27.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 91/1

(1)

În urma unei anchete („ancheta inițială”), Consiliul, prin Regulamentul (CE) nr. 682/2007 (2), a impus o taxă antidumping definitivă la importurile de porumb dulce boabe preparat sau conservat, încadrat în prezent la codurile NC ex 2001 90 30 și ex 2005 80 00, originar din Thailanda. Măsura a luat forma unei taxe ad valorem cuprinsă între 3,1 % și 12,9 %.

(2)

Prin Regulamentul (CE) nr. 954/2008 (3), Consiliul a modificat măsurile aflate în vigoare cu privire la un producător-exportator și, prin urmare, nivelul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”, aceasta fiind cuprinsă, în consecință, între 3,1 % și 14,3 %.

(3)

În urma unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază („reexaminarea în perspectiva expirării măsurilor”), Consiliul a menținut taxa cuprinsă între 3,1 % și 14,3 % prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 875/2013 al Consiliului (4).

(4)

Comisia Europeană („Comisia”) a primit o cerere de reexaminare intermediară parțială în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază. Cererea a fost înaintată de către River Kwai International Food Industry Co. Ltd („solicitantul”), un producător-exportator din Thailanda.

(5)

Obiectul cererii se limitează la examinarea dumpingului în ceea ce îl privește pe solicitant.

(6)

În cererea sa, solicitantul a oferit dovezi prima facie în sprijinul faptului că, în ceea ce privește dumpingul referitor la solicitant, circumstanțele pe baza cărora au fost impuse măsurile aflate în vigoare s-au modificat și că modificările au un caracter durabil.

(7)

În special, solicitantul a susținut că modificarea circumstanțelor se referă la modificări ale gamei de produse pe care acesta le comercializează, care au un impact direct asupra costului de producție a acestora. Comparația dintre prețurile pe care solicitantul le practică pe piața internă și prețurile de export către Uniune a arătat că marja de dumping pare să fie mai scăzută decât nivelul măsurilor actuale.

(8)

După consultarea Comitetului consultativ, Comisia a stabilit că există suficiente dovezi care să justifice deschiderea unei reexaminări intermediare parțiale limitate la examinarea dumpingului cu privire la solicitant. Astfel, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (5) din 14 februarie 2013 („avizul de deschidere”), deschiderea unei reexaminări intermediare parțiale în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(9)

Ancheta privind dumpingul a vizat perioada 1 iulie 2011-31 decembrie 2012 („perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”).

(10)

Comisia a notificat oficial solicitantul, reprezentanții țării exportatoare și asociația de producători din Uniune (Association Européenne des Transformateurs de Maïs Doux, „AETMD”) cu privire la deschiderea reexaminării intermediare.

(11)

Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile în scris și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere.

(12)

Observațiile înaintate în scris de către AETMD au fost analizate și luate în considerare, acolo unde s-a considerat adecvat.

(13)

Pentru a obține informațiile necesare în vederea anchetei, Comisia a trimis solicitantului un chestionar și a primit răspunsul în termenul stabilit în acest scop.

(14)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru determinarea dumpingului. Comisia a efectuat o verificare la sediile solicitantului din Thailanda, în Bangkok și Kanchanaburi.

(15)

Produsul care face obiectul reexaminării este același cu cel din ancheta inițială și din ancheta de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, și anume porumb dulce (Zea mays var. saccharata) boabe, preparat sau conservat în oțet sau acid acetic, necongelat, încadrat în prezent la codul NC ex 2001 90 30, și porumb dulce (Zea mays var. saccharata) boabe, preparat sau conservat în alt mod decât în oțet sau în acid acetic, necongelat, altul decât produsele de la poziția 2006, încadrat în prezent la codul NC ex 2005 80 00, originar din Thailanda.

(16)

Astfel cum s-a stabilit în ancheta inițială și s-a confirmat în cadrul reexaminării în perspectiva expirării măsurilor, porumbul dulce produs și vândut în Uniune și cel produs și vândut în Thailanda au, în principal, aceleași caracteristici fizice și chimice, precum și aceleași aplicații de bază ca porumbul dulce produs în Thailanda și vândut la export către Uniune. Prin urmare, acestea sunt considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(17)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) prima teză din regulamentul de bază, Comisia a stabilit, mai întâi, dacă vânzările interne totale de produs similar ale solicitantului în timpul PAR au fost reprezentative. Vânzările interne sunt reprezentative în cazul în care volumul total al vânzărilor produsului similar pe piața internă a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export ale produsului în cauză către Uniune în timpul PAR.

(18)

Vânzările totale interne ale produsului similar au fost considerate reprezentative.

(19)

Ulterior, Comisia a identificat tipurile de produs vândute pe piața internă care erau identice sau comparabile în mod direct cu tipurile vândute la export către Uniune.

(20)

Pentru fiecare dintre tipurile de produs, Comisia a stabilit dacă vânzările pe piața internă sunt suficient de reprezentative în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările unui tip de produs pe piața internă sunt reprezentative atunci când volumul total al vânzărilor respectivului tip de produs pe piața internă către clienți independenți în timpul PAR reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export către Uniune ale tipului de produs identic sau comparabil.

(21)

Comisia a stabilit că, pentru toate tipurile de produs vândute la export către Uniune, vânzările pe piața internă ale solicitantului au fost efectuate în cantități reprezentative.

(22)

Ulterior, Comisia a stabilit proporția vânzărilor rentabile către clienți independenți pe piața internă pentru fiecare tip de produs în timpul PAR, pentru a hotărî dacă va folosi vânzările reale pe piața internă pentru calcularea valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(23)

Valoarea normală se bazează pe prețul real pe piața internă pentru fiecare tip de produs, indiferent dacă vânzările sunt sau nu rentabile, dacă:

(24)

Analiza Comisiei cu privire la vânzările pe piața internă a arătat că vânzările pe piața internă au fost rentabile în proporție de peste 90 % și că prețul de vânzare mediu ponderat a fost mai mare decât costul de producție unitar. Prin urmare, valoarea normală a fost calculată ca fiind media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor pe piața internă în cursul PAR.

(25)

Toate vânzările la export ale solicitantului către Uniune au fost efectuate direct către clienți neafiliați din Uniune sau din Thailanda. Prin urmare, prețul de export s-a stabilit pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(26)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export la nivelul franco fabrică.

(27)

Acolo unde a fost necesar, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.

(28)

Au fost acordate ajustări, atunci când acestea au fost aplicabile și justificate în mod corespunzător, pentru diferențe în ceea ce privește costurile de transport, cheltuielile de asigurare, costurile de manipulare și încărcare, costurile referitoare la ambalare, comisioanele, costurile creditului și taxele bancare.

(29)

Solicitantul a solicitat o ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (d) din regulamentul de bază pentru o diferență între valoarea mărcii atunci când vânzarea se face sub marcă proprie pe piața internă și valoarea mărcii atunci când vânzarea se face sub marcă proprie pe piața Uniunii. Conform afirmațiilor sale, valoarea mărcii solicitantului este mai mare pe piața thailandeză decât pe piața Uniunii. Pentru a-și justifica cererea, solicitantul a făcut referire la ajustarea efectuată în ancheta inițială și în reexaminarea în perspectiva expirării măsurilor.

(30)

Cu toate acestea, situația solicitantului în cadrul prezentei reexaminări intermediare este diferită față de situația altor producători-exportatori cărora li s-a acordat o ajustare în ancheta inițială și în reexaminarea în perspectiva expirării măsurilor. Ajustarea efectuată în cadrul anchetei inițiale și în cadrul reexaminării în perspectiva expirării măsurilor se referă în mod specific la producătorii-exportatori ale căror vânzări pe piața internă se fac sub marcă proprie, în timp ce vânzările lor în Uniune se fac sub marca distribuitorului. În cadrul prezentei reexaminări intermediare, vânzările solicitantului se fac sub marcă proprie atât pe piața internă, cât și pe piața Uniunii. În plus, ajustarea efectuată în cadrul anchetei inițiale și reexaminarea în perspectiva expirării măsurilor au fost efectuate asupra marjei de profit în vederea construirii valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază. În cadrul prezentei reexaminări intermediare, valoarea normală se bazează însă pe prețurile reale ale solicitantului pe piața internă.

(31)

În ceea ce privește pretinsa lipsă de valoare a mărcii atunci când vânzarea se face pe piața Uniunii, importatorul produsului în cauză care poartă marca solicitantului este specializat în importurile de produse alimentare de marcă, în special din Asia. Solicitantul nu a clarificat și nici nu a dovedit de ce vânzările către respectivul importator ar avea o valoare mai mică decât valoarea mărcii pe piața internă a solicitantului. Prin urmare, Comisia a concluzionat că solicitantul nu a demonstrat că pretinsa diferență în ceea ce privește valoarea mărcii are impact asupra prețurilor sau asupra comparabilității acestora.

(32)

De asemenea, solicitantul a solicitat aceeași ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (k) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, având în vedere faptul că solicitantul nu a demonstrat că pretinsa diferență are impact asupra prețurilor sau asupra comparabilității acestora, ajustarea nu a putut fi acceptată nici în temeiul dispoziției respective.

(33)

Prin urmare, cererea privind efectuarea unei ajustări în temeiul articolului 2 alineatul (10) literele (d) și (k) este respinsă.

(34)

În temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (b) din regulamentul de bază, solicitantul a solicitat, de asemenea, o ajustare pentru a ține cont de o reducere a taxei pe export, acordată de guvern. Guvernul plătește solicitantului o anumită sumă atunci când produsul în cauză este vândut la export, inclusiv pe piața Uniunii.

(35)

Solicitantul a demonstrat că o sumă reprezentând mai puțin de 0,5 % din valoarea facturii este plătită solicitantului pentru exporturile către piața Uniunii. Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (b) din regulamentul de bază, dacă se îndeplinesc condițiile menționate la articolul respectiv, trebuie ajustată valoarea normală, și nu prețul de export, astfel cum cere solicitantul. În plus, ancheta a arătat că nu se poate stabili o legătură directă între plata primită de solicitant cu privire la produsul în cauză, atunci când este exportat către Uniune, și taxele la import pentru materiile prime încorporate efectiv în produs.

(36)

De asemenea, solicitantul a solicitat aceeași ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (k). Cu toate acestea, dat fiind că solicitantul nu a demonstrat existența unei legături între reducerea taxei la export și stabilirea prețului produsului exportat în cauză, cererea nu a putut fi acceptată.

(37)

În consecință, cererea privind efectuarea unei ajustări pentru a ține cont de reducerea taxei la export, în temeiul articolului 2 alineatul (10) literele (b) și (k), este respinsă.

(38)

Valoarea normală medie ponderată pentru fiecare tip de produs vizat exportat către Uniune a fost comparată cu prețul mediu ponderat de export al tipului de produs relevant corespunzător, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(39)

Astfel, marja de dumping medie ponderată exprimată sub forma unui procentaj din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, a fost de 3,6 %.

(40)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă circumstanțele pe baza cărora a fost stabilită marja de dumping actuală s-au modificat și dacă modificarea are un caracter durabil.

(41)

În cererea sa de reexaminare, solicitantul s-a referit la modificările gamei de produse pe care le comercializează, care ar avea un impact direct asupra costului de producție a acestora. Ancheta a confirmat că, din cauza restructurării societății, solicitantul nu mai produce și nu mai comercializează unele produse pe care le producea și le vindea în cursul anchetei inițiale și că acest lucru a influențat costul de producție a produsului în cauză.

(42)

AETMD a menționat că este posibil ca restructurarea efectuată de solicitant să nu aibă caracter durabil, întrucât aceasta poate fi revocată cu ușurință.

(43)

Conducerea societății solicitantului poate, într-adevăr, dacă dorește, să revoce restructurarea. Cu toate acestea, nu există dovezi care să arate că hotărârea solicitantului de a restructura și de a raționaliza comercializarea produselor grupului între societățile din cadrul grupului nu ar avea caracter durabil. În plus, restructurarea a avut loc în 2009, ceea ce arată că noua structură a grupului este durabilă.

(44)

După comunicarea informațiilor, AETMD și-a reiterat opinia potrivit căreia modificarea care a stat la originea reexaminării nu poate fi considerată durabilă. Mai precis, aceasta a contestat impactul reorganizării interne a grupului asupra costului de producție, declarând că, în cadrul grupului, costurile pot fi pur și simplu realocate pentru a scădea valoarea normală. Din acest motiv, noul cost de producție nu poate fi considerat durabil. AETMD a menționat, de asemenea, că filiala responsabilă cu producerea și vânzarea de produse proaspete are aceeași adresă ca solicitantul. AETMD a susținut că acesta este un alt indiciu privind lipsa de profunzime și de durabilitate a reorganizării.

(45)

Ca răspuns la observațiile AETMD, prezentate în considerentul 44, solicitantul a subliniat că reorganizarea a determinat, de asemenea, îmbunătățirea sistemului de contabilizare a costurilor, care a permis identificarea și soluționarea blocajelor pentru a optimiza producția și a reduce costurile de producție. Solicitantul a declarat, de asemenea, că, în stadiul actual, revocarea reorganizării din 2009 ar fi un proces foarte complex, întrucât societatea-mamă a solicitantului, Agripure Holding PLC, este cotată la bursa thailandeză.

(46)

Riscul revocării potențiale a reorganizării societății solicitantului a fost deja discutat în considerentul 43.

(47)

De asemenea, în vederea verificării acurateței afirmațiilor din cererea de deschidere a prezentei reexaminări, Comisia a comparat costul de producție a tipurilor de produs exportate către Uniune în cursul anchetei inițiale (și anume, înainte de reorganizarea societății solicitante din 2009) și în cursul PAR. Comparația a confirmat, într-adevăr, modificarea semnificativă a costului de producție unitar. Modificarea identificată a costurilor de producție unitare depășește o simplă realocare a costurilor, fiind datorată unei scăderi reale a costurilor indirecte de producție, precum cheltuielile de regie pentru fabricare și costul muncii.

(48)

În ceea ce privește faptul că solicitantul și filiala sa au aceeași adresă administrativă, aceasta este o practică comercială obișnuită. În plus, în timpul verificării efectuate la sediul solicitantului, Comisia a observat că liniile de producție și stocarea produselor finite din locație erau destinate producției de porumb dulce; nu exista niciun indiciu vizibil care să arate o eventuală producere și stocare a produselor proaspete vândute de filială.

(49)

Având în vedere argumentele AETMD și ale solicitantului și dat fiind că a fost identificată o scădere de facto a costului de producție unitar între momentul anchetei inițiale și PAR, argumentul înaintat de AETMD este respins.

(50)

AETMD a afirmat, de asemenea, că solicitantul intenționa să-și sporească, în 2013, capacitatea de producție cu aproximativ 40 %. Potrivit AETMD, acest fapt contrazice declarația solicitantului, conform căreia costul de producție nou, revizuit (de după restructurare) ar avea un caracter durabil.

(51)

Ancheta a confirmat, într-adevăr, că solicitantul este pe cale să-și sporească capacitatea de producție. Impactul capacității sporite a fost unul dintre factorii pe baza cărora s-a concluzionat în cadrul reexaminării în perspectiva expirării măsurilor că există un risc de continuare a dumpingului (6).

(52)

După comunicarea informațiilor, AETMD și-a reiterat afirmația potrivit căreia investiția într-o nouă capacitate de producție va influența cu siguranță costul de producție și, prin urmare, costul de producție utilizat ca referință principală, cu care au fost comparate prețurile pe piața internă în cadrul prezentei reexaminări (a se vedea considerentul 24), nu are caracter durabil. În special, AETMD a realizat un calcul pe baza surselor disponibile, pe baza căruia a concluzionat că, în comparație cu costurile curente, costurile totale vor crește cu aproximativ 10 % datorită creșterii costurilor amortizării.

(53)

Solicitantul nu a contestat afirmația făcută de AETMD cu privire la costurile crescute ale amortizării în sine, însă a subliniat că respectiva creștere a costurilor amortizării va fi compensată de creșterea venitului total (prin creșterea vânzărilor) și de scăderea altor costuri în urma sporirii gradului de automatizare.

(54)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 51, în prezent solicitantul investește, într-adevăr, în noi unități de producție. Investițiile în noi unități de producție pot conduce la creșterea costurilor amortizării. În schimb, astfel cum a arătat solicitantul ca răspuns la observația AETMD, noile unități de producție pot aduce, de asemenea, modificări (față de liniile de producție existente), cum ar fi gradul de automatizare. Astfel de modificări ar trebui să aibă un efect direct de micșorare a costurilor legate de muncă și energie și ar putea să compenseze creșterea costului amortizării.

(55)

În concluzie, impactul total asupra costului de producție pe unitate produsă nu poate fi cuantificat înainte de inaugurarea noilor instalații și de reflectarea eventualelor costuri suplimentare în contabilitate.

(56)

Cu toate acestea, având în vedere obiectivul investiției (creșterea eficienței și a competitivității, reducerea costurilor de producție unitare) este de așteptat ca, cel puțin pe termen mediu-lung, să nu existe creșteri semnificative ale costului de producție unitar. În aceste circumstanțe, este de așteptat ca valoarea normală să se bazeze în continuare pe prețurile interne, precum în cadrul prezentei reexaminări. Prin urmare, argumentul adus de AETMD trebuie să fie respins.

(57)

După comunicarea informațiilor, AETMD a contestat, de asemenea, caracterul durabil al noii marje de dumping. Aceasta a susținut că prețurile de export utilizate drept bază pentru calcularea marjei de dumping nu au fost reprezentative. În special, aceasta a afirmat că:

(58)

Întrucât cantitățile exportate către Uniune nu au fost semnificative, Comisia a verificat că prețurile de export ale solicitantului plătite sau care urmează să fie plătite, pentru Uniune, au fost reprezentative, comparându-le cu prețurile de export ale solicitantului plătite sau care urmează să fie plătite pentru exporturi către alte țări terțe. Prin urmare, s-a concluzionat că prețurile percepute clienților din Uniune au fost în concordanță cu cele pentru clienții de pe alte piețe de export.

(59)

Existența unor segmente de piață diferite, sub marcă proprie și sub marca distribuitorului, a fost confirmată în timpul anchetelor anterioare (8). Aceasta constituie o parte importantă a definiției diverselor tipuri de produse în cadrul definiției produsului vizat. Astfel, exporturile produselor sub marcă proprie au fost comparate cu vânzările pe piața internă ale produselor sub marcă proprie, iar vânzările la export ale produselor sub marca distribuitorului au fost comparate cu vânzările pe piața internă ale produselor sub marca distribuitorului.

(60)

Afirmația AETMD potrivit căreia exporturile viitoare vor consta, în principal, în produse sub marca distribuitorului este speculativă, nu este susținută cu probe și, prin urmare, este insuficientă pentru a contesta caracterul reprezentativ al exporturilor produselor sub marcă proprie în cursul PAR. Prin urmare, argumentul AETMD este respins.

(61)

AETMD a susținut, de asemenea, că scăderea taxei ar putea da naștere riscului de circumvenție a măsurilor.

(62)

Se reamintește că taxele aplicabile în prezent sunt deja diferențiate între producătorii-exportatori thailandezi. Astfel, riscul de circumvenție a măsurilor (de exemplu, prin utilizarea codului adițional TARIC cu taxe mai mici) există de la introducerea măsurilor inițiale. Stabilirea unei taxe mai mici pentru unul dintre producători-exportatori nu sporește în sine riscul de circumvenție a măsurilor de către Thailanda în ansamblu.

(63)

De asemenea, în cazul în care se primesc informații privind circumvenția taxelor, se poate iniția o anchetă corespunzătoare, cu condiția să se îndeplinească condițiile enumerate la articolul 13 din regulamentul de bază.

(64)

AETMD a afirmat, de asemenea, că este posibil ca solicitantul să fi crescut în mod artificial prețurile de export către Uniune prin compensarea încrucișată cu vânzări paralele de alte produse la prețuri micșorate artificial.

(65)

Astfel cum se arată în considerentul 58, prețurile de export ale produsului relevant către Uniune au fost în concordanță cu cele practicate față de țări terțe. Așadar, nu există indicii care să arate că prețurile de export către Uniune au fost crescute artificial în cursul PAR. Prin urmare, argumentul este respins.

(66)

Având în vedere rezultatele anchetei, Comisia consideră oportună modificarea taxei antidumping aplicabile importurilor produsului în cauză provenit de la River Kwai International Food Industry Co. Ltd.

(67)

De asemenea, la cererea solicitantului, adresa acestuia în Thailanda a fost modificată.

(68)

Părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și considerentele principale pe baza cărora s-a decis să se recomande modificarea Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 875/2013.

(69)

După comunicarea informațiilor, guvernul thailandez a susținut că nivelul mediu al taxei pentru exportatorii cooperanți care nu au fost incluși în eșantion ar trebui, de asemenea, să fie revizuit, pentru a ține seama de rezultatele prezentei reexaminări intermediare parțiale. Trebuie să se precizeze că cererea respectivă depășește domeniul limitat de aplicare al prezentei reexaminări, care vizează numai ajustarea nivelului existent al taxei antidumping pentru solicitant. Orice cerere de modificare a nivelului taxei antidumping ca urmare a unei pretinse modificări a circumstanțelor trebuie să fie înaintată în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază. Prin urmare, cererea respectivă este respinsă,

27.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 91/7

(1)

În conformitate cu articolul 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, cererea de înregistrare a denumirii „Almendra de Mallorca”/„Almendra Mallorquina”/„Ametlla de Mallorca”/„Ametlla Mallorquina” depusă de Spania a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2).

(2)

Deoarece Comisiei nu i s-a comunicat nicio declarație de opoziție în conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, denumirea „Almendra de Mallorca”/„Almendra Mallorquina”/„Ametlla de Mallorca”/„Ametlla Mallorquina” ar trebui, prin urmare, înregistrată,

27.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 91/9

(1)

În conformitate cu articolul 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, cererea de înregistrare a denumirii „Aceite de la Comunitat Valenciana” depusă de Spania a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2).

(2)

Deoarece Comisiei nu i s-a comunicat nicio declarație de opoziție în conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, denumirea „Aceite de la Comunitat Valenciana” trebuie, prin urmare, înregistrată,

27.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 91/10

(1)

Pentru a asigura aplicarea uniformă a Nomenclaturii combinate anexate la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87, este necesar să se adopte măsuri privind clasificarea mărfurilor menționate în anexa la prezentul regulament.

(2)

Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 stabilește regulile generale pentru interpretarea Nomenclaturii combinate. Aceste reguli se aplică, de asemenea, oricăror alte nomenclaturi bazate integral sau parțial pe aceasta sau care îi adaugă acesteia orice fel de subdiviziuni suplimentare și care sunt stabilite prin dispoziții specifice ale Uniunii, în vederea aplicării de măsuri tarifare sau de altă natură privind comerțul cu mărfuri.

(3)

În temeiul acestor reguli generale, mărfurile descrise în coloana (1) a tabelului din anexă ar trebui clasificate la codul NC indicat în coloana (2), pe baza motivelor care figurează în coloana (3) a tabelului menționat.

(4)

Este necesar să se prevadă posibilitatea invocării în continuare de către titular, în temeiul articolului 12 alineatul (6) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului (2), pentru o anumită perioadă, a informațiilor tarifare obligatorii furnizate în ceea ce privește mărfurile vizate de prezentul regulament, dar care nu sunt conforme cu dispozițiile prezentului regulament. Perioada respectivă ar trebui să fie de trei luni.

(5)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Codului Vamal.

27.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 91/12

(1)

Pentru a asigura aplicarea uniformă a Nomenclaturii combinate anexate la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87, este necesar să se adopte măsuri privind clasificarea mărfurilor menționate în anexa la prezentul regulament.

(2)

Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 stabilește regulile generale de interpretare a Nomenclaturii Combinate. Aceste reguli se aplică, de asemenea, oricăror alte nomenclaturi bazate integral sau parțial pe aceasta sau care îi adaugă acesteia orice fel de subdiviziuni suplimentare și care sunt stabilite prin dispoziții specifice ale Uniunii, în vederea aplicării de măsuri tarifare sau de altă natură privind comerțul cu mărfuri.

(3)

În temeiul acestor reguli generale, mărfurile descrise în coloana (1) a tabelului din anexă ar trebui clasificate la codurile NC indicate în coloana (2), pe baza motivelor care figurează în coloana (3) a tabelului menționat.

(4)

Este necesar să se prevadă posibilitatea invocării în continuare de către titular, în temeiul articolului 12 alineatul (6) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului (2), pentru o anumită perioadă, a informațiilor tarifare obligatorii furnizate în ceea ce privește mărfurile vizate de prezentul regulament, dar care nu sunt conforme cu dispozițiile prezentului regulament. Perioada respectivă ar trebui să fie de trei luni.

(5)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Codului Vamal,

27.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 91/15

(1)

Definitivarea urgentă a unei piețe interne a energiei pe deplin operațională și interconectată care să contribuie la asigurarea alimentării economiei Uniunii cu o energie durabilă și la prețuri accesibile este crucială pentru realizarea obiectivului de intensificare a competitivității și de garantare, pentru toți consumatorii, a posibilității de a cumpăra energie la cele mai convenabile prețuri.

(2)

Pentru a face progrese către o mai bună integrare a pieței, este important ca normele privind echilibrarea gazului în cadrul rețelelor de transport să faciliteze schimburile comerciale cu gaze naturale între zonele de echilibrare, contribuind astfel la creșterea lichidității pieței. Prezentul regulament stabilește prin urmare norme armonizate de echilibrare la nivelul Uniunii, care vizează să le confere utilizatorilor rețelelor certitudinea că sunt în măsură să își gestioneze, în mod nediscriminatoriu și eficient din punct de vedere economic, poziția de echilibru în cadrul diferitelor zone de echilibrare de pe teritoriul Uniunii.

(3)

Prezentul regulament vine în sprijinul dezvoltării unei piețe angro a gazului pe termen scurt în Uniunea Europeană, care să permită flexibilitatea gazului, indiferent de unde provine acesta, în vederea achiziționării și punerii sale în vânzare prin mecanisme de piață, astfel încât utilizatorii rețelei să își poată echilibra în mod eficient portofoliile lor de echilibrare sau operatorul de sistem de transport să poată utiliza flexibilitatea gazului pentru a echilibra rețeaua de transport.

(4)

Regulamentul (CE) nr. 715/2009 stabilește norme nediscriminatorii privind condițiile de acces la sistemele de transport al gazelor naturale, pentru a se asigura funcționarea corespunzătoare a pieței interne a gazelor naturale. Normele de echilibrare bazate pe piață îi stimulează financiar pe utilizatorii rețelei să își echilibreze portofoliile de echilibrare prin intermediul unor tarife de dezechilibru care să reflecte costurile.

(5)

Utilizatorii rețelei urmează să răspundă de echilibrarea intrărilor lor în raport cu ieșirile lor, normele de echilibrare fiind concepute pentru a promova o piață angro a gazului pe termen scurt și fiind instituite platforme de tranzacționare pentru a facilita comerțul cu gaz între utilizatorii rețelei și operatorul de sistem de transport. Operatorii de sisteme de transport efectuează eventualele echilibrări ale rețelelor de transport care ar putea fi necesare. În acest sens, operatorii de sisteme de transport ar trebui să urmeze ordinea de merit stabilită. Aceasta este concepută astfel încât operatorii de sisteme de transport să se aprovizioneze cu gaz ținând cont atât de considerentele economice, cât și de cele operaționale și utilizând produse care pot fi furnizate pornind de la o gamă cât mai largă de surse, inclusiv produse provenind din instalațiile de GNL și de stocare. Operatorii de sisteme de transport ar trebui să vizeze maximizarea volumului necesităților lor în materie de echilibrare a gazelor prin achiziționarea și vânzarea de produse standardizate pe termen scurt pe piața angro a gazului pe termen scurt.

(6)

Pentru a le permite utilizatorilor rețelei să își echilibreze portofoliile de echilibrare, prezentul regulament stabilește, de asemenea, cerințe minime privind furnizarea de informații pentru punerea în aplicare a unui sistem de echilibrare bazat pe piață. Prin urmare, fluxurile de informații furnizate în temeiul prezentului regulament au drept obiectiv sprijinirea regimului zilnic de echilibrare și se vor a fi un set de informații menite să sprijine utilizatorul rețelei în ceea ce privește gestionarea în condiții de rentabilitate a riscurilor și a oportunităților sale.

(7)

Pe lângă protecția informațiilor sensibile din punct de vedere comercial, în temeiul prezentului regulament, operatorul de sistem de transport ar trebui să păstreze confidențialitatea informațiilor și a datelor care i-au fost furnizate în scopul punerii în aplicare a prezentului regulament și nu ar trebui să divulge către terți, integral sau parțial, astfel de informații sau date, exceptând cazul când, și în măsura în care, este îndreptățit prin lege să facă acest lucru.

(8)

Prezentul regulament a fost adoptat pe baza Regulamentului (CE) nr. 715/2009, pe care îl completează și din care face parte integrantă. Trimiterile din alte acte juridice la Regulamentul (CE) nr. 715/2009 se înțeleg, de asemenea, ca trimiteri la prezentul regulament. Prezentul regulament se aplică în cazul capacităților care nu fac obiectul unor derogări și care aparțin unor noi infrastructuri majore ce au beneficiat de o derogare de la articolul 32 din Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2) sau de la fostul articol 18 din Directiva 2003/55/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3), în măsura în care aplicarea prezentului regulament nu subminează această derogare. Prezentul regulament se aplică luându-se în considerare caracterul specific al punctelor de interconectare.

(9)

Prezentul regulament a fost stabilit în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 715/2009. Acesta duce mai departe armonizarea normelor de echilibrare prevăzute la articolul 21 din Regulamentul (CE) nr. 715/2009, pentru a facilita comerțul cu gaze.

(10)

Prezentul regulament include dispoziții care se aplică operatorilor de sisteme de distribuție și care vizează armonizarea rolurilor acestora doar atunci când, și în măsura în care, este necesar pentru punerea corectă în aplicare a prezentelor dispoziții.

(11)

Autoritățile naționale de reglementare și operatorii de sisteme de transport ar trebui să țină seama de cele mai bune practici și eforturi depuse în vederea armonizării proceselor pentru punerea în aplicare a prezentului regulament. Acționând în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 713/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (4), Agenția și autoritățile naționale de reglementare ar trebui să asigure punerea în aplicare în cel mai eficient mod a normelor de echilibrare pe teritoriul Uniunii.

(12)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul Comitetului instituit în temeiul articolului 51 din Directiva 2009/73/CE,

1.

„zonă de echilibrare” înseamnă un sistem de intrare-ieșire căruia i se aplică un regim de echilibrare specific și care poate include sisteme de distribuție sau părți ale acestora;

2.

„acțiune de echilibrare” înseamnă o acțiune întreprinsă de operatorul de sistem de transport în vederea schimbării fluxurilor de gaze intrate în rețeaua de transport sau ieșite din aceasta, cu excepția acțiunilor legate de gazul care nu figurează ca fiind ieșit din sistem și gazul utilizat de operatorul de sistem de transport pentru exploatarea sistemului;

3.

„tarif de neutralitate pentru echilibrare” înseamnă tariful echivalent cu diferența dintre sumele primite sau de primit și sumele plătite sau de plătit de către operatorul de sistem de transport ca urmare a derulării activităților sale de echilibrare, care se plătește sau care se poate recupera de la utilizatorii relevanți ai rețelei;

4.

„platformă de tranzacționare” înseamnă o platformă electronică pusă la dispoziție și exploatată de un operator de platformă de tranzacționare, prin intermediul căreia participanții la tranzacționare pot introduce și accepta, incluzând dreptul de revizuire și de retragere, ofertele pentru gaz necesare pentru a răspunde fluctuațiilor pe termen scurt ale cererii sau ofertei de gaz, în conformitate cu termenii și condițiile aplicabile pe platforma de tranzacționare și conform cărora operatorul de sistem de transport realizează tranzacții în scopul desfășurării de acțiuni de echilibrare;

5.

„participant la tranzacționare” înseamnă un utilizator al rețelei sau un operator de sistem de transport care deține un contract cu operatorul platformei de tranzacționare și care îndeplinește condițiile necesare pentru a realiza tranzacții în cadrul platformei de tranzacționare;

6.

„platformă de echilibrare” înseamnă o platformă de tranzacționare în cadrul căreia un operator de sistem de transport participă la toate tranzacțiile;

7.

„serviciu de echilibrare” înseamnă un serviciu furnizat unui operator de sistem de transport prin intermediul unui contract în domeniul gazului, necesar pentru a acoperi fluctuațiile pe termen scurt ale cererii sau ofertei de gaz, care nu reprezintă un produs standardizat pe termen scurt;

8.

„cantitate confirmată” înseamnă cantitatea de gaz confirmată de către un operator de sistem de transport pentru a fi programată sau reprogramată să fie livrată în ziua gazieră Z;

9.

„tarif de dezechilibru zilnic” înseamnă suma de bani pe care un utilizator al rețelei o plătește sau o primește cu privire la cantitatea de dezechilibru zilnic;

10.

„contorizată zilnic” înseamnă că o cantitate de gaz este măsurată și colectată o singură dată pe zi gazieră;

11.

„contorizată pe parcursul zilei” înseamnă că o cantitate de gaz este măsurată și colectată de cel puțin două ori pe durata unei zile gaziere;

12.

„contorizată cu o frecvență care nu este zilnică” înseamnă că o cantitate de gaz este măsurată și colectată de mai puțin de o dată pe zi gazieră;

13.

„portofoliu de echilibrare” înseamnă o grupare de intrări și ieșiri aparținând unui utilizator al rețelei;

14.

„volum de notificare” înseamnă cantitatea de gaz transferată între un operator de sistem de transport și unul sau mai mulți utilizatori ai rețelei ori între portofolii de echilibrare, după caz;

15.

„alocare” înseamnă cantitatea de gaz atribuită unui utilizator al rețelei de un operator de sistem de transport, sub formă de intrare sau ieșire exprimată în kWh, în scopul stabilirii cantității de dezechilibru zilnic;

16.

„ciclu de renominalizare” înseamnă procesul derulat de către operatorul de sistem de transport pentru a furniza unui utilizator al rețelei mesajul referitor la cantitățile confirmate ca urmare a primirii unei renominalizări;

17.

„tarif în cursul zilei” înseamnă un tarif perceput sau o plată efectuată de un operator de sistem de transport de la sau către un utilizator al rețelei ca rezultat al unei obligații în cursul zilei;

18.

„obligație în cursul zilei” înseamnă un set de norme privind intrările și ieșirile utilizatorilor rețelei în cursul zilei gaziere, impuse utilizatorilor rețelei de către un operator de sistem de transport;

19.

„scenariu de referință” înseamnă modelul de furnizare de informații conform căruia informațiile privind ieșirile contorizate cu o frecvență care nu este zilnică constau din prognoze pentru ziua următoare și pentru ziua în curs;

20.

„varianta 1” înseamnă modelul de furnizare de informații conform căruia informațiile privind ieșirile contorizate cu o frecvență zilnică și cu o frecvență care nu este zilnică se bazează pe repartizarea fluxurilor contorizate în cursul zilei gaziere;

21.

„varianta 2” înseamnă modelul de furnizare de informații conform căruia informațiile privind ieșirile contorizate cu o frecvență care nu este zilnică constituie prognoza pentru ziua următoare.

(a)

ziua gazieră pentru care este transferat gazul;

(b)

identificarea portofoliilor de echilibrare în cauză;

(c)

dacă este vorba despre o notificare comercială de cedare sau de achiziționare;

(d)

volumul de notificare exprimat în kWh/z, pentru volumul de notificare zilnică, sau în kWh/h, pentru volumul de notificare orară, conform dispozițiilor operatorului de sistem de transport.

(a)

portofoliului de echilibrare al utilizatorului rețelei care emite notificarea comercială de cedare, sub formă de ieșire; precum și

(b)

portofoliului de echilibrare al utilizatorului rețelei care emite notificarea comercială de achiziționare, sub formă de intrare.

(a)

de a menține rețeaua de transport în limitele sale operaționale;

(b)

de a obține, la sfârșitul zilei, o poziție de stocare în conductă în cadrul rețelei de transport, diferită de cea anticipată pe baza previziunilor privind intrările și ieșirile pentru ziua gazieră respectivă, coerentă cu exploatarea viabilă din punct de vedere economic și eficientă a rețelei de transport.

(a)

propriile estimări ale operatorului de sistem de transport cu privire la cererea de gaz pe durata și în cursul zilei gaziere pentru care sunt avute în vedere acțiuni de echilibrare;

(b)

informații privind nominalizarea și alocarea, precum și fluxurile de gaz măsurate;

(c)

presiunile gazului la nivelul întregii (întregilor) rețele de transport.

(a)

achiziționarea sau vânzarea de produse standardizate pe termen scurt pe o platformă de tranzacționare; și/sau

(b)

utilizarea de servicii de echilibrare.

(a)

acțiunile de echilibrare sunt întreprinse pe bază nediscriminatorie;

(b)

acțiunile de echilibrare trebuie să țină cont de orice obligație a operatorilor de sisteme de transport de a exploata o rețea de transport rentabilă și eficientă.

(a)

un participant la tranzacționare emite notificarea comercială de cedare, iar celălalt participant emite notificarea comercială de achiziționare;

(b)

ambele notificări comerciale menționează cantitatea de gaz transferată de la participantul la tranzacționare care emite notificarea comercială de cedare către participantul la tranzacționare care emite o notificare comercială de achiziționare;

(c)

atunci când se utilizează un volum de notificare orară, acesta se aplică în mod egal tuturor orelor rămase din ziua gazieră începând cu un anumit moment și este egal cu zero pentru toate orele de dinaintea momentului respectiv.

(a)

operatorul de sistem de transport determină punctele de intrare și de ieșire relevante sau grupurile de astfel de puncte care pot fi folosite;

(b)

toate condițiile menționate la alineatul (3) sunt îndeplinite;

(c)

participantul la tranzacționare emitent modifică volumul de gaz care urmează să fie livrat către sau preluat din rețeaua de transport în punctul de intrare sau de ieșire specificat cu un volum egal cu volumul de notificare și furnizează operatorului de sistem de transport dovezi privind faptul că volumul a fost modificat în consecință;

(a)

condițiile menționate la alineatul (3) literele (a) și (b) sunt îndeplinite;

(b)

se aplică un volum de notificare orară în cazul orelor din ziua gazieră de la un anumit moment de începere până la un anumit moment de încheiere și este egal cu zero pentru toate orele de dinaintea momentului de începere și zero pentru toate orele de după momentul de încheiere.

(a)

modul în care serviciile de echilibrare vor menține rețeaua de transport în limitele sale operaționale;

(b)

timpul de răspuns al serviciilor de echilibrare în comparație cu timpii de răspuns specifici pentru orice produse standardizate pe termen scurt disponibile;

(c)

costul estimat al achiziționării și utilizării de servicii de echilibrare comparativ cu costurile estimate ale utilizării oricăror produse standardizate pe termen scurt disponibile;

(d)

zona unde trebuie livrat gazul;

(e)

cerințele de calitate privind gazul ale operatorului de sistem de transport;

(f)

măsura în care achiziționarea și utilizarea de servicii de echilibrare poate afecta lichiditatea pieței angro a gazului pe termen scurt.

(a)

anterior oricărui angajament de contractare a unui serviciu de echilibrare, operatorul de sistem de transport publică o cerere de ofertă nerestrictivă indicând scopul, domeniul de aplicare și instrucțiunile aferente pentru ofertanți pentru a le permite acestora să participe la procedura de licitație;

(b)

rezultatele sunt publicate fără a aduce atingere protecției informațiilor sensibile din punct de vedere comercial, iar rezultatele individuale sunt dezvăluite fiecărui ofertant în parte.

(a)

acordă prioritate utilizării de produse titlu, atunci când și în măsura în care acest lucru este adecvat, în raport cu oricare alte produse standardizate pe termen scurt disponibile;

(b)

utilizează celelalte produse standardizate pe termen scurt atunci când sunt îndeplinite următoarele condiții:

(c)

utilizează servicii de echilibrare numai atunci când produsele standardizate pe termen scurt nu oferă sau este posibil să nu ofere, în urma evaluării operatorului de sistem de transport în cauză, soluția necesară pentru a menține rețeaua de transport în limitele sale operaționale.

(a)

oferă un sprijin suficient pe parcursul zilei gaziere atât utilizatorilor rețelei, pentru a comercializa, cât și operatorilor de sisteme de transport, pentru a întreprinde acțiuni de echilibrare adecvate prin comerțul cu produse standardizate pe termen scurt relevante;

(b)

oferă un acces transparent și nediscriminatoriu;

(c)

furnizează servicii în baza principiului egalității de tratament;

(d)

asigură anonimatul tranzacționării cel puțin până în momentul încheierii unei tranzacții;

(e)

oferă o imagine de ansamblu detaliată a ofertelor curente pentru toți participanții la tranzacționare;

(f)

garantează că toate tranzacțiile sunt notificate în mod corespunzător operatorului de sistem de transport.

(a)

publică fără întârziere evoluția prețului de cumpărare marginal și a prețului de vânzare marginal după fiecare tranzacție; sau

(b)

furnizează operatorului de sistem de transport informațiile referitoare la locul ales de operatorul de sistem de transport pentru publicarea evoluției prețului de cumpărare marginal și a prețului de vânzare marginal. Operatorul de sistem de transport publică fără întârziere informațiile în cauză.

(a)

se bazează pe performanța operatorului de sistem de transport, prin intermediul plăților plafonate acordate acestuia în cazul unei performanțe excepționale și pretinse de la acesta în cazul unei performanțe insuficiente, măsurate în raport cu obiective de performanță prestabilite care pot include, printre altele, obiective privind costurile;

(b)

ține seama de mijloacele pe care operatorul de sistem de transport le are la dispoziție în vederea controlului performanței;

(c)

garantează faptul că aplicarea acestora reflectă în mod corect alocarea responsabilităților între părțile participante;

(d)

este adaptat la stadiul de dezvoltare a pieței relevante a gazului acolo unde urmează să fie pus în aplicare;

(e)

face obiectul unei revizuiri periodice de către autoritatea națională de reglementare, în strânsă colaborare cu operatorul de sistem de transport, pentru a se evalua unde și în ce măsură ar putea fi nevoie de modificări.

1.

identificarea punctului de interconectare;

2.

direcția fluxului de gaz;

3.

datele de identificare ale utilizatorului rețelei sau, dacă este cazul, datele de identificare ale portofoliului de echilibrare al acestuia;

4.

datele de identificare ale contrapărții utilizatorului rețelei sau, dacă se aplică, datele de identificare ale portofoliului de echilibrare al acestuia;

5.

momentul de început și de sfârșit al fluxului de gaz pentru care este prezentată nominalizarea sau renominalizarea;

6.

ziua gazieră Z;

7.

cantitatea de gaz care se solicită să fie transportată.

(a)

utilizatorii rețelei nu sunt obligați să prezinte nominalizări;

(b)

utilizatorii rețelei pot prezenta operatorilor de sisteme de transport nominalizările pentru ziua gazieră Z până cel târziu la ora 12.00 UTC (ora de iarnă) sau ora 11.00 UTC (ora de vară) în ziua gazieră Z—1;

(c)

operatorul de sistem de transport trimite respectivilor utilizatori ai rețelei mesajul privind cantitățile procesate cel târziu la ora 12.30 UTC (ora de iarnă) sau la ora 11.30 UTC (ora de vară) în ziua gazieră Z—1.

(a)

utilizatorul rețelei solicită un moment ulterior; sau

(b)

operatorul de sistem de transport permite un moment anterior.

(a)

impactul financiar asupra operatorilor de sisteme de transport și asupra utilizatorilor rețelei;

(b)

impactul asupra comerțului transfrontalier;

(c)

impactul asupra regimului de echilibrare zilnică în punctul (punctele) de interconectare.

(a)

o nominalizare sau o renominalizare cel târziu la două ore de la termenul pentru nominalizare sau de la începutul ciclului de renominalizare în următoarele cazuri:

(b)

o renominalizare până cel târziu la două ore de la începutul ciclului de renominalizare în următoarele cazuri suplimentare:

(a)

utilizatorii rețelei au dreptul să prezinte renominalizări pentru ziua gazieră;

(b)

operatorul de sistem de transport confirmă sau resping nominalizările și renominalizările transmise, ținând seama de termenele menționate la articolul 17.

(a)

calcularea cantității de dezechilibru zilnic menționată la articolul 21;

(b)

derivarea prețului aplicabil prevăzut la articolul 22; precum și

(c)

oricare alt parametru necesar.

(a)

se oferă un serviciu de flexibilitate prin stocare în conductă; și/sau

(b)

există orice alt tip de înțelegere prin care utilizatorii rețelei furnizează gaz, inclusiv gaz în natură, pentru a acoperi:

(a)

prețul de vânzare marginal, atunci când cantitatea de dezechilibru zilnic este pozitivă (intrările utilizatorului rețelei pentru ziua gazieră respectivă depășesc ieșirile sale pentru aceeași zi); sau

(b)

prețul de cumpărare marginal, atunci când cantitatea de dezechilibru zilnic este negativă (ieșirile utilizatorului rețelei pentru ziua gazieră respectivă depășesc intrările sale pentru aceeași zi).

(a)

un preț de vânzare marginal este cea mai mică valoare dintre:

(b)

un preț de cumpărare marginal este cea mai mare valoare dintre:

(a)

stimulează utilizatorii rețelei în vederea echilibrării intrărilor și ieșirilor lor;

(b)

este elaborată și aplicată în mod nediscriminatoriu pentru:

(c)

nu are un impact negativ asupra comerțului transfrontalier;

(d)

nu conduce la o expunere financiară excesivă a utilizatorilor rețelei la tarife de dezechilibru zilnic.

(a)

în cazul în care cantitatea de dezechilibru zilnic a unui utilizator al rețelei pentru ziua gazieră este pozitivă, se consideră că utilizatorul rețelei a vândut gaz operatorului de sistem de transport într-o cantitate echivalentă cu cantitatea de dezechilibru zilnic și, prin urmare, are dreptul să primească un credit corespunzând tarifelor de dezechilibru zilnic de la operatorul de sistem de transport; precum și

(b)

în cazul în care cantitatea de dezechilibru zilnic a unui utilizator al rețelei pentru ziua gazieră este negativă, se consideră că utilizatorul rețelei a achiziționat gaz de la operatorul de sistem de transport într-o cantitate echivalentă cu cantitatea de dezechilibru zilnic, prin urmare, are obligația să plătească tarife de dezechilibru zilnic operatorului de sistem de transport.

1.

Obligație în cursul zilei la nivel de sistem

Această obligație este concepută în vederea acordării de stimulente utilizatorilor rețelei pentru menținerea rețelei de transport în limitele sale operaționale și stabilește următoarele:

2.

Obligație în cursul zilei cu privire la portofoliul de echilibrare

Această obligație este concepută pentru a stimula utilizatorii rețelei să își mențină poziția lor individuală pe durata zilei gaziere într-un interval predefinit și stabilește următoarele:

3.

Obligație în cursul zilei privind punctul de intrare-ieșire

Această obligație este concepută pentru a oferi stimulente utilizatorilor rețelei în vederea limitării fluxului de gaz sau a variației fluxului de gaz în anumite condiții în puncte de intrare-ieșire specifice și stabilește următoarele:

(a)

o obligație în cursul zilei și tariful în cursul zilei aferent, dacă acesta există, nu creează bariere nejustificate în calea comerțului transfrontalier și a intrării pe piața relevantă a unor noi utilizatori ai rețelei;

(b)

o obligație în cursul zilei se aplică numai atunci când utilizatorii rețelei primesc informații adecvate anterior aplicării unui potențial tarif în cursul zilei cu privire la intrările și/sau ieșirile acestora și au mijloace rezonabile să acționeze pentru a gestiona expunerea acestora;

(c)

costurile principale care urmează să fie suportate de utilizatorii rețelei în legătură cu obligațiile de echilibrare ale acestora se raportează la poziția acestora la sfârșitul zilei gaziere;

(d)

în măsura în care este posibil, tarifele în cursul zilei reflectă costurile operatorului de sistem de transport pentru întreprinderea tuturor acțiunilor de echilibrare asociate;

(e)

o obligație în cursul zilei nu conduce la o regularizare financiară a utilizatorilor rețelei pe poziția zero pe durata zilei gaziere;

(f)

beneficiile introducerii unei obligații în cursul zilei, în termeni de exploatare viabilă din punct de vedere economic și eficientă a rețelei de transport, depășesc orice impact negativ potențial al acesteia, inclusiv asupra lichidității tranzacțiilor la punctul de tranzacționare virtual.

(a)

a necesității obligației în cursul zilei, având în vedere caracteristicile rețelei de transport și flexibilitatea de care dispune operatorul de sistem de transport prin achiziționarea și vânzarea de produse standardizate pe termen scurt sau prin utilizarea de servicii de echilibrare în conformitate cu capitolul III;

(b)

a informațiilor disponibile pentru a permite utilizatorilor rețelei să își gestioneze în timp util pozițiile în cursul zilei;

(c)

a impactului financiar estimat asupra utilizatorilor rețelei;

(d)

a efectului asupra intrării pe piața relevantă a unor noi utilizatori ai rețelei, inclusiv orice impact negativ nejustificat asupra acesteia;

(e)

a efectului asupra comerțului transfrontalier, inclusiv impactul potențial asupra echilibrării în zone de echilibrare adiacente;

(f)

a impactului asupra pieței angro a gazului pe termen scurt, inclusiv asupra lichidității acesteia;

(g)

a caracterului nediscriminatoriu al obligației în cursul zilei.

(a)

toate costurile și veniturile rezultate din tarifele de dezechilibru zilnic și din tarifele în cursul zilei;

(b)

toate costurile și veniturile rezultate din acțiunile de echilibrare întreprinse în temeiul articolului 9, cu excepția cazului în care autoritatea națională de reglementare consideră respectivele costuri și venituri ca fiind suportate în mod ineficient în conformitate cu normele naționale aplicabile. O astfel de considerație se bazează pe o evaluare care:

(c)

toate celelalte costuri și venituri aferente activităților de echilibrare întreprinse de operatorul de sistem de transport, cu excepția cazului în care autoritatea națională de reglementare consideră respectivele costuri și venituri ca fiind suportate în mod ineficient în conformitate cu normele naționale aplicabile.

1.

starea generală a rețelei de transport în conformitate cu punctul 3.4 subpunctul 5 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 715/2009;

2.

acțiunile de echilibrare ale operatorului de sistem de transport, menționate în capitolul III;

3.

intrările și ieșirile utilizatorului rețelei pentru ziua gazieră respectivă, menționate la articolele 33-42.

(a)

le publică pe site-ul web al operatorului de sistem de transport sau în cadrul unui alt sistem care furnizează informații în format electronic;

(b)

le pune gratuit la dispoziția utilizatorilor rețelei;

(c)

le elaborează într-un format ușor de utilizat;

(d)

le conferă un caracter clar, cuantificabil și ușor de accesat;

(e)

le comunică pe bază nediscriminatorie;

(f)

le exprimă în unități coerente, fie în kWh, fie în kWh/z și kWh/h;

(g)

le pune la dispoziție în limba sau limbile oficiale ale statului membru și în limba engleză.

(a)

fiecare actualizare acoperă fluxurile de gaz de la începutul zilei gaziere Z respective; sau

(b)

fiecare actualizare acoperă fluxurile incrementale de gaz de după fluxul raportat în actualizarea anterioară.

(a)

fiecare actualizare acoperă fluxurile de gaz de la începutul zilei gaziere Z respective; sau

(b)

fiecare actualizare acoperă fluxurile incrementale de gaz de după fluxul raportat în actualizarea anterioară.

(a)

în ziua gazieră Z—1, operatorul de sistem de transport furnizează utilizatorilor rețelei o prognoză referitoare la ieșirile lor contorizate cu o frecvență care nu este zilnică pentru ziua gazieră Z, până cel târziu la ora 12.00 UTC (ora de iarnă) sau ora 11.00 UTC (ora de vară);

(b)

în ziua gazieră Z, operatorul de sistem de transport furnizează utilizatorilor rețelei minimum două actualizări ale prognozei referitoare la ieșirile lor contorizate cu o frecvență care nu este zilnică;

(a)

accesul la produse standardizate pe termen scurt pe o platformă de tranzacționare;

(b)

acuratețea prognozei referitoare la ieșirile utilizatorului rețelei, contorizate cu o frecvență care nu este zilnică, comparativ cu momentul furnizării sale;

(c)

momentul când se încheie perioada de renominalizare, în conformitate cu articolul 15 alineatul (1);

(d)

momentul primei actualizări a prognozei pentru ieșirile contorizate cu o frecvență care nu este zilnică ale unui utilizator al rețelei.

(a)

pentru scenariul de referință și varianta 1 a modelelor de informare, este alocată întreaga cantitate de gaz livrată către sistemul de distribuție;

(b)

pentru varianta 2 a modelului de informare, ieșirile contorizate cu o frecvență care nu este zilnică sunt egale cu prognoza referitoare la ieșirile contorizate cu o frecvență care nu este zilnică ale unui utilizator al rețelei, furnizate cu o zi înainte;

(c)

pentru varianta 1 a modelului de informare, o alocare inițială și o cantitate inițială de dezechilibru zilnic sunt considerate ca fiind alocarea finală și cantitatea finală de dezechilibru zilnic.

(a)

creșterii frecvenței furnizării de informații către utilizatorii rețelei;

(b)

reducerii termenelor aferente furnizării de informații;

(c)

îmbunătățirii acurateței informațiilor furnizate.

(a)

operatorul de sistem de transport nu este nevoit să încheie contracte cu niciun alt furnizor de infrastructură, precum un operator de sistem de stocare sau un operator de sistem GNL, în scopul furnizării unui serviciu de flexibilitate prin stocare în conductă;

(b)

veniturile generate de operatorul de sistem de transport în urma furnizării unui serviciu de flexibilitate prin stocare în conductă sunt cel puțin egale cu costurile suportate sau care urmează să fie suportate pentru furnizarea serviciului respectiv;

(c)

serviciul de flexibilitate prin stocare în conductă este pus la dispoziție în mod transparent și nediscriminatoriu și poate fi oferit prin folosirea unor mecanisme concurențiale;

(d)

operatorul de sistem de transport nu tarifează un utilizator al rețelei, nici direct, nici indirect, pentru costurile suportate în urma furnizării unui serviciu de flexibilitate prin stocare în conductă, în cazul în care utilizatorul respectiv al rețelei respectiv nu îl contractează; și

(e)

furnizarea unui serviciu de flexibilitate prin stocare în conductă nu are un impact negativ asupra comerțului transfrontalier.

(a)

o descriere a stadiului de dezvoltare și a lichidității pieței angro a gazului pe termen scurt la momentul întocmirii raportului, inclusiv, dacă acestea sunt puse la dispoziția operatorului de sistem de transport, printre altele:

(b)

măsurile provizorii care urmează să fie aplicate;

(c)

motivele aplicării măsurilor provizorii:

(d)

o descriere a măsurilor care vor fi luate în scopul eliminării măsurilor provizorii, inclusiv criteriile privind elaborarea măsurilor respective, precum și o evaluare a calendarului aferent.

(a)

o piață angro a gazului pe termen scurt care deține lichidități suficiente;

(b)

gazul necesar pentru a acoperi fluctuațiile pe termen scurt în ceea ce privește cererea sau oferta de gaz; sau

(c)

informații suficiente privind intrările și ieșirile acestora.

(a)

cu privire la cantitatea de dezechilibru zilnic a utilizatorilor rețelei;

(b)

pe bază transparentă și nediscriminatorie;

(c)

numai în măsura în care sunt necesare și pe durata minimă prevăzută.

(a)

reflectă flexibilitatea rețelei de transport și nevoile utilizatorului rețelei;

(b)

reflectă nivelul de risc pentru utilizatorul rețelei în gestionarea echilibrului dintre intrările și ieșirile sale;

(c)

nu subminează dezvoltarea pieței angro a gazului pe termen scurt;

(d)

nu conduce la o creștere nejustificat de mare a costurilor acțiunilor de echilibrare ale operatorului de sistem de transport.

(a)

depășește alocarea pentru ieșirea contorizată cu o frecvență care nu este zilnică în cazul în care cantitatea de dezechilibru zilnic este pozitivă;

(b)

este mai mică decât alocarea pentru ieșirea contorizată cu o frecvență care nu este zilnică în cazul în care cantitatea de dezechilibru zilnic este negativă.

(a)

fie în temeiul termenilor și condițiilor contractului existent, dacă acesta conține dispoziții care permit reducerea cantității de gaz angajate și/sau terminarea contractului existent;

(b)

fie, în absența unor astfel de drepturi contractuale, după cum urmează:

27.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 91/36

(1)

În conformitate cu articolul 53 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Comisia a examinat cererea Italiei de aprobare a unei modificări a caietului de sarcini al denumirii de origine protejate „Pecorino Sardo”, înregistrată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1263/96 al Comisiei (2), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 215/2011 (3).

(2)

Deoarece modificarea respectivă nu este minoră în sensul articolului 53 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Comisia a publicat cererea de modificare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (4), în conformitate cu articolul 50 alineatul (2) litera (a) din regulamentul respectiv.

(3)

Deoarece Comisiei nu i s-a comunicat nicio declarație de opoziție în conformitate cu articolul 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, modificarea caietului de sarcini trebuie aprobată,

27.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 91/38

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

27.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 91/40

(1)

Regulamentul (UE) nr. 472/2013 se aplică statelor membre care, la data intrării sale în vigoare, primesc deja asistență financiară, inclusiv statelor vizate de Mecanismul european de stabilitate (MES).

(2)

Regulamentul (UE) nr. 472/2013 stabilește normele de aprobare a unui program de ajustare macroeconomică pentru statele membre care beneficiază de asistență financiară, care trebuie să fie conforme cu dispozițiile Tratatului de instituire a MES.

(3)

În urma unei cereri formulate de Cipru la 25 iunie 2012 pentru a beneficia de asistență financiară din partea MES, Consiliul a decis la 25 aprilie 2013 prin Decizia 2013/236/UE (2) ca Cipru să pună în aplicare în mod riguros un program de ajustare macroeconomică.

(4)

La 24 aprilie 2013, Consiliul guvernatorilor MES și-a dat acordul de principiu în vederea acordării unui sprijin pentru stabilitate Ciprului și a aprobat Memorandumul de înțelegere privind condițiile specifice de politică economică (denumit în continuare „memorandumul de înțelegere”), precum și semnarea acestuia de către Comisie, ca reprezentant al MES.

(5)

În conformitate cu articolul 1 alineatul (2) din Decizia de punere în aplicare 2013/463/UE (3), Comisia, în colaborare cu Banca Centrală Europeană (BCE) și, după caz, cu Fondul Monetar Internațional (FMI), a efectuat cea de a treia analiză în vederea evaluării progreselor cu privire la punerea în aplicare a măsurilor convenite, precum și a eficacității și a impactului social și economic al acestora.

(6)

În consecință, Decizia de punere în aplicare 2013/463/UE ar trebui să fie actualizată în domeniile reformei sectorului financiar, politicii fiscale și reformei structurale, în special în ceea ce privește: (i) conceperea unei strategii de comunicare de către un grup operativ comun al Băncii Centrale a Ciprului (BCC) și al Ministerului de Finanțe privind foaia de parcurs pentru relaxarea controalelor în materie de capitaluri și privind punerea în aplicare a strategiei privind sectorul bancar; (ii) raportarea în timp util a estimărilor băncilor privind impactul potențial al normelor recent introduse și al celor viitoare ale Uniunii în materie de cerințe de capital și credite neperformante privind capitalul, rentabilitatea și rata de acoperire; (iii) instituirea unui grup operativ pentru a evalua amploarea contractelor de vânzare a terenurilor înregistrate, dar pentru care nu s-au emis titluri și pentru a formula recomandări în această privință; (iv) reformarea procedurilor de insolvență destinate întreprinderilor și persoanelor fizice; (v) revizuirea Codului de procedură civilă și a normelor de procedură pentru a garanta o funcționare armonioasă și eficientă a cadrelor revizuite pentru cazurile de executare silită și de insolvență; (vi) revizuirea obiectivul primar în materie de deficit public pentru 2014 la 1,8 % din PIB; (vii) punerea în aplicare a unei prime etape a sistemului național de sănătate (NHS), după definirea și adoptarea prealabilă a unei foi de parcurs complete pentru NHS; (viii) revizuirea politicilor de stabilire a prețurilor și rambursare a produselor și serviciilor medicale, inclusiv cele legate de cheltuielile farmaceutice; (ix) instituirea unei unități responsabile cu privatizarea; (x) prezentarea unui plan de acțiune pentru abordarea lacunei evidențiate în faza 2 a evaluării inter pares efectuată de către Forumul mondial al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind transparența și schimburile de informații în scopuri fiscale; (xi) elaborarea unei strategii de creștere bazată pe avantajele concurențiale ale Ciprului pentru a ajuta autoritățile cipriote să relanseze economia. Punerea în aplicare a unor reforme cuprinzătoare și ambițioase în domeniile financiar, bugetar și structural ar trebui să asigure sustenabilitatea pe termen mediu a datoriei publice cipriote.

(7)

Pe tot parcursul punerii în aplicare de către Cipru a pachetului cuprinzător de politici, Comisia ar trebui să furnizeze consultanță suplimentară cu privire la politici, precum și asistență tehnică în domenii specifice. Un stat membru care face obiectul unui program de ajustare macroeconomică și care se confruntă cu o capacitate administrativă insuficientă trebuie să solicite asistență tehnică din partea Comisiei, care poate constitui, în acest scop, grupuri de experți.

(8)

În pregătirea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea programului de ajustare macroeconomică, autoritățile cipriote ar trebui să solicite, în conformitate cu normele și practicile naționale în vigoare, opinia partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile,

1.

Alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5)   Pentru a restabili soliditatea sectorului financiar, Cipru continuă să pună în aplicare restructurarea sectorului bancar și a sectorului organizațiilor cooperatiste de credit; continuă să consolideze supravegherea și reglementarea; întreprinde o reformă a cadrului de restructurare a datoriilor; și elimină treptat restricțiile impuse circulației capitalului în conformitate cu foaia sa de parcurs, asigurând în același timp stabilitatea financiară. Programul prevede următoarele măsuri și rezultate:

2.

Alineatul (7) se înlocuiește cu următorul text:

„(7)   În 2014, autoritățile cipriote vor pune pe deplin în aplicare măsurile permanente incluse în legea privind bugetul 2014, care se ridică la cel puțin 270 de milioane EUR. Acestea asigură, de asemenea, implementarea integrală a măsurilor de consolidare adoptate începând cu decembrie 2012.”

3.

Se introduce următorul alineat:

„(7a)   În ceea ce privește politica fiscală în perioada 2015-2016, autoritățile cipriote urmăresc un sold al bugetului general în conformitate cu traiectoria de ajustare, respectând recomandarea privind procedura de deficit excesiv (PDE).”

4.

Alineatul (8) se modifică după cum urmează:

5.

Alineatele (10)-(13) se înlocuiesc cu următorul text:

„(10)   Cipru asigură punerea în aplicare a măsurilor convenite în vederea abordării deficiențelor identificate în ceea ce privește politicile sale de favorizare a activității profesionale. Cipru adoptă măsuri rapide pentru a crea oportunități pentru tineri și a îmbunătăți perspectivele acestora de inserție profesională, în conformitate cu obiectivele Recomandării Consiliului privind înființarea unei garanții pentru tineret (4). Elaborarea, gestionarea și punerea în aplicare a măsurilor care vizează tineretul sunt integrate în mod corespunzător în sistemul mai general al politicilor de favorizare a activității profesionale și sunt coerente cu reforma sistemului de asistență socială și cu obiectivele bugetare convenite.

(11)   Cipru rămâne pregătit să adopte orice alte modificări ale legislației sectoriale specifice care sunt necesare pentru punerea în aplicare integrală a Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5). Autoritățile cipriote îmbunătățesc în continuare modul de funcționare a profesiilor reglementate. Se îmbunătățește cadrul concurențial prin optimizarea funcționării autorității competente din domeniul concurenței și prin consolidarea independenței și a competențelor autorităților naționale de reglementare.

(12)   Cipru asigură reducerea întârzierii înregistrate în emiterea titlurilor de proprietate, ia măsuri pentru accelerarea degrevării de sarcini a titlurilor de proprietate în vederea transferării acestora către cumpărătorii bunurilor imobile și stabilește termene pentru emiterea certificatelor de construcții și a titlurilor de proprietate.

(13)   Cipru modifică procedura de vânzare silită a proprietăților ipotecate și ia măsurile necesare pentru a permite organizarea de licitații private în cel mai scurt timp posibil. Ritmul procedurilor judiciare este accelerat și se elimină întârzierile înregistrate în soluționarea cauzelor pe rolul instanțelor până la încheierea programului. Cipru ia inițiative pentru a consolida competitivitatea sectorului său turistic prin punerea în aplicare a unui plan de acțiune concret care să ducă la îndeplinirea obiectivelor cuantificate identificate, printre altele, în cadrul strategiei revizuite în domeniul turismului pentru perioada 2011-2015. Cipru pune în aplicare o strategie de politică în domeniul transportului aerian care să determine adaptarea politicii externe de aviație a Ciprului, ținând cont de politica externă de aviație a UE și de acordurile de aviație ale UE, asigurând totodată suficiente legături aeriene.

6.

La alineatul (14), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

7.

Alineatul (15) se înlocuiește cu următorul text:

„(15)   Cipru prezintă Comisiei o cerere actualizată de asistență tehnică în cursul perioadei de desfășurare a programului. Cererea identifică și precizează domeniile de asistență tehnică sau serviciile de consultanță pe care autoritățile cipriote le consideră esențiale pentru punerea în aplicare a programului de ajustare macroeconomică.”

8.

Se adaugă următorul alineat:

„(16)   Atunci când elaborează o strategie de creștere cuprinzătoare și coerentă care ar permite relansarea economiei, Cipru va trebui să o integreze în cadrul său instituțional național, exercitând astfel un efect de pârghie asupra reformei administrației publice și a gestionării finanțelor publice aflate în curs, un alt angajament în ceea ce privește programul de ajustare macroeconomică a Ciprului și inițiativele relevante ale Uniunii, ținând cont de Acordul de parteneriat pentru aplicarea Fondurilor structurale și de investiții europene.”

27.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 91/43

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 („Regulamentul INN”) instituie un sistem al Uniunii pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat (INN).

(2)

Capitolul VI din Regulamentul INN definește procedura în ceea ce privește identificarea țărilor terțe necooperante, demersurile cu privire la țările identificate ca țări terțe necooperante, stabilirea unei liste a țărilor necooperante, radierea de pe lista țărilor necooperante, publicarea listei țărilor necooperante și eventualele măsuri de urgență.

(3)

În conformitate cu articolul 32 din Regulamentul INN, Comisia a notificat printr-o decizie din 15 noiembrie 2012 (2) („Decizia din 15 noiembrie 2012”) opt țări terțe referitor la faptul că ar putea fi identificate drept țări terțe pe care Comisia le consideră țări terțe necooperante.

(4)

În Decizia din 15 noiembrie 2012, Comisia a inclus informații privind elementele de fapt și considerentele esențiale care stau la baza acelei identificări.

(5)

Tot la 15 noiembrie 2012, Comisia a notificat cele opt țări terțe prin scrisori individuale cu privire la posibilitatea de a le identifica drept țări terțe necooperante.

(6)

Comisia a subliniat, în aceste scrisori, că, pentru a evita identificarea și propunerea de a fi incluse oficial pe listă ca țară terță necooperantă, astfel cum se prevede la articolele 31 și 33 din Regulamentul INN, țările terțe în cauză au fost invitate să stabilească, în strânsă colaborare cu Comisia, un plan de acțiune pentru a remedia deficiențele identificate în Decizia din 15 noiembrie 2012.

(7)

În consecință, Comisia a invitat cele opt țări terțe în cauză: (i) să ia toate măsurile necesare pentru a pune în aplicare acțiunile cuprinse în planurile de acțiune sugerate de Comisie; (ii) să evalueze punerea în aplicare a acțiunilor cuprinse în planurile de acțiune sugerate de Comisie; și (iii) să trimită Comisiei, o dată la șase luni, rapoarte detaliate prin care evaluează punerea în aplicare a fiecărei acțiuni în ceea ce privește, printre altele, eficacitatea acestora la nivel individual și/sau global în asigurarea unui sistem de control în domeniul pescuitului care să fie conform legislației.

(8)

Cele opt țări terțe în cauză au avut posibilitatea de a răspunde în scris cu privire la aspecte indicate în mod explicit în Decizia din 15 noiembrie 2012, precum și cu privire la alte informații relevante, permițându-le să prezinte probe care să infirme sau să completeze afirmațiile cuprinse în Decizia din 15 noiembrie 2012 sau să adopte, după caz, un plan de acțiune pentru a îmbunătăți situația și măsuri care să o remedieze. Celor opt țări li s-a asigurat dreptul de a solicita sau de a furniza informații suplimentare.

(9)

La 15 noiembrie 2012, Comisia a inițiat un proces de dialog cu cele opt țări terțe și a subliniat că consideră perioada de șase luni ca fiind, în principiu, suficientă pentru a se ajunge la un acord cu privire la această chestiune.

(10)

Comisia a continuat să caute și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare. Observațiile orale și în scris, prezentate de către cele opt țări ca urmare a Deciziei din 15 noiembrie 2012, au fost examinate și luate în considerare. Cele opt țări au fost informate permanent verbal sau în scris cu privire la deliberările Comisiei.

(11)

Printr-o decizie de punere în aplicare din 26 noiembrie 2013 (3) („Decizia de punere în aplicare din 26 noiembrie 2013”) Comisia a identificat Belize, Regatul Cambodgia și Republica Guineea ca țări terțe necooperante în ceea ce privește combaterea activităților de pescuit INN. În conformitate cu Regulamentul INN, Comisia a prezentat motivele pentru care consideră că aceste trei țări nu își respectă obligațiile care le revin în temeiul dreptului internațional în calitate de state de pavilion, state portuare, state costiere sau state comerciale de a lua măsuri, preveni, descuraja și elimina activitățile de pescuit INN.

(12)

O decizie de punere în aplicare a Consiliului prin care Belize, Regatul Cambodgia și Republica Guineea sunt trecute pe lista țărilor terțe necooperante în ceea ce privește combaterea activităților de pescuit INN ar trebui, prin urmare, luată în contextul punerii în aplicare a Regulamentului INN ca rezultat al procedurilor de anchetă și dialog care s-au desfășurat în conformitate cu cerințele de fond și de procedură prevăzute în Regulamentul INN. Aceste proceduri de anchetă și dialog, inclusiv corespondența derulată și reuniunile care au avut loc, precum și Decizia din 15 noiembrie 2012 și Decizia de punere în aplicare din 26 noiembrie 2013 stau la baza prezentei decizii și motivele pe care se întemeiază sunt aceleași. Prezenta decizie, care include Belize, Regatul Cambodgia și Republica Guineea pe lista de țări terțe necooperante în ceea ce privește combaterea activităților de pescuit INN, ar trebui să implice consecințele menționate la articolul 38 din Regulamentul INN.

(13)

În conformitate cu articolul 34 alineatul (1) din Regulamentul INN, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, elimină țara terță de pe lista de țări terțe necooperante dacă țara terță în cauză demonstrează că situația care a justificat includerea sa pe listă a fost remediată. Decizia de eliminare ia în considerare și dacă țările terțe în cauză identificate au adoptat măsuri concrete care permit să se obțină o îmbunătățire durabilă a respectivei situații.

(14)

La 15 noiembrie 2012, Comisia a notificat Belize, în temeiul articolului 32 din Regulamentul INN, că are în vedere posibilitatea de a identifica Belize ca țară terță necooperantă și a invitat Belize să stabilească, în strânsă cooperare cu serviciile sale, un plan de acțiune pentru a remedia deficiențele identificate în Decizia din 15 noiembrie 2012. În perioada cuprinsă între decembrie 2012 și august 2013, Belize a prezentat observații în scris prin care și-a exprimat punctele de vedere și s-a întâlnit cu Comisia pentru a discuta puncte care țin de acest subiect. Comisia a furnizat informații relevante în scris către Belize. Comisia a continuat să caute și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare. Observațiile orale și scrise prezentate de către Belize ca urmare a Deciziei din 15 noiembrie 2012 au fost examinate și luate în considerare, în timp ce Belize a fost informat verbal sau în scris cu privire la deliberările Comisiei. Comisia a considerat că domeniile de interes și lacunele, astfel cum sunt descrise în Decizia din 15 noiembrie 2012, nu au fost abordate în mod satisfăcător de Belize. În plus, Comisia a concluzionat că nici măsurile propuse într-un plan de acțiune prezentat de Belize nu au fost puse în aplicare integral.

(15)

În Decizia din 15 noiembrie 2012, Comisia a analizat obligațiile Belize și a evaluat conformitatea acesteia cu obligațiile sale internaționale în calitatea sa de stat de pavilion, stat portuar, stat costier sau stat comercial. În scopul respectivei reexaminări, Comisia a ținut seama de parametrii enumerați la articolul 31 alineatele (4)-(7) din Regulamentul INN. Comisia a analizat îndeplinirea de către Belize a obligațiilor sale internaționale în conformitate cu concluziile stabilite în Decizia din 15 noiembrie 2012, luând în considerare informațiile relevante furnizate în această privință de Belize, planul de acțiune sugerat, precum și măsurile luate pentru remedierea situației.

(16)

Principalele deficiențe identificate de Comisie în planul de acțiune sugerat au fost cu privire la mai multe deficiențe în ceea ce privește punerea în aplicare a obligațiilor prevăzute de dreptul internațional, legate mai ales de neadoptarea unui cadru legal adecvat, de lipsa unei monitorizări adecvate și eficiente, de lipsa unui sistem de control și inspecție, de lipsa unui sistem de sancționare disuasivă, precum și de lipsa unei puneri în aplicare adecvate a regimului de certificare a capturii. Alte deficiențe identificate sunt legate, în mod mai general, de respectarea obligațiilor internaționale, inclusiv cele prevăzute de recomandările și rezoluțiile organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului (ORGP) și a condițiilor de înmatriculare a navelor în conformitate cu dreptul internațional. S-a identificat, de asemenea, lipsa de conformitate cu recomandările și rezoluțiile organismelor relevante, cum ar fi Planul internațional de acțiune împotriva pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat al Organizației Națiunilor Unite (IPOA-UN). Cu toate acestea, lipsa de conformare la recomandările și rezoluțiile fără caracter obligatoriu a fost luată în considerare numai ca probe suplimentare și nu a stat la baza identificării.

(17)

În Decizia de punere în aplicare din 26 noiembrie 2013, Comisia a identificat Belize ca țară terță necooperantă în temeiul Regulamentului INN.

(18)

În ceea ce privește posibilele constrângeri din Belize în calitate de țară în curs de dezvoltare, este de remarcat faptul că statutul specific și performanța generală a Belize cu privire la pescuit nu sunt afectate de nivelul său general de dezvoltare.

(19)

Având în vedere Decizia din 15 noiembrie 2012 și Decizia de punere în aplicare din 26 noiembrie 2013, precum și procesul de dialog întreținut de Comisie cu Belize și rezultatul său, se poate concluziona că acțiunile întreprinse de Belize în ceea ce privește sarcinile care îi revin în calitate de stat de pavilion sunt insuficiente pentru a se conforma articolelor 91, 94, 117 și 118 din Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării (UNCLOS), articolelor 18, 19 și 20 din Acordul Organizației Națiunilor Unite privind stocurile de pește (UNSFA) și articolului II alineatul (8) din Acordul de conformitate al FAO.

(20)

Prin urmare, Belize nu a reușit să își îndeplinească obligațiile, care îi revin în calitate de stat de pavilion în temeiul dreptului internațional, de a lua măsuri, de a preveni, de a descuraja și de a elimina pescuitul INN și ar trebui inclusă pe lista Uniunii a țărilor terțe necooperante.

(21)

La 15 noiembrie 2012, Comisia a înștiințat Regatul Cambodgia (Cambodgia), în temeiul articolului 32 din Regulamentul INN, că are în vedere posibilitatea de a identifica Cambodgia ca țară terță necooperantă și a invitat Cambodgia să stabilească, în strânsă cooperare cu serviciile sale, un plan de acțiune pentru a remedia deficiențele identificate în Decizia din 15 noiembrie 2012. În perioada cuprinsă între decembrie 2012 și iunie 2013, Cambodgia a prezentat observații în scris prin care și-a exprimat punctele de vedere și s-a întâlnit cu Comisia pentru a discuta acest subiect. Comisia a furnizat informații relevante în scris Cambodgiei. Comisia a continuat să caute și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare. Observațiile orale și scrise prezentate de către Cambodgia ca urmare a Deciziei din 15 noiembrie 2012 au fost examinate și luate în considerare, în timp ce Cambodgia a fost informată verbal sau în scris cu privire la deliberările Comisiei. Comisia a considerat că domeniile de interes și lacunele, astfel cum sunt descrise în Decizia din 15 noiembrie 2012, nu au fost abordate în mod satisfăcător de Cambodgia. În plus, Comisia a concluzionat că nici măsurile propuse într-un plan de acțiune prezentat de Cambogia nu au fost puse în aplicare integral.

(22)

În Decizia din 15 noiembrie 2012, Comisia a analizat obligațiile Cambodgiei și a evaluat conformitatea acesteia cu obligațiile sale internaționale în calitatea sa de stat de pavilion, stat portuar, stat costier sau stat comercial. În scopul respectivei reexaminări, Comisia a ținut seama de parametrii enumerați la articolul 31 alineatele (4)-(7) din Regulamentul INN. Comisia a analizat îndeplinirea de către Cambodgia a obligațiilor sale internaționale, în conformitate cu concluziile stabilite în Decizia din 15 noiembrie 2012, luând în considerare planul de acțiune sugerat, astfel cum a fost redactat ulterior pe baza informațiilor relevante furnizate de Cambodgia.

(23)

Principalele deficiențe identificate de Comisie în planul de acțiune sugerat au fost cu privire la deficiențele în ceea ce privește punerea în aplicare a obligațiilor prevăzute de dreptul internațional, legate mai ales de neadoptarea unui cadru legal adecvat, de lipsa unei monitorizări adecvate și eficiente, de lipsa unui sistem de control și inspecție, de lipsa unui sistem de sancționare disuasivă. Alte deficiențe identificate sunt legate, în mod mai general, de respectarea obligațiilor internaționale și a condițiilor de înmatriculare a navelor în conformitate cu dreptul internațional. S-a identificat, de asemenea, lipsa de conformitate cu recomandările și rezoluțiile organismelor relevante, cum ar fi IPOA-UN. Cu toate acestea, lipsa de conformare la recomandările și rezoluțiile fără caracter obligatoriu a fost luată în considerare numai ca probe suplimentare și nu a stat la baza identificării.

(24)

În Decizia de punere în aplicare din 26 noiembrie 2013, Comisia a identificat Cambodgia ca țară terță necooperantă în temeiul Regulamentului INN.

(25)

În ceea ce privește posibilele constrângeri din Cambodgia în calitate de țară în curs de dezvoltare, este de remarcat faptul că statutul specific și performanța generală a Cambodgiei cu privire la pescuit nu sunt afectate de nivelul său general de dezvoltare.

(26)

Acțiunile întreprinse de Cambodgia în ceea ce privește sarcinile care îi revin în calitate de stat de pavilion sunt insuficiente pentru a se conforma articolelor 91 și 94 din UNCLOS. Se reamintește faptul că nu este relevant dacă Cambodgia a ratificat UNCLOS, deoarece dispozițiile UNCLOS privind navigarea în marea liberă (articolele 86-115 din UNCLOS) au fost recunoscute ca reprezentând dreptul internațional cutumiar. Mai mult decât atât, aceste dispoziții codifică normele preexistente dreptului internațional cutumiar și preiau aproape textual formulările din Convenția privind marea liberă și Convenția privind apele maritime teritoriale și zona contiguă; Cambodgia a aderat și a ratificat ambele convenții.

(27)

Având în vedere Decizia din 15 noiembrie 2012 și Decizia de punere în aplicare din 26 noiembrie 2013, precum și procesul de dialog întreținut de Comisie cu Cambodgia și rezultatul său, se poate concluziona că acțiunile întreprinse de Cambodgia, în ceea ce privește sarcinile care îi revin în calitate de stat de pavilion, sunt insuficiente pentru a se conforma articolelor 91 și 94 din UNCLOS.

(28)

Prin urmare, Cambodgia nu a reușit să își îndeplinească obligațiile, care îi revin în calitate de stat de pavilion în temeiul dreptului internațional, de a lua măsuri, de a preveni, de a descuraja și de a elimina pescuitul INN și ar trebui inclusă pe lista Uniunii a țărilor terțe necooperante.

(29)

La 15 noiembrie 2012, Comisia a înștiințat Republica Guineea (Guineea), în temeiul articolului 32 din Regulamentul INN, că are în vedere posibilitatea de a identifica Guineea ca țară terță necooperantă și a invitat Guineea să stabilească, în strânsă cooperare cu serviciile sale, un plan de acțiune pentru a remedia deficiențele identificate în Decizia din 15 noiembrie 2012. În perioada cuprinsă între decembrie 2012 și iulie 2013, Guineea a prezentat observații în scris prin care și-a exprimat punctele de vedere și s-a întâlnit cu Comisia pentru a discuta acest subiect. Comisia a furnizat informații relevante în scris Guineei. Comisia a continuat să caute și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare. Observațiile orale și scrise prezentate de către Guineea ca urmare a Deciziei din 15 noiembrie 2012 au fost examinate și luate în considerare, în timp ce Guineea a fost informată verbal sau în scris cu privire la deliberările Comisiei. Comisia a considerat că domeniile de interes și lacunele, astfel cum sunt descrise în Decizia din 15 noiembrie 2012, nu au fost abordate în mod satisfăcător de Guineea. În plus, Comisia a concluzionat că nici măsurile propuse într-un plan de acțiune prezentat de Guineea nu au fost puse în aplicare integral.

(30)

În Decizia din 15 noiembrie 2012, Comisia a analizat obligațiile Guineei și a evaluat conformitatea acesteia cu obligațiile sale internaționale în calitatea sa de stat de pavilion, stat portuar, stat costier sau stat comercial. În scopul respectivei reexaminări, Comisia a ținut seama de parametrii enumerați la articolul 31 alineatele (4)-(7) din Regulamentul INN. Comisia a analizat îndeplinirea de către Guineea a obligațiilor sale internaționale, în conformitate cu concluziile stabilite în Decizia din 15 noiembrie 2012, luând în considerare informațiile relevante furnizate în această privință de Guineea, planul de acțiune sugerat, precum și măsurile luate pentru remedierea situației.

(31)

Principalele deficiențe identificate de Comisie în planul de acțiune sugerat au fost cu privire la reformele care încă nu s-au făcut pentru a asigura o monitorizare suficient de adecvată și eficientă a flotei sale de pescuit, o punere în aplicare eficientă a legislației naționale și a reglementărilor privind pescuitul, aplicarea eficientă a normelor prin urmărirea și sancționarea activităților de pescuit INN constatate, consolidarea mijloacelor de inspecție și supraveghere, sistemul de sancționare disuasivă, politica în domeniul pescuitului în concordanță cu capacitatea administrativă în materie de control și supraveghere. Alte deficiențe identificate sunt legate, în mod mai general, de respectarea obligațiilor internaționale, inclusiv cele prevăzute de ORGP, și a condițiilor de înmatriculare a navelor în conformitate cu dreptul internațional. S-a identificat, de asemenea, lipsa de conformitate cu recomandările și rezoluțiile organismelor relevante, cum ar fi IPOA-UN. Cu toate acestea, lipsa conformității cu recomandările și rezoluțiile fără caracter obligatoriu a fost luată în considerare numai ca probă suplimentară și nu a stat la baza identificării.

(32)

În Decizia de punere în aplicare din 26 noiembrie 2013, Comisia a identificat Guineea ca țară necooperantă în temeiul Regulamentului INN.

(33)

În ceea ce privește posibilele constrângeri din Guineea în calitate de țară în curs de dezvoltare, este de remarcat faptul că statutul specific de dezvoltare al Guineei poate fi afectat de nivelul său de dezvoltare. Cu toate acestea, ținând cont de natura deficiențelor constatate în Guineea, asistența acordată de Uniune și de statele membre și acțiunile întreprinse pentru a remedia situația, nivelul de dezvoltare al țării respective nu poate explica performanța globală a Guineei ca stat de pavilion sau costier cu privire la pescuit și insuficiența acțiunilor sale pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului INN.

(34)

Având în vedere Decizia din 15 noiembrie 2012 și Decizia de punere în aplicare din 26 noiembrie 2013, precum și procesul de dialog întreținut de Comisie cu Guineea și rezultatul său, se poate concluziona că acțiunile întreprinse de Guineea, în ceea ce privește sarcinile care îi revin în calitate de stat de pavilion și costier, sunt insuficiente pentru a se conforma articolelor 61, 62, 94, 117 și 118 din UNCLOS și articolelor 18, 19 și 20 din UNFSA.

(35)

Prin urmare, Guineea nu a reușit să își îndeplinească obligațiile, care îi revin în calitate de stat de pavilion și costier în temeiul dreptului internațional, de a lua măsuri, de a preveni, de a descuraja și de a elimina pescuitul INN și ar trebui inclusă pe lista Uniunii a țărilor terțe necooperante.

(36)

Având în vedere concluziile formulate mai sus în ceea ce privește Belize, Cambodgia și Guineea, aceste țări ar trebui să fie incluse pe o listă a țărilor terțe necooperante care urmează să fie stabilită în temeiul articolului 33 din Regulamentul INN.

(37)

Acțiunile în legătură cu Belize, Cambodgia și Guineea, sub forma unor măsuri care ar trebui să se aplice, sunt enumerate la articolul 38 din Regulamentul INN. Interzicerea importului se referă la toate stocurile și speciile, astfel cum sunt definite la articolul 2 alineatul (8) din Regulamentul INN, întrucât identificarea nu este justificată de lipsa de măsuri adecvate adoptate în legătură cu activitățile de pescuit INN care afectează un anumit stoc sau anumite specii. În conformitate cu definiția de la articolul 2 alineatul (11) din Regulamentul INN, termenul de „import” înseamnă introducerea produselor pescărești pe teritoriul Uniunii, inclusiv în scopul transbordării în porturile de pe teritoriul acesteia.

(38)

Se remarcă faptul că pescuitul INN, printre altele, epuizează stocurile de pește, distruge habitatele marine, subminează conservarea și utilizarea durabilă a resurselor marine, denaturează concurența, pune în pericol securitatea alimentară, pune pescarii corecți într-un dezavantaj neloial și fragilizează comunitățile costiere. Având în vedere amploarea problemelor legate de pescuitul INN, este necesar ca Uniunea să pună rapid în aplicare acțiunile cu privire la Belize, Cambodgia și Guineea ca țări necooperante. Având în vedere considerentele de mai sus, prezenta decizie ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(39)

Dacă Belize, Cambodgia sau Guineea demonstrează că situația care a justificat includerea sa pe listă a fost remediată, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, elimină țara respectivă de pe lista de țări terțe necooperante în conformitate cu articolul 34 alineatul (1) din Regulamentul INN. Orice decizie de eliminare ia în considerare dacă Belize, Cambodgia sau Guineea a adoptat măsuri concrete care să permită obținerea unei îmbunătățiri durabile a respectivei situații,

27.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 91/48

(1)

La 13 septembrie 2010, Consiliul a adoptat Decizia 2010/570/UE, Euratom de numire a membrilor în cadrul Comitetului Economic și Social European pentru perioada 21 septembrie 2010-20 septembrie 2015 (1).

(2)

Un loc de membru în cadrul Comitetului Economic și Social European a devenit vacant ca urmare a încheierii mandatului doamnei Rikke EDSJÖ,