|
ISSN 1977-0782 doi:10.3000/19770782.L_2014.043.ron |
||
|
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 43 |
|
|
||
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 57 |
|
|
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE |
|
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
II Acte fără caracter legislativ
REGULAMENTE
|
13.2.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 43/1 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 135/2014 AL CONSILIULUI
din 11 februarie 2014
de abrogare a taxei antidumping la importurile de diciandiamidă originară din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 9 și articolul 11 alineatele (2) și (6),
având în vedere propunerea prezentată de Comisia Europeană după consultarea Comitetului consultativ,
întrucât:
1. PROCEDURA
1.1. Măsuri în vigoare
|
(1) |
În urma unei anchete antidumping (denumită în continuare „ancheta inițială”), Consiliul a instituit, prin Regulamentul (CE) nr. 1331/2007 (2), o taxă antidumping definitivă (denumită în continuare „măsuri antidumping definitive”) la importurile de 1-cianoguanidină (diciandiamidă) originară din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „țara în cauză”). Măsurile au luat forma unei taxe ad valorem de 49,1 %. |
1.2. Cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor
|
(2) |
În urma publicării unui aviz de expirare iminentă a măsurilor antidumping definitive în vigoare (3), Comisia a primit, la 14 august 2012, o cerere de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării acestor măsuri, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Cererea a fost introdusă de către AlzChem AG (denumită în continuare „solicitantul”), reprezentând 100 % din producția totală de diciandiamidă realizată în Uniune. |
|
(3) |
Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor antidumping definitive ar conduce probabil la continuarea dumpingului și reapariția prejudiciului pentru industria Uniunii. |
1.3. Deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor
|
(4) |
Constatând, după consultarea Comitetului consultativ, existența unor dovezi suficiente pentru deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a anunțat la 15 noiembrie 2012, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (4) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. |
1.4. Ancheta
1.4.1. Perioada anchetei de reexaminare și perioada examinată
|
(5) |
Ancheta privind continuarea dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 octombrie 2011 și 30 septembrie 2012 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea evoluției situației în vederea evaluării probabilității reapariției prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2009 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare („perioada luată în considerare”). |
|
(6) |
După comunicarea constatărilor finale, solicitantul a susținut că perioada examinată ar fi trebuit să înceapă în 2008, deoarece 2009 ar produce constatări neconcludente. În primul rând, ar trebui remarcat faptul că Comisia se bucură de o largă putere de apreciere atunci când stabilește perioada care trebuie luată în considerare pentru a verifica un prejudiciu. În al doilea rând, solicitantul a făcut această declarație într-un stadiu prea tardiv pentru a modifica această perioadă. Perioada examinată a fost anunțată de la începutul procedurii, dar solicitantul nu a contestat-o atunci. Perioada nu poate fi modificată într-o etapă atât de tardivă a procedurii din motive practice și deoarece o modificare pe baza probelor colectate ar compromite imparțialitatea anchetei. Prin urmare, afirmația a fost respinsă. |
1.4.2. Părțile vizate de anchetă
|
(7) |
Comisia a anunțat oficial solicitantul, producătorii-exportatori din țara în cauză, importatorii neafiliați, utilizatorii din Uniune cunoscuți ca fiind interesați, precum și reprezentanții țării exportatoare despre deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Părțile interesate au avut posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile în scris și de a solicita o audiere în termenul menționat în avizul de deschidere. |
|
(8) |
Având în vedere numărul aparent ridicat de producători-exportatori din țara în cauză și de importatori neafiliați, s-a considerat adecvat, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază, să se analizeze dacă este necesar să se recurgă la eșantionare. Pentru a permite Comisiei să decidă dacă este necesar să se recurgă la eșantionare și, în caz afirmativ, să aleagă eșantionul, respectivelor părți li s-a solicitat, în temeiul articolului 17 din regulamentul de bază, să se facă cunoscute în termen de 15 zile de la deschiderea reexaminării și să furnizeze Comisiei informațiile solicitate în avizul de deschidere. |
|
(9) |
Au fost contactați doisprezece producători-exportatori cunoscuți din China. Întrucât numai un producător-exportator din China a furnizat informațiile solicitate, nu a fost necesară selectarea unui eșantion de producători-exportatori. |
|
(10) |
În ceea ce privește importatorii, au fost identificați și invitați să furnizeze informații necesare pentru eșantionare 10 importatori neafiliați de diciandiamidă în Uniune. Numai doi dintre aceștia s-au manifestat și s-au arătat dispuși să coopereze în cadrul prezentei reexaminări. Prin urmare, eșantionarea nu a fost necesară pentru importatorii neafiliați. |
|
(11) |
Comisia a transmis chestionare tuturor părților cunoscute ca fiind interesate și celor care s-au făcut cunoscute în termenul stabilit în avizul de deschidere. Au fost primite răspunsuri din partea unui producător din Uniune, din partea unui producător-exportator cooperant din China, din partea a doi importatori neafiliați și a unui utilizator din Uniune (și importatorii sunt din Uniune). |
|
(12) |
Au fost primite observații suplimentare din partea a doi importatori/comercianți neafiliați și din partea a trei utilizatori din Uniune. |
|
(13) |
Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina, pe de o parte, probabilitatea continuării dumpingului și a reapariției prejudiciului și, pe de altă parte, interesul Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare în spațiile de lucru ale următoarelor părți interesate:
|
2. PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR
2.1. Produsul în cauză
|
(14) |
Produsul care face obiectul prezentei reexaminări este același cu cel definit în ancheta inițială, și anume 1-cianoguanidina (diciandiamidă) (denumită în continuare „DCD”), originară din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „produsul în cauză”), încadrată în prezent la codul NC 2926 20 00 . Diciandiamida este produsă în mai multe etape de producție, din var nestins și negru de fum. Aceasta este o substanță solidă sub formă de pudră fină, albă, cristalină, de obicei inodoră. |
|
(15) |
DCD este folosită de regulă ca substanță intermediară pentru producerea unei game largi de alte produse chimice intermediare, cum ar fi produsele farmaceutice, precum și la diferite aplicații industriale – apă, celuloză și hârtie, textile, pielărie – și diferite domenii de aplicare a produselor epoxidice. Este un element esențial în lanțul de producție azot – carbon – azot (NCN), cu produși finali specializați cum ar fi nitratul de guanidină și alți derivați NCN. |
|
(16) |
Majoritatea DCD vândută pe piața Uniunii este de calitate standard. Doar o cantitate limitată prezintă particule de dimensiuni mai mici (așa-numita micro DCD). Producătorul-exportator chinez cooperant a furnizat numai date cu privire la tipul standard. |
2.2. Produsul similar
|
(17) |
Un utilizator s-a întrebat dacă DCD din Uniune și DCD provenind din China sunt produse diferite, dat fiind că tipul standard de DCD produsă de industria din Uniune este, conform afirmațiilor sale, de o calitate superioară celui produs de producătorii-exportatori chinezi. În special, acest utilizator a susținut că conținutul de apă al DCD din RPC este semnificativ mai ridicat și mai instabil în comparație cu conținutul de apă al DCD produsă în Uniune. De asemenea, DCD din RPC ar avea un conținut mai ridicat de impurități. |
|
(18) |
Ca în cazul anchetei inițiale, ancheta a arătat că, deși există unele diferențe în ceea ce privește calitatea, acestea nu pot fi cuantificate și, mai mult, nu influențează caracteristicile chimice, fizice și tehnice de bază ale DCD produse și comercializate de către industria Uniunii în Uniune și ale produsului în cauză, acestea fiind considerate similare și cu aceleași utilizări finale. |
|
(19) |
Un alt utilizator a susținut că „micro DCD” ar trebui să fie exclusă din domeniul de aplicare al măsurilor antidumping din cauza unor presupuse diferențe între caracteristicile fizice, utilizările finale și prețurile acesteia în comparație cu DCD standard. |
|
(20) |
Ancheta a arătat, totuși, că ambele tipuri au aceleași caracteristici chimice, fizice și tehnice de bază. Prelucrarea ulterioară a DCD standard pentru a produce „micro DCD” implică un proces fizic simplu (frezarea), dar fără prelucrare chimică. În plus, chiar dacă prețurile „micro DCD” sunt mai mari decât cele ale DCD standard, ambele tipuri au aceleași utilizări finale de bază și sunt, în mod normal, interschimbabile. |
|
(21) |
Ancheta a confirmat faptul că, la fel ca în cazul anchetei inițiale, produsul în cauză și produsele fabricate și vândute pe piața internă din China, precum și cele fabricate și vândute în Uniune de producătorul din Uniune au aceleași caracteristici fizice și tehnice esențiale și aceleași utilizări și, prin urmare, sunt considerate ca fiind produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază. |
3. PROBABILITATEA CONTINUĂRII DUMPINGULUI
3.1. Observații preliminare
|
(22) |
În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă expirarea măsurilor existente ar putea conduce la o continuare a dumpingului. |
|
(23) |
Astfel cum se menționează în considerentul 9, dat fiind că numai o singură societate a cooperat, nu a fost necesară selectarea unui eșantion de producători-exportatori din China. Această societate a efectuat peste 35 % din importurile de produs în cauză din China către Uniune în cursul PAR. Această societate nu a realizat exporturi în cursul PA a anchetei inițiale și, prin urmare, nu a cooperat la ancheta inițială. |
3.2. Importurile care au făcut obiectul unui dumping în cursul PAR
3.2.1. Țară analoagă
|
(24) |
În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală a trebuit să fie stabilită pe baza prețurilor sau a valorii construite dintr-o țară terță cu economie de piață adecvată (denumită în continuare „țara analoagă”) sau pe baza prețului practicat la exportul dintr-o astfel de țară terță către alte țări, inclusiv către Uniune sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, în orice alt mod rezonabil, inclusiv pe baza prețului plătit efectiv sau care urmează să fie plătit în Uniune pentru produsul similar, ajustat în mod corespunzător, dacă este necesar, pentru a include o marjă de profit rezonabilă. |
|
(25) |
În cazul în care produsul în cauză nu este fabricat decât în Uniune și în RPC, Comisia a indicat în avizul de deschidere intenția de a calcula valoarea normală pe baza prețurilor efectiv plătite sau care urmează să fie plătite în Uniune pentru produsul similar, astfel cum s-a procedat în cadrul anchetei inițiale. |
|
(26) |
Produsul similar a fost vândut de către industria din Uniune în cantități reprezentative. Cu toate acestea, vânzările interne ale industriei din Uniune erau generatoare de pierderi, deși aproape de pragul de rentabilitate. În consecință, valoarea normală a fost determinată pe baza costurilor de producție ale industriei din Uniune plus o sumă rezonabilă pentru costurile de vânzare, costurile generale și administrative, precum și pentru profit. Costurile de vânzare, costurile generale și administrative și profitul au fost determinate prin aceeași metodă ca și în ancheta inițială. În temeiul articolului 11 alineatul (9), au fost efectuate ajustări la costurile de producție ale industriei din Uniune pentru a lua în considerare costurile suplimentare de transport datorate separării fizice a unităților de producție, lipsei accesului direct la materiile prime, care trebuie transportate de la situri de producție aflate la distanțe mari, precum și eliminării subprodusului (var negru). Aceste ajustări au fost efectuate, de asemenea, în cadrul anchetei inițiale. |
3.2.2. Prețul de export
|
(27) |
Toate vânzările la export ale producătorului-exportator cooperant către Uniune s-au efectuat direct către clienți independenți stabiliți în Uniune. În conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, prețul de export a fost stabilit pe baza prețurilor plătite efectiv sau care urmează să fie plătite. |
3.2.3. Comparație
|
(28) |
Comparația dintre valoarea normală și prețul de export s-a realizat la nivel franco fabrică. |
|
(29) |
În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export al producătorului-exportator cooperant și în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, s-a ținut cont, sub formă de ajustări, de diferențele în materie de transport, asigurare, taxe și costuri de credit care au afectat prețurile și comparabilitatea lor. |
3.2.4. Marja de dumping
|
(30) |
În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, marja de dumping a fost stabilită pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și prețul de export mediu ponderat. |
|
(31) |
Pentru producătorul-exportator cooperant, comparația respectivă a arătat existența unui dumping, deși semnificativ mai mic decât nivelul dumpingului stabilit în cadrul anchetei inițiale. |
3.3. Evoluția importurilor în cazul abrogării măsurilor
3.3.1. Observație preliminară
|
(32) |
În urma constatării existenței unui dumping în cursul PAR, a fost investigată probabilitatea continuării dumpingului în cazul abrogării măsurilor și următoarele elemente au fost analizate: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din China; volumul și prețurile importurilor din China care fac obiectul unui dumping; atractivitatea pieței din Uniune pentru importurile din China. |
|
(33) |
În acest sens, ar trebui remarcat faptul că producătorul-exportator care a cooperat la anchetă a reprezentat peste 30 % din capacitatea de producție totală din RPC în cursul PAR. |
3.3.2. Capacitatea de producție și capacitatea neutilizată a producătorilor din RPC
|
(34) |
Întrucât sunt disponibile puține informații publice privind industria producătoare de DCD din RPC, concluziile în ceea ce privește capacitatea neutilizată s-au bazat în principal pe informațiile cuprinse în cererea de reexaminare și pe informațiile obținute de la unicul producător cooperant, care au fost confruntate la rândul lor, atunci când a fost posibil, cu informațiile disponibile în mod public. |
|
(35) |
Pe această bază, se presupune că în China capacitatea totală instalată a crescut între 2007 și 2012. Producția efectivă în cursul PAR a fost, cu toate acestea, limitată la 80 000 de tone, ceea ce indică faptul că pot fi disponibile unele capacități neutilizate. Capacitatea instalată din China în cursul PAR depășește cererea la nivel global de DCD și capacitatea neutilizată poate reprezenta mai mult decât consumul total din Uniune în cursul PAR, în timp ce consumul pe piața internă chineză în timpul PAR s-a ridicat la numai 40 000 de tone, adică jumătate din producția chineză reală/efectivă. |
|
(36) |
În ceea ce privește capacitatea de producție neutilizată, informațiile colectate la fața locului în cursul anchetei arată că unicul producător cooperant, reprezentând mai mult de 20 % din capacitatea totală instalată a Chinei în 2012, a primit aprobare pentru a-și extinde capacitatea cu cel puțin 50 % în 2014. Se preconizează că această nouă capacitate va fi folosită, printre altele, în procesele de producție ale acestui producător (utilizarea captivă a DCD) și pe piața internă chineză, care a absorbit în cursul PAR aproximativ jumătate din producția de DCD a unicului producător cooperant. Informațiile obținute de la unicul producător cooperant au arătat că investițiile viitoare în capacități vor fi utilizate pentru aprovizionarea, printre altele, a pieței interne din RPC, care este vastă și în rapidă creștere. |
|
(37) |
China este, prin urmare, în măsură să producă cantități mari pentru export, în special deoarece nu există niciun indiciu că piața internă ar putea absorbi toată capacitatea neutilizată. |
3.3.3. Volumul și prețurile importurilor din China care au făcut obiectul unui dumping
|
(38) |
Conform datelor Eurostat și datelor verificate privind importurile, volumul importurilor din China a scăzut brusc după introduscerea măsurilor în 2007, au început să crească din nou ușor între 2009 și sfârșitul PAR, dar nu au atins niciodată nivelul din 2007. Acest lucru se reflectă și în cota de piață a importurilor chineze care au scăzut de la 40-45 % în 2007 la 10-15 % în 2009 și au atins din nou un nivel de 15-20 % la sfârșitul PAR, în pofida creșterii prețurilor chineze cu 73 %. |
3.3.4. Atractivitatea pieței Uniunii
|
(39) |
Piața Uniunii este o piață relativ mare, reprezentând aproximativ 18 % din consumul mondial de DCD, însă nu este neapărat cea mai atractivă sau singura piață atractivă în ceea ce privește segmentele și prețurile de vânzare (a se vedea considerentul 74). Într-adevăr, informațiile disponibile sugerează că producătorii chinezi anticipează o cerere din ce în ce mai mare din partea industriei farmaceutice, de exemplu, din India, care folosește DCD, de exemplu, ca input pentru producerea unui medicament pentru tratarea diabetului (Metformin). Prin urmare, această nouă cerere ar putea să absoarbă o mare parte din capacitatea neutilizată. Pe baza celor de mai sus, se consideră că piața Uniunii nu este singura piață atractivă pentru exportatorii chinezi. |
3.3.5. Concluzie privind probabilitatea continuării dumpingului
|
(40) |
Ancheta a confirmat faptul că importurile chineze au continuat să intre pe piața Uniunii la prețuri de dumping în cursul PAR. Având în vedere continuarea dumpingului, faptul că piața Uniunii este o piață importantă care a fost destul de atractivă pentru exportatorii chinezi în trecut, precum și capacitățile neutilizate din China, care depășesc consumul total din Uniune, se poate concluziona că există probabilitatea continuării dumpingului în cazul în care măsurile ar expira. Cu toate acestea, ar trebui să se remarce faptul că nivelul actual al dumpingului este în mod semnificativ mai mic decât cel stabilit în cursul anchetei inițiale. |
4. SITUAȚIA PE PIAȚA UNIUNII
4.1. Observație preliminară
|
(41) |
Deoarece analiza privește o singură societate, din motive de confidențialitate majoritatea indicatorilor sunt prezentați sub formă de indici sau intervale. |
4.2. Industria din Uniune
|
(42) |
Producția producătorului din Uniune AlzChem AG reprezintă 100 % din DCD produsă în Uniune. Prin urmare, se consideră că AlzChem AG reprezintă industria din Uniune în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. |
4.3. Consumul de pe piața Uniunii
|
(43) |
Consumul Uniunii s-a stabilit pe baza volumului vânzărilor necaptive ale industriei din Uniune pe piața Uniunii și pe baza datelor privind importurile, furnizate de Eurostat, comparate cu alte surse statistice. În decursul perioadei examinate, a evoluat după cum urmează: Tabelul 1
|
|
(44) |
În afară de consumul pe piața liberă prezentat mai sus, se observă că, în perioada examinată, utilizarea captivă de DCD de către industria din Uniune a variat între 10 și 20 % din producția Uniunii și a evoluat după cum urmează: Tabelul 2
|
4.4. Importuri din China în Uniune
|
(45) |
Ținând seama de faptul că doar un singur exportator a cooperat la anchetă, s-a constatat că datele Eurostat reprezintă cea mai bună sursă de informații pentru volumele și prețurile importurilor. Datele Eurostat se referă la UE27 și au făcut obiectul unei verificări încrucișate cu alte surse, cum ar fi statisticile privind exporturile chineze, bazele de date prevăzute la articolul 14 alineatul (6) și datele furnizate de importatorul/utilizatorul cooperant. |
|
(46) |
Livrările de DCD din China au fost importate în cadrul a două regimuri vamale. În cadrul regimului normal, a fost necesar să se plătească atât tariful vamal normal, cât și taxa antidumping. În cadrul regimului de perfecționare activă, nu a trebuit să se plătească niciuna dintre aceste taxe, deoarece materialul a fost utilizat în producția de produse din aval care au fost exportate în afara Uniunii. Astfel cum se arată în tabelul de mai jos, regimul de perfecționare activă a vizat aproximativ două treimi din importurile în cursul PAR. |
4.4.1. Volumul și cota de piață
|
(47) |
După instituirea măsurilor antidumping în 2007, volumul importurilor din China au scăzut în mod semnificativ. În general, cota lor de piață a fost de aproximativ 15-20 % în cursul PAR. Cu toate acestea, în cursul perioadei examinate, volumul importurilor originare din China în cadrul regimului vamal normal a fluctuat, în timp ce importurile din China efectuate în cadrul regimului de perfecționare activă au crescut de mai mult de două ori. Luând în considerare ambele regimuri, volumul importurilor a crescut în această perioadă, dar ele sunt încă mult sub nivelurile observate înainte de impunerea măsurilor (peste 6 000 de tone). Tabelul 3
|
4.4.2. Preț
|
(48) |
Astfel cum se arată în tabelul de mai sus, în timpul perioadei examinate, prețurile importurilor din China au crescut substanțial. |
|
(49) |
Industria din Uniune a afirmat că evoluția prețurilor nu poate fi explicată prin evoluția prețurilor principalilor factori de cost, adică materiile prime și costul energiei. Cu toate acestea, nu s-a oferit nicio explicație alternativă sau probă concludentă care să susțină acest lucru. |
4.4.3. Subcotarea prețurilor
|
(50) |
În scopul analizării subcotării prețurilor, prețurile de vânzare medii ponderate ale industriei din Uniune către clienți neafiliați de pe piața Uniunii au fost comparate cu prețurile CIF medii ponderate corespunzătoare ale importurilor din RPC (numai DCD standard). Prețurile de vânzare ale industriei din Uniune au fost ajustate, în special în ceea ce privește costurile de livrare și comisioanele la nivel franco fabrică. Prețurile CIF ale exporturilor din China au fost obținute de la Eurostat și au fost verificate încrucișat cu baza de date constituită în conformitate cu articolul 14 alineatul (6), fiind excluse importurile care au făcut obiectul unui regim de perfecționare activă. Aceste prețuri CIF au fost ajustate pentru a acoperi costurile aferente tarifului vamal, și anume cele de vămuire și cele ulterioare importării. Subcotarea în ceea ce privește importurile care au făcut obiectul regimului de perfecționare activă este analizată în considerentul 83. |
|
(51) |
Comparația a arătat că, în cursul PAR, importurile de produs în cauză nu au subcotat prețurile industriei din Uniune. |
4.5. Importuri în Uniune din alte țări terțe
|
(52) |
Nu au existat importuri majore din alte țări terțe. |
|
(53) |
În perioada examinată, volumul importurilor din SUA nu au deținut o cotă de piață mai mare de 2 %. Ancheta a arătat că, în realitate, aceste importuri au fost importuri de DCD standard, care inițial a fost produsă în China și apoi reduse la dimensiuni micronice în SUA. Tabelul 4
|
4.6. Situația economică a industriei Uniunii
|
(54) |
În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care au făcut obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune a inclus evaluarea tuturor factorilor și indicilor economici care au influențat situația industriei din Uniune în cursul perioadei examinate. |
4.6.1. Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție
|
(55) |
Industria din Uniune a operat un lanț de producție integrat care cuprinde nu numai DCD, ci și produsele din amonte și din aval. Din 2009, capacitatea Uniunii de producere a DCD nu s-a modificat. În cursul perioadei examinate, producția producătorului din Uniune a crescut, în mare parte din cauza creșterii cererii pe piața Uniunii, astfel cum se demonstrează în tabelul 1 de mai sus. Începând din 2010, producătorul din Uniune a funcționat în majoritatea cazurilor la capacitate maximă, cu excepția anului 2009, când producția și vânzările au fost afectate de criza financiară. Tabelul 5
|
4.6.2. Stocuri
|
(56) |
Producătorul din Uniune a menținut un mic stoc pe parcursul perioadei examinate, iar acest lucru nu a fost considerat ca fiind un factor important în evaluarea situației industriei din Uniune. Tabelul 6
|
4.6.3. Volumul vânzărilor, cotele de piață și prețurile medii unitare din Uniune
|
(57) |
Vânzările realizate de industria din Uniune pe piața Uniunii către clienți neafiliați au crescut cu 26 % în cursul perioadei examinate, în timp ce prețurile de vânzare au crescut cu 7 %. |
|
(58) |
Industria din Uniune a reușit să-și crească vânzările în UE ca urmare a creșterii consumului, după cum se indică în tabelul 1 de mai sus. Industria din Uniune a continuat să dețină o cotă foarte mare din piața Uniunii. Tabelul 7
|
4.6.4. Rentabilitatea și fluxul de lichidități
|
(59) |
În cursul perioadei examinate, rentabilitatea industriei din Uniune s-a ameliorat semnificativ, deoarece aceasta a putut să-și crească volumul vânzărilor și prețul de vânzare pe piața Uniunii către clienți independenți. Ameliorarea importantă a rentabilității este și mai pronunțată dacă este comparată cu pierderile masive ale industriei în cursul PA inițiale (de la – 20 la – 30 %). Tabelul 8
|
|
(60) |
Rentabilitatea operațiunilor captive a fost relativ bună. |
|
(61) |
În perioada examinată, fluxul de lichidități a fost tot timpul negativ, cu excepția PAR, urmând evoluția rentabilității generale. Tabelul 9
|
4.6.5. Investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital
|
(62) |
În perioada examinată, industria din Uniune a făcut investiții pentru întreținerea și optimizarea utilajelor de producție existente. În 2009, a făcut noi investiții semnificative în ceea ce privește micro DCD. Tabelul 10
|
|
(63) |
Randamentul investițiilor a rămas negativ în cursul perioadei examinate, urmând evoluția rentabilității menționate mai sus. Tabelul 11
|
|
(64) |
Industria din Uniune nu a susținut că a întâmpinat dificultăți în mobilizarea capitalului în cursul perioadei examinate. |
4.6.6. Ocuparea forței de muncă, productivitatea, creșterea economică și salariile
|
(65) |
Investițiile realizate în cursul perioadei examinate au contribuit la creșterea numărului de angajați calificați. Salariul mediu pe angajat a crescut cu 15 % în perioada examinată. |
|
(66) |
Creșterea nivelului de ocupare a forței de muncă și a productivității reflectă creșterea producției în 2010. Tabelul 12
|
4.6.7. Amploarea dumpingului și redresarea în urma efectelor practicilor de dumping anterioare
|
(67) |
Dumpingul a continuat în cursul PAR, astfel cum se explică la punctul 3.2 de mai sus. |
|
(68) |
Impactul amplorii marjei de dumping efective asupra industriei din Uniune, având în vedere volumul importurilor care fac obiectul unui dumping din China, nu poate fi considerat atât de mare. În comparație cu ancheta inițială, situația industriei din Uniune s-a îmbunătățit semnificativ, fiind în curs de redresare după practicile de dumping anterioare, în special în ceea ce privește rentabilitatea, vânzările și cota de piață. |
4.6.8. Concluzii
|
(69) |
Chiar dacă unele evoluții pozitive menționate mai sus sunt relativ recente, se consideră că situația industriei din Uniune s-a îmbunătățit în mod semnificativ în cursul perioadei examinate. Toți indicatorii financiari au fost pozitivi sau aproape de o valoare pozitivă până la sfârșitul PAR. |
|
(70) |
Instituirea măsurilor antidumping în 2007 a permis industriei din Uniune să se redreseze în mod constant după efectele prejudiciabile ale dumpingului, să își valorifice suplimentar potențialul pe piața Uniunii și în țări din afara UE. Faptul că industria din Uniune a beneficiat de pe urma măsurilor este în mare parte ilustrat prin nivelurile sale ridicate de producție, o mai bună utilizare a capacității și prin creșterea prețurilor de vânzare pe piața UE și a rentabilității. În cursul PAR, nu a mai existat niciun prejudiciu important provocat de importurile din China. |
|
(71) |
În urma notificării, solicitantul a afirmat că, în cadrul anchetei inițiale, faptul că anumiți indicatori de prejudiciu au arătat o tendință pozitivă nu a împiedicat Comisia să confirme existența unui prejudiciu important la momentul respectiv. Această afirmație trebuie să fie respinsă. Regulamentul (CE) nr. 1331/2007 a constituit un răspuns la circumstanțe diferite, și anume o industrie a Uniunii mai puțin profitabilă. În plus, reexaminarea efectuată în perspectiva expirării măsurilor diferă în totalitate de o anchetă efectuată în conformitate cu articolul 5 din regulamentul de bază. În timp ce aceasta din urmă analizează dacă dumpingul cauzează un prejudiciu industriei naționale, cea dintâi reprezintă un exercițiu prospectiv care analizează evoluția probabilă în cazul expirării măsurilor. |
5. PROBABILITATEA REAPARIȚIEI PREJUDICIULUI
|
(72) |
După cum s-a arătat anterior, industria din Uniune nu a suferit un prejudiciu important pe parcursul PAR. Prin urmare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a analizat probabilitatea ca expirarea măsurilor în vigoare să determine continuarea sau reapariția prejudiciului. |
5.1. Impactul capacității neutilizate în China
|
(73) |
Ancheta a evidențiat că există importante capacități de producție în China (a se vedea considerentele 34-37). Cu toate acestea, nu există motive întemeiate pentru a concluziona că respectivele capacități neutilizate sunt de natură să conducă la importuri semnificative în Uniune. |
|
(74) |
Uniunea este una dintre numeroasele piețe în care vând producătorii-exportatori chinezi. În ceea ce privește prețurile, datele furnizate de industria din Uniune, de producătorul-exportator chinez cooperant și cele provenind din statisticile de export chineze confirmă faptul că mai multe piețe din afara UE sunt cel puțin la fel de atractive ca cea a Uniunii. |
|
(75) |
În ceea ce privește vânzările la export ale industriei din Uniune, acestea au fost adesea efectuate la prețuri mai mari decât vânzările pe piața Uniunii. În urma comunicării acestor elemente, solicitantul a susținut că prețurile sale de export mai mari nu s-au datorat atractivității relative a acestor piețe, ci ar trebui să fie mai degrabă explicate prin faptul că aceste vânzări priveau numai volume mici de vânzări. Acest argument ar trebui respins, deoarece volumele totale de vânzări ale industriei din UE pe piețele de export erau încă importante în cursul PAR (între 20 % și 30 % din producția industriei din Uniune). De asemenea, nu s-a demonstrat că tranzacțiile de vânzare către clienți aveau volume semnificativ mai reduse. |
|
(76) |
De asemenea, datele statistice privind prețurile exporturilor de DCD din China pe diverse piețe nu indică o atractivitate deosebită a pieței UE în raport cu alte piețe de export. În cursul PAR existau deja capacități neutilizate semnificative, dar ele nu au dus la practici prejudiciabile în materie de prețuri ale exportatorilor chinezi. Faptul că va crește și mai mult capacitatea neutilizată nu este în acest caz o indicație privind probabilitatea reapariției prejudiciului. India este, de departe, cea mai mare piață pentru DCD. Statisticile de export chineze arată că volumele de vânzări chineze către UE au reprezentat doar aproximativ 10 % din volumul vânzărilor către India și că prețurile de vânzare medii pe tonă, pentru vânzările efectuate de China în UE, au fost mai degrabă echivalente cu prețurile de vânzare chineze în India. Cu alte cuvinte, prețurile existente pe importanta piață indiană (care au crescut în medie cu 65 % în cursul perioadei examinate) sunt, de asemenea, atractive pentru producătorii de DCD. Nu există niciun indiciu că excedentul de capacitate din China ar putea duce la importuri masive în Uniune. Pentru moment, este de așteptat ca cel puțin o parte din aceste capacități neutilizate să nu fie utilizate în viitorul apropiat. Această concluzie se bazează pe evoluțiile anterioare, dat fiind că datele furnizate de către solicitant indică faptul că, deși între 2008 și PAR China și-a crescut capacitatea cu aproximativ 50 %, ea și-a mărit producția totală doar cu aproximativ 20 %. Previziunile realizate de către solicitant până în 2016 arată faptul că cererea la nivel mondial va fi cu mult inferioară capacităților chineze și, prin urmare, că acestea vor rămâne neexploatate pentru moment. Capacitatea excedentară la nivel național ar fi mai mică în cazul în care s-ar efectua previziuni pe baza datelor privind vânzările furnizate de producătorul-exportator chinez cooperant. În orice caz, faptul că, spre deosebire de producția UE (a se vedea considerentul 55 de mai sus), producția chineză de DCD nu este parte a unui lanț de producție complet integrat înseamnă că este mai puțin costisitor de a avea capacități neutilizate. |
|
(77) |
În plus, este probabil că anumite cereri în creștere, în special din partea industriei farmaceutice din țări precum India (a se vedea considerentul 39), vor fi capabile să absoarbă o parte suplimentară a supracapacității din China. În plus, în cadrul anchetei s-a constatat că produsele AlzChem pe bază de DCD au fost considerate mai atractive de utilizatorii din UE, printre altele datorită locației geografice și fiabilității aprovizionării. Aceasta oferă un anumit avantaj față de producătorii chinezi în ceea ce privește principalii utilizatori din UE care achiziționează cantități semnificative de DCD. Prin urmare, având în vedere acest context, capacitățile semnificative de producție din China nu sunt în sine un motiv suficient pentru a concluziona că există o probabilitate de reapariție a prejudiciului. Simplul fapt că industria din Uniune a pierdut din cota de piață în ceea ce privește capacitatea de producție mondială nu poate contrazice o asemenea concluzie. |
5.2. Impactul creșterii preconizate a pieței
|
(78) |
Mai multe părți au menționat creșterea semnificativă preconizată a pieței de DCD la nivel mondial, determinată în principal de aplicațiile bine stabilite în domeniul farmaceutic și agricol. Acest lucru se datorează creșterii producției de medicamente împotriva diabetului, în principal în India. Această creștere este deja anunțată de creșterea consumului UE în tabelul 1 de mai sus. |
|
(79) |
În ceea ce privește piața UE, se preconizează, de asemenea, o creștere viitoare, dar într-o mai mică măsură. Acest lucru se datorează faptului că un mare producător farmaceutic cu vânzări la nivel mondial are sediul în Uniune. |
|
(80) |
În urma comunicării informațiilor, solicitantul a contestat amploarea creșterii. Cu toate acestea, se observă că afirmațiile sale sunt contradictorii în acest sens și că mai multe surse indică o cerere solidă în UE și o creștere semnificativă a cererii la nivel mondial. Datele privind vânzările provenind de la producătorul-exportator cooperant chinez indică un ritm rapid de creștere a consumului pe piața internă chineză. În consecință, niciun element nu susține afirmația solicitantului că cererea este sau va fi în stagnare. |
|
(81) |
În urma comunicării acestor elemente, solicitantul a subliniat, de asemenea, că a înregistrat pierderi în ceea ce privește volumul de vânzări și cota de piață pe piețele din afara UE. În această privință, trebuie menționat faptul că industria din UE a lucrat aproape la capacitate maximă cu stocuri neglijabile, în timp ce consumul de DCD în UE a continuat să crească. Prin urmare, industria din UE nu a putut beneficia pe deplin de creșterea pe alte piețe mai degrabă din cauza faptului că a decis să se concentreze mai mult pe piața UE, fără să își sporească în mod substanțial capacitatea de producție. Această situație s-ar putea schimba, cu toate acestea, în cazul în care se materializează planurile sale de creștere a capacităților. Prin urmare, se preconizează că, în viitor, chiar dacă volumul importurilor de DCD provenind din China în Uniune ar crește, acest lucru nu va conduce automat la o reapariție a prejudiciului. Industria din Uniune va beneficia, ca și producătorii chinezi, de pe urma unei creșteri a cererii la nivel mondial. |
|
(82) |
În acest sens, astfel cum s-a menționat mai sus, producătorul din Uniune este foarte bine stabilit pe piață și pare să fie furnizorul privilegiat al mai multor clienți-cheie, cel puțin pentru anumite aplicații ale DCD. Calitatea și fiabilitatea produselor sale pe bază de DCD în Uniune înseamnă că este capabil să obțină contracte mari cu clienții-cheie din UE și se așteaptă ca această situație să continue indiferent dacă măsurile antidumping sunt abrogate sau nu. După comunicarea informațiilor, un utilizator semnificativ din UE a declarat că va continua să se aprovizioneze de la industria din Uniune cu acest produs, chiar și în cazul în care măsurile ar fi abrogate. |
5.3. Alte considerații
|
(83) |
Astfel cum se explică la considerentele 50-51, prețurile importurilor din China nu au subcotat prețurile industriei din Uniune în cursul PAR. Subcotarea nu a fost prezentă în ceea ce privește regimul normal (aproximativ o treime din volumul importurilor). Un nivel foarte scăzut de subcotare a existat atunci când a fost luat în considerare și regimul de perfecționare activă (celelalte două treimi din importurile în decursul PAR). Această situație era diferită față de subcotarea substanțială constatată în cadrul anchetei inițiale și a fost determinată de o creștere treptată a prețurilor de import de la impunerea măsurilor, deși această creștere nu a avut loc în mod constant. De fapt, prețul CIF al importurilor din China la frontiera Uniunii a crescut cu 73 % între 2009 și până la sfârșitul PAR. |
|
(84) |
Industria din UE a demonstrat că rămâne competitivă chiar și în absența măsurilor, date fiind exporturile sale substanțiale (între 20 % și 30 % din producție în cursul PAR) către țările din afara Uniunii Europene în care nu au fost instituite măsuri și în care s-a confruntat cu concurența chineză fără sprijinul măsurilor antidumping. Scăderea volumului exporturilor arătată mai jos trebuie să fie privită ținând cont de creșterea volumului de vânzări în Uniune și de capacitatea de producție neschimbată a industriei din Uniune care, în principiu, a fost utilizată integral. Tabelul 13
|
|
(85) |
Prețurile importurilor din China în decursul celor opt luni după PAR au fost, de asemenea, analizate având în vedere informațiile comunicate de industria din Uniune. Industria din Uniune a afirmat că o presiune puternică asupra prețurilor cauzate de importurile din China a revenit la scurt timp după PAR. În temeiul articolului 6 alineatul (1) din regulamentul de bază coroborat cu articolul 11 alineatul (5) din regulamentul de bază, informațiile referitoare la o perioadă ulterioară PAR nu sunt, în mod normal, luate în considerare. Cu toate acestea, chiar dacă era necesar ca aceste informații să fie luate în considerare, în acest stadiu nu au putut fi trase concluzii pe baza lor, întrucât nu este clar dacă aceste prețuri modificate, dacă sunt confirmate, sunt de natură durabilă. De exemplu, deși prețurile au scăzut de la sfârșitul PAR până în mai 2013, în iunie 2013 acestea au crescut din nou cu 10 %. Având în vedere că aceste prețuri ulterioare PAR au fost în continuare mult mai ridicate decât cele observate în ancheta inițială, este puțin probabil ca, în viitor, acestea să compromită în mod semnificativ situația actuală a industriei Uniunii, care nu suferă un prejudiciu important. |
|
(86) |
În cele din urmă, nu există nicio indicație că abrogarea măsurilor ar avea un impact asupra prețurilor de pe piață pe termen scurt. Trebuie remarcat faptul că o mare parte din DCD vândută în Uniune face obiectul unor contracte pe mai mulți ani, iar pentru industria utilizatoare o aprovizionare fiabilă și constantă de la un producător de încredere pare a fi deosebit de importantă. În plus, două treimi din importurile în cursul PAR au fost realizate în temeiul regimului de perfecționare activă în cadrul căruia nu se plătesc taxe de import sau antidumping. Pe scurt, chiar dacă nu se poate exclude faptul că unele contracte vor fi renegociate și prețurile franco de import s-ar putea diminua, este improbabil ca aceasta să se întâmple la niveluri prejudiciabile în cazul în care taxele se abrogă. |
5.4. Concluzie cu privire la probabilitatea reapariției prejudiciului
|
(87) |
Având în vedere cele menționate anterior, nu este probabil ca industria din Uniune, în cazul în care măsurile ar fi abrogate, să fie obligată să își reducă volumele vânzărilor și ale producției de DCD și/sau prețurile într-o asemenea măsură încât rentabilitatea și poziția ei generală să fie afectate semnificativ. |
|
(88) |
Dimpotrivă, având în vedere creșterea consumului la nivel mondial, volumul de importuri din China și prețurile în cursul PAR și prețurile de pe alte piețe, este de așteptat ca, în absența măsurilor, vânzările de DCD ale industriei din Uniune să continue să rămână la un nivel ridicat și, de asemenea, să contribuie în mod pozitiv la lanțurile de activități al DCD și NCN. |
|
(89) |
Este de așteptat ca industria din Uniune să rămână la capacitate maximă indiferent dacă măsurile sunt abrogate sau nu. În plus, industria Uniunii a finalizat activitatea preliminară pentru programul de extindere din acest an. În toamna anului 2013, aceasta a fost de acord, în principiu, să își sporească substanțial capacitatea de producție a DCD. Piața, inclusiv clienți importanți cu sediul în UE, a salutat acest plan de extindere. Planul de extindere sugerează faptul că industria din Uniune consideră că cererea mondială este puternică și că AlzChem ar trebui să beneficieze de această creștere. |
|
(90) |
Chiar dacă industria din Uniune va fi supusă unor presiuni de preț din partea importurilor din China în viitorul apropiat, efectele în ceea ce privește prețurile și rentabilitatea nu se așteaptă să fie importante, având în vedere faptul că industria din Uniune deține o cotă mare de piață, avantaje în ceea ce privește calitatea și fiabilitatea aprovizionării și capacitatea de a obține contracte de amploare. Prin urmare, pragul de producere a prejudiciului în sensul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază nu va fi atins. |
|
(91) |
Comisia concluzionează că nu există probabilitatea de reapariție a prejudiciului pentru industria din Uniune în cazul în care măsurile existente ar fi abrogate. |
6. INTERESUL UNIUNII
|
(92) |
Deoarece s-a ajuns la concluzia că nu există probabilitatea reapariției prejudiciului, nu sunt necesare constatări privind interesul Uniunii. |
7. ABROGAREA MĂSURILOR ANTIDUMPING
|
(93) |
Toate părțile au fost informate cu privire la datele și considerațiile esențiale pe baza cărora se intenționează recomandarea abrogării măsurilor existente. De asemenea, s-a acordat părților un termen pentru a-și prezenta observațiile în urma respectivei notificări. Dacă au fost justificate, observațiile și comentariile prezentate au fost luate în considerare în mod corespunzător, însă niciuna nu a putut modifica concluziile prezentate mai sus. |
|
(94) |
Prin urmare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping aplicabile importurilor de DCD originară din China ar trebui abrogate, iar procedura ar trebui încheiată. |
|
(95) |
Având în vedere anumite situații descrise mai sus, și anume existența unor capacități neutilizate în China și o posibilă subcotare după PAR, Comisia va monitoriza importurile de produs în cauză, pentru a permite luarea rapidă de măsuri adecvate în cazul în care va fi necesar. Monitorizarea se va limita la o perioadă de doi ani după publicarea prezentului regulament, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Taxa antidumping la importurile de 1-cianoguanidină (diciandiamidă), încadrată în prezent la codul NC 2926 20 00 și originară din Republica Populară Chineză, se abrogă și procedura privind aceste importuri este încheiată.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 11 februarie 2014.
Pentru Consiliu
Președintele
E. VENIZELOS
(1) JO L 343, 22.12.2009, p. 51.
(2) JO L 296, 15.11.2007, p. 1.
|
13.2.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 43/12 |
REGULAMENTUL (UE) NR. 136/2014 AL COMISIEI
din 11 februarie 2014
de modificare a Directivei 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 692/2008 al Comisiei în ceea ce privește emisiile provenind de la vehiculele ușoare pentru pasageri și de la vehiculele ușoare comerciale (Euro 5 și Euro 6) și a Regulamentului (EU) nr. 582/2011 al Comisiei în ceea ce privește emisiile provenite de la vehiculele grele (Euro VI)
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 septembrie 2007 de stabilire a unui cadru pentru omologarea autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective (directiva-cadru) (1), în special articolul 39 alineatul (2).
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2007 privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește emisiile provenind de la vehiculele ușoare pentru pasageri și de la vehiculele ușoare comerciale (Euro 5 și Euro 6) și privind accesul la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor (2), în special articolul 5 alineatul (3).
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 595/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2009 privind omologarea de tip a autovehiculelor și a motoarelor cu privire la emisiile provenite de la vehicule grele (Euro VI) și accesul la informații privind repararea și întreținerea vehiculelor și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 715/2007 și a Directivei 2007/46/CE și de abrogare a Directivelor 80/1269/CEE, 2005/55/CE și 2005/78/CE, în special articolul 5 alineatul (4),
întrucât:
|
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 715/2007 și Regulamentul (CE) nr. 692/2008 al Comisiei din 18 iulie 2008 de punere în aplicare și modificare a Regulamentului (CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European și al Consiliului privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește emisiile provenind de la vehiculele ușoare pentru pasageri și de la vehiculele ușoare comerciale (Euro 5 și Euro 6) și privind accesul la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor (3) stabilește cerințe tehnice armonizate pentru omologarea de tip a autovehiculelor și a pieselor de schimb, în ceea ce privește emisiile acestora și stabilește norme privind conformitatea în funcționare, durabilitatea dispozitivelor pentru controlul poluării, sistemele de diagnosticare la bord (sistemele OBD), măsurarea consumului de carburant și accesibilitatea la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor. |
|
(2) |
Directiva 2007/46/CE din 5 septembrie 2007 stabilește un cadru pentru omologarea autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și a sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective. Aceasta stabilește formatul documentelor de omologare de tip și precizează bazele pentru definirea caracteristicilor motorului, inclusiv a valorilor puterii motorului și a parametrilor privind puterea. |
|
(3) |
Numărul de omologare CE de tip emis în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 692/2008 include caractere alfabetice (etapele Euro 5 și Euro 6), care indică valorile limită de emisie și cerințele sistemului OBD în conformitate cu care a fost acordată omologarea. Fiecare etapă, identificată de un caracter alfabetic, conține o dată obligatorie de aplicare pentru certificarea noilor tipuri de vehicule și pentru toate vehiculele noi, precum și o ultima dată de înregistrare. |
|
(4) |
Producătorii de autovehicule pot solicita omologarea de tip pe baza unor cerințe mai stricte înainte ca aceste cerințe să devină obligatorii. Noile etape Euro 6 vor permite certificarea vehiculelor cu niveluri de emisii mai scăzute, înainte ca respectivele niveluri ale emisiilor să intre în vigoare. |
|
(5) |
Regulamentul (CE) nr. 595/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2009 privind omologarea de tip a autovehiculelor și a motoarelor cu privire la emisiile provenite de la vehicule grele (Euro VI) și accesul la informații privind repararea și întreținerea vehiculelor și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 715/2007 și a Directivei 2007/46/CE (4) a abrogat Directiva 80/1269/CEE a Consiliului din 16 decembrie 1980 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la puterea motoarelor autovehiculelor (5) începând de la data de 31 decembrie 2013. Prin urmare, este necesar să se preia dispozițiile Directivei 80/1269/CEE în Regulamentul (CE) nr. 715/2007. |
|
(6) |
Regulamentul (CE) nr. 692/2008 și Regulamentul (UE) nr. 582/2011 prevăd carburanții de referință care ar trebui să fie utilizați de către producătorii de vehicule la efectuarea încercărilor privind emisiile în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 715/2007 și cu Regulamentul (CE) nr. 595/2009. Caracteristicile carburanților de referință reflectă caracteristicile carburanților cel mai frecvent utilizați pe piață la momentul adoptării Regulamentului (CE) nr. 692/2008. Cu toate acestea, având în vedere utilizarea tot mai mare a biocarburanților pe piață în ultimii ani, specificațiile carburanților de referință ar trebui să fie adaptate pentru a corespunde carburanților disponibili în prezent și în viitorul apropiat pe piața Uniunii. |
|
(7) |
Este nevoie să se alinieze carburanții de referință prevăzuți în Regulamentul (CE) nr. 692/2008 și în Regulamentul (UE) nr. 582/2011 pentru a armoniza procedurile pentru vehicule ușoare și pentru vehicule grele și, prin urmare, pentru a se reduce costurile ocazionate de omologarea de tip. |
|
(8) |
Prin urmare, Directiva 2007/46/CE, Regulamentul (CE) nr. 692/2008 și Regulamentul (UE) nr. 582/2011 ar trebui modificate în mod corespunzător. |
|
(9) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului tehnic pentru autovehicule, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Modificări ale Directivei 2007/46/CE
Anexele I, III, IV, IX și XI la Directiva 2007/46/CE se modifică în conformitate cu anexa I la prezentul regulament.
Articolul 2
Modificări ale Regulamentului (CE) nr. 692/2008
Regulamentul (CE) nr. 692/2008 se modifică după cum urmează:
|
1. |
La articolul 2, se adaugă următoarele puncte 37, 38, 39 și 40:
|
|
2. |
La articolul 3, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „(1) Pentru a primi omologarea CE de tip în ceea ce privește emisiile și informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor, producătorul trebuie să demonstreze că vehiculele îndeplinesc procedurile de încercare specificate la anexele III-VIII, X-XII, XIV, XVI și XX la prezentul regulament. Producătorul trebuie, de asemenea, să asigure respectarea specificațiilor privind carburanții de referință stabiliți în anexa IX la prezentul regulament.”. |
|
3. |
La articolul 6, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „(1) Atunci când sunt îndeplinite toate cerințele relevante, autoritatea de omologare eliberează o omologare CE de tip și emite un număr al omologării de tip în conformitate cu sistemul de numerotare stabilit în anexa VII la Directiva 2007/46/CE. Fără a aduce atingere dispozițiilor din anexa VII la Directiva 2007/46/CE, secțiunea 3 a numărului de omologare de tip este elaborată în conformitate cu anexa I apendicele 6 la prezentul regulament. O autoritate de omologare nu atribuie același număr unui alt tip de vehicul. Pentru vehiculele omologate de tip în conformitate cu limitele de emisii Euro 5 specificate în tabelul 1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 715/2007, se consideră a fi îndeplinite cerințele relevante în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:
În cazul menționat la al patrulea paragraf se aplică, de asemenea, articolul 14.” |
|
4. |
Anexele I, III, IV, IX, XI și XII se modifică în conformitate cu anexa II la prezentul regulament. |
|
5. |
Se adaugă anexa XX, al cărei text este prevăzut în anexa III la prezentul regulament. |
Articolul 3
Modificări ale Regulamentului (UE) nr. 582/2011
Anexele VIII și IX la Regulamentul (UE) nr. 582/2011 se modifică în conformitate cu anexa IV la prezentul regulament.
Articolul 4
Dispoziții tranzitorii
(1) Începând cu 1 ianuarie 2015, producătorii eliberează certificate de conformitate care sunt conforme cu prezentul regulament.
(2) În scopul conformării la anexa XX la Regulamentul (CE) nr. 692/2008, certificatele acordate în temeiul Directivei 80/1269/CEE și/sau al Regulamentului nr. 85 al CEE-ONU, eliberate înainte de data de intrării în vigoare a prezentului regulament, rămân valabile până la 31 august 2018.
(3) Anexa IV la prezentul regulament se aplică începând de la datele prevăzute în rândul C din tabelul 1 din apendicele 9 la anexa I la Regulamentul (UE) nr. 582/2011.
Articolul 5
Intrarea în vigoare
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 11 februarie 2014.
Pentru Comisie
Președintele
José Manuel BARROSO
(1) JO L 263, 9.10.2007, p. 1.
(2) JO L 171, 29.6.2007, p. 1.
(3) JO L 199, 28.7.2008, p. 1.
(4) JO L 188, 18.7.2009, p. 1.
ANEXA I
Modificări ale Directivei 2007/46/CE
Anexele I, III, IV, IX și XI la Directiva 2007/46/CE se modifică după cum urmează:
|
1. |
anexa I se modifică după cum urmează:
|
|
2. |
în anexa III, partea I, A se introduc următoarele puncte 3.3.1.1.1 și 3.3.1.1.2:
|
|
3. |
anexa IV se modifică după cum urmează:
|
|
4. |
în anexa VI, în apendice, punctul 40 din tabel se elimină; |
|
5. |
anexa IX se modifică după cum urmează:
|
ANEXA II
Modificări ale Regulamentului (CE) nr. 692/2008
Regulamentul (CE) nr. 692/2008 se modifică după cum urmează:
|
1. |
în lista anexelor, se adaugă anexa XX: „ANEXA XX Măsurarea puterii nete a motorului”; |
|
2. |
anexa I se modifică după cum urmează:
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
3. |
anexa III se modifică după cum urmează:
|
|
4. |
la apendicele 1 la anexa IV, punctul 2.2 se înlocuiește cu următorul text: 2.2. Raporturile atomice specificate la punctul 5.3.7.3. trebuie înțelese după cum urmează: Hcv= raportul atomic hidrogen-carbon:
Ocv= raportul atomic oxigen-carbon:
|
|
5. |
anexa IX se modifică după cum urmează:
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
6. |
anexa XI se modifică după cum urmează:
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
7. |
anexa XII se modifică după cum urmează:
|
(7) Mențiunile neaplicabile se elimină.”;”
(1) Procedurile specifice de încercare pentru vehiculele cu hidrogen și cu multicarburant biomotorină vor fi definite într-o etapă următoare.
(2) Atunci când un vehicul bicarburant este combinat cu un vehicul multicarburant, sunt valabile ambele cerințe pentru încercări.
(3) Această dispoziție este provizorie, noi cerințe privind biomotorina urmând a fi propuse ulterior.
(4) Încercare numai pentru benzină înainte de datele stabilite la articolul 10 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 715/2007. Încercarea va fi efectuată cu privire la ambii carburanți după aceste date. Trebuie să se utilizeze carburantul de referință E75 menționat în anexa IX secțiunea B.
(5) Se vor determina doar emisiile de NOx atunci când vehiculul funcționează cu hidrogen.
(6) La alegerea constructorului, autovehiculele cu motoare cu aprindere prin compresie și pozitive pot fi testate cu fie E5, fie cu E10 și fie cu carburanți B5, fie cu B7. Cu toate acestea:
|
— |
nu mai târziu de șaisprezece luni de la datele stabilite la articolul 10 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 715/2007, noile omologări de tip trebuie efectuate numai cu carburanți E10 și B7; |
|
— |
nu mai târziu de 3 ani de la datele stabilite la articolul 10 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 715/2007, toate noile vehicule trebuie omologate numai cu carburanți E10 și B7.”; |
(8) Valorile indicate în specificații sunt «valori reale». La stabilirea valorilor lor limită, s-au aplicat termenii standardului ISO 4259 «Produse petroliere – Determinarea și aplicarea datelor de precizie privind metodele de încercare», iar pentru stabilirea unei valori minime s-a luat în considerare o diferență minimă de 2R mai mare ca zero; la stabilirea valorilor maximă și minimă, diferența minimă este de 4R (unde R = reproductibilitatea). Fără a aduce atingere acestei măsuri, care este necesară din motive tehnice, producătorul de carburanți ar trebui totuși să vizeze o valoare nulă atunci când valoarea maximă stipulată este de 2R, respectiv o valoare medie atunci când sunt specificate limitele minimă și maximă. În cazul în care este necesară clarificarea problemei conformității unui carburant cu cerințele specificațiilor, se aplică condițiile prescrise de standardul ISO 4259.
(9) Se scade un factor de corecție de 0,2 pentru MON și RON în scopul calculării rezultatului final, în conformitate cu EN 228:2008.
(10) Carburantul poate conține inhibitori de oxidare și inhibitori de cataliză metalică utilizați în mod normal pentru stabilizarea fluxurilor de benzină în rafinărie, dar nu se acceptă adaosurile de aditivi detergenți/dispersivi și de uleiuri dizolvante.
(11) Etanolul este singurul compus care conține oxigen care se adaugă în mod intenționat în carburantul de referință. Etanolul folosit trebuie să fie conform cu EN 15376.
(12) Se raportează conținutul real de sulf al carburantului folosit în încercarea de tipul 1.
(13) Se interzice adăugarea, în mod intenționat, a unor compuși care conțin fosfor, fier, mangan sau plumb la acest carburant de referință.”;
(14) Valorile indicate în specificații sunt «valori reale». La stabilirea valorilor lor limită s-au aplicat condițiile standardului ISO 4259 «Produse petroliere – Determinarea și aplicarea datelor de fidelitate relativă a metodelor de încercare» și la fixarea unei valori minime s-a luat în considerare o diferență minimă de 2R peste zero; la stabilirea valorilor maximă și minimă, diferența minimă este de 4R (unde R = reproductibilitatea). Fără a aduce atingere acestei măsuri, care este necesară din motive tehnice, producătorul de carburanți ar trebui totuși să vizeze o valoare nulă atunci când valoarea maximă stipulată este de 2R, respectiv o valoare medie atunci când sunt specificate limitele minimă și maximă. În cazul în care este necesară clarificarea problemei conformității unui carburant cu cerințele specificațiilor, se aplică condițiile prescrise de standardul ISO 4259.
(15) Intervalul cetanic nu este în conformitate cu cerințele unui interval minim de 4R. Cu toate acestea, în caz de litigiu între furnizorul de carburant și beneficiar, pentru a se rezolva aceste dispute, se pot folosi termenii din ISO 4259, preferându-se măsurări repetate de un număr suficient de mare de ori, pentru a se asigura precizia acestora și nu o singură măsurare.
(16) Deși stabilitatea oxidării este controlată, este posibil ca durata de depozitare să fie limitată. În acest caz, furnizorul este cel care poate da indicații cu privire la condițiile de stocare și la termenul de valabilitate.
(17) Conținut FAME necesar pentru respectarea specificațiilor din EN 14214.”;
(18) Valorile indicate în specificații sunt «valori reale». La stabilirea valorilor lor limită, s-au aplicat termenii standardului ISO 4259 «Produse petroliere – Determinarea și aplicarea datelor de precizie privind metodele de încercare», iar pentru stabilirea unei valori minime s-a luat în considerare o diferență minimă de 2R mai mare ca zero; la stabilirea valorilor maximă și minimă, diferența minimă este de 4R (unde R = reproductibilitatea). Fără a aduce atingere acestei măsuri, care este necesară din motive tehnice, producătorul de carburanți ar trebui totuși să vizeze o valoare nulă atunci când valoarea maximă stipulată este de 2R, respectiv o valoare medie atunci când sunt specificate limitele minimă și maximă. În cazul în care este necesară clarificarea problemei conformității unui carburant cu cerințele specificațiilor, se aplică condițiile prescrise de standardul ISO 4259.
(19) Se scade un factor de corecție de 0,2 pentru MON și RON în scopul calculării rezultatului final, în conformitate cu EN 228:2008.
(20) Carburantul poate conține inhibitori de oxidare și inhibitori de cataliză metalică utilizați în mod normal pentru stabilizarea fluxurilor de benzină în rafinărie, dar nu se acceptă adaosurile de aditivi detergenți/dispersivi și de uleiuri dizolvante.
(21) Etanolul este singurul compus care conține oxigen care se adaugă în mod intenționat în carburantul de referință. Etanolul folosit trebuie să fie conform cu EN 15376.
(22) Se raportează conținutul real de sulf al carburantului folosit în încercarea de tipul 6.
(23) Se interzice adăugarea, în mod intenționat, a unor compuși care conțin fosfor, fier, mangan sau plumb la acest carburant de referință.”;
(24) Valorile limită pentru masa și numărul de particule pentru motoarele cu aprindere prin scânteie se aplică numai în cazul vehiculelor echipate cu motoare cu injecție directă.”;
(25) Limitele referitoare la masa particulelor la motoarele cu aprindere prin scânteie se aplică numai la vehiculele cu motoare cu injecție directă.”;
ANEXA III
„ANEXA XX
MĂSURAREA PUTERII NETE A MOTORULUI, A PUTERII NETE ȘI A PUTERII MAXIME ÎN 30 DE MINUTE A GRUPULUI MOTOPROPULSOR ELECTRIC
1. INTRODUCERE
Prezenta anexă stabilește cerințele pentru măsurarea puterii nete a motorului, a puterii nete și a puterii maxime în 30 de minute a grupului motopropulsor electric.
2. SPECIFICAȚII GENERALE
2.1 Specificațiile generale pentru efectuarea încercărilor și interpretarea rezultatelor sunt cele prevăzute în secțiunea 5 din Regulamentul nr. 85 al CEE-ONU (1), cu excepțiile specificate în prezenta anexă.
2.2 Carburant de încercare
Secțiunile 5.2.3.1, 5.2.3.2.1, 5.2.3.3.1, și 5.2.3.4 din Regulamentul nr. 85 al CEE-ONU se interpretează după cum urmează:
Carburantul utilizat este cel disponibil pe piață. În caz de diferend, carburantul este carburantul de referință corespunzător menționat în anexa IX la Regulamentul (UE) nr. 692/2008.
2.3 Factori de corecție a puterii
Prin derogare de la punctul 5.1 din anexa V la Regulamentul CEE-ONU nr. 85, în cazul în care un motor turbo este prevăzut cu un sistem care permite compensarea temperaturii ambientale și a condițiilor de altitudine, la cererea producătorului, factorii de corecție αa sau αd se stabilesc la valoarea de 1.
ANEXA IV
Modificări ale Regulamentului (UE) No 582/2011
Regulamentul (UE) nr. 582/2011 se modifică după cum urmează:
|
1. |
anexa VIII se modifică după cum urmează:
|
|
2. |
anexa IX se modifică după cum urmează:
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
(1) Valorile indicate în specificații sunt «valori reale». La stabilirea valorilor lor limită s-au aplicat condițiile standardului ISO 4259 «Produse petroliere – Determinarea și aplicarea datelor de fidelitate relativă a metodelor de încercare» și la fixarea unei valori minime s-a luat în considerare o diferență minimă de 2R peste zero; la stabilirea valorilor maximă și minimă, diferența minimă este de 4R (unde R = reproductibilitatea). Fără a aduce atingere acestei măsuri, care este necesară din motive tehnice, producătorul de carburanți ar trebui totuși să vizeze o valoare nulă atunci când valoarea maximă stipulată este de 2R, respectiv o valoare medie atunci când sunt specificate limitele minimă și maximă. În cazul în care este necesară clarificarea problemei conformității unui carburant cu cerințele specificațiilor, se aplică condițiile prescrise de standardul ISO 4259.
(2) Intervalul cetanic nu este în conformitate cu cerințele unui interval minim de 4R. Cu toate acestea, în caz de litigiu între furnizorul de carburant și beneficiar, pentru a se rezolva aceste dispute, se pot folosi termenii din ISO 4259, preferându-se măsurări repetate de un număr suficient de mare de ori, pentru a se asigura precizia acestora și nu o singură măsurare.
(3) Deși stabilitatea oxidării este controlată, este posibil ca durata de depozitare să fie limitată. În acest caz, furnizorul este cel care poate da indicații cu privire la condițiile de stocare și la termenul de valabilitate.
(4) Conținut FAME necesar pentru respectarea specificațiilor din EN 14214.”;
(5) Valorile indicate în specificații sunt «valori reale». La stabilirea valorilor lor limită, s-au aplicat termenii standardului ISO 4259 «Produse petroliere – Determinarea și aplicarea datelor de precizie privind metodele de încercare», iar pentru stabilirea unei valori minime s-a luat în considerare o diferență minimă de 2R mai mare ca zero; la stabilirea valorilor maximă și minimă, diferența minimă este de 4R (unde R = reproductibilitatea). Fără a aduce atingere acestei măsuri, care este necesară din motive tehnice, producătorul de carburanți ar trebui totuși să vizeze o valoare nulă atunci când valoarea maximă stipulată este de 2R, respectiv o valoare medie atunci când sunt specificate limitele minimă și maximă. În cazul în care este necesară clarificarea problemei conformității unui carburant cu cerințele specificațiilor, se aplică condițiile prescrise de standardul ISO 4259.
(6) Se scade un factor de corecție de 0,2 pentru MON și RON în scopul calculării rezultatului final, în conformitate cu EN 228:2008.
(7) Carburantul poate conține inhibitori de oxidare și inhibitori de cataliză metalică utilizați în mod normal pentru stabilizarea fluxurilor de benzină în rafinărie, dar nu se acceptă adaosurile de aditivi detergenți/dispersivi și de uleiuri dizolvante.
(8) Etanolul este singurul compus care conține oxigen care se adaugă în mod intenționat în carburantul de referință. Etanolul folosit trebuie să fie conform cu EN 15376.
(9) Se raportează conținutul real de sulf al carburantului folosit în încercarea de tipul 6.
(10) Se interzice adăugarea, în mod intenționat, a unor compuși care conțin fosfor, fier, mangan sau plumb la acest carburant de referință.”
|
13.2.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 43/47 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 137/2014 AL COMISIEI
din 12 februarie 2014
de modificare a Regulamentului (UE) nr. 468/2010 de stabilire a listei UE a navelor care practică activități de pescuit ilicite, nedeclarate și nereglementate
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 al Consiliului din 29 septembrie 2008 de instituire a unui sistem comunitar pentru prevenirea, descurajarea și eliminarea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1936/2001 și (CE) nr. 601/2004 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 1093/94 și (CE) nr. 1447/1999 (1), în special articolul 30,
întrucât:
|
(1) |
Capitolul V din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008 stabilește procedurile de identificare a navelor de pescuit implicate în activități de pescuit ilegale, nedeclarate și nereglementate (nave de pescuit INN), precum și procedurile de întocmire a listei navelor de pescuit INN a Uniunii. Articolul 37 din respectivul regulament prevede măsurile care trebuie luate împotriva navelor de pescuit incluse pe lista respectivă. |
|
(2) |
Lista navelor de pescuit INN a Uniunii a fost stabilită prin Regulamentul (UE) nr. 468/2010 (2) și a fost modificată ulterior prin Regulamentele de punere în aplicare (UE) nr. 724/2011 (3), (UE) nr. 1234/2012 (4) și (UE) nr. 672/2013 (5) ale Comisiei. |
|
(3) |
În conformitate cu articolul 30 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008, lista Uniunii ar trebui să cuprindă navele de pescuit incluse pe listele navelor INN adoptate de organizațiile regionale de gestionare a pescuitului. |
|
(4) |
Toate organizațiile regionale de gestionare a pescuitului asigură întocmirea și actualizarea periodică a listelor navelor INN, în conformitate cu normele lor respective (6). |
|
(5) |
În conformitate cu articolul 30 din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008, după primirea din partea organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului a listelor cu navele de pescuit în legătură cu care s-a presupus sau s-a confirmat implicarea în activități de pescuit INN, Comisia actualizează lista Uniunii. |
|
(6) |
Comisia a primit listele actualizate din partea organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului. |
|
(7) |
Nava „Marta Lucia R”, care s-a aflat pe listele stabilite sau modificate prin Regulamentul (UE) nr. 468/2010 și Regulamentele de punere în aplicare (UE) nr. 724/2011, (UE) nr. 1234/2012 și (UE) nr. 672/2013, a fost eliminată de pe listele lor respective de către Comisia interamericană pentru tonul tropical (CITT) în cadrul reuniunii sale din perioada 10-14 iunie 2013 și de către Comisia Internațională pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic (ICCAT) prin circulara sa din 20 august 2013. Nava respectivă ar trebui să fie considerată ca fiind eliminată de pe lista Uniunii de la data de 20 august 2013. |
|
(8) |
Nava „RED”, care s-a aflat pe listele stabilite sau modificate prin Regulamentul (UE) nr. 468/2010 și Regulamentele de punere în aplicare (UE) nr. 724/2011, (UE) nr. 1234/2012 și (UE) nr. 672/2013, a fost eliminată de pe listele lor respective de către Comisia pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est (CPANE) la 14 noiembrie 2012, de către Organizația de Pescuit în Atlanticul de Nord-Vest (NAFO) la 21 decembrie 2012 și de către Organizația de Pescuit în Atlanticul de Sud-Est (SEAFO) în cadrul reuniunii Comitetului său de conformare din data de 11 decembrie 2013. Nava respectivă ar trebui considerată ca fiind eliminată de pe lista Uniunii de la data 11 decembrie 2013. |
|
(9) |
Având în vedere că aceeași navă poate figura cu denumiri și/sau sub pavilioane diferite, în funcție de momentul în care a fost introdusă pe lista organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului, lista actualizată a Uniunii trebuie să cuprindă diferitele denumiri și/sau pavilioane menționate de organizațiile regionale de gestionare a pescuitului. |
|
(10) |
Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 468/2010 ar trebui modificat în consecință. |
|
(11) |
Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru pescuit și acvacultură, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Partea B a anexei la Regulamentul (UE) nr. 468/2010 se înlocuiește cu textul din anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 12 februarie 2014.
Pentru Comisie
Președintele
José Manuel BARROSO
(1) JO L 286, 29.10.2008, p. 1.
(2) JO L 131, 29.5.2010, p. 22.
(3) JO L 194, 26.7.2011, p. 14.
(4) JO L 350, 20.12.2012, p. 38.
(5) JO L 193, 16.7.2013, p. 6.
(6) Ultimele actualizări: CCAMLR: lista navelor INN pentru 2013/2014, astfel cum a fost adoptată în cadrul reuniunii anuale a CCAMLR-XXXII 23 octombrie-14 noiembrie 2013; SEAFO: SEAFO include în lista navelor INN pe care o întocmește listele CCAMLR, NEAFC-B și NAFO (listă astfel cum a fost adoptată în cadrul reuniunii Comitetului său de conformare din data de 11 decembrie 2013); ICCAT: lista navelor INN pentru 2013, astfel cum a fost adoptată în cadrul reuniunii anuale din noiembrie 2013 (Recomandarea 11-18); CITT: lista pentru 2013, astfel cum a fost adoptată în cadrul celei de a 85-a reuniuni a CITT din iunie 2013; NEAFC: lista B a navelor INN AM 2011-2018, astfel cum a fost menținută în cadrul celei de a 32-a reuniuni anuale, noiembrie 2013; NAFO: lista pentru 2013, astfel cum a fost adoptată în cadrul celei de a 35-a reuniuni anuale, septembrie 2013; WCPFC: lista navelor INN pentru 2014 a WCPFC, cu efect de la 6 februarie 2014, la 60 de zile după WCPFC10; IOTC: lista de navelor INN a IOTC, revizuită în cadrul celei de a 17-a sesiuni a IOTC, 6-10 mai 2013.
ANEXĂ
„PARTEA B
Nave incluse pe listă în conformitate cu articolul 30 din Regulamentul (CE) nr. 1005/2008
|
Numărul de identificare OMI (1) al navei/Referința ORGP |
Denumirea navei (denumirea anterioară) (2) |
Statul de pavilion sau teritoriul de pavilion [potrivit unei ORGP] (2) |
ORGP pe lista căreia este inclusă nava (2) |
|
20060010 [ICCAT] |
ACROS No 2 |
Necunoscut (ultimul pavilion cunoscut: Honduras) |
ICCAT |
|
20060009 [ICCAT] |
ACROS No 3 |
Necunoscut (ultimul pavilion cunoscut: Honduras) |
ICCAT |
|
7306570 |
ALBORAN II (WHITE ENTERPRISE [NAFO, CPANE]/WHITE, ENTERPRISE, ENXEMBRE, ATALAYA, REDA IV, ATALAYA DEL SUR [SEAFO]) |
Necunoscut (ultimele pavilioane cunoscute: Panama, Saint Kitts și Nevis) [NAFO, CPANE]/Panama (pavilioane anterioare: Saint Kitts și Nevis, Gibraltar) [SEAFO] |
CPANE, NAFO, SEAFO |
|
7424891 |
ALDABRA (OMOA I [CCAMLR]/OMOA 1 [SEAFO]) |
Necunoscut (ultimele pavilioane cunoscute: Tanzania, Honduras) [CCAMLR]/Tanzania (pavilioane anterioare: Honduras, Togo) [SEAFO] |
CCAMLR, SEAFO |
|
7036345 |
AMORINN (ICEBERG II, LOME, NOEMI) |
Necunoscut (ultimele pavilioane cunoscute: Togo, Belize) |
CCAMLR, SEAFO |
|
8713392 |
BERBER (SNAKE, OCTOPUS I, PION, THE BIRD, CHU LIM, YIN PENG, THOR 33, ULYSES, GALE, SOUTH BOY, PISCIS) [CCAMLR]/SNAKE (OCTOPUS 1, PISCIS, SOUTH BOY, GALE, ULYSES, THOR 33, YIN PENG, CHU LIM, THE BIRD, PION) [SEAFO] |
Necunoscut [ultimele pavilioane cunoscute: Libia, Mongolia, Honduras, Coreea de Nord (RPDC), Guineea Ecuatorială, Uruguay] [CCAMLR]/Libia (pavilion anterior: Mongolia) [SEAFO] |
CCAMLR, SEAFO |
|
12290 [CITT]/20110011 [ICCAT] |
BHASKARA No 10 |
Necunoscut (ultimul pavilion cunoscut: Indonezia) |
CITT, ICCAT |
|
12291 [CITT]/20110012 [ICCAT] |
BHASKARA No 9 |
Necunoscut (ultimul pavilion cunoscut: Indonezia) |
CITT, ICCAT |
|
20060001 [ICCAT] |
BIGEYE |
Necunoscut |
ICCAT |
|
20040005 [ICCAT] |
BRAVO |
Necunoscut |
ICCAT |
|
9407 [CITT]/20110013 [ICCAT] |
CAMELOT |
Necunoscut |
CITT, ICCAT |
|
6622642 |
CHALLENGE (PERSEVERANCE, MILA [CCAMLR]/MILA, ISLA, MONTANA CLARA, PERSEVERANCE [SEAFO]) |
Necunoscut (ultimele pavilioane cunoscute: Panama, Guineea Ecuatorială, Regatul Unit) |
CCAMLR, SEAFO |
|
7322897 |
CHANG BAI (HOUGSHUI, HUANG HE 22, SIMA QIAN BARU 22, CORVUS, GALAXY, INA MAKA, BLACK MOON, RED MOON, EOLO, THULE, MAGNUS, DORITA [CCAMLR]/HUANG HE 22, SIMA QIAN BARU 22, DORITA, MAGNUS, THULE, EOLO, RED MOON, BLACK MOON, INA MAKA, GALAXY, CORVUS [SEAFO]) |
Necunoscut [ultimele pavilioane cunoscute: Tanzania, Coreea de Nord (RPDC), Panama, Sierra Leone, Guineea Ecuatorială, Saint Vincent și Grenadine, Uruguay] [CCAMLR]/Tanzania [pavilioane anterioare: Uruguay, Saint Vincent și Grenadine, Guineea Ecuatorială, Coreea de Nord (RPDC), Sierra Leone, Panama] [SEAFO] |
CCAMLR, SEAFO |
|
9042001 |
CHENGDU (SHAANXI HENAN 33, XIONG NU BARU 33, DRACO I, LIBERTY, CHILBO SAN 33, HAMMER, SEO YANG No 88, CARRAN [CCAMLR]/SHAANXI HENAN 33, XIONG NU BARU 33, LIBERTY, CHILBO SAN 33, HAMMER, CARRAN, DRACO-1 [SEAFO]) |
Necunoscut (ultimele pavilioane cunoscute: Tanzania, Panama, Sierra Leone, Coreea de Nord (RPDC), Togo, Republica Coreea, Uruguay [CCAMLR])/Tanzania [pavilioane anterioare: Uruguay, Togo, Coreea de Nord (RPDC), Panama] [SEAFO] |
CCAMLR, SEAFO |
|
125, 280020064 [CITT]/20110014 [ICCAT] |
CHIA HAO No 66 |
Necunoscut (ultimul pavilion cunoscut: Belize) |
CITT, ICCAT |
|
20080001 și anterior AT000GUI000002 [ICCAT] |
DANIAA (CARLOS) |
Necunoscut [ultimul pavilion cunoscut: Republica Guineea (Conakry)] |
ICCAT |
|
8422852 |
DOLPHIN (OGNEVKA) |
Necunoscut (ultimele pavilioane cunoscute: Rusia, Georgia [NAFO, CPANE]) |
CPANE, NAFO, SEAFO |
|
6163 [CITT]/20130019 [ICCAT] |
DRAGON III |
Necunoscut |
CITT, ICCAT |
|
8604668 |
EROS DOS (FURABOLOS) |
Necunoscut (ultimele pavilioane cunoscute: Panama, Seychelles) [NAFO, CPANE]/Panama [SEAFO] |
CPANE, NAFO, SEAFO |
|
20130018 [ICCAT] |
FULL RICH |
Necunoscut (ultimul pavilion cunoscut: Belize) |
IOTC, ICCAT |
|
7355662/20130015 [ICCAT] |
FU LIEN No 1 |
Georgia |
WCPFC, ICCAT |
|
20130017 [ICCAT] |
FU HSIANG FA No 21 |
Necunoscut |
IOTC, ICCAT |
|
200800005 anterior AT000LIB00041 [ICCAT] |
GALA I (MANARA II, ROAGAN) |
Necunoscut (ultimele pavilioane cunoscute: Libia, Insula Man) |
ICCAT |
|
6591 [CITT]/20130020 [ICCAT] |
GOIDAU RUEY No 1 |
Necunoscut (ultimul pavilion cunoscut: Panama) |
CITT, ICCAT |
|
7020126 |
GOOD HOPE (SEA RANGER V, TOTO [SEAFO]/TOTO [CCAMLR]) |
Nigeria (pavilion anterior: Belize [SEAFO]) |
CCAMLR, SEAFO |
|
6719419 [CPANE, SEAFO]/6714919 [NAFO] |
GORILERO (GRAN SOL) |
Necunoscut (ultimele pavilioane cunoscute: Sierra Leone, Panama [NAFO, CPANE]) |
CPANE, NAFO, SEAFO |
|
2009003 [ICCAT] |
GUNUAR MELYAN 21 |
Necunoscut |
IOTC, ICCAT |
|
7322926 |
HEAVY SEA (DUERO, JULIUS, KETA, SHERPA UNO [CCAMLR]/SHERPA UNO, KETA, DUERO [SEAFO]) |
Necunoscut (ultimele pavilioane cunoscute: Panama, Saint Kitts și Nevis, Belize) [CCAMLR]/Panama (pavilion anterior: Uruguay) [SEAFO] |
CCAMLR, SEAFO |
|
201000004 [ICCAT] |
HOOM XIANG 11 |
Necunoscut (ultimul pavilion cunoscut: Malaysia) |
IOTC, ICCAT |
|
7332218 |
IANNIS 1 [CPANE]/IANNIS I [NAFO, SEAFO] (MOANA MAR, CANOS DE MECA [SEAFO]) |
Necunoscut (ultimul pavilion cunoscut: Panama [CPANE, NAFO]) |
CPANE, NAFO, SEAFO |
|
6803961 |
ITZIAR II (SEABULL 22, CARMELA, GOLD DRAGON, GOLDEN SUN, NOTRE DAME, MARE) |
Mali (pavilioane anterioare: Nigeria, Togo, Guineea Ecuatorială, Bolivia, Namibia [CCAMLR]) |
CCAMLR, SEAFO |
|
9505 [CITT]/20130021 [ICCAT] |
JYI LIH 88 |
Necunoscut |
CITT, ICCAT |
|
7905443 |
KOOSHA 4 (EGUZKIA [SEAFO]) |
Iran |
CCAMLR, SEAFO |
|
9037537 |
LANA (ZEUS, TRITON I [CCAMLR]/KINSHO MARU No 18, TRITON-1, ZEUS [SEAFO]) |
Nigeria (pavilioane anterioare: Mongolia, Togo, Sierra Leone) [CCAMLR]/Necunoscut (ultimele pavilioane cunoscute: Japonia, Sierra Leone, Togo, Mongolia) [SEAFO] |
CCAMLR, SEAFO |
|
20060007 (ICCAT) |
LILA No 10 |
Necunoscut (ultimul pavilion cunoscut: Panama) |
ICCAT |
|
7388267 |
LIMPOPO (ROSS, ALOS, LENA, CAP GEORGE [CCAMLR]/ROSS, ALOS, LENA, CAP GEORGE, CONBAROYA, TERCERO [SEAFO]) |
Necunoscut (ultimele pavilioane cunoscute: Togo, Ghana, Seychelles, Franța [CCAMLR]/Seychelles, Ghana, Togo [SEAFO]) |
CCAMLR, SEAFO |
|
20040007 [ICCAT] |
MADURA 2 |
Necunoscut |
ICCAT |
|
20040008 [ICCAT] |
MADURA 3 |
Necunoscut |
ICCAT |
|
7325746 |
MAINE (GUINESPA I, MAPOSA NOVENO, [SEAFO]) |
Republica Guineea (Conakry) |
CPANE, NAFO, SEAFO |
|
20060002 [ICCAT] |
MARIA |
Necunoscut |
ICCAT |
|
20060005 [ICCAT] |
MELILLA No 101 |
Necunoscut (ultimul pavilion cunoscut: Panama) |
ICCAT |
|
20060004 [ICCAT] |
MELILLA No 103 |
Necunoscut (ultimul pavilion cunoscut: Panama) |
ICCAT |
|
7385174 |
MURTOSA |
Necunoscut (ultimul pavilion cunoscut: Togo [NAFO, CPANE]/Portugalia [SEAFO]) |
CPANE, NAFO, SEAFO |
|
C-00545/14613 [CITT]/20110003 [ICCAT] |
NEPTUNE |
Georgia |
CITT, ICCAT, WCPFC |
|
9319856 |
NIHEWAN (HUIQUAN, WUTAISHAN ANHUI 44, YANGZI HUA 44, TROSKY, PALOMA V [CCAMLR]/WUTAISHA N ANHUI 44, YANGZI HUA 44, PALOMA V, JIAN YUAN, TROSKY [SEAFO]) |
Necunoscut (ultimele pavilioane cunoscute: Tanzania, Mongolia, Namibia, Uruguay) |
CCAMLR, SEAFO |
|
20060003 [ICCAT] |
No 101 GLORIA (GOLDEN LAKE) |
Necunoscut (ultimul pavilion cunoscut: Panama) |
ICCAT |
|
20060008 [ICCAT] |
No 2 CHOYU |
Necunoscut (ultimul pavilion cunoscut: Honduras) |
ICCAT |
|
20060011 [ICCAT] |
No 3 CHOYU |
Necunoscut (ultimul pavilion cunoscut: Honduras) |
ICCAT |
|
20040006 [ICCAT] |
OCEAN DIAMOND |
Necunoscut |
ICCAT |
|
7826233/20090001 [ICCAT] |
OCEAN LION |
Necunoscut (ultimul pavilion cunoscut: Guineea Ecuatorială) |
IOTC, ICCAT |
|
11369 [CITT]/20130022 [ICCAT] |
ORCA |
Necunoscut (ultimul pavilion cunoscut: Belize) |
CITT, ICCAT |
|
20060012 [ICCAT] |
ORIENTE No 7 |
Necunoscut (ultimul pavilion cunoscut: Honduras) |
ICCAT |
|
5062479 |
PERLON (CHERNE, BIGARO, HOKING, SARGO, LUGALPESCA) |
Necunoscut (ultimele pavilioane cunoscute: Mongolia, Togo, Uruguay) |
CCAMLR, SEAFO |
|
6607666 |
RAY (KILY, CONSTANT, TROPIC, ISLA GRACIOSA [CCAMLR]/KILLY, CONSTANT, TROPIC, ISLA GRACIOSA [SEAFO]) |
Necunoscut (ultimele pavilioane cunoscute: Belize, Guineea Ecuatorială, Africa de Sud) [CCAMLR]/Belize (pavilioane anterioare: Africa de Sud, Guineea Ecuatorială, Mongolia) [SEAFO] |
CCAMLR, SEAFO |
|
95 [CITT]/20130023 [ICCAT] |
REYMAR 6 |
Necunoscut (ultimul pavilion cunoscut: Belize) |
CITT, ICCAT |
|
20130027 [ICCAT] |
SAMUDERA PASIFIK No 18 |
Indonezia |
ICCAT |
|
200800004 anterior AT000LIB00039 [ICCAT] |
SHARON 1 (MANARA 1, POSEIDON) |
Necunoscut (ultimele pavilioane cunoscute: Libia, Regatul Unit) |
ICCAT |
|
20050001 [ICCAT] |
SOUTHERN STAR 136 (HSIANG CHANG) |
Necunoscut (ultimul pavilion cunoscut: Saint Vincent și Grenadine) |
ICCAT |
|
9405 [CITT]/20130024 [ICCAT] |
TA FU 1 |
Necunoscut |
CITT, ICCAT |
|
6818930 |
TCHAW (REX, CONDOR, INCA, VIKING, CISNE AZUL [CCAMLR]/CONDOR, INCA, VIKING, CISNE AZUL, PESCAMEX III, AROSA CUARTO, REX [SEAFO]) |
Necunoscut (ultimele pavilioane cunoscute: Togo, Belize, Seychelles) [CCAMLR]/Togo (pavilioane anterioare: Belize, Seychelles, Togo) [SEAFO] |
CCAMLR, SEAFO |
|
13568 [CITT]/20130025 [ICCAT] |
TCHING YE No 6 (EL DIRIA I) |
Necunoscut (ultimele pavilioane cunoscute: Belize, Costa Rica) |
CITT, ICCAT |
|
6905408 |
THUNDER (WUHAN No 4, KUKO, TYPHOON I, RUBIN, ARCTIC RANGER [CCAMLR]/ARCTIC RANGER, RUBIN, TYPHOON-I, KUKO [SEAFO]) |
Nigeria (pavilioane anterioare: Mongolia, Togo, Seychelles, Regatul Unit [CCAMLR]) |
CCAMLR, SEAFO |
|
7905039 |
TIANTAI (KESHAN, BAIYANGDIAN, PACIFIC DUCHESS) [CCAMLR]/KESHAN (BAIYANGDIAN, PACIFIC DUCHESS) [SEAFO] |
Necunoscut (ultimele pavilioane cunoscute: Mongolia, Tanzania) [CCAMLR]/Mongolia (pavilion anterior: Tanzania) [SEAFO] |
CCAMLR, SEAFO |
|
7321374, 7325930 [SEAFO] |
TRINITY (ENXEMBRE, YUCATAN BASIN, FONTENOVA, JAWHARA [CPANE, NAFO]/YUCATAN BASIN, ENXEMBRE, FONTE NOVA, JAWHARA, UKOLA COREA [SEAFO]) |
Ghana (pavilioane anterioare: Panama, Maroc [CPANE, NAFO]/Panama, Gibraltar, Maroc [SEAFO]) |
CPANE, NAFO, SEAFO |
|
8994295/129 [CITT] 20130026 [ICCAT] |
WEN TENG No 688 (MAHKOIA ABADI No 196) |
Necunoscut (ultimul pavilion cunoscut: Belize) |
CITT, ICCAT |
|
20130016 [ICCAT] |
YU FONG 168 |
Taiwan |
WCPFC, ICCAT |
|
2009002 [ICCAT] |
YU MAAN WON |
Necunoscut (ultimul pavilion cunoscut: Georgia) |
IOTC, ICCAT |
(1) Organizația Maritimă Internațională.
(2) Pentru orice informații suplimentare, consultați site-urile internet ale organizațiilor regionale de gestionare a pescuitului (ORGP).”
|
13.2.2014 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 43/55 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 138/2014 AL COMISIEI
din 12 februarie 2014
de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (1),
având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în sectorul fructelor și legumelor și în sectorul fructelor și legumelor procesate (2), în special articolul 136 alineatul (1),
întrucât:
|
(1) |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv. |
|
(2) |
Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 136 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 sunt stabilite în anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 12 februarie 2014.
Pentru Comisie, pentru președinte
Jerzy PLEWA
Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală
ANEXĂ
Valorile forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume
|
(EUR/100 kg) |
||
|
Codul NC |
Codul țării terțe (1) |
Valoarea forfetară de import |
|
0702 00 00 |
IL |
107,2 |
|
MA |
55,5 |
|
|
TN |
72,1 |
|
|
TR |
111,6 |
|
|
ZZ |
86,6 |
|
|
0707 00 05 |
MA |
168,6 |
|
TR |
151,3 |
|
|
ZZ |
160,0 |
|
|
0709 91 00 |
EG |
176,4 |
|
ZZ |
176,4 |
|
|
0709 93 10 |
MA |
39,0 |
|
TR |
132,9 |
|
|
ZZ |
86,0 |
|
|
0805 10 20 |
EG |
45,1 |
|
IL |
66,4 |
|
|
MA |
56,4 |
|
|
TN |
52,4 |
|
|
TR |
72,7 |
|
|
ZZ |
58,6 |
|
|
0805 20 10 |
IL |
138,2 |
|
MA |
76,7 |
|
|
ZZ |
107,5 |
|
|
0805 20 30 , 0805 20 50 , 0805 20 70 , 0805 20 90 |
CN |
60,3 |
|
IL |
134,4 |
|
|
JM |
112,4 |
|
|
KR |
142,4 |
|
|
MA |
132,8 |
|
|
PK |
55,3 |
|
|
TR |
59,7 |
|
|
ZZ |
99,6 |
|
|
0805 50 10 |
AL |
43,6 |
|
MA |
71,7 |
|
|
TR |
56,3 |
|
|
ZZ |
57,2 |
|
|
0808 10 80 |
CN |
88,4 |
|
MK |
26,2 |
|
|
US |
160,4 |
|
|
ZZ |
91,7 |
|
|
0808 30 90 |
CL |
123,8 |
|
CN |
70,9 |
|
|
TR |
122,0 |
|
|
US |
197,2 |
|
|
ZA |
95,0 |
|
|
ZZ |
121,8 |
|
(1) Nomenclatura țărilor stabilită prin Regulamentul (CE) nr. 1833/2006 al Comisiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 19). Codul „ ZZ ” desemnează „alte origini”.