26.4.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 125/3

TRADUCERE

ACORD DE COOPERARE

privind Sistemul Global de Navigație prin Satelit (GNSS) de uz civil între Comunitatea Europeană și statele sale membre și Ucraina

COMUNITATEA EUROPEANĂ, denumită în continuare „Comunitatea”,

și

REGATUL BELGIEI,

REPUBLICA CEHĂ,

REGATUL DANEMARCEI,

REPUBLICA FEDERALĂ GERMANIA,

REPUBLICA ESTONIA,

REPUBLICA ELENĂ,

REGATUL SPANIEI,

REPUBLICA FRANCEZĂ,

IRLANDA,

REPUBLICA ITALIANĂ,

REPUBLICA CIPRU,

REPUBLICA LETONIA,

REPUBLICA LITUANIA,

MARELE DUCAT AL LUXEMBURGULUI,

REPUBLICA UNGARĂ,

REPUBLICA MALTA,

REGATUL ȚĂRILOR DE JOS,

REPUBLICA AUSTRIA,

REPUBLICA POLONĂ,

REPUBLICA PORTUGHEZĂ,

REPUBLICA SLOVENIA,

REPUBLICA SLOVACĂ,

REPUBLICA FINLANDA,

REGATUL SUEDIEI,

REGATUL UNIT AL MARII BRITANII ȘI IRLANDEI DE NORD,

în calitate de părți contractante la Tratatul de instituire a Comunității Europene, denumite în continuare „state membre”,

pe de o parte, și

UCRAINA,

pe de altă parte,

denumite în continuare „părțile”

AVÂND ÎN VEDERE interesele comune privind dezvoltarea unui sistem global de navigație prin satelit de uz civil,

RECUNOSCÂND importanța programului GALILEO în ceea ce privește contribuția sa la infrastructura de navigație și informațională din Comunitatea Europeană și din Ucraina,

RECUNOSCÂND activitățile avansate în domeniul navigației prin satelit ale Ucrainei,

AVÂND ÎN VEDERE dezvoltarea crescândă a aplicațiilor GNSS în Ucraina, în Comunitatea Europeană și în alte regiuni ale lumii,

AU CONVENIT CU PRIVIRE LA URMĂTOARELE DISPOZIȚII:

Articolul 1

Obiectivul acordului

Acordul are drept obiectiv să încurajeze, faciliteze și intensifice cooperarea între părți în domeniul navigației prin satelit de uz civil.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului acord:

„Sisteme de augmentare” înseamnă mecanisme regionale sau locale, precum Sistemul european geostaționar mixt de navigare (EGNOS). Aceste mecanisme permit utilizatorilor să obțină performanțe îmbunătățite, precum acuratețe, disponibilitate, integritate și fiabilitate sporite.

„GALILEO” înseamnă un sistem global civil autonom european de navigație și de sincronizare prin satelit, aflat sub control civil, destinat furnizării de servicii GNSS proiectate și dezvoltate de către Comunitate și statele sale membre. Exploatarea GALILEO poate fi transferată unei părți private.

GALILEO are în vedere servicii cu acces deschis, comerciale, de salvgardare a vieții și de căutare și salvare, precum și un serviciu public reglementat securizat, cu acces restricționat, conceput să răspundă necesităților utilizatorilor autorizați din sectorul public.

„Serviciul cu acces deschis GALILEO” înseamnă un serviciu deschis publicului larg în mod gratuit.

„Serviciul de salvgardare a vieții GALILEO” înseamnă un serviciu bazat pe serviciul cu acces deschis care oferă în mod suplimentar informații privind integritatea, autentificarea semnalului, garanții în ceea ce privește serviciul și alte caracteristici necesare aplicațiilor de salvgardare a vieții, precum transportul aerian și maritim.

„Serviciul comercial GALILEO” înseamnă un serviciu de facilitare a elaborării de aplicații profesionale și oferă performanțe îmbunătățite în comparație cu serviciul cu acces deschis, în special prin viteze de transfer al datelor mai ridicate, garanții privind serviciul și o mai mare acuratețe.

„Serviciul de căutare și salvare GALILEO” înseamnă un serviciu de îmbunătățire a operațiunilor de căutare și salvare, furnizând o localizare mai rapidă și mai precisă a balizelor pentru cazuri de dificultate și posibilitatea trimiterii unui mesaj de răspuns.

„Serviciul public reglementat GALILEO” înseamnă un serviciu securizat de localizare și sincronizare, cu acces restricționat, conceput special pentru a răspunde nevoilor utilizatorilor autorizați din sectorul public.

„Elementele locale GALILEO” înseamnă mecanisme locale care furnizează utilizatorilor de semnale de navigație și sincronizare prin satelit din cadrul GALILEO date de intrare suplimentare, în afara celor care provin de la principala constelație utilizată. Se pot desfășura elemente locale pentru obținerea de performanțe suplimentare în zonele învecinate ale aeroporturilor și ale porturilor maritime, în mediul urban și în alte zone dezavantajate din cauza caracteristicilor lor geografice. GALILEO va oferi o abordare generală pentru dezvoltarea elementelor locale în vederea sprijinirii dezvoltării pieței și a facilitării standardizării.

„Echipament global de navigație, localizare și sincronizare” înseamnă orice echipament destinat unui utilizator final civil, conceput pentru a transmite, a recepționa sau a procesa semnale de navigație sau de sincronizare prin satelit în vederea furnizării unui serviciu sau a funcționării cu un sistem de augmentare regional.

„Măsură de reglementare” înseamnă orice lege, regulament, normă, procedură, decizie sau act administrativ similar al unei părți.

„Interoperabilitate” înseamnă, la nivel de utilizator, o situație în care un receptor dual poate utiliza în mod simultan semnale de la două sisteme, în vederea obținerii unei performanțe egale sau mai bune decât s-ar obține utilizând un singur sistem. Interoperabilitatea sistemelor globale și regionale de navigație prin satelit sporește calitatea serviciilor disponibile utilizatorilor.

„Proprietate intelectuală” este noțiunea definită la articolul 2 din Convenția pentru instituirea Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale, încheiată la Stockholm la 14 iulie 1967.

„Răspundere” înseamnă obligația juridică a unei persoane fizice sau a unei persoane juridice de a compensa daunele cauzate unei alte persoane fizice sau persoane juridice în conformitate cu principiile și normele juridice specifice. Această obligație poate fi prevăzută într-un acord (răspundere contractuală) sau într-o normă juridică (răspundere necontractuală).

„Informație clasificată” înseamnă o informație, sub orice formă, care necesită protecție împotriva divulgării neautorizate și care ar putea prejudicia, în diverse grade, interesele esențiale, inclusiv securitatea națională, ale părților sau ale unui stat membru. Clasificarea acesteia este indicată printr-un marcaj de clasificare. O astfel de informație este clasificată de către părți în conformitate cu actele cu putere de lege și normele administrative aplicabile și este protejată împotriva pierderii confidențialității, a integrității și a disponibilității.

Articolul 3

Principiile cooperării

Părțile convin să aplice următoarele principii în activitățile de cooperare reglementate de prezentul acord:

1.	Beneficiul reciproc, bazat pe un echilibru global al drepturilor și obligațiilor.

2.	Parteneriatul în cadrul programului GALILEO în conformitate cu procedurile și normele care reglementează gestionarea GALILEO.

3.	Oportunități reciproce de implicare în activități de cooperare în proiectele GNSS pentru uz civil ale Comunității Europene și ale Ucrainei.

4.	Schimbul în timp util de informații care pot afecta activitățile de cooperare.

5.	Protecția corespunzătoare a drepturilor de proprietate intelectuală, astfel cum se prevede la articolul 8 alineatul (2) din prezentul acord.

Articolul 4

Domeniul de aplicare al cooperării

(1) Activitățile de cooperare în domeniul navigației și sincronizării prin satelit se desfășoară în următoarele sectoare: spectrul de frecvențe radio, cercetare și formare științifice, cooperare industrială, dezvoltarea comerțului și a piețelor, standarde, certificare și măsuri de reglementare, dezvoltarea unor sisteme GNSS terestre de augmentare globale și regionale, securitate, răspundere și recuperarea costurilor. Părțile pot adapta această listă de aspecte de comun acord.

(2) Extinderea cooperării, în cazul în care se solicită de către părți, în ceea ce privește:

2.1.	tehnologii și produse sensibile ale GALILEO în temeiul reglementărilor UE, ale statelor membre ale UE și ale ASE, ale MTCR și ale Acordului WASSENAAR referitoare la controlul exporturilor, precum și criptografie și tehnologii și produse principale de securitate a informațiilor;

2.2.	arhitectura de securitate a sistemului GALILEO (segmentele spațial, terestru și utilizatori);

2.3.	caracteristicile controlului de securitate al segmentelor globale GALILEO;

2.4.	serviciile publice reglementate, în fazele lor de definire, dezvoltare, punere în aplicare, testare și evaluare și funcționare (gestionare și utilizare); precum și

2.5.	schimbul de informații clasificate privind navigația prin satelit și GALILEO,

care vor face obiectul unui acord separat corespunzător care urmează să se încheie între părți.

(3) Prezentul acord nu aduce atingere structurii instituționale stabilită prin dreptul Comunității Europene pentru desfășurarea programului GALILEO. De asemenea, prezentul acord nu afectează actele cu putere de lege, reglementările și politicile aplicabile prin care sunt puse în aplicare angajamentele de neproliferare și controlul exporturilor de produse cu dublă utilizare și măsuri interne naționale cu privire la securitatea și controlul transferurilor intangibile de tehnologie.

Articolul 5

Tipuri de activități de cooperare

(1) Sub rezerva măsurilor lor de reglementare aplicabile, părțile încurajează, în cea mai mare măsură posibilă, activitățile de cooperare desfășurate în temeiul prezentului acord în scopul asigurării unor posibilități comparabile de participare la activitățile lor în sectoarele enumerate la articolul 4.

(2) Părțile convin să desfășoare activități de cooperare, astfel cum se menționează la articolele 6-13 din prezentul acord.

Articolul 6

Spectrul de frecvențe radio

(1) Pe baza succeselor anterioare înregistrate în cadrul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, părțile convin să continue cooperarea și sprijinul reciproc privind aspectele legate de spectrul de frecvențe radio.

(2) În acest context, părțile promovează alocările corespunzătoare de frecvențe pentru GALILEO, în vederea asigurării disponibilității serviciilor GALILEO pentru utilizatorii din întreaga lume și, în special, din Ucraina și din Comunitate.

(3) Mai mult, părțile recunosc importanța protejării spectrului de frecvențe radio pentru navigație împotriva perturbărilor și interferențelor. În acest scop, părțile urmăresc să identifice surse de interferențe și soluții reciproc acceptabile de combatere a acestor interferențe.

(4) Nicio prevedere din prezentul acord nu se interpretează ca reprezentând o derogare de la dispozițiile aplicabile ale Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor, inclusiv de la reglementările privind radiocomunicațiile ale UIT.

Articolul 7

Cercetarea științifică și formarea

Părțile promovează activități comune de cercetare și de formare în domeniul GNSS prin intermediul programelor de cercetare comunitare și ale Ucrainei, inclusiv programul-cadru al Comunității Europene pentru cercetare și dezvoltare, programele de cercetare ale Agenției Spațiale Europene și alte programe relevante ale Comunității și ale autorităților ucrainene.

Activitățile comune de cercetare și formare ar trebui să contribuie la planificarea evoluțiilor viitoare ale unui GNSS de uz civil.

Părțile convin să definească mecanismul adecvat care va permite asigurarea unor contacte eficiente și participarea fructuoasă la programele de cercetare și formare relevante.

Articolul 8

Cooperarea industrială

(1) În vederea constituirii sistemului GALILEO, precum și a promovării utilizării și a dezvoltării aplicațiilor și serviciilor GALILEO, părțile încurajează și sprijină cooperarea între industriile lor, inclusiv prin intermediul întreprinderilor comune și al participării comune la asociațiile industriale relevante.

(2) În conformitate cu cele mai înalte standarde internaționale, pentru a facilita cooperarea industrială, părțile acordă și asigură o protecție și o aplicare adecvate și efective a drepturilor de proprietate intelectuală, industrială și comercială în domeniile și sectoarele relevante pentru dezvoltarea și exploatarea Galileo/EGNOS, inclusiv mijloacele eficace de punere în aplicare a standardelor respective.

(3) Exporturile din Ucraina către țări terțe de produse și tehnologii sensibile elaborate în mod specific și finanțate prin programul GALILEO vor trebui să facă obiectul unei autorizări prealabile de către autoritatea competentă în materie de securitate a GALILEO, în cazul în care această autoritate a recomandat ca aceste produse și tehnologii să facă obiectul unei autorizații de export în conformitate cu măsurile de reglementare aplicabile. Orice acord separat menționat la articolul 4 alineatul (2) din acord definește, de asemenea, un mecanism adecvat pentru ca Ucraina să recomande produse potențiale care trebuie să facă obiectul unei autorizații de export.

(4) Părțile încurajează consolidarea legăturilor dintre diferitele părți interesate de programul GALILEO în Ucraina și Comunitate în contextul cooperării industriale.

Articolul 9

Dezvoltarea comerțului și a pieței

(1) Părțile încurajează comerțul și investițiile în infrastructura de navigație prin satelit, echipamente, elemente locale și aplicații GALILEO în Comunitate și în Ucraina.

(2) În acest scop, părțile ridică nivelul de sensibilizare a publicului privind activitățile programului GALILEO în domeniul navigației prin satelit, identifică posibilele obstacole în calea dezvoltării aplicațiilor GNSS și iau măsurile corespunzătoare pentru a facilita această dezvoltare.

(3) Pentru a identifica și a răspunde în mod eficace nevoilor utilizatorilor, Comunitatea și Ucraina iau în considerare înființarea unui forum deschis pentru utilizatorii GNSS.

Articolul 10

Standarde, certificare și măsuri de reglementare

(1) Părțile recunosc importanța coordonării abordărilor în cadrul forurilor internaționale de standardizare și certificare cu privire la serviciile globale de navigație prin satelit. În special, părțile vor susține în comun dezvoltarea standardelor GALILEO și vor promova aplicarea acestora în Ucraina și la scară mondială, punând accentul pe interoperabilitatea cu alte sisteme GNSS.

Unul dintre obiectivele coordonării este acela de a promova o utilizare extinsă și inovatoare a serviciilor GALILEO cu acces deschis, comerciale și de salvgardare a vieții, ca normă mondială de navigație și de sincronizare.

Părțile convin să creeze condiții favorabile pentru dezvoltarea aplicațiilor GALILEO.

(2) În consecință, pentru a promova și a pune în aplicare obiectivele prezentului acord, părțile cooperează, după caz, cu privire la toate aspectele referitoare la GNSS care apar, mai ales, în cadrul Organizației Aviației Civile Internaționale, al EUROCONTROL, al Organizației Maritime Internaționale și al Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor.

(3) La nivel bilateral, părțile se asigură că măsurile privind standardele operaționale și tehnice, certificarea și cerințele și procedurile de autorizare cu privire la GNSS nu constituie bariere inutile în calea comerțului. Cerințele naționale se bazează pe criterii obiective, nediscriminatorii, prestabilite și transparente.

Articolul 11

Dezvoltarea unor sisteme terestre de augmentare GNSS globale și regionale

(1) Părțile colaborează pentru a defini și a implementa arhitecturi de sisteme terestre care permit o garantare optimă a integrității GALILEO/EGNOS, a continuității serviciilor GALILEO și EGNOS și a interoperabilității cu alte sisteme GNSS.

(2) În acest scop, la nivel regional, părțile cooperează în vederea punerii în aplicare a unui sistem terestru de augmentare regional în Ucraina bazat pe sistemul GALILEO. Acest sistem regional este prevăzut să furnizeze integritate regională și servicii de înaltă precizie care se vor adăuga celor furnizate de sistemul GALILEO la nivel mondial. Ca precursor, părțile prevăd extinderea EGNOS în regiunea Ucrainei prin intermediul unei infrastructuri terestre care implică stațiile de telemetrie și control al integrității din Ucraina.

(3) La nivel local, părțile facilitează dezvoltarea elementelor locale ale GALILEO.

Articolul 12

Securitate

(1) Părțile sunt convinse de necesitatea de a proteja sistemele globale de navigație prin satelit împotriva utilizării neautorizate, a interferențelor, a perturbărilor și a actelor ostile.

(2) Părțile iau toate măsurile practicabile pentru a asigura calitatea, continuitatea și siguranța serviciilor de navigație prin satelit și ale infrastructurii aferente pe teritoriile lor.

(3) Părțile recunosc importanța obiectivului comun de a coopera pentru asigurarea securității sistemului și a serviciilor GALILEO.

(4) Prin urmare, părțile iau în considerare instituirea unui canal de consultare adecvat pentru a aborda chestiunile referitoare la securitatea GNSS. Modalitățile și procedurile practice urmează să fie definite între autoritățile competente în materie de securitate ale celor două părți, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2).

Articolul 13

Răspunderea și recuperarea costurilor

Părțile cooperează, după caz, pentru a defini și a pune în aplicare un regim de răspundere și modalități de recuperare a costurilor, în special în cadrul organizațiilor internaționale și regionale, în scopul de a facilita furnizarea de servicii GNSS civile.

Articolul 14

Mecanismul de cooperare și schimbul de informații

(1) Coordonarea și facilitarea activităților de cooperare în cadrul prezentului acord se realizează, în numele Ucrainei, de către Guvernul Ucrainei și, în numele Comunității și al statelor sale membre, de către Comisia Europeană.

(2) În conformitate cu obiectivul de la articolul 1, aceste două entități stabilesc, în cadrul acordului de parteneriat și cooperare de instituire a unui parteneriat între Comunitățile Europene și statele lor membre și Ucraina, un Comitet director al GNSS, denumit în continuare „comitetul”, pentru gestionarea prezentului acord. Comitetul este format din reprezentanți oficiali ai fiecărei părți și își stabilește propriul regulament de procedură.

Funcțiile comitetului sunt următoarele:

2.1.	promovarea, formularea de recomandări și supravegherea diferitelor activități de cooperare menționate la articolele 4-13 din prezentul acord;

2.2.	consilierea părților cu privire la modalitățile de consolidare și îmbunătățire a cooperării în conformitate cu principiile stabilite în prezentul acord;

2.3.	examinarea eficienței funcționării și aplicării prezentului acord.

(3) Comitetul se întrunește, de regulă, o dată pe an. Reuniunile trebuie să se desfășoare alternativ în Comunitate și în Ucraina. La cererea oricărei părți, se pot organiza reuniuni suplimentare.

Costurile suportate de Comitet sau în numele acestuia sunt suportate de către partea căreia îi aparțin reprezentanții oficiali. Celelalte costuri, altele decât cheltuielile de călătorie și de ședere, legate direct de ședințele comitetului, sunt suportate de către partea gazdă. Comitetul poate înființa grupuri de lucru tehnice comune pe teme specifice, în cazul în care părțile consideră că este oportun.

(4) Participarea oricărei entități relevante din Ucraina la întreprinderea comună Galileo sau la Autoritatea de Supraveghere a GNSS European este posibilă în conformitate cu legislația și procedurile aplicabile.

(5) Părțile încurajează schimburile de informații suplimentare privind navigația prin satelit între instituții și întreprinderi ale celor două părți.

Articolul 15

Finanțarea

(1) Valoarea și modalitățile de contribuție ale Ucrainei la programul GALILEO prin intermediul întreprinderii comune Galileo vor face obiectul unui acord separat, sub rezerva conformității cu dispozițiile instituționale ale legislației aplicabile.

(2) Părțile iau toate măsurile rezonabile și depun toate eforturile, în conformitate cu actele lor cu putere de lege și cu normele lor administrative, pentru a facilita intrarea, șederea și ieșirea de pe teritoriul lor a persoanelor, capitalului, materialelor, datelor și echipamentelor implicate sau folosite în activitățile de cooperare reglementate de prezentul acord.

(3) Fără a aduce atingere dispozițiilor alineatului (2), în cazul în care mecanisme de cooperare specifice ale uneia dintre părți prevăd ajutor financiar pentru participanții celeilalte părți, toate aceste subvenții și contribuții financiare ale uneia dintre părți pentru participanții celeilalte părți în sprijinul respectivelor activități sunt scutite de impozite, taxe vamale și de alte tipuri de taxe, în conformitate cu actele cu putere de lege și normele administrative aplicabile pe teritoriul fiecărei părți.

Articolul 16

Consultarea și soluționarea litigiilor

(1) Părțile se consultă prompt, la cererea oricăreia dintre ele, asupra oricărei chestiuni care rezultă din interpretarea sau aplicarea prezentului acord. Orice litigiu cu privire la interpretarea sau aplicarea prezentului acord se soluționează prin consultări amiabile între părți.

(2) Dispozițiile alineatului (1) nu aduc atingere dreptului părților de a recurge la procedurile de soluționare a litigiilor în temeiul Acordului de parteneriat și cooperare de instituire a unui parteneriat între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora și Ucraina.

Articolul 17

Intrarea în vigoare și denunțarea

(1) Prezentul acord intră în vigoare în prima zi a lunii care urmează datei la care părțile și-au notificat reciproc încheierea procedurilor necesare în acest scop. Notificările se transmit Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene, care este depozitarul prezentului acord.

(2) Expirarea sau denunțarea prezentului acord nu afectează valabilitatea sau durata niciunei înțelegeri convenite în temeiul acestuia, nici drepturile și obligațiile specifice stabilite în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală.

(3) Prezentul acord poate fi modificat prin acordul comun al părților, exprimat în scris. Orice modificare intră în vigoare în prima zi a lunii care urmează datei la care părțile au notificat depozitarului încheierea procedurilor necesare în acest scop.

(4) Prezentul acord rămâne în vigoare pentru o perioadă de cinci ani și poate fi reînnoit de comun acord între părți pentru perioade suplimentare de cinci ani, la sfârșitul perioadei inițiale de cinci ani. Oricare dintre părți poate denunța prezentul acord prin transmiterea unui preaviz de trei luni, în scris, celeilalte părți.

Prezentul acord este redactat în dublu exemplar în limbile cehă, daneză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, italiană, letonă, lituaniană, maghiară, malteză, olandeză, polonă, portugheză, slovacă, slovenă, spaniolă, suedeză și ucraineană, fiecare dintre aceste versiuni lingvistice fiind deopotrivă autentică.

Hecho en Kiev, el uno de diciembre del dos mil cinco.

V Kyjevě dne prvního prosince dva tisíce pět.

Udfærdiget i Kyiv den første december to tusind og fem.

Geschehen zu Kiew am ersten Dezember zweitausendfünf.

Kahe tuhande viienda aasta detsembrikuu esimesel päeval Kiievis.

Έγινε στο Κίεβο, την πρώτη Δεκεμβρίου δύο χιλιάδες πέντε.

Done at Kiev on the first day of December in the year two thousand and five.

Fait à Kiev, le premier décembre deux mille cinq.

Fatto a Kiev, addi' primo dicembre duemilacinque.

Kijevā, divtūkstoš piektā gada pirmajā decembrī.

Priimta du tūkstančiai penktų metų gruodžio pirmą dieną Kijeve.

Kelt Kievben, a kettőezerötödik év december első napján.

Magħmul f' Kiev, fl-ewwel jum ta' Diċembru tas-sena elfejn u ħamsa.

Gedaan te Kiev, de eerste december tweeduizend vijf.

Sporządzono w Kijowie dnia pierwszego grudnia roku dwutysięcznego piątego.

Feito em Kiev, em um de Dezembro de dois mil e cinco.

V Kyjeve dňa prvého decembra dvetisícpäť.

V Kijevu, prvega decembra leta dva tisoč pet.

Tehty Kiovassa ensimmäisenä päivänä joulukuuta vuonna kaksituhattaviisi.

Som skedde i Kiev den första december tjugohundrafem.

Вчинено в Києві першого грудня дві тисячі п’ятого року

Pour le Royaume de Belgique

Voor het Koninkrijk België

Für das Königreich Belgien

Za Českou republiku

På Kongeriget Danmarks vegne

Für die Bundesrepublik Deutschland

Eesti Vabariigi nimel

Για την Ελληνική Δημοκρατία

Por el Reino de España

Pour la République française

Thar cheann Na hÉireann

For Ireland

Per la Repubblica italiana

Για την Κυπριακή Δημοκρατία

Latvijas Republikas vārdā

Lietuvos Respublikos vardu

Pour le Grand-Duché de Luxembourg

A Magyar Köztársaság részéről

Gћar-Repubblika ta' Malta

Voor het Koninkrijk der Nederlanden

Für die Republik Österreich

W imieniu Rzeczypospolitej Polskiej

Pela República Portuguesa

Za Republiko Slovenijo

Za Slovenskú republiku

Suomen tasavallan puolesta

För Republiken Finland

För Konungariket Sverige

For the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland

Por la Comunidad Europea

Za Evropské společenství

For Det Europæiske Fællesskab

Für die Europäische Gemeinschaft

Euroopa Ühenduse nimel

Για την Ευρωπαϊκή Κοινότητα

For the European Community

Pour la Communauté européenne

Per la Comunità europea

Eiropas Kopienas vārdā

Europos bendrijos vardu

az Európai Közösség részéről

Għall-Komunità Ewropea

Voor de Europese Gemeenschap

W imieniu Wspólnoty Europejskiej

Pela Comunidade Europeia

Za Európske spoločenstvo

za Evropsko skupnost

Euroopan yhteisön puolesta

På Europeiska gemenskapen vägnar

За Украïнy

26.4.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 125/17

ACORD-CADRU

de parteneriat și de cooperare globală între Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Indonezia, pe de altă parte

COMUNITATEA EUROPEANĂ,

denumită în continuare „Comunitatea”, și

REGATUL BELGIEI,

REPUBLICA BULGARIA,

REPUBLICA CEHĂ,

REGATUL DANEMARCEI,

REPUBLICA FEDERALĂ GERMANIA,

REPUBLICA ESTONIA,

IRLANDA,

REPUBLICA ELENĂ,

REGATUL SPANIEI,

REPUBLICA FRANCEZĂ,

REPUBLICA ITALIANĂ,

REPUBLICA CIPRU,

REPUBLICA LETONIA,

REPUBLICA LITUANIA,

MARELE DUCAT AL LUXEMBURGULUI,

REPUBLICA UNGARĂ,

MALTA,

REGATUL ȚĂRILOR DE JOS,

REPUBLICA AUSTRIA,

REPUBLICA POLONĂ,

REPUBLICA PORTUGHEZĂ,

ROMÂNIA,

REPUBLICA SLOVENIA,

REPUBLICA SLOVACĂ,

REPUBLICA FINLANDA,

REGATUL SUEDIEI,

REGATUL UNIT AL MARII BRITANII ȘI IRLANDEI DE NORD,

părți contractante la Tratatul de instituire a Comunității Europene și la Tratatul privind Uniunea Europeană, denumite în continuare "statele membre",

pe de o parte, și

GUVERNUL REPUBLICII INDONEZIA,

pe de altă parte,

ambele denumite în continuare „părțile”,

AVÂND ÎN VEDERE relațiile tradiționale de prietenie dintre Republica Indonezia și Comunitate, precum și legăturile istorice, politice și economice strânse care le unesc,

AVÂND ÎN VEDERE importanța deosebită pe care părțile o acordă caracterului amplu al relațiilor lor reciproce,

REAFIRMÂND angajamentul părților de a respecta principiile consfințite de Carta Națiunilor Unite,

REAFIRMÂND angajamentul părților de a respecta, promova și proteja principiile democratice și drepturile fundamentale ale omului, statul de drept, pacea și justiția la nivel internațional, astfel cum sunt consacrate, inter alia, în Declarația Universală a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite, în Statutul de la Roma și în alte instrumente internaționale în domeniul drepturilor omului, aplicabile ambelor părți,

REAFIRMÂND respectul față de suveranitatea, integritatea teritorială și unitatea națională a Republicii Indonezia,

REAFIRMÂND atașamentul lor la principiile statului de drept și ale bunei guvernări, precum și dorința de a promova progresul economic și social pentru popoarele lor, ținând seama de principiul dezvoltării durabile și de cerințele privind protecția mediului,

REAFIRMÂND că cele mai grave infracțiuni care preocupă comunitatea internațională nu trebuie să rămână nepedepsite și cei care se fac vinovați de asemenea fapte ar trebui aduși în fața justiției și, dacă sunt găsiți vinovați, ar trebui pedepsiți în consecință, iar urmărirea lor ar trebui să se întemeieze pe măsurile adoptate la nivel național și pe consolidarea colaborării la nivel mondial,

EXPRIMÂND deplinul lor angajament de a combate toate formele de criminalitate organizată transnațională și terorismul, în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv cu legislația referitoare la drepturile omului, cu principiile umanitare în materie de migrație și de refugiați și cu dreptul internațional umanitar, de a institui o cooperare internațională eficientă, precum și instrumentele prin care să se asigure eradicarea acestora,

ÎNTRUCÂT părțile recunosc că adoptarea unor convenții internaționale în materie și a altor rezoluții în materie ale Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, inclusiv Rezoluția 1540, constituie baza angajamentului întregii comunități internaționale de a lupta împotriva proliferării armelor de distrugere în masă,

RECUNOSCÂND necesitatea de a intensifica obligațiile de dezarmare și de neproliferare, în conformitate cu dreptul internațional, inter alia, pentru a exclude pericolul pe care îl constituie armele de distrugere în masă,

RECUNOSCÂND importanța Acordului de cooperare din 7 martie 1980 dintre Comunitatea Economică Europeană și Indonezia, Malaysia, Filipine, Singapore și Thailanda — țări membre ale Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) și a protocoalelor de aderare ulterioare,

RECUNOSCÂND importanța consolidării relației existente între părți, în vederea consolidării cooperării dintre acestea, precum și dorința lor comună de a-și consolida, aprofunda și diversifica relațiile în domenii de interes reciproc pe baza egalității, nediscriminării, a respectului pentru mediul natural și a beneficiilor reciproce,

CONFIRMÂND dorința lor de a intensifica, luând în considerare activitățile întreprinse la nivel regional, cooperarea dintre Comunitate și Republica Indonezia, pe baza valorilor comune și a beneficiilor reciproce,

ÎN CONFORMITATE cu legile și normele lor,

CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:

TITLUL I

OBIECT ȘI DOMENIU DE APLICARE

Articolul 1

Principii generale

(1) Respectarea principiilor democratice și a drepturilor fundamentale ale omului consfințite de Declarația Universală a Drepturilor Omului și de alte instrumente internaționale referitoare la drepturile omului aplicabile ambelor părți reprezintă fundamentul politicilor interne și internaționale ale părților și constituie un element esențial al prezentului acord.

(2) Părțile confirmă valorile lor comune, astfel cum sunt exprimate în Carta Națiunilor Unite.

(3) Părțile își confirmă angajamentul de a promova dezvoltarea durabilă, de a coopera pentru a găsi soluții la schimbările climatice și de a contribui la realizarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului.

(4) Părțile își reafirmă angajamentul față de Declarația de la Paris din 2005 cu privire la eficiența ajutorului și convin să-și consolideze cooperarea pentru îmbunătățirea performanțelor în domeniul dezvoltării.

(5) Părțile își reafirmă atașamentul față de principiile bunei guvernări, statului de drept, inclusiv în ceea ce privește independența judecătorească, precum și față de lupta împotriva corupției.

(6) Punerea în aplicare a prezentului acord de parteneriat și de cooperare se întemeiază pe principiile egalității și beneficiilor reciproce.

Articolul 2

Obiectul cooperării

Pentru a-și consolida relațiile bilaterale, părțile se angajează să aibă un amplu dialog și să promoveze în continuare cooperarea în toate domeniile de interes comun. Eforturile lor vor avea în vedere, în special:

(a)	să instituie cooperarea la nivel bilateral și în toate forurile și organizațiile regionale și internaționale pertinente;

(b)	să dezvolte comerțul și investițiile între părți, în vederea obținerii unor beneficii reciproce;

(c)

să instituie cooperarea în toate domeniile comerciale și investiționale de interes comun, pentru a facilita fluxurile comerciale și investiționale, pentru a preveni și elimina obstacolele în calea comerțului și a investițiilor, inclusiv, dacă este cazul, cooperarea privind inițiativele în derulare și viitoare ale CE-ASEAN;

(d)

să instituie cooperarea în alte sectoare de interes comun, în special în turism și servicii financiare; impozitare și vamă; politică macroeconomică; politică industrială și IMM-uri; societate informațională; știință și tehnologie; energie; transport și siguranța transportului; educație și cultură; drepturile omului; mediu și resurse naturale, inclusiv mediu marin; silvicultură; agricultură și dezvoltare rurală; cooperare în domeniul maritim și pescuit; sănătate; siguranța alimentelor; sănătate animală; statistică; protecția datelor cu caracter personal; cooperare privind modernizarea administrației de stat și a administrației publice; drepturile de proprietate intelectuală;

(e)	să instituie cooperarea pe probleme de migrație legală și ilegală, contrabanda și traficul de ființe umane;

(f)	să instituie cooperarea în domeniul drepturilor omului și al justiției;

(g)	să instituie cooperarea pentru combaterea proliferării armelor de distrugere în masă;

(h)	să instituie cooperarea pentru combaterea terorismului și a criminalității transnaționale, de exemplu fabricarea de droguri ilicite și de precursori și traficul cu aceste substanțe, precum și pentru combaterea spălării de bani;

(i)	să favorizeze participarea actuală și viitoare a ambelor părți la programele de cooperare subregionale și regionale pertinente;

(j)	fiecare parte să-și îmbunătățească profilul în regiunile celeilalte;

(k)	să promoveze înțelegerea între oameni prin cooperarea diferitelor entități neguvernamentale, cum ar fi grupurile de reflecție, universitățile, societatea civilă și media, prin seminarii, conferințe, acțiuni interactive studențești și alte activități.

Articolul 3

Combaterea proliferării armelor de distrugere în masă

(1) Părțile consideră că proliferarea armelor de distrugere în masă și a vectorilor acestora, atât către factorii statali cât și nestatali, reprezintă una dintre cele mai grave amenințări pentru stabilitatea și securitatea internațională.

(2) Prin urmare, părțile convin să coopereze și să contribuie la combaterea proliferării armelor de distrugere în masă și a vectorilor acestora prin respectarea deplină și aplicarea la nivel național a obligațiilor ce le revin în conformitate cu tratatele/convențiile multilaterale privind dezarmarea și neproliferarea, precum și în conformitate cu alte acorduri negociate la nivel multilateral și cu obligații internaționale asumate în temeiul Cartei Națiunilor Unite. Părțile convin că această dispoziție reprezintă un element esențial al prezentului acord.

(3) Părțile convin, de asemenea, să coopereze și să ia măsurile necesare pentru a consolida punerea în aplicare a instrumentelor internaționale privind dezarmarea și neproliferarea armelor de distrugere în masă, aplicabile ambelor părți, printre altele prin schimb de informații, expertiză și experiență.

(4) De asemenea, părțile convin să coopereze și să contribuie la combaterea proliferării armelor de distrugere în masă și a vectorilor acestora, prin acțiuni întreprinse pentru semnarea și ratificarea tuturor celorlalte instrumente internaționale pertinente sau, după caz, aderarea la acestea, precum și pentru aplicarea lor deplină.

(5) În plus, părțile convin să coopereze pentru instituirea unui sistem național eficace de control al exporturilor, pentru prevenirea proliferării, pentru controlul exporturilor și al tranzitului de mărfuri legate de armele de distrugere în masă, inclusiv prin controlul privind utilizarea finală a tehnologiilor cu dublă utilizare legate de armele de distrugere în masă, cu aplicarea unor sancțiuni eficiente în cazul încălcării controlului exporturilor.

(6) Părțile convin să instituie un dialog politic constant care să susțină și să consolideze aceste elemente. Acest dialog se poate derula pe bază regională.

Articolul 4

Cooperare judiciară

(1) Părțile cooperează cu privire la chestiuni legate de dezvoltarea sistemelor lor judiciare, a legislației și instituțiilor lor judiciare, inclusiv în ceea ce privește eficacitatea acestora, în special prin schimburi de opinii și de experiență și prin consolidarea capacităților. În cadrul competențelor și atribuțiilor lor, părțile se angajează să-și acorde asistență judiciară în materie penală și de extrădare.

(2) Părțile reafirmă că cele mai grave infracțiuni care afectează comunitatea internațională în ansamblul ei nu trebuie să rămână nepedepsite și, de asemenea, că persoanele acuzate de înfăptuirea acestor crime trebuie aduse în fața justiției și, dacă se dovedește că sunt vinovate, trebuie pedepsite conform legii.

(3) Părțile convin să coopereze pentru punerea în aplicare a decretului prezidențial privind Planul național de acțiune pentru drepturile omului 2004-2009, inclusiv lucrările pregătitoare pentru ratificarea și punerea în aplicare a instrumentelor internaționale privind drepturile omului, cum ar fi Convenția privind prevenirea și pedepsirea infracțiunii de genocid, precum și Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale.

(4) Părțile convin că un dialog între ele pe această temă ar fi benefic.

Articolul 5

Cooperarea pentru combaterea terorismului

(1) Reafirmând importanța luptei împotriva terorismului și în conformitate cu convențiile internaționale aplicabile, inclusiv instrumentele în materie de drepturile omului și de drept umanitar internațional, precum și în conformitate cu legile și reglementările lor interne, și ținând seama de strategia mondială împotriva terorismului adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în Rezoluția nr. 60/288 din 8 septembrie 2006 și de Declarația comună UE-ASEAN privind cooperarea pentru combaterea terorismului, adoptată la 28 ianuarie 2003, părțile convin să coopereze pentru prevenirea și eradicarea actelor de terorism.

(2) În contextul punerii în aplicare a Rezoluției 1373 a Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite și a altor rezoluții ale ONU, convenții internaționale și instrumente aplicabile ambelor părți, acestea cooperează pentru combaterea terorismului prin, inter alia:

—	schimb de informații referitoare la grupurile de teroriști și rețelele lor de sprijin, în conformitate cu legislația internațională și națională;

—	schimb de opinii în ceea ce privește mijloacele și metodele utilizate pentru combaterea terorismului, inclusiv în chestiuni tehnice și de formare, precum și prin schimbul de experiență în legătură cu prevenirea terorismului;

—	cooperare în domeniul aplicării legii, consolidarea cadrului juridic și eliminarea condițiilor care determină propagarea terorismului;

—

cooperare privind îmbunătățirea controlului la frontiere și a gestiunii frontierelor, consolidarea capacităților prin crearea de rețele, programe de formare și educare, schimb de vizite între oficialități, cadre universitare, analiști și operatori de teren, precum și prin organizarea de seminarii și conferințe.

TITLUL II

COOPERARE ÎN CADUL ORGANIZAȚIILOR REGIONALE ȘI INTERNAȚIONALE

Articolul 6

Părțile se angajează să facă schimb de opinii și să coopereze în cadrul forurilor și organizațiilor regionale și internaționale, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite, dialogul UE-ASEAN, Forumul regional al ASEAN (ARF) și Reuniunea la nivel înalt Asia-Europa, (ASEM), Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD) și Organizația Mondială a Comerțului (OMC).

TITLUL III

COOPERARE BILATERALĂ ȘI REGIONALĂ

Articolul 7

(1) Pentru fiecare domeniu de dialog și de cooperare în cadrul prezentului acord, concomitent cu accentul pus pe chestiunile care țin de cooperarea bilaterală, cele două părți convin să desfășoare activitățile aferente în plan bilateral sau regional, ori într-o combinație a celor două planuri. Pentru a alege planul de cooperare adecvat, părțile vor avea în vedere obținerea unui impact maxim asupra tuturor părților interesate, precum și implicarea deplină a acestora, concomitent cu utilizarea optimă a resurselor, ținând seama de fezabilitatea la nivel politic și instituțional și, dacă este cazul, prin asigurarea coerenței cu alte activități care angrenează partenerii Comunității și ai ASEAN.

(2) Dacă este cazul, Comunitatea și Indonezia pot să decidă extinderea sprijinului financiar pentru a include activitățile de cooperare în domeniile prevăzute de acord sau în legătură cu acesta, în conformitate cu procedurile și resursele financiare ale fiecărei părți. În special, cooperarea poate prevedea organizarea de programe de formare, ateliere și seminarii, schimburi de experți, studii și alte acțiuni convenite de părți.

TITLUL IV

COOPERARE ÎN DOMENIUL COMERȚULUI ȘI INVESTIȚIILOR

Articolul 8

Principii generale

(1) Părțile se angajează într-un dialog privind relațiile comerciale bilaterale și multilaterale, precum și aspecte legate de comerț, în vederea consolidării relațiilor comerciale bilaterale și dezvoltării sistemului de schimburi comerciale multilaterale.

(2) Părțile se angajează să promoveze dezvoltarea și diversificarea schimburilor comerciale dintre părți, pentru a le aduce la cel mai înalt nivel, în avantajul ambelor părți. Acestea se angajează să instituie condiții mai bune de acces la piață, prin eforturi menite să elimine barierele comerciale și să sporească transparența, ținând seama de activitatea desfășurată de organizațiile internaționale în domeniu.

(3) Recunoscând că schimburile comerciale au un rol indispensabil în dezvoltare, că asistența acordată sub forma unor regimuri preferențiale de schimburi comerciale s-a dovedit benefică pentru țările în curs de dezvoltare, părțile depun eforturi pentru intensificarea consultărilor în materie de asistență, în deplină conformitate cu normele OMC.

(4) Părțile se informează reciproc cu privire la dezvoltarea schimburilor comerciale și a politicilor în domeniu, cum ar fi politica agricolă, politica privind siguranța alimentară, politica privind sănătatea animală, politica în domeniul protecției consumatorului, politica privind substanțele chimice periculoase și politica gestionării deșeurilor.

(5) Părțile încurajează dialogul și cooperarea astfel încât să-și dezvolte relațiile comerciale și investiționale, inclusiv furnizarea de asistență pentru consolidarea capacității tehnice de a rezolva problemele din domeniile menționate la articolele 9-16.

Articolul 9

Chestiuni sanitare și fitosanitare (SFS)

Părțile examinează legislația, procedurile de certificare și inspecție, în cadrul Acordului OMC privind problemele sanitare și fitosanitare (SFS), al Convenției Internaționale pentru Protecția Plantelor (IPPC), al Oficiului Internațional pentru Epizotii (OIE) și al Comisiei CODEX Alimentarius (CAC) și fac schimb de informații cu privire la acestea.

Articolul 10

Bariere tehnice în calea comerțului (BTC)

Părțile promovează aplicarea normelor internaționale, cooperează și fac schimb de informații referitoare la standarde, proceduri de evaluare pentru conformitate și regulamente tehnice, în special în cadrul Acordului OMC privind barierele tehnice în calea comerțului (BTC).

Articolul 11

Protejarea drepturilor de proprietate intelectuală

Părțile cooperează pentru a îmbunătăți și a spori protecția și utilizarea proprietății intelectuale pe baza celor mai bune practici, precum și pentru intensificarea diseminării cunoștințelor în domeniu. Această cooperare poate să includă schimburi de informații și de experiență privind chestiuni cum ar fi practica, promovarea, diseminarea, optimizarea, gestionarea, armonizarea, protecția și aplicarea efectivă a drepturilor de proprietate intelectuală, prevenirea abuzurilor în legătură cu aceste drepturi, combaterea contrafacerii și a pirateriei.

Articolul 12

Facilitarea schimburilor comerciale

Părțile fac schimb de experiență și analizează posibilitățile de a simplifica procedurile de import și export, precum și alte proceduri vamale, de a spori transparența normelor comerciale și de a dezvolta cooperarea vamală, inclusiv mecanismele de asistență administrativă reciprocă și, de asemenea, de a promova convergența opiniilor și acțiunile comune în contextul inițiativelor internaționale. Părțile vor acorda o atenție deosebită extinderii dimensiunii de securitate a comerțului internațional, inclusiv a serviciilor din transporturi, precum și asigurării unei abordări echilibrate între facilitățile comerciale și combaterea fraudei și a neregulilor.

Articolul 13

Cooperare vamală

Fără a aduce atingere altor forme de cooperare prevăzute de prezentul acord, părțile își exprimă interesul pe care îl acordă examinării posibilităților de a încheia în viitor un protocol de cooperare vamală, inclusiv de asistență reciprocă, în cadrul instituțional trasat de prezentul acord.

Articolul 14

Investiții

Părțile promovează intensificarea fluxului de investiții prin dezvoltarea unui mediu atractiv și stabil pentru investiții reciproce printr-un dialog consecvent, menit să sporească înțelegerea și cooperarea în domeniul investițiilor, să exploreze mecanismele administrative de facilitare a fluxurilor investiționale și să promoveze un regim de investiții stabil, transparent, deschis și nediscriminator.

Articolul 15

Politica în domeniul concurenței

Părțile promovează stabilirea și aplicarea efectivă a normelor din domeniul concurenței, precum și difuzarea informațiilor, astfel încât să fie promovată transparența și securitatea juridică pentru întreprinderile care operează pe piețele respective.

Articolul 16

Servicii

Părțile stabilesc un dialog consecvent având drept principal obiectiv schimbul de informații cu privire la cadrele lor de reglementare, promovarea accesului la piețele lor și la sursele de capital și de tehnologie, precum și promovarea comerțului în domeniul serviciilor între cele două regiuni și, de asemenea, pe piețele din țări terțe.

TITLUL V

COOPERAREA ÎN ALTE SECTOARE

Articolul 17

Turism

(1) Părțile pot coopera pentru a îmbunătăți schimbul de informații și a institui cele mai bune practici, astfel încât să asigure o dezvoltare echilibrată și durabilă a turismului, în conformitate cu Codul mondial de etică în turism al Organizației Mondiale a Turismului și cu principiile durabilității, care stau la baza procesului Agendei locale 21.

(2) Părțile pot intensifica procesul de cooperare menit să salvgardeze și să optimizeze potențialul patrimoniului natural și cultural, să atenueze efectele negative ale turismului și să intensifice contribuția pozitivă a industriei turismului la dezvoltarea durabilă a comunităților locale, în special prin promovarea turismului ecologic, prin respectarea integrității și intereselor comunităților locale și prin îmbunătățirea formării profesionale în domeniul turismului.

Articolul 18

Servicii financiare

Părțile convin să promoveze cooperarea în domeniul serviciilor financiare, în funcție de cerințele lor și în cadrul programelor și legislațiilor lor.

Articolul 19

Dialogul în domeniul politicii economice

(1) Părțile convin să coopereze pentru promovarea schimbului de informații și de experiențe cu privire la tendințele și politicile economice ale părților, în special în contextul cooperării și integrării economice regionale.

(2) Părțile se angajează să aprofundeze dialogul dintre autoritățile lor în chestiuni economice care, conform celor convenite de părți, pot include domenii cum ar fi politica monetară, politica fiscală (inclusiv impozitarea), finanțele publice, stabilizarea macroeconomică și datoria externă.

(3) Părțile recunosc importanța de a spori transparența și schimbul de informații pentru a facilita aplicarea măsurilor de prevenire a evitării sau evaziunii fiscale, în contextul cadrelor legislative ale părților. Părțile convin să coopereze mai bine în acest domeniu.

Articolul 20

Cooperare în domeniul politicii industriale și al IMM-urilor

(1) Ținând seama de politicile și obiectivele lor economice, părțile convin să promoveze cooperarea în materie de politică industrială, în toate domeniile pe care le consideră adecvate, astfel încât să fie stimulată competitivitatea IMM-urilor, inter alia, prin:

—	schimb de informații și de experiență la crearea condițiilor-cadru prin care IMM-urile să devină mai competitive;

—	promovarea contactelor între operatorii economici, încurajarea investițiilor comune și stabilirea de întreprinderi comune și de rețele informatice, în special prin programele comunitare existente pe orizontală, stimularea în mod deosebit a transferurilor de tehnologie soft și hard între parteneri;

—	facilitarea accesului la mijloace de finanțare și la piețe, furnizarea de informații și stimularea inovației prin schimbul de bune practici privind accesul la sursele de finanțare, în special pentru microîntreprinderi și pentru întreprinderile mici;

—	proiecte comune de cercetare în sectoarele industriale selectate și cooperare în materie de norme și proceduri de evaluare a conformității și de regulamente tehnice, astfel cum se convine de către părți.

(2) Părțile facilitează și sprijină activitățile relevante stabilite de sectoarele private ale ambelor părți.

Articolul 21

Societatea informațională

Părțile, recunoscând că tehnologiile informaționale și de comunicare sunt elemente cheie ale vieții moderne, de importanță vitală pentru dezvoltarea economică și socială, se angajează să coopereze, punând accentul, inter alia, pe:

(a)

facilitarea unui dialog aprofundat cu privire la diferite aspecte ale societății informaționale, în special cu privire la politicile și reglementările privind comunicarea electronică, inclusiv serviciul universal, licențele individuale și autorizațiile generale, protecția vieții private și a datelor cu caracter personal, precum și independența și eficacitatea autorității de reglementare;

(b)	interconexiunea și interoperabilitatea rețelelor și serviciilor Comunității, Indoneziei și Asiei de Sud-Est;

(c)	promovarea cooperării în materie de cercetare între Uniunea Europeană și Indonezia în domeniul tehnologiilor informaționale și de comunicații (TIC);

(d)	promovarea cooperării în materie de cercetare între Uniunea Europeană și Indonezia în domeniul tehnologiilor informaționale și de comunicații;

(e)	proiecte comune de cercetare privind tehnologiile informaționale și de comunicații;

(f)	chestiuni/aspecte legate de securitatea TIC.

Articolul 22

Știință și tehnologie

(1) Părțile convin să coopereze în domeniul științei și tehnologiei, în sectoare de interes comun, cum ar fi energia, transportul, mediul, resursele naturale și sănătatea, ținând seama de politicile lor.

(2) Cooperarea are drept scop:

(a)	să încurajeze schimburile de informații și de know-how în știință și tehnologie, în special cu privire la punerea în aplicare a politicilor și programelor;

(b)	să promoveze relații durabile între comunitățile științifice, centrele de cercetare, universitățile și întreprinderile părților;

(c)	să promoveze formarea profesională în domeniul resurselor umane;

(d)	să promoveze alte forme de cooperare convenite de comun acord.

(3) Cooperarea se poate derula sub formă de proiecte și schimburi reciproce, întâlniri între cercetători și formarea lor profesională prin sisteme de mobilitate internațională, precum și în vederea diseminării optime a rezultatelor cercetării.

(4) În cadrul acestei cooperări, părțile promovează participarea reciprocă a instituțiilor de învățământ superior, a centrelor de cercetare și a sectoarelor de producție, în special a întreprinderilor mici și mijlocii.

Articolul 23

Energie

Părțile depun toate eforturile pentru intensificarea cooperării în sectorul energetic. În acest scop, părțile convin să promoveze contactele reciproc avantajoase pentru:

(a)	diversificarea surselor de energie menite să amelioreze securitatea aprovizionării, dezvoltarea formelor noi sau regenerabile de energie, precum și cooperarea privind inițiativele industriale în amonte și în aval în sectorul energetic;

(b)	utilizarea rațională a energiei atât la nivelul ofertei, cât și al cererii și intensificarea cooperării pentru combaterea schimbărilor climatice, inclusiv prin mecanismul pentru o dezvoltare curată, prevăzut de Protocolul de la Kyoto;

(c)	promovarea transferului de tehnologie în vederea unei producții și a unei utilizări eficiente și durabile a energiei;

(d)	analizarea legăturilor dintre posibilitatea accesului la energie și dezvoltarea durabilă.

Articolul 24

Transport

(1) Părțile se angajează să coopereze în toate sectoarele relevante ale politicii în domeniul transporturilor, în vederea ameliorării circulației mărfurilor și pasagerilor, pentru promovarea securității, a siguranței și securității maritime și aeriene, dezvoltarea resurselor umane, protecția mediului și creșterea eficacității sistemelor de transport.

(2) Formele de cooperare pot include, inter alia:

(a)

schimburi de informații cu privire la politicile și practicile în domeniul transporturilor celor două părți, în special cu privire la transportul urban, rural, fluvial și maritim, inclusiv logistica, interconexiunea și interoperabilitatea rețelelor de transport multimodale, precum și gestiunea căilor ferate, a porturilor și aeroporturilor;

(b)	posibilitatea utilizării sistemului european de navigație prin satelit (Galileo), accentul fiind pus pe chestiunile de interes comun;

(c)

dialogul în domeniul serviciilor de transport aerian, în vederea dezvoltării în continuare a relațiilor bilaterale în domenii de interes reciproc; se are în vedere, de asemenea, modificarea anumitor elemente din acordurile bilaterale existente în domeniul serviciilor aeriene între Indonezia și statele membre, pentru ca acordurile respective să fie conforme cu legile și normele părților, precum și pentru a analiza căile pentru dezvoltarea în continuare a cooperării în sectorul transportului aerian;

(d)

dialogul în domeniul serviciilor de transport maritim prin care se urmărește accesul nerestricționat la piețele maritime internaționale, precum și în domeniul schimburilor comerciale, neaplicarea clauzelor privind împărțirea mărfurilor între părți, prelucrarea la nivel național și clauza națiunii celei mai favorizate pentru navele exploatate de resortisanți sau de societățile celeilalte părți, precum și cu privire la chestiunile legate de serviciile de transport "door-to-door";

(e)	punerea în aplicare a normelor și reglementărilor în materie de securitate, siguranță și prevenire a poluării, în special în ceea ce privește transportul maritim și aerian, în conformitate cu convențiile internaționale în domeniu.

Articolul 25

Educație și cultură

(1) Părțile convin să promoveze cooperarea în domeniul educației și culturii, cu respectarea diversității acestor domenii, astfel încât să se intensifice înțelegerea reciprocă și cunoașterea culturilor lor.

(2) Părțile se angajează să adopte măsurile corespunzătoare pentru promovarea schimburilor culturale și întreprinderea acțiunilor comune în diferite domenii culturale, inclusiv prin organizarea în comun de evenimente culturale. În această privință, părțile convin, de asemenea, să sprijine în continuare activitățile Fundației Asia-Europa.

(3) Părțile convin să se consulte și să coopereze în cadrul forurilor internaționale din domeniu, cum ar fi UNESCO, și să schimbe opinii privind diversitatea culturală, inclusiv evoluții cum ar fi ratificarea și aplicarea Convenției UNESCO privind protecția și promovarea diversității formelor de expresie culturală.

(4) În plus, părțile vor pune accentul pe măsurile menite să creeze legături permanente între agențiile lor specializate pentru încurajarea schimburilor de informații și de publicații, de know-how, studenți, experți și resurse tehnice, pentru promovarea TIC în educație, pe baza avantajelor oferite de programele comunitare în Asia de sud-est în domeniile educației și culturii și, de asemenea, de experiența dobândită în acest domeniu de către cele două părți. Cele două părți convin, de asemenea, să încurajeze punerea în aplicare a programului Erasmus Mundus.

Articolul 26

Drepturile omului

(1) Părțile convin să coopereze pentru promovarea și protejarea drepturilor omului.

(2) Cooperarea poate include, printre altele:

(a)	sprijin pentru punerea în aplicare a planului național de acțiune indonezian în domeniul drepturilor omului;

(b)	promovarea drepturilor omului și educația în acest domeniu;

(c)	consolidarea instituțiilor cu atribuții în domeniul drepturilor omului.

(3) Părțile convin că un dialog între ele pe această temă ar fi benefic.

Articolul 27

Mediul și resursele naturale

(1) Părțile recunosc necesitatea de a conserva mediul și de a gestiona în mod durabil resursele naturale și diversitatea biologică, elemente esențiale pentru dezvoltarea generațiilor prezente și viitoare.

(2) Concluziile reuniunii mondiale la nivel înalt privind dezvoltarea durabilă, precum și punerea în aplicare a acordurilor multilaterale referitoare la mediu aplicabile ambelor părți vor fi luate în considerare în toate activitățile întreprinse de părți în temeiul prezentului acord.

(3) Părțile se angajează să continue cooperarea în cadrul programelor regionale cu privire la protecția mediului, în special cu privire la:

(a)	sensibilizarea în chestiuni de mediu și capacitatea de asigurare a respectării legislației;

(b)	consolidarea capacităților în domeniul schimbărilor climatice și eficienței energetice, axată pe cercetare și dezvoltare, monitorizarea și analizarea schimbărilor climatice și a efectelor de seră, programe de atenuare a efectelor și de adaptare;

(c)	consolidarea capacităților de participare la acordurile multilaterale referitoare la mediu și de punerea lor în aplicare, inclusiv la acordurile privind biodiversitatea, biosecuritatea și CITES;

(d)	promovarea tehnologiilor, produselor și serviciilor din domeniul mediului, inclusiv consolidarea capacităților în materie de gestionare a mediului și de etichetare ecologică;

(e)	prevenirea traficului transfrontalier clandestin de substanțe și deșeuri periculoase și a altor tipuri de deșeuri;

(f)	controlul conservării, poluării și degradării mediului de coastă și marin;

(g)	participarea locală la protecția mediului și la dezvoltarea durabilă;

(h)	gestionarea solurilor și a terenurilor;

(i)	adoptarea de măsuri de combatere a poluării transfrontaliere provocată de "bruma uscată".

(4) Părțile încurajează accesul reciproc la programele derulate în acest domeniu, în conformitate cu condițiile specifice prevăzute de aceste programe.

Articolul 28

Silvicultură

(1) Părțile recunosc necesitatea de a proteja, conserva și gestiona în mod durabil resursele forestiere și diversitatea lor biologică, de care să poată beneficia generațiile prezente și viitoare.

(2) Părțile se angajează să coopereze în continuare pentru a ameliora gestionarea pădurilor și a incendiilor forestiere, pentru a combate exploatarea ilegală a pădurilor și comerțul asociat acesteia, pentru administrarea pădurilor și promovarea unei gestiuni forestiere durabile.

(3) Părțile elaborează programe de cooperare în diferite domenii, de exemplu:

(a)	cooperarea, în cadrul forurilor internaționale, regionale și bilaterale competente, la promovarea stabilirii instrumentelor juridice de luptă împotriva exploatării ilegale a pădurilor și a comerțului asociat acesteia;

(b)	consolidarea capacităților, cercetare și dezvoltare;

(c)	sprijin pentru dezvoltarea unui sector forestier durabil;

(d)	instituirea unui sistem de certificare forestieră.

Articolul 29

Agricultură și dezvoltare rurală

Părțile convin să dezvolte cooperarea în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale. Domeniile de cooperare care pot fi dezvoltate în continuare sunt, printre altele:

(a)	politica agricolă și perspectivele generale ale agriculturii pe plan internațional;

(b)	posibilitățile de eliminare a barierelor în calea schimburilor comerciale cu cereale, efective de animale și produsele din acestea;

(c)	politica de dezvoltare în zonele rurale;

(d)	politica în domeniul calității cerealelor și efectivelor de animale, precum și indicațiile geografice protejate;

(e)	dezvoltarea piețelor și promovarea relațiilor comerciale internaționale;

(f)	dezvoltarea agriculturii durabile.

Articolul 30

Mediul marin și pescuitul

Părțile încurajează cooperarea privind mediul marin și pescuitul, la nivel bilateral și multilateral, în special pentru promovarea dezvoltării și gestiunii durabile a pescuitului și a mediului marin. Domeniile de cooperare pot avea drept obiect:

(a)	schimbul de informații;

(b)	susținerea unei politici durabile și responsabile pe termen lung a pescuitului și a mediului marin, în special în ceea ce privește conservarea și gestionarea resurselor de coastă și marine;

(c)	promovarea eforturilor de combatere a pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat; precum și

(d)	dezvoltarea pieței și consolidarea capacităților.

Articolul 31

Sănătate

(1) Părțile convin să coopereze în sectorul sănătății, în domenii de interes comun, pentru consolidarea activităților lor legate de cercetare, gestionarea sistemului sanitar, nutriție, farmacologie, medicină preventivă, boli contagioase majore, cum ar fi gripa aviară și pandemică, HIV/SIDA, SARS, precum și boli netransmisibile cum ar fi cancerul, bolile cardiace, traumatismele cauzate de accidentele de trafic și alte fenomene de risc pentru sănătate, inclusiv dependența de droguri.

(2) Cooperarea are în vedere, în principal:

(a)	schimbul de informații și de experiență în domeniile menționate anterior;

(b)	programele care au drept obiect epidemiologia, descentralizarea, finanțarea sănătății, responsabilizarea comunităților și administrarea serviciilor în domeniul sănătății;

(c)	consolidarea capacităților prin asistență tehnică, dezvoltarea programelor de formare profesională;

(d)	programe pentru îmbunătățirea serviciilor medicale și susținerea activităților aferente, de exemplu, programe pentru reducerea mortalității infantile și materne.

Articolul 32

Statistici

Părțile convin să promoveze, în conformitate cu activitățile de cooperare statistică dintre Comunitate și ASEAN, armonizarea metodelor și practicilor statistice, inclusiv culegerea și difuzarea datelor statistice, care să le permită astfel utilizarea pe o bază reciproc acceptabilă a rapoartelor statistice privind comerțul cu bunuri și servicii și, în ansamblu, cu privire la orice alt domeniu prevăzut de prezentul acord și care poate fi prelucrat statistic, ceea ce presupune culegerea, analiza și difuzarea.

Articolul 33

Protecția datelor cu caracter personal

(1) Părțile convin să colaboreze în acest domeniu, în principal pentru îmbunătățirea nivelului de protecție a datelor cu caracter personal, ținând seama de cele mai bune practici internaționale, în special practicile prevăzute de orientările Organizației Națiunilor Unite privind reglementarea fișierelor informatice conținând date cu caracter personal (Rezoluția 45/95 a Adunării Generale a Națiunilor Unite din 14 decembrie 1990).

(2) Cooperarea în materie de protecție a datelor cu caracter personal poate prevedea, inter alia, asistența tehnică sub formă de schimburi de informații și de experiență, pe baza legislației și reglementărilor celor două părți.

Articolul 34

Migrație

(1) Părțile reafirmă importanța eforturilor comune în domeniul gestionării fluxurilor de migrație între teritoriile lor și, pentru consolidarea cooperării, pun bazele unui amplu dialog cu privire la toate chestiunile referitoare la migrație, inclusiv migrația ilegală, traficul de migranți și traficul de persoane, precum și cu privire la protecția persoanelor care necesită protecție internațională. Aspectele legate de migrație se prevăd în strategiile naționale de dezvoltare socioeconomică ale celor două părți. Atunci când abordează chestiuni legate de migrație, cele două părți convin să respecte principiile umanitare.

(2) Cooperarea dintre părți ar trebui să se desfășoare în conformitate cu evaluarea cerințelor specifice, efectuată prin consultare reciprocă, și ar trebui să fie pusă în aplicare în conformitate cu legislația în domeniu a părților. Cooperarea se va axa, inter alia, pe:

(a)	analiza cauzelor profunde ale migrației;

(b)	elaborarea și aplicarea legislației și practicilor naționale, în temeiul legislației internaționale în materie aplicabilă ambelor părți și, în special, garantarea respectării principiului "nerespingerii";

(c)	chestiuni considerate de interes comun în domeniul vizelor, documentelor de călătorie și gestionării controlului de frontieră;

(d)	norme referitoare la admitere, precum și drepturile și statutul persoanelor admise, tratamentul echitabil și integrarea persoanelor cu ședere legală și care nu sunt resortisanți, educație și formare profesională, măsuri de combatere a rasismului și xenofobiei;

(e)	consolidarea capacităților tehnice și umane;

(f)	elaborarea unei politici preventive eficace împotriva migrației clandestine, traficului de migranți și traficului de persoane, inclusiv mijloacele de combatere a rețelelor de traficanți de migranți și persoane, precum și protecția victimelor acestui tip de trafic;

(g)	returnarea, în condiții umane și demne, a persoanelor cu ședere ilegală, inclusiv promovarea returnării din voința acestora, precum și readmiterea acestor persoane, în conformitate cu alineatul (3).

(3) În cadrul cooperării care vizează prevenirea și ținerea sub control a migrației ilegale, părțile convin în cele ce urmează, fără a aduce atingere cerinței de protecție a victimelor traficului de persoane:

(a)	să identifice persoanele care pretind a fi resortisanți ai lor și să readmită toți resortisanții lor cu ședere ilegală pe teritoriul unui stat membru sau al Indoneziei, la cerere și fără întârziere nejustificată ori alte formalități, odată ce li s-a stabilit cetățenia;

(b)	să emită pentru resortisanții lor, în acest scop, documentele de identitate corespunzătoare.

(4) Părțile convin, la cerere, să discute în vederea încheierii unui acord în care să se prevadă obligațiile specifice ce le revin în materie de readmitere, precum și obligația de readmitere a resortisanților celor două părți și a altor țări. Acest aspect se referă, de asemenea, la apatrizi.

Articolul 35

Combaterea criminalității organizate și a corupției

Părțile convin să coopereze și să contribuie la lupta împotriva criminalității organizate cu caracter economic și financiar, precum și împotriva corupției, cu respectarea deplină a obligațiilor asumate în acest domeniu de către cele două părți în plan internațional, inclusiv cooperarea eficientă pentru recuperarea activelor sau fondurilor provenite din actele de corupție. Această dispoziție reprezintă un element esențial din prezentul acord.

Articolul 36

Cooperarea pentru combaterea drogurilor ilegale

(1) În limitele legislațiilor lor, părțile cooperează pentru a asigura o abordare globală și echilibrată, pe baza unei acțiuni și coordonări eficiente între autoritățile competente din domeniul sănătății, educației, aplicării legii, inclusiv din domeniul vamal, social, din justiție și interne, precum și în ceea ce privește reglementarea pieței licite, astfel încât să se reducă oferta, traficul și cererea de droguri ilicite și impactul lor asupra consumatorilor de droguri și asupra societății în ansamblu și pentru a se preveni mai eficient deturnarea precursorilor chimici utilizați la fabricarea ilicită de stupefiante și de substanțe psihotrope.

(2) Părțile convin mijloacele prin care vor coopera pentru a îndeplini aceste obiective. Acțiunile au la bază principiile comune pe care se întemeiază convențiile internaționale în domeniu, declarația politică și declarația specială privind orientările ce trebuie urmate pentru reducerea cererii de stupefiante, adoptate de cea de a XX-a sesiune specială a Adunării Generale a Națiunilor Unite privind drogurile, din iunie 1998.

(3) Cooperarea dintre părți poate prevedea schimburi de opinii cu privire la cadrul legislativ și cele mai bune practici, precum și asistența tehnică și administrativă în următoarele domenii: prevenirea și tratarea toxicomaniei prin diferite mijloace, inclusiv prin reducerea efectelor nocive ale acesteia; centre de informare și de monitorizare; formarea personalului; cercetare în domeniul drogurilor; cooperare judiciară și polițienească, prevenirea deturnării precursorilor chimici utilizați la fabricarea ilicită a stupefiantelor și a substanțelor psihotrope. Părțile pot conveni să coopereze și în alte domenii.

(4) Părțile pot coopera pentru promovarea altor politici de dezvoltare durabilă ce vizează reducerea la maxim a culturii ilicite de droguri, în special canabis.

Articolul 37

Cooperarea pentru combaterea spălării de bani

(1) Părțile convin asupra necesității de a acționa și de a coopera pentru a preveni utilizarea sistemelor lor financiare la spălarea veniturilor rezultate din activități criminale, cum ar fi traficul de droguri și corupția.

(2) Părțile convin să coopereze în materie de asistență tehnică și administrativă în vederea elaborării și punerii în aplicare a normelor, precum și pentru funcționarea eficientă a mecanismelor de combatere a spălării de bani și a finanțării terorismului, inclusiv în ceea ce privește recuperarea activelor sau fondurilor provenite din acțiuni criminale.

(3) Cooperarea va permite schimburile de informații utile în cadrul legislațiilor lor și adoptarea normelor corespunzătoare de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, echivalente cu cele adoptate de Comunitate și de organismele internaționale care acționează în acest domeniu, cum ar fi Grupul de acțiune financiară în domeniul spălării banilor (FATF).

Articolul 38

Societatea civilă

(1) Părțile recunosc rolul și contribuția potențială a unei societăți civile organizate, în special a mediilor universitare, la dialogul și procesul de cooperare prevăzut în cadrul prezentului acord și convin să promoveze un dialog eficient cu societatea civilă organizată, precum și participarea sa eficientă.

(2) În conformitate cu principiile democratice și cu dispozițiile legislative și normele fiecărei părți, societatea civilă organizată poate:

(a)	să participe la procesul de elaborare a politicilor la nivel național;

(b)	să fie informată cu privire la consultările privind strategiile și politicile sectoriale de dezvoltare și de cooperare și să participe la acestea, în special în domeniile de interes, în toate etapele procesului de dezvoltare;

(c)	să gestioneze în mod transparent resursele financiare care îi sunt alocate pentru sprijinirea activităților acesteia;

(d)	să participe la punerea în aplicare a programelor de cooperare, inclusiv consolidarea capacităților, în domeniile de interes.

Articolul 39

Cooperare pentru modernizarea administrației de stat și a administrației publice

Pe baza evaluării cerințelor specifice întreprinsă prin consultare reciprocă, părțile convin să coopereze pentru modernizarea administrației lor publice, inter alia, prin:

(a)	îmbunătățirea eficienței organizatorice;

(b)	consolidarea eficacității instituțiilor în ceea ce privește prestările de servicii;

(c)	asigurarea unei gestionări transparente a finanțelor publice și prin responsabilizare;

(d)	îmbunătățirea cadrului juridic și instituțional;

(e)	consolidarea capacităților necesare la elaborarea și punerea în aplicare a politicilor (servicii publice, întocmirea și executarea bugetului, combaterea corupției);

(f)	consolidarea sistemelor judiciare;

(g)	îmbunătățirea mecanismelor și agențiilor de control din domeniul asigurării respectării legii.

Articolul 40

Mijloace de cooperare

(1) Părțile convin să pună la dispoziție resursele necesare, inclusiv mijloacele financiare, în măsura în care acest lucru este permis de legislația și de resursele părților, în vederea îndeplinirii obiectivelor de cooperare prevăzute de prezentul acord.

(2) Părțile încurajează Banca Europeană de Investiții să continue operațiunile pe care le desfășoară în Indonezia, în conformitate cu procedurile și criteriile de finanțare aplicate de bancă, precum și cu legislația și normele în vigoare în Indonezia.

TITLUL VI

CADRUL INSTITUȚIONAL

Articolul 41

Comitetul mixt

(1) În temeiul prezentului acord, părțile convin să instituie un comitet mixt alcătuit din reprezentanți ai ambelor părți la cel mai înalt nivel posibil, care să îndeplinească următoarele atribuții:

(a)	să asigure funcționarea și punerea în aplicare corespunzătoare a prezentului acord;

(b)	să stabilească prioritățile în legătură cu obiectivele prezentului acord;

(c)	să soluționeze diferendele care apar la punerea în aplicare sau la interpretarea prezentului acord;

(d)	să propună recomandări părților semnatare ale prezentului acord pentru promovarea obiectivelor acestui acord și, dacă este cazul, pentru soluționarea oricăror eventuale divergențe la punerea în aplicare sau la interpretarea prezentului acord.

(2) Comitetul mixt se reunește în mod normal din doi în doi ani, alternativ în Indonezia și la Bruxelles, la o dată care urmează să fie stabilită de comun acord. De asemenea se pot convoca ședințe extraordinare ale comitetului mixt, prin acordul părților. Președinția comitetului mixt este asigurată alternativ de fiecare dintre părți. Ordinea de zi a ședințelor comitetului mixt se stabilește de comun acord între părți.

(3) Comitetul mixt poate înființa grupe de lucru specializate care să contribuie la îndeplinirea atribuțiilor care îi revin. La fiecare reuniune a comitetului mixt, grupele de lucru menționate prezintă comitetului mixt rapoarte de activitate detaliate.

(4) Părțile convin să mandateze comitetul mixt să asigure buna funcționare a acordurilor și protocoalelor sectoriale încheiate sau care urmează a fi încheiate între Comunitate și Indonezia.

(5) Comitetul mixt își adoptă propriul regulament de procedură în vederea punerii în aplicare a prezentului acord.

TITLUL VII

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 42

Clauza evolutivă

(1) Părțile pot conveni să modifice, să revizuiască și să extindă prezentul acord în vederea extinderii nivelului de cooperare, inclusiv completarea acestuia cu acorduri sau protocoale referitoare la sectoare sau activități specifice.

(2) În ceea ce privește aplicarea prezentului acord, fiecare dintre cele două părți poate propune recomandări pentru extinderea domeniului de aplicare a cooperării, luând în considerare experiența dobândită în cursul aplicării acestuia.

Articolul 43

Alte acorduri

(1) Fără a aduce atingere dispozițiilor relevante din Tratatul de instituire a Comunității Europene, prezentul acord sau orice acțiune întreprinsă în cadrul acestuia nu pot afecta în niciun fel competențele statelor membre de a desfășura activități de cooperare bilaterală cu Indonezia sau de a încheia, dacă este cazul, noi acorduri de parteneriat și de cooperare cu Indonezia.

(2) Prezentul acord nu aduce atingere aplicării sau punerii în aplicare a angajamentelor luate de fiecare parte în relațiile cu părți terțe.

Articolul 44

Mecanismul de soluționare a diferendelor

(1) Fiecare parte poate să sesizeze comitetul mixt cu privire la orice diferend legat de aplicarea sau de interpretarea prezentului acord.

(2) Comitetul mixt soluționează diferendele în conformitate cu articolul 41 alineatul (1) literele (c) și (d).

(3) În cazul în care una dintre părți consideră că cealaltă parte nu a respectat una din obligațiile care îi revin în temeiul prezentului acord, aceasta poate să acționeze în consecință. Înainte de a acționa, partea respectivă prezintă comitetului mixt, în afara cazurilor de maximă urgență, toate informațiile pertinente necesare pentru analizarea amănunțită a situației, în vederea identificării unei soluții acceptabile pentru ambele părți.

(4) Părțile convin că pentru interpretarea corectă și aplicarea practică a prezentului acord, termenul „cazuri de maximă urgență” de la alineatul (3) se referă la o încălcare majoră a acordului de către una dintre părți. O încălcare majoră înseamnă:

(i)	denunțarea acordului, nepermisă de normele generale de drept internațional; sau

(ii)	încălcarea unui element fundamental din acord, astfel cum se prevede la articolul 1 alineatul (1), articolul 3 alineatul (2) și la articolul 35.

(5) În alegerea căilor de acțiune se acordă prioritate acelora care afectează cel mai puțin aplicarea prezentului acord. Căile de acțiune se notifică imediat celeilalte părți și fac obiectul unor consultări în cadrul comitetului mixt, dacă acest lucru este solicitat de cealaltă parte.

Articolul 45

Facilități

Pentru facilitarea cooperării în cadrul prezentului acord, părțile convin să asigure facilitățile necesare experților și funcționarilor autorizați în mod corespunzător, cu atribuții de punere în aplicare a cooperării, în conformitate cu normele și reglementările interne ale părților.

Articolul 46

Aplicare teritorială

Prezentul acord se aplică teritoriului în care se aplică Tratatul de instituire a Comunității Europene, în condițiile prevăzute de acest tratat, pe de o parte și, pe de altă parte, teritoriului Indoneziei.

Articolul 47

Definirea părților

În sensul prezentului acord, „părțile” înseamnă Comunitatea ori statele membre ale acesteia sau Comunitatea și statele membre ale acesteia, în temeiul competențelor ce le revin, pe de o parte, și Republica Indonezia, pe de altă parte.

Articolul 48

Intrare în vigoare și durată

(1) Prezentul acord intră în vigoare în prima zi din luna următoare datei la care ultima dintre părți a notificat celeilalte părți finalizarea procedurilor legale necesare în acest scop.

(2) Prezentul acord se încheie pentru o perioadă de cinci ani. Prezentul acord se prelungește automat pentru perioade succesive de un an, în afara cazului în care una dintre părți notifică în scris celeilalte părți intenția acesteia de a nu mai prelungi acordul, cu șase luni înainte de încheierea oricărei perioade ulterioare de un an.

(3) Orice modificare a prezentului acord se supune acordului celor două părți. Orice modificare intră în vigoare numai după ce părțile și-au notificat finalizarea formalităților necesare.

(4) Oricare dintre părți poate pune capăt prezentului acord prin comunicarea în scris a denunțării, adresate celeilalte părți. Denunțarea produce efecte după șase luni de la data la care cealaltă parte primește notificarea.

Articolul 49

Notificare

Notificarea se adresează Secretarului General al Consiliului Uniunii Europene și, respectiv, Ministrului Afacerilor Externe al Republicii Indonezia.

Articolul 50

Text autentic

Prezentul acord se redactează în limbile bulgară, cehă, daneză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, italiană, letonă, lituaniană, maghiară, malteză, neerlandeză, polonă, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă, suedeză și indoneziană, textele în toate aceste limbi fiind în mod egal autentice.

Съставено в два екземпляра в Джакарта на девети ноември две хиляди и девета година.

Hecho por duplicado en Yakarta el dia nueve de noviembre del año dos mil nueve.

V Jakartě dne devátého listopadu roku dva tisíce devět ve dvou vyhotoveních.

Udfærdiget i Jakarta, den niende november totusinde og ni.

Geschehen zu Jakarta am neunten November zweitausendneun in zwei Urschriften.

Sõlmitud kahes eksemplaris üheksandal novembril kahe tuhande üheksandal aastal Jakartas.

Υπεγράφη στη Τζακάρτα σε δύο αντίτυπα την ενάτη ημέρα του Νοεμβρίου του έτους δύο χιλιάδες εννέα.

Done in duplicate at Jakarta on this ninth day of November in the year two thousand and nine.

Fait en double exemplaire à Djakarta, le neuf novembre de l’année deux mille neuf.

Fatto in duplice copia a Giacarta il nono giorno di novembre dell’anno duemilanove.

Priimta dviem egzemplioriais Džakartoje, du tūkstančiai devintų metų lapkričio devintą dieną.

Készült két eredeti példányban Jakartában, kétezerkilenc november kilencedikén.

Magħmul f’żewġ oriġinali f’Ġakarta f’dan id-disa’ jum ta’ Novembru tas-sena elfejn u disgħa.

Gedaan in tweevoud te Jakarta op negen november tweeduizend negen.

Sporządzono w dwóch egzemplarzach w Dżakarcie dnia dziewiątego listopada roku dwa tysiące dziewiątego.

Feito em dois exemplares, em Jacarta, aos nove dias do mês de Novembro do ano de dois mil e nove.

Încheiat în două exemplare la Jakarta în data de astăzi, nouă noiembrie două mii nouă.

V Jakarte deviateho novembra dvetisícdeväť v dvoch pôvodných vyhotoveniach.

V Džakarti, dne devetega novembra leta dva tisoč devet, sestavljeno v dveh izvodih.

Tehty kahtena kappaleena Jakartassa yhdeksäntenä päivänä marraskuuta vuonna kaksituhattayhdeksän.

Utfärdat i två exemplar i Jakarta den nionde november år tjugohundranio.

Dibuat dalam rangkap ganda di Jakarta pada tanggal sembilan November tahun dua ribu sembilan.

Pour le Royaume de Belgique

Voor het Koninkrijk België

Für das Königreich Belgien

Deze handtekening verbindt eveneens de Vlaamse Gemeenschap, de Franse Gemeenschap, de Duitstalige Gemeenschap, het Vlaamse Gewest, het Waalse Gewest en het Brussels Hoofdstedelijk Gewest.

Cette signature engage également la Communauté française, la Communauté flamande, la Communauté germanophone, la Région wallonne, la Région flamande et la Région de Bruxelles-Capitale.

Diese Unterschrift bindet zugleich die Deutschsprachige Gemeinschaft, die Flämische Gemeinschaft, die Französische Gemeinschaft, die Wallonische Region, die Flämische Region und die Region Brüssel-Hauptstadt.

За Релублика България

Za Českou republiku

På Kongeriget Danmarks vegne

Für die Bundesrepublik Deutschland

Eesti Vabariigi nimel

Thar cheann Na hÉireann

For Ireland

Για την Ελληνική Δημοκρατία

Por el Reino de España

Pour la République française

Per la Repubblica italiana

Για την Κυπριακή Δημοκρατία

Latvijas Republikas vārdā

Lietuvos Respublikos vardu

Pour le Grand-Duché de Luxembourg

A Magyar Köztársaság részéről

Gћal Malta

Voor het Koninkrijk der Nederlanden

Für die Republik Österreich

W imieniu Rzeczypospolitej Polskiej

Pela República Portuguesa

Pentru România

Za Republiko Slovenijo

Za Slovenskú republiku

Suomen tasavallan puolesta

För Republiken Finland

För Konungariket Sverige

For the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland

За Европейската общност

Por la Comunidad Europea

Za Evropské společenství

For Det Europæiske Fællesskab

Für die Europäische Gemeinschaft

Euroopa Ühenduse nimel

Για την Ευρωπαϊκή Κοινότητα

For the European Community

Pour la Communauté européenne

Per la Comunità europea

Eiropas Kopienas vārdā

Europos bendrijos vardu

az Európai Közösség részéről

Għall-Komunità Ewropea

Voor de Europese Gemeenschap

W imieniu Wspólnoty Europejskiej

Pela Comunidade Europeia

Pentru Comunitatea Europeană

Za Európske spoločenstvo

za Evropsko skupnost

Euroopan yhteisön puolesta

För Europeiska gemenskapen

Untuk Pemerintah Republik Indonesia

ACT FINAL

Reprezentanții plenipotențiari ai

COMUNITĂȚII EUROPENE, denumită în continuare „Comunitatea”,

și ai

REGATULUI BELGIEI,

REPUBLICII BULGARIA,

REPUBLICII CEHE,

REGATULUI DANEMARCEI,

REPUBLICII FEDERALE GERMANIA,

REPUBLICII ESTONIA,

IRLANDEI,

REPUBLICII ELENE,

REGATULUI SPANIEI,

REPUBLICII FRANCEZE,

REPUBLICII ITALIENE,

REPUBLICII CIPRU,

REPUBLICII LETONIA,

REPUBLICII LITUANIA,

MARELUI DUCAT AL LUXEMBURGULUI,

REPUBLICII UNGARE,

MALTEI,

REGATULUI ȚĂRILOR DE JOS,

REPUBLICII AUSTRIA,

REPUBLICII POLONE,

REPUBLICII PORTUGHEZE,

ROMÂNIEI,

REPUBLICII SLOVENIA,

REPUBLICII SLOVACE,

REPUBLICII FINLANDA,

REGATULUI SUEDIEI,

REGATULUI UNIT AL MARII BRITANII ȘI IRLANDEI DE NORD,

Părțile contractante la Tratatul de instituire a Comunității Europene și la Tratatul privind Uniunea Europeană, denumite în continuare „statele membre”,

pe de o parte, și

REPUBLICA INDONEZIA,

pe de altă parte,

reunite la Jakarta la data de 9 noiembrie 2009 pentru semnarea Acordului-cadru de parteneriat și de cooperare globală între Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Indonezia, pe de altă parte, au adoptat Acordul-cadru de parteneriat și de cooperare globală.

Reprezentanții plenipotențiari ai statelor membre și reprezentantul plenipotențiar al Republicii Indonezia iau act de următoarea Declarație unilaterală a Comunității Europene:

„Dispozițiile acordului care intră sub incidența părții a III-a titlul IV din Tratatul de instituire a Comunității Europene sunt obligatorii pentru Regatul Unit și Irlanda, ca părți contractante distincte, și nu în calitatea acestora de state membre ale Comunității Europene, până la data la care Regatul Unit sau Irlanda (după caz) notifică Republicii Indonezia faptul că și-au asumat obligații, în calitate de state membre ale Comunității Europene, în conformitate cu Protocolul privind poziția Regatului Unit și Irlandei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul de instituire a Comunității Europene. Aceleași dispoziții se aplică Danemarcei, în conformitate cu Protocolul privind poziția Danemarcei, anexat tratatelor menționate.”

26.4.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 125/57

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 427/2014 AL COMISIEI

din 25 aprilie 2014

de stabilire a unei proceduri de aprobare și de certificare a tehnologiilor inovatoare care contribuie la reducerea emisiilor de CO2 generate de vehiculele utilitare ușoare, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 510/2011 al Parlamentului European și al Consiliului

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 510/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 mai 2011 de stabilire a unor standarde de performanță pentru vehiculele utilitare ușoare noi, ca parte a abordării integrate a Uniunii de reducere a emisiilor de CO2 generate de vehiculele ușoare (1), în special articolul 12 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Pentru a promova dezvoltarea și adoptarea timpurie a tehnologiilor noi și avansate, destinate să reducă emisiile de CO2 generate de vehicule, Regulamentul (UE) nr. 510/2011 prevede posibilitatea, pentru producători și furnizori, de a solicita aprobarea anumitor tehnologii inovatoare care contribuie la reducerea emisiilor de CO2 generate de vehiculele utilitare ușoare noi. Prin urmare, este necesar să se clarifice criteriile pentru determinarea tehnologiilor eligibile ca ecoinovații în temeiul respectivului regulament.

(2)

Este necesar să se țină seama de experiența dobândită de la instituirea unei scheme aplicabile tehnologiilor inovatoare pentru autoturisme, în conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 725/2011 al Comisiei (2) și să se aplice aceleași criterii de eligibilitate pentru vehiculele utilitare ușoare. Cu toate acestea, trebuie să se facă o distincție în ceea ce privește vehiculele utilitare ușoare care sunt construite și omologate prin procedura de omologare de tip în mai multe etape. În cazul vehiculelor respective, este necesar să se limiteze certificarea reducerilor emisiilor de CO2 la ecoinovațiile instalate pe vehiculul de bază.

(3)

În conformitate cu articolul 12 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 510/2011, tehnologiile care fac parte din abordarea integrată a Uniunii prezentată în două comunicări ale Comisiei din 7 februarie 2007 (3) și care au fost reglementate în legislația Uniunii sau alte tehnologii care sunt obligatorii în temeiul dreptului Uniunii, nu sunt eligibile ca ecoinovații în temeiul regulamentului menționat. Tehnologiile respective includ sistemele de monitorizare a presiunii în pneuri, rezistența la rulare a pneurilor și indicatorii de schimbare a vitezei care intră sub incidența Regulamentului (CE) nr. 661/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (4) și, în ceea ce privește rezistența la rulare a pneurilor, a Regulamentului (CE) nr. 1222/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (5).

(4)

O tehnologie care este deja, de un anumit timp, disponibilă pe piață la scară largă nu poate fi considerată inovatoare în sensul articolului 12 din Regulamentul (UE) nr. 510/2011 și, prin urmare, nu ar trebui să fie eligibilă ca ecoinovație. Pentru a asigura un paralelism complet cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 725/2011, este necesar să se prevadă că numai tehnologiile care au fost instalate în maximum 3 % dintre toate vehiculele utilitare ușoare noi înmatriculate în 2009 ar trebui să fie eligibile ca ecoinovații. Pragurile respective ar trebui să facă obiectul unei revizuiri cel târziu în 2016.

(5)

Pentru a promova tehnologiile cu cel mai mare potențial de reducere a emisiilor de CO2 generate de vehiculele utilitare ușoare și, în special, dezvoltarea tehnologiilor de propulsie inovatoare, ar trebui să fie eligibile numai acele tehnologii care sunt inerente funcției de transport a vehiculelor și care contribuie semnificativ la îmbunătățirea consumului total de energie al acestora. Tehnologiile care sunt accesorii acestui scop sau care vizează creșterea confortului șoferului sau al pasagerilor nu ar trebui să fie eligibile.

(6)

În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 510/2011, cererile pot fi depuse atât de producători, cât și de furnizori. Cererea ar trebui să fie însoțită de dovezile necesare privind îndeplinirea tuturor criteriilor de eligibilitate, inclusiv de o metodologie pentru măsurarea reducerii emisiilor de CO2 obținute cu ajutorul tehnologiei inovatoare în cauză.

(7)	Reducerile de emisii de CO2 realizate cu ajutorul unei ecoinovații ar trebui să poată fi măsurate cu un grad satisfăcător de precizie. Această precizie nu poate fi obținută decât în cazul în care reducerile sunt de cel puțin 1 g CO2/km.

(8)

În cazul în care reducerile de emisii de CO2 datorate unei anumite tehnologii depind de comportamentul șoferului sau de alți factori care nu pot fi controlați de solicitant, tehnologia respectivă nu ar trebui, în principiu, să fie eligibilă ca ecoinovație, cu excepția cazului în care este posibil ca, pe baza unor dovezi statistice fiabile și independente, să fie formulate ipoteze verificabile cu privire la comportamentul mediu al șoferului.

(9)

Ciclul de testare standard utilizat pentru măsurarea emisiilor de CO2 generate de un vehicul în cadrul procedurii de omologare de tip nu demonstrează toate reducerile care pot fi obținute cu ajutorul anumitor tehnologii. În vederea creării stimulentelor adecvate pentru inovare, la calcularea reducerilor totale de emisii de CO2 ar trebui să se țină seama numai de reducerile care nu sunt luate în considerare în cadrul ciclului de testare standard.

(10)

Pentru demonstrarea reducerilor de emisii de CO2 ar trebui să se facă o comparație între emisiile generate de același vehicul atunci când este echipat și atunci când nu este echipat cu o ecoinovație. Metodologia de testare ar trebui să furnizeze măsurători verificabile, repetabile și comparabile. Pentru a asigura condiții egale de concurență și în absența unui ciclu de conducere convenit și mai realist, ar trebui utilizate ca punct de referință comun modelele de conducere din cadrul noului ciclu de conducere european, astfel cum se menționează în Regulamentul (CE) nr. 692/2008 al Comisiei (6). Metodologia de testare ar trebui să se bazeze pe măsurători efectuate pe un stand dinamometric, pe o modelare sau pe o simulare, atunci când astfel de metodologii ar furniza rezultate mai fiabile și mai precise.

(11)	Comisia ar trebui să elaboreze orientări cu privire la pregătirea cererii și la metodologiile de testare, pe care să le actualizeze periodic pentru a lua în considerare experiența dobândită din evaluarea diferitelor cereri.

(12)

În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 510/2011, cererea trebuie să fie însoțită de un raport de verificare care trebuie realizat de un organism independent și certificat. Organismul respectiv trebuie să fie un serviciu tehnic din categoria A sau B, în sensul Directivei 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (7). Cu toate acestea, pentru a se asigura independența acestui organism, serviciile tehnice desemnate în conformitate cu articolul 41 alineatul (6) din directiva respectivă nu ar trebui considerate ca fiind un organism independent și certificat în sensul prezentului regulament. Acest organism ar trebui să furnizeze, împreună cu raportul de verificare, dovezi relevante cu privire la independența sa față de solicitant.

(13)

Pentru a se asigura o înregistrare și o monitorizare eficientă a reducerilor specifice realizate de vehicule individuale, reducerile ar trebui să fie certificate în cadrul procedurii de omologare de tip a unui vehiculul, iar reducerile totale ar trebui să fie înscrise în certificatul de conformitate, în conformitate cu Directiva 2007/46/CE.

(14)

Comisia ar trebui să poată verifica ad-hoc reducerile totale certificate realizate de vehicule individuale. Acolo unde este evident că reducerile certificate nu corespund nivelului reducerilor care rezultă din decizia de aprobare a unei tehnologii ca ecoinovație, Comisia ar trebui să poată face abstracție de reducerile certificate ale emisiilor de CO2 la calcularea emisiilor de CO2 specifice medii. Cu toate acestea, producătorului ar trebui să i se acorde un interval de timp limitat în care să poată demonstra că valorile certificate sunt corecte.

(15)

Pentru a se asigura transparența procedurii de solicitare, ar trebui puse la dispoziția publicului informații succinte cu privire la cererile de aprobare a tehnologiilor inovatoare și la metodologiile de testare. Odată aprobate, metodologiile de testare ar trebui să fie accesibile publicului. Excepțiile de la dreptul de acces public la documente, stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (8), ar trebui să se aplice acolo unde este cazul.

(16)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului privind schimbările climatice,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabilește procedura de urmat în cazul solicitării, evaluării, aprobării și certificării tehnologiilor inovatoare care contribuie la reducerea emisiilor de CO2 generate de vehiculele utilitare ușoare, în temeiul articolului 12 din Regulamentul (UE) nr. 510/2011.

Articolul 2

Domeniul de aplicare

(1) Tehnologiile cuprinse în domeniul de aplicare al următoarelor măsuri nu sunt considerate tehnologii inovatoare:

(a)	îmbunătățirea eficienței sistemelor de aer condiționat;

(b)	sisteme de monitorizare a presiunii în pneuri care intră sub incidența Regulamentului (CE) nr. 661/2009;

(c)	rezistența pneurilor la rulare care intră sub incidența Regulamentului (CE) nr. 661/2009 și a Regulamentului (CE) nr. 1222/2009;

(d)	indicatorii de schimbare a vitezei care intră sub incidența Regulamentului (CE) nr. 661/2009;

(e)	utilizarea biocarburanților.

(2) O cerere poate fi formulată în temeiul prezentului regulament cu privire la o tehnologie care îndeplinește următoarele condiții:

(a)	a fost instalată în maximum 3 % dintre toate automobilele noi înmatriculate în 2009;

(b)	este asociată unor elemente inerente funcționării eficiente a vehiculului și este compatibilă cu Directiva 2007/46/CE.

3. În cazul vehiculelor completate, numai ecoinovațiile montate pe un vehicul de bază care deține omologarea CE de tip ca vehicul incomplet se iau în considerare pentru certificarea reducerilor de emisii de CO2 în conformitate cu articolul 11.

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

„tehnologie inovatoare” înseamnă o tehnologie sau o combinație de tehnologii cu elemente și caracteristici tehnice similare (pachet tehnologic inovator), în cazul cărora reducerea emisiilor de CO2 poate fi demonstrată printr-o singură metodă de testare, fiecare dintre tehnologiile individuale care formează combinația fiind cuprinsă în domeniul de aplicare menționat la articolul 2;

2.	„furnizor” înseamnă producătorul unei tehnologii inovatoare responsabil cu asigurarea conformității producției, reprezentantul autorizat al acestuia în Uniune sau importatorul;

3.	„solicitant” înseamnă producătorul sau furnizorul care depune o cerere pentru aprobarea unei tehnologii inovatoare ca ecoinovație;

4.	„ecoinovație” înseamnă o tehnologie inovatoare însoțită de o metodologie de testare care a fost aprobată de Comisie în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament;

„organism independent și certificat” înseamnă un serviciu tehnic din categoria A sau B, în sensul articolului 41 alineatul (3) literele (a) și (b) din Directiva 2007/46/CE, care îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 42 din directiva respectivă, cu excepția serviciilor tehnice desemnate în conformitate cu articolul 41 alineatul (6) din aceeași directivă;

6.	„vehicul de referință” înseamnă un vehicul utilizat în scopul demonstrării reducerii emisiilor de CO2 realizate cu ajutorul unei ecoinovații prin compararea cu un vehicul echipat cu tehnologia inovatoare.

Articolul 4

Cererea

(1) Cererea pentru aprobarea unei tehnologii inovatoare ca ecoinovație trebuie trimisă Comisiei în scris. Cererea, împreună cu toate documentele justificative, trebuie trimisă, de asemenea, prin poșta electronică sau pe un suport electronic de stocare a datelor sau trebuie încărcată pe un server administrat de Comisie. Cererea scrisă trebuie să conțină o enumerare a documentelor justificative.

(2) Cererea cuprinde următoarele elemente:

(a)	datele de contact ale solicitantului;

(b)	o descriere a tehnologiei inovatoare și a modului în care aceasta este instalată pe vehicul, inclusiv dovada că tehnologia respectivă este cuprinsă în domeniul de aplicare menționat la articolul 2;

(c)

o descriere succintă a tehnologiei inovatoare, incluzând informații care să dovedească îndeplinirea condițiilor prevăzute la articolul 2 alineatul (2), precum și a metodologiei de testare menționate la litera (e) din prezentul alineat, care va fi publicată în urma transmiterii cererii către Comisie;

(d)	o indicare estimativă a vehiculelor individuale care ar putea sau care sunt destinate să fie echipate cu tehnologia inovatoare în cauză, precum și reducerile emisiilor de CO2 generate de vehiculele respective care se estimează că pot fi obținute cu ajutorul tehnologiei inovatoare în cauză;

(e)	o metodologie care urmează să fie utilizată pentru demonstrarea reducerilor emisiilor de CO2 obținute cu ajutorul tehnologiei inovatoare sau, în cazul în care această metodologie a fost deja aprobată de către Comisie, o trimitere la metodologia aprobată;

(f)

dovezi care să demonstreze că:

(i)	reducerea emisiilor cu ajutorul tehnologiei inovatoare atinge pragul menționat la articolul 9 alineatul (1), luând în considerare eventuala deteriorare în timp a tehnologiei;

(ii)	tehnologia inovatoare nu face obiectul ciclului de testare standard pentru măsurarea emisiilor de CO2 menționat la articolul 12 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 510/2011, în conformitate cu articolul 9 alineatul (2) din prezentul regulament;

(iii)

solicitantul este responsabil de reducerea emisiilor de CO2 obținută cu ajutorul tehnologiei inovatoare, în conformitate cu articolul 9 alineatul (3);

(g)	un raport de verificare întocmit de un organism independent și certificat, în conformitate cu articolul 7.

Articolul 5

Vehiculul de referință și vehiculul ecoinovator

(1) În scopul realizării demonstrării emisiilor de CO2 menționate la articolul 8, solicitantul desemnează:

(a)	un vehicul ecoinovator care este echipat cu tehnologia inovatoare;

(b)	un vehicul de referință care nu este echipat cu tehnologia inovatoare, dar care, în toate celelalte privințe, este identic cu vehiculul ecoinovator.

(2) În cazul unei tehnologii inovatoare montate pe un vehicul incomplet, vehiculul de referință menționat la alineatul (1) reflectă stadiul de finalizare al vehiculului ecoinovator.

(3) Dacă solicitantul consideră că informațiile menționate la articolele 8 și 9 pot fi demonstrate fără a se utiliza un vehicul de referință și un vehicul ecoinovator în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol, cererea trebuie să fie însoțită de informațiile necesare care să justifice această concluzie și o metodologie care să conducă la rezultate echivalente.

Articolul 6

Metodologia de testare

(1) Metodologia de testare menționată la articolul 4 alineatul (2) litera (e) trebuie să conducă la rezultate verificabile, repetabile și comparabile. Aceasta trebuie să poată demonstra, în mod realist și pe baza unor date statistice fiabile, beneficiile tehnologiei inovatoare în materie de reducere a emisiilor de CO2 și, dacă este cazul, să țină seama de interacțiunea cu alte ecoinovații.

(2) Comisia publică orientări cu privire la elaborarea metodologiilor de testare pentru diferite tehnologii potențial inovatoare care îndeplinesc criteriile menționate la alineatul (1).

Articolul 7

Raportul de verificare

(1) Raportul de verificare menționat la articolul 4 alineatul (2) litera (g) este întocmit de un organism independent și certificat care nu face parte din societatea solicitantă sau nu are niciun fel de legătură cu aceasta.

(2) În scopul întocmirii raportului de verificare, organismul independent și certificat:

(a)	verifică dacă sunt îndeplinite criteriile de eligibilitate menționate la articolul 2 alineatul (2);

(b)	verifică dacă informațiile furnizate în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (f) îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 9;

(c)

verifică dacă metodologia de testare menționată la articolul 4 alineatul (2) litera (e) este adecvată pentru certificarea reducerilor de emisii de CO2 obținute cu ajutorul tehnologiei inovatoare pentru vehiculele relevante menționate la articolul 4 alineatul (2) litera (d) și dacă îndeplinește cerințele minime prevăzute la articolul 6 alineatul (1);

(d)	verifică dacă tehnologia inovatoare este compatibilă cu cerințele relevante prevăzute pentru omologarea de tip a vehiculului;

(e)	declară că îndeplinește cerința prevăzută la alineatul (1).

În sensul literei (c), organismul independent și certificat furnizează protocoalele de testare stabilite pentru verificare.

(3) În scopul certificării reducerilor de emisii de CO2 în conformitate cu articolul 11, organismul independent și certificat întocmește, la cererea producătorului, un raport cu privire la interacțiunea dintre mai multe ecoinovații instalate pe un singur tip, o singură variantă sau o singură versiune de vehicul.

Raportul specifică reducerile de emisii de CO2 obținute cu ajutorul diferitelor ecoinovații, luând în considerare impactul interacțiunii dintre acestea.

(4) Raportul de verificare poate fi limitat pentru a include doar protocoalele de testare menționate la alineatul (2) al doilea paragraf, în cazul în care solicitantul și-a întemeiat cererea pe date și ipoteze care au fost deja aprobate de către Comisie sau sunt incluse în orientările menționate la articolul 6 alineatul (2).

Articolul 8

Demonstrarea emisiilor de CO2

(1) Pentru o serie de vehicule care sunt reprezentative pentru vehiculele individuale indicate în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) litera (d), se demonstrează următoarele emisii de CO2:

(a)	emisiile de CO2 generate de vehiculul de referință și de vehiculul ecoinovator echipat cu tehnologia inovatoare funcțională, care rezultă din aplicarea metodologiei menționate la articolul 4 alineatul (2) litera (e);

(b)	emisiile de CO2 generate de vehiculul de referință și de cel ecoinovator echipat cu tehnologia inovatoare funcțională, care rezultă din aplicarea ciclului de testare standard menționat la articolul 12 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 510/2011.

Demonstrarea emisiilor de CO2 în conformitate cu primul paragraf literele (a) și (b) se efectuează în condiții de testare care sunt identice pentru toate testele.

(2) În cazul unui vehicul individual, reducerile totale reprezintă diferența dintre emisiile demonstrate în conformitate cu alineatul (1) primul paragraf litera (a).

Acolo unde există o diferență între emisiile demonstrate în conformitate cu alineatul (1) primul paragraf litera (b), diferența respectivă se scade din reducerile totale demonstrate în conformitate cu alineatul (1) primul paragraf litera (a).

Articolul 9

Criterii de eligibilitate

(1) Nivelul minim al reducerilor obținute cu ajutorul tehnologiei inovatoare este de 1 g CO2/km. Acest prag este considerat atins în cazul în care valoarea totală a reducerilor obținute cu ajutorul tehnologiei inovatoare sau al pachetului tehnologic inovator, demonstrate în conformitate cu articolul 8 alineatul (2), este de cel puțin 1 g CO2/km.

(2) Dacă reducerile totale obținute cu ajutorul tehnologiei inovatoare nu includ nicio reducere demonstrată în cadrul ciclului de testare standard, în conformitate cu articolul 8 alineatul (2), se consideră că tehnologia inovatoare sau pachetul tehnologic inovator nu a făcut obiectul ciclului de testare standard.

(3) Descrierea tehnică a tehnologiei inovatoare menționată la articolul 4 alineatul (2) litera (b) furnizează informațiile necesare pentru demonstrarea faptului că performanța tehnologiei în materie de reducere a emisiilor de CO2 nu depinde de parametri sau de opțiuni care nu pot fi controlate de solicitant.

Dacă descrierea se bazează pe ipoteze, acestea trebuie să fie verificabile și să se bazeze pe dovezi statistice fiabile și independente, care să sprijine aceste ipoteze și aplicabilitatea lor în întreaga Uniune.

Articolul 10

Evaluarea cererii de aprobare a unei ecoinovații

(1) La primirea unei cereri, Comisia publică descrierea succintă a tehnologiei inovatoare și metodologia de testare menționată la articolul 4 alineatul (2) litera (c).

(2) Comisia evaluează cererea, după care, în termen de nouă luni de la primirea cererii complete, aprobă tehnologia inovatoare ca ecoinovație, împreună cu metodologia de testare, dacă nu există obiecții cu privire la eligibilitatea tehnologiei sau la pertinența metodologiei de testare.

În decizia de aprobare a tehnologiei inovatoare ca ecoinovație se precizează informațiile necesare pentru certificarea reducerilor de emisii de CO2, în conformitate cu articolul 11 din prezentul regulament, sub rezerva aplicării excepțiilor de la dreptul de acces public la documente prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1049/2001.

(3) Comisia poate să solicite modificarea metodologiei de testare propuse sau să solicite utilizarea unei alte metodologii de testare aprobate decât cea propusă de solicitant. Solicitantul este consultat cu privire la modificarea propusă sau la alegerea metodologiei de testare.

(4) Perioada de evaluare poate fi prelungită cu cinci luni, în cazul în care Comisia constată că cererea nu poate fi evaluată corespunzător în cursul perioadei de evaluare de nouă luni, din cauza complexității tehnologiei inovatoare și a metodologiei de testare aferente sau din cauza dimensiunilor și a conținutului cererii.

Dacă perioada de evaluare trebuie prelungită, Comisia îi comunică solicitantului acest lucru în termen de 40 de zile de la primirea cererii.

Articolul 11

Certificarea reducerilor de emisii de CO2 obținute cu ajutorul ecoinovațiilor

(1) Un producător care dorește să beneficieze de o reducere a emisiilor sale specifice medii de CO2 pentru a-și îndeplini obiectivul specific în materie de reducere a emisiilor grație reducerilor de emisii de CO2 obținute cu ajutorul unei ecoinovații trebuie să solicite unei autorități de omologare în sensul Directivei 2007/46/CE un certificat de omologare CE de tip pentru vehiculul complet sau incomplet echipat cu ecoinovația respectivă. Cererea pentru obținerea unui certificat trebuie să conțină, pe lângă documentele furnizând informațiile necesare, menționate la articolul 6 din Directiva 2007/46/CE, o trimitere la decizia Comisiei de aprobare a ecoinovației, în conformitate cu articolul 10 alineatul (2) din prezentul regulament.

(2) Reducerile certificate de emisii de CO2 obținute cu ajutorul ecoinovației, demonstrate în conformitate cu articolul 8 din prezentul regulament, se specifică separat atât în documentația pentru omologarea de tip, cât și în certificatul de conformitate, în concordanță cu Directiva 2007/46/CE, pe baza încercărilor efectuate de serviciile tehnice în conformitate cu articolul 11 din directiva respectivă, utilizând metodologia de testare aprobată.

Reducerile de emisii de CO2 obținute cu ajutorul unei ecoinovații pentru un anumit tip, o anumită variantă sau o anumită versiune de vehicul nu se certifică în cazul în care sunt inferioare pragului prevăzut la articolul 9 alineatul (1).

(3) Dacă vehiculul este echipat cu mai mult de o ecoinovație, reducerile emisiilor de CO2 se determină separat pentru fiecare ecoinovație, în conformitate cu procedura stabilită la articolul 8 alineatul (1). Suma reducerilor obținute, demonstrate în conformitate cu articolul 8 alineatul (2) pentru fiecare ecoinovație, reprezintă reducerile totale de emisii de CO2, în scopul certificării vehiculului respectiv.

(4) Dacă interacțiunea dintre mai multe ecoinovații instalate pe un singur vehicul nu poate fi exclusă deoarece acestea au în mod vădit o natură diferită, producătorul indică acest lucru în cererea trimisă autorității responsabile cu omologarea și prezintă un raport întocmit de un organism independent și certificat cu privire la impactul interacțiunii respective asupra reducerilor obținute cu ajutorul ecoinovațiilor cu care este echipat vehiculul, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3).

În cazul în care, din cauza interacțiunii respective, valoarea totală a reducerilor este mai mică de 1 g CO2/km multiplicat cu numărul de ecoinovații, la calcularea reducerilor totale, în conformitate cu alineatul (3) din prezentul articol, se iau în considerare numai reducerile obținute cu ajutorul ecoinovațiilor care respectă pragul prevăzut la articolul 9 alineatul (1).

Articolul 12

Reexaminarea certificărilor

(1) Comisia se asigură că certificările și reducerile de emisii de CO2 atribuite vehiculelor individuale sunt verificate ad-hoc.

În cazul în care constată că există o diferență între reducerile certificate de emisii de CO2 și reducerile pe care le-a verificat cu ajutorul metodologiei sau metodologiilor de testare relevante, Comisia îi notifică producătorului constatările sale.

În termen de 60 de zile de la primirea acestei notificări, producătorul poate transmite Comisiei dovezi care să demonstreze corectitudinea reducerilor certificate de emisii de CO2. La cererea Comisiei, trebuie furnizat raportul privind interacțiunea dintre diferite ecoinovații menționat la articolul 7 alineatul (3).

(2) În cazul în care dovezile menționate la alineatul (1) nu sunt furnizate în intervalul de timp specificat sau în cazul în care consideră că dovezile prezentate nu sunt satisfăcătoare, Comisia poate decide să nu ia în considerare reducerile certificate de emisii de CO2 la calcularea emisiilor specifice medii ale producătorului în cauză pentru anul calendaristic următor.

(3) Un producător ale cărui reduceri certificate de emisii de CO2 nu mai sunt luate în considerare poate depune o nouă cerere de certificare a vehiculelor în cauză, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 11.

Articolul 13

Divulgarea de informații

Un solicitant care dorește ca informațiile comunicate în temeiul prezentului regulament să fie considerate confidențiale explică motivele pentru care se aplică oricare dintre excepțiile prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001.

Articolul 14

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 25 aprilie 2014.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO

(1) JO L 145, 31.5.2011, p. 1.

(2) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 725/2011 al Comisiei din 25 iulie 2011 de stabilire a unei proceduri de aprobare și de certificare a tehnologiilor inovatoare care contribuie la reducerea emisiilor de CO2 generate de automobile, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 443/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 194, 26.7.2011, p. 19).

(3) Comunicarea COM(2007)19 final a Comisiei — Rezultatele revizuirii Strategiei Comunității de reducere a emisiilor de CO2 provenite de la autoturisme și vehicule utilitare ușoare și Comunicarea COM(2007) 22 final a Comisiei — Un cadru competitiv de reglementare privind autovehiculele pentru secolul XXI.

(4) Regulamentul (CE) nr. 661/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind cerințele de omologare de tip pentru siguranța generală a autovehiculelor, a remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate care le sunt destinate (JO L 200, 31.7.2009, p. 1).

(5) Regulamentul (CE) nr. 1222/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind etichetarea pneurilor în ceea ce privește eficiența consumului de combustibil și alți parametri esențiali (JO L 342 22.12.2009, p. 46).

(6) Regulamentul (CE) nr. 692/2008 al Comisiei din 18 iulie 2008 de punere în aplicare și modificare a Regulamentului (CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European și al Consiliului privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește emisiile provenind de la vehiculele ușoare pentru pasageri și de la vehiculele ușoare comerciale (Euro 5 și Euro 6) și privind accesul la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor (JO L 199, 28.7.2008, p. 1).

(7) Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 septembrie 2007 de stabilire a unui cadru pentru omologarea autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective (JO L 263, 9.10.2007, p. 1).

(8) Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).

26.4.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 125/64

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 428/2014 AL COMISIEI

din 25 aprilie 2014

de adoptare a unor măsuri excepționale de sprijin pentru piața cărnii de porc din Lituania și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 324/2014 de adoptare a unor măsuri excepționale de sprijin pentru piața cărnii de porc din Polonia

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (1), în special articolul 220 alineatul (1) litera (a),

întrucât:

(1)

Directiva 2002/60/CE a Consiliului (2) stabilește măsurile minime aplicabile în Uniune pentru controlul pestei porcine africane. Prin urmare, în temeiul Deciziei de punere în aplicare 2014/43/UE a Comisiei (3), astfel cum a fost confirmată prin Decizia de punere în aplicare 2014/93/UE a Comisiei (4), și al Deciziei de punere în aplicare 2014/178/UE a Comisiei (5), Lituania trebuie să se asigure că zona de pe teritoriul său în care există cazuri de pestă porcină africană cuprinde cel puțin teritoriile contaminate enumerate în anexele la deciziile menționate.

(2)

În scopul prevenirii răspândirii pestei porcine africane și pentru a evita orice perturbări suplimentare ale comerțului din Lituania și din străinătate, la 17 februarie 2014 (6), Lituania a adoptat măsuri preventive suplimentare în zona contaminată respectivă. În consecință, comercializarea porcilor vii, inclusiv a purceilor, a cărnii proaspete de porc și a produselor din carne de porc provenite din această zonă contaminată face obiectul unor măsuri de supraveghere speciale, al unei etichetări obligatorii cu o marcă de sănătate specială și al aplicării unor restricții de comercializare în cadrul pieței unice.

(3)

Restricțiile privind comercializarea porcilor vii, inclusiv a purceilor, a cărnii proaspete de porc și a produselor din carne de porc care rezultă din aplicarea măsurilor veterinare respective determină o importantă reducere de preț în zonele afectate și cauzează perturbarea piețelor cărnii de porc și de purcei în zonele în cauză. Prin urmare, la data de 13 martie 2014, Lituania a solicitat Comisiei să introducă măsuri excepționale de sprijinire a pieței, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Aceste măsuri, aplicabile numai pentru purceii, porcii și scroafele crescute în zonele direct afectate de restricții, ar trebui adoptate pentru o perioadă de timp strict necesară.

(4)

Valoarea ajutorului pentru purcei ar trebui să fie exprimată ca sumă pe cap de animal pentru un număr limitat de purcei și per 100 de kilograme de greutate de carcasă de alte animale eligibile pentru o cantitate limitată de carne de porc și cu o greutate maximă de carcasă compensabilă per animal. Valoarea ajutorului ar trebui să fie stabilită luându-se în considerare informațiile recente referitoare la piață.

(5)	Pentru purcei și alți porci crescuți în zonele în cauză, acest sprijin ar trebui să fie condiționat de livrarea animalelor la abatoare, de sacrificarea lor și de respectarea normelor veterinare mai stricte aplicabile în zonele în cauză în ziua livrării.

(6)

Decizia de punere în aplicare 2014/236/UE a Comisiei (7) prevede un sprijin financiar din partea Uniunii pentru compensarea proprietarilor de porci pentru pierderile cauzate de sacrificarea timpurie a porcilor în zonele contaminate în scopul reducerii la minimum a riscului de răspândire a bolii. Lituania și Polonia intenționează să reducă densitatea gazdelor receptive din exploatațiile de porcine cu nivel scăzut de biosecuritate din zona contaminată, prin promovarea sacrificării porcinelor și prin prevenirea repopulării efectivelor de animale din exploatațiile de porcine timp de cel puțin un an. (8) Prin urmare, pentru a se evita orice risc de dublă finanțare, ajutorul care se plătește în conformitate cu prezentul regulament ar trebui să fie limitat la producătorii de porcine care nu beneficiază de contribuția financiară pentru sacrificarea timpurie prevăzută în Decizia de punere în aplicare 2014/236/UE. Din același motiv, o restricție corespondentă ar trebui să se aplice Poloniei. Prin urmare, Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 324/2014 al Comisiei (9) ar trebui modificat în consecință.

(7)

Ar trebui să se prevadă adoptarea de către autoritățile competente din Lituania a tuturor măsurilor de control și de supraveghere necesare și informarea Comisiei în acest sens. Transportul și sacrificarea animalelor eligibile ar trebui să se efectueze sub controlul autorităților competente, care trebuie să se asigure, de asemenea, că produsele derivate respectă restricțiile de comercializare relevante.

(8)

În teritoriile în cauză au fost aplicate, timp de mai multe săptămâni, restricții privind comercializarea porcilor și purceilor vii, a cărnii proaspete de porc și a produselor din carne de porc, această situație conducând la perturbarea pieței și la pierderi de venit pentru producători, precum și la o creștere substanțială a greutății animalelor care a creat, în consecință, o situație intolerabilă privind bunăstarea animalelor. Prin urmare, măsurile prevăzute în prezentul regulament ar trebui să vizeze animalele livrate abatoarelor începând cu 17 februarie 2014, data adoptării măsurilor preventive în Lituania. Situația pieței și impactul acestei măsuri ar trebui să fie reexaminate în lumina evoluțiilor viitoare și, prin urmare, măsura ar trebui să se aplice doar pentru o perioadă de trei luni.

(9)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a organizării comune a piețelor agricole,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1) Lituania este autorizată să acorde ajutor pentru sacrificarea următoarelor animale:

(a)	purcei incluși la codul NC 0103 91 10;

(b)	porci incluși la codul NC 0103 92 19;

(c)	scroafe incluse la codul NC 0103 92 11.

(2) Ajutorul prevăzut la alineatul (1) se acordă numai în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)

animalele au fost crescute în zonele enumerate în anexele la Deciziile de punere în aplicare 2014/43/UE sau 2014/93/UE sau în partea II din anexa la Decizia de punere în aplicare 2014/178/UE pentru perioadele relevante sau în orice altă decizie de punere în aplicare a Comisiei adoptată în această privință, iar porcii vii, inclusiv purceii crescuți în respectivele zone, precum și carnea de porc provenită de la animalele crescute în zonele respective fac obiectul anumitor restricții de comercializare din cauza pestei porcine africane;

(b)	animalele erau prezente în zonele menționate la litera (a) la data de 17 februarie 2014 sau s-au născut și au crescut după acea dată în zonele respective;

(c)

măsurile preventive suplimentare stabilite prin Ordinul directorului Serviciului alimentar și veterinar de stat din Lituania nr. B1-60 din 17 februarie 2014 privind extinderea zonei tampon pentru pesta porcină africană sau orice alte norme naționale adoptate în această privință și supunerea porcilor vii și a cărnii de porc la restricții de comercializare din cauza pestei porcine africane se aplică în zona în care aceste animale au fost crescute la data la care sunt livrate către un abator;

(d)	normele stabilite prin deciziile de punere în aplicare menționate la litera (a) și măsurile preventive menționate la litera (c) sunt respectate;

(e)	producătorii de carne de porc care solicită ajutorul prevăzut la alineatul (1) de la prezentul articol nu beneficiază de contribuția financiară pentru sacrificarea timpurie menționată la articolul 1 alineatul (3) din Decizia de punere în aplicare 2014/236/UE.

Articolul 2

Ajutorul prevăzut la articolul 1 („ajutorul”) este considerat a fi o măsură excepțională de sprijinire a pieței, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (10).

Articolul 3

(1) Producătorii de carne de porc pot solicita ajutoare pentru animalele sacrificate în perioada 17 februarie 2014-16 mai 2014.

(2) Ajutorul este exprimat ca o sumă de 10,8 EUR pe cap de animal pentru purceii prevăzuți la articolul 1 alineatul (1) litera (a) livrați și de 30 EUR per 100 de kilograme de greutate a carcasei înregistrate pentru animalele menționate la articolul 1 alineatul (1) literele (b) și (c) livrate. Comisia poate adapta aceste sume pentru a ține seama de evoluția pieței.

(3) Ajutorul pentru animalele menționate la articolul 1 alineatul (1) literele (b) și (c) cu o greutate a carcasei mai mare de 100 de kilograme nu trebuie să depășească suma ajutorului stabilită la alineatul (2) pentru carcasele de porci cu o greutate de 100 de kilograme.

(4) 50 % din cheltuielile cu ajutoarele, care acoperă un total maxim de 7 600 de purcei menționați la articolul 1 alineatul (1) litera (a) și de 700 de tone de carcase de porc de la animale menționate la articolul 1 alineatul (1) literele (b) și (c), sunt finanțate de la bugetul Uniunii.

(5) Cheltuielile sunt eligibile pentru finanțare din partea Uniunii numai în cazul în care au fost plătite de Lituania beneficiarului până la data de 31 august 2014.

(6) Ajutorul se plătește de către Lituania după sacrificarea animalelor menționate la articolul 1 alineatul (1) și după finalizarea controalelor în conformitate cu articolul 4.

Articolul 4

(1) Lituania ia toate măsurile necesare, inclusiv efectuarea de controale administrative și fizice exhaustive, pentru a asigura conformitatea cu condițiile prevăzute în prezentul regulament. În plus, autoritățile lituaniene:

(a)	supervizează transportul animalelor între exploatație și abator, utilizând liste de verificare standardizate care cuprind fișe cu informații rezultate din cântărire și numărare, precum și privind originea și destinația animalelor;

(b)	se asigură că carnea provenită de la animale pentru care se acordă ajutor respectă restricțiile aplicabile teritoriilor menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (a);

(c)

realizează, cel puțin o dată pe lună calendaristică, controale administrative și contabile în fiecare abator participant pentru a se asigura că toate animalele livrate și pentru care poate fi depusă o cerere de ajutor, începând cu 17 februarie 2014 sau de la data la care a avut loc un astfel de control, precum și carnea provenită de la acestea au fost manipulate în conformitate cu prezentul regulament;

(d)

efectuează controale la fața locului și rapoarte detaliate asupra controalelor respective, care să indice, în special:

(i)	greutatea și numărul de purcei, porci și scroafe per lot, transportate de la fermă, data și ora transportului către abator, precum și data și ora sosirii la abator;

(ii)

numărul de purcei, porci și scroafe sacrificate la abator, permisul de transport al animalelor, iar pentru porci și scroafe, greutatea fiecărei carcase, precum și, pentru animalele sacrificate după intrarea în vigoare a prezentului regulament, numerele sigiliilor mijloacelor de transport pentru animalele respective.

(2) Controalele și verificările menționate la alineatul (1) se efectuează înainte de plata ajutorului. Lituania informează Comisia cu privire la măsurile și controalele introduse în conformitate cu prezentul articol, în termen de cel mult 10 zile de la intrarea în vigoare a prezentului regulament.

Articolul 5

(1) Lituania comunică următoarele informații Comisiei, în ziua de miercuri a fiecărei săptămâni, cu privire la săptămâna precedentă:

(a)	numărul purceilor, numărul de scroafe și numărul de alte porcine livrate în vederea sacrificării, în conformitate cu prezentul regulament, precum și greutatea globală a carcaselor pentru scroafele și porcii menționați la articolul 1 alineatul (1) literele (b) și (c);

(b)	costurile financiare estimate pentru fiecare categorie de animale menționată la articolul 1 alineatul (1).

Prima comunicare se referă la animalele livrate în vederea sacrificării începând de la 17 februarie 2014 în conformitate cu prezentul regulament. Obligația prevăzută la primul paragraf se aplică până la 21 mai 2014.

(2) Nu mai târziu de 30 iunie 2014, Lituania transmite Comisiei un raport detaliat privind punerea în aplicare a prezentului regulament, cuprinzând informații detaliate cu privire la executarea controalelor, a verificărilor și a supravegherii efectuate în conformitate cu articolul 4.

Articolul 6

La articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 324/2014 se adaugă următoarea literă (d):

„(d)	producătorii de carne de porc care solicită ajutorul prevăzut la alineatul (1) de la prezentul articol nu beneficiază de contribuția financiară pentru sacrificarea timpurie menționată la articolul 1 alineatul (3) din Decizia de punere în aplicare 2014/236/UE a Comisiei (11).

Articolul 7

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 25 aprilie 2014.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 671.

(2) Directiva 2002/60/CE a Consiliului din 27 iunie 2002 de stabilire a dispozițiilor specifice de combatere a pestei porcine africane (JO L 192, 20.7.2002, p. 27).

(3) Decizia de punere în aplicare 2014/43/UE a Comisiei din 27 ianuarie 2014 privind anumite măsuri de protecție provizorii cu privire la pesta porcină africană în Lituania (JO L 26, 29.1.2014, p. 44).

(4) Decizia de punere în aplicare 2014/93/UE a Comisiei din 14 februarie 2014 privind anumite măsuri de protecție cu privire la pesta porcină africană în Lituania (JO L 46, 18.2.2014, p. 20).

(5) Decizia decizie de punere în aplicare 2014/178/UE a Comisiei din 27 martie 2014 privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane în anumite state membre (JO L 95, 29.3.2014, p. 47).

(6) Ordinul directorului Serviciului alimentar și veterinar de stat nr. B1-60 din 17 februarie 2014 privind extinderea zonei tampon pentru pesta porcină africană.

(7) Decizia de punere în aplicare 2014/236/UE a Comisiei din 24 aprilie 2014 privind o contribuție financiară din partea Uniunii pentru supraveghere și alte măsuri de urgență aplicate în Estonia, în Letonia, în Lituania și în Polonia în vederea combaterii pestei porcine africane (JO L 125, 26.4.2014, p. 86).

(8) Ordinul directorului Serviciului alimentar și veterinar de stat din Lituania nr. B1-384 din 11 iulie 2011.

(9) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 324/2014 al Comisiei din 28 martie 2014 de adoptare a unor măsuri excepționale de sprijin pentru piața cărnii de porc din Polonia (JO L 95, 29.3.2014, p. 24).

(10) Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 549).

26.4.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 125/75

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI

din 23 aprilie 2014

de modificare a Deciziei de punere în aplicare 2011/344/UE privind acordarea de asistență financiară din partea Uniunii pentru Portugalia

(2014/234/UE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 407/2010 al Consiliului din 11 mai 2010 de instituire a unui mecanism european de stabilizare financiară (1), în special articolul 3 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)

La solicitarea Portugaliei, în data de 17 mai 2011, Consiliul a acordat acestei țări asistență financiară prin Decizia de punere în aplicare 2011/344/UE (2). Respectiva asistență financiară a fost acordată pentru susținerea unui program solid de reforme economice și financiare (denumit în continuare „programul”) care urmărește să restabilească încrederea, să faciliteze revenirea economiei la creștere durabilă și să asigure stabilitatea financiară în Portugalia, în zona euro și în Uniune.

(2)

Din motive tehnice legate de disponibilitatea datelor, care sunt independente de acțiunile autorităților portugheze, cea de-a douăsprezecea și ultima reevaluare din cadrul programului nu poate începe înainte de jumătatea lunii aprilie 2014. În același timp, perioada de disponibilitate a asistenței financiare urmează să expire la 18 mai 2014. Pentru a permite o analiză completă și riguroasă a respectării condițiilor de acordare a asistenței în cadrul reevaluării finale, etapă care reprezintă o condiție pentru deblocarea ultimei tranșe, o scurtă prelungire tehnică, cu șase săptămâni, a perioadei de disponibilitate a asistenței financiare reprezintă o formalitate necesară.

(3)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (10) din Decizia de punere în aplicare 2011/344/UE, Comisia, împreună cu Fondul Monetar Internațional (FMI) și în colaborare cu Banca Centrală Europeană (BCE), a efectuat, în perioada 20-28 februarie 2014, cea de-a unsprezecea reevaluare a progreselor înregistrate de autoritățile portugheze în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor convenite în cadrul programului.

(4)

În ceea ce privește produsul intern brut (PIB) real în 2013, rezultatele sunt mai bune decât cele previzionate în cadrul celei de-a zecea reevaluări din cadrul programului. În prezent, se estimează că valoarea sa a scăzut cu 1,4 % (o creștere de 0,2 puncte procentuale). Acesta este rezultatul unei creșteri pozitive robuste în al patrulea trimestru al anului 2013 și al revizuirilor statistice în sens crescător pentru trimestrele anterioare. Indicatorii pe termen scurt indică o redresare economică și mai puternică pentru anul în curs. Pe o bază anuală, se estimează că PIB-ul real va trece la valori pozitive în 2014 și se va menține în acest registru în 2015, cu o creștere de 1,2 % și, respectiv, de 1,5 %. Perspectivele de pe piața forței de muncă s-au îmbunătățit și ele, însă rata șomajului rămâne ridicată. Se preconizează că aceasta va scădea până la valoarea de 15,7 % în 2014 și va continua să scadă în anii următori. Continuă să existe riscuri de evoluții negative în ceea ce privește perspectivele macroeconomice, deoarece redresarea preconizată depinde de existența unor evoluții pozitive pe piața financiară și comercială, care depind, la rândul lor, de un cadru mai amplu la nivel european.

(5)

Potrivit estimărilor, în anul 2013, deficitul public general a scăzut la circa 4,5 % din PIB în termeni SEC 95 (fără a lua în calcul recapitalizările băncilor; luând în calcul recapitalizările băncilor, valoarea ar fi de aproximativ 4,9 %). Astfel, deficitul public ar fi cu aproape 1 % din PIB mai mic decât obiectivul de 5,5 % din PIB. Rezultatele mai bune decât cele prevăzute se explică, în principal, prin încasări din impozite care au depășit așteptările (datorită aplicării unei taxe cu caracter excepțional și a măsurilor de recuperare a datoriilor aferente sistemului de securitate socială), precum și prin înregistrarea unui nivel sub așteptări al cheltuielilor administrației centrale (de exemplu, cheltuieli legate de achiziționarea de bunuri și servicii și cheltuieli de capital). În schimb, veniturile nefiscale au fost sub așteptări. Efortul bugetar global, măsurat în raport cu îmbunătățirea soldului structural, este estimat la 1 % din PIB.

(6)	Stocul de arierate interne a scăzut cu aproximativ 1,2 miliarde EUR (0,7 % din PIB) pe fondul aplicării diferitor programe de recuperare a datoriilor (în sectorul sănătății și în sectoarele locale și regionale). Se constată însă acumularea de noi arierate, deși într-un ritm redus.

(7)

Reportarea din execuția bugetului din 2013 și ameliorarea perspectivelor macroeconomice pentru 2014 sunt estimate să aibă un impact pozitiv echivalent cu 0,7 % din PIB asupra scenariului de referință pentru conturile bugetare din 2014. Se estimează că efectul de reportare pozitiv va determina o creștere de circa 0,2 % din PIB, în timp ce un nivel estimat de 0,5 % din PIB s-ar explica prin creșterea veniturilor și a contribuțiilor la asigurările sociale, precum și prin diminuarea cheltuielilor cu șomajul, datorită revizuirii ascendente a creșterii economice și a ocupării forței de muncă, în paralel cu revizuirea descendentă a ratei șomajului.

(8)

Deficitul țintă de 4 % din PIB pentru anul 2014 este sprijinit de măsuri de consolidare reprezentând 2,3 % din PIB, care sunt incluse în bugetul pe 2014, precum și de alte acte legislative conexe. Aceste măsuri au cu precădere un caracter permanent și se bazează predominant pe reducerea cheltuielilor. Măsurile de consolidare în valoare de aproximativ 1,8 % din PIB se bazează pe revizuirea cheltuielilor publice și sunt completate de măsuri de creștere a veniturilor la scară mai mică, în valoare de aproximativ 0,4 % din PIB, precum și de o serie de măsuri cu caracter excepțional în valoare de circa 0,1 % din PIB. Măsurile de revizuire a cheltuielilor publice se desfășoară de-a lungul a trei axe principale: (i) reducerea masei salariale din sectorul public, prin măsuri precum desființarea posturilor inutile din anumite subsectoare și revizuirea grilei de salarizare; (ii) reforma pensiilor, în special prin creșterea vârstei de pensionare la 66 de ani și introducerea unor modificări la condițiile de acordare a pensiilor de urmaș; (iii) reforme sectoriale având drept obiectiv reducerea costurilor cu personalul, a consumului intermediar și a investițiilor în rândul ministerelor de resort. Printre celelalte măsuri permanente de creștere a veniturilor se numără mărirea impozitelor pe mașinile de serviciu și a accizelor la alcool și tutun. Majoritatea actelor legislative care stau la baza măsurilor permanente de consolidare au intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2014.

(9)

Având în vedere îmbunătățirea perspectivelor macroeconomice și reportarea pozitivă din 2013, riscurile privind realizarea obiectivelor fiscale pentru anul 2014 au devenit mai echilibrate decât în trecut, întrucât măsurile avute în vedere prevăd răspunsuri la eventualele presiuni bugetare și riscuri legate de punerea în aplicare. Ar putea apărea presiuni mai mari în special pentru unele categorii de venituri (de exemplu, veniturile din proprietate), precum și pentru consumul intermediar și transferurile sociale. În plus, pe lângă întârzierile în aplicarea unor măsuri permanente, riscurile legate de punerea în aplicare sunt în primul rând de natură juridică: patru dintre măsurile incluse în legea bugetului au fost înaintate Curții Constituționale (inclusiv revizuirea grilei de salarizare și modificările condițiilor de acordare a pensiei de urmaș), existând posibilitatea ca și alte măsuri din bugetul suplimentar, publicat de curând, să fie contestate.

(10)

În 2013, ponderea datoriei în PIB a atins valoarea de 128,8 %. Se preconizează o scădere treptată a datoriei începând cu acest an, urmând ca ponderea acesteia în PIB să înregistreze, în 2014, valoarea de 126,7 %. Potrivit estimărilor, scăderea din 2014 va fi susținută parțial prin utilizarea, în continuare, a depozitelor în numerar, precum și prin transferul, în curs de desfășurare, a portofoliului securității sociale de la active străine la titluri de stat. Se preconizează că datoria netă rămâne sub nivelul de 120 % din PIB la sfârșitul anului 2014.

(11)

Procesul de ajustare bugetară este completat printr-o serie de măsuri bugetare structurale, pentru a îmbunătăți controlul asupra cheltuielilor publice și colectarea veniturilor:

—

în ceea ce privește gestionarea finanțelor publice, sistemul de control al angajamentelor dă rezultate, prin limitarea acumulării de noi arierate, dar punerea sa în aplicare trebuie monitorizată îndeaproape, pentru a se garanta că angajamentele sunt acoperite de fondurile disponibile și că nu se acumulează noi arierate. O serie de noi arierate se acumulează în special din cauza dezechilibrelor structurale în unele spitale de stat, precum și în societatea de căi ferate Comboios de Portugal. Planurile strategice menite să sprijine viabilitatea financiară a acestor întreprinderi de stat și să împiedice acumularea de noi arierate în 2014 sunt în curs de evaluare. Reformarea substanțială a legii-cadru a bugetului înregistrează progrese. Ca un prim pas, legea-cadru a bugetului ar trebui modificată la sfârșitul lunii martie 2014, pentru a se asigura transpunerea integrală a cerințelor prevăzute de tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare și pachetul de reglementare în domeniul guvernanței economice, cunoscut ca pachetul celor șase acte legislative;

—

cu toate că s-au înregistrat progrese în renegocierea parteneriatelor public-privat (PPP), procesul nu a putut fi încheiat înainte de sfârșitul anului 2013, așa cum era prevăzut. O parte din economii a fost realizată în 2013; cu toate acestea, economiile care nu s-au concretizat în 2013 se vor realiza în cursul acestui an, venind în completarea economiilor importante preconizate pentru 2014 și pentru anii următori. În medie, întreprinderile de stat au ajuns la echilibru operațional atât în 2012, cât și în 2013, fiind prevăzute reforme suplimentare pentru a se evita o eventuală nouă deteriorare a rezultatelor acestora. Privatizarea a înregistrat progrese satisfăcătoare, iar încasările depășesc obiectivul stabilit în cadrul programului;

—

continuă reformele destinate creării unui model modern de gestionare a riscurilor de nerespectare a legislației în cadrul administrației fiscale. Noua unitate pentru gestionarea riscurilor este acum operațională, încercând în primul rând să asigure o mai bună respectare a legislației de către anumite grupuri de contribuabili, cum ar fi lucrătorii independenți și persoanele cu averi nete foarte mari. Lupta împotriva fraudei și a evaziunii fiscale continuă, prin inițiative precum noul sistem de loterie a taxei pe valoarea adăugată;

—

reforma administrației publice este în curs de aplicare, scopul său fiind modernizarea și raționalizarea ocupării forței de muncă și a entităților din sectorul public. O serie de reforme esențiale în administrația publică sprijină revizuirea cheltuielilor publice și strategia de consolidare pentru anul 2014. Printre acestea se numără: (i) măsurile privind ocuparea forței de muncă în sectorul public, care vizează schimbarea componenței personalului, în favoarea unor funcționari publici cu înaltă calificare, mai bine formați (de exemplu, prin încheierea de comun acord a contractelor de muncă și aplicarea unei scheme de recalificare); (ii) revizuirea grilei de salarizare și stabilirea unei grile unice pentru suplimentele salariale (preconizată să intre în vigoare până la sfârșitul lunii decembrie și, respectiv, sfărșitul lunii iunie 2014); (iii) adaptarea normelor actuale privind ocuparea forței de muncă în sectorul public, în vederea respectării structurii codului muncii din sectorul privat, prin intermediul unei noi legi generale a muncii în administrația publică; (iv) alinierea sistemului de pensii pentru angajații din sectorul public la sistemul de pensii general. Alte reforme recente ale administrației publice includ punerea în aplicare a strategiei serviciilor partajate în domeniul resurselor financiare, în toate structurile care urmează să fie acoperite de inițiativă.

(12)

În sectorul sănătății, punerea în aplicare a politicilor și a reformelor înregistrează în continuare progrese și generează economii prin creșteri ale eficienței. Existența unui stoc important de arierate este puternic, deși nu exclusiv, legată de subfinanțarea persistentă a spitalelor de stat în raport cu serviciile furnizate de acestea. Autoritățile portugheze își mențin angajamentul față de punerea în aplicare a actualei reforme a spitalelor și față de perfecționarea măsurilor legate de produsele farmaceutice, achizițiile publice centralizate și îngrijirea medicală primară.

(13)

Au fost realizate progrese suplimentare în ceea ce privește punerea în aplicare a unor reforme structurale de stimulare a creșterii economice și a competitivității. Autoritățile portugheze au adoptat măsuri suplimentare pentru a reduce șomajul și pentru a stimula eficiența pieței muncii. Se discută în prezent despre ce alte noi îmbunătățiri s-ar putea aduce sistemului de negociere a salariilor, precum și despre ce măsuri s-ar putea lua pentru a reduce nivelul ridicat de segmentare a pieței forței de muncă. Un proiect de lege privind revizuirea definiției din codul muncii a concedierilor individuale justificate a fost trimis Parlamentului, după ce o serie de modificări anterioare au fost respinse de Curtea Constituțională. Sistemul de asistență pentru căutarea unui loc de muncă și măsuri de activare a înregistrat noi progrese.

(14)

Au fost puse în aplicare reforme relevante în sistemul de învățământ. Autoritățile portugheze s-au angajat să evalueze și să supravegheze în mod continuu aceste reforme. În același timp, Portugalia a aprobat un decret-lege de înființare a unui curs de formare de scurtă durată și urmează să emită un altul, prin care să creeze normele care reglementează școlile profesionale de referință.

(15)

Guvernul portughez a introdus o nouă taxă aplicabilă operatorilor din domeniul energiei, care necesită o monitorizare atentă pentru a nu afecta prețurile pentru utilizatorii finali.. Guvernul va prezenta măsuri concrete pentru a aborda restul de rente excesive și a reduce în continuare costul energiei pentru economie.

(16)

Reformele în sectorul transporturilor au înregistrat progrese în perioada analizată, însă într-un ritm mai lent decât s-a preconizat. În urma prezentării priorităților proiectelor de infrastructură, se așteaptă o viziune clară, pe termen lung, a sistemului de transport până la a douăsprezecea reevaluare. Între timp, cadrul juridic de reglementare a autorității de reglementare în sectorul transporturilor (AMT) a fost aprobat în martie 2014. Sunt necesare reforme politice suplimentare în sectorul portuar, pentru a stimula competitivitatea Portugaliei. În ceea ce privește serviciile de transport urban și feroviar, autoritățile portugheze trebuie să își intensifice eforturile pentru a-și consolida viabilitatea financiară, competitivitatea și eficiența.

(17)

Progresele referitoare la adoptarea modificărilor legislative de transpunere a Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3) au continuat, deși într-un ritm modest. S-au înregistrat noi întârzieri în adoptarea legislației în domeniul construcțiilor și a legii de modificare a regimului juridic al universităților, precum și în transmiterea către Parlament a statutelor modificate ale organismelor profesionale, în urma adoptării legii-cadru orizontale privind organizațiile profesionale de stat. S-au constatat progrese în direcția asigurării deplinei operaționalități a ghișeului unic.

(18)	În urma implementării integrale a noului cadru legislativ, reforma privind contractele de închiriere în mediul urban se află în curs de desfășurare. Totuși, este necesar ca impactul reformei să fie evaluat în permanență.

(19)	Normele interne ale autorităților naționale de reglementare sunt în curs de modificare, în urma adoptării legii-cadru a autorităților naționale de reglementare care stabilește principiile esențiale care stau la baza funcționării acestora. O parte dintre norme au fost deja aprobate.

(20)

Măsurile de îmbunătățire a cadrului de acordare a licențelor și de reducere a poverii administrative au avansat, iar în prezent se întocmește un inventar al reglementărilor împovărătoare. Cu toate acestea, s-au înregistrat întârzieri în aplicarea principiului „one-in/one-out” (potrivit căruia o reglementare veche trebuie să dispară atunci când apare o reglementare nouă) și a măsurilor de planificare teritorială și de mediu, precum și în revizuirea regimurilor de acordare a licențelor pentru prospecțiuni geologice și minerit.

(21)

Rezerva de capital a băncilor rămâne suficientă la toate nivelurile, atunci când se evaluează capitalul băncilor în baza normelor privind cerințele de capital stabilite în Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului (4). Aceste norme privind cerințele de capital s-au aplicat începând cu ianuarie 2014, cu un prag al ponderii fondurilor proprii de nivel 1 de bază stabilit la 7 % pentru toate băncile și un supliment de 1 punct procentual pentru cele mai mari patru bănci. Raportul credite acordate/depozite retrase la nivel de sistem a scăzut la 117,0 % și este probabil că va scădea în continuare până la sfârșitul anului 2014.

(22)

În același timp, se intensifică în mod continuu eforturile de diversificare a surselor de finanțare a întreprinderilor. Guvernul portughez a desemnat experții pentru comitetul care instituie o instituție financiară pentru dezvoltare (IFD). Comitetul este însărcinat cu elaborarea documentelor de înființare a IFD, în special a statutului, precum și cu întocmirea unui plan strategic de afaceri și stabilirea structurii noii entități. Obiectivul IFD este de a simplifica și centraliza implementarea instrumentelor financiare care beneficiază de contribuții din fondurile structurale și de investiții europene și permit furnizarea de resurse financiare pentru întreprinderi.

(23)

Autoritățile portugheze s-au angajat să pregătească, în consultare cu Banco de Portugal, un plan strategic care vizează identificarea unor soluții la problema supraîndatorării corporative, precum și sprijinirea realocării de capital către sectoarele productive ale economiei, promovând în același timp stabilitatea financiară.

(24)

Au fost puse în aplicare măsuri pentru îmbunătățirea guvernanței, eficienței și practicilor de administrare a riscurilor în cadrul sistemului național de garantare, care gestionează liniile de credit finanțate de guvern. O nouă metodologie de stabilire a plafoanelor maxime pentru rata dobânzilor este aplicată în prezent pentru împrumuturile garantate.

(25)	Având în vedere evoluțiile menționate, este necesar ca Decizia de punere în aplicare 2011/344/UE să fie modificată,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Decizia de punere în aplicare 2011/344/UE se modifică după cum urmează:

1.	La articolul 1, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text: „(2) Asistența financiară se acordă timp de trei ani și șase săptămâni începând cu ziua următoare datei intrării în vigoare a prezentei decizii.”

La articolul 3, alineatele (8) și (9) se înlocuiesc cu următorul text:

„(8) În 2014, Portugalia adoptă următoarele măsuri, conform prevederilor memorandumului de înțelegere:

(a)

deficitul public general nu depășește 4 % din PIB în 2014 și se oprește acumularea de noi arierate. La calcularea țintei de deficit nu se iau în considerare eventualele costuri bugetare ale măsurilor de sprijinire a băncilor în contextul strategiei guvernului pentru sectorul financiar. Pentru a atinge acest obiectiv, Portugalia pune în aplicare măsuri de consolidare în valoare de 2,3 % din PIB, astfel cum sunt definite în legea bugetului pe 2014 și în legislația aferentă adoptată în acest scop;

(b)	pentru a controla eventualele derapaje la nivelul cheltuielilor, guvernul monitorizează îndeaproape respectarea plafoanelor de cheltuieli ale ministerelor prin raportare lunară către Consiliul de miniștri;

(c)

Portugalia definește și pune rapid în aplicare modificările preconizate în ceea ce privește condițiile de eligibilitate pentru pensiile de urmaș și elaborează legea-cadru de reglementare a condițiilor de vânzare a licențelor pentru jocurile de noroc online, până la sfârșitul lunii martie. În plus, Portugalia ia măsuri decisive pentru a pune în aplicare vânzarea convenită a unor concesiuni portuare;

(d)	ampla reformă a impozitului pe profit trebuie pusă în aplicare pe baza cadrului bugetar existent, astfel încât să se respecte obiectivele de consolidare bugetară;

(e)

se menține regula «statu-quo» în ceea ce privește cheltuielile fiscale la nivel central, regional sau local. Se intensifică eforturile de combatere a evaziunii și fraudei fiscale referitoare la diferite tipuri de taxe, printre altele prin monitorizarea sistemului de facturare electronică. Până la cea de-a douăsprezecea revizuire se efectuează un studiu privind economia subterană pe piața locuințelor în vederea identificării unor modalități de diminuare a evaziunii fiscale în sectorul închirierilor;

(f)	în cazul în care se materializează anumite riscuri de ordin legislativ sau alte riscuri legate de execuția bugetară, Portugalia pune în aplicare măsuri compensatorii de înaltă calitate pentru a îndeplini ținta de deficit;

(g)

guvernul precizează măsurile care sunt necesare pentru atingerea țintei de deficit bugetar de maximum 2,5 % din PIB în 2015. Planurile detaliate se reflectă în documentul de strategie bugetară pentru 2014, care urmează să fie publicat până la sfârșitul lunii aprilie 2014. Acesta precizează, de asemenea, plafoanele de cheltuieli detaliate aplicabile ministerelor de resort. Pentru a se conforma cerințelor cadrului bugetar al Uniunii, acest document furnizează totodată detalii privind planurile bugetare pe termen mediu;

(h)

strategia de consolidare pentru anul 2015 este sprijinită, printre altele, de următoarele măsuri:

(i)	guvernul stabilește, în cursul anului 2014, o grilă unică de salarizare care ar urma să fie implementată în 2015 și vizează raționalizarea și coerența politicii de remunerare pentru toate posturile din sectorul public;

(ii)	se implementează grila unică pentru suplimentele salariale, prevăzută pentru punere în apilcare în 2014, al cărei impact va fi resimțit pe deplin în 2015;

(iii)

se aplică noi măsuri de reformă completă a sistemului de pensii, menită să îmbunătățească viabilitatea sa pe termen lung. În acest sens, comitetul privind reforma sistemului de pensii, numit de curând, elaborează detaliile specifice ale reformei. Reforma include măsuri pe termen scurt, care corelează și mai mult drepturile de pensie și criteriile economice și demografice, respectând, în același timp, principiile progresivității, în conformitate cu hotărârea recentă a Curții Constituționale privind alinierea sistemului de pensii aplicabil funcționarilor publici la sistemul de pensii general. Detaliile acestei reforme trebuie prezentate înainte de cea de-a douăsprezecea reevaluare, iar proiectul de lege trebuie prezentat Parlamentului în prima jumătate a anului. Sunt prevăzute, de asemenea, măsuri suplimentare de asigurare a viabilității pe termen lung a sistemelor de pensii. În plus, guvernul se asigură că vârsta de pensionare, mărită de curând, se va aplica efectiv pensionarilor în regim CGA în 2014; și

(iv)	până la jumătatea lunii aprilie, se definesc noi măsuri menite să permită îndeplinirea obiectivului de 2,5 % din PIB;

(i)

strategia bugetară pe termen mediu se bazează pe reforme suplimentare care sunt, printre altele, prezentate în propunerea de reformare a statului. Aceste reforme au ca obiectiv îmbunătățirea eficienței sectorului public și a calității serviciilor sale. Pornind de la prima rundă de consultări cu partenerii sociali, progresele înregistrate de această agendă urmează să fie dezbătute în cadrul celei de-a douăsprezecea reevaluări;

(j)	Portugalia publică un raport privind cheltuielile fiscale, ca parte din bugetul 2014 pentru administrațiile centrale, regionale și locale;

(k)

Portugalia instituie un departament contabil în cadrul Ministerului Finanțelor, pentru a îmbunătăți contabilitatea și cadrul de raportare pentru sectorul public, până la sfârșitul lunii iunie 2014. Ca parte a îndatoririlor sale, acesta asigură o contabilitate corespunzătoare pentru veniturile, cheltuielile, activele și pasivele legate de conturile bancare și datoriile guvernului, precum și de PPP;

(l)	legea privind controlul angajamentelor este pusă în aplicare, în integralitatea sa, în rândul tuturor entităților publice, pentru a împiedica generarea de noi arierate;

(m)

Portugalia ia măsuri suplimentare pentru a consolida în continuare sistemul de gestionare a finanțelor publice. Portugalia revizuiește legea-cadru a bugetului, în vederea transpunerii integrale a legislației Uniunii în domeniu, până la sfârșitul lunii martie. În plus, Portugalia efectuează o revizuire mai amplă a legii-cadru a bugetului pentru a reduce fragmentarea bugetară, prin limitarea numărului de entități bugetare și revizuirea clasificării propriilor venituri, pentru a optimiza structura creditelor bugetare, pentru a spori responsabilitatea și pentru a ancora mai mult finanțele publice într-un cadru pe termen mediu. Aspectele-cheie și structura noii legi se elaborează până la sfârșitul lunii aprilie 2014. Portugalia se asigură că măsurile de punere în aplicare a noului cadru bugetar la nivelul administrației centrale se aplică și la nivel regional și local;

(n)

Portugalia pune integral în aplicare noul cadru juridic și instituțional privind parteneriatele public-privat. Renegocierile parteneriatelor public-privat au loc în diverse sectoare, pentru a limita impactul lor bugetar. Raportarea anuală privind parteneriatele public-privat oferă o evaluare detaliată a riscurilor bugetare care decurg din aceste parteneriate și din concesiuni, în timp util pentru evaluarea bugetului din punctul de vedere al riscurilor fiscale. În urma aplicării noii legi-cadru privind întreprinderile de stat și în virtutea rolului mai puternic al Ministerului de Finanțe în calitate de acționar, se angajează personal suplimentar în unitatea tehnică pentru monitorizarea întreprinderilor de stat. Guvernul își continuă programul amplu de restructurare a întreprinderilor de stat, cu scopul de a păstra și consolida un echilibru operațional sustenabil. Guvernul continuă privatizările care sunt deja în curs de desfășurare;

(o)

Portugalia continuă reformele orientate către o administrare modernă și mai eficientă a veniturilor, în conformitate cu cele mai bune practici internaționale. Portugalia anunță, până la finalul lunii martie 2014, lista celor 50 % dintre administrațiile fiscale locale care urmează să fie închise până în mai 2014. Volumul resurselor umane dedicate auditului în administrația fiscală trebuie să crească cu cel puțin 30 % din numărul total al angajaților, până la încheierea celei de-a douăsprezecea reevaluări. În cadrul administrației fiscale se înființează un nou departament de servicii pentru contribuabili, care reunește diverse servicii destinate acestora. Unitatea de gestionare a riscurilor trebuie să fie complet operațională în primul trimestru al anului 2014, concentrându-se inițial pe proiecte specifice care vizează ameliorarea respectării legislației de către lucrătorii independenți și de către persoanele cu averi nete mari. Situația respectării legislației fiscale este monitorizată în permanență. Se consolidează cadrul juridic și de reglementare pentru combaterea spălării de bani, cu scopul de a lupta mai eficient împotriva spălării banilor și a infracțiunilor care conduc la spălarea de bani, inclusiv împotriva infracțiunilor fiscale;

(p)

Portugalia prezintă un raport conținând următoarele obiective:

(i)	identificarea suprapunerilor de servicii și jurisdicții și a altor surse de ineficiență între administrația centrală și administrațiile locale, precum și

(ii)

reorganizarea rețelei de servicii descentralizate ale ministerelor, în principal prin intermediul rețelei Lojas do Cidadão (ghișee unice pentru administrație și utilități) și al altor soluții, înglobând zone geografice structurate mai eficient și intensificând utilizarea serviciilor partajate și a guvernării electronice;

(q)	Portugalia continuă să pună în aplicare o strategie de servicii partajate în administrația publică, în special în ceea ce privește gestionarea resurselor umane și tehnologiile informației și comunicațiilor;

(r)

Portugalia continuă să pună în aplicare reforme în domeniul gestionării resurselor umane în administrația publică. În baza unui studiu și a unui raport privind suplimentele salariale, Portugalia prezintă, înainte de cea de-a douăsprezecea reevaluare, propuneri legislative pentru stabilirea unei grile unice pentru suplimentele salariale, în vederea punerii sale în aplicare până în iunie 2014. Noua lege generală a muncii în administrația publică, menită să simplifice normele existente cu privire la ocuparea forței de muncă în sectorul public și să le alinieze la structura codului muncii din sectorul privat, trebuie să fie aprobată de Parlament până la sfârșitul lunii martie 2014;

(s)	Portugalia se asigură de eficiența și eficacitatea sistemului de asistență medicală, prin continuarea utilizării raționale a serviciilor și a controlului cheltuielilor, inclusiv a cheltuielile publice pentru produse farmaceutice și servicii medicale spitalicești și prin eliminarea arieratelor;

(t)	Portugalia continuă reorganizarea și raționalizarea rețelei de spitale prin specializarea, concentrarea și redistribuirea serviciilor spitalicești și asigură punerea în aplicare a planului de acțiune multianual privind reorganizarea spitalelor;

(u)	Portugalia continuă să realizeze reforme pentru remedierea nivelului ridicat de segmentare al pieței muncii;

(v)

Portugalia promovează o politică salarială compatibilă cu obiectivele de stimulare a creării de locuri de muncă și de îmbunătățire a competitivității societăților comerciale în vederea corectării dezechilibrelor macroeconomice. Pe perioada programului, orice fel de creșteri ale salariilor minime au loc numai dacă acest lucru este justificat de evoluțiile economice și de pe piața muncii;

(w)	Portugalia continuă să sporească eficacitatea politicilor sale active privind piața forței de muncă, în conformitate cu rezultatele raportului de evaluare și cu planul de acțiune pentru îmbunătățirea funcționării serviciilor publice de ocupare a forței de muncă;

(x)	Portugalia continuă să pună în aplicare măsurile stabilite în planul său de acțiune pentru a ameliora calitatea învățământului secundar și profesional și a formării profesionale și pentru a stimula întreprinderile să se implice în sistemul de educație și formare profesională;

(y)	Portugalia pune în aplicare un plan de creare a unei societăți independente de servicii logistice în domeniul gazelor naturale și al energiei electrice;

(z)	Portugalia pune în aplicare măsuri adecvate pentru a elimina datoria aferentă tarifelor la energie și pentru a asigura sustenabilitatea sistemului național de energie electrică;

(aa)	Portugalia adoptă măsurile de îmbunătățire a funcționării sistemului de transport. Portugalia implementează integral Planul strategic pentru transport pentru perioada 2011-2015, inclusiv acțiunile pe termen lung care să asigure eficiența și durabilitatea;

(bb)	Portugalia continuă să pună în aplicare transpunerea pachetelor feroviare ale UE;

(cc)	Portugalia continuă să-și îmbunătățească sistemul de guvernanță a porturilor, inclusiv reglementarea economică și operarea acestuia;

(dd)	Portugalia continuă eliminarea barierelor la intrare, relaxarea cerințelor existente în materie de autorizare și reducerea sarcinii administrative în sectorul serviciilor;

(ee)	Portugalia încheie procesul de adoptare a normelor privind sectorul construcțiilor și a altor modificări sectoriale restante care sunt necesare pentru aplicarea integrală a Directivei 2006/123/CE și le înaintează Parlamentului, dacă este cazul;

(ff)	Guvernul prezintă Parlamentului statutele modificate ale organismelor profesionale;

(gg)

Portugalia își ameliorează mediul de afaceri prin completarea reformelor în curs privind reducerea sarcinii administrative, asigurându-se în special că ghișeul unic este pe deplin operațional, pentru a garanta respectarea prevederilor Directivei 2006/123/CE și a Directivei 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5), precum și printr-o mai mare simplificare a procedurilor actuale de acordare a licențelor, a reglementărilor și a altor sarcini administrative din economie care constituie un obstacol major pentru dezvoltarea activităților economice;

(hh)	în urma adoptării modificărilor la Legea nr. 6/2006 privind noile contracte de închiriere în mediul urban și la decretul-lege care simplifică procedura administrativă în cazul renovărilor, Portugalia realizează o evaluare cuprinzătoare a funcționării pieței locuințelor;

(ii)	guvernul aprobă modificările corespunzătoare ale statutelor autorităților naționale de reglementare și asigură funcționarea efectivă a modelului de finanțare a autorității de concurență;

(jj)	Portugalia evaluează impactul regimului facultativ de contabilitate de casă în materie de TVA;

(kk)	Portugalia continuă să implementeze programul amplu de reducere sau simplificare a procedurilor excesive de acordare a licențelor, a reglementărilor și a altor poveri administrative în economie.

(9) Pentru a restabili încrederea în sectorul financiar, Portugalia urmărește să păstreze un nivel adecvat al capitalului în sectorul bancar și asigură un proces riguros de reducere a gradului de îndatorare, în conformitate cu termenele stabilite în memorandumul de înțelegere. În această privință, Portugalia pune în aplicare strategia privind sectorul bancar portughez, convenită împreună cu Comisia, BCE și FMI, astfel încât să se poată menține stabilitatea financiară. În mod concret, Portugalia:

(a)	se asigură că rezervele de capital ale băncilor sunt în continuare corespunzătoare și respectă noile norme în materie cerințe de capital, astfel cum sunt prevăzute în Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului (6);

(b)	își încurajează băncile să își consolideze în mod sustenabil rezervele de capital;

(c)

își menține angajamentul de a furniza în continuare sprijin pentru sistemul bancar, dacă este necesar, încurajând băncile să caute soluții în sectorul privat și punând în același timp la dispoziția băncilor viabile resurse din partea mecanismului de sprijinire a solvabilității bancare, în conformitate cu normele Uniunii în materie de ajutoare de stat, dar în condiții foarte stricte;

(d)

asigură o reducere echilibrată și ordonată a gradului de îndatorare în sectorul bancar, care este esențială pentru eliminarea permanentă a dezechilibrelor de finanțare și pentru reducerea dependenței de finanțarea din partea Eurosistemului pe termen mediu. Finanțarea băncilor și planurile de capital sunt revizuite trimestrial;

(e)

continuă consolidarea organizării Banco de Portugal în materie de supraveghere, optimizarea proceselor de supraveghere din cadrul acesteia și dezvoltarea și implementarea de noi metodologii și instrumente de supraveghere. Banco de Portugal va revizui standardele în materie de credite neperformante pentru a realiza convergența cu criteriile incluse în standardele tehnice relevante ale Autorității Bancare Europene, conform termenelor stabilite la nivelul Uniunii;

(f)

continuă să monitorizeze trimestrial nevoile potențiale de capital ale băncilor, utilizând o abordare anticipativă în condiții de stres, inclusiv prin integrarea noului cadru pentru teste de rezistență agregate în procesul de asigurare a calității, care permite o revizuire a principalilor factori ce determină rezultatele;

(g)	continuă să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a măsurilor convenite în planurile de restructurare a băncilor care au primit aport de capital public;

(h)	asigură cedarea la timp a filialelor și a activelor în toate cele trei societăți de stat cu scop special, inclusiv prin intermediul celor doi furnizori de servicii selectați;

(i)

analizează planurile de redresare ale băncilor, emite orientări pentru sistem cu privire la planurile de redresare în conformitate cu standardele tehnice relevante ale Autorității Bancare Europene și cu dreptul relevant al Uniunii privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și elaborează planuri de rezoluție pe baza rapoartelor prezentate de bănci;

(j)

pregătește rapoarte trimestriale privind punerea în aplicare a noilor instrumente de restructurare; continuă să monitorizeze punerea în aplicare a cadrului care să le permită instituțiilor financiare să se angajeze în restructurarea extrajudiciară a datoriilor gospodăriilor și facilitează aplicarea cadrului pentru restructurarea datoriilor întreprinderilor. Pregătește, în consultare cu Banco de Portugal, un plan strategic care vizează identificarea unor soluții la problema supraîndatorării corporative, precum și sprijinirea realocării de capital către sectoarele productive ale economiei, promovând în același timp stabilitatea financiară;

(k)	continuă monitorizarea situațiilor grave de îndatorare în sectorul întreprinderilor și al gospodăriilor prin intermediul unor rapoarte trimestriale, precum și monitorizarea implementării noului cadru de restructurare a datoriilor, pentru a garanta funcționarea sa cât mai eficace;

(l)

încurajează, pe baza propunerilor deja prezentate, diversificarea soluțiilor de finanțare pentru sectorul întreprinderilor, dezvoltă și pune în aplicare soluții care oferă alternative de finanțare la creditele bancare tradiționale pentru sectorul întreprinderilor, prin intermediul unei game de măsuri de ameliorare a accesului acestora la piețele de capital;

(m)

continuă să evalueze impactul pe care îl au îmbunătățirile instrumentelor de credit garantate de guvern asupra ratelor reale ale dobânzilor; este pregătită să adopte, dacă este necesar, politici alternative prin care să se asigure că prețul împrumuturilor garantate de guvern este stabilit în mod competitiv și transparent, în beneficiul utilizatorilor finali; prezintă rapoarte periodice cu privire la progresele înregistrate;

(n)

creează o instituție financiară pentru dezvoltare (IFD) având drept scop simplificarea și centralizarea punerii în aplicare a instrumentelor financiare sprijinite prin fondurile structurale și de investiții europene pentru perioada de programare 2014-2020. IFD nu acceptă depozite sau alte fonduri rambursabile de la populație, nu se angajează în acordarea de împrumuturi directe, nu investește în datoria publică și nu acordă împrumuturi guvernului. Proiectul de model de afaceri și statutul IFD sunt concepute astfel încât să se evite orice risc și orice povară suplimentară asupra finanțelor publice.

(5) Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale (JO L 255, 30.9.2005, p. 22)."

(6) Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO L 176, 27.6.2013, p. 338).”"

Articolul 2

Prezenta decizie produce efecte de la data notificării.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează Republicii Portugheze.

Adoptată la Bruxelles, 23 aprilie 2014.

Pentru Consiliu

Președintele

D. KOURKOULAS

(1) JO L 118, 12.5.2010, p. 1.

(2) Decizia de punere în aplicare 2011/344/UE a Consiliului din 17 mai 2011 privind acordarea de asistență financiară din partea Uniunii pentru Portugalia (JO L 159, 17.6.2011, p. 88).

(3) Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile pe piața internă (JO L 376, 27.12.2006, p. 36).

(4) Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO L 176, 27.6.2013, p. 338).

26.4.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 125/86

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI

din 24 aprilie 2014

privind o contribuție financiară din partea Uniunii pentru supraveghere și alte măsuri de urgență aplicate în Estonia, în Letonia, în Lituania și în Polonia în vederea combaterii pestei porcine africane

[notificată cu numărul C(2014) 2551]

(Doar textele în limbile estonă, letonă, lituaniană și polonă sunt autentice)

(2014/236/UE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Decizia 2009/470/CE a Consiliului din 25 mai 2009 privind anumite cheltuieli în domeniul veterinar (1), în special articolul 8,

având în vedere Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (2), în special articolul 84,

întrucât:

(1)	Pesta porcină africană (PPA) este o boală infecțioasă virală, de obicei mortală, a porcilor domestici și sălbatici, care cauzează perturbări grave ale comerțului în interiorul Uniunii și ale exportului către țările terțe de porci vii și de produse obținute din animale din specia porcină.

(2)

După confirmarea PPA în Georgia în 2007, boala s-a răspândit în Federația Rusă, unde au fost raportate numeroase focare ale acestei boli la porcii domestici și porcii mistreți în partea europeană a Rusiei. În iunie 2013, Belarus a raportat confirmarea unui focar de PPA la porcii din exploatațiile nonprofesionale în regiunea Grodno, la aproximativ patruzeci de kilometri de frontiera cu Lituania și în apropiere de granița cu Polonia.

(3)

Decizia de punere în aplicare 2013/498/UE a Comisiei (3) a prevăzut o contribuție financiară din partea Uniunii pentru supraveghere și alte măsuri de urgență de combatere a PPA aplicate în 2013 în Estonia, în Letonia, în Lituania și în Polonia, adică în statele membre amenințate direct de introducerea PPA.

(4)

În ianuarie 2014, boala a fost raportată la populația de mistreți din Ucraina și, în prezent, se răspândește în Belarus și în Federația Rusă. În plus, în ianuarie 2014, două cazuri de PPA au fost depistate la populația de mistreți din Lituania și, după câteva zile, au fost raportate alte două cazuri la mistreți în Polonia. În ambele state membre boala a apărut la granița cu Belarus. Prin urmare, situația PPA în țările care se învecinează cu Uniunea Europeană reprezintă o amenințare persistentă pentru exploatațiile de porcine din Uniune, deoarece virusul poate fi introdus în statele membre învecinate țărilor terțe infectate atât de către porcii mistreți care intră pe teritoriul Uniunii Europene din zonele infectate, cât și de mijloacele de transport care au transportat animale vii sau prin introducerea neautorizată în Uniune a produselor obținute din animale din specia porcină.

(5)

Riscul introducerii PPA în Uniune este mai mare pentru Estonia, Letonia, Lituania și Polonia, din cauza apariției și evoluției acestei boli în teritoriile care se învecinează cu Belarus, cu Federația Rusă și cu Ucraina. Statele membre în cauză au informat Comisia și celelalte state membre cu privire la măsurile pe care intenționează să le adopte pentru a întări protecția teritoriilor lor și ale altor state membre.

(6)	În 2013, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia au implementat supravegherea pentru depistarea timpurie a PPA atât la porcii mistreți, cât și la porcii domestici. Pentru a preveni mai eficient PPA, sunt necesare anumite activități de supraveghere pe teritoriul respectivelor state membre.

(7)

Curățarea și dezinfectarea vehiculelor pentru care există posibilitatea intrării în contact cu virusul PPA reprezintă una dintre principalele măsuri de precauție pentru prevenirea introducerii PPA în Uniune. Prin urmare, Decizia de punere în aplicare 2013/426/UE a Comisiei (4) stabilește anumite măsuri pentru a preveni introducerea în Uniune a PPA din Belarus și din Federația Rusă și dispune ca vehiculele care au transportat animale vii și care intră pe teritoriul Uniunii din zonele infectate să fie curățate și dezinfectate în mod adecvat.

(8)

Fără a aduce atingere dispozițiilor din Regulamentul (CE) nr. 206/2009 al Comisiei (5), riscul de introducere a PPA în Uniune prin colete personale care conțin produse obținute de la porcine și expediate prin poștă sau transportate în bagajele călătorilor sosiți în special din Belarus, din Federația Rusă și din Ucraina nu poate fi considerat neglijabil, fiind necesare acțiuni și controale suplimentare la punctele de intrare.

(9)

În plus, o gamă largă de părți interesate, inclusiv medici veterinari, agricultori profesioniști și neprofesioniști, șoferi de camion, agenți vamali, pasageri și publicul larg ar trebui să fie informați cu privire la riscurile introducerii PPA și la consecințele sale prin intermediul unor campanii de informare bine orientate, pentru a spori informarea și pregătirea cu privire la boală în cadrul planurilor de intervenție întocmite în conformitate cu Directiva 2002/60/CE a Consiliului (6) în vederea asigurării unui răspuns rapid în cazul introducerii PPA.

(10)

În 2014, PPA a fost detectată la porcii mistreți din Lituania și din Polonia, aceste două state membre fiind amenințate direct de prezența PPA în Belarus, de cealaltă parte a frontierelor lor. Pentru a minimiza riscul de răspândire a bolii pe teritoriul lor, Lituania și Polonia intenționează să reducă densitatea gazdelor receptive în exploatațiile de porcine cu nivel scăzut de biosecuritate din zona infectată, prin promovarea sacrificării porcinelor și prin prevenirea repopulării efectivelor de animale din exploatațiile de porcine timp de cel puțin un an. În decembrie 2013, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia și-au prezentat planurile respective și estimările costurilor pentru punerea în aplicare a măsurilor de urgență, în 2014, în zonele considerate a fi expuse unui risc ridicat de introducere a PPA din Belarus, din Federația Rusă și din Ucraina. Aceste planuri au fost examinate de Comisie în vederea contribuției financiare din partea Uniunii și s-a constatat că acestea sunt în conformitate cu Directiva 2002/60/CE.

(11)	Acțiunile întreprinse de Estonia, de Letonia, de Lituania și de Polonia pentru supravegherea bolii, curățarea și dezinfectarea vehiculelor și pentru organizarea de campanii de sensibilizare sunt cofinanțate în proporție de 50 %.

(12)	Acțiunile întreprinse de Lituania și de Polonia pentru a scădea densitatea porcinelor în zonele infectate de la frontiera cu Belarus ar trebui să fie cofinanțate în proporție de 30 %.

(13)

Deoarece măsurile planificate prezentate de Estonia, de Letonia, de Lituania și de Polonia pentru măsurile de urgență de prevenire a introducerii PPA din Belarus, din Federația Rusă și din Ucraina, care urmează să fie întreprinse în 2014, reprezintă un cadru suficient de detaliat în sensul articolului 94 din Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei (7), prezenta decizie constituie o decizie de finanțare pentru cheltuielile prevăzute în programul de lucru pentru subvenții.

(14)	Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

(1) În cadrul măsurilor de urgență pentru protecția împotriva PPA adoptate de Estonia, de Letonia, de Lituania și de Polonia în 2014, aceste state membre beneficiază de o contribuție specifică din partea Uniunii la cheltuielile suportate pentru punerea în aplicare a activităților descrise la alineatele (2) și (3) și planificate pentru perioada 1 ianuarie 2014-31 decembrie 2014.

(2) Contribuția financiară a Uniunii este de 50 % din costurile suportate și plătite pentru punerea în aplicare a următoarelor activități:

(a)	prelevarea de probe de la porcii domestici;

(b)	prelevarea de probe de la porcii mistreți;

(c)	teste ELISA;

(d)	teste PCR și de secvențiere;

(e)	achiziționarea de echipamente și dezinfectant pentru curățare și dezinfectare;

(f)	achiziționarea de echipamente utilizate în special pentru eliminarea carcaselor de animale;

(g)	achiziționarea de echipamente pentru efectuarea testelor virologice de laborator;

(h)	campanii de sensibilizare.

(3) Contribuția financiară a Uniunii este de 30 % din costurile suportate și plătite de Lituania și de Polonia pentru compensarea proprietarilor de porci pentru pierderile cauzate de sacrificarea timpurie a porcilor în zonele infectate.

Articolul 2

(1) Valoarea maximă a costurilor care urmează să fie rambursate statelor membre menționate la articolul 1 alineatul (1) pentru activitățile menționate la articolul 1 alineatul (2) literele (a), (b), (c) și (d) nu depășește, în medie:

(a)	0,5 EUR pentru fiecare porc domestic de la care s-au prelevat probe;

(b)	5 EUR pentru fiecare porc mistreț de la care s-au prelevat probe;

(c)	2 EUR pentru fiecare test ELISA;

(d)	10 EUR pentru fiecare test PCR sau de secvențiere.

(2) Valoarea maximă a costurilor care urmează să fie rambursate pentru activitatea menționată la articolul 1 alineatul (2) litera (e) nu depășește, în medie:

(a)	6 000 EUR pentru Estonia;

(b)	58 000 EUR pentru Letonia;

(c)	950 000 EUR pentru Lituania;

(d)	102 100 EUR pentru Polonia.

(3) Valoarea maximă a costurilor care urmează să fie rambursate pentru activitatea menționată la articolul 1 alineatul (2) litera (f) nu depășește:

(a)	100 000 EUR pentru Lituania;

(b)	150 000 EUR pentru Polonia.

(4) Valoarea maximă a costurilor care urmează să fie rambursate pentru activitatea menționată la articolul 1 alineatul (2) litera (g) nu depășește:

75 000 EUR pentru Lituania.

(5) Valoarea maximă a costurilor care urmează să fie rambursate pentru activitatea menționată la articolul 1 alineatul (2) litera (h) nu depășește, în medie:

(a)	1 500 EUR pentru Estonia;

(b)	15 000 EUR pentru Letonia;

(c)	75 000 EUR pentru Lituania;

(d)	11 250 EUR pentru Polonia.

(6) Contribuția financiară din partea Uniunii în favoarea statelor membre menționate la articolul 1 alineatul (3) nu depășește:

(a)	225 000 EUR pentru Lituania;

(b)	337 500 EUR pentru Polonia.

(7) Contribuția financiară din partea Uniunii în favoarea statelor membre menționate la articolul 1 alineatul (1) nu depășește:

(a)	27 000 EUR pentru Estonia;

(b)	190 000 EUR pentru Letonia;

(c)	1 948 000 EUR pentru Lituania;

(d)	1 341 000 EUR pentru Polonia.

(8) Cheltuielile eligibile pentru o contribuție financiară din partea Uniunii pentru măsurile menționate la alineatul (1) literele (c) și (d) se limitează la costurile suportate de către statele membre pentru:

(a)	achiziționarea seturilor de testare, a reactivilor și a tuturor consumabilelor identificabile utilizate în mod special pentru efectuarea testelor de laborator;

(b)	personalul, indiferent de statutul său, alocat în întregime sau parțial efectuării testelor la sediile laboratoarelor, cheltuielile fiind limitate la salariile efective plus contribuțiile la securitatea socială și alte costuri statutare incluse în remunerație;

(c)	cheltuielile de regie reprezentând 7 % din suma costurilor menționate la literele (a) și (b).

Articolul 3

(1) Contribuția financiară a Uniunii pentru măsurile menționate la articolul 1 se acordă cu condiția ca statele membre în cauză:

(a)	să pună în aplicare activitățile și măsurile descrise în planurile lor;

(b)	să pună în aplicare măsurile în conformitate cu dispozițiile relevante din legislația Uniunii, inclusiv cu normele privind concurența și atribuirea contractelor de achiziție publică;

(c)	să transmită Comisiei, până la 30 aprilie 2015 cel târziu, un raport tehnic final privind măsurile, în conformitate cu anexa I, precum și un raport financiar final în conformitate cu anexa II.

(2) În cazul în care un stat membru nu respectă dispozițiile de la alineatul (1), Comisia poate reduce contribuția financiară din partea Uniunii, proporțional cu natura și gravitatea încălcării și cu pierderile financiare pentru Uniune.

Articolul 4

Prezenta decizie se adresează Republicii Estonia, Republicii Letonia, Republicii Lituania și Republicii Polone.

Adoptată la Bruxelles, 24 aprilie 2014.

Pentru Comisie

Tonio BORG

Membru al Comisiei

(1) JO L 155, 18.6.2009, p. 30.

(2) JO L 298, 26.10.2012, p. 1.

(3) Decizia de punere în aplicare 2013/498/UE a Comisiei din 10 octombrie 2013 privind o contribuție financiară din partea Uniunii pentru supraveghere și alte măsuri de urgență aplicate în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia în vederea combaterii pestei porcine africane în țările terțe învecinate (JO L 272, 12.10.2013, p. 47).

(4) Decizia de punere în aplicare 2013/426/UE a Comisiei din 5 august 2013 privind măsurile de prevenire a introducerii în Uniune a virusului pestei porcine africane din anumite țări terțe sau din părți ale teritoriului unor țări terțe în care este confirmată prezența bolii respective și de abrogare a Deciziei 2011/78/UE (JO L 211, 7.8.2013, p. 5).

(5) Regulamentul (CE) nr. 206/2009 al Comisiei din 5 martie 2009 privind introducerea în Comunitate a transporturilor personale cu produse de origine animală și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 136/2004 (JO L 77, 24.3.2009, p. 1).

(6) Directiva 2002/60/CE a Consiliului din 27 iunie 2002 de stabilire a dispozițiilor specifice de combatere a pestei porcine africane și de modificare a Directivei 92/119/CEE în ceea ce privește boala Teschen și pesta porcină africană (JO L 192, 20.7.2002, p. 27).

(7) Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29 octombrie 2012 privind normele de aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO L 362, 31.12.2012, p. 1).

ANEXA I

Raport tehnic final privind măsurile de supraveghere referitoare la pesta porcină africană la porcii mistreți și la porcii domestici

Statul membru:

Data:

Evaluarea tehnică a situației:

1.1.	Hărți epidemiologice:

1.2.	Informații privind supravegherea:

Îndeplinirea obiectivelor și dificultățile tehnice:

Informații epidemiologice suplimentare: anchete epidemiologice, animale moarte găsite, distribuția pe vârste a animalelor pozitive, leziunile găsite etc.:

(1) A se indica: ELISA, PCR, Ag-ELISA, izolarea virusului, altele (a se preciza).

ANEXA II

Raport financiar final privind măsurile de urgență referitoare la pesta porcină africană

Statul membru:

Data:

Măsurile de supraveghere referitoare la pesta porcină africană la porcii mistreți și la porcii domestici:

Prelevarea de probe
Categoria		Costul prelevării de probe
		Numărul de animale de la care s-au prelevat probe		Cost unitar per animal de la care s-au prelevat probe		Costuri totale
Porci domestici
Porci mistreți

Teste de laborator
	Numărul de teste efectuate		Costul testelor (1)
			Teste de laborator (1)		Personal (2)		Cheltuieli de regie (3) = (1) + (2) × 0,07	Costuri totale (4) = (1) + (2) + (3)
Teste serologice (ELISA)
Teste PCR
Teste de secvențiere

Curățare și dezinfectare:

(a)

ECHIPAMENT

Descriere	Cost/valoare (fără TVA)	Data achiziționării

Total

(b)

DEZINFECTANT

Descriere	Cost/valoare (fără TVA)	Data achiziționării

Total

ECHIPAMENTELE MENȚIONATE LA ARTICOLUL 1 ALINEATUL (2) LITERELE (f) ȘI (g)

Descriere	Cost/valoare (fără TVA)	Data achiziționării

Total

COMPENSAȚII PENTRU PORCI

Greutatea la data sacrificării

Numărul de animale per categorie

Suma plătită pe categorii

Alte costuri plătite direct fermierului

(fără TVA)

Total compensații

(fără TVA)

Data plății

scroafe

vieri

purcei

porci

scroafe

vieri

purcei

porci

CAMPANII DE SENSIBILIZARE:

Descrierea activităților	Cost/valoare (fără TVA)	Data livrării

Total

Subsemnatul certific următoarele:

—	cheltuielile menționate reprezintă plăți efective, contabilizate cu exactitate și eligibile în conformitate cu dispozițiile prezentei decizii;

—	toate documentele justificative referitoare la cheltuieli sunt disponibile pentru verificare;

—	nu s-a solicitat nicio altă contribuție din partea Uniunii pentru aceste măsuri și toate veniturile provenite din operațiunile din cadrul măsurilor sunt declarate Comisiei;

—	măsurile au fost executate în conformitate cu legislația relevantă a Uniunii;

—	se aplică proceduri de control, în special pentru a verifica exactitatea sumelor declarate, în scopul de a preveni, detecta și corecta neregulile.

Data:

Numele și semnătura directorului operativ:

(1) Toate costurile indicate sunt fără TVA.

		ISSN 1977-0782
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 125

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 57 26 aprilie 2014

Cuprins		II Acte fără caracter legislativ	Pagina
		ACORDURI INTERNAŢIONALE
		2014/228/UE
	*	Decizia Consiliului din 25 noiembrie 2013 privind încheierea Acordului de cooperare privind sistemul global de navigație prin satelit de uz civil (GNSS) între Comunitatea Europeană și statele sale membre și Ucraina	1
		Acord de cooperare privind Sistemul Global de Navigație prin Satelit (GNSS) de uz civil între Comunitatea Europeană și statele sale membre și Ucraina	3
		2014/229/UE
	*	Decizia Consiliului din 27 octombrie 2009 privind semnarea unui acord-cadru de parteneriat și de cooperare globală între Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Indonezia, pe de altă parte	16
		Acord-cadru de parteneriat și de cooperare globală între Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Indonezia, pe de altă parte	17
		2014/230/UE
	*	Decizia Consiliului din 14 aprilie 2014 privind încheierea Acordului-cadru global de parteneriat și cooperare dintre Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Indonezia, pe de altă parte, cu excepția chestiunilor legate de readmisie	44
		2014/231/UE
	*	Decizia Consiliului din 14 aprilie 2014 privind încheierea Acordului-cadru global de parteneriat și cooperare dintre Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Republica Indonezia, pe de altă parte, referitor la chestiuni legate de readmisie	46
		2014/232/UE
	*	Decizia Consiliului din 14 aprilie 2014 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Protocolului de stabilire a posibilităților de pescuit și a contribuției financiare prevăzute de Acordul de parteneriat în domeniul pescuitului dintre Uniunea Europeană și Republica Gaboneză	48
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 424/2014 al Comisiei din 22 aprilie 2014 de înregistrare a unei denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Prekmurska šunka (IGP)]	51
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 425/2014 al Comisiei din 22 aprilie 2014 de înregistrare a unei denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Tørrfisk fra Lofoten (IGP)]	53
	*	Regulamentul (UE) nr. 426/2014 al Comisiei din 25 aprilie 2014 de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase	55
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 427/2014 al Comisiei din 25 aprilie 2014 de stabilire a unei proceduri de aprobare și de certificare a tehnologiilor inovatoare care contribuie la reducerea emisiilor de CO2 generate de vehiculele utilitare ușoare, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 510/2011 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 )	57
	*	Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 428/2014 al Comisiei din 25 aprilie 2014 de adoptare a unor măsuri excepționale de sprijin pentru piața cărnii de porc din Lituania și de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 324/2014 de adoptare a unor măsuri excepționale de sprijin pentru piața cărnii de porc din Polonia	64
		Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 429/2014 al Comisiei din 25 aprilie 2014 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume	68
		Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 430/2014 al Comisiei din 25 aprilie 2014 privind eliberarea licențelor de import de orez în cadrul contingentelor tarifare deschise pentru subperioada aprilie 2014 prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1273/2011	70
		DECIZII
		2014/233/UE
	*	Decizia Consiliului din 14 aprilie 2014 de modificare a Deciziei 2013/488/UE privind normele de securitate pentru protecția informațiilor UE clasificate	72
		2014/234/UE
	*	Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 23 aprilie 2014 de modificare a Deciziei de punere în aplicare 2011/344/UE privind acordarea de asistență financiară din partea Uniunii pentru Portugalia	75
		2014/235/UE
	*	Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 23 aprilie 2014 de aprobare a actualizării programului de ajustare macroeconomică al Portugaliei	84
		2014/236/UE
	*	Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 24 aprilie 2014 privind o contribuție financiară din partea Uniunii pentru supraveghere și alte măsuri de urgență aplicate în Estonia, în Letonia, în Lituania și în Polonia în vederea combaterii pestei porcine africane [notificată cu numărul C(2014) 2551]	86
		2014/237/UE
	*	Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 24 aprilie 2014 privind măsurile de prevenire a introducerii și a răspândirii în Uniune a organismelor dăunătoare în ceea ce privește anumite fructe și legume originare din India [notificată cu numărul C(2014) 2601]	93

(EUR/100 kg)
Codul NC	Codul țării terțe (1)	Valoarea forfetară de import
0702 00 00	MA	51,5
	MK	105,0
	TN	89,9
	TR	83,5
	ZZ	82,5
0707 00 05	AL	41,5
	MA	39,8
	MK	59,4
	TR	124,2
	ZZ	66,2
0709 93 10	MA	29,9
	TR	87,2
	ZZ	58,6
0805 10 20	EG	45,0
	IL	69,3
	MA	47,2
	TN	57,9
	TR	44,7
	ZZ	52,8
0805 50 10	MA	35,6
	TR	88,8
	ZZ	62,2
0808 10 80	AR	100,0
	BR	81,4
	CL	107,1
	CN	96,9
	MK	25,7
	NZ	138,7
	US	166,9
	ZA	130,1
	ZZ	105,9
0808 30 90	AR	90,7
	CL	158,6
	ZA	108,7
	ZZ	119,3

Origine	Număr de ordine	Coeficient de atribuire pentru subperioada aprilie 2014	Cantitate totală disponibilă pentru subperioada iulie 2014 (în kg)
Statele Unite	09.4127	— (1)	28 348 416
Thailanda	09.4128	— (1)	9 942 723
Australia	09.4129	— (1)	567 310
Alte origini	09.4130	0,81836 %	0

Statul membru/țara terță

Numărul de porci domestici de la care s-au prelevat probe

Numărul de porci mistreți de la care s-au prelevat probe

Tipul de test (1)

Numărul de teste

Numărul de porci domestici pozitivi

Numărul de porci mistreți pozitivi

Total 2014