15.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 45/1

(1)

În conformitate cu articolul 80 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, Directiva 91/414/CEE a Consiliului (2) se aplică, în ceea ce privește procedura și condițiile de autorizare, substanțelor active pentru care s-a adoptat o decizie în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din directiva respectivă înainte de 14 iunie 2011. Pentru piridalil, condițiile prevăzute la articolul 80 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 sunt îndeplinite prin Decizia 2007/669/CE a Comisiei (3).

(2)

În conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Directiva 91/414/CEE, la 9 octombrie 2006, Austria a primit din partea Sumitomo Chemical Agro Europe S.A.S. o cerere de includere a substanței active piridalil în anexa I la Directiva 91/414/CEE. Decizia 2007/669/CE a confirmat faptul că dosarul este „complet”, în sensul că se poate considera că îndeplinește, în principiu, cerințele privind datele și informațiile prevăzute în anexele II și III la Directiva 91/414/CEE.

(3)

Au fost evaluate efectele acestei substanțe active asupra sănătății umane și animale și asupra mediului, în conformitate cu dispozițiile articolului 6 alineatele (2) și (4) din Directiva 91/414/CEE, pentru utilizările propuse de solicitant. La 8 ianuarie 2009, statul membru raportor desemnat a prezentat un proiect de raport de evaluare.

(4)

Proiectul de raport de evaluare a fost reexaminat de statele membre și de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”). La 24 mai 2013, autoritatea a prezentat Comisiei concluzia sa cu privire la evaluarea riscului utilizării ca pesticid a substanței active piridalil (4). Proiectul de raport de evaluare și concluzia autorității au fost examinate de statele membre și de Comisie în cadrul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și au fost finalizate la 13 decembrie 2013 sub forma raportului de reexaminare al Comisiei privind piridalilul.

(5)

Din diversele reexaminări efectuate a reieșit că este de așteptat ca produsele de protecție a plantelor care conțin piridalil să îndeplinească, în general, cerințele de la articolul 5 alineatul (1) literele (a) și (b) și de la articolul 5 alineatul (3) din Directiva 91/414/CEE, în special în ceea ce privește utilizarea examinată și prezentată în detaliu în raportul de reexaminare al Comisiei. Prin urmare, este adecvat să se autorizeze substanța piridalil.

(6)

Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) coroborat cu articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 și având în vedere datele științifice și tehnice actuale, este necesară includerea anumitor condiții și restricții. În special, este necesar să fie solicitate informații de confirmare suplimentare.

(7)

Ar trebui prevăzută o perioadă rezonabilă de timp înainte de autorizare pentru a permite statelor membre și părților interesate să se pregătească în scopul îndeplinirii noilor cerințe care decurg din autorizarea menționată.

(8)

Fără a se aduce atingere obligațiilor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 ca urmare a autorizării, luând în considerare situația specifică creată de tranziția de la Directiva 91/414/CEE la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, ar trebui, cu toate acestea, să se aplice următoarele dispoziții. Statelor membre ar trebui să li se acorde o perioadă de șase luni după autorizare pentru a reexamina autorizațiile produselor de protecție a plantelor ce conțin piridalil. După caz, statele membre ar trebui să modifice, să înlocuiască sau să retragă autorizațiile. Prin derogare de la termenul menționat anterior, ar trebui acordată o perioadă mai lungă pentru transmiterea și evaluarea dosarului complet menționat în anexa III la Directiva 91/414/CEE, pentru fiecare produs de protecție a plantelor și pentru fiecare utilizare preconizată, în conformitate cu principiile uniforme.

(9)

Experiența dobândită ca urmare a includerii în anexa I la Directiva 91/414/CEE a substanțelor active evaluate în cadrul Regulamentului (CEE) nr. 3600/92 al Comisiei (5) a arătat că pot interveni dificultăți în interpretarea obligațiilor titularilor de autorizații existente în ceea ce privește accesul la informații. Prin urmare, pentru a se evita noi dificultăți, este necesar să se clarifice obligațiile statelor membre, în special obligația de a verifica dacă titularul unei autorizații demonstrează că are acces la un dosar care respectă cerințele din anexa II la directiva respectivă. Totuși, această clarificare nu impune nicio altă nouă obligație statelor membre sau titularilor de autorizații în raport cu directivele adoptate până în prezent de modificare a anexei I la directiva menționată anterior sau cu regulamentele de autorizare a substanțelor active.

(10)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (6) ar trebui modificată în consecință.

(11)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

(a)

în cazul unui produs care conține piridalil ca substanță activă unică, modifică sau retrag autorizația, după caz, până la 31 decembrie 2015 cel târziu; sau

(b)

în cazul unui produs care conține piridalil ca una din mai multe substanțe active, modifică sau retrag autorizația, după caz, până la 31 decembrie 2015 sau până la data stabilită pentru o astfel de modificare sau retragere în actul sau actele care au adăugat substanța sau substanțele relevante în anexa I la Directiva 91/414/CEE sau care au autorizat substanța sau substanțele respective, dacă această din urmă dată este ulterioară celei dintâi.

15.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 45/7

(1)

În conformitate cu articolul 80 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, Directiva 91/414/CEE a Consiliului (2) se aplică, în ceea ce privește procedura și condițiile de autorizare, substanțelor active pentru care s-a adoptat o decizie în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din directiva respectivă înainte de 14 iunie 2011. Pentru valifenalat, condițiile de la articolul 80 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 sunt îndeplinite prin Decizia 2006/586/CE a Comisiei (3).

(2)

În conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Directiva 91/414/CEE, la data de 2 septembrie 2005, Ungaria a primit din partea societății Isagro S.p.A. (4) o cerere de includere a substanței active valifenalat în anexa I la Directiva 91/414/CEE. Decizia 2006/586/CE a confirmat faptul că dosarul era complet, în sensul că putea fi considerat că îndeplinea, în principiu, cerințele privind datele și informațiile menționate în anexele II și III la Directiva 91/414/CEE.

(3)

Efectele respectivei substanțe active asupra sănătății umane și animale și asupra mediului au fost evaluate în conformitate cu dispozițiile de la articolul 6 alineatele (2) și (4) din Directiva 91/414/CEE în cazul utilizărilor propuse de solicitant. La data de 19 februarie 2008, statul membru raportor desemnat a transmis un proiect de raport de evaluare. În conformitate cu articolul 11 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 188/2011 al Comisiei (5) la data de 18 iulie 2011 au fost solicitate informații suplimentare de la solicitant. Evaluarea de către Ungaria a datelor suplimentare a fost transmisă, în aprilie 2012, sub forma unui proiect de raport de evaluare actualizat.

(4)

Proiectul de raport de evaluare a fost revizuit de statele membre și de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”). La data de 31 mai 2013, autoritatea a prezentat Comisiei concluzia sa cu privire la evaluarea riscului utilizării ca pesticid a substanței active valifenalat (6). Proiectul de raport de evaluare și concluzia autorității au fost revizuite de statele membre și de Comisie în cadrul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și au fost finalizate la data de 13 decembrie 2013 sub forma raportului de reexaminare întocmit de către Comisie pentru valifenalat.

(5)

Din diversele examinări efectuate a reieșit că este de așteptat ca produsele de protecție a plantelor care conțin valifenalat să îndeplinească, în general, cerințele prevăzute la articolul 5 alineatul (1) literele (a) și (b) și la articolul 5 alineatul (3) din Directiva 91/414/CEE, în special în ceea ce privește utilizările examinate și detaliate în raportul de reexaminare întocmit de Comisie. Prin urmare, este adecvat ca substanța valifenalat să fie autorizată.

(6)

Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) coroborat cu articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 și având în vedere cunoștințele științifice și tehnice actuale, este necesară includerea anumitor condiții și restricții. În special, este adecvat să fie solicitate informații de confirmare suplimentare.

(7)

Ar trebui prevăzută o perioadă rezonabilă de timp înainte de autorizare pentru a permite statelor membre și părților interesate să se pregătească în scopul îndeplinirii noilor cerințe care decurg din autorizare.

(8)

Fără a aduce atingere obligațiilor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 ca urmare a autorizării, ținând seama de situația specifică creată prin tranziția de la Directiva 91/414/CEE la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, ar trebui, totuși, să se aplice următoarele dispoziții. Statelor membre ar trebui să li se acorde o perioadă de șase luni după autorizare pentru a revizui autorizațiile produselor de protecție a plantelor care conțin valifenalat. După caz, statele membre ar trebui să modifice, să înlocuiască sau să retragă autorizațiile. Prin derogare de la termenul respectiv, ar trebui acordată o perioadă mai lungă pentru transmiterea și evaluarea dosarului complet menționat în anexa III la Directiva 91/414/CEE pentru fiecare produs de protecție a plantelor și pentru fiecare utilizare preconizată, în conformitate cu principiile uniforme.

(9)

Experiența dobândită ca urmare a includerii în anexa I la Directiva 91/414/CEE a substanțelor active evaluate în cadrul Regulamentului (CEE) nr. 3600/92 al Comisiei (7) a arătat că pot interveni dificultăți în interpretarea obligațiilor titularilor de autorizații existente în ceea ce privește accesul la informații. Prin urmare, pentru a se evita alte dificultăți, este necesar să fie clarificate obligațiile statelor membre, în special aceea de a verifica faptul că titularul unei autorizații poate demonstra că are acces la un dosar care respectă cerințele din anexa II la directiva respectivă. Totuși, această clarificare nu impune nicio altă nouă obligație statelor membre sau titularilor de autorizații în raport cu directivele adoptate până în prezent de modificare a anexei I la directiva menționată sau cu regulamentele de autorizare a substanțelor active.

(10)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (8) ar trebui modificată în consecință.

(11)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

(a)

în cazul unui produs care conține valifenalat ca substanță activă unică, dacă este necesar, modifică sau retrag autorizația până la 31 decembrie 2015 cel târziu; sau

(b)

în cazul unui produs care conține valifenalat împreună cu alte substanțe active, dacă este necesar, modifică sau retrag autorizația până la 31 decembrie 2015 sau până la data stabilită pentru o astfel de modificare sau retragere în actul sau actele respective prin care s-a adăugat substanța sau substanțele relevante în anexa I la Directiva 91/414/CEE sau prin care a fost autorizată substanța sau substanțele respective, oricare dată este mai târzie.

15.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 45/12

(1)

În conformitate cu articolul 80 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, Directiva 91/414/CEE a Consiliului (2) se aplică, în ceea ce privește procedura și condițiile de autorizare, substanțelor active pentru care s-a adoptat o decizie în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din directiva respectivă înainte de 14 iunie 2011. Pentru tiencarbazon, condițiile prevăzute la articolul 80 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 sunt îndeplinite prin Decizia 2008/566/CE a Comisiei (3).

(2)

În conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Directiva 91/414/CEE, Regatul Unit a primit, la 13 aprilie 2007, o cerere din partea societății Bayer CropScience AG pentru includerea substanței active tiencarbazon în anexa I la directiva menționată. Decizia 2008/566/CE a confirmat faptul că dosarul este „complet”, în sensul că se poate considera că îndeplinește, în principiu, cerințele privind datele și informațiile prevăzute în anexele II și III la Directiva 91/414/CEE.

(3)

Efectele acestei substanțe active asupra sănătății umane și animale și asupra mediului au fost evaluate, în conformitate cu dispozițiile articolului 6 alineatele (2) și (4) din Directiva 91/414/CEE, pentru utilizările propuse de solicitant. La data de 17 decembrie 2008, statul membru raportor desemnat a transmis un proiect de raport de evaluare. În conformitate cu articolul 11 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 188/2011 al Comisiei (4), solicitantului i s-au cerut informații suplimentare la 7 iulie 2011. Evaluarea datelor suplimentare, realizată de către Regatul Unit, a fost prezentată în aprilie 2012, sub forma unui proiect de raport de evaluare actualizat.

(4)

Proiectul de raport de evaluare a fost reexaminat de statele membre și de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”). La 17 iunie 2013, autoritatea a prezentat Comisiei concluzia sa cu privire la evaluarea riscului utilizării ca pesticid a substanței active tiencarbazon (5). Proiectul de raport de evaluare și concluzia autorității au fost reexaminate de statele membre și de Comisie în cadrul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și au fost finalizate la 13 decembrie 2013, sub forma raportului de reexaminare al Comisiei privind substanța tiencarbazon.

(5)

Din diversele reexaminări efectuate reiese că este de așteptat ca produsele de protecție a plantelor care conțin tiencarbazon să îndeplinească, în general, cerințele prevăzute la articolul 5 alineatul (1) literele (a) și (b) și la articolul 5 alineatul (3) din Directiva 91/414/CEE, în special în ceea ce privește utilizările examinate și detaliate în raportul de reexaminare al Comisiei. Prin urmare, este adecvat ca substanța tiencarbazon să fie autorizată.

(6)

Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) coroborat cu articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 și având în vedere datele științifice și tehnice actuale, este necesară includerea anumitor condiții și restricții. În special, este necesar să fie solicitate informații de confirmare suplimentare.

(7)

Ar trebui prevăzută o perioadă rezonabilă de timp înainte de autorizare pentru a permite statelor membre și părților interesate să se pregătească în scopul îndeplinirii noilor cerințe care decurg din autorizarea menționată.

(8)

Fără a se aduce atingere obligațiilor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 ca urmare a autorizării, luând în considerare situația specifică creată de tranziția de la Directiva 91/414/CEE la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, ar trebui, cu toate acestea, să se aplice următoarele dispoziții. Statele membre ar trebui să dispună de o perioadă de șase luni după autorizare pentru a reexamina autorizațiile produselor de protecție a plantelor care conțin tiencarbazon. După caz, statele membre ar trebui să modifice, să înlocuiască sau să retragă autorizațiile. Prin derogare de la termenul menționat anterior, ar trebui acordată o perioadă mai lungă pentru transmiterea și evaluarea dosarului complet menționat în anexa III la Directiva 91/414/CEE, pentru fiecare produs de protecție a plantelor și pentru fiecare utilizare preconizată, în conformitate cu principiile uniforme.

(9)

Experiența dobândită ca urmare a includerii în anexa I la Directiva 91/414/CEE a substanțelor active evaluate în cadrul Regulamentului (CEE) nr. 3600/92 al Comisiei (6) a arătat că pot interveni dificultăți în interpretarea obligațiilor titularilor de autorizații existente în ceea ce privește accesul la informații. Prin urmare, pentru a se evita noi dificultăți, este necesar să se clarifice obligațiile statelor membre, în special aceea de a verifica că titularul unei autorizații poate dovedi că are acces la un dosar care respectă cerințele din anexa II la directiva respectivă. Totuși, această clarificare nu impune nicio altă nouă obligație statelor membre sau titularilor de autorizații în raport cu directivele adoptate până în prezent de modificare a anexei I la directiva menționată anterior sau cu regulamentele de autorizare a substanțelor active.

(10)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei (7) ar trebui modificată în consecință.

(11)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

(a)

în cazul unui produs care conține tiencarbazon ca substanță activă unică și dacă este necesar, modifică sau retrag autorizația până la 31 decembrie 2015 cel târziu; sau

(b)

în cazul unui produs care conține tiencarbazon împreună cu alte substanțe active, modifică sau retrag autorizația, după caz, până la 31 decembrie 2015 sau până la data stabilită pentru o astfel de modificare sau retragere în actul sau actele care au adăugat substanța sau substanțele relevante în anexa I la Directiva 91/414/CEE sau care au autorizat substanța sau substanțele respective, fiind luată în considerare data cea mai recentă.

15.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 45/17

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

15.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 45/19

(1)

Articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 stipulează că, pentru produsele care se încadrează la codurile NC 1001 19 00, 1001 11 00, ex 1001 91 20 (grâu comun, destinat însămânțării), ex 1001 99 00 (grâu comun de calitate superioară, cu excepția grâului destinat însămânțării), 1002 10 00, 1002 90 00, 1005 10 90, 1005 90 00, 1007 10 90 și 1007 90 00, taxa de import este egală cu prețul de intervenție valabil pentru astfel de produse la data importării, majorat cu 55 % și diminuat cu prețul de import CIF aplicabil expedierii în cauză. Cu toate acestea, taxa respectivă nu poate depăși nivelul taxelor din Tariful vamal comun.

(2)

Articolul 136 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 prevede că, pentru calcularea taxei de import menționate la alineatul (1) din articolul respectiv, se stabilesc periodic prețuri de import CIF reprezentative pentru produsele în cauză.

(3)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 642/2010, prețul care trebuie utilizat pentru calcularea taxei de import pentru produsele care se încadrează la codurile NC 1001 19 00, 1001 11 00, ex 1001 91 20 (grâu comun, destinat însămânțării), ex 1001 99 00 (grâu comun de calitate superioară, cu excepția grâului destinat însămânțării), 1002 10 00, 1002 90 00, 1005 10 90, 1005 90 00, 1007 10 90 și 1007 90 00 este prețul de import CIF reprezentativ zilnic, stabilit în conformitate cu metoda prevăzută la articolul 5 din regulamentul menționat.

(4)

Este necesar să se stabilească taxele de import pentru perioada începând cu 16 februarie 2014, aplicabile până la stabilirea și intrarea în vigoare a unei noi taxe.

(5)

Dat fiind că este necesar să se asigure aplicarea acestei măsuri cât mai curând posibil după ce au devenit disponibile datele actualizate, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării,

15.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 45/22

(1)

În temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 1896/2000 al Comisiei din 7 septembrie 2000 privind prima fază a programului prevăzut la articolul 16 alineatul (2) din Directiva 98/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind produsele biocide (2), cuprul a fost notificat pentru utilizare, printre altele, în tipurile de produse 2, 5 și 11, astfel cum sunt definite în anexa V la Directiva 98/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 1998 privind comercializarea produselor biodestructive (3).

(2)

În sprijinul includerii cuprului în anexa I, IA sau IB la Directiva 98/8/CE nu a fost depus niciun dosar complet în termenele relevante. În temeiul Deciziei 2012/78/UE a Comisiei din 9 februarie 2012 privind neincluderea anumitor substanțe în anexa I, IA sau IB la Directiva 98/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind comercializarea produselor biocide (4), citită în coroborare cu articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1451/2007, începând de la 1 februarie 2013, cuprul nu mai poate fi introdus pe piață pentru a fi utilizat în tipul de produse 2, 5 sau 11.

(3)

În temeiul articolului 5 din Regulamentul (CE) nr. 1451/2007, Regatul Unit, Spania, Țările de Jos și Polonia au transmis Comisiei cereri separate în care solicită să li se permită introducerea pe piață a unor produse biocide care conțin cupru, pentru utilizările marcate cu „Da” din anexa la prezenta decizie.

(4)

Comisia a pus cererile la dispoziția publicului prin mijloace electronice. S-au primit observații, care au fost, de asemenea, puse la dispoziția publicului.

(5)

Din cereri reiese că transmiterea bacteriei Legionella este asociată mai ales cu utilizarea apei, cum ar fi apa potabilă, apa de îmbăiere, apa menajeră și apa din turnurile de răcire. De asemenea, se afirmă că bacteria Legionella poate fi fatală, mai ales în cazul grupurilor vulnerabile precum pacienții din spitale. Conform cererilor, alegerea unui sistem potrivit pentru controlul bacteriei Legionella este complicată și depinde de o serie de parametri precum proiectarea sistemului, vechimea și complexitatea acestuia și compoziția chimică a apei.

(6)

În unele cereri se afirmă, de asemenea, că produsele biocide care conțin cupru sunt utilizate pentru a preveni dezvoltarea organismelor în principalul dispozitiv de alimentare cu apă al platformelor marine de extracție a petrolului și a gazelor, în care această utilizare este esențială pentru a se evita blocarea dispozitivului de alimentare cu apă folosit, printre altele, pentru tratarea și producerea apei potabile și a apei de îmbăiere, precum și pentru combaterea incendiilor, deoarece blocarea dispozitivului respectiv ar putea fi fatală pentru sănătatea și securitatea personalului de pe platforme.

(7)

Unele observații primite în cursul consultării publice au indicat existența unor metode alternative de dezinfectare a sistemelor de alimentare cu apă. Cu toate acestea, statele membre care au depus cererile au susținut că, pe teritoriul lor, este necesar să se dispună de o gamă adecvată de alternative tehnice și economice fezabile pentru a controla bacteria Legionella și, după caz, pentru a reduce riscul de blocare a principalului dispozitiv de alimentare cu apă în cazul platformelor marine. Aceste aspecte au fost confirmate în cursul unora dintre consultările publice de către utilizatori ai produselor în cauză, cum ar fi spitalele.

(8)

Prin urmare, pare probabil că, dacă în statele membre respective nu s-ar permite utilizarea pentru controlul bacteriei Legionella sau, după caz, pentru prevenirea dezvoltării organismelor în dispozitivul de alimentare cu apă al platformelor marine de extracție a petrolului și a gazelor, s-ar crea un risc grav la adresa sănătății publice. Derogările solicitate pentru utilizări esențiale sunt, așadar, necesare în momentul de față.

(9)

Cu toate acestea, în cazul în care nu se depune, fără întârzieri nejustificate, o cerere completă pentru aprobarea utilizării cuprului în tipurile de produse relevante, utilizatorii produselor biocide care conțin cupru ar trebui să aplice metode alternative de control al bacteriei Legionella sau de prevenire a dezvoltării organismelor. Este oportun, așadar, să se impună ca, în acest caz, utilizatorii din statele membre în cauză să fie informați în mod activ și în timp util, pentru a le permite să se asigure că metodele alternative respective sunt eficace înainte ca produsele biocide care conțin cupru să trebuiască să fie retrase de pe piață,

15.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 45/24

(1)

Directiva 2009/156/CE stabilește condițiile de sănătate animală pentru importul în Uniune de ecvidee vii. În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) litera (a), una dintre condițiile de autorizare a importurilor de ecvidee în Uniune este ca țara terță să fi fost indemnă, de doi ani, de encefalomielită ecvină venezueleană (EEV).

(2)

Decizia 93/195/CEE a Comisiei (3) prevede modele de certificate de sănătate pentru reintroducerea cailor înregistrați după exportul temporar pentru a participa la curse, competiții și evenimente culturale.

(3)

Decizia 2004/211/CE a Comisiei (4) stabilește o listă a țărilor terțe sau a părților acestora, în cazul în care se aplică regionalizarea, din care statele membre autorizează importurile de ecvidee vii și de material seminal, de ovule și de embrioni din specia ecvină. Această listă figurează în anexa I la decizia respectivă.

(4)

Decizia de punere în aplicare 2013/167/UE a Comisiei (5) de modificare a listei din anexa I la Decizia 2004/211/CE prevede că admiterea temporară a cailor înregistrați, reintroducerea, după exportul temporar, a cailor înregistrați pentru curse, competiții și evenimente culturale, importul de ecvidee înregistrate și de ecvidee pentru reproducție și producție, precum și importurile de material seminal, de ovule și de embrioni de animale din specia ecvină provenind din Mexic nu sunt, în prezent, autorizate.

(5)

Comisia a primit o evaluare a riscului efectuată de autoritățile competente din Franța cu privire la reintroducerea cailor care vor face obiectul unui export temporar în Ciudad de Mexico (Mexic). Această evaluare conține detalii cuprinzătoare privind măsurile de biosecuritate aplicate de Teatrul ecvestru Zingaro pentru protecția stării de sănătate a cailor săi în timpul șederii acestora în Ciudad de Mexico, precum și privind măsurile de carantină impuse acestor cai de către autoritățile competente din Franța în momentul întoarcerii lor.

(6)

Având în vedere nivelul controlului veterinar, controalele sanitare de rutină convenite și separarea de ecvideele cu o stare de sănătate inferioară, este posibil să fie stabilite condiții specifice de sănătate animală și de certificare veterinară pentru reintroducerea acestor cai după exportul lor temporar pentru o perioadă de mai puțin de 90 de zile în vederea participării la evenimente culturale ecvestre specifice în Ciudad de Mexico.

(7)

Prin urmare, Decizia 93/195/CEE ar trebui modificată în consecință.

(8)

Având în vedere că măsurile prevăzute în prezenta decizie se referă numai la o regiune aflată la o altitudine mare și la un sezon de iarnă uscat și temperat, cu un risc redus de transmisiune prin vectori a stomatitei veziculoase sau a anumitor subtipuri de encefalită ecvină venezueleană, reintroducerea cailor înregistrați pentru curse, competiții și evenimente culturale după exportul temporar pentru o perioadă de mai puțin de 90 de zile în zona metropolitană a orașului Ciudad de Mexico, o regiune care a fost indemnă de encefalomielită ecvină venezueleană pentru o perioadă mai mare de doi ani, ar trebui să fie autorizată.

(9)

Prin urmare, rubrica referitoare la țara terță respectivă din anexa I la Decizia 2004/211/CE ar trebui modificată în consecință.

(10)

Prin urmare, Decizia 2004/211/CE ar trebui modificată în consecință.

(11)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

1.

La articolul 1 se adaugă următoarea liniuță:

2.

Se adaugă o nouă anexă X, astfel cum este stabilită în anexa I la prezenta decizie.

15.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 45/29

(1)

Xylella fastidiosa (Well și Raju) (denumită în continuare „organismul specificat”) figurează în partea A secțiunea I din anexa I la Directiva 2000/29/CE ca organism dăunător a cărui apariție nu s-a constatat în Uniune și ale cărui introducere în și răspândire pe teritoriul tuturor statelor membre sunt interzise.

(2)

La data de 21 octombrie 2013, Italia a informat celelalte state membre și Comisia cu privire la prezența organismului specificat pe teritoriul său, în două zone separate din provincia Lecce, în regiunea Puglia. Ulterior, în aceeași provincie au fost identificate alte două focare separate. Prezența organismului specificat a fost confirmată în ceea ce privește mai multe specii de plante, inclusiv Olea europaea L., Prunus amygdalus Batsch, Nerium oleander L. și Quercus sp. L., care prezintă simptome de uscare a frunzelor și de declin rapid. Aceasta este prima dată când se confirmă prezența organismului specificat pe teritoriul Uniunii. În ceea ce privește o serie de alte specii de plante, controalele referitoare la prezența sa nu sunt încă încheiate. Identificarea vectorului organismului specificat în Puglia este în curs de desfășurare.

(3)

La 29 octombrie 2013, regiunea Puglia a luat măsuri de urgență pentru prevenirea și eradicarea organismului specificat (2) în conformitate cu articolul 16 alineatul (1) din Directiva 2000/29/CE.

(4)

Italia a raportat că inspecțiile pe care le-a desfășurat nu au identificat prezența organismului specificat în provinciile învecinate Brindisi și Taranto.

(5)

Ca răspuns la solicitarea Comisiei, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară, denumită în continuare „autoritatea”, a adoptat, la 25 noiembrie 2013 (3), o declarație care conține concluziile expuse în cele ce urmează. Organismul specificat are, probabil, o gamă foarte largă de plante gazdă, inclusiv multe plante cultivate și spontane comune în Europa.

(6)

Principala cale de pătrundere a organismului specificat este circulația plantelor destinate plantării, cu excepția semințelor. De asemenea, prezintă motive de îngrijorare și calea vectorilor infecțioși ai organismului specificat, care sunt introduși cu transporturile de plante. Fructele și lemnul sunt căi minore, cu probabilitate neglijabilă de introducere. Semințele, florile tăiate și frunzele pentru ornamente sunt căi minore cu probabilitate scăzută de introducere. Circulația plantelor infectate destinate plantării este cel mai eficace mod de răspândire a organismului specificat la mare distanță.

(7)

Ținând cont de natura organismului specificat, acesta se poate răspândi rapid și pe scară largă. Este necesar să se ia măsuri imediate pentru a garanta că organismul specificat nu se răspândește în restul Uniunii. Până când devin disponibile mai multe informații exacte privind gama de gazde, vectorii, căile de pătrundere și opțiunile de reducere a riscurilor, este oportun să se interzică circulația plantelor provenind din zonele susceptibile a conține plante infectate.

(8)

Ținând cont de locurile în care a fost constatată prezența organismului specificat, de situația geografică deosebită a provinciei administrative Lecce și de incertitudinile referitoare la criteriile de delimitare, întregul teritoriu al provinciei ar trebui să facă obiectul acestei interdicții, astfel încât această interdicție să se aplice în mod rapid și eficient.

(9)

Interdicția ar trebui să se refere la plantele destinate plantării, altele decât semințele, întrucât aceste plante sunt principala cale de răspândire a organismului specificat. Cu toate acestea, eșantionarea și testarea pe scară largă în provincia Lecce au permis să se constatate că există plante destinate plantării care aparțin anumitor genuri și specii și care provin din zone infectate din Lecce, dar care nu sunt infectate cu organismul specificat. Pe baza acestor dovezi, interdicția nu ar trebui să se refere la loturile de plante destinate plantării din genurile și speciile care au fost supuse eșantionării și testării în ceea ce privește prezența organismului specificat. În plus, ar fi oportun să fie exceptate de la această interdicție plantele destinate plantării care au fost cultivate în situri cu protecție fizică completă împotriva introducerii organismului specificat și care aparțin unor genuri și specii ce fac obiectul unui sistem de certificare în cadrul căruia acestea sunt supuse în mod obligatoriu unor teste oficiale privind organismul specificat, fiind declarate neafectate de el.

(10)

Având în vedere informațiile restrânse referitoare la posibila prezență a organismului specificat în restul Uniunii, statele membre ar trebui să efectueze investigații anuale în vederea stabilirii prezenței acestuia pe teritoriul lor. Având în vedere gama largă de potențiale plante gazdă, aceste investigații ar trebui să fie adaptate la particularitățile fiecăror zone, plante gazdă și produse vegetale și la caracteristicile vectorilor potențiali.

(11)

Pentru a obține cât mai multe informații posibile cu privire la organismul specificat și la prezența sa, statele membre ar trebui să se asigure că le sunt comunicate informațiile relevante.

(12)

Pentru a se garanta o imagine de ansamblu reală a punerii în aplicare a prezentei decizii, statele membre ar trebui să informeze imediat Comisia cu privire la măsurile pe care le iau pentru a se conforma prezentei decizii.

(13)

Este oportună revizuirea măsurilor până cel târziu la 30 aprilie 2014, pentru a se lua în considerare informațiile științifice și tehnice mai precise care vor fi disponibile la acel moment, precum și rezultatele inspecțiilor și ale testelor în curs de desfășurare efectuate de autoritățile italiene.

(14)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului fitosanitar permanent,

(a)

semințelor;

(b)

loturilor de plante destinate plantării din genurile și speciile enumerate în anexa I, care au fost supuse eșantionării și testării în ceea ce privește prezența Xylella fastidiosa (Well și Raju) (denumită în continuare „organismul specificat”) și care au fost declarate neafectate de aceasta;

(c)

plantelor destinate plantării din genurile și speciile enumerate în anexa II, care au fost cultivate în situri cu protecție fizică completă împotriva introducerii organismului specificat și care sunt certificate în mod oficial în cadrul unui sistem de certificare în care acestea sunt supuse în mod obligatoriu unor teste oficiale privind organismul specificat, fiind declarate neafectate de el.

15.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 45/34

(1)

Regulamentul (CE) nr. 178/2002 stabilește principiile generale care reglementează produsele alimentare în general și siguranța acestora în special, la nivelul Uniunii și la nivel național. Acesta prevede măsuri de urgență care trebuie luate de Comisie în cazul în care există dovezi că produsele alimentare importate dintr-o țară terță sunt susceptibile de a constitui un risc grav pentru sănătatea umană.

(2)

Din octombrie 2011, 142 de notificări au fost transmise în Sistemul rapid de alertă pentru alimente și furaje din cauza prezenței unei game largi de tulpini patogene de salmonelă în produse alimentare care conțin sau constau în frunze de betel („Piper betle”, cunoscut în general sub denumirea de „paan”) originare sau expediate din Bangladesh.

(3)

Bangladesh a informat Comisia că, începând cu noiembrie 2012, au fost interzise toate exporturile de frunze de betel până la introducerea unui program pentru exportul de frunze de betel lipsite de microorganisme patogene.

(4)

Oficiul Alimentar și Veterinar (OAV) al Direcției Generale Sănătate și Consumatori a Comisiei a efectuat un audit în Bangladesh în perioada 30 ianuarie-7 februarie 2013, în scopul de a evalua sistemul de controale oficiale la exportul de plante către Uniune. Acesta a constatat că programul pentru exportul de frunze de betel lipsite de microorganisme patogene era încă în curs de elaborare. Auditul a concluzionat că existau deficiențe în fiecare etapă a regimului de export și, în special, în etapa de inspecție anterioară exportului. Inspecția anterioară exportului este esențială pentru a garanta că doar frunzele de betel care respectă acest program sunt exportate către Uniune.

(5)

În pofida măsurilor introduse de Bangladesh și a măsurilor pe care le-a luat împotriva exportatorilor neconformi, frunzele de betel continuă să fie exportate către Uniune din Bangladesh și există în continuare un număr mare de alerte rapide.

(6)

Acest nivel ridicat de contaminare prezintă un risc grav pentru sănătatea umană. Prin urmare, este oportun să se suspende importurile în Uniune de produse alimentare care conțin sau constau în frunze de betel din țara terță în cauză până la primirea unor garanții suficiente din partea acesteia.

(7)

Pentru a permite Bangladesh-ului să aibă timpul necesar pentru a reacționa și a lua în considerare măsurile adecvate de reducere a riscului, suspendarea temporară a importurilor de frunze de betel ar trebui să rămână în vigoare cel puțin până la data de 31 iulie 2014.

(8)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

15.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 45/36

(1)

Sistemul de informare al pieței interne („IMI”), înființat oficial prin Regulamentul IMI, este o aplicație software care poate fi accesată prin internet, dezvoltată de Comisie în cooperare cu statele membre, cu scopul de a sprijini statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare a cerințelor privind schimbul de informații prevăzute în dreptul Uniunii referitor la piața internă, prin instituirea unui mecanism centralizat de comunicare destinat să faciliteze schimbul transfrontalier de informații și asistența reciprocă.

(2)

Directiva 2007/59/CE a Parlamentului European și a Consiliului (2) stabilește o serie de norme comune pentru certificarea mecanicilor de locomotivă în vederea depășirii diferențelor naționale, contribuind astfel la îndeplinirea obiectivelor politicilor Uniunii privind libertatea de mișcare a lucrătorilor, libertatea de stabilire și libertatea de a furniza servicii în contextul politicii comune în domeniul transporturilor, pentru a facilita deplasarea mecanicilor de locomotivă dintr-un stat membru în altul. Este vorba, în special, de interconectarea registrelor naționale de evidență a permiselor și a certificatelor de mecanic de locomotivă.

(3)

Agenția Europeană a Căilor Ferate (AEF), înființată prin Regulamentul (CE) nr. 881/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (3), a fost creată pentru a sprijini Comisia în ceea ce privește asigurarea unei abordări armonizate a interoperabilității și a siguranței feroviare în Uniune.

(4)

Într-un „Studiu de fezabilitate privind registrele interoperabile de evidență a permiselor de mecanic de locomotivă și a certificatelor complementare”, elaborat de AEF și adoptat la 2 aprilie 2013, se consideră că IMI este un instrument corespunzător pentru implementarea unui schimb de informații între registrele naționale de evidență și se recomandă organizarea unui proiect pilot.

(5)

Decizia 2010/17/CE a Comisiei (4) prevede că Agenția Europeană a Căilor Ferate este responsabilă pentru monitorizarea proiectului pilot și pentru raportările referitoare la acesta. Regulamentul IMI impune Comisiei obligația de a evalua rezultatele proiectului pilot.

(6)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului Sistemului de informare al pieței interne,

(a)

articolul 22 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2007/59/CE, coroborat cu punctele 4 și 5 din anexa I la Decizia 2010/17/CE;

(b)

articolul 29 alineatul (2) din Directiva 2007/59/CE;

(c)

articolul 29 alineatul (3) din Directiva 2007/59/CE;

(d)

articolul 29 alineatul (4) litera (b) din Directiva 2007/59/CE, pentru solicitările de desfășurare a unei inspecții suplimentare sau de suspendare a permisului.

(a)

articolul 29 alineatul (4) litera (b) din Directiva 2007/59/CE, pentru informațiile transmise Comisiei și altor autorități competente;

(b)

articolul 29 alineatul (4) litera (c) din Directiva 2007/59/CE, pentru informațiile transmise Comisiei și altor autorități competente;

(c)

articolul 29 alineatul (4) al doilea paragraf din Directiva 2007/59/CE, pentru informațiile transmise Comisiei și altor autorități competente;

(d)

articolul 29 alineatul (5) din Directiva 2007/59/CE, pentru sesizarea Comisiei.

(a)

aspecte legate de protecția datelor;

(b)

raportul cost-eficacitate;

(c)

funcțiile eficace de traducere;

(d)

accesibilitatea;

(e)

satisfacția generală a utilizatorilor.