ISSN 1977-0782

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 234

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 57
7 august 2014


Cuprins

 

II   Acte fără caracter legislativ

Pagina

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 855/2014 al Comisiei din 4 august 2014 de aprobare a unei modificări minore a caietului de sarcini al unei denumiri înregistrate în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Robiola di Roccaverano (DOP)]

1

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 856/2014 al Comisiei din 4 august 2014 de aprobare a unei modificări minore a caietului de sarcini al unei denumiri înregistrate în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Lammefjordsgulerod (IGP)]

6

 

 

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 857/2014 al Comisiei din 6 august 2014 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

12

 

 

Rectificări

 

*

Rectificare la Regulamentul (UE) nr. 788/2014 al Comisiei din 18 iulie 2014 de stabilire a normelor detaliate pentru aplicarea amenzilor și a penalităților cu titlu cominatoriu și retragere a recunoașterii organizațiilor de inspecție și control al navelor în conformitate cu articolele 6 și 7 din Regulamentul (CE) nr. 391/2009 al Parlamentului European și al Consiliului ( JO L 214, 19.7.2014 )

15

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


II Acte fără caracter legislativ

REGULAMENTE

7.8.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 234/1


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 855/2014 AL COMISIEI

din 4 august 2014

de aprobare a unei modificări minore a caietului de sarcini al unei denumiri înregistrate în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Robiola di Roccaverano (DOP)]

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (1), în special articolul 53 alineatul (2) al doilea paragraf,

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 53 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Comisia a examinat cererea Italiei de aprobare a unei modificări a caietului de sarcini al denumirii de origine protejate „Robiola di Roccaverano”, înregistrată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/96 al Comisiei (2), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1263/96 al Comisiei (3) și prin Regulamentul (UE) nr. 217/2011 al Comisiei (4).

(2)

Scopul cererii este modificarea caietului de sarcini în ceea ce privește temperatura spațiilor de maturare.

(3)

Comisia a examinat modificarea în cauză și a concluzionat că este justificată. Deoarece modificarea este minoră în sensul articolului 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Comisia o poate aproba fără a recurge la procedura stabilită la articolele 50-52 din respectivul regulament,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Caietul de sarcini al denumirii de origine protejate „Robiola di Roccaverano” se modifică în conformitate cu anexa I la prezentul regulament.

Articolul 2

Documentul unic consolidat care reia elementele principale ale caietului de sarcini figurează în anexa II la prezentul regulament.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 4 august 2014.

Pentru Comisie,

pentru președinte

Ferdinando NELLI FEROCI

Membru al Comisiei


(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

(2)  JO L 148, 21.6.1996, p. 1.

(3)  JO L 163, 2.7.1996, p. 19.

(4)  JO L 59, 4.3.2011, p. 19.


ANEXA I

Se aprobă următoarea modificare a caietului de sarcini al denumirii de origine protejate „Robiola di Roccaverano”:

Din secțiunea caietului de sarcini referitoare la metoda de obținere, se elimină fraza următoare: „Maturarea naturală se efectuează prin conservarea produsului proaspăt în spații adecvate timp de cel puțin trei zile după punerea în forme, la o temperatură între 15 și 20 °C.” Această modificare este dorită de producători, deoarece aceștia utilizează adesea același spațiu și pentru producție, care necesită temperaturi cuprinse între 20 și 24 °C, și pentru prima uscare. Este foarte dificil să se mențină temperaturi diferite în același local și, prin urmare, această dispoziție tinde să penalizeze unitățile de producție de brânză mai mici. Cererea de modificare se bazează pe constatările efectuate de-a lungul anilor, acestea arătând că dispoziția care urmează să fie eliminată nu are impact asupra caracteristicilor brânzei.


ANEXA II

DOCUMENT UNIC CONSOLIDAT

Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului din 20 martie 2006 privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (1)

„ROBIOLA DI ROCCAVERANO”

Nr. CE: IT-PDO-0317-01185 — 11.12.2013

IGP ( ) DOP (X)

1.   Denumire

„Robiola di Roccaverano”

2.   Statul membru sau țara terță

Italia

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tip de produs

Clasa 1.3. — Brânzeturi

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

Producția de „Robiola di Roccaverano” DOP se desfășoară pe întregul parcurs al anului. Este o brânză obținută cu ajutorul coagulului lactic proaspăt, supusă maturării sau rafinării.

Brânza DOP „Robiola di Roccaverano” este cilindrică și are fețe plane, ușor bordate, cu margine exterioară ușor convexă. Diametrul fețelor este cuprins între 10 și 14 cm, înălțimea marginii exterioare fiind de 2,5-4 cm. Greutatea unei roți de brânză variază între 250 și 400 de grame. Acești parametri sunt aplicabili produsului la sfârșitul perioadei minime de maturare.

Parametrii de referință ai brânzei „Robiola di Roccaverano” în ceea ce privește conținutul de grăsime, de substanțele proteice și de cenuși în a treia zi de maturare sunt următorii:

 

materii grase: minimum 40 % din substanța uscată;

 

substanțe proteice: minimum 34 % din substanța uscată;

 

cenuși: minimum 3 % din substanța uscată.

Caracteristicile senzoriale ale brânzei „Robiola di Roccaverano” variază în funcție de nivelul de maturare și se disting după cum urmează:

 

produsul proaspăt, maturat timp de 4-10 zile: coaja se poate prezenta sub forma unui strat subțire de mucegai natural sau poate fi inexistentă; aspectul exterior se caracterizează printr-o culoare albă de lapte sau galben-pai; pasta are culoarea albă a laptelui; structura este cremoasă și moale; gustul și aroma sunt delicate, savuroase și/sau ușor acidulate;

 

produsul maturat, începând cu a 11-a zi a procesului de maturare: coaja prezintă un strat natural de mucegai; aspectul exterior se caracterizează printr-o culoare crem, galben-pai sau ușor roșiatică; pasta are culoarea albă a laptelui; structura este moale, devenită ușor compactă odată cu prelungirea perioadei de maturare, poate fi cremoasă în partea gustoasă de sub coajă.

În „Robiola di Roccaverano”, aromele și savoarea se afirmă până la a deveni picante, în funcție de rafinare.

3.3.   Materii prime (numai pentru produsele prelucrate)

Pentru producția de „Robiola di Roccaverano” trebuie să se utilizeze lapte crud integral provenit de la capre aparținând raselor Roccaverano și Camosciata Alpina sau încrucișările lor, de la oi aparținând raselor Pecora delle Langhe și de la vaci aparținând raselor Piemontese și Bruna Alpina sau încrucișările lor, provenind doar din aria de producție, în proporțiile următoare: lapte crud integral de capră pur sau amestecat, în proporție variabilă, dar de minimum 50 %, cu lapte crud integral de vacă și/sau de oaie, în proporție de maximum 50 %, laptele fiind obținut prin mulgeri consecutive efectuate într-un interval de 24-48 de ore.

3.4.   Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală)

Ovinele și caprinele se hrănesc pe pășuni în perioada 1 martie-30 noiembrie și sunt hrănite cu nutrețuri verzi și/sau uscate și cu boabe de cereale, cu cereale, cu leguminoase și cu oleaginoase, ca atare și prelucrate. Parcelele de pajiște, de pajiște-pășune și de pădure trebuie înregistrate într-un registru păstrat de organismul de control. Hrana vacilor este formată din iarba păscută pe pășuni și din nutrețuri verzi și/sau uscate, precum și din boabe de cereale, din leguminoase și din oleaginoase, ca atare și prelucrate.

Hrana tuturor animalelor trebuie să provină din aria de producție în proporție de peste 80 %. Este interzisă utilizarea porumbului și furajelor însilozate. Hrana animalelor nu trebuie în niciun caz să conțină organisme modificate genetic. Nu este autorizată utilizarea laptelui provenit din crescătorii fără pământ.

3.5.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Crescătoriile de la care provine laptele utilizat pentru producția de brânză „Robiola di Roccaverano” trebuie să se afle în aria geografică delimitată.

Producția și prelucrarea laptelui, precum și maturarea brânzei trebuie, de asemenea, să aibă loc în aria geografică delimitată.

3.6.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.

Ambalarea trebuie efectuată în aria de producție, deoarece brânza are pastă proaspătă și moale, iar lipsa cojii implică riscuri precum deshidratarea și oxidarea brânzei și modificarea compoziției sale din punct de vedere lipidic. În plus, deoarece nu are coajă, brânza nu poate fi marcată în mod indelebil în momentul producției.

3.7.   Norme specifice privind etichetarea

La momentul comercializării, ambalajul brânzei trebuie închis cu ajutorul unui sigiliu adeziv pe care figurează logoul denumirii, alcătuit dintr-un „R” stilizat. În simbolul grafic al literei „R” majusculă, stilizată și de culoare maro, este reprezentat un turn crenelat inspirat de turnul vechi al comunei Roccaverano. Bucla literei „R” cuprinde o roată de „Robiola di Roccaverano”, iar sub piciorușul înclinat figurează un element decorativ colorat în verde și galben-verzui, care amintește de pajiștile și de linia sinuoasă tipice pentru colinele din zona Langa. Toate aceste elemente sunt cuprinse într-un cerc lat de culoare verde închis, pe care figurează, cu majuscule albe, mențiunea „ROBIOLA DI ROCCAVERANO”, în partea de jos, în mijloc, figurând o floare stilizată de culoare albă. Întregul logo este imprimat pe fond alb. La baza logoului denumirii figurează codul de identificare al producătorului și numărul de serie al etichetei: pe fond ocru în cazul brânzei „Robiola di Roccaverano” produsă doar din lapte de capră, și pe fond alb în cazul brânzei obținute din mai multe tipuri de lapte. Este obligatoriu ca pe etichetă să fie specificate procentajele de lapte utilizate. Fiecare roată de brânză este comercializată întreagă, ambalată și sigilată.

Image

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria geografică cuprinde teritoriul administrativ al următoarelor comune: în provincia Asti: Bubbio, Cessole, Loazzolo, Mombaldone, Monastero Bormida, Olmo Gentile, Roccaverano, San Giorgio Scarampi, Serole și Vesime; în provincia Alessandria: Castelletto d'Erro, Denice, Malvicino, Merana, Montechiaro d'Acqui, Pareto, Ponti, Spigno Monferrato și teritoriul comunei Cartosio aflat pe malul stâng al torentului Erro.

5.   Legătura cu aria geografică

5.1.   Specificitatea ariei geografice

Solul este argilos, cu substrat marnos; în unele zone, mișcările de tasare a terenurilor au dus la apariția unor soluri de tip coluvial cu strat argilos foarte profund, cu o capacitate hidrică crescută și cu un indice de fertilitate foarte ridicat. Clima este tipic continentală, caracterizată de perioade de frig intens, ninsori abundente, valuri succesive și frecvente de îngheț și de dezgheț iarna și de temperaturi ridicate vara, după o schimbare bruscă a vremii spre sfârșitul lunii iunie. Variația precipitațiilor atmosferice este limitată, iar media anuală a ploilor este de 300 mm, cantitățile de ploaie fiind foarte reduse în perioada de primăvară-vară, drept care se pot înregistra secete foarte intense. Acest mediu pedoclimatic determină obținerea unor nutrețuri tipice pe pajiști și pajiști-pășuni. Este vorba despre pajiști variate, în care predomină gramineele (aproximativ 75 %) și leguminoasele (25 %), la care se adaugă numeroase plante aromatice și medicinale. Principalele graminee sunt: raigrasul (Lolium spp.), golomățul (Dactylis glomerata), păiușurile (Festuca spp.), firuța (Poa spp.), vițelarul etc. Principalele leguminoase sunt: trifoiul de munte (Trifolium montanum), ghizdeiul (Lotus corniculatus), coada șoricelului (Achillea spp.) etc. Printre plantele aromatice și parfumate, pe lângă vițelar, se află întreaga gamă a umbeliferelor, precum morcovul sălbatic (Daucus carota carota), pălămida (Cirsium arvense), salvia (Salvia officinalis), lavanda (Lavandula latifolia), multe specii de cimbru (Thymus spp.), virnanțul (Ruta graveolens), măceșul (Rosa canina canina) etc. Aceste nutrețuri, ale căror substanțe nutritive formează un echilibru natural din punctul de vedere al raportului între carbohidrați, proteine și vitamine, constituie o hrană de calitate pentru efectivele de ovine și caprine, precum și pentru bovine. Ovinele și caprinele pasc și în păduri, a căror prezență constituie nu doar o bună metodă de protecție a solului, ci apără, de asemenea, animalele de căldurile excesive în perioada verii.

5.2.   Specificitatea produsului

Brânză de dimensiuni mici, cu pastă moale, fără coajă. Produsul se distinge prin pasta sa albă, fără găuri. Textura brânzei variază între o textură catifelată și păstoasă și o textură compactă și consistentă, care se topește în gură, lăsând un gust agreabil și un gust rezidual care variază între cel de iarbă verde și de plante medicinale și cel mai decis și picant care amintește de aluna prăjită și de aroma de capră.

5.3.   Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP)

Senzațiile gustative și olfactive deosebite ale brânzei „Robiola di Roccaverano” sunt legate de calitatea laptelui utilizat crud, care derivă din calitatea superioară a hranei animalelor.

Prin urmare, caracteristicile deosebite ale florei, cu diversele parfumuri și arome, se regăsesc și în laptele datorită căruia brânza „Robiola di Roccaverano” dobândește o savoare care o distinge de oricare alt tip de brânză.

Manuscrisul semnat la 1899 de preotul Pistone cuprinde istoria parohiei Roccaverano și a așezărilor limitrofe între anii 960 și 1860. Printre subiectele istorice de interes politic figurează și detalii de natură economică ce evidențiază importanța brânzei „Robiola”, precum faptul că în comuna Roccaverano sunt organizate cinci târguri anuale. Cu aceste ocazii se vinde, pentru export, „excelenta brânză Robiola”. Se menționează explicit exportul pentru că, pe vremea aceea, brânza „Robiola” era cunoscută nu doar în Italia, ci și în Franța. Așadar, reiese că, deja de pe atunci, „Robiola” nu era considerată o brânză generică, oarecare, pentru că prezenta deja caracteristici care o distingeau de toate celelalte brânzeturi. Brânza „Robiola” obținută prin prelucrare manuală se poate păstra chiar și șase luni în borcane de sticlă, cu ulei, sau punând roțile între paie.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[Articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

Administrația actuală a lansat procedura națională de opoziție prin publicarea propunerii de modificare a DOP „Robiola di Roccaverano” în Gazzetta Ufficiale della Repubblica Italiana nr. 160 din 10.7.2013.

Textul consolidat al caietului de sarcini este disponibil la adresa: http://www.politicheagricole.it/flex/cm/pages/ServeBLOB.php/L/IT/IDPagina/3335

sau

accesând direct pagina principală a site-ului Ministerului Politicilor Agricole, Alimentare și Forestiere (www.politicheagricole.it), făcând clic pe „Qualità e sicurezza” (în partea superioară dreaptă a ecranului) și apoi pe „Disciplinari di Produzione all'esame dell'UE”.


(1)  JO L 93, 31.3.2006, p. 12. Înlocuit de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (JO L 343, 14.12.2012, p. 1).


7.8.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 234/6


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 856/2014 AL COMISIEI

din 4 august 2014

de aprobare a unei modificări minore a caietului de sarcini al unei denumiri înregistrate în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Lammefjordsgulerod (IGP)]

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (1), în special articolul 53 alineatul (2) al doilea paragraf,

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 53 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Comisia a examinat cererea Danemarcei de aprobare a unei modificări a caietului de sarcini al denumirii de origine protejate „Lammefjordsgulerod”, înregistrată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 2400/96 al Comisiei (2), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 564/2002 al Comisiei (3).

(2)

Scopul cererii este modificarea caietului de sarcini prin furnizarea de informații detaliate privind dovada originii, metoda de obținere și altele (autoritatea competentă responsabilă cu controalele).

(3)

Comisia a examinat modificarea în cauză și a concluzionat că este justificată. Deoarece modificarea este minoră în sensul articolului 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Comisia o poate aproba fără a recurge la procedura stabilită la articolele 50-52 din respectivul regulament,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Caietul de sarcini al indicației geografice protejate „Lammefjordsgulerod” se modifică în conformitate cu anexa I la prezentul regulament.

Articolul 2

Documentul unic consolidat care reia elementele principale ale caietului de sarcini figurează în anexa II la prezentul regulament.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 4 august 2014.

Pentru Comisie,

pentru președinte

Ferdinando NELLI FEROCI

Membru al Comisiei


(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

(2)  JO L 327, 18.12.1996, p. 11.

(3)  JO L 86, 3.4.2002, p. 7.


ANEXA I

Se aprobă următoarele modificări ale caietului de sarcini al indicației geografice protejate „Lammefjordsgulerod”:

(a)

Descrierea produsului

În loc de:

:

„Morcovul de Lammefjord este foarte neted și foarte fragil și, odată curățat, are o ușoară tendință de a deveni gri. Conținutul său de materie uscată este relativ ridicat, întocmai ca și conținutul său de zahăr. Acest morcov conține o cantitate foarte mare de caroten.”,

se va citi:

:

„Morcovul Lammefjordsgulerod este foarte neted și foarte fragil și, odată curățat, are o ușoară tendință de a deveni gri. Conținutul său de materie uscată este relativ ridicat, întocmai ca și conținutul său de zahăr. Acest morcov conține o cantitate foarte mare de caroten.

Morcovul Lammefjordsgulerod trebuie să îndeplinească cerințele aplicabile «categoriei I» definite în standardul CEE-ONU referitor la morcovi (FFV-10).”

(b)

Aria geografică

În loc de:

:

„Morcovii de Lammefjord provin din zona canalizată Lammefjord, delimitată de Ringkanal și barajul de la Audebo. Lammefjord este situat în Odsherred, în Sjaelland (Danemarca). Svinning Vejle este partea din Lammefjord asanată care este situată în partea cea mai cavă a fiordului. Zona a fost drenată înainte de Lammefjord, în special pentru că era o zonă de pășune și cu apă de mică adâncime. Fiordul Sidinge est de asemenea o zonă canalizată din Isefjord situată la nord de Lammefjord. Klintsø este zona cea mai nordică. Această zonă era la origine un fiord, dar intrarea a fost astupată de aluviunile naturale. Zona este de asemenea înconjurată de canale de drenare.

Faptul că morcovii sunt cultivați pe terenurile recuperate din Lammefjord al căror substrat este constituit de fundul marin, cu stratul său de mâl (rubrica «Legătura»), constituie una dintre condițiile particulare pentru producerea lor.

Cultivarea sa se practică după regulile producției integrate de legume de câmp, care este controlată de direcția de produse vegetale.”,

se va citi:

:

„Regiunea Lammefjord este constituită din patru zone de fiorduri recuperate din Odsherred, în Sjaelland (Danemarca):

partea recuperată din Lammefjord, care este delimitată de Ringkanal și de barajul Audebo;

Svinning Vejle, care este delimitat la sud, la vest și la nord de Ringkanal și la est de linia de cale ferată Svinninge-Hørve;

fiordul Sidinge, care este delimitat de barajul Sidinge și de un canal de drenare;

Klintsø, care este delimitat de canale de drenare.”

(c)

Dovada originii

În loc de:

:

„Morcovii de Lammefjord trebuie curățați și ambalați în spălătoare locale certificate. Printre condițiile de certificare a spălătoarelor figurează înscrierea zilnică, în registrele de control, a cantităților de morcovi sosite de la locul de cultură, precum și separarea fizică obligatorie a morcovilor de Lammefjord de cei care ar fi putut fi cultivați într-un sol nisipos obișnuit în afara zonelor menționate. Se efectuează un control PI suplimentar la acest nivel de către direcția de produse vegetale.”,

se va citi:

:

„Morcovii Lammefjordsgulerod trebuie curățați și ambalați în spălătoare locale certificate, unde se păstrează dovezile originii. Printre condițiile de certificare a spălătoarelor figurează înscrierea zilnică, în registrele de control, a cantităților de morcovi sosite de la locul de cultură, precum și separarea fizică obligatorie a morcovilor Lammefjordsgulerod de cei care ar fi putut fi cultivați într-un sol nisipos obișnuit în afara zonelor menționate.”

(d)

Metoda de obținere

În loc de:

:

„Morcovii de Lammefjord se cultivă după regulile producției integrate de legume de câmp (Dansk Miljogrønt), care vizează atât productivitatea, cât și calitatea. Din punct de vedere fitosanitar, de exemplu, atunci când este posibil, se preferă măsurile tehnice și produsele ecologice produselor fitofarmaceutice cu acțiune chimică.

Printre parametrii critici ai culturii se numără:

tehnica;

îngrășămintele;

irigarea;

protecția plantelor (avertizarea, combaterea dăunătorilor și a fungilor);

recoltarea, depozitarea și ambalarea;

gestionarea și pregătirea;

consilierea, documentația și controalele.”,

se va citi:

:

„Morcovii Lammefjordsgulerod trebuie cultivați conform standardului GlobalG.A.P. (The Global Partnership for Good Agricultural Practices), care stabilește cadrul bunelor practici agricole. Standardul respectiv cuprinde cerințe referitoare la documentația în domeniul managementului calității, al managementului de mediu, al minimalizării utilizării de pesticide, al trasabilității, al siguranței alimentelor, precum și al evaluării riscurilor asociate mediului de lucru și igienei alimentare. Și întreprinderile de ambalare a morcovilor din regiunea Lammefjord, care curăță, sortează și ambalează morcovii, fac obiectul standardului GlobalG.A.P.”

(e)

Organismul de control

În loc de:

:

„Denumire

:

Direcția de produse vegetale

Adresă

:

Skovbrynet 18, DK-1250 Copenhaga.”,

se va citi:

:

„Denumire

:

AgroManagement v/Inge Bodil Jochumsen

Adresă

:

Kirketoften 5, 5610 Assens, tel. 51244989, site internet: agromanagement.dk”.

(f)

Etichetarea

În loc de:

:

„Dispozițiile Direcției de produse vegetale trebuie respectate, după cum urmează:

1.

pentru morcovii prezentați în ambalaje, fiecare ambalaj en-gros trebuie să poarte o etichetă cu informațiile enumerate în continuare, care trebuie să fie lizibile și vizibile din exterior și să nu poată fi șterse prin spălare:

(a)

identificare:

centru de ambalare și/sau expeditor: numele și adresa sau marca atribuită sau recunoscută de o autoritate oficială: «Lammefjordsgulerod»;

(b)

natura produsului:

numele soiului, pentru categoria «Extra», precum și una dintre următoarele mențiuni, în cazul în care conținutul nu este vizibil de la exterior:

«morcovi la legătură» sau «morcovi»;

«morcovi timpurii» sau «morcovi târzii»;

(c)

originea produsului:

Danemarca;

Lammefjord;

(d)

informații pentru comercializare:

categoria;

calibrul, exprimat prin:

cel mai mare sau cel mai mic diametru sau prin greutate, dacă s-a realizat o sortare pe baza calibrului;

numărul de legături, în cazul morcovilor la legătură;

(e)

marcajul de control oficial (opțional);

2.

pentru morcovii vrac (încărcați direct în mijlocul de transport sau într-unul dintre compartimentele acestuia), indicațiile de mai sus trebuie să figureze într-un document de însoțire sau într-o fișă expusă într-un loc vizibil pe mijlocul de transport.”,

se va citi:

:

„Toate ambalajele, în formă preambalată sau deschisă, trebuie să poarte o etichetă cu următoarele informații:

(a)

numele și adresa completă a centrului de ambalare;

(b)

sigla «Lammefjordens Grøntsagslaug» (Asociația cultivatorilor de legume din Lammefjord);

(c)

categoria.”


ANEXA II

DOCUMENT UNIC CONSOLIDAT

Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului din 20 martie 2006 privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (1)

„LAMMEFJORDSGULEROD”

Nr. CE: DK-PGI-0205-01118 — 4.6.2013

IGP (X) DOP ()

1.   Denumirea

„Lammefjordsgulerod”

2.   Statul membru sau țara terță

Danemarca

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tip de produs

Clasa 1.6. Fructe, legume și cereale în stare proaspătă sau prelucrate

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

Morcovul Lammefjordsgulerod este foarte neted și foarte fragil și, odată curățat, are o ușoară tendință de a deveni gri. Conținutul său de materie uscată este relativ ridicat, întocmai ca și conținutul său de zahăr. Acest morcov conține o cantitate foarte mare de caroten.

Morcovul Lammefjordsgulerod trebuie să îndeplinească cerințele aplicabile „categoriei I” definite în standardul CEE-ONU referitor la morcovi (FFV-10).

Morcovii Lammefjordsgulerod trebuie cultivați conform standardului Global G.A.P. (The Global Partnership for Good Agricultural Practices), care stabilește cadrul bunelor practici agricole.

3.3.   Materii prime (numai pentru produsele prelucrate)

3.4.   Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală)

3.5.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Toate fazele producției trebuie să se desfășoare în aria delimitată.

3.6.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.

Curățarea și ambalarea morcovilor au loc exclusiv în spălătoare locale.

3.7.   Norme specifice privind etichetarea

(a)

numele și adresa completă a centrului de ambalare;

(b)

sigla „Lammefjordens Grøntsagslaug” (Asociația cultivatorilor de legume din Lammefjord);

(c)

categoria.

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Regiunea Lammefjord este constituită din patru zone de fiorduri recuperate din Odsherred, în Sjælland (Danemarca):

partea recuperată din Lammefjord, care este delimitată de Ringkanal și de barajul Audebo;

Svinning Vejle, care este delimitat la sud, la vest și la nord de Ringkanal și la est de linia de cale ferată Svinninge-Hørve;

fiordul Sidinge, care este delimitat de barajul Sidinge și de un canal de drenare;

Klintsø, care este delimitat de canale de drenare.

5.   Legătura cu aria geografică

5.1.   Specificitatea ariei geografice

Produsul este cultivat pe terenurile recuperate din Lammefjord, al căror substrat este constituit de fundul marin, cu stratul său de mâl. Fiordul Sidinge a fost prima zonă asanată din regiunea Lammefjord (începând din 1841). Apoi a fost asanat Svinninge Vejle, iar recuperarea celei mai mari zone, Lammefjord, a început în 1873. Klintsø a fost ultima zonă asanată.

Stratul inferior al solului este compus din argilă și din marnă sau din argilă și din mâl nisipos. Acesta este acoperit de un strat de mâl cu o grosime de mai mulți metri, format din materii vegetale și animale. O mare parte din Lammefjord este lipsită de pietre, dar numărul mare de cochilii de midii și de stridii conferă solului un conținut ridicat de calciu.

Lammefjord are o climă ideală pentru cultivarea morcovului: iernile sunt blânde, verile sunt răcoroase, iar precipitațiile sunt distribuite uniform pe tot parcursul anului.

5.2.   Specificitatea produsului

Morcovii din regiunea Lammefjord au o suprafață foarte netedă și își păstrează culoarea după spălare și pe parcursul depozitării. Ei își mențin culoarea datorită caracteristicilor nisipului din sol, care este mai delicat și are particule mai fine și mai rotunjite decât alte soluri nisipoase, astfel încât morcovii nu sunt vătămați la recoltare. Prin urmare, morcovii din regiunea Lammefjord pot fi depozitați la rece și manipulați tot timpul anului, fără nicio modificare a culorii.

5.3.   Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP)

Condițiile de cultivare create de fundul marin al fiordului conferă morcovilor Lammefjordsgulerod o calitate unică. Acest sol special permite manipularea delicată a morcovilor și conservarea suprafeței netede a acestora.

Denumirea „Lammefjordsgulerod” este cunoscută în întreaga Danemarcă.

De asemenea, Lammefjordsgulerod contribuie la faptul că publicul asociază Lammefjord cu legume de foarte bună calitate, în special cu morcovii. Lammefjord este descris după cum urmează în marea enciclopedie daneză (Den store danske Encyklopædi): „Pe fundul fiordului secat se obține o producție vegetală bogată: Lammefjord este cunoscut pentru morcovii și cartofii săi. Înainte de 1980, era cunoscut și pentru bulbii de flori și pentru sparanghel.”

Lammefjord este menționat deseori de către mass-media daneză și străină care relatează succesul înregistrat, în ultimii ani, de restaurantele daneze ale căror meniuri au la bază ingrediente nordice.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[Articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

http://www.foedevarestyrelsen.dk/SiteCollectionDocuments/Fødevarekvalitet/BGB-Lammefjordsgulerødder%20konsolideret.pdf


(1)  JO L 93, 31.3.2006, p. 12. Înlocuit de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (JO L 343, 14.12.2012, p. 1).


7.8.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 234/12


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 857/2014 AL COMISIEI

din 6 august 2014

de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (1),

având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în sectorul fructelor și legumelor și în sectorul fructelor și legumelor procesate (2), în special articolul 136 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 136 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 sunt stabilite în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 6 august 2014.

Pentru Comisie,

pentru președinte

Jerzy PLEWA

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală


(1)  JO L 299, 16.11.2007, p. 1.

(2)  JO L 157, 15.6.2011, p. 1.


ANEXĂ

Valorile forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

(EUR/100 kg)

Codul NC

Codul țării terțe (1)

Valoarea forfetară de import

0707 00 05

TR

81,4

ZZ

81,4

0709 93 10

TR

94,3

ZZ

94,3

0805 50 10

AR

145,6

CL

186,3

TR

75,0

UY

145,3

ZA

114,6

ZZ

133,4

0806 10 10

BR

172,5

CL

187,7

EG

154,7

MA

170,9

MX

246,6

TR

161,3

ZZ

182,3

0808 10 80

AR

142,3

BR

105,8

CL

98,9

CN

120,8

NZ

117,9

US

156,0

ZA

101,9

ZZ

120,5

0808 30 90

AR

97,0

CL

83,1

TR

158,2

ZA

121,5

ZZ

115,0

0809 29 00

CA

324,1

CH

367,5

TR

405,8

US

324,1

ZZ

355,4

0809 30

MK

58,0

TR

138,8

ZZ

98,4

0809 40 05

BA

39,4

MK

49,3

TR

127,6

ZA

206,8

ZZ

105,8


(1)  Nomenclatura țărilor stabilită prin Regulamentul (CE) nr. 1833/2006 al Comisiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 19). Codul „ZZ” desemnează „alte origini”.


Rectificări

7.8.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 234/15


Rectificare la Regulamentul (UE) nr. 788/2014 al Comisiei din 18 iulie 2014 de stabilire a normelor detaliate pentru aplicarea amenzilor și a penalităților cu titlu cominatoriu și retragere a recunoașterii organizațiilor de inspecție și control al navelor în conformitate cu articolele 6 și 7 din Regulamentul (CE) nr. 391/2009 al Parlamentului European și al Consiliului

( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 214 din 19 iulie 2014 )

Regulamentul (UE) nr. 788/2014 al Comisiei se citește după cum urmează:

REGULAMENTUL (UE) NR. 788/2014 AL COMISIEI

din 18 iulie 2014

de stabilire a normelor detaliate pentru aplicarea amenzilor și a penalităților cu titlu cominatoriu și retragere a recunoașterii organizațiilor de inspecție și control al navelor în conformitate cu articolele 6 și 7 din Regulamentul (CE) nr. 391/2009 al Parlamentului European și al Consiliului

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 391/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2009 privind normele și standardele comune pentru organizațiile cu rol de inspecție și control al navelor (1), în special articolul 14 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Articolele 6 și 7 din Regulamentul (CE) nr. 391/2009 împuternicesc Comisia să impună amenzi și penalități cu titlu cominatoriu împotriva organizațiilor recunoscute, așa cum se definește la articolul 2 din regulamentul respectiv, sau să retragă recunoașterea acestora, pentru a asigura aplicarea criteriilor și a obligațiilor stabilite în regulamentul respectiv, cu scopul clar de a elimina orice posibile amenințări la adresa siguranței și a mediului.

(2)

Este în interesul transparenței de a se stabili, în conformitate cu articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 391/2009, normele de procedură pentru luarea deciziilor, precum și metodologia utilizată pentru calcularea amenzilor și a penalităților cu titlu cominatoriu de către Comisie, astfel încât acestea să fie cunoscute dinainte de către organizațiile în cauză, inclusiv criteriile specifice pe baza cărora Comisia trebuie să evalueze gravitatea situației și măsura în care au fost compromise siguranța sau protecția mediului.

(3)

Prin introducerea de amenzi și penalități cu titlu cominatoriu, Comisia ar dispune de un instrument suplimentar care să îi permită să reacționeze mai nuanțat, mai flexibil și mai gradat în caz de încălcare a normelor din Regulamentul (CE) nr. 391/2009 de către o organizație recunoscută, în comparație cu retragerea recunoașterii.

(4)

Penalitățile cu titlu cominatoriu ar trebui să poată asigura cu eficacitate că orice încălcare a obligațiilor și a cerințelor stabilite de Regulamentul (CE) nr. 391/2009 este remediată imediat și în mod corespunzător. Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 391/2009 împuternicește Comisia să aplice penalități cu titlu cominatoriu dacă o organizație recunoscută nu a reușit să întreprindă acțiunile de prevenire și remediere solicitate de Comisie, după o perioadă rezonabilă de timp și până în momentul în care organizația recunoscută în cauză a întreprins acțiunile necesare. Dacă este necesar, în funcție de circumstanțe, suma zilnică a penalităților cu titlu cominatoriu poate fi mărită treptat pentru a reflecta urgența acțiunilor solicitate.

(5)

Calcularea amenzilor și a penalităților cu titlu cominatoriu ca fracțiune din cifra de afaceri a organizației, având în vedere plafonul maxim stabilit în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 391/2009, este o metodă simplă de a face ca amenzile și penalitățile cu titlu cominatoriu să aibă un efect de descurajare, rămânând în același timp direct proporționale atât cu gravitatea situației, cât și cu capacitatea economică a organizației în cauză, în ciuda dimensiunilor considerabil diferite ale organizațiilor recunoscute.

(6)

În interesul transparenței și al securității juridice, plafonul aplicabil pentru valoarea totală maximă a amenzilor și a penalităților cu titlu cominatoriu ar trebui să fie stabilit în mod clar, având în vedere diferitele circumstanțe. Din aceleași motive, trebuie determinat și modul în care se calculează cifra de afaceri medie totală în cele trei exerciții financiare precedente pentru activitățile reglementate de Regulamentul (CE) nr. 391/2009 în cazul fiecărei organizații recunoscute.

(7)

Este necesar ca decizia de a retrage recunoașterea unei organizații în conformitate cu condițiile stabilite la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 391/2009 să țină seama de toți factorii legați de obiectivul primordial al monitorizării operațiunilor organizațiilor recunoscute și al performanței generale, inclusiv eficacitatea oricăror amenzi și penalități cu titlu cominatoriu impuse deja pentru încălcări grave și repetate ale regulamentului respectiv.

(8)

Trebuie definită o procedură specifică pentru a permite Comisiei, fie la inițiativa sa, fie la cererea statului membru (statelor membre), să retragă recunoașterea unei organizații în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 391/2009 și în conformitate cu competențele Comisiei de a evalua organizațiile recunoscute și de a impune amenzi și penalități cu titlu cominatoriu prin intermediul procedurilor asociate prevăzute în prezentul regulament.

(9)

Este important ca o decizie de a aplica amenzi, penalități cu titlu cominatoriu, sau de a retrage recunoașterea în conformitate cu prezentul regulament să fie bazată exclusiv pe motivele pe care organizația recunoscută în cauză a fost în măsură să își prezinte observațiile.

(10)

Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special în ceea ce privește dreptul la apărare și principiul confidențialității și principiul non bis in idem în conformitate cu principiile generale de drept și cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene.

(11)

Deciziile prin care se impun amenzi și penalități cu titlu cominatoriu în temeiul prezentului regulament ar trebui să aibă caracter executoriu în conformitate cu articolul 299 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și pot fi supuse controlului Curții de Justiție a Uniunii Europene.

(12)

În scopul asigurării corectitudinii și a certitudinii juridice în desfășurarea procedurii, este necesar să fie stabilite norme detaliate privind calcularea termenelor impuse de Comisie pe parcursul procedurii și a termenelor de prescripție care se aplică în cazul Comisiei în ceea ce privește impunerea și executarea amenzilor și a penalităților cu titlu cominatoriu, ținând cont și de data intrării în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 391/2009.

(13)

Aplicarea prezentului regulament necesită o cooperare eficientă între statele membre în cauză, Comisie și Agenția Europeană pentru Siguranța Maritimă. În acest scop, este necesar să se clarifice drepturile și obligațiile fiecăreia dintre aceste părți în cadrul procedurilor prevăzute de prezentul regulament, pentru a asigura buna desfășurare a investigației, a procesului de luare a deciziilor și a procesului de monitorizare în conformitate cu articolele 6 și 7 din Regulamentul (CE) nr. 391/2009.

(14)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul Comitetului pentru siguranța maritimă și prevenirea poluării de către nave (COSS) instituit prin Regulamentul (CE) nr. 2099/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (2),

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabilește normele de punere în aplicare a articolelor 6 și 7 din Regulamentul (CE) nr. 391/2009 de către Comisie.

Acesta stabilește criteriile pentru stabilirea valorii amenzilor și a penalităților cu titlu cominatoriu, procedura decizională de a impune o amendă și o penalitate cu titlu cominatoriu sau de a retrage recunoașterea unei organizații recunoscute, la inițiativa Comisiei sau la cererea unui stat membru.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile prevăzute la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 391/2009.

În afară de acestea, se aplică următoare definiție:

«stat membru în cauză» înseamnă un stat membru care a însărcinat o organizație recunoscută cu inspecția, controlul și certificarea navelor care arborează pavilionul său pentru respectarea convențiilor internaționale, în conformitate cu Directiva 2009/15/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind normele și standardele comune pentru organizațiile cu rol de inspecție și control al navelor, precum și pentru activitățile în domeniu ale administrațiilor maritime (3), inclusiv statul membru care a depus cererea de recunoaștere a respectivei organizații de către Comisie, în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 391/2009.

CAPITOLUL II

AMENZI ȘI PENALITĂȚI CU TITLU COMINATORIU

Articolul 3

Identificarea încălcărilor

(1)   Comisia identifică o încălcare în temeiul articolului 6 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 391/2009 în cazul în care:

(a)

nerespectarea gravă sau repetată de către o organizație recunoscută a obligației de a îndeplini unul dintre criteriile minime stabilite în anexa I din Regulamentul (CE) nr. 391/2009 sau de a își îndeplini obligațiile în temeiul articolului 8 alineatul (4) și al articolelor 9, 10 și 11 din Regulamentul (CE) nr. 391/2009 evidențiază existența unor deficiențe grave la nivelul structurii, sistemelor, procedurilor sau al controalelor interne ale unei organizații;

(b)

o scădere a performanței organizației recunoscute, luând în considerare Decizia 2009/491/CE a Comisiei (4), evidențiază existența unor deficiențe grave în structura, sistemele, procedurile sau controalele interne ale organizației respective;

(c)

o organizație recunoscută a furnizat intenționat Comisiei informații incorecte, incomplete sau înșelătoare în cadrul evaluării sau a obstrucționat prin alte mijloace bunul mers al evaluării respective.

(2)   În orice procedură privind încălcarea dreptului comunitar în temeiul prezentului regulament, sarcina demonstrării unei încălcări îi revine Comisiei.

Articolul 4

Calcularea amenzilor

(1)   O amendă de bază de 0,6 % din totalul cifrei medii de afaceri a organizației recunoscute, astfel cum este stabilit în conformitate cu articolul 9, se atribuie inițial fiecărei încălcări stabilite în temeiul articolului 6 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 391/2009.

(2)   Pentru calcularea amenzii individuale în cazul fiecărei încălcări, amenda de bază menționată la alineatul (1) se ajustează în plus sau în minus, în funcție de gravitatea și de efectele încălcării, în special în ceea ce privește măsura în care au fost afectate siguranța sau protecția mediului, în conformitate cu articolele 5 și 6.

(3)   Valoarea maximă a fiecărei amenzi nu trebuie să depășească 1,8 % din totalul cifrei medii de afaceri a organizației recunoscute.

(4)   Dacă o acțiune sau omisiune a organizației recunoscute constituie baza unică a două sau mai multe încălcări în temeiul articolului 6 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 391/2009 identificate în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (a) din prezentul regulament, amenda individuală corespunzătoare este cea mai ridicată dintre amenzile individuale calculate pentru încălcările aferente.

(5)   Valoarea totală a amenzii impuse unei organizații recunoscute printr-o decizie este suma tuturor amenzilor individuale care rezultă din aplicarea alineatelor (1)-(4) din prezentul articol, fără a aduce atingere plafonului maxim stabilit în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 391/2009, astfel cum se prezintă în detaliu la articolul 8 din prezentul regulament.

Articolul 5

Evaluarea gravității încălcării

Atunci când evaluează gravitatea fiecărei încălcări, Comisia ia în considerare toate elementele de circumstanțe agravante sau atenuante relevante, în special următoarele:

(a)

dacă organizația a acționat din neglijență sau cu intenție;

(b)

numărul de acțiuni sau omisiuni ale organizației recunoscute care conduc la încălcare;

(c)

dacă încălcarea afectează birouri sau zone geografice izolate sau întreaga organizație;

(d)

recurența acțiunilor sau a omisiunilor organizației recunoscute care conduc la încălcare;

(e)

durata încălcării;

(f)

o prezentare denaturată a situației efective a navelor în certificatele și documentele de conformitate emise de organizația recunoscută, sau includerea de informații incorecte sau înșelătoare în acestea;

(g)

sancțiuni precedente, inclusiv amenzi, impuse aceleiași organizații recunoscute;

(h)

dacă încălcarea decurge dintr-un acord între organizațiile recunoscute sau dintr-o practică concertată, având drept scop sau efect încălcarea criteriilor și a obligațiilor prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 391/2009;

(i)

gradul de diligență și cooperare al organizației recunoscute în descoperirea acțiunilor sau omisiunilor relevante, precum și în stabilirea încălcărilor de către Comisie.

Articolul 6

Evaluarea efectelor încălcării

Atunci când evaluează efectele fiecărei încălcări, în special în ceea ce privește măsura în care au fost afectate siguranța și protecția mediului, Comisia ia în considerare toate elementele de circumstanțe agravante sau atenuante relevante, în special următoarele:

(a)

natura și amploarea deficiențelor care afectează în mod efectiv sau potențial flota certificată de către organizație, pe care organizația menționată anterior, ca urmare a încălcării, nu a reușit să le detecteze sau nu a fost în măsură să le detecteze, sau a căror remediere nu a solicitat-o sau nu are posibilitatea să o solicite, luând în considerare, în special, criteriile de reținere a unei nave prevăzute în anexa X la Directiva 2009/16/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5) privind controlul statului portului;

(b)

proporția din flota certificată de către organizație care a fost efectiv sau potențial afectată;

(c)

orice alte circumstanțe care prezintă riscuri identificabile specifice, cum ar fi tipul de nave efectiv sau potențial afectate.

Articolul 7

Penalități cu titlu cominatoriu

(1)   Penalitățile cu titlu cominatoriu, potrivit dispozițiilor de la articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 391/2009 pot fi impuse de Comisie organizației în cauză, fără a aduce atingere amenzilor aplicate în conformitate cu articolul 3, pentru a se asigura că se iau măsuri de prevenire și de remediere, astfel cum se prevede de către Comisie în evaluarea pe care o face organizației recunoscute.

(2)   În decizia de impunere a unor amenzi în temeiul articolului 3, Comisia poate, de asemenea, stabili penalitățile cu titlu cominatoriu care trebuie impuse organizației recunoscute în cazul în care și atât timp cât aceasta nu ia măsuri de remediere sau înregistrează întârzieri nejustificate în ceea ce privește încheierea acestei încălcări.

(3)   Decizia de impunere a penalităților cu titlu cominatoriu fixează termenul în care organizația recunoscută trebuie să se conformeze acțiunii necesare.

(4)   Penalitățile cu titlu cominatoriu se aplică începând cu ziua următoare datei de expirare a termenului limită stabilit în conformitate cu alineatul (3), până la data la care au fost întreprinse măsuri adecvate de remediere de către organizație, cu condiția ca măsurile de remediere să fie considerate satisfăcătoare de către Comisie.

(5)   Valoarea de bază pe zi a penalităților cu titlu cominatoriu pentru fiecare încălcare trebuie să fie 0,0033 % din totalul cifrei medii de afaceri a organizației recunoscute, calculată în conformitate cu articolul 9. Pentru calcularea valorii individuale a penalităților cu titlu cominatoriu pentru fiecare încălcare, suma de bază se ajustează în funcție de gravitatea încălcării și ținându-se cont de măsura în care au fost compromise siguranța sau protecția mediului, în temeiul articolelor 5 și 6 din prezentul regulament.

(6)   În funcție de circumstanțele cazului, și în special având în vedere caracterul urgent al măsurilor de remediere care trebuie întreprinse de organizația în cauză, Comisia poate decide să majoreze suma zilnică a penalităților cu titlu cominatoriu până la următoarele limite:

(a)

atunci când organizația recunoscută depășește termenul stabilit în conformitate cu alineatul (3) cu mai mult de 120 de zile, începând cu ziua a o sută douăzeci și una până la a trei suta zi de la expirarea termenului, 0,005 % pe zi din cifra de afaceri medie totală a organizației, calculată în conformitate cu articolul 9;

(b)

atunci când organizația recunoscută depășește termenul stabilit în conformitate cu alineatul (3) cu mai mult de 300 de zile, începând cu a trei sute una zi de la expirarea termenului, 0,01 % pe zi din cifra de afaceri medie totală a organizației, calculată în conformitate cu articolul 9.

(7)   Valoarea totală a penalităților cu titlu cominatoriu impuse în temeiul prezentului articol, individual sau în plus față de amenzi, nu trebuie să depășească plafonul maxim stabilit în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 391/2009, după cum se detaliază în articolul 8 din prezentul regulament.

Articolul 8

Stabilirea valorii cumulate maxime a amenzilor și a penalităților cu titlu cominatoriu

Valoarea cumulată maximă a amenzilor și a penalităților cu titlu cominatoriu impuse organizației recunoscute, astfel cum se prevede la articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 391/2009, se stabilește după cum urmează:

(a)

valoarea totală a amenzilor impuse unei organizații recunoscute în conformitate cu articolul 4 în termen de un exercițiu financiar pentru respectiva organizație, ținând seama de data deciziei de a impune amenzi și, în cazul mai multor decizii prin care se impun amenzi acestei organizații, de data primei decizii de impunere a unei amenzi respectivei organizații, nu trebuie să depășească 5 % din cifra de afaceri medie totală a organizației respective, calculată în conformitate cu articolul 9;

(b)

valoarea cumulată a amenzilor impuse unei organizații recunoscute în conformitate cu articolul 4 în termen de un exercițiu financiar pentru această organizație, determinată în conformitate cu alineatul (1), precum și penalitățile cu titlu cominatoriu impuse prin aceeași decizie în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) și majorate atât timp cât organizația respectivă nu ia măsurile de remediere adecvate nu trebuie să depășească 5 % din cifra de afaceri medie totală a organizației respective, calculată în conformitate cu articolul 9. Fără a aduce atingere articolului 21, recuperarea de către Comisie a unor penalități cu titlu cominatoriu nu trebuie să depășească plafonul de 5 %;

(c)

valoarea cumulată a penalităților cu titlu cominatoriu impuse unei organizații recunoscute în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) și majorate atât timp cât organizația respectivă nu ia măsurile de remediere adecvate nu trebuie să depășească 5 % din cifra de afaceri medie totală a organizației respective, calculată în conformitate cu articolul 9. Fără a aduce atingere articolului 21, recuperarea de către Comisie a unor penalități cu titlu cominatoriu nu trebuie să depășească plafonul de 5 %.

Articolul 9

Calculul cifrei de afaceri

(1)   În sensul prezentului regulament, cifra de afaceri medie totală a organizației recunoscute în cauză reprezintă o treime din suma obținută prin adăugarea, pe parcursul a celor trei ani care preced decizia Comisiei, a cifrei totale de afaceri a societății mamă care deține recunoașterea și toate entitățile juridice care sunt incluse în recunoașterea respectivă la sfârșitul fiecărui an.

(2)   În cazul unui grup cu conturi consolidate certificate, în ceea ce privește societatea mamă și toate entitățile juridice incluse în acest grup care sunt înglobate în recunoaștere la sfârșitul fiecărui exercițiu financiar, cifra de afaceri menționată la alineatul (1) reprezintă veniturile consolidate ale acestor entități.

(3)   În aplicarea alineatelor (1) și (2), trebuie luate în considerare numai activitățile care se înscriu în domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 391/2009.

CAPITOLUL III

RETRAGEREA RECUNOAȘTERII

Articolul 10

Retragerea recunoașterii

(1)   Din proprie inițiativă sau la cererea unui stat membru, Comisia poate adopta o decizie de a retrage recunoașterea unei organizații, în cazurile menționate la articolul 7 alineatul (1) literele (a)-(e) din Regulamentul (CE) nr. 391/2009.

(2)   Pentru a stabili dacă o încălcare repetată și gravă constituie o amenințare inacceptabilă pentru siguranță sau mediu, în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) literele (a) și (b) din Regulamentul (CE) nr. 391/2009, sunt luate în considerare următoarele elemente:

(a)

informațiile și circumstanțele menționate la articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 391/2009, în special în funcție de circumstanțele menționate la articolele 5 și 6 din prezentul regulament;

(b)

criteriile și, după caz, pragurile definite de Decizia 2009/491/CE.

(3)   Atunci când amenzile și penalitățile cu titlu cominatoriu impuse unei organizații recunoscute ating plafonul maxim stabilit în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 391/2009, iar organizația recunoscută nu a întreprins acțiunile corective adecvate, Comisia poate considera că aceste măsuri nu și-au atins obiectivul de a elimina orice posibilă amenințare la adresa siguranței și a mediului.

Articolul 11

Procedura de retragere a recunoașterii la cererea unui stat membru

(1)   Dacă un stat membru solicită Comisiei să retragă recunoașterea unei organizații în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 391/2009, acesta adresează cererea în scris Comisiei.

(2)   Statul membru solicitant trebuie să explice motivele care stau la baza solicitării sale în toate detaliile și prin trimitere, după caz, la criteriile enumerate în articolul 7 alineatul (1) și la situațiile enumerate la articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 391/2009, precum și la situațiile enumerate la alineatele (2) și (3) de la articolul 10 din prezentul regulament.

(3)   Statul membru solicitant trebuie să furnizeze Comisiei toate documentele justificative necesare în sprijinul cererii sale, clasificate și numerotate în mod corespunzător.

(4)   Comisia confirmă în scris primirea cererii statului membru respectiv.

(5)   În cazul în care Comisia consideră că sunt necesare alte informații, clarificări sau dovezi pentru luarea unei decizii, aceasta informează statul membru solicitant și îl invită să își completeze cererea depusă corespunzător, în cadrul unui anumit termen-limită, care nu poate fi mai mic de patru săptămâni. Solicitarea statului membru în cauză nu este considerată completă decât atunci când au fost furnizate toate informațiile necesare.

(6)   În termen de un an de la primirea unei cereri complete, dacă ajunge la concluzia că solicitarea statului membru este justificată, Comisia adresează organizației în cauză o comunicare privind obiecțiunile în conformitate cu articolul 12, în vederea retragerii recunoașterii sale în conformitate cu prezentul regulament. În acest caz, statului membru solicitant îi sunt acordate atenția și drepturile unui stat membru vizat, în conformitate cu capitolul IV din prezentul regulament.

Dacă, în același termen, Comisia concluzionează că solicitarea statului membru este nejustificată, aceasta informează statul membru solicitant, precizând motivele acestei decizii și invitându-l pe acesta să își prezinte comentariile într-un anumit termen-limită, care nu poate fi mai mic de trei luni. În termen de șase luni de la primirea acestor observații, Comisia fie confirmă că cererea este nejustificată, fie emite o comunicare privind obiecțiunile în conformitate cu primul paragraf.

(7)   În cazul în care Comisia concluzionează că solicitarea statului membru este nejustificată sau că aceasta este incompletă după expirarea termenului prevăzut la alineatul (5), Comisia poate alege să includă întreaga cerere sau o parte din aceasta și dovezile justificative care o însoțesc în evaluarea organizației recunoscute, întreprinsă în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 391/2009.

(8)   Comisia trebuie să raporteze anual COSS cu privire la cererile de retragere prezentate de statele membre, precum și cu privire la procedurile de retragere în curs inițiate de Comisie.

CAPITOLUL IV

DISPOZIȚII COMUNE

Articolul 12

Comunicarea privind obiecțiunile

(1)   În cazul în care Comisia consideră că există motive pentru a impune o amendă și penalități cu titlu cominatoriu unei organizații recunoscute în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 391/2009, sau pentru a retrage recunoașterea unei organizații în conformitate cu articolul 7 din regulamentul menționat, aceasta adresează organizației o comunicare a obiecțiunilor și notifică statele membre în cauză.

(2)   Comunicarea privind obiecțiunile conține:

(a)

o evidență detaliată a acțiunilor și a omisiunilor organizației recunoscute, inclusiv descrierea faptelor relevante și identificarea dispozițiilor Regulamentului (CE) nr. 391/2009 pe care Comisia le consideră a fi fost încălcate de către organizația recunoscută;

(b)

o identificare a dovezilor pe care se bazează constatările relevante, inclusiv cu referire la rapoarte de control, rapoarte de evaluare, sau orice alte documente relevante care au fost comunicate anterior organizației în cauză de către Comisie sau de către Agenția Europeană pentru Siguranța Maritimă, care acționează în numele Comisiei;

(c)

o informare conform căreia amenzile și penalitățile cu titlu cominatoriu sau retragerea recunoașterii pot fi impuse de Comisie în conformitate cu articolele 6 și 7 din Regulamentul (CE) nr. 391/2009.

(3)   La notificarea comunicării privind obiecțiunile, Comisia invită organizația recunoscută și statele membre să prezinte observații scrise în cadrul unui anumit termen, care nu trebuie, în orice caz, să fie mai mic de șase săptămâni de la data primirii comunicării obiecțiunilor. Comisia nu este obligată să țină cont de observațiile primite după expirarea termenului respectiv, fără a aduce atingere dispozițiilor de la articolul 24 alineatul (4) din prezentul regulament.

(4)   Notificarea unei comunicări privind obiecțiunile nu suspendă evaluarea organizării în cauză. În orice moment înainte de a adopta o decizie de impunere a unei amenzi și a unor penalități cu titlu cominatoriu, sau de retragere a recunoașterii în conformitate cu prezentul regulament, Comisia poate decide să efectueze inspecții suplimentare ale birourilor și a infrastructurii unei organizații, să viziteze navele autorizate de organizație sau să solicite în scris organizației recunoscute să furnizeze informații suplimentare referitoare la conformitatea sa cu criteriile și obligațiile în temeiul Regulamentului (CE) nr. 391/2009.

(5)   În orice moment înainte de a adopta o decizie de impunere a unei amenzi și a unor penalități cu titlu cominatoriu, sau retragerea recunoașterii în conformitate cu prezentul regulament, Comisia își poate modifica evaluarea făcută organizației recunoscute în cauză. Dacă noua evaluare este diferită față de evaluarea care a condus la comunicarea privind obiecțiunile, deoarece au fost descoperite noi fapte sau au fost identificate noi încălcări sau noi circumstanțe privind gravitatea unei încălcări sau efectele acesteia asupra siguranței și mediului, Comisia emite o nouă comunicare a obiecțiunilor.

Articolul 13

Cererea de informații

În scopul de a clarifica situația de fapt în sensul articolului 12, Comisia poate solicita în scris organizației recunoscute să furnizeze explicații scrise sau orale ori date sau documente, într-un termen stabilit care nu poate în niciun caz să fie mai mic de patru săptămâni. În astfel de cazuri, Comisia informează organizația recunoscută cu privire la penalitățile cu titlu cominatoriu și amenzile care pot fi impuse pentru lipsa de conformare la cerere sau atunci când întârzie nejustificat în ceea ce privește furnizarea de informații sau furnizarea de informații în mod deliberat incorecte, incomplete sau înșelătoare Comisiei.

Articolul 14

Audierea

(1)   La cererea organizației recunoscute căreia i-a fost adresată o comunicare privind obiecțiunile, Comisia oferă organizației respective posibilitatea de a își prezenta argumentele în cadrul unei audieri.

(2)   Comisia invită autoritățile competente ale statelor membre în cauză, și poate, din proprie inițiativă sau la solicitarea statelor membre în cauză, să invite orice alte persoane care au un interes legitim cu privire la încălcările respective să ia parte la audiere. Comisia poate alege să fie asistată de Agenția Europeană pentru Siguranța Maritimă.

(3)   Persoanele fizice sau juridice de drept privat invitate să asiste la audiere se prezintă fie personal, fie sunt reprezentate de reprezentanți juridici sau autorizați. Statele membre sunt reprezentate de funcționari din statul membru respectiv.

(4)   Audierea nu este publică. Fiecare persoană invitată să participe poate fi audiată separat sau în prezența altor persoane invitate să participe, având în vedere interesul legitim al organizației recunoscute și al altor persoane de a proteja secretele de afaceri și alte informații confidențiale.

(5)   Declarațiile fiecărei persoane audiate sunt înregistrate. La cerere, înregistrarea audierii se pune la dispoziția persoanelor care au participat la audiere și a statelor membre vizate.

Articolul 15

Penalități cu titlu cominatoriu pentru lipsa de cooperare

(1)   În cazul în care Comisia intenționează să adopte o decizie de impunere a unor penalități cu titlu cominatoriu, astfel cum este prevăzut la articolul 7 alineatul (1), unei organizații recunoscute care nu a reușit să își asume sau înregistrează întârzieri nejustificate în întreprinderea de măsuri de prevenire și de remediere solicitate de Comisie, aceasta trebuie să notifice mai întâi organizația recunoscută în scris.

(2)   Notificarea făcută de Comisie în conformitate cu alineatul (1) trebuie să facă trimitere la acțiunile specifice de prevenire și remediere care nu au fost efectuate de către organizația recunoscută și la dovezile justificative, precum și să informeze organizația recunoscută cu privire la penalitățile cu titlu cominatoriu care sunt avute în vedere de către Comisie în acest sens.

(3)   Comisia stabilește un termen în care organizația recunoscută poate prezenta Comisiei observații în scris. Comisia nu este obligată să ia în considerare observațiile în scris primite după expirarea termenului limită.

Articolul 16

Accesul la dosar

(1)   La cererea organizației recunoscute căreia i-a fost adresată o comunicare privind obiecțiunile, Comisia permite accesul la dosarul care conține documente și alte probe, elaborat de către Comisie cu privire la presupusa încălcare.

(2)   Comisia stabilește data și modalitățile practice relevante pentru ca organizația recunoscută să aibă acces la dosar; accesul poate fi acordat doar în format electronic.

(3)   La cerere, Comisia pune la dispoziția organizației recunoscute în cauză o listă cu toate documentele incluse în dosar.

(4)   Organizația recunoscută în cauză are dreptul de acces la documentele și informațiile conținute în dosar. Atunci când se acordă un astfel de acces, Comisia acordă atenția cuvenită secretelor de afaceri, informațiilor confidențiale sau caracterului intern al documentelor emise de către Comisie sau de către Agenția Europeană pentru Siguranța Maritimă.

(5)   În sensul alineatului (4), documentele interne ale Comisiei și ale Agenției Europene pentru Siguranța Maritimă pot include:

(a)

documente sau părți ale unor documente referitoare la deliberările interne ale Comisiei și ale serviciilor acesteia și ale Agenției Europene pentru Siguranța Maritimă, inclusiv avizele și recomandările Agenției Europene pentru Siguranța Maritimă adresate Comisiei;

(b)

documente sau părți ale unor documente care fac parte din corespondența dintre Comisie și Agenția Europeană pentru Siguranța Maritimă sau dintre Comisie și statele membre.

Articolul 17

Reprezentare legală

Organizația recunoscută trebuie să aibă dreptul la reprezentare legală în toate stadiile procedurii în temeiul prezentului regulament.

Articolul 18

Confidențialitatea, secretul profesional și dreptul de abținere de la declarații

(1)   Orice procedură efectuată în temeiul prezentului regulament se efectuează cu respectarea principiilor confidențialității și a secretului profesional.

(2)   Comisia, Agenția Europeană pentru Siguranța Maritimă și autoritățile statelor membre vizate, funcționarii lor și alte persoane care lucrează sub supravegherea lor nu dezvăluie informațiile obținute sau schimbate în temeiul prezentului regulament și de tipul celor care intră sub incidența obligațiilor privind secretul profesional și confidențialitatea.

(3)   Orice organizație recunoscută sau persoană care transmite informații sau observații în temeiul prezentului regulament identifică în mod clar orice materiale considerate a fi confidențiale, motivând caracterul confidențial, și furnizează o versiune separată neconfidențială până la data stabilită de agenție sau Comisie.

(4)   De asemenea, Comisia poate solicita organizațiilor recunoscute și altor părți interesate să identifice toate părțile unui raport, ale comunicării privind obiecțiunile sau ale unei decizii a Comisiei, care, în opinia lor, conțin secrete de afaceri.

(5)   În absența identificării menționate la alineatele (3) și (4), Comisia poate presupune că documentele sau observațiile în cauză nu conțin informații confidențiale.

(6)   Fără a aduce atingere articolului 9 din Regulamentul (CE) nr. 391/2009, organizațiile recunoscute au dreptul de a se abține de la declarații în situațiile în care ar trebui să furnizeze răspunsuri care pot implica recunoașterea existenței unei încălcări.

Articolul 19

Decizia

(1)   O decizie de a aplica amenzi, penalități cu titlu cominatoriu sau de a retrage recunoașterea în conformitate cu prezentul regulament trebuie să fie bazată exclusiv pe motivele pe care organizația recunoscută în cauză a fost în măsură să își prezinte observațiile.

(2)   Decizia de a impune o amendă sau penalități cu titlu cominatoriu și stabilirea sumei corespunzătoare trebuie să țină seama de principiile eficienței, proporționalității și disuasiunii.

(3)   În cazul în care se iau măsuri în conformitate cu prezentul regulament și se decide cu privire la gravitatea și efectul acțiunilor sau omisiunilor relevante asupra siguranței și mediului, Comisia ia în considerare măsurile naționale deja adoptate pe baza acelorași fapte împotriva organizației recunoscute în cauză, în special dacă organizația respectivă a fost deja supusă unor proceduri judiciare sau de executare.

(4)   Acțiunile sau omisiunile unei organizații recunoscute pe baza cărora au fost adoptate măsuri în conformitate cu prezentul regulament nu sunt supuse altor măsuri. Cu toate acestea, aceste acțiuni sau omisiuni pot fi luate în considerare în deciziile ulterioare adoptate în conformitate cu prezentul regulament, pentru a evalua recurența.

(5)   Decizia de a impune penalități cu titlu cominatoriu sau o decizie de impunere a unor amenzi și penalități cu titlu cominatoriu sunt adoptate de Comisie, în conformitate cu procedura aplicabilă în temeiul articolului 12 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 391/2009.

(6)   Decizia de a retrage recunoașterea unei organizații recunoscute este adoptată de Comisie, în conformitate cu procedura aplicabilă în temeiul articolului 12 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 391/2009.

Articolul 20

Căi de atac, notificarea și publicarea

(1)   Comisia informează organizația recunoscută cu privire la căile de atac disponibile.

(2)   Comisia notifică decizia sa Agenției Europene pentru Siguranța Maritimă și statelor membre spre informare.

(3)   În cazul în care se justifică, în special din motive de securitate sau protecție a mediului, Comisia își poate face publică decizia. Atunci când publică detalii privind decizia sa și informează statele membre, Comisia are în vedere interesele legitime ale organizației recunoscute în cauză și ale altor persoane interesate.

Articolul 21

Recuperarea amenzilor și a penalităților cu titlu cominatoriu

Comisia procedează la recuperarea amenzilor și a penalităților cu titlu cominatoriu prin instituirea unui ordin de recuperare și emiterea unei note de debit adresate organizației recunoscute în cauză în conformitate cu dispozițiile de la articolele 78-80 și 83 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (6) și de la articolele 80-92 din Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei (7).

Articolul 22

Termene de prescripție pentru impunerea amenzilor și a daunelor cominatorii

(1)   Dreptul Comisiei de a impune amenzi și/sau penalități cu titlu cominatoriu unei organizații recunoscute în conformitate cu prezentul regulament expiră după cinci ani de la data la care a fost săvârșită o acțiune sau omisiune a organizației recunoscute care a dat naștere la o încălcare în temeiul articolului 3 din prezentul regulament. Cu toate acestea, în cazul acțiunilor sau omisiunilor continue sau repetate care dau naștere unei încălcări, termenul începe în ziua în care încetează acțiunea sau omisiunea.

Dreptul Comisiei de a impune penalități cu titlu cominatoriu unei organizații recunoscute în conformitate cu articolul 15 din prezentul regulament expiră la trei ani de la data la care a fost săvârșită o acțiune sau omisiune a organizației recunoscute pentru care Comisia a solicitat o acțiune preventivă și de remediere adecvată.

(2)   Orice acțiune întreprinsă de Comisie sau de Agenția Europeană pentru Siguranța Maritimă în scopul evaluării sau al procedurii privind încălcarea dreptului comunitar în ceea ce privește o acțiune sau omisiune a organizației recunoscute întrerupe termenul de prescripție relevant stabilit în conformitate cu alineatul (1). Termenul de prescripție este întrerupt în data la care acțiunea Comisiei sau a agenției este notificată organizației recunoscute.

(3)   Fiecare întrerupere face ca termenul să înceapă din nou de la zero. Totuși, termenul de prescripție nu poate fi mai lung decât dublul termenului de prescripție inițial, cu excepția cazului în care termenul de prescripție este suspendat în temeiul alineatului (4).

(4)   Termenul de prescripție pentru impunerea penalităților cu titlu cominatoriu este suspendat în perioada în care decizia Comisiei face obiectul unor proceduri pendinte în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Articolul 23

Termene de prescripție pentru încasarea amenzilor și a penalităților cu titlu cominatoriu

(1)   Dreptul de a declanșa o procedură de recuperare a amenzilor și/sau a penalităților cu titlu cominatoriu expiră la un an de la data la care decizia adoptată în temeiul articolului 19 a devenit definitivă.

(2)   Termenul de prescripție menționat la alineatul (1) este întrerupt de orice acțiune a Comisiei sau a unui stat membru care acționează la cererea Comisiei menită să impună plata amenzii și/sau a penalităților cu titlu cominatoriu.

(3)   Fiecare întrerupere face ca termenul să înceapă din nou de la zero.

(4)   Termenele de prescripție menționate la alineatele (1) și (2) sunt suspendate atât timp cât:

(a)

este prevăzut timp pentru efectuarea plății;

(b)

efectuarea plății este suspendată în temeiul unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Articolul 24

Aplicarea termenelor

(1)   Termenele stabilite în prezentul regulament încep din ziua următoare datei primirii unei comunicări din partea Comisiei ori a datei înmânării unei comunicări.

(2)   În cazul unei comunicări adresate Comisiei, termenele relevante sunt considerate a fi respectate dacă respectiva comunicare a fost expediată prin poștă cu confirmare de primire înainte de expirarea termenului relevant.

(3)   La stabilirea termenelor, Comisia trebuie să aibă în vedere atât drepturile la un proces echitabil, cât și condițiile specifice ale fiecărei proceduri de luare a deciziilor în temeiul prezentului regulament.

(4)   Dacă este cazul și în urma unei cereri motivate transmise înainte de expirarea termenului inițial, termenele pot fi prelungite.

Articolul 25

Cooperarea cu autoritățile naționale competente

Informațiile furnizate de către autoritățile competente naționale ca răspuns la o solicitare din partea Comisiei sunt utilizate de Comisie numai în următoarele scopuri:

(a)

pentru îndeplinirea sarcinilor care îi sunt încredințate pentru recunoașterea și supravegherea organizațiilor recunoscute în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 391/2009;

(b)

ca probă în sensul de luare a deciziilor în temeiul prezentului regulament, fără a aduce atingere articolelor 16 și 18 din prezentul regulament.

CAPITOLUL V

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 26

Aplicarea

Evenimentele care au avut loc înainte de data intrării în vigoare a Regulamentului (CE) nr. 391/2009 nu trebuie să dea naștere la nicio măsură în conformitate cu prezentul regulament.

Articolul 27

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 18 iulie 2014.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  JO L 131, 28.5.2009, p. 11.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 2099/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 noiembrie 2002 de instituire a unui Comitet pentru siguranța maritimă și prevenirea poluării de către nave (COSS) și de modificare a regulamentelor privind siguranța maritimă și prevenirea poluării de către nave (JO L 324, 29.11.2002, p. 1).

(3)  JO L 131, 28.5.2009, p. 47.

(4)  Decizia 2009/491/CE a Comisiei din 16 iunie 2009 privind criteriile aplicabile pentru a decide dacă performanța unui organism care acționează în numele unui stat de pavilion poate fi considerată o amnințare inacceptabilă pentru siguranță și mediu (JO L 162, 25.6.2009, p. 6).

(5)  Directiva 2009/16/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009privind controlul statului portului (JO L 131, 28.5.2009, p. 57).

(6)  Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (JO L 298, 26.10.2012, p. 1).

(7)  Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29 octombrie 2012 privind normele de aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L 362, 31.12.2012, p. 1).