)

Ministerul Sănătății din Iran (Iranian Ministry of Health), pentru alimentele provenite din Iran;

(e)

Direcția generală pentru protecție și control din cadrul Ministerului Agriculturii și Afacerilor Rurale (General Directorate of Protection and Control of the Ministry of Agriculture and Rural Affairs) al Republicii Turcia, pentru alimentele provenite din Turcia;

(f)

Autoritatea pentru standarde din Ghana (Ghana Standards Authority), pentru hrana pentru animale și alimentele provenite din Ghana;

(g)

Consiliul inspecției exporturilor din India al Ministerului Comerțului și Industriei (Export Inspection Council of India of the Ministry of Commerce and Industry), pentru hrana pentru animale și alimentele provenite din India;

(h)

Agenția națională pentru administrarea și controlul alimentelor și medicamentelor (National Agency for Food and Drug Administration and Control — NAFDAC), pentru alimentele provenite din Nigeria.

(a)

dispune de personal instruit în efectuarea controalelor oficiale vizând transporturile de hrană pentru animale și alimente;

(b)

dispune de instrucțiuni detaliate privind prelevarea de eșantioane și trimiterea acestora la laborator, în conformitate cu dispozițiile din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 152/2009, în cazul hranei pentru animale, și din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 401/2006, în cazul alimentelor;

(c)

are posibilitatea de a efectua descărcarea și prelevarea de eșantioane într-un spațiu protejat al punctului de import desemnat; are posibilitatea de a plasa transportul de hrană pentru animale și alimente sub controlul oficial al autorității competente responsabile de punctul de import desemnat și în afara acestuia, în cazurile în care, în urma obținerii acordului din partea autorității competente, transportul trebuie transportat într-un loc situat în imediata vecinătate a punctului de import desemnat, în vederea prelevării de eșantioane;

(d)

dispune de camere de depozitare sau de depozite pentru a depozita transporturile de hrană pentru animale și alimente în condiții bune în așteptarea rezultatelor testelor;

(e)

dispune de echipamente de descărcare și de echipamente adecvate pentru prelevarea de eșantioane;

(f)

dispune de un laborator oficial care să efectueze teste de depistare a aflatoxinelor, situat într-un loc unde eșantioanele prelevate pot fi transportate rapid și care poate efectua testele într-un termen prevăzut.

(a)

completează rubricile relevante din partea II a DCI-ului;

(b)

anexează rezultatele prelevării de eșantioane și ale analizei;

(c)

furnizează și completează în DCI numărul de referință al DCI-ului;

(d)

ștampilează și semnează DCI-ul în original;

(e)

efectuează și păstrează o copie a DCI-ului semnat și ștampilat.

—

numărul transporturilor importate;

—

numărul transporturilor supuse eșantionării pentru analiză;

—

rezultatele verificărilor menționate la articolul 9 alineatul (5).

14.8.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/20

(1)

Articolul 53 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 prevede posibilitatea de a adopta măsuri de urgență adecvate la nivelul Uniunii privind produsele alimentare și hrana pentru animale importate dintr-o țară terță, în scopul de a proteja sănătatea oamenilor și a animalelor și mediul, dacă riscul nu poate fi combătut în mod satisfăcător prin intermediul măsurilor luate de statele membre în mod individual.

(2)

Regulamentul (CE) nr. 669/2009 al Comisiei (3) instituie controale oficiale consolidate asupra importurilor de anumite produse de hrană pentru animale și produse alimentare de origine nonanimală.

(3)

Printre altele, o frecvență crescută a controalelor oficiale a fost instituită, de peste doi ani, pentru importurile de frunze de curry și, de aproape doi ani, pentru importurile de bame din India în privința reziduurilor de pesticide.

(4)

Rezultatele frecvenței crescute a controalelor arată în continuare o frecvență ridicată a neconformității cu nivelurile maxime de reziduuri de pesticide stabilite de legislația Uniunii, de mai multe ori fiind observate niveluri foarte ridicate. Rezultatele demonstrează că importarea acestor produse alimentare constituie un risc pentru sănătatea umană. Nu s-a observat nicio ameliorare a situației după această perioadă de controale intensificate la frontierele Uniunii. În plus, în ciuda cererii explicite formulate de Comisia Europeană, autoritățile din India nu au transmis niciun plan concret și satisfăcător pentru remedierea problemelor și deficiențelor sistemelor de producție și control.

(5)

Pentru a proteja sănătatea umană din Uniune, a fost necesar să se ofere garanții suplimentare în ceea ce privește respectivele produse alimentare din India. Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 91/2013 al Comisiei (4) a prevăzut ca toate transporturile de frunze de curry și bame din India să fie însoțite de un certificat care să ateste că produsele au fost supuse eșantionării și analizei pentru detectarea prezenței reziduurilor de pesticide, constatându-se că sunt conforme cu legislația Uniunii.

(6)

Pentru a se garanta o organizare eficientă și a se asigura un anumit grad de uniformitate la nivelul Uniunii pentru controalele la import referitoare la prezența aflatoxinelor în anumite produse de hrană pentru animale și produse alimentare provenind din anumite țări terțe, este oportun ca, din cauza prezenței aflatoxinelor, toate produsele de hrană pentru animale și produsele alimentare provenind din țări terțe să facă obiectul unor condiții specifice prevăzute într-un singur regulament. Prin urmare, dispozițiile referitoare la arahidele din India și Ghana și la semințele de pepene verde din Nigeria ar trebui integrate într-un regulament, împreună cu dispozițiile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1152/2009 al Comisiei (5).

(7)

Pentru a se garanta o organizare eficientă și a se asigura un anumit grad de uniformitate la nivelul Uniunii pentru controalele la import, este oportun ca prezentul regulament să prevadă proceduri de control pentru controlul fizic pentru depistarea reziduurilor de pesticide de pe frunzele de curry și bamele din India care să fie echivalente cu măsurile existente, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 669/2009 al Comisiei.

(8)

Este necesar ca eșantionarea și analiza transporturilor să fie realizate în conformitate cu legislația relevantă a Uniunii. Nivelurile maxime de reziduuri de pesticide sunt stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului (6). Dispozițiile privind eșantionarea pentru controlul oficial al reziduurilor de pesticide sunt stabilite prin Directiva 2002/63/CE a Comisiei (7).

(9)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

(a)

bame (produse alimentare, proaspete și congelate) originare sau expediate din India;

(b)

frunze de curry (produse alimentare, plante aromatice) originare sau expediate din India.

(a)

completează rubricile relevante din partea II a DCI;

(b)

anexează rezultatele eșantionării și analizei efectuate în conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol;

(c)

furnizează și includ în DCI numărul de referință al DCI;

(d)

ștampilează și semnează DCI în original;

(e)

fac și păstrează o copie a DCI semnat și ștampilat.

—

numărul transporturilor importate;

—

numărul transporturilor supuse eșantionării pentru analiză;

—

rezultatele controalelor prevăzute la articolul 8 alineatul (2).

14.8.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/27

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

14.8.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/29

(1)

În iunie 2013, autoritățile belgiene au notificat Comisiei Europene o măsură care dispune rechemarea de la utilizatorul final a produsului dopuri de protecție auditivă pentru urechi de tipul Climax 13 (model reutilizabil), fabricat de Productos Climax S.A., Polígono Industrial Sector Mollet, c/Llobregat no 1, 08150 Parets del Valles (Barcelona), Spania. În conformitate cu documentele prezentate Comisiei, acest echipament individual de protecție a făcut obiectul procedurii de verificare a conformității prevăzute la articolul 11A al directivei, fapt atestat de certificatul de omologare CE de tip eliberat de organismul notificat spaniol „Centro Nacional de Medios de Protección — Instituto Nacional de Seguridad e Higiene en el Trabajo” (NB nr. 0159), care face trimitere la clauzele relevante din standardul armonizat EN 352-2:1993.

(2)

Produsul a fost notificat de autoritățile belgiene în RAPEX în ianuarie 2013 (notificarea nr. A12/0039/13).

(3)

Motivul invocat de autoritățile belgiene pentru măsura în cauză este neconformitatea produsului cu clauzele § 4.1.1, 4.2.2, 4.3.6, 5 și 6 ale standardului armonizat EN 352-2:1993 Protectori individuali împotriva zgomotului. Cerințe de securitate și de încercare. Partea 2: Antifoane interne, referitoare la următoarele cerințe esențiale de sănătate și siguranță prevăzute în anexa II la Directiva 89/686/CEE:

(4)

Autoritățile belgiene au concluzionat că, întrucât nivelul de protecție nu poate fi determinat, produsele au fost considerate periculoase pentru că ar putea provoca vătămări atunci când sunt utilizate, ceea ce este incompatibil cu cerințele privind echipamentul individual de protecție (categoria de risc: daune produse auzului).

(5)

Comisia a scris atât producătorului, cât și distribuitorului din Belgia, invitându-i să comunice observațiile lor privind măsura luată de autoritățile belgiene. În răspunsul său, producătorul a indicat că, după primirea raportului din partea autorităților belgiene și după o vizită efectuată de un inspector din partea „Agència Catalana del Consum” (organism public subordonat guvernului regional din Catalonia, Spania), care a sechestrat stocul rămas din produsul în cauză, produsul a fost retras de pe piața națională și internațională. Clienții au fost ulterior informați în mod corespunzător. Odată luată această măsură, stocul de produs rămas a fost distrus.

(6)

În urma notificării de către autoritățile belgiene, autoritățile spaniole au comunicat faptul că a fost luată o măsură de retragere a produsului de pe piață și că societatea Productos Climax S.A. a anunțat retragerea produsului de pe piață.

(7)

În lumina documentației disponibile, a comentariilor exprimate și a măsurilor luate de părțile interesate, Comisia consideră că dopurile de protecție auditivă pentru urechi de tipul Climax 13 (model reutilizabil) nu respectă clauzele § 4.1.1, 4.2.2, 4.3.6, 5 și 6 ale standardului armonizat EN 352-2:1993 referitoare la cerințele esențiale de sănătate și siguranță 1.4 și 3.5 prevăzute în anexa II la Directiva 89/686/CEE, deoarece ar putea provoca vătămări atunci când sunt introduse în ureche,

14.8.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/31

(1)

Pesta porcină africană este o boală infecțioasă virală care afectează populațiile de porci domestici și sălbatici și care poate avea un impact puternic asupra rentabilității creșterii porcinelor, cauzând perturbări ale comerțului în Uniune și ale exporturilor către țări terțe.

(2)

În cazul apariției unui focar de pestă porcină africană, există riscul ca agentul patogen să se răspândească la alte exploatații de porcine și la porcii sălbatici. În consecință, acesta se poate răspândi dintr-un stat membru în altul și în țări terțe, prin intermediul comerțului cu porcine vii sau cu produsele provenite de la acestea.

(3)

Directiva 2002/60/CE a Consiliului (3) stabilește măsurile minime care trebuie aplicate în Uniune pentru combaterea pestei porcine africane. Articolul 15 din Directiva 2002/60/CE prevede stabilirea unei zone infectate ca urmare a confirmării unuia sau mai multor cazuri de pestă porcină africană la porcii sălbatici.

(4)

Letonia a informat Comisia cu privire la situația actuală a pestei porcine africane pe teritoriul său și, în conformitate cu articolul 15 din Directiva 2002/60/CE, a stabilit o zonă infectată, în care se aplică măsurile menționate la articolul 15 din directiva menționată.

(5)

Pentru a preveni orice perturbări inutile ale comerțului în Uniune și pentru a evita impunerea de către țări terțe a unor bariere nejustificate în calea comerțului, este necesară identificarea la nivelul Uniunii a zonei infectate cu pestă porcină africană din Letonia, în colaborare cu statul membru respectiv.

(6)

Prin urmare, până la următoarea reuniune a Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, în anexa la prezenta decizie ar trebui precizată zona din Letonia identificată ca zonă infectată și ar trebui stabilită durata regionalizării respective.

(7)

Prezenta decizie urmează să fie reexaminată în cadrul următoarei reuniuni a Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

14.8.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 242/33

(1)

Autoritatea a luat cunoștință de intervenția statului islandez în cazul societății de asigurări Sjóvá-Almennar tryggingar hf. (Sjóvá) în vara anului 2009 prin intermediul mass-mediei islandeze. Ulterior, autoritatea a introdus cazul pe ordinea de zi a unei reuniuni anuale privind cazurile pendinte în domeniul ajutoarelor de stat între Autoritate și autoritățile islandeze, care a avut loc la Reykjavik, la 5 noiembrie 2009. În cadrul reuniunii, autoritățile islandeze au furnizat scurte informații privind contextul și istoricul cazului respectiv. În cadrul aceleiași reuniuni, din cauza complexității intervenției și a împrejurărilor în care se desfășoară aceasta, Autoritatea a solicitat autorităților islandeze să furnizeze informații detaliate în scris.

(2)

La 7 iunie 2010, Autoritatea a primit o plângere (eveniment nr. 559496) împotriva unui presupus ajutor de stat acordat prin intervenția statului islandez în cazul societății Sjóvá.

(3)

După trimiterea unor solicitări scrise de informații și adoptarea unui ordin de furnizare a informațiilor prin care solicita informații privind intervenția statului în cazul societății Sjóvá, precum și în urma corespondenței ulterioare, Autoritatea a informat autoritățile islandeze, prin scrisoarea din 22 septembrie 2010, că a decis să inițieze procedura prevăzută la articolul 1 alineatul (2) din partea I a Protocolului 3 cu privire la recapitalizarea societății Sjóvá.

(4)

Decizia nr. 373/10/COL a Autorității de inițiere a procedurii oficiale de investigare („decizia de inițiere”) din 22 septembrie 2010 a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și în suplimentul SEE la acesta (1). Autoritatea a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile cu privire la caz.

(5)

Autoritățile islandeze și societățile Sjóvá și Íslandsbanki și-au prezentat observațiile prin scrisoarea din 14 ianuarie 2011 (eveniment nr. 583507). De asemenea, Autoritatea a primit observații din partea a doi concurenți ai societății Sjóvá. Prin scrisoarea din 31 ianuarie 2011 (eveniment nr. 584930), Autoritatea a transmis observațiile respective autorităților islandeze, cărora li s-a oferit posibilitatea să răspundă. S-a primit răspuns prin scrisoarea din 25 februarie 2011 (eveniment nr. 588606).

(6)

Autoritățile islandeze au prezentat, la 3 octombrie 2011, un prim plan de restructurare a societății Sjóvá (eveniment nr. 610472), care a fost actualizat la 13 aprilie 2012 (eveniment nr. 631003) și la 28 mai 2013 (eveniment nr. 673746), precum și informații suplimentare la 6 martie 2013 (eveniment nr. 665021). Propuneri de angajament suplimentare au fost primite la 25 iunie 2012 (eveniment nr. 641330), 4 octombrie 2012 (eveniment nr. 648708), 3 mai 2013 (eveniment nr. 671655), 28 mai 2013 (eveniment nr. 673746) și 2 iulie 2013 (eveniment nr. 677440).

(7)

În 2005, grupul financiar Moderna/Milestone Finance (Milestone) (2) a cumpărat de la Glitnir 66,6 % din acțiunile societății Sjóvá și a obținut drept de proprietate deplină în 2006. Ulterior, Milestone a decis, în special, să reorienteze investițiile societății Sjóvá către proiecte imobiliare străine cu un puternic efect de levier și a permis schimburi de active și împrumuturi negarantate acordate acționarilor, în detrimentul situației financiare a societății Sjóvá. Conform unui raport (3) prezentat de Autoritatea de supraveghere financiară din Islanda (FME), investițiile respective au condus la dificultăți financiare majore și nu au fost conforme cu dispozițiile articolului 34 alineatul (2) din Legea nr. 60/1994 privind activitățile de asigurare.

(8)

În perioada octombrie 2008-septembrie 2009, societatea Sjóvá a fost supusă unei monitorizări speciale de către FME în temeiul articolului 90 din Legea nr. 60/1994 privind activitățile de asigurare. Din acel moment, creditorii societății Sjóvá au început să administreze societatea, situația care a culminat cu preluarea acesteia de către Glitnir, cel mai mare creditor al său, în martie 2009. Glitnir a obținut, de asemenea, controlul asupra societății Askar Capital, o bancă de investiții islandeză controlată anterior de Milestone, precum și asupra filialei acesteia, Avant hf. (Avant), care desfășura activități pe piața finanțării auto.

(9)

În aprilie 2009, Glitnir și Íslandsbanki, un alt creditor important al societății Sjóvá, au abordat statul islandez solicitând asistența acestuia pentru refinanțarea și restructurarea societății Sjóvá, după ce fuseseră epuizate toate soluțiile alternative de salvare a societății existente pe piață.

(10)

La 20 iunie 2009, societatea Sjóvá, pe de o parte, și Glitnir, Íslandsbanki și SAT Eignarhaldsfélag hf. (un holding deținut integral de Glitnir, denumit în continuare SAT Holding) în numele societății SA tryggingar hf., pe de altă parte, au semnat un acord de transfer de active, conform căruia toate activele și pasivele societății Sjóvá legate de operațiunile de asigurare ale acesteia, inclusiv portofoliul de asigurări, au fost transferate către societatea SA tryggingar hf., în conformitate cu articolul 86 din Legea nr. 60/1994 privind activitățile de asigurare. Activele rămase ale societății Sjóvá au fost plasate în SJ Eignarhaldsfélag (SJE), un holding. Ulterior SJE urma să fie lichidată printr-o procedură obișnuită de insolvență.

(11)

În urma operațiunii, noua societate, SA tryggingar hf., a fost redenumită Sjóvá. În conformitate cu statutul acesteia din 20 iunie 2009, acționarii noii societăți (Glitnir, Íslandsbanki și SAT Holding) urmau să contribuie cu fonduri noi în valoare de aproximativ 16 miliarde ISK, necesare pentru a continua operațiunile de asigurare, după cum urmează (4):

(12)

La aceeași dată, acționarii societății Sjóvá au încheiat, de asemenea, un acord de vânzare a acțiunilor deținute în societate în termen de 18 de luni. Veniturile urmau a fi utilizate pentru transferul activelor furnizate cu titlu de capital social înapoi către acționari. În consecință, la începutul anului 2010 s-a inițiat pentru Sjóvá vânzarea prin procedură deschisă, cu intenția de a se semna un contract de vânzare-cumpărare la sfârșitul lunii martie a anului 2010. Cu toate acestea, eforturile de vânzare au încetat în noiembrie 2010, când cel mai mare ofertant și-a retras oferta.

(13)

În decizia de inițiere a procedurii, Autoritatea a furnizat o descriere mai detaliată a evenimentelor, a faptelor și a evoluțiilor economice și politice referitoare la prăbușirea și reconstrucția societății Sjóvá.

(14)

Societatea Sjóvá a fost înființată în 1918 și a devenit un actor-cheie pe piața islandeză a asigurărilor. Aceasta se adresează persoanelor fizice, precum și organizațiilor de toate dimensiunile, și oferă o gamă largă de produse printr-o rețea extinsă de servicii în întreaga țară. Sjóvá este una dintre cele mai mari trei societăți de asigurări din Islanda, oferind clienților săi o gamă completă de produse de asigurare de viață și de asigurare generală.

(15)

Societatea Sjóvá a definit șase clase de produse: asigurări de bunuri, asigurări auto, asigurări de accident și de boală, asigurări maritime, asigurări de aviație și de mărfuri, asigurări de răspundere civilă și asigurări de viață. Cu toate acestea, societatea se axează pe furnizarea de servicii complete de asigurare în locul serviciilor specifice pe produse.

(16)

Societatea Sjóvá deține o filială, Sjóvá Life. În conformitate cu articolul 12 din Legea nr. 56/2010 privind activitățile de asigurare, activitățile privind asigurările de viață și operațiunile de asigurare generală nu se pot desfășura în cadrul aceleiași societăți. Deși Sjóvá Life este o entitate juridică separată de Sjóvá, având o contabilitate și un bilanț separate, Sjóvá Life achiziționează, pe baza unui acord semnat cu societatea Sjóvá, toate operațiunile zilnice, precum și accesul la sistemele informatice și de asistență. Produsele Sjóvá Life sunt integrate în gama de produse a societății Sjóvá.

(17)

Astfel cum se precizează mai sus, societatea Sjóvá desfășoară activități atât pe piața islandeză a asigurărilor generale, cât și pe cea a asigurărilor de viață. În segmentul asigurărilor generale, societatea Sjóvá are o cotă de piață de aproximativ 28 %, în timp ce concurenții săi principali au următoarele cote de piață aproximative: Vátryggingafélag Íslands hf. (VIS) 35 %, Tryggingamiðstöðin hf. (TM) 26 % și Vörður tryggingar hf. 11 %. În segmentul asigurărilor de viață, cotele de piață aproximative se prezintă după cum urmează: Sjóvá Life 35 %, Okkar (Arion Bank) 27 %, LÍS (parte din VIS) 24 %, LM (parte din TM) 10 % și Vörður Lif 4 % (5).

(18)

Statul islandez a întreprins două măsuri de recapitalizare a societății Sjóvá: acesta a contribuit direct la recapitalizarea inițială a societății Sjóvá în 2009, prin transferarea a două împrumuturi obligatare către SAT Holding (a se vedea considerentele 19-22 de mai jos) și a contribuit cu încă 683-739 de milioane ISK la stabilizarea societății Sjóvá în 2010 (a se vedea considerentele 24 și 29-31 de mai jos).

(19)

Ajutorul de stat pentru recapitalizarea inițială a societății Sjóvá a fost pus în aplicare prin intermediul unui acord din 8 iulie 2009 privind transferul de obligațiuni (6) („Samningur um kröfukaup”) deținute de statul islandez către SAT Holding.

(20)

La momentul respectiv, societatea Sjóvá prezenta un deficit de capital propriu de 13,5 miliarde ISK. Conform legii, era necesar un capital pozitiv minim de 2 miliarde ISK. Prin urmare, pentru a îndeplini cerințele de capital minim, era necesară o injecție de capital de cel puțin 15,5 miliarde ISK.

(21)

Acordul între stat și SAT Holding cuprinde următoarele două împrumuturi obligatare care erau deținute de stat și care au fost evaluate de un expert extern la 16 iunie 2009:

(22)

Prețul de achiziție a fost de 11,6 miliarde ISK, iar SAT Holding urma să achite obligațiunile în termen de 18 luni, și anume, înainte de sfârșitul anului 2010, fără nicio dobândă aplicată în cursul perioadei respective. Cu titlu de garanție pentru plata prețului de achiziție a obligațiunilor, statul a primit o garanție cu rang de prioritate 1 în acțiuni deținute de SAT Holding în societatea Sjóvá.

(23)

Acordul prevedea posibilitatea de plată prin livrarea către stat a pachetului de acțiuni de 73,03 % deținut inițial de SAT Holding în societatea Sjóvá, fapt care ar fi considerat drept plată integrală. SAT Holding putea exercita această opțiune fără o autorizare prealabilă din partea statului.

(24)

De altfel, înainte de crearea, la 20 iunie 2009, a societății SA tryggingar hf. (denumită ulterior Sjóvá), statul islandez a acceptat să actualizeze garanția societății Glitnir în împrumutul obligatar emis de Avant de la gradul de prioritate 4 la gradul de prioritate 3, în conformitate cu ordinea de prioritate a garanției din portofoliul Avant deținută de statul însuși. Acest lucru a fost considerat necesar pentru ca FME să accepte contribuția societății Glitnir la capitalul propriu al societății Sjóvá. În schimb, Glitnir a cedat statului islandez 12,5 % din creanțele sale față de SJE, care deținea portofoliul de investiții anterior al societății Sjóvá.

(25)

FME a considerat că Glitnir, aflată în moratoriu și în procedură de lichidare, nu era eligibilă pentru a deține o participație calificată în societatea Sjóvá. Ulterior, la 16 septembrie 2009, Glitnir și-a vândut participația de 17,67 % în societatea Sjóvá societății SAT Holding. Ca urmare a tranzacției respective, acționarii societății Sjóvá erau:

(26)

La 22 septembrie 2009, FME a acordat în sfârșit o licență de operațiuni de asigurare societății Sjóvá și a suspendat regimul de supraveghere specială la care era supusă societatea Sjóvá din octombrie 2008. Transferul portofoliului a avut loc la 1 octombrie 2009 (7).

(27)

La sfârșitul anului 2009, gestionarea creanțelor deținute de Ministerul Finanțelor și de Banca Centrală a Islandei (CBI) a fost fuzionată și transferată ulterior unei noi entități, CBI asset management (ESI). Din momentul respectiv, ESI — care este controlată în totalitate de către statul islandez — a preluat gestionarea creanțelor față de SAT Holding.

(28)

La 3 mai 2010, SAT Holding a exercitat opțiunea de a transfera statului 73,03 % din acțiunile deținute în societatea Sjóvá, în locul rambursării datoriei. Din momentul respectiv, acționarii societății Sjóvá au fost:

(29)

La 16 iunie 2010, Curtea Supremă din Islanda a hotărât că împrumuturile acordate în ISK, dar legate de un coș de monede străine, erau ilegale. Această situație a afectat valoarea obligațiunilor emise atât de Avant, cât și de Askar Capital, care au fost utilizate pentru recapitalizarea societății Sjóvá. Pentru a menține capitalul societății Sjóvá, la 28 iulie 2010 s-a semnat un acord de transfer de active între Sjóvá, pe de o parte, și SAT Holding, ESI și Islandsbanki, pe de altă parte. Acordul a avut următoarele rezultate: (i) SAT Holding achiziționează, pentru suma de 2,1 miliarde ISK (diferența față de evaluarea inițială de 2,8 miliarde ISK fiind suportată de Sjóvá), împrumutul obligatar emis Avant; și (ii) ESI transferă către societatea Sjóvá împrumutul obligatar emis de Landsvirkjun, care fusese utilizat pentru garantarea împrumutului obligatar emis de Askar Capital.

(30)

Ulterior, ESI a achiziționat împrumutul obligatar emis de Avant de la SAT Holding pentru suma de 880 de milioane ISK. Împrumutul obligatar avea o valoare nominală de 2 813 ISK, dar avea o valoare incertă deoarece obligatarii societății Avant se așteptau să recupereze doar 5-7 % din valoarea împrumutului după lichidarea societății Avant, ceea ce corespundea unei valori a împrumutului obligatar achiziționat de ISE cuprinsă între 141 de milioane ISK și 197 de milioane ISK. Drept urmare, ESI a contribuit cu încă 683739 de milioane ISK la stabilizarea societății Sjóvá.

(31)

În decembrie 2010, creditorii societății Avant au aprobat un concordat cu societatea. La momentul respectiv, portofoliul Avant a fost evaluat la aproximativ 13 miliarde ISK. Creanța cu rang de prioritate 1 asupra portofoliului se ridica la aproximativ 15 miliarde ISK. Prin urmare, garanția cu rang de prioritate 3 din cadrul portofoliului, care era deținută în comun de Glitnir și ESI, nu avea nicio valoare.

(32)

La 18 ianuarie 2011, SF1 slhf (SF1), un fond gestionat de Stefnir hf., a convenit să achiziționeze de la ESI 52,4 % din societatea Sjóvá, pentru suma de 4,9 miliarde ISK. După aprobarea din partea autorității de reglementare, tranzacția a avut loc la 1 iulie 2011.

(33)

De asemenea, societății SF1 i s-a acordat opțiunea de a achiziționa restul de acțiuni de 20,63 % de la ESI pentru suma de 2,4 miliarde ISK. Opțiunea a fost exercitată în iulie 2012.

(34)

Ca urmare a tranzacției respective, acționarii societății Sjóvá erau:

(35)

Astfel, autoritățile islandeze au reușit să vândă acțiunile deținute în societatea Sjóvá pentru o sumă totală de 7,3 miliarde ISK. Comparativ, valoare inițială a obligațiunilor pe care Islanda le-a utilizat în contribuția sa la recapitalizarea societății Sjóvá era de 11,6 miliarde ISK.

(36)

În decizia sa de inițiere a procedurii, Autoritatea a ajuns la concluzia preliminară că participarea statului islandez la recapitalizarea societății Sjóvá constituie ajutor de stat în sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul privind SEE. De asemenea, Autoritatea a exprimat îndoieli cu privire la compatibilitatea măsurilor cu articolul 61 alineatul (3) din Acordul privind SEE, coroborat cu cerințele stabilite în orientările Autorității privind criza financiară.

(37)

Mai precis, Autoritatea a afirmat că autoritățile islandeze nu au prezentat informații pentru a demonstra că efectele sistemice care ar fi putut rezulta din falimentul societății Sjóvá ar fi putut escalada într-o „disfuncționalitate serioasă în economia” Islandei, în sensul articolului 61 alineatul (3) litera (b) din Acordul privind SEE. De asemenea, Autoritatea a afirmat că au fost prezentate doar informații limitate cu privire la operațiunile societății Sjóvá, la cauzele dificultăților și la restructurarea în sine. Informațiile respective nu au fost suficiente pentru ca autoritatea să poată evalua măsura în temeiul articolului 61 alineatul (3) litera (b) și, în special, al capitolului privind restabilirea viabilității și evaluarea măsurilor de restructurare luate în sectorul financiar în contextul crizei actuale, în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat (orientările privind restructurarea) din orientările Autorității privind ajutorul de stat (8).

(38)

Autoritatea a primit observații de la următoarele părți interesate.

(39)

Sjóvá, beneficiarul, și Islandsbanki, unul dintre acționarii săi, au transmis observații Autorității.

(40)

În observațiile sale, societatea Sjóvá oferă, în principal, informații cu privire la măsurile de restructurare întreprinse de noua conducere a societății, precum și date financiare privind activitățile sale.

(41)

Íslandsbanki afirmă în observațiile sale că statul islandez a acționat în calitate de investitor în economia de piață atunci când a participat la recapitalizarea societății Sjóvá. Cu toate acestea, în cazul în care Autoritatea ar concluziona că tranzacția implică un ajutor de stat, Íslandsbanki afirmă că ajutorul ar trebui să fie considerat compatibil în temeiul articolului 61 alineatul (3) litera (b) din Acordul privind SEE. În observații se subliniază, în special, importanța măsurilor pentru piața financiară islandeză, contribuția părților private (Glitnir și Íslandsbanki) la recapitalizare și succesul restructurării societății Sjóvá până în prezent.

(42)

Autoritatea a primit, de asemenea, observații din partea societăților VIS și TM. Ambele sunt societăți de asigurări aflate în concurență directă cu societatea Sjóvá.

(43)

Societatea VIS afirmă în observațiile sale că intervenția statului pentru a permite recapitalizarea societății Sjóvá ar trebui să fie considerată ajutor de stat. Mai precis, VIS remarcă faptul că principiul investitorului în economia de piață nu se aplică intervenției, având în vedere situația economică a societății Sjóvá și, în general, situația economică din Islanda la momentul respectiv, precum și condițiile intervenției. Niciun investitor privat nu ar fi participat la recapitalizare în astfel de circumstanțe. De asemenea, VIS susține că ajutorul nu ar trebui să fie declarat compatibil. Mai precis, că articolul 61 alineatul (3) litera (b) din Acordul privind SEE nu se aplică deoarece un eventual faliment al societății Sjóvá nu ar fi cauzat o disfuncționalitate serioasă în economia islandeză. Prin urmare, ajutorul nu ar fi fost necesar. În orice caz, VIS susține că ajutorul nu respectă orientările privind restructurarea, atât din cauza absenței unui plan de restructurare, cât și din cauza efectului de denaturare a concurenței, inclusiv a posibilității unei politici agresive de stabilire a prețurilor din partea societății Sjóvá.

(44)

TM precizează în observațiile sale că intervenția autorităților islandeze în recapitalizarea societății Sjóvá nu a avut loc în condițiile pieței și, prin urmare, ar trebui să fie considerată ajutor de stat. În ceea ce privește compatibilitatea măsurii, TM susține că în cazul de față nu sunt aplicabile derogări nici în temeiul articolului 61 alineatul (3) litera (b), nici în temeiul articolului 61 alineatul (3) litera (c) din Acordul privind SEE. În ceea ce privește articolul 61 alineatul (3) litera (b) din Acordul privind SEE, TM susține că acesta trebuie să se aplice restrictiv și nu poate fi utilizat pentru a soluționa problemele unei singure societăți comerciale. În plus, TM susține că o societate de asigurări nu ar trebui să fie considerată relevantă din punct de vedere sistemic și, prin urmare, că aceasta ar putea fi lichidată în condiții de siguranță în cadrul de reglementare existent. În orice caz, TM susține că ajutorul acordat societății Sjóvá nu a fost nici necesar, nici bine orientat și proporțional. De asemenea, aceasta nu ar avea un plan de restructurare care să permită o repartizare suficientă a sarcinilor și măsuri de limitare a denaturărilor concurenței, în special în ceea ce privește politica de stabilire a prețurilor a societății Sjóvá.

(45)

Autoritățile islandeze nu contestă constatările preliminare ale Autorității conform cărora participarea statului islandez la capitalizarea societății Sjóvá constituie ajutor de stat în sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul privind SEE. Mai precis, acestea nu contestă concluzia preliminară a Autorității conform căreia nu se aplică principiul investitorului în economia de piață. Islanda nu contestă nici faptul că răscumpărarea de către ESI — prin intermediul SAT Holding — a împrumutului obligatar emis de Avant ar fi putut implica un element de ajutor de stat acordat societății Sjóvá.

(46)

Autoritățile islandeze susțin că ajutorul de stat este, cu toate acestea, compatibil cu funcționarea Acordului privind SEE, în temeiul articolului 61 alineatul (3) litera (b) din Acordul privind SEE, întrucât intervenția a fost necesară pentru remedierea unei disfuncționalități serioase în economia unei părți contractante. Acestea explică situația economică dificilă în care se afla Islanda la momentul aplicării a măsurii. După o depreciere gravă a coroanei islandeze, începând din septembrie 2008, și după prăbușirea celor mai mari trei bănci, în octombrie 2008, Islanda s-a confruntat cu cea mai gravă criză economică din istoria sa recentă. Guvernul islandez a trebuit să ia măsuri îndrăznețe pentru a împiedica o prăbușire completă a sistemului financiar al țării, cu urmări imprevizibile pentru societatea Islandei. La momentul aplicării măsurii, sistemul financiar al Islandei era în stare de criză și suferea de o lipsă generală de încredere în instituțiile financiare.

(47)

Sjóvá, fiind una dintre cele mai mari trei societăți de asigurări din Islanda, are o importanță sistematică pentru sistemul financiar al Islandei. O eventuală prăbușire a societății Sjóvá nu numai că ar fi lăsat o mare parte a populației Islandei fără acoperire prin asigurare și fără drepturi la despăgubiri, în situația în care societatea islandeză se confrunta deja cu dificultăți sociale grave, ci ar fi și subminat, într-o mai mare măsură, încrederea în instituțiile sistemului financiar și ar fi permis ca și sectorul asigurărilor să fie contaminat de criza financiară. Încrederea publicului în sectorul asigurărilor din Islanda fusese deja grav afectată la începutul anului 2009, când nu numai societatea Sjóvá, ci și proprietarii celorlalte două mari societăți de asigurări au fost preluați de către creditorii societăților-mamă respective. Prin urmare, un eventual faliment al societății Sjóvá ar fi condus cel mai probabil la răspândirea crizei pieței financiare din sectorul bancar în sectorul asigurărilor.

(48)

Analiza este împărtășită de FME, care notează faptul că un eventual faliment al societății Sjóvá ar fi avut consecințe grave asupra economiei țării. Credibilitatea pieței financiare și a economiei în general a fost grav afectată de prăbușirea băncilor islandeze în octombrie 2008. Instituțiile rămase erau fragile, la fel ca și încrederea în instituțiile financiare. Continuitatea societății Sjóvá era importantă pentru funcționarea pieței financiare islandeze. Falimentul acesteia ar fi avut efecte de propagare asupra piețelor de asigurări generale și de asigurări de viață în general. Acesta ar fi încetinit activitatea autorităților islandeze de reconstruire a piețelor financiare.

(49)

În ceea ce privește amploarea restructurării necesare, autoritățile islandeze susțin că Autoritatea ar trebui să țină cont de faptul că dificultățile financiare ale societății Sjóvá au fost cauzate în exclusivitate de activitățile sale de investiții neregulamentare și de tranzacțiilor cu fostul său proprietar, societatea Milestone, care au fost posibile din cauza lipsei unui control corespunzător al riscurilor și a unei guvernanțe corporative. Acestea nu au nicio legătură cu activitatea de asigurare obișnuită pe care societatea Sjóvá o continuă în prezent. Viabilitatea activității de asigurare a societății Sjóvá nu numai că reiese din proiecțiile financiare ale planului de restructurare, ci este confirmată și de FME. În plus, disponibilitatea unui investitor terț privat de a achiziționa de la stat o participație majoritară în societatea respectivă dovedește că societatea Sjóvá este considerată viabilă de către piață. Această tranzacție de achiziționare a condus, de asemenea, la recuperarea de către Islanda a celei mai mari părți din ajutoarele acordate.

(50)

Autoritățile islandeze subliniază faptul că proprietarii anteriori ai societății Sjóvá și-au pierdut întreaga investiție și că atât Glitnir, cât și Íslandsbanki au participat la recapitalizare. De asemenea, societatea Sjóvá contribuie la restructurare prin reducerea costurilor și prin reconstituirea capitalului său din profitul reportat. Prin urmare, există o repartizare semnificativă a sarcinilor între acționarii societății Sjóvá și societatea în sine.

(51)

În ceea ce privește necesitatea unor măsuri compensatorii, autoritățile islandeze susțin că nu ar trebui să fie necesare măsuri structurale suplimentare, întrucât restructurarea a condus deja la o reducere a bilanțului contabil al societății Sjóvá cu aproximativ 70 %, și orice altă cesiune de activitate principală ar periclita viabilitatea. Autoritățile islandeze subliniază, de asemenea, că societatea Sjóvá poate fi considerată IMM, ceea ce reduce și mai mult necesitatea unor măsuri compensatorii. În sfârșit, acestea afirmă că angajamentele propuse, în ceea ce privește atât comportamentul societății Sjóvá, cât și modificările de reglementare, sunt adecvate pentru a reduce la minimum orice denaturare a concurenței.

(52)

Ca răspuns la observațiile părților terțe VIS și TM, autoritățile islandeze se referă, în principal, la informațiile transmise anterior și furnizează date economice suplimentare.

(53)

La 3 octombrie 2011, autoritățile islandeze au prezentat un prim plan de restructurare a societății Sjóvá. Planul a fost actualizat ulterior, la 13 aprilie 2012 și la 28 mai 2013.

(54)

În planul de restructurare sunt abordate temele fundamentale reprezentate de viabilitate, repartizarea sarcinilor și limitarea denaturării concurenței. Conform planului de restructurare, societatea Sjóvá va reduce profilul de risc general al portofoliului său de investiții, își va îmbunătăți investițiile și procedurile de gestionare a riscurilor, își va îmbunătăți guvernanța corporativă și va mări profitabilitatea.

(55)

Autoritățile islandeze au prezentat informații financiare detaliate și proiecții financiare pentru societatea Sjóvá până în 2016, inclusiv un scenariu de bază și trei scenarii de criză. Chiar dacă perioada de restructurare durează numai până la sfârșitul anului 2014, autoritățile islandeze au prezentat date de planificare suplimentare pentru 2015 și 2016. Acest fapt sprijină Autoritatea, în special, la evaluarea scenariilor de criză, în care se iau în considerare situații specifice de criză pe piața islandeză cu efecte după perioada de restructurare.

(56)

În toate cele patru scenarii s-au prezentat ipoteze pentru perioada 2013-2016 în ceea ce privește creșterea produsului intern brut (PIB), inflația, dezvoltarea cotei de piață, randamentul obligațiunilor guvernamentale indexate, randamentul în numerar, prima de risc și alocarea de capitaluri proprii, precum și raporturile daune/prime și costuri/prime ale societății Sjóvá.

(57)

În scenariul de bază, proiecțiile financiare se bazează pe o prognoză pe cinci ani a creșterii PIB-ului și a inflației economiei islandeze, publicată de Institutul Național de Statistică din Islanda la 30 martie 2012; aceste proiecții au fost actualizate la 28 mai 2013 pe baza rezultatelor concrete ale societății Sjóvá și a datelor concrete privind economia islandeză în 2012. Scenariul de bază pornește, în special, de la ipoteza unei creșteri economice moderate, a unei reduceri a inflației și a unei stagnări a ratelor dobânzilor, precum și a unei cote de piață constante a societății Sjóvá.

Scenariu de bază:

(58)

Contul de profit și pierdere proiectat, precum și bilanțul în scenariul de bază sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Scenariul de bază: contul de profit și pierdere (în milioane ISK)

Scenariul de bază: bilanț (în milioane ISK)

(59)

Principalii indicatori financiari, astfel cum au fost proiectați în scenariul de bază, sunt prezentați în tabelul de mai jos.

Scenariul de bază: principali indicatori financiari

(60)

La sfârșitul perioadei de restructurare, rentabilitatea financiară proiectată a societății Sjóvá va ajunge la aproximativ […] % în scenariul de bază.

(61)

Autoritățile islandeze au prezentat o simulare a unui scenariu de criză de „recesiune în W”. Ipotezele referitoare la PIB în perioada 2013-2016 simulează o nouă recesiune și o creștere a inflației. Pentru a agrava situația, se presupune, de asemenea, că ratele dobânzii sunt neschimbate și că prima de risc devine negativă. Astfel, scenariul de „recesiune în W” simulează o recesiune profundă combinată cu alte elemente de criză.

Scenariul de criză „recesiunea în W”: ipoteze

Scenariul de criză „recesiunea în W”: situația financiară (în milioane ISK, cu excepția cazului în care se specifică altfel)

(62)

Autoritățile islandeze au prezentat un scenariu de criză de „controale de capital”. În această simulare de criză, se pornește de la ipoteza eliminării, în 2014, a controalelor de capital exercitate în Islanda. În consecință, ISK se devalorizează la valoarea sa offshore actuală, care este cu aproximativ 30 % sub cursul oficial de schimb. Acest fapt are ca rezultat o creștere a ratei inflației. La rândul său, o rată mai ridicată a inflației mărește coeficientul de pierdere. Se presupune că ratele reale ale dobânzilor cresc la 6,5 % și că prima de risc ajunge la – 50 % ca urmare a exodului de capital.

Scenariul de criză „controalele de capital”: ipoteze

Scenariul de criză „controalele de capital”: situația financiară (în milioane ISK, cu excepția cazului în care se specifică altfel)

(63)

Autoritățile islandeze au prezentat un scenariu de criză „iarnă friguroasă II”. În această simulare de criză, scenariul de bază este modificat prin apariția a două ierni neobișnuit de friguroase. Are loc astfel o creștere semnificativă a numărului de pierderi (în special accidente rutiere), care sunt relativ mici și, prin urmare, nu sunt acoperite de reasigurare. Se presupune că totalul pierderilor se ridică la 100 % din prime.

Scenariul de criză „iarnă friguroasă II”: ipoteze

Scenariul de criză „iarnă friguroasă II”: situația financiară (în milioane ISK, cu excepția cazului în care se specifică altfel)

(64)

În toate cele trei scenarii de criză, rata de solvabilitate rămâne solidă pe întreaga perioadă de restructurare și societatea Sjóvá pare a fi profitabilă, cu excepția anumitor situații de criză în anumiți ani. Cu toate acestea, în conformitate cu datele de planificare suplimentare pentru 2015 și 2016, societatea Sjóvá ar reveni rapid la profitabilitate, inclusiv în astfel de circumstanțe.

(65)

Restructurarea societății Sjóvá constă în mai multe măsuri structurale și comportamentale, care sunt descrise în continuare.

(66)

Astfel cum se precizează mai sus, principalele probleme care au condus la dificultățile financiare ale societății Sjóvá au rezultat din deciziile de investiții și de creditare în interiorul grupului, adoptate de fostul proprietar, Milestone. Drept urmare, societatea Sjóvá s-a confruntat cu grave dificultăți în ceea ce privește portofoliul său de investiții. O etapă esențială în restructurarea societății Sjóvá a constat așadar în transferul din vara anului 2009 a activităților sale de asigurare într-o societate nouă (redenumită ulterior Sjóvá) și în lichidarea portofoliului de investiții rezidual.

(67)

În 2010 a intrat în vigoare o nouă lege islandeză privind activitățile de asigurare. Aceasta cuprinde norme mai stricte referitoare la guvernanța corporativă și la alte mecanisme de control din cadrul societăților de asigurări.

(68)

Modificările relevante au fost următoarele:

(69)

Societatea Sjóvá a pus în aplicare modificările relevante ale legislației. În conformitate cu noile cerințe de reglementare, consiliul de administrație al societății Sjóvá a decis cu privire la normele de investiții; orice modificare a normelor respective trebuie să fie aprobată de FME. Consiliul de administrație al societății Sjóvá a stabilit și a semnat normele de guvernanță corporativă la 4 aprilie 2011 și le-a transmis FME. De asemenea, directorul executiv a stabilit și a semnat norme care definesc și determină calificarea minimă a angajaților esențiali.

(70)

De asemenea, în aprilie 2010, societatea Sjóvá a înființat o nouă unitate numită „Risc și Analiză”. Unitatea este direct subordonată directorului executiv, este condusă de un actuar calificat și are șase noi angajați. Sarcinile unității sunt următoarele:

(71)

În sfârșit, consiliul de administrație a înființat un comitet de audit intern, în conformitate cu cerințele din statut.

(72)

Sjóvá a pus în aplicare măsuri de mărire a marjei în activitatea de asigurare și de reducere a costurilor. Printre aceste măsuri se numără reducerea salariilor, reducerea unor cheltuieli de marketing și a altor cheltuieli de exploatare, precum și punerea în aplicare a unor norme stricte de concepere a ofertelor de asigurare. De asemenea, în prezent nu există sisteme de prime compensatorii pentru angajați. În sfârșit, Sjóvá și-a încetat activitatea de reasigurare, prin care, în trecut, obținuse un portofoliu internațional de riscuri de asigurare.

(73)

Măsurile urmăresc, în special, asigurarea faptului că raportul combinat este sub 100 %, ceea ce înseamnă că activitatea de asigurare este durabilă în sine, fără asumarea unor riscuri nejustificate în activități de investiții. Ca urmare a acestor măsuri, societatea Sjóvá a fost capabilă să își îmbunătățească raportul combinat de la 114,4 % în 2005 la 95,6 % în 2010. Conform proiecțiilor din scenariul de bază, raportul se va situa sub 100 % până în 2016.

(74)

Astfel cum se menționează în anexă, guvernul islandez și societatea Sjóvá s-au angajat să aplice restricții în legătură cu stabilirea prețurilor contractelor de asigurare încheiate cu anumiți clienți persoane juridice, precum și interdicții în ceea ce privește anumite achiziții și activități publicitare.

(75)

De asemenea, autoritățile islandeze s-au angajat să introducă anumite modificări legislative în ceea ce privește funcționarea pieței asigurărilor, astfel cum se prevede în anexă.

(76)

La articolul 61 alineatul (1) din Acordul privind SEE se prevede după cum urmează:

„Este incompatibil cu prezentul acord orice ajutor acordat de statele membre ale CE, statele AELS sau din resurse de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producției anumitor mărfuri, în măsura în care afectează comerțul dintre părțile contractante, cu excepția cazului în care se prevede altfel în prezentul acord.”

(77)

Autoritatea va evalua următoarele măsuri, menționate la considerentul 18 de mai sus:

(78)

Aceste măsurile vor fi denumite în continuare „măsurile de recapitalizare”.

(79)

Conform concluziei preliminare a Autorității din decizia de inițiere a procedurii, este clar că prima dintre măsurile de recapitalizare a fost finanțată din resurse de stat puse la dispoziție de statul islandez.

(80)

În ceea ce privește a doua măsură de recapitalizare, plata pentru achiziția ulterioară de la SAT Holding a împrumutului obligatar emis de Avant a fost efectuată de către statul islandez tot din resurse de stat. De asemenea, ridicarea la un rang superior a garanției Glitnir din împrumutul obligatar Avant a redus probabilitatea ca statul să primească vreo rambursare în temeiul împrumutului obligatar și, prin urmare, a redus valoarea creanței sale. Astfel, reducerea a afectat, de asemenea, resursele de stat.

(81)

Prin urmare, Autoritatea concluzionează că ambele măsuri de recapitalizare luate în favoarea societății Sjóvá au implicat resurse de stat.

(82)

Pentru a constitui ajutor de stat, o măsură trebuie să prezinte avantaje selective pentru anumite întreprinderi sau pentru producția anumitor mărfuri.

(83)

Obiectivul măsurilor de recapitalizare a fost de a se asigura că societatea Sjóvá putea îndeplini cerințele de capital minim prevăzute în legislație, acordând astfel societății posibilitatea de a continua să își desfășoare activitatea de asigurare.

(84)

Autoritățile islandeze au confirmat că statul a luat parte la recapitalizarea activității de asigurare a societății Sjóvá deoarece Glitnir și Íslandsbanki nu aveau ele însele fondurile pentru a asigura capitalul necesar și nu s-a putut găsi niciun alt investitor privat dispus să facă acest lucru. Acest fapt confirmă poziția Autorității din decizia de inițiere a procedurii, conform căreia statul islandez nu a acționat în calitate de investitor în economia de piață atunci când a participat la recapitalizarea societății Sjóvá.

(85)

Prin urmare, Autoritatea concluzionează că măsurile de recapitalizare au conferit un avantaj societății Sjóvá. Avantajul este în mod evident selectiv, întrucât măsurile au fost concepute pentru a aduce beneficii doar societății Sjóvá.

(86)

Elementul de ajutor de stat corespunde capitalului propriu pe care societatea Sjóvá nu l-ar fi obținut fără participarea statului, și anume cele 11,6 miliarde ISK inițiale cu care a contribuit statul islandez, precum și contribuția ESI în valoare de 683739 de milioane ISK în cadrul acordului de transfer de active din 28 iulie 2010. Prin urmare, Autoritatea apreciază că elementul de ajutor se ridică la aproximativ 12,3 miliarde ISK.

(87)

Măsurile de recapitalizare consolidează poziția societății Sjóvá față de concurenți (sau potențiali concurenți) din Islanda și din alte state ale SEE. Sjóvá este o întreprindere care, astfel cum este descris mai sus, desfășoară activități pe piața asigurărilor, o piață deschisă concurenței internaționale în SEE. Deși piețele financiare islandeze sunt în prezent destul de izolate, în special din cauza controalelor de capital, comerțul transfrontalier cu servicii de asigurare există în continuare și se va intensifica atunci când se vor elimina controalele de capital. Prin urmare, măsurile de recapitalizare denaturează sau amenință să denatureze concurența într-un mod care afectează comerțul dintre părțile contractante în sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul privind SEE.

(88)

Pe baza celor de mai sus, Autoritatea concluzionează că măsurile de recapitalizare implică un ajutor de stat în sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul privind SEE.

(89)

În conformitate cu articolul 1 alineatul (3) din partea I a Protocolului 3, „Autoritatea de Supraveghere a AELS este informată, în timp suficient pentru a putea să își prezinte observațiile, cu privire la orice plan de acordare sau modificare a unui ajutor (…). Statul în cauză nu pune în aplicare măsurile pe care le propune până în momentul în care se ia o hotărâre definitivă cu privire la procedură”.

(90)

Autoritățile islandeze nu au notificat Autorității măsurile de recapitalizare înainte de punerea în aplicare a acestora. Prin urmare, Autoritatea concluzionează că autoritățile islandeze nu și-au respectat obligațiile care le revin în temeiul articolului 1 alineatul (3) din partea I a Protocolului 3. Acordarea respectivelor măsuri de ajutor a fost, prin urmare, ilegală.

(91)

Pentru început, Autoritatea observă incontestabilitatea faptului că, fără intervenția statului, societatea Sjóvá ar fi dat faliment, deoarece aceasta nu ar fi putut îndeplini cerințele de capital prevăzute de legislație. Prin urmare, societatea Sjóvá era o întreprindere aflată în dificultate la momentul primei măsuri de recapitalizare.

(92)

Autoritatea observă, de asemenea, că autoritățile islandeze susțin că măsurile de recapitalizare adoptate în favoarea societății Sjóvá intră sub incidența excepției prevăzute la articolul 61 alineatul (3) litera (b) din Acordul privind SEE și îndeplinesc cerințele din orientările Autorității privind restructurarea.

(93)

Deși ajutoarele de stat acordate întreprinderilor aflate în dificultate, precum societatea Sjóvá, se evaluează în mod normal în temeiul articolului 61 alineatul (3) litera (c) din Acordul privind SEE, în temeiul articolului 61 alineatul (3) litera (b) din Acordul privind SEE este permisă acordarea de ajutoare de stat pentru „remedierea unei disfuncționalități serioase în economia unui stat membru al CE sau a unui stat AELS”.

(94)

Astfel cum s-a stabilit mai sus, autoritățile islandeze au furnizat fondurile inițiale necesare pentru recapitalizarea societății Sjóvá prin intermediul unui acord privind transferul de obligațiuni din 8 iulie 2009.

(95)

La data respectivă, economia islandeză era încă puternic afectată de criza financiară. Mai precis, marile bănci comerciale se aflau în administrare judiciară, guvernul introdusese controale de capital, inflația crescuse în mod impresionant și Islanda trebuia să desfășoare un program de austeritate, ca parte a condițiilor acordului său stand-by și ale împrumutului de la FMI. În acest context specific, FME a avertizat cu privire la consecințele grave pe care un eventual faliment al societății Sjóvá le-ar fi avut asupra economiei și a societății islandeze, inclusiv riscul unui efect sistemic pe piețele financiare (9).

(96)

Autoritatea observă că, în sectorul asigurărilor, este în general mai puțin probabil decât în sectorul bancar ca falimentul unei singure societăți să aibă un efect sistemic. Cu toate acestea, în cazul de față, impactul unei eventual faliment al societății Sjóvá trebuie să fie evaluat în contextul unei crize economice și financiare grave, precum cea suferită de Islanda în perioada 2008-2009.

(97)

Autoritatea este de acord cu analiza autorităților islandeze conform căreia, până la refacerea încrederii în sistemul financiar, impactul potențial al unei astfel de crize ar putea să nu se limiteze doar la societatea Sjóvá și doar la sistemul financiar.

(98)

Prin urmare, Autoritatea consideră că participarea statului la recapitalizarea din iulie 2009 poate fi considerată ca fiind destinată pentru remedierea unei disfuncționalități serioase în economia islandeză.

(99)

În orientările Autorității privind restructurarea sunt prezentate normele privind ajutoarele de stat aplicabile în cazul restructurării instituțiilor financiare în contextul crizei financiare.

(100)

În conformitate cu orientările privind restructurarea, pentru a fi compatibilă cu articolul 61 alineatul (3) litera (b) din Acordul privind SEE, restructurarea unei instituții financiare în contextul crizei financiare trebuie:

(101)

Autoritatea va evalua în continuare, pe baza planului de restructurare prezentat pentru societatea Sjóvá, dacă aceste criterii sunt îndeplinite și dacă măsurile de ajutor descrise mai sus constituie un ajutor de restructurare compatibil.

(102)

Autoritatea a identificat următoarele cauze pentru dificultățile societății Sjóvá care au condus la intervenția statului: (i) practici inadecvate de investiții; (ii) o guvernanță corporativă și o gestionare a riscurilor insuficiente; și (iii) o rentabilitate insuficientă a produselor de asigurare.

(103)

În planul de restructurare sunt abordate aceste cauze ale dificultăților, precum și alți factori de risc ai societății.

(104)

Transferul activităților de asigurare ale societății Sjóvá într-o societate nouă a eliberat activitatea de asigurare de riscurile rezultate din portofoliul de investiții rezidual. Măsura a permis societății Sjóvá ca, după recapitalizare, să pună din nou accentul pe operațiunile sale de asigurare.

(105)

Autoritatea consideră că, în urma transferului, Sjóvá nu se mai confruntă cu riscuri excesive din portofoliul său de investiții rezidual, care este în curs de lichidare într-o entitate separată.

(106)

Autoritatea observă că societatea Sjóvá a pus în aplicare cerințele Legii islandeze privind activitățile de asigurare, care a intrat în vigoare în 2010; printre cerințele respective se numără norme mai stricte de guvernanță corporativă și alte mecanisme de control. Modificările consolidează guvernanța corporativă a societății Sjóvá și prevăd o supraveghere amplă de către FME, inclusiv în ceea ce privește politicile de investiții.

(107)

De asemenea, Sjóvá a creat unitatea „Risc și Analiză”, pe care a dotat-o cu resurse substanțiale în vederea îmbunătățirii gestionării riscurilor și a supravegherii operaționale, precum și un comitet de audit intern. În plus, aceasta a oficializat o serie de politici esențiale, cum ar fi politica de stabilire a prețurilor contractelor de asigurare și politica de investiții. Respectarea de către angajați a politicilor respective este monitorizată cu regularitate pentru a asigura conformitatea.

(108)

În sfârșit, Autoritatea observă că în 2009 au fost înlocuiți directorul executiv și membrii consiliului de administrație numiți de către fostul acționar Milestone.

(109)

Autoritatea consideră că măsurile descrise mai sus sunt adecvate pentru remedierea deficiențelor în materie de guvernanță corporativă și de gestionare a riscurilor care au contribuit la dificultățile financiare ale societății Sjóvá.

(110)

Autoritatea notează măsurile luate de societatea Sjóvá pentru a-și spori rentabilitatea, cu privire atât la ameliorarea marjelor, cât și la reducerea costurilor. Ca urmare a măsurilor respective, societatea Sjóvá a fost în măsură să își îmbunătățească în mod substanțial raportul combinat și să își desfășoare în mod profitabil activitățile de asigurare. Planul de restructurare prevede îmbunătățirea în continuare a rentabilității societății.

(111)

Autoritatea consideră că măsurile respective ar trebui să permită societății Sjóvá derularea în mod rentabil a activității de asigurare și reducerea dependenței de randamentul investițiilor, permițând astfel societății Sjóvá să susțină o politică de investiții mai prudentă. În același timp, măsurile ar trebui să sprijine societatea Sjóvá în consolidarea capitalului său propriu, în special în cazul unor evoluții negative, inclusiv cele simulate în scenariile de criză prezentate.

(112)

În conformitate cu punctul 13 din orientările privind restructurarea, autoritățile islandeze au prezentat proiecții financiare care acoperă atât un scenariu de bază, cât și trei scenarii de criză.

(113)

Proiecțiile financiare prezentate în planul de restructurare se bazează, în scenariul de bază, pe ipoteze care sunt suficient de prudente și de conservatoare. În scenariul de bază, societatea Sjóvá ar genera profituri și și-ar consolida baza de capital în toată perioada de planificare. În scenariul de bază, rata estimată a rentabilității capitalului propriu al societății Sjóvá este de aproximativ […] % la sfârșitul perioadei de restructurare, ceea ce pare a fi conform cu cerințele actuale ale pieței pentru sectorul în cauză. De asemenea, raportul combinat proiectat al societății Sjóvá va rămâne sub 100 %, ceea ce indică faptul că activitatea operațională de asigurare a societății Sjóvá va rămâne profitabilă și că Sjóvá nu trebuie să se bazeze pe o strategie de investiții riscante în mod nejustificat pentru a crea suficiente venituri.

(114)

Autoritatea nu contestă faptul că ipotezele scenariului de criză conțin un nivel suficient de criză pentru a evalua capacitatea societății Sjóvá de a rămâne solventă. În conformitate cu proiecțiile financiare rezultate, societatea Sjóvá ar rămâne solventă în toată perioada de planificare, în toate celor trei scenarii de criză. Autoritatea consideră că prezentarea a trei scenarii de criză diferite, care depășesc perioada de restructurare, sporesc soliditatea simulărilor de criză. Mai precis, scenariile acoperă cazul unei recesiuni economice prelungite, precum și alți factori de criză, abordând în mod specific situația din Islanda (de exemplu, controalele de capital). În niciunul dintre cele trei scenarii de criză, cerințele normative în materie de solvabilitate nu ar fi încălcate în niciun moment în perioada de planificare.

(115)

Având în vedere cele de mai sus, Autoritatea concluzionează că proiecțiile financiare ale societății Sjóvá demonstrează restabilirea viabilității societății în conformitate cu orientările privind restructurarea. Autoritatea constată, de asemenea, că SF1, un investitor privat, a convenit să achiziționeze de la statul islandez o participație majoritară în societatea Sjóvá. Disponibilitatea unui participant la piața privată de a realiza o investiție semnificativă în societate sprijină în mod suplimentar această constatare.

(116)

În orientările privind restructurarea se indică necesitatea unei contribuții adecvate din partea beneficiarului pentru a limita ajutorul la minimum și pentru a combate denaturarea concurenței și riscul moral. În acest scop, ar trebui să se limiteze, în primul rând, costurile de restructurare și, în al doilea rând, valoarea ajutorului, datorită unei contribuții proprii semnificative.

(117)

În ceea ce privește limitarea costurilor de restructurare, în orientările privind restructurarea se indică, la punctul 23, că ajutorul de restructurare trebuie să fie limitat la acoperirea costurilor necesare pentru restabilirea viabilității. De asemenea, pentru a limita ajutorul la minimum, instituțiile financiare trebuie, în primul rând, să utilizeze resurse proprii pentru finanțarea restructurării. În consecință, costurile asociate restructurării nu ar trebui să fie suportate doar de stat, ci și de cei care au investit în instituție, prin absorbirea pierderilor cu ajutorul capitalului disponibil și prin plătirea unei remunerații adecvate pentru intervențiile din partea statului.

(118)

Recapitalizarea societății Sjóvá a fost limitată la ceea ce era necesar pentru îndeplinirea cerințelor normative de capital minim, din care statul islandez a contribuit numai cu suma pe care creditorii principal ai societății Sjóvá, Glitnir și Íslandsbanki, nu au fost în măsură să o furnizeze.

(119)

Transferul activităților de asigurare către o nouă entitate a asigurat faptul că recapitalizarea s-a limitat la ceea ce era necesar pentru activitatea de asigurare operațională și nu a acoperit pierderile din portofoliul de investiții rezidual.

(120)

Limitarea recapitalizării la minimul necesar a restrâns capacitatea societății Sjóvá de a concura pe piață. De asemenea, niciunul dintre costurile incluse în planul de restructurare nu vizează intrarea pe piețe noi sau extinderea în orice mod a activității societății Sjóvá.

(121)

Din aceste motive, Autoritatea consideră că au fost întreprinse măsuri adecvate pentru a limita cuantumul ajutorului de restructurare.

(122)

Astfel cum se prezintă la punctul 24 din orientările privind restructurarea, societățile ar trebui să își utilizeze propriile resurse pentru finanțarea restructurării. De asemenea, Autoritatea examinează dacă situația financiară a acționarilor existenți a fost diluată parțial sau total ca urmare a injecției de capital.

(123)

Autoritatea observă că proprietarii anteriori ai societății Sjóvá au contribuit la costurile de restructurare. În special, Milestone și-a pierdut întreaga participație în societate fără a primi vreo compensație atunci când Glitnir a preluat Sjóvá. Lichidarea portofoliului de investiții rezidual deținut în prezent de SJE va provoca pierderi suplimentare investitorilor. Măsurile contribuie la repartizarea sarcinilor și la reducerea riscului moral care rezultă din ajutor.

(124)

În ceea ce privește contribuția la costurile de restructurare prin resurse interne generate de societatea Sjóvá, Autoritatea observă că Sjóvá a pus în aplicare atât măsuri de rentabilitate, cât și măsuri de reducere a costurilor. Măsurile respective garantează faptul că societatea Sjóvá va genera profituri suficiente pentru a-și consolida în timp capitalul propriu. Autoritatea observă că planul de restructurare nu prevede niciun fel de plăți de dividende până în 2014.

(125)

În sfârșit, statul islandez a fost în măsură să își vândă toate acțiunile deținute în societatea Sjóvá unui investitor privat în termen de numai trei ani și, astfel, să recupereze aproape două treimi din fondurile acordate ca ajutor de stat.

(126)

Având în vedere măsurile de mai sus, Autoritatea consideră că planul de restructurare prevede o repartizare a sarcinilor și o contribuție proprie suficiente la restructurare.

(127)

La punctul 31 din orientările privind restructurarea se precizează că, atunci când evaluează cuantumul ajutorului și denaturările concurenței rezultate, Autoritatea trebuie să țină seama atât de valoarea absolută, cât și de valoarea relativă a ajutorului de stat primit.

(128)

Astfel cum se precizează mai sus, societatea Sjóvá a primit în total aproximativ 12,3 miliarde ISK (aproximativ 77 de milioane EUR) ca ajutor de stat. Suma a reprezentat aproape 80 % din deficitul de capital propriu în momentul recapitalizării inițiale, ceea ce indică faptul că valoarea ajutorului primit de societatea Sjóvá a fost relativ ridicată. Mai mult, fără intervenția statului, Sjóvá ar fi ieșit de pe piață.

(129)

Pe baza acestor elemente, Autoritatea a luat în considerare mai întâi măsurile structurale de atenuare a denaturării concurenței. Mai precis, Autoritatea a evaluat posibila cesionare a activității societății Sjóvá în domeniul asigurărilor de viață, desfășurată de filiala Sjóvá Life.

(130)

Autoritățile islandeze au prezentat informații detaliate cu privire la importanța asigurărilor de viață pentru viabilitatea societății Sjóvá. Mai precis, acestea au subliniat integrarea respectivei linii de activitate în oferta de produse de asigurare a societății Sjóvá, cererea din partea consumatorilor pentru pachete de asigurări care să includă atât produse de asigurări generale, cât și produse de asigurare de viață, precum și capacitatea concurenților majori din domeniul asigurărilor generale de a satisface o astfel de cerere. Pe această bază, autoritățile islandeze au susținut că Autoritatea ar trebui să aplice principiul potrivit căruia măsurile de limitare a denaturării concurenței nu ar trebui să compromită perspectivele de restabilire a viabilității, în conformitate cu punctul 32 din orientările privind restructurarea.

(131)

Având în vedere cele de mai sus, Autoritatea concluzionează că nu ar fi oportun să se solicite societății Sjóvá să își cesioneze activitatea în domeniul asigurărilor de viață.

(132)

În absența unor măsuri structurale, Autoritatea trebuie să evalueze măsurile comportamentale.

(133)

Autoritatea observă că, de la începutul crizei financiare, cota de piață a societății Sjóvá a scăzut semnificativ. Autoritățile islandeze au subliniat, în special, efectul produs asupra cotelor de piață de „fereastra de transfer” de 30 de zile din septembrie 2009, care a permis concurenților să îi abordeze pe toți clienții societății Sjóvá din segmentul asigurărilor generale cu oferte concurente. Autoritățile islandeze susțin că măsura de reglementare respectivă a vizat eliminarea unora dintre denaturările concurenței.

(134)

Autoritatea remarcă, de asemenea, că planul de restructurare nu prevede niciun fel de creștere agresivă a cotei de piață a societății Sjóvá și că noile politici de stabilire a prețurilor și de gestionare a riscurilor sunt concepute să garanteze că Sjóvá stabilește prețuri numai pentru o activitate suficient de profitabilă.

(135)

De asemenea, autoritățile islandeze și societatea Sjóvá s-au angajat la o restricționare a stabilirii prețurilor în ceea ce privește prețurile pentru anumiți clienți persoane juridice pe durata restructurării (a se vedea anexa). Angajamentul oferă o protecție suplimentară împotriva unui eventual comportament agresiv pe piață al societății Sjóvá, orice pierdere în activitatea de asigurare rezultată din angajament fiind în avantajul concurenților societății Sjóvá.

(136)

Autoritatea observă că angajamentul respectiv acoperă numai anumite tipuri de activități de asigurare. Cu toate acestea, având în vedere nivelul ridicat de concentrare pe piața islandeză a asigurărilor, Autoritatea consideră că o restricționare mai amplă a politicii de stabilire a prețurilor ar putea conduce la o reducere a concurenței efective și, prin urmare, ar fi inadecvată.

(137)

Autoritatea salută angajamentul autorităților islandeze de a introduce anumite modificări normative în ceea ce privește funcționarea pieței asigurărilor (a se vedea anexa). În conformitate cu punctele 44-45 din orientările privind restructurarea, modificările propuse ar mări concurența efectivă și ar favoriza deschiderea pieței și pătrunderea unor concurenți noi pe piață. Mai precis, acestea ar facilita schimbarea furnizorului de către clienți, contribuind astfel la o mai mare concurență între actorii existenți pe piață.

(138)

În conformitate cu punctul 40 din orientările privind restructurarea, societatea Sjóvá se angajează la o interdicție de achiziții pe durata restructurării (a se vedea anexa). Interdicția de achiziții împiedică dobândirea de către Sjóvá a oricărui interes semnificativ în alte întreprinderi financiare, permițând, în același timp, societății Sjóvá să facă investiții la scară mică, dacă este necesar.

(139)

În sfârșit, societatea Sjóvá nu va utiliza în scopuri publicitare ajutorul primit sau eventuale avantaje care decurg din acesta.

(140)

Autoritatea concluzionează că restructurarea prevede suficiente măsuri de atenuare a denaturării concurenței și de asigurare a faptului că ajutorul de stat nu este utilizat în detrimentul concurenților care nu au beneficiat de un ajutor, în conformitate cu punctul 39 din orientările privind restructurarea.

(141)

Autoritatea concluzionează că măsurile de recapitalizare în favoarea societății Sjóvá sunt compatibile cu funcționarea Acordului privind SEE, în temeiul articolului 61 alineatul (3) litera (b) din Acordul privind SEE.

(142)

De asemenea, Autoritatea concluzionează că autoritățile islandeze au acordat în mod ilegal ajutorul de stat în cauză, cu încălcarea articolului 1 alineatul (3) din partea I a Protocolului 3,