ISSN 1977-0782

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 206
European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 57
14 iulie 2014

Cuprins

 

II   Acte fără caracter legislativ

Pagina

 

 

REGULAMENTE DE ORDINE INTERIOARĂ ȘI DE PROCEDURĂ

 

*

Regulamentul de procedură al Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene

1

 

*

Instrucțiuni pentru grefierul Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene

46

 

*

Instrucțiuni practice pentru părți cu privire la procedura jurisdicțională în fața Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene

52

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.

II Acte fără caracter legislativ

REGULAMENTE DE ORDINE INTERIOARĂ ȘI DE PROCEDURĂ

14.7.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 206/1

REGULAMENTUL DE PROCEDURĂ AL TRIBUNALULUI FUNCȚIEI PUBLICE A UNIUNII EUROPENE

Cuprins

DISPOZIȚIE PRELIMINARĂ 6

Articolul 1

Definiții 6

TITLUL I

 ORGANIZAREA TRIBUNALULUI 7

CAPITOLUL 1

Președinția și membrii Tribunalului 7

Articolul 2

Durata mandatului judecătorilor 7

Articolul 3

Depunerea jurământului 7

Articolul 4

Angajamentul solemn 7

Articolul 5

Înlăturarea din funcție a unui judecător 7

Articolul 6

Rangul 8

Articolul 7

Alegerea președintelui Tribunalului 8

Articolul 8

Atribuțiile președintelui Tribunalului 8

Articolul 9

Înlocuirea președintelui Tribunalului 9

CAPITOLUL 2

Completele de judecată 9

Articolul 10

Completele de judecată 9

Articolul 11

Constituirea camerelor 9

Articolul 12

Președinții de cameră 9

Articolul 13

Completul de judecată obișnuit — Atribuirea cauzelor 9

Articolul 14

Trimiterea unei cauze Plenului sau camerei de cinci judecători 10

Articolul 15

Trimiterea unei cauze judecătorului unic 10

CAPITOLUL 3

Grefa și serviciile 10

Secțiunea 1 —

Grefa 10

Articolul 16

Numirea grefierului 10

Articolul 17

Încetarea funcției grefierului 11

Articolul 18

Grefierul adjunct 11

Articolul 19

Absența sau împiedicarea grefierului 11

Articolul 20

Atribuțiile grefierului 11

Articolul 21

Ținerea registrului 12

Articolul 22

Consultarea dosarului și a registrului 12

Secțiunea 2 —

Serviciile 12

Articolul 23

Funcționarii și ceilalți agenți 12

CAPITOLUL 4

Funcționarea Tribunalului 12

Articolul 24

Datele, orele și locul ședințelor Tribunalului 12

Articolul 25

Calendarul lucrărilor Tribunalului 13

Articolul 26

Cvorumul 13

Articolul 27

Absența sau împiedicarea unui judecător 13

Articolul 28

Absența sau împiedicarea unui judecător din cadrul camerei de cinci judecători intervenită anterior ședinței 13

Articolul 29

Modalitățile de deliberare 13

Articolul 30

Numărul de judecători care participă la deliberări 14

TITLUL II

 DISPOZIȚII PROCEDURALE 14

CAPITOLUL 1

Dispoziții generale 14

Secțiunea 1 —

Agenții, consilierii și avocații 14

Articolul 31

Calitatea de agent, de consilier sau de avocat 14

Articolul 32

Privilegii, imunități și facilități 14

Articolul 33

Ridicarea imunității 15

Articolul 34

Excluderea din procedură 15

Articolul 35

Profesorii 15

Secțiunea 2 —

Notificările 15

Articolul 36

Notificările 15

Secțiunea 3 —

Termenele 16

Articolul 37

Calculul termenelor 16

Articolul 38

Termenul pentru considerente de distanță 16

Articolul 39

Stabilirea și prelungirea termenelor 16

Secțiunea 4 —

Modalitățile de examinare a cauzelor 17

Articolul 40

Modalitățile de examinare a cauzelor 17

Articolul 41

Ordinea examinării cauzelor 17

Articolul 42

Cazurile de suspendare și procedura 17

Articolul 43

Durata și efectele suspendării 17

Articolul 44

Conexarea, disjungerea și disocierea 18

Secțiunea 5 —

Actele de procedură, înscrisurile și mijloacele materiale de probă 18

Articolul 45

Depunerea actelor de procedură 18

Articolul 46

Întinderea actelor de procedură 19

Articolul 47

Confidențialitatea înscrisurilor și a mijloacelor materiale de probă 19

Articolul 48

Anonimatul 19

CAPITOLUL 2

Procedura ordinară 19

Secțiunea 1 —

Faza scrisă a procedurii 19

Articolul 49

Regula generală 19

Articolul 50

Cererea introductivă 20

Articolul 51

Notificarea cererii introductive și publicarea avizului în Jurnalul Oficial 20

Articolul 52

Atribuirea inițială a cauzei unui complet de judecată 20

Articolul 53

Memoriul în apărare 21

Articolul 54

Transmiterea de înscrisuri 21

Articolul 55

Al doilea schimb de memorii 21

Secțiunea 2 —

Motivele și probele în cursul procedurii 22

Articolul 56

Motivele noi 22

Articolul 57

Probele noi și propunerile noi de probe 22

Secțiunea 3 —

Raportul preliminar 22

Articolul 58

Raportul preliminar 22

Secțiunea 4 —

Faza orală a procedurii 22

Articolul 59

Organizarea ședinței 22

Articolul 60

Data ședinței 22

Articolul 61

Ședința comună de audiere a pledoariilor 23

Articolul 62

Neparticiparea părților la ședință 23

Articolul 63

Desfășurarea ședinței 23

Articolul 64

Închiderea și redeschiderea fazei orale 23

Articolul 65

Procesul-verbal al ședinței 23

Articolul 66

Înregistrarea ședinței 23

CAPITOLUL 3

Măsurile de organizare a procedurii și activitățile de cercetare judecătorească 24

Secțiunea 1 —

Obiectivele 24

Articolul 67

Obiectivele 24

Secțiunea 2 —

Măsurile de organizare a procedurii 24

Articolul 68

Obiectul 24

Articolul 69

Procedura 24

Secțiunea 3 —

Activitățile de cercetare judecătorească 25

Articolul 70

Obiectul 25

Articolul 71

Procedura 25

Articolul 72

Citarea martorilor 25

Articolul 73

Audierea martorilor 26

Articolul 74

Obligațiile martorilor 26

Articolul 75

Expertiza 26

Articolul 76

Mărturia mincinoasă 27

Articolul 77

Recuzarea unui martor sau a unui expert 27

Articolul 78

Cheltuielile martorilor și ale experților 27

Articolul 79

Comisia rogatorie 28

CAPITOLUL 4

Excepțiile și incidentele 28

Articolul 80

Desesizarea 28

Articolul 81

Acțiunile vădit nefondate sau vădit inadmisibile 28

Articolul 82

Cauzele de inadmisibilitate pentru motive de ordine publică 28

Articolul 83

Cererea de soluționare a cauzei fără dezbateri asupra fondului 29

Articolul 84

Desistarea 29

Articolul 85

Nepronunțarea asupra fondului 29

CAPITOLUL 5

Intervenția 29

Articolul 86

Cererea de intervenție 29

Articolul 87

Decizia cu privire la cererea de intervenție 30

Articolul 88

Depunerea memoriilor și a observațiilor cu privire la acestea 30

Articolul 89

Invitația de a interveni 31

CAPITOLUL 6

Soluționarea amiabilă a litigiilor 31

Articolul 90

Modalități 31

Articolul 91

Acordul părților 32

Articolul 92

Soluționarea amiabilă și procedura jurisdicțională 32

CAPITOLUL 7

Hotărârile și ordonanțele 32

Articolul 93

Data pronunțării hotărârii 32

Articolul 94

Cuprinsul hotărârii 32

Articolul 95

Pronunțarea și notificarea hotărârii 33

Articolul 96

Cuprinsul ordonanței 33

Articolul 97

Semnarea și notificarea ordonanței 33

Articolul 98

Efectul obligatoriu al hotărârilor și al ordonanțelor 34

Articolul 99

Publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 34

CAPITOLUL 8

Cheltuielile 34

Articolul 100

Decizia asupra cheltuielilor de judecată 34

Articolul 101

Regula generală de alocare a cheltuielilor de judecată 34

Articolul 102

Echitatea și cheltuielile nejustificate sau șicanatoare 34

Articolul 103

Reguli speciale de alocare a cheltuielilor de judecată 34

Articolul 104

Cheltuielile de executare silită 35

Articolul 105

Cheltuielile de judecată recuperabile 35

Articolul 106

Contestația privind cheltuielile de judecată recuperabile 35

Articolul 107

Modalitățile de plată 35

Articolul 108

Cheltuielile de procedură 36

Articolul 109

Consemnarea unei sume pentru acțiuni abuzive 36

CAPITOLUL 9

Asistența judiciară 36

Articolul 110

Condiții de fond 36

Articolul 111

Condiții de formă 36

Articolul 112

Procedura și decizia 37

Articolul 113

Plata unui avans și suportarea cheltuielilor de judecată 37

Articolul 114

Retragerea asistenței judiciare 38

CAPITOLUL 10

Procedurile speciale 38

Secțiunea 1 —

Suspendarea și alte măsuri provizorii 38

Articolul 115

Cererea de suspendare sau de alte măsuri provizorii 38

Articolul 116

Procedura 38

Articolul 117

Decizia asupra cererii 39

Articolul 118

Schimbarea împrejurărilor 39

Articolul 119

Cererea nouă 39

Articolul 120

Suspendarea executării silite 39

Secțiunea 2 —

Hotărârile pronunțate în cauzele judecate în lipsă 39

Articolul 121

Hotărârile pronunțate în cauzele judecate în lipsă 39

CAPITOLUL 11

Cererile și acțiunile referitoare la hotărâri și la ordonanțe 40

Secțiunea 1 —

Îndreptarea 40

Articolul 122

Îndreptarea deciziilor 40

Secțiunea 2 —

Omisiunea de pronunțare 40

Articolul 123

Omisiunea de pronunțare asupra cheltuielilor de judecată 40

Secțiunea 3 —

Opoziția 40

Articolul 124

Opoziția 40

Secțiunea 4 —

Terța opoziție 41

Articolul 125

Terța opoziție 41

Secțiunea 5 —

Interpretarea deciziilor Tribunalului 42

Articolul 126

Interpretarea deciziilor Tribunalului 42

Secțiunea 6 —

Revizuirea 42

Articolul 127

Revizuirea 42

Secțiunea 7 —

Cauzele trimise spre rejudecare Tribunalului după anulare 43

Articolul 128

Trimiterea spre rejudecare după anulare 43

Articolul 129

Atribuirea cauzei trimise spre rejudecare 43

Articolul 130

Procedura de rejudecare 44

Articolul 131

Cheltuielile de judecată după trimiterea spre rejudecare 44

TITLUL III

 DISPOZIȚII FINALE 44

Articolul 132

Dispoziții de punere în aplicare 44

Articolul 133

Abrogare 44

Articolul 134

Publicarea și intrarea în vigoare a Regulamentului de procedură 45

REGULAMENTUL DE PROCEDURĂ AL TRIBUNALULUI FUNCȚIEI PUBLICE A UNIUNII EUROPENE

TRIBUNALUL FUNCȚIEI PUBLICE A UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 257 al cincilea paragraf,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, în special articolul 106a alineatul (1),

având în vedere Protocolul privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene (1), în special articolul 62c, precum și articolul 7 alineatul (1) din anexa I la acesta,

întrucât:

(1)

Se impune să se țină seama de reformarea Regulamentului de procedură al Curții, adoptată la 25 septembrie 2012 (2), luând în considerare în același timp natura specială a contenciosului deferit Tribunalului Funcției Publice.

(2)

În plus, aplicarea Regulamentului de procedură al Tribunalului Funcției Publice, adoptat la 25 iulie 2007 (3), a evidențiat necesitatea de a adapta unele dintre dispozițiile sale.

(3)

Mai precis, având în vedere experiența dobândită, se constată de altfel că este necesar să se completeze sau să se precizeze anumite norme aplicabile, în special în materie de confidențialitate și de anonimat.

(4)

În vederea prezervării capacității instanței, confruntată cu un contencios în creștere, de a soluționa cauzele cu care este sesizată într-un termen rezonabil, este de asemenea necesară continuarea eforturilor întreprinse în vederea reducerii duratei procedurilor desfășurate în fața sa, în special prin limitarea, atunci când se dovedește necesar, a întinderii actelor de procedură, în afară de cazul în care există o derogare justificată de particularitatea cauzelor, și prin consolidarea mecanismului referitor la rambursarea cheltuielilor efectuate de Tribunal în cazul unei acțiuni vădit abuzive.

(5)

În sfârșit, din preocupare pentru o lizibilitate sporită a normelor aplicate de Tribunal, este necesar să se revadă structura Regulamentului de procedură, să se clarifice anumite norme sau aplicabilitatea lor, în special în ceea ce privește măsurile de organizare a procedurii, activitățile de cercetare judecătorească, opoziția și terța opoziție, și să se înlăture anumite norme desuete sau neaplicate.

Cu acordul Curții de Justiție,

Cu aprobarea dată de Consiliu la 14 aprilie 2014,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

DISPOZIȚIE PRELIMINARĂ

Articolul 1

Definiții

(1)   În prezentul regulament:

(a)

dispozițiile Tratatului privind Uniunea Europeană se desemnează prin numărul articolului vizat din tratatul menționat, urmat de abrevierea „TUE”;

(b)

dispozițiile Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene se desemnează prin numărul articolului vizat din tratatul menționat, urmat de abrevierea „TFUE”;

(c)

dispozițiile Tratatului de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice se desemnează prin numărul articolului vizat din tratatul menționat, urmat de abrevierea „TCEEA”;

(d)

Protocolul privind Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene este denumit „Statutul”;

(e)

Regulamentul de stabilire a Statutului funcționarilor Uniunii Europene, precum și a Regimului aplicabil altor agenți ai Uniunii este denumit „Statutul funcționarilor”.

(2)   În sensul prezentului regulament:

(a)

termenul „Tribunal” desemnează Tribunalul Funcției Publice a Uniunii Europene, iar în ceea ce privește cauzele judecate de o cameră sau de un judecător unic, desemnează acea cameră sau acel judecător;

(b)

termenul „președintele Tribunalului” îl desemnează în mod exclusiv pe președintele Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene, iar termenul „președinte” îl desemnează pe președintele completului de judecată;

(c)

termenul „reuniune plenară” desemnează organul colegial compus din judecătorii Tribunalului, competent să se pronunțe asupra oricărei chestiuni administrative, precum și asupra unor chestiuni jurisdicționale referitoare la atribuirea cauzelor diferitor complete de judecată sau asupra unor chestiuni jurisdicționale cu caracter transversal, fără ca, în acest din urmă caz, completele respective să fie ținute de poziția adoptată;

(d)

termenul „instituții” desemnează instituțiile Uniunii prevăzute la articolul 13 alineatul (1) TUE și organele, oficiile sau agențiile înființate prin tratate sau printr-un act adoptat pentru punerea în aplicare a acestora și care pot fi părți în fața Tribunalului.

TITLUL I

ORGANIZAREA TRIBUNALULUI

CAPITOLUL 1

Președinția și membrii Tribunalului

Articolul 2

Durata mandatului judecătorilor

(1)   Mandatul unui judecător începe de la data stabilită în acest sens în actul de numire.

(2)   În cazul în care data nu este stabilită în actul de numire, această durată începe să curgă de la data publicării acelui act în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 3

Depunerea jurământului

Înainte de a intra în funcție, judecătorii depun în fața Curții de Justiție următorul jurământ, prevăzut la articolul 2 din Statut:

„Jur să îmi exercit funcția cu deplină imparțialitate și potrivit conștiinței; jur să nu divulg nimic din secretul deliberărilor.”

Articolul 4

Angajamentul solemn

Imediat după depunerea jurământului, judecătorii semnează o declarație prin care își iau angajamentul solemn prevăzut la articolul 4 al treilea paragraf din Statut.

Articolul 5

Înlăturarea din funcție a unui judecător

(1)   Atunci când Curtea de Justiție este chemată, în temeiul articolului 6 din Statut, să decidă, după consultarea Tribunalului, dacă un judecător al Tribunalului nu mai corespunde condițiilor cerute sau dacă acesta nu mai îndeplinește obligațiile aferente funcției sale, președintele Tribunalului îl invită pe cel în cauză să își prezinte observațiile.

(2)   Tribunalul se pronunță fără ca grefierul să fie prezent.

Votul este secret, judecătorul în cauză neparticipând la deliberare.

(3)   Avizul Tribunalului se motivează.

Avizul prin care se constată că un judecător nu mai corespunde condițiilor cerute sau nu mai îndeplinește obligațiile aferente funcției sale trebuie să întrunească cel puțin voturile majorității judecătorilor Tribunalului. În acest caz, distribuția voturilor se transmite Curții de Justiție.

Articolul 6

Rangul

(1)   Rangul judecătorilor se determină după cum urmează:

—

președintele Tribunalului;

—

președinții de cameră, în raport cu vechimea în funcție ca membri ai Tribunalului;

—

ceilalți judecători, în funcție de aceeași vechime.

(2)   La vechime egală în funcție, vârsta determină rangul.

(3)   Judecătorii al căror mandat este reînnoit își păstrează vechimea în funcție.

Articolul 7

Alegerea președintelui Tribunalului

(1)   În conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din anexa I la Statut, judecătorii îl aleg dintre ei pe președintele Tribunalului, pentru o perioadă de trei ani. Mandatul acestuia poate fi reînnoit.

(2)   În cazul în care mandatul președintelui Tribunalului încetează înainte de expirarea duratei normale a funcției sale, se procedează la înlocuirea acestuia pentru perioada rămasă.

(3)   În cadrul alegerilor prevăzute la prezentul articol, votul este secret. Este ales judecătorul care obține voturile a mai mult de jumătate dintre judecătorii Tribunalului. În cazul în care niciunul dintre judecători nu obține această majoritate, se organizează alte tururi de scrutin până când aceasta este obținută.

(4)   Numele președintelui Tribunalului se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 8

Atribuțiile președintelui Tribunalului

(1)   Președintele Tribunalului prezidează ședințele, precum și deliberările:

—

Plenului;

—

camerei de cinci judecători;

—

oricărei camere de trei judecători dacă face parte din aceasta.

(2)   Președintele Tribunalului conduce lucrările și asigură buna funcționare a serviciilor Tribunalului. El prezidează reuniunea plenară.

(3)   Președintele Tribunalului reprezintă Tribunalul.

Articolul 9

Înlocuirea președintelui Tribunalului

În caz de absență sau de împiedicare a președintelui Tribunalului ori în cazul în care funcția de președinte al Tribunalului este vacantă, președinția este asigurată potrivit ordinii stabilite la articolul 6.

CAPITOLUL 2

Completele de judecată

Articolul 10

Completele de judecată

În conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din anexa I la Statut, cauzele aflate pe rolul Tribunalului sunt judecate în Plen, în camera de cinci judecători, în camere de trei judecători sau de un judecător unic.

Articolul 11

Constituirea camerelor

(1)   Tribunalul constituie în cadrul său camere de trei judecători. De asemenea, Tribunalul poate constitui o cameră de cinci judecători.

(2)   Tribunalul decide cu privire la repartizarea judecătorilor pe camere. În cazul în care numărul judecătorilor repartizați unei camere este mai mare decât numărul judecătorilor care participă la judecarea unei cauze, Tribunalul decide asupra modalității de desemnare a judecătorilor care urmează să intre în compunerea completului.

(3)   Deciziile luate în conformitate cu prezentul articol se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 12

Președinții de cameră

(1)   Judecătorii îi aleg dintre ei, în temeiul prevederilor articolului 4 alineatul (3) din anexa I la Statut, pentru o perioadă de trei ani, pe președinții de cameră de trei judecători. Mandatul acestora poate fi reînnoit.

(2)   Prevederile articolului 7 alineatele (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.

(3)   Președinții de cameră conduc lucrările camerei respective și prezidează ședințele, precum și deliberările acesteia.

(4)   În caz de absență sau de împiedicare a președintelui unei camere ori în cazul în care funcția de președinte al unei camere este vacantă, camera este prezidată de către unul dintre membrii acesteia, potrivit ordinii stabilite la articolul 6.

(5)   Președintele Tribunalului prezidează completul de judecată în cazul în care, în mod excepțional, în vederea legalei compuneri a completului, este necesar ca președintele Tribunalului să facă parte din acesta.

Articolul 13

Completul de judecată obișnuit — Atribuirea cauzelor

(1)   Sub rezerva prevederilor articolelor 14 și 15, Tribunalul judecă în camere de trei judecători.

(2)   Tribunalul stabilește criteriile pe baza cărora cauzele sunt atribuite sau reatribuite acestor camere, în special din motive de conexitate sau pentru a asigura o repartizare echilibrată și coerentă a sarcinii de lucru între acestea.

(3)   Decizia prevăzută la alineatul precedent se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 14

Trimiterea unei cauze Plenului sau camerei de cinci judecători

(1)   O cauză poate fi trimisă Plenului sau camerei de cinci judecători atunci când dificultatea problemelor de drept ridicate, importanța cauzei ori împrejurări speciale justifică această măsură.

(2)   Decizia de trimitere se adoptă de Tribunal în reuniune plenară la propunerea camerei sesizate cu soluționarea cauzei sau a oricărui membru al Tribunalului. Această decizie se poate adopta în orice stadiu al procedurii.

Articolul 15

Trimiterea unei cauze judecătorului unic

(1)   Cauzele atribuite unei camere de trei judecători pot fi judecate de judecătorul raportor care hotărăște în calitate de judecător unic dacă, ținând seama de lipsa dificultății problemelor de drept sau de fapt ridicate, de importanța limitată a cauzei și de absența altor împrejurări speciale, se consideră adecvat să fie judecate astfel.

Cauzele care ridică chestiuni privind legalitatea unui act de aplicabilitate generală nu se pot trimite judecătorului unic, cu excepția cazului în care Curtea, Tribunalul Uniunii Europene sau Tribunalul s-a pronunțat deja asupra acestor chestiuni.

(2)   Decizia de trimitere se adoptă în unanimitate, după ascultarea părților, de către camera pe rolul căreia se află cauza. Această decizie se poate adopta în orice stadiu al procedurii.

(3)   În caz de absență sau de împiedicare a judecătorului unic căruia i-a fost trimisă cauza, președintele desemnează un alt judecător care să îl înlocuiască.

(4)   Judecătorul unic trimite cauza în fața camerei în cazul în care constată că nu mai sunt întrunite condițiile prevăzute la alineatul (1).

(5)   În cauzele judecate de un judecător unic, atribuțiile președintelui sunt exercitate de acest judecător.

CAPITOLUL 3

Grefa și serviciile

Secțiunea 1

Grefa

Articolul 16

Numirea grefierului

(1)   Tribunalul numește grefierul.

(2)   În cazul în care postul de grefier este vacant, se publică un anunț în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Persoanele interesate sunt invitate să își prezinte candidatura, într-un termen care nu poate fi mai mic de trei săptămâni, însoțită de toate informațiile cu privire la titlurile lor universitare, la cunoștințele lor lingvistice, la activitățile lor profesionale actuale și anterioare, la eventuala experiență judiciară și internațională de care dispun acestea, precum și la cetățenia lor.

(3)   Cu două săptămâni înaintea datei fixate pentru numire, președintele Tribunalului informează judecătorii cu privire la candidaturile care au fost depuse.

(4)   Votul are loc potrivit procedurii prevăzute la articolul 7 alineatul (3).

(5)   Grefierul este numit pentru o perioadă de șase ani. Mandatul acestuia poate fi reînnoit. Tribunalul poate decide reînnoirea mandatului grefierului în funcție fără parcurgerea procedurii prevăzute la alineatele (2) și (3) ale prezentului articol. În acest caz, este aplicabilă procedura prevăzută la alineatul (4).

(6)   Înainte de a intra în funcție, grefierul depune în fața Tribunalului jurământul prevăzut la articolul 3 și semnează declarația prevăzută la articolul 4.

(7)   Numele grefierului se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 17

Încetarea funcției grefierului

(1)   Grefierul nu poate fi înlăturat din funcție decât dacă nu mai corespunde condițiilor cerute sau dacă nu mai îndeplinește obligațiile aferente funcției sale. Tribunalul decide după ce i-a acordat grefierului posibilitatea de a-și prezenta observațiile.

(2)   Dacă funcția grefierului încetează înainte de expirarea mandatului său, Tribunalul numește un nou grefier pentru o perioadă de șase ani.

Articolul 18

Grefierul adjunct

Tribunalul poate numi, potrivit procedurii prevăzute pentru numirea grefierului, un grefier adjunct, însărcinat să îl asiste pe grefier și să îl înlocuiască în caz de absență sau de împiedicare.

Articolul 19

Absența sau împiedicarea grefierului

(1)   În caz de absență sau de împiedicare a grefierului și, dacă este cazul, a grefierului adjunct sau atunci când posturile acestora sunt vacante, președintele Tribunalului desemnează funcționarii sau agenții însărcinați cu îndeplinirea atribuțiilor de grefier.

(2)   În cazul în care se întrunește fără ca grefierul să fie prezent, Tribunalul însărcinează un judecător, desemnat în conformitate cu ordinea inversă celei prevăzute la articolul 6, să întocmească, dacă este cazul, un proces-verbal, care se semnează de președinte și de judecătorul respectiv.

Articolul 20

Atribuțiile grefierului

(1)   Sub autoritatea președintelui Tribunalului, grefierul răspunde de grefă; acesta este însărcinat în special cu primirea, cu transmiterea și cu păstrarea tuturor înscrisurilor, precum și cu efectuarea notificărilor pe care le presupune aplicarea prezentului regulament.

(2)   Grefierul îi asistă pe membrii Tribunalului în îndeplinirea funcției lor. Cu excepția cazurilor prevăzute la articolul 5, la articolul 17 alineatul (1) și la articolul 29, grefierul asistă la ședințele Tribunalului și întocmește un proces-verbal al acestora.

(3)   Grefierul păstrează sigiliile și răspunde de arhive. El se îngrijește de publicațiile Tribunalului, în special de repertoriul jurisprudenței.

(4)   Cu concursul serviciilor instituției și sub autoritatea președintelui Tribunalului, grefierul asigură administrarea Tribunalului și veghează la execuția veniturilor și cheltuielilor corespunzătoare.

Articolul 21

Ținerea registrului

(1)   Grefa ține, sub răspunderea grefierului, un registru în care toate actele de procedură sunt înregistrate cronologic și în ordinea depunerii lor. Înregistrările în registru și mențiunile aplicate de grefier pe exemplarele originale sau pe copiile prezentate în acest scop constituie acte autentice.

(2)   Înscrisurile întocmite în vederea unei soluționări amiabile în sensul articolului 90 sunt înregistrate separat de grefă.

Articolul 22

Consultarea dosarului și a registrului

(1)   Fără a aduce atingere articolului 44 alineatul (3), articolului 47 și articolului 87 alineatul (3), orice parte într-un proces poate:

—

consulta la grefă dosarul cauzei și extrasele din registru privind cauza sa;

—

obține, după achitarea tarifului grefei, stabilit de Tribunal la propunerea grefierului, copii suplimentare ale actelor de procedură, ale anexelor lor, ale ordonanțelor și ale hotărârilor, precum și copii ale celorlalte înscrisuri din dosar și extrase din registru; aceste copii sunt, dacă este cazul, certificate pentru conformitate cu originalul.

(2)   Niciun terț, persoană privată sau publică, nu poate consulta dosarul unei cauze fără autorizarea expresă a președintelui Tribunalului, după ascultarea părților. Această autorizare poate fi acordată, în tot sau în parte, numai pe baza unei cereri scrise, care trebuie însoțită de o justificare detaliată a interesului legitim de a consulta dosarul menționat. Consultarea se efectuează la grefă.

Orice terță persoană poate obține, după achitarea tarifului grefei, eliberarea unor copii ale hotărârilor și ordonanțelor. Copiile menționate sunt certificate pentru conformitate cu originalul dacă un interes legitim justifică aceasta.

Orice persoană care justifică un interes poate fi autorizată de președintele Tribunalului să consulte registrul la grefă și să obțină copii sau extrase din acesta după achitarea tarifului grefei.

La eliberarea unor copii de hotărâri sau de ordonanțe, precum și la acordarea autorizației prevăzute la primul sau la al treilea paragraf al prezentului alineat, se ține seama, la nevoie, de articolul 44 alineatul (3), de articolele 47 și 48 și de articolul 87 alineatul (3), precum și de deciziile luate în temeiul acestora.

Secțiunea 2

Serviciile

Articolul 23

Funcționarii și ceilalți agenți

Funcționarii și ceilalți agenți însărcinați să îl asiste direct pe președintele Tribunalului, pe judecători și pe grefier sunt numiți în condițiile prevăzute de Statutul funcționarilor. Aceștia răspund în fața grefierului, sub autoritatea președintelui Tribunalului.

CAPITOLUL 4

Funcționarea Tribunalului

Articolul 24

Datele, orele și locul ședințelor Tribunalului

(1)   Datele și orele ședințelor Tribunalului sunt stabilite de către președinte.

(2)   Tribunalul poate, pentru desfășurarea uneia sau mai multor ședințe determinate, să aleagă un alt loc decât acela al sediului său.

Articolul 25

Calendarul lucrărilor Tribunalului

(1)   Anul judecătoresc începe la data de 1 octombrie a anului calendaristic și se încheie la data de 30 septembrie a anului următor.

(2)   Datele vacanțelor judecătorești și lista zilelor de sărbătoare legală stabilite de Curtea de Justiție și publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene se aplică și Tribunalului.

(3)   Pe durata vacanțelor judecătorești, președinția Tribunalului este asigurată la locul în care acesta își are sediul, fie de către președintele Tribunalului, fie de către un președinte de cameră sau de către un alt judecător desemnat de președinte să îl înlocuiască. În caz de urgență, președintele Tribunalului poate convoca judecătorii.

(4)   Pentru motive întemeiate, Tribunalul poate acorda concedii judecătorilor.

Articolul 26

Cvorumul

Tribunalul este legal constituit numai cu respectarea următorului cvorum:

—

cinci judecători în cazul Plenului;

—

trei judecători în cazul camerei de cinci judecători și al camerelor de trei judecători, în conformitate cu articolul 17 al doilea paragraf din Statut.

Articolul 27

Absența sau împiedicarea unui judecător

(1)   Dacă, în urma unui caz de absență sau de împiedicare a unui judecător, cvorumul nu este întrunit, președintele amână ședința până la încetarea cazului de absență sau de împiedicare.

(2)   De asemenea, în vederea întrunirii cvorumului în cadrul unei camere, președintele poate, dacă buna administrare a justiției impune aceasta, să dispună ca din compunerea completului să facă parte un alt judecător din aceeași cameră sau, dacă nu este posibil, să propună președintelui Tribunalului desemnarea unui judecător din cadrul altei camere. Judecătorul înlocuitor este desemnat prin rotație, potrivit ordinii inverse celei prevăzute la articolul 6.

(3)   Dacă, ulterior ședinței, completul de judecată se compune potrivit alineatului precedent, se redeschide faza orală a procedurii, cu excepția cazului în care Tribunalul decide, cu acordul părților și pentru a fi în măsură să se pronunțe asupra cauzei într-un termen rezonabil, să nu organizeze o nouă ședință. Redeschiderea fazei orale a procedurii este obligatorie atunci când cazul de absență sau de împiedicare privește doi sau mai mulți judecători care au participat la ședința de audiere a pledoariilor.

Articolul 28

Absența sau împiedicarea unui judecător din cadrul camerei de cinci judecători intervenită anterior ședinței

Dacă, în cadrul camerei de cinci judecători, anterior ședinței, intervine un caz de absență sau de împiedicare, președintele Tribunalului desemnează un alt judecător, prin rotație, potrivit ordinii inverse celei stabilite la articolul 6. Cu toate acestea, ședința se poate desfășura, sub condiția întrunirii cvorumului, chiar dacă numărul de cinci judecători nu poate fi atins.

Articolul 29

Modalitățile de deliberare

(1)   Deliberările Tribunalului sunt și rămân secrete.

(2)   Fără a aduce atingere articolului 27 alineatul (3), în cazul în care s-a organizat o ședință de audiere a pledoariilor, numai judecătorii care participă la aceasta iau parte la deliberări.

(3)   Fiecare judecător care a participat la deliberări își exprimă părerea și o motivează.

(4)   Concluziile adoptate în urma discuției finale de majoritatea judecătorilor determină decizia Tribunalului.

(5)   Atunci când deliberările Tribunalului privesc chestiuni administrative, grefierul asistă la acestea, în afară de cazul în care Tribunalul decide altfel.

Articolul 30

Numărul de judecători care participă la deliberări

Potrivit articolului 17 primul paragraf din Statut și articolului 5 primul paragraf din anexa I la același Statut, dacă, în cadrul camerei de cinci judecători sau în cadrul Plenului, ca urmare a unui caz de absență sau de împiedicare, numărul judecătorilor este par, judecătorul care este primul în ordinea inversă celei prevăzute la articolul 6 se abține să participe la deliberări, cu excepția cazului în care acesta este judecătorul raportor. În această din urmă ipoteză, se abține să participe la deliberări judecătorul care îl urmează imediat în rang în ordinea inversă menționată.

TITLUL II

DISPOZIȚII PROCEDURALE

CAPITOLUL 1

Dispoziții generale

Secțiunea 1

Agenții, consilierii și avocații

Articolul 31

Calitatea de agent, de consilier sau de avocat

(1)   În conformitate cu articolul 19 primul paragraf din Statut, agenții, consilierii și avocații care acționează pe seama unui stat membru sau a unei instituții au obligația să își justifice calitatea prin depunerea la grefă a unui document oficial sau a unui mandat eliberat de partea pe care o reprezintă sau o asistă.

(2)   În conformitate cu articolul 19 primul, al treilea și al patrulea paragraf din Statut, avocații au obligația să își justifice calitatea prin depunerea la grefă a unui document care să certifice că au dreptul să își exercite profesia în fața unei instanțe a unui stat membru sau a unui alt stat parte la Acordul privind Spațiul Economic European.

Articolul 32

Privilegii, imunități și facilități

(1)   Agenții, consilierii și avocații care compar în fața Tribunalului sau în fața unei autorități judiciare căreia Tribunalul i-a adresat o cerere de comisie rogatorie se bucură de imunitate pentru afirmațiile orale și înscrisurile depuse referitoare la cauză sau la părți.

(2)   De asemenea, agenții, consilierii și avocații se bucură de următoarele privilegii și facilități:

(a)

toate înscrisurile referitoare la procedură sunt exceptate de la percheziție și sechestru. În caz de contestație, funcționarii autorităților vamale sau ai poliției pot sigila înscrisurile în cauză, care sunt transmise apoi fără întârziere Tribunalului pentru a fi verificate în prezența grefierului și a persoanei interesate;

(b)

agenții, consilierii și avocații se bucură de libertate de deplasare în măsura necesară îndeplinirii sarcinilor lor.

(3)   Beneficiul privilegiilor, imunităților și facilităților menționate la alineatele (1) și (2) este recunoscut agenților, consilierilor și avocaților cu condiția respectării prealabile a formalităților prevăzute la articolul 31. La nevoie, grefierul Tribunalului le eliberează o legitimație. Validitatea acestei legitimații este limitată la o perioadă determinată, care poate fi prelungită sau restrânsă în funcție de durata procedurii.

Articolul 33

Ridicarea imunității

(1)   Privilegiile, imunitățile și facilitățile menționate la articolul 32 sunt acordate exclusiv în interesul bunei desfășurări a procedurii.

(2)   Tribunalul poate ridica imunitatea în cazul în care consideră că această măsură nu împiedică buna desfășurare a procedurii.

Tribunalul decide după ascultarea agentului, a consilierului sau a avocatului în cauză.

Articolul 34

Excluderea din procedură

(1)   În cazul în care Tribunalul apreciază conduita unui agent, a unui consilier sau a unui avocat în fața Tribunalului ca fiind incompatibilă cu demnitatea Tribunalului sau cu exigențele unei bune administrări a justiției sau că agentul, consilierul ori avocatul în cauză uzează de drepturile pe care le are în virtutea funcției sale în alte scopuri decât acelea pentru care îi sunt recunoscute aceste drepturi, Tribunalul îl informează pe cel în cauză în legătură cu acest fapt. Președintele Tribunalului poate informa despre aceasta autoritățile competente în fața cărora persoana în cauză este ținută să răspundă; o copie a scrisorii adresate autorităților respective este transmisă persoanei în cauză.

(2)   Pentru aceleași motive, Tribunalul poate oricând, prin ordonanță motivată, după ascultarea persoanei în cauză, să decidă să excludă din procedură un agent, un consilier sau un avocat. Această ordonanță este imediat executorie.

(3)   În cazul în care un agent, un consilier sau un avocat este exclus din procedură, aceasta se suspendă până la expirarea termenului stabilit de către președinte în scopul de a permite părții interesate să desemneze un alt agent, consilier sau avocat.

(4)   Deciziile luate în aplicarea prevederilor prezentului articol pot fi revocate.

Articolul 35

Profesorii

Prevederile prezentei secțiuni se aplică în mod corespunzător profesorilor care au dreptul de a pleda în fața Tribunalului potrivit articolului 19 din Statut.

Secțiunea 2

Notificările

Articolul 36

Notificările

(1)   Notificările prevăzute de prezentul regulament se efectuează prin grija grefierului la domiciliul ales al destinatarului, fie prin expedierea prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, fie prin înmânare contra unei dovezi de primire. Copiile originalului care trebuie notificat se întocmesc și se certifică pentru conformitate cu originalul de către grefier, cu excepția cazului în care acestea au fost depuse de părți în condițiile prevăzute la articolul 45 alineatul (2) al doilea paragraf.

(2)   Atunci când destinatarul a consimțit să primească notificările prin fax, notificarea oricărui act de procedură, inclusiv a hotărârilor și a ordonanțelor Tribunalului, se efectuează prin transmiterea unei copii a înscrisului printr-un asemenea mijloc.

(3)   În cazul în care, din motive tehnice sau din cauza naturii sau a volumului actului, o astfel de transmitere nu poate avea loc, actul se notifică, în absența alegerii de domiciliu de către destinatar, la adresa acestuia din urmă potrivit modalităților prevăzute la alineatul (1). Destinatarul este informat cu privire la aceasta prin fax. În acest caz, se consideră că o scrisoare recomandată a fost înmânată destinatarului în a zecea zi de la data depunerii acestei trimiteri la oficiul poștal al locului în care Tribunalul își are sediul, cu excepția cazului în care se dovedește prin confirmare de primire că scrisoarea a fost primită la o altă dată sau a cazului în care destinatarul îl informează pe grefier, în termen de trei săptămâni de la data informării prin fax, că notificarea nu i-a parvenit.

(4)   Tribunalul poate stabili, prin decizie, condițiile în care un act de procedură poate fi notificat pe cale electronică. Această decizie se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Secțiunea 3

Termenele

Articolul 37

Calculul termenelor

(1)   Termenele procedurale prevăzute de tratate, de Statut, de Statutul funcționarilor și de prezentul regulament se calculează după cum urmează:

(a)

în cazul unui termen pe zile, pe săptămâni, pe luni sau pe ani care începe să curgă de la momentul producerii unui eveniment sau al efectuării unui act, ziua producerii evenimentului sau a efectuării actului nu intră în calculul acelui termen;

(b)

un termen pe săptămâni, pe luni sau pe ani expiră la sfârșitul zilei care, în ultima săptămână, în ultima lună sau în ultimul an, are aceeași denumire sau aceeași cifră cu ziua producerii evenimentului sau a efectuării actului de la care începe să curgă termenul. În cazul unui termen pe luni sau pe ani, dacă ziua corespunzătoare expirării termenului nu există în ultima lună, termenul expiră la sfârșitul ultimei zile a acestei luni;

(c)

în cazul unui termen pe luni și pe zile, se socotesc în primul rând lunile întregi și apoi zilele;

(d)

termenele includ sâmbetele, duminicile și zilele de sărbătoare legală prevăzute la articolul 25 alineatul (2);

(e)

termenele nu se suspendă pe parcursul vacanțelor judecătorești.

(2)   În cazul în care termenul, prelungit în conformitate cu articolul 38, expiră într-o sâmbătă, într-o duminică sau într-o zi de sărbătoare legală, acesta se prelungește până la sfârșitul zilei lucrătoare care urmează.

Articolul 38

Termenul pentru considerente de distanță

Termenele procedurale se prelungesc pentru considerente de distanță, în mod invariabil, cu zece zile.

Articolul 39

Stabilirea și prelungirea termenelor

(1)   Datele sau termenele de depunere a actelor de procedură care nu sunt stabilite de Statutul funcționarilor sau de prezentul regulament sunt hotărâte de președinte. Acesta din urmă le poate de asemenea prelungi.

Prin derogare de la primul paragraf, datele sau termenele de depunere a răspunsurilor la măsurile de organizare a procedurii decise de judecătorul raportor în temeiul articolului 69 alineatul (2) sunt stabilite și, dacă este cazul, prelungite de acesta din urmă.

(2)   Președintele sau judecătorul raportor, în cazul prevăzut la alineatul (1) al doilea paragraf, poate delega grefierului stabilirea sau prelungirea anumitor termene pe care are competența de a le hotărî sau de a le prelungi în temeiul prezentului regulament.

(3)   Tribunalul decide, după ascultarea părților, dacă nerespectarea datelor sau a termenelor care nu sunt stabilite de Statutul funcționarilor sau de prezentul regulament determină inadmisibilitatea actului sau a răspunsului în cauză.

Primul paragraf este aplicabil în mod corespunzător nerespectării termenului prevăzut la articolul 88 alineatul (3) primul paragraf pentru depunerea memoriului în intervenție.

Secțiunea 4

Modalitățile de examinare a cauzelor

Articolul 40

Modalitățile de examinare a cauzelor

(1)   Fără a aduce atingere dispozițiilor speciale prevăzute de Statut sau de prezentul regulament, procedura în fața Tribunalului cuprinde o fază scrisă și o fază orală.

(2)   Prin derogare de la alineatul (1), o cauză poate să fie judecată potrivit uneia dintre procedurile prevăzute în capitolul 4 din prezentul titlu. Tribunalul poate de asemenea oricând să încerce să faciliteze soluționarea amiabilă a litigiului.

Articolul 41

Ordinea examinării cauzelor

(1)   Tribunalul examinează cauzele cu care este sesizat în ordinea în care sunt pregătite în vederea soluționării.

(2)   Ținând seama de împrejurări speciale, după ascultarea părților, președintele poate dispune examinarea cu prioritate a unei cauze, îndeosebi atunci când aceasta este susceptibilă să fie examinată drept cauză-pilot dintr-un grup de cauze care ridică, într-un context factual analog, una sau mai multe probleme de drept identice.

La nevoie, președintele înaintează această chestiune președintelui Tribunalului.

(3)   După ascultarea părților, președintele, ținând seama de împrejurări speciale, îndeosebi cu scopul de a facilita soluționarea amiabilă a litigiului, poate, din oficiu sau la cererea unei părți, să dispună amânarea examinării unei cauze la o dată ulterioară.

Articolul 42

Cazurile de suspendare și procedura

(1)   Fără a aduce atingere articolului 125 alineatul (5), articolului 126 alineatul (4) și articolului 127 alineatul (6), o procedură pendinte poate fi suspendată:

(a)

în cazul în care Tribunalul și fie Tribunalul Uniunii Europene, fie Curtea de Justiție sunt sesizate cu judecarea unor cauze care se referă la aceeași chestiune de interpretare sau care pun în discuție validitatea aceluiași act;

(b)

în cazul în care pe rolul Tribunalului Uniunii Europene se află un recurs declarat împotriva unei decizii a Tribunalului prin care se soluționează parțial fondul unui litigiu, prin care se pune capăt unui incident de procedură referitor la o excepție de necompetență sau de inadmisibilitate ori prin care se respinge o intervenție;

(c)

în cazul în care Tribunalul este sesizat cu cauze care ridică, într-un context factual analog, una sau mai multe probleme de drept identice, iar una sau mai multe dintre ele sunt susceptibile să fie examinate drept cauze-pilot;

(d)

la cererea părților sau a uneia dintre ele;

(e)

în alte cazuri particulare, atunci când buna administrare a justiției impune aceasta.

(2)   Președintele decide după ascultarea părților. El poate înainta această chestiune Tribunalului. În caz de obiecție, se dispune cu privire la suspendarea procedurii prin ordonanță motivată.

(3)   Decizia de reluare a procedurii înainte de expirarea suspendării, precum și decizia prevăzută la articolul 43 alineatul (3) se adoptă potrivit acelorași modalități.

Articolul 43

Durata și efectele suspendării

(1)   Suspendarea procedurii produce efecte la data indicată în decizia sau în ordonanța de suspendare ori, în lipsa unei asemenea mențiuni, la data adoptării acestei decizii sau a acestei ordonanțe.

(2)   Pe durata suspendării, niciun termen procedural nu expiră, cu excepția termenului prevăzut la articolul 86 alineatul (1) pentru depunerea cererii de intervenție.

(3)   Atunci când decizia sau ordonanța de suspendare nu stabilește durata acesteia, suspendarea încetează la data indicată în decizia sau în ordonanța de reluare a procedurii ori, în lipsa unei asemenea mențiuni, la data adoptării acestei din urmă decizii sau ordonanțe.

(4)   De la data reluării procedurii după suspendare, termenele procedurale întrerupte se înlocuiesc cu termene noi, care încep să curgă de la data acestei reluări.

Articolul 44

Conexarea, disjungerea și disocierea

(1)   Două sau mai multe cauze pot fi reunite, din motive de conexitate, pentru buna desfășurare a fazei scrise sau orale a procedurii sau în vederea adoptării deciziei prin care se finalizează judecata.

Conexarea se decide oricând, după ascultarea părților, de către președinte. În caz de obiecție, conexarea se decide prin ordonanță motivată. Președintele poate înainta această chestiune Tribunalului.

(2)   În condițiile prevăzute la alineatul (1) al doilea paragraf, președintele poate să disjungă cauzele conexate în prealabil sau să disocieze cazul unuia sau mai multor reclamanți care, împreună cu alții, au formulat o acțiune colectivă.

(3)   Reprezentanții părților din cauzele conexate pot consulta la grefă actele de procedură notificate părților din celelalte cauze conexate. Cu toate acestea, fără a aduce atingere articolului 47 alineatele (1) și (2), președintele poate, la cererea unei părți, să excludă de la consultare înscrisurile secrete sau confidențiale.

Secțiunea 5

Actele de procedură, înscrisurile și mijloacele materiale de probă

Articolul 45

Depunerea actelor de procedură

(1)   Toate actele de procedură se datează. În privința termenelor procedurale, sunt luate în considerare numai data și ora depunerii originalului la grefă.

Fiecărui act de procedură i se anexează un dosar care conține înscrisurile și mijloacele materiale de probă invocate în susținerea acestuia și un opis al acestor înscrisuri și mijloace materiale de probă.

În cazul în care la actul de procedură se anexează un înscris sau un mijloc material de probă doar în extras din cauza volumului său, la grefă se depune înscrisul sau mijlocul material de probă complet sau o copie completă a acestuia.

Instituțiile depun, în plus, în termenele stabilite de Tribunal, traduceri ale actelor de procedură redactate de către acestea în celelalte limbi prevăzute la articolul 1 din Regulamentul nr. 1 al Consiliului din 15 aprilie 1958 de stabilire a regimului lingvistic al Comunității Economice Europene.

(2)   Originalul în format hârtie al oricărui act de procedură trebuie să poarte semnătura manuscrisă a agentului sau a avocatului părții.

Acest act, însoțit de toate anexele menționate în cuprinsul său, se depune împreună cu cinci copii pentru Tribunal și cu atâtea copii câte părți sunt în cauză. Aceste copii sunt certificate pentru conformitate cu originalul de către partea care le depune.

Prin derogare de la alineatul (1) primul paragraf a doua teză, data și ora la care o copie a originalului semnat al unui act de procedură, inclusiv opisul înscrisurilor și mijloacelor materiale de probă prevăzut la alineatul (1) al doilea paragraf, parvine grefei prin fax se consideră că respectă termenele procedurale cu condiția ca originalul semnat al actului, însoțit de anexele și de copiile prevăzute la alineatul (1) al doilea paragraf, să fie depus la grefă în cel mult 10 zile de la primirea copiei originalului. Articolul 38 nu se aplică în privința acestui termen de 10 zile.

(3)   Tribunalul stabilește, prin decizie, condițiile în care un act de procedură transmis grefei pe cale electronică este considerat a fi originalul acelui act. Această decizie se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 46

Întinderea actelor de procedură

Fără a aduce atingere unor dispoziții speciale prevăzute de prezentul regulament, Tribunalul poate stabili, prin decizie adoptată în conformitate cu articolului 132, întinderea maximală a actelor de procedură depuse în fața sa. Această decizie se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 47

Confidențialitatea înscrisurilor și a mijloacelor materiale de probă

(1)   Sub rezerva articolului 44 alineatul (3) și a articolului 87 alineatul (3), Tribunalul ia în considerare doar înscrisurile și mijloacele materiale de probă pe care agenții, consilierii ori avocații părților le-au putut consulta și asupra cărora și-au putut exprima punctul de vedere.

(2)   În cazul în care Tribunalul trebuie să verifice caracterul confidențial, în privința uneia sau mai multor părți, al unui înscris care poate fi pertinent în vederea pronunțării asupra unui litigiu, acel înscris nu este comunicat părților înaintea finalizării acestei verificări.

(3)   În cazul în care o instituție a refuzat accesul la un înscris care a fost depus în cadrul unei acțiuni privind legalitatea acestui refuz, aflată pe rolul Tribunalului, acel înscris nu se comunică celorlalte părți.

Articolul 48

Anonimatul

(1)   La introducerea acțiunii, reclamantul este informat cu privire la faptul că deciziile Tribunalului fac obiectul unei publicări pe internet. Din oficiu sau ca urmare a unei cereri motivate în acest sens, Tribunalul omite indicarea numelui reclamantului și, la nevoie, a altor date în publicațiile Tribunalului dacă acest anonimat este justificat de motive temeinice.

Primul paragraf se aplică în mod corespunzător intervenienților persoane fizice.

(2)   Din oficiu sau ca urmare a unei cereri motivate în acest sens, Tribunalul poate omite, în înscrisurile care provin de la Tribunal, indicarea numelor altor persoane sau entități menționate în cadrul procedurii ori a anumitor date care le privesc dacă există motive temeinice care justifică păstrarea confidențialității în privința identității acestor persoane sau entități ori asupra conținutului acestor date.

CAPITOLUL 2

Procedura ordinară

Secțiunea 1

Faza scrisă a procedurii

Articolul 49

Regula generală

Faza scrisă a procedurii cuprinde depunerea cererii introductive și a memoriului în apărare, precum și, în condițiile prevăzute la articolul 55, depunerea unui memoriu în replică și a unui memoriu în duplică.

Articolul 50

Cererea introductivă

(1)   Cererea introductivă prevăzută la articolul 21 din Statut cuprinde:

(a)

numele și domiciliul reclamantului;

(b)

indicarea calității și a adresei semnatarului;

(c)

indicarea părții împotriva căreia este formulată cererea introductivă;

(d)

obiectul litigiului și concluziile reclamantului;

(e)

o expunere clară a faptelor pertinente prezentate în ordine cronologică, precum și o expunere distinctă, precisă și structurată a motivelor și a argumentelor de drept invocate;

(f)

propunerea de probe, dacă este necesar.

(2)   La cererea introductivă se anexează, dacă este necesar:

(a)

actul a cărui anulare se solicită;

(b)

reclamația la care se referă articolul 90 alineatul (2) din Statutul funcționarilor și decizia prin care se soluționează reclamația, cu arătarea datelor de introducere a reclamației și de comunicare a deciziei.

(3)   Pentru buna desfășurare a procedurii, cererea introductivă cuprinde:

—

menționarea domiciliului ales, cu indicarea numelui persoanei care este autorizată să primească toate notificările;

—

sau indicarea consimțământului avocatului reclamantului de a primi notificările pe calea electronică prevăzută la articolul 36 alineatul (4) ori prin fax;

—

sau indicarea celor trei modalități de efectuare a notificărilor prevăzute mai sus.

(4)   În cazul în care cererea introductivă nu îndeplinește condițiile prevăzute la alineatul (3) și atât timp cât această neregularitate nu este îndreptată, toate notificările efectuate în vederea îndeplinirii procedurii, destinate părții interesate, se realizează prin scrisoare recomandată adresată reprezentantului părții. Prin derogare de la articolul 36 alineatul (1), notificarea se consideră legal îndeplinită prin depunerea scrisorii recomandate la oficiul poștal al localității unde își are sediul Tribunalul.

(5)   Avocatul reclamantului are obligația de a anexa la cererea introductivă documentul prevăzut la articolul 31 alineatul (2).

(6)   În cazul în care cererea introductivă nu îndeplinește condițiile enumerate la articolul 45 alineatul (1) al doilea și al treilea paragraf, la articolul 45 alineatul (2) al doilea paragraf, la articolul 46 sau la alineatul (1) literele (a), (b) și (c), la alineatul (2) sau la alineatul (5) ale prezentului articol, grefierul stabilește un termen pentru ca reclamantul să îndrepte neregularitatea cererii. În cazul în care, în termenul stabilit în acest scop, reclamantul nu procedează la îndreptarea neregularității, Tribunalul decide dacă nerespectarea acestor cerințe determină inadmisibilitatea cererii introductive pentru neîndeplinirea condițiilor de formă.

Articolul 51

Notificarea cererii introductive și publicarea avizului în Jurnalul Oficial

(1)   Cererea introductivă se notifică pârâtului. În cazurile prevăzute la articolul 50 alineatul (6), notificarea se face imediat după îndreptarea neregularității sau, dacă reclamantul nu procedează la îndreptarea acesteia, imediat după declararea admisibilității cererii de către Tribunal.

(2)   În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene se publică un aviz care indică data depunerii cererii introductive, pârâtul, obiectul și descrierea litigiului, precum și concluziile cererii introductive.

Articolul 52

Atribuirea inițială a cauzei unui complet de judecată

Imediat după depunerea cererii introductive, președintele Tribunalului atribuie cauza unei camere de trei judecători potrivit criteriilor prevăzute la articolul 13 alineatul (2).

Pentru fiecare cauză atribuită unei camere, președintele acesteia propune președintelui Tribunalului desemnarea unui judecător raportor; președintele Tribunalului decide cu privire la această propunere.

Articolul 53

Memoriul în apărare

(1)   În termen de două luni de la notificarea cererii introductive, pârâtul depune un memoriu în apărare. Memoriul în apărare cuprinde:

(a)

numele și domiciliul pârâtului;

(b)

indicarea calității și a adresei semnatarului;

(c)

concluziile pârâtului;

(d)

cadrul juridic al cauzei, o expunere clară a faptelor pertinente prezentate într-o ordine cronologică, precum și o expunere distinctă, precisă și structurată a motivelor și a argumentelor de drept invocate;

(e)

propunerea de probe, dacă este necesar.

(2)   Prevederile articolului 50 alineatele (3) și (4) se aplică în mod corespunzător.

(3)   Agentul care îl reprezintă pe pârât, precum și consilierul sau avocatul care îl asistă au obligația să depună, cel târziu odată cu memoriul în apărare, documentele prevăzute la articolul 31.

La memoriul în apărare se anexează textele nepublicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene care formează cadrul juridic al cauzei, cu menționarea datelor de adoptare, de intrare în vigoare și, dacă este cazul, de abrogare a acestora.

(4)   În cazul în care memoriul în apărare nu îndeplinește condițiile enumerate la articolul 45 alineatul (1) al doilea-al patrulea paragraf, la articolul 45 alineatul (2) al doilea paragraf, la articolul 46 sau la alineatul (3) al prezentului articol, grefierul stabilește un termen pentru ca pârâtul să îndrepte neregularitatea memoriului. În cazul în care, în termenul stabilit în acest scop, pârâtul nu procedează la îndreptarea neregularității, Tribunalul decide dacă nerespectarea acestor cerințe determină inadmisibilitatea memoriului pentru neîndeplinirea condițiilor de formă.

(5)   În împrejurări excepționale, termenul prevăzut la alineatul (1) poate fi prelungit de către președinte la cererea corespunzător motivată a pârâtului sau din oficiu, în interesul unei bune administrări a justiției.

Articolul 54

Transmiterea de înscrisuri

Atunci când Parlamentul European, Consiliul sau Comisia Europeană nu sunt părți într-o cauză, Tribunalul le transmite o copie a cererii introductive și a memoriului în apărare, cu excluderea anexelor la aceste înscrisuri, pentru a le permite să constate dacă se invocă inaplicabilitatea unuia dintre actele lor în temeiul articolului 277 TFUE.

Articolul 55

Al doilea schimb de memorii

(1)   În temeiul articolului 7 alineatul (3) din anexa I la Statut, Tribunalul poate, din oficiu sau la cererea motivată a reclamantului, să decidă că este necesar un al doilea schimb de memorii în vederea completării dosarului.

(2)   Tribunalul poate limita al doilea schimb de memorii la problemele de drept sau de fapt pe care le precizează.

(3)   În cazul în care memoriul nu îndeplinește condițiile enumerate la articolul 45 alineatul (1) al doilea-al patrulea paragraf, la articolul 45 alineatul (2) al doilea paragraf sau la articolul 46 ori la alineatul (2) al prezentului articol, grefierul stabilește un termen pentru ca partea interesată să îndrepte neregularitatea memoriului. În cazul în care, în termenul stabilit în acest scop, partea interesată nu procedează la îndreptarea neregularității, Tribunalul decide dacă nerespectarea acestor cerințe determină inadmisibilitatea memoriului pentru neîndeplinirea condițiilor de formă.

Secțiunea 2

Motivele și probele în cursul procedurii

Articolul 56

Motivele noi

(1)   Invocarea de motive noi după primul schimb de memorii este interzisă, cu excepția cazului în care acestea se întemeiază pe elemente de fapt și de drept care au apărut în cursul procedurii.

(2)   În cazul în care, în cursul procedurii, o parte invocă un motiv nou, președintele, după expirarea termenelor obișnuite de procedură, pe baza raportului judecătorului raportor, poate acorda celeilalte părți un termen pentru a răspunde cu privire la motivul respectiv.

(3)   Tribunalul se pronunță asupra admisibilității motivelor noi prin decizia prin care se finalizează judecata.

Articolul 57

Probele noi și propunerile noi de probe

Părțile mai pot depune sau propune probe în sprijinul argumentației lor până la închiderea ședinței, cu condiția ca întârzierea cu care s-au depus ori s-au propus probele să fie temeinic justificată. Celorlalte părți li se acordă posibilitatea de a-și exprima poziția cu privire la aceste elemente.

Secțiunea 3

Raportul preliminar

Articolul 58

Raportul preliminar

(1)   Atunci când se închide faza scrisă a procedurii, președintele stabilește data la care judecătorul raportor prezintă Tribunalului un raport preliminar.

(2)   Raportul preliminar cuprinde propuneri cu privire la necesitatea luării în cauză a unor măsuri de organizare a procedurii sau a unor măsuri de cercetare judecătorească, cu privire la eventuala omitere a ședinței, cu privire la posibilitățile de soluționare amiabilă a litigiului, precum și cu privire la eventuala trimitere a cauzei Plenului, camerei de cinci judecători sau judecătorului raportor care să hotărască în calitate de judecător unic.

(3)   Tribunalul decide cu privire la măsurile ce se impun a fi luate ca urmare a propunerilor judecătorului raportor.

Secțiunea 4

Faza orală a procedurii

Articolul 59

Organizarea ședinței

(1)   Fără a aduce atingere prevederilor speciale ale prezentului regulament care permit Tribunalului să se pronunțe prin ordonanță și sub rezerva alineatului (2) al prezentului articol, procedura în fața Tribunalului implică o ședință.

(2)   Atunci când a avut loc un al doilea schimb de memorii, iar Tribunalul consideră că organizarea unei ședințe nu este necesară, acesta poate decide, cu acordul părților, să se pronunțe fără organizarea unei ședințe.

Articolul 60

Data ședinței

Președintele stabilește data ședinței.

Articolul 61

Ședința comună de audiere a pledoariilor

Atunci când similitudinile existente între mai multe cauze o permit, Tribunalul poate decide să organizeze o ședință de audiere a pledoariilor comună pentru aceste cauze.

Articolul 62

Neparticiparea părților la ședință

(1)   Reprezentanții părților, convocați în mod corespunzător la ședință, au obligația să informeze Tribunalul în timp util în legătură cu neparticiparea lor la aceasta.

Neparticiparea nejustificată a unui reprezentant al unei părți convocat în mod corespunzător nu împiedică organizarea ședinței.

(2)   În cazul în care reprezentanții tuturor părților au indicat că nu vor asista la ședință, Tribunalul poate decide închiderea fazei orale a procedurii.

Articolul 63

Desfășurarea ședinței

(1)   Dezbaterile sunt deschise și conduse de președinte, care exercită poliția ședinței.

(2)   Dezbaterile desfășurate în ședință secretă, în conformitate cu articolul 31 din Statut, nu se fac publice.

(3)   Părțile pot pleda numai prin intermediul agentului sau al avocatului lor.

(4)   Președintele și fiecare judecător pot, pe parcursul dezbaterilor:

(a)

să pună întrebări agenților, consilierilor sau avocaților părților;

(b)

să solicite părților să se pronunțe personal cu privire la anumite aspecte ale litigiului.

Articolul 64

Închiderea și redeschiderea fazei orale

(1)   La sfârșitul dezbaterilor, președintele pronunță închiderea fazei orale a procedurii.

(2)   Tribunalul poate dispune redeschiderea fazei orale a procedurii.

Articolul 65

Procesul-verbal al ședinței

Grefierul întocmește un proces-verbal al fiecărei ședințe. Acest proces-verbal se semnează de către președinte și de către grefier. El constituie act autentic și este notificat părților.

Articolul 66

Înregistrarea ședinței

La cererea corespunzător motivată a unei părți, președintele îi poate încuviința să asculte, în localurile Tribunalului, banda sonoră a ședinței în limba folosită de orator în cursul acesteia.

CAPITOLUL 3

Măsurile de organizare a procedurii și activitățile de cercetare judecătorească

Secțiunea 1

Obiectivele

Articolul 67

Obiectivele

Măsurile de organizare a procedurii și activitățile de cercetare judecătorească urmăresc să asigure pregătirea cauzelor pentru judecată în cele mai bune condiții, buna desfășurare a fazei scrise sau orale a procedurii, precum și facilitarea administrării probelor și a soluționării litigiilor.

Secțiunea 2

Măsurile de organizare a procedurii

Articolul 68

Obiectul

Măsurile de organizare a procedurii pot consta în special în:

(a)

punerea de întrebări părților;

(b)

solicitarea adresată părților de a se pronunța, în scris sau oral, cu privire la anumite aspecte ale litigiului și, în special, de a-și preciza concluziile, precum și motivele și argumentele, sau de a clarifica aspectele în litigiu;

(c)

solicitarea de informații părților;

(d)

solicitarea adresată părților de a prezenta înscrisuri sau orice mijloc material de probă referitor la cauză;

(e)

invitarea participanților la ședință să își concentreze pledoariile mai ales asupra unuia sau mai multor aspecte determinate;

(f)

convocarea la întâlniri a părților.

Articolul 69

Procedura

(1)   Măsurile de organizare a procedurii pot fi adoptate sau modificate în orice stadiu al procedurii. Dacă este cazul, ele se dispun din oficiu.

(2)   Măsurile de organizare a procedurii se dispun de către judecătorul raportor, cu excepția cazului în care acesta înaintează chestiunea Tribunalului în considerarea întinderii măsurilor avute în vedere sau a importanței acestora pentru soluționarea litigiului.

(3)   Fiecare parte poate să propună adoptarea sau modificarea unor măsuri de organizare a procedurii.

(4)   Părțile sunt înștiințate cu privire la măsurile de organizare a procedurii prin grija grefierului.

(5)   În cazul în care observațiile scrise ale părților nu îndeplinesc condițiile enumerate la articolul 45 alineatul (1) al doilea-al patrulea paragraf, la articolul 45 alineatul (2) al doilea paragraf sau la articolul 46, grefierul stabilește un termen pentru ca partea interesată să îndrepte neregularitatea acestora. În cazul în care, în termenul stabilit în acest scop, partea interesată nu procedează la îndreptarea neregularității, Tribunalul decide dacă nerespectarea acestor cerințe determină inadmisibilitatea observațiilor menționate pentru neîndeplinirea condițiilor de formă.

Secțiunea 3

Activitățile de cercetare judecătorească

Articolul 70

Obiectul

Fără a aduce atingere prevederilor articolelor 24 și 25 din Statut, activitățile de cercetare judecătorească cuprind:

(a)

înfățișarea personală a părților;

(b)

solicitarea de informații terților;

(c)

solicitarea adresată terților de a prezenta înscrisuri sau orice mijloc material de probă referitor la cauză;

(d)

proba testimonială;

(e)

expertiza;

(f)

cercetarea la fața locului;

(g)

solicitarea adresată unei părți de a prezenta înscrisuri sau orice mijloc material de probă referitor la cauză atunci când această parte refuză să se conformeze unei măsuri de organizare a procedurii adoptate în acest scop.

Articolul 71

Procedura

(1)   Măsurile de cercetare judecătorească necesare pentru soluționarea litigiului pot fi adoptate sau modificate în orice stadiu al procedurii. Tribunalul dispune în privința acestora, dacă este cazul, din oficiu.

(2)   Fiecare parte poate să propună adoptarea sau modificarea unor măsuri de cercetare judecătorească, indicând cu precizie obiectul lor și motivele de natură să le justifice. Înainte de a se putea lua aceste măsuri, celelalte părți sunt ascultate.

(3)   Atunci când împrejurările procedurii impun aceasta, părțile sunt invitate să își prezinte observațiile asupra activităților avute în vedere de Tribunal și menționate la articolul 70 literele (a), (b), (c) și (g).

(4)   Decizia privind:

—

activitățile menționate la articolul 70 literele (a), (b) și (c) este adusă la cunoștința părților prin grija grefierului;

—

activitățile menționate la articolul 70 literele (d), (e) și (f) este luată, după ascultarea părților, prin ordonanță care stabilește faptele ce trebuie dovedite;

—

activitatea menționată la articolul 70 litera (g) este adoptată prin ordonanță.

(5)   Dacă decide efectuarea unei activități de cercetare judecătorească și dacă nu procedează în mod nemijlocit la aceasta, Tribunalul însărcinează judecătorul raportor cu efectuarea ei.

(6)   Părțile pot asista la activitățile de cercetare judecătorească.

(7)   O parte poate să facă oricând proba contrară sau să completeze probatoriul solicitat.

Articolul 72

Citarea martorilor

Martorii a căror audiere este considerată necesară sunt citați de către Tribunal. Ordonanța prevăzută la articolul 71 alineatul (4) a două liniuță cuprinde:

(a)

numele, prenumele, calitatea și adresa martorilor;

(b)

data și locul audierii;

(c)

indicarea faptelor în legătură cu care martorii trebuie să fie ascultați;

(d)

după caz, precizarea dispozițiilor adoptate în conformitate cu articolul 78 de Tribunal cu privire la rambursarea cheltuielilor efectuate de martori și sancțiunile aplicabile martorilor care nu se prezintă, în temeiul articolului 74.

Articolul 73

Audierea martorilor

(1)   După verificarea identității martorilor, președintele sau judecătorul raportor însărcinat de Tribunal să procedeze la audiere le pune în vedere martorilor să spună adevărul și le atrage atenția asupra consecințelor prevăzute de legislația lor națională în cazul încălcării acestei obligații.

(2)   Cu excepția cazului în care, după ascultarea părților, au fost dispensați în acest sens, martorii prestează, înainte de a depune mărturie, următorul jurământ:

„Jur că voi spune adevărul, tot adevărul și numai adevărul.”

(3)   Martorii sunt audiați de Tribunal sau de către judecătorul raportor, părțile fiind citate. După depunerea mărturiei, Tribunalul sau judecătorul raportor poate, la solicitarea părților sau din oficiu, să pună întrebări martorilor.

Agenții, consilierii sau avocații părților, cu încuviințarea președintelui sau a judecătorului raportor, pot pune întrebări martorilor.

(4)   Grefierul întocmește un proces-verbal în care este redată depoziția martorilor.

Procesul-verbal se semnează de către președinte sau de către judecătorul raportor, precum și de către grefier. În prealabil, trebuie să li se dea posibilitatea martorilor să verifice conținutul procesului-verbal și să îl semneze.

Procesul-verbal constituie act autentic și este notificat părților.

Articolul 74

Obligațiile martorilor

(1)   Martorii legal citați sunt obligați să dea curs citației și să se prezinte la ședință.

(2)   În cazul în care, fără motive temeinice, un martor legal citat nu se prezintă în fața Tribunalului, acesta poate să îi aplice o sancțiune pecuniară de cel mult 5 000 de euro și să dispună o nouă citare a martorului pe cheltuiala acestuia.

(3)   Aceeași sancțiune poate fi aplicată martorului care, fără motive temeinice, refuză să depună mărturie sau să presteze jurământ.

(4)   Martorul care, în fața Tribunalului, face dovada unor motive temeinice pe care nu le-a putut invoca în prealabil poate fi exonerat de sancțiunea pecuniară care i-a fost aplicată. Cuantumul sancțiunii pecuniare poate fi redus la cererea martorului în cazul în care acesta dovedește că este disproporționat în raport cu veniturile sale.

Articolul 75

Expertiza

(1)   Prin ordonanța de numire a expertului, Tribunalul precizează obiectivele expertizei și stabilește un termen pentru depunerea raportului.

(2)   Expertului i se comunică o copie a ordonanței, precum și a tuturor înscrisurilor necesare îndeplinirii sarcinii sale. Acestuia i se pune în vedere să spună adevărul și să își îndeplinească sarcina potrivit conștiinței și cu deplină imparțialitate și i se atrage atenția asupra consecințelor prevăzute de legislația sa națională în caz de încălcare a acestor obligații.

(3)   Expertul se află sub controlul judecătorului raportor, care poate asista la operațiunile de expertiză și care este informat cu privire la derularea sarcinilor încredințate expertului.

(4)   La solicitarea expertului, Tribunalul poate dispune audierea unor martori, care sunt ascultați în conformitate cu prevederile articolului 73.

(5)   Expertul se poate pronunța doar în limitele obiectivelor care i-au fost încredințate în mod expres.

(6)   Cu excepția cazului în care, după ascultarea părților, a fost dispensat de Tribunal în acest sens, expertul prestează, la depunerea raportului, următorul jurământ:

„Jur că mi-am îndeplinit misiunea potrivit conștiinței și cu deplină imparțialitate.”

(7)   După depunerea raportului și notificarea sa părților, Tribunalul poate dispune ascultarea expertului, părțile fiind citate.

(8)   Președintele și fiecare judecător pot pune întrebări expertului. Cu încuviințarea președintelui, reprezentanții părților îi pot pune întrebări expertului.

(9)   Grefierul întocmește un proces-verbal în care este redată depoziția expertului. Procesul-verbal se semnează de către președinte sau de către judecătorul raportor însărcinat cu audierea acestuia, precum și de către grefier. În prealabil, trebuie să i se dea posibilitatea expertului să verifice conținutul procesului-verbal și să îl semneze. Acest proces-verbal constituie act autentic și este notificat părților.

Articolul 76

Mărturia mincinoasă

(1)   În conformitate cu articolul 30 din Statut, Tribunalul poate decide să denunțe autorității competente, menționată în Regulamentul adițional la Regulamentul de procedură al Curții de Justiție, aparținând statului membru ale cărui instanțe sunt competente să sancționeze din punct de vedere penal, mărturia mincinoasă comisă sub jurământ în fața Tribunalului de către un martor sau expert.

(2)   Decizia Tribunalului se transmite prin grija grefierului. Aceasta descrie faptele și împrejurările pe care se întemeiază denunțul.

Articolul 77

Recuzarea unui martor sau a unui expert

(1)   În cazul în care una dintre părți recuză un martor sau un expert pentru incapacitate, pentru nedemnitate sau pentru orice alt motiv ori în cazul în care un martor sau un expert refuză să depună mărturie sau să presteze jurământ, Tribunalul dispune în mod corespunzător prin ordonanță motivată.

(2)   Recuzarea unui martor sau a unui expert se propune în termen de două săptămâni de la notificarea ordonanței în temeiul căreia este citat martorul sau prin care este numit expertul, printr-o cerere care indică motivele recuzării și probele propuse.

Articolul 78

Cheltuielile martorilor și ale experților

(1)   În cazul în care dispune audierea unor martori sau efectuarea unei expertize, Tribunalul poate solicita părților sau uneia dintre ele să consemneze la casieria Tribunalului o sumă de bani, al cărei cuantum este stabilit de Tribunal, care să garanteze acoperirea cheltuielilor martorilor sau ale experților.

(2)   Martorii și experții au dreptul la rambursarea cheltuielilor de deplasare și de ședere. Casieria Tribunalului le poate acorda un avans pentru aceste cheltuieli.

(3)   Martorii au dreptul la o despăgubire pentru beneficiul nerealizat, iar experții, la onorarii pentru lucrările lor. Aceste sume sunt plătite martorilor și experților de casieria Tribunalului, după îndeplinirea îndatoririlor sau a sarcinilor lor.

Articolul 79

Comisia rogatorie

(1)   Tribunalul poate, la cererea părților sau din oficiu, să dispună efectuarea unor comisii rogatorii pentru audierea unor martori sau a unor experți.

(2)   Comisia rogatorie se dispune prin ordonanță; aceasta cuprinde numele, prenumele, calitatea și domiciliul martorilor sau experților, indică faptele în legătură cu care vor fi ascultați martorii sau experții, menționează părțile, agenții, consilierii sau avocații părților, precum și domiciliul acestora și expune pe scurt obiectul litigiului.

(3)   Grefierul trimite ordonanța autorității competente aparținând statului membru pe teritoriul căruia trebuie audiați martorii sau experții, care este menționată în Regulamentul adițional la Regulamentul de procedură al Curții de Justiție. Dacă este cazul, grefierul anexează la ordonanță o traducere în limba sau în limbile oficiale ale statului membru destinatar.

Autoritatea desemnată în temeiul primului paragraf transmite ordonanța autorității judiciare competente potrivit dreptului intern.

Autoritatea judiciară competentă aduce la îndeplinire comisia rogatorie în conformitate cu prevederile dreptului său intern. După aducerea la îndeplinire, autoritatea judiciară competentă transmite autorității desemnate în temeiul primului paragraf ordonanța privind comisia rogatorie, înscrisurile rezultate din efectuarea acesteia și un borderou al cheltuielilor de judecată. Aceste înscrisuri se transmit grefierului.

(4)   Grefierul asigură efectuarea traducerii înscrisurilor în limba de procedură.

(5)   În cazul în care dispune efectuarea unei comisii rogatorii, Tribunalul poate solicita părților sau uneia dintre ele consemnarea la casieria Tribunalului a unei sume de bani, al cărei cuantum este stabilit de Tribunal, care să garanteze acoperirea cheltuielilor ocazionate de comisia rogatorie menționată.

CAPITOLUL 4

Excepțiile și incidentele

Articolul 80

Desesizarea

(1)   Tribunalul trimite cauza instanței competente, în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) din anexa I la Statut, atunci când constată că acțiunea cu care este sesizat este de competența Curții de Justiție sau a Tribunalului Uniunii Europene.

(2)   Tribunalul se pronunță prin ordonanță motivată.

Articolul 81

Acțiunile vădit nefondate sau vădit inadmisibile

Atunci când Tribunalul este în mod vădit necompetent să judece în tot sau în parte o acțiune ori atunci când o acțiune este în tot sau în parte în mod vădit inadmisibilă sau în mod vădit nefondată, Tribunalul poate oricând să decidă să se pronunțe prin ordonanță motivată, fără continuarea procedurii.

Articolul 82

Cauzele de inadmisibilitate pentru motive de ordine publică

Tribunalul poate oricând să se pronunțe, din oficiu, după ascultarea părților, asupra cauzelor de inadmisibilitate pentru motive de ordine publică. În cazul în care Tribunalul se consideră suficient de lămurit, acesta poate, fără continuarea procedurii, să se pronunțe prin ordonanță motivată.

Articolul 83

Cererea de soluționare a cauzei fără dezbateri asupra fondului

(1)   Cererea prin care se solicită Tribunalului să se pronunțe asupra inadmisibilității, a necompetenței sau cu privire la un alt incident fără a intra în dezbaterea fondului se formulează prin înscris separat.

Cererea conține expunerea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază, concluziile și, în anexă, înscrisurile invocate în susținerea acestora.

(2)   Imediat după depunerea cererii, președintele stabilește un termen celeilalte părți pentru a-și formula în scris concluziile și argumentele de fapt și de drept.

În continuare, procedura de judecare a cererii este orală, în afară de cazul în care Tribunalul decide altfel.

(3)   Tribunalul se pronunță cu privire la cerere prin ordonanță motivată și cât mai curând cu putință sau, dacă împrejurări speciale justifică aceasta, unește examinarea cererii cu fondul.

În cazul în care Tribunalul respinge cererea sau o unește cu fondul, președintele stabilește noi termene pentru continuarea judecății.

În cazul în care acțiunea este de competența Curții de Justiție sau a Tribunalului Uniunii Europene, Tribunalul, în conformitate cu articolul 80, trimite cauza instanței competente.

Articolul 84

Desistarea

În cazul în care reclamantul informează Tribunalul, în scris sau în ședință, că înțelege să renunțe la judecată, președintele, după ascultarea celorlalte părți, dispune radierea cauzei din registru și se pronunță cu privire la cheltuielile de judecată în conformitate cu articolul 103 alineatul (5).

Articolul 85

Nepronunțarea asupra fondului

(1)   În cazul în care constată că acțiunea a rămas fără obiect și că nu mai este necesar să se pronunțe asupra fondului, Tribunalul poate oricând, la cerere sau din oficiu, după ascultarea părților, să pună capăt judecății prin ordonanță motivată.

(2)   În cazul în care reclamantul nu mai răspunde solicitărilor Tribunalului, acesta poate să constate, la cerere sau din oficiu, după ascultarea părților, că nu mai este necesară pronunțarea asupra fondului și să pună capăt judecății prin ordonanță motivată.

CAPITOLUL 5

Intervenția

Articolul 86

Cererea de intervenție

(1)   Cererea de intervenție se depune în termen de șase săptămâni de la data publicării avizului prevăzut la articolul 51 alineatul (2).

(2)   Cererea de intervenție cuprinde:

(a)

indicarea cauzei;

(b)

indicarea părților principale;

(c)

numele și domiciliul intervenientului;

(d)

indicarea calității și a adresei semnatarului;

(e)

indicarea domiciliului ales al intervenientului sau indicarea consimțământului reprezentantului său de a primi notificările pe calea electronică prevăzută la articolul 36 alineatul (4) sau prin fax;

(f)

concluziile intervenientului vizând susținerea sau respingerea concluziilor reclamantului;

(g)

expunerea împrejurărilor care justifică dreptul de a interveni în temeiul articolului 40 al doilea paragraf din Statut sau în temeiul unei prevederi speciale.

(3)   În cazul în care cererea nu îndeplinește condițiile prevăzute la alineatul (2) litera (e) și atât timp cât această neregularitate nu este îndreptată, toate notificările efectuate în vederea îndeplinirii procedurii, destinate părții interesate, se realizează prin scrisoare recomandată adresată reprezentantului intervenientului. Prin derogare de la articolul 36 alineatul (1), notificarea se consideră legal îndeplinită prin depunerea scrisorii recomandate la oficiul poștal al localității unde își are sediul Tribunalul.

(4)   Intervenientul este reprezentat în conformitate cu prevederile articolului 19 din Statut.

(5)   Agentul, consilierul sau avocatul intervenientului are obligația de a anexa la cerere documentele prevăzute la articolul 31.

(6)   În cazul în care cererea nu îndeplinește condițiile enumerate la articolul 45 alineatul (1) al doilea-patrulea paragraf, la articolul 45 alineatul (2) al doilea paragraf sau la alineatul (5) al prezentului articol, grefierul stabilește un termen pentru ca intervenientul să îndrepte neregularitatea cererii. În cazul în care, în termenul stabilit în acest scop, intervenientul nu procedează la îndreptarea neregularității, Tribunalul decide dacă nerespectarea acestor cerințe determină inadmisibilitatea cererii pentru neîndeplinirea condițiilor de formă.

Articolul 87

Decizia cu privire la cererea de intervenție

(1)   Cererea de intervenție se notifică părților principale pentru a le da posibilitatea să prezinte observații scrise sau orale și să indice, dacă este cazul, acele înscrisuri sau mijloace materiale de probă pe care le consideră secrete sau confidențiale și a căror comunicare către intervenienți, în consecință, nu o doresc.

(2)   Atunci când părțile principale nu au formulat obiecții cu privire la cererea de intervenție în termenul acordat în acest scop sau dacă nu au indicat, în același termen, acele înscrisuri sau mijloace materiale de probă secrete sau confidențiale a căror comunicare către intervenient ar fi de natură să le producă un prejudiciu, președintele admite prin decizie intervenția.

(3)   În celelalte cazuri, președintele se pronunță prin ordonanță motivată asupra cererii de intervenție și, eventual, asupra comunicării înscrisurilor sau a mijloacelor materiale de probă al căror caracter secret sau confidențial a fost invocat. Președintele poate înainta aceste chestiuni Tribunalului, care se pronunță pe aceeași cale.

Articolul 88

Depunerea memoriilor și a observațiilor cu privire la acestea

(1)   În cazul admiterii cererii de intervenție, intervenientul ia litigiul în starea în care se află în momentul intervenției sale.

(2)   Intervenientului i se comunică toate actele de procedură notificate părților principale, cu excepția înscrisurilor sau a mijloacelor materiale de probă cărora li s-a recunoscut caracterul secret sau confidențial în temeiul articolului 87 alineatul (3).

(3)   Intervenientul poate depune un memoriu în intervenție în termen de o lună de la comunicarea actelor de procedură prevăzute la alineatul (2). Acest termen poate fi prelungit de către președinte la cererea corespunzător motivată a intervenientului.

Memoriul în intervenție cuprinde:

(a)

concluziile intervenientului;

(b)

o expunere clară a faptelor pertinente prezentate în ordine cronologică, precum și o expunere distinctă, precisă și structurată a motivelor și a argumentelor de drept invocate de intervenient;

(c)

probele propuse, dacă este necesar.

(4)   Concluziile intervenientului nu sunt admisibile decât dacă acestea vizează susținerea, în tot sau în parte, a concluziilor uneia dintre părțile principale.

(5)   După depunerea memoriului în intervenție, președintele stabilește un termen în care părțile principale pot răspunde în scris acestui memoriu sau le invită să își formuleze răspunsul în cadrul fazei orale a procedurii.

(6)   În cazul în care memoriul în intervenție sau observațiile scrise ale părților nu îndeplinesc condițiile enumerate la articolul 45 alineatul (1) al doilea-al patrulea paragraf, la articolul 45 alineatul (2) al doilea paragraf sau la articolul 46, grefierul stabilește un termen pentru ca partea interesată să îndrepte neregularitatea înscrisului în cauză. În cazul în care, în termenul stabilit în acest scop, cel interesat nu procedează la îndreptarea neregularității, Tribunalul decide dacă nerespectarea acestor cerințe determină inadmisibilitatea înscrisurilor menționate pentru neîndeplinirea condițiilor de formă.

Articolul 89

Invitația de a interveni

(1)   Președintele poate, în orice stadiu al procedurii, după ascultarea părților, să invite orice persoană, orice instituție sau orice stat membru interesat de soluția care urmează să se pronunțe în litigiu să comunice, în termenul stabilit de Tribunal, dacă dorește să intervină în procedură. În invitație se face mențiune despre avizul prevăzut la articolul 51 alineatul (2).

(2)   Persoana, instituția sau statul membru care dorește să intervină depune o cerere în acest sens la Tribunal în termenul stabilit în temeiul alineatului (1). Articolul 86 alineatul (2) literele (a)-(f) și alineatele (3)-(6) este aplicabil în mod corespunzător acestei cereri.

(3)   Cererea de intervenție se notifică părților principale pentru a le da posibilitatea de a indica, dacă este cazul, acele înscrisuri pe care le consideră secrete sau confidențiale și a căror comunicare către intervenienți, în consecință, nu o doresc.

Atunci când părțile principale nu au indicat, în termenul acordat în acest sens, acele înscrisuri sau mijloace materiale de probă secrete sau confidențiale a căror comunicare către intervenient ar fi de natură să le producă un prejudiciu, președintele admite prin decizie intervenția.

În celelalte cazuri, președintele se pronunță prin ordonanță motivată asupra cererii de intervenție și, dacă este cazul, asupra comunicării înscrisurilor sau a mijloacelor materiale de probă al căror caracter secret sau confidențial a fost invocat. Președintele poate înainta aceste chestiuni Tribunalului, care se pronunță pe aceeași cale.

(4)   Articolul 88 este aplicabil în mod corespunzător.

CAPITOLUL 6

Soluționarea amiabilă a litigiilor

Articolul 90

Modalități

(1)   Tribunalul poate, în orice stadiu al procedurii, să examineze posibilitățile unei soluționări amiabile, în tot sau în parte, a litigiului dintre reclamant și pârât.

Tribunalul însărcinează judecătorul raportor, asistat de grefier, să facă demersuri în vederea soluționării amiabile a litigiului.

(2)   Judecătorul raportor poate să propună una sau mai multe soluții de natură să pună capăt diferendului, să ia măsurile corespunzătoare pentru a facilita soluționarea sa amiabilă și să pună în aplicare măsurile pe care le-a decis în acest scop.

Judecătorul raportor poate, în special:

—

să solicite părților furnizarea de informații;

—

să solicite părților prezentarea de înscrisuri;

—

să convoace la întâlniri reprezentanții părților, părțile însele sau orice funcționar sau agent al instituției împuternicit să negocieze un eventual acord;

—

să aibă, cu ocazia întâlnirilor prevăzute la a treia liniuță, contacte separate cu fiecare dintre părți, cu consimțământul acestora;

—

să propună părților desemnarea unui mediator.

(3)   Prevederile alineatelor (1) și (2) se aplică în mod corespunzător procedurii măsurilor provizorii.

Articolul 91

Acordul părților

(1)   În cazul în care reclamantul și pârâtul ajung la un acord în fața judecătorului raportor cu privire la soluția care să pună capăt litigiului, termenii acestui acord pot fi constatați într-un act semnat de către judecătorul raportor, precum și de către grefier. Acest act este notificat părților și constituie act autentic.

Cauza este radiată din registru prin ordonanță motivată a președintelui.

La cererea reclamantului și a pârâtului, președintele constată termenii acordului în ordonanța de radiere.

(2)   În cazul în care reclamantul și pârâtul comunică Tribunalului că au ajuns la un acord extrajudiciar cu privire la soluționarea litigiului și precizează că renunță la orice pretenție, președintele dispune radierea cauzei.

(3)   Președintele se pronunță asupra cheltuielilor de judecată potrivit acordului sau, în lipsa acestuia, cheltuielile rămân la aprecierea sa.

Articolul 92

Soluționarea amiabilă și procedura jurisdicțională

Tribunalul și părțile nu se pot folosi în cadrul procedurii jurisdicționale de opiniile exprimate, de sugestiile formulate, de propunerile prezentate, de concesiile făcute sau de înscrisurile întocmite în vederea soluționării amiabile a litigiului.

CAPITOLUL 7

Hotărârile și ordonanțele

Articolul 93

Data pronunțării hotărârii

Părțile sunt informate cu privire la data pronunțării hotărârii.

Articolul 94

Cuprinsul hotărârii

Hotărârea cuprinde:

—

mențiunea că este dată de Tribunal;

—

indicarea completului de judecată;

—

data pronunțării;

—

numele președintelui și cele ale judecătorilor care au luat parte la deliberări, cu indicarea judecătorului raportor;

—

numele grefierului;

—

indicarea părților;

—

numele agenților, consilierilor sau avocaților părților;

—

concluziile părților;

—

dacă este cazul, data ședinței;

—

expunerea sumară a faptelor;

—

motivele;

—

dispozitivul, inclusiv soluția privitoare la cheltuielile de judecată.

Articolul 95

Pronunțarea și notificarea hotărârii

(1)   Hotărârea se pronunță în ședință publică.

(2)   Originalul hotărârii, semnat de președinte, de judecătorii care au luat parte la deliberări și de grefier, este sigilat și depus la grefă; o copie se notifică fiecărei părți prin grija grefierului.

Articolul 96

Cuprinsul ordonanței

(1)   Ordonanța cuprinde:

—

mențiunea că este dată de Tribunal, de președintele Tribunalului sau de președinte;

—

data adoptării;

—

indicarea temeiului juridic care stă la baza acesteia;

—

numele președintelui și, dacă este cazul, cele ale judecătorilor care au luat parte la adoptarea acesteia, cu indicarea judecătorului raportor;

—

numele grefierului;

—

indicarea părților;

—

numele agenților, consilierilor sau avocaților părților;

—

dispozitivul, inclusiv, dacă este cazul, soluția privitoare la cheltuielile de judecată.

(2)   Atunci când prezentul regulament prevede că o ordonanță trebuie motivată, aceasta cuprinde în plus:

—

concluziile părților;

—

expunerea sumară a faptelor;

—

motivele.

Articolul 97

Semnarea și notificarea ordonanței

Originalul ordonanței, semnat de președinte, este sigilat și depus la grefă; o copie se notifică fiecărei părți prin grija grefierului.

Articolul 98

Efectul obligatoriu al hotărârilor și al ordonanțelor

(1)   Hotărârea este obligatorie de la data pronunțării sale, sub rezerva articolului 12 alineatul (1) din anexa I la Statut.

(2)   Ordonanțele sunt obligatorii de la data notificării lor, sub rezerva articolului 12 alineatul (1) din anexa I la Statut.

Articolul 99

Publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Deciziile Tribunalului prin care se finalizează judecata fac obiectul unei comunicări publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

CAPITOLUL 8

Cheltuielile

Articolul 100

Decizia asupra cheltuielilor de judecată

În hotărârea sau ordonanța prin care se finalizează judecata se dispune cu privire la cheltuielile de judecată.

Articolul 101

Regula generală de alocare a cheltuielilor de judecată

Sub rezerva altor prevederi din prezentul capitol, partea care cade în pretenții suportă propriile cheltuieli de judecată și este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată efectuate de cealaltă parte. Ea este obligată de asemenea la plata cheltuielilor de judecată datorate, dacă este cazul, în temeiul articolului 105 litera (a) sau (b).

Articolul 102

Echitatea și cheltuielile nejustificate sau șicanatoare

(1)   Tribunalul poate, în măsura impusă de echitate, să decidă ca o parte care cade în pretenții să suporte propriile cheltuieli de judecată, dar să nu fie obligată decât la plata parțială a cheltuielilor de judecată efectuate de cealaltă parte sau chiar să nu fie obligată la plata acestora.

(2)   O parte care a avut câștig de cauză poate fi obligată să suporte propriile cheltuieli de judecată, precum și, în tot sau în parte, cheltuielile de judecată efectuate de cealaltă parte în cazul în care conduita acesteia, inclusiv din perioada anterioară formulării cererii introductive, justifică acest lucru, în special în cazul în care a provocat celeilalte părți cheltuieli apreciate de Tribunal ca fiind nejustificate sau șicanatoare.

(3)   În cazurile prevăzute la alineatele (1) și (2), Tribunalul poate de asemenea decide să repartizeze cheltuielile de judecată datorate, dacă este cazul, în temeiul articolului 105 litera (a) sau (b) ori chiar să oblige partea care a avut câștig de cauză să suporte aceste cheltuieli în întregime.

Articolul 103

Reguli speciale de alocare a cheltuielilor de judecată

(1)   În cazul în care mai multe părți cad în pretenții, Tribunalul decide asupra împărțirii cheltuielilor de judecată.

(2)   În cazul în care părțile cad fiecare în pretenții cu privire la unul sau mai multe capete de cerere, fiecare parte suportă propriile cheltuieli de judecată. Totuși, în cazul în care împrejurările cauzei justifică acest lucru, Tribunalul poate decide ca, pe lângă suportarea propriilor cheltuieli de judecată, o parte să fie obligată să suporte o fracțiune din cheltuielile de judecată efectuate de cealaltă parte.

(3)   În absența unei cereri privitoare la cheltuielile de judecată, fiecare parte suportă propriile cheltuieli.

(4)   Statele membre și instituțiile care au intervenit în litigiu suportă propriile cheltuieli de judecată. Ceilalți intervenienți suportă propriile cheltuieli de judecată, în afară de cazul în care Tribunalul decide altfel.

(5)   Partea care se desistează suportă propriile cheltuieli de judecată și este obligată la plata cheltuielilor de judecată efectuate de cealaltă parte, precum și, la cererea acesteia din urmă, formulată în cadrul observațiilor sale privind desistarea, la plata cheltuielilor datorate, dacă este cazul, în temeiul articolului 105 litera (a) sau (b). Cu toate acestea, la cererea părții care se desistează, cheltuielile de judecată menționate se suportă de către cealaltă parte în cazul în care conduita acesteia justifică acest lucru.

(6)   Cheltuielile de judecată rămân la aprecierea Tribunalului în cazul în care acesta nu se pronunță asupra fondului.

(7)   În cazul unui acord al părților cu privire la cheltuielile de judecată, se dispune potrivit acordului respectiv.

Articolul 104

Cheltuielile de executare silită

Cheltuielile efectuate de către o parte în vederea executării silite sunt rambursate de către cealaltă parte potrivit tarifului în vigoare în statul în care are loc executarea silită.

Articolul 105

Cheltuielile de judecată recuperabile

Fără a aduce atingere prevederilor articolelor 108 și 109, sunt considerate cheltuieli recuperabile:

(a)

sumele datorate martorilor și experților în temeiul articolului 78;

(b)

cheltuielile ocazionate de o comisie rogatorie dispusă de Tribunal în temeiul articolului 79;

(c)

cheltuielile necesare efectuate de către părți în legătură cu procedura, în special cheltuielile de deplasare și de ședere și remunerarea unui agent, consilier sau avocat.

Articolul 106

Contestația privind cheltuielile de judecată recuperabile

(1)   În cazul în care cheltuielile de judecată recuperabile sunt contestate, Tribunalul se pronunță prin ordonanță motivată la cererea părții interesate și după ascultarea observațiilor celeilalte părți.

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din anexa I la Statut, această ordonanță nu este supusă recursului.

(2)   Părțile pot solicita, în vederea executării, o copie a ordonanței, certificată pentru conformitate cu originalul.

Articolul 107

Modalitățile de plată

(1)   Casieria Tribunalului și debitorii săi efectuează plățile în euro.

(2)   În cazul în care cheltuielile recuperabile au fost efectuate într-o altă monedă decât euro sau când actele care dau dreptul la indemnizație au fost efectuate într-o țară a cărei monedă nu este euro, schimbul valutar se realizează potrivit cursului de schimb de referință al Băncii Centrale Europene din ziua plății.

Articolul 108

Cheltuielile de procedură

Procedura în fața Tribunalului este gratuită, sub rezerva următoarelor prevederi:

(a)

în cazul în care examinarea unei cereri introductive sau a oricărui act de procedură ori comportamentul unei părți pe parcursul judecății a ocazionat Tribunalului cheltuieli care ar fi putut fi evitate, în special ca urmare a caracterului vădit abuziv al acelei cereri introductive, al acelui act sau al acelui comportament, Tribunalul poate să oblige partea care le-a provocat la rambursarea integrală sau parțială a acestora, fără ca suma rambursată să poată depăși 8 000 de euro;

(b)

cheltuielile pentru orice activitate de copiere și de traducere efectuată la cererea unei părți, apreciate de către grefier ca extraordinare, se rambursează de către această parte în funcție de tariful grefei prevăzut la articolul 22.

Articolul 109

Consemnarea unei sume pentru acțiuni abuzive

(1)   Reclamantul care a formulat deja mai multe cereri introductive sau cereri în temeiul articolului 115 al căror caracter vădit abuziv a fost constatat în deciziile prin care se finalizează judecata poate în mod excepțional, în cazul în care noua sa cerere introductivă sau cerere pare vădit abuzivă, să fie obligat de președintele Tribunalului să consemneze la casieria Tribunalului o sumă maximă de 8 000 de euro pentru a acoperi cuantumul unei obligări eventuale la plata acesteia în temeiul articolului 108.

Decizia prin care se dispune consemnarea se motivează în mod corespunzător și stabilește suma până la concurența căreia este impusă aceasta.

(2)   Procedura se suspendă în așteptarea consemnării.

Suma consemnată, majorată cu dobânda produsă de aceasta, se restituie în cazul în care decizia prin care se finalizează judecata nu implică o obligație de plată în sarcina reclamantului în temeiul articolului 108 sau în măsura în care suma consemnată este mai mare decât cuantumul obligației de plată respective.

(3)   În ipoteza în care suma nu a fost consemnată în termenul stabilit de președintele Tribunalului, se pune capăt judecății în conformitate cu articolul 85 alineatul (2).

(4)   Președintele Tribunalului care a luat decizia prevăzută la alineatul (1) se abține să participe la judecarea acțiunii.

CAPITOLUL 9

Asistența judiciară

Articolul 110

Condiții de fond

(1)   Orice persoană are dreptul să beneficieze de asistență judiciară în cazul în care, ca urmare a stării sale materiale, este în imposibilitate totală sau parțială de a face față cheltuielilor cu procesul.

Starea materială se evaluează ținând seama de elemente obiective, precum veniturile, patrimoniul deținut și situația familială.

(2)   Cererea de asistență judiciară se respinge în cazul în care acțiunea în legătură cu care se solicită asistența judiciară pare în mod vădit inadmisibilă sau în mod vădit nefondată ori dacă Tribunalul este în mod vădit necompetent să o judece.

În ipoteza în care Tribunalul constată că litigiul este de competența Tribunalului Uniunii Europene, cererea de asistență judiciară este trimisă acestuia din urmă.

Articolul 111

Condiții de formă

(1)   Asistența judiciară poate fi solicitată înainte de introducerea acțiunii sau cât timp aceasta este pendinte.

Această cerere nu implică asistarea de către avocat.

(2)   Cererea de asistență judiciară se depune în conformitate cu modelul adoptat în temeiul articolului 132 și disponibil pe site-ul internet al Tribunalului. Ea se semnează de către solicitant sau, în cazul în care solicitantul este reprezentat, de către un avocat.

(3)   Cererea de asistență judiciară este însoțită de toate informațiile și înscrisurile justificative care permit evaluarea stării materiale a solicitantului, cum ar fi un certificat emis de o autoritate națională competentă care atestă această stare materială.

În cazul în care cererea se depune anterior introducerii acțiunii, solicitantul trebuie să expună pe scurt obiectul acțiunii pe care își propune să o inițieze, situația de fapt din speță și argumentația în susținerea acțiunii. Cererea trebuie să fie însoțită de înscrisuri justificative în acest sens.

În cazul în care solicitantul este reprezentat de un avocat, cererea de asistență judiciară este însoțită de documentul prevăzut la articolul 31 alineatul (2).

Articolul 112

Procedura și decizia

(1)   Înainte de a se pronunța asupra cererii de asistență judiciară, Tribunalul invită cealaltă parte să își prezinte observațiile scrise, cu excepția cazului în care, ținând cont de elementele prezentate, rezultă deja că aceasta trebuie să fie respinsă în temeiul articolului 110 alineatul (1) primul paragraf sau al alineatului (2) al aceluiași articol.

(2)   Președintele Tribunalului sau, în ipoteza în care cauza a fost deja atribuită unei camere, președintele acesteia se pronunță asupra cererii de asistență judiciară prin ordonanță. Cererea de asistență judiciară poate fi înaintată camerei în vederea luării deciziei. Cererea menționată trebuie înaintată camerei în cazul în care se are în vedere respingerea acesteia în temeiul articolului 110 alineatul (2) primul paragraf.

Ordonanța de respingere a cererii de asistență judiciară se motivează.

(3)   Prin ordonanța de admitere a cererii de asistență judiciară se desemnează un avocat pentru a reprezenta persoana în cauză.

Dacă persoana în cauză nu a propus ea însăși un avocat sau dacă propunerea făcută de aceasta nu este încuviințată de Tribunal, grefierul transmite ordonanța de admitere a cererii de asistență judiciară și o copie a cererii către autoritatea competentă aparținând statului respectiv menționată în Regulamentul adițional la Regulamentul de procedură al Curții de Justiție. Avocatul însărcinat să reprezinte solicitantul este desemnat pe baza propunerilor transmise de această autoritate.

(4)   Ordonanța prin care se admite cererea de asistență judiciară poate stabili o sumă de bani care urmează să fie plătită avocatului însărcinat să reprezinte persoana în cauză sau poate fixa un plafon al cheltuielilor și onorariilor avocatului, care, în principiu, nu poate fi depășit. Ordonanța poate stabili ca persoana în cauză să contribuie la cheltuielile cu procesul, ținând seama de starea materială a acesteia.

(5)   Introducerea unei cereri de asistență judiciară suspendă termenul prevăzut pentru introducerea acțiunii până la data notificării ordonanței prin care se soluționează această cerere sau, în cazurile prevăzute de alineatul (3) al doilea paragraf, a ordonanței prin care se desemnează avocatul însărcinat să reprezinte solicitantul.

(6)   Ordonanțele date în temeiul prezentului articol nu sunt supuse niciunei căi de atac.

Articolul 113

Plata unui avans și suportarea cheltuielilor de judecată

(1)   În cazul admiterii cererii de acordare a beneficiului asistenței judiciare, casieria Tribunalului suportă, dacă este cazul în limitele stabilite prin ordonanța prevăzută la articolul 112 alineatele (2) și (4), cheltuielile legate de reprezentarea solicitantului în fața Tribunalului.

Președintele poate decide plata unui avans avocatului desemnat în conformitate cu articolul 112 alineatul (3), la cererea acestuia din urmă.

(2)   În cazul în care, în temeiul deciziei prin care se finalizează judecata, beneficiarul asistenței judiciare trebuie să suporte propriile cheltuieli de judecată, președintele stabilește prin ordonanță motivată, care nu este supusă niciunei căi de atac, cuantumul cheltuielilor și onorariilor avocatului care rămân în sarcina casieriei Tribunalului. Președintele poate înainta această chestiune Tribunalului.

(3)   În cazul în care, prin decizia prin care se finalizează judecata, Tribunalul a obligat o altă parte să suporte cheltuielile de judecată ale beneficiarului asistenței judiciare, aceasta este obligată să ramburseze casieriei Tribunalului sumele avansate cu titlu de asistență judiciară.

În caz de contestare sau în cazul în care partea nu dă curs unei cereri a grefierului de rambursare a acestor sume, președintele se pronunță prin ordonanță motivată, care nu este supusă niciunei căi de atac. Președintele poate înainta această chestiune Tribunalului.

(4)   În cazul în care beneficiarul asistenței judiciare cade în pretenții, Tribunalul poate, în măsura impusă de echitate, pronunțându-se asupra cheltuielilor în cadrul deciziei prin care se finalizează judecata, să dispună ca una sau mai multe dintre celelalte părți să suporte propriile cheltuieli de judecată sau ca acestea să fie, în tot sau în parte, suportate de casieria Tribunalului cu titlu de asistență judiciară.

Articolul 114

Retragerea asistenței judiciare

(1)   Președintele poate să retragă beneficiul asistenței judiciare, din oficiu sau la cerere, după ascultarea persoanei în cauză, în cazul în care condițiile care au determinat admiterea cererii se schimbă pe parcursul judecății. Președintele poate înainta această chestiune Tribunalului.

(2)   Ordonanța de retragere a asistenței judiciare se motivează și nu este supusă niciunei căi de atac.

CAPITOLUL 10

Procedurile speciale

Secțiunea 1

Suspendarea și alte măsuri provizorii

Articolul 115

Cererea de suspendare sau de alte măsuri provizorii

(1)   Orice cerere de suspendare a executării unui act al unei instituții formulată în temeiul articolelor 278 TFUE și 157 TCEEA este admisibilă numai în cazul în care solicitantul a atacat acel act în cadrul unei acțiuni în fața Tribunalului.

Orice cerere cu privire la una dintre celelalte măsuri provizorii prevăzute la articolul 279 TFUE este admisibilă numai dacă provine de la o parte dintr-o cauză cu care este sesizat Tribunalul și numai dacă are legătură cu acea cauză.

Cererile prevăzute la primul și la al doilea paragraf pot fi depuse odată cu reclamația prevăzută la articolul 90 alineatul (2) din Statutul funcționarilor, în condițiile stabilite la articolul 91 alineatul (4) din același statut.

(2)   Cererile prevăzute la alineatul (1) indică obiectul litigiului, împrejurările care demonstrează urgența, precum și motivele de fapt și de drept care justifică la prima vedere dispunerea măsurii provizorii solicitate.

Cererile menționate se formulează prin înscris separat și în condițiile prevăzute la articolele 45 și 50.

Articolul 116

Procedura

(1)   Cererea se notifică celeilalte părți, căreia președintele Tribunalului îi stabilește un termen scurt pentru a prezenta observații scrise sau orale.

(2)   Cererile formulate în temeiul articolului 115 alineatul (1) se soluționează de către președintele Tribunalului.

Președintele Tribunalului poate admite cererea chiar înainte ca cealaltă parte să își fi prezentat observațiile. Această măsură poate fi ulterior modificată sau revocată, chiar din oficiu.

Președintele Tribunalului dispune, dacă este cazul, luarea unor măsuri de organizare a procedurii și a unor măsuri de cercetare judecătorească.

(3)   Înscrisurile și observațiile prezentate în afara procedurii prevăzute la alineatele (1) și (2) nu sunt depuse la dosar, în afară de cazul în care președintele Tribunalului decide altfel în considerarea unor împrejurări speciale.

Articolul 117

Decizia asupra cererii

(1)   Cererea se soluționează prin ordonanță motivată. Aceasta se notifică imediat părților.

(2)   Executarea ordonanței poate fi condiționată de constituirea de către solicitant a unei cauțiuni, al cărei cuantum și ale cărei modalități se stabilesc ținând seama de împrejurări.

(3)   Ordonanța poate stabili o dată de la care măsura încetează să se aplice. În caz contrar, efectele măsurii încetează de la pronunțarea hotărârii prin care se finalizează judecata.

(4)   Ordonanța are doar un caracter provizoriu și nu prejudecă fondul asupra căruia Tribunalul se pronunță în cauza principală.

Articolul 118

Schimbarea împrejurărilor

La cererea unei părți, ordonanța poate fi oricând modificată sau revocată ca urmare a unei schimbări a împrejurărilor.

Articolul 119

Cererea nouă

Respingerea cererii cu privire la o măsură provizorie nu împiedică partea care a introdus-o să depună o altă cerere întemeiată pe fapte noi.

Articolul 120

Suspendarea executării silite

(1)   Prevederile prezentei secțiuni se aplică și cererilor de suspendare a executării silite a unei decizii a unei instanțe din cadrul Curții de Justiție a Uniunii Europene sau a unui act al Consiliului, al Comisiei Europene sau al Băncii Centrale Europene, depuse în temeiul articolelor 280 TFUE și 299 TFUE și al articolului 164 TCEEA.

(2)   Ordonanța de admitere a cererii stabilește, dacă este cazul, data la care încetează efectele măsurii provizorii.

Secțiunea 2

Hotărârile pronunțate în cauzele judecate în lipsă

Articolul 121

Hotărârile pronunțate în cauzele judecate în lipsă

(1)   În cazul în care pârâtul, căruia cererea introductivă i-a fost legal notificată, nu răspunde la cererea introductivă cu respectarea termenului și a condițiilor de formă prevăzute în acest sens, reclamantul poate solicita Tribunalului să judece cauza în lipsă.

Cererea de judecare a cauzei în lipsă se notifică pârâtului. Tribunalul poate decide deschiderea fazei orale a procedurii cu privire la această cerere.

(2)   Înainte de a da hotărârea în cauza judecată în lipsă, Tribunalul examinează admisibilitatea cererii introductive și verifică dacă formalitățile au fost legal îndeplinite și dacă concluziile reclamantului par fondate. Tribunalul poate lua măsuri de organizare a procedurii sau poate dispune efectuarea unor activități de cercetare judecătorească.

(3)   Hotărârea pronunțată într-o cauză judecată în lipsă este executorie.

Totuși, Tribunalul poate suspenda executarea acesteia până la soluționarea opoziției depuse în temeiul articolului 41 din Statut sau poate condiționa executarea acesteia de constituirea unei cauțiuni al cărei cuantum și ale cărei modalități se stabilesc ținând seama de împrejurări; cauțiunea se restituie dacă nu se formulează opoziție sau dacă aceasta este respinsă.

CAPITOLUL 11

Cererile și acțiunile referitoare la hotărâri și la ordonanțe

Secțiunea 1

Îndreptarea

Articolul 122

Îndreptarea deciziilor

(1)   Erorile materiale sau de calcul ori inexactitățile vădite pot fi îndreptate prin ordonanță a Tribunalului, din oficiu sau la cererea unei părți, depusă în termen de două săptămâni de la notificarea deciziei a cărei îndreptare se solicită.

(2)   În cazul în care îndreptarea privește dispozitivul sau unul dintre motivele care constituie temeiul necesar al dispozitivului, părțile, informate în mod corespunzător, pot depune observații scrise în termenul stabilit de Tribunal.

(3)   Originalul ordonanței prin care se dispune îndreptarea se anexează originalului deciziei îndreptate. Se face mențiune despre această ordonanță pe marginea originalului deciziei îndreptate.

Secțiunea 2

Omisiunea de pronunțare

Articolul 123

Omisiunea de pronunțare asupra cheltuielilor de judecată

(1)   În cazul în care Tribunalul a omis să se pronunțe asupra cheltuielilor de judecată, partea care înțelege să se prevaleze de această împrejurare sesizează Tribunalul pe calea unei cereri introductive, în termen de o lună de la notificarea deciziei.

(2)   Cererea introductivă se notifică celeilalte părți, căreia președintele îi stabilește un termen pentru a depune observații scrise.

(3)   După depunerea acestor observații, Tribunalul se pronunță atât asupra admisibilității, cât și asupra fondului cererii.

Secțiunea 3

Opoziția

Articolul 124

Opoziția

(1)   În conformitate cu articolul 41 din Statut, hotărârea pronunțată în cauza judecată în lipsă poate fi atacată cu opoziție.

(2)   Opoziția se formulează în termen de o lună de la notificarea hotărârii, cu respectarea condițiilor de formă prevăzute la articolele 45 și 50.

(3)   Opoziția se atribuie completului de judecată care a dat decizia atacată.

(4)   După notificarea opoziției, președintele stabilește un termen celeilalte părți pentru a depune observații scrise.

(5)   Procedura se desfășoară în conformitate cu articolele 36-48, 56-85 și 90-114.

În cazul în care opoziția nu îndeplinește condițiile enumerate la articolul 45 alineatul (1) al doilea-al patrulea paragraf, la articolul 45 alineatul (2) al doilea paragraf sau la articolul 46, grefierul stabilește un termen pentru ca partea interesată să îndrepte neregularitatea opoziției. În cazul în care, în termenul stabilit în acest scop, partea interesată nu procedează la îndreptarea neregularității, Tribunalul decide dacă nerespectarea acestor cerințe determină inadmisibilitatea opoziției pentru neîndeplinirea condițiilor de formă. Aceleași reguli se aplică observațiilor scrise prevăzute la prezentul articol.

(6)   Tribunalul se pronunță prin hotărâre, care nu poate fi atacată cu opoziție. Originalul acestei hotărâri se anexează originalului hotărârii pronunțate în cauza judecată în lipsă. Se face mențiune despre hotărârea dată în opoziție pe marginea originalului hotărârii pronunțate în cauza judecată în lipsă.

Secțiunea 4

Terța opoziție

Articolul 125

Terța opoziție

(1)   Conform articolului 42 din Statut, se poate formula terță opoziție împotriva unei decizii date fără ca terțul oponent să fi avut posibilitatea de a participa la litigiu dacă decizia aduce atingere drepturilor acestuia.

Cererea se depune în termen de două luni de la data publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(2)   Prevederile articolelor 45 și 50 se aplică în mod corespunzător cererii de terță opoziție; în plus, această cerere trebuie să indice următoarele:

(a)

decizia atacată;

(b)

motivele pentru care decizia atacată aduce atingere drepturilor terțului oponent;

(c)

motivele pentru care terțul oponent nu a putut participa la litigiu în fața Tribunalului.

(3)   Cererea de terță opoziție se formulează împotriva tuturor părților din litigiu. Ea se repartizează completului de judecată care a dat decizia atacată.

După notificarea terței opoziții, președintele stabilește un termen celorlalte părți pentru a depune observații scrise.

Procedura se desfășoară în conformitate cu articolele 36-48, 56-85 și 90-114.

În cazul în care terța opoziție nu îndeplinește condițiile enumerate la articolul 45 alineatul (1) al doilea-al patrulea paragraf, la articolul 45 alineatul (2) al doilea paragraf sau la articolul 46, grefierul stabilește un termen pentru ca partea interesată să îndrepte neregularitatea terței opoziții. În cazul în care, în termenul stabilit în acest scop, partea interesată nu procedează la îndreptarea neregularității, Tribunalul decide dacă nerespectarea acestor cerințe determină inadmisibilitatea terței opoziții pentru neîndeplinirea condițiilor de formă. Aceleași reguli se aplică observațiilor scrise prevăzute la prezentul articol.

(4)   Decizia atacată se modifică în măsura în care se admite terța opoziție.

Originalul hotărârii date în terța opoziție se anexează originalului deciziei atacate. Se face mențiune despre hotărârea dată pe marginea originalului deciziei atacate.

(5)   În cazul în care împotriva aceleiași decizii a Tribunalului sunt declarate un recurs aflat pe rolul Tribunalului Uniunii Europene și o cerere de terță opoziție aflată pe rolul Tribunalului, acesta din urmă, după ascultarea părților, poate suspenda procedura.

(6)   La cererea terțului oponent, se poate dispune suspendarea executării deciziei atacate. Prevederile capitolului 10 secțiunea 1 din prezentul titlu se aplică în mod corespunzător.

Secțiunea 5

Interpretarea deciziilor Tribunalului

Articolul 126

Interpretarea deciziilor Tribunalului

(1)   În conformitate cu articolul 43 din Statut, în caz de dificultate privind înțelegerea sensului sau a domeniului de aplicare al unei decizii, sarcina de a o interpreta revine Tribunalului, la cererea unei părți sau a unei instituții care demonstrează un interes în acest sens.

Cererea de interpretare trebuie formulată în termen de doi ani de la data pronunțării hotărârii sau a notificării ordonanței.

(2)   Prevederile articolelor 45 și 50 se aplică în mod corespunzător cererii de interpretare. În plus, această cerere trebuie să indice următoarele:

(a)

decizia vizată;

(b)

textele a căror interpretare se solicită.

Cererea de interpretare se formulează împotriva tuturor părților din decizia a cărei interpretare se solicită. Această cerere este atribuită completului de judecată care a dat decizia care face obiectul cererii menționate.

(3)   Tribunalul se pronunță prin hotărâre după ce a acordat părților posibilitatea de a prezenta observații.

Originalul hotărârii în interpretare se anexează originalului deciziei interpretate. Se face mențiune despre hotărârea în interpretare pe marginea originalului deciziei interpretate.

(4)   În cazul în care împotriva aceleiași decizii a Tribunalului sunt declarate un recurs aflat pe rolul Tribunalului Uniunii Europene și o cerere de interpretare aflată pe rolul Tribunalului, acesta din urmă, după ascultarea părților, poate suspenda procedura.

Secțiunea 6

Revizuirea

Articolul 127

Revizuirea

(1)   În conformitate cu articolul 44 din Statut, revizuirea unei decizii a Tribunalului poate fi cerută numai în urma descoperirii unui fapt de natură să aibă o influență decisivă și care, înainte de pronunțarea sau adoptarea deciziei, era necunoscut Tribunalului și părții care solicită revizuirea.

Fără a aduce atingere termenului de zece ani prevăzut la articolul 44 al treilea paragraf din Statut, revizuirea se solicită în termen de cel mult trei luni de la data la care solicitantul a luat cunoștință de faptul pe care se întemeiază revizuirea.

(2)   Prevederile articolelor 45 și 50 se aplică în mod corespunzător cererii de revizuire; în plus, aceasta trebuie să indice următoarele:

(a)

decizia atacată;

(b)

aspectele cu privire la care este atacată decizia;

(c)

faptele pe care se întemeiază cererea;

(d)

mijloacele de probă prin care se urmărește să se demonstreze că există fapte care justifică revizuirea și că termenele prevăzute la alineatul (1) al prezentului articol au fost respectate.

Cererea de revizuire se formulează împotriva tuturor părților din decizia atacată.

Cererea de revizuire este atribuită completului care a dat decizia atacată.

(3)   Fără a prejudeca fondul, Tribunalul se pronunță asupra admisibilității cererii prin ordonanță, având în vedere observațiile scrise ale părților.

(4)   Dacă Tribunalul declară cererea admisibilă, procedura de judecare a cererii se desfășoară în continuare oral, în afară de cazul în care Tribunalul decide altfel.

În cazul în care Tribunalul decide depunerea de memorii, procedura se desfășoară în continuare în conformitate cu articolele 36-48, 56-85 și 90-114.

Dacă cererea de revizuire nu îndeplinește condițiile enumerate la articolul 45 alineatul (1) al doilea-al patrulea paragraf, la articolul 45 alineatul (2) al doilea paragraf sau la articolul 46, grefierul stabilește un termen pentru ca partea interesată să îndrepte neregularitatea cererii de revizuire. În cazul în care, în termenul stabilit în acest scop, partea interesată nu procedează la îndreptarea neregularității, Tribunalul decide dacă nerespectarea acestor cerințe determină inadmisibilitatea cererii pentru neîndeplinirea condițiilor de formă. Aceleași reguli se aplică observațiilor scrise și memoriilor prevăzute la prezentul articol.

(5)   Tribunalul se pronunță prin hotărâre.

Originalul hotărârii de revizuire se anexează originalului deciziei revizuite. Se face mențiune despre hotărârea de revizuire pe marginea originalului deciziei revizuite.

(6)   În cazul în care împotriva aceleiași decizii a Tribunalului sunt declarate un recurs aflat pe rolul Tribunalului Uniunii Europene și o cerere de revizuire aflată pe rolul Tribunalului, acesta din urmă, după ascultarea părților, poate suspenda procedura.

Secțiunea 7

Cauzele trimise spre rejudecare Tribunalului după anulare

Articolul 128

Trimiterea spre rejudecare după anulare

În cazul în care Tribunalul Uniunii Europene anulează o hotărâre sau o ordonanță a Tribunalului și decide să trimită cauza acestuia din urmă spre rejudecare, în temeiul articolului 13 din anexa I la Statut, Tribunalul este sesizat prin hotărârea de trimitere.

Articolul 129

Atribuirea cauzei trimise spre rejudecare

(1)   Președintele Tribunalului atribuie cauza completului care a dat decizia anulată sau altui complet de judecată și desemnează ca judecător raportor un alt judecător decât cel care a avut această calitate în cauza în care s-a formulat recurs.

(2)   În cazul în care decizia anulată a fost dată de un judecător unic, președintele Tribunalului atribuie cauza unei camere de trei judecători, din compunerea căreia nu face parte judecătorul respectiv.

Articolul 130

Procedura de rejudecare

(1)   În termen de două luni de la notificarea hotărârii Tribunalului Uniunii Europene, reclamantul poate depune un memoriu asupra aspectelor de drept care au justificat anularea și trimiterea spre rejudecare.

(2)   Pârâtului i se notifică memoriul reclamantului sau o scrisoare a Tribunalului prin care este informat că nu a fost depus un astfel de memoriu în termenul acordat în acest sens. În termen de o lună de la notificarea menționată, pârâtul poate depune un memoriu. Termenul acordat pârâtului pentru depunerea acestui memoriu nu poate în niciun caz să fie mai mic de două luni, calculat de la data la care i s-a notificat hotărârea Tribunalului Uniunii Europene.

(3)   Memoriile reclamantului și pârâtului sau scrisoarea Tribunalului care semnalează lipsa unui memoriu al celor două părți sau al uneia dintre acestea sunt notificate simultan intervenientului. În termen de o lună de la această notificare, intervenientul poate depune un memoriu.

(4)   Prin derogare de la alineatele (1)-(3), atunci când se pronunță o hotărâre de trimitere spre rejudecare, dacă faza scrisă a procedurii în cauza din fața Tribunalului nu fusese terminată, aceasta se reia din stadiul în care se afla, în cadrul măsurilor de organizare a procedurii hotărâte de Tribunal.

(5)   Tribunalul poate autoriza depunerea de memorii complementare în cazul în care împrejurările justifică această măsură.

(6)   Procedura se desfășoară în continuare în conformitate cu articolele 36-48, 56-85 și 90-114.

(7)   În cazul în care un memoriu prevăzut la prezentul articol nu îndeplinește condițiile enumerate la articolul 45 alineatul (1) al doilea-al patrulea paragraf, la articolul 45 alineatul (2) al doilea paragraf sau la articolul 46, grefierul stabilește un termen pentru ca partea interesată să îndrepte neregularitatea memoriului. În cazul în care, în termenul stabilit în acest scop, partea interesată nu procedează la îndreptarea neregularității, Tribunalul decide dacă nerespectarea acestor cerințe determină inadmisibilitatea memoriului pentru neîndeplinirea condițiilor de formă.

(8)   Prin derogare de la alineatul (6), Tribunalul poate decide, cu acordul părților, să se pronunțe fără organizarea unei ședințe.

Articolul 131

Cheltuielile de judecată după trimiterea spre rejudecare

Tribunalul se pronunță atât asupra cheltuielilor de judecată privitoare la procedurile desfășurate în fața sa, cât și asupra celor privitoare la procedura de recurs în fața Tribunalului Uniunii Europene.

TITLUL III

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 132

Dispoziții de punere în aplicare

Tribunalul poate adopta, prin act separat, dispoziții practice de punere în aplicare a prezentului regulament.

Articolul 133

Abrogare

Prezentul regulament înlocuiește Regulamentul de procedură al Tribunalului adoptat la 25 iulie 2007, astfel cum a fost modificat ultima dată la 18 mai 2011 ( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 162, 22 iunie 2011, pagina 19).

Articolul 134

Publicarea și intrarea în vigoare a Regulamentului de procedură

Prezentul regulament, autentic în limbile de procedură prevăzute de Regulamentul de procedură al Tribunalului Uniunii Europene, se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și intră în vigoare în prima zi a celei de a treia luni de la data publicării sale.

Adoptat la Luxemburg, 21 mai 2014.

Grefier

W. HAKENBERG

Președinte

S. VAN RAEPENBUSCH

(1)  Modificat ultima dată prin Regulamentul (UE, Euratom) nr. 741/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 august 2012 (JO L 228, 23.8.2012, p. 1).

(2)  JO L 265, 29.9.2012, p. 1.

(3)  JO L 225, 29.8.2007, p. 1, rectificare în JO L 69, 13.3.2008, p. 37 și în JO L 162, 22.6.2011, p. 20, cu modificările din 14 ianuarie 2009, publicate în JO L 24, 28.1.2009, p. 10, din 17 martie 2010, publicate în JO L 92, 13.4.2010, p. 17, și din 18 mai 2011, publicate în JO L 162, 22.6.2011, p. 19.

14.7.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 206/46

INSTRUCȚIUNI PENTRU GREFIERUL TRIBUNALULUI FUNCȚIEI PUBLICE A UNIUNII EUROPENE

din 21 mai 2014

TRIBUNALUL FUNCȚIEI PUBLICE A UNIUNII EUROPENE,

LA PROPUNEREA PREȘEDINTELUI TRIBUNALULUI,

având în vedere Regulamentul de procedură adoptat la 21 mai 2014

și, în special, articolul 132 din acesta,

stabilește următoarele

INSTRUCȚIUNI PENTRU GREFIER

Articolul 1

Definirea unor termeni

Denumirile adoptate la articolul 1 din Regulamentul de procedură se aplică în mod corespunzător în prezentele instrucțiuni.

Articolul 2

Atribuțiile și înlocuirea grefierului

Atribuțiile grefierului sunt cele prevăzute la articolul 20 din Regulamentul de procedură. Înlocuirea sa se efectuează în conformitate cu articolele 18 și 19 din acesta.

Articolul 3

Programul de lucru cu publicul al grefei

(1)   Birourile grefei sunt deschise în toate zilele lucrătoare. Sunt considerate zile lucrătoare toate zilele, cu excepția sâmbetelor, a duminicilor, precum și a zilelor de sărbătoare legală cuprinse în lista prevăzută la articolul 25 alineatul (2) din Regulamentul de procedură.

(2)   În cazul în care o zi considerată lucrătoare, conform alineatului de mai sus, este zi de sărbătoare pentru funcționarii și agenții instituției, grefa funcționează în cadrul programului de lucru cu publicul prin intermediul unui serviciu de permanență.

(3)   Programul de lucru cu publicul este de la 9.00 până la 12.00 și de la 14.30 până la 16.30. Pe durata vacanțelor judecătorești prevăzute la articolul 25 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, birourile grefei sunt închise pentru public în fiecare vineri după-amiaza.

(4)   Birourile grefei sunt accesibile doar reprezentanților părților sau persoanelor corespunzător împuternicite de acestea, precum și persoanelor care formulează o cerere de asistență judiciară.

(5)   În cazul în care birourile grefei sunt închise, actele de procedură pot fi în mod valabil depuse, la orice oră din zi sau din noapte, la gardianul de serviciu de la intrarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, strada Fort Niedergrünewald, Luxemburg. Gardianul efectuează mențiunile necesare, care fac dovadă deplină cu privire la data și ora depunerii, și eliberează, la cerere, o confirmare de primire.

Articolul 4

Registrul

(1)   În registru sunt înregistrate hotărârile și ordonanțele, precum și toate actele de procedură depuse la dosarele cauzelor aflate pe rolul Tribunalului, în ordinea depunerii lor, cu excepția celor întocmite în vederea unei soluționări amiabile în sensul articolului 90 din Regulamentul de procedură, prevăzute la articolul 6 alineatul (4) din prezentele instrucțiuni.

(2)   Grefierul face mențiune cu privire la înregistrarea în registru, care cuprinde indicarea numărului de ordine și a datei înregistrării în registru, pe originalul oricărui act de procedură sau pe versiunea considerată originalul acestui act, în sensul articolului 3 din Decizia Tribunalului din 20 septembrie 2011 referitoare la depunerea și la comunicarea de acte de procedură prin intermediul aplicației e-Curia (JO C 289, p. 11) (denumită în continuare „Decizia e-Curia”), și, la cererea părților, pe copiile pe care acestea le prezintă în acest scop. Mențiunea de pe originalul actului de procedură trebuie să fie semnată de grefier.

(3)   Înregistrările în registru se numerotează în ordine crescătoare și în mod consecutiv. Acestea cuprind mențiunile necesare identificării actului de procedură, în special data de depunere și cea de înregistrare, numărul cauzei și natura actului.

(4)   În sensul alineatului precedent, se iau în considerare, după caz:

—

data la care actul de procedură a fost primit de către grefier sau de către un funcționar ori un agent al grefei;

—

data prevăzută la articolul 3 alineatul (5) de mai sus;

—

data prevăzută la articolul 5 din Decizia e-Curia; sau

—

în cazurile prevăzute la articolul 54 primul paragraf din statut și la articolul 8 alineatul (1) din anexa I la statut, data depunerii actului de procedură la grefierul Curții sau al Tribunalului Uniunii Europene.

(5)   În registru se face mențiune cu privire la orice îndreptare. Registrul ținut în formă electronică este conceput astfel încât să nu poată fi ștearsă nicio înregistrare și să poată fi identificată orice modificare sau îndreptare ulterioară a unei înregistrări.

Articolul 5

Numărul de înregistrare

(1)   La înregistrarea în registru a unei cereri de sesizare a instanței, cauza primește un număr de ordine precedat de un „F-” și urmat de indicarea anului. În cazul aplicării articolului 45 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul de procedură, indicarea anului în numărul de înregistrare corespunde cu data depunerii înscrisului care se consideră că respectă termenele procedurale.

(2)   Cererile de măsuri provizorii, cererile de îndreptare sau de interpretare a hotărârilor sau a ordonanțelor, cererile de revizuire sau de terță opoziție, cererile de stabilire a cheltuielilor și cererile de asistență judiciară privitoare la acțiunile aflate pe rol primesc numărul de ordine al cauzei principale, urmat de o mențiune care să indice că aceste cereri reprezintă proceduri speciale distincte. În cazurile de disociere prevăzute la articolul 44 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, cauza sau cauzele disociate de celelalte își păstrează același număr de ordine, urmat de o mențiune care să indice disocierea și, dacă este cazul, de o distincție de numerotare. În cazul în care, anterior introducerii unei acțiuni, s-a formulat o cerere de asistență judiciară în legătură cu această acțiune, aceasta din urmă primește numărul de ordine al cererii. În cazul în care, în urma unui recurs, Tribunalul Uniunii Europene trimite o cauză spre rejudecare, această cauză își păstrează numărul care i-a fost atribuit inițial pe rolul Tribunalului, urmat de o mențiune care să indice trimiterea spre rejudecare.

Articolul 6

Dosarul și accesul la dosar

(1)   Dosarul cauzei cuprinde actele de procedură, care sunt însoțite, dacă este cazul, de anexele acestora și care cuprind mențiunea prevăzută la articolul 4 alineatul (2) din prezentele instrucțiuni, cu excepția celor refuzate în conformitate cu articolul 8 din prezentele instrucțiuni, deciziile adoptate în acea cauză, inclusiv cele privitoare la refuzul de primire a unor acte, rapoartele pregătitoare de ședință, procesele-verbale de ședință, notificările efectuate de grefier, precum și, dacă este cazul, orice alt act sau corespondență de care urmează să se țină cont la soluționarea cauzei.

(2)   În caz de îndoială, grefierul sesizează președintele pentru a se decide cu privire la atașarea unui act de procedură la dosar.

(3)   Înscrisurile din dosar primesc un număr curent.

(4)   Prin derogare de la alineatul (1), actele de procedură întocmite în vederea unei soluționări amiabile în sensul articolului 90 din Regulamentul de procedură [a se vedea articolul 4 alineatul (1) din prezentele instrucțiuni] sunt clasate într-o parte distinctă a dosarului.

(5)   Versiunile confidențiale și versiunile neconfidențiale ale actelor de procedură sunt clasate în secțiuni separate ale dosarului. Accesul la secțiunea confidențială a dosarului este permis doar părților față de care nu s-a dispus aplicarea măsurii regimului de confidențialitate.

(6)   Un act de procedură depus într-o cauză, atașat la dosarul acesteia din urmă, nu se poate folosi în vederea pregătirii pentru judecată a unei alte cauze.

(7)   După terminarea procedurii, grefierul asigură închiderea și arhivarea dosarului. Dosarul închis cuprinde o listă a actelor de procedură atașate la dosar, cu excepția celor întocmite în vederea unei soluționări amiabile în sensul articolului 90 din Regulamentul de procedură, cu indicarea numărului acestora, precum și o pagină de gardă care menționează numărul de înregistrare al cauzei, părțile și data închiderii.

Articolul 7

Regimul de confidențialitate

(1)   Fără a aduce atingere articolului 47 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, în privința actelor de procedură pe care intenționează să le depună din proprie inițiativă sau pe care le depun la cererea Tribunalului, părțile principale semnalează, dacă este cazul, existența unor elemente confidențiale și depun o versiune în cuprinsul căreia sunt omise aceste elemente. În această ipoteză, partea în cauză transmite în același timp Tribunalului o versiune integrală a actului respectiv, astfel încât Tribunalul să fie în măsură să aprecieze, pe de o parte, că elementele omise sunt într-adevăr confidențiale și, pe de altă parte, că omisiunile nu aduc atingere dreptului celeilalte părți la un proces echitabil și nici bunei administrări a justiției. Tribunalul solicită, dacă este cazul, depunerea unei versiuni modificate. După examinare, Tribunalul remite versiunea integrală a actului în cauză.

(2)   În conformitate cu articolul 87 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, o parte poate solicita aplicarea unui regim de confidențialitate față de un intervenient în privința anumitor date din dosar sau, în ipoteza conexării unor cauze, în conformitate cu articolul 44 alineatul (3) din Regulamentul de procedură, față de o altă parte dintr-o cauză conexată.

Articolul 8

Refuzul de primire a unor acte de procedură și îndreptarea neregularităților

(1)   Grefierul se îngrijește ca actele de procedură atașate la dosar să fie conforme cu prevederile statutului, ale Regulamentului de procedură, ale Instrucțiunilor practice pentru părți, precum și cu prezentele Instrucțiuni pentru grefier. Dacă este cazul, grefierul stabilește un termen pentru a da posibilitatea părților să îndrepte neregularitățile de formă ale actelor de procedură depuse. Nerespectarea condițiilor de formă poate determina inadmisibilitatea acțiunii sau a altor acte de procedură.

(2)   Grefierul refuză înregistrarea actelor de procedură care nu sunt prevăzute de Regulamentul de procedură. În caz de îndoială sau în cazul în care părțile contestă decizia sa, grefierul sesizează președintele pentru a dispune în această privință.

(3)   Fără a aduce atingere prevederilor articolului 45 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul de procedură și ale Deciziei e-Curia, grefierul nu primește decât înscrisurile care cuprind semnătura manuscrisă în original a reprezentantului părții.

(4)   Grefierul se îngrijește ca volumul actelor de procedură, inclusiv anexele acestora, să nu depășească limita impusă de buna administrare a justiției și ca depunerea acestora să se efectueze în conformitate cu prevederile pertinente ale Instrucțiunilor practice pentru părți.

(5)   Cu excepția cazurilor expres prevăzute de Regulamentul de procedură, grefierul refuză primirea memoriilor sau a actelor de procedură ale părților care sunt redactate, chiar în parte, în altă limbă decât limba de procedură. Cu toate acestea, în cazuri justificate corespunzător, grefierul poate accepta provizoriu anexe într-o altă limbă decât limba de procedură. În caz de îndoială sau în cazul în care părțile contestă decizia sa, grefierul sesizează președintele pentru a dispune în această privință.

(6)   În cazul în care o cerere de intervenție formulată de un terț, altul decât un stat membru, nu este redactată în limba de procedură, grefierul solicită îndreptarea acestei neregularități înainte de a o notifica părților. Dacă, în termenul stabilit în acest sens de către grefier, se depune o versiune a acestei cereri redactată în limba de procedură, se consideră că data depunerii actului este data depunerii primei versiuni redactate în altă limbă.

(7)   În cazul în care nu se îndreaptă neregularitățile sau în cazul în care partea în cauză contestă decizia sa, grefierul sesizează președintele pentru a se decide în această privință.

Articolul 9

Legitimarea unui avocat

În vederea depunerii documentului prevăzut la articolul 31 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, care certifică faptul că avocatul care reprezintă o parte sau care asistă agentul acesteia are dreptul să își exercite profesia în fața unei instanțe a unui stat membru sau a unui alt stat parte la Acordul privind Spațiul Economic European, se poate face trimitere la un înscris deja depus la grefa Tribunalului. În toate cazurile, înscrisul la care se poate face trimitere trebuie să fi fost întocmit cu cel mult cinci ani înainte de data depunerii cererii introductive.

Articolul 10

Notificările

(1)   Grefierul se îngrijește ca notificările și comunicările prevăzute de statut, precum și de Regulamentul de procedură să fie efectuate în conformitate cu articolul 36 din regulament.

(2)   În cadrul procedurilor referitoare la măsurile provizorii, prevăzute la articolele 115-120 din Regulamentul de procedură, grefierul poate transmite înscrisurile procedurale prin orice mijloc adecvat pe care îl impune urgența.

Articolul 11

Stabilirea și prelungirea termenelor

(1)   Grefierul stabilește și prelungește, dacă este cazul, termenele prevăzute de Regulamentul de procedură, în conformitate cu atribuțiile care i-au fost delegate potrivit articolului 39 alineatul (2) din Regulamentul de procedură.

(2)   Termenele prevăzute de Regulamentul de procedură nu pot fi prelungite decât în împrejurări excepționale. Orice cerere în acest sens trebuie să fie corespunzător motivată și să parvină grefei într-un termen suficient de scurt prin raportare la data expirării termenului stabilit inițial. Un termen nu poate, în principiu, să fie prelungit mai mult de o singură dată. Termenele procedurale care nu sunt prevăzute de Regulamentul de procedură pot fi prelungite de către președinte.

Articolul 12

Ședințele și procesele-verbale ale acestora

(1)   Înainte de fiecare ședință publică, grefierul asigură întocmirea, în limba de procedură, a unei liste de ședință care cuprinde data, ora și locul ședinței, completul de judecată competent, indicarea cauzelor pe rol și numele părților, anonimizate, dacă este cazul, potrivit articolului 48 alineatul (1) din Regulamentul de procedură.

(2)   Lista de ședință este afișată la intrarea în sala de ședință.

(3)   Grefierul întocmește, în limba de procedură, un proces-verbal al fiecărei ședințe care cuprinde indicarea cauzei, data, ora și locul ședinței, eventual precizarea că ședința este secretă, numele judecătorilor și al grefierului care participă la ședință, numele și calitatea reprezentanților prezenți ai părților, ale reclamanților prezenți personal și ale martorilor sau experților audiați, indicarea probelor sau a actelor de procedură depuse în ședință și, dacă este necesar, declarațiile făcute în ședință, precum și deciziile pronunțate în ședință de către Tribunal sau de către președinte. Procesul-verbal se trimite părților.

Articolul 13

Martorii și experții

(1)   Grefierul ia măsurile necesare pentru aducerea la îndeplinire a ordonanțelor de efectuare a unei expertize și a celor de audiere a martorilor.

(2)   Grefierul primește din partea martorilor înscrisurile justificative privitoare la cheltuielile acestora și la beneficiul nerealizat și, din partea experților, o notă de onorariu care atestă lucrările și cheltuielile efectuate de aceștia.

(3)   Grefierul se îngrijește ca, prin casieria Tribunalului, să fie achitate sumele datorate martorilor și experților, în conformitate cu Regulamentul de procedură. În cazul în care aceste sume sunt contestate, grefierul sesizează președintele pentru a se dispune în această privință.

(4)   Prin grija grefierului, cheltuielile legate de audierea experților sau a martorilor, avansate de către Tribunal într-o cauză, sunt recuperate de la părțile obligate la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, prevederile articolului 15 alineatul (3) din prezentele instrucțiuni se aplică în mod corespunzător.

Articolul 14

Originalele hotărârilor și ordonanțelor

(1)   Originalele hotărârilor și ale ordonanțelor Tribunalului sunt păstrate în arhivele grefei, în ordine cronologică. La dosarul cauzei se atașează o copie certificată pentru conformitate cu originalul.

(2)   La cerere, grefierul eliberează părților copii suplimentare ale unei hotărâri sau ale unei ordonanțe, certificate pentru conformitate cu originalul.

(3)   Despre hotărârile sau ordonanțele date de Tribunalul Uniunii Europene în recurs sau de Curte în cazul unei reexaminări se face mențiune pe marginea hotărârii sau a ordonanței în cauză; o copie certificată pentru conformitate cu originalul se anexează originalului hotărârii sau al ordonanței atacate.

Articolul 15

Consemnarea și recuperarea sumelor

(1)   În cazul în care este necesară recuperarea, în beneficiul casieriei Tribunalului, a unor sume achitate cu titlu de asistență judiciară, a unor sume avansate martorilor sau experților ori a unor sume datorate sau care trebuie să fie consemnate de părți în temeiul articolelor 108 și 109 din Regulamentul de procedură, grefierul solicită plata acestor sume, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau, dacă este cazul, prin e-Curia, părții care este obligată în acest sens potrivit deciziei de terminare a procedurii sau deciziei motivate a președintelui Tribunalului prevăzute la articolul 109 din Regulamentul de procedură. Sumele consemnate sunt depuse într-un cont escrow al instituției.

(2)   În acest caz, se consideră că o scrisoare recomandată a fost înmânată destinatarului în a zecea zi de la data depunerii acestei trimiteri la oficiul poștal al locului în care Tribunalul își are sediul, cu excepția cazului în care se dovedește prin confirmare de primire că scrisoarea a fost primită la o altă dată sau a cazului în care destinatarul îl informează pe grefier, în termen de trei săptămâni de la data informării prin fax, că notificarea nu i-a parvenit.

(3)   În cazul în care sumele datorate nu sunt achitate în termenul stabilit de grefier, acesta poate solicita Tribunalului emiterea unei ordonanțe executorii și, dacă este cazul, solicită punerea în executare silită a acesteia.

Articolul 16

Tarifele grefei

(1)   Atunci când, la cererea unei părți, grefierul eliberează acesteia o copie pe suport de hârtie a unui act de procedură sau un extras din dosar sau din registru, se percepe un tarif de grefă de 3,50 euro/pagină pentru o copie autentică și de 2,50 euro/pagină pentru o copie simplă.

(2)   Atunci când, la cererea unei părți, grefierul asigură traducerea unui act de procedură sau a unui extras din dosar, se percepe un tarif de grefă de 1,25 euro/rând.

Articolul 17

Publicațiile și difuzarea pe internet a înscrisurilor

(1)   Publicațiile Tribunalului și difuzarea pe internet de înscrisuri privitoare la acesta sunt efectuate sub răspunderea grefierului.

(2)   În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene se publică, prin grija grefierului, deciziile prevăzute de Regulamentul de procedură, de prezentele instrucțiuni și de Instrucțiunile practice pentru părți, precum și comunicările privitoare la acțiunile formulate și la deciziile prin care se finalizează judecata.

(3)   Grefierul se îngrijește de publicarea jurisprudenței Tribunalului în conformitate cu modalitățile decise de Tribunal.

Articolul 18

Recomandări adresate reprezentanților părților

Pentru a asigura buna desfășurare a procedurii, grefierul furnizează reprezentanților părților, la cerere, informații privitoare la practica adoptată în aplicarea Regulamentului de procedură, a Instrucțiunilor practice pentru părți, a prezentelor Instrucțiuni pentru grefier, a Deciziei e-Curia și a condițiilor de utilizare a aplicației e-Curia.

Articolul 19

Derogări de la prezentele instrucțiuni

Tribunalul sau președintele poate deroga de la prevederile prezentelor instrucțiuni, în măsura în care circumstanțele speciale ale unei cauze și buna administrare a justiției impun aceasta.

Articolul 20

Intrarea în vigoare a prezentelor instrucțiuni

(1)   Prezentele Instrucțiuni pentru grefier, autentice în limbile menționate la articolul 1 din Regulamentul nr. 1 al Consiliului, aplicabil Tribunalului conform articolului 7 alineatul (2) din anexa I la Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Acestea intră în vigoare în prima zi a celei de a treia luni următoare datei publicării lor.

(2)   Prezentele Instrucțiuni pentru grefier abrogă și înlocuiesc Instrucțiunile pentru grefier din 11 iulie 2012 (JO L 260, p. 1).

Întocmit la Luxemburg, 21 mai 2014.

Grefier

W. HAKENBERG

Președinte

S. VAN RAEPENBUSCH

14.7.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 206/52

INSTRUCȚIUNI PRACTICE PENTRU PĂRȚI CU PRIVIRE LA PROCEDURA JURISDICȚIONALĂ ÎN FAȚA TRIBUNALULUI FUNCȚIEI PUBLICE A UNIUNII EUROPENE

din 21 mai 2014

Cuprins

I.

 DEFINIREA UNOR TERMENI 53

II.

 DISPOZIȚII GENERALE REFERITOARE LA DEPUNEREA ȘI LA NOTIFICAREA DE ACTE DE PROCEDURĂ 53

A.

 Transmiterea electronică prin e-Curia 53

B.

 Transmiterea în format hârtie 54

III.

 ASUPRA PROCEDURII SCRISE 54

A.

 Cererea introductivă 54

1.

 Depunerea cererii introductive 54

2.

 Mențiuni obligatorii și reguli de formulare a cererii introductive 55

3.

 Îndreptarea neregularităților cererii introductive 56

4.

 Măsuri provizorii/Procedura privind măsurile provizorii 57

B.

 Memoriul în apărare și alte acte de procedură din cadrul procedurii scrise 57

C.

 Trimiterea unui original în format hârtie precedată de un fax 57

D.

 Asupra cererilor de aplicare a regimului de confidențialitate 58

E.

 Asupra cererilor de asistență judiciară 58

F.

 Întinderea actelor de procedură 59

IV.

 ASUPRA PROCEDURII ORALE 59

A.

 Situare 59

B.

 Pregătirea ședinței 59

C.

 Desfășurarea ședinței 59

D.

 Particularitățile interpretării simultane 60

E.

 Suspendarea ședinței în vederea unei soluționări amiabile 60

F.

 Închiderea ședinței 60

V.

 INTRAREA ÎN VIGOARE A PREZENTELOR INSTRUCȚIUNI 61

TRIBUNALUL FUNCȚIEI PUBLICE A UNIUNII EUROPENE,

având în vedere articolul 132 din Regulamentul de procedură;

întrucât, în interesul bunei administrări a justiției, este necesar să se pună la dispoziția reprezentanților părților instrucțiuni practice cu privire la modalitatea de formulare a actelor de procedură ale acestora și pentru a garanta buna desfășurare a ședinței;

întrucât respectarea acestor instrucțiuni reduce numărul cererilor de îndreptare a neregularităților și riscurile de inadmisibilitate legate de nerespectarea condițiilor de formă;

întrucât procedura în fața Tribunalului se caracterizează prin faptul că este supusă unui regim lingvistic specific unei Uniuni multilingve;

întrucât este în interesul părților din procedurile care se desfășoară în fața Tribunalului ca acesta din urmă să ofere răspunsuri concise referitoare la aspectele cu privire la care reprezentanții părților doresc deseori să fie mai bine informați și să le pună la dispoziție instrumente de orientare pentru redactarea corespunzătoare a actelor de procedură ale acestora;

întrucât, în interesul bunei desfășurări a procedurilor aflate pe rolul Tribunalului, este necesar să se pună la dispoziția persoanelor interesate instrucțiuni practice cu privire la formularea cererilor de asistență judiciară, precum și cu privire la desfășurarea procedurii orale;

întrucât, atât în interesul părților, cât și al unei bune administrări a justiției și pentru a oferi Tribunalului mijlocul necesar pentru a veghea ca fiecărei părți să i se acorde o parte justă din timpul de care dispune pentru examinarea cauzei acesteia, se impune ca actele de procedură să fie cât se poate de concise, având în vedere natura faptelor și complexitatea aspectelor invocate. Trebuie, prin urmare, să se stabilească întinderea maximă a actelor de procedură depuse în fața Tribunalului. Totuși, întinderea actelor de procedură trebuie să fie suficient de flexibilă pentru a ține seama de particularitățile anumitor cauze;

decide să adopte prezentele Instrucțiuni practice:

I.   DEFINIREA UNOR TERMENI

1.

Convențiile terminologice adoptate la articolul 1 din Regulamentul de procedură se aplică în mod corespunzător în prezentele Instrucțiuni.

II.   DISPOZIȚII GENERALE REFERITOARE LA DEPUNEREA ȘI LA NOTIFICAREA DE ACTE DE PROCEDURĂ

2.

Depunerea și notificarea (transmiterea) de acte de procedură între părți și Tribunal se poate realiza:

—

pe cale exclusiv electronică prin intermediul aplicației e-Curia sau

—

prin trimitere în format hârtie.

A.   Transmiterea electronică prin e-Curia

3.

Transmiterea electronică prin e-Curia se caracterizează prin:

a)

crearea unui cont de acces nominal la care reprezentanții părților pot avea acces prin intermediul unui nume de utilizator și al unei parole securizate;

b)

lipsa oricărei trimiteri pe suport de hârtie a actelor de procedură și a anexelor acestora de către părți; un înscris este considerat a fi originalul dacă parvine Tribunalului pe această cale, fără să fie necesar ca acest înscris să poarte semnătura manuscrisă a reprezentantului și fără să fie necesară trimiterea unor copii conforme;

c)

notificarea actelor de procedură ale celorlalte părți, precum și a deciziilor Tribunalului și a oricărei alte corespondențe pe aceeași cale; notificarea are loc în momentul accesului la acest act prin intermediul aplicației sau, în caz contrar, se consideră că a avut loc la expirarea celei de a șaptea zile care urmează celei a trimiterii mesajului electronic de avertizare;

d)

reglementarea aplicabilă este definită în Decizia Tribunalului Funcției Publice nr. 3/2011 luată în cadrul Reuniunii plenare din 20 septembrie 2011 referitoare la depunerea și la comunicarea de acte de procedură prin intermediul aplicației e-Curia (JO C 289, p. 11), precum și în Condițiile de utilizare a aplicației e-Curia și Manualul de utilizare a aplicației e-Curia, care precizează de asemenea modul de a proceda cu un asistent (toate aceste documente sunt disponibile pe site-ul www.curia.europa.eu).

B.   Transmiterea în format hârtie

4.

Transmiterea în format hârtie înglobează:

a)

necesitatea unei depuneri pe suport de hârtie a tuturor actelor de procedură și a anexelor acestora, semnate în mod corespunzător de reprezentant; fiecare act de procedură, precum și anexele acestuia trebuie însoțite de șapte seturi de copii conforme; în vederea respectării unui termen, trimiterea pe suport de hârtie poate fi precedată de trimiterea prin fax, care va fi luată în considerare în cazul în care originalul în format hârtie parvine Tribunalului în zece zile de la trimiterea prin fax (a se vedea punctul 36 și următoarele din prezentele Instrucțiuni);

b)

notificarea actelor de procedură ale celorlalte părți, precum și a deciziilor Tribunalului și a oricărei corespondențe a grefei cu părțile printr-un mod de notificare ales: prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire (în acest caz, notificarea se consideră că are loc prin depunerea scrisorii recomandate la oficiul poștal din Luxemburg), prin fax sau prin e-Curia.

III.   ASUPRA PROCEDURII SCRISE

A.   Cererea introductivă

1.   Depunerea cererii introductive

5.

Orice cerere introductivă este adresată grefei Tribunalului. Aceasta trebuie să respecte prevederile articolelor 45 și 50 din Regulamentul de procedură.

6.

Mențiunile care trebuie să fie conținute de cererea introductivă, precum și înscrisurile care trebuie să fie anexate la aceasta sunt prevăzute la articolul 45 alineatele (1) și (2) primul și al doilea paragraf și la articolul 50 din Regulamentul de procedură.

7.

Articolul 31 alineatul (2) și articolul 53 alineatul (3) primul paragraf din Regulamentul de procedură se referă la documentul care trebuie depus la grefă de avocatul reclamantului și de consilierul sau de avocatul care eventual îl asistă pe agentul pârâtului. Se amintește că principiul reprezentării obligatorii în fața Tribunalului este impus la articolul 19 din Statut. Cu excepția statelor membre și a altor state părți la Acordul privind SEE (Norvegia, Islanda și Liechtenstein), precum și a instituțiilor Uniunii Europene care sunt reprezentate de agenții lor, părțile trebuie, așadar, să fie reprezentate de un avocat care are dreptul să își exercite profesia în fața unei instanțe a unui stat membru sau a unui alt stat parte la Acordul privind SEE. Pe de altă parte, reprezentarea obligatorie de către un avocat nu se aplică procedurii de obținere a beneficiului asistenței judiciare (a se vedea în această privință titlul III capitolul E din prezentele Instrucțiuni).

8.

În plus, trebuie să se precizeze că, deși la depunerea cererii introductive nu este necesar un mandat scris acordat de reclamant avocatului desemnat să îl reprezinte, orice schimbare a numărului sau a identității avocatului/avocaților (de exemplu înlocuirea unui avocat cu un alt avocat, prezența unui avocat în plus, retragerea mandatului acordat unuia dintre avocații care au depus cererea introductivă) trebuie comunicată în scris grefei fără întârziere. În cazul înlocuirii unui avocat cu un altul, este necesar un mandat scris al noului avocat.

9.

Avocatul reclamantului specifică în mod clar pe prima pagină a cererii introductive adresa sa, numele cabinetului său de avocatură, dacă este cazul, numerele sale de telefon și de fax, precum și adresa e-mail. Modificările ulterioare ale acestor date trebuie să fie comunicate Tribunalului fără întârziere. Nu poate fi admisă în niciun caz alegerea domiciliului la adresa reclamantului însuși.

10.

Cererea introductivă depusă prin e-Curia nu trebuie să cuprindă în mod necesar o semnătură manuscrisă. În schimb, în ceea ce privește cererea introductivă depusă în format hârtie, semnătura manuscrisă a avocatului trebuie să figureze în mod lizibil la sfârșitul cererii introductive. Lipsa semnăturii nu poate fi îndreptată. Nu este admisă nicio reproducere, cum ar fi o ștampilă, o semnătură în facsimil, o fotocopie etc. În cazul în care o parte are mai mulți reprezentanți, este suficientă semnătura unuia dintre aceștia. Nu este permisă semnătura prin procură a unei persoane, alta decât reprezentantul/reprezentanții reclamantului, chiar în cazul în care semnatarul ar fi un colaborator în cadrul cabinetului de avocatură din care fac parte reprezentanții.

2.   Mențiuni obligatorii și reguli de formulare a cererii introductive

11.

Limba de procedură este limba care a fost aleasă pentru redactarea cererii introductive, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din anexa I la Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, care face trimitere la dispozițiile aplicabile referitoare la regimul lingvistic al Tribunalului Uniunii Europene.

12.

În interesul atât al părților, cât și al bunei administrări a justiției, actele de procedură sunt cât se poate de concise, având în vedere natura faptelor și complexitatea aspectelor invocate. O cerere introductivă trebuie să conțină, în conformitate cu articolul 50 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul de procedură, o expunere clară a faptelor pertinente prezentate în ordine cronologică, precum și o expunere distinctă, precisă și structurată a motivelor și a argumentelor de drept invocate. În ceea ce privește întinderea cererii introductive, se face trimitere la capitolul F punctul 49.

13.

Concluziile acțiunii trebuie să fie redactate cu precizie, la începutul sau la sfârșitul cererii introductive, și trebuie numerotate.

14.

Alineatele textului sunt numerotate în mod continuu.

15.

În cazul în care numărul reclamanților este mai mare sau egal cu 4, pentru a facilita utilizarea ulterioară de către Tribunal, la cererea introductivă se anexează o listă care conține toate numele și domiciliile, întocmită cu ajutorul unui program de prelucrare a textului, și care este trimisă la grefă prin poșta electronică, odată cu cererea introductivă, la adresa tfp.greffe@curia.europa.eu, cu indicarea în mod clar a cauzei la care se referă lista. Această listă se va anexa la originalul deciziei prin care se finalizează judecata.

16.

Orice cerere introductivă trebuie să fie însoțită de un rezumat al litigiului, destinat să faciliteze redactarea comunicării prevăzute la articolul 51 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, care va fi pregătită de către grefă. Acest rezumat trebuie depus separat de anexele menționate în textul cererii introductive. Rezumatul, inclus într-un document realizat cu ajutorul unui program de prelucrare a textului, nu ar trebui să depășească două pagini și trebuie de asemenea trimis prin poșta electronică la adresa tfp.greffe@curia.europa.eu, cu indicarea clară a cauzei la care se referă. Rezumatul va fi disponibil, în principiu în întregime, pe o pagină specială a site-ului www.curia.europa.eu, pentru a permite oricărei persoane interesate să efectueze cercetări. În acest scop, rezumatul litigiului va trebui să respecte anumite cerințe de stil care vor fi precizate pe pagina respectivă a site-ului menționat.

17.

Orice cerere întemeiată pe articolul 48 din Regulamentul de procedură, prin care se solicită omiterea, în cadrul publicațiilor referitoare la cauză, a numelui reclamantului (anonimat), a numelor altor persoane sau a anumitor date, trebuie formulată prin act separat și temeinic motivată.

18.

În cazul în care cererea introductivă este formulată după depunerea unei cereri de asistență judiciară (a se vedea titlul III capitolul E din prezentele Instrucțiuni), care are ca efect suspendarea termenului prevăzut pentru introducerea acțiunii în conformitate cu articolul 112 alineatul (5) din Regulamentul de procedură, trebuie să se facă mențiune despre aceasta la începutul cererii introductive. În cazul în care cererea introductivă este depusă după comunicarea ordonanței prin care se soluționează cererea de asistență judiciară, trebuie să se facă de asemenea mențiune în cererea introductivă cu privire la data la care ordonanța a fost notificată reclamantului.

19.

Cererea introductivă depusă prin e-Curia se prezintă sub formă de fișiere. Pentru înlesnirea prelucrării lor de către grefă, se recomandă respectarea sfaturilor practice din Manualul de utilizare a aplicației e-Curia [a se vedea punctul 3 litera (d) din prezentele Instrucțiuni], și anume:

a)

fișierele trebuie să cuprindă denumiri care să identifice actul (cerere introductivă, anexe partea 1, anexe partea a 2-a, scrisoare de însoțire etc.);

b)

textul cererii introductive poate fi salvat direct în format PDF (imagine plus text) din programul de prelucrare a textului, fără a fi necesară digitalizarea.

20.

Orice cerere introductivă depusă în format hârtie trebuie prezentată într-un mod care să permită gestionarea electronică a înscrisurilor de către Tribunal și în special digitalizarea înscrisurilor și recunoașterea caracterelor. Astfel, în afară de cerințele descrise la punctul 12 din prezentele Instrucțiuni, trebuie respectate următoarele cerințe:

a)

textul este lizibil cu ușurință și apare numai pe o singură față a foii („recto”, și nu „recto verso”);

b)

înscrisurile nu sunt legate sau nu au alte mijloace de prindere fixe, cum ar fi lipici, capse etc.

21.

În plus, paginile cererii introductive și ale anexelor trebuie să fie numerotate în colțul din dreapta sus, în mod continuu, inclusiv anexele și eventualele pagini separatoare.

22.

Cererea introductivă și toate eventualele anexe ale acesteia care sunt depuse în format hârtie trebuie, în temeiul articolului 45 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul de procedură, ca, de altfel, și celelalte acte de procedură, să fie depuse împreună cu cinci copii pe suport de hârtie pentru Tribunal și cu atâtea copii câte părți sunt în cauză (așadar, în mod normal, șapte copii pe suport de hârtie). Pe prima pagină a fiecărui set de copii, avocatul trebuie să aplice mențiunea, semnată sau parafată de acesta, prin care certifică conformitatea copiilor cu originalul.

23.

În ceea ce privește anexele, părțile efectuează o selecție riguroasă a înscrisurilor pertinente pentru necesitățile litigiului, având în vedere constrângerile materiale și lingvistice la care sunt supuse Tribunalul și părțile. În caz de abuz, se face trimitere la articolul 108 din Regulamentul de procedură. Nu trebuie furnizate în special informațiile la care Tribunalul poate avea acces (de exemplu jurisprudența instanțelor Uniunii Europene citată în actele de procedură). Trebuie respectate următoarele cerințe de formă:

a)

anexele trebuie să fie numerotate, să conțină o trimitere la memoriul la care sunt anexate (de exemplu „A.1, A.2” etc. pentru cererea introductivă; „B1, B.2” pentru memoriul în apărare; „C.1, C.2” pentru replică; „D.1, D.2” pentru duplică) și să fie depuse, atunci când sunt mai mult de trei, de preferință cu pagini separatoare;

b)

anexele trebuie să fie lizibile cu ușurință; nu va fi acceptată o anexă care nu prezintă o calitate de imprimare satisfăcătoare;

c)

anexele trebuie redactate în limba de procedură sau trebuie să fie însoțite de o traducere; anexele neconforme cu aceste cerințe nu pot, în principiu, să fie acceptate [a se vedea articolul 7 alineatul (2) din anexa I la Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, care face trimitere la dispozițiile aplicabile referitoare la regimul lingvistic al Tribunalului Uniunii Europene). În temeiul articolului 8 alineatul (5) din Instrucțiunile pentru grefier, nu se poate deroga de la această regulă decât în cazuri temeinic justificate;

d)

anexele trebuie să fie precedate de un opis al anexelor, care cuprinde, pentru fiecare dintre acestea, numărul (de exemplu A.1), indicarea naturii anexei (de exemplu „scrisoarea din …, adresată de domnul X doamnei Z”), indicarea paginii și a alineatului din cererea introductivă în care se face referire la această anexă (de exemplu „p. 7, alineatul 17”), numărul de pagini al acesteia și trimiterea la numărul paginii din numerotarea continuă la care începe anexa; în „Model Cerere introductivă”, disponibil pe site-ul www.curia.europa.eu, figurează un exemplu de opis al anexelor;

e)

anexele la o cerere introductivă depusă prin e-Curia trebuie să figureze în unul sau mai multe fișiere separate de fișierul care conține cererea introductivă. Un fișier poate, în principiu, să conțină toate anexele. Nu este indicat să se creeze un fișier pentru fiecare anexă;

f)

anexele la o cerere introductivă depusă prin e-Curia, menționate în textul acestei cereri introductive, a căror natură nu permite depunerea lor prin e-Curia pot fi transmise separat pe calea transmiterii în format hârtie în temeiul articolului 45 alineatul (2) primul și al doilea paragraf din Regulamentul de procedură, cu condiția de a fi menționate în opisul anexelor la această cerere introductivă depusă prin e-Curia. În opisul anexelor trebuie să se identifice anexele care vor fi depuse separat. Aceste anexe trebuie să parvină grefei cel târziu în zece zile după depunerea cererii introductive prin e-Curia.

3.   Îndreptarea neregularităților cererii introductive

24.

Pentru a da posibilitatea părților de a remedia neregularitățile de formă conținute de o cerere introductivă, este necesară, în anumite cazuri, o îndreptare a neregularităților. Grefierul solicită întotdeauna îndreptarea neregularităților atunci când lipsesc elementele indicate la articolul 50 alineatul (6) din Regulamentul de procedură și la articolul 8 alineatul (1) din Instrucțiunile pentru grefier. Lipsa îndreptării neregularităților ar putea determina respingerea acțiunii ca inadmisibilă.

25.

În temeiul articolului 8 alineatul (1) din Instrucțiunile pentru grefier, îndreptarea cererii poate fi de asemenea solicitată, în funcție de circumstanțele cauzei, atunci când cererea introductivă nu este conformă cu prezentele Instrucțiuni practice.

26.

Grefierul stabilește un termen pentru ca reclamantul să îndrepte neregularitatea cererii, în conformitate cu articolul 50 alineatul (6) din Regulamentul de procedură.

27.

În cazurile menționate la punctul 24 de mai sus, cererea introductivă nu este notificată în această formă pârâtului. Atunci când îndreptarea neregularității are loc în termenul acordat, procedura își urmează cursul. În cazul în care nu se îndreaptă neregularitățile, Tribunalul se pronunță asupra admisibilității cererii introductive.

28.

În cazurile menționate la punctul 25 de mai sus, grefierul hotărăște dacă este necesară suspendarea notificării. În cazul în care nu se îndreaptă neregularitățile sau în cazul în care se contestă decizia sa, grefierul sesizează președintele, în temeiul articolului 8 alineatul (7) din Instrucțiunile pentru grefier, pentru a se decide în această privință.

4.   Măsuri provizorii/Procedura privind măsurile provizorii

29.

Orice cerere de suspendare a executării actului atacat și cu privire la alte măsuri provizorii dispuse în cadrul unei proceduri privind măsurile provizorii trebuie depusă cu respectarea condițiilor menționate la articolul 115 din Regulamentul de procedură.

B.   Memoriul în apărare și alte acte de procedură din cadrul procedurii scrise

30.

Explicațiile și îndrumările oferite în ceea ce privește cererea introductivă în capitolul A din prezentul titlu sunt valabile mutatis mutandis pentru celelalte acte de procedură adresate Tribunalului.

31.

Mențiunile care trebuie să figureze în memoriul în apărare sunt prevăzute la articolul 53 alineatele (1) și (2) din Regulamentul de procedură. Împuternicirea/împuternicirile acordate de instituția pârâtă agentului său/agenților săi, consilierului/consilierilor și/sau eventual unui avocat, în conformitate cu articolul 19 primul paragraf din Statut, trebuie depuse cel târziu odată cu memoriul în apărare, dar separat de eventualele anexe.

32.

În ceea ce privește întinderea memoriului în apărare, se face trimitere la capitolul F, punctul 49.

33.

În temeiul articolului 53 alineatul (3) al doilea paragraf din Regulamentul de procedură, instituțiile anexează la memoriul în apărare, în mod sistematic, actele de aplicabilitate generală citate în observațiile acestora și care nu fac obiectul unei publicări în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, cu menționarea datelor de adoptare, de intrare în vigoare și, dacă este cazul, de abrogare a acestora.

34.

În plus, pe prima pagină a oricărui act de procedură trebuie să figureze următoarele mențiuni:

a)

denumirea actului (memoriu în apărare, replică, duplică, cerere de intervenție, memoriu în intervenție, excepție de inadmisibilitate, observații cu privire la …, răspunsuri la întrebări etc.);

b)

numărul de înregistrare al cauzei (F- …/..) dacă a fost deja comunicat de grefă.

35.

Regulile menționate în capitolul A din prezentul titlu, aplicabile cazurilor în care se solicită sau poate fi solicitată îndreptarea neregularității, se aplică mutatis mutandis memoriului în apărare și celorlalte acte de procedură.

C.   Trimiterea unui original în format hârtie precedată de un fax

36.

Originalul oricărui act de procedură — și, în general, orice corespondență adresată Tribunalului, inclusiv cererile de prelungire a termenelor — care nu este transmis Tribunalului prin e-Curia trebuie depus în format hârtie la grefă.

În vederea respectării termenelor de procedură, copia unui înscris poate fi transmisă grefei Tribunalului prin fax (număr de fax: + 352 4303-4453) anterior depunerii originalului acestui act [posibilitate oferită de articolul 45 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul de procedură].

În acest caz, trebuie să se precizeze pe prima pagină a originalului „transmitere prealabilă prin fax la …”, pentru ca înscrisurile corespunzătoare să poată fi identificate cu ușurință.

37.

În conformitate cu articolul 45 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul de procedură, în cazul în care un act de procedură conține anexe, copia transmisă Tribunalului prin fax poate să cuprindă numai actul propriu-zis și opisul anexelor.

38.

Depunerea unui memoriu sau a unui act de procedură prin fax se consideră că respectă termenele procedurale numai dacă originalul semnat parvine grefei în interiorul termenului de 10 zile de la depunere, prevăzut la articolul 45 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul de procedură. Se amintește că termenul invariabil pentru considerente de distanță de 10 zile, prevăzut la articolul 38 din Regulamentul de procedură, nu se aplică în privința acestui termen.

39.

Originalul semnat al oricărui act de procedură este expediat fără întârziere, imediat după transmiterea prin fax, fără a i se aduce corecturi sau modificări. În cazul în care există diferențe între originalul semnat și copia depusă anterior, pentru aprecierea respectării termenelor procedurale, se ia în considerare numai data depunerii originalului semnat.

D.   Asupra cererilor de aplicare a regimului de confidențialitate

40.

Fără a aduce atingere prevederilor articolului 47 alineatele (2) și (3) din Regulamentul de procedură, Tribunalul ia în considerare doar înscrisurile pe care reprezentanții părților le-au putut consulta și asupra cărora și-au putut exprima punctul de vedere [articolul 47 alineatul (1) din Regulamentul de procedură].

41.

Cu toate acestea, o parte poate solicita ca anumite pasaje din dosar care prezintă un caracter secret sau confidențial:

—

să nu fie accesibile uneia dintre părțile dintr-o cauză conexată [articolul 44 alineatul (3) din Regulamentul de procedură];

—

să fie excluse de la comunicare către un intervenient [articolul 87 alineatul (3) din Regulamentul de procedură].

42.

Orice cerere de aplicare a regimului de confidențialitate în temeiul articolului 44 alineatul (3) sau al articolului 87 alineatul (1) din Regulamentul de procedură trebuie să fie formulată prin înscris separat.

43.

O astfel de cerere trebuie să fie precisă, iar aplicarea regimului de confidențialitate trebuie să fie limitată la ceea ce este strict necesar. Cererea nu poate în niciun caz să aibă ca obiect un act de procedură în integralitatea sa și nu poate avea ca obiect decât în mod excepțional o anexă în integralitatea sa.

44.

O cerere de aplicare a regimului de confidențialitate trebuie să indice în mod precis elementele sau pasajele în cauză și să conțină o scurtă motivare a caracterului secret sau confidențial pentru fiecare dintre aceste elemente sau pasaje.

45.

La cererea de aplicare a regimului de confidențialitate trebuie anexată o versiune neconfidențială a memoriului sau a actului de procedură în cauză, în care elementele sau pasajele la care se referă cererea au fost eliminate. În cazul în care cererea privește doar o anexă la un act de procedură, la cererea de confidențialitate va trebui anexată integralitatea acestui act. În cazul depunerii prin e-Curia, anexa care face obiectul unei cereri de confidențialitate va trebui să fie trimisă într-un fișier separat.

E.   Asupra cererilor de asistență judiciară

46.

Potrivit articolului 110 și următoarelor din Regulamentul de procedură, se poate acorda asistență judiciară în vederea asigurării unui acces efectiv la justiție. O astfel de cerere nu implică, în conformitate cu articolul 111 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul de procedură, asistarea de către avocat.

47.

Pentru formularea unei cereri de asistență judiciară este obligatorie utilizarea modelului anexat la prezentele Instrucțiuni practice. Cererea de asistență judiciară formulată altfel decât prin utilizarea modelului va determina transmiterea unui răspuns din partea grefierului în care se va aminti caracterul obligatoriu al utilizării modelului, care va fi anexat răspunsului respectiv. Modelul poate fi descărcat de pe site-ul www.curia.europa.eu.

48.

Cererea de asistență judiciară, însoțită de înscrisurile justificative, trebuie să fie semnată de solicitant sau de avocatul său. Cu toate acestea, în cazul depunerii cererii prin e-Curia de către avocatul solicitantului nu este necesară semnătura avocatului. Numai avocatul care reprezintă partea care solicită asistența judiciară este abilitat să depună cererea de asistență judiciară prin e-Curia.

F.   Întinderea actelor de procedură

49.

În conformitate cu articolul 46 din Regulamentul de procedură, actele de procedură depuse în fața Tribunalului nu depășesc în principiu:

a)

30 de pagini pentru o cerere introductivă și un memoriu în apărare,

b)

15 pagini pentru celelalte acte de procedură.

Numărul maximal de pagini se înțelege ca bazându-se pe utilizarea unui format hârtie A4, o dimensiune a caracterelor de 12 într-un format echivalent cu „Times New Roman”, cu o distanță între rânduri de 1,5, iar marginile paginii de cel puțin 2,5 cm. Nerespectarea numărului maximal de pagini nu poate fi acceptată decât în considerarea împrejurărilor speciale ale cauzei referitoare mai ales la complexitatea sa în drept sau în fapt. Sancțiunea aplicabilă acestei nerespectări este, dacă este cazul, cea menționată la articolul 50 alineatul (6), la articolul 53 alineatul (4), la articolul 55 alineatul (3), la articolul 86 alineatul (6), la articolul 124 alineatul (5) al doilea paragraf, la articolul 125 alineatul (3) al patrulea paragraf, la articolul 127 alineatul (4) al treilea paragraf sau la articolul 130 alineatul (7) din Regulamentul de procedură.

IV.   ASUPRA PROCEDURII ORALE

A.   Situare

50.

Citația pentru ședința publică indică întotdeauna data, ora, locul și sala de ședință unde se desfășoară aceasta. Dacă prezența interpreților pentru întreaga durată a ședinței sau pentru anumite necesități este considerată de către o parte ca fiind indispensabilă pentru motive speciale (de exemplu dacă Tribunalul a dispus înfățișarea personală a unei părți care nu se poate exprima în limba de procedură), trebuie adresată Tribunalului o cerere motivată în acest sens încă de la momentul primirii citației pentru ședință, astfel încât să poată fi organizată prezența interpreților.

51.

Pe site-ul www.curia.europa.eu este disponibil un plan al clădirilor Curții de Justiție și al parcărilor accesibile.

52.

Din motive de securitate, accesul în clădiri este supravegheat. Părțile și reprezentanții acestora trebuie să prezinte cartea de identitate, pașaportul, legitimația de serviciu sau orice alt document de legitimare care conține o fotografie. Prin urmare, este prudent ca sosirea să aibă loc suficient de devreme.

B.   Pregătirea ședinței

53.

Reprezentanții părților sunt citați la ședință prin grija grefierului, cu câteva săptămâni înaintea desfășurării acesteia. Cererile de amânare a datei ședinței nu sunt admise decât pentru împrejurări cu totul excepționale. Astfel de cereri trebuie să fie temeinic motivate pentru ansamblul reprezentanților părții, însoțite de înscrisuri justificative adecvate și transmise Tribunalului în cel mai scurt termen.

54.

Părțile primesc în timp util înainte de ședință raportul pregătitor de ședință, întocmit de judecătorul raportor. În cuprinsul acestui raport sunt menționate în general: obiectul litigiului, concluziile părților, aspectele asupra cărora părțile sunt invitate să își concentreze pledoariile, aspectele de fapt și de drept care trebuie să fie aprofundate etc., precum și indicații cu privire la durata pledoariilor introductive ale reprezentanților părților; de asemenea, Tribunalul își poate exprima intenția de a examina posibilitatea soluționării amiabile a litigiului cu ocazia ședinței.

55.

În cazul în care reprezentantul unei părți intenționează să nu asiste la ședință, acesta este rugat să informeze Tribunalul în cel mai scurt termen. În acest caz, ședința se desfășoară în absența acestuia. În același mod se procedează atunci când Tribunalul constată absența unei părți de la ședință, fără a fi fost informat în mod corespunzător cu privire la aceasta.

56.

În cazul în care reprezentantul unei părți intenționează să fie reprezentat de o persoană abilitată care nu a fost mandatată inițial de către clientul său, acesta informează Tribunalul în cel mai scurt termen în această privință și se asigură că înainte de ședință vor fi depuse un mandat scris pentru această persoană, semnat de client, precum și, dacă este cazul, un certificat de înscriere în barou a avocatului sau a consilierului care îl înlocuiește.

C.   Desfășurarea ședinței

57.

Reprezentanții părților au obligația de a pleda în robă. Tribunalul are întotdeauna la dispoziție câteva robe de rezervă, în caz de nevoie; cererile în această privință trebuie adresate aprodului de ședință.

58.

Cu câteva minute înainte de începerea ședinței, reprezentanții părților sunt introduși de către aprod în spațiul situat în spatele sălii de ședință, pentru a fi primiți de judecătorii completului de judecată, în vederea organizării desfășurării ședinței.

59.

Cei prezenți trebuie să se ridice atunci când membrii Tribunalului intră în sala de ședință. Ulterior, ședința începe cu apelul cauzei de către grefier.

60.

Întrucât judecătorii cunosc observațiile scrise, reprezentanții părților sunt rugați să nu reia în cadrul pledoariilor conținutul actelor de procedură comunicate reciproc, ci să se concentreze asupra aspectelor evocate în raportul pregătitor de ședință și să răspundă întrebărilor judecătorilor. Aceeași cerință se aplică, dacă este cazul, și părților dacă Tribunalul le acordă cuvântul. Întrucât scopul ședinței este acela de a clarifica aspectele de drept și de fapt necesare pentru soluționarea cauzei, desfășurarea ședinței trebuie să tindă spre un dialog între judecători și părți și reprezentanții acestora.

61.

În orice caz, reprezentanții părților au posibilitatea de a prezenta o pledoarie introductivă pentru care raportul pregătitor de ședință dă indicații referitoare la durată (în mod normal, 20 de minute). Această durată nu include timpul utilizat pentru a se răspunde la întrebările judecătorilor sau pentru a replica pledoariei părții adverse.

62.

Întrucât sălile de ședință sunt echipate cu un sistem de amplificare automat, fiecare persoană care ia cuvântul este rugată să apese pe butonul microfonului înainte de a începe să vorbească. De asemenea, reprezentanții părților sunt rugați, atunci când citează o hotărâre a unei instanțe, să indice numele părților și referințe care să permită identificarea facilă a acesteia.

63.

Se amintește că depunerea de înscrisuri la Tribunal trebuie să aibă loc în cadrul procedurii scrise. Numai în împrejurări cu totul excepționale Tribunalul poate accepta înscrisuri prezentate în ședință. Aceeași regulă se aplică oricărei propuneri de probe formulate în ședință. Dacă este cazul, este prudent să se aibă la dispoziție un număr suficient de exemplare.

D.   Particularitățile interpretării simultane

64.

Pentru cauzele în care este necesară o interpretare simultană, se amintește reprezentanților părților că în general este preferabilă vorbirea liberă, pe baza unor note, decât citirea unui text. Totodată, o serie de fraze scurte este preferabilă unei dezvoltări lungi și complicate.

65.

Cu toate acestea, în cazul în care pledoaria este pregătită în scris, este recomandabil ca, la redactarea textului, să se țină cont de faptul că acesta trebuie să fie prezentat oral și trebuie, în consecință, să se apropie cât mai mult posibil de o expunere orală.

66.

Pentru a facilita interpretarea, reprezentanții părților sunt invitați să pună la dispoziția serviciului de interpretare, în prealabil, eventualul text sau suport scris al pledoariilor lor, notele lor sau orice alt suport scris astfel încât interpreții să îl poată include în studiul prealabil al dosarului (Direcția de interpretare, număr de fax: +352 4303-3697, e-mail: interpret@curia.europa.eu). Evident, acest text nu va fi transmis celorlalte părți sau judecătorilor din completul de judecată.

E.   Suspendarea ședinței în vederea unei soluționări amiabile

67.

La cererea reprezentanților părților sau din oficiu, Tribunalul poate dispune suspendarea ședinței pentru o scurtă perioadă, atunci când reprezentanții părților doresc să discute cu clienții lor sau cu reprezentanții părții adverse o propunere de soluționare amiabilă, eventual în prezența judecătorului raportor. În cazul în care se solicită o discuție secretă, poate fi pusă la dispoziție o sală specială. Orice cerere în acest sens trebuie adresată grefierului sau aprodului de ședință.

F.   Închiderea ședinței

68.

Președintele completului de judecată declară ședința închisă. Ulterior, părțile primesc un scurt proces-verbal al acesteia. Totodată, părțile sunt informate ulterior, în scris, cu privire la măsurile care vor fi luate în continuarea procedurii, în special cu privire la data pronunțării hotărârii.

V.   INTRAREA ÎN VIGOARE A PREZENTELOR INSTRUCȚIUNI

69.

Prezentele Instrucțiuni practice se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și intră în vigoare în prima zi a celei de a treia luni de la data publicării lor. Totuși, punctul 49, referitor la întinderea actelor de procedură și care constituie decizia prevăzută la articolul 46 din Regulamentul de procedură, nu se aplică decât actelor de procedură al căror termen de depunere nu a început să curgă la data intrării în vigoare a prezentelor Instrucțiuni practice. Pentru actele de procedură al căror termen de depunere a început să curgă, rămân de referință indicațiile care figurează în Instrucțiunile practice pentru părți din 11 iulie 2012.

70.

Acestea abrogă și înlocuiesc Instrucțiunile practice pentru părți din 11 iulie 2012 (JO L 260, p. 6).

71.

Pe de altă parte, pentru a sprijini părțile în demersurile lor, grefa Tribunalului pune la dispoziția acestora diferite „Liste de verificare” și „Modele”, disponibile pe site-ul www.curia.europa.eu.

Întocmit la Luxemburg, la 21 mai 2014.

Grefier

W. HAKENBERG

Președinte

S. Van RAEPENBUSCH

ANEXĂ

GHID ADRESAT SOLICITANȚILOR DE ASISTENȚĂ JUDICIARĂ ȘI MODEL DE CERERE DE ASISTENȚĂ JUDICIARĂ

TRIBUNALUL FUNCȚIEI PUBLICE

A

UNIUNII EUROPENE

Image

CERERE DE ASISTENȚĂ JUDICIARĂ

GHID ADRESAT SOLICITANȚILOR ȘI MODEL DE CERERE DE ASISTENȚĂ JUDICIARĂ

I.   GHID ADRESAT SOLICITANȚILOR DE ASISTENȚĂ JUDICIARĂ (1)

A.   Cadrul juridic

1.   Competența Tribunalului

Admisibilitatea acțiunilor în fața Tribunalului

Solicitantului asistenței judiciare i se atrage atenția asupra următoarelor prevederi:

—

articolul 270 TFUE, aplicabil Tratatului CEEA în temeiul articolului 106a din acesta, precum și articolul 1 din anexa I la Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, referitoare la competența Tribunalului;

—

articolele 90 și 91 din Statutul funcționarilor, care precizează anumite condiții de admisibilitate a acțiunilor la Tribunal.

2.   Cadrul juridic în materie de asistență judiciară

Prevederile referitoare la asistența judiciară sunt cuprinse în Regulamentul de procedură.

Din aceste prevederi rezultă în special următoarele:

a.   Condiții de acordare a asistenței judiciare

—

Orice persoană fizică are dreptul să beneficieze de asistență judiciară în cazul în care, ca urmare a stării sale materiale, este în imposibilitate totală sau parțială de a face față cheltuielilor legate de asistența și de reprezentarea în fața Tribunalului [articolul 110 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul de procedură].

—

Starea materială se evaluează ținând seama de elemente obiective precum veniturile, patrimoniul deținut și situația familială [articolul 110 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul de procedură].

—

Cererea de asistență judiciară este însoțită de toate informațiile și înscrisurile justificative care permit evaluarea stării materiale a solicitantului, cum ar fi un certificat emis de o autoritate națională competentă care atestă această stare materială [articolul 111 alineatul (3) primul paragraf din Regulamentul de procedură].

—

Asistența judiciară poate fi solicitată înainte de introducerea acțiunii sau cât timp aceasta este pendinte. Această cerere nu implică asistarea de către avocat [articolul 111 alineatul (1) din Regulamentul de procedură].

—

În cazul în care cererea se depune anterior introducerii acțiunii, solicitantul trebuie să expună pe scurt obiectul acțiunii pe care își propune să o inițieze, situația de fapt din speță și argumentația în susținerea acțiunii. Cererea trebuie să fie însoțită de înscrisuri justificative în acest sens [articolul 111 alineatul (3) al doilea paragraf din Regulamentul de procedură].

—

Cererea de asistență judiciară se respinge în cazul în care acțiunea în legătură cu care se solicită asistența judiciară pare în mod vădit inadmisibilă sau în mod vădit nefondată ori dacă Tribunalul este în mod vădit necompetent să o judece [articolul 110 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul de procedură].

—

Președintele poate să retragă beneficiul asistenței judiciare, din oficiu sau la cerere, după ascultarea persoanei în cauză, în cazul în care condițiile care au determinat admiterea cererii se schimbă pe parcursul judecății (articolul 114 din Regulamentul de procedură).

—

Cererea de asistență judiciară se depune în conformitate cu modelul disponibil pe site-ul internet al Tribunalului și care face parte din prezentul ghid [articolul 111 alineatul (2) din Regulamentul de procedură].

b.   Procedura

—

Dacă persoana în cauză nu a propus ea însăși un avocat sau dacă propunerea făcută de aceasta nu este încuviințată de Tribunal, grefierul transmite ordonanța de admitere a cererii de asistență judiciară și o copie a cererii către autoritatea competentă aparținând statului respectiv menționată în Regulamentul adițional la Regulamentul de procedură al Curții de Justiție. Avocatul însărcinat să reprezinte solicitantul este desemnat pe baza propunerilor transmise de această autoritate [articolul 112 alineatul (3) al doilea paragraf din Regulamentul de procedură].

—

Introducerea unei cereri de asistență judiciară suspendă termenul prevăzut pentru introducerea acțiunii până la data notificării ordonanței prin care se soluționează această cerere sau, în cazul în care în această ordonanță nu a fost desemnat un avocat care să reprezinte persoana interesată, până la data notificării ordonanței prin care se desemnează avocatul însărcinat să reprezinte solicitantul [articolul 112 alineatul (5) din Regulamentul de procedură].

c.   Asistența judiciară parțială

Ordonanța prin care se admite cererea de asistență judiciară poate stabili o sumă de bani care urmează să fie plătită avocatului însărcinat să reprezinte persoana în cauză sau poate fixa un plafon al cheltuielilor și onorariilor avocatului, care, în principiu, nu poate fi depășit. Ordonanța poate stabili ca persoana în cauză să contribuie la cheltuielile prevăzute la articolul 110 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, ținând seama de starea materială a acesteia [articolul 112 alineatul (4) din Regulamentul de procedură].

d.   Suportarea cheltuielilor de judecată

—

În cazul în care, în temeiul deciziei prin care se finalizează judecata, beneficiarul asistenței judiciare trebuie să suporte propriile cheltuieli de judecată, președintele stabilește prin ordonanță motivată, care nu este supusă niciunei căi de atac, cuantumul cheltuielilor și onorariilor avocatului care rămân în sarcina casieriei Tribunalului [articolul 113 alineatul (2) din Regulamentul de procedură].

—

În cazul în care, prin decizia prin care se finalizează judecata, Tribunalul a obligat o altă parte să suporte cheltuielile de judecată ale beneficiarului asistenței judiciare, aceasta este obligată să ramburseze casieriei Tribunalului sumele avansate cu titlu de asistență judiciară [articolul 113 alineatul (3) primul paragraf din Regulamentul de procedură].

—

În cazul în care beneficiarul asistenței judiciare cade în pretenții, Tribunalul poate, în măsura impusă de echitate, pronunțându-se asupra cheltuielilor în cadrul deciziei prin care se finalizează judecata, să dispună ca una sau mai multe dintre celelalte părți să suporte propriile cheltuieli de judecată sau ca acestea să fie, în tot sau în parte, suportate de casieria Tribunalului cu titlu de asistență judiciară [articolul 113 alineatul (4) din Regulamentul de procedură].

B.   Modalități de formulare a cererii de asistență judiciară

În conformitate cu punctul 47 din Instrucțiunile practice pentru părți, utilizarea prezentului model de cerere de asistență judiciară este obligatorie pentru formularea unei cereri de asistență judiciară. O cerere de asistență judiciară depusă într-o altă modalitate decât prin utilizarea modelului nu va fi luată în considerare.

Astfel cum este indicat la punctul 48 din Instrucțiunile practice pentru părți, cererea de asistență judiciară nu poate fi depusă prin e-Curia decât de avocatul care reprezintă partea care solicită asistență judiciară.

În cazul transmiterii în format hârtie, trimiterea originalului poate fi precedată de o trimitere prin fax. Data trimiterii faxului va fi, în acest caz, luată în considerare pentru suspendarea termenului de introducere a acțiunii, cu condiția ca originalul să parvină Tribunalului în 10 zile de la trimiterea faxului.

Originalul cererii de asistență judiciară trebuie semnat de solicitant sau de avocatul său. În caz contrar, cererea nu va fi luată în considerare, iar înscrisul va fi restituit. Cu toate acestea, în cazul depunerii cererii prin e-Curia de către avocatul solicitantului, nu este necesară semnătura avocatului.

În cazul în care cererea de asistență judiciară este formulată de avocatul solicitantului anterior depunerii cererii introductive, această cerere trebuie însoțită de înscrisuri care certifică faptul că avocatul are dreptul să își exercite profesia în fața unei instanțe a unui stat membru sau a unui alt stat parte la Acordul privind SEE.

C.   Efectele depunerii în condiții legale a unei cereri de asistență judiciară înainte de introducerea acțiunii

Depunerea în condiții legale, înainte de introducerea acțiunii, a unei cereri de asistență judiciară suspendă termenul prevăzut pentru introducerea acelei acțiuni până la data notificării ordonanței prin care se soluționează această cerere sau a ordonanței prin care se desemnează un avocat pentru reprezentarea solicitantului. Prin urmare, termenul de introducere a acțiunii nu curge pe durata examinării de către Tribunal a cererii de asistență judiciară. Este prudent ca această cerere să se depună la timp, pentru a evita ca termenul rămas pentru introducerea acțiunii să fie prea scurt.

D.   Conținutul cererii de asistență judiciară și înscrisurile justificative

1.   Situația materială a solicitantului

Cererea trebuie să fie însoțită de toate informațiile și înscrisurile justificative care să permită evaluarea stării materiale a solicitantului la momentul introducerii cererii, cum ar fi un certificat al unei autorități naționale competente care atestă starea materială a solicitantului.

De exemplu, aceste înscrisuri pot fi:

—

adeverințe emise de biroul de ajutor social sau de șomaj;

—

declarații de venit sau avize de impunere;

—

adeverințe de salariu;

—

extrase de cont bancar.

Declarațiile solemne completate și semnate de către solicitantul însuși nu sunt suficiente pentru dovedirea imposibilității totale sau parțiale de a face față cheltuielilor procesului.

Datele indicate în cererea de asistență judiciară privind starea materială a solicitantului și înscrisurile justificative depuse în sprijinul acestor date urmăresc să furnizeze o imagine completă a stării materiale a acestuia.

Solicitantului i se atrage atenția asupra faptului că nu trebuie să se limiteze la furnizarea către Tribunal a informațiilor cu privire la veniturile sale, ci trebuie să îi furnizeze și informații care să permită evaluarea patrimoniului pe care îl deține.

O cerere care nu justifică în mod satisfăcător din punct de vedere juridic imposibilitatea solicitantului de a face față cheltuielilor de judecată va fi respinsă.

Solicitantul este obligat să comunice Tribunalului în cel mai scurt termen orice schimbare a stării sale materiale care ar putea justifica aplicarea articolului 114 din Regulamentul de procedură, potrivit căruia președintele poate să retragă beneficiul asistenței judiciare, din oficiu sau la cerere, după ascultarea persoanei în cauză, în cazul în care condițiile care au determinat admiterea cererii se schimbă pe parcursul judecății.

2.   Obiectul acțiunii avute în vedere, situația de fapt din speță și argumentația în susținerea acțiunii

În cazul în care cererea este formulată anterior introducerii acțiunii, solicitantul trebuie să expună pe scurt obiectul acelei acțiuni, situația de fapt din speță și argumentația pe care înțelege să o prezinte în susținerea acțiunii. În acest scop, este prevăzută o rubrică în cadrul modelului de cerere de asistență judiciară.

Cererea trebuie să fie însoțită de copii ale tuturor înscrisurilor justificative relevante pentru aprecierea admisibilității și temeiniciei viitoarei acțiuni. De exemplu, poate fi vorba:

—

dacă este cazul, de actul a cărui anulare o urmărește solicitantul;

—

dacă este cazul, de reclamația la care se referă articolul 90 alineatul (2) din Statutul funcționarilor și de decizia prin care se soluționează reclamația, cu arătarea datelor de introducere a reclamației și de comunicare a deciziei;

—

dacă este cazul, de cererea la care se referă articolul 90 alineatul (1) din Statutul funcționarilor și de decizia prin care se soluționează cererea, cu arătarea datelor de introducere a cererii și de comunicare a deciziei;

—

de corespondența întreținută cu viitorul pârât.

3.   Alte precizări utile

Niciun original nu se restituie. Prin urmare, reclamantului i se recomandă să depună fotocopii ale înscrisurilor justificative.

O cerere nu poate fi completată prin depunerea ulterioară a unor addendumuri. Asemenea addendumuri vor fi restituite în cazul în care sunt depuse fără a fi fost solicitate de către Tribunal. Prin urmare, este esențial să se furnizeze toate informațiile necesare în cererea de asistență judiciară și să se atașeze copia oricărui înscris de natură să dovedească aceste informații. Cu toate acestea, în cazuri excepționale, înscrisurile justificative prin care se urmărește a se dovedi imposibilitatea totală sau parțială a solicitantului de a face față cheltuielilor procesului pot fi acceptate ulterior, sub condiția furnizării unei justificări a depunerii cu întârziere a acestora.

Dacă spațiul disponibil în rubrica modelului de cerere de asistență judiciară este insuficient, rubrica respectivă poate fi completată pe o foaie separată anexată la cerere.

II.   MODEL DE CERERE DE ASISTENȚĂ JUDICIARĂ

Image

Image

Image

Image

Image

Image

Image

Image

Image

Image

(1)  Prezentul ghid este parte integrantă din modelul de cerere de asistență judiciară. Informațiile pe care le conține provin din Regulamentul de procedură al Tribunalului și din Instrucțiunile practice pentru părți.