ISSN 1977-0782

doi:10.3000/19770782.L_2014.039.ron

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 39

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 57
8 februarie 2014


Cuprins

 

II   Acte fără caracter legislativ

Pagina

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 118/2014 al Comisiei din 30 ianuarie 2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1560/2003 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 343/2003 al Consiliului de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe

1

 

*

Regulamentul (UE) nr. 119/2014 al Comisiei din 7 februarie 2014 de modificare a Directivei 2002/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1925/2006 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește drojdia îmbogățită cu crom utilizată la producerea suplimentelor alimentare și lactatul de crom (III) trihidrat adăugat în produsele alimentare ( 1 )

44

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 120/2014 al Comisiei din 7 februarie 2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1981/2006 privind normele de aplicare a articolului 32 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește laboratorul comunitar de referință pentru organismele modificate genetic ( 1 )

46

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 121/2014 al Comisiei din 7 februarie 2014 privind autorizarea L-selenometioninei ca aditiv furajer în hrana tuturor speciilor de animale ( 1 )

53

 

 

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 122/2014 al Comisiei din 7 februarie 2014 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

56

 

 

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 123/2014 al Comisiei din 7 februarie 2014 de stabilire a coeficientului de atribuire care trebuie aplicat în cazul cererilor de licențe de import pentru ulei de măsline depuse în perioada cuprinsă între 3 și 4 februarie 2014 în cadrul contingentului tarifar tunisian și de suspendare a eliberării licențelor de import pentru luna februarie 2014

58

 

 

DECIZII

 

 

2014/68/UE

 

*

Decizia Consiliului din 28 ianuarie 2014 de modificare a Deciziei 1999/70/CE privind auditorii externi ai băncilor centrale naționale, în ceea ce privește auditorii externi ai Latvijas Banka

59

 

 

2014/69/UE

 

*

Decizia Comisiei din 6 februarie 2014 de autorizare a Suediei și a Regatului Unit să aplice derogări de la anumite norme comune privind siguranța aviației în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului [notificată cu numărul C(2014) 559]  ( 1 )

60

 

 

RECOMANDĂRI

 

 

2014/70/UE

 

*

Recomandarea Comisiei din 22 ianuarie 2014 privind principiile minime pentru explorarea și extracția hidrocarburilor (cum ar fi gazele de șist) prin utilizarea fracturării hidraulice de mare volum

72

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


II Acte fără caracter legislativ

REGULAMENTE

8.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 39/1


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 118/2014 AL COMISIEI

din 30 ianuarie 2014

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1560/2003 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 343/2003 al Consiliului de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid (1), în special articolul 4 alineatul (3), articolul 6 alineatul (5), articolul 8 alineatul (6), articolul 16 alineatul (4), articolul 21 alineatul (3), articolul 22 alineatul (3), articolul 23 alineatul (4), articolul 24 alineatul (5), articolul 29 alineatele (1) și (4), articolul 31 alineatul (4), articolul 32 alineatele (1) și (5) și articolul 35 alineatul (4),

întrucât:

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1560/2003 al Comisiei (2) au fost adoptate un număr de modalități concrete pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. 343/2003 al Consiliului (3).

(2)

În iunie 2013 a fost adoptat Regulamentul (UE) nr. 604/2013, care a reformat Regulamentul (CE) nr. 343/2003. Ar trebui stabilite alte modalități concrete pentru aplicarea eficientă a Regulamentului (UE) nr. 604/2013.

(3)

Pentru a crește eficiența sistemului și a îmbunătăți cooperarea dintre autoritățile naționale, trebuie modificate normele privind transmiterea și prelucrarea cererilor în scopul preluării și reprimirii, privind solicitările de informații, privind cooperarea pentru reunirea membrilor familiei și a altor rude în cazul minorilor neînsoțiți și al persoanelor dependente, precum și privind efectuarea transferurilor.

(4)

Regulamentul (CE) nr. 1560/2003 nu prevede o broșură comună privind sistemul Dublin/Eurodac, o broșură specifică pentru minorii neînsoțiți, un formular-tip pentru schimbul de informații relevante privind minorii neînsoțiți, condiții uniforme pentru consultarea și schimbul de informații privind minorii și persoanele dependente, un formular-tip pentru schimbul de date înaintea efectuării unui transfer, un certificat medical comun, condiții uniforme și modalități practice pentru schimbul de informații privind datele de sănătate ale unei persoane înainte de efectuarea transferului. Prin urmare, ar trebui adăugate noi dispoziții.

(5)

Regulamentul (UE) nr. 603/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (4) înlocuiește Regulamentul (CE) nr. 2725/2000 al Consiliului (5) și introduce modificări la sistemul Eurodac. Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1560/2003 ar trebui adaptat pentru a reflecta în mod corespunzător interacțiunea dintre procedurile stabilite în Regulamentul (UE) nr. 604/2013 și aplicarea Regulamentului (UE) nr. 603/2013.

(6)

Regulamentul (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (6) prevede norme privind facilitarea aplicării Regulamentului (UE) nr. 604/2013. Prin urmare, condițiile uniforme pentru pregătirea și prezentarea cererilor de preluare a solicitanților ar trebui modificate pentru a include norme privind utilizarea datelor din Sistemul de informații privind vizele.

(7)

Sunt necesare adaptări tehnice pentru a răspunde evoluției standardelor aplicabile și modalităților practice de utilizare a rețelei de transmisie electronică instituită prin Regulamentul (CE) nr. 1560/2003 în scopul facilitării punerii în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 604/2013.

(8)

Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (7) ar trebui să se aplice prelucrării efectuate în temeiul prezentului regulament.

(9)

Regulamentul (UE) nr. 604/2013 se aplică cererilor de protecție internațională depuse începând cu 1 ianuarie 2014. Prin urmare, este necesar ca prezentul regulament să intre în vigoare cât de curând posibil pentru a permite aplicarea deplină a Regulamentului (UE) nr. 604/2013.

(10)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 44 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 604/2013.

(11)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1560/2003 ar trebui să fie modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Modificarea Regulamentului (CE) nr. 1560/2003

Regulamentul (CE) nr. 1560/2003 se modifică după cum urmează:

1.

La articolul 1, se inserează următorul alineat:

„(2a)   Atunci când cererea are la bază un rezultat pozitiv transmis de Sistemul de informații privind vizele (VIS) în conformitate cu articolul 21 din Regulamentul (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (8), în urma comparării amprentelor digitale ale solicitantului de protecție internațională cu amprente digitale prelevate anterior și transmise VIS în conformitate cu articolul 9 din regulamentul menționat și verificat în conformitate cu articolul 21 din regulamentul menționat, aceasta include și datele oferite de VIS.

(8)  Regulamentul (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind Sistemul de informații privind vizele (VIS) și schimbul de date între statele membre cu privire la vizele de scurtă ședere (Regulamentul VIS) (JO L 218, 13.8.2008, p. 60).”"

2.

Articolul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 2

Elaborarea cererilor de reprimire

Cererile de reprimire se fac prin intermediul unui formular-tip în conformitate cu modelul din anexa III, indicându-se tipul cererii, motivele acesteia și dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (9) pe care se întemeiază cererea.

Cererea include, de asemenea, după caz:

(a)

o copie a tuturor probelor și a dovezilor circumstanțiale care indică faptul că statul membru solicitat este responsabil de examinarea cererii de protecție internațională, însoțite, după caz, de observații cu privire la împrejurările în care s-au obținut și valoarea probantă atribuită acestora de către statul membru solicitant, cu trimitere la listele de probe și dovezi circumstanțiale prevăzute la articolul 22 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 604/2013, prezentate în anexa II la prezentul regulament;

(b)

rezultatul pozitiv transmis de unitatea centrală Eurodac, în conformitate cu articolul 4 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 2725/2000, în urma comparării amprentelor digitale ale solicitantului cu amprentele digitale prelevate anterior și transmise unității centrale în conformitate cu articolul 4 alineatele (1) și (2) din regulamentul menționat și verificat în conformitate cu articolul 4 alineatul (6) din regulamentul menționat.

(9)  Regulamentul (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid (JO L 180, 29.6.2013, p. 31).”"

3.

La articolul 8 se adaugă un nou alineat:

„(3)   Pentru transmiterea către statul membru responsabil a datelor esențiale pentru protejarea drepturilor și a nevoilor imediate ale persoanei care urmează să fie transferată se utilizează formularul-tip prevăzut în anexa VI. Acest formular-tip este considerat un preaviz în sensul alineatului (2).”

4.

La articolul 9 se inserează un nou alineat:

„(1a)   În cazul în care un transfer a fost amânat la cererea statului membru care efectuează transferul, statul membru care efectuează transferul și statul membru responsabil trebuie să reia comunicarea în vederea organizării unui nou transfer cât mai curând posibil, în conformitate cu articolul 8, și cel târziu la două săptămâni de la data la care autoritățile constată încetarea circumstanțelor care au cauzat întârzierea sau amânarea. Într-un astfel de caz, înaintea transferului se trimite un formular-tip actualizat pentru transferul datelor înaintea efectuării transferului, astfel cum este prevăzut în anexa VI.”

5.

La articolul 9, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Un stat membru care, din cauza unuia dintre motivele prevăzute la articolul 29 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 604/2013, nu poate efectua transferul în termenul normal de șase luni de la data acceptării cererii de a prelua sau reprimi persoana în cauză sau de la decizia finală privind o cale de atac sau o reexaminare cu efect suspensiv, informează statul membru responsabil înainte de expirarea acestui termen. În caz contrar, răspunderea pentru prelucrarea cererii de protecție internațională și alte obligații prevăzute în temeiul Regulamentului (UE) nr. 604/2013 incumbă statului membru solicitant, în conformitate cu articolul 29 alineatul (2) din regulamentul menționat anterior.”

6.

La articolul 11 se adaugă un nou alineat:

„(6)   În cazul în care solicitantul se află pe teritoriul unui alt stat membru decât cel în care se află copilul, fratele/sora sau părintele, astfel cum sunt menționați la articolul 16 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 604/2013, cele două state membre se consultă și fac schimb de informații pentru a stabili:

(a)

legăturile de rudenie dovedite dintre solicitant și copil, frate/soră sau părinte;

(b)

legătura de dependență dintre solicitant și copil, frate/soră sau părinte;

(c)

capacitatea persoanei în cauză de a se ocupa de persoana dependentă;

(d)

după caz, elementele care trebuie luate în considerare pentru a evalua incapacitatea de a călători pentru o perioadă semnificativă de timp.

Pentru a realiza schimbul de informații menționat la primul paragraf, se utilizează formularul-tip prevăzut în anexa VII la prezentul regulament.

Statul membru solicitat depune eforturi să răspundă în termen de patru săptămâni de la data primirii cererii. În cazul în care există dovezi convingătoare în sensul că realizarea unor investigații suplimentare ar duce la obținerea de informații mai relevante, statul membru solicitat informează statul membru solicitant că sunt necesare încă două săptămâni.

Cererea de informații în temeiul prezentului articol se efectuează cu respectarea deplină a termenelor prevăzute la articolul 21 alineatul (1), articolul 22 alineatul (1), articolul 23 alineatul (2), articolul 24 alineatul (2) și articolul 25 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 604/2013. Această obligație nu aduce atingere articolului 34 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 604/2013.”

7.

La articolul 12, se adaugă următoarele alineate:

„(3)   Pentru facilitarea acțiunilor corespunzătoare pentru identificarea membrilor de familie, a fraților/surorilor sau a rudelor unui minor neînsoțit, statul membru în care un minor neînsoțit a prezentat o cerere de protecție internațională, după ce organizează interviul individual în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 604/2013 în prezența reprezentantului menționat la articolul 6 alineatul (2) din regulamentul respectiv, caută și/sau ia în considerare toate informațiile furnizate de minor sau provenind din orice altă sursă credibilă care cunoaște situația personală sau ruta urmată de minor ori de un membru al familiei, de fratele/sora sau de ruda minorului.

Autoritățile care desfășoară procesul de determinare a statului membru responsabil de examinarea cererii unui minor neînsoțit îl implică în acest proces pe reprezentantul menționat la articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 604/2013, în cea mai mare măsură posibilă.

(4)   În cazul în care, în aplicarea obligațiilor care decurg din articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 604/2013, statul membru care desfășoară procesul de determinare a statului membru responsabil de examinarea cererii unui minor neînsoțit deține informații care permit începerea identificării și/sau a localizării unui membru al familiei, a fratelui/surorii sau a rudei, statul membru respectiv consultă celelalte state membre, după caz, și face schimb de informații, în scopul:

(a)

de a identifica membrii de familie, frații/surorile sau rudele minorului neînsoțit prezente pe teritoriul statelor membre;

(b)

de a stabili existența legăturilor de rudenie dovedite;

(c)

de a evalua capacitatea unei rude de a avea grijă de minorul neînsoțit, inclusiv în cazul în care membrii de familie, frații/surorile sau rudele minorului neînsoțit locuiesc în mai multe state membre.

(5)   În cazul în care schimbul de informații menționat la alineatul (4) indică faptul că mai mulți membri ai familiei, frați/surori sau rude sunt prezente în alt stat membru sau alte state membre, statul membru în care se află minorul neînsoțit cooperează cu statul membru sau statele membre în cauză, pentru a determina care este persoana cea mai potrivită căreia urmează să îi fie încredințat minorul și, în special, pentru a stabili:

(a)

soliditatea legăturii de rudenie dintre minor și diferitele persoane identificate pe teritoriul statelor membre;

(b)

capacitatea și disponibilitatea persoanelor în cauză de a avea grijă de minor;

(c)

interesul superior al minorului în fiecare caz.

(6)   Pentru a realiza schimbul de informații menționat la alineatul (4), se utilizează formularul-tip prevăzut în anexa VIII la prezentul regulament.

Statul membru solicitat depune eforturi să răspundă în termen de patru săptămâni de la data primirii cererii. În cazul în care există dovezi convingătoare în sensul că realizarea unor investigații suplimentare ar duce la obținerea de informații mai relevante, statul membru solicitat informează statul membru solicitant că sunt necesare încă două săptămâni.

Cererea de informații în temeiul prezentului articol se efectuează cu respectarea deplină a termenelor prevăzute la articolul 21 alineatul (1), articolul 22 alineatul (1), articolul 23 alineatul (2), articolul 24 alineatul (2) și articolul 25 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 604/2013. Această obligație nu aduce atingere articolului 34 alineatul (5) din Regulamentul (UE) nr. 604/2013.”

8.

La articolul 15 alineatul (1), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Cererile, răspunsurile și toată corespondența scrisă dintre statele membre cu privire la aplicarea Regulamentului (UE) nr. 604/2013 sunt transmise prin intermediul rețelei de comunicare electronică «DubliNet», instituită la titlul II al prezentului regulament.”

9.

Se introduce următorul articol 15a:

„Articolul 15a

Condiții uniforme și modalități practice pentru schimbul de date medicale înaintea efectuării unui transfer

Schimbul de date medicale înaintea unui transfer și, în special, transmiterea certificatului medical prevăzut în anexa IX au loc numai între autoritățile notificate Comisiei în conformitate cu articolul 35 din Regulamentul (UE) nr. 604/2013 prin intermediul rețelei «DubliNet».

Statul membru care efectuează transferul unui solicitant și statul membru responsabil depun eforturi pentru a conveni, înainte de transmiterea certificatului medical, asupra limbii care urmează a fi utilizată pentru completarea certificatului respectiv, ținând cont de circumstanțele cazului, în special de necesitatea unor măsuri urgente în momentul sosirii.”

10.

Se introduce următorul articol 16a:

„Articolul 16a

Broșuri informative pentru solicitanții de protecție internațională

(1)   Anexa X conține o broșură comună cu informații destinate tuturor solicitanților de protecție internațională privind dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 604/2013 și privind aplicarea Regulamentului (UE) nr. 603/2013.

(2)   În anexa XI figurează o broșură specifică pentru copiii neînsoțiți care solicită protecție internațională.

(3)   Anexa XII conține informații pentru resortisanții țărilor terțe sau apatrizii reținuți pentru trecerea neregulamentară a unei frontiere externe.

(4)   Anexa XIII conține informații pentru resortisanții țărilor terțe sau apatrizii care sunt găsiți în situație de ședere ilegală pe teritoriul unui stat membru.”

11.

La articolul 18, alineatul (2) se elimină.

12.

La articolul 19, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4)   Formularele ale căror modele figurează în anexele I și III și formularele pentru cererea de informații care figurează în anexele V, VI, VII, VIII și IX se transmit între punctele naționale de acces în formatul furnizat de Comisie. Comisia informează statele membre cu privire la standardele tehnice cerute”.

13.

La articolul 20, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   Fiecare transmisie are un număr de referință făcând posibilă identificarea fără echivoc a cazului la care se referă și a statului membru care face cererea. Acest număr trebuie, de asemenea, să permită determinarea faptului dacă transmisia se referă la o cerere de preluare (tip 1), o cerere de reprimire (tip 2), o cerere de informații (tip 3), un schimb de informații privind copilul, fratele/sora sau părintele unui solicitant aflat într-o situație de dependență (tip 4), un schimb de informații privind familia, fratele/sora sau ruda unui minor neînsoțit (tip 5), transmiterea de informații înaintea unui transfer (tip 6) sau transmiterea certificatului medical comun (tip 7).”

14.

Articolul 20 alineatul (2) al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În cazul în care cererea are la bază date furnizate de Eurodac, se include și numărul de referință Eurodac al statului membru solicitat.”

15.

La articolul 21, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   În cazul în care un punct național de acces a transmis date unui punct național de acces care s-a confruntat cu o întrerupere a funcționării, fișierul log al transmisiei la nivelul infrastructurii centrale de comunicare este folosit ca dovadă a datei și a orei transmisiei. Termenele stabilite de Regulamentul (UE) nr. 604/2013 pentru transmiterea unei cereri sau a unui răspuns nu sunt suspendate pe durata întreruperii funcționării punctului național de acces în cauză.”

16.

Anexele se înlocuiesc cu textul din anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 30 ianuarie 2014.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  JO L 180, 29.6.2013, p. 31.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 1560/2003 al Comisiei din 2 septembrie 2003 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 343/2003 al Consiliului de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe (JO L 222, 5.9.2003, p. 3).

(3)  Regulamentul (CE) nr. 343/2003 al Consiliului din 18 februarie 2003 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de azil prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe (JO L 50, 25.2.2003, p. 1).

(4)  Regulamentul (UE) nr. 603/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind instituirea sistemului „Eurodac” pentru compararea amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a Regulamentului (UE) nr. 604/2013 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecție internațională prezentate într-unul dintre statele membre de către un resortisant al unei țări terțe sau de către un apatrid și privind cererile autorităților de aplicare a legii din statele membre și a Europol de comparare a datelor Eurodac în scopul asigurării respectării aplicării legii și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1077/2011 de instituire a Agenției europene pentru gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă, în spațiul de libertate, securitate și justiție (JO L 180, 29.6.2013, p. 31).

(5)  Regulamentul (CE) nr. 2725/2000 al Consiliului din 11 decembrie 2000 privind instituirea sistemului „Eurodac” pentru compararea amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a Convenției de la Dublin (JO L 316, 15.12.2000, p. 1).

(6)  Regulamentul (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind Sistemul de informații privind vizele (VIS) și schimbul de date între statele membre cu privire la vizele de scurtă ședere (Regulamentul VIS) (JO L 218, 13.8.2008, p. 60).

(7)  Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (JO L 281, 23.11.1995, p. 31).


ANEXĂ

ANEXA I

Image

Image

Image

Image

ANEXA II

[Articolele menționate sunt din Regulamentul (UE) nr. 604/2013]

LISTA A

MIJLOACE DE PROBĂ

I.   Procesul de determinare a statului responsabil de examinarea cererii de protecție internațională

1.   Prezența unui membru de familie, a unei rude sau a unei legături de familie (tată, mamă, fiu/fiică, frate/soră, mătușă, unchi, bunic, adult responsabil pentru un copil, tutore) ale unui solicitant care este minor neînsoțit (articolul 8)

Elemente de probă

confirmarea în scris a informațiilor de către celălalt stat membru;

extrase din registre;

permis de ședere eliberat membrului familiei;

dovezi ale legăturii de rudenie, dacă sunt disponibile;

în cazul în care aceste dovezi nu există și dacă este necesar, un test ADN sau un test sangvin.

2.   Reședința legală într-un stat membru a unui membru de familie recunoscut ca beneficiar de protecție internațională (articolul 9)

Elemente de probă

confirmarea în scris a informațiilor de către celălalt stat membru;

extrase din registre;

permise de ședere eliberate persoanei cu statut de refugiat sau având statutul conferit prin protecție subsidiară;

dovezi ale legăturii de rudenie, dacă sunt disponibile;

consimțământul persoanelor în cauză.

3.   Prezența unui membru de familie care solicită protecție internațională a cărui cerere nu a făcut încă obiectul unei prime decizii pe fond într-un stat membru (articolul 10)

Elemente de probă

confirmarea în scris a informațiilor de către celălalt stat membru;

extrase din registre;

autorizații de ședere temporară eliberate persoanei pe perioada examinării cererii;

dovezi ale legăturii de rudenie, dacă sunt disponibile;

în cazul în care această dovadă nu există, dacă este necesar, un test ADN sau un test sangvin;

consimțământul persoanelor în cauză.

4.   Permise de ședere valabile [articolul 12 alineatele (1) și (3)] sau permise de ședere care au expirat de mai puțin de doi ani (și data intrării în vigoare) [articolul 12 alineatul (4)]

Elemente de probă

permis de ședere;

extrase din registrul de evidență a străinilor sau din registre similare;

rapoarte/confirmarea informațiilor de către statul membru care a eliberat permisul de ședere.

5.   Vize valabile [articolul 12 alineatele (2) și (3)] și vize care au expirat de mai puțin de șase luni (și data intrării în vigoare) [articolul 12 alineatul (4)]

Elemente de probă

viza eliberată (valabilă sau expirată, după caz);

extrase din registrul de evidență a străinilor sau din registre similare;

rezultatul pozitiv transmis de VIS în conformitate cu articolul 21 din Regulamentul (CE) nr. 767/2008;

rapoarte/confirmarea informațiilor de către statul membru care a eliberat viza.

6.   Intrarea legală pe teritoriu pe la o frontieră externă (articolul 14)

Elemente de probă

ștampila de intrare aplicată pe pașaport;

ștampila de ieșire dintr-un stat limitrof unui stat membru, luând în considerare itinerarul urmat de solicitant și data de trecere a frontierei;

bilete de călătorie care să stabilească neechivoc intrarea pe la o frontieră externă;

ștampila de intrare sau o notare similară pe pașaport.

7.   Intrarea ilegală pe teritoriu pe la o frontieră externă [articolul 13 alineatul (1)]

Elemente de probă

rezultatul pozitiv furnizat de către Eurodac ca urmare a comparării amprentelor digitale ale solicitantului cu amprentele digitale prelevate în temeiul articolului 14 din Regulamentul «Eurodac»;

ștampila de intrare aplicată pe un pașaport fals sau falsificat;

ștampila de ieșire dintr-un stat limitrof unui stat membru, luând în considerare itinerarul urmat de solicitant și data de trecere a frontierei;

bilete de călătorie care să stabilească neechivoc intrarea pe la o frontieră externă;

ștampila de intrare sau o notare similară pe pașaport.

8.   Șederea pe teritoriul unui stat membru timp de cel puțin cinci luni [articolul 13 alineatul (2)]

Elemente de probă

autorizațiile de ședere eliberate în timpul examinării cererii pentru obținerea unui permis de ședere;

cererile de părăsire a teritoriului sau deciziile de expulzare emise la un interval de cel puțin cinci luni sau care nu au fost executate;

extrase din registrele spitalelor, închisorilor, centrelor de detenție.

9.   Ieșirea de pe teritoriul statelor membre [articolul 19 alineatul (2)]

Elemente de probă

ștampila de ieșire;

extrase din registrele țărilor terțe (care dovedesc șederea);

bilete de călătorie care să stabilească neechivoc ieșirea sau intrarea pe la o frontieră externă;

raport/confirmare al/a statului membru din care solicitantul a părăsit teritoriul statelor membre;

ștampila unei țări terțe limitrofe unui stat membru, luând în considerare itinerarul urmat de solicitant și data de trecere a frontierei.

II.   Obligația statului membru responsabil de examinarea cererii de a-l readmite sau a-l reprimi pe solicitant

1.   Procedura de determinare a statului membru responsabil este în curs în statul membru în care a fost prezentată cererea [articolul 20 alineatul (5)]

Elemente de probă

rezultatul pozitiv furnizat de către Eurodac ca urmare a comparării amprentelor digitale ale solicitantului cu amprentele digitale prelevate în temeiul articolului 9 din Regulamentul «Eurodac»;

formularul depus de solicitant;

procesul-verbal întocmit de autorități;

amprentele digitale prelevate cu ocazia depunerii cererii;

extrase din registrele sau dosarele relevante;

raportul scris al autorităților care atestă depunerea unei cereri.

2.   Cererea este în curs de examinare sau a fost depusă anterior [articolul 18 alineatul (1) literele (b), (c) și (d)]

Elemente de probă

rezultatul pozitiv furnizat de către Eurodac ca urmare a comparării amprentelor digitale ale solicitantului cu amprentele digitale prelevate în temeiul articolului 9 din Regulamentul «Eurodac»;

formularul depus de solicitant;

procesul-verbal întocmit de autorități;

amprentele digitale prelevate cu ocazia depunerii cererii;

extrase din registrele sau dosarele relevante;

raportul scris al autorităților care atestă depunerea unei cereri.

3.   Ieșirea de pe teritoriul statelor membre [articolul 20 alineatul (5); articolul 19 alineatul (2)]

Elemente de probă

ștampila de ieșire;

extrase din registrele țărilor terțe (care dovedesc șederea);

ștampila de ieșire dintr-o țară terță limitrofă unui stat membru, luând în considerare itinerarul urmat de solicitant și data de trecere a frontierei;

dovadă scrisă din partea autorităților care atestă expulzarea efectivă a străinului.

4.   Expulzarea de pe teritoriul statelor membre [articolul 19 alineatul (3)]

Elemente de probă

dovadă scrisă din partea autorităților care atestă expulzarea efectivă a străinului;

ștampila de ieșire;

confirmarea informațiilor privind expulzarea de către statul terț.

LISTA B

DOVEZI CIRCUMSTANȚIALE

I.   Procesul de determinare a statului responsabil de examinarea cererii de protecție internațională

1.   Prezența unui membru de familie (tată, mamă, tutore) al solicitantului care este minor neînsoțit (articolul 8)

Dovezi indicative  (1)

informații verificabile furnizate de solicitant;

declarații furnizate de membrii de familie în cauză;

rapoarte/confirmări ale informațiilor de către o organizație internațională, precum UNHCR.

2.   Reședința legală într-un stat membru a unui membru de familie recunoscut ca având statut de refugiat sau statutul conferit de protecția internațională (articolul 9)

Dovezi indicative

informații verificabile furnizate de solicitant;

rapoarte/confirmări ale informațiilor de către o organizație internațională, precum UNHCR.

3.   Prezența unui membru de familie care solicită protecție internațională, a cărui cerere nu a făcut încă obiectul unei prime decizii pe fond într-un stat membru (articolul 10)

Dovezi indicative

informații verificabile furnizate de solicitant;

rapoarte/confirmări ale informațiilor de către o organizație internațională, precum UNHCR.

4.   Permise de ședere valabile [articolul 12 alineatele (1) și (3)] sau permise de ședere care au expirat de mai puțin de doi ani [și data intrării în vigoare] [articolul 12 alineatul (4)]

Dovezi indicative

declarații detaliate și verificabile furnizate de solicitant;

rapoarte/confirmări ale informațiilor de către o organizație internațională, precum UNHCR;

rapoarte/confirmări ale informațiilor de către statul membru care nu a eliberat permisul de ședere;

rapoarte/confirmări ale informațiilor de către membrii de familie, alți călători etc.

5.   Vize valabile [articolul 12 alineatele (2) și (3)] și vize care au expirat de mai puțin de șase luni (și data intrării în vigoare) [articolul 12 alineatul (4)]

Dovezi indicative

declarații detaliate și verificabile furnizate de solicitant;

rapoarte/confirmări ale informațiilor de către o organizație internațională, precum UNHCR;

rapoarte/confirmări ale informațiilor de către statul membru care nu a eliberat permisul de ședere;

rapoarte/confirmări ale informațiilor de către membrii de familie, alți călători etc.

6.   Intrarea legală pe teritoriu pe la o frontieră externă (articolul 14)

Dovezi indicative

declarații detaliate și verificabile furnizate de solicitant;

rapoarte/confirmări ale informațiilor de către o organizație internațională, precum UNHCR;

rapoarte/confirmări ale informațiilor de către un alt stat membru sau un stat terț;

rapoarte/confirmări ale informațiilor de către membrii de familie, alți călători etc.;

amprente digitale, cu excepția cazurilor în care autoritățile au decis să preleveze amprentele digitale la momentul trecerii frontierei externe de către străin.

În astfel de cazuri, acestea constituie elemente de probă, astfel cum sunt definite în lista A;

bilete de călătorie;

facturi de hotel;

cartele de acces în instituții publice sau private din statele membre;

documente de programare la medic, dentist etc.;

informații care să dovedească faptul că solicitantul a recurs la serviciile unei agenții de turism;

alte dovezi circumstanțiale similare.

7.   Intrarea ilegală pe teritoriu pe la o frontieră externă [articolul 13 alineatul (1)]

Dovezi indicative

declarații detaliate și verificabile furnizate de solicitant;

rapoarte/confirmări ale informațiilor de către o organizație internațională, precum UNHCR;

rapoarte/confirmări ale informațiilor de către un alt stat membru sau un stat terț;

rapoarte/confirmări ale informațiilor de către membrii de familie, alți călători etc.;

amprente digitale, cu excepția cazurilor în care autoritățile au decis să preleveze amprentele digitale la momentul trecerii frontierei externe de către străin.

În astfel de cazuri, acestea constituie elemente de probă, astfel cum sunt definite în lista A;

bilete de călătorie;

facturi de hotel;

cartele de acces în instituții publice sau private din statele membre;

documente de programare la medic, dentist etc.;

informații care să dovedească faptul că solicitantul a recurs la servicii de curierat sau la serviciile unei agenții de turism;

alte dovezi circumstanțiale similare.

8.   Șederea pe teritoriul unui stat membru timp de cel puțin cinci luni [articolul 13 alineatul (2)]

Dovezi indicative

declarații detaliate și verificabile furnizate de solicitant;

rapoarte/confirmări ale informațiilor de către o organizație internațională, precum UNHCR;

rapoarte/confirmări ale informațiilor de către o organizație neguvernamentală, precum o organizație care oferă cazare celor aflați în dificultate;

rapoarte/confirmări ale informațiilor de către membrii de familie, alți călători etc.;

amprente digitale;

bilete de călătorie;

facturi de hotel;

cartele de acces în instituții publice sau private din statele membre;

documente de programare la medic, dentist etc.;

informații care să dovedească faptul că solicitantul a recurs la servicii de curierat sau la serviciile unei agenții de turism;

alte dovezi circumstanțiale similare.

9.   Ieșirea de pe teritoriul statelor membre [articolul 19 alineatul (2)]

Dovezi indicative

declarații detaliate și verificabile furnizate de solicitant;

rapoarte/confirmări ale informațiilor de către o organizație internațională, precum UNHCR;

rapoarte/confirmări ale informațiilor de către un alt stat membru;

cu privire la articolul [19 alineatul (2)]: ștampila de ieșire atunci când solicitantul în cauză a părăsit teritoriul statelor membre pentru o perioadă de cel puțin 3 luni;

rapoarte/confirmări ale informațiilor de către membrii de familie, alți călători etc.;

amprente digitale, cu excepția cazurilor în care autoritățile au decis să preleveze amprentele digitale la momentul trecerii frontierei externe de către străin.

În astfel de cazuri, acestea constituie elemente de probă, astfel cum sunt definite în lista A;

bilete de călătorie;

facturi de hotel;

documente de programare la medic, dentist etc. într-o țară terță;

informații care să dovedească faptul că solicitantul a recurs la servicii de curierat sau la serviciile unei agenții de turism;

alte dovezi circumstanțiale similare.

II.   Obligația statului membru responsabil de examinarea cererii de protecție internațională de a-l readmite sau a-l reprimi pe solicitant

1.   Procedura de determinare a statului membru responsabil este în curs în statul membru în care a fost prezentată cererea [articolul 20 alineatul (5)]

Dovezi indicative

declarații verificabile furnizate de solicitant;

rapoarte/confirmări ale informațiilor de către o organizație internațională, precum UNHCR;

rapoarte/confirmări ale informațiilor de către membrii de familie, alți călători etc.;

rapoarte/confirmări ale informațiilor de către un alt stat membru.

2.   Cererea de protecție internațională este în curs de examinare sau a fost depusă anterior [articolul 18 alineatul (1) literele (b), (c), (d)]

Dovezi indicative

declarații verificabile furnizate de solicitant;

rapoarte/confirmări ale informațiilor de către o organizație internațională, precum UNHCR;

rapoarte/confirmări ale informațiilor de către un alt stat membru.

3.   Ieșirea de pe teritoriul statelor membre [articolul 20 alineatul (5); articolul 19 alineatul (2)]

Dovezi indicative

declarații detaliate și verificabile furnizate de solicitant;

rapoarte/confirmări ale informațiilor de către o organizație internațională, precum UNHCR;

rapoarte/confirmări ale informațiilor de către un alt stat membru;

ștampila de ieșire atunci când solicitantul în cauză a părăsit teritoriul statelor membre pentru o perioadă de cel puțin trei luni;

rapoarte/confirmări ale informațiilor de către membrii de familie, alți călători etc.;

amprente digitale, cu excepția cazurilor în care autoritățile au decis să preleveze amprentele digitale la momentul trecerii frontierei externe de către străin.

În astfel de cazuri, acestea constituie elemente de probă, astfel cum sunt definite în lista A;

bilete de călătorie;

facturi de hotel;

documente de programare la medic, dentist etc. într-o țară terță;

informații care să dovedească faptul că solicitantul a recurs la servicii de curierat sau la serviciile unei agenții de turism;

alte dovezi circumstanțiale similare.

4.   Expulzarea de pe teritoriul statelor membre [articolul 19 alineatul (3)]

Dovezi indicative

declarații verificabile furnizate de solicitant;

rapoarte/confirmări ale informațiilor de către o organizație internațională, precum UNHCR;

ștampila de ieșire atunci când solicitantul în cauză a părăsit teritoriul statelor membre pentru o perioadă de cel puțin trei luni;

rapoarte/confirmări ale informațiilor de către membrii de familie, alți călători etc.;

amprente digitale, cu excepția cazurilor în care autoritățile au decis să preleveze amprentele digitale la momentul trecerii frontierei externe de către străin.

În astfel de cazuri, acestea constituie elemente de probă, astfel cum sunt definite în lista A;

bilete de călătorie;

facturi de hotel;

documente de programare la medic, dentist etc.;

informații care să dovedească faptul că solicitantul a recurs la servicii de curierat sau la serviciile unei agenții de turism;

alte dovezi circumstanțiale similare.

ANEXA III

Image

Image

ANEXA IV

Image

ANEXA V

Image

ANEXA VI

Image

Image

ANEXA VII

Image

Image

ANEXA VIII

Image

Image

Image

ANEXA IX

Image

Image

ANEXA X

PARTEA A

INFORMAȚII DESPRE REGULAMENTUL DUBLIN PENTRU SOLICITANȚII DE PROTECȚIE INTERNAȚIONALĂ, ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 4 DIN REGULAMENTUL (UE) NR. 604/2013 (2)

Ne-ați solicitat să vă acordăm protecție întrucât considerați că ați fost obligat să vă părăsiți țara din cauză că ați fost persecutat, din cauza unui război sau a riscurilor de a suferi vătămări grave. Conform legii, aceasta se numește «solicitare/cerere de protecție internațională», iar dumneavoastră – «solicitant». Persoanele care solicită protecție sunt adesea numite «solicitanți de azil».

Faptul că ați solicitat azil aici nu garantează faptul că cererea dumneavoastră va fi examinată aici. Țara care vă va examina cererea se stabilește printr-o procedură prevăzută de un act legislativ al Uniunii Europene, cunoscut sub numele de «regulamentul Dublin». Conform acestui regulament, o singură țară este responsabilă de examinarea cererii dumneavoastră.

Această lege se aplică într-o regiune geografică care cuprinde 32 de țări (3), care, în această broșură, vor fi numite «țări Dublin».

Dacă această broșură conține informații pe care nu le înțelegeți, vă invităm să vă adresați autorităților din țara noastră.

Înainte ca cererea dumneavoastră de azil să fie examinată, trebuie să stabilim dacă noi suntem responsabili să o examinăm sau dacă altă țară este responsabilă – acesta este «procedura Dublin». Procedura Dublin nu vizează analizarea motivelor pentru care ați solicitat azil, ci doar stabilirea țării responsabile pentru luarea unei decizii cu privire la cererea dumneavoastră de azil.

În cât timp se stabilește ce țară îmi va examina cererea?

Cât timp durează până când îmi va fi examinată cererea?

În cazul în care autoritățile din țara noastră decid că noi suntem responsabili de luarea unei decizii cu privire la cererea dumneavoastră de azil, puteți rămâne în țara noastră, cererea dumneavoastră urmând a fi examinată aici. În acest caz, procesul de examinare a cererii dumneavoastră va începe imediat.

În cazul în care decidem că o altă țară este responsabilă în cazul cererii dumneavoastră, vom încerca să vă transferăm în țara respectivă cât mai curând posibil, astfel încât cererea dumneavoastră să poată fi examinată acolo. Durata totală a procedurii Dublin, până în momentul în care sunteți transferat în țara respectivă, poate fi, în condiții obișnuite, de maximum 11 luni. Cererea dumneavoastră de azil va fi examinată în țara responsabilă. Acest termen s-ar putea schimba în cazul în care vă ascundeți de autorități, sunteți plasat în detenție sau reținut ori dacă contestați decizia de transfer. Dacă sunteți într-una dintre aceste situații, veți primi informații specifice în legătură cu termenul care se aplică în cazul dumneavoastră. În cazul în care sunteți deținut, veți fi informat în legătură cu motivele detenției și cu căile de atac de care dispuneți.

Cum se hotărăște care este țara responsabilă în cazul cererii mele?

Legislația stabilește diferite motive pentru care o țară poate fi responsabilă de examinarea cererii dumneavoastră. Aceste motive sunt examinate în ordinea importanței prevăzute de lege, primele fiind: dacă un membru al familiei dumeavoastră se află în țara Dublin respectivă; dacă dețineți sau ați deținut în trecut o viză sau un permis de ședere eliberat de o țară Dublin ori dacă ați călătorit sau ați tranzitat, legal sau în situație neregulamentară, o altă țară Dublin.

În cazul în care aveți membri de familie în altă țară Dublin, este important să ne transmiteți în cel mai scurt timp această informație. În cazul în care soțul, soția sau un copil este solicitant de azil sau beneficiază de protecție internațională în altă țară Dublin, este posibil ca țara respectivă să fie responsabilă de examinarea cererii dumneavoastră de azil.

Am putea hotărî să vă examinăm cererea în țara noastră, chiar dacă, în temeiul criteriilor prevăzute de regulamentul Dublin, nu este responsabilitatea noastră să o examinăm. Nu vă vom trimite într-o țară în care se știe că v-ar putea fi încălcate drepturile omului.

Ce se întâmplă în cazul în care nu doresc să merg în altă țară?

Aveți posibilitatea de a vă exprima dezacordul față de decizia de a fi trimis într-o altă țară Dublin și de a contesta această decizie în fața unei instanțe. De asemenea, puteți cere să rămâneți în această țară până când se ia o decizie cu privire la apelul sau revizuirea cazului dumneavoastră.

Dacă renunțați la cererea de azil și mergeți într-o altă țară Dublin, este posibil să fiți transferat din nou în țara noastră sau în țara responsabilă.

Prin urmare, este important ca, odată ce ați solicitat azil, să rămâneți aici până când hotărâm (1) cine este responsabil de examinarea cererii dumneavoastră de azil; și/sau (2) să vă examinăm cererea de azil în această țară.

Vă atragem atenția asupra faptului că, în cazul în care considerăm că este posibil să încercați să fugiți sau să vă ascundeți de noi pentru că nu doriți să fiți trimis în altă țară, puteți fi trimis în detenție (un centru închis). În acest caz, veți avea dreptul la un reprezentant legal și vă vom informa cu privire la celelalte drepturi de care beneficiați, printre care se numără și dreptul de a ataca în justiție decizia privind detenția.

De ce este necesară prelevarea amprentelor mele digitale?

Dacă aveți cel puțin 14 ani, atunci când depuneți o cerere de azil vi se vor preleva amprentele digitale care vor fi transmise într-o bază de date cu amprente digitale numită «Eurodac». Trebuie să cooperați în cadrul acestei proceduri – prelevarea amprentelor digitale în cazul dumneavoastră este obligatorie prin lege.

În cazul în care amprentele digitale nu sunt de calitate, de exemplu dacă v-ați mutilat în mod deliberat degetele, amprentele digitale vă vor fi prelevate din nou în viitor.

Amprentele dumneavoastră digitale vor fi verificate în baza de date Eurodac pentru a se vedea dacă ați mai solicitat vreodată azil sau dacă vi s-au mai prelevat amprentele digitale la o frontieră. Aceste elemente contribuie la stabilirea țării Dublin care este responsabilă de examinarea cererii dumneavoastră de azil.

Amprentele dumneavoastră digitale pot fi verificate și în Sistemul de informații privind vizele (VIS), care este o bază de date ce conține informații referitoare la vizele acordate în spațiul Schengen. În cazul în care dețineți sau ați deținut o viză pentru o altă țară Dublin, este posibil să fiți trimis în această țară pentru ca cererea dumneavoastră de protecție internațională să fie examinată acolo.

Atunci când depuneți o cerere de azil, datele privind amprentele dumneavoastră digitale vor fi stocate în Eurodac timp de 10 ani; după 10 ani, acestea vor fi șterse automat din Eurodac. În cazul în care cererea dumneavoastră de azil este acceptată, amprentele dumneavoastră digitale vor rămâne în baza de date până când vor fi șterse în mod automat. Dacă primiți cetățenia unei țări Dublin, amprentele dumneavoastră digitale vor fi șterse la momentul respectiv. În Eurodac se înregistrează amprentele digitale și sexul dumneavoastră; numele, fotografia, data de naștere și cetățenia nu sunt transmise în baza de date Eurodac, dar pot fi stocate într-o bază de date națională.

Ne puteți solicita în orice moment să vă comunicăm datele referitoare la dumneavoastră pe care le-am înregistrat în Eurodac. În cazul în care considerați că datele nu sunt corecte sau nu ar trebui stocate, puteți solicita corectarea sau ștergerea acestora. Mai jos sunt disponibile informații privind autoritățile responsabile cu manipularea (sau controlul) datelor dumneavoastră în această țară și autoritățile competente responsabile cu supravegherea protecției datelor.

Baza de date Eurodac este gestionată de o agenție a Uniunii Europene numită eu-LISA. Datele dumneavoastră pot fi utilizate doar în scopurile prevăzute de lege și vor fi înregistrate doar în sistemul central Eurodac. Dacă în viitor solicitați azil în altă țară Dublin, amprentele dumneavoastră digitale vor fi trimise în țara respectivă pentru verificare. Datele stocate în Eurodac nu vor fi comunicate niciunei alte țări sau organizații dintr-o țară care nu face parte din grupul țărilor Dublin.

Începând cu 20 iulie 2015, amprentele dumneavoastră digitale pot fi consultate de către autorități, de exemplu de poliție și de Oficiul European de Poliție (Europol), care pot solicita accesul la baza de date Eurodac în scopul prevenirii, depistării și cercetării infracțiunilor grave și a actelor de terorism.

De ce drepturi beneficiez în perioada în care se decide care este țara responsabilă pentru examinarea cererii mele?

Aveți dreptul de a rămâne în această țară dacă noi suntem responsabili de examinarea cererii dumneavoastră de azil sau, în cazul în care altă țară este responsabilă, aveți dreptul de a rămâne aici până în momentul în care sunteți transferat în țara respectivă. În cazul în care țara noastră este responsabilă de examinarea cererii dumneavoastră de azil, aveți dreptul de a rămâne aici cel puțin până se ia o primă decizie în cazul cererii dumneavoastră de azil. De asemenea, aveți dreptul de a beneficia de condiții materiale de primire, de exemplu cazare, hrană etc., precum și de servicii medicale de bază și de asistență medicală de urgență. Veți avea posibilitatea să ne furnizați oral sau în scris informații cu privire la situația dumneavoastră și la membrii de familie aflați pe teritoriul țărilor Dublin. Puteți face acest lucru fie în limba maternă, fie într-o altă limbă pe care o vorbiți bine (vi se poate pune la dispoziție și un interpret, dacă este necesar). Veți primi și un exemplar din decizia de transfer într-o altă țară. De asemenea, aveți dreptul de a ne contacta pentru informații suplimentare și/sau de a contacta Înaltul Comisariat al Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați (ICNUR) în această țară.

Dacă noi considerăm că o altă țară ar putea fi responsabilă de examinarea cererii dumneavoastră, veți primi informații mai amănunțite cu privire la procedura respectivă și la modul în care acest lucru se răsfrânge asupra dumneavoastră și a drepturilor de care beneficiați (4).

Date de contact, în special: (A se completa cu informații specifice fiecărui stat membru)

adresa și datele de contact ale autorității în materie de azil;

date privind autoritatea națională de supraveghere;

identitatea operatorului de date Eurodac și a reprezentantului acestuia;

datele de contact ale oficiului operatorului;

datele de contact ale biroului local al ICNUR (dacă există);

datele de contact ale entităților care oferă asistență juridică/ale organizațiilor de sprijin pentru refugiați;

datele de contact ale OIM.

PARTEA B

PROCEDURA DUBLIN – INFORMAȚII PENTRU SOLICITANȚII DE PROTECȚIE INTERNAȚIONALĂ ÎN CADRUL PROCEDURII DUBLIN, ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 4 DIN REGULAMENTUL (UE) NR. 604/2013 (5)

Ați primit această broșură pentru că ați solicitat protecție internațională (azil) în această țară sau într-o altă țară Dublin, iar autoritățile noastre au motive să creadă că altă țară ar putea fi responsabilă de examinarea cererii dumneavoastră.

Vom stabili țara care vă va examina cererea printr-o procedură prevăzută de un act legislativ al Uniunii Europene cunoscut sub numele de «regulamentul Dublin». Această procedură poartă numele de «procedura Dublin». Prezenta broșură își propune să ofere un răspuns celor mai frecvente întrebări cu privire la această procedură.

Dacă această broșură conține informații pe care nu le înțelegeți, vă invităm să vă adresați autorităților.

De ce în cazul meu se aplică procedura Dublin?

Regulamentul Dublin se aplică într-o regiune geografică care cuprinde 32 de țări. «Țările Dublin» sunt următoarele: Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Regatul Unit, Țările de Jos și Ungaria, la care se adaugă cele patru țări «asociate» sistemului Dublin (Norvegia, Islanda, Elveția și Liechtenstein).

Prin procedura Dublin se stabilește care este singura țară responsabilă de examinarea cererii dumneavoastră de azil. Aceasta înseamnă că puteți fi transferat din țara noastră într-o altă țară, care este responsabilă de examinarea cererii dumneavoastră.

Procedura Dublin are două obiective:

garantează faptul că cererea dumneavoastră de azil va ajunge la autoritatea din țara responsabilă cu examinarea ei;

asigură faptul că nu introduceți cereri de azil în mai multe țări în scopul de a vă prelungi șederea în țările Dublin.

Până când se decide care este țara responsabilă de adoptarea unei decizii cu privire la cererea dumneavoastră, autoritățile de aici nu vor lua în considerare informațiile detaliate privind cererea dumneavoastră.

ATENȚIE: Nu trebuie să plecați în altă țară Dublin. Dacă plecați în altă țară Dublin, veți fi transferat înapoi aici sau într-o țară în care ați solicitat azil în trecut. Chiar dacă renunțați la cererea depusă aici, țara responsabilă rămâne aceeași. Dacă vă ascundeți sau fugiți, riscați să fiți deținut.

În cazul în care în trecut v-ați aflat pe teritoriul uneia dintre țările Dublin și de atunci ați părăsit regiunea țărilor Dublin înainte să ajungeți în țara noastră, trebuie să ne transmiteți aceste informații. Acest lucru este important, întrucât poate contribui la stabilirea țării care este responsabilă de examinarea cererii dumneavoastră. Vi se poate cere să furnizați dovezi privind perioada petrecută în afara țărilor Dublin, de exemplu o ștampilă în pașaport, o decizie de returnare sau de expulzare ori documente oficiale care să arate că ați locuit sau ați lucrat în afara țărilor Dublin.

Care sunt informațiile pe care trebuie să mă asigur că le comunic autorităților? Cum le pot transmite autorităților aceste informații?

Este foarte probabil să fiți intervievat pentru a se putea stabili ce țară este responsabilă de examinarea cererii dumneavoastră de azil. În cadrul acestui interviu, vă vom oferi explicații cu privire la «procedura Dublin». Ar trebui să ne furnizați toate informațiile pe care le dețineți cu privire la prezența oricărui membru de familie sau rudă într-una din țările Dublin, precum și orice alte informații care considerați că ar putea fi relevante pentru stabilirea țării responsabile (a se vedea mai jos detalii privind informațiile relevante). De asemenea, ar trebui să prezentați toate documentele sau actele cu informații relevante pe care le dețineți.

Vă rugăm să ne furnizați toate informațiile relevante pentru stabilirea țării responsabile de examinarea cererii dumneavoastră.

Interviul va avea loc într-o limbă pe care o înțelegeți sau pe care se presupune, în mod rezonabil, că o înțelegeți și în care sunteți capabil să comunicați.

Puteți solicita asistența unui interpret care să vă ajute să comunicați în cazul în care nu înțelegeți limba utilizată. Interpretul trebuie să traducă doar ceea ce spuneți dumneavoastră și persoana care intervievează. Interpretul nu trebuie să adauge opiniile sale personale. Dacă nu înțelegeți ceea ce spune interpretul, trebuie să ne comunicați acest lucru și/sau să vorbiți cu avocatul dumneavoastră.

Interviul va fi confidențial. Aceasta înseamnă că niciuna dintre informațiile furnizate, nici măcar faptul că ați depus o cerere de azil, nu va fi trimisă persoanelor sau autorităților din țara dumneavoastră de origine, care vă pot face rău în vreun fel dumneavoastră sau membrilor familiei dumneavoastră care se află încă în țara de origine.

Vi se poate refuza dreptul la un interviu doar în cazul în care ați furnizat deja aceste informații prin alte mijloace și după ce ați fost informat în legătură cu procedura Dublin și cu consecințele acesteia asupra situației dumneavoastră. În cazul în care nu sunteți intervievat, puteți solicita să furnizați în scris informații suplimentare relevante pentru stabilirea țării responsabile.

Cum vor stabili autoritățile care este țara responsabilă de examinarea cererii mele?

Există diferite motive pentru care o țară poate fi responsabilă de examinarea cererii dumneavoastră. Aceste motive sunt aplicate în ordinea importanței acordate prin lege. În cazul în care unul dintre motive este irelevant, va fi luat în considerare următorul și așa mai departe.

Motivele se referă la următoarele elemente, în ordinea importanței:

un membru al familiei dumneavoastră (soțul sau soția, copii sub 18 ani) a primit protecție internațională sau este solicitant de azil în altă țară Dublin.

Prin urmare, este important să ne comunicați dacă aveți membri de familie în altă țară Dublin înainte de luarea unei prime decizii privind cererea dumneavoastră de azil. Dacă doriți să fiți reuniți în aceeași țară, va trebui ca atât dumneavoastră, cât și membrul familiei dumneavoastră să vă exprimați această dorință în scris;

ați deținut în trecut o viză sau un permis de ședere eliberat de o altă țară Dublin;

vi s-au prelevat amprentele digitale într-o altă țară Dublin [și au fost stocate într-o bază de date europeană numită Eurodac (6)];

există dovezi că ați intrat sau că ați tranzitat teritoriul altei țări Dublin, chiar dacă nu vi s-au prelevat amprentele digitale în țara respectivă.

Ce se întâmplă atunci când sunt în grija cuiva sau am pe cineva în grijă?

Ați putea fi reunit în aceeași țară în care se află mama, tatăl, copilul, fratele sau sora dumneavoastră, în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:

aceștia sunt în situație de ședere legală într-o țară Dublin;

unul dintre membrii familiei așteaptă un copil, are un nou-născut, este grav bolnav, are un handicap grav sau este în vârstă;

unul dintre membrii familiei depinde de asistența unui alt membru al familiei, care este în măsură să aibă grijă de el.

Țara în care își are reședința copilul, fratele/sora sau părintele dumneavoastră ar trebui, în mod normal, să își asume răspunderea examinării cererii dumneavoastră, cu condiția ca legăturile de familie să fi existat în țara dumneavoastră de origine. Vi se va cere, de asemenea, să faceți fiecare o declarație scrisă prin care să vă exprimați dorința de a fi reuniți.

Puteți solicita acest lucru dacă vă aflați deja în țara în care locuiește copilul, fratele/sora sau părintele dumneavoastră sau dacă vă aflați în altă țară decât cea în care locuiesc rudele dumneavoastră. În cel de al doilea caz, va trebui să vă deplasați în această țară, cu excepția cazului în care starea dumneavoastră de sănătate nu vă permite să faceți călătorii de lungă durată.

În plus, pe tot parcursul procedurii de azil, puteți solicita oricând să fiți reunit cu un membru al familiei din motive umanitare, familiale sau culturale. În cazul în care cererea dumneavoastră este aprobată, veți fi nevoit, probabil, să vă mutați în țara în care se află membrul familiei dumneavoastră. În acest caz, vi se va cere, de asemenea, acordul în scris. Este important să ne transmiteți eventualele motive umanitare pentru care cererea dumneavoastră să fie examinată aici sau într-o altă țară.

Atunci când este vorba de relații, dependență sau de probleme umanitare, vi se poate cere să furnizați explicații sau dovezi în sprijinul afirmațiilor dumneavoastră.

Ce se întâmplă dacă sunt bolnav sau am nevoi speciale?

Pentru a vă putea oferi asistență medicală sau tratament corespunzător, autoritățile noastre trebuie să fie informate cu privire la eventualele nevoi speciale, inclusiv cu privire la starea dumneavoastră de sănătate, în special în cazul în care:

aveți un handicap;

sunteți însărcinată;

suferiți de o boală gravă;

ați fost torturat, violat sau ați suferit alte forme grave de violență psihologică, fizică și sexuală.

În cazul în care ne comunicați informații medicale relevante și se decide că veți fi transferat în altă țară, vă vom cere permisiunea să transmitem informațiile legate de starea dumneavoastră de sănătate autorităților din țara în care veți fi transferat. În cazul în care nu sunteți de acord cu acest lucru, informațiile medicale nu vor fi trimise, însă acest lucru nu va împiedica transferul dumneavoastră în țara responsabilă. Trebuie să aveți în vedere faptul că, în cazul în care nu sunteți de acord ca informațiile privind starea dumneavoastră de sănătate să fie transmise celeilalte țări, această țară nu va fi în măsură să răspundă nevoilor dumneavoastră speciale.

Vă atragem atenția asupra faptului că informațiile legate de starea dumneavoastră de sănătate vor fi întotdeauna tratate în condiții de strictă confidențialitate de către profesioniști care au obligația de a respecta secretul profesional.

În cât timp se stabilește ce țară îmi va examina cererea? Cât timp durează până când îmi va fi examinată cererea?

În cazul în care autoritățile din țara noastră decid că noi suntem responsabili de examinarea cererii dumneavoastră de azil, aceasta înseamnă că puteți rămâne în țara noastră, cererea dumneavoastră urmând a fi examinată aici.

Ce se întâmplă în cazul în care o altă țară, diferită de cea în care mă aflu, este considerată răspunzătoare pentru examinarea cererii mele?

În cazul în care considerăm că o altă țară este responsabilă de examinarea cererii dumneavoastră, vom solicita țării respective să își asume răspunderea în termen de trei luni de la data la care v-ați depus cererea în țara noastră.

Cu toate acestea, în cazul în care răspunderea unei alte țări se stabilește pe baza datelor privind amprentele dumneavoastră digitale, cererea adresată celeilalte țări va fi transmisă în termen de două luni din momentul obținerii rezultatelor din Eurodac.

Dacă aceasta este prima dată când depuneți o cerere de azil într-o țară Dublin, dar există motive să credem că o altă țară Dublin ar trebui să vă examineze cererea de azil, vom solicita țării respective să «preia» cazul dumneavoastră.

Țara căreia îi trimitem cererea trebuie să răspundă în termen de două luni de la primirea cererii. În cazul în care țara respectivă nu răspunde în acest interval de timp, înseamnă că și-a asumat răspunderea în cazul cererii dumneavoastră.

Dacă ați depus deja o cerere de azil într-o altă țară Dublin decât cea în care vă aflați în prezent, vom solicita țării respective să vă reprimească.

Țara căreia îi trimitem cererea trebuie să răspundă în termen de o lună de la primirea cererii sau în termen de două săptămâni, atunci când cererea se bazează pe date Eurodac. În cazul în care țara respectivă nu răspunde în acest termen, înseamnă că și-a asumat răspunderea în cazul cererii dumneavoastră și este de acord să vă reprimească.

Dacă însă nu ați solicitat azil în această țară, iar decizia de respingere a cererii de azil pe care ați depus-o anterior în altă țară este definitivă, avem următoarele opțiuni: fie să îi solicităm țării responsabile să vă reprimească, fie să vă returnăm în țara de origine, în țara în care sunteți rezident permanent sau într-o țară terță sigură (7).

În cazul în care o altă țară acceptă răspunderea examinării cererii dumneavoastră, veți fi informat cu privire la decizia noastră:

de a nu examina cererea dumneavoastră de azil aici, în această țară; și

de a vă transfera în țara responsabilă.

Transferul dumneavoastră va avea loc în termen de șase luni de la data la care cealaltă țară și-a asumat răspunderea sau, în cazul în care decideți să contestați decizia, în termen de șase luni de la momentul în care instanța judecătorească hotărăște că puteți fi trimis în țara respectivă. Acest termen poate fi prelungit dacă vă ascundeți de autoritățile noastre sau în cazul în care sunteți plasat în detenție.

Dacă sunteți în detenție sau într-un centru închis în țara noastră în cadrul procedurii Dublin, se aplică termene mai scurte (a se vedea secțiunea specifică privind detenția pentru explicații suplimentare).

Veți avea statut de solicitant de azil în țara responsabilă și veți beneficia de toate drepturile asociate acestui statut. În cazul în care nu ați solicitat niciodată azil în țara respectivă, veți avea posibilitatea să faceți acest lucru la sosire.

Ce se întâmplă în cazul în care nu sunt de acord cu decizia de a fi trimis în altă țară?

Aveți posibilitatea de a spune că nu sunteți de acord cu decizia de a fi trimis într-o altă țară Dublin. Această procedură se numește «cale de atac» sau «revizuire».

De asemenea, puteți solicita o suspendare a transferului pe durata apelului sau a revizuirii.

La sfârșitul acestei broșuri găsiți informații privind autoritățile pe care trebuie să le contactați pentru a contesta o astfel de decizie în țara noastră.

Din momentul în care primiți din partea autorităților decizia finală de transfer, dispuneți de [x zile  (8)] pentru a introduce un apel la [numele instanței care trebuie sesizată pentru apel  (9)]. Este foarte important să depuneți contestația (cale de atac sau revizuire) în intervalul de timp indicat.

În perioada în care se examinează apelul sau revizuirea, puteți rămâne în această țară. Sau  (10)

Transferul dumneavoastră va fi suspendat timp de [y zile  (11)] înainte ca instanța judecătorească să decidă dacă puteți rămâne în țara responsabilă în condiții de siguranță până la soluționarea căii de atac. Sau

Aveți la dispoziție [y zile  (12)] pentru a solicita suspendarea transferului dumneavoastră până în momentul soluționării căii de atac pe care ați introdus-o. O instanță se va pronunța în scurt timp cu privire la această solicitare. În cazul în care cererea de suspendare vă este respinsă, vi se vor comunica motivele.

În cursul acestei proceduri aveți dreptul la asistență juridică și, dacă este necesar, la asistență lingvistică. Asistența juridică înseamnă că aveți dreptul la un avocat care se va ocupa de pregătirea documentelor dumneavoastră și vă va reprezenta în fața instanței.

În cazul în care nu puteți suporta costurile acestor servicii de asistență, puteți solicita să beneficiați de aceste servicii în mod gratuit. La sfârșitul acestei broșuri puteți găsi informații cu privire la organizațiile care oferă asistență juridică.

Pot fi plasat în detenție?

Pot exista și alte motive pentru care puteți fi plasat în detenție, însă, în sensul procedurii Dublin, autoritățile din țara noastră vă pot ține în detenție numai în cazul în care consideră că există un risc major să fugiți, întrucât nu doriți să fiți trimis într-o altă țară Dublin.

Ce înseamnă acest lucru?

Dacă autoritățile din țara noastră consideră că există riscuri majore să fugiți, de exemplu pentru că ați fugit deja sau nu respectați obligația de a vă prezenta în fața autorităților, vă pot plasa în detenție în orice moment pe parcursul procedurii Dublin. Motivele pentru care ați putea fi ținut în detenție sunt prevăzute prin lege. Pentru a vă ține în detenție nu se pot invoca alte motive decât cele prevăzute de lege.

Aveți dreptul să fiți informat în scris cu privire la motivele pentru care sunteți deținut, precum și la posibilitățile de contestare a mandatului de plasare în detenție. De asemenea, aveți dreptul la asistență juridică în cazul în care doriți să contestați mandatul de plasare în detenție.

În cazul în care sunteți deținut pe durata procedurii Dublin, calendarul procedurii, în cazul dumneavoastră, va fi următorul:

Vom solicita celeilalte țări să își asume răspunderea în termen de o lună de la momentul în care v-ați depus cererea de azil.

Țara căreia i-am trimis cererea trebuie să răspundă în termen de două săptămâni de la primirea cererii noastre.

Transferul dumneavoastră ar trebui să aibă loc în termen de șase săptămâni din momentul în care țara responsabilă acceptă cererea. În cazul în care contestați decizia de transfer, cele șase săptămâni se calculează din momentul în care autoritățile sau o instanță judecătorească hotărăsc că, până la soluționarea căii de atac pe care ați introdus-o, puteți fi trimis în țara responsabilă în condiții de siguranță.

Dacă autoritățile din țara noastră nu respectă termenele-limită pentru transmiterea cererii sau pentru transferarea dumneavoastră, detenția în scopul transferului în temeiul regulamentului Dublin ia sfârșit. În acest caz, se aplică termenele normale, prezentate mai sus.

Ce se va întâmpla cu informațiile cu caracter personal pe care le furnizez? Cum pot fi sigur că aceste date nu vor fi utilizate în mod necorespunzător?

Autoritățile din țările Dublin își pot comunica reciproc datele pe care le furnizați în cursul procedurii Dublin în scopul unic de a-și îndeplini obligațiile care le revin în temeiul regulamentelor Dublin și Eurodac. Pe parcursul procedurii Dublin aveți dreptul la protecția tuturor datelor dumneavoastră cu caracter personal și a informațiilor pe care le furnizați despre dumneavoastră, despre situația dumneavoastră familială etc. Datele dumneavoastră pot fi utilizate doar în scopurile prevăzute de lege.

Veți avea dreptul să accesați:

datele care vă privesc. Aveți dreptul de a solicita corectarea acestor date, inclusiv a datelor Eurodac, dacă sunt incorecte, sau ștergerea lor, în cazul în care acestea au fost prelucrate în mod ilegal;

informații privind modul în care puteți solicita corectarea sau ștergerea datelor dumneavoastră, inclusiv a datelor Eurodac. Este vorba despre datele de contact ale autorităților competente responsabile de procedura Dublin și ale autorităților naționale de protecție a datelor responsabile cu tratarea cererilor privind protecția datelor cu caracter personal.

ANEXA XI

INFORMAȚII PENTRU COPIII NEÎNSOȚIȚI CARE SOLICITĂ PROTECȚIE INTERNAȚIONALĂ ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 4 DIN REGULAMENTUL (UE) NR. 604/2013  (13)

Îți oferim această broșură deoarece ai declarat că ai nevoie de protecție și că ai vârsta mai mică de 18 ani. Dacă ai sub 18 ani, ești considerat copil. De asemenea, vei auzi autoritățile referindu-se la tine ca «minor», ceea ce are același înțeles ca și «copil». «Autoritățile» sunt persoanele responsabile pentru luarea unei decizii cu privire la cererea ta de protecție.

În cazul în care soliciți protecție în țara noastră deoarece îți este teamă în țara ta de origine, noi numim acest lucru «a solicita azil». Azilul este un loc în care protecția și siguranța ta sunt garantate.

Atunci când faci o cerere oficială către autorități în care soliciți azil, legea denumește acest lucru «cerere de protecție internațională». Persoana care solicită protecție este un «solicitant». Câteodată, anumite persoane se vor referi la tine ca «solicitant de azil».

Părinții tăi ar trebui să te însoțească, însă, dacă nu sunt cu tine sau dacă ai fost separat de ei când vă aflați pe drum către țara noastră, ești considerat ca fiind un «minor neînsoțit».

În acest caz, ÎȚI VOM FURNIZA UN «REPREZENTANT», CARE ESTE ADULT ȘI CARE TE VA AJUTA PE PARCURSUL PROCEDURII. ACESTA TE VA AJUTA CU COMPLETAREA CERERII ȘI TE POATE ÎNSOȚI ATUNCI CÂND TREBUIE SĂ DISCUȚI CU AUTORITĂȚILE. POȚI DISCUTA DESPRE PROBLEMELE ȘI TEMERILE PE CARE LE AI CU REPREZENTANTUL TĂU. REPREZENTANTUL TĂU ARE ROLUL DE A SE ASIGURA CĂ INTERESUL TĂU SUPERIOR ESTE O PRIORITATE, CEEA CE ÎNSEAMNĂ CĂ NEVOILE, SIGURANȚA, BUNĂSTAREA, DEZVOLTAREA SOCIALĂ ȘI OPINIILE TALE SUNT LUATE ÎN CONSIDERARE. REPREZENTANTUL TĂU VA ȚINE SEAMA, DE ASEMENEA, DE POSIBILITĂȚILE DE REÎNTREGIRE A FAMILIEI.

ÎN CAZUL ÎN CARE NU ÎNȚELEGI CEVA, SOLICITĂ AJUTORUL REPREZENTANTULUI TĂU SAU AUTORITĂȚILOR!

DEȘI AI SOLICITAT AZIL ÎN ȚARA NOASTRĂ, S-AR PUTEA CA CEREREA TA DE PROTECȚIE SĂ FIE EXAMINATĂ DE O ALTĂ ȚARĂ.

Doar o singură țară poate fi responsabilă de examinarea cererii tale de protecție. Acest lucru este stabilit de o lege denumită «regulamentul Dublin». Această lege prevede că trebuie să stabilim dacă suntem responsabili de examinarea cererii tale sau dacă altă țară are această responsabilitate – aceasta se numește «procedura Dublin».

Această lege se aplică în ansamblul unei regiuni geografice care cuprinde 32 de țări (14). În sensul acestei broșuri, vom denumi aceste 32 de țări «țările Dublin».

NU FUGI DE AUTORITĂȚI SAU ÎNTR-O ALTĂ ȚARĂ DUBLIN. UNELE PERSOANE AR PUTEA SĂ ÎȚI SPUNĂ CĂ ACESTA ESTE CEL MAI BUN LUCRU PE CARE AI PUTEA SĂ-L FACI. ÎN CAZUL ÎN CARE O PERSOANĂ ÎȚI SPUNE SĂ FUGI SAU CĂ AR TREBUI SĂ MERGI CU EA, SPUNE-I DE ÎNDATĂ REPREZENTANTULUI TĂU SAU AUTORITĂȚILOR DE STAT.

TE RUGĂM SĂ COMUNICI AUTORITĂȚILOR DE STAT CÂT MAI CURÂND POSIBIL DACĂ:

ești neînsoțit și crezi că tatăl, mama, un frate sau o soră, o mătușă  (15), un unchi  (16), o bunică sau un bunic de-al tău ar putea să se afle într-una dintre celelalte 32 de țări Dublin;

în caz afirmativ, dacă dorești sau nu să locuiești cu aceștia;

ai călătorit către țara noastră împreună cu o altă persoană și, în caz afirmativ, cu cine;

ai fost deja într-una dintre cele 32 de țări Dublin enumerate;

ți-au fost prelevate amprentele digitale într-o altă țară Dublin – amprentele digitale sunt imagini luate după degetele tale, care ajuta la identificarea ta;

ai solicitat deja azil într-o altă țară Dublin.

ESTE FOARTE IMPORTANT SĂ COOPEREZI CU AUTORITĂȚILE DE STAT ȘI SĂ LE SPUI ÎNTOTDEAUNA ADEVĂRUL.

Sistemul Dublin te poate ajuta în cazul în care nu ești însoțit de un părinte în momentul în care soliciți protecție.

Dacă avem suficiente informații cu privire la aceștia, îți vom căuta părinții sau rudele în țările Dublin. În cazul în care vom reuși să îi găsim, vom încerca să vă reunim în țara în care se află părinții sau rudele tale. Această țară va fi apoi responsabilă de examinarea cererii tale de protecție.

Dacă ești singur și dacă nu ai alți membri ai familiei sau rude în altă țară Dublin, este foarte probabil ca cererea ta să fie examinată în țara noastră.

De asemenea, am putea opta să îți examinăm cererea în țara noastră, chiar dacă prin lege o altă țară ar putea fi responsabilă. Putem face acest lucru din motive umanitare, familiale sau culturale.

În cursul acestei proceduri, vom acționa întotdeauna în interesul tău superior și nu te vom trimite într-o țară în care s-a stabilit că drepturile omului ar putea să-ți fie încălcate.

Ce înseamnă că trebuie să acționăm întotdeauna în interesul tău superior? Aceasta înseamnă că va trebui să:

verificăm dacă este posibil să te reunim cu familia ta în aceeași țară;

ne asigurăm că vei fi în siguranță față de persoanele care ar putea dori să îți facă rău;

ne asigurăm că vei putea crește în siguranță și în condiții bune de sănătate, că vei avea hrană și adăpost și că îți sunt îndeplinite nevoile de dezvoltare socială;

luăm în considerare opiniile tale – de exemplu, dacă dorești să locuiești cu o rudă sau ai prefera să nu.

VÂRSTA TA

Persoanele în vârstă de peste 18 ani sunt «adulți». Ele sunt tratate în mod diferit față de copii și adolescenți («minori»).

Te rugăm să spui adevărul cu privire la vârsta pe care o ai.

Dacă deții orice document în care este indicată vârsta ta, arată-l autorităților. În cazul în care autoritățile au îndoieli cu privire la vârsta pe care o ai, este posibil ca un medic să dorească să te examineze pentru a vedea dacă ai mai mult sau mai puțin de 18 ani. Trebuie ca tu și/sau reprezentantul tău să fiți mai întâi de acord înainte de orice consultație medicală.

ÎN RÂNDURILE URMĂTOARE VOM ÎNCERCA SĂ RĂSPUNDEM LA CELE MAI FRECVENTE ÎNTREBĂRI PE CARE LE-AI PUTEA AVEA CU PRIVIRE LA PROCEDURA DUBLIN, LA CUM ACEASTA TE-AR PUTEA AJUTA ȘI LA CE AR TREBUI SĂ TE AȘTEPȚI.

AMPRENTELE DIGITALE – Ce sunt acestea? De ce sunt prelevate amprentele digitale?

Atunci când soliciți azil, dacă ai vârsta de peste 14 ani, o imagine a degetelor tale (denumită «amprente digitale») va fi prelevată și transmisă către o bază de date privind amprentele digitale denumită «Eurodac». Trebuie să cooperezi în această procedură – toate persoanele care solicită azil sunt obligate prin lege să permită prelevarea amprentelor lor digitale.

Amprentele tale digitale ar putea fi verificate la un moment dat pentru a se vedea dacă ai mai solicitat vreodată azil sau dacă ți-au fost prelevate amprentele digitale la o frontieră. În cazul în care se constată că ai depus o cerere de azil într-o altă țară Dublin, ai putea fi trimis în țara respectivă, dacă acest lucru este în interesul tău superior. Această țară va fi apoi responsabilă de examinarea cererii tale de protecție internațională.

Amprentele tale digitale vor fi stocate pentru o perioadă de 10 ani. După 10 ani, acestea vor fi șterse automat din baza de date. În cazul în care cererea ta de protecție este acceptată, amprentele tale digitale vor rămâne în baza de date până când sunt șterse în mod automat. În cazul în care, ulterior, devii cetățean al unei țări Dublin, amprentele tale digitale vor fi șterse. Numai amprentele tale digitale și informațiile privind sexul tău vor fi stocate în Eurodac – numele tău, fotografia ta, data nașterii și naționalitatea pe care o ai nu sunt trimise sau păstrate în baza de date. Totuși, aceste date pot fi stocate în baza noastră națională de date. Datele stocate în Eurodac nu vor fi transmise niciunei alte țări sau organizații în afara țărilor Dublin.

Începând cu 20 iulie 2015, amprentele tale digitale pot fi verificate de către autorități, cum ar fi poliția, iar Oficiul European de Poliție (Europol) poate face cercetări privind amprentele tale digitale și poate solicita accesul la baza de date Eurodac în scopul prevenirii, depistării și cercetării infracțiunilor grave și a terorismului.

Ce informații trebuie să comunici autorităților de stat cu privire la situația ta?

Este foarte probabil că vei fi intervievat pentru a se putea stabili ce țară este responsabilă de examinarea cererii tale de azil. În cadrul acestui interviu, autoritățile statului nostru îți vor explica «procedura Dublin» și vor încerca să stabilească dacă este posibil să fii reunit cu familia ta în altă țară Dublin.

Dacă știi că părinții tăi, frații ori surorile tale sau o rudă se află într-o altă țară Dublin, te rugăm să nu uiți să menționezi acest lucru persoanei care te intervievează. Oferă cât mai multe informații cu putință pentru a ne ajuta să îți găsim familia – nume, adrese, numere de telefon etc.

În timpul interviului, este posibil să fii întrebat, de asemenea, dacă ai fost deja în alte țări Dublin. Te rugăm să spui adevărul.

Reprezentantul tău te poate însoți la interviu, îți poate oferi ajutor și sprijin și poate face tot ceea ce este mai bine pentru tine. Dacă ai vreun motiv pentru care nu dorești ca reprezentantul tău să te însoțească, ar trebui să comunici acest lucru autorităților de stat.

LA ÎNCEPUTUL INTERVIULUI, PERSOANA CARE TE INTERVIEVEAZĂ ȘI REPREZENTANTUL TĂU ÎȚI VOR EXPLICA PROCEDURILE ȘI DREPTURILE PE CARE LE AI. DACĂ NU ÎNȚELEGI UN ANUMIT LUCRU SAU AI ALTE ÎNTREBĂRI, TE RUGĂM SĂ ÎI ÎNTREBI!

Interviul este un drept pe care îl ai și reprezintă o parte importantă a cererii tale.

Interviul va avea loc într-o limbă pe care o înțelegi. În cazul în care nu ești în măsură să înțelegi limba folosită, poți solicita un interpret care să te ajute să comunici. Interpretul trebuie să traducă doar ceea ce spuneți tu și autoritățile. Interpretul nu trebuie să adauge opiniile sale personale. Dacă îți este dificil să înțelegi ceea ce spune interpretul, trebuie să ne comunici și/sau să vorbești cu reprezentantul tău.

Interviul va fi confidențial. Aceasta înseamnă că nicio informație pe care o vei menționa, inclusiv faptul că ai solicitat protecție în țara noastră, nu va fi transmisă unor persoane sau autorități care îți pot face rău în vreun fel, ție sau oricărui membru al familiei tale care este în continuare în țara ta de origine.

ESTE IMPORTANT CA TU SAU REPREZENTANTUL TĂU SĂ CUNOAȘTEȚI TERMENELE PROCEDURII DUBLIN!

Te invităm să consulți răspunsurile noastre de mai jos.

Cât va dura până vei ști dacă trebuie să mergi într-o altă țară sau dacă poți sta în țara noastră?

Ce se întâmplă în cazul în care se constată că altă țară este responsabilă de examinarea cererii tale?

Dacă aceasta este prima ta cerere de azil într-o țară Dublin, vei fi trimis într-o altă țară deoarece mama, tatăl, fratele, sora, mătușa, unchiul, bunicul sau bunica ta se află în acea țară și te vei alătura ei/lui/lor acolo și veți rămâne împreună pentru examinarea cererii tale de azil.  (17)

Dacă nu ai făcut cerere de azil în țara noastră, ci într-o altă țară Dublin, în trecut, este posibil să fii trimis înapoi în acea țară, astfel încât autoritățile de acolo să îți poată examina cererea.  (18)
În ambele cazuri, poate dura până la cinci luni pentru luarea unei decizii privind transferul tău în altă țară, fie din momentul în care ai solicitat azil, fie din cel în care am aflat că ai solicitat protecție internațională într-o altă țară Dublin. Autoritățile te vor informa cu privire la această decizie, de îndată ce este posibil după luarea acesteia.

Dacă nu ai solicitat azil în țara noastră și cererea ta anterioară de azil în altă țară a fost respinsă după ce a fost examinată pe deplin, trebuie fie să solicităm celeilalte țări să te readmită, fie să demarăm procedura pentru returnarea ta în țara de origine sau în cea de ședere permanentă sau într-o țară terță sigură.

În cazul în care stabilim că o altă țară este responsabilă pentru cererea ta de azil, în momentul în care țara căreia i se solicită să își asume responsabilitatea pentru tine acceptă acest lucru, vei fi informat în mod oficial cu privire la faptul că nu îți vom examina cererea de protecție internațională și, în schimb, te vom transfera către țara responsabilă.

Transferul tău va avea loc în termen de șase luni din momentul în care cealaltă țară a acceptat responsabilitatea pentru tine sau de la decizia finală cu privire la un apel sau o revizuire, în cazul în care nu ești de acord și decizi să contești această decizie (a se vedea secțiunea de mai jos care explică ce înseamnă acest lucru!). Acest termen poate fi prelungit până la un an, în cazul în care te afli în închisoare, sau până la 18 luni în cazul în care te sustragi procedurilor sau fugi.

Ce se întâmplă în cazul în care nu dorești să mergi în altă țară?

DISCUTĂ CU REPREZENTANTUL TĂU ÎN LEGĂTURĂ CU ACEST LUCRU!

În cazul în care decidem că ar trebui să mergi în altă țară pentru examinarea cererii tale și nu ești de acord cu aceasta, ai posibilitatea de a contesta decizia de transfer. Numim acest lucru «apel» sau «revizuire».

Odată ce ai primit decizia din partea autorităților, ai la dispoziție [x zile  (19)] pentru a introduce un apel către [autoritatea de apel  (20)]. Este foarte important să introduci apelul în intervalul de timp stabilit. Reprezentantul tău ar trebui să te ajute cu acest lucru.

În timp ce apelul sau revizuirea pe care le-ai introdus sunt în curs de examinare, poți rămâne în țara noastră. sau  (21)

Transferul tău va fi suspendat pentru [y zile  (22)] până în momentul în care o instanță va decide dacă ești în siguranță în țara responsabilă de cererea ta în timp ce apelul tău este examinat. sau

Ai la dispoziție [y zile  (23)] pentru a solicita suspendarea transferului tău în timp ce apelul tău este examinat. O instanță va decide în scurt timp cu privire la această solicitare. În cazul în care aceasta refuză suspendarea pe care ai cerut-o, vei fi informat cu privire la motivele aflate la baza deciziei.

Pe spatele prezentei broșuri sunt precizate informații cu privire la autoritatea pe care trebuie să o contactezi pentru a contesta o decizie în țara noastră.

În cursul procedurii de apel, vei avea acces la asistență juridică și, dacă este necesar, asistență lingvistică din partea unui interpret sau traducător. Poți solicita asistență juridică gratuită în cazul în care nu dispui de fondurile necesare pentru acest lucru. Pe spatele prezentei broșuri sunt precizate detaliile de contact ale organizațiilor care oferă asistență juridică și care pot să te ajute cu privire la introducerea apelului.

DETENȚIA

Persoanele care nu au libertatea de a se deplasa unde doresc și sunt găzduite într-o clădire închisă pe care nu o pot părăsi sunt considerate a fi în «detenție».

Dacă ești un minor neînsoțit, este posibil să fii cazat într-o clădire în care există reguli care prevăd că trebuie să rămâi în interiorul clădirii pe timpul nopții sau când este întuneric afară și că trebuie să comunici persoanelor care au grijă de tine dacă părăsești clădirea și momentul în care te întorci înapoi. Aceste reguli au rolul de a-ți proteja siguranța. Aceasta nu înseamnă că te afli într-un loc de detenție.

COPIII NU SUNT APROAPE ÎN NICIO SITUAȚIE PUȘI ÎN DETENȚIE!

Te afli în detenție? În cazul în care nu ești sigur dacă te afli sau nu în detenție, te rugăm să întrebi autoritățile, pe reprezentantul sau consilierul tău juridic (24) cât mai curând posibil. Apoi poți discuta cu aceștia cu privire la situația ta și, în cazul în care te afli în detenție, cu privire la posibilitatea de a contesta decizia de detenție!

Există un risc de a te afla în detenție pe durata procedurii Dublin. De cele mai multe ori, acest lucru se întâmplă atunci când autoritățile de stat nu sunt convinse că vârsta ta este mai mică de 18 ani și se tem că ai putea să fugi sau să te ascunzi de teamă că ai putea fi trimis în altă țară.

Ai dreptul de a fi informat în scris cu privire la motivele pentru care ești deținut și cu privire la modul în care poți contesta ordinul de detenție. De asemenea, ai dreptul la asistență juridică în cazul în care dorești să contești ordinul de detenție. Prin urmare, te invităm să discuți cu reprezentantul sau consilierul tău juridic dacă te nemulțumește situația.

În cazul în care te afli în detenție pe durata procedurii Dublin, calendarul procedurii în privința ta este următorul: va trebui să solicităm unei alte țări să își asume responsabilitatea pentru tine în termen de o lună de la depunerea cererii tale de azil. Țara solicitată ar trebui să dea un răspuns în termen de două săptămâni de la această dată. În cele din urmă, în cazul în care rămâi în detenție, transferul tău ar trebui să se desfășoare în termen de șase săptămâni de la acceptarea cererii de către țara responsabilă.

În cazul în care decizi să contești decizia de transfer în timp ce te afli în detenție, autoritățile de stat nu au obligația de a te transfera în termen de șase săptămâni. Autoritățile de stat te vor informa apoi cu privire la opțiunile de care dispui.

În cazul în care autoritățile de stat nu respectă termenele prevăzute pentru a solicita unei alte țări să își asume responsabilitatea pentru tine sau nu efectuează transferul tău la timp, detenția ta în scopul transferului în temeiul regulamentului Dublin va lua sfârșit. În acest caz, se vor aplica termenele care se aplică în mod normal, menționate în secțiunea „Ce se întâmplă în cazul în care se constată că altă țară este responsabilă de examinarea cererii tale?”.

Care sunt drepturile tale pe parcursul perioadei în care se decide cine este responsabil pentru tine?

Ai dreptul de a rămâne în țara noastră dacă ne revine responsabilitatea de a examina cererea ta de azil sau, în cazul în care altă țară este responsabilă, până în momentul în care ești transferat în țara respectivă. În cazul în care țara în care te afli în prezent este responsabilă de examinarea cererii tale de azil, ai dreptul de a rămâne aici cel puțin până la adoptarea unei prime decizii cu privire la cererea ta de azil. De asemenea, ai dreptul de a beneficia de condiții materiale de primire, cum ar fi cazare, hrană etc., precum și de îngrijire medicală de bază și de asistență medicală de urgență. De asemenea, ai dreptul de a merge la școală.

Vei avea posibilitatea de a ne furniza informații cu privire la situația ta și la prezența unor membri de familie pe teritoriul țărilor Dublin oral și/sau în scris și, în acest caz, de a utiliza limba ta maternă sau o altă limbă pe care o vorbești bine (sau de a avea un interpret, dacă este necesar). De asemenea, vei primi o copie în scris a deciziei de a fi transferat într-o altă țară. În plus, ai dreptul de a ne contacta pentru informații suplimentare și/sau de a contacta biroul Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (ICNUR) din țara noastră.

Reprezentantul tău și autoritățile de stat îți vor da mai multe explicații privind drepturile tale!

Ce se va întâmpla cu informațiile cu caracter personal pe care le furnizezi? Cum vei ști că acestea nu vor fi folosite în scopuri necorespunzătoare?

Autoritățile din țările Dublin nu pot transmite informațiile pe care le furnizezi în cursul procedurii Dublin decât pentru a-și îndeplini obligațiile care le revin în temeiul regulamentului Dublin.

Vei avea dreptul de acces la:

informațiile care te privesc. Ai dreptul de a solicita ca astfel de date să fie modificate în cazul în care nu sunt corecte sau reale ori să fie șterse în cazul în care sunt prelucrate în mod ilegal;

informațiile care explică modalitatea de a solicita ca datele tale să fie corectate sau șterse, inclusiv datele de contact ale autorităților competente specifice identificate ca responsabile pentru procedura Dublin în cazul tău și cele ale autorităților naționale pentru protecția datelor responsabile pentru examinarea cererilor privind protecția datelor cu caracter personal.

UNDE POȚI SOLICITA AJUTOR? (a se completa cu informații specifice statelor membre, în special:)

adresa și datele de contact ale autorității de azil;

numele, adresa și datele de contact ale organizațiilor care oferă reprezentare pentru minorii neînsoțiți;

adresa și datele de contact ale autorității naționale responsabile cu protecția copilului;

adresa și datele de contact ale autorității responsabile pentru desfășurarea procedurii Dublin;

datele de contact ale autorității naționale de supraveghere;

identitatea operatorului Eurodac și a reprezentantului acestuia;

datele de contact ale biroului operatorului;

Crucea Roșie și rolul său;

datele de contact ale biroului local al ICNUR (dacă există) și rolul acestuia;

datele de contact ale furnizorilor de asistență juridică și ale organizațiilor pentru protecția refugiaților/copiilor;

datele de contact ale OIM și rolul său.

ANEXA XII

INFORMAȚII PENTRU RESORTISANȚII ȚĂRILOR TERȚE SAU APATRIZII REȚINUȚI PENTRU TRECEREA ILEGALĂ A UNEI FRONTIERE EXTERNE, ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 29 ALINEATUL (3) DIN REGULAMENTUL (UE) NR. 603/2013

Dacă aveți 14 ani sau mai mult și sunteți reținut pentru trecerea ilegală a unei frontiere, vi se vor preleva amprentele digitale și acestea vor fi transmise unei baze de date denumite «Eurodac». Trebuie să cooperați la această procedură – legea prevede că trebuie să vi se preleveze amprentele digitale.

Dacă amprentele dumneavoastră digitale nu sunt clare, inclusiv dacă v-ați deteriorat în mod deliberat degetele, amprentele pot fi prelevate din nou în viitor.

În cazul în care, la un moment dat în viitor, veți solicita din nou azil, amprentele dumneavoastră digitale vor fi prelevate din nou. În cazul în care solicitați azil într-o altă țară decât în țara în care vi s-au prelevat prima dată amprentele digitale, ați putea fi trimis înapoi la prima țară în care vi s-au prelevat amprentele digitale.

Datele privind amprentele dumneavoastră digitale vor fi stocate timp de 18 luni; după 18 luni, acestea vor fi șterse automat din baza de date. În Eurodac vor fi stocate doar amprentele dumneavoastră digitale și sexul – numele, fotografia, data de naștere și cetățenia dumneavoastră nu sunt trimise sau stocate în baza de date.

În orice moment în viitor puteți cere țării care vă prelevează amprentele digitale să vă comunice datele care vă privesc și care sunt înregistrate în Eurodac. Puteți cere corectarea sau ștergerea datelor – acestea vor fi șterse, de exemplu, dacă deveniți cetățean al unui stat membru al UE sau al unei țări asociate sau dacă obțineți un permis de ședere într-una dintre aceste țări și nu ați solicitat azil.

Baza de date Eurodac este gestionată de o agenție a Uniunii Europene, numită eu-LISA. Datele dumneavoastră pot fi utilizate doar în scopurile definite de lege. Numai sistemul central Eurodac va primi datele dumneavoastră. Dacă în viitor solicitați azil în alt stat membru al UE sau într-o țară asociată (25), amprentele dumneavoastră digitale vor fi trimise țării respective pentru verificare. Datele stocate în Eurodac nu vor fi comunicate niciunei alte țări sau organizații din afara Uniunii Europene și a țărilor asociate.

Începând cu 20 iulie 2015, amprentele dumneavoastră digitale pot fi cercetate de către autorități, cum ar fi poliția și Oficiul European de Poliție (Europol), care pot cere acces la baza de date Eurodac în scopul prevenirii, depistării și cercetării infracțiunilor grave și a terorismului.

Informații de contact (a se completa cu informații specifice fiecărui stat membru)

identitatea operatorului de date Eurodac și a reprezentantului acestuia;

datele de contact ale biroului operatorului;

detalii privind autoritatea națională de supraveghere (protecția datelor).

ANEXA XIII

INFORMAȚII PENTRU RESORTISANȚII ȚĂRILOR TERȚE SAU APATRIZII GĂSIȚI ÎN SITUAȚIE DE ȘEDERE ILEGALĂ ÎNTR-UN STAT MEMBRU, ÎN TEMEIUL ARTICOLULUI 29 ALINEATUL (3) DIN REGULAMENTUL (UE) NR. 603/2013

Dacă se constată că sunteți în situație de ședere ilegală într-o țară «Dublin» (26), autoritățile vă pot preleva amprentele digitale și le pot transmite unei baze de date denumite «Eurodac». Scopul este exclusiv acela de a determina dacă ați solicitat azil anterior. Datele privind amprentele dumneavoastră digitale nu vor fi stocate în baza de date Eurodac, însă, dacă anterior ați solicitat azil în altă țară, puteți fi trimis înapoi în țara respectivă.

Dacă amprentele dumneavoastră digitale nu sunt clare, inclusiv dacă v-ați deteriorat în mod deliberat degetele, amprentele pot fi prelevate din nou în viitor.

Baza de date Eurodac este gestionată de o agenție a Uniunii Europene, numită eu-LISA. Datele dumneavoastră pot fi utilizate doar în scopurile definite de lege. Numai sistemul central Eurodac va primi datele dumneavoastră. Dacă în viitor solicitați azil în altă țară Dublin, vi se vor preleva, de asemenea, amprentele digitale pentru a fi transmise bazei de date Eurodac. Datele stocate în Eurodac nu vor fi comunicate niciunei alte țări sau organizații din afara Uniunii Europene și a țărilor asociate.

Informații de contact (a se completa cu informații specifice fiecărui stat membru)

identitatea operatorului de date Eurodac și a reprezentantului acestuia;

datele de contact ale biroului operatorului;

detalii privind autoritatea națională de supraveghere (protecția datelor).

În cazul în care autoritățile noastre consideră că este posibil să fi depus o cerere de protecție internațională într-o altă țară care ar putea fi responsabilă de examinarea cererii respective, veți primi informații mai amănunțite cu privire la procedura care va urma și la modul în care acest lucru vă afectează pe dumneavoastră și drepturile dumneavoastră. (27)

(1)  Aceste dovezi indicative trebuie întotdeauna urmate de un element de probă, astfel cum sunt definite în lista A.

(2)  Prezenta broșură are scop pur informativ. Aceasta își propune să le ofere solicitanților de protecție internațională informații relevante referitoare la procedura Dublin. Broșura nu creează/implică în sine drepturi sau obligații legale. Drepturile și obligațiile statelor și ale persoanelor în temeiul procedurii Dublin sunt prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 604/2013.

(3)  Țările Dublin sunt cele 28 de țări ale Uniunii Europene (Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Regatul Unit, Țările de Jos, Ungaria), la care se adaugă patru țări «asociate» regulamentului Dublin (Norvegia, Islanda, Elveția și Liechtenstein).

(4)  Informațiile furnizate sunt cele prevăzute în partea B din prezenta anexă.

(5)  Prezenta broșură are scop pur informativ. Obiectivul său este de a oferi solicitanților de protecție internațională informații relevante referitoare la procedura Dublin. Broșura nu creează/implică în sine drepturi sau obligații legale. Drepturile și obligațiile statelor și ale persoanelor în temeiul procedurii Dublin sunt prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 604/2013.

(6)  Mai multe informații referitoare la Eurodac sunt disponibile în partea A, secțiunea «De ce este necesară prelevarea amprentelor mele digitale?».

(7)  Acest paragraf nu figurează în broșura specifică destinată statelor membre care nu fac obiectul Directivei privind returnarea.

(8)  A se completa de către fiecare stat membru, în conformitate cu dispozițiile specifice din legislația națională.

(9)  A se completa de către fiecare stat membru.

(10)  Fiecare stat membru trebuie să aleagă una dintre cele trei posibilități, în funcție de sistemul propriu de garantare a accesului la o cale de atac eficientă.

(11)  A se completa de către fiecare stat membru, în conformitate cu dispozițiile specifice din legislația națională.

(12)  A se completa de către fiecare stat membru, în conformitate cu dispozițiile specifice din legislația națională.

(13)  Prezenta broșură are un scop pur informativ. Obiectivul său este de a oferi solicitanților de protecție internațională informațiile relevante referitoare la procedura Dublin. Aceasta nu creează/implică în sine drepturi sau obligații legale. Drepturile și obligațiile statelor și ale persoanelor în temeiul procedurii Dublin sunt prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 604/2013.

(14)  Țările Dublin includ cele 28 de țări ale Uniunii Europene (Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Regatul Unit, Țările de Jos, Ungaria), precum și patru țări «asociate» la regulamentul Dublin (Norvegia, Islanda, Elveția și Liechtenstein).

(15)  Sora mamei tale sau sora tatălui tău.

(16)  Fratele mamei tale sau fratele tatălui tău.

(17)  Ai putea auzi unele persoane referindu-se la acest lucru drept «preluare».

(18)  Ai putea auzi unele persoane referindu-se la acest lucru drept «readmisie».

(19)  A se completa de către fiecare stat membru, în conformitate cu dispozițiile specifice din legislația națională.

(20)  A se completa de către fiecare stat membru.

(21)  Una dintre cele trei opțiuni aflate la dispoziția fiecărui stat membru în funcție de opțiunea sa cu privire la un sistem de căi de atac eficiente.

(22)  A se completa de către fiecare stat membru, în conformitate cu dispozițiile specifice din legislația națională.

(23)  A se completa de către fiecare stat membru, în conformitate cu dispozițiile specifice din legislația națională.

(24)  O persoană care este recunoscut de către autorități ca reprezentând interesele tale în fața legii. Reprezentantul tău și/sau autoritățile ar trebui să te informeze dacă ai nevoie de un consilier juridic, însă, de asemenea, le poți solicita acestora să încredințeze cazul tău unui astfel de consilier. Pe spatele prezentei broșuri sunt precizate organizațiile care îți pot oferi reprezentare juridică.

(25)  Datele privind amprentele dumneavoastră digitale pot fi comunicate, dacă legea permite acest lucru, între cele 28 de state membre ale UE, la care se adaugă cele patru țări asociate – Norvegia, Islanda, Elveția și Liechtenstein.

(26)  Această noțiune include statele membre din Uniunea Europeană (Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Regatul Unit), precum și cele patru țări «asociate» la regulamentul Dublin (Norvegia, Islanda, Elveția și Liechtenstein).

(27)  Informațiile furnizate sunt cele care figurează în anexa X partea B.


8.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 39/44


REGULAMENTUL (UE) NR. 119/2014 AL COMISIEI

din 7 februarie 2014

de modificare a Directivei 2002/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1925/2006 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește drojdia îmbogățită cu crom utilizată la producerea suplimentelor alimentare și lactatul de crom (III) trihidrat adăugat în produsele alimentare

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2002/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 iunie 2002 referitoare la apropierea legislațiilor statelor membre privind suplimentele alimentare (1), în special articolul 4 alineatul (5),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1925/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind adaosul de vitamine și minerale, precum și de anumite substanțe de alt tip în produsele alimentare (2), în special articolul 3 alineatul (3),

după consultarea Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA),

întrucât:

(1)

Anexa II la Directiva 2002/46/CE stabilește lista vitaminelor și substanțelor minerale care pot fi folosite la fabricarea suplimentelor alimentare. Regulamentul (CE) nr. 1170/2009 al Comisiei (3) a înlocuit anexele I și II la Directiva 2002/46/CE. Anexa II la Directiva 2002/46/CE a fost modificată prin Regulamentul (UE) nr. 1161/2011 al Comisiei (4).

(2)

În conformitate cu articolul 14 din Directiva 2002/46/CE, dispozițiile cu privire la vitaminele și substanțele minerale din suplimentele alimentare care pot avea un efect asupra sănătății publice se adoptă după consultarea EFSA.

(3)

La 31 octombrie 2012, EFSA a adoptat un aviz științific privind drojdia ChromoPrecise® cu crom celular legat adăugat în scopuri nutriționale speciale ca sursă de crom în suplimentele alimentare și privind biodisponibilitatea cromului din această sursă (5).

(4)

EFSA a subliniat că concluziile stabilite în avizul său se aplică numai în cazul drojdiei cromiate ChromoPrecise®, și nu în cazul altor drojdii îmbogățite cu crom. Mai mult, ea consideră că specificațiile pentru drojdia cromiată ChromoPrecise® ar trebui să includă specificații privind pierderea prin uscare și conținutul maxim de crom (VI).

(5)

Din avizul adoptat de EFSA la 31 octombrie 2012, rezultă că utilizarea drojdiei cromiate ChromoPrecise® în suplimentele alimentare nu prezintă riscuri, cu condiția ca anumite condiții detaliate în acest aviz să fie respectate.

(6)

Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1925/2006 stabilește lista vitaminelor și substanțelor minerale care pot fi adăugate în produsele alimentare.

(7)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1925/2006, modificările aduse listei care figurează în anexa II la respectivul regulament trebuie adoptate ținând seama de avizul EFSA.

(8)

La 13 septembrie 2012, EFSA a adoptat un aviz științific privind lactatul de crom (III) trihidrat ca sursă de crom (III) adăugat în scopuri nutritive în produsele alimentare (6).

(9)

Din avizul adoptat de EFSA la 13 septembrie 2012, rezultă că adăugarea lactatului de crom (III) trihidrat în produsele alimentare nu prezintă riscuri, cu condiția ca anumite condiții detaliate în aviz să fie respectate.

(10)

Substanțele pentru care EFSA a emis un aviz favorabil ar trebui incluse pe lista prevăzută în anexa II la Directiva 2002/46/CE și în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1925/2006.

(11)

Părțile interesate au fost consultate prin intermediul Grupului consultativ pentru lanțul alimentar, sănătatea animală și sănătatea plantelor, iar observațiile oferite au fost luate în considerare.

(12)

Prin urmare, Directiva 2002/46/CE și Regulamentul (CE) nr. 1925/2006 ar trebui modificate în consecință.

(13)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și nu au întâmpinat nicio opoziție din partea Parlamentului European sau a Consiliului,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

La punctul B din anexa II la Directiva 2002/46/CE, se introduce următoarea rubrică după rubrica „clorură de crom (III)”:

„drojdie îmbogățită cu crom (7)

Articolul 2

La punctul 2 din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1925/2006, se adaugă următoarea rubrică după rubrica „picolinat de crom”:

„lactat de crom (III) trihidrat”.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 7 februarie 2014.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  JO L 183, 12.7.2002, p. 51.

(2)  JO L 404, 30.12.2006, p. 26.

(3)  JO L 314, 1.12.2009, p. 36.

(4)  JO L 296, 15.11.2011, p. 29.

(5)  Grupul pentru aditivi alimentari și surse nutritive adăugate în alimente al EFSA (ANS); Aviz științific privind drojdia ChromoPrecise® cu crom celular legat adăugat în scopuri nutriționale speciale ca sursă de crom în suplimentele alimentare și privind biodisponibilitatea cromului din această sursă. EFSA Journal 2012; 10(11):2951.

(6)  Grupul pentru aditivi alimentari și surse nutritive adăugate în alimente al EFSA (ANS); Avizul științific privind lactatul de crom (III) trihidrat ca sursă de crom (III) adăugat în scopuri nutritive în produsele alimentare. EFSA Journal 2012; 10(10):2881.


8.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 39/46


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 120/2014 AL COMISIEI

din 7 februarie 2014

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1981/2006 privind normele de aplicare a articolului 32 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește laboratorul comunitar de referință pentru organismele modificate genetic

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (1), în special articolul 32 paragraful al doilea și paragraful al cincilea,

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1981/2006 al Comisiei (2), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 503/2013 (3), a stabilit normele de aplicare a articolului 32 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003. Este necesar să se actualizeze aceste norme, în special în ceea ce privește contribuțiile financiare ale solicitanților, astfel încât să se ia în considerare modificările costurilor suportate pentru testarea și validarea metodelor de detecție, precum și schimbările produse în atribuirea sarcinilor în statele membre.

(2)

Regulamentul ar trebui să țină cont, de asemenea, de numărul tot mai mare de OMG-uri care conțin evenimente de transformare cu acumulare de gene, cu o combinație tot mai mare de evenimente unice de transformare.

(3)

Este necesar să se actualizeze lista laboratoarelor naționale de referință desemnate pentru a asista laboratorul comunitar de referință (LCR) menționat la articolul 32 primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 la testarea și la validarea metodelor de detectare, pentru a se ține cont de modificările făcute de către statele membre în privința desemnării laboratoarelor naționale de referință și pentru a include laboratoarele din statele membre care au aderat de curând la Uniune.

(4)

Ar trebui stabilite măsuri tranzitorii pentru a permite solicitanților care au obținut confirmarea primirii cererii de autorizare, trimisă de autoritatea națională competentă în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament, să plătească contribuțiile financiare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1981/2006.

(5)

Ar trebui să se acorde atenția cuvenită instituțiilor publice de cercetare din UE care solicită autorizări pentru OMG-uri în legătură cu proiecte finanțate, în principal, de către sectorul public, caz în care ar trebui să se prevadă o reducere a valorii contribuției financiare.

(6)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1981/2006 ar trebui modificat în consecință.

(7)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CE) nr. 1981/2006 se modifică după cum urmează:

1.

La articolul 2, litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)

«procedura de validare completă» înseamnă:

(i)

evaluarea prin intermediul unei testări interlaboratoare, care se efectuează în conformitate cu standardele internaționale și care implică laboratoarele naționale de referință a criteriilor de performanță ale unei metode stabilite de solicitant în conformitate cu documentul intitulat «Definirea cerințelor minime de performanță aplicabile metodelor analitice de testare a OMG-urilor» (4) la care se face referire:

în cazul plantelor modificate genetic destinate utilizării în alimente sau furaje, al alimentelor sau al furajelor care conțin sau sunt compuse din plante modificate genetic și al alimentelor produse din sau care conțin ingrediente produse din plante modificate genetic sau al furajelor produse din plante modificate genetic, la punctul 3.1.C.4 din anexa III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 503/2013 al Comisiei (5);

în toate celelalte cazuri, la punctul 1 litera (B) din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 641/2004;

și

(ii)

evaluarea preciziei și acurateței metodei puse la dispoziție de solicitant.

(4)  http://gmo-crl.jrc.ec.europa.eu/doc/Min_Perf_Requirements_Analytical_methods.pdf, LCR și Rețeaua europeană a laboratoarelor OMG, 13 octombrie 2008."

(5)  JO L 157, 8.6.2013, p. 1.”"

2.

La articolul 2 se adaugă următoarele definiții:

„(e)

«OMG care conține un eveniment unic de transformare» înseamnă un OMG care a fost obținut prin intermediul unui singur proces de transformare;

(f)

«OMG care conține evenimente de transformare cu acumulare de gene» înseamnă un OMG care conține mai mult de un eveniment unic de transformare obținut prin încrucișare convențională, cotransformare sau retransformare.”

3.

Articolul 3 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 3

Contribuții

(1)   Pentru fiecare cerere de autorizare în cazul unui OMG care conține un eveniment unic de transformare, solicitantul plătește către LCR o contribuție forfetară de 40 000 EUR.

(2)   LCR cere solicitantului să plătească o contribuție suplimentară de 65 000 EUR în cazul în care se impune o procedură de validare completă a metodei de detectare și de identificare pentru un OMG care conține un eveniment unic de transformare în conformitate cu cerințele stabilite în dispozițiile următoare:

(a)

anexa III la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 503/2013, în cazul în care cererea se referă la:

(i)

plante modificate genetic destinate utilizării în alimente sau furaje;

(ii)

alimente sau furaje care conțin sau sunt compuse din plante modificate genetic;

(iii)

alimente produse din sau care conțin ingrediente produse din plante modificate genetic sau furaje produse din astfel de plante; sau

(b)

anexa I la Regulamentul (CE) nr. 641/2004 în toate celelalte cazuri.

(3)   Pentru fiecare cerere de autorizare în cazul unui OMG care conține evenimente de transformare cu acumulare de gene, atunci când metoda de detectare și de identificare a fiecărui eveniment unic de transformare care constituie OMG-ul a fost validată de către LCR sau atunci când validarea este în curs de realizare, contribuția forfetară depinde de numărul (N) de evenimente unice de transformare care constituie OMG-ul și se calculează cu formula 20 000 EUR + (N × 5 000 EUR). Acest calcul se face doar pe baza OMG-ului conținând evenimente de transformare cu acumulare de gene care are cel mai mare număr de evenimente unice de transformare.

(4)   Pentru fiecare cerere de autorizare a unui OMG care conține evenimente de transformare cu acumulare de gene care constau în unul sau mai multe evenimente unice de transformare pentru care metoda de detectare și de identificare nu a fost validată de către LCR sau pentru care validarea nu este în curs de realizare, contribuția se calculează după cum urmează: articolul 3 alineatul (1) și articolul 3 alineatul (2) se aplică evenimentului sau evenimentelor unice de transformare pentru care nu există o metodă validată, iar articolul 3 alineatul (3) se aplică OMG-urilor care conțin evenimente de transformare cu acumulare de gene, unde N corespunde numărului de evenimente unice de transformare pe care le conține OMG-ul pentru care există o metodă validată.

(5)   LCR reduce cuantumul contribuției suplimentare prevăzute la alineatul (2) proporțional cu economiile realizate:

(a)

atunci când materialul necesar pentru îndeplinirea procedurii de validare complete este furnizat de către solicitant; și/sau

(b)

atunci când solicitantul furnizează date deja validate și publicate de către LCR cu privire la module, precum protocoalele de extragere a ADN-ului și sisteme de referință specifice anumitor specii.

(6)   În cazul în care costurile validării metodei de detectare și de identificare propuse de către solicitant depășesc cu cel puțin 50 % cuantumul contribuțiilor financiare menționate la alineatele (1), (2) și (3), se solicită o contribuție adițională. Contribuția adițională acoperă 50 % din partea de costuri care depășește cuantumul contribuțiilor prevăzute la alineatele (1), (2) și (3).

(7)   Contribuțiile menționate la alineatele (1)-(6) sunt datorate și în cazul retragerii cererii, fără a aduce atingere articolului 5 alineatul (3).”

4.

Articolul 4 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   În cazul în care solicitantul este o IMM, are sediul central într-o țară în curs de dezvoltare sau este o instituție publică de cercetare din UE a cărei cereri se referă la un proiect finanțat, în principal, de către sectorul public, se reduc cu 50 % contribuțiile financiare prevăzute la articolul 3 alineatele (1)-(4).”;

(b)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Articolul 3 alineatul (6) nu se aplică solicitanților la care se face referire la articolul 4 alineatul (1).”

5.

Articolul 5 se modifică după cum urmează:

(a)

Alineatele (1), (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1)   Solicitantul face dovada că a fost plătită către LCR contribuția prevăzută la articolul 3 alineatul (1), articolul 3 alineatul (3) și/sau articolul 3 alineatul (4) atunci când transmite la LCR probe de produse alimentare și furaje și probe de control ale acestora, în conformitate cu articolul 5 alineatul (3) litera (j) sau cu articolul 17 alineatul (3) litera (j) din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003.

(2)   În cazul în care se impune o procedură de validare completă în conformitate cu articolul 3 alineatul (2), LCR informează în scris solicitantul în legătură cu aceasta și solicită plata sumei datorate în conformitate cu respectiva dispoziție, înainte de începerea etapei 4 (testul în colaborare) din respectivul proces de validare.

(3)   În cazul în care, în conformitate cu articolul 3 alineatul (6), LCR estimează costuri de validare a metodei de detecție propuse de către solicitant care depășesc cu cel puțin 50 % cuantumul contribuțiilor financiare menționate la articolul 3 alineatele (1)-(4), el informează în scris solicitantul cu privire la valoarea estimată a costurilor adiționale.

În cazul în care solicitantul își retrage cererea în termen de o lună de la data primirii notificării, contribuția adițională menționată la articolul 3 alineatul (6) nu se mai datorează.

După finalizarea validării metodei de detecție, LCR notifică solicitantului în scris costurile efective și justificate în mod corespunzător ocazionate de efectuarea validării metodei de detecție și solicită plata contribuției datorate în conformitate cu articolul 3 alineatul (6).”

(b)

Alineatul (5) se elimină.

(c)

Alineatul (7) primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Contribuțiile prevăzute la alineatele (2) și (3) se plătesc de către solicitant în termen de 45 de zile de la data primirii notificării. Etapa 4 (testul în colaborare) din procesul de validare nu începe înainte de primirea respectivelor contribuții.”

6.

La articolul 6, alineatul (2) se înlocuiește cu următoarele alineate (2) și (3):

„(2)   Laboratoarele naționale de referință enumerate în anexa II sunt selectate în mod aleatoriu pentru participarea la un test internațional de validare în colaborare și primesc 2 400 EUR de la LCR ca o contribuție la costurile de participare. În cazul articolului 4 alineatul (1), această sumă se reduce proporțional.

(3)   LCR și laboratoarele naționale de referință enumerate în anexa II care participă la studiul de validare încheie un acord scris pentru a defini relațiile dintre ele, în special pe plan financiar.”

7.

În anexa I, litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)

să fie acreditate în conformitate cu EN ISO/CEI 17025 cu privire la «Cerințele generale pentru competența laboratoarelor de încercări și etalonări» sau un standard internațional echivalent care garantează că laboratoarele:

dețin personal calificat în mod corespunzător, cu formare adecvată în domeniul metodelor analitice utilizate pentru detecția și identificarea OMG-urilor, produselor alimentare și furajelor MG;

dețin echipamentul necesar pentru realizarea analizei necesare;

posedă o infrastructură administrativă adecvată;

dețin o capacitate suficientă de prelucrare a datelor pentru a întocmi rapoarte tehnice și a permite comunicarea rapidă cu celelalte laboratoare care participă la testarea și validarea metodelor de detecție.

Laboratoarele enumerate în anexa II la prezentul regulament care nu sunt încă acreditate sunt admise până la 31 decembrie 2014, dacă laboratorul se declară a fi în curs de acreditare și își atestă competențele tehnice către LCR.”

8.

Anexa II se înlocuiește cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Măsuri tranzitorii

Articolele 3-5 din Regulamentul (CE) nr. 1981/2006 privind contribuțiile financiare continuă să se aplice solicitanților care au obținut confirmarea primirii cererii de autorizare trimisă de autoritatea națională competentă în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament.

Articolul 3

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.

Adoptat la Bruxelles, 7 februarie 2014.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  JO L 268, 18.10.2003, p. 1.

(2)  JO L 368, 23.12.2006, p. 99.

(3)  JO L 157, 8.6.2013, p. 1.


ANEXĂ

„ANEXA II

Laboratoarele naționale de referință care asistă LCR la testarea și validarea metodelor de detectare, menționate la articolul 6 alineatul (1)

Belgique/België

Centre wallon de Recherches agronomiques (CRA-W);

Institut Scientifique de Santé Publique (ISP) – Wetenschappelijk Instituut Volksgezondheid (WIV);

Instituut voor Landbouw- en Visserijonderzoek (ILVO);

Bulgaria

Национален цeнтър по обществено здраве и анaлизи (НЦОЗА), София, Сектор ГМО;

Česká republika

Výzkumný ústav rostlinné výroby, v.v.i. (VÚRV), Praha;

Danmark

Danmarks Tekniske Universitet, DTU Fødevareinstituttet, Afdeling for Toksikologi og Risikovurdering (1);

Ministeriet for Fødevarer, Landbrug og Fiskeri, Fødevarestyrelsen, Sektion for Plantediagnostik, Ringsted;

Deutschland

Chemisches und Veterinäruntersuchungsamt (CVUA) Freiburg;

Landwirtschaftliches Technologiezentrum Augustenberg (LTZ);

Bayerisches Landesamt für Gesundheit und Lebensmittelsicherheit (LGL);

Landeslabor Berlin-Brandenburg, Berlin;

Landeslabor Berlin-Brandenburg, Frankfurt/Oder;

Institut für Hygiene und Umwelt der Hansestadt Hamburg;

Landesbetrieb Hessisches Landeslabor – Standort Kassel;

Landesamt für Landwirtschaft, Lebensmittelsicherheit und Fischerei (LALLF) Mecklenburg-Vorpommern;

Niedersächsisches Landesamt für Verbraucherschutz und Lebensmittelsicherheit (LAVES) – Lebensmittel- und Veterinärinstitut Braunschweig/Hannover;

Landesuntersuchungsamt Rheinland-Pfalz – Institut für Lebensmittelchemie Trier;

Landwirtschaftliche Untersuchungs- und Forschungsanstalt (LUFA) Speyer;

Landesamt für Verbraucherschutz – Abteilung D Veterinärmedizinische, mikro- und molekularbiologische Untersuchungen, Saarland;

Staatliche Betriebsgesellschaft für Umwelt und Landwirtschaft, Geschäftsbereich Labore Landwirtschaft, Sachsen;

Landesuntersuchungsanstalt für das Gesundheits- und Veterinärwesen Sachsen (LUA);

Landesamt für Verbraucherschutz Sachsen-Anhalt – Fachbereich Lebensmittelsicherheit;

Landeslabor Schleswig-Holstein;

Thüringer Landesamt für Verbraucherschutz (TLV);

Bundesinstitut für Risikobewertung (BfR);

Bundesamt für Verbraucherschutz und Lebensmittelsicherheit (BVL);

Eesti

Tallinna Tehnikaülikooli (TTÜ) geenitehnoloogia instituut, DNA analüüsi labor;

Éire

Food and Environment Research Agency (FERA) Sand Hutton, York;

Elláda

Ελληνικός Γεωργικός Οργανισμός «ΔΗΜΗΤΡΑ», Γενική Διεύθυνση Αγροτικής Έρευνας, Ινστιτούτο Τεχνολογίας Γεωργικών Προϊόντων, Εργαστήριο Γενετικής Ταυτοποίησης, Αθήνα;

Υπουργείο Οικονομικών, Γενική Γραμματεία Δημοσίων Εσόδων, Γενική Διεύθυνση Γενικού Χημείου του Κράτους (ΓΧΚ), Διεύθυνση Τροφίμων; Αθήνα;

España

Centro Nacional de Alimentación, Agencia Española de Seguridad Alimentaria y Nutrición (CNA-AESAN);

Laboratorio Arbitral Agroalimentario del Ministerio de Agricultura, Alimentación y Medio Ambiente (LAA-MAGRAMA);

France

Groupement d’Intérêt Public – Groupe d’Etude et de contrôle des Variétés et des Semences (GIP-GEVES);

Laboratoire du Service Commun des Laboratoires (SCL) d’Illkirch-Graffenstaden;

Laboratoire de la Santé des Végétaux (ANSES), Angers;

Hrvatska

Odsjek za kvantifikaciju GMO i procjenu rizika, Hrvatski zavod za javno zdravstvo;

Italia

Centro di Ricerca per la Sperimentazione in Agricoltura, Centro di Sperimentazione e Certificazione delle Sementi (CRA-SCS), Sede di Tavazzano – Laboratorio;

Istituto Superiore di Sanità, Dipartimento di Sanità Pubblica Veterinaria e Scurezza Alimentare – Reparto OGM e xenobiotici di origine fungina (ISS-DSPVSA);

Istituto Zooprofilattico Sperimentale delle Regioni Lazio e Toscana, Centro di Referenza Nazionale per la Ricerca di OGM (CROGM);

Kypros

Γενικό Χημείο του Κράτους (ΓΧΚ);

Latvija

Pārtikas drošības, dzīvnieku veselības un vides zinātniskais institūts «BIOR»;

Lietuva

Nacionalinio maisto ir veterinarijos rizikos vertinimo instituto Molekulinės biologijos ir Genetiškai modifikuotų organizmų tyrimų skyrius;

Luxembourg

Laboratoire National de Santé (LNS), Division du contrôle des denrées alimentaires;

Magyarország

Nemzeti Élelmiszerlánc-biztonsági Hivatal (NÉBIH);

Malta

LGC Limited UK;

Nederland

RIKILT – Wageningen UR;

Nederlandse Voedsel en Waren Autoriteit (NVWA);

Österreich

Österreichische Agentur für Gesundheit und Ernährungssicherheit GmbH – Institut für Lebensmittelsicherheit Wien, Abteilung für Molekular- und Mikrobiologie (AGES – MOMI);

Umweltbundesamt GmbH;

Polska

Instytut Hodowli i Aklimatyzacji Roślin (IHAR); Laboratorium Kontroli Genetycznie Modyfikowanych Organizmów, Błonie;

Instytut Zootechniki – Państwowy Instytut Badawczy, Krajowe Laboratorium Pasz, Lublin;

Państwowy Instytut Weterynaryjny – Państwowy Instytut Badawczy, Puławy;

Regionalne Laboratorium Badań Żywności Genetycznie Modyfikowanej w Tarnobrzegu;

Portugal

Laboratório de OGM, Instituto Nacional de Investigação Agrária e Veterinária (INIAV), Unidade Estratégica de Investigação e Serviços de Sistemas Agrários e Florestais e Sanidade Vegetal (UEIS-SAFSV);

România

Laboratorul Național de Referință pentru OMG din alimente și furaje, Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală, București;

Slovenija

Kmetijski inštitut Slovenije (KIS), Ljubljana;

Nacionalni inštitut za biologijo (NIB), Ljubljana;

Slovensko

Ústredný kontrolný a skúšobný ústav poľnohospodársky, Oddelenie molekulárnej biológie NRL Bratislava;

Štátny veterinárny a potravinový ústav, Dolný Kubín (State Veterinary and Food Institute Dolný Kubín);

Suomi/Finland

Tullilaboratorio;

Elintarviketurvallisuusvirasto Evira;

Sverige

Livsmedelsverket (SLV);

United Kingdom

Food and Environment Research Agency (FERA);

LGC Limited (LGC);

Science and Advice for Scottish Agriculture (SASA).“


(1)  Până la 1 ianuarie 2014.


8.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 39/53


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 121/2014 AL COMISIEI

din 7 februarie 2014

privind autorizarea L-selenometioninei ca aditiv furajer în hrana tuturor speciilor de animale

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind aditivii din hrana animalelor (1), în special articolul 9 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 prevede autorizarea aditivilor destinați hranei animalelor, precum și motivele și procedurile de acordare a unei astfel de autorizații.

(2)

În conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003, a fost depusă o cerere de autorizare pentru L-selenometionină. Cererea respectivă a fost însoțită de informațiile și de documentele necesare în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(3)

Cererea se referă la autorizarea L-selenometioninei, un compus organic al seleniului, ca aditiv furajer pentru hrana tuturor speciilor de animale, urmând a fi clasificat în categoria „aditivi nutriționali”.

(4)

În avizul său din 2 mai 2013 (2), Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) a concluzionat că, în condițiile de utilizare propuse, L-selenometionina nu are efecte adverse asupra sănătății animalelor, a sănătății oamenilor sau asupra mediului și că utilizarea sa poate fi considerată ca o sursă eficientă de seleniu pentru toate speciile de animale. Autoritatea nu consideră necesară prevederea unor cerințe specifice de monitorizare după introducerea pe piață. Autoritatea a verificat, de asemenea, raportul privind metoda de analiză a aditivului în hrana pentru animale, prezentat de laboratorul de referință înființat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1831/2003.

(5)

Evaluarea L-selenometioninei arată că sunt îndeplinite condițiile de autorizare prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. În consecință, utilizarea acestui preparat ar trebui să fie autorizată, conform anexei la prezentul regulament.

(6)

Autoritatea a concluzionat că limitarea suplimentării cu seleniu organic stabilită pentru alți compuși organici de seleniu ar trebui să se aplice și L-selenometioninei. Prin urmare, în cazul în care se adaugă diverși compuși ai seleniului în hrana pentru animale, suplimentarea cu seleniu organic nu ar trebui să depășească 0,2 mg/kg de hrană completă pentru animale.

(7)

Solicitantul a prezentat date suplimentare ca urmare a avizului sus-menționat emis de autoritate, pentru a demonstra stabilitatea aditivului atunci când este încorporat în preamestecurile care conțin compuși de oligoelemente.

(8)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Preparatul menționat în anexă, aparținând categoriei „aditivi nutriționali” și grupului funcțional „compuși de oligoelemente”, este autorizat ca aditiv în hrana animalelor, în condițiile prevăzute în anexa respectivă.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 7 februarie 2014.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  JO L 268, 18.10.2003, p. 29.

(2)  EFSA Journal 2013; 11(5):3219.


ANEXĂ

Număr de identificare al aditivului

Numele titularului autorizației

Aditiv

Compoziție, formulă chimică, descriere, metodă de analiză

Specie sau categorie de animale

Vârstă maximă

Conținut minim

Conținut maxim

Alte dispoziții

Sfârșitul perioadei de autorizare

Conținut de seleniu în mg/kg de hrană completă pentru animale cu un conținut de umiditate de 12 %

Categoria aditivilor nutriționali. Grupa funcțională: compuși de oligoelemente

3b815

L-selenometionină

 

Caracteristicile aditivului

Pregătirea L-selenometioninei solide cu un conținut de seleniu < 40 g/kg

 

Caracterizarea substanței active

Seleniu organic sub formă de L-selenometionină (acid 2-amino-4-metilselanil-butanoic) din sinteză chimică

Formula chimică: C5H11NO2Se

Numărul CAS: 3211-76-5

Pulbere cristalină cu L-selenometionină > 97 % și

Seleniu > 39 %

 

Metodă de analiză  (1)

Pentru determinarea conținutului de L-selenometionină în hrana pentru animale: cromatografie lichidă de înaltă performanță și plasmă cuplată inductiv-spectrometrie de masă (HPLC-ICPMS) după digestie proteolitică triplă.

Pentru determinarea conținutului total de seleniu în hrana pentru animale: plasmă cuplată inductiv-spectrometrie de masă (ICPMS) sau spectrometrie cu emisie atomică cu plasmă cuplată inductiv (ICP-AES).

Pentru determinarea conținutului total de seleniu în preamestecuri, în hrana combinată pentru animale și în materiile prime furajere: spectrometrie de absorbție atomică cu generare de hidruri (HGAAS) după digestie cu microunde (EN 16159 2012).

Toate speciile

 

0,50 (total)

1.

Aditivul se adaugă în hrana pentru animale sub formă de preamestec.

2.

Pentru siguranța utilizatorilor: în timpul manipulării, utilizatorii poartă mască de protecție respiratorie, ochelari de protecție și mănuși.

3.

Aditivii tehnologici sau materiile prime furajere incluse în prepararea aditivului vor asigura un potențial de pudraj < 0,2 mg seleniu/m3 de aer.

4.

În instrucțiunile de utilizare a aditivului și a preamestecurilor se precizează condițiile de depozitare și de stabilitate.

5.

Suplimentarea maximă cu seleniu organic:

0,20 mg Se/kg de hrană completă pentru animale cu un conținut de umiditate de 12 %.

6.

În cazul în care preparatul conține un aditiv tehnologic sau materii prime furajere pentru care s-a stabilit un conținut maxim sau care fac obiectul altor restricții, fabricantul aditivului furajer trebuie să furnizeze aceste informații clienților.

28 februarie 2024


(1)  Detaliile privind metodele de analiză sunt disponibile la următoarea adresă a laboratorului de referință:

http://irmm.jrc.ec.europa.eu/EURLs/EURL_feed_additives/authorisation/evaluation_reports/Pages/index.aspx


8.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 39/56


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 122/2014 AL COMISIEI

din 7 februarie 2014

de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (1),

având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în sectorul fructelor și legumelor și în sectorul fructelor și legumelor procesate (2), în special articolul 136 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 136 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 sunt stabilite în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 7 februarie 2014.

Pentru Comisie, pentru președinte

Jerzy PLEWA

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală


(1)  JO L 299, 16.11.2007, p. 1.

(2)  JO L 157, 15.6.2011, p. 1.


ANEXĂ

Valorile forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

(EUR/100 kg)

Codul NC

Codul țării terțe (1)

Valoarea forfetară de import

0702 00 00

IL

85,7

MA

52,0

TN

74,1

TR

93,5

ZZ

76,3

0707 00 05

TR

123,0

ZZ

123,0

0709 91 00

EG

91,5

ZZ

91,5

0709 93 10

MA

39,1

TR

120,6

ZZ

79,9

0805 10 20

EG

50,1

MA

53,1

TN

54,3

TR

73,6

ZZ

57,8

0805 20 10

IL

121,4

MA

74,6

ZZ

98,0

0805 20 30, 0805 20 50, 0805 20 70, 0805 20 90

CN

60,3

IL

128,7

JM

113,2

KR

144,2

MA

142,6

PK

55,3

TR

98,5

ZZ

106,1

0805 50 10

TR

78,1

ZZ

78,1

0808 10 80

CN

95,7

MK

35,4

US

163,7

ZZ

98,3

0808 30 90

CL

123,5

CN

46,0

TR

122,0

US

134,7

ZA

119,7

ZZ

109,2


(1)  Nomenclatura țărilor stabilită prin Regulamentul (CE) nr. 1833/2006 al Comisiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 19). Codul „ZZ” desemnează „alte origini”.


8.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 39/58


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 123/2014 AL COMISIEI

din 7 februarie 2014

de stabilire a coeficientului de atribuire care trebuie aplicat în cazul cererilor de licențe de import pentru ulei de măsline depuse în perioada cuprinsă între 3 și 4 februarie 2014 în cadrul contingentului tarifar tunisian și de suspendare a eliberării licențelor de import pentru luna februarie 2014

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului (1), în special articolul 188,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1301/2006 al Comisiei din 31 august 2006 de stabilire a normelor comune pentru administrarea contingentelor tarifare de import pentru produsele agricole gestionate printr-un sistem de licențe de import (2), în special articolul 7 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Articolul 3 alineatele (1) și (2) din Protocolul nr. 1 (3) la Acordul euro-mediteranean de stabilire a unei asocieri între Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Republica Tunisiană, pe de altă parte (4), deschide un contingent tarifar, cu taxe vamale zero, pentru importul de ulei de măsline netratat care se încadrează la codurile NC 1509 10 10 și 1509 10 90, obținut în întregime în Tunisia și transportat din această țară direct în Uniunea Europeană, într-o limită prevăzută pentru fiecare an.

(2)

Articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1918/2006 al Comisiei din 20 decembrie 2006 privind deschiderea și modul de gestionare a contingentelor tarifare pentru uleiul de măsline originar din Tunisia (5) prevede anumite limite cantitative lunare pentru eliberarea licențelor de import.

(3)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1918/2006, autoritățile competente au primit cereri de acordare a licențelor de import pentru o cantitate totală care depășește limita prevăzută pentru luna februarie la articolul 2 alineatul (2) din regulamentul menționat.

(4)

În aceste condiții, Comisia trebuie să stabilească un coeficient de atribuire care să permită eliberarea licențelor proporțional cu cantitatea disponibilă.

(5)

Limita corespunzătoare lunii februarie fiind deja atinsă, nu se mai poate elibera nicio licență de import pentru luna în cauză,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Cererile de licențe de import depuse în perioada cuprinsă între 3 și 4 februarie 2014, în temeiul articolului 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1918/2006, fac obiectul unui coeficient de atribuire de 20,275606 %.

Eliberarea licențelor de import pentru cantitățile solicitate începând cu 5 februarie 2014 se suspendă pentru februarie 2014.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la 8 februarie 2014.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 7 februarie 2014.

Pentru Comisie, pentru președinte

Jerzy PLEWA

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală


(1)  JO L 347, 20.12.2013, p. 671.

(2)  JO L 238, 1.9.2006, p. 13.

(3)  JO L 97, 30.3.1998, p. 57.

(4)  JO L 97, 30.3.1998, p. 2.

(5)  JO L 365, 21.12.2006, p. 84.


DECIZII

8.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 39/59


DECIZIA CONSILIULUI

din 28 ianuarie 2014

de modificare a Deciziei 1999/70/CE privind auditorii externi ai băncilor centrale naționale, în ceea ce privește auditorii externi ai Latvijas Banka

(2014/68/UE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Protocolul (nr. 4) privind statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 27 alineatul (1),

având în vedere Recomandarea BCE/2013/42 a Băncii Centrale Europene din 15 noiembrie 2013 către Consiliul Uniunii Europene cu privire la auditorii externi ai Latvijas Banka (1),

întrucât:

(1)

Conturile Băncii Centrale Europene (BCE) și ale băncilor centrale naționale din Eurosistem sunt supuse auditării de către auditori externi independenți recomandați de Consiliul guvernatorilor BCE și aprobați de Consiliul Uniunii Europene.

(2)

Conform articolului 1 din Decizia 2013/387/UE a Consiliului (2), Letonia îndeplinește condițiile necesare pentru adoptarea monedei euro, iar derogarea în favoarea Letoniei menționată la articolul 4 din Actul de aderare din 2003 (3) se abrogă începând cu 1 ianuarie 2014.

(3)

Consiliul guvernatorilor BCE a recomandat numirea SIA Ernst & Young Baltic în calitate de auditor extern al Latvijas Banka pentru exercițiul financiar 2014.

(4)

Este oportun să se dea curs recomandării Consiliului guvernatorilor BCE și să se modifice Decizia 1999/70/CE a Consiliului (4) în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

La articolul 1 din Decizia 1999/70/CE se adaugă următorul alineat:

„(18)   Se aprobă numirea SIA Ernst & Young Baltic în calitate de auditor extern al Latvijas Banka pentru exercițiul financiar 2014.”

Articolul 2

Prezenta decizie produce efecte de la data notificării.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează Băncii Centrale Europene.

Adoptată la Bruxelles, 28 ianuarie 2014.

Pentru Consiliu

Președintele

G. STOURNARAS


(1)  JO C 342, 22.11.2013, p. 1.

(2)  Decizia 2013/387/UE a Consiliului din 9 iulie 2013 privind adoptarea de către Letonia a monedei euro la 1 ianuarie 2014 (JO L 195, 18.7.2013, p. 24).

(3)  JO L 236, 23.9.2003, p. 33.

(4)  Decizia 1999/70/CE a Consiliului din 25 ianuarie 1999 privind auditorii externi ai băncilor centrale naționale (JO L 22, 29.1.1999, p. 69).


8.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 39/60


DECIZIA COMISIEI

din 6 februarie 2014

de autorizare a Suediei și a Regatului Unit să aplice derogări de la anumite norme comune privind siguranța aviației în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului

[notificată cu numărul C(2014) 559]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2014/69/UE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 februarie 2008 privind normele comune în domeniul aviației civile și instituirea unei Agenții Europene de Siguranță a Aviației și de abrogare a Directivei 91/670/CEE a Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 1592/2002 și a Directivei 2004/36/CE (1), în special articolul 14 alineatul (6),

întrucât:

(1)

O serie de state membre au solicitat autorizarea de a aplica derogări de la normele comune de siguranță a aviației prevăzute în normele de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 216/2008. În conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul respectiv, serviciile Comisiei au evaluat necesitatea derogărilor solicitate și nivelul de protecție care decurge din aplicarea acestora, pe baza recomandărilor din partea AESA. Comisia a concluzionat că modificările ar asigura un nivel de protecție echivalent cu cel atins prin aplicarea normelor comune de siguranță a aviației, sub rezerva îndeplinirii anumitor condiții. Evaluarea fiecărei derogări și condițiile aferente aplicării sale sunt descrise în anexe separate la prezenta decizie de autorizare a derogărilor respective.

(2)

În conformitate cu articolul 14 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 216/2008, o derogare acordată unui stat membru se notifică tuturor statelor membre, care au la rândul lor dreptul de a o aplica. Prezenta decizie ar trebui așadar să se adreseze tuturor statelor membre. Descrierea fiecărei derogări și condițiile aferente acesteia ar trebui să fie de natură să permită altor state membre să aplice respectiva măsură atunci când sunt în aceeași situație, fără a necesita o nouă aprobare din partea Comisiei. Cu toate acestea, statele membre ar trebui să notifice aplicarea derogărilor, întrucât acestea pot avea efecte în afara teritoriului lor.

(3)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului Agenției Europene pentru Siguranța Aeriană,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Guvernele Suediei și Regatului Unit pot acorda aprobări care derogă de la anumite norme de punere în aplicare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 216/2008, așa cum se specifică în anexele la prezenta decizie.

Articolul 2

Toate statele membre au dreptul de a aplica măsurile menționate la articolul 1, așa cum se specifică în anexele la prezenta decizie. Statele membre notifică aplicarea măsurilor respective Comisiei, agenției și autorităților aeronautice naționale.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 6 februarie 2014.

Pentru Comisie

Siim KALLAS

Vicepreședinte


(1)  JO L 79, 19.3.2008, p. 1.


ANEXA I

Derogare de către Regatul Unit de la Regulamentul (UE) nr. 1178/2011 al Comisiei  (1) în ceea ce privește privilegiile instructorilor de zbor sintetic (SFI)

1.   DESCRIEREA CERERII

Norma FCL905.SFI litera (a) din partea FCL prevede că privilegiile unui SFI constau în dreptul acestuia de a asigura instruire practică de zbor sintetic pe categoria de aeronave relevantă pentru: „(a) eliberarea, revalidarea și reînnoirea unei IR, cu condiția ca acesta să dețină sau să fi deținut o IR pe categoria de aeronave relevantă și să fi urmat un curs de pregătire IRI”.

Prin scrisoarea primită de Comisie în data de 27 noiembrie 2012, guvernul Regatului Unit a notificat Comisiei și AESA intenția sa de a deroga de la FCL905.SFI litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1178/2011 (Regulamentul privind personalul navigant), pe baza articolului 14 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 216/2008 (Regulamentul de bază).

Regatul Unit a propus să se separe cerința referitoare la cursul de pregătire IRI și privilegiul de a asigura instruire pentru o IR inițială de celelalte cerințe aplicabile SFI și să se permită SFI care nu au urmat un curs de pregătire IRI să ofere cursuri de pregătire pentru revalidarea și reînnoirea IR specifice pe tip de aeronavă.

2.   EVALUAREA CERERII

2.1.   Necesitate

În prezent, există un număr insuficient de instructori de zbor calificați să ofere cursurile de pregătire și un număr insuficient de cursuri IRI aprobate care să le permită potențialilor SFI să obțină calificarea. Autoritatea competentă din Regatul Unit a subliniat că cerința de a participa la un curs IRI creează o sarcină nedorită din cauza numărului insuficient de instructori de zbor. Această situație poate fi remediată permițându-le SFI care nu au finalizat cursul de pregătire IRI să ofere cursuri de pregătire pentru revalidarea și reînnoirea IR specifice pe tip de aeronavă. Agenția a considerat că Regatul Unit a demonstrat suficient necesitatea de a deroga de la cerințele FCL.905.SFI.

2.2.   Echivalența nivelului de protecție

În formularea actuală a părții FCL, finalizarea cursului IRI este o cerință generală și se aplică tuturor privilegiilor de instruire ale SFI în ceea ce privește IR. Prin urmare, ea se aplică în egală măsură privilegiilor de a asigura instruire pentru revalidarea și reînnoirea IR specifice pe tip de aeronavă și privilegiilor suplimentare de a asigura instruire pentru acordarea inițială a unei IR.

Regatul Unit a subliniat că derogarea propusă menține un nivel de protecție echivalent, deoarece ea ar reinstitui standardul JAR-FCL.

În plus, Regatul Unit a propus limitarea obligativității cursului IRI la privilegiul de a asigura instruire pentru o IR inițială și limitarea privilegiilor SFI care nu au urmat acest curs la pregătirea pentru revalidarea sau reînnoirea unei calificări de tip, inclusiv a IR specifice pe tip de aeronavă. Pentru ca SFI să fie autorizat să asigure această pregătire fără a fi urmat în integralitate cursul de pregătire IRI, Regatul Unit a propus cerința ca SFI să fi promovat o verificare a competenței pentru tipul de aeronavă, inclusiv calificarea de zbor instrumental, în ultimele 12 luni. Un SFI cu această calificare care nu a participat la întregul curs IRI nu poate asigura instruire pentru eliberarea inițială a unei calificări de zbor instrumental sau pentru revalidarea sau reînnoirea unei calificări de zbor instrumental care nu este asociată cu revalidarea sau reînnoirea unei calificări de tip.

După examinarea cererii modificate de derogare, agenția a concluzionat că afirmația Regatului Unit conform căreia privilegiile SFI au fost modificate în partea FCL în comparație cu JAR-FCL este corectă. Noua cerință care le impune SFI să participe la un curs IRI dacă vor desfășura o instruire practică de zbor pentru IR a fost inclusă ca o condiție suplimentară deoarece a fost considerată necesară pentru extinderea privilegiilor.

Agenția a fost de acord cu evaluarea Regatului Unit conform căreia derogarea propusă asigură un nivel de protecție echivalent cu cel atins prin aplicarea părții FCL, deoarece ea nu va permite acestui grup specific de SFI să asigure pregătire pentru reînnoirea și revalidarea unei IR generale fără să fi participat la un curs IRI, ci doar pentru revalidarea și reînnoirea IR specifice pe tip de aeronavă.

3.   DESCRIEREA DEROGĂRII

Prin derogare de la FCL.905.SFI litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1178/2011, Regatul Unit poate permite SFI să ofere cursuri de pregătire pentru revalidarea și reînnoirea IR specifice pe tip de aeronavă fără să fi urmat cursul de pregătire IRI.

4.   CONDIȚII CARE ÎNSOȚESC APLICAREA DEROGĂRII

Un SFI cu această calificare nu poate să asigure pregătire pentru reînnoirea și revalidarea unei IR generale fără să fi participat la un curs IRI.

5.   APLICABILITATEA GENERALĂ A DEROGĂRII

Toate statele membre pot aplica această derogare, sub rezerva îndeplinirii condițiilor descrise la punctul 4.


(1)  Regulamentul (UE) nr. 1178/2011 al Comisiei din 3 noiembrie 2011 de stabilire a cerințelor tehnice și a procedurilor administrative referitoare la personalul navigant din aviația civilă în temeiul Regulamentului (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 311, 25.11.2011, p. 1).


ANEXA II

Derogare de către Regatul Unit de la Regulamentul (UE) nr. 1178/2011 în ceea ce privește privilegiile examinatorilor de zbor sintetic (SFE)

1.   DESCRIEREA CERERII

Norma FCL.1005.SFE litera (a) alineatul (2) prevede că privilegiile unui SFE pe avioane sau aeronave cu decolare-aterizare verticală constau în dreptul acestuia de a desfășura pe un FFS: (…) verificări ale competenței pentru revalidarea sau reînnoirea IR, cu condiția ca SFE să îndeplinească cerințele de la punctul FCL.1010.SFE pentru categoria de aeronave aplicabilă.

Prin scrisoarea primită de Comisie în data de 27 noiembrie 2012, guvernul Regatului Unit a notificat Comisiei și AESA intenția sa de a deroga de la FCL.1005.SFE litera (a) alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1178/2011 (Regulamentul privind personalul navigant), pe baza articolului 14 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 216/2008 (Regulamentul de bază).

Regatul Unit a propus crearea unei noi categorii de SFE cu privilegii constând în examinarea pentru revalidarea și reînnoirea unei IR în asociere cu o calificare de tip, prin separarea cerinței referitoare la IRI/IRE de celelalte cerințe aplicabile SFE și limitarea privilegiilor la revalidarea sau reînnoirea unei calificări de tip, inclusiv a IR specifice pe tip de aeronavă.

2.   EVALUAREA CERERII

2.1.   Necesitate

În prezent nu există suficiente cursuri aprobate care să le permită potențialilor SFE să obțină calificarea. Regatul Unit a subliniat că această cerință va crea o sarcină nedorită, declarând că în prezent nu există resurse cu o pregătire adecvată. Această situație poate fi remediată permițându-le SFE care nu au îndeplinit cerințele aplicabile IRE să efectueze verificări ale competenței pentru revalidarea și reînnoirea IR specifice pe tip de aeronavă. Agenția a considerat că Regatul Unit a demonstrat suficient necesitatea de a deroga de la cerințele FCL.1005.SFE.

2.2.   Echivalența nivelului de protecție

Regatul Unit a justificat derogarea propusă prin trimitere la cerința JAR-FCL echivalentă și prin identificarea unei modificări în ceea ce privește privilegiile acestei categorii de examinatori și condițiile care trebuie îndeplinite de către solicitant. Regatul Unit a subliniat că în cadrul sistemului JAR, numeroase autorități naționale permit examinatorilor de zbor sintetic (SFE) să efectueze examinări pentru revalidarea sau reînnoirea privilegiilor de zbor instrumental care sunt asociate calificării de tip, și anume, revalidarea sau reînnoirea unei calificări de tip combinate cu calificarea de zbor instrumental (IR) specifică pe tip de aeronavă. SFE nu li se permite să efectueze examinări pentru IR generală, care nu este specifică unui tip de aeronavă, sau pentru acordarea inițială a privilegiilor IR specifice pe tip de aeronavă.

Regatul Unit a subliniat totodată că, ținând cont de privilegiile sporite ale SFE, partea FCL impune SFE obligația de a fi îndeplinit cerințele aplicabile unui examinator de calificare de zbor instrumental (IRE), inclusiv cerința de a deține un certificat de instructor pentru calificare de zbor instrumental (IRI). În formularea actuală a părții FCL, această cerință este o condiție prealabilă generală și se aplică așadar tuturor privilegiilor de examinare IR ale SFE. Ea se aplică privilegiilor pentru revalidarea și reînnoirea IR specifice pe tip de aeronavă și noilor privilegii de a desfășura examinări pentru acordarea inițială a unei IR.

Regatul Unit a subliniat că derogarea propusă menține un nivel de protecție echivalent deoarece ea ar reinstitui standardul JAR-FCL.

În urma examinării cererii de derogare, agenția a concluzionat că afirmația Regatului Unit conform căreia cerința FCL.1005.SFE nu conține de fapt niciun privilegiu al SFE constând în desfășurarea unui test de îndemânare pentru eliberarea inițială a unei IR pe un FFS, fiind limitată la revalidarea și reînnoirea IR [a se vedea litera (a) alineatul (2)] este corectă. În plus, Regatul Unit a afirmat în mod corect că, în temeiul JAR-FCL, privilegiul SFE permite desfășurarea de verificări ale competenței pentru revalidarea sau reînnoirea IR. Regatul Unit a afirmat de asemenea, pe bună dreptate, că în temeiul JAR-FCL, SFE nu are obligația de a îndeplini și cerințele aplicabile IRE/IRI. Este adevărat că privilegiile SFE au fost modificate față de JAR-FCL.

Pentru a include privilegiul de a desfășura examinări pentru revalidarea sau reînnoirea unei calificări de tip combinate cu o IR fără a îndeplini cerințele aplicabile IRE, Regatul Unit a propus cerința ca SFE să fi promovat o verificare a competenței pentru tipul de aeronavă, inclusiv calificarea de zbor instrumental, în ultimele 12 luni. Un SFE cu această calificare nu poate desfășura examinări pentru eliberarea inițială a unei calificări de zbor instrumental sau pentru revalidarea sau reînnoirea unei calificări de zbor instrumental care nu este asociată cu revalidarea sau reînnoirea unei calificări de tip.

Pe baza analizei efectuate, agenția a fost de acord cu evaluarea Regatului Unit conform căreia derogarea propusă asigură un nivel de protecție echivalent cu cel atins prin aplicarea părții FCL, deoarece ea nu va permite acestui grup specific de SFE să desfășoare examinări pentru reînnoirea și revalidarea unei IR fără să fi participat la un curs IRI, dar le va oferi privilegiul de a desfășura examinări pentru revalidarea și reînnoirea IR specifice pe tip de aeronavă.

3.   DESCRIEREA DEROGĂRII

Prin derogare de la FCL.1005.SFE litera (a) alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1178/2011, Regatul Unit poate permite SFE să efectueze verificări ale competenței pentru revalidarea și reînnoirea IR specifice pe tip de aeronavă fără să fi îndeplinit cerințele aplicabile unui examinator de calificare de zbor instrumental (IRE), inclusiv cerința de a deține un certificat de instructor pentru calificare de zbor instrumental (IRI).

4.   CONDIȚII CARE ÎNSOȚESC APLICAREA DEROGĂRII

Un SFE cu această calificare nu poate desfășura examinări pentru eliberarea inițială a unei calificări de zbor instrumental sau pentru revalidarea sau reînnoirea unei calificări de zbor instrumental care nu este asociată cu revalidarea sau reînnoirea unei calificări de tip.

5.   APLICABILITATEA GENERALĂ A DEROGĂRII

Toate statele membre pot aplica această derogare, sub rezerva îndeplinirii condițiilor descrise la punctul 4.


ANEXA III

Derogare de către Regatul Unit de la Regulamentul (UE) nr. 1178/2011 în ceea ce privește privilegiile limitate ale instructorilor de zbor sintetic (SFI) și mijloacele de înlăturare a restricțiilor respective

1.   DESCRIEREA CERERII

Norma FCL.910.SFI litera (b) prevede că pentru extinderea privilegiilor SFI la simulatoare reprezentând alte tipuri de aeronave, SFI trebuie să fie examinat de un examinator pentru calificare de tip (TRE). Partea FCL nu permite unui SFE care este calificat pe tipul de aeronavă să desfășoare testul pentru adăugarea unui nou tip la privilegiile SFI.

Prin scrisoarea primită în data de 27 noiembrie 2012, guvernul Regatului Unit a notificat Comisiei și AESA intenția sa de a deroga de la FCL910.SFI litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1178/2011 (Regulamentul privind personalul navigant), pe baza articolului 14 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 216/2008 (Regulamentul de bază).

Regatul Unit a solicitat această derogare pentru a extinde privilegiile SFE, permițându-le acestora nu numai să desfășoare teste pentru eliberarea inițială a certificatului de SFI, ci și să testeze SFI pentru orice alt tip de aeronavă.

2.   EVALUAREA CERERII

2.1.   Necesitate

Este necesar să se extindă privilegiile SFE, permițându-le acestora nu numai să desfășoare teste pentru eliberarea inițială a certificatului de SFI, ci și să testeze SFI pentru orice alt tip de aeronavă întrucât, în caz contrar, sectorul va avea de suportat o sarcină inutilă din cauza lipsei de personal calificat. Agenția a fost de acord cu justificarea oferită de Regatul Unit cu privire la necesitatea de a acorda această derogare.

2.2.   Echivalența nivelului de protecție

Regatul Unit a justificat derogarea propusă declarând că această extindere a privilegiilor nu va avea niciun efect negativ asupra nivelului de protecție.

Pe baza analizei efectuate, agenția a fost de acord cu evaluarea Regatului Unit conform căreia derogarea propusă menține un nivel de protecție echivalent, deoarece partea FCL permite deja SFE să testeze SFI pentru tipul de aeronavă inclus în eliberarea inițială a certificatului de SFI.

3.   DESCRIEREA DEROGĂRII

Regatul Unit poate deroga de la FCL.910.SFI litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1178/2011 pentru a extinde privilegiile SFE, permițându-le acestora nu numai să desfășoare teste pentru eliberarea inițială a certificatului de SFI, ci și să testeze SFI pentru alte tipuri de aeronave.

4.   CONDIȚII CARE ÎNSOȚESC APLICAREA DEROGĂRII

Privilegiile SFI se pot extinde la alte FSTD reprezentând alte tipuri ale aceleiași categorii de aeronave dacă titularul:

a urmat în mod satisfăcător conținutul referitor la simulator al cursului relevant pentru calificarea de tip; și

a desfășurat, în cadrul unui curs complet pentru calificare de tip, cel puțin 3 ore de instruire practică legată de sarcinile unui SFI pe tipul aplicabil sub supravegherea și spre satisfacția unui TRE sau a unui SFE calificat în acest scop.

5.   APLICABILITATEA GENERALĂ A DEROGĂRII

Toate statele membre pot aplica această derogare, sub rezerva îndeplinirii condițiilor descrise la punctul 4.


ANEXA IV

Derogare de către Regatul Unit de la Regulamentul (UE) nr. 1178/2011 în ceea ce privește privilegiile și condițiile aplicabile instructorilor de zbor sintetic (SFI)

1.   DESCRIEREA CERERII

Norma FCL.905.SFI din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1178/2011 al Comisiei stabilește privilegiile unui instructor de zbor sintetic (SFI) și nu îi permite acestuia să asigure instruire pentru solicitanții de certificat de SFI. Partea FCL oferă privilegiul de a asigura această instruire numai titularilor unui certificat de instructor pentru calificare de tip (TRI), cu condiția ca aceștia să aibă cel puțin 3 ani de experiență ca TRI [FCL905.TRI litera (b)].

Prin scrisoarea din data de 27 noiembrie 2012, guvernul Regatului Unit a notificat Comisiei și AESA intenția sa de a deroga de la această prevedere din Regulamentul (UE) nr. 1178/2011 (Regulamentul privind personalul navigant), pe baza articolului 14 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 216/2008.

Regatul Unit a propus să se acorde titularilor unui certificat de SFI privilegiul de a asigura instruire pentru solicitanții unui certificat de SFI fără a îndeplini cerința de a avea cel puțin 3 ani de experiență ca TRI.

2.   EVALUAREA CERERII

2.1.   Necesitate

Regatul Unit a declarat că, potrivit interpretării pe care a dat-o în trecut reglementărilor JAR-FCL, acestea permiteau SFI să ofere cursuri SFI după finalizarea unui curs specific de formatori urmat de o evaluare a competențelor. Regatul Unit a mai declarat că, odată cu punerea în aplicare a părții FCL și introducerea unei formulări mai specifice, privilegiul de a asigura pregătire pentru solicitanții unui certificat de SFI se acordă numai instructorilor pentru calificare de tip (TRI) cu 3 ani de experiență ca TRI. În Regatul Unit, numeroși SFI certificați de Regatul Unit și care asigură pregătire pentru solicitanții unui certificat de SFI nu pot îndeplini cerința de a deveni un TRI cu 3 ani de experiență. Prin urmare, ei nu vor putea continua să desfășoare activitatea de formatori pentru cursurile SFI. Regatul Unit a mai precizat că mulți dintre SFI actuali nu ar mai putea să îndeplinească cerințele aplicabile TRI din motive medicale.

Regatul Unit a concluzionat, pe baza evaluării situației efective, că există un număr insuficient de TRI pentru a instrui un număr suficient de solicitanți ai unui certificat de SFI și pentru a satisface necesitățile de instruire ale sectorului. Ca atare, va exista un deficit de instructori calificați să asigure această instruire, ceea ce ar perturba semnificativ instruirea piloților, în special în domeniul aeronavelor de afaceri/ale întreprinderilor. Prin urmare, este necesar să se acorde SFI care nu îndeplinesc cerința de a avea cel puțin 3 ani de experiență ca TRI privilegiul de a asigura instruire pentru solicitanții unui certificat de SFI. Agenția a fost de acord cu justificarea oferită de Regatul Unit cu privire la necesitatea acestei derogări.

2.2.   Echivalența nivelului de protecție

Regatul Unit a identificat în plus o contradicție în partea FCL, dat fiind că examinatorul de zbor sintetic (SFE), care trebuie să dețină un certificat de SFI, va avea privilegiul de a desfășura evaluări ale competenței pentru eliberarea, revalidarea sau reînnoirea unui certificat de SFI, dar, în același timp, nu va avea dreptul de a asigura instruire pentru acești SFI. Faptul că un SFE, care este totodată SFI, nu poate asigura instruire unui pilot pentru a deveni SFI, dar poate examina SFI, este identificat ca o incoerență în partea FCL, deoarece toți examinatorii, în sistemul părții FCL, au privilegiul de a asigura instruire pentru certificatele, calificările și licențele pentru care sunt autorizați să desfășoare examinări.

Partea FCL reflectă sistemul JAR-FCL, în care instruirea solicitanților de certificate de SFI trebuia să fie efectuată numai de către un TRI. După analizarea propunerilor privind modul în care Regatul Unit intenționează să acorde SFI calificarea pentru această sarcină, agenția a fost de acord cu evaluarea Regatului Unit conform căreia derogarea propusă asigură un nivel de protecție echivalent cu cel atins prin aplicarea părții FCL, în mod concret datorită cerințelor suplimentare în materie de pregătire și verificare propuse de Regatul Unit.

Trebuie subliniat totuși că Regatul Unit prevede acest curs specific de formatori și pentru TRI care doresc să asigure această pregătire. Dat fiind că partea FCL prevede deja acest privilegiu pentru TRI care doresc să asigure instruire pentru obținerea certificatului de SFI dacă îndeplinesc cerința privind experiența de 3 ani, acest curs specific pentru formatori nu este obligatoriu pentru TRI. Aceste cursuri ar trebui așadar să fie disponibile numai pentru SFI.

3.   DESCRIEREA DEROGĂRII

Prin derogare de la FCL.905.SFI, Regatul Unit poate să acorde SFI care nu îndeplinesc cerința de a avea cel puțin 3 ani de experiență ca TRI privilegiul de a asigura instruire pentru solicitanții unui certificat de SFI.

4.   CONDIȚII CARE ÎNSOȚESC APLICAREA DEROGĂRII

SFI în cauză trebuie să aibă cel puțin 3 ani de experiență în domeniul instruirii ca SFI, să urmeze un curs specific de formatori SFI de 2 zile asigurat de un formator SFI și să promoveze o evaluare a competenței.

5.   APLICABILITATEA GENERALĂ A DEROGĂRII

Toate statele membre pot aplica această derogare, sub rezerva îndeplinirii condițiilor aferente.


ANEXA V

Derogare de către Regatul Unit de la Regulamentul (UE) nr. 1178/2011 în ceea ce privește revalidarea și reînnoirea unei calificări de zbor instrumental (IR)

1.   DESCRIEREA CERERII

Norma FCL.625 literele (c) și (d) din anexa I (partea FCL) la Regulamentul (UE) nr. 1178/2011 prevede:

(c)   Reînnoire. Dacă o IR expiră, pentru reînnoirea privilegiilor, solicitanții trebuie:

1.

să urmeze pregătire de reîmprospătare a cunoștințelor în cadrul unei ATO pentru a atinge nivelul de competență necesar promovării elementului instrumental al testului de îndemânare în conformitate cu apendicele 9 la prezenta parte; și

2.

să promoveze o verificare a competenței în conformitate cu apendicele 9 la prezenta parte, pe categoria de aeronave relevantă.

(d)   Dacă IR nu s-a revalidat sau nu s-a reînnoit în ultimii 7 ani, este necesar ca titularul să promoveze din nou examenul teoretic și testul de îndemânare IR.”

Prin scrisoarea din data de 18 martie 2013, guvernul Regatului Unit a notificat Comisiei și AESA intenția sa de a deroga de la această prevedere din Regulamentul (UE) nr. 1178/2011, pe baza articolului 14 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 216/2008.

2.   EVALUAREA CERERII

2.1.   Necesitate

Este necesar să se permită titularilor de licențe eliberate în conformitate cu partea FCL care dețin o IR conformă cu normele OACI pe o licență dintr-o țară terță să își mențină privilegiile fără a fi nevoie să susțină din nou examenele teoretice. Regulamentul privind personalul navigant nu tratează această situație, fapt care creează o sarcină inutilă pentru titularii de licențe.

2.2.   Echivalența nivelului de protecție

Regatul Unit consideră că cerințele FCL.625 litera (d) au fost create pentru cazul în care un titular de licență nu mai efectuează zboruri în conformitate cu regulile de zbor instrumental (IFR) timp de 7 ani. Regula nu ia în considerare posibilitatea ca titularul licenței să fi efectuat zboruri în condiții IFR cu o IR pe o licență dintr-o țară terță în cursul perioadei de 7 ani, care a fost reînnoită în perioada respectivă și care este așadar valabilă.

În urma examinării cererii de derogare, agenția a fost de acord cu Regatul Unit că este disproporționat să se ceară unui pilot care deține o IR în vigoare sau expirată de curând, conformă cu anexa 1 a OACI, eliberată de o țară terță, să susțină din nou examenele teoretice necesare pentru a obține reînnoirea unei IR europene care a expirat de mai mult de 7 ani, altfel spus, nu este adecvat să se aplice aceleași cerințe unui pilot care are o experiență recentă de zbor în condiții IFR și unui pilot care nu a efectuat zboruri în condiții IFR timp de peste 7 ani.

Agenția este de acord cu raționamentul prezentat de Regatul Unit. Regula nu ia în considerare posibilitatea ca titularul licenței să fi efectuat zboruri în condiții IFR cu o IR pe o licență dintr-o țară terță în cursul perioadei de 7 ani, care a fost reînnoită în perioada respectivă și care este așadar valabilă. Derogarea propusă ar viza titularii de licențe eliberate în conformitate cu partea FCL care includ IR conformă cu normele OACI. Dacă, după o anumită perioadă de timp, piloții respectivi încetează să efectueze zboruri pe baza licenței respective, dar continuă să efectueze zboruri pe baza unei licențe dintr-o țară terță conformă normelor OACI care include o IR și solicită apoi reînnoirea IR pe licența europeană, aceștia ar trebui să îndeplinească numai criteriile de revalidare prevăzute în FCL.625 litera (b) pe baza IR în vigoare și valabile din țara terță. Aceasta înseamnă că titularul calificării trebuie să promoveze verificarea competenței, dar nu va mai fi nevoit să urmeze o pregătire sau să susțină din nou examenele teoretice. În cazul unui pilot care deține o IR dintr-o țară terță care nu mai este valabilă, dar a fost revalidată sau reînnoită în ultimii 7 ani, titularul calificării trebuie să îndeplinească cerințele în materie de reînnoire prevăzute în FCL.625 litera (c), dar nu va mai fi nevoit să susțină din nou examenele teoretice. Agenția consideră că în acest mod se asigură un nivel de siguranță echivalent cu cel prevăzut în partea FCL.

3.   DESCRIEREA DEROGĂRII

Prin derogare de la norma FCL.625 literele (c) și (d) din anexa I (partea FCL) la Regulamentul (UE) nr. 1178/2011, Regatul Unit poate permite titularilor de licențe eliberate în conformitate cu partea FCL să își mențină privilegiile aferente unei IR pe o licență dintr-o țară terță, fără a mai fi nevoiți să susțină din nou examenele teoretice.

4.   CONDIȚII CARE ÎNSOȚESC APLICAREA DEROGĂRII

Această derogare se aplică titularilor de licențe eliberate în conformitate cu partea FCL, cu condiția ca IR de pe o licență dintr-o țară terță să fie conformă cu normele OACI.

5.   APLICABILITATEA GENERALĂ A DEROGĂRII

Toate statele membre pot aplica această derogare, sub rezerva îndeplinirii condițiilor descrise la punctul 4.


ANEXA VI

Derogare de către Suedia de la Regulamentul (UE) nr. 748/2012 al Comisiei  (1) în ceea ce privește dispozițiile existente referitoare la eliberarea certificatelor de navigabilitate pentru aeronavele importate

1.   DESCRIEREA CERERII

În conformitate cu punctul 21A.174 litera (b) punctul 3 subpunctul (ii) din anexa I (partea 21) la Regulamentul (UE) nr. 748/2012, fiecare cerere pentru un certificat de navigabilitate pentru o aeronavă importată dintr-o țară terță trebuie să includă o declarație din partea autorității competente a statului în care este sau a fost înmatriculată aeronava, care să reflecte starea de navigabilitate a aeronavei în registrul său, în momentul transferului.

Prin scrisoarea din 24 ianuarie 2011, Agenția suedeză a Transporturilor a informat Comisia și AESA cu privire la intenția sa de a deroga de la dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1702/2003 al Comisiei (2) [abrogat prin Regulamentul (UE) nr. 748/2012] și de a renunța la cerința de a include o astfel de declarație.

2.   EVALUAREA CERERII

2.1.   Necesitate

Suedia a constatat că este necesar să deroge de la această regulă, deoarece în anumite cazuri o astfel de declarație nu este disponibilă și nu poate fi obținută.

2.2.   Echivalența nivelului de protecție

Intenția cerinței referitoare la declarația din partea autorității competente a statului în care este sau a fost înmatriculată aeronava, care să reflecte starea de navigabilitate a aeronavei în registrul său în momentul transferului, atunci când o aeronavă este importată într-un stat membru al AESA, este de a permite statului importator să verifice dacă aeronava este conformă cu un proiect de tip aprobat în baza unui certificat de tip al AESA, că orice certificat de tip suplimentar și orice schimbare sau reparație au fost aprobate în conformitate cu anexa I (partea 21) la Regulamentul (UE) nr. 748/2012 și că dispozițiile aplicabile privind navigabilitatea au fost implementate.

Măsura propusă de guvernul suedez de a renunța la cerința includerii unei astfel de declarații poate asigura un nivel de protecție echivalent cu cel prevăzut de dispozițiile pertinente de punere în aplicare din anexa I (partea 21) la Regulamentul (UE) nr. 748/2012 referitoare la documentele necesare pentru eliberarea unui certificat de navigabilitate pentru o aeronavă folosită importată dintr-un stat din afara UE, cu condiția utilizării altor mijloace pentru a obține garanțiile necesare. Aceste mijloace sunt descrise la punctul 4

3.   DESCRIEREA DEROGĂRII

Suedia poate accepta cereri pentru un certificat de navigabilitate pentru o aeronavă importată dintr-o țară terță, fără o declarație din partea autorității competente a statului în care este sau a fost înmatriculată aeronava, care să reflecte starea de navigabilitate a aeronavei în registrul său, în momentul transferului.

Această derogare se aplică până la adoptarea și punerea în aplicare a unei modificări a subpărții H (Certificate de navigabilitate și certificate de navigabilitate restrictive) din anexa I (partea 21) la Regulamentul (UE) nr. 748/2012 pentru soluționarea acestei probleme, în cadrul mandatului de reglementare RMT.0020.

4.   CONDIȚII CARE ÎNSOȚESC APLICAREA DEROGĂRII

Autoritatea competentă examinează documentația aeronavei și inspectează aeronava pentru a verifica dacă:

înregistrările istorice ale aeronavei sunt complete și suficiente pentru a stabili standardul de producție și modificare;

aeronava a fost produsă în conformitate cu proiectul de tip care a stat la baza certificatului de tip al AESA. În acest scop, înregistrările istorice trebuie să includă o copie a primului certificat de navigabilitate sau certificat de export emis pentru noua aeronavă. Alternativ, solicitantul certificatului de navigabilitate poate obține o declarație de la titularul certificatului de tip aprobată de statul de proiectare în ceea ce privește statutul de producție;

aeronava este conformă cu un proiect de tip aprobat în baza unui certificat de tip;

orice certificat de tip suplimentar și orice schimbare sau reparație au fost aprobate în conformitate cu anexa I (partea 21) la Regulamentul (UE) nr. 748/2012;

au fost implementate dispozițiile aplicabile privind navigabilitatea.

În fine, autoritatea competentă stabilește dacă rezultatele anchetei sale sunt în concordanță cu rezultatele anchetei organizației care efectuează examinarea navigabilității în conformitate cu anexa I (partea M) la Regulamentul (CE) nr. 2042/2003 al Comisiei (3).

5.   APLICABILITATEA GENERALĂ A DEROGĂRII

Toate statele membre pot aplica această derogare, sub rezerva îndeplinirii condițiilor descrise la punctul 4.


(1)  Regulamentul (UE) nr. 748/2012 al Comisiei din 3 august 2012 de stabilire a normelor de punere în aplicare privind certificarea pentru navigabilitate și mediu a aeronavelor și a produselor, pieselor și echipamentelor aferente, precum și certificarea organizațiilor de proiectare și producție (JO L 224, 21.8.2012, p. 1).

(2)  Regulamentul (CE) nr. 1702/2003 al Comisiei din 24 septembrie 2003 de stabilire a normelor de punere în aplicare privind certificarea pentru navigabilitate și mediu a aeronavelor și a produselor, reperelor și dispozitivelor, precum și certificarea întreprinderilor de proiectare și producție (JO L 243, 27.9.2003, p. 6).

(3)  Regulamentul (CE) nr. 2042/2003 al Comisiei din 20 noiembrie 2003 privind menținerea navigabilității aeronavelor și a produselor, reperelor și dispozitivelor aeronautice și autorizarea întreprinderilor și a personalului cu atribuții în domeniu (JO L 315, 28.11.2003, p. 1).


RECOMANDĂRI

8.2.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 39/72


RECOMANDAREA COMISIEI

din 22 ianuarie 2014

privind principiile minime pentru explorarea și extracția hidrocarburilor (cum ar fi gazele de șist) prin utilizarea fracturării hidraulice de mare volum

(2014/70/UE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 292,

întrucât:

(1)

Statele membre au dreptul de a stabili condițiile de exploatare a propriilor lor resurse energetice, atât timp cât respectă necesitatea de a conserva, proteja și îmbunătăți calitatea mediului înconjurător.

(2)

În stadiul actual de dezvoltare tehnologică, explorarea și extracția hidrocarburilor, cum ar fi gazele de șist, necesită utilizarea combinată a fracturării hidraulice de mare volum și a forajului direcțional (în special orizontal) la o scară și o intensitate pentru care nu există decât o experiență foarte limitată în Uniune. Această tehnică de fracturare hidraulică ridică probleme specifice, în special pentru sănătate și mediu.

(3)

În rezoluțiile sale din 21 noiembrie 2012, Parlamentul European a luat notă de beneficiile potențiale semnificative ale extracției gazelor și uleiului de șist și a invitat Comisia să introducă un cadru la nivelul Uniunii de gestionare a riscurilor pentru explorarea și extracția combustibililor fosili neconvenționali, cu scopul de a se asigura că dispozițiile armonizate în materie de protecție a sănătății umane și a mediului se aplică în toate statele membre.

(4)

În concluziile sale din 22 mai 2013, Consiliul European a subliniat necesitatea de a diversifica sursele de aprovizionare cu energie ale Europei și de a dezvolta resursele energetice autohtone, astfel încât să se asigure siguranța aprovizionării, să se reducă dependența energetică externă a Uniunii și să se stimuleze creșterea economică. Consiliul a luat notă de intenția Comisiei de a analiza recurgerea mai sistematică la sursele de energie autohtone în vederea exploatării acestora într-un mod sigur, sustenabil și eficace din punct de vedere al costurilor, respectând, în același timp, alegerile statelor membre în materie de mix energetic.

(5)

În Comunicarea sa către Consiliu și Parlamentul European privind explorarea și extracția hidrocarburilor (cum ar fi gazele de șist) prin utilizarea fracturării hidraulice de mare volum (1), Comisia a evidențiat noile oportunități și provocări potențiale legate de extracția hidrocarburilor neconvenționale în Uniune, precum și principalele elemente considerate necesare pentru a garanta siguranța acestei tehnici. Comunicarea a concluzionat că este necesară o recomandare care să stabilească principii minime menite să sprijine statele membre în ceea ce privește explorarea și extracția gazelor naturale din formațiunile de șist și să asigure protecția climei și a mediului, utilizarea eficientă a resurselor și informarea publicului.

(6)

La nivel internațional, Agenția Internațională a Energiei a elaborat recomandări pentru exploatarea în condiții de siguranță a gazelor neconvenționale. Aceste „reguli de aur” necesită regimuri de reglementare judicioase și adecvate, alegerea atentă a amplasamentelor, planificarea corespunzătoare a proiectelor, caracterizarea riscurilor subterane, norme judicioase pentru proiectarea sondelor, transparența operațiunilor și a monitorizării efectelor asociate, gestionarea riguroasă a resurselor de apă și a deșeurilor și reducerea emisiilor de poluanți în atmosferă și de gaze cu efect de seră.

(7)

Activitățile de explorare și extracție de hidrocarburi care implică fracturarea hidraulică de mare volum intră atât sub incidența legislației generale, cât și a legislației Uniunii privind protecția mediului. În mod concret, Directiva 89/391/CEE a Consiliului (2), care prevede dispoziții referitoare la sănătatea și securitatea lucrătorilor, introduce măsuri menite să încurajeze îmbunătățirile aduse securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă; Directiva 92/91/CEE a Consiliului (3), care prevede dispoziții referitoare la industria extractivă de foraj, stabilește cerințe minime pentru protecția sănătății și a securității lucrătorilor din industria extractivă de foraj; Directiva 94/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4) privind condițiile de acordare și folosire a autorizațiilor de prospectare, explorare și extracție a hidrocarburilor impune acordarea de autorizații în mod nediscriminatoriu; Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5) de stabilire a cadrului în domeniul apei impune ca operatorul să obțină o autorizație pentru captarea apelor și interzice evacuarea de poluanți direct în apele subterane; Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6), care prevede dispoziții referitoare la evaluarea strategică de mediu, impune evaluarea planurilor și a programelor în domeniul energiei, al industriei, al gestionării deșeurilor, al gospodăririi apelor, al transportului sau al utilizării terenurilor; Directiva 2004/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului (7), care prevede dispoziții referitoare la răspunderea pentru mediul înconjurător, se aplică în cazul activităților profesionale care cuprind, printre altele, gestionarea deșeurilor și captarea apelor; Directiva 2006/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului (8), care prevede dispoziții referitoare la deșeurile miniere, reglementează gestionarea deșeurilor subterane și de suprafață rezultate în urma explorării și a extracției hidrocarburilor prin utilizarea fracturării hidraulice de mare volum; Directiva 2006/118/CE a Parlamentului European și a Consiliului (9), care prevede dispoziții referitoare la apele subterane, impune statelor membre obligația de a pune în aplicare măsuri menite să prevină sau să limiteze introducerea de poluanți în apele subterane; Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (10) privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) și Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (11) privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide se aplică în cazul utilizării produselor chimice și a produselor biocide care ar putea fi utilizate pentru fracturare; Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului (12), care prevede cadrul privind deșeurile, stabilește condițiile aplicabile în cazul reutilizării fluidelor care ies la suprafață în urma fracturării hidraulice de mare volum și pe parcursul extracției; Regulamentul (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (13) privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră și Decizia 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului (14) privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră până în 2020 se aplică emisiilor fugitive de metan; Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului (15), care prevede dispoziții referitoare la emisiile industriale, se aplică instalațiilor în cadrul cărora se desfășoară activitățile enumerate în anexa I la directiva respectivă; Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului (16), care prevede dispoziții referitoare la evaluarea impactului asupra mediului, impune realizarea unei evaluări a impactului asupra mediului pentru proiectele care implică extracția de petrol și gaze naturale în scopuri comerciale în cazul în care cantitatea extrasă depășește 500 de tone de petrol pe zi, respectiv 500 000 m3 de gaze pe zi, precum și a unei verificări în cazul proiectelor de foraj de mare adâncime și al instalațiilor de suprafață pentru extracția petrolului și a gazelor; Directiva 96/82/CE a Consiliului (17) privind controlul asupra riscului de accidente majore care implică substanțe periculoase și, începând cu 1 iunie 2015, Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European și a Consiliului (18) obligă operatorii entităților în cadrul cărora sunt prezente substanțe periculoase în cantități care depășesc anumite praguri menționate în anexa I la directivele respective să ia toate măsurile necesare pentru a preveni accidentele majore și pentru a limita consecințele acestora asupra sănătății umane și a mediului. Această cerință se aplică, printre altele, operațiunilor de prelucrare chimică și termică și operațiunilor de depozitare asociate din cadrul exploatării mineralelor din mine și cariere, precum și depozitării subterane onshore a gazelor.

(8)

Cu toate acestea, legislația Uniunii Europene în domeniul mediului a fost elaborată într-un moment în care fracturarea hidraulică de mare volum nu era utilizată în Europa. Prin urmare, anumite aspecte de mediu legate de explorarea și extracția hidrocarburilor care implică această practică nu sunt abordate pe larg în legislația actuală a Uniunii, în special aspectele referitoare la planificarea strategică, evaluarea riscurilor la nivel subteran, integritatea sondelor, monitorizarea de referință și operațională, captarea emisiilor de metan și publicarea informațiilor privind substanțele chimice folosite pentru fiecare sondă în parte.

(9)

Este nevoie, așadar, să se stabilească principii minime de care statele membre ar trebui să țină cont la aplicarea sau adaptarea reglementărilor lor legate de activitățile care presupun fracturarea hidraulică de mare volum. Un ansamblu de norme ar crea condiții echitabile pentru operatori, ar spori încrederea investitorilor și ar îmbunătăți funcționarea pieței unice a energiei. Normele clare și transparente ar contribui, de asemenea, la atenuarea preocupărilor publicului și, eventual, la diminuarea opoziției față de dezvoltarea gazelor de șist. Acest ansamblu de norme nu presupune nicio obligație pentru statele membre de a efectua activități de explorare sau exploatare prin utilizarea fracturării hidraulice de mare volum, dacă ele aleg să nu facă acest lucru, și nici nu împiedică statele membre să mențină sau să introducă măsuri mai detaliate care corespund condițiilor naționale, regionale sau locale.

(10)

Nu există niciun fel de experiență în ceea ce privește autorizarea extracției hidrocarburilor prin utilizarea fracturării hidraulice de mare volum; există doar o experiență limitată în ceea ce privește autorizarea activităților de explorare în Uniune. Prin urmare, este necesar să se monitorizeze aplicarea legislației Uniunii și a prezentei recomandări în statele membre. O actualizare a prezentei recomandări sau elaborarea unor dispoziții obligatorii din punct de vedere juridic ar putea fi necesară având în vedere progresul tehnic, necesitatea de a aborda riscurile și efectele explorării și ale extracției de hidrocarburi prin alte tehnici decât fracturarea hidraulică de mare volum, provocările neașteptate legate de aplicarea legislației Uniunii sau de explorarea și extracția hidrocarburilor prin utilizarea fracturării hidraulice de mare volum în operațiunile offshore.

(11)

Prin urmare, prezenta recomandare, care stabilește principiile minime care trebuie aplicate ca bază comună pentru explorarea sau extracția de hidrocarburi cu ajutorul fracturării hidraulice de mare volum, este necesară în acest moment. Recomandarea vine în completarea legislației existente a Uniunii aplicabile în cazul proiectelor care implică fracturarea hidraulică de mare volum și ar trebui să fie pusă în aplicare de statele membre în termen de 6 luni.

(12)

Prezenta recomandare respectă drepturile și principiile recunoscute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și, mai ales, dreptul la viață și dreptul la integritate al persoanei, libertatea de exprimare și de informare, dreptul de a desfășura o activitate comercială, dreptul de proprietate, precum și un nivel ridicat de protecție a sănătății și a mediului. Prezenta recomandare trebuie să fie pusă în aplicare în conformitate cu aceste drepturi și principii,

ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:

1.   SCOPUL ȘI OBIECTUL

1.1.

Prezenta recomandare stabilește principiile minime necesare pentru a sprijini statele membre care doresc să desfășoare activități de explorare și extracție a hidrocarburilor prin utilizarea fracturării hidraulice de mare volum, asigurând, în același timp, protecția sănătății publice, a climei și a mediului, utilizarea eficientă a resurselor și informarea publicului.

1.2.

La aplicarea sau adaptarea dispozițiilor lor existente de punere în aplicare a legislației relevante a Uniunii în funcție de nevoile și specificitățile explorării și extracției hidrocarburilor prin utilizarea fracturării hidraulice de mare volum, statele membre sunt încurajate să aplice aceste principii, care se referă la planificare, la evaluarea instalației, la autorizații, la performanțele operaționale și ecologice și la închidere, precum și la participarea publicului și la diseminarea informațiilor.

2.   DEFINIȚII

În sensul prezentei recomandări:

(a)

„fracturare hidraulică de mare volum” înseamnă injectarea într-o sondă a unui volum de cel puțin 1 000 m3 de apă per stadiu de fracturare sau a unui volum de cel puțin 10 000 m3 de apă pe parcursul întregului proces de fracturare;

(b)

o „instalație” include orice structuri subterane asociate, destinate explorării sau extracției hidrocarburilor prin utilizarea fracturării hidraulice de mare volum.

3.   PLANIFICAREA STRATEGICĂ ȘI EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

3.1.

Înainte de a acorda licențe de explorare și/sau extracție a hidrocarburilor care ar putea conduce la utilizarea fracturării hidraulice de mare volum, statele membre ar trebui să pregătească o evaluare strategică de mediu pentru a preveni, gestiona și reduce efectele asupra sănătății umane și a mediului, precum și riscurile la adresa acestora. Această evaluare ar trebui să fie efectuată pe baza cerințelor prevăzute în Directiva 2001/42/CE.

3.2.

Statele membre ar trebui să stabilească norme clare privind eventualele restricții aplicate activităților, de exemplu în zonele protejate, inundabile sau seismice, precum și privind distanțele minime dintre operațiunile autorizate și zonele rezidențiale și de protecție a apelor. De asemenea, acestea ar trebui să stabilească limite minime de adâncime între zona care urmează să fie supusă fracturării și apele subterane.

3.3.

Statele membre ar trebui să ia măsurile necesare pentru a se asigura că se efectuează o evaluare a impactului asupra mediului pe baza cerințelor prevăzute în Directiva 2011/92/UE.

3.4.

Statele membre ar trebui să ofere din timp publicului interesat șanse reale de a participa la elaborarea strategiei menționate la punctul 3.1, precum și la evaluarea impactului menționată la punctul 3.3.

4.   AUTORIZAȚIILE DE EXPLORARE ȘI EXTRACȚIE

Statele membre ar trebui să se asigure că procedurile și condițiile de obținere a autorizațiilor în conformitate cu legislația aplicabilă a Uniunii sunt complet coordonate în cazul în care:

(a)

mai multe autorități competente sunt responsabile de autorizația sau autorizațiile necesare;

(b)

sunt implicați mai mulți operatori;

(c)

pentru o anumită fază a proiectului sunt necesare mai multe autorizații;

(d)

sunt necesare mai multe autorizații în conformitate cu legislația națională sau a Uniunii.

5.   SELECTAREA AMPLASAMENTULUI DE EXPLORARE ȘI EXTRACȚIE

5.1.

Statele membre ar trebui să ia măsurile necesare pentru a se asigura că formațiunea geologică a unui amplasament este adecvată pentru explorarea sau extracția de hidrocarburi prin utilizarea fracturării hidraulice de mare volum. Statele membre ar trebui să se asigure că operatorii efectuează o caracterizare și o evaluare a riscurilor amplasamentului potențial și a zonei înconjurătoare, atât la suprafață, cât și în subteran.

5.2.

Evaluarea riscurilor ar trebui să se bazeze pe date suficiente pentru a face posibilă caracterizarea zonei de explorare și extracție potențiale și identificarea tuturor căilor de expunere potențiale. Acest lucru ar permite evaluarea riscului de scurgere sau de migrare a fluidelor de foraj, a fluidelor de fracturare hidraulică, a materialelor geologice naturale, a hidrocarburilor și a gazelor din sondă sau din formațiunea-țintă, precum și a riscului de seismicitate indusă.

5.3.

Evaluarea riscurilor ar trebui:

(a)

să se bazeze pe cele mai bune tehnici disponibile și să țină seama de rezultatele relevante ale schimbului de informații organizat de Comisie între statele membre, sectoarele implicate și organizațiile neguvernamentale care promovează protecția mediului;

(b)

să anticipeze modificările de comportament ale formațiunii-țintă, ale straturilor geologice care separă rezervorul de apele subterane și ale sondelor sau ale altor structuri artificiale existente care sunt supuse presiunilor de injecție mari utilizate în cadrul fracturării hidraulice de mare volum și volumelor de fluide injectate;

(c)

să respecte o distanță minimă de separare pe verticală între zona care urmează să fie supusă fracturării și apele subterane;

(d)

să fie actualizată pe parcursul operațiunilor, ori de câte ori sunt colectate date noi.

5.4.

Prin urmare, un amplasament ar trebui să fie selectat numai dacă evaluarea riscurilor efectuată în conformitate cu punctele 5.1, 5.2 și 5.3 arată că fracturarea hidraulică de mare volum nu va duce la o evacuare directă de poluanți în apele subterane și că nu sunt prejudiciate alte activități din apropierea instalației.

6.   STUDIUL DE REFERINȚĂ

6.1.

Înainte de începerea operațiunilor de fracturare hidraulică de mare volum, statele membre ar trebui să se asigure că:

(a)

operatorul determină starea ecologică (de referință) a amplasamentului instalației și a zonei înconjurătoare, la suprafață și în subteran, care ar putea fi afectată de activitățile în cauză;

(b)

starea de referință este descrisă în mod corespunzător și se raportează autorității competente înainte de începerea operațiunilor.

6.2.

Starea de referință ar trebui să fie determinată pentru:

(a)

calitatea și caracteristicile debitului apelor de suprafață și subterane;

(b)

calitatea apei în punctele de captare a apei potabile;

(c)

calitatea aerului;

(d)

condițiile pedologice;

(e)

prezența metanului și a altor compuși organici volatili în apă;

(f)

seismicitate;

(g)

utilizarea terenurilor;

(h)

biodiversitate;

(i)

starea infrastructurii și a clădirilor;

(j)

sondele existente și structurile abandonate.

7.   PROIECTAREA ȘI CONSTRUCȚIA INSTALAȚIEI

Statele membre ar trebui să se asigure că instalația este construită în așa fel încât să se prevină eventualele scurgeri și deversări la suprafață, în sol, apă sau aer.

8.   INFRASTRUCTURA UNEI ZONE DE EXTRACȚIE

Statele membre ar trebui să se asigure că:

(a)

operatorii sau grupurile de operatori aplică o abordare integrată în ceea ce privește dezvoltarea unei zone de extracție, în scopul de a preveni și a reduce efectele asupra mediului și a sănătății, precum și riscurile la adresa acestora, atât pentru lucrători, cât și pentru publicul larg;

(b)

înainte de începerea extracției sunt stabilite cerințe adecvate în materie de infrastructură pentru întreținerea instalației. În cazul în care principalul scop al unei instalații este producția de petrol prin utilizarea fracturării hidraulice de mare volum, ar trebui să fie instalate infrastructuri specifice care să capteze și să transporte gazele naturale asociate.

9.   CERINȚE OPERAȚIONALE

9.1.

Statele membre ar trebui să se asigure că operatorii utilizează cele mai bune tehnici disponibile, ținând seama de rezultatele relevante ale schimbului de informații organizat de Comisie între statele membre, sectoarele implicate și organizațiile neguvernamentale care promovează protecția mediului, precum și bunele practici ale sectorului care vizează prevenirea, gestionarea și reducerea efectelor și a riscurilor asociate proiectelor de explorare și extracție a hidrocarburilor.

9.2.

Statele membre ar trebui să se asigure că operatorii:

(a)

elaborează pentru fiecare proiect planuri de gospodărire a apelor pentru a se asigura că apa este utilizată eficient pe parcursul întregului proiect. Operatorii ar trebui să asigure trasabilitatea fluxurilor de apă. Planul de gospodărire a apelor ar trebui să țină cont și de variațiile sezoniere ale disponibilității apei și să evite utilizarea unor surse de apă supuse unui stres hidric;

(b)

elaborează planuri de gestionare a transportului pentru a reduce la minimum emisiile atmosferice, în general, și impactul asupra comunităților locale și a biodiversității, în special;

(c)

captează gazele în vederea utilizării ulterioare, reduc la minimum arderea la flacără deschisă și evită pierderile în atmosferă. În mod concret, operatorii ar trebui să pună în aplicare măsuri menite să asigure reducerea emisiilor atmosferice în etapa de explorare și extracție prin captarea gazelor și utilizarea ulterioară a acestora. Pierderile în atmosferă de metan și alți poluanți atmosferici ar trebui să se limiteze la circumstanțe operaționale cu totul excepționale, din motive de siguranță;

(d)

să desfășoare procesul de fracturare hidraulică de mare volum într-un mod controlat și cu o gestionare adecvată a presiunii, cu obiectivul de a limita fracturile la perimetrul rezervorului și de a evita seismicitatea indusă;

(e)

să asigure integritatea sondelor prin intermediul proiectării, al construcției și al testelor de integritate. Rezultatele testelor de integritate ar trebui să fie examinate de o terță parte calificată și independentă pentru a asigura performanțele operaționale ale sondelor, precum și siguranța acestora din punct de vedere al mediului și al sănătății în toate etapele dezvoltării proiectului, precum și după închiderea sondelor;

(f)

să elaboreze planuri de gestionare a riscurilor și să stabilească măsurile necesare pentru a preveni și/sau a atenua efectele, precum și măsurile de reacție necesare;

(g)

să înceteze operațiunile și să ia de urgență toate măsurile de remediere necesare în cazul în care se înregistrează o pierdere a integrității sondei sau în cazul în care se evacuează în mod accidental poluanți în apele subterane;

(h)

să informeze imediat autoritatea competentă în eventualitatea apariției unui incident sau accident care afectează sănătatea publică sau mediul. Raportul ar trebui să includă cauzele incidentului sau accidentului, consecințele acestuia și măsurile de remediere care au fost luate. Studiul de referință prevăzut la punctele 6.1 și 6.2 ar trebui utilizat ca reper.

9.3.

Statele membre ar trebui să promoveze utilizarea responsabilă a resurselor de apă în cadrul fracturării hidraulice de mare volum.

10.   UTILIZAREA SUBSTANȚELOR CHIMICE ȘI A APEI ÎN CADRUL FRACTURĂRII HIDRAULICE DE MARE VOLUM

10.1.

Statele membre ar trebui să se asigure că:

(a)

producătorii, importatorii și utilizatorii din aval ai substanțelor chimice utilizate în cadrul fracturării hidraulice fac referire la „fracturarea hidraulică” atunci când își îndeplinesc obligațiile care le revin în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1907/2006;

(b)

utilizarea de substanțe chimice în cadrul fracturării hidraulice de mare volum este redusă la minimum;

(c)

la selectarea substanțelor chimice care urmează a fi folosite se ține cont de capacitatea de a trata fluidele care apar la suprafață după fracturarea hidraulică de mare volum.

10.2.

Statele membre ar trebui să încurajeze operatorii să utilizeze tehnici de fracturare care reduc la minimum consumul de apă și fluxurile de deșeuri și să nu folosească substanțe chimice periculoase, ori de câte ori acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și sigur din punct de vedere al sănătății umane, al mediului și al climei.

11.   CERINȚE DE MONITORIZARE

11.1.

Statele membre ar trebui să se asigure că operatorul monitorizează cu regularitate instalația și zona înconjurătoare, la suprafață și în subteran, care poate fi afectată de operațiunile în cauză în etapa de explorare și de extracție și, în special, înainte de fracturarea hidraulică de mare volum, în timpul acesteia și ulterior.

11.2.

Studiul de referință prevăzut la punctele 6.1 și 6.2 ar trebui utilizat ca reper pentru monitorizarea ulterioară.

11.3.

În plus față de parametrii de mediu determinați în studiul de referință, statele membre ar trebui să se asigure că operatorul monitorizează următorii parametri operaționali:

(a)

compoziția exactă a fluidului de fracturare utilizat pentru fiecare sondă;

(b)

volumul de apă utilizat pentru fracturare la fiecare sondă;

(c)

presiunea aplicată în timpul fracturării de mare volum;

(d)

fluidele care apar la suprafață în urma fracturării hidraulice de mare volum: rata de revenire, volumele, caracteristicile, cantitățile reutilizate și/sau tratate pentru fiecare sondă;

(e)

emisiile atmosferice de metan, de alți compuși organici volatili și de alte gaze susceptibile de a avea efecte dăunătoare asupra sănătății umane și/sau asupra mediului.

11.4.

Statele membre ar trebui să se asigure că operatorii monitorizează efectele fracturării hidraulice de mare volum asupra integrității sondelor și a altor structuri artificiale situate în zona înconjurătoare, la suprafață și în subteran, care pot fi afectate de operațiunile în cauză.

11.5.

Statele membre ar trebui să se asigure că rezultatele monitorizării sunt transmise autorităților competente.

12.   RĂSPUNDEREA PENTRU MEDIUL ÎNCONJURĂTOR ȘI GARANȚIA FINANCIARĂ

12.1.

Statele membre ar trebui să aplice dispozițiile privind răspunderea pentru mediul înconjurător tuturor activităților care se desfășoară pe amplasamentul unei instalații, inclusiv celor care în prezent nu intră sub incidența Directivei 2004/35/CE.

12.2.

Statele membre ar trebui să se asigure că operatorii furnizează o garanție financiară sau un instrument echivalent care să acopere dispozițiile autorizațiilor și eventuala răspundere pentru daunele aduse mediului înainte de începerea operațiunilor care implică fracturarea hidraulică de mare volum.

13.   CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ

13.1.

Statele membre ar trebui să se asigure că autoritățile competente dispun de resurse umane, tehnice și financiare adecvate pentru a-și îndeplini atribuțiile.

13.2.

Statele membre ar trebui să prevină conflictele de interese dintre funcția de reglementare a autorităților competente și funcția legată de dezvoltarea economică a resurselor pe care o îndeplinesc acestea.

14.   OBLIGAȚIILE DE ÎNCHIDERE

Statele membre ar trebui să se asigure că după închiderea fiecărei instalații se efectuează o anchetă care să compare starea ecologică a amplasamentului instalației și a zonei înconjurătoare, la suprafață și în subteran, potențial afectate de activitățile în cauză cu starea anterioară începerii operațiunilor, astfel cum este definită în studiul de referință.

15.   DISEMINAREA INFORMAȚIILOR

Statele membre ar trebui să se asigure că:

(a)

operatorul publică informații referitoare la substanțele chimice și volumele de apă pe care intenționează să le utilizeze și care sunt, în cele din urmă, utilizate în cadrul fracturării hidraulice de mare volum la fiecare sondă. Aceste informații ar trebui să cuprindă denumirile și numerele de înregistrare în Chemical Abstracts Service (CAS) ale tuturor substanțelor și să fie însoțite de o fișă cu date de securitate, în cazul în care este disponibilă, precum și de concentrația maximă a substanței în lichidul de fracturare;

(b)

autoritățile competente ar trebui să publice în termen de 6 luni de la publicarea prezentei recomandări și la intervale de cel mult 12 de luni pe un site internet accesibil publicului următoarele informații:

(i)

numărul de sonde finalizate și de proiecte planificate care implică fracturarea hidraulică de mare volum;

(ii)

numărul de permise acordate, numele operatorilor implicați și condițiile de autorizare;

(iii)

studiul de referință elaborat în conformitate cu punctele 6.1 și 6.2, precum și rezultatele monitorizării realizate în conformitate cu punctele 11.1, 11.2 și cu punctul 11.3 literele (b)-(e);

(c)

autoritățile competente ar trebui, de asemenea, să informeze publicul fără întârziere nejustificată cu privire la următoarele aspecte.

(i)

incidentele și accidentele prevăzute la punctul 9.2 litera (f);

(ii)

rezultatele inspecțiilor, încălcările și sancțiunile.

16.   REEXAMINAREA

16.1.

Statele membre care au ales să exploreze sau să exploateze hidrocarburi prin utilizarea fracturării hidraulice de mare volum sunt invitate să pună în practică principiile minime stabilite în prezenta recomandare până la 28 iulie 2014 și să informeze anual Comisia cu privire la măsurile puse în aplicare ca răspuns la prezenta recomandare, urmând ca prima astfel de informare să fie realizată până în decembrie 2014.

16.2.

Comisia va monitoriza îndeaproape aplicarea recomandării prin compararea situației din statele membre în cadrul unui tablou de bord pus la dispoziția publicului.

16.3.

Comisia va reexamina eficacitatea recomandării la 18 de luni după publicarea acesteia.

16.4.

Reexaminarea va include o evaluare a aplicării recomandării, va lua în considerare progresele înregistrate în ceea ce privește schimbul de informații privind cele mai bune tehnici disponibile și aplicarea documentelor de referință relevante privind cele mai bune tehnici disponibile, precum și eventuala necesitate de a actualiza dispozițiile recomandării. Comisia va decide dacă este necesar să înainteze propuneri legislative cu dispoziții obligatorii din punct de vedere juridic cu privire la explorarea și extracția hidrocarburilor prin utilizarea fracturării hidraulice de mare volum.

Adoptată la Bruxelles, 22 ianuarie 2014.

Pentru Comisie

Janez POTOČNIK

Membru al Comisiei


(1)  COM(2014) 23.

(2)  Directiva 89/391/CEE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind punerea în aplicare de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă (JO L 183, 29.6.1989, p. 1).

(3)  Directiva 92/91/CEE a Consiliului din 3 noiembrie 1992 privind cerințele minime de îmbunătățire a protecției securității și sănătății lucrătorilor din industria extractivă de foraj [a unsprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] (JO L 348, 28.11.1992, p. 9).

(4)  Directiva 94/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 1994 privind condițiile de acordare și folosire a autorizațiilor de prospectare, explorare și extracție a hidrocarburilor (JO L 164, 30.6.1994, p. 3).

(5)  Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1).

(6)  Directiva 2001/42/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului (JO L 197, 21.7.2001, p. 30).

(7)  Directiva 2004/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea și repararea daunelor aduse mediului (JO L 143, 30.4.2004, p. 56).

(8)  Directiva 2006/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2006 privind gestionarea deșeurilor din industriile extractive și de modificare a Directivei 2004/35/CE (JO L 102, 11.4.2006, p. 15).

(9)  Directiva 2006/118/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind protecția apelor subterane împotriva poluării și a deteriorării (JO L 372, 27.12.2006, p. 19).

(10)  Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, 30.12.2006, p. 1).

(11)  Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide (JO L 167, 27.6.2012, p. 1).

(12)  Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).

(13)  Regulamentul (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și de raportare, la nivel național și al Uniunii, a altor informații relevante pentru schimbările climatice și de abrogare a Deciziei nr. 280/2004/CE (JO L 165, 18.6.2013, p. 13).

(14)  Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră astfel încât să respecte angajamentele Comunității de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020 (JO L 140, 5.6.2009, p. 136).

(15)  Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17).

(16)  Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (JO L 26, 28.1.2012, p. 1).

(17)  Directiva 96/82/CE a Consiliului din 9 decembrie 1996 privind controlul asupra riscului de accidente majore care implică substanțe periculoase (JO L 10, 14.1.1997, p. 13).

(18)  Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 iulie 2012 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase, de modificare și ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE a Consiliului (JO L 197, 24.7.2012, p. 1).