(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 2603/2000 (2), Consiliul a impus măsuri compensatorii la importurile de polietilentereftalat („PET”) originare din India. În urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, măsurile respective au fost menținute prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 461/2013 al Consiliului (3).

(2)

Prin Regulamentul (CE) nr. 2604/2000 (4), Consiliul a impus măsuri antidumping la importurile de PET originare din India. În urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, măsurile respective au fost menținute prin Regulamentul (CE) nr. 192/2007 al Consiliului (5). La 24 februarie 2012, Comisia a inițiat o nouă reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. Prin Decizia de punere în aplicare 2013/226/UE (6), Consiliul a respins propunerea Comisiei de regulament de punere în aplicare al Consiliului privind menținerea taxei antidumping la importurile de PET originare, printre altele, din India și, prin urmare, măsurile antidumping au expirat.

(3)

În 2000, prin Decizia 2000/745/CE (7), Comisia a acceptat angajamentele de preț, oferite, printre altele, de societățile indiene Pearl Engineering Polymers Limited („Pearl”) și Reliance Industries Limited („Reliance”), în cadrul procedurilor antidumping și antisubvenție. În 2005, prin Decizia 2005/697/CE (8), Comisia a acceptat un angajament din partea societății indiene South Asean Petrochem Limited care, în urma unei fuziuni, și-a schimbat denumirea în Dhunseri Petrochem & Tea Limited („Dhunseri”) (9).

(4)

Prin Decizia de punere în aplicare 2014/109/UE (10), Comisia a retras acceptarea angajamentelor oferite de trei societăți indiene: Dhunseri, Reliance și Pearl. Prin urmare, articolul 1 alineatul (4) și articolul 2 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 461/2013, precum și anexa la regulamentul respectiv ar trebui să fie abrogate. Prin urmare, taxele compensatorii definitive instituite prin articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 461/2013 ar trebui să se aplice importurilor de PET fabricat de societățile Dhunseri, Reliance și Pearl (cod adițional TARIC A585 pentru Dhunseri, cod adițional TARIC A181 pentru Reliance și cod adițional TARIC A182 pentru Pearl),

(1)

În urma unei anchete antidumping (denumită în continuare „ancheta inițială”), Consiliul a impus, prin Regulamentul (CE) nr. 221/2008 (2), o taxă antidumping definitivă de 17,1 % asupra importurilor de dioxizi electrolitici de mangan (adică dioxizi de mangan produși printr-un proces electrolitic) netratați termic după procesul electrolitic, încadrați în prezent la codul NC ex 2820 10 00 originari din Republica Africa de Sud (denumită în continuare „Africa de Sud”) (denumite în continuare „măsurile antidumping în vigoare”).

(2)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (3) a măsurilor antidumping în vigoare, Comisia a primit, la 11 decembrie 2012, o cerere de deschidere a unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor respective, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Cererea a fost depusă de către societățile comerciale Cegasa Internacional SA și Tosoh Hellas A.I.C. (denumite în continuare „solicitanții”), singurii doi producători din Uniune de DEM.

(3)

Cererea s-a bazat pe motivul că expirarea măsurilor antidumping în vigoare ar putea conduce la continuarea dumpingului și a prejudiciului cauzat industriei Uniunii.

(4)

Stabilind, după consultarea Comitetului consultativ, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a anunțat, la 12 martie 2013, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (4), deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(5)

Ancheta privind probabilitatea reapariției dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2012 și 31 decembrie 2012 („perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității continuării sau repetării prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2009 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare („perioada examinată”).

(6)

Comisia a informat în mod oficial solicitanții, producătorul-exportator din Africa de Sud, importatorii, utilizatorii din Uniune cunoscuți ca fiind vizați și asociațiile acestora, precum și reprezentanții țării exportatoare în cauză cu privire la deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor.

(7)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile în scris și de a solicita o audiere în termenul menționat în avizul de deschidere. Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat aceasta și care au demonstrat că există motive speciale care să justifice audierea.

(8)

Având în vedere numărul limitat de părți interesate care s-au făcut cunoscute, eșantionarea părților interesate nu a fost necesară.

(9)

S-au primit răspunsuri la chestionar de la producătorul-exportator din Africa de Sud, de la cei doi producători din Uniune și de la doi utilizatori aparținând aceluiași grup de societăți afiliate.

(10)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina, pe de o parte, probabilitatea reapariției dumpingului și a prejudiciului subsecvent și, pe de altă parte, interesul Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

(11)

La 29 octombrie 2013, Comisia a comunicat tuturor părților interesate faptele și considerentele esențiale pe baza cărora intenționa să propună menținerea măsurilor antidumping în vigoare. Din nou, părțile au avut posibilitatea de a prezenta observații, și celor care au solicitat acest lucru li s-a acordat o audiere în prezența consilierului-auditor. Observațiile prezentate de părțile interesate au fost luate în considerare de Comisie și au răspuns la aspectele prezentate în continuare.

(12)

Produsul în cauză care face obiectul prezentei reexaminări este același cu cel definit în Regulamentul (CE) nr. 221/2008, și anume dioxizii electrolitici de mangan (adică dioxizi de mangan produși printr-un proces electrolitic) netratați termic după procesul electrolitic (denumiți în continuare „produsul care face obiectul reexaminării” sau „DEM”), originari din Republica Africa de Sud, care se încadrează în prezent la codul NC ex 2820 10 00 . Acesta include două tipuri principale, DEM de tip carbon-zinc și DEM de tip alcalin.

(13)

Ancheta de reexaminare a confirmat faptul că, la fel ca în ancheta inițială, produsul examinat importat pe piața Uniunii și produsele fabricate și vândute de producătorul-exportator pe piața sa internă, precum și cele fabricate și vândute în Uniune de către industria din Uniune („produsul similar”), au aceleași caracteristici fizice și chimice de bază și aceleași utilizări. În consecință, aceste produse sunt considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(14)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă expirarea măsurilor existente ar putea duce la o reapariție a dumpingului.

(15)

Importurile în Uniune din Africa de Sud au scăzut la aproape zero după instituirea măsurilor, existând numai o cantitate foarte mică exportată în 2010, în 2011 și în cursul PAR. Pentru a evalua dacă singurul producător-exportator cunoscut Delta EMD (Pty) Ltd. („Delta”) a exportat către Uniune la prețuri de dumping în cursul perioadei de anchetă, Comisia a trimis un chestionar către Delta. Aceasta a primit un răspuns care includea date privind vânzările pe piața internă și exporturile către Uniune și către alte destinații. Răspunsul oferit a fost verificat conform explicațiilor de mai jos.

(16)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, vânzările înregistrate de Delta pe piața internă au fost examinate mai întâi pentru fiecare producător care a cooperat pentru a stabili dacă volumul total al vânzărilor de produs similar către clienți independenți a fost reprezentativ în comparație cu volumul său total al vânzărilor la export către Uniune, adică dacă volumul total al acestor vânzări reprezenta cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export ale produsului în cauză către Uniune.

(17)

Deși vânzările pe piața internă ale produsului care face obiectul reexaminării au fost reprezentative, nu au existat vânzări în cadrul operațiunilor comerciale normale, deoarece vânzările realizate de Delta pe piața internă au fost neprofitabile. Prin urmare, valoarea normală a fost construită în temeiul articolului 2 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(18)

Calculul s-a făcut pe baza costului real al producției de DEM, la care s-a adăugat o sumă rezonabilă pentru profit și pentru costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale (VAG) și pentru profit în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(19)

VAG s-au calculat în temeiul articolului 2 alineatul (6) litera (c) din regulamentul de bază, deoarece vânzările societății Delta nu s-au efectuat în cadrul operațiunilor comerciale normale și deoarece nici litera (a), nici litera (b) de la articolul 2 alineatul (6) din respectivul regulament nu au fost aplicabile, dat fiind faptul că nu mai există alți exportatori sau producători care fac obiectul anchetei, iar Delta nu are nicio altă vânzare de produse din aceeași categorie generală. În consecință s-a considerat a fi o metodă rezonabilă utilizarea VAG din ancheta inițială, care au oferit un procent aproape identic cu VAG reale.

(20)

După comunicarea informațiilor, Delta a solicitat Comisiei să calculeze valoarea normală construită prin exprimarea VAG calculate mai sus ca procent din costul de producție și nu ca procent din cifra de afaceri. Având în vedere faptul că toate vânzările de pe piața internă s-au realizat fără profit, utilizarea cifrei de afaceri ar duce la costuri VAG supradimensionate. Comisia a acceptat cererea societății Delta și la calcularea valorii normale, Comisia a adăugat VAG ca procent din costul de producție per kg rezultat din această anchetă de reexaminare.

(21)

De asemenea, profitul s-a calculat folosind aceeași metodologie ca în ancheta inițială, și anume pe baza ratelor dobânzii împrumuturilor comerciale pe termen lung în Africa de Sud în cursul PAR în temeiul articolul 2 alineatul (6) litera (c) din regulamentul de bază. Delta nu vinde alte produse pe piața internă și nu sunt cunoscuți alți producători de DEM sau alți producători de produse din aceeași categorie generală din Africa de Sud de la care ar putea fi luate date privind profitul.

(22)

După comunicarea informațiilor, industria din Uniune a solicitat Comisiei să folosească exporturile către Statele Unite pentru a determina valoarea normală, deoarece acestea îndeplinesc funcția de vânzări pe piața internă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(23)

Această solicitare a fost respinsă deoarece valoarea normală a fost construită în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, folosind aceeași metodologie ca și în cadrul anchetei inițiale și, prin urmare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (9) din regulamentul respectiv.

(24)

Cantitatea foarte redusă de DEM exportat către Uniune în cursul PAR a fost vândută direct către un importator independent din Uniune. În conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, prețul de export a fost stabilit ca prețul plătit de importator către Delta.

(25)

S-a realizat o comparație între prețul de export și valoarea normală construită prin luarea în considerare a ajustărilor susținute și verificate în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, și anume costurile de transport, de asigurare, costurile de credit și taxele de manipulare în ceea ce privește exportul. Valoarea normală a fost calculată pe baza prețului franco fabrică prin eliminarea tarifelor pentru transport, precum și a costurilor de credit. Cheltuielile de ambalare și de asistență tehnică nu au fost eliminate, deoarece erau deja incluse în costul de producție și, prin urmare, sunt incluse atât în prețul de export, cât și valoarea normală construită.

(26)

S-a constatat că DEM vândut de către Delta în Uniune în cursul PAR nu a făcut obiectul unui dumping. Cu toate acestea, cantitatea implicată a fost extrem de redusă și, prin urmare, această constatare nu ar putea fi pe deplin utilizată pentru a stabili probabilitatea reapariției dumpingului în cazul expirării măsurilor.

(27)

Deoarece nu au putut fi trase concluzii din vânzările către Uniune în cursul PAR, Comisia a verificat dacă există elemente de probă referitoare la probabilitatea de reapariție a dumpingului în cazul în care măsurile ar expira. În acest sens, au fost analizate următoarele elemente: prețul de export din Africa de Sud către alte destinații, capacitatea de producție și capacitatea disponibilă din Africa de Sud și atractivitatea pieței din Uniune și a altor piețe din țări terțe.

(28)

Delta produce atât DEM de tip carbon-zinc, cât și DEM de tip alcalin și, dat fiind că există o piață în Uniune pentru DEM de tip alcalin și, de asemenea, (într-o măsură mai mică) pentru DEM de tip carbon-zinc, Comisia a examinat prețul de export pentru ambele forme către țări terțe pe durata PAR. Aceste vânzări au fost comparate cu valoarea normală construită, astfel cum s-a calculat mai sus, ținând seama de diferențele care afectează comparabilitatea prețurilor.

(29)

Vânzările de DEM de tip alcalin către SUA, cea mai importantă piață de export a societății Delta, au reprezentat aproximativ două treimi din totalul exporturilor societății Delta în cursul PAR și nu au făcut obiectul unui dumping. Cu toate acestea, vânzările de DEM de tip alcalin către alte destinații (cum ar fi Thailanda, Coreea, China și Brazilia), constând în cantități mai mici, s-au dovedit a fi exportate la prețuri de dumping, cu marje cuprinse între 2 % și 21 %. În plus, în ceea ce privește vânzările la export de DEM de tip carbon-zinc către alte destinații, în principal vândute la prețuri și cantități mici, marjele de dumping au fost mai mari, între 13 % și 66 %.

(30)

În urma comunicării informațiilor, industria din Uniune a afirmat că vânzările efectuate către SUA în cursul PAR nu ar trebui să fie avute în vedere de Comisie, deoarece prețurile pe acea piață nu reprezentau un punct orientativ adecvat în ceea ce privește nivelul vânzărilor către piața din Uniune în cazul în care măsurile ar expira.

(31)

Pe de altă parte, după comunicarea informațiilor, Delta a solicitat Comisiei să acorde o atenție deosebită vânzărilor efectuate către SUA, care reprezintă marea majoritate a exporturilor sale de tip alcalin, susținând că aceasta este cea mai comparabilă piață cu cea din Uniune.

(32)

Comisia a analizat toate vânzările la export către toate destinațiile, a calculat o medie ponderată a prețului de export pentru exporturile efectuate de Delta către toate celelalte destinații din afara UE, dar a examinat, de asemenea, foarte detaliat și prețurile de export către fiecare dintre țările terțe. În ceea ce privește probabilitatea de reapariție a dumpingului, toate vânzările la export pentru toate destinațiile au fost considerate relevante, în special având în vedere diferențele semnificative de preț constatate pe diverse piețe de export.

(33)

Piața din SUA are propriile caracteristici specifice, permițând ca Delta să perceapă prețuri semnificativ mai mari decât în altă parte. În SUA, cererea depășește în mod semnificativ oferta internă. De asemenea, există obstacole considerabile la intrarea pe piață pentru un mare număr de concurenți potențiali, deoarece se aplică taxe antidumping ridicate împotriva importurilor din China și Australia.

(34)

În aceste circumstanțe, nu există niciun motiv pentru care Comisia ar trebui să își bazeze constatările numai pe prețul mediu de export sau să examineze numai vânzările la export către o țară în loc să analizeze toate vânzările la export către toate destinațiile.

(35)

Comportamentul în materie de prețuri al societății Delta către alte piețe de export decât Uniunea arată că, deși exporturile sale către cea mai importantă piață a sa (SUA) nu au fost vândute la prețuri de dumping, vânzările către alte destinații au făcut obiectul unui dumping. Mai mulți indicatori, astfel cum se precizează în continuare, sunt, prin urmare, necesari pentru a evalua probabilitatea reapariției dumpingului în cazul expirării măsurilor.

(36)

Delta deține capacitate de producție neutilizată pentru DEM care i-ar putea permite să își reia exporturile către Uniune în cantități semnificative dacă măsurile expiră. Delta a estimat, iar Comisia a confirmat, că această capacitate neutilizată reprezenta un volum cuprins între 4 000 și 6 000 de tone metrice pe an. Calculul ia în considerare penuria de energie electrică frecventă în Africa de Sud și volumul de deșeuri. Ținând cont de unele dificultăți în menținerea nivelurilor de calitate cu o instalație controlată manual, Comisia estimează, într-un mod prudent, că între 2 000 și 3 000 de tone metrice pe an ar fi DEM de tip alcalin, iar restul ar fi DEM de tip carbon-zinc. Cu toate acestea, ambele tipuri ar fi adecvate pentru piața Uniunii. În timp ce o parte din cantitatea de DEM de tip carbon-zinc ar putea fi absorbită de alte piețe din țări terțe, nu există niciun indiciu conform căruia piețele din țările terțe sau piața internă ar putea absorbi importanta capacitate de producție neutilizată de DEM de tip alcalin.

(37)

Delta a declarat în cursul verificării că este de mult timp un furnizor de „suplimentare” pentru clienții lor pe piața americană, completând lipsurile în cazul în care producătorii naționali nu pot produce suficient. Exporturile realizate de Delta către SUA au fost stabile de-a lungul ultimilor patru ani, ceea ce sugerează că nu exista nicio posibilitate ca Delta să își crească vânzările către SUA. Dacă ar fi fost posibil să își crească exporturile către SUA, Delta ar fi făcut deja acest lucru pentru a beneficia de prețurile mai ridicate care predomină pe piața Statelor Unite, precum și de economiile de scară mai mari, care rezultă din producerea unor cantități mai mari.

(38)

Vânzările realizate de Delta pe piața asiatică s-au axat mai degrabă pe DEM de tip carbon-zinc. Vânzările realizate de Delta în Asia reprezintă 50 % din totalul vânzărilor societății Delta de DEM de tip carbon-zinc. China are producători interni de DEM, iar exporturile realizate de Delta către China în timpul PA au rămas limitate la cantități foarte mici de DEM de tip alcalin. Întrucât, în prezent, exporturile de DEM către Japonia sunt supuse măsurilor antidumping și întrucât Japonia are producători interni de DEM, este puțin probabil ca această piață să absoarbă capacitatea neutilizată a societății Delta. Prin urmare, este puțin probabil că piața asiatică ar putea absorbi DEM de tip alcalin provenit din capacitățile neutilizate ale societății Delta.

(39)

În urma comunicării informațiilor, industria din Uniune a afirmat că capacitățile neutilizate ale societății Delta sunt mult mai mari decât cele menționate mai sus și a indicat mai mulți factori în acest sens. De asemenea, industria din Uniune a afirmat că toate capacitățile neutilizate ale societății Delta ar putea fi folosite pentru a produce DEM de tip alcalin de o calitate care să fie vândută pe piața Uniunii la prețuri de dumping.

(40)

Industria din Uniune a afirmat, de asemenea, că exporturile societății Delta către SUA vor scădea cel mai probabil în viitorul apropiat, deoarece un producător american a anunțat deja creșterea capacității sale de producție, dar și din motivul probabilei scăderi a cererii pentru DEM în SUA în urma ieșirii anunțate de pe piață a unui utilizator de DEM. În plus, industria din Uniune a afirmat că vânzările din Africa de Sud către SUA după sfârșitul perioadei de anchetă începuseră deja să scadă. Acest lucru ar însemna că este posibil ca Delta să dispună de cantități suplimentare de DEM de tip alcalin care, cel mai probabil, ar fi direcționate către piața Uniunii în cazul în care măsurile ar expira.

(41)

În cursul anchetei, Comisia a verificat uzina, capacitatea și capacitatea de a produce ale societății Delta. După cum s-a precizat mai sus, Comisia s-a bazat în calculele sale pe presupoziții prudente, în special pe o estimare prudentă a repartizării între producția de DEM de tip alcalin și de tip carbon-zinc, pe baza folosirii capacităților sale neutilizate. Chiar și cu această estimare prudentă, s-a stabilit o capacitate importantă neutilizată, în vederea consumului în Uniune a produsului în cauză, care poate fi folosită pentru a produce DEM de tip alcalin.

(42)

În ceea ce privește afirmația referitoare la evoluția probabilă a exporturilor realizate de Delta către SUA, dovezile prezentate Comisiei sugerează că acestea ar putea deveni obiectul unor presiuni în cazul în care capacitatea SUA de DEM ar continua să crească, iar cererea să scadă.

(43)

După comunicarea informațiilor, unul dintre utilizatori a susținut că Delta deține o capacitate neutilizată redusă, având în vedere că Delta avea o cotă de piață cuprinsă între 60 % și 70 % înainte de instituirea măsurilor. Cu toate acestea, chiar și utilizând o estimare prudentă privind capacitatea neutilizată a societății Delta, dacă această capacitate neutilizată este folosită pentru exportul în Uniune, Delta ar putea ușor să își crească semnificativ cota de piață fără a lua în considerare posibilitatea ca exporturile către alte destinații să fie redirecționate către Uniune. O astfel de evoluție ar avea drept rezultat o creștere și mai mare a cotei de piață care ar putea fi deținută de Delta.

(44)

Delta beneficiază de mult timp de un canal de vânzări profitabil către SUA și nu au fost găsite dovezi care să arate că ar fi în interesul societății să redirecționeze în mod deliberat oricare dintre aceste vânzări către Uniune. Cu toate acestea, capacitatea neutilizată constatată în cursul anchetei sau cel puțin o parte substanțială a acesteia ar putea fi direcționată numai către Uniune din motivele menționate în considerentele de mai sus. În sprijinul acestei supoziții stă și faptul că piața Uniunii se numără printre cele mai mari din lume. În plus, înainte de instituirea măsurilor antidumping în vigoare, piața Uniunii a fost foarte atractivă pentru Delta deoarece deținea o cotă de piață cuprinsă între 60 % și 70 %.

(45)

Dacă Delta ar concura cu producătorii din Uniune privind prețurile, ar fi obligată să își reducă prețurile de export și să vândă astfel la prețuri de dumping pentru a se alinia prețurilor practicate de un producător din Uniune în cursul PAR. Delta ar putea, de asemenea, să își reorienteze exporturile de DEM de tip alcalin care sunt vândute în prezent în țări terțe (altele decât SUA) către Uniune la prețuri de dumping, deoarece piața Uniunii este mai atractivă decât alte piețe non-americane datorită dimensiunii sale și, în general, datorită prețurilor mai ridicate. În plus, dacă în viitor Delta ar trebui să reducă cantitățile de DEM exportate către SUA, piața Uniunii ar fi, foarte probabil, destinația unor asemenea cantități disponibile suplimentare.

(46)

În urma comunicării informațiilor, Delta a afirmat că politica sa de prețuri a fost de a vinde pe piața Uniunii doar dacă ar putea obține prețuri profitabile.

(47)

Acesta poate fi sau nu cazul, însă o vânzare profitabilă poate fi totuși una care face obiectul unui dumping, în cazul în care prețul de export este mai scăzut decât valoarea normală. În orice caz, nu s-au putut furniza dovezi care să susțină o astfel de afirmație, deoarece Delta nu a exportat cantități semnificative pe piața Uniunii în ultimii cinci ani. În plus, industria din Uniune a afirmat că vânzările de cantități mici de DEM realizate de Delta în Uniune în cursul PA au fost efectuate în scopul de a-și menține certificarea pe lângă clienții din Uniune.

(48)

Delta a comentat, de asemenea, că prețul mediu de import în Uniune pentru DEM în cursul anului 2012 a fost de 1 809 EUR pe tonă metrică, care a depășit valoarea normală a societății, ceea ce arată că, din punctul de vedere al societății Delta, acestea ar putea concura cu ceilalți importatori fără să practice dumpingul.

(49)

Totuși, această cifră medie include anumite importuri din SUA extrem de scumpe, precum și unele mult mai ieftine din China. Importurile din SUA nu au putut fi incluse în această comparație, deoarece nivelul extrem de ridicat al prețurilor (cu până la trei sau patru ori mai mari decât prețurile normale practicate pe piața Uniunii) a aruncat umbre de îndoială asupra credibilității acestor prețuri și/sau produsului importat. Dacă Delta ar trebui să concureze cu prețurile importurilor din China, la aproximativ 1 200 EUR/tonă metrică, Delta ar practica dumpingul pe piața Uniunii.

(50)

Având în vedere cele de mai sus, există probabilitatea ca, în cazul în care măsurile ar expira, dumpingul să reapară. DEM de tip alcalin este tipul de produs fabricat de Delta care ar fi cel mai probabil vândut către Uniune, în cazul în care măsurile ar expira, deoarece acesta este tipul de produs care a fost exportat de către Delta în trecut. De asemenea, și în prezent cea mai mare cerere în Uniune este pentru DEM de tip alcalin. Ancheta a arătat că vânzările de DEM de tip alcalin către alte destinații, cum ar fi Coreea de Sud, China și Brazilia, constând în cantități mai mici, s-au dovedit a fi exportate la prețuri de dumping, cu marje cuprinse între 2 % și 21 %.

(51)

În plus, capacitatea neutilizată de care dispune Delta reprezintă o cantitate semnificativă în comparație cu consumul din Uniune în cursul PAR. În cazul în care această capacitate ar fi utilizată pentru exportul către Uniune și ar concura la preț cu producătorii din Uniune sau ar concura la preț cu principalele importuri din țări terțe, este foarte probabil ca aceste exporturi să se efectueze la prețuri de dumping.

(52)

În cursul PAR, produsul similar a fost fabricat de către doi producători din Uniune, THA și Cegasa, care au cooperat pe deplin la anchetă. În ancheta inițială, Cegasa, care la acel moment nu producea pentru piața liberă, ci doar pentru utilizarea captivă, nu a participat ca reclamant și nu a cooperat, dar nu s-a opus anchetei.

(53)

În urma comunicării informațiilor, o parte interesată a pus sub semnul întrebării admisibilitatea Cegasa în calitate de solicitant în reexaminarea efectuată în perspectiva expirării măsurilor, deoarece nu a fost reclamant în ancheta inițială, nu producea pentru piața deschisă și, astfel, nu suporta prejudicii la momentul respectiv. Solicitarea a fost respinsă, deoarece o cerere de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor trebuie să fie introdusă de către sau în numele unor producători din Uniune, dar nu neapărat (numai) de reclamantul/reclamanții inițial(i).

(54)

Cei doi producători din Uniune reprezintă întreaga producție de DEM din Uniune și constituie „industria din Uniune” în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(55)

În scopul analizei prejudiciului, datorită cooperării din partea întregii industrii din Uniune, toți indicatorii de prejudiciu au fost stabiliți la nivel microeconomic. Pentru a proteja confidențialitatea, toate datele sunt prezentate sub formă de indici sau de intervale.

(56)

Consumul Uniunii a fost stabilit pe baza (i) volumului verificat al vânzărilor realizate de industria Uniunii pe piața Uniunii; (ii) a volumului verificat al importurilor de la singurul producător din Africa de Sud; și (iii) a importurilor din alte țări pe baza datelor Eurostat.

(57)

Consumul de DEM din Uniune a rămas stabil între 2009 și PAR. Acesta a crescut în 2010 și în 2011, însă în 2012 a revenit la nivelurile din 2009.

Tabelul 1

(58)

În urma instituirii măsurilor, importurile din Africa de Sud practic au încetat.

Tabelul 2

(59)

Puținele vânzări de DEM originari din Africa de Sud către Uniune în cursul PAR nu subcotau prețurile industriei din Uniune. Cu toate acestea, având în vedere volumul lor foarte scăzut, nu pot fi invocate pentru a trage o concluzie pertinentă.

(60)

În consecință, s-a făcut, de asemenea, o comparație între prețurile la DEM produși și vânduți de industria din Uniune și cei produși în Africa de Sud și vânduți în restul lumii, pe baza a două scenarii, incluzându-se și excluzându-se vânzările din SUA. Motivul pentru realizarea unei analize în care să se excludă prețul practicat de Delta la exportul către SUA s-a bazat pe situația specială a pieței din SUA care implică prețuri foarte ridicate în comparație cu prețurile de export practicate de Delta către alte țări (a se vedea considerentele de mai sus).

(61)

Comparația a arătat că, în cursul PAR, vânzările din Africa de Sud către restul lumii nu au subcotat prețurile practicate de industria din Uniune dacă se iau în considerare vânzările către SUA, dar au subcotat prețurile industriei din Uniune dacă vânzările către SUA sunt excluse. În plus, cu excepția vânzărilor către SUA, prețurile practicate de Delta la export au subcotat, de asemenea, prețurile indicative ale industriei din Uniune.

(62)

În urma comunicării informațiilor, industria din Uniune a susținut că prețurile practicate de Delta către SUA nu sunt reprezentative pentru prețurile sale viitoare către Uniune și că, având în vedere diferențele structurale dintre Uniune și piața din SUA, aceste prețuri nu ar trebui să fie luate în considerare. Pe de altă parte, Delta a reiterat faptul că piața americană este una matură pentru DEM, o piață în care producătorii și importatorii concurează liber și în care există mai mulți utilizatori, inclusiv utilizatori care sunt prezenți și în Uniune. În consecință, vânzările societății Delta către SUA nu ar trebui să fie excluse. În plus, Delta a considerat că, pentru calculul subcotării, Comisia nu ar trebui să folosească profitul țintă realizat de industria din Uniune în lipsa importurilor care fac obiectul unui dumping în cadrul anchetei inițiale.

(63)

În cazul de față, cum importurile din țara în cauză au încetat practic după impunerea măsurilor inițiale, autoritatea responsabilă cu ancheta trebuie să efectueze o viziune prospectivă bazată pe o serie de ipoteze rezonabile, inclusiv prețul probabil la care Delta și-ar vinde DEM în Uniune în cazul în care măsurile antidumping în vigoare ar expira.

(64)

Este incontestabil că fiecare piață pentru DEM (SUA, UE, Asia) este diferită și că producătorii de DEM aplică diferite strategii de prețuri, având în vedere nu numai costurile lor de producție, ci și capacitatea de producție din țara țintă, necesitatea de a (re)câștiga cote de piață și condițiile locale de concurență. De asemenea, este incontestabil că Delta stabilește pentru vânzările sale de DEM pe piața din SUA prețuri semnificativ mai mari decât cele practicate pe alte piețe. Prin urmare, este de așteptat ca prețurile viitoare ale societății Delta în Uniune să nu fie determinate de prețurile sale actuale pentru SUA, ci să urmărească condițiile de piață și realitățile specifice ale Uniunii.

(65)

În documentul de informare, în sensul calculelor de dumping, numai prețurile de vânzare ale societății Delta pentru DEM de tip alcalin pe diferite piețe au fost comparate cu valoarea normală construită, în timp ce, pentru calculul subcotării au fost avute în vedere și vânzările pentru un DEM de tip carbon-zinc. În urma comunicării informațiilor, industria din Uniune a afirmat că toate vânzările societății Delta de DEM de tip alcalin și de tip carbon-zinc ar trebui să fie luate în considerare pentru calcularea dumpingului și a prejudiciului. În schimb, Delta a susținut că, deoarece marea majoritate a consumului din Uniune și exporturile societății Delta către Uniune cuprind doar DEM de tip alcalin, vânzările de DEM de tip carbon-zinc nu ar trebui să fie luate în considerare deloc.

(66)

Comisia a ajuns la concluzia că atât DEM de tip alcalin, cât și DEM de tip carbon-zinc de toate tipurile ar trebui să fie luate în considerare pentru calcularea dumpingului și a prejudiciului, din următoarele motive principale: în primul rând, astfel cum s-a menționat anterior, există și o piață pentru DEM de tip carbon-zinc în Uniune, deci și o cerere pentru aceștia, deși este mai mică decât piața pentru DEM de tip alcalin, iar această piață ar putea fi, de asemenea, de interes pentru exporturile societății Delta către Uniune. În al doilea rând, DEM de tip alcalin și de tip carbon-zinc sunt produși în aceeași fabrică și pe aceeași linie de producție care utilizează aceeași materie primă și același proces de producție. În funcție de reglarea parametrilor în procesul de electroliză (densitatea curentului, temperatură, concentrația electroliților etc.), producătorii de DEM pot alege să producă DEM de tip alcalin sau de tip carbon-zinc. Prin urmare, este mai adecvat să se calculeze subcotarea prin compararea prețului mediu de export al societății Delta pentru DEM (atât de tip alcalin, cât și de tip carbon-zinc) cu prețul mediu de vânzare ale producătorilor din Uniune de DEM (atât de tip alcalin, cât și de tip carbon-zinc).

(67)

În ceea ce privește analiza subcotării prețurilor, Comisia a utilizat ca referință profitul țintă realizat de industria din Uniune în absența importurilor care fac obiectul unui dumping în cadrul anchetei inițiale, care corespunde profitului pe care o industrie cu investiții masive de capital precum cea a producătorilor de DEM se poate aștepta să îl obțină, în condiții normale de concurență. Cu toate acestea, chestiunea privind cel mai adecvat profit țintă nu este relevantă în contextul acestei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Într-adevăr, Comisia recunoaște că nu a existat o continuare a dumpingului și, prin urmare, nu a existat o continuare a prejudiciului din cauza subcotării. Analiza se concentrează așadar pe viitor, iar obiectivul său este, prin urmare, de a estima probabilitatea de reapariție a prejudiciului în caz de reapariție probabilă a dumpingului.

(68)

Delta a susținut că costurile ulterioare importului păreau să fie subestimate, deoarece nu au luat în considerare costurile de transport pentru produsul livrat către clienți din portul Anvers.

(69)

Cu toate acestea, Comisia a comparat prețurile franco fabrică ale industriei din Uniune cu prețul exportatorilor la frontierele Uniunii și, prin urmare, costurile ulterioare importului vizau numai manipularea și testarea, dar nu și costurile de transport. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(70)

Tabelul de mai jos prezintă evoluția importurilor din alte țări terțe în cursul perioadei examinate în ceea ce privește volumul și cota de piață, cât și prețul mediu al acestor importuri.

Tabelul 3

(71)

Volumul importurilor în Uniune de DEM provenind din alte țări terțe a scăzut în cursul perioadei examinate. Prețurile acestor importuri sunt peste nivelul mediu al prețurilor industriei din Uniune și peste prețurile practicate de Delta pe alte piețe cu excepția SUA în cursul PAR. După cum s-a menționat mai sus, valoarea de 1 809 EUR pe tonă este o medie a prețurilor de import foarte diferite, care variază de la importuri la preț scăzut din China la importuri la prețuri foarte ridicate din SUA. În special, nivelurile de preț înregistrate la importurile din SUA sunt extrem de ridicate în comparație cu orice alte categorii de prețuri de la producători din Uniune, de la Delta și de la alți exportatori, încât acestea nu pot fi utilizate în mod rezonabil pentru a efectua analiza. Prin urmare, această medie nu poate fi luată în considerare ca preț de referință pentru importurile viitoare originare din Africa de Sud. Delta nu ar concura cu prețurile importurilor din SUA, ci cu prețurile industriei din Uniune.

(72)

În temeiul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, au fost examinați toți factorii și indicatorii economici relevanți care au influențat situația industriei din Uniune în perioada examinată.

(73)

Producția Uniunii a crescut cu 6 % între 2009 și PAR. Mai exact, aceasta a crescut cu șapte puncte procentuale între 2009 și 2011, iar apoi a scăzut cu un punct procentual în cursul PAR.

Tabelul 4

(74)

Capacitatea de producție a producătorilor din Uniune a crescut cu 9 % în cursul perioadei examinate, în principal datorită îmbunătățirilor minore aduse procesului de producție (și anume, nu s-au făcut investiții majore în instalații sau echipamente noi).

(75)

Deoarece creșterea capacității a fost mai mare decât creșterea producției, rata de utilizare a capacității a scăzut cu trei puncte procentuale.

Tabelul 5

(76)

Volumul de stoc a rămas stabil pe durata perioadei examinate. Acesta a scăzut în 2011, dar a revenit la nivelurile din 2009 în cursul PAR.

Tabelul 6

(77)

Volumul vânzărilor efectuate de producătorii din Uniune către clienți neafiliați de pe piața Uniunii a crescut cu 10 % între 2009 și PAR. În 2011, volumul a crescut cu 20 % în comparație cu 2009, dar apoi a scăzut brusc cu 10 puncte procentuale în cursul PAR.

Tabelul 7

(78)

Între 2009 și PAR, producătorii din Uniune au câștigat 10 puncte procentuale din cota de piață. Creșterea cotei de piață se explică prin scăderea cotei de piață a importurilor în Uniune.

Tabelul 8

(79)

Consumul din Uniune a rămas stabil între 2009 și PAR, astfel cum se prevede în tabelul 1 de mai sus. Toți ceilalți indici nu prezintă nicio creștere semnificativă pe piața Uniunii pentru produsul care face obiectul reexaminării.

(80)

Nivelul de ocupare a forței de muncă în cadrul industriei din Uniune prezintă o scădere cu nouă puncte procentuale între 2009 și PAR.

Tabelul 9

(81)

Productivitatea forței de muncă a industriei din Uniune, măsurată în producție (tone) pe salariat pe an, a crescut cu 18 % în perioada examinată. Aceasta reflectă faptul că producția a crescut cu 6 %, în timp ce nivelul ocupării forței de muncă a scăzut cu 9 %. Acest fapt este evident în special în 2011, când producția a crescut, în timp ce nivelul de ocupare a forței de muncă a continuat să scadă, iar productivitatea a fost mai mare cu 20 de procente decât în 2009.

Tabelul 10

(82)

Media anuală a prețurilor de vânzare practicate de industria din Uniune pe piața Uniunii către clienți independenți a scăzut cu 11 % între 2009 și PAR.

Tabelul 11

(83)

Deoarece importurile din Africa de Sud au încetat, practic, după impunerea măsurilor antidumping în vigoare, amploarea marjelor de dumping nu poate fi evaluată. Cu toate acestea, având în vedere indicatorii economici cheie menționați mai sus, precum și în cele ce urmează, industria din Uniune s-a dovedit a fi încă într-o situație fragilă și vulnerabilă.

(84)

Deși costul total al forței de muncă a scăzut, costul mediu al forței de muncă a crescut în cursul perioadei examinate, ca o consecință a reducerii forței de muncă totale.

Tabelul 12

(85)

În perioada examinată, rentabilitatea vânzărilor produsului similar realizate de către industria din Uniune către clienți independenți pe piața Uniunii, exprimată ca procent din vânzările nete, a scăzut cu 50 % între 2009 și PAR. Rentabilitatea în cursul PAR este în mod semnificativ mai scăzută decât profitul țintă stabilit în ancheta inițială, care a fost fixat la nivelul profitului realizat de industria din Uniune în absența dumpingului prejudiciabil.

(86)

Randamentul investițiilor (ROI), exprimat ca profit în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor, a urmat, în linii mari, evoluția rentabilității.

Tabelul 13

(87)

Fluxul de numerar net provenit din activitățile de exploatare a scăzut considerabil în cursul perioadei examinate, deși a rămas pozitiv, cu excepția anului 2010.

Tabelul 14

(88)

Nu există niciun indiciu că industria din Uniune ar fi întâmpinat dificultăți în privința mobilizării de capital, în cazul în care ar fi încercat acest lucru, dar nu au existat investiții semnificative în perioada examinată și, prin urmare, industria din Uniune nu a fost „pusă la încercare”.

(89)

Sumele pe care industria din Uniune le-a investit anual pentru producerea produsului similar au scăzut cu aproximativ 50 % între 2009 și PAR. Mai precis, ele au scăzut în 2010, au crescut în 2011 și au scăzut din nou în cursul PAR. Scăderea bruscă a investițiilor, observată între 2011 și PAR, poate fi explicată, parțial, prin faptul că industria din Uniune a realizat deja, în cursul perioadei examinate, principalele investiții necesare pe care le-a programat.

Tabelul 15

(90)

Analiza indicatorilor economici arată faptul că industria din Uniune și-a sporit producția și vânzările în perioada examinată. Cu toate acestea, majorarea de cantitate observată, care a fost nesemnificativă în sine, ar trebui privită în contextul unei creșteri a capacității de producție și al scăderii prețurilor de vânzare, care a avut drept rezultat scăderea capacităților utilizate ale producătorilor din Uniune și a prețului de vânzare pe unitate cu trei și, respectiv, 11 puncte procentuale.

(91)

În același timp, situația economică a industriei din Uniune a prezentat o deteriorare în ceea ce privește rentabilitatea, randamentul investițiilor, ocuparea forței de muncă și fluxul de numerar. În special, rentabilitatea, care constituie un important indicator al situației industriei din Uniune, este încă semnificativ inferioară profitului țintă, astfel cum s-a stabilit în ancheta inițială. Industria din Uniune încă nu și-a revenit în întregime de pe urma efectelor practicilor de dumping anterioare și este încă într-o situație de fragilitate și, prin urmare, este foarte vulnerabilă la orice reapariție a importurilor care fac obiectul unui dumping. Prețurile medii de vânzare au scăzut de-a lungul anilor și, după toate probabilitățile, ar scădea și mai mult în cazul reapariției unor importuri care fac obiectul unui dumping originare din Africa de Sud, agravând situația deja fragilă a industriei din Uniune.

(92)

În urma comunicării informațiilor, anumite părți interesate au susținut că actuala situație fragilă și vulnerabilă a industriei din Uniune nu a fost cauzată nici de importurile care fac obiectul unui dumping originare din Africa de Sud și nici de efectele practicilor de dumping anterioare.

(93)

Acestea au remarcat că tendința principalilor indicatori economici menționați mai sus acoperea o perioadă (din 2009 până la sfârșitul PAR) în care: (i) măsurile antidumping originale erau deja instituite de ceva timp; (ii) importurile din Africa de Sud practic încetaseră; și (iii) un nou actor (Cegasa) a intrat pe piața deschisă din Uniune. Părțile interesate au analizat separat indicatorii economici ai fiecăruia dintre cei doi producători din Uniune, în loc să îi cumuleze, și a concluzionat că industria Uniunii se afla într-o situație dificilă din cauza concurenței interne nou apărute între singurii doi producători din Uniune de pe piață.

(94)

În special, aceste părți interesate au susținut că Comisia nu a recunoscut schimbările fundamentale care au avut loc în industria Uniunii din 2009. Ele au indicat că, în urma instituirii măsurilor antidumping în vigoare, indicatori economici ai reclamantului unic inițial (THA) s-au îmbunătățit în mod dramatic, eliminând astfel toate efectele negative ale practicilor de dumping anterioare. Cu toate acestea, ulterior, celălalt producător din Uniune, Cegasa, care anterior producea DEM doar pentru utilizarea captivă, și-a reamplasat fabrica de baterii în afara Uniunii. În consecință, Cegasa a eliberat o cantitate semnificativă de DEM pentru piața liberă și a început să o vândă la un preț scăzut, intrând astfel în concurență cu celălalt producător din Uniune și exercitând o puternică presiune descendentă asupra prețurilor, asupra gradului de utilizare a capacității de producție și asupra rentabilității.

(95)

În documentul de informare, Comisia confirmase deja modificarea din configurația industriei din Uniune față de ancheta inițială. Aceasta a fost o evoluție pozitivă care indică deschiderea pieței și un nivel ridicat de concurență între diferiți actori, inclusiv importurile.

(96)

De asemenea, Comisia este de acord că, în aceste circumstanțe și, în special, în absența unor importuri din Africa de Sud, situația actuală a industriei Uniunii nu poate fi imputată dumpingului provenind din Africa de Sud și nu ar trebui să fie considerată drept „continuarea prejudiciului”.

(97)

Comisia a examinat tendințele globale ale ambilor producători din Uniune începând cu 2009 și a ajuns la concluzia că indicatorii economici cheie nu sunt favorabili și că industria din Uniune se află într-o stare fragilă și vulnerabilă. În mod evident, în absența unor importuri din Africa de Sud, motivele nu pot fi practicile de dumping ale societății Delta. Cu toate acestea, în cazul în care, în cadrul unei reexaminări în temeiul expirării măsurilor, în care accentul cade asupra probabilității reapariției dumpingului și a prejudiciului în cazul expirării măsurilor, dumpingul, prejudiciul și legătura de cauzalitate din cursul PAR nu sunt factori determinanți pentru analiză.

(98)

Comisia concluzionează că industria din Uniune se află în continuare într-o situație fragilă și vulnerabilă și că rentabilitatea sa este departe de nivelul care ar fi putut fi atins într-o astfel de industrie cu utilizare intensivă a capitalului. Numai pentru un producător din Uniune se poate face o comparație cu ancheta inițială, deoarece celălalt nu a vândut pe piața Uniunii în acel moment. Pentru acest producător din Uniune, profiturile în PAR au fost în mod semnificativ mai scăzute decât cele constatate în ancheta inițială în absența importurilor care fac obiectul unui dumping.

(99)

Singurul producător de DEM din Africa de Sud cunoscut (Delta) deține capacități neutilizate și are potențialul de a reîncepe exporturile către piața Uniunii în cantități semnificative. În cursul perioadei examinate inițiale (2002 până în 2005/6), cota de piață deținută de Delta a crescut în mod semnificativ, de la aproximativ 30-40 % la 60-70 %. Prin urmare, Delta și-a demonstrat deja capacitatea de a crește rapid volumele de export către Uniune.

(100)

Prețurile CIF de export ale societății Delta către alte piețe, cu excepția SUA și pentru toate tipurile și toate categoriile de DEM, au fost mai mici decât prețurile practicate de industria din Uniune în PAR și le-a subcotat. Prețurile mai scăzute de pe alte piețe ar putea fi un stimulent pentru ca Delta să își transfere aceste exporturi către piața din Uniune în cazul în care măsurile ar expira.

(101)

Având în vedere capacitatea neutilizată constatată în cursul anchetei, saturarea altor piețe de export, precum și atractivitatea pieței Uniunii, Delta, după toate probabilitățile, ar încerca să își recâștige cota de piață semnificativă din Uniune care s-a pierdut după instituirea măsurilor în vigoare. Astfel cum s-a concluzionat mai sus, pentru a-și recâștiga cota de piață, Delta ar avea nevoie să exporte la prețuri de dumping. Prin urmare, în absența unor taxe antidumping asupra importurilor de DEM originari din Africa de Sus, orice reapariție a importurilor care fac obiectul unui dumping ar exercita o presiune și mai puternică asupra prețurilor industriei din Uniune și ar cauza un prejudiciu important.

(102)

Abrogarea măsurilor ar determina, după toate probabilitățile, o reapariție a importurilor care fac obiectul unui dumping originare din Africa de Sud, ceea ce ar exercita o presiune de scădere asupra prețurilor industriei din Uniune și o înrăutățire a situației sale economice. Prin urmare, abrogarea măsurilor împotriva Africii de Sud ar duce, probabil, la o reapariție a prejudiciului din cauza posibilei exacerbări a situației deja fragile și vulnerabile în care s-a constatat că se află industria din Uniune.

(103)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă menținerea măsurilor antidumping existente împotriva Africii de Sud ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea tuturor intereselor în cauză.

(104)

Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(105)

În cadrul anchetei inițiale, instituirea de măsuri a fost considerată ca nefiind contrară interesului Uniunii. Deoarece prezenta anchetă constituie o reexaminare, ea analizează o situație în care au fost deja instituite măsuri antidumping, permițând așadar evaluarea oricărui impact negativ anormal asupra părților vizate de actualele măsuri antidumping.

(106)

În ciuda concluziilor privind probabilitatea unei reapariții a dumpingului prejudiciabil, Comisia a examinat dacă există motive imperioase care ar duce la concluzia că nu este în interesul Uniunii să se mențină măsurile împotriva importurilor de DEM originari din Africa de Sud.

(107)

Deși măsurile antidumping în vigoare au împiedicat ca importurile care fac obiectul unui dumping să intre pe piața Uniunii, industria din Uniune se află în continuare într-o situație fragilă și vulnerabilă, astfel cum s-a confirmat prin evoluțiile negative ale anumitor indicatori de prejudiciu esențiali.

(108)

În cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, este probabil ca situația actuală a industriei din Uniune să continue să se deterioreze, având în vedere probabilitatea intrării unor volumuri importante de importuri originare din Africa de Sud, care ar face obiectul unui dumping. Aceste intrări ar cauza, printre altele, pierderea cotei de piață, scăderea prețurilor de vânzare, scăderea ratei de utilizare a capacității și, în general, o deteriorare gravă a situației financiare a industriei din Uniune.

(109)

Este așadar clar faptul că menținerea unor măsuri antidumping împotriva Africii de Sud nu ar fi împotriva interesului industriei din Uniune.

(110)

În cursul anchetei inițiale, s-a stabilit că impactul instituirii măsurilor nu era de natură să afecteze în mod grav situația importatorilor din Uniune. La prezenta anchetă nu a cooperat niciun comerciant/importator. Având în vedere că nu există niciun element de probă care să sugereze că măsurile în vigoare au afectat în mod considerabil importatorii, se poate concluziona că menținerea măsurilor nu va afecta negativ în mod semnificativ importatorii din Uniune.

(111)

Au fost contactați toți utilizatorii cunoscuți de DEM din Uniune (utilizați de producătorii de baterii ca materie primă). S-au primit răspunsuri de la două societăți aparținând aceluiași grup multinațional. În cadrul anchetei inițiale, alți doi producătorii de baterii au cooperat, opunându-se instituirii măsurilor.

(112)

Utilizatorul care a cooperat a explicat situația economică dificilă cu care se confruntă producătorii de baterii din Uniune din cauza presiunii descendente asupra prețurilor exercitată de principalii lor clienți (comercianți cu amănuntul) și de riscul potențial de a pierde locuri de muncă. Cu toate acestea, utilizatorul nu a fost în măsură să furnizeze explicații sau argumente care să explice de ce și în ce fel încetarea măsurilor împotriva importurilor de DEM originari din Africa de Sud ar permite îmbunătățirea situației.

(113)

DEM reprezintă doar 10-15 % din costul total al producției de baterii. Această valoare a scăzut în comparație cu ancheta inițială. În plus, în urma instituirii de măsuri, prețul mediu de vânzare al DEM din Uniune a scăzut de fapt. În realitate, nu a fost furnizată nicio dovadă că menținerea măsurilor în vigoare ar avea o influență deloc neglijabilă asupra costurilor de producție ale producătorilor de baterii.

(114)

În absența unor elemente de probă, Comisia concluzionează că menținerea măsurilor nu ar afecta în mod necorespunzător utilizatorii de DEM.

(115)

După comunicarea informațiilor, același utilizator și-a exprimat dezacordul față de evaluarea efectuată de Comisie privind situația și a afirmat că, în urma instituirii măsurilor, o sursă de DEM de bună calitate a dispărut, prețurile la DEM au crescut și chiar dacă DEM reprezintă doar 10-15 % din costurile de producție, acest lucru are un impact semnificativ asupra rentabilității deja reduse a producătorilor de baterii din Uniune.

(116)

În pofida acestei afirmații, elementele de probă de la dosar arată că alegerea utilizatorului de a nu utiliza DEM produs de Delta nu a fost legată de instituirea de taxe antidumping și că amenințarea la adresa rentabilității utilizatorului și a locurilor de muncă nu vine de la creșterea prețului la DEM, ci, de fapt, vine de la presiunea descendentă asupra prețurilor exercitată de principalii săi clienți (comercianți multinaționali cu amănuntul cu o putere de cumpărare semnificativă) și de la producătorii de baterii din China.

(117)

Același utilizator de DEM a declarat că măsurile nu ar trebui să fie menținute, deoarece ancheta nu a constatat niciun dumping către Uniune în cursul PAR și deoarece nu exista niciun risc al reapariției dumpingului datorită cotei mici de piață disponibilă pentru Delta în cazul în care toate capacitățile sale neutilizate ar fi direcționate către Uniune.

(118)

Acest argument a fost respins întrucât cota de piață potențial disponibilă pentru Delta ar fi, în mod clar, semnificativă, iar aceste exporturi către Uniune ar fi realizate la prețuri de dumping.

(119)

Reclamanții au menționat în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor că, în cazul creșterii în Uniune a cererii pentru automobile electrice în viitor, se va înregistra o creștere a cererii pentru DEM în amonte, aceștia fiind considerați drept materia primă cel mai des utilizată în producția de oxid de mangan-litiu care, la rândul său, servește ca material catodic pentru bateriile cu litiu-ion reîncărcabile folosite în numeroase modele de vehicule electrice. Ei susțin că dacă prejudiciul cauzat de importurile din Africa de Sud care fac obiectul unui dumping reapare, industria de DEM din Uniune poate că nu ar mai exista pentru a răspunde acestei cereri viitoare potențiale provenită din tehnologiile noi.

(120)

Ancheta nu a găsit dovezi concrete în sprijinul sau împotriva afirmației că o viitoare evoluție în sectorul automobilelor electrice ar influența în mod semnificativ industria de DEM și cererea de DEM. Cu toate acestea, este adevărat că industria din Uniune testează fezabilitatea fabricării de oxid de mangan-litiu pe bază de DEM, poate obține know-how-ul și echipamentele pentru fabricarea acestuia în viitor și participă la o serie de proiecte finanțate de Uniune legate de cercetare și dezvoltare de baterii litiu-ion.

(121)

În urma comunicării de informații, acest aspect a fost menționat pe scurt de unele părți interesate, dar, din nou, nu au furnizat niciun element concludent cu privire la posibilul impact al evoluțiilor viitoare din sectorul automobilelor electrice în Uniune și/sau al altor piețe asupra produsului în cauză.

(122)

Având în vedere dovezile menționate mai sus, nu există motive imperioase împotriva menținerii actualelor măsuri antidumping.

(123)

Prin urmare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping aplicabile importurilor de anumite tipuri de dioxizi electrolitici de mangan provenind din Africa de Sud ar trebui menținute pentru o perioadă suplimentară de cinci ani,

(1)

Măsurile compensatorii la importurile de polietilentereftalat („PET”) originare din India sunt în vigoare începând cu anul 2000 (2). Cel mai recent s-a decis menținerea acestor măsuri prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 461/2013 al Consiliului (3), în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor.

(2)

Măsurile antidumping la importurile de PET originare din India sunt în vigoare începând cu anul 2000 (4). Cel mai recent s-a decis menținerea acestor măsuri prin Regulamentul (CE) nr. 192/2007 al Consiliului (5), în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor. La 24 februarie 2012, Comisia a inițiat o nouă reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. Prin Decizia de punere în aplicare 2013/226/UE (6), Consiliul a respins propunerea Comisiei de regulament de punere în aplicare al Consiliului privind menținerea taxei antidumping la importurile de PET originare, printre altele, din India și, prin urmare, măsurile antidumping au expirat.

(3)

În 2000, prin Decizia 2000/745/CE (7), Comisia a acceptat angajamentele de preț (denumite în continuare „angajamentele”) prezentate, printre altele, de societățile indiene Pearl Engineering Polymers Limited („Pearl”) și Reliance Industries Limited („Reliance”), în legătură cu procedurile antidumping și cu procedurile antisubvenție. În 2005, prin Decizia 2005/697/CE (8) de modificare a Deciziei 2000/745/CE, Comisia a acceptat un angajament din partea societății indiene South ASEAN Petrochem Limited, care, ca urmare a unei fuziuni, și-a schimbat denumirea în Dhunseri Petrochem & Tea Limited („Dhunseri”) (9).

(4)

O modificare a circumstanțelor pe parcursul aplicării angajamentelor poate justifica decizia Comisiei de a-și exercita competența de a retrage acceptarea angajamentelor, astfel cum se prevede la articolul 13 alineatul (9) din regulamentul de bază antisubvenții.

(5)

Abrogarea măsurilor antidumping și menținerea taxelor compensatorii constituie o modificare a circumstanțelor în care au fost acceptate angajamentele. Angajamentele au fost acceptate în prezența ambelor măsuri (antidumping și compensatorii). Elementul central al angajamentelor, prețul minim la import („PMI”), reflectă atât elementul de dumping, cât și cel de subvenție. În prezent, nu există niciun element de dumping. Prin urmare, PMI nu este la nivelul corespunzător.

(6)

În plus, Pearl, una dintre societățile indiene, nu a respectat obligația de raportare față de Comisie. Societatea nu a prezentat trimestrial rapoarte privind vânzările. Astfel, Comisia nu este în măsură să monitorizeze efectiv angajamentul.

(7)

Dispozițiile angajamentului prevăd că refuzul de a prezenta rapoarte constituie o încălcare a angajamentului. O hotărâre recentă a Curții de Justiție (10) a confirmat în egală măsură că obligațiile de raportare trebuie să fie considerate drept obligații primare pentru buna funcționare a unui angajament.

(8)

Acceptarea angajamentului prezentat de societatea Pearl trebuie să fie retrasă și pe această bază.

(9)

Cele trei societăți au avut posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile și de a transmite observații în scris. Două societăți indiene și Comitetul de producători de PET din Europa (CPME), reprezentând industria din Uniune, au transmis observații.

(10)

O societate a afirmat că propunerea de a retrage acceptarea angajamentului nu are un temei juridic. Partea respectivă a susținut că articolul 13 alineatul (9) din regulamentul de bază antisubvenții nu menționează în mod explicit „modificarea circumstanțelor” și condiționează posibilitatea de a retrage acceptarea angajamentului de existența unei încălcări. A fost necesar să se respingă argumentul respectiv. Într-adevăr, articolul 13 alineatul (9) din regulamentul de bază antisubvenții nu menționează în mod explicit „modificarea circumstanțelor”. Cu toate acestea, este evident că acesta nu limitează situațiile în care Comisia poate retrage acceptarea unui angajament la cazurile de încălcare. Regulamentul prevede că, „[î]n caz de încălcare sau de retragere a unui angajament de către o parte sau în caz de retragere a acceptării angajamentului de către Comisie [sublinierea noastră], acceptarea angajamentului se retrage, după consultări…”. Prin urmare, retragerea acceptării angajamentului este evidențiată ca bază unică pentru retragere.

(11)

De fapt, puterea de apreciere a Comisiei, în vederea acceptării sau respingerii unei oferte de angajament, trebuie să se reflecte în competența de a retrage acceptarea unui angajament, în cazul în care împrejurările pe baza cărora au fost acceptate ofertele de angajament suferă o schimbare. Conform jurisprudenței Curții, „este rolul instituțiilor să stabilească, prin exercitarea puterii lor de apreciere, dacă […] angajamentele sunt acceptabile” (11). În general, instituțiile dispun de o largă putere de apreciere în domeniul măsurilor de protecție a comerțului, dat fiind că instanțele Uniunii recunosc că, în acest domeniu, instituțiile trebuie să analizeze situații economice, politice și juridice complexe. Mai precis, conform afirmațiilor Curții, Comisia, „atunci când exercită competențele care îi sunt atribuite de [regulamentul de bază], dispune de o largă putere de apreciere pentru a stabili, în funcție de interesul Comunității, adoptarea oricăror măsuri necesare pentru a face față situației constatate” (12). Prin urmare, Comisia, atunci când acceptă, respinge sau retrage un angajament, dispune de puterea de apreciere necesară pentru a permite punerea în aplicare a măsurilor în domeniul comerțului care sunt necesare în interesul Uniunii.

(12)

Prin urmare, Comisia respinge argumentul conform căruia o schimbare a circumstanțelor în raport cu cele existente la momentul acceptării angajamentului nu poate servi drept motiv pentru retragerea acceptării respective.

(13)

O societate a afirmat că Decizia 2013/223/UE a Comisiei (13) a reconfirmat acceptarea angajamentului său. Un alt argument a fost acela că articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 461/2013 de instituire a unei taxe compensatorii definitive a reprezentat o altă recunoaștere a faptului că angajamentul putea rămâne în vigoare după expirarea taxelor antidumping. Ambele argumente sunt greșite. Prin Decizia 2013/223/UE, Comisia a retras acceptarea angajamentului unei societăți indoneziene și al unei societăți indiene care nu au respectat obligațiile de raportare. O retragere privind o societate nu împiedică în niciun fel o decizie ulterioară a Comisiei de retragere a acceptării altor angajamente, dacă o astfel de măsură se justifică ținând cont de circumstanțele unui caz specific.

(14)

În consecință, Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 461/2013, publicat la 23 mai 2013, a reflectat modificarea Deciziei 2000/745/CE ca urmare a adoptării Deciziei 2013/223/UE (retragerea angajamentului unei societăți indoneziene și al unei societăți indiene). Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 461/2013 de instituire a unei taxe compensatorii definitive a fost publicat în aceeași zi ca Decizia de punere în aplicare 2013/226/UE, prin care Consiliul a abrogat taxa antidumping. Consecințele celei de a doua decizii nu au putut fi evaluate de Comisie decât după adoptarea acesteia.

(15)

Prin urmare, a fost necesar să se respingă argumentele avansate de către partea în cauză.

(16)

O societate a solicitat Comisiei să deducă din PMI o sumă corespunzând taxei antidumping fixe, astfel încât PMI să fie în conformitate cu măsura în cauză – – taxa compensatorie. Această operațiune nu a putut fi efectuată. În primul rând, în conformitate cu termenii angajamentului, orice revizuire a domeniului de aplicare și a prețurilor minime este posibilă numai prin intermediul unei reexaminări intermediare, în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază antisubvenții. În al doilea rând, societatea a solicitat pur și simplu deducerea din PMI actual a sumelor corespunzând valorii taxei antidumping fixe. În angajamentul actual, PMI și mecanismul de indexare se bazează fie pe prețul neprejudiciabil stabilit pentru piața Uniunii (preț indicativ), fie pe valoarea normală (în funcție de societatea în cauză), astfel cum a fost stabilită în 1999. În ultimul caz, dat fiind că taxa antidumping a expirat, nu există nicio bază pentru stabilirea PMI. Dacă angajamentul ar fi fost evaluat numai cu privire la taxa compensatorie, prețul de export (majorat cu valoarea taxei compensatorii fixe) ar fi putut fi considerat o valoare de referință pentru PMI. Pentru a stabili un PMI adecvat, Comisia ar trebui mai întâi să identifice prețul de export care va servi drept valoare de referință. În cazul de față nu poate fi identificată cu ușurință o astfel de valoare de referință, nu în ultimul rând deoarece măsurile sunt în vigoare de mult timp. De asemenea, mecanismul de indexare în vigoare în prezent, care se bazează pe prețul neprejudiciabil (prețul indicativ) sau pe valoarea normală, nu poate fi aplicat pur și simplu în cazul prețului de export. Pentru realizarea unei simple adaptări matematice ar fi fost necesar ca toate elementele necesare pentru a calcula PMI să fie ușor de identificat și de necontestat. Numai în acest caz Comisia poate asigura echivalența angajamentului cu măsura în vigoare. Această condiție nu este îndeplinită în cazul de față. Prin urmare, este imposibil să se efectueze o simplă operațiune matematică, după cum sugerează solicitantul.

(17)

Comisia trebuie să acționeze în timp util în ceea ce privește angajamentul în vigoare, pentru a da curs deciziei Consiliului de abrogare a taxelor antidumping în vigoare. Prin urmare, orice întârziere suplimentară trebuie să fie evitată. Retragerea acceptării angajamentului nu împiedică adoptarea unei decizii în viitor, în cazul în care o societate dorește să depună o ofertă de angajament.

(18)

În urma celei de a doua comunicări a constatărilor Comisiei, o parte a reafirmat faptul că prețul minim de import ar trebui să fie redus printr-o simplă operație matematică. Partea a contestat raționamentul Comisiei în această privință, considerându-l „neadecvat și lipsit de fundamentare”. Totuși, această poziție nu a fost justificată în mod corespunzător și, prin urmare, a trebuit să fie respinsă. În orice caz, argumentul a fost examinat la considerentul 16 de mai sus.

(19)

În consecință, a fost necesar să se respingă cererea de a ajusta matematic PMI.

(20)

O societate a afirmat că angajamentele ar trebui să rămână în vigoare până la adoptarea hotărârii Tribunalului în cauza T-422/13, CPME și alții/Consiliul. Conform afirmațiilor respectivei societăți, în cazul în care industria din Uniune va obține câștig de cauză în recursul împotriva Deciziei de punere în aplicare 2013/226/UE de abrogare a taxelor antidumping, Comisia ar fi obligată să restabilească angajamentul. Acest argument este greșit. Comisia trebuie să evalueze situația actuală și să acționeze în timp util pentru a da curs deciziei Consiliului de abrogare a măsurilor antidumping. Deciziile Comisiei în acest sens nu se pot baza pe o anticipare a rezultatului posibil al unei cauze. Având în vedere acest fapt, decizia privind angajamentele în vigoare trebuie adoptată în timp util.

(21)

O societate a afirmat că nerespectarea obligațiilor de raportare de către o societate nu ar trebui să aibă consecințe asupra altor societăți. Comisia confirmă faptul că a constatat că numai societatea Pearl nu și-a respectat obligațiile de raportare.

(22)

Două societăți indiene au susținut că angajamentele ar trebui să rămână în vigoare până când vor fi cunoscute rezultatele unei eventuale reexaminări intermediare a PMI. Comisia remarcă faptul că, dat fiind că taxa antidumping a expirat, nu există nicio bază pentru stabilirea PMI (a se vedea considerentul 16 de mai sus). Pentru a remedia efectele acestei schimbări, o decizie trebuie adoptată în timp util. În paralel, o societate poate solicita reexaminarea măsurii în vigoare și, în acest context, poate oferi un nou angajament care să vizeze exclusiv măsurile compensatorii în vigoare.

(23)

În urma celei de a doua comunicări a constatărilor Comisiei, o parte a reafirmat faptul că ar fi trebuit lansată o reexaminare intermediară ex officio de către Comisie, iar angajamentul ar trebui să rămână în vigoare până la comunicarea rezultatelor reexaminării.

(24)

Comisia menționează în primul rând că deschiderea unei anchete de reexaminare antisubvenție ține de puterea sa de apreciere. Totuși, în acest caz specific, deschiderea unei anchete de reexaminare este condiționată de dorința unui exportator de a oferi un nou angajament. Prin urmare, Comisia nu are niciun motiv să deschidă o anchetă de reexaminare în lipsa unei noi oferte de angajament din partea exportatorului în cauză, în conformitate cu articolul 13 din regulamentul de bază.

(25)

Mai mult, dat fiind că reprezintă o formă de echivalare a măsurilor, un angajament trebuie să corespundă măsurii în cauză impuse de Consiliu. Dat fiind că nu mai este cazul, Comisia a propus retragerea angajamentului în vigoare.

(26)

Părțile pot, într-adevăr, să solicite o reexaminare intermediară pe baza dispozițiilor regulamentului antisubvenție de bază și orice nouă ofertă de angajament va fi examinată în contextul unei astfel de reexaminări.

(27)

În urma celei de a doua comunicări a constatărilor Comisiei, o parte a afirmat că retragerea acceptării angajamentului „în loc să reducă nivelul de protecție ca răspuns la expirarea măsurilor antidumping, (…) ar împiedica utilizatorii de PET să importe”. Comisia menționează în acest sens că, în absența unui angajament, prețul minim de import nu mai reprezintă un punct de referință pentru exportator. Partea nu și-a justificat afirmația că taxa compensatorie ar împiedica exportatorii indieni să importe. În orice caz, scopul impunerii unor măsuri și al acceptării unui angajament, dacă este adecvat, nu este de a permite utilizatorilor să importe. Scopul este de a impune un nivel de protecție, după cum remarcă partea. Interesele utilizatorilor, precum și interesele tuturor celorlalte părți interesate, au fost evaluate în cadrul examinării interesului Uniunii de a impune măsuri. S-a concluzionat că impunerea de măsuri nu este contrară interesului Uniunii. Prin urmare, argumentul a trebuit să fie respins.

(28)

Niciunul dintre argumentele prezentate de către părțile interesate nu a fost de natură să modifice propunerea Comisiei de retragere a acceptării angajamentului.

(29)

Având în vedere cele menționate anterior, se impune retragerea acceptării angajamentelor și abrogarea Deciziei 2000/745/CE. În consecință, taxele compensatorii definitive instituite prin articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 461/2013 ar trebui să se aplice importurilor de PET fabricat de societățile Dhunseri, Reliance și Pearl (cod adițional TARIC A585 pentru Dhunseri, cod adițional TARIC A181 pentru Reliance și cod adițional TARIC A182 pentru Pearl),