ISSN 1977-0782

doi:10.3000/19770782.L_2013.338.ron

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 338

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 56
17 decembrie 2013


Cuprins

 

II   Acte fără caracter legislativ

Pagina

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1342/2013 al Consiliului din 12 decembrie 2013 de abrogare a măsurilor antidumping aplicabile importurilor de anumite cabluri din oțel originare din Federația Rusă, ca urmare a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009

1

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1343/2013 al Consiliului din 12 decembrie 2013 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de peroxosulfați (persulfați) originari din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009

11

 

*

Regulamentul (UE) nr. 1344/2013 al Comisiei din 12 decembrie 2013 de interzicere a pescuitului de macrou în zona IVa de către navele care arborează pavilionul Regatului Unit

23

 

*

Regulamentul (UE) nr. 1345/2013 al Comisiei din 12 decembrie 2013 de interzicere a pescuitului de cambulă de Baltica în zonele VIIf și VIIg de către navele care arborează pavilionul Regatului Unit

25

 

*

Regulamentul (UE) nr. 1346/2013 al Comisiei din 12 decembrie 2013 de interzicere a pescuitului de marlin albastru în Oceanul Atlantic de către navele care arborează pavilionul Spaniei

27

 

*

Regulamentul (UE) nr. 1347/2013 al Comisiei din 13 decembrie 2013 de interzicere a pescuitului de macrou în zonele IIIa și IVbc de către navele care arborează pavilionul Regatului Unit

29

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1348/2013 al Comisiei din 16 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2568/91 privind caracteristicile uleiurilor de măsline și ale uleiurilor din resturi de măsline, precum și metodele de analiză a acestora

31

 

 

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1349/2013 al Comisiei din 16 decembrie 2013 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

68

 

 

DECIZII

 

 

2013/762/UE

 

*

Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 9 decembrie 2013 privind o contribuție financiară suplimentară din partea Uniunii la programele de control în domeniul pescuitului ale statelor membre pentru anul 2013 [notificată cu numărul C(2013) 8576]

70

 

 

2013/763/UE

 

*

Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 12 decembrie 2013 de excludere de la finanțarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli contractate de statele membre în cadrul secțiunii Garantare a Fondului european de orientare și garantare agricolă (FEOGA), în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și în cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) [notificată cu numărul C(2013) 8743]

81

 

 

2013/764/UE

 

*

Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 13 decembrie 2013 privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine clasice în anumite state membre [notificată cu numărul C(2013) 8667]  ( 1 )

102

 

 

2013/765/UE

 

*

Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 13 decembrie 2013 de modificare a recunoașterii Det Norske Veritas în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 391/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele și standardele comune pentru organizațiile cu rol de inspecție și control al navelor [notificată cu numărul C(2013) 8876]  ( 1 )

107

 

 

2013/766/UE

 

*

Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 13 decembrie 2013 de aprobare a anumitor programe modificate de eradicare, combatere și monitorizare a bolilor animalelor și a zoonozelor pentru anul 2013, de modificare a Deciziei 2008/897/CE de aprobare a programelor anuale și multianuale pentru 2009 și următorii ani și de modificare a Deciziei de punere în aplicare 2012/761/UE în ceea ce privește contribuția financiară a Uniunii la anumite programe aprobate prin decizia respectivă [notificată cu numărul C(2013) 8891]

109

 

 

2013/767/UE

 

*

Decizia Comisiei din 16 decembrie 2013 de stabilire a unui cadru pentru dialogul civil în probleme reglementate de politica agricolă comună și de abrogare a Deciziei 2004/391/CE

115

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


II Acte fără caracter legislativ

REGULAMENTE

17.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 338/1


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 1342/2013 AL CONSILIULUI

din 12 decembrie 2013

de abrogare a măsurilor antidumping aplicabile importurilor de anumite cabluri din oțel originare din Federația Rusă, ca urmare a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 9 alineatul (2) și articolul 11 alineatul (2),

având în vedere propunerea prezentată de Comisia Europeană după consultarea Comitetului consultativ,

întrucât:

A.   PROCEDURA

1.   Măsuri în vigoare

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1601/2001 (2), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de anumite cabluri din fier sau din oțel, originare din Federația Rusă, Turcia, Thailanda și Republica Cehă. Măsurile respective sunt denumite în continuare „măsuri inițiale”, iar ancheta care a condus la măsurile respective este denumită în continuare „ancheta inițială”.

(2)

În august 2001, Comisia a acceptat o ofertă de angajament de preț din partea unui producător rus (JSC Severstal-Metiz). Acordul privind acest angajament a fost abrogat în octombrie 2007 (3) deoarece s-a considerat că nu este viabil din cauza dificultăților în ceea ce privește clasificarea corectă a numeroaselor tipuri de produse exportate de către societate.

(3)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1279/2007 (4), Consiliul, în urma unei reexaminări intermediare parțiale și a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, a menținut măsurile inițiale pentru Federația Rusă, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Măsurile respective sunt denumite în continuare „măsurile în vigoare”, iar ancheta de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor este denumită în continuare „ultima anchetă”. Regulamentul (CE) nr. 1279/2007 a abrogat de asemenea măsurile privind importurile de cabluri din oțel originare din Turcia și Thailanda.

(4)

În prezent (5), sunt în vigoare, de asemenea, măsuri în cazul cablurilor din oțel originare din Ucraina și din Republica Populară Chineză, care au fost extinse la importurile de cabluri din oțel expediate din Maroc, Moldova și Republica Coreea.

2.   Cererea de reexaminare

(5)

La 27 octombrie 2012, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (6) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor de cabluri din oțel originare din Federația Rusă, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(6)

Reexaminarea a fost deschisă în urma unei cereri justificate înaintată de către Comitetul de legătură al producătorilor de cabluri din sârmă din Uniunea Europeană (denumit în continuare „EWRIS” sau „solicitantul”) în numele unor producători din Uniune care reprezintă mai mult de 50 % din producția totală a Uniunii de anumite cabluri din fier sau din oțel. Motivul care a stat la baza cererii a fost faptul că expirarea măsurilor ar putea determina continuarea dumpingului și reapariția prejudiciului pentru industria din Uniune.

3.   Ancheta

3.1.    Perioada anchetei de reexaminare și perioada luată în considerare

(7)

Ancheta privind continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului a vizat perioada 1 octombrie 2011-30 septembrie 2012 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau PAR). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității ca prejudiciul să continue sau să reapară a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2009 și sfârșitul PAR (denumită în continuare „perioada luată în considerare”).

3.2.    Părțile vizate de procedură

(8)

Comisia a informat în mod oficial producătorii-exportatori, producătorii din Uniune, importatorii și utilizatorii cunoscuți, precum și solicitantul și autoritățile țării exportatoare. Părților interesate li s-a acordat posibilitatea de a-și prezenta punctul de vedere în scris și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere.

(9)

Având în vedere numărul potențial ridicat de producători-exportatori din Federația Rusă implicați în prezenta anchetă, inițial, în avizul de deschidere s-a avut în vedere posibilitatea de a recurge la eșantionare, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Pentru a permite Comisiei să stabilească dacă eșantionarea este într-adevăr necesară și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, producătorii-exportatori din Federația Rusă au fost invitați să se facă cunoscuți în termen de 15 zile de la deschiderea procedurii și să furnizeze Comisiei informațiile solicitate în avizul de deschidere.

(10)

Având în vedere faptul că numai doi producători-exportatori din Federația Rusă au furnizat informațiile solicitate în avizul de deschidere și și-au exprimat dorința de a coopera în continuare cu Comisia, s-a hotărât să nu se recurgă la eșantionare pentru producătorii-exportatori.

(11)

Comisia a anunțat în avizul de deschidere că a selectat, în mod provizoriu, un eșantion de producători din Uniune și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile în acest sens, în termenul prevăzut în avizul de deschidere. Eșantionul provizoriu a fost constituit din cinci producători din Uniune care au fost considerați reprezentativi pentru industria din Uniune în ceea ce privește volumul de producție și vânzările produsului similar în Uniune.

(12)

În lipsa oricăror observații, societățile propuse au fost selectate pentru a fi incluse în eșantionul final și părțile interesate au fost informate în mod corespunzător. Cu toate acestea, una dintre societățile selectate s-a retras ulterior din eșantion. Prin urmare, Comisia a decis să reducă eșantionul la cele patru societăți rămase, care erau considerate în continuare reprezentative pentru industria din Uniune în ceea ce privește volumul producției (29,3 %) și vânzările produsului similar în Uniune (20,9 %).

(13)

Deși în avizul de deschidere eșantionarea a fost prevăzută și pentru importatorii independenți, nu s-au făcut cunoscuți niciun importator independent și niciun utilizator. Prin urmare, eșantionarea nu a fost aplicată importatorilor independenți.

(14)

Au fost trimise chestionare celor patru producători din Uniune incluși în eșantion, celor doi producători-exportatori din Federația Rusă și importatorului afiliat.

3.3.    Răspunsurile la chestionar

(15)

Au fost primite răspunsuri la chestionare din partea celor patru producători din Uniune incluși în eșantion, din partea importatorului afiliat și din partea unui producător-exportator din Federația Rusă.

(16)

Deși inițial s-au făcut cunoscuți doi producători-exportatori din Federația Rusă, numai unul dintre aceștia a trimis un răspuns la chestionar și se consideră că a cooperat în cadrul anchetei. Producătorul-exportator cooperant deține în proporție de 100 % o filială cu sediul în Italia, care produce, de asemenea, cabluri din oțel și importă produsul vizat din Federația Rusă. Celălalt producător-exportator a furnizat informații la momentul deschiderii anchetei și, deși a fost invitat să completeze un chestionar, nu a făcut acest lucru. Prin urmare, se consideră că cel de al doilea producător-exportator nu a cooperat în cadrul anchetei.

3.4.    Vizite de verificare

(17)

Comisia a solicitat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului rezultat, precum și interesul Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

(a)

producători din Uniune:

CASAR Drahtseilwerk Saar GmbH, Germania;

BRIDON International Ltd., Regatul Unit;

TEUFELBERGER Seil GmbH, Austria;

Manuel Rodrigues de OLIVEIRA Sá & Filhos, S.A., Portugalia;

(b)

producătorul-exportator din Federația Rusă:

JSC Severstal-Metiz, Cherepovets;

(c)

importatorul afiliat:

REDAELLI Tecna SpA, Italia.

B.   PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

1.   Produsul în cauză

(18)

Produsul în cauză este același ca cel vizat de ancheta inițială și de ultima anchetă, care au condus la instituirea măsurilor în vigoare în prezent, aplicabile cablurilor din oțel și fier (inclusiv cablurile închise), altele decât cele din oțel inoxidabil, cu o secțiune transversală maximă de peste 3 mm, cu sau fără accesorii (denumite adesea în terminologia utilizată de industrie „cabluri din oțel”), încadrate în prezent la codurile NC ex 7312 10 81, ex 7312 10 83, ex 7312 10 85, ex 7312 10 89 și ex 7312 10 98 (denumit în continuare „produsul în cauză”).

2.   Produsul similar

(19)

Actuala anchetă de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a confirmat că cablurile din oțel produse în Federația Rusă și exportate către Uniune și cablurile din oțel produse și vândute în Uniune de către producătorii din Uniune au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și aceleași utilizări finale și sunt, prin urmare, considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

C.   PROBABILITATEA CONTINUĂRII SAU REAPARIȚIEI DUMPINGULUI

1.   Observații preliminare

(20)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă în prezent există sau nu dumping și dacă expirarea măsurilor existente în prezent riscă sau nu să ducă la continuarea sau reapariția dumpingului.

(21)

Astfel cum s-a explicat mai sus în considerentul 10, nu a fost necesară selectarea unui eșantion de producători-exportatori din Federația Rusă. Producătorul-exportator cooperant reprezintă 99 % din exporturile produsului în cauză din Federația Rusă către Uniune în timpul PAR. Pe această bază, s-a concluzionat că nivelul de cooperare a fost ridicat.

(22)

Deoarece alți doi producători cunoscuți din Federația Rusă nu au cooperat la anchetă, constatările privind probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului prevăzute mai jos s-au bazat pe cele mai bune informații disponibile, inclusiv pe datele Eurostat, pe statisticile oficiale ruse și pe date limitate obținute de la un al doilea producător.

2.   Importurile care au făcut obiectul unui dumping în cursul PAR

(23)

În conformitate cu cererea de reexaminare, exporturile din Federația Rusă către Uniune au făcut obiectul unui dumping la o marjă medie de 130,8 %. Astfel cum se menționează în avizul de deschidere (punctul 4.1), solicitantul a comparat prețurile de export din Federația Rusă către Uniune (la nivel franco fabrică) cu prețurile de pe piața internă din Federația Rusă.

2.1.    Valoarea normală

(24)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a stabilit mai întâi pentru producătorul-exportator cooperant dacă vânzările sale totale ale produsului similar către clienți independenți de pe piața internă rusă au fost reprezentative, adică dacă volumul total al acestor vânzări a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export corespunzătoare către Uniune. S-a constatat că vânzările produsului similar pe piața internă, realizate de către producătorul-exportator cooperant, au fost, în general, reprezentative.

(25)

Comisia a identificat apoi tipurile de produse similare vândute pe piața internă de producătorul-exportator care erau identice sau direct comparabile cu tipurile de produse vândute la export către Uniune.

(26)

În continuare s-a examinat dacă vânzările pe piața internă ale producătorului-exportator cooperant au fost reprezentative pentru fiecare tip de produs, adică dacă vânzările pe piața internă pentru fiecare tip de produs reprezintă cel puțin 5 % din volumul vânzărilor aceluiași tip de produs către Uniune. Pentru tipurile de produs vândute în cantități reprezentative, s-a examinat apoi dacă aceste vânzări au fost efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(27)

Pentru a se determina dacă vânzările pe piața internă din fiecare tip de produs, realizate pe piața internă în cantități reprezentative, ar putea fi considerate ca fiind efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale, s-a stabilit proporția de vânzări profitabile către clienți independenți pentru tipul de produs în cauză. În toate cazurile în care vânzările pe piața internă ale unui tip specific de produs au fost realizate în cantități suficiente și în cadrul unor operațiuni comerciale normale, valoarea normală s-a bazat pe prețul real de pe piața internă, calculat sub forma unei medii ponderate a tuturor vânzărilor pe piața internă din acest tip de produs efectuate în cursul PAR.

(28)

Pentru celelalte tipuri de produs ale căror vânzări pe piața internă nu au fost reprezentative sau nu au fost efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale, valoarea normală a fost construită în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază. Valoarea normală a fost construită prin adăugarea la costul de producție a tipurilor de produs exportate, eventual ajustat, a unui procent rezonabil corespunzător cheltuielilor de vânzare, cheltuielilor administrative și altor cheltuieli generale, precum și a unei marje de profit rezonabile, pe baza unor date reale referitoare la producția și vânzările produsului similar în cadrul operațiunilor comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) prima teză din regulamentul de bază.

2.2.    Prețul de export

(29)

Pentru vânzările la export realizate pe piața Uniunii de către producătorul-exportator rus cooperant, efectuate direct către clienți independenți, prețul de export a fost stabilit pe baza prețurilor efectiv plătite sau care trebuie să fie plătite pentru produsul în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(30)

În cazul în care tranzacția de export către Uniune s-a efectuat prin intermediul unei societăți comerciale afiliate, prețul de export a fost stabilit pe baza prețului de primă revânzare aplicat de către comerciantul afiliat în cazul clienților independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. S-au efectuat ajustări pentru a se ține seama de toate costurile suportate între import și revânzare, precum și de profit, pentru a stabili un preț de export fiabil. În absența unor informații din partea importatorilor independenți cu privire la nivelul profiturilor acumulate pe durata PAR, a fost utilizată o marjă medie de profit de 5 %.

2.3.    Comparația

(31)

Comparația între valoarea normală medie ponderată și prețul de export mediu ponderat a fost efectuată la nivelul franco fabrică și la același nivel de comercializare.

(32)

În vederea asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, de diferențele constatate în ceea ce privește factorii despre care s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora. În acest scop, s-a ținut cont în mod corespunzător, sub formă de ajustări, de diferențele de costuri de transport, asigurare, manipulare, încărcare și costuri auxiliare, costuri financiare, costuri de ambalare și comisioane, precum și de rabaturi, după caz și atunci când costurile respective au fost justificate.

2.4.    Marja de dumping

(33)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, valoarea normală medie ponderată pe tip de produs a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs în cauză. Această comparație a arătat existența unui dumping, care s-a ridicat la 4,7 % pentru producătorul-exportator.

3.   Evoluția importurilor în cazul abrogării măsurilor

3.1.    Observații preliminare

(34)

Pe lângă analiza existenței dumpingului în cursul PAR, s-a examinat probabilitatea ca dumpingul să continue în cazul în care s-ar abroga măsurile. În acest sens, au fost analizate următoarele elemente: volumul și prețul importurilor din Federația Rusă care fac obiectul unui dumping, atractivitatea pieței Uniunii și a piețelor din alte țări terțe, capacitatea de producție și capacitatea excedentară pentru exporturile către Federația Rusă.

3.2.    Volumul și prețurile importurilor din Federația Rusă care fac obiectul unui dumping

(35)

Conform datelor Eurostat, în perioada luată în considerare, importurile din Federația Rusă au crescut de la 2 005 tone în 2009 la 2 343 de tone în PAR, ceea ce reprezintă aproximativ 1 % din consumul Uniunii în cursul PAR și în perioada luată în considerare. După cum s-a menționat în considerentul 33 de mai sus, importurile provenind de la producătorul-exportator cooperant au fost efectuate la prețuri de dumping (4,7 %), în ciuda taxei antidumping în vigoare.

3.3.    Atractivitatea pieței Uniunii și a altor piețe din țări terțe

(36)

Exporturile către Uniune au constituit 3 % din vânzările totale ale producătorului cooperant, în timp ce majoritatea vânzărilor (85 %) au fost efectuate pe piața internă rusă. Piața internă a crescut cu 38 % în perioada luată în considerare (7) și ar putea crește în continuare în cazul în care PIB-ul Federației Ruse continuă să crească, conform estimărilor unor surse accesibile publicului specializate în analiza economică. În plus, informațiile colectate în timpul anchetei au arătat că producătorul cooperant nu produce toate tipurile de produs în cauză și, prin urmare, presiunea concurențială pe care o exercită asupra producătorilor din Uniune este limitată. Este probabil ca acest lucru să fie valabil și în cazul celorlalți doi producători, având în vedere faptul că nu sunt disponibile informații privind investițiile în instalații noi, care ar putea, de exemplu, să permită producția produsului în cauză cu un diametru mai mare. În plus, presiunea concurențială limitată exercitată de producătorii-exportatori din Federația Rusă pare a fi, de asemenea, confirmată de prezența producătorilor din Uniune pe piața rusă. Conform statisticilor vamale oficiale ruse, exporturile produsului similar, efectuate de producătorii din Uniune către Federația Rusă, au reprezentat 30 % din totalitatea importurilor produsului similar pe piața rusă în PAR, producătorii din Uniune reprezentând astfel cel mai mare exportator pe piața rusă.

(37)

În răspunsul său la concluziile finale, solicitantul a susținut că creșterea estimată a PIB-ului Federației Ruse (de aproximativ 3 %) este mai degrabă moderată și nu va permite dezvoltarea în continuare a pieței ruse de cabluri din oțel. În consecință, este posibil ca piața rusă să nu poată să absoarbă volume suplimentare de produs similar. În această privință, se observă că creșterea PIB-ului Federației Ruse în cursul perioadei luate în considerare, și anume din 2009 până la sfârșitul PA, a fost mai mică decât creșterea preconizată pentru anul 2014 și totuși a permis o creștere cu 38 % a pieței ruse de cabluri din oțel. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(38)

Aceeași parte a făcut, de asemenea, referire la noile tipuri de produse pe care producătorul-exportator cooperant le-a elaborat recent (în colaborare cu filiala sa cu sediul în Uniune) și a afirmat că acest lucru confirmă investițiile efectuate de producătorul în cauză în perioada luată în considerare. Totuși, acest lucru nu contrazice constatarea privind incapacitatea producătorului cooperant de a produce toate tipurile de cabluri (în special cabluri din oțel, în segmentul superior al pieței). Prin urmare, argumentul a fost respins.

(39)

Atractivitatea pieței Uniunii ar trebui, de asemenea, să fie analizată în contextul achiziționării de către producătorii-exportatori ruși a unor producători din Uniune. Într-adevăr, doi producători ruși dețin în prezent filiale pe teritoriul Uniunii. Vizita de verificare la sediul filialei exportatorului cooperant de pe teritoriul UE a arătat că vânzările sale erau efectuate în principal pe piața europeană și că vânzările afiliate între producătorul cooperant și această filială au rămas limitate în PAR.

(40)

Pe baza datelor comunicate de exportatorul cooperant, trebuie remarcat faptul că volumul exporturilor ruse de produs în cauză către țările terțe a depășit de patru ori volumul exporturilor către Uniune în timpul PAR. S-a constatat că prețurile de export practicate de producătorul-exportator cooperant către țări terțe au fost, în medie, mai mici decât prețurile de vânzare de pe piața internă din Federația Rusă, dar, în medie, mai mari decât prețurile de export către piața Uniunii. Pe baza acestei constatări, se poate concluziona că vânzările la export către piețele țărilor terțe sunt mai atractive decât vânzările către piața Uniunii. În acest context, se remarcă, de asemenea, existența unor circuite de vânzare stabilite de mult timp cu Comunitatea statelor independente (CSI).

(41)

În răspunsul său la concluziile finale, solicitantul a susținut că prețurile de export practicate de producătorii ruși pe piețele țărilor terțe sunt, de fapt, mai mici decât prețurile de export către Uniune. A fost menționată o comparație între prețurile de export medii către Ucraina și unele țări europene, bazată, conform afirmațiilor, pe statisticile vamale ruse. Nu au fost prezentate datele originale care au stat la baza comparației. În această privință, este de remarcat că la baza comparației privind diferența între prețurile de export ruse către Uniune și către piețele terțe, efectuată în cadrul anchetei, au stat datele verificate menționate în chestionar de producătorul-exportator cooperant. Această comparație a prețurilor s-a realizat la nivel franco fabrică, luând în considerare diferențele existente între tipurile de produs și nivelurile de comercializare. Prețurile medii prezentate de solicitant nu reflectă complexitatea componentelor de preț și a gamelor de cabluri din oțel existente pe piață, care rezultă ca urmare a unui număr semnificativ de produse diferite și a unor niveluri diferite de comercializare. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(42)

Aceeași parte a susținut că nivelul volumului de exporturi al industriei din Uniune către Federația Rusă este irelevant în acest caz și a menționat importurile în creștere din Republica Populară Chineză către Federația Rusă și necesitatea de a le lua în considerare în analiză, deoarece acestea reprezintă o amenințare concurențială la adresa prezenței producătorilor ruși pe piața rusă și pe piețele CSI. În acest sens, faptul că producătorii din Uniune rămân principalii exportatori pe piața rusă este relevant, deoarece acest lucru confirmă, printre altele, faptul că producătorii ruși nu sunt în măsură să producă toate tipurile de cabluri din oțel pentru care există cerere pe piața rusă. În ceea ce privește exporturile chineze către Federația Rusă, se observă că acestea au crescut în paralel cu creșterea rapidă a cererii de pe piața rusă. Nu au fost furnizate informații privind nivelul prețurilor de export chineze către Federația Rusă sau țările CSI sau caracteristicile produsului importat care face obiectul anchetei, pentru a permite o analiză suplimentară. În cele din urmă, se remarcă faptul că, în conformitate cu statisticile vamale ruse, producătorii ruși ai produsului în cauză și-au păstrat poziția de lideri pe piața internă de cabluri din oțel în PAR și totalitatea importurilor pe această piață a reprezentat doar aproximativ 15 % din piața rusă de cabluri din oțel. Prin urmare, argumentul a fost respins.

3.4.    Capacitatea de producție și capacitatea excedentară disponibilă pentru exporturi în Federația Rusă

(43)

În conformitate cu cererea de reexaminare, capacitatea de producție a tuturor producătorilor-exportatori ruși a fost de 115 000 de tone. În cursul anchetei, solicitantul a reevaluat capacitățile de producție ruse și a estimat că acestea se situează între 220 000 și 250 000 de tone, afirmație care nu a fost, totuși, susținută de niciun element de probă. Pe baza datelor verificate furnizate de exportatorul cooperant, a datelor prezentate de un al doilea producător cunoscut și a datelor conținute în cerere privind al treilea producător, capacitatea de producție a tuturor producătorilor ruși ai produsului în cauză a fost stabilită la nivelul de aproximativ 158 000 de tone. În acest context, se observă că capacitatea de producție a producătorului cooperant a suferit ajustări structurale în perioada luată în considerare, ceea ce a dus la închiderea unui atelier de producție.

(44)

În răspunsul său la concluziile finale, una dintre părți a susținut că unele instalații din atelierul de producție închis au fost transferate la o altă unitate de producție a producătorului cooperant. Cu toate acestea, nu a fost furnizată nicio dovadă în sprijinul acestei afirmații. În această privință, se confirmă faptul că informațiile colectate în timpul anchetei indică faptul că producătorul cooperant a suferit în perioada luată în considerare modificări structurale, care au inclus casarea unor instalații în toate cele trei unități de producție și închiderea unui atelier de producție. În același timp, nu se poate exclude faptul că anumite instalații din atelierul de producție închis au fost transferate către celelalte ateliere rămase. În orice caz, acest lucru nu schimbă estimarea capacității de producție a acestui producător și nici pe cea a producătorilor ruși în total, estimare pe care partea nu a contestat-o. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(45)

În ceea ce privește utilizarea capacității și capacitatea excedentară, în plus față de datele privind cei doi producători și în absența oricăror informații precise cu privire la utilizarea capacității de către cel de al treilea producător, s-a presupus că utilizarea capacității sale a fost de același ordin ca cea a celorlalți doi producători și anume 90 % în PAR. Având în vedere cele de mai sus, s-a concluzionat că, în Federația Rusă, capacitatea totală neutilizată este de circa 17 000 de tone, adică de aproximativ 8 % din consumul Uniunii în PAR.

3.5.    Concluzie

(46)

Ținând cont de constatarea că exporturile din Federația Rusă au continuat să facă obiectul unui dumping în cursul PAR, este probabil ca dumpingul să continue pe piața Uniunii în cazul în care măsurile antidumping actuale ar fi abrogate.

(47)

Cu toate acestea, ar trebui subliniate următoarele aspecte. În primul rând, în Federația Rusă există o capacitate neutilizată limitată, care poate fi absorbită de creșterea tot mai rapidă a cererii pe piața internă. În al doilea rând, producătorii ruși nu dețin capacități pentru a produce toate tipurile de cabluri și, prin urmare, presiunea lor concurențială pe piața Uniunii este limitată. În al treilea rând, doi dintre cei trei producători-exportatori cunoscuți dețin în procent de 100 % filiale pe teritoriul Uniunii care fabrică produsul similar. Pe baza informațiilor primite din partea filialei producătorului-exportator cooperant, se poate observa că produsul similar fabricat de către filială este în principal vândut pe piața Uniunii, în timp ce producătorul-exportator produce și vinde produsul similar în principal pe piața rusă. În plus, producătorii-exportatori ruși au legături comerciale puternice cu piețele țărilor terțe, în special cu piețele CSI, care sunt mai atractive pentru exportatorii ruși pentru că, în medie, prețurile practicate pe aceste piețe sunt mai mari decât prețurile aplicate în Uniune. Pe această bază, s-a concluzionat că este puțin probabil ca importurile produsului în cauză din Federația Rusă să crească în mod substanțial în cazul în care măsurile vor expira.

D.   DEFINIREA INDUSTRIEI UNIUNII

(48)

În cursul PAR, cablurile din oțel au fost produse de peste 30 de producători din Uniune. Producția acestora (stabilită pe baza informațiilor colectate de la producătorii cooperanți și, pentru alți producători din Uniune, pe baza datelor oferite de solicitant) este considerată producția Uniunii în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(49)

După cum s-a explicat în considerentul 12, având în vedere numărul ridicat de producători din Uniune, a fost selectat un eșantion. În scopul analizei prejudiciului, indicatorii de prejudiciu au fost stabiliți la următoarele două niveluri:

elementele macroeconomice (producția, capacitatea, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, prețurile unitare medii, amploarea dumpingului) au fost evaluate la nivelul întregii producții a Uniunii, pe baza informațiilor colectate de la producătorii cooperanți, pe baza datelor Eurostat și, în cazul celorlalți producători din Uniune, pe baza unei estimări pornind de la datele oferite de solicitant;

analiza elementelor microeconomice (de exemplu stocurile, salariile, rentabilitatea, randamentul investițiilor, fluxul de numerar, capacitatea de mobilizare a capitalurilor și investițiile) a fost realizată pentru producătorii din Uniune incluși în eșantion pe baza informațiilor furnizate de către aceștia, care au fost verificate.

E.   SITUAȚIA PE PIAȚA UNIUNII

1.   Consumul din Uniune

(50)

Consumul din Uniune a crescut cu 8 %, de la 195 426 de tone la 211 380 de tone între 2009 și PAR.

 

2009

2010

2011

PAR

Consumul din Uniune (în tone)

195 426

206 940

213 350

211 380

Indice

100

106

109

108

2.   Importuri actuale din Federația Rusă

2.1.    Volumul, cota de piață și prețul importurilor din Federația Rusă

(51)

Conform datelor Eurostat, volumul importurilor produsului în cauză din Federația Rusă a crescut de la 2 005 tone la 2 343 de tone între 2009 și PAR. În ciuda acestei creșteri, aceste volume sunt mai mici decât importurile din Federația Rusă în cursul ultimei anchete, când importurile au fost de 2 908 tone pentru 2005 și de 3 323 de tone pentru perioada cuprinsă între 1 iulie 2005 și 30 iunie 2006 (ultima PAR). În plus, după încheierea PAR, importurile din Rusia au prezentat o tendință descrescătoare (în scădere cu 20 %).

(52)

Cota de piață a importurilor ruse a fost de 1,03 % în 2009 și de 1,11 % în cursul PAR.

(53)

În ceea ce privește prețurile de import, acestea au crescut constant, cu 12 % în cursul perioadei luate în considerare.

 

2009

2010

2011

PAR

Importuri (în tone)

2 005

2 197

2 549

2 343

Indice

100

110

127

117

Cota de piață

1,03 %

1,06 %

1,19 %

1,11 %

Indice

100

103

116

108

Prețul de import

1 054

1 084

1 171

1 178

Indice

100

103

111

112

2.2.    Subcotarea prețurilor

(54)

Subcotarea prețurilor a fost stabilită prin utilizarea prețurilor de export ale producătorului rus cooperant, fără taxa antidumping, și s-a constatat că aceasta se situează între 54,7 % și 69,0 %, în funcție de tipurile de produs, cu o marjă de subcotare medie ponderată de 63,4 %. Cu toate acestea, având în vedere volumul mic de importuri din Federația Rusă și numeroasele tipuri de cabluri din oțel existente, subcotarea prețurilor a putut fi stabilită doar pe baza unui număr foarte redus de tipuri identice de produs cu volume mici (19,9 tone). Prin urmare, marja de subcotare nu poate fi considerată decât orientativă.

3.   Importurile din alte țări

3.1.    Volumele, cotele de piață și prețurile importurilor din alte țări

(55)

Importurile din alte țări decât Federația Rusă au crescut cu 10,6 % în cursul perioadei luate în considerare, o creștere care depășește creșterea consumului pe piața Uniunii (+ 8 %). În ciuda cotelor câștigate pe piața Uniunii de către alte țări decât Federația Rusă, cotele de piață respective pot fi considerate ca fiind stabile.

(56)

Principalele țări exportatoare în cursul PAR au fost Coreea de Sud cu 16 % din cota de piață, urmată de RPC (1,78 %), Thailanda cu aproximativ 1,65 % din cota de piață și Federația Rusă (a se vedea mai sus, 1,11 % din cota de piață), în timp ce cota de piață a industriei din Uniune a fost de aproape 60 %.

Țări/Importuri în tone

2009

2010

2011

PAR

Coreea de Sud

32 027

23 926

28 906

34 798

China

5 797

4 067

5 174

3 765

Thailanda

3 673

3 815

5 348

3 499

Alte țări

34 938

38 974

39 376

42 444

Subtotal

(cu excepția Federației Ruse)

76 435

70 782

78 804

84 506

Rusia

2 005

2 197

2 548

2 343

Total importuri

(inclusiv Federația Rusă)

78 440

72 979

81 352

86 849

3.2.    Subcotarea prețurilor

(57)

Prețurile medii globale ale importurilor de produs similar din alte țări au rămas constante și neschimbate în cursul perioadei luate în considerare și au subcotat prețurile industriei din Uniune în medie cu 57 %.

4.   Situația industriei din Uniune

(58)

În temeiul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat toți factorii și indicatorii economici relevanți care influențează situația industriei din Uniune.

4.1.    Observații preliminare

(59)

Având în vedere faptul că a fost utilizată eșantionarea cu privire la industria din Uniune, prejudiciul a fost evaluat atât pe baza informațiilor colectate la nivelul întregii industrii din Uniune (elemente macroeconomice definite în considerentul 49), precum și pe baza informațiilor colectate la nivelul producătorilor din Uniune incluși în eșantion (elemente microeconomice definite în considerentul 49).

(a)   Producția

(60)

Producția industriei din Uniune a crescut cu 6 % între 2009 și PAR, și anume de la 214 475 de tone la 228 368 de tone. În contextul creșterii consumului (+ 8 %), după cum s-a menționat în considerentul 52, industria din Uniune și-a sporit volumul producției cu 6 %.

Industria din Uniune

2009

2010

2011

PAR

Volumul producției (în tone)

214 475

223 385

224 559

228 368

indice

100

104

105

106

(b)   Capacitatea și gradul de utilizare a capacității

(61)

Creșterea consumului Uniunii (+ 8 %) a determinat, de asemenea, o creștere a producției industriei din Uniune cu 6 %.

Industria din Uniune

2009

2010

2011

PAR

Capacitate

348 852

371 187

366 976

369 134

Indice

100

106

105

106

Rata de utilizare a capacității

61,5 %

60,2 %

61,2 %

61,9 %

Indice

100

98

100

101

(c)   Volumul vânzărilor

(62)

Vânzările realizate de industria din Uniune pe piața Uniunii au crescut cu 7 % între 2009 și PAR.

Industria din Uniune

2009

2010

2011

PAR

Vânzări către părți independente din Uniune (în tone)

116 902

133 824

131 085

124 524

Indice

100

114

112

107

(d)   Cota de piață

(63)

Industria din Uniune a reușit să-și păstreze cota de piață relativ stabilă în perioada luată în considerare, și anume la 60 % în 2009 și la 59 % în cursul PAR.

Industria din Uniune

2009

2010

2011

PAR

Cota de piață

60 %

65 %

61 %

59 %

Indice

100

108

102

98

(e)   Creștere

(64)

Între 2009 și PAR, când consumul Uniunii a crescut cu 8 %, volumul vânzărilor realizate de industria din Uniune a crescut, de asemenea, cu 7 %. Prin urmare, cota de piață a industriei din Uniune poate fi considerată ca fiind stabilă, deși a suferit o ușoară reducere, în timp ce importurile din Federația Rusă au crescut ușor.

(f)   Ocuparea forței de muncă

(65)

În timp ce producătorii din Uniune incluși în eșantion au înregistrat o creștere de 5 % în cursul perioadei luate în considerare, estimarea realizată de solicitant privind nivelul ocupării forței de muncă la nivelul întregii industrii din Uniune este diferită și prezintă o tendință negativă, fiind în scădere cu 6 % între 2009 și PAR.

Industria din Uniune

2009

2010

2011

PAR

Ocuparea forței de muncă

3 763

3 776

3 688

3 544

Indice

100

100

98

94

(g)   Amploarea marjei de dumping

(66)

În ceea ce privește impactul asupra industriei din Uniune al amplorii marjelor de dumping reale constatate (4,7 %), având în vedere volumul general redus al importurilor din Federația Rusă și marja de dumping relativ redusă, acest impact nu poate fi considerat ca fiind important.

(h)   Stocuri

(67)

Nivelul stocurilor finale ale industriei din Uniune a scăzut între 2009 și PAR.

Producători incluși în eșantion

2009

2010

2011

PAR

Stocuri finale (în tone)

11 723

10 240

9 813

10 489

Indice

100

87

84

89

(i)   Prețuri de vânzare și factori care influențează prețurile de pe piața internă

(68)

Prețurile unitare de vânzare ale industriei din Uniune au crescut cu 8 % între 2009 și PAR. Această evoluție a prețurilor se datorează faptului că industria din Uniune a putut să transfere creșterea costului de producție (de 8 %) asupra utilizatorilor. De asemenea, această evoluție este legată de trecerea progresivă a industriei din Uniune la producția de cabluri cu diametru mai mare și de axarea producției pe cablurile pentru utilizări speciale.

Producători incluși în eșantion

2009

2010

2011

PAR

Preț unitar de vânzare mediu în UE (EUR/tonă)

3 625

3 658

3 809

3 911

Indice

100

101

105

108

(j)   Salarii

(69)

Între 2009 și PAR, salariul mediu per echivalent normă întreagă („ENI”) a crescut cu 20 % în cursul perioadei luate în considerare. În urma procesului de restructurare a unor societăți incluse în eșantion, proporția lucrătorilor care lucrează în birouri față de cea a lucrătorilor fără calificări superioare a crescut în cursul perioadei luate în considerare, fapt care se reflectă în creșterea costurilor salariale medii pe angajat.

Producători incluși în eșantion

2009

2010

2011

PAR

Salarii per ENI (EUR)

42 393

45 174

48 718

51 052

Indice

100

107

115

120

(k)   Productivitate

(70)

Productivitatea forței de muncă a industriei din Uniune, măsurată ca producție per ENI anual, a fost fluctuantă în perioada luată în considerare, întrucât a scăzut în 2010, apoi a crescut în 2011 și în cursul PAR.

Industria din Uniune

2009

2010

2011

PAR

Productivitate

58

52

53

55

Indice

100

88

90

94

(l)   Investițiile și capacitatea de mobilizare a capitalului

(71)

Investițiile în sectorul cablurilor din oțel au crescut cu 271 % în cursul perioadei luate în considerare, au fost considerabile și s-au ridicat la peste 16 milioane EUR în cursul PAR. Producătorii incluși în eșantion nu s-au confruntat cu dificultăți în mobilizarea capitalului în cursul perioadei luate în considerare. În plus, o mare parte din investiții a putut fi finanțată prin fluxuri de numerar proprii.

Producători incluși în eșantion

2009

2010

2011

PAR

Investiții (1 000 EUR)

5 845

6 025

12 656

15 839

Indice

100

103

217

271

(m)   Rentabilitatea pe piața Uniunii

(72)

Producătorii incluși în eșantion au reușit să obțină profituri pe întreaga durată a perioadei luate în considerare. Profiturile obținute între 2009 și PAR, în ciuda scăderii față de 2009, au fost cu mult superioare profitului-țintă de 5 %, stabilit în cadrul anchetei inițiale.

Producători incluși în eșantion

2009

2010

2011

PAR

Rentabilitatea pe piața Uniunii

14,8 %

10,1 %

10,6 %

10,6 %

Indice

100

68

72

72

(n)   Randamentul investițiilor

(73)

Randamentul investițiilor (ROI), exprimat ca profit total generat de sectorul cablurilor din oțel, în procente din valoarea contabilă netă a activelor asociate direct și indirect cu producția de cabluri din oțel, a urmat, în linii mari, tendința rentabilității prezentată mai sus pe parcursul întregii perioade luate în considerare. În ciuda scăderii, acest indicator rămâne destul de ridicat.

Producători incluși în eșantion

2009

2010

2011

PAR

Randamentul investițiilor

37,7 %

23,4 %

25 %

23 %

indice

100

62

66

61

(o)   Fluxul de numerar

(74)

Situația privind fluxul de numerar rămâne în general pozitivă, în ciuda unei deteriorări între 2009 și PAR: ea urmează, într-o anumită măsură, evoluția rentabilității pe parcursul întregii perioade luate în considerare.

Producători incluși în eșantion

2009

2010

2011

PAR

Fluxul de numerar (1 000 EUR)

57 545

40 640

38 297

43 380

Indice

100

71

67

75

(p)   Redresarea de pe urma efectelor dumpingului anterior

(75)

Majoritatea indicatorilor arată că industria din Uniune și-a adaptat echipamentele de producție pentru a face față mai bine noului mediu economic și pentru a fi în măsură să profite de oportunitățile de pe piețele din Uniune și de pe cele din afara Uniunii în segmentele în care pot fi obținute marje ridicate. Îmbunătățirea situației economice și financiare a industriei din Uniune, ca urmare a instituirii de măsuri antidumping în 2001, demonstrează că măsurile sunt eficiente și că industria din Uniune s-a redresat în urma efectelor practicilor de dumping anterioare.

4.2.    Concluzie

(76)

În cursul perioadei luate în considerare, industria din Uniune a reușit mai mult sau mai puțin să își mențină cota de piață, prețurile au crescut cu 8 %, stocurile s-au menținut la un nivel rezonabil, iar volumul producției și consumul au crescut. Industria din Uniune a înregistrat profituri pe întreaga durată a perioadei luate în considerare, deși profiturile s-au situat la un nivel mai scăzut în PAR decât în 2009. Având în vedere cele de mai sus, se poate ajunge la concluzia că industria din Uniune nu a suferit un prejudiciu important în cursul perioadei luate în considerare.

F.   PROBABILITATEA REAPARIȚIEI PREJUDICIULUI

(77)

De asemenea, s-a examinat dacă există probabilitatea reapariției unui prejudiciu important în cazul în care măsurile ar expira. Se apreciază că este puțin probabil să se întâmple acest lucru, conform explicațiilor de mai jos.

(78)

Astfel cum s-a subliniat în considerentul 54, s-a constatat că prețurile importurilor originare din Federația Rusă subcotează prețurile UE. Cu toate acestea, ținând cont de volumele mici de tipuri de produs corespunzătoare, marja de subcotare actuală nu poate fi considerată decât orientativă.

(79)

Astfel cum se explică în considerentul 51, volumul importurilor de produs în cauză originare din Federația Rusă a fost de 2 005 tone în 2009 și de 2 343 de tone în cursul PAR, ceea ce reprezintă o cotă de piață de 1,03 % și, respectiv, 1,11 %.

(80)

Astfel cum s-a explicat în considerentele 43 și 45, capacitatea totală a Rusiei este estimată la aproximativ 158 000 de tone, în timp ce în cadrul ultimei anchete s-a estimat că aceasta se situează aproximativ la nivelul consumului total din UE, și anume 220 000 de tone. În plus, capacitățile neutilizate par în prezent să fie limitate.

(81)

În cadrul ultimei anchete, s-a considerat că piața rusă nu poate să absoarbă volumul ofertei. În prezent, după cum se explică în considerentul 36, consumul intern de cabluri din oțel în Rusia a înregistrat o creștere considerabilă de 38 % în perioada luată în considerare. În plus, estimările economice aflate la dispoziția publicului indică o creștere puternică a PIB-ului în Federația Rusă în următorii ani. Capacitatea neutilizată a Federației Ruse, astfel cum s-a menționat în considerentul 45, poate fi, prin urmare, absorbită de piața rusă, aflată în creștere, dat fiind că prețurile pe piața rusă sunt aproximativ cu 11 % mai mari decât prețurile de export către UE. În plus, prețurile de export din Federația Rusă către alte piețe, în special către țările CSI, sunt în medie cu 5,6 % mai mari decât prețurile de export către UE. Prin urmare, este puțin probabil ca volume importante, provenind din capacitatea neutilizată sau din vânzările actuale pe piața internă și/sau pe piețele țărilor CSI, mai avantajoase, să fie redirecționate către piața Uniunii.

(82)

Având în vedere cele de mai sus, se concluzionează că abrogarea măsurilor privind importurile originare din Federația Rusă nu ar conduce, cel mai probabil, la reapariția prejudiciului important pentru industria din Uniune, în ansamblu.

G.   MĂSURILE ANTIDUMPING

(83)

Având în vedere cele de mai sus, măsurile antidumping aplicabile importurilor de cabluri din oțel originare din Federația Rusă ar trebui să fie abrogate și prezenta procedură ar trebui să fie încheiată în conformitate cu articolul 9 alineatul (2) și articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(84)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande abrogarea măsurilor existente privind importurile originare din Federația Rusă. Părților li s-a acordat, de asemenea, un termen pentru a-și prezenta observațiile cu privire la prezenta comunicare. Au fost primite observații din partea unei părți interesate, care, de asemenea, a cerut și i s-a acordat o audiere, în prezența consilierului-auditor,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Se abrogă măsurile antidumping aplicabile importurilor de cabluri din oțel, inclusiv cablurile închise, altele decât cele din oțel inoxidabil, cu o secțiune transversală maximă de peste 3 mm, cu sau fără accesorii, originare din Federația Rusă și încadrate în prezent la codurile NC ex 7312 10 81, ex 7312 10 83, ex 7312 10 85, ex 7312 10 89 și ex 7312 10 98 și se încheie procedura privind aceste importuri.

Articolul 2

Se încheie procedura de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor de cabluri din oțel (inclusiv cablurile închise), altele decât cele din oțel inoxidabil, cu o secțiune transversală maximă de peste 3 mm, cu sau fără accesorii, originare din Federația Rusă și încadrate în prezent la codurile NC ex 7312 10 81, ex 7312 10 83, ex 7312 10 85, ex 7312 10 89 și ex 7312 10 98, deschisă în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 12 decembrie 2013.

Pentru Consiliu

Președintele

J. NEVEROVIC


(1)  JO L 343, 22.12.2009, p. 51.

(2)  JO L 211, 4.8.2001, p. 1.

(3)  JO L 285, 31.10.2007, p. 52.

(4)  JO L 285, 31.10.2007, p. 1.

(5)  JO L 36, 9.2.2012, p. 1.

(6)  JO C 330, 27.10.2012, p. 5.

(7)  Conform datelor oferite de Prommetiz – asociația rusă a producătorilor de utilaje.


17.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 338/11


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 1343/2013 AL CONSILIULUI

din 12 decembrie 2013

de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de peroxosulfați (persulfați) originari din Republica Populară Chineză, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 9 alineatul (4) și articolul 11 alineatele (2), (5) și (6),

având în vedere propunerea prezentată de Comisia Europeană după consultarea Comitetului consultativ,

întrucât:

A.   PROCEDURA

1.   Măsuri în vigoare

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1184/2007 al Consiliului (2) a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de persulfați originari din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”), Taiwan și Statele Unite ale Americii („ancheta inițială” și „măsurile inițiale”). Măsurile referitoare la RPC au luat forma unei taxe ad valorem de 71,8 % pentru toate societățile, cu excepția a doi producători-exportatori chinezi cărora le-au fost acordate taxe individuale.

2.   Deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor

(2)

La 10 octombrie 2012, Comisia a anunțat printr-un aviz (denumit în continuare „aviz de deschidere”) (3), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor de persulfați originari din RPC.

(3)

Reexaminarea a fost deschisă în urma unei cereri justificate, înaintată de către doi producători europeni, RheinPerChemie GmbH & Co. KG și United Initiators GmbH & Co. KG (denumiți în continuare „solicitanții”), reprezentând 100 % din totalul producătorilor de persulfați din Uniune.

(4)

Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar duce probabil la reapariția dumpingului și a prejudiciului pentru industria Uniunii.

3.   Anchetă

3.1.   Perioada anchetei de reexaminare și perioada luată în considerare

(5)

Ancheta privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 octombrie 2011 și 30 septembrie 2012 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Analiza tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2009 și sfârșitul PAR (denumită în continuare „perioada luată în considerare”).

3.2.   Părțile vizate de anchetă

(6)

Comisia a informat în mod oficial solicitanții, producătorii-exportatori din RPC, importatorii independenți și utilizatorii cunoscuți a fi interesați, producătorii din țările potențial analoage și reprezentanții RPC cu privire la deschiderea reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Părțile interesate au avut posibilitatea de a-și face cunoscute opiniile în scris și de a solicita o audiere în termenul menționat în avizul de deschidere.

(7)

Având în vedere numărul potențial mare de producători-exportatori din RPC și de importatori independenți din Uniune implicați în anchetă, s-a avut în vedere în avizul de deschidere să se recurgă la eșantionare, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Pentru a permite Comisiei să decidă dacă este cu adevărat necesar să se procedeze prin eșantionare și, după caz, să se determine alcătuirea eșantionului, părțile menționate anterior au fost invitate, în temeiul articolului 17 din regulamentul de bază, să se facă cunoscute în termen de 15 zile de la publicarea avizului de deschidere și să furnizeze Comisiei informațiile solicitate în avizul de deschidere.

(8)

Niciunul dintre importatori nu s-a făcut cunoscut.

(9)

Doar un singur producător-exportator din RPC a răspuns la chestionar. Prin urmare, nu a fost necesară selectarea unui eșantion de producători-exportatori.

(10)

Comisia a transmis chestionare tuturor părților cunoscute ca fiind interesate și celor care s-au făcut cunoscute în termenul stabilit în avizul de deschidere. S-au primit răspunsuri din partea a doi producători din Uniune, din partea unui producător-exportator din RPC și din partea unui producător din Turcia, considerată țară potențial analoagă.

(11)

Comisia a cercetat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului rezultant, precum și interesul Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

(a)

producători din Uniune

RheinPerChemie GmbH & Co. KG, Germania;

United Initiators GmbH & Co. KG, Germania;

(b)

producător-exportator din RPC

United Initiators (Shanghai) Co. Ltd, Shanghai (4).

B.   PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

(12)

Produsul în cauză este același cu produsul vizat de ancheta inițială, și anume peroxosulfați (persulfați), inclusiv sulfatul de peroximonosulfat de potasiu („produsul în cauză”), încadrat în prezent la codurile NC 2833 40 00 și ex 2842 90 80.

(13)

Produsul în cauză este folosit ca inițiator sau ca agent de oxidare într-un număr de aplicații. Unele exemple includ folosirea sa ca inițiator de polimerizare în producerea de polimeri, ca agent de gravare în producerea de plăci cu circuite imprimate, în preparatele cosmetice pentru păr, în descleierea textilelor, în fabricarea hârtiei, ca substanță de curățat protezele dentare și ca dezinfectant.

(14)

Ancheta a confirmat faptul că, la fel ca în ancheta inițială, produsul în cauză și cel fabricat și vândut pe piața internă din RPC, precum și cel fabricat și vândut de industria din Uniune pe piața Uniunii au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și aceleași utilizări de bază și, prin urmare, sunt considerate ca fiind similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

C.   PROBABILITATEA CONTINUĂRII SAU REAPARIȚIEI DUMPINGULUI

1.   Observații generale

(15)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a analizat dacă dumpingul se practică în prezent și dacă este probabil ca el să continue sau să reapară la o posibilă expirare a măsurilor în vigoare privind anumite importuri din RPC.

(16)

Astfel cum se explică în considerentul 9, un singur producător-exportator chinez a cooperat în cadrul anchetei și nu a exportat produsul în cauză către Uniune în cursul PAR. După cum se menționează mai jos în considerentul 22 și după cum se explică în detaliu în considerentele 51-53, ancheta a arătat că, în principiu, toate importurile din RPC în cursul PAR au fost realizate de un exportator, care, conform constatărilor anchetei inițiale, nu a practicat dumpingul și care nu face obiectul prezentei reexaminări. Prin urmare, în acest caz nu se poate realiza analiza dumpingului

2.   Evoluția importurilor în cazul în care măsurile sunt abrogate

(17)

Pentru a evalua probabilitatea reapariției dumpingului, au fost luate în considerare informațiile furnizate de producătorul-exportator chinez cooperant, informațiile colectate în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază și datele disponibile în ceea ce privește producătorii-exportatori care nu au cooperat. Datele disponibile au fost extrase din cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, din informațiile publicate în cadrul unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, inițiată în martie 2013 de Statele Unite ale Americii (SUA) (5), din statisticile aflate la dispoziția Comisiei, și anume datele lunare transmise de statele membre în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază („baza de date 14.6”) și din datele Eurostat privind importurile.

(a)   Prețurile și volumul importurilor în Uniune din RPC și cele din alte țări terțe

(18)

Datele disponibile în cursul anchetei au arătat că, în principiu, toate importurile din RPC în cursul PAR au fost realizate de un exportator chinez care, conform constatărilor anchetei inițiale, nu a practicat dumpingul (6). Prin urmare, importurile respective nu fac obiectul măsurilor antidumping. Prețurile acestor importuri au rămas sub prețurile industriei din Uniune pe parcursul perioadei respective.

(19)

În ciuda faptului că prețurile de import în Uniune practicate de China au crescut cu 29 % în cursul perioadei luate în considerare, acestea au rămas scăzute și au subcotat prețul industriei din Uniune în cursul PAR. Prețurile de vânzare ale industriei din Uniune pe piața Uniunii au crescut, de asemenea, dar cu o rată mai puțin pronunțată, de 7 %.

(20)

Singurul exportator chinez cooperant, care este supus actualelor măsuri antidumping, nu a exportat produsul în cauză către Uniune în cursul PAR. Cu toate acestea, ancheta a arătat că el a exportat la prețuri de dumping către piețele țărilor terțe și că prețurile pe care le-a practicat au fost chiar mai mici decât cele ale actualelor importuri din RPC pe piața Uniunii. Acesta este un indiciu că exportatorii din China continuă să practice dumpingul și că prețurile lor sunt scăzute.

(21)

Piața Uniunii este formată în principal din importuri provenind din trei țări: China, Turcia și SUA, reprezentând fiecare între 8 % și 10 % din cota de piață, și doi producători din Uniune, cu o cotă de piață de aproximativ 65-75 %. Ancheta a arătat că SUA au continuat să fie prezente pe piața Uniunii și au reprezentat aproximativ o treime din importurile totale în cursul PAR. Prețurile de import din SUA au fost, în medie, cu 10 % mai mari decât prețurile de import din RPC. Această constatare, împreună cu subcotarea constatată a prețurilor industriei din Uniune, indică faptul că importurile din China au continuat să exercite o presiune în sensul scăderii prețurilor de vânzare din Uniune.

(22)

După cum s-a menționat anterior în considerentul 18, importurile din China în timpul PAR au fost realizate de către un exportator care, conform constatărilor anchetei inițiale, nu a practicat dumpingul. Între 2009 și PAR, volumul acestor importuri a crescut cu 24 %, iar cota de piață aferentă a crescut de la 8 % la 9,6 % din consumul total al Uniunii din aceeași perioadă.

(23)

Trebuie să se reamintească faptul că în perioada 1995-2001 au fost instituite măsuri antidumping împotriva persulfaților din RPC. Deoarece aceste măsuri au fost abrogate, volumul importurilor din RPC a crescut de la sub 200 de tone în 2001 la peste 4 000 de tone în 2003, depășind dublul acestei valori în 2006 și ajungând la aproape 9 000 de tone. Cu alte cuvinte, importurile din China au ocupat mai mult de 20 % din piața Uniunii în câțiva ani. În perioada 2003-2006, în timp ce consumul a crescut cu 7 %, cota de piață a importurilor chineze s-a dublat. Acest lucru arată că exportatorii chinezi sunt în măsură să aibă o cotă de piață considerabilă pe piața din Uniune în absența măsurilor antidumping.

(24)

Având în vedere faptele și considerentele de mai sus, în special reacția Chinei la abrogarea măsurilor de pe piața Uniunii în 2001, nivelul prețurilor din China în perioada anchetei de reexaminare și continuarea practicilor de dumping pe piețele țărilor terțe, se consideră că este probabil ca, pe termen scurt, importurile chinezești la prețuri scăzute să se reia în cantități mari pe piața Uniunii în cazul în care măsurile actuale ar fi abrogate.

(b)   Comportamentul prin care producătorii chinezi stabilesc prețurile pe alte piețe de export

(25)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 16 de mai sus, societatea chineză cooperantă nu a exportat către Uniune în cursul PAR și nu a fost posibil să se compare valorile normale de pe piața internă cu prețurile la export către Uniune. Cu toate acestea, s-a evaluat, astfel cum s-a menționat în considerentul 24 de mai sus, dacă exporturile societății către țări terțe au fost efectuate în cursul PAR la prețuri de dumping. Deoarece societății i s-a acordat TEP în cadrul anchetei inițiale, valorile normale au fost stabilite pe baza datelor acesteia.

(26)

Pentru cele trei tipuri de produs în cauză, în cazul cărora vânzările pe piața internă au fost reprezentative și au fost efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale, valorile normale au fost stabilite pe baza prețurilor plătite de clienți independenți pe piața internă Pentru un singur tip, valoarea normală a trebuit să fie construită pe baza costului de producție, în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază. Costurile de producție, costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale ale societății, precum și profitul realizat de aceasta ca urmare a vânzărilor pe piața internă efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază, au fost utilizate pentru a stabili valoarea normală a acestui tip.

(27)

Comparația între valoarea medie ponderată normală și prețul mediu de export ponderat la nivelul franco fabrică pentru țări terțe, stabilite pe baza datelor raportate și verificate, a arătat o marjă de dumping medie ponderată de 9,4 %.

(28)

În ceea ce privește comportamentul în materie de stabilire a prețurilor, existența măsurilor antidumping în India și în SUA este, de asemenea, o indicație clară a practicilor de dumping ale producătorilor-exportatori chinezi pe alte piețe.

(c)   Atractivitatea pieței Uniunii

(29)

Ancheta a arătat că această societate chineză cooperantă exportase către o gamă largă de țări terțe, cum ar fi Brazilia, Indonezia, Malaysia, Africa de Sud, Coreea de Sud, Taiwan, Thailanda și Emiratele Arabe Unite. Prețurile la export practicate pe piețele terțe de societatea chineză cooperantă au fost astfel comparate la nivelul prețurilor de vânzare ale industriei din Uniune și cu prețul de import pentru RPC în cursul PAR pe piața Uniunii. Această comparație a arătat că exportatorul chinez cooperant a practicat prețuri cu până la 40 % mai mici decât prețurile practicate de industria din Uniune în cursul PAR.

(30)

Această analiză demonstrează, pe de o parte, că prețurile de pe piața Uniunii sunt mai ridicate și, prin urmare, foarte atractive și, pe de altă parte, că prețurile oferite de celălalt exportator chinez sunt mai mici decât prețul de import actual din China pe piața Uniunii.

(31)

Trebuie de asemenea remarcat faptul că valorile normale din timpul perioadei de anchetă ale societății cooperante au fost în general mai scăzute decât prețurile de vânzare ale industriei din Uniune. Acest lucru confirmă atractivitatea pieței Uniunii, deoarece ar genera în mod clar profituri mai mari pentru producătorii chinezi. Nivelul scăzut al prețurilor din China nu pare să se bazeze pe niciun alt criteriu decât abundența capacității și a ofertei la produsul în cauză.

(32)

După cum s-a menționat anterior în considerentul 28, anumite piețe terțe, cum ar fi SUA și India, au devenit mai puțin atractive pentru exportatorii chinezi ca urmare a existenței măsurilor antidumping. În plus, în termeni relativi, s-a constatat că celelalte piețe din țări terțe au funcționat la niveluri de preț mai scăzute decât cele de pe piața Uniunii. În ceea ce privește celelalte piețe din țări terțe, care nu sunt vizate de măsuri, acestea sunt deja alimentate de societăți care sunt prezente pe aceste piețe; prin urmare, orice capacitate neutilizată din RPC ar putea fi utilizată pentru exporturi către piața Uniunii.

(33)

Pe baza celor de mai sus, se preconizează că importurile din China s-ar relua în volume mai mari și ar exercita o presiune mai mare asupra prețurilor pe piața Uniunii în cazul în care măsurile actuale ar fi ridicate.

(d)   Capacitatea de producție și supracapacitatea disponibilă pentru exporturi

(34)

În conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, în absența altor informații disponibile, analiza capacității neutilizate în RPC s-a bazat pe datele disponibile, și anume pe informațiile limitate furnizate de producătorul-exportator chinez cooperant, cu privire la situația pieței în RPC, cele furnizate de industria din Uniune, precum și pe informațiile publice disponibile la nivelul celor cinci producători principali identificați în RPC și pe datele colectate în etapa de deschidere a procedurii. Informațiile furnizate de aceste surse s-au dovedit a fi coerente.

(35)

Pe baza acestor informații, se presupune că în RPC sunt disponibile mai mult de 100 000 de tone de capacitate de producție, care reprezintă aproximativ de trei ori volumul consumului din Uniune pe parcursul PAR.

(36)

Pe baza ratei de utilizare a capacității de către producătorul cooperant, s-a concluzionat că există capacități potențial semnificative în RPC, care ar putea fi utilizate pentru creșterea producției și redirecționarea acesteia pe piața Uniunii în cazul în care s-ar permite ca măsurile antidumping să expire.

(e)   Concluzie privind probabilitatea reapariției dumpingului

(37)

Având în vedere cele de mai sus, s-a considerat că este probabil ca dumpingul să reapară în cazul în care s-ar permite ca măsurile antidumping să expire. În special, nivelul valorilor normale stabilite în China, practicile de dumping ale producătorului cooperant pe piețele țărilor terțe, existența măsurilor antidumping împotriva exportatorilor chinezi în India și SUA, atractivitatea pieței Uniunii, în raport cu alte piețe, și disponibilitatea unei semnificative capacități de producție în RPC indică o probabilitate de reapariție a dumpingului în cazul în care măsurile actuale sunt abrogate.

D.   SITUAȚIA EXISTENTĂ PE PIAȚA UNIUNII

1.   Definiția industriei din Uniune

(38)

Prezenta anchetă a confirmat că persulfații sunt fabricați doar de doi producători din Uniune. Aceștia reprezintă 100 % din producția totală a Uniunii în decursul PAR. Ambii producători au susținut cererea de reexaminare și au cooperat la anchetă.

(39)

Respectivele două societăți constituie industria din Uniune, în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază și vor fi denumite în continuare „industria din Uniune”.

2.   Observație preliminară

(40)

Pentru a proteja confidențialitatea în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază, informațiile referitoare la cei doi producători din Uniune sunt prezentate sub formă de indici sau intervale.

(41)

Informații privind importurile au fost analizate la nivelul codului NC pentru cele trei tipuri principale de produs similar, persulfat de amoniu, persulfat de sodiu, persulfat de potasiu, la nivelul codului TARIC pentru al patrulea rând, peroximonosulfatul de potasiu. Analiza importurilor a fost completată cu date colectate în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază.

3.   Consumul la nivelul Uniunii

(42)

Consumul la nivelul Uniunii a fost stabilit pe baza volumului de vânzări al industriei din Uniune pe piața Uniunii, a datelor de la Eurostat privind importurile, la nivelul codurilor NC și TARIC.

(43)

Consumul din Uniune în cursul PAR a fost ușor mai mare decât la începutul perioadei luate în considerare. S-a înregistrat o creștere de 22 % între 2009 și 2010, dar în continuare consumul a scăzut în mod constant până la aproximativ 18 %.

Tabelul 1

Consum

 

2009

2010

2011

PAR

Consumul (tone)

25 000 – 35 000

35 000 – 45 000

35 000 – 45 000

25 000 – 35 000

Indice (2009 = 100)

100

122

114

103

Sursa: Răspunsurile la chestionar, Eurostat, baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6).

4.   Volumul, prețul și cota de piață a importurilor din RPC

(44)

Volumele și cotele de piață ale importurilor din RPC au fost analizate pe baza datelor Eurostat și a datelor colectate în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(45)

Comparația dintre bazele de date menționate mai sus indică faptul că toate importurile din RPC provin de la o societate în privința căreia s-a constatat că nu a practicat dumpingul în ancheta inițială. În consecință, cota de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC și evoluția prețurilor acestora nu pot fi analizate.

(46)

În plus, deoarece producătorii-exportatori chinezi care fac obiectul măsurilor antidumping nu au exportat produsul în cauză către Uniune în cursul PAR, nu a fost posibil să se calculeze subcotarea prețurilor pentru RPC.

5.   Importurile din alte țări terțe

(47)

Volumul importurilor din alte țări și cotele de piață ale acestora în cursul perioadei examinate figurează în tabelul de mai jos. Acestea au fost stabilite pe baza informațiilor statistice furnizate la nivelul codurilor NC și TARIC. Din motive de confidențialitate, după cum se explică în considerentul 40 de mai sus, cifrele privind cota de piață sunt prezentate sub formă indexată.

Tabelul 2

Importurile din alte țări terțe

 

2009

2010

2011

PAR

Turcia

 

 

 

 

Volumul importurilor (tone)

2 326

3 002

2 360

3 026

Indice (2009 = 100)

100

129

101

130

Preț, EUR/tonă

1 137

1 010

1 130

1 158

Indice (2009 = 100)

100

89

99

102

Cota de piață

Indice

100

106

89

126

SUA

 

 

 

 

Volumul importurilor (tone)

3 662

3 951

4 156

2 556

Indice (2009 = 100)

100

108

114

70

Preț, EUR/tonă

1 053

1 170

1 201

1 099

Indice (2009 = 100)

100

111

114

104

Cota de piață

Indice

100

88

100

68

Alte țări terțe

 

 

 

 

Volumul importurilor (tone)

1 652

1 605

1 420

1 105

Indice (2009 = 100)

100

97

86

67

Preț, EUR/tonă

1 443

1 518

1 605

1 738

Indice (2009 = 100)

100

105

111

120

Cota de piață

Indice

100

80

76

65

Total țări terțe

 

 

 

 

Volumul importurilor (tone)

7 640

8 558

7 936

6 687

Indice (2009 = 100)

100

112

104

88

Preț, EUR/tonă

1 163

1 179

1 252

1 231

Indice (2009 = 100)

100

101

108

106

Cota de piață

Indice

100

92

91

85

Sursa: Eurostat și TARIC.

(48)

Volumul importurilor din alte țări terțe pe piața Uniunii a scăzut cu aproximativ 12 % în cursul perioadei luate în considerare, iar prețul mediu a crescut cu 6 % în timpul aceleiași perioade. Cota de piață pierdută de către alte țări terțe a fost preluată parțial de importurile din China și de industria din Uniune. În aceeași perioadă, industria din Uniune a majorat prețurile în medie cu 7 %, astfel cum se precizează în considerentul 64 de mai jos.

6.   Situația economică a industriei din Uniune

6.1.   Observații preliminare

(49)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat toți factorii și indicatorii economici care au un impact asupra situației industriei din Uniune.

6.2.   Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(50)

Producția industriei din Uniune a crescut semnificativ în cursul perioadei examinate. Creșterea a fost însemnată în special între 2009 și 2010, când a urcat cu 32 puncte procentuale. Ea a rămas ulterior stabilă, înregistrând o scădere ușoară între 2011 și PAR.

Tabelul 3

Producția totală a Uniunii

 

2009

2010

2011

PAR

Producție (tone)

20 000 – 30 000

25 000 – 35 000

25 000 – 35 000

25 000 – 35 000

Indice (2009 = 100)

100

132

135

125

Sursa: Răspunsurile la chestionar.

(51)

Capacitatea de producție a rămas stabilă în cursul perioadei examinate. Având în vedere că producția a crescut în perioada 2009-2011, gradul de utilizare a capacității a crescut în total cu 34 %. Această tendință s-a schimbat în cursul PAR deoarece scăderea producției a dus și la o scădere a capacității de utilizare cu șase puncte procentuale, așa cum se indică în cele ce urmează:

Tabelul 4

Capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității

 

2009

2010

2011

PAR

Capacitatea de producție (tone)

35 000 – 45 000

35 000 – 45 000

35 000 – 45 000

35 000 – 45 000

Indice (2009 = 100)

100

101

101

101

Gradul de utilizare a capacității

60 %

79 %

81 %

75 %

Indice (2009 = 100)

100

131

134

124

Sursa: Răspunsurile la chestionar.

6.3.   Stocuri

(52)

Deși nivelul stocurilor finale ale industriei din Uniune a crescut substanțial între 2009 și PAR, el rămâne relativ scăzut în raport cu nivelul de producție.

Tabelul 5

Stocuri finale

 

2009

2010

2011

PAR

Stocuri finale (tone)

500 – 1 500

1 000 – 2 000

2 000 – 3 000

1 500 – 2 500

Indice (2009 = 100)

100

144

227

184

Sursa: Răspunsurile la chestionar.

6.4.   Volumul vânzărilor

(53)

Volumul vânzărilor industriei din Uniune pe piața Uniunii către clienți independenți a urmat tendința consumului cu un vârf în 2010 și apoi o tendință descrescătoare în anii următori, până la sfârșitul PAR. Pe parcursul perioadei luate în considerare, volumul a crescut cu 6 %.

Tabelul 6

Vânzări către clienți independenți

 

2009

2010

2011

PAR

Volum (tone)

15 000 – 25 000

20 000 – 30 000

20 000 – 30 000

15 000 – 25 000

Indice (2009 = 100)

100

122

113

106

Sursa: Răspunsurile la chestionar.

6.5.   Cota de piață

(54)

Deoarece volumul vânzărilor către Uniune a urmat tendința consumului, cota de piață a industriei din Uniune a rămas relativ stabilă în perioada luată în considerare.

Tabelul 7

Cota de piață a Uniunii

 

2009

2010

2011

PAR

Cota de piață a industriei din Uniune

65 %-75 %

65 %-75 %

65 %-75 %

65 %-75 %

Indice (2009 = 100)

100

100

100

103

Sursa: Răspunsurile la chestionar, Eurostat și TARIC.

6.6.   Creștere

(55)

Astfel cum s-a explicat mai sus, creșterea consumului din Uniune a fost limitată la 3 puncte procentuale în cursul perioadei luate în considerare. Industria din Uniune a reușit să-și crească ușor volumul vânzărilor și cota de piață în aceeași perioadă.

6.7.   Numărul de angajați și productivitatea

(56)

Gradul de ocupare a forței de muncă în industria Uniunii a rămas stabil între 2009 și PAR. Cu toate acestea, productivitatea pe lucrător, măsurată ca rezultat în tone per angajat, a crescut în mod vizibil în această perioadă în conformitate cu tendință de producție. Datele sunt detaliate în continuare:

Tabelul 8

Totalul ocupării forței de muncă și al productivității în UE

 

2009

2010

2011

PAR

Indicele angajaților

100

100

103

101

Indicele productivității

100

132

131

124

Sursa: Răspunsurile la chestionar.

6.8.   Prețurile unitare de vânzare

(57)

Prețurile de vânzare unitare practicate de industria din Uniune către clienți independenți pe piața Uniunii au crescut cu 7 % între 2009 și PAR. Această creștere cu 7 % a prețului mediu de vânzare practicat de industria din Uniune se poate explica prin variația gamei de produse vândute în cursul perioadei luate în considerare. Acest preț, chiar luând în considerare potențiala diferență în ceea ce privește gama de produse, a fost semnificativ mai mare decât prețul practicat de producătorul cooperant din China pentru exportul către țări terțe.

Tabelul 9

Prețul unitar al vânzărilor din Uniune

 

2009

2010

2011

PAR

Prețurile unitare ale vânzărilor Uniunii (EUR/tonă)

1 100 – 1 300

1 100 – 1 300

1 200 – 1 400

1 200 – 1 400

Indice (2009 = 100)

100

100

105

107

Sursa: Răspunsurile la chestionar.

6.9.   Rentabilitatea

(58)

În 2009, rentabilitatea industriei din Uniune a fost apropiată de pragul de echilibru. Ulterior, în perioada 2010-PAR, rentabilitatea a rămas mai mare de 10 %. Saltul brusc al indicelui de rentabilitate între 2009 și 2010 rezultă prin urmare din nivelul foarte scăzut din 2009, care a fost un an critic pentru industria din Uniune. Nivelul înalt de rentabilitate din 2011 a fost cauzat de un eveniment ieșit din comun care a determinat reducerea costurilor și care nu se va repeta în viitor. Rentabilitatea continuă să manifeste o tendință de scădere, după cum rezultă de altfel din datele înregistrate în cursul PAR.

Tabelul 10

Rentabilitatea

 

2009

2010

2011

PAR

Rentabilitatea vânzărilor în Uniune

Indice (2009 = 100)

100

2 400

3 336

1 854

Sursa: Răspunsurile la chestionar.

6.10.   Investiții și randamentul investițiilor

(59)

Ancheta a arătat că industria din Uniune a fost în măsură să își mențină nivelul ridicat de investiții în întreaga perioadă luată în considerare.

(60)

Randamentul investițiilor a urmat îndeaproape tendința rentabilității în 2009 și 2011, nefiind reprezentativ, astfel cum se explică în considerentul 58 de mai sus.

Tabelul 11

Investițiile și randamentul investițiilor

Indice (2009 = 100)

2009

2010

2011

PAR

Investițiile

100

71

110

99

Randamentul investițiilor

100

3 166

4 647

2 455

Sursa: Răspunsurile la chestionar.

6.11.   Fluxul de numerar și capacitatea de a mobiliza capital

(61)

Fluxul de numerar, care afectează capacitatea industriei de a-și autofinanța activitățile, exprimat ca procent din cifra de afaceri a produsului în cauză, a urmat o tendință similară celei a rentabilității. Acesta s-a îmbunătățit în mod semnificativ până în 2011 și a scăzut pe parcursul PAR.

Tabelul 12

Fluxul de numerar

 

2009

2010

2011

PAR

Flux de numerar

Indice (2009 = 100)

100

288

381

172

Sursa: Răspunsurile la chestionar.

6.12.   Salariile

(62)

În timp ce numărul de persoane angajate de industria din Uniune a rămas stabil, salariile au crescut cu 12 % în cursul perioadei luate în considerare.

6.13.   Amploarea marjei de dumping

(63)

Astfel cum s-a explicat mai sus, nu au existat importuri din RPC care să facă obiectul unui dumping pe parcursul perioadei luate în considerare și, prin urmare, dimensiunea marjei de dumping nu a putut fi evaluată.

6.14.   Redresarea în urma practicilor de dumping anterioare

(64)

Luând în considerare absența importurilor de dumping la prețuri scăzute din RPC, nivelul relativ ridicat al utilizării capacității și creșterea cotei de piață realizate de industria din Uniune, nivelul de rentabilitate și evoluția pozitivă a anumitor indicatori financiari, se concluzionează că industria din Uniune s-a redresat de pe urma efectelor practicilor de dumping anterioare în cursul perioadei luate în considerare. Acțiunea de recuperare este totuși recentă, observându-se un anumit declin al mai multor indicatori de prejudiciu precum rentabilitatea, fluxul de numerar, randamentul investițiilor și investițiile pe piața Uniunii în cursul PAR.

7.   Concluzie privind situația industriei din Uniune

(65)

Ancheta a arătat că importurile de produse la prețuri scăzute care fac obiectul unui dumping din RPC pe piața Uniunii au încetat imediat după instituirea măsurilor inițiale în 2007 și nu au fost prezente în timpul perioadei examinate sau în cursul PAR. Importurile din RPC prezente pe piața Uniunii provin de la singurul producător chinez nu a practicat dumpingul în ancheta inițială. Acest lucru a permis industriei din Uniune să realizeze un nivel ridicat de producție, o creștere a volumului de vânzări, o creștere a prețului mediu de vânzare, a cotei de piață și a rentabilității și să-și îmbunătățească situația financiară generală.

(66)

Prin urmare, se concluzionează că industria din Uniune nu a suferit un prejudiciu important pe parcursul PAR. Având în vedere scăderea consumului și deteriorarea, în cursul PAR, a anumitor indicatori de prejudiciu, astfel cum este descris mai sus, situația industriei din Uniune rămâne vulnerabilă.

E.   PROBABILITATEA REAPARIȚIEI PREJUDICIULUI

1.   Observații preliminare

(67)

Pentru a evalua probabilitatea reapariției prejudiciului în cazul în care se permite expirarea măsurilor, a fost analizat impactul potențial al importurilor chineze asupra pieței și industriei din Uniune, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(68)

Analiza s-a concentrat pe capacitatea neutilizată în RPC și pe comportamentul exportatorilor chinezi pe piețele țărilor terțe și pe piața Uniunii.

2.   Capacitatea disponibilă neutilizată în RPC

(69)

Conform informațiilor colectate și verificate în cursul anchetei, se estimează că în China este disponibilă o capacitate de producție pentru produsul în cauză de aproximativ 100 000 de tone. În plus, există mai mulți producători mici răspândiți în țară, ceea ce face ca această cifră să fie și mai mare.

(70)

Din cauza lipsei de cooperare din partea exportatorilor chinezi, nu există date disponibile care să indice cu precizie procentul neutilizat din această capacitate, care ar putea fi folosit pentru exportul produsului în cauză pe piața Uniunii. Cu toate acestea, ancheta a arătat că singurul producător chinez cooperant are un surplus de capacitate de aproximativ 30 %. Extrapolarea acestor informații la toate societățile chineze ar însemna că, în prezent, în RPC există un surplus de capacitate de peste 30 000 de tone.

(71)

Pe baza celor de mai sus, chiar dacă societățile chineze nu ar funcționa la capacitate maximă, tot ar fi disponibile pentru exportul din RPC 20 000-25 000 de tone de produs în cauză. Având în vedere constatările și concluziile menționate în considerentele 22-44 de mai sus, este evident că, în cazul în care măsurile nu ar fi prelungite, capacitatea neutilizată disponibilă în China va fi direcționată spre exportul către piața Uniunii. Acest potențial volum de export suplimentar ar trebui să fie înțeles în contextul consumul Uniunii de aproximativ 25 000-35 000 de tone în cursul PAR.

3.   Exporturile din RPC

(72)

Astfel cum se menționează în considerentul 20 de mai sus, ancheta a arătat că exporturile chineze către țări terțe s-au realizat la prețuri de dumping. În plus, rezultatele reexaminărilor în perspectiva expirării măsurilor, efectuate de autoritățile competente din SUA și din India, au condus la concluzia că măsurile antidumping în vigoare privind persulfații din RPC ar trebui să fie prelungite. În această situație, se preconizează că capacitatea liberă de producție a exportatorilor chinezi va fi folosită în primul rând pentru a fabrica produse destinate exportului către piața Uniunii în cazul în care s-ar permite ca măsurile antidumping să expire. Astfel cum se explică în considerentul 32 de mai sus, având în vedere că furnizarea către piețele altor țări terțe, care nu fac obiectul măsurilor, este deja asigurată de către societăți care sunt prezente pe aceste piețe, orice capacitate de producție neutilizată disponibilă în RPC ar putea fi utilizată pentru a exporta produsul în cauză pe piața Uniunii.

(73)

Luând în considerare practicile anterioare de dumping ale exportatorilor din China care au dus la instituirea măsurilor în vigoare și comportamentul lor actual de dumping în țări terțe, se poate concluziona că aceste volume de exporturi către Uniune ar fi realizate la prețuri de dumping.

(74)

Mai mult, după cum s-a menționat în considerentul 23 de mai sus, reamintim faptul că în perioada 1995-2001 au fost instituite măsuri antidumping la exportul de persulfați din RPC. Deoarece aceste măsuri nu au fost prelungite, importurile din RPC au crescut de la mai puțin de 200 de tone în 2001 la aproximativ 10 000 de tone în 2006 și, prin urmare, au acaparat mai mult de 20 % din piața Uniunii.

4.   Concluzie

(75)

În consecință, având în vedere constatările anchetei, și anume capacitatea neutilizată disponibilă în RPC, continuarea dumpingului din China către țări terțe, capacitatea limitată a exportatorilor chinezi de a vinde pe alte piețe principale din țări terțe și capacitatea lor de a redirecționa volumele de export către piața din Uniune, se consideră că abrogarea măsurilor ar fragiliza poziția industriei din Uniune pe piața de bază și că prejudiciul suferit ar reapărea din cauza probabilității destul de mari ca importurile din China să se realizeze la prețuri de dumping. Nu există motive să se creadă că îmbunătățirea performanței industriei din Uniune din cauza măsurilor în vigoare s-ar menține sau consolida dacă măsurile ar fi abrogate. Dimpotrivă, există condiții favorabile pentru o schimbare probabilă a importurilor chineze către piața Uniunii la prețuri de dumping și în cantități considerabile, iar acest lucru ar putea submina evoluțiile pozitive din piața Uniunii înregistrate în cursul perioadei luate în considerare. Importurile chineze practicate probabil la prețuri de dumping ar putea exercita presiuni asupra prețurilor de vânzare ale industriei din Uniune, făcând-o să piardă cote de piață, și ar avea un impact negativ asupra performanței financiare a industriei Uniunii, care este încă vulnerabilă, astfel cum se explică în considerentul 66 de mai sus.

F.   INTERESUL UNIUNII

1.   Introducere

(76)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a analizat dacă menținerea măsurilor existente ar fi împotriva interesului Uniunii, în ansamblu. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, și anume cele ale industriei din Uniune, ale importatorilor și ale utilizatorilor. Părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(77)

Dat fiind că această anchetă este o reexaminare a măsurilor în vigoare, ea a permis evaluarea oricărui impact negativ nejustificat al actualelor măsuri antidumping asupra părților interesate.

2.   Interesul industriei din Uniune

(78)

S-a concluzionat în considerentul 70 de mai sus că situația industriei din Uniune ar cunoaște probabil o deteriorare gravă în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping. În consecință, menținerea măsurilor ar fi avantajoasă pentru industria din Uniune, deoarece producătorii din Uniune ar trebui să fie capabili să își mențină volumul vânzărilor, cota de piață, rentabilitatea și situația lor economică în general pozitivă. Prin contrast, suprimarea măsurilor ar amenința în mod serios viabilitatea industriei din Uniune, deoarece există motive să se preconizeze o reorientare a importurilor chineze către piața Uniunii la prețuri de dumping și în cantități considerabile care ar provoca o reapariție a prejudiciului.

3.   Interesul utilizatorilor

(79)

Niciunul dintre cei 44 de utilizatori contactați nu a răspuns la chestionar și nu a cooperat. Utilizatorii nu au cooperat nici la ancheta inițială. În lipsa interesului din partea utilizatorilor, s-a concluzionat că măsurile nu ar contraveni interesului utilizatorilor ca acestea să fie menținute. În plus, ancheta a arătat că impactul produsului în cauză asupra costurilor produselor în aval este destul de redus și că menținerea măsurilor nu ar avea un impact negativ asupra industriei utilizatorilor. Ancheta a arătat, de asemenea, că, date fiind natura produsului și numărul mai mare de surse de aprovizionare disponibile pe piață, utilizatorii pot să schimbe furnizorii cu ușurință.

4.   Interesul importatorilor

(80)

Niciunul dintre cei 14 importatori contactați nu a răspuns la chestionar și nu a cooperat. Importatorii nu au cooperat nici la ancheta inițială. În lipsa interesului din partea importatorilor, s-a concluzionat că măsurile nu ar contraveni interesului acestora de a menține măsurile. Ancheta a arătat că importatorii pot cumpăra cu ușurință din surse diferite care sunt disponibile în prezent pe piață, în special din industria din Uniune, de la exportatorii din SUA și de la exportatorii chinezi care vând la prețuri care nu fac obiectul unui dumping.

5.   Concluzii

(81)

Având în vedere cele menționate mai sus, se constată că nu există motive imperioase legate de interesul Uniunii împotriva menținerii actualelor măsuri antidumping.

G.   MĂSURILE ANTIDUMPING

(82)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și la considerentele esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande menținerea măsurilor în vigoare. De asemenea, s-a acordat părților un termen pentru a-și prezenta observațiile în urma respectivei notificări. Declarațiile și observațiile au fost luate în considerare în mod corespunzător atunci când erau întemeiate.

(83)

Având în vedere cele de mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping aplicabile importurilor de anumiți peroxosulfați (persulfați) originari din RPC, instituite prin Regulamentul (CE) nr. 1184/2007, ar trebui menținute.

(84)

Pentru a reduce la minimum riscul de circumvenție datorat diferenței mari existente în privința nivelurilor taxei, se consideră că este nevoie de măsuri speciale în acest caz pentru a asigura aplicarea adecvată a taxelor antidumping. Aceste măsuri speciale, care se aplică numai societăților pentru care se introduce un nivel individual al taxei, includ prezentarea către autoritățile vamale ale statului membru a unei facturi comerciale valabile, care să fie conformă cu cerințele prevăzute în anexa la prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de o asemenea factură sunt supuse taxelor antidumping reziduale, aplicabile pentru toți ceilalți producători,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Se impune o taxă definitivă antidumping la importurile de peroxosulfați (persulfați), inclusiv pe suflatul de peroximonosulfat de potasiu care intră sub incidența codurilor NC 2833 40 00 și ex 2842 90 80 (TARIC 2842908020), originare din Republica Populară Chineză.

(2)   Nivelul taxei antidumping definitive aplicabile prețului net franco frontieră a Uniunii, înainte de vămuire, al produselor descrise la alineatul (1) și fabricate de societățile enumerate mai jos se stabilește după cum urmează:

Societatea

Taxa antidumping

Cod adițional TARIC

ABC Chemicals (Shanghai) Co., Ltd, Shanghai

0,0 %

A820

United Initiators Shanghai Co., Ltd

24,5 %

A821

Toate celelalte societăți

71,8 %

A999

(3)   Aplicarea nivelurilor individuale ale taxei specificate pentru societățile menționate la alineatul (2) este condiționată de prezentarea, către autoritățile vamale ale statelor membre, a unei facturi comerciale valabile, care corespunde cerințelor stabilite în anexă. În cazul în care nu se prezintă o astfel de factură, se aplică nivelul taxei aplicabil societăților incluse în categoria „toate celelalte societăți”.

(4)   În lipsa unor dispoziții contrare, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 12 decembrie 2013.

Pentru Consiliu

Președintele

J. NEVEROVIC


(1)  JO L 343, 22.12.2009, p. 51.

(2)  JO L 265, 11.10.2007, p. 1.

(3)  JO C 305, 10.10.2012, p. 15.

(4)  Se reamintește faptul că, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1184/2007 care a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de peroxosulfați originari din Republica Populară Chineză, Taiwan și Statele Unite, numele societății United Initiators Shanghai Co., Ltd era Degussa-AJ (Shanghai) Initiators Co., Ltd, Shanghai. Schimbarea de nume a fost cauzată de o modificare a structurii acționariatului în 2008.

(5)  Nr. A-570-847 (reexaminare).

(6)  Societatea menționată în considerentul respectiv nu se reexaminează în contextul actualei anchete de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, deoarece ancheta inițială a stabilit taxe zero pentru această societate [Regulamentul (CE) nr. 1184/2007].


ANEXĂ

Pe factura comercială valabilă menționată la articolul 1 alineatul (3) trebuie să figureze o declarație semnată de un reprezentant al entității care emite factura comercială, în următorul format:

1.

Numele și funcția reprezentantului entității care emite factura comercială.

2.

Următoarea declarație: „Subsemnatul certific că (volumul) de peroxosulfați vândut pentru export în Uniunea Europeană facturat prin prezenta a fost produs de către (numele și adresa societății) (cod adițional TARIC) în Republica Populară Chineză. Declar că informațiile furnizate în prezenta factură sunt complete și corecte.”

Data și semnătura


17.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 338/23


REGULAMENTUL (UE) NR. 1344/2013 AL COMISIEI

din 12 decembrie 2013

de interzicere a pescuitului de macrou în zona IVa de către navele care arborează pavilionul Regatului Unit

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului (1), în special articolul 36 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) nr. 40/2013 al Consiliului din 21 ianuarie 2013 de stabilire, pentru 2013, a posibilităților de pescuit disponibile în apele UE și, pentru navele din UE, în anumite ape din afara UE pentru anumite stocuri de pește și grupe de stocuri de pește care fac obiectul unor negocieri sau acorduri internaționale (2) prevede cote pentru 2013.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru au epuizat cota alocată pentru 2013.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea pescuitului din acest stoc,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Epuizarea cotei

Cota de pescuit alocată pentru 2013 statului membru menționat în anexa la prezentul regulament pentru stocul indicat în aceeași anexă se consideră epuizată de la data stabilită în respectiva anexă.

Articolul 2

Interdicții

Activitățile de pescuit din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru se interzic începând de la data stabilită în anexă. După această dată, se interzic păstrarea la bord, transferul, transbordarea sau debarcarea peștelui din stocul respectiv capturat de către navele în cauză.

Articolul 3

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 12 decembrie 2013.

Pentru Comisie, pentru președinte

Lowri EVANS

Director general pentru afaceri maritime și pescuit


(1)  JO L 343, 22.12.2009, p. 1.

(2)  JO L 23, 25.1.2013, p. 54.


ANEXĂ

Nr.

73/TQ40

Stat membru

Regatul Unit

Stoc

MAC/*4A

Specie

Macrou (Scomber scombrus)

Zonă

IVa

Data încetării activităților

27 noiembrie 2013


17.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 338/25


REGULAMENTUL (UE) NR. 1345/2013 AL COMISIEI

din 12 decembrie 2013

de interzicere a pescuitului de cambulă de Baltica în zonele VIIf și VIIg de către navele care arborează pavilionul Regatului Unit

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului (1), în special articolul 36 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) nr. 39/2013 al Consiliului din 21 ianuarie 2013 de stabilire, pentru 2013, a posibilităților de pescuit disponibile pentru navele din UE în privința anumitor stocuri de pește și grupe de stocuri de pește care nu fac obiectul unor negocieri sau acorduri internaționale (2) prevede cote pentru 2013.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru au epuizat cota alocată pentru 2013.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea pescuitului din acest stoc,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Epuizarea cotei

Cota de pescuit alocată pentru 2013 statului membru menționat în anexa la prezentul regulament pentru stocul indicat în aceeași anexă se consideră epuizată de la data stabilită în respectiva anexă.

Articolul 2

Interdicții

Activitățile de pescuit din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru se interzic începând de la data stabilită în anexă. După această dată, se interzic păstrarea la bord, transferul, transbordarea sau debarcarea peștelui din stocul respectiv capturat de către navele în cauză.

Articolul 3

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 12 decembrie 2013.

Pentru Comisie, pentru președinte

Lowri EVANS

Director general pentru afaceri maritime și pescuit


(1)  JO L 343, 22.12.2009, p. 1.

(2)  JO L 23, 25.1.2013, p. 1.


ANEXĂ

Nr.

78/TQ39

Stat membru

Regatul Unit

Stoc

PLE/7FG.

Specie

Cambulă de Baltica (Pleuronectes platessa)

Zonă

VIIf și VIIg

Data încetării activităților

27.11.2013


17.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 338/27


REGULAMENTUL (UE) NR. 1346/2013 AL COMISIEI

din 12 decembrie 2013

de interzicere a pescuitului de marlin albastru în Oceanul Atlantic de către navele care arborează pavilionul Spaniei

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului (1), în special articolul 36 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) nr. 40/2013 al Consiliului din 21 ianuarie 2013 de stabilire, pentru 2013, a posibilităților de pescuit disponibile în apele UE și, pentru navele din UE, în anumite ape din afara UE pentru anumite stocuri de pește și grupe de stocuri de pește care fac obiectul unor negocieri sau acorduri internaționale (2) prevede cote pentru 2013.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru au epuizat cota alocată pentru 2013.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea pescuitului din acest stoc,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Epuizarea cotei

Cota de pescuit alocată pentru 2013 statului membru menționat în anexa la prezentul regulament pentru stocul indicat în aceeași anexă se consideră epuizată de la data stabilită în respectiva anexă.

Articolul 2

Interdicții

Activitățile de pescuit din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru se interzic începând de la data stabilită în anexă. După această dată, se interzic păstrarea la bord, transferul, transbordarea sau debarcarea peștelui din stocul respectiv capturat de către navele în cauză.

Articolul 3

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 12 decembrie 2013.

Pentru Comisie, pentru președinte

Lowri EVANS

Director general pentru afaceri maritime și pescuit


(1)  JO L 343, 22.12.2009, p. 1.

(2)  JO L 23, 25.1.2013, p. 54.


ANEXĂ

Nr.

72/TQ40

Stat membru

Spania

Stoc

BUM/ATLANT

Specie

Marlin albastru (Makaira nigricans)

Zonă

Oceanul Atlantic

Data încetării activităților

21 noiembrie 2013


17.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 338/29


REGULAMENTUL (UE) NR. 1347/2013 AL COMISIEI

din 13 decembrie 2013

de interzicere a pescuitului de macrou în zonele IIIa și IVbc de către navele care arborează pavilionul Regatului Unit

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului (1), în special articolul 36 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) nr. 40/2013 al Consiliului din 21 ianuarie 2013 de stabilire, pentru 2013, a posibilităților de pescuit disponibile în apele UE și, pentru navele din UE, în anumite ape din afara UE pentru anumite stocuri de pește și grupe de stocuri de pește care fac obiectul unor negocieri sau acorduri internaționale (2) stabilește cotele pentru 2013.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru au epuizat cota alocată pentru 2013.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea pescuitului din acest stoc,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Epuizarea cotei

Cota de pescuit alocată pentru 2013 statului membru menționat în anexa la prezentul regulament pentru stocul indicat în aceeași anexă se consideră epuizată de la data stabilită în respectiva anexă.

Articolul 2

Interdicții

Activitățile de pescuit din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru se interzic începând de la data stabilită în anexă. După această dată, se interzic păstrarea la bord, transferul, transbordarea sau debarcarea peștelui din stocul respectiv capturat de către navele în cauză.

Articolul 3

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 13 decembrie 2013.

Pentru Comisie, pentru președinte

Lowri EVANS

Director general pentru afaceri maritime și pescuit


(1)  JO L 343, 22.12.2009, p. 1.

(2)  JO L 23, 25.1.2013, p. 54.


ANEXĂ

Nr.

74/TQ40

Statul membru

Regatul Unit

Stocul

MAC/*3A4BC

Specia

Macrou (Scomber scombrus)

Zona

IIIa și IVbc

Data încetării

27.11.2013


17.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 338/31


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 1348/2013 AL COMISIEI

din 16 decembrie 2013

de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2568/91 privind caracteristicile uleiurilor de măsline și ale uleiurilor din resturi de măsline, precum și metodele de analiză a acestora

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (1), în special articolul 113 alineatul (1) litera (a) și articolul 121 primul paragraf literele (a) și (h), coroborate cu articolul 4,

întrucât:

(1)

Regulamentul (CEE) nr. 2568/91 al Comisiei (2) definește caracteristicile chimice și organoleptice ale uleiului de măsline și ale uleiului din resturi de măsline și stabilește metodele de evaluare a caracteristicilor respective. Metodele menționate și valorile limită pentru caracteristicile uleiurilor ar trebui actualizate în temeiul opiniilor unor experți chimiști și în concordanță cu rezultatele lucrărilor Consiliului Oleicol Internațional (IOC).

(2)

Pentru a asigura punerea în aplicare la nivelul Uniunii a celor mai recente standarde internaționale stabilite de IOC, ar trebui să se actualizeze anumite metode de analiză, precum și anumite valori limită pentru caracteristicile uleiurilor, prevăzute în Regulamentul (CEE) nr. 2568/91.

(3)

În consecință, ar trebui să se adapteze valorile limită pentru stigmastadiene, ceruri, acid miristic și esteri alchilici ai acizilor grași și ar trebui să se modifice corespunzător unele programe decizionale prin care se verifică dacă o probă de ulei de măsline este în conformitate cu categoria declarată. Ar trebui să se introducă programe decizionale pentru campesterol și delta-7-stigmastenol, împreună cu parametri mai restrictivi, pentru a facilita schimburile comerciale și pentru a garanta autenticitatea uleiului de măsline, în scopul protejării consumatorilor. Metoda de analiză referitoare la compoziția și conținutul de steroli și determinarea eritrodiolului și a uvaolului ar trebui să fie înlocuită cu o metodă mai fiabilă, care să se aplice și pentru dialcoolii triterpenici. De asemenea, este necesar să se revizuiască evaluarea organoleptică a uleiului de măsline și să se introducă o metodă care să permită detectarea prezenței în uleiurile de măsline a uleiurilor vegetale străine.

(4)

Ținând cont de evoluția procedurilor pentru controalele de conformitate a uleiurilor, ar trebui să se adapteze în consecință metoda de eșantionare a uleiului de măsline și a uleiului din resturi de măsline.

(5)

Prin urmare, Regulamentul (CEE) nr. 2568/91 ar trebui modificat în consecință.

(6)

Pentru a prevedea o perioadă de adaptare la noile norme, precum și timpul necesar introducerii mijloacelor necesare aplicării acestora și pentru a evita perturbarea tranzacțiilor comerciale, modificările aduse acestui regulament ar trebui să se aplice de la 1 martie 2014. Din aceleași motive, este necesar să se dispună ca uleiul de măsline și uleiurile din resturi de măsline fabricate și etichetate legal în Uniunea Europeană sau importate legal în Uniunea Europeană și puse în liberă circulație înainte de această dată să fie comercializate până la epuizarea tuturor stocurilor.

(7)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a organizării comune a piețelor agricole,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CEE) nr. 2568/91 se modifică după cum urmează:

(1)

Articolul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 2

1.   Caracteristicile uleiurilor prevăzute în anexa I se determină în conformitate cu următoarele metodele de analiză:

(a)

pentru determinarea acizilor grași liberi, exprimați în procente de acid oleic, metoda prevăzută în anexa II;

(b)

pentru determinarea indicelui de peroxid, metoda prevăzută în anexa III;

(c)

pentru determinarea conținutului de ceară, metoda prevăzută în anexa IV;

(d)

pentru determinarea compoziției și a conținutului de steroli și de dialcoolii triterpenici prin cromatografie în fază gazoasă cu coloană capilară, metoda prevăzută în anexa V;

(e)

pentru determinarea procentului de monopalmitat de 2-gliceril, metoda prevăzută în anexa VII;

(f)

pentru analiza spectrofotometrică, metoda prevăzută în anexa IX;

(g)

pentru determinarea compoziției de acizi grași, metoda prevăzută în anexele X A și X B;

(h)

pentru determinarea solvenților halogenați volatili, metoda prevăzută în anexa XI;

(i)

pentru evaluarea caracteristicilor organoleptice ale uleiului de măsline virgin, metoda prevăzută în anexa XII;

(j)

pentru determinarea stigmastadienelor, metoda prevăzută în anexa XVII;

(k)

pentru determinarea conținutului de trigliceride cu ECN42, metoda prevăzută în anexa XVIII;

(l)

pentru determinarea conținutului de alcooli alifatici, metoda prevăzută în anexa XIX;

(m)

pentru determinarea conținutului de ceruri, esteri metilici ai acizilor grași și esteri etilici ai acizilor grași, metoda descrisă în anexa XX.

Pentru a se detecta prezența în uleiurile de măsline a uleiurilor vegetale străine, se aplică metoda de analiză prevăzută în anexa XXa.

2.   Verificarea de către autoritățile naționale sau de către reprezentanții acestora a caracteristicilor organoleptice ale uleiurilor virgine se efectuează în cadrul comisiilor de degustători aprobate de statele membre.

Caracteristicile organoleptice ale uleiurilor menționate la primul paragraf sunt considerate a fi conforme cu categoria declarată dacă o comisie aprobată de statul membru în cauză confirmă respectiva clasificare.

În cazul în care comisia nu confirmă categoria declarată în ceea ce privește caracteristicile organoleptice, autoritățile naționale sau reprezentanții acestora dispun, la cererea părții interesate, să se efectueze fără întârziere două contraanalize de către alte comisii aprobate, din care cel puțin una este aprobată de statul membru producător în cauză. Se consideră că respectivele caracteristici sunt conforme cu caracteristicile declarate dacă cel puțin două contraanalize confirmă clasificarea declarată. În caz contrar, costurile contraanalizelor sunt suportate de partea interesată.

3.   Atunci când autoritățile naționale sau reprezentanții acestora verifică caracteristicile uleiului după cum se prevede la alineatul (1), prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu standardele internaționale EN ISO 661 privind pregătirea probei pentru analiză și EN ISO 5555 privind eșantionarea. Cu toate acestea, fără a aduce atingere punctului 6.8 din standardul EN ISO 5555, în cazul loturilor de astfel de uleiuri în ambalaje imediate, probele se prelevă în conformitate cu anexa Ia la prezentul regulament. În cazul uleiurilor în vrac pentru care eșantionarea nu se poate realiza în conformitate cu EN ISO 5555, eșantionarea se efectuează în conformitate cu instrucțiunile furnizate de autoritatea competentă a statului membru.

Fără a aduce atingere standardului EN ISO 5555 și capitolului 6 din standardul EN ISO 661, probele prelevate se păstrează cât mai repede posibil într-un loc întunecos și ferit de căldură puternică și se trimit la laborator pentru analiză cel mai târziu în a cincea zi lucrătoare de la prelevarea lor, iar în caz contrar probele se păstrează astfel încât să nu fie degradate sau deteriorate în timpul transportului sau al depozitării, înainte de a fi trimise la laborator.

4.   Pentru verificarea prevăzută la alineatul (3), în cazul produselor ambalate, analizele menționate la anexele II, III, IX, XII și XX, precum și, după caz, contraanalizele prevăzute de legislațiile naționale se efectuează înainte de data minimă de valabilitate. În cazul eșantionării de uleiuri în vrac, aceste analize se efectuează cel târziu în a șasea lună care urmează lunii în care a fost prelevată proba.

Pentru celelalte analize prevăzute de prezentul regulament nu se prevede nici o limită temporală.

Cu excepția cazului în care proba a fost prelevată la mai puțin de două luni de la data minimă de valabilitate, dacă rezultatele analizelor nu corespund caracteristicilor categoriei declarate de ulei de măsline sau de ulei din resturi de măsline, partea în cauză este înștiințată cel mai târziu cu o lună înainte de expirarea perioadei prevăzute la primul paragraf.

5.   În scopul determinării caracteristicilor uleiurilor de măsline prin metodele prevăzute la alineatul (1) primul paragraf, rezultatele analizelor se compară direct cu limitele prevăzute de prezentul regulament.”

(2)

Anexa I se înlocuiește cu textul din anexa I la prezentul regulament.

(3)

Anexa Ia se înlocuiește cu textul din anexa II la prezentul regulament.

(4)

Anexa Ib se înlocuiește cu textul din anexa III la prezentul regulament.

(5)

Anexa V se înlocuiește cu textul din anexa IV la prezentul regulament.

(6)

Anexa VI se elimină.

(7)

Anexa XII se înlocuiește cu textul din anexa V la prezentul regulament.

(8)

După anexa XX, se adaugă anexa XXa, al cărei text este prevăzut în anexa VI la prezentul regulament.

Articolul 2

Produsele fabricate și etichetate legal în Uniunea Europeană sau importate legal în Uniunea Europeană și puse în liberă circulație înainte de 1 martie 2014 pot fi comercializate până la epuizarea stocurilor.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 martie 2014.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 16 decembrie 2013.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  JO L 299, 16.11.2007, p. 1.

(2)  Regulamentul (CEE) nr. 2568/91 al Comisiei din 11 iulie 1991 privind caracteristicile uleiurilor de măsline și ale uleiurilor din resturi de măsline, precum și metodele de analiză a acestora (JO L 248, 5.9.1991, p. 1).


ANEXA I

ANEXA 1

CARACTERISTICILE ULEIURILOR DE MĂSLINE

Categorie

Esteri etilici ai acizilor grași (EEAG) mg/kg (*)

Aciditate (%) (*)

Indice de peroxid mEq O2/kg (*)

Ceruri mg/kg (**)

Monopalmitat de 2-gliceril (%)

Stigmastadiene mg/kg (1)

Diferență: ECN42 (HPLC) și ECN42 (2)

Calcul teoretic

K232 (*)

K268 sau K270 (*)

Delta-K (*)

Evaluare organoleptică

Mediana defectului (Md) (*)

Evaluare organoleptică

Mediana atributului fructat (Mf) (*)

1.

Ulei de măsline extravirgin:

EEAG ≤ 40 (anul agricol 2013-2014) (3)

EEAG ≤ 35 (anul agricol 2014-2015)

EEAG ≤ 30 (anii agricoli ulteriori anului 2015)

≤ 0,8

≤ 20

Formula

≤ 0,9 dacă procentul de acid palmitic total ≤ 14 %

≤ 0,05

≤ |0,2|

≤ 2,50

≤ 0,22

≤ 0,01

Md = 0

Mf > 0

≤ 1,0 dacă procentul de acid palmitic total > 14 %

2.

Ulei de măsline virgin

≤ 2,0

≤ 20

Formula

≤ 0,9 dacă procentul de acid palmitic total ≤ 14 %

≤ 0,05

≤ |0,2|

≤ 2,60

≤ 0,25

≤ 0,01

Md ≤ 3,5

Mf > 0

≤ 1,0 dacă procentul de acid palmitic total > 14 %

3.

Ulei de măsline lampant

> 2,0

Formula

 (4)

≤ 0,9 dacă procentul de acid palmitic total ≤ 14 %

≤ 0,50

≤ |0,3|

Md > 3,5 (5)

≤ 1,1 dacă procentul de acid palmitic total > 14 %

4.

Ulei de măsline rafinat

≤ 0,3

≤ 5

Formula

≤ 0,9 dacă procentul de acid palmitic total ≤ 14 %

≤ |0,3|

≤ 1,10

≤ 0,16

≤ 1,1 dacă procentul de acid palmitic total > 14 %

5.

Ulei de măsline compus din uleiuri de măsline rafinate și uleiuri de măsline virgine

≤ 1,0

≤ 15

Formula

≤ 0,9 dacă procentul de acid palmitic total ≤ 14 %

≤ |0,3|

≤ 0,90

≤ 0,15

≤ 1,0 dacă procentul de acid palmitic total > 14 %

6.

Resturi de măsline brute

Formula

 (6)

≤ 1,4

≤ |0,6|

7.

Ulei rafinat din resturi de măsline

≤ 0,3

≤ 5

Formula

≤ 1,4

≤ |0,5|

≤ 2,00

≤ 0,20

8.

Ulei din resturi de măsline

≤ 1,0

≤ 15

Formula

≤ 1,2

≤ |0,5|

≤ 1,70

≤ 0,18


Categorie

Compoziția de acizi grași (7)

Suma izomerilor trans ai acidului oleic

(%)

Suma izomerilor trans ai acidului linoleic și ai acidului linolenic

(%)

Conținutul de steroli

Steroli totali

(mg/kg)

Eritrodiol și uvaol

(%) (**)

Miristic

(%)

Linolenic

(%)

Arahidic

(%)

Eicosenoic

(%)

Behenic

(%)

Lignoceric

(%)

Colesterol

(%)

Brasicasterol

(%)

Campesterol (8)

(%)

Stigmasterol

(%)

Sitosterol ap

(%) (9)

Delta-7-Stigmastenol (8)

(%)

1.

Ulei de măsline extravirgin

≤ 0,03

≤ 1,00

≤ 0,60

≤ 0,40

≤ 0,20

≤ 0,20

≤ 0,05

≤ 0,05

≤ 0,5

≤ 0,1

≤ 4,0

< Camp.

> 93,0

≤ 0,5

≥ 1 000

≤ 4,5

2.

Ulei de măsline virgin

≤ 0,03

≤ 1,00

≤ 0,60

≤ 0,40

≤ 0,20

≤ 0,20

≤ 0,05

≤ 0,05

≤ 0,5

≤ 0,1

≤ 4,0

< Camp.

≥ 93,0

≤ 0,5

≥ 1 000

≤ 4,5

3.

Ulei de măsline lampant

≤ 0,03

≤ 1,00

≤ 0,60

≤ 0,40

≤ 0,20

≤ 0,20

≤ 0,10

≤ 0,10

≤ 0,5

≤ 0,1

≤ 4,0

≥ 93,0

≤ 0,5

≥ 1 000

≤ 4,5 (10)

4.

Ulei de măsline rafinat

≤ 0,03

≤ 1,00

≤ 0,60

≤ 0,40

≤ 0,20

≤ 0,20

≤ 0,20

≤ 0,30

≤ 0,5

≤ 0,1

≤ 4,0

< Camp.

> 93,0

≤ 0,5

≥ 1 000

≤ 4,5

5.

Ulei de măsline compus din uleiuri de măsline rafinate și uleiuri de măsline virgine

≤ 0,03

≤ 1,00

≤ 0,60

≤ 0,40

≤ 0,20

≤ 0,20

≤ 0,20

≤ 0,30

≤ 0,5

≤ 0,1

≤ 4,0

< Camp.

≥ 93,0

≤ 0,5

≥ 1 000

≤ 4,5

6.

Ulei brut din resturi de măsline

≤ 0,03

≤ 1,00

≤ 0,60

≤ 0,40

≤ 0,30

≤ 0,20

≤ 0,20

≤ 0,10

≤ 0,5

≤ 0,2

≤ 4,0

≥ 93,0

≤ 0,5

≥ 2 500

> 4,5 (11)

7.

Ulei rafinat din resturi de măsline

≤ 0,03

≤ 1,00

≤ 0,60

≤ 0,40

≤ 0,30

≤ 0,20

≤ 0,40

≤ 0,35

≤ 0,5

≤ 0,2

≤ 4,0

< Camp.

≥ 93,0

≤ 0,5

≥ 1 800

> 4,5

8.

Ulei din resturi de măsline

≤ 0,03

≤ 1,00

≤ 0,60

≤ 0,40

≤ 0,30

≤ 0,20

≤ 0,40

≤ 0,35

≤ 0,5

≤ 0,2

≤ 4,0

< Camp.

≥ 93,0

≤ 0,5

≥ 1 600

> 4,5

Note:

(a)

Rezultatele analizelor trebuie să conțină același număr de zecimale ca cele indicate pentru fiecare caracteristică. Ultima cifră trebuie mărită cu o unitate în cazul în care cifra următoare este mai mare de 4.

(b)

Este de ajuns ca o singură caracteristică să nu fie conformă cu valorile indicate pentru ca uleiul să fie încadrat într-o altă categorie sau să fie declarat neconform din punct de vedere al purității, în sensul prezentului regulament.

(c)

Caracteristicile indicate cu asterisc (*), care fac referire la calitatea uleiului, semnifică următoarele: - pentru uleiul de măsline lampant, limitele aferente pot să nu fie respectate în mod simultan; - pentru uleiurile de măsline virgine, nerespectarea cel puțin a uneia dintre aceste limite implică schimbarea categoriei, cu toate că uleiul rămâne clasificat într-una din categoriile de uleiuri de măsline virgine.

(d)

Caracteristicile marcate cu două asteriscuri (**) implică faptul că, pentru toate uleiurile din resturi de măsline, limitele aferente pot să nu fie respectate în mod simultan.

Apendice

Arborele decizional

Arborele decizional referitor la campesterol pentru uleiurile de măsline virgine și extravirgine:

Image

Ceilalți parametri respectă limitele stabilite în prezentul regulament.

Arborele decizional referitor la Delta-7-stigmastenol:

Uleiuri de măsline extravirgine și virgine

Image

Ceilalți parametri respectă limitele stabilite în prezentul regulament.

Uleiuri din resturi de măsline (brute și rafinate)

Image


(1)  Suma izomerilor care ar putea să fie (sau să nu fie) separați prin coloana capilară.

(2)  Uleiul de măsline trebuie să fie în conformitate cu metoda stabilită în anexa XXa.

(3)  Această limită se aplică uleiurilor de măsline produse începând cu data de 1 martie 2014.

(4)  Uleiurile cu un conținut de ceară cuprins între 300 mg/kg și 350 mg/kg sunt considerate drept ulei de măsline lampant în cazul în care cantitatea de alcooli alifatici totali este mai mică sau egală cu 350 mg/kg sau procentul de eritrodiol și uvaol este mai mic sau egal cu 3,5.

(5)  Sau atunci când mediana defectului depășește 3,5 sau mediana defectului este mai mică sau egală cu 3,5 și mediana atributului fructat este egală cu 0.

(6)  Uleiurile cu un conținut de ceară cuprins între 300mg/kg și 350 mg/kg sunt considerate uleiuri brute din resturi de măsline dacă conținutul total de alcooli alifatici depășește 350 mg/kg și dacă conținutul de eritrodiol și uvaol depășește 3,5 %.

(7)  Conținutul de alți acizi grași (%): palmitic: 7,50-20,00; palmitoleic: 0,30-3,50; heptadecanoic: ≤ 0,30; heptadecenoic: ≤ 0,30; stearic: 0,50-5,00; oleic: 55,00-83,00; linoleic: 3,50-21,00.

(8)  A se vedea apendicele la prezenta anexă.

(9)  β-Sitosterol ap: delta-5,23-stigmastadienol+colesterol+betasitosterol+sitostanol+delta-5-avenasterol+delta-5,24-stigmastadienol.

(10)  Uleiurile cu un conținut de ceară cuprins între 300 mg/kg și 350 mg/kg sunt considerate drept ulei de măsline lampant în cazul în care cantitatea de alcooli alifatici totali este mai mică sau egală cu 350 mg/kg sau procentul de eritrodiol și uvaol este mai mic sau egal cu 3,5.

(11)  Uleiurile cu un conținut de ceară cuprins între 300mg/kg și 350 mg/kg sunt considerate uleiuri brute din resturi de măsline dacă conținutul total de alcooli alifatici depășește 350 mg/kg și dacă conținutul de eritrodiol și uvaol depășește 3,5 %.


ANEXA II

„ANEXA Ia

EȘANTIONAREA ULEIULUI DE MĂSLINE SAU A ULEIULUI DIN RESTURI DE MĂSLINE LIVRAT ÎN AMBALAJE IMEDIATE

Această metodă de eșantionare se aplică loturilor de ulei de măsline sau de ulei din resturi de măsline în ambalaje imediate. Se aplică diferite metode de eșantionare, în funcție de volumul ambalajului imediat (mai mic sau mai mare de 5 litri).

Prin „lot” se înțelege un ansamblu de unități de vânzare produse, fabricate și ambalate astfel încât uleiul conținut în fiecare din aceste unități de vânzare este considerat omogen din punct de vedere al tuturor caracteristicilor analitice. Individualizarea unui lot trebuie să se efectueze în conformitate cu Directiva 2011/91/UE a Parlamentului European și a Consiliului (1).

„Prelevare” înseamnă cantitatea de ulei conținută într-un ambalaj imediat și extrasă dintr-un punct aleatoriu al lotului.

1.   CONȚINUTUL UNEI PROBE PRIMARE

1.1.   Ambalaje imediate care nu depășesc 5 litri

În cazul ambalajelor imediate care nu depășesc 5 litri, „probă primară” înseamnă numărul prelevărilor extrase dintr-un lot și conforme tabelului 1.

Tabelul 1

Dimensiunea minimă a fiecărei probe primare trebuie să fie alcătuită din

În cazul în care ambalajele imediate au o capacitate

Proba primară trebuie să conțină ulei din

(a)

mai mare sau egală cu 1 litru

(a)

1 ambalaj imediat;

(b)

mai mică de 1 litru

(b)

numărul minim de ambalaje cu o capacitate totală de cel puțin 1,0 litru

Numărul de ambalaje menționat în tabelul 1 și care constituie o probă primară poate fi mărit de către fiecare stat membru, în conformitate cu propriile nevoi (de exemplu, evaluarea organoleptică de către un alt laborator decât cel care a efectuat analizele chimice, contraanaliză etc.).

1.2.   Ambalaje imediate care depășesc 5 litri

În cazul ambalajelor imediate care depășesc 5 litri, „probă primară” înseamnă o parte reprezentativă a prelevărilor totale, obținute printr-un proces de reducere și conforme tabelului 2. Probele primare trebuie să fie compuse din diferite specimene.

„Specimen” de probă primară înseamnă fiecare dintre ambalajele care compun proba primară.

Tabelul 2

Numărul minim de prelevări care trebuie selectate

Număr de ambalaje pe lot

Numărul minim de prelevări care trebuie selectate

Până la 10

1

De la … 11 la 150

2

De la … 151 la 500

3

De la … 501 la 1 500

4

De la … 1 501 la 2 500

5

> 2 500 pentru 1 000 de ambalaje

1 prelevare suplimentară

Pentru a reduce volumul de ambalaje imediate la eșantionare, conținutul prelevărilor de eșantionare este omogenizat pentru pregătirea probei primare. Fracțiunile din diferitele prelevări sunt vărsate și amestecate într-un recipient comun în vederea omogenizării, într-un mod care să ofere o protecție optimală împotriva aerului.

Conținutul probei primare trebuie să fie turnat într-o serie de ambalaje cu o capacitate minimă de 1,0 litru, astfel încât fiecare dintre acestea să constituie un specimen din proba primară.

Numărul de probe primare poate fi mărit de către fiecare stat membru, în conformitate cu propriile nevoi (de exemplu, evaluarea organoleptică de către un alt laborator decât cel care a efectuat analizele chimice, contraanaliză etc.).

Fiecare ambalaj trebuie să fie umplut în așa fel încât să se reducă la minimum stratul superior de aer, după care este închis și sigilat în mod corespunzător pentru a se asigura protejarea produsului împotriva falsificării.

Specimenele trebuie să fie etichetate pentru a se garanta identificarea corectă a acestora.

2.   ANALIZE ȘI REZULTATE

2.1.

Fiecare probă primară trebuie să se împartă în probe de laborator, în conformitate cu punctul 2.5 din standardul EN ISO 5555 și trebuie să se analizeze urmându-se ordinea prezentată în programul decizional prevăzut în anexa IB sau în orice altă ordine aleatorie.

2.2.

În cazul în care toate rezultatele analizelor sunt conforme caracteristicilor categoriei de ulei declarate, întregul lot este declarat conform.

Dacă un singur rezultat al analizelor nu este conform caracteristicilor categoriei de ulei declarate, întregul lot este declarat neconform.

3.   VERIFICAREA CATEGORIEI LOTULUI

3.1.

În vederea verificării categoriei lotului, autoritatea competentă poate mări numărul de probe primare extrase din diferite puncte ale lotului, în conformitate cu următorul tabel:

Tabelul 3

Numărul de probe primare stabilite în funcție de mărimea lotului

Mărimea lotului (în litri)

Numărul de probe primare

mai puțin de 7 500

2

de la 7 500 la mai puțin de 25 000

3

de la 25 000 la mai puțin de 75 000

4

de la 75 000 la mai puțin de 125 000

5

egală cu și mai mare de 125 000

6 + 1 pentru fiecare 50 000 de litri suplimentari

Fiecare prelevare care constituie o probă primară trebuie să fie extrasă din același loc al lotului, fiind necesar să se noteze amplasarea fiecărei probe primare, care să fie identificată în mod inechivoc.

Alcătuirea fiecărei probe primare trebuie să se efectueze în conformitate cu procedurile menționate punctele 1.1 și 1.2.

Fiecare probă primară este apoi supusă analizelor menționate la articolul 2 alineatul (1).

3.2.

În cazul în care unul dintre rezultatele analizelor menționate la articolul 2 alineatul (1) pentru cel puțin o probă primară nu este conform caracteristicilor categoriei de ulei declarate, se declară neconform întregul lot de eșantionare.”


(1)  Directiva 2011/91/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind indicarea sau marcarea care permite identificarea lotului din care face parte un produs alimentar (JO L 334, 16.12.2011, p. 1).


ANEXA III

ANEXA Ib

PROGRAMUL DECIZIONAL PENTRU VERIFICAREA CONFORMITĂȚII UNEI PROBE DE ULEI DE MĂSLINE CU CATEGORIA DECLARATĂ

Tabelul 1

Image

Tabelul 2

Image

Tabelul 3

Image

Apendicele 1

Tabel de corespondență între anexele la prezentul regulament și analizele menționate în programul decizional

Aciditate

Anexa II

Determinarea acizilor grași liberi, metoda la rece

Indicele de peroxid

Anexa III

Determinarea indicelui de peroxid

Spectrometrie UV

Anexa IX

Analiza spectrofotometrică

Evaluarea organoleptică

Anexa XII

Evaluarea organoleptică a uleiului de măsline virgin

Esteri etilici

Anexa XX

Metoda pentru determinarea conținutului de ceruri, esteri metilici ai acizilor grași și esteri etilici ai acizilor grași prin cromatografie în fază gazoasă cu coloană capilară

Stigmasta-3,5-diene

Anexa XVII

Metoda determinării stigmastadienelor în uleiurile vegetale

Izomeri trans ai acizilor grași

Anexa X A

și

Analiza prin cromatografie în fază gazoasă a esterilor metilici ai acizilor grași

Anexa X B

Prepararea esterilor metilici ai acizilor grași

Conținutul de acizi grași

Anexa X A

și

Analiza prin cromatografie în fază gazoasă a esterilor metilici ai acizilor grași

Anexa X B

Prepararea esterilor metilici ai acizilor grași

ΔECN42

Anexa XVIII

Determinarea compoziției trigliceridelor cu ECN42 (diferența dintre datele HPLC și conținutul teoretic)

Compoziția de steroli și steroli totali

Eritrodiol și uvaol

Anexa V

Determinarea compoziției și a conținutului de steroli și de dialcooli triterpenici prin cromatografie în fază gazoasă cu coloană capilară

Ceruri

Anexa IV

Determinarea conținutului de ceară prin cromatografie în fază gazoasă cu coloană capilară

Alcooluri alifatice

Anexa XIX

Determinarea conținutului de alcooli alifatici prin cromatografie în fază gazoasă cu coloană capilară

Acizi grași saturați în poziția 2

Anexa VII

Determinarea procentului de monopalmitat de 2-gliceril


ANEXA IV

ANEXA V

DETERMINAREA COMPOZIȚIEI ȘI A CONȚINUTULUI DE STEROLI ȘI DE DIALCOOLI TRITERPENICI PRIN CROMATOGRAFIE ÎN FAZĂ GAZOASĂ CU COLOANĂ CAPILARĂ

1.   DOMENIUL DE APLICARE

Metoda descrie procedura de determinare a conținutului de steroli, simpli și totali, și de dialcooli triterpenici în uleiurile de măsline și în uleiurile din resturi de măsline.

2.   PRINCIPIU

Uleiul, la care s-a adăugat α-colestanol ca etalon intern, este saponificat cu hidroxid de potasiu în soluție etanolică, apoi se extrage substanța nesaponificabilă cu eter etilic.

Fracțiunea de steroli și de dialcooli triterpenici se separă de substanța nesaponificabilă prin cromatografie în strat subțire pe placă de silicagel bazic. Fracțiunile recuperate din silicagel se transformă în trimetilsilileteri și apoi se analizează prin cromatografie în fază gazoasă cu coloană capilară.

3.   APARATURA

Aparatura obișnuită de laborator și, în special, următoarele:

3.1.

Balon de 250 ml echipat cu un condensator cu reflux cu racordurile din sticlă rodată.

3.2.

Pâlnie de separare de 500 ml.

3.3.

Baloane de 250 ml.

3.4.

Echipament complet pentru analiză prin cromatografie în strat subțire cu plăci de sticlă de 20 × 20 cm.

3.5.

Lampă cu lumină ultravioletă cu o lungime de undă de 254 sau 366 nm.

3.6.

Microseringi de 100 μl și de 500 μl.

3.7.

Pâlnie cilindrică de filtrare cu membrană poroasă G 3 (porozitate 15-40 μm) cu un diametru de aproximativ 2 cm și o înălțime de 5 cm, adaptată pentru filtrarea în vid cu un racord tată din sticlă rodată.

3.8.

Balon conic cu vid de 50 ml cu un racord mamă din sticlă rodată, care este adaptabil la pâlnia de filtrare (punctul 3.7).

3.9.

Eprubetă cu fund conic de 10 ml, prevăzută cu dop ermetic din sticlă.

3.10.

Cromatograf cu gaz care poate fi utilizat cu coloană capilară, prevăzut cu un dispozitiv de injectare cu splitare, format din următoarele:

3.10.1.

Etuvă cu termostat pentru coloane, care poate menține temperatura dorită cu o precizie de ± 1 °C;

3.10.2.

Unitate de injectare termoreglabilă cu element vaporizator din sticlă tratată cu persilan și cu dispozitiv de splitare;

3.10.3.

Detector cu ionizare în flacără (FID);

3.10.4.

Sistem de culegere a datelor care poate fi utilizat cu detectorul FID (punctul 3.10.3.) și care poate efectua integrare manuală.

3.11.

Coloană capilară de sticlă de siliciu cu o lungime de 20–30 m și un diametru interior de 0,25-0,32 mm, acoperită în interior cu 5 % difenil - 95 % dimetilpolisiloxan (faza staționară SE-52 sau SE-54 sau echivalent), cu o grosime uniformă cuprinsă între 0,10 și 0,30 μm.

3.12.

Microseringă cu o capacitate de 10 μl, pentru cromatografie în fază gazoasă, cu ac cimentat, adecvată pentru injectarea cu splitare.

3.13.

Exsicator cu diclorură de calciu

4.   REACTIVI

4.1.

Hidroxid de potasiu, titru minim 85 %.

4.2.

Hidroxid de potasiu în soluție etanolică, la aproximativ 2 N.

Se dizolvă, prin răcire, 130 g de hidroxid de potasiu (punctul 4.1) în 200 ml de apă distilată, apoi se completează până la un litru cu etanol (punctul 4.10). Soluția se păstrează în vase de sticlă opacă bine închise și se depozitează maximum două zile.

4.3.

Eter etilic, de calitate analitică.

4.4.

Hidroxid de potasiu în soluție etanolică, la aproximativ 0,2 N.

Se dizolvă 13 g de hidroxid de potasiu (punctul 4.1) în 20 ml de apă distilată și se completează până la un litru cu etanol (punctul 4.10).

4.5.

Sulfat de sodiu anhidru, de calitate analitică.

4.6.

Plăci de sticlă (20 × 20 cm) acoperite cu silicagel fără indicator de fluorescență, cu o grosime de 0,25 mm (acestea sunt disponibile în comerț gata pentru utilizare).

4.7.

Toluen, de calitate cromatografică.

4.8.

Acetonă, de calitate cromatografică.

4.9.

n-Hexan, de calitate cromatografică.

4.10.

Eter etilic, de calitate cromatografică.

4.11.

Etanol, de calitate analitică.

4.12.

Acetat de etil, de calitate analitică.

4.13.

Soluție de referință pentru cromatografie în strat subțire: colesterol sau fitosteroli și soluție de eritrodiol de 5 % în acetat de etil (punctul 4.11).

4.14.

2′,7′ Diclorfluoresceină, soluție etanolică de 0,2 %. Aceasta este făcută ușor bazică prin adăugarea câtorva picături de soluție alcoolică de hidroxid de potasiu la 2 N (punctul 4.2).

4.15.

Piridină anhidră, de calitate cromatografică (a se vedea nota 5).

4.16.

Hexametil-disilazan, de calitate analitică.

4.17.

Trimetilclorosilan, de calitate analitică.

4.18.

Soluție de probă de trimetilsilileter de steroli.

Se prepară în momentul folosirii din steroli și eritrodiol extrași din uleiurile care le conțin.

4.19.

α-colestanol, cu puritate de peste 99 % (puritatea trebuie să fie controlată prin analiză GC).

4.20.

Soluție etalon intern de α-colestanol, soluție de 0,2 % (m/V) în acetat de etil (punctul 4.11).

4.21.

Soluție de fenolftaleină, 10 g/l în etanol (punctul 4.10).

4.22.

Gaz purtător: hidrogen sau heliu pur, puritate pentru cromatografie în fază gazoasă.

4.23.

Gaze auxiliare: hidrogen, heliu, azot și aer, puritate pentru cromatografie în fază gazoasă.

4.24.

n-Hexan (punctul 4.9)/eter etilic (punctul 4.10) amestec de 65:35 (V/V).

4.25.

Reactiv de sililare, constituit dintr-un amestec de 9:3:1 (V/V/V) de piridină/hexametil-disilazan/trimetilclorosilan.

5.   PROCEDURA

5.1.   Prepararea substanței nesaponificabile

5.1.1.   În balonul de 250 ml (punctul 3.1) se introduce, cu ajutorul microseringii de 500 μl (punctul 3.6), un volum de soluție etalon intern de α-colestanol (punctul 4.20) care conține o cantitate de colestanol corespunzătoare pentru aproximativ 10 % din conținutul de steroli ai probei. De exemplu, pentru 5 g de probă de ulei de măsline trebuie să se adauge 500 μg de soluție de α-colestanol (punctul 4.20) și 1 500 μl în cazul uleiului din resturi de măsline. Se evaporă până la uscare cu un curent ușor de azot într-o baie caldă de aburi; după răcirea balonului se cântăresc 5 ± 0,01 g de probă uscată și filtrată în același balon.

Nota 1:

În cazul uleiurilor și grăsimilor animale sau vegetale care conțin cantități considerabile de colesterol, poate fi prezentă o valoare de vârf cu un timp de retenție apropiat de cel al colestanolului. În astfel de cazuri, trebuie să se analizeze fracțiunea de steroli în duplicat, cu și fără etalon intern.

5.1.2.   Se adaugă 50 ml de soluție etanolică de hidroxid de potasiu la 2 N (punctul 4.2) și câteva granule de piatră ponce, se pune în funcțiune condensatorul cu reflux și se încălzește până la o ușoară fierbere până când se produce saponificarea (soluția devine limpede). Se continuă încălzirea timp de 20 minute, apoi se adaugă 50 ml de apă distilată provenită din partea de sus a condensatorului, se deconectează condensatorul și se răcește balonul la aproximativ 30 °C.

5.1.3.   Se transvazează cantitativ conținutul balonului într-o pâlnie de separare de 500 ml (punctul 3.2), adăugând apă distilată de mai multe ori (50 ml). Se adaugă aproximativ 80 ml de eter etilic (punctul 4.10), se agită energic timp de aproximativ 60 de secunde și se eliberează presiunea periodic, prin inversarea pâlniei de separare și deschiderea robinetului. Se lasă în repaus până la separarea completă a celor două faze (nota 2).

Apoi se extrage soluția de săpun cât mai complet posibil într-o a doua pâlnie de separare. Se fac încă două extracții pe fază de apă-alcool, în același mod, utilizând 60-70 ml de eter etilic (punctul 4.10).

Nota 2: Eventualele emulsii pot fi eliminate adăugând cantități mici de etanol (punctul 4.11).

5.1.4.   Se combină cele trei extracte eterice într-o pâlnie de separare care conține 50 ml de apă. Se continuă spălarea cu apă (50 ml) până când apa de spălare nu mai prezintă o culoare roz la adăugarea unei picături de soluție de fenolftaleină (punctul 4.21).

După ce s-a eliminat apa de spălare, se filtrează pe sulfat de sodiu anhidru (punctul 4.5) într-un balon de 250 ml cântărit în prealabil, spălând pâlnia și filtrul cu mici cantități de eter etilic (punctul 4.10).

5.1.5.   Se evaporă solventul prin distilare sub vid pe un evaporator rotativ la 30 °C. Se adaugă 5 ml de acetonă și se elimină complet solventul volatil într-un curent ușor de aer. Se usucă reziduul în cuptor la 103 ± 2 °C timp de 15 minute. Se răcește în exsicator și se cântărește cu o precizie de 0,1 mg.

5.2.   Separarea fracțiunii de steroli și de dialcooli triterpenici (eritrodiol + uvaol)

5.2.1.   Pregătirea plăcilor bazice pentru cromatografia în strat subțire. Se scufundă plăcile de silicagel (punctul 4.6) la aproximativ 4 cm în soluția etanolică de hidroxid de potasiu la 0,2 N (punctul 4.5) timp de 10 secunde, se lasă apoi să acționeze închise, sub hotă, timp de două ore și se pun, în final, în etuvă la 100 °C timp de o oră.

Se scot din etuvă și se păstrează într-un exsicator cu clorură de calciu (punctul 3.13) până în momentul folosirii (plăcile astfel tratate trebuie să fie folosite în termen de 15 zile).

Nota 3:

Folosirea plăcilor bazice de silicagel pentru separarea fracțiunii de steroli elimină necesitatea tratării fracțiunii nesaponificabile cu alumină. În acest mod, toți compușii de natură acidă (acizi grași și alții) sunt reținuți pe linia de depunere, iar banda de steroli este separată net de banda de alcooli alifatici și triterpenici.

5.2.2.   Se introduce în cuva de developare amestecul de hexan/etil (punctul 4.24) (Nota 4) până la o adâncime de aproximativ 1 cm. Se închide cuva folosind un capac corespunzător și se lasă astfel timp de cel puțin o jumătate de oră, la rece, în așa fel încât echilibrul lichid/vapori să se stabilizeze. Pe suprafețele interioare ale cuvei se pot fixa benzi de hârtie de filtru care se cufundă în eluant. Astfel se reduce cu aproximativ o treime timpul de developare și se obține o eluare mai uniformă a componentelor.

Nota 4:

Amestecul de developare trebuie să fie schimbat la fiecare test, pentru a obține condiții de eluare perfect reproductibile. Se poate utiliza un solvent alternativ de n-hexan/eter etilic 50:50 (V/V).

5.2.3.   Se prepară o soluție de aproximativ 5 % de nesaponificabile (punctul 5.1.5) în acetat de etil (punctul 4.12) și se depun, utilizând microseringa de 100 μl, 0,3 ml de soluție într-o linie fină și uniformă pe capătul inferior (2 cm) al plăcii cromatografice (punctul 5.2.1). În paralel cu linia de depozit, se depun, la una dintre extremitățile plăcii, 2–3 μl de soluție de referință (punctul 4.13), în scopul identificării sterolilor și a alcoolilor triterpenici după developare.

5.2.4.   Se pune placa în cuva de developare pregătită conform indicațiilor de la punctul 5.2.2. Temperatura ambiantă trebuie să fie menținută între 15 și 20 °C (nota 5). Se închide imediat cu capacul și se eluează până când nivelul solventului ajunge la aproximativ 1 cm de marginea superioară a plăcii. Se scoate placa din cuva de developare și se trece la evaporarea solventului într-un curent de aer cald sau prin menținerea plăcii scurt timp sub hotă.

Nota 5: Temperatura mai mare ar putea afecta separarea.

5.2.5.   Se vaporizează placa ușor și uniform cu soluție de 2′,7′ diclorfluoresceină (punctul 4.14) și apoi se lasă să se usuce. Atunci când placa se observă la lumină ultravioletă, se poate identifica banda de steroli și de dialcooli triterpenici prin alinierea cu petele obținute cu soluția de referință (punctul 4.13). Se delimitează benzile cu un creion negru de-a lungul marginilor de fluorescență (a se vedea placa de cromatografie în strat subțire, figura 3).

5.2.6.   Cu o spatulă metalică, se curăță silicagelul din zona delimitată. Materialul extras, sfărâmat fin, se introduce în pâlnia de filtrare (punctul 3.7). Se adaugă 10 ml de acetat de etil cald (punctul 4.12), se amestecă cu grijă cu o spatulă metalică și se filtrează cu ajutorul vidului, apoi se colectează filtratul în balonul conic (punctul 3.8) conectat la pâlnia de filtrare.

Se spală reziduul din balon de trei ori cu eter etilic (punctul 4.3) (aproximativ 10 ml de fiecare dată) și se colectează filtratul în același balon conectat la pâlnia de filtrare, se evaporă filtratul până la obținerea unui volum de 4-5 ml, se transvazează soluția reziduală în eprubeta de 10 ml (punctul 3.9) cântărită în prealabil, se usucă încălzind-o ușor într-un ușor curent de azot, se continuă cu câteva picături de acetonă (punctul 4.8), uscând-o din nou.

Reziduul din eprubetă trebuie să fie alcătuit din fracțiunile de steroli și de dialcooli triterpenici.

5.3.   Prepararea trimetilsilileterilor

5.3.1.   Se adaugă, în eprubeta care conține fracțiunile de steroli și de dialcooli triterpenici, reactivul de sililare (punctul 4.25) (nota 6) într-o proporție de 50 μl pe miligram de steroli și de dialcooli triterpenici, evitând toate absorbțiile de umiditate (nota 7).

Nota 6:

Soluțiile utilizabile ca atare sunt disponibile în comerț. De asemenea, sunt disponibili și alți reactivi de sililare, cum ar fi, de exemplu, bitrimetilsililtrifluoracetamida + 1 % trimetilclorosilan care trebuie să se dilueze cu un volum egal de piridină anhidră.

Piridina poate fi înlocuită cu aceeași cantitate de acetonitril.

5.3.2.   Se închide eprubeta, se agită cu grijă (fără a o răsturna) până la solubilizarea completă a compușilor. Se lasă în repaus minimum 15 minute la temperatura ambiantă, apoi se centrifughează timp de câteva minute. Soluția limpede este gata pentru analiza prin cromatografie în faza gazoasă.

Nota 7:

Eventuala formare a unei opalescențe ușoare este normală și nu provoacă nicio anomalie. Formarea unei floculații albe sau apariția unei colorații roz indică prezența umidității sau alterarea reactivului. În acest caz, trebuie să se repete testul (numai dacă se utilizează hexametildisilazan/trimetilclorosilan).

5.4.   Analiza prin cromatografie în faza gazoasă.

5.4.1.   Operațiuni preliminare, condiționarea coloanei capilare

5.4.1.1.

Se instalează coloana (punctul 3.11) în cromatograful în fază gazoasă, legând extremitatea de intrare la injectorul cu splitare și extremitatea de ieșire la detector.

Se efectuează controalele generale ale complexului de cromatografie în fază gazoasă (etanșeitatea circuitului de gaz, eficacitatea detectorului, eficacitatea sistemului de splitare și a sistemului de înregistrare etc.).

5.4.1.2.

În cazul în care se utilizează coloana pentru prima dată, se recomandă să se efectueze condiționarea sa: se trece un ușor flux de gaz de-a lungul acesteia, apoi se conectează complexul de cromatografie în fază gazoasă și se începe o încălzire treptată până când se atinge o temperatură cu cel puțin 20 °C mai mare decât cea de funcționare (nota 8). Se menține această temperatură timp de minimum 2 ore, apoi se asigură condițiile de funcționare pentru complex (reglarea fluxului gazos și a splitării, aprinderea flăcării, conectarea la sistemul de culegere a datelor, reglarea temperaturii coloanei, a detectorului și a injectorului etc.) și se înregistrează semnalul la o sensibilitate de cel puțin două ori mai mare decât cea prevăzută pentru executarea analizelor. Traseul liniei de bază obținute trebuie să fie liniar, fără valori de vârf de orice natură și nu trebuie să prezinte abateri.

O abatere rectilinie negativă indică o etanșeitate imperfectă a conexiunilor coloanei, o abatere pozitivă indică o condiționare insuficientă a coloanei.

Nota 8:

Temperatura de condiționare trebuie să fie totdeauna cu cel puțin cu 20 °C mai mică decât temperatura maximă prevăzută pentru faza staționară folosită.

5.4.2.   Alegerea condițiilor de funcționare.

5.4.2.1.

Condițiile de funcționare sunt următoarele:

Temperatura coloanei: 260 ± 5 °C;

Temperatura injectorului: 280-300 °C;

Temperatura detectorului: 280-300 °C;

Viteza liniară a gazului purtător: heliu 20 - 35 cm/s; hidrogen 30 - 50 cm/s;

Raportul de splitare: de la 1:50 la 1:100;

Sensibilitatea instrumentelor: de la 4 la 16 ori atenuarea minimă,

Sensibilitatea de înregistrare: 1 - 2 mV scară totală;

Cantitatea de substanță injectată: 0,5 - 1 μl de soluție de TMSE.

Aceste condiții pot fi modificate în funcție de caracteristicile coloanei și ale cromatografului în fază gazoasă, pentru a se obține cromatograme care îndeplinesc următoarele cerințe:

Timpul de retenție pentru valoarea de vârf a ß-sitosterolului trebuie să fie de 20 ± 5 minute;

valoarea de vârf pentru campesterol trebuie să se situeze în cazul uleiului de măsline (conținut mediu 3 %) la 20 ± 5 % din scara totală, iar în cazul uleiului de soia (conținut mediu 20 %) la 80 ± 10 % din scara totală;

Toți sterolii prezenți trebuie să fie separați. Valorile de vârf separate să fie, de asemenea, complet rezolvate, ceea ce înseamnă că traseul valorii de vârf trebuie să se unească cu linia de bază înaintea de ieșirea pentru valoarea de vârf următoare. Cu toate acestea, o rezolvare incompletă este tolerată cu condiția ca valoarea de vârf la RRT 1,02 (sitostanol) să fie cuantificabilă folosind perpendiculara.

5.4.3.   Protocolul de analiză

5.4.3.1.

Se prelevează, cu microseringa de 10 μl, 1 μl de hexan, se aspiră 0,5 μl de aer și apoi 0,5 - 1 μl din soluția de probă. Se trage pistonul seringii în așa fel încât acul să fie gol. Se introduce acul prin membrana injectorului și, după 1–2 secunde, se injectează rapid și apoi se extrage lent acul, după aproximativ 5 secunde.

Se poate utiliza și un injector automat.

5.4.3.2.

Se efectuează înregistrează până la eluarea completă a TMSE dialcoolilor triterpenici prezenți. Linia de bază trebuie să îndeplinească întotdeauna condițiile specificate(punctul 5.4.1.2).

5.4.4.   Identificarea vârfurilor

Identificarea valorilor de vârf unice se efectuează pe baza timpilor de retenție și prin comparație cu TMSE al amestecului de steroli și de dialcooli triterpenici, analizați în aceleași condiții (a se vedea apendicele).

Sterolii și dialcoolii triterpenici sunt supuși procesului de eluare în următoarea ordine: colesterol, brasicasterol, ergosterol, 24-metilen-colesterol, campesterol, campestanol, stigmasterol, Δ7-campesterol, Δ5,23-stigmastadienol, clerosterol, ß-sistosterol, sitostanol, Δ5-avenasterol, Δ5,24-stigmastadienol, Δ7-stigmastenol, Δ7-avenasterol, eritrodiol și uvaol.

În tabelul 1 sunt prezentați timpii de retenție pentru ß-sitosterol, pentru coloanele SE-52 și SE-54.

Figurile 1și 2 prezintă cromatogramele tipice ale unor uleiuri.

5.4.5.   Evaluarea cantitativă

5.4.5.1.

Cu ajutorul sistemului de culegere a datelor, se procedează la calculul ariilor valorilor de vârf pentru α-colestanol și steroli și dialcoolii triterpenici. Nu se iau în considerare valorile de vârf eventuale ale compușilor care nu sunt incluși (ergosterolul nu trebuie calculat) printre cei enumerați în tabelul 1. Coeficientul de răspuns pentru α-colestanol se consideră a fi egal cu 1.

5.4.5.2.

Se calculează concentrația pentru fiecare sterol, în mg/kg de materie grasă, după cum urmează:

Formula

unde:

Ax

=

aria de vârf a sterolului x, în unități ale sistemului de culegere a datelor;

As

=

aria valorii de vârf a α-colestanolului, în unități ale sistemului de culegere a datelor;

ms

=

masa α-colestanol adăugat, în miligrame;

m

=

masa probei utilizate pentru determinare, în grame.

6.   EXPRIMAREA REZULTATELOR

6.1.

Se raportează concentrația fiecărui sterol în mg/kg de substanță grasă și suma lor ca „steroli totali”.

Compoziția pentru fiecare sterol și eritrodiol și uvaol se exprimă cu o zecimală.

Compoziția de steroli totali trebuie să fie exprimată fără zecimale.

6.2.

Se calculează procentul fiecărui sterol pornind de la raportul dintre aria valorii de vârf corespondente și suma ariilor valorilor de vârf pentru steroli și eritrodiol și uvaol:

Formula

unde:

Ax

=

aria valorii de vârf pentru x;

ΣA

=

suma ariilor valorilor de vârf pentru steroli;

6.3.

β-Sitosterol aparent: Δ5-23-stigmastadienol + clerosterol + β-sitosterol + sitostanol + Δ5-avenasterol + Δ5-24-stigmastadienol.

6.4.

Se calculează procentul de eritrodiol și uvaol:

Formula

unde

ΣA

=

suma ariei pentru sterol, în unități ale sistemului de culegere a datelor;

ER

=

aria pentru eritrodiol, în unități ale sistemului de culegere a datelor;

Uv

=

aria pentru uvaol, în unități ale sistemului de culegere a datelor.

Apendice

Determinarea vitezei liniare a gazului

În cromatograful în fază gazoasă, reglat în condiții de operare normale, se injectează 1–3 μl de metan (sau propan) și se cronometrează timpul în care gazul parcurge coloana, între momentul de injecție și cel al ieșirii valorii de vârf (tM).

Viteza liniară în cm/s este dată de L/tM, unde L este lungimea coloanei în centimetri și tM este timpul cronometrat în secunde.

Tabelul 1

Timpii de retenție relativi ai sterolilor

Vârf

Identificare

Timpi de retenție relativi

SE 54 coloană

SE 52 coloană

1

Colesterol

Δ-5-cholesten-3ß-ol

0,67

0,63

2

Colestanol

5α-colestan-3ß-ol

0,68

0,64

3

Brasicasterol

[24S]-24-metil-Δ-5,22-colestadien-3ß-ol

0,73

0,71

*

Ergosterol

[24S] 24 meti Δ5-7-22 colestatrien 3β-ol

0,78

0,76

4

24-metilen-colesterol

24-metilen-Δ-5,24-colestadien-3ß-o1

0,82

0,80

5

Campesterol

(24R)-24-metil-Δ-5-colesten-3ß-ol

0,83

0,81

6

Campestanol

(24R)-24-metil-colestan-3ß-ol

0,85

0,82

7

Stigmasterol

(24S)-24-etill-Δ-5,22-colestadien-3ß-ol

0,88

0,87

8

Δ-7-campesterol

(24R)-24-metil-Δ-7-colesten-3ß-ol

0,93

0,92

9

Δ-5,23-stigmastadienol

(24R,S)-24-etil-Δ-5,23-coIestadien-3ß-ol

0,95

0,95

10

Clerosterol

(24S)-24-etil-Δ-5,25-colestadien-3ß-ol

0,96

0,96

11

ß-sitosterol

(24R)-24-etil-Δ-5-colesten-3ß-ol

1,00

1,00

12

Sitostanol

24-etil-colestan-3ß-ol

1,02

1,02

13

Δ-5-avenasterol

(24Z)-24-etiliden-Δ-colesten-3ß-ol

1,03

1,03

14

Δ-5-24-stigmastadienol

(24R,S)-24-etil-Δ-5,24-colestadien-3ß-ol

1,08

1,08

15

Δ-7-stigmastenol

(24R,S)-24-etil-Δ-7-colesten-3ß-ol

1,12

1,12

16

Δ-7-avenasterol

(24Z)-24-etiliden-Δ-7-colesten-3ß-ol

1,16

1,16

17

Eritrodiol

5α olean-12en-3β28 diol

1,41

1,41

18

Uvaol

Δ12-ursen-3β28 diol

1,52

1,52

Figura 1

Cromatograma în fază gazoasă a fracțiunii de steroli și de dialcooli triterpenici a unui ulei de măsline lampant (eluat cu etalon intern)

Image

Figura 2

Cromatograma în fază gazoasă a fracțiunii de steroli și de dialcooli triterpenici a unui ulei de măsline rafinat (eluat cu etalon intern)

Image

Figura 3

Placa de cromatografie în strat subțire pentru uleiul din resturi de măsline, cu zona care trebuie să fie curățată pentru determinarea sterolilor și a dialcoolilor triterpenici

Image

ANEXA V

ANEXA XII

METODA CONSILIULUI OLEICOL INTERNAȚIONAL PENTRU EVALUAREA ORGANOLEPTICĂ A ULEIURILOR DE MĂSLINE VIRGINE

1.   SCOPUL ȘI DOMENIUL DE APLICARE

Această metodă internațională vizează stabilirea procedurii pentru evaluarea caracteristicilor organoleptice ale uleiurilor de măsline virgine în sensul punctului 1 din anexa XVI la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 și determinarea metodei de clasare a uleiurilor pe baza acestor caracteristici. Metoda conține și indicații pentru etichetarea opțională.

Metoda prezentată nu se aplică decât uleiurilor de măsline virgine și clasificării sau etichetării acestora în funcție de intensitatea defectelor percepute și a gustului fructat, determinate de un grup de degustători selecționați, formați și monitorizați, constituiți într-o comisie.

Metoda conține și indicații pentru etichetarea opțională.

Standardele IOC menționate în prezenta anexă se utilizează în ultima versiune disponibilă.

2.   VOCABULARUL GENERAL DE BAZĂ AL ANALIZEI SENZORIALE

A se vedea standardul IOC/T.20/Doc. nr. 4 „Analiza senzorială: Vocabular general de bază”

3.   VOCABULAR SPECIFIC

3.1.   Atribute negative

 

Stătut/de drojdie: aromă caracteristică uleiului extras din măsline strânse sau depozitate în condiții de natură să determine un stadiu avansat de fermentare anaerobă sau uleiului rămas în contact cu depunerile rezultate în urma decantării, care au suferit, de asemenea, un proces de fermentare anaerobă în containere și cuve.

 

Mucegăit/umed/de pământ: Aromă caracteristică uleiului de măsline obținut din fructe atacate de mucegaiuri și de drojdii, ca rezultat al depozitării acestora timp de mai multe zile în condiții de umiditate sau uleiului obținut din măsline care au fost culese cu pământ sau acoperite cu noroi și care nu au fost spălate.

 

De vin/oțetit/acid/acru: aromă caracteristică a anumitor uleiuri care amintește de vin sau de oțet. Această aromă se datorează în principal unui proces de fermentare aerobă a măslinelor sau a resturilor de pastă de măsline de pe rogojini care nu au fost probabil spălate corespunzător, ceea ce a condus la formarea de acid acetic, de acetat de etil și de etanol.

 

Rânced: aromă a uleiurilor care au fost supuse unui proces intens de oxidare.

 

Măsline înghețate (lemn umed): aromă caracteristică uleiurilor extrase din măsline care au suferit de pe urma înghețului în copaci.

3.2.   Alte atribute negative

 

Încălzit sau aromă caracteristică a uleiurilor, care provine din încălzirea excesivă și/sau prelungită

 

Ars: în cursul obținerii acestora și, în special, în timpul malaxării termice a pastei, dacă aceasta se realizează în condiții termice necorespunzătoare.

 

De fân-lemnos: aromă caracteristică anumitor uleiuri care provin de la măsline uscate.

 

Grosier: senzație bucotactilă densă și păstoasă produsă de anumite uleiuri vechi.

 

De lubrifianți: aromă a uleiului care amintește de motorină, de grăsime sau de uleiul mineral.

 

De ape de vegetație: aromă dobândită de ulei în urma unui contact prelungit cu apele de vegetație care au suferit procese de fermentare.

 

De saramură: aroma uleiului obținut din măsline conservate în saramură.

 

Metalică aromă care amintește de cea a metalelor. Aceasta este caracteristică uleiului care a rămas în contact îndelungat cu suprafețe metalice, pe durata procesului de măcinare, de malaxare, de presare sau de stocare.

 

Rogoz: aromă caracteristică uleiului obținut din măsline presate între rogojini împletite din rogoz nou. Aceasta poate fi diferită în funcție de materialul folosit la fabricarea rogojinilor, și anume rogoz verde sau rogoz uscat.

 

Mâncat de viermi: aroma uleiului provenit din măsline care au fost supuse unui atac puternic al larvelor muștei măslinului (Bactrocera Oleae).

 

Castravete aromă care apare ca urmare a condiționării ermetice a uleiului, prelungite în mod excesiv, în special în recipiente de tinichea, și care este atribuită formării de 2-6 nonadienal.

3.3.   Atribute pozitive

 

Fructat: ansamblul senzațiilor olfactive caracteristice ale uleiului, în funcție de soiul măslinelor, provenind de la fructe sănătoase și proaspete, verzi sau coapte. Senzațiile sunt percepute direct și/sau retronazal.

 

Amar: gust elementar caracteristic al uleiului obținut din măsline verzi sau în stadiul de coacere. Este perceput de papilele caliciforme care formează „V”-ul lingual.

 

Picant: senzație tactilă de pișcătură, caracteristică uleiurilor produse la începutul sezonului, în principal pe bază de măsline încă verzi. Senzația poate fi percepută în toată cavitatea bucală, în special în gât.

3.4.   Terminologie opțională în scopul etichetării

La cerere, președintele comisiei poate atesta faptul că uleiurile evaluate respectă definițiile și intervalele corespunzătoare expresiilor și adjectivelor următoare în funcție de intensitatea și de percepția atributelor.

 

Atributele pozitive (fructat, amar și picant): În funcție de intensitatea percepției:

Intens, atunci când mediana atributului este mai mare de 6;

Mediu, atunci când mediana atributului este cuprinsă între 3 și 6;

Ușor, atunci când mediana atributului este mai mică de 3;

 

Fructat: ansamblul senzațiilor olfactive caracteristice ale uleiului, în funcție de soiul măslinelor, provenind de la fructe sănătoase și proaspete, în care nu predomină nici gustul fructat verde și nici gustul fructat copt. Senzațiile sunt percepute direct și/sau retronazal.

 

Fructat verde: set de senzații olfactive caracteristice uleiului, care amintesc pe cele ale fructelor verzi, în funcție de soiul măslinelor, provenind de la fructe verzi, sănătoase și proaspete. Senzațiile sunt percepute direct și/sau retronazal.

 

Fructat copt: set de senzații olfactive caracteristice uleiului, care amintesc pe cele ale fructelor coapte, în funcție de soiul măslinelor, provenind de la fructe sănătoase și proaspete. Senzațiile sunt percepute direct și/sau retronazal.

 

Echilibrat: ulei care nu este dezechilibrat. Prin „dezechilibrat” se înțelege senzația olfactivă, gustativă și tactilă a uleiului în cazul căruia mediana atributului amar și/sau cea a atributului picant este mai mare cu două puncte decât mediana atributului fructat.

 

Ulei dulce: un ulei în cazul căruia mediana atributului amar și cea a atributului picant sunt mai mici sau egale cu 2.

4.   PAHAR PENTRU DEGUSTAREA ULEIURILOR

A se vedea standardul IOC/T.20/Doc. nr. 5, „Pahar pentru degustarea uleiurilor”.

5.   SALA DE DEGUSTARE

A se vedea standardul IOC/T.20/Doc. nr. 6, „Ghid pentru instalarea unei săli de degustare”.

6.   ACCESORII

Fiecare cabină trebuie să fie dotată cu următoarele accesorii, care să se afle la îndemâna degustătorului pentru a-i permite să-și îndeplinească sarcina în mod corespunzător:

pahare (standardizate) care conțin probele, identificate cu un număr de cod, acoperite cu o sticlă de ceas și păstrate la 28 °C ± 2 °C;

foaia de profil (a se vedea figura 1), pe suport de hârtie sau în format electronic, care îndeplinește condițiile privind foaia de profil, împreună cu instrucțiunile pentru utilizarea sa în cazul în care este necesar;

pix sau cerneală indelebilă;

tăvi cu felii de mere și/sau apă, apă gazoasă și/sau pesmeți;

un pahar cu apă la temperatura ambiantă;

o foaie care reamintește normele generale enumerate la punctele 8.4 și 9.1.1;

scuipători.

7.   PREȘEDINTELE COMISIEI ȘI DEGUSTĂTORII

7.1.   Președintele comisiei

Președintele comisiei trebuie să aibă o pregătire corespunzătoare și să fie un expert în toate tipurile de uleiuri pe care le va degusta în timpul testării. El este personalitatea de bază din comisie și are responsabilitatea organizării și funcționării acesteia.

Activitățile președintelui comisiei necesită ca acesta să aibă o formare de bază în ceea ce privește instrumentele de analiză senzorială, aptitudini senzoriale, meticulozitate la pregătirea, organizarea și desfășurarea testelor, precum și capacitățile și răbdarea necesare pentru a planifica și efectua testele în mod științific.

El este singura persoană responsabilă cu selectarea, formarea și monitorizarea degustătorilor, pentru a garanta nivelul lor de aptitudini. El este, prin urmare, responsabil cu evaluarea degustătorilor, care trebuie întotdeauna să fie obiectivă și pentru care trebuie să dezvolte proceduri specifice bazate pe teste și pe criterii solide de acceptare și de respingere. A se vedea standardul IOC/T.20/Doc. nr. 14, „Ghid pentru selectarea, formarea și monitorizarea degustătorilor calificați de ulei de măsline virgin”.

Președintele comisiei este responsabil de performanța comisiei și, prin urmare, de evaluarea sa, în legătură cu care trebuie să furnizeze dovezi fiabile și obiective. În orice caz, trebuie să dovedească, în orice moment, că metoda și degustătorii fac obiectul unor controale. Se recomandă calibrarea periodică a comisiei (IOC/T.20/Doc. nr. 14, punctul 5).

El deține responsabilitatea finală pentru ținerea evidențelor comisiei. Evidențele trebuie să fie întotdeauna trasabile, să respecte cerințele de certitudine și de calitate stabilite în standardele internaționale privind analiza senzorială și să asigure întotdeauna anonimitatea probelor.

El este responsabil cu inventarierea aparaturii și a echipamentelor și trebuie să se asigure că acestea, care sunt necesare pentru a respecta specificațiile prezentei metode, sunt curățate și întreținute în mod corespunzător, păstrând dovezi scrise în această privință. De asemenea, el este responsabil cu respectarea condițiilor de testare.

El are responsabilitatea recepționării și depozitării probelor în momentul în care ajung la laborator, precum și pe cea a depozitării lor după testare. În acest context, el se asigură în permanență că probele rămân anonime și că sunt depozitate corespunzător, iar în acest scop trebuie să elaboreze proceduri scrise pentru a garanta că întregul proces este trasabil și sigur.

În plus, este responsabil cu pregătirea, alocarea unui cod și prezentarea probelor către degustători în conformitate cu un protocol experimental corespunzător care respectă protocoalele prestabilite și, de asemenea, răspunde de colectarea și prelucrarea statistică a datelor obținute de degustători.

El este responsabil cu elaborarea și redactarea oricăror alte proceduri care ar putea fi necesare pentru a completa prezentul standard și pentru a garanta funcționarea corespunzătoare a comisiei.

El trebuie să caute modalități de comparare a rezultatelor comisiei cu cele obținute de alte comisii care efectuează analiza uleiului de măsline virgin, pentru a stabili dacă comisia funcționează în mod corespunzător.

Președintele comisiei are datoria de a-i motiva pe membrii comisiei de degustători prin promovarea interesului, a curiozității și a spiritului competitiv în rândurile acestora. În acest sens, li se recomandă să asigure un bun flux bidirecțional de informații cu membrii comisiei, care trebuie să fie informați în privința tuturor sarcinilor pe care le efectuează, precum și a rezultatelor obținute. În plus, el nu trebuie să-și facă publică opinia și va evita situația în care eventualii lideri își impun propriile criterii celorlalți degustători.

El îi convoacă din timp pe degustători și răspunde întrebărilor acestora cu privire la desfășurarea testelor, dar nu le sugerează opinii referitoare la probă.

7.2.   Degustătorii

Persoanele care au calitatea de degustători în testarea organoleptică a uleiurilor de măsline trebuie să facă acest lucru în mod voluntar, cu toate consecințele rezultate din acest voluntariat în ceea ce privește obligațiile și absența unei recompense financiare. Prin urmare, se recomandă depunerea unei cereri scrise de către candidați. Candidații sunt selecționați, formați și monitorizați de către președintele comisiei, în conformitate cu capacitatea lor de a face distincția între probe similare, ținând cont de faptul că precizia lor se va îmbunătăți ca urmare a formării.

Degustătorii trebuie să se comporte ca adevărați observatori senzoriali, lăsându-și deoparte gusturile personale și raportând exclusiv senzațiile pe care le percep. În acest sens, ei trebuie să-și desfășoare întotdeauna activitatea în tăcere, într-un mod relaxat și lipsit de grabă, acordând o atenție senzorială maximă probei pe care o degustă.

Pentru fiecare test sunt necesari între opt și doisprezece degustători, dar trebuie să se prevadă câțiva degustători suplimentari care să poate fi folosiți în cazul unei eventuale absențe.

8.   CONDIȚIILE DE TESTARE

8.1.   Prezentarea probei

Proba de ulei pentru analiză este prezentată în pahare de testare standardizate care respectă standardul IOC/T.20/Doc. nr. 5, „Pahar pentru degustarea uleiurilor”.

Paharul conține 14-16 ml de ulei, sau între 12,8 și 14,6 g dacă probele sunt cântărite, și se acoperă cu o sticlă de ceas.

Fiecare pahar trebuie să fie marcat cu un cod format din cifre sau o combinație de litere și de cifre alese la întâmplare. Marcarea codului se face cu ajutorul unui sistem nemirositor.

8.2.   Temperatura de testare și cea a probelor

Probele de ulei destinate degustării trebuie să fie menținute în pahare la 28 °C ± 2 °C pe toată durata testării. Această temperatură a fost reținută pentru că ușurează observarea diferențelor organoleptice prin comparație cu temperatura ambiantă și pentru că la temperaturi mai scăzute compușii aromatici caracteristici acestor uleiuri sunt slab volatili, în timp ce temperaturile mai ridicate duc la formarea de compuși volatili caracteristici uleiurilor încălzite. A se vedea standardul IOC/T.20/Doc. nr. 5 „Pahar pentru degustarea uleiurilor” pentru metoda care trebuie utilizată pentru încălzirea probelor aflate în pahar.

Sala de degustare trebuie să aibă o temperatură de 20 ° - 25 ° C (a se vedea standardul IOC/T.20/Doc. nr. 6).

8.3.   Orarul de degustare

Pentru degustarea uleiurilor, orele optime de lucru sunt cele de dimineață: s-a dovedit că există perioade optime de percepție a gustului și a mirosului în timpul zilei. Înainte de mese sensibilitatea gustativ-olfactivă crește, în timp ce după mese percepția gustativ-olfactivă scade.

Cu toate acestea, criteriul menționat nu trebuie absolutizat în cazul în care foamea poate să distragă atenția degustătorilor, ceea ce diminuează capacitatea lor de departajare, prin urmare se recomandă ca degustarea să aibă loc dimineața între orele 10 și 12.

8.4.   Degustători: norme generale de conduită

Următoarele recomandări se referă la comportamentul degustătorilor în timpul degustării.

Atunci când sunt chemați de către președintele comisiei să participe la testul organoleptic, degustătorii trebuie să respecte orarul stabilit, precum și următoarele reguli:

Să se abțină de la fumat și să nu bea cafea cu cel puțin 30 minute înainte de ora stabilită pentru test.

Trebuie să nu folosească parfumuri, produse cosmetice sau un săpunuri al căror miros ar putea să persiste în momentul testului. Trebuie să-și spele mâinile cu un săpun fără miros, apoi să le clătească și să le usuce ori de câte ori este necesar pentru a elimina orice miros.

Să nu mănânce nimic cu cel puțin o oră înaintea degustării.

În cazul unui disconfort fizic, în special dacă le este afectat simțul mirosului sau al gustului sau dacă se află sub efectul unui impact psihologic care îi poate împiedica să se concentreze, degustătorii îl informează pe președintele comisiei pentru ca acesta să îi retragă din testare.

După îndeplinirea celor menționate, degustătorii își ocupă locul în cabina care le-a fost atribuită, într-un mod ordonat și silențios.

Ei trebuie să citească atent instrucțiunile care figurează pe foaia de profil și să înceapă examinarea probei numai după ce sunt pe deplin pregătiți pentru sarcina de îndeplinit (în mod relaxat și lipsit de grabă). În cazul unor nelămuriri, trebuie să se consulte în particular cu președintele comisiei.

Atunci când își îndeplinesc sarcinile, degustătorii păstrează tăcerea.

Telefoanele lor mobile trebuie să fie oprite pe toată durata degustării, pentru a nu afecta concentrația și activitatea colegilor.

9.   PROCEDURA PENTRU EVALUAREA ORGANOLEPTICĂ ȘI CLASAREA ULEIULUI DE MĂSLINE VIRGIN

9.1.   Tehnica de degustare

9.1.1.

Degustătorii iau paharul, ținându-l acoperit cu sticla de ceas, apoi îl înclină încet, și în această poziție îl răsucesc pentru a umezi interiorul acestuia pe o suprafață cât mai mare. După această operațiune, scot sticla de ceas și miros proba inspirând lent și profund, pentru a evalua uleiul. Perioada olfactivă nu trebuie să depășească 30 de secunde. Dacă în acest timp degustătorii nu au ajuns la nici o concluzie, fac o scurtă pauză înainte de a trece la o nouă testare.

După efectuarea testului olfactiv, degustătorii evaluează senzațiile bucale (senzații retronazale globale și olfactive, gustative și tactile). În acest scop, se ia în gură o mică cantitate de ulei, de aproximativ 3 ml. Este foarte importantă distribuirea uleiului în toată cavitatea bucală, de la partea anterioară a gurii și limbii, trecând prin părțile laterale și partea posterioară, până la vălul palatului și gât, fiind bine cunoscut că gustul și senzațiile tactile sunt percepute cu o intensitate variabilă în funcție de diferitele zone ale limbii, ale palatului și ale gâtului.

Trebuie să se insiste asupra necesității de a răspândi uleiul în cantități suficiente și foarte lent în partea posterioară a limbii până la vălul palatului și gât, atenția degustătorului fiind dirijată spre ordinea apariției stimulilor amar și picant. Dacă nu se procedează astfel, la anumite uleiuri cei doi stimuli pot trece neobservați sau stimulul amar poate fi mascat de stimulul picant.

Inspirațiile scurte și succesive, care lasă aerul să pătrundă prin gură, permit nu numai buna răspândire a probei în toată cavitatea bucală, dar și perceperea pe cale retronazală a compușilor aromatici volatili, prin utilizarea forțată a acestui canal.

Senzația tactilă de picant trebuie luată în considerare. În acest scop, se recomandă ingerarea uleiului.

9.1.2.

Când se efectuează evaluarea organoleptică a uleiului de măsline virgin, se recomandă evaluarea a maximum patru probe în fiecare sesiune, având cel mult trei sesiuni pe zi, pentru a evita efectul de contrast care ar putea apărea prin degustarea imediată a altor probe.

Având în vedere că degustările succesive sunt afectate de oboseală sau de pierderea acuității, cauzate de degustările precedente, trebuie să se utilizeze un produs capabil să elimine din gură resturile de ulei de la degustarea tocmai efectuată.

Se recomandă utilizarea unei bucățele de măr care, după mestecare, poate fi aruncată în scuipătoare. În continuare, se clătește gura cu puțină apă la temperatura ambiantă. Se lasă să treacă cel puțin 15 minute între sfârșitul unei sesiuni și începutul următoarei.

9.2.   Utilizarea foii de profil de către degustători

Foaia de profil care trebuie utilizată de către degustători este reprodusă în figura 1 din prezenta anexă.

Fiecare degustător din comisie miroase și pe urmă gustă (1) uleiul în cauză. Pe urmă, introduce intensitatea cu care percepe fiecare dintre atributele negative și pozitive pe scara de 10 cm de pe foaia de profil pe care o are la dispoziție.

În cazul în care degustătorii percep atribute negative neindicate în secțiunea 4, acestea se înregistrează la rubrica „altele”, folosindu-se termenul sau termenii care descriu cel mai precis atributele respective.

9.3.   Utilizarea datelor de către președintele comisiei

Președintele comisiei strânge foile de profil completate de fiecare degustător și trece în revistă intensitățile consemnate pentru diferitele atribute. Dacă identifică vreo anomalie, invită degustătorul să își revizuiască fișa de profil și, dacă este necesar, să repete testul.

Președintele comisiei introduce datele referitoare la evaluarea fiecărui membru al comisiei într-un program informatic de tipul celor prevăzute de standardul IOC/T.20/Doc. nr. 15) în vederea calculării din punct de vedere statistic a rezultatelor analizei, bazate pe calcularea medianei acestora. A se vedea punctul 9.4 și apendicele la prezenta anexă. Datele pentru o anumită probă se introduc cu ajutorul unei matrice care conține 9 coloane, reprezentând cele 9 atributele senzoriale, și n linii corespunzătoare celor n membri care fac parte din comisie.

Atunci când se percepe un defect care se înregistrează la rubrica „altele” de către cel puțin 50 % din comisie, președintele comisiei calculează mediana defectului și obține clasarea corespunzătoare.

Valoarea coeficientului de variație robust care definește clasarea (defectul cu cea mai mare intensitate și atributul fructat) trebuie să nu fie mai mare de 20 %.

În caz contrar, președintele comisiei trebuie să repete evaluarea probei respective într-o altă sesiune de degustare.

Dacă această situație este frecventă, se recomandă ca președintele comisiei să ofere degustătorilor o formare specifică suplimentară (IOC/T.20/Doc. nr. 14, punctul 5) și să utilizeze indicele de repetabilitate și indicele de deviație pentru a verifica performanțele comisiei (IOC/T.20/Doc. nr. 14, punctul 6).

9.4.   Clasarea uleiului

Uleiul se clasează în categoriile de mai jos, în funcție de mediana defectelor și de mediana atributului fructat. Mediana defectelor se definește ca mediana defectului perceput cu cea mai mare intensitate. Mediana defectelor și mediana atributului fructat sunt exprimate cu o precizie de o zecimală.

Clasarea uleiului se efectuează prin compararea valorilor medianei defectelor și a medianei atributului fructat cu intervalele de referință prezentate în cele ce urmează. Întrucât limitele acestor intervale s-au stabilit ținându-se cont de eroarea metodei, acestea sunt considerate drept absolute. Programele software permit să se afișeze clasarea într-un tabel de date statistice sau ca grafic.

(a)

În cazul uleiului de măsline extravirgin, mediana defectelor este egală cu 0, iar mediana atributului fructat este mai mare de 0;

(b)

în cazul uleiului de măsline virgin, mediana defectelor este mai mare de 0 și mai mică sau egală cu 3,5, iar mediana atributului fructat este mai mare de 0;

(c)

în cazul uleiului de măsline lampant, mediana defectului depășește 3,5 sau mediana defectului este mai mică sau egală cu 3,5 și mediana atributului fructat este egală cu 0.

Nota 1:

Atunci când mediana atributului amar și/sau a atributului picant depășește 5,0, președintele comisiei trebuie să declare acest lucru pe certificatul de test.

Figura 1

FOAIA DE PROFIL PENTRU ULEIUL DE MĂSLINE VIRGIN

Intensitatea perceperii defectelor

Stătut/de drojdie (2)

 

 

Mucegăit/umed/de pământ (2)

 

 

De vin/oțetit

acid/acru (2)

 

 

Măsline înghețate

(lemn umed)

 

 

Rânced

 

 

Alte atribute negative

 

 

Descriptor:

Metalic  De fân  Mâncat de viermi  Grosier 

De saramură  Încălzit sau ars  De ape de vegetație 

Rogoz  Castravete  De lubrifianți 

Intensitatea perceperii atributelor pozitive

Fructat

 

 

 

Verde 

Copt 

Amar

 

 

Picant

 

 

 

 

 

Numele degustătorului:

 

Codul degustătorului:

Codul probei:

Semnătura:

Apendice

Metoda de calcul al medianei și al intervalelor de încredere

Mediana

Formula

Mediana se definește ca numărul real Xm caracterizat de faptul că probabilitatea (p) ca valorile distribuției (X) să fie inferioare acestui număr (Xm) este mai mică sau egală cu 0,5 și că, simultan, probabilitatea (p) ca valorile distribuției (X) să fie inferioare sau egale cu Xm este mai mare sau egală cu 0,5. O definiție mai practică consideră mediana ca fiind a 50-a percentilă a unei distribuții de numere ordonate în ordine crescătoare. În termeni mai simpli, mediana este punctul de mijloc al unui ansamblu ordonat de numere impare, sau media a două puncte de mijloc ale unui ansamblu ordonat de numere pare.

Deviația standard robustă

Pentru a se obține o estimare fiabilă a variabilității în jurul mediei, este necesar să se țină cont de deviația standard robustă, astfel cum a fost estimată conform Stuart și Kendall (4). Formula oferă deviația standard asimptotică robustă, adică estimarea robustă a variabilității datelor luate în considerare, în care N este numărul de observații și IQR este intervalul interquartil, care înglobează exact 50% din cazurile unei anumite distribuții de probabilitate:

Formula

Calculul intervalului interquartil se efectuează calculând magnitudinea diferenței dintre a 75-a și a 25-a percentilă.

Formula

unde percentila este valoarea Xpc caracterizată de faptul că probabilitatea (p) ca valorile distribuției să fie inferioare Xpc este mai mică sau egală cu o sutime specifică și că, simultan, probabilitatea (p) ca valorile distribuției să fie mai mici sau egale cu Xpc este mai mare sau egală cu acea sutime specifică. Sutimea indică cuantila de distribuție reținută. În cazul medianei, aceasta este egală cu 50/100.

Formula

În scopuri practice, percentila este valoarea de distribuție care corespunde unei arii specifice trasate dintr-o curbă de distribuție sau de densitate. De exemplu, a 25-a percentilă reprezintă valoarea de distribuție care corespunde unei arii egale cu 0,25 sau 25/100.

În prezenta metodă, percentilele sunt calculate pe baza valorilor reale care apar în datele din matrice (procedura de calculare a percentilelor).

Coeficientul de variație robust (%)

CVr% reprezintă un număr pur care indică procentajul de variabilitate al seriei de numere analizate. Din acest motiv, coeficientul este foarte util pentru verificarea fiabilității evaluatorilor comisiei.

Formula

Intervalele de încredere pentru mediană la 95 %

Intervalele de încredere la 95 % (valoarea erorii de tip I egale cu 0,05 sau 5 %) reprezintă intervalul în care valoarea medianei ar putea varia în ipoteza în care ar fi posibilă repetarea experienței de un număr infinit de ori. În practică, acesta indică intervalul de variabilitate al testului în condițiile de operare reținute, dacă se pleacă de la ipoteza că s-ar putea repeta de mai multe ori. Intervalul ajută la evaluarea fiabilității testului, ca și în cazul CVr%.

Formula

Formula

unde C = 1,96 pentru intervalul de încredere la nivelul de 95 %.

Un exemplu al fișei de calcul este prezentat în anexa I la standardul IOC/T 20/Doc. nr. 15.

Bibliografie

(1)

Wilkinson, L. 1990. Systat: The system for statistics. Evanston, IL.SYSTAT Inc.

(2)

Cicchitelli, G. 1984. Probabilità e Statistica. Maggioli Editore, Rimini.

(3)

Massart, D.L.; Vandeginste, B.G.M.; Deming, Y.; Michotte, L. 1988. Chemometrics. A textbook. Elsevier. Amsterdam.

(4)

Kendall, M.G.; Stuart, A. 1967. The advanced theory of statistics. Vol. 1. Hafner Publishing Co.

(5)

McGill, R.; Tukey, J.W.; Larsen, W.A. 1978. Variation of Box Plots. The American Statistician, 32, (2), 12-16.

(6)

IOC/T.28/Doc. nr. 1 septembrie 2007, Orientări pentru acreditarea laboratoarelor de teste senzoriale cu referire specială la uleiul de măsline virgin în conformitate cu standardul ISO/IEC 17025:2005.

(7)

IOC/T.20/Doc. nr. 14.

(8)

IOC/T.20/Doc. nr. 15.

(9)

ISO/IEC 17025:05.


(1)  Degustătorul se poate abține să deguste un ulei atunci când constată pe cale olfactivă directă vreun atribut negativ extrem de intens, notând pe foaia de profil această situație excepțională.

(2)  A se tăia mențiunea inutilă.


ANEXA VI

„ANEXA XXa

METODĂ PENTRU DETECTAREA PREZENȚEI ÎN ULEIURILE DE MĂSLINE A ULEIURILOR STRĂINE

1.   DOMENIUL DE APLICARE

Această metodă este utilizată pentru a detecta prezența în uleiurile de măsline a uleiurilor vegetale străine. Se pot detecta în uleiurile de măsline uleiurile vegetale cu conținut ridicat de acid linoleic (de soia, de rapiță, de floarea-soarelui etc.) și anumite uleiuri vegetale cu conținut ridicat de acid oleic (cum ar fi uleiurile de alune, de floarea-soarelui cu conținut ridicat de acid oleic și de resturi de măsline). Nivelul detectat depinde de tipul de ulei străin și de soiul măslinelor. În cazul uleiului de alune, este curent un nivel de detecție între 5 și 15 %. Metoda nu este în măsură să identifice tipul de ulei străin detectat, indicând doar dacă uleiul de măsline este autentic sau contrafăcut.

2.   PRINCIPIU

Uleiul se purifică prin extracție în fază solidă (SPE) pe cartușe de silicagel. Compoziția de triacilglicerol (TAG) se determină prin cromatografie lichidă de înaltă rezoluție în fază inversă utilizând un detector de indice de refracție și propionitril ca fază mobilă. Esterii metilici ai acizilor grași (EMAG) sunt preparați din ulei purificat prin metilare cu o soluție rece de KOH în metanol (anexa X B), după care esterii sunt analizați prin cromatografie în fază gazoasă cu coloană capilară care utilizează coloane cu polaritate mare (anexa X A). Conținutul teoretic de triacilglicerol se calculează pe baza conținutului de acizi grași, de către un program informatic care face ipoteza unei distribuții aleatorii în poziția 1,3 sau 2 a acizilor grași în triacilglicerol, cu restricții pentru acizii grași saturați în poziția 2. Metoda de calcul reprezintă o modificare a procedurii descrise în anexa XVIII. Mai mulți algoritmi matematici sunt calculați pe baza conținutului teoretic și experimental de triacilglicerol (HPLC), iar valorile rezultate sunt comparate cu cele dintr-o bază de date constituită plecând de la uleiuri de măsline autentice.

3.   MATERIAL ȘI REACTIVI

3.1.   Purificarea uleiului

3.1.1.

Vase conice de 25 ml.

3.1.2.

Eprubete din sticlă de 5 ml cu filet superior și dopuri cu îmbinări din PTFE

3.1.3.

Cartușe de silicagel, 1 g (6 ml), pentru extracția în fază solidă (de exemplu Waters, Massachusetts, SUA).

3.1.4.

n-hexan, de calitate analitică.

3.1.5.

Amestec solvent de n-hexan/eter dietilic (87:13, v/v).

3.1.6.

N-heptan, de calitate analitică.

3.1.7.

Acetonă, de calitate analitică.

3.2.   Analiza HPLC a triacilglicerolilor

3.2.1.

Microseringi (50 μl) și ace pentru injectarea HPLC.

3.2.2.

Propionitril, puritate superioară sau calitate HPLC (de exemplu ROMIL, Cambridge, Regatul Unit), utilizat ca fază mobilă.

3.2.3.

Coloană HPLC (25 cm x 4 mm diametru interior), umplută cu faza RP-18 (dimensiunea particulelor de 4 μm).

3.3.   Pregătirea esterilor metilici ai acizilor grași

(a se vedea anexa X B)

3.3.1.

Metanol care conține maximum 0,5 % apă.

3.3.2.

Heptan, de calitate analitică.

3.3.3.

Soluție de hidroxid de potasiu în metanol la 2N. Se dizolvă 1,1 g de hidroxid de potasiu în 10 ml de metanol.

3.3.4.

Eprubete din sticlă de 5 ml cu filet superior și dopuri prevăzute cu îmbinări din PTFE

3.4.   Analiza GC a EMAG

(A se vedea metoda pentru determinarea acizilor grași nesaturați trans prin cromatografie în fază gazoasă cu coloană capilară descrisă în anexa X A).

3.4.1

Microseringi (5 μl) și ace pentru injectarea GC.

3.4.2

Hidrogen sau heliu ca gaz purtător.

3.4.3

Hidrogen și oxigen pentru detectorul FID.

3.4.4

Azot sau heliu ca gaz purtător auxiliar.

3.4.5.

Coloană capilară de sticlă de siliciu (50-60 m x 0,25 – 0,30 mm diametru interior) acoperită în interior cu o fază de cianopropilpolisiloxan sau cianopropilfenilsiloxan (SP-2380 sau similară) cu o grosime a peliculei de 0,20-0,25 μm.

4.   APARATURA

4.1.

Pompă de vid pentru extracție în fază solidă.

4.2.

Evaporator rotativ.

4.3.

Echipament pentru HPLC format din:

4.3.1.

Degazor pentru faza mobilă.

4.3.2.

Valvă de injectare Rheodyne cu o buclă de 10 μl.

4.3.3.

Instalație de pompare de înaltă presiune.

4.3.4.

Etuvă cu termostat pentru coloana HPLC, care poate menține temperaturi mai mici decât temperatura ambiantă (15-20 °C), (de exemplu, de tip Peltier).

4.3.5.

Detector de indice de refracție.

4.3.6.

Sistem informatizat de culegere a datelor, prevăzut cu un program de integrare.

4.4

Echipamentul pentru cromatografie în fază gazoasă cu coloană capilară descris în anexa X A, care include:

4.4.1.

Injector cu splitare.

4.4.2.

Detector cu ionizare în flacără (FID).

4.4.3.

Etuvă cu temperatură programabilă.

4.4.4.

Sistem informatizat de culegere a datelor, prevăzut cu un program de integrare.

4.5.

Calculator care are instalat programul Microsoft Excel.

5.   PROCEDURA ANALITICĂ

5.1.   Purificarea uleiului

În aparatul de eluare de vid se introduce un cartuș de silicagel pentru extracție în fază solidă și se spală sub vid cu 6 ml de hexan. Pentru a preîntâmpina uscarea coloanei, nu se menține vidul. Se așează un balon conic sub cartuș. În coloană se introduce o soluție de ulei (aproximativ 0,12 g) în 0,5 ml de hexan, care se deplasează prin aceasta și care apoi este eluată sub vid cu 10 ml din amestecul solvent (3.1.5) de hexan - eter dietilic (87:13 v/v). Solventul eluat este omogenizat, apoi se toarnă aproximativ jumătate din volum într-un alt balon conic. Ambele soluții se evaporă separat până la uscare într-un evaporator rotativ, la presiune redusă și la temperatura camerei. Pentru analiza triacilglicerolului, se dizolvă reziduurile provenite din prima soluție în 1 ml de acetonă (a se vedea primul paragraf de la punctul 5.2) și se toarnă într-o eprubetă din sticlă de 5 ml cu filet superior. Reziduurile provenite din a doua soluție se dizolvă în 1 ml de n-heptan și se toarnă într-a altă eprubetă din sticlă de 5 ml cu filet superior pentru pregătirea esterilor metilici ai acizilor grași.

Notă: Purificarea uleiului se poate efectua utilizând o coloană de silicagel, după cum se specifică în metoda IUPAC 2.507.

5.2.   Analiza HPLC a triacilglicerolilor

Se pune în funcțiune sistemul HPLC, menținând temperatura coloanei la 20 °C și utilizând propionitril ca fază mobilă la un debit de 0,6 ml/min. Atunci când linia de bază este stabilă, se injectează un solvent, dacă linia de bază pare instabilă în zona de la 12 la 25 min, se utilizează pentru dizolvarea probei un alt tip de acetonă sau un amestec de propionitril/acetonă (25:75).

Notă: Unele tipuri de acetonă produc instabilitatea liniei de bază în zona menționată mai sus.

Se injectează 10μl de parte alicotă din soluția de ulei purificat în acetonă (5 %). Deplasarea durează aproximativ 60 min. Trebuie să se ajusteze temperatura etuvei și/sau debitul, pentru a se obține o cromatogramă similară celei ilustrate în figura 1, în care trilinoleina (vârful 1) eluează la 15,5 min și în care există bune rezoluții între perechile LLL/OLLn (vârfurile 1 și 2) și OLL/OOLn (vârfurile 4 și 5).

Înălțimea vârfului 2 (OLLn+PoLL) trebuie să atingă cel puțin 3 % din scara totală.

5.3.   Pregătirea esterilor metilici ai acizilor grași

Se adaugă 0,1 ml de soluție de hidroxid de potasiu în metanol la 2N la soluția de ulei purificat în 1 ml de n-heptan. Se închide eprubeta, strângând bine dopul filetat. Se agită eprubeta energic timp de 15 secunde și se lasă să se facă separarea până când stratul superior devine limpede (5 minute). Soluția de n-heptan este gata pentru injectarea în cromatograful în fază gazoasă. Soluția poate fi lăsată la temperatura camerei timp de maximum 12 ore.

5.4.   Analiza GC a esterilor metilici ai acizilor grași

Trebuie să se utilizeze procedura descrisă în metoda pentru determinarea acizilor grași nesaturați trans (a se vedea anexa X A).

Se pune în funcțiune sistemul GC la o temperatură a etuvei de 165 °C. Se recomandată o temperatură izotermă a etuvei la 165 °C timp de 10 minute, după care temperatura crește cu 1,5 °C/min până la 200 °C. Se recomandată o temperatură a injectorului de 220 °C - 250 °C, pentru a se reduce la minimum formarea de acizi grași trans (a se vedea anexa X A). Temperatura detectorului: 250 °C. Hidrogenul sau heliul trebuie să fie folosit ca gaz purtător la o presiune în capul coloanei de aproximativ 130 kPa. Volum de injectare de 1μl în modul de injectare cu splitare.

Trebuie să se obțină un profil de GC similar celui indicat în figura 2. Trebuie să se acorde o atenție deosebită rezoluției între C18:3 și C20:1 (vârful C18:3 trebuie să apară înainte de C20:1). Pentru a îndeplini aceste cerințe, trebuie să se optimizeze temperatura inițială și/sau presiunea în capul coloanei. Se ajustează parametrii injectorului (temperatura, raportul de splitare și volumul de injectare), pentru a reduce la minimum separarea acidului palmitic și palmitoleic.

Înălțimea vârfului C20:0 trebuie să fie de aproximativ 20 % din scara totală pentru a cuantifica izomerii trans. Dacă vârful C18:0 pare deformat, se reduce volumul probei.

6.   INTEGRAREA VÂRFURILOR CROMATOGRAFICE

6.1.   Cromatograma HPLC

Figura 1 prezintă o cromatogramă HPLC tipică a triacilglicerolilor pentru un ulei de măsline purificat. Pentru integrarea vârfurilor, trebuie să fie trasate trei linii de bază: prima între începutul vârfului 1 și sfârșitul vârfului 3, a doua între începutul vârfului 4 și valea dinaintea vârfului 8, iar a treia între valea dinaintea vârfului 8 și sfârșitul vârfului 18.

Aria totală este suma ariilor tuturor vârfurilor (identificate și neidentificate), de la vârful 1 până la vârful 18. Procentul fiecărui vârf se calculează după cum urmează:

Formula

Procentajele trebuie să fie exprimate cu o precizie de două zecimale.

6.2.   Cromatograma GC

Figura 2 prezintă o cromatogramă GC a esterilor alchilici ai acizilor grași obținuți dintr-un ulei de măsline purificat. Trebuie să se calculeze următoarele procente de acizi grași:

Palmitic;

P (C16:0)

=

ester metilic + ester etilic

Stearic;

S (C18:0)

=

ester metilic

Palmitoleic;

Po (C16:1)

=

suma esterilor metilici ai celor doi izomeri cis

Oleic;

O (C18:1)

=

suma esterilor metilici ai celor doi izomeri cis + ester etilic + izomeri trans

Linoleic;

L (C18:2)

=

ester metilic+ ester etilic + izomeri trans

Linolenic;

Ln (C18:3)

=

ester metilic + izomeri trans

Arahidic;

A (C20:0)

=

ester metilic

Eicosenoic (gondoic);

G (C20:1)

=

ester metilic

Esterii etilici și izomerii trans pot lipsi din cromatograma GC.

Suprafața totală (AT) este suma tuturor valorilor de vârf care figurează în cromatogramă de la C14:0 la C24:0, cu excepția celor care corespund scualenului. Procentul fiecărei valori de vârf se calculează după cum urmează:

Formula

Rezultatele trebuie să fie exprimate cu o precizie de două zecimale.

Pentru calculele din programele informatice, nu este necesar să se normalizeze la 100, deoarece acest lucru se face automat.

Figura 1

Cromatograma pentru TAG a unui ulei de măsline virgin „Chamlali”. Componentele principale ale valorilor de vârf cromatografice

Image

Tabelul 1

Datele privind repetabilitatea la determinarea TAG pentru uleiul de măsline virgin, utilizând HPLC la o temperatură a coloanei de 20 °C și propionitril ca fază mobilă

ECN

Valori de vârf ale HPLC

TAG

Proba 1

Proba 2

Proba 3

Proba 4

Proba 5

Media (%)

DSRr (%)

Media (%)

DSRr (%)

Media (%)

DSRr (%)

Media (%)

DSRr (%)

Media (%)

DSRr (%)

42

1

LLL

0,020

7,23

0,066

5,18

0,095

4,10

0,113

0,95

0,34

1,05

2

OLLn+ PoLL

0,085

7,44

0,24

1,78

0,26

2,25

0,35

2,02

0,50

2,83

3

PLLn

0,023

15,74

0,039

5,51

0,057

5,62

0,082

4,35

0,12

6,15

44

4

OLL

0,47

1,52

1,53

0,42

2,62

0,98

3,35

1,05

4,37

1,13

5

OOLn+ PoOL

1,07

2,01

1,54

0,46

1,61

0,71

1,72

1,07

1,77

2,40

6

PLL+ PoPoO

0,11

12,86

0,24

4,37

0,65

1,32

1,35

0,73

2,28

1,24

7

POLn+ PpoPo+ PpoL

0,42

5,11

0,49

2,89

0,55

2,01

0,85

1,83

1,09

1,96

46

8

OOL+ LnPP

6,72

0,63

8,79

0,31

11,21

0,42

13,25

0,33

15,24

0,23

9

PoOO

1,24

2,86

1,49

0,95

1,63

0,85

2,12

0,45

2,52

0,56

10

SLL+ PLO

2,70

0,65

4,05

0,70

6,02

0,65

9,86

0,53

11,53

0,31

11

PoOP+ SpoL+ SOLn+ SpoPo

0,64

4,42

0,69

3,02

0,79

1,23

1,53

0,89

1,70

1,66

48

12+13

OOO+ PLP+ PoPP

49,60

0,07

48,15

0,06

42,93

0,06

33,25

0,10

24,16

0,06

14

SOL

0,82

1,72

0,92

1,56

1,05

1,32

1,25

1,05

1,60

1,77

15

POO

22,75

0,25

21,80

0,20

21,05

0,30

20,36

0,35

20,17

0,14

50

16

POP

3,05

0,46

4,56

0,42

4,98

0,52

5,26

0,41

5,57

0,38

17

SOO

6,87

0,21

5,56

0,33

4,86

0,43

4,12

0,72

3,09

0,69

18

POS + SLS

1,73

1,23

1,65

1,10

1,54

0,99

1,49

1,10

1,41

1,00

n

=

3 iterări

DSRr

=

Deviație standard relativă a repetabilității

Figura 2

Cromatograma GC a esterilor alchilici ai acizilor grași obținuți dintr-un ulei din resturi de măsline, prin transesterificarea cu o soluție rece de KOH în metanol

Image

7.   DETECTAREA PREZENȚEI ÎN ULEIURILE DE MĂSLINE A ULEIURILOR STRĂINE

Metoda de calcul pentru detectarea prezenței în uleiurile de măsline a uleiurilor străine prin intermediul unei comparații a algoritmilor matematici cu o bază de date constituită plecând de la uleiuri de măsline autentice este stabilită în anexa I la standardul IOC/T.20/Doc. nr. 25.”


17.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 338/68


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 1349/2013 AL COMISIEI

din 16 decembrie 2013

de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (1),

având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în sectorul fructelor și legumelor și în sectorul fructelor și legumelor procesate (2), în special articolul 136 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 136 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 sunt stabilite în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 16 decembrie 2013.

Pentru Comisie, pentru președinte

Jerzy PLEWA

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală


(1)  JO L 299, 16.11.2007, p. 1.

(2)  JO L 157, 15.6.2011, p. 1.


ANEXĂ

Valorile forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

(EUR/100 kg)

Codul NC

Codul țării terțe (1)

Valoarea forfetară de import

0702 00 00

AL

55,3

IL

200,7

MA

78,3

TN

115,1

TR

97,6

ZZ

109,4

0707 00 05

AL

106,5

MA

154,0

TR

141,2

ZZ

133,9

0709 93 10

MA

147,4

TR

145,2

ZZ

146,3

0805 10 20

AR

26,3

TR

57,0

UY

27,9

ZA

33,1

ZZ

36,1

0805 20 10

MA

63,8

ZZ

63,8

0805 20 30, 0805 20 50, 0805 20 70, 0805 20 90

IL

108,1

JM

139,0

TR

70,6

ZZ

105,9

0805 50 10

TR

58,8

ZZ

58,8

0808 10 80

BA

78,8

CN

77,6

MK

32,3

NZ

153,0

US

114,5

ZZ

91,2

0808 30 90

TR

120,5

US

154,6

ZZ

137,6


(1)  Nomenclatura țărilor stabilită prin Regulamentul (CE) nr. 1833/2006 al Comisiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 19). Codul „ZZ” desemnează „alte origini”.


DECIZII

17.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 338/70


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI

din 9 decembrie 2013

privind o contribuție financiară suplimentară din partea Uniunii la programele de control în domeniul pescuitului ale statelor membre pentru anul 2013

[notificată cu numărul C(2013) 8576]

(Numai textele în limbile bulgară, croată, daneză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, greacă, italiană, letonă, lituaniană, malteză, neerlandeză, polonă, portugheză, română, spaniolă și suedeză sunt autentice)

(2013/762/UE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 861/2006 al Consiliului din 22 mai 2006 de stabilire a măsurilor financiare comunitare privind punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului și în domeniul dreptului mării (1), în special articolul 21,

întrucât:

(1)

În baza cererilor de cofinanțare de către UE depuse de statele membre în cadrul programelor de control în domeniul pescuitului pentru anul 2013, Comisia a adoptat Decizia de punere în aplicare 2013/410/UE din 10 iulie 2013 privind o contribuție financiară din partea Uniunii la programele de control în domeniul pescuitului ale statelor membre pentru anul 2013 (2), care a lăsat neutilizată o parte a bugetului disponibil pentru 2013.

(2)

Partea neutilizată din bugetul pentru 2013 ar trebui în prezent alocată printr-o nouă decizie.

(3)

În conformitate cu articolul 21 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 861/2006, statele membre au fost invitate să prezinte programe pentru finanțare suplimentară în domeniile prioritare definite de Comisie în scrisoarea din 7 iunie 2013 adresată statelor membre, și anume proiecte care vizează adaptarea sistemelor electronice de înregistrare și raportare (Electronic Recording and Reporting Systems – ERS) în statele membre pentru a răspunde viitoarei obligații de a debarca toate capturile, inclusiv adaptarea bazelor de date ale statelor membre, interoperabilitatea sistemelor ERS, măsurarea puterii motorului, precum și trasabilitatea produselor pescărești. Cerințele care trebuie îndeplinite de operatori și/sau de statele membre care realizează investiții în proiecte de trasabilitate au fost definite de către Comisie în scrisoarea din 14 mai 2012 adresată statelor membre.

(4)

Pe această bază și ținând seama de constrângerile bugetare, cererile de finanțare din partea Uniunii incluse în programe pentru acțiuni precum programe de formare profesională și inițiative de informare cu privire la normele politicii comune în domeniul pescuitului au fost respinse, deoarece nu se încadrau în domeniile prioritare definite anterior. În cadrul domeniilor prioritare specificate de Comisie, din cauza unor constrângeri bugetare, nu au putut fi reținute toate proiectele din cadrul programelor. Comisia a trebuit să selecteze proiectele care urmează a fi cofinanțate pe baza unei evaluări a conformității acestora cu prioritățile stabilite.

(5)

În ceea ce privește proiectele de trasabilitate, este important să se asigure că acestea sunt elaborate pe baza standardelor recunoscute la nivel internațional, în conformitate cu articolul 67 alineatul (8) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011 al Comisiei (3).

(6)

Cererile de finanțare de către UE au fost evaluate în ceea ce privește conformitatea cu normele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 391/2007 al Comisiei din 11 aprilie 2007 de stabilire a unor reguli detaliate pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 861/2006 al Consiliului în ceea ce privește cheltuielile suportate de statele membre pentru punerea în aplicare a sistemelor de monitorizare și control privind politica comună în domeniul pescuitului (4).

(7)

Este necesar să se stabilească sumele maxime și rata contribuției financiare din partea Uniunii în limitele prevăzute la articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 861/2006 și să se stabilească în ce condiții poate fi acordată această contribuție.

(8)

Pentru a încuraja investițiile în acțiunile prioritare stabilite de Comisie și având în vedere efectele negative ale crizei financiare asupra bugetelor statelor membre, cheltuielile aferente domeniilor prioritare menționate anterior ar trebui să beneficieze de o rată mare de cofinanțare, în limitele prevăzute la articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 861/2006.

(9)

Pentru a putea beneficia de această contribuție, proiectele cofinanțate în temeiul prezentei decizii trebuie să fie conforme cu toate dispozițiile relevante din legislația Uniunii și, în special, cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011.

(10)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului pentru pescuit și acvacultură,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Obiect

Prezenta decizie prevede o contribuție financiară suplimentară din partea Uniunii la cheltuielile suportate de către statele membre în 2013 pentru implementarea sistemelor de monitorizare și control aplicabile politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 861/2006. Decizia stabilește suma contribuției financiare din partea Uniunii pentru fiecare stat membru, rata contribuției financiare din partea Uniunii și condițiile în care poate fi acordată o astfel de contribuție.

Articolul 2

Lichidarea angajamentelor în curs

Toate plățile pentru care se solicită rambursarea sunt efectuate de statul membru în cauză până la 30 iunie 2017. Plățile efectuate de un stat membru după acest termen limită nu sunt eligibile pentru rambursare. Alocările bugetare neutilizate vizate de prezenta decizie sunt dezangajate cel târziu până la 31 decembrie 2018.

Articolul 3

Tehnologii și rețele informatice noi

(1)   Cheltuielile efectuate în cadrul proiectelor menționate în anexa I pentru introducerea unor noi tehnologii și rețele informatice cu scopul de a permite colectarea eficientă și sigură a datelor și gestionarea acestora în legătură cu monitorizarea, controlul și supravegherea activităților de pescuit se califică pentru o contribuție financiară de 90 % din cheltuielile eligibile, în limitele stabilite în anexa menționată.

(2)   În ceea ce privește proiectele de trasabilitate, contribuția UE este limitată la 1 000 000 EUR în cazul investițiilor efectuate de către autoritățile statelor membre și la 250 000 EUR în cazul investițiilor private. Numărul total de proiecte de trasabilitate desfășurate de operatori privați se limitează la 8 per stat membru și per decizie de finanțare.

(3)   Pentru a putea beneficia de contribuția financiară menționată la alineatul (2), toate proiectele cofinanțate în conformitate cu prezenta decizie trebuie să îndeplinească cerințele aplicabile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului (5) și în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011.

(4)   Proiectele BG/13/02, referitor la dispozitivele de măsurare Omega, EL/13/10, referitor la tablete care urmează a fi utilizate în scopuri de inspecție, și PT/13/08, referitor la echipamentul de cântărire, care sunt menționate în anexa I, se califică pentru o contribuție financiară de 50 % din cheltuielile eligibile, în limitele stabilite în anexa menționată.

Articolul 4

Dispozitive de localizare automată

(1)   Cheltuielile efectuate în cadrul proiectelor menționate în anexa II pentru achiziționarea și instalarea la bordul navelor de pescuit a dispozitivelor de localizare automată care permit monitorizarea de la distanță a navelor de către un centru de monitorizare a pescuitului printr-un sistem de monitorizare a navelor (vessel monitoring system – VMS) se califică pentru o contribuție financiară de 90 % din cheltuielile eligibile, în limitele stabilite în anexa menționată.

(2)   Pentru a putea beneficia de contribuția financiară menționată la alineatul (1), dispozitivele de localizare automată trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2011.

Articolul 5

Sisteme electronice de înregistrare și raportare

Cheltuielile efectuate în cadrul proiectelor menționate în anexa III pentru dezvoltarea, achiziționarea și instalarea componentelor sistemelor electronice de înregistrare și raportare (ERS), precum și pentru asistența tehnică necesară acestora, care să asigure interoperabilitatea între statele membre a sistemelor ERS pentru a permite implementarea obligației de a debarca toate capturile („interzicerea aruncării înapoi în mare a capturilor”), se califică pentru o contribuție financiară reprezentând 90 % din cheltuielile eligibile, în limitele prevăzute în anexa menționată.

Articolul 6

Proiecte-pilot

Cheltuielile efectuate în cadrul proiectelor menționate în anexa V pentru proiecte-pilot privind noile tehnologii de control se califică pentru o contribuție financiară reprezentând 50 % din cheltuielile eligibile, în limitele stabilite în anexa menționată.

Articolul 7

Contribuția maximă totală a Uniunii pentru fiecare stat membru

Cheltuielile prevăzute, proporția eligibilă din acestea și cuantumul maxim al contribuției din partea Uniunii, pentru fiecare stat membru, sunt stabilite după cum urmează:

(EUR)

Statul membru

Cheltuieli preconizate în programul național suplimentar de control al pescuitului

Cheltuieli pentru proiecte selectate în temeiul prezentei decizii

Valoarea maximă a contribuției din partea Uniunii

Belgia

430 000

280 000

252 000

Bulgaria

35 791

35 791

24 031

Danemarca

4 195 144

1 251 235

876 285

Estonia

400 000

400 000

360 000

Irlanda

200 000

200 000

180 000

Grecia

228 500

78 500

50 650

Spania

2 989 879

1 037 300

769 570

Franța

2 058 585

1 356 145

631 082

Croația

267 490

267 490

227 400

Italia

1 850 000

422 000

379 800

Cipru

100 000

100 000

90 000

Letonia

124 038

124 038

111 634

Lituania

99 919

99 919

89 927

Malta

1 470 510

615 000

553 500

Polonia

1 487 812

1 389 812

1 090 831

Portugalia

443 954

161 500

143 150

România

40 000

0

0

Finlanda

1 800 000

1 050 000

945 000

Suedia

2 450 000

1 150 000

1 035 000

Regatul Unit

31 553

25 710

23 140

Total

20 703 175

10 044 440

7 833 000

Articolul 8

Destinatari

Prezenta decizie se adresează Regatului Belgiei, Republicii Bulgaria, Regatului Danemarcei, Republicii Estonia, Irlandei, Republicii Elene, Regatului Spaniei, Republicii Franceze, Republicii Croația, Republicii Italiene, Republicii Cipru, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Republicii Malta, Republicii Polone, Republicii Portugheze, României, Republicii Finlanda, Regatului Suediei și Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

Adoptată la Bruxelles, 9 decembrie 2013.

Pentru Comisie

Maria DAMANAKI

Membru al Comisiei


(1)  JO L 160, 14.6.2006, p. 1.

(2)  JO L 204, 31.7.2013, p. 54.

(3)  JO L 112, 30.4.2011, p. 1.

(4)  JO L 97, 12.4.2007, p. 30.

(5)  JO L 343, 22.12.2009, p. 1.


ANEXA I

TEHNOLOGII ȘI REȚELE INFORMATICE NOI

(EUR)

Statul membru și codul proiectului

Cheltuieli preconizate în programul național suplimentar de control al pescuitului

Cheltuieli pentru proiecte selectate în temeiul prezentei decizii

Contribuția maximă a Uniunii

Bulgaria:

BG/13/02

20 452

20 452

10 226

BG/13/03

15 339

15 339

13 805

Subtotal

35 791

35 791

24 031

Danemarca:

DK/13/21

469 509

469 509

172 731

DK/13/23

335 363

335 363

301 827

DK/13/24

250 000

0

0

DK/13/25

250 000

0

0

DK/13/26

250 000

0

0

DK/13/27

278 000

0

0

DK/13/28

275 000

0

0

DK/13/29

275 000

0

0

DK/13/30

275 000

0

0

DK/13/31

275 000

111 000

99 900

DK/13/32

300 000

0

0

DK/13/33

403 423

0

0

DK/13/34

221 340

0

0

DK/13/35

2 146

0

0

Subtotal

3 859 781

915 872

574 458

Irlanda:

IE/13/04

200 000

200 000

180 000

Subtotal

200 000

200 000

180 000

Grecia:

EL/13/10

50 000

50 000

25 000

EL/13/11

28 500

28 500

25 650

Subtotal

78 500

78 500

50 650

Spania:

ES/13/42

718 632

0

0

ES/13/45

454 090

0

0

ES/13/50

365 000

365 000

328 500

ES/13/54

33 900

0

0

ES/13/55

50 000

0

0

ES/13/56

16 000

16 000

14 400

ES/13/57

72 000

0

0

Subtotal

1 709 622

381 000

342 900

Franța:

FR/13/14

498 798

498 798

250 000

FR/13/15

711 700

711 700

250 000

FR/13/16

276 000

0

0

FR/13/17

115 647

115 647

104 082

FR/13/18

176 440

0

0

Subtotal

1 778 585

1 326 145

604 082

Croația:

HR/13/08

10 000

10 000

9 000

HR/13/10

247 490

247 490

209 400

Subtotal

257 490

257 490

218 400

Italia:

IT/13/10

450 000

422 000

379 800

IT/13/11

1 400 000

0

0

Subtotal

1 850 000

422 000

379 800

Letonia:

LV/13/04

124 038

124 038

111 634

Subtotal

124 038

124 038

111 634

Lituania:

LT/13/06

15 929

15 929

14 336

LT/13/05

26 066

26 066

23 459

Subtotal

41 995

41 995

37 795

Malta:

MT/13/04

55 510

0

0

MT/13/05

1 400 000

600 000

540 000

MT/13/06

15 000

15 000

13 500

Subtotal

1 470 510

615 000

553 500

Polonia:

PL/13/16

250 000

152 000

136 800

PL/13/17

147 512

147 512

132 761

PL/13/18

240 300

240 300

216 270

Subtotal

637 812

539 812

485 831

Portugalia:

PT/13/06

129 200

111 100

99 990

PT/13/08

5 500

5 500

2 750

PT/13/09

264 354

0

0

Subtotal

399 054

116 600

102 740

România:

RO/13/18

40 000

0

0

Subtotal

40 000

0

0

Finlanda:

FI/13/11

350 000

350 000

315 000

FI/13/14

150 000

150 000

135 000

FI/13/15

750 000

0

0

Subtotal

1 250 000

500 000

450 000

Suedia:

SE/13/04

500 000

0

0

SE/13/05

350 000

0

0

SE/13/06

450 000

0

0

SE/13/07

450 000

450 000

405 000

SE/13/08

200 000

200 000

180 000

Subtotal

1 950 000

650 000

585 000

Regatul Unit:

UK/13/05

9 933

9 933

8 940

UK/13/06

1 753

1 753

1 578

UK/13/07

5 843

0

0

Subtotal

17 529

11 686

10 518

Total

15 700 707

6 215 929

4 711 339


ANEXA II

DISPOZITIVE DE LOCALIZARE AUTOMATĂ

(EUR)

Statul membru și codul proiectului

Cheltuieli preconizate în programul național suplimentar de control al pescuitului

Cheltuieli pentru proiecte selectate în temeiul prezentei decizii

Contribuția maximă a Uniunii

Franța:

FR/13/12

250 000

0

0

Subtotal

250 000

0

0

Regatul Unit:

UK/13/04

14 024

14 024

12 622

Subtotal

14 024

14 024

12 622

Total

264 024

14 024

12 622


ANEXA III

SISTEME ELECTRONICE DE ÎNREGISTRARE ȘI RAPORTARE

(EUR)

Statul membru și codul proiectului

Cheltuieli preconizate în programul național suplimentar de control al pescuitului

Cheltuieli pentru proiecte selectate în temeiul prezentei decizii

Contribuția maximă a Uniunii

Belgia:

BE/13/10

40 000

40 000

36 000

BE/13/11

200 000

200 000

180 000

BE/13/12

40 000

40 000

36 000

Subtotal

280 000

280 000

252 000

Danemarca:

DK/13/22

335 363

335 363

301 827

Subtotal

335 363

335 363

301 827

Estonia:

EE/13/04

300 000

300 000

270 000

EE/13/05

100 000

100 000

90 000

Subtotal

400 000

400 000

360 000

Spania:

ES/13/43

246 300

246 300

221 670

Subtotal

246 300

246 300

221 670

Franța:

FR/13/13

30 000

30 000

27 000

Subtotal

30 000

30 000

27 000

Croația:

HR/13/09

10 000

10 000

9 000

Subtotal

10 000

10 000

9 000

Cipru:

CY/13/04

100 000

100 000

90 000

Subtotal

100 000

100 000

90 000

Lituania:

LT/13/04

57 924

57 924

52 132

Subtotal

57 924

57 924

52 132

Polonia:

PL/13/14

350 000

350 000

315 000

PL/13/15

100 000

100 000

90 000

Subtotal

450 000

450 000

405 000

Portugalia:

PT/13/07

44 900

44 900

40 410

Subtotal

44 900

44 900

40 410

Finlanda:

FI/13/10

350 000

350 000

315 000

FI/13/12

200 000

200 000

180 000

Subtotal

550 000

550 000

495 000

Suedia:

SE/13/09

500 000

500 000

450 000

Subtotal

500 000

500 000

450 000

Total

3 004 487

3 004 487

2 704 039


ANEXA V

PROIECTE-PILOT

(EUR)

Natura cheltuielilor

Cheltuieli preconizate în programul național suplimentar de control al pescuitului

Cheltuieli pentru proiecte selectate în temeiul prezentei decizii

Contribuția maximă a Uniunii

Belgia:

BE/13/13

150 000

0

0

Subtotal

150 000

0

0

Spania:

ES/13/44

471 074

0

0

ES/13/46

250 000

250 000

125 000

ES/13/48

160 000

160 000

80 000

ES/13/49

100 000

0

0

ES/13/51

2 000

0

0

Subtotal

983 074

410 000

205 000

Polonia:

PL/13/13

400 000

400 000

200 000

Subtotal

400 000

400 000

200 000

Total

1 533 074

810 000

405 000


ANEXA VI

SUME LEGATE DE PROGRAMELE DE FORMARE PROFESIONALĂ ȘI DE SCHIMB DE EXPERIENȚĂ ȘI SUME LEGATE DE INIȚIATIVELE DE INFORMARE CU PRIVIRE LA NORMELE PCP CARE AU FOST RESPINSE

(EUR)

Statul membru și codul proiectului

Cheltuieli preconizate în programul național suplimentar de control al pescuitului

Cheltuieli pentru proiecte selectate în temeiul prezentei decizii

Contribuția maximă a Uniunii

Grecia:

EL/13/12

150 000

0

0

Subtotal

150 000

0

0

Spania:

ES/13/47

40 000

0

0

ES/13/52

8 082

0

0

ES/13/53

2 800

0

0

Subtotal

50 882

0

0

Total

200 882

0

0


17.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 338/81


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI

din 12 decembrie 2013

de excludere de la finanțarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli contractate de statele membre în cadrul secțiunii Garantare a Fondului european de orientare și garantare agricolă (FEOGA), în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și în cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR)

[notificată cu numărul C(2013) 8743]

(Numai textele în limbile cehă, engleză, finlandeză, franceză, germană, greacă, letonă, maghiară, neerlandeză, portugheză, română, spaniolă și suedeză sunt autentice)

(2013/763/UE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1258/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind finanțarea politicii agricole comune (1), în special articolul 7 alineatul (4),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finanțarea politicii agricole comune (2), în special articolul 31,

după consultarea Comitetului pentru fondurile agricole,

întrucât:

(1)

În temeiul articolului 7 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1258/1999 și al articolului 31 din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005, Comisia efectuează verificările necesare, comunică statelor membre rezultatele acestor verificări, ia notă de observațiile statelor membre, inițiază discuții bilaterale în vederea ajungerii la un acord cu statele membre în cauză și le comunică acestora concluziile sale în mod oficial.

(2)

Statele membre au avut posibilitatea de a solicita inițierea unei proceduri de conciliere. În unele cazuri, această posibilitate a fost utilizată, iar rapoartele emise în urma acestei proceduri au fost examinate de Comisie.

(3)

În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1258/1999 și cu Regulamentul (CE) nr. 1290/2005, se pot finanța numai cheltuielile agricole efectuate fără încălcarea normelor Uniunii Europene.

(4)

Verificările efectuate, rezultatele discuțiilor bilaterale și procedurile de conciliere au demonstrat că o parte din cheltuielile declarate de statele membre nu îndeplinesc această condiție și, prin urmare, nu pot fi finanțate în cadrul secțiunii Garantare a FEOGA, în cadrul FEGA sau în cadrul FEADR.

(5)

Trebuie indicate sumele care nu sunt recunoscute ca fiind imputabile FEOGA secțiunea Garantare, FEGA și FEADR. Aceste sume nu privesc cheltuieli efectuate cu mai mult de douăzeci și patru de luni înainte de notificarea scrisă privind rezultatele verificărilor adresată de Comisie statelor membre.

(6)

În ceea ce privește cazurile reglementate prin prezenta decizie, evaluarea sumelor care trebuie excluse din motive de neconformitate cu normele Uniunii Europene a fost comunicată de Comisie statelor membre într-un raport de sinteză pe această temă.

(7)

Prezenta decizie nu aduce atingere concluziilor de ordin financiar pe care Comisia ar putea să le tragă în urma hotărârilor Curții de Justiție în cauzele aflate pe rol la 1 septembrie 2013, care privesc conținutul prezentei decizii,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Cheltuielile indicate în anexa la prezenta decizie, contractate de agențiile de plăți acreditate ale statelor membre și declarate în cadrul secțiunii Garantare a FEOGA, în cadrul FEGA sau în cadrul FEADR se exclud de la finanțarea din fondurile Uniunii Europene, deoarece nu sunt conforme cu normele Uniunii Europene.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează Regatului Belgiei, Republicii Cehe, Republicii Federale Germania, Irlandei, Republicii Elene, Regatului Spaniei, Republicii Franceze, Republicii Letonia, Marelui Ducat al Luxemburgului, Ungariei, Regatului Țărilor de Jos, Republicii Austria, Republicii Portugheze, României, Republicii Finlanda și Regatului Suediei.

Adoptată la Bruxelles, 12 decembrie 2013.

Pentru Comisie

Dacian CIOLOȘ

Membru al Comisiei


(1)  JO L 160, 26.6.1999, p. 103.

(2)  JO L 209, 11.8.2005, p. 1.


ANEXĂ

SM

Măsură

Exercițiu financiar

Justificare

Tip

%

Monedă

Sumă

Deduceri

Impact financiar

POSTUL BUGETAR: 6500

CZ

Verificarea și închiderea conturilor – verificare financiară

2011

Erori administrative:

MĂSURĂ UNICĂ

 

în EUR

– 121 357,89

0,00

– 121 357,89

TOTAL CZ

în EUR

– 121 357,89

0,00

– 121 357,89

TOTAL 6500

EUR

– 121 357,89

0,00

– 121 357,89

POSTUL BUGETAR: 6701

AT

Ajutoare directe decuplate (schema de plată unică – SPU)

2007

Puncte slabe ale sistemului LPIS-GIS, ale controalelor administrative încrucișate, în funcționarea controalelor la fața locului, în aplicarea sancțiunilor și plăți

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–1 542 856,98

0,00

–1 542 856,98

AT

Ajutoare directe decuplate (schema de plată unică – SPU)

2008

Puncte slabe ale sistemului LPIS-GIS, ale controalelor administrative încrucișate, în funcționarea controalelor la fața locului, în aplicarea sancțiunilor și plăți

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

– 362 356,33

0,00

– 362 356,33

AT

Ajutoare directe decuplate

2009

Puncte slabe ale sistemului LPIS-GIS, ale controalelor administrative încrucișate, în funcționarea controalelor la fața locului, în aplicarea sancțiunilor și plăți

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

– 322 005,10

0,00

– 322 005,10

TOTAL AT

EUR

–2 227 218,41

0,00

–2 227 218,41

BE

Audit financiar – depășire

2012

Depășirea plafoanelor

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–8 448,26

–8 448,26

0,00

BE

Audit financiar – depășire

2012

Depășirea plafoanelor

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

– 827 309,72

– 827 309,72

0,00

TOTAL BE

EUR

– 835 757,98

– 835 757,98

0,00

DE

Ajutoare directe decuplate (schema de plată unică – SPU)

2008

Puncte slabe ale LPIS posibilitatea efectuării de controale încrucișate și a controalelor la fața locului, toleranță de măsurare, anul de cerere 2007

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–51 726,31

0,00

–51 726,31

DE

Ajutoare directe decuplate

2009

Puncte slabe ale LPIS posibilitatea efectuării de controale încrucișate și a controalelor la fața locului, toleranță de măsurare, anul de cerere 2008

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–83 286,41

0,00

–83 286,41

DE

Audit financiar – întârzierea plăților și nerespectarea termenelor de plată

2012

Întârzierea plăților

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–10 670,90

–10 670,90

0,00

TOTAL DE

EUR

– 145 683,62

–10 670,90

– 135 012,72

ES

Fructe și legume – Programe operaționale

2007

Controale cheie deficitare

RATĂ FORFETARĂ

2,00 %

EUR

– 365 658,89

0,00

– 365 658,89

ES

Fructe și legume – Programe operaționale

2007

Controale cheie deficitare

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

– 737 372,81

0,00

– 737 372,81

ES

Fructe și legume – Grupuri de producători recunoscute preliminar

2007

Controale cheie deficitare

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

–1 787,28

0,00

–1 787,28

ES

Fructe și legume – Programe operaționale

2007

Controale cheie deficitare

RATĂ FORFETARĂ

10,00 %

EUR

– 145 740,74

0,00

– 145 740,74

ES

Fructe și legume – Programe operaționale

2007

Cheltuieli neeligibile specifice

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

– 919 365,27

0,00

– 919 365,27

ES

Fructe și legume – Programe operaționale

2008

Controale cheie deficitare

RATĂ FORFETARĂ

2,00 %

EUR

– 538 517,00

0,00

– 538 517,00

ES

Fructe și legume – Programe operaționale

2008

Controale cheie deficitare

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

– 875 633,57

0,00

– 875 633,57

ES

Fructe și legume – Grupuri de producători recunoscute preliminar

2008

Controale cheie deficitare

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

–3 135,65

0,00

–3 135,65

ES

Fructe și legume – Programe operaționale

2008

Controale cheie deficitare

RATĂ FORFETARĂ

10,00 %

EUR

–65 004,15

0,00

–65 004,15

ES

Fructe și legume – Programe operaționale

2008

Cheltuieli neeligibile specifice

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–1 143 982,20

0,00

–1 143 982,20

ES

Fructe și legume – Programe operaționale

2009

Controale cheie deficitare

RATĂ FORFETARĂ

2,00 %

EUR

–2 121,76

0,00

–2 121,76

ES

Fructe și legume – Grupuri de producători recunoscute preliminar

2009

Controale cheie deficitare

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

–1 807,57

0,00

–1 807,57

ES

Fructe și legume – Programe operaționale

2009

Controale cheie deficitare

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

– 984 848,39

0,00

– 984 848,39

ES

Fructe și legume – Programe operaționale

2009

Controale cheie deficitare

RATĂ FORFETARĂ

10,00 %

EUR

–26 937,72

0,00

–26 937,72

ES

Fructe și legume – Programe operaționale

2010

Controale cheie deficitare

RATĂ FORFETARĂ

2,00 %

EUR

1 259,51

0,00

1 259,51

ES

Fructe și legume – Grupuri de producători recunoscute preliminar

2010

Controale cheie deficitare

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

–1 629,62

0,00

–1 629,62

ES

Fructe și legume – Programe operaționale

2010

Controale cheie deficitare

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

– 990 175,71

0,00

– 990 175,71

ES

Fructe și legume – Programe operaționale

2010

Controale cheie deficitare

RATĂ FORFETARĂ

10,00 %

EUR

169,58

0,00

169,58

ES

Fructe și legume – Programe operaționale

2011

Controale cheie deficitare

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

– 979 171,01

0,00

– 979 171,01

ES

Ajutoare directe decuplate

2007

Deficiență a controlului la fața locului, anul de cerere 2006

RATĂ FORFETARĂ

2,00 %

EUR

– 800 115,89

– 506,88

– 799 609,01

ES

Alte ajutoare directe

2007

Deficiență a controlului la fața locului, anul de cerere 2006

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

–1 000 522,12

0,00

–1 000 522,12

ES

Ajutoare directe decuplate

2008

Deficiență a controlului la fața locului, anul de cerere 2006

RATĂ FORFETARĂ

2,00 %

EUR

–5 160,91

–0,21

–5 160,70

ES

Alte ajutoare directe

2008

Deficiență a controlului la fața locului, anul de cerere 2007

RATĂ FORFETARĂ

2,00 %

EUR

– 338 164,02

0,00

– 338 164,02

ES

Ajutoare directe decuplate

2008

Deficiență a controlului la fața locului, anul de cerere 2007

RATĂ FORFETARĂ

2,00 %

EUR

– 771 505,81

–31,70

– 771 474,11

ES

Alte ajutoare directe

2008

Deficiență a controlului la fața locului, anul de cerere 2006

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

–14 378,54

0,00

–14 378,54

ES

Alte ajutoare directe

2008

Deficiență a controlului la fața locului, anul de cerere 2007

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

–63 773,71

0,00

–63 773,71

ES

Ajutoare directe decuplate

2009

Deficiență a controlului la fața locului, anul de cerere 2006

RATĂ FORFETARĂ

2,00 %

EUR

–78,16

0,00

–78,16

ES

Alte ajutoare directe

2009

Deficiență a controlului la fața locului, anul de cerere 2007

RATĂ FORFETARĂ

2,00 %

EUR

–2 318,23

0,00

–2 318,23

ES

Ajutoare directe decuplate

2009

Deficiență a controlului la fața locului, anul de cerere 2007

RATĂ FORFETARĂ

2,00 %

EUR

186,40

0,00

186,40

ES

Alte ajutoare directe

2009

Deficiență a controlului la fața locului, anul de cerere 2006

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

– 727,03

0,00

– 727,03

ES

Ajutoare directe decuplate

2010

Deficiență a controlului la fața locului, anul de cerere 2006

RATĂ FORFETARĂ

2,00 %

EUR

–2 293,81

0,00

–2 293,81

ES

Alte ajutoare directe

2010

Deficiență a controlului la fața locului, anul de cerere 2007

RATĂ FORFETARĂ

2,00 %

EUR

– 468,08

0,00

– 468,08

ES

Ajutoare directe decuplate

2010

Deficiență a controlului la fața locului, anul de cerere 2007

RATĂ FORFETARĂ

2,00 %

EUR

233,66

0,00

233,66

ES

Alte ajutoare directe

2010

Deficiență a controlului la fața locului, anul de cerere 2006

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

–6 934,44

0,00

–6 934,44

ES

Alte ajutoare directe

2010

Deficiență a controlului la fața locului, anul de cerere 2007

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

– 181,82

0,00

– 181,82

ES

Alte ajutoare directe

2008

Deficiență a controlului la fața locului, anul de cerere 2007

RATĂ FORFETARĂ

2,00 %

EUR

–88 770,49

0,00

–88 770,49

ES

Ajutoare directe decuplate

2008

Deficiență a controlului la fața locului, anul de cerere 2007

RATĂ FORFETARĂ

2,00 %

EUR

– 526 475,63

–73,61

– 526 402,02

ES

Alte ajutoare directe

2009

Deficiență a controlului la fața locului, anul de cerere 2007

RATĂ FORFETARĂ

2,00 %

EUR

–25,72

0,00

–25,72

ES

Ajutoare directe decuplate

2009

Deficiență a controlului la fața locului, anul de cerere 2007

RATĂ FORFETARĂ

2,00 %

EUR

– 493,99

0,00

– 493,99

ES

Alte ajutoare directe

2009

Deficiență a controlului la fața locului, anul de cerere 2008

RATĂ FORFETARĂ

2,00 %

EUR

–92 270,35

0,00

–92 270,35

ES

Ajutoare directe decuplate

2009

Deficiență a controlului la fața locului, anul de cerere 2008

RATĂ FORFETARĂ

2,00 %

EUR

– 525 914,47

0,00

– 525 914,47

ES

Alte ajutoare directe

2010

Deficiență a controlului la fața locului, anul de cerere 2007

RATĂ FORFETARĂ

2,00 %

EUR

– 236,54

0,00

– 236,54

ES

Ajutoare directe decuplate

2010

Deficiență a controlului la fața locului, anul de cerere 2007

RATĂ FORFETARĂ

2,00 %

EUR

– 457,10

0,00

– 457,10

ES

Alte ajutoare directe

2010

Deficiență a controlului la fața locului, anul de cerere 2008

RATĂ FORFETARĂ

2,00 %

EUR

– 210,66

0,00

– 210,66

ES

Ajutoare directe decuplate

2010

Deficiență a controlului la fața locului, anul de cerere 2008

RATĂ FORFETARĂ

2,00 %

EUR

– 803,64

0,00

– 803,64

ES

Drepturi

2009

Recuperări

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

– 152,70

–0,10

– 152,60

ES

Drepturi

2009

Alocarea unor drepturi speciale necuvenite

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–1 316 791,79

– 838,16

–1 315 953,63

ES

Drepturi

2010

Furajele sunt neincluse

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

–2 796 719,30

0,00

–2 796 719,30

ES

Drepturi

2010

Rezerva națională - sectorul uleiului de măsline

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

–1 467 764,48

0,00

–1 467 764,48

ES

Drepturi

2010

Forță majoră în sectorul zahărului

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

– 169 495,55

0,00

– 169 495,55

ES

Drepturi

2010

Recuperări

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

– 259,91

0,00

– 259,91

ES

Drepturi

2010

Decuplare specială pentru masculii din specia bovină

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

– 648 647,61

0,00

– 648 647,61

ES

Drepturi

2010

Alocarea unor drepturi speciale necuvenite

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–1 334 718,15

0,00

–1 334 718,15

ES

Audit financiar – depășire

2011

Depășirea plafoanelor

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

– 474 315,16

– 474 315,16

0,00

ES

Audit financiar – depășire

2011

Depășirea plafoanelor

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

– 116 322,42

–1 301 665,74

1 185 343,32

ES

Verificarea și închiderea conturilor – verificare financiară

2011

Cheltuieli neeligibile

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–18 632,33

–18 632,33

0,00

ES

Audit financiar – întârzierea plăților și nerespectarea termenelor de plată

2011

Întârzierea plăților

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–42 228,78

–42 228,78

0,00

ES

Audit financiar – întârzierea plăților și nerespectarea termenelor de plată

2011

Întârzierea plăților

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–3 043 215,34

–3 043 215,34

0,00

ES

Cota de lapte

2011

Recuperarea taxei pentru lapte

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

135 786,22

135 786,22

0,00

ES

Audit financiar – depășire

2012

Depășirea plafoanelor financiare

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–51 193,89

–51 193,89

0,00

ES

Audit financiar – depășire

2012

Depășirea plafoanelor financiare

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–12 288,65

–12 288,65

0,00

ES

Audit financiar – întârzierea plăților și nerespectarea termenelor de plată

2012

Întârzierea plăților

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

– 226 009,53

– 226 009,53

0,00

TOTAL ES

EUR

–23 606 290,72

–5 035 213,86

–18 571 076,86

FI

Alte ajutoare directe – Bovine

2009

Neaplicarea reducerilor și excluderilor (animalele nu au fost găsite cu ocazia controalelor la fața locului în perioada de reținere)

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–2 455,57

0,00

–2 455,57

FI

Alte ajutoare directe – articolul 69 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 – numai ovine și bovine

2009

Neaplicarea reducerilor și excluderilor (animalele potențial eligibile, animale fără crotalii)

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–85 467,41

0,00

–85 467,41

FI

Alte ajutoare directe – Bovine

2010

Neaplicarea reducerilor și excluderilor (animalele nu au fost găsite cu ocazia controalelor la fața locului în perioada de reținere)

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–4 103,67

0,00

–4 103,67

FI

Alte ajutoare directe – articolul 69 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 – numai ovine și bovine

2010

Neaplicarea reducerilor și excluderilor (animalele potențial eligibile, animale fără crotalii)

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

– 130 869,20

0,00

– 130 869,20

FI

Alte ajutoare directe — articolele 68-72 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009

2011

Neaplicarea reducerilor și excluderilor (animalele potențial eligibile, animale fără crotalii)

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–87 599,21

0,00

–87 599,21

FI

Audit financiar – depășire

2012

Depășirea plafoanelor

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–73 951,98

–73 951,98

0,00

TOTAL FI

EUR

– 384 447,04

–73 951,98

– 310 495,06

FR

Fructe și legume – Prelucrarea piersicilor și a perelor

2007

Deficiențe în furnizarea de mijloacele tehnice membrilor organizațiilor de producători

RATĂ FORFETARĂ

10,00 %

EUR

–28 022,33

0,00

–28 022,33

FR

Fructe și legume – Prelucrarea tomatelor

2007

Deficiențe în furnizarea de mijloacele tehnice membrilor organizațiilor de producători

RATĂ FORFETARĂ

10,00 %

EUR

–38 019,88

0,00

–38 019,88

FR

Fructe și legume – Nuci

2007

Deficiențe în furnizarea de mijloacele tehnice membrilor organizațiilor de producători

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–14 675,50

0,00

–14 675,50

FR

Fructe și legume – Programe operaționale

2007

Deficiențe în furnizarea de mijloacele tehnice membrilor organizațiilor de producători

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–10 143 429,40

–4 402 146,54

–5 741 282,86

FR

Fructe și legume – Retrageri

2007

Deficiențe în furnizarea de mijloacele tehnice membrilor organizațiilor de producători

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

– 254 741,35

0,00

– 254 741,35

FR

Fructe și legume – Programe operaționale

2008

Deficiențe în furnizarea de mijloacele tehnice membrilor organizațiilor de producători

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–7 013 519,75

–2 358 665,31

–4 654 854,44

FR

Fructe și legume – Programe operaționale

2009

Deficiențe în furnizarea de mijloacele tehnice membrilor organizațiilor de producători

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–93 897,24

0,00

–93 897,24

FR

Fructe și legume – Programe operaționale

2010

Deficiențe în furnizarea de mijloacele tehnice membrilor organizațiilor de producători

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–83 200,09

0,00

–83 200,09

FR

Fructe și legume – Programe operaționale

2011

Deficiențe în furnizarea de mijloacele tehnice membrilor organizațiilor de producători

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–30 320,94

0,00

–30 320,94

FR

Ecocondiționalitate

2008

BCAM 2 nedefinite, controale deficitare ale unor CLG, acumulare de reduceri, anul de cerere 2007

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

–40 391 474,89

–11 821,04

–40 379 653,85

FR

Ecocondiționalitate

2008

Sistem de sancționare indulgent, notificări întârziate anul de cerere 2007

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–11 039 706,01

–55 198,55

–10 984 507,46

FR

Ecocondiționalitate

2009

Controale deficitare ale unor CLG, anul de cerere 2009

RATĂ FORFETARĂ

2,00 %

EUR

– 157 245,53

0,00

– 157 245,53

FR

Ecocondiționalitate

2009

BCAM 2 nedefinite, controale deficitare ale unor CLG, acumulare de reduceri, anul de cerere 2007

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

–9 493,60

–0,28

–9 493,32

FR

Ecocondiționalitate

2009

BCAM 2 nedefinite, controale deficitare ale unor CLG, acumulare de reduceri, anul de cerere 2008

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

–40 818 770,14

–10 787,66

–40 807 982,48

FR

Ecocondiționalitate

2009

Sistem de sancționare indulgent, notificări întârziate anul de cerere 2008

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–13 381 038,70

–66 906,21

–13 314 132,49

FR

Ecocondiționalitate

2010

Controale deficitare ale unor CLG, anul de cerere 2009

RATĂ FORFETARĂ

2,00 %

EUR

–26 673,71

0,00

–26 673,71

FR

Ecocondiționalitate

2010

Controale deficitare ale unor CLG, anul de cerere 2009

RATĂ FORFETARĂ

2,00 %

EUR

–16 163 000,23

–2 669,27

–16 160 330,96

FR

Ecocondiționalitate

2010

BCAM 2 nedefinite, controale deficitare ale unor CLG, acumulare de reduceri, anul de cerere 2007

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

–1 689,23

0,01

–1 689,24

FR

Ecocondiționalitate

2010

BCAM 2 nedefinite, controale deficitare ale unor CLG, acumulare de reduceri, anul de cerere 2008

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

–9 628,52

–0,56

–9 627,96

FR

Ecocondiționalitate

2010

Sistem de sancționare indulgent, notificări întârziate, acumularea reducerilor anul de cerere 2009

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–15 761 783,07

–31 523,60

–15 730 259,47

FR

Ecocondiționalitate

2011

Controale deficitare ale unor CLG, anul de cerere 2009

RATĂ FORFETARĂ

2,00 %

EUR

–9 551,86

– 276,81

–9 275,05

FR

Ecocondiționalitate

2011

Controale deficitare ale unor CLG, anul de cerere 2009

RATĂ FORFETARĂ

2,00 %

EUR

1 881,20

0,00

1 881,20

FR

Ecocondiționalitate

2011

BCAM 2 nedefinite, controale deficitare ale unor CLG, acumulare de reduceri, anul de cerere 2008

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

–8 515,33

0,00

–8 515,33

FR

Audit financiar – întârzierea plăților și nerespectarea termenelor de plată

2012

Întârzierea plăților

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

– 361 229,20

– 361 229,20

0,00

FR

Verificarea și închiderea conturilor – Verificarea conformității

2009

Eroare în alocarea bugetară: încasări care nu au fost declarate la bugetul comunitar

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–35 069,07

0,00

–35 069,07

FR

Verificarea și închiderea conturilor – Verificarea conformității

2009

Nereguli sau neglijențe în ceea ce privește procedura de recuperare

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–21 037,96

0,00

–21 037,96

Total FR

EUR

– 155 893 852,33

–7 301 225,02

– 148 592 627,31

GR

Fructe și legume – Prelucrarea tomatelor

2007

Deficiențe ale controalelor de concordanță, ale controalelor fizice ale suprafețelor, ale controalor administrative și contabile ale producătorilor și produselor finite, ale controalelor fizice și contabile asupra stocurilor

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

–1 241 950,67

0,00

–1 241 950,67

GR

Fructe și legume – Prelucrarea tomatelor

2008

Deficiențe ale controalelor de concordanță, ale controalelor fizice ale suprafețelor, ale controalor administrative și contabile ale producătorilor și produselor finite, ale controalelor fizice și contabile asupra stocurilor

RATĂ FORFETARĂ

10,00 %

EUR

–2 115 555,01

0,00

–2 115 555,01

GR

Fructe și legume – Prelucrarea tomatelor

2009

Deficiențe ale controalelor de concordanță, ale controalelor fizice ale suprafețelor, ale controalor administrative și contabile ale producătorilor și produselor finite, ale controalelor fizice și contabile asupra stocurilor

RATĂ FORFETARĂ

10,00 %

EUR

–3 219,00

0,00

–3 219,00

GR

Alte ajutoare directe – articolul 69 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 – numai ovine și bovine

2009

Bovine - articolul 69: Deficiențe ale sistemului de sancționare și ale controalelor de supraveghere — anul de cerere 2008

RATĂ FORFETARĂ

2,00 %

EUR

– 162 625,79

– 325,25

– 162 300,54

GR

Alte ajutoare directe – articolul 69 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 – numai ovine și bovine

2009

Ovine - articolul 69: Deficiențe ale controalelor la fața locului — reținerea animalelor nu a fost verificată — anul de cerere 2008

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

– 589 848,52

–1 179,70

– 588 668,82

GR

Alte ajutoare directe – articolul 69 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 – numai ovine și bovine

2009

Bovine - articolul 69 — plăți necuvenite efectuate către solicitanți individuali — anul de cerere 2009

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–49 324,00

– 986,48

–48 337,52

GR

Alte ajutoare directe – articolul 69 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 – numai ovine și bovine

2010

Bovine - articolul 69: Deficiențe ale sistemului de sancționare și ale controalelor de supraveghere — anul de cerere 2009

RATĂ FORFETARĂ

2,00 %

EUR

– 159 662,41

– 660,12

– 159 002,29

GR

Alte ajutoare directe – articolul 69 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 – numai ovine și bovine

2010

Ovine - articolul 69: Deficiențe ale controalelor la fața locului — reținerea animalelor nu a fost verificată — anul de cerere 2009

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

– 626 203,65

–29 339,23

– 596 864,42

GR

Alte ajutoare directe – articolul 69 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 – numai ovine și bovine

2011

Ovine - articolul 69: Deficiențe ale controalelor la fața locului — reținerea animalelor nu a fost verificată — anul de cerere 2009

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

2 003,17

0,00

2 003,17

GR

Drepturi

2008

Suprafețele furajere neincluse în 2006 — drepturi normale

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

–7 020 040,97

–7 020 040,97

0,00

GR

Drepturi

2008

Suprafețele furajere neincluse în 2006 — drepturi normale

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

–3 982 096,46

0,00

–3 982 096,46

GR

Drepturi

2008

Deficiențe ale criteriilor de alocare din rezerva națională în 2006

RATĂ FORFETARĂ

10,00 %

EUR

–9 935 755,68

–4 967 877,84

–4 967 877,84

GR

Drepturi

2008

Beneficiari neeligibili ai alocării din rezerva națională în 2007

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

– 524 628,25

0,00

– 524 628,25

GR

Drepturi

2008

Erori la calculul mediei regionale a drepturilor în 2007

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

– 674 004,06

0,00

– 674 004,06

GR

Drepturi

2008

Erori la calculul valorii medii regionale a drepturilor în 2006

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–2 786 983,22

0,00

–2 786 983,22

GR

Drepturi

2008

Alocarea parțială a unor drepturi speciale

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–1 482 230,85

0,00

–1 482 230,85

GR

Drepturi

2008

rambursare din cauza suprapunerii cu corecția în temeiul anchetei AA/2007/007/GR

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

0,00

– 199 280,78

199 280,78

GR

Drepturi

2009

Suprafețele furajere neincluse în 2006 — drepturi normale

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

–7 017 232,96

0,00

–7 017 232,96

GR

Drepturi

2009

Suprafețele furajere neincluse în 2006 — drepturi normale

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

–3 947 400,93

0,00

–3 947 400,93

GR

Drepturi

2009

Deficiențe ale criteriilor de alocare din rezerva națională în 2006

RATĂ FORFETARĂ

10,00 %

EUR

–9 739 243,02

0,00

–9 739 243,02

GR

Drepturi

2009

Beneficiari neeligibili ai alocării din rezerva națională în 2007

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

– 396 672,82

0,00

– 396 672,82

GR

Drepturi

2009

Erori la calculul mediei regionale a drepturilor în 2007

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

– 599 310,06

0,00

– 599 310,06

GR

Drepturi

2009

Erori la calculul valorii medii regionale a drepturilor în 2006

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–2 730 858,30

0,00

–2 730 858,30

GR

Drepturi

2009

Alocarea parțială a unor drepturi speciale

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–1 847 858,89

0,00

–1 847 858,89

GR

Drepturi

2010

Suprafețele furajere neincluse în 2006 — drepturi normale

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

–7 020 040,97

0,00

–7 020 040,97

GR

Drepturi

2010

Suprafețele furajere neincluse în 2006 — drepturi normale

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

–3 885 929,66

0,00

–3 885 929,66

GR

Drepturi

2010

Deficiențe ale criteriilor de alocare din rezerva națională în 2006

RATĂ FORFETARĂ

10,00 %

EUR

–9 691 976,36

0,00

–9 691 976,36

GR

Drepturi

2010

Beneficiari neeligibili ai alocării din rezerva națională în 2007

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

– 365 638,75

0,00

– 365 638,75

GR

Drepturi

2010

Erori la calculul mediei regionale a drepturilor în 2007

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

– 565 616,36

0,00

– 565 616,36

GR

Drepturi

2010

Erori la calculul valorii medii regionale a drepturilor în 2006

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–2 716 046,60

0,00

–2 716 046,60

GR

Drepturi

2010

Alocarea parțială a unor drepturi speciale

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–1 884 218,70

0,00

–1 884 218,70

GR

Ecocondiționalitate

2007

Deficiențe ale sistemului de control al ecocondiționalității — anul de cerere 2006

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

–5 325 926,19

– 484 087,90

–4 841 838,29

GR

Ecocondiționalitate

2008

Deficiențe ale sistemului de control al ecocondiționalității — anul de cerere 2006

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

–29 319,70

–46,06

–29 273,64

GR

Ecocondiționalitate

2008

Deficiențe ale sistemului de control al ecocondiționalității — anul de cerere 2007

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

–11 421 885,77

– 624 482,52

–10 797 403,25

GR

Ecocondiționalitate

2009

Deficiențe ale sistemului de control al ecocondiționalității — anul de cerere 2008

RATĂ FORFETARĂ

2,00 %

EUR

–4 936 572,90

–55 807,14

–4 880 765,76

GR

Ecocondiționalitate

2009

Deficiențe ale sistemului de control al ecocondiționalității — anul de cerere 2006

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

–20 694,01

–14 620,62

–6 073,39

GR

Ecocondiționalitate

2009

Deficiențe ale sistemului de control al ecocondiționalității — anul de cerere 2007

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

– 107 029,89

–14 138,96

–92 890,93

GR

Ecocondiționalitate

2010

Deficiențe ale sistemului de control al ecocondiționalității — anul de cerere 2008

RATĂ FORFETARĂ

2,00 %

EUR

– 547,38

– 751,51

204,13

GR

Ecocondiționalitate

2010

Deficiențe ale sistemului de control al ecocondiționalității — anul de cerere 2007

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

–57,69

0,00

–57,69

GR

Cota de lapte

2008

Corecția taxei pentru lapte

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

347,11

347,11

0,00

GR

Audit financiar – depășire

2008

Depășirea plafoanelor financiare

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

– 737 200,95

– 825 060,11

87 859,16

GR

Audit financiar – întârzierea plăților și nerespectarea termenelor de plată

2008

Nerespectarea excesivă a termenelor limită

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

– 174 948,49

– 174 948,49

0,00

GR

Audit financiar – întârzierea plăților și nerespectarea termenelor de plată

2008

Nerespectarea termenelor limită

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–2 448 650,32

–2 448 650,32

0,00

TOTAL GR

EUR

– 108 962 655,93

–16 861 936,89

–92 100 719,04

HU

Verificarea și închiderea conturilor – Verificarea conformității

2011

Eroare cunoscută

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

– 336 450,00

0,00

– 336 450,00

HU

Verificarea și închiderea conturilor – Verificarea conformității

2011

Eroare cunoscută

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

– 781,00

0,00

– 781,00

TOTAL HU

EUR

– 337 231,00

0,00

– 337 231,00

IE

Audit financiar – depășire

2012

Depășirea plafoanelor financiare

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–41 641,57

–41 641,57

0,00

TOTAL IE

EUR

–41 641,57

–41 641,57

0,00

LU

Ajutoare directe decuplate

2009

Recuperare retroactivă/elemente neeligibile/intenționalitate, anul de cerere 2008

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

– 161 186,50

0,00

– 161 186,50

LU

Ajutoare directe decuplate

2010

Recuperare retroactivă/elemente neeligibile/intenționalitate, anul de cerere 2009

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–12 003,27

0,00

–12 003,27

LU

Ajutoare directe decuplate

2011

Recuperare retroactivă/elemente neeligibile/intenționalitate, anul de cerere 2010

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–15 096,97

0,00

–15 096,97

LU

Audit financiar – depășire

2012

Depășirea plafoanelor

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–2 597,78

–2 597,78

0,00

TOTAL LU

EUR

– 190 884,52

–2 597,78

– 188 286,74

LV

Audit financiar – depășire

2012

Depășirea plafoanelor

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–95,96

–95,96

0,00

TOTAL LV

EUR

–95,96

–95,96

0,00

NL

Alte ajutoare directe

2009

Puncte slabe ale controalelor încrucișate ale LPIS, ale controalelor la fața locului și intenționalității, anul de cerere 2008

RATĂ FORFETARĂ

3,00 %

EUR

–15 979,71

0,00

–15 979,71

NL

Ajutoare directe decuplate

2009

Puncte slabe ale controalelor încrucișate ale LPIS, ale controalelor la fața locului și intenționalității, anul de cerere 2008

RATĂ FORFETARĂ

3,00 %

EUR

–20 461 767,83

– 209,47

–20 461 558,36

NL

Ajutoare directe decuplate

2010

Puncte slabe ale controalelor încrucișate ale LPIS, ale controalelor la fața locului și intenționalității, anul de cerere 2008

RATĂ FORFETARĂ

3,00 %

EUR

–31 702,54

0,00

–31 702,54

NL

Alte ajutoare directe

2010

Puncte slabe ale controalelor încrucișate ale LPIS, ale controalelor la fața locului și intenționalității, anul de cerere 2008

RATĂ FORFETARĂ

3,00 %

EUR

–42,24

0,00

–42,24

NL

Ajutoare directe decuplate

2011

Puncte slabe ale controalelor încrucișate ale LPIS, ale controalelor la fața locului și intenționalității, anul de cerere 2008

RATĂ FORFETARĂ

3,00 %

EUR

–1 678,57

0,00

–1 678,57

NL

Ajutoare directe decuplate

2010

Neconcordanță LPIS-GIS, anul de cerere 2009

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–5 047 207,00

0,00

–5 047 207,00

NL

Ajutoare directe decuplate

2011

Neconcordanță LPIS-GIS, anul de cerere 2010

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

– 750 000,00

0,00

– 750 000,00

NL

Audit financiar – întârzierea plăților și nerespectarea termenelor de plată

2012

Întârzierea plăților

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–33 831,72

–33 831,72

0,00

NL

Audit financiar – întârzierea plăților și nerespectarea termenelor de plată

2012

Întârzierea plăților

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–91 159,06

–91 159,06

0,00

NL

Nereguli

2007

Neraportarea unor dobânzi în tabelul din anexa III pentru exercițiul financiar 2006

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–4 890 879,11

0,00

–4 890 879,11

NL

Nereguli

2009

Neraportarea unor dobânzi în tabelul din anexa III pentru exercițiul financiar 2007

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–5 346,88

0,00

–5 346,88

NL

Nereguli

2009

Neraportarea unor dobânzi în tabelul din anexa III pentru exercițiul financiar 2008

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–10 459,54

0,00

–10 459,54

NL

Nereguli

2010

Neraportarea unor dobânzi în tabelul din anexa III pentru exercițiul financiar 2009

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

– 310 112,90

0,00

– 310 112,90

NL

Nereguli

2011

Dobânda nepercepută la sumele recuperate în cursul exercițiilor financiare 2006-2009

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–60 779,00

0,00

–60 779,00

TOTAL NL

EUR

–31 710 946,10

– 125 200,25

–31 585 745,85

RO

Audit financiar – întârzierea plăților și nerespectarea termenelor de plată

2012

Întârzierea plăților

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–65 967,69

–65 967,69

0,00

TOTAL RO

EUR

–65 967,69

–65 967,69

0,00

SE

Audit financiar – depășire

2012

Depășirea plafoanelor

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–24 704,47

–24 704,47

0,00

TOTAL SE

EUR

–24 704,47

–24 704,47

0,00

TOTAL 6701

EUR

– 324 427 377,34

–30 378 964,35

– 294 048 412,99

POSTUL BUGETAR: 05070107

PT

POSEI

2006

Rambursare ca urmare a hotărârii în cauza T-2/11

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

239 045,63

0,00

239 045,63

PT

Alte ajutoare directe – produse vegetale (POSEI)

2007

Rambursare ca urmare a hotărârii în cauza T-2/11

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

266 137,96

0,00

266 137,96

TOTAL PT

EUR

505 183,59

0,00

505 183,59

TOTAL 05070107

EUR

505 183,59

0,00

505 183,59

POSTUL BUGETAR: 6711

AT

Dezvoltare rurală, FEADR, Axa 2 (2007-2013, măsuri legate de suprafață)

2007

Deficiențe ale sistemului LPIS-GIS și ale funcționării controalelor la fața locului

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–1 349 639,44

0,00

–1 349 639,44

AT

Dezvoltare rurală, FEADR, Axa 2 (2007-2013, măsuri legate de suprafață)

2008

Deficiențe ale sistemului LPIS-GIS și ale funcționării controalelor la fața locului

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–24 535,35

0,00

–24 535,35

AT

Dezvoltare rurală, FEADR, Axa 2 (2007-2013, măsuri legate de suprafață)

2009

Deficiențe ale sistemului LPIS-GIS și ale funcționării controalelor la fața locului

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–24 349,54

0,00

–24 349,54

TOTAL AT

EUR

–1 398 524,33

0,00

–1 398 524,33

DE

Dezvoltare rurală, FEADR, Axa 2 (2007-2013, măsuri legate de suprafață)

2008

Puncte slabe ale controalelor încrucișate ale LPIS și toleranța măsurării controalelor la fața locului, anul de cerere 2007

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–9 971,25

0,00

–9 971,25

DE

Dezvoltare rurală, FEADR, Axa 2 (2007-2013, măsuri legate de suprafață)

2009

Puncte slabe ale controalelor încrucișate ale LPIS și toleranța măsurării controalelor la fața locului, anul de cerere 2008

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–6 630,34

0,00

–6 630,34

DE

Verificarea și închiderea conturilor – verificare financiară

2009

Eroarea cea mai probabilă

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

– 138 837,34

0,00

– 138 837,34

TOTAL DE

EUR

– 155 438,93

0,00

– 155 438,93

ES

Dezvoltare rurală, FEADR, Axa 2 (2007-2013, măsuri legate de suprafață)

2007

Deficiență a controlului la fața locului, anul de cerere 2006

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

–11 246,42

0,00

–11 246,42

ES

Dezvoltare rurală, FEADR, Axa 2 (2007-2013, măsuri legate de suprafață)

2008

Deficiență a controlului la fața locului, anul de cerere 2007

RATĂ FORFETARĂ

2,00 %

EUR

–65 926,15

0,00

–65 926,15

ES

Dezvoltare rurală, FEADR, Axa 2 (2007-2013, măsuri legate de suprafață)

2008

Deficiență a controlului la fața locului, anul de cerere 2006

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

–46 397,27

0,00

–46 397,27

ES

Dezvoltare rurală, FEADR, Axa 2 (2007-2013, măsuri legate de suprafață)

2009

Deficiență a controlului la fața locului, anul de cerere 2007

RATĂ FORFETARĂ

2,00 %

EUR

–3 290,19

0,00

–3 290,19

ES

Dezvoltare rurală, FEADR, Axa 2 (2007-2013, măsuri legate de suprafață)

2009

Deficiență a controlului la fața locului, anul de cerere 2006

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

– 287,56

0,00

– 287,56

ES

Dezvoltare rurală, FEADR, Axa 2 (2007-2013, măsuri legate de suprafață)

2010

Deficiență a controlului la fața locului, anul de cerere 2007

RATĂ FORFETARĂ

2,00 %

EUR

– 303,12

0,00

– 303,12

ES

Dezvoltare rurală, FEADR, Axa 2 (2007-2013, măsuri legate de suprafață)

2010

Deficiență a controlului la fața locului, anul de cerere 2006

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

18,30

0,00

18,30

ES

Dezvoltare rurală, FEADR, Axa 2 (2007-2013, măsuri legate de suprafață)

2008

Deficiență a controlului la fața locului, anul de cerere 2007

RATĂ FORFETARĂ

2,00 %

EUR

–12 901,26

0,00

–12 901,26

ES

Dezvoltare rurală, FEADR, Axa 2 (2007-2013, măsuri legate de suprafață)

2008

Deficiență a controlului la fața locului, anul de cerere 2008

RATĂ FORFETARĂ

2,00 %

EUR

–1 720,07

0,00

–1 720,07

ES

Dezvoltare rurală, FEADR, Axa 2 (2007-2013, măsuri legate de suprafață)

2009

Deficiență a controlului la fața locului, anul de cerere 2007

RATĂ FORFETARĂ

2,00 %

EUR

–3 376,04

0,00

–3 376,04

ES

Dezvoltare rurală, FEADR, Axa 2 (2007-2013, măsuri legate de suprafață)

2009

Deficiență a controlului la fața locului, anul de cerere 2008

RATĂ FORFETARĂ

2,00 %

EUR

–18 020,14

0,00

–18 020,14

ES

Dezvoltare rurală, FEADR, Axa 2 (2007-2013, măsuri legate de suprafață)

2010

Deficiență a controlului la fața locului, anul de cerere 2007

RATĂ FORFETARĂ

2,00 %

EUR

– 222,49

0,00

– 222,49

ES

Dezvoltare rurală, FEADR, Axa 2 (2007-2013, măsuri legate de suprafață)

2010

Deficiență a controlului la fața locului, anul de cerere 2008

RATĂ FORFETARĂ

2,00 %

EUR

–61,33

0,00

–61,33

TOTAL ES

EUR

– 163 733,74

0,00

– 163 733,74

FI

Dezvoltare rurală, FEADR, Axele 1+3 – Măsuri orientate înspre investiții (2007-2013)

2009

verificarea deficitară a caracterului rezonabil al costurilor

RATĂ FORFETARĂ

10,00 %

EUR

– 504,30

– 504,30

0,00

FI

Dezvoltare rurală, FEADR, Axele 1+3 – Măsuri orientate înspre investiții (2007-2013)

2009

Nerespectarea articolului 55 din Regulamentul (CE) nr.1974/2006

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–32 799,76

0,00

–32 799,76

FI

Dezvoltare rurală, FEADR, Axele 1+3 – Măsuri orientate înspre investiții (2007-2013)

2010

verificarea deficitară a caracterului rezonabil al costurilor

RATĂ FORFETARĂ

10,00 %

EUR

–4 953,65

–4 953,65

0,00

FI

Dezvoltare rurală, FEADR, Axele 1+3 – Măsuri orientate înspre investiții (2007-2013)

2010

Nerespectarea articolului 55 din Regulamentul (CE) nr.1974/2006

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

– 255 575,05

0,00

– 255 575,05

FI

Dezvoltare rurală, FEADR, Axele 1+3 – Măsuri orientate înspre investiții (2007-2013)

2011

verificarea deficitară a caracterului rezonabil al costurilor

RATĂ FORFETARĂ

10,00 %

EUR

–3 752,32

–3 752,32

0,00

FI

Dezvoltare rurală, FEADR, Axele 1+3 – Măsuri orientate înspre investiții (2007-2013)

2011

Nerespectarea articolului 55 din Regulamentul (CE) nr.1974/2006

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

– 301 891,12

0,00

– 301 891,12

FI

Dezvoltare rurală, FEADR, Axele 1+3 – Măsuri orientate înspre investiții (2007-2013)

2012

verificarea deficitară a caracterului rezonabil al costurilor

RATĂ FORFETARĂ

10,00 %

EUR

–4 998,04

–4 998,04

0,00

FI

Dezvoltare rurală, FEADR, Axele 1+3 – Măsuri orientate înspre investiții (2007-2013)

2012

Nerespectarea articolului 55 din Regulamentul (CE) nr.1974/2006

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

– 337 561,65

0,00

– 337 561,65

TOTAL FI

EUR

– 942 035,89

–14 208,31

– 927 827,58

FR

Ecocondiționalitate

2008

BCAM 2 nedefinite, controale deficitare ale unor CLG, acumulare de reduceri, anul de cerere 2007

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

– 900 274,20

– 105 512,31

– 794 761,89

FR

Ecocondiționalitate

2008

BCAM 2 nedefinite, controale deficitare ale unor CLG, acumulare de reduceri, anul de cerere 2008

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

–1 375 559,77

0,00

–1 375 559,77

FR

Ecocondiționalitate

2009

Controale deficitare ale unor CLG, anul de cerere 2009

RATĂ FORFETARĂ

2,00 %

EUR

– 597 967,90

0,00

– 597 967,90

FR

Ecocondiționalitate

2009

BCAM 2 nedefinite, controale deficitare ale unor CLG, acumulare de reduceri, anul de cerere 2007

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

–13 298,28

0,00

–13 298,28

FR

Ecocondiționalitate

2009

BCAM 2 nedefinite, controale deficitare ale unor CLG, acumulare de reduceri, anul de cerere 2008

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

– 840 454,15

–39 517,83

– 800 936,32

FR

Ecocondiționalitate

2010

Controale deficitare ale unor CLG, anul de cerere 2009

RATĂ FORFETARĂ

2,00 %

EUR

– 293 991,73

0,00

– 293 991,73

FR

Ecocondiționalitate

2010

BCAM 2 nedefinite, controale deficitare ale unor CLG, acumulare de reduceri, anul de cerere 2007

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

–9 888,16

0,00

–9 888,16

FR

Ecocondiționalitate

2010

BCAM 2 nedefinite, controale deficitare ale unor CLG, acumulare de reduceri, anul de cerere 2008

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

–7 095,86

0,00

–7 095,86

FR

Ecocondiționalitate

2011

Controale deficitare ale unor CLG, anul de cerere 2009

RATĂ FORFETARĂ

2,00 %

EUR

–1 266,06

0,00

–1 266,06

FR

Ecocondiționalitate

2011

BCAM 2 nedefinite, controale deficitare ale unor CLG, acumulare de reduceri, anul de cerere 2008

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

–2 174,86

0,00

–2 174,86

FR

Verificarea și închiderea conturilor – Verificarea conformității

2009

Nereguli sau neglijențe în ceea ce privește procedura de recuperare

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–4 751,99

0,00

–4 751,99

Total FR

EUR

–4 046 722,96

– 145 030,14

–3 901 692,82

GR

Ecocondiționalitate

2010

Deficiențe ale sistemului de control al ecocondiționalității — anul de cerere 2008

RATĂ FORFETARĂ

2,00 %

EUR

– 201 962,44

0,00

– 201 962,44

GR

Ecocondiționalitate

2010

Deficiențe ale sistemului de control al ecocondiționalității — anul de cerere 2007

RATĂ FORFETARĂ

5,00 %

EUR

– 186 826,13

0,00

– 186 826,13

TOTAL GR

EUR

– 388 788,57

0,00

– 388 788,57

LU

Dezvoltare rurală, FEADR, Axa 2 (2007-2013, măsuri legate de suprafață)

2009

Recuperare retroactivă/elemente neeligibile/intenționalitate, anul de cerere 2008

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–24 894,97

0,00

–24 894,97

LU

Dezvoltare rurală, FEADR, Axa 2 (2007-2013, măsuri legate de suprafață)

2010

Recuperare retroactivă/elemente neeligibile/intenționalitate, anul de cerere 2009

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–2 068,61

0,00

–2 068,61

LU

Dezvoltare rurală, FEADR, Axa 2 (2007-2013, măsuri legate de suprafață)

2011

Recuperare retroactivă/elemente neeligibile/intenționalitate, anul de cerere 2010

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–2 293,52

0,00

–2 293,52

TOTAL LU

EUR

–29 257,10

0,00

–29 257,10

NL

Dezvoltare rurală, FEADR, Axa 2 (2007-2013, măsuri legate de suprafață)

2009

Puncte slabe ale controalelor încrucișate ale LPIS, ale controalelor la fața locului și intenționalității, anul de cerere 2008

MĂSURĂ UNICĂ

 

EUR

–3 816 688,00

– 183 660,73

–3 633 027,27

TOTAL NL

EUR

–3 816 688,00

– 183 660,73

–3 633 027,27

TOTAL 6711

EUR

–10 941 189,52

– 342 899,18

–10 598 290,34


17.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 338/102


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI

din 13 decembrie 2013

privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine clasice în anumite state membre

[notificată cu numărul C(2013) 8667]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2013/764/UE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 89/662/CEE a Consiliului din 11 decembrie 1989 privind controlul veterinar în cadrul schimburilor intracomunitare în vederea realizării pieței interne (1), în special articolul 9 alineatul (4),

având în vedere Directiva 90/425/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind controalele veterinare și zootehnice aplicabile în schimburile intracomunitare cu anumite animale vii și produse în vederea realizării pieței interne (2), în special articolul 10 alineatul (4),

întrucât:

(1)

Directiva 2001/89/CE a Consiliului (3) introduce măsuri minime la nivelul Uniunii pentru controlul pestei porcine clasice, inclusiv măsurile care trebuie luate în cazul apariției unui focar epidemic determinat de această boală. Măsurile includ planuri ale statelor membre de eradicare a pestei porcine clasice într-o populație de porci sălbatici și vaccinarea de urgență a porcilor sălbatici în anumite condiții.

(2)

Măsurile prevăzute în Directiva 2001/89/CE au fost puse în aplicare prin Decizia 2008/855/CE a Comisiei (4), care a fost adoptată ca răspuns la apariția pestei porcine clasice în anumite state membre. Decizia respectivă stabilește măsurile de control al pestei porcine clasice în zonele acelor state membre în care boala în cauză afectează porcii sălbatici, cu scopul de a preveni răspândirea ei în alte zone ale Uniunii. Statele membre sau zonele acestora vizate de măsurile respective sunt precizate în anexa la decizia respectivă.

(3)

Decizia 2008/855/CE a fost modificată de mai multe ori ca răspuns la evoluția în Uniune a situației epidemiologice a pestei porcine clasice. În ultimii ani, situația bolii s-a îmbunătățit considerabil în Uniune și, în prezent, există puține zone cu probleme specifice, legate de riscuri comune specifice pentru pesta porcină clasică.

(4)

Este adecvat ca o singură listă să includă zonele din statele membre în care situația epidemiologică a pestei porcine clasice este, în general, favorabilă în crescătoriile de porcine, situația îmbunătățindu-se și în populația de porci sălbatici.

(5)

În termeni de risc și ca regulă generală, întrucât transportul porcilor vii, precum și al materialului seminal, al ovulelor și al embrionilor acestora, din zonele în care există cazuri de boală sau din zonele cu o situație epidemiologică incertă, implică riscuri mai mari decât transportul cărnii de porc proaspete, precum și al preparatelor și al produselor care constau din sau care conțin carne de porc, transportul porcilor vii, al materialului seminal, al ovulelor și al embrionilor acestora din zonele incluse în listă ar trebui să fie interzis. Cu toate acestea, este adecvat să se prevadă condițiile în care, prin derogare, porcii vii pot fi expediați la abatoarele sau la crescătoriile situate în afara zonelor incluse în listă din același stat membru.

(6)

În plus, pentru a preveni răspândirea pestei porcine clasice în alte zone ale Uniunii, este adecvat să se prevadă faptul că transportul cărnii de porc proaspete, precum și al preparatelor și al produselor din carne care constau din sau care conțin carne provenind de la porci crescuți în crescătorii situate în zonele incluse în listă este supus anumitor condiții. În particular, carnea de porc, preparatele și produsele din carne care fie nu provin de la porci crescuți în crescătorii care îndeplinesc anumite condiții suplimentare referitoare la prevenirea pestei porcine clasice, fie nu sunt tratate într-un mod prin care riscul pestei porcine clasice se elimină, în conformitate cu articolul 4 din Directiva 2002/99/CE a Consiliului (5) ar trebui să fie obținute, manipulate, transportate și depozitate separat, sau în momente diferite, de produsele care nu îndeplinesc aceleași condiții, iar apoi ar trebui să fie marcate cu mărci speciale, care nu pot fi confundate cu marca de identificare prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (6) și cu marca de sănătate pentru carnea de porc proaspătă, prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (7).

(7)

În conformitate cu articolul 5 din Directiva 2002/99/CE, anumite cerințe de certificare ar trebui să fie, de asemenea, prevăzute pentru transportul cărnii de porc, precum și al preparatelor și al produselor din carne care constau din sau care conțin carne provenită de la porci crescuți în crescătorii situate în zonele incluse în listă, care au fost tratate în conformitate cu articolul 4 din Directiva 2002/99/CE.

(8)

Decizia 2008/855/CE a fost modificată de mai multe ori. Prin urmare, este adecvat ca decizia respectivă să fie abrogată și înlocuită cu prezenta decizie.

(9)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

Prezenta decizie conține anumite măsuri de control privind pesta porcină clasică care urmează să fie aplicate în statele membre sau în zone ale acestora, astfel cum sunt prezentate în anexă („statele membre în cauză”).

Prezenta decizie se aplică fără a aduce atingere planurilor de eradicare a pestei porcine clasice și planurilor de vaccinare de urgență împotriva acestei boli aprobate de Comisie în conformitate cu Directiva 2001/89/CE.

Articolul 2

Interdicție de expediere a porcilor vii din zonele precizate în anexă în alte state membre

(1)   Statul membru în cauză se asigură că niciun porc viu din zonele precizate în anexă nu este expediat în alte state membre sau în alte zone din teritoriul aceluiași stat membru în afara celor precizate în anexă.

(2)   Prin derogare de la alineatul (1), statele membre în cauză pot autoriza expedierea de porci vii din crescătoriile situate în interiorul zonelor precizate în anexă către alte zone din teritoriul aceluiași stat membru, cu condiția ca situația generală a pestei porcine clasice în zonele precizate în anexă să fie favorabilă și:

(a)

porcii sunt transportați direct la un abator, pentru a fi sacrificați imediat; sau

(b)

porcii au fost crescuți în crescătorii care respectă condițiile de la articolul 4 litera (a).

Articolul 3

Interdicție de expediere a materialului seminal, a ovulelor și a embrionilor de porcine din zonele precizate în anexă în alte state membre

Statele membre în cauză se asigură că niciun transport dintre cele care urmează nu este expediat din teritoriul lor către alte state membre:

(a)

material seminal de porcine, în afara cazului în care materialul provine de la porcine ținute într-un centru de colectare autorizat, astfel cum este menționat la articolul 3 litera (a) din Directiva 90/429/CEE a Consiliului (8) și situat în afara zonelor precizate în anexa la prezenta decizie;

(b)

ovule și embrioni de porcine, în afara cazului în care ovulele și embrionii provin de la porcine ținute în crescătorii situate în afara zonelor precizate în anexă.

Articolul 4

Expedierea cărnii proaspete de porc și a anumitor preparate și produse din carne din zonele precizate în anexă

Statele membre în cauză se asigură că transporturile de carne de porc proaspătă, de preparate și produse din carne care constau din sau care conțin carne de porc provenită de la porci crescuți în crescătorii situate în zonele precizate în anexă, sunt expediate în alte state membre doar dacă:

fie

(a)

porcii în cauză au fost crescuți în crescătorii:

în care nu s-a înregistrat nicio dovadă de pestă porcină clasică în precedentele 12 luni, iar crescătoria este situată în afara unei zone de protecție sau de supraveghere stabilită în conformitate cu Directiva 2001/89/CE;

în care porcii au fost prezenți cel puțin 90 de zile în crescătorie și nu au fost introduși porci vii în crescătorie în timpul celor 30 de zile imediat precedente datei expedierii către abator;

în care se implementează un plan de biosecuritate aprobat de autoritatea competentă;

care au fost supuse, cel puțin de două ori pe an, inspecțiilor de către autoritatea competentă, care trebuie:

(i)

să urmeze orientările stabilite în capitolul III din anexa la Decizia 2002/106/CE a Comisiei (9);

(ii)

să includă un examen clinic în conformitate cu procedurile de control și de prelevare de probe stabilite în capitolul IV partea A din anexa la Decizia 2002/106/CE;

(iii)

să verifice aplicarea efectivă a măsurilor stabilite la articolul 15 alineatul (2) litera (b) liniuța a doua și liniuțele a patra până la a șaptea din Directiva 2001/89/CE; și

care fac obiectul unui plan de supraveghere epidemiologică a pestei porcine clasice, implementat de către autoritatea competentă în conformitate cu procedurile de prelevare de probe prevăzute în capitolul IV partea F punctul 2 din anexa la Decizia 2002/106/CE, și unor teste de laborator, rezultatele fiind negative, cu cel puțin trei luni înainte de transportare la abator; sau

care fac obiectul unui plan de supraveghere epidemiologică a pestei porcine clasice, implementat de către autoritatea competentă în conformitate cu procedurile de prelevare de probe prevăzute capitolul IV partea F punctul 2 din anexa la Decizia 2002/106/CE, și unor teste de laborator, rezultatele fiind negative, cu cel puțin un an înainte de transportare la abator și, înainte de a se autoriza expedierea porcilor la un abator, un examen clinic pentru a depista pesta porcină clasică a fost efectuat de către un medic veterinar oficial, în conformitate cu procedurile de control și de prelevare de probe prevăzute în capitolul IV partea D punctele 1 și 3 din anexa la Decizia 2002/106/CE;

fie

(b)

carnea de porc, preparatele și produsele din carne în cauză:

sunt produse și prelucrate în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2002/99/CE;

sunt supuse certificării veterinare în conformitate cu articolul 5 din Directiva 2002/99/CE;

sunt însoțite de certificatul de sănătate pentru comerț în interiorul Uniunii corespunzător, astfel cum este stabilit în Regulamentul (CE) nr. 599/2004 al Comisiei (10) a cărui parte II se completează cu următorul text:

„Produs în conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2013/764/UE a Comisiei din 13 decembrie 2013 privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine clasice în anumite state membre.”

Articolul 5

Mărci de sănătate speciale și cerințe de certificare pentru carnea proaspătă de porc, preparatele și produsele din carne care constau din sau care conțin carne de porc, altele decât cele de la articolul 4

Statele membre în cauză asigură marcarea cărnii proaspete de porc, a preparatelor și a produselor din carne care constau din sau care conțin carne de porc, altele decât cele de la articolul 4, cu o marcă de sănătate specială care nu poate fi ovală și care nu poate fi confundată cu:

(a)

marca de identificare pentru preparatele și produsele din carne care constau din sau care conțin carne de porc, prevăzută în secțiunea I din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 853/2004; și cu

(b)

marca de sănătate pentru carnea proaspătă de porc prevăzută în secțiunea I capitolul III din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 854/2004.

Articolul 6

Cerințe privind crescătoriile și vehiculele de transport din zonele precizate în anexă

Statele membre în cauză se asigură că:

(a)

dispozițiile stabilite la articolul 15 alineatul (2) litera (b) liniuța a doua și liniuțele a patra până la a șaptea din Directiva 2001/89/CE sunt aplicate în crescătoriile de porci situate în zonele precizate în anexa la prezenta decizie;

(b)

vehiculele care au fost utilizate pentru a transporta porcii crescuți în crescătorii situate în zonele enumerate în anexă sunt curățate și dezinfectate imediat după fiecare operațiune, iar transportatorul furnizează dovada unei astfel de curățări și dezinfectări.

Articolul 7

Cerințe de informare de către statele membre în cauză

Statele membre în cauză informează Comisia și statele membre, în cadrul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală, cu privire la rezultatele supravegherii epidemiologice a pestei porcine clasice, efectuate în zonele precizate în anexă, astfel cum se prevede în planurile de eradicare a pestei porcine clasice sau în planurile de vaccinare de urgență împotriva acestei boli, aprobate de Comisie și menționate la articolul 1 paragraful al doilea.

Articolul 8

Conformitate

Statele membre modifică măsurile pe care le aplică în cadrul comerțului astfel încât acestea să fie conforme cu prezenta decizie și realizează imediat publicitatea corespunzătoare pentru măsurile adoptate.

Statele membre informează de îndată Comisia cu privire la aceasta.

Articolul 9

Abrogare

Decizia 2008/855/CE se abrogă.

Articolul 10

Aplicabilitate

Prezenta decizie se aplică până la 31 decembrie 2017.

Articolul 11

Destinatari

Prezenta decizie este adresată statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 13 decembrie 2013.

Pentru Comisie

Tonio BORG

Membru al Comisiei


(1)  JO L 395, 30.12.1989, p. 13.

(2)  JO L 224, 18.8.1990, p. 29.

(3)  Directiva 2001/89/CE a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind măsurile comunitare pentru controlul pestei porcine clasice (JO L 316, 1.12.2001, p. 5).

(4)  Decizia 2008/855/CE a Comisiei din 3 noiembrie 2008 privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine clasice în anumite state membre (JO L 302, 13.11.2008, p. 19).

(5)  Directiva 2002/99/CE a Consiliului din 16 decembrie 2002 de stabilire a normelor de sănătate animală care reglementează producția, transformarea, distribuția și introducerea produselor de origine animală destinate consumului uman (JO L 18, 23.1.2003, p. 11).

(6)  Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală (JO L 139, 30.4.2004, p. 55).

(7)  Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman (JO L 139, 30.4.2004, p. 206).

(8)  Directiva 90/429/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 de stabilire a cerințelor de sănătate animală care se aplică schimburilor intracomunitare și importurilor de material seminal de animale domestice din specia porcină (JO L 224, 18.8.1990, p. 62).

(9)  Decizia 2002/106/CE a Comisiei din 1 februarie 2002 de aprobare a unui manual de diagnosticare care stabilește proceduri de diagnosticare, metode de prelevare de probe și criterii de evaluare a testelor de laborator pentru confirmarea pestei porcine clasice (JO L 39, 9.2.2002, p. 71).

(10)  Regulamentul (CE) nr. 599/2004 al Comisiei din 30 martie 2004 de adoptare a unui model armonizat de certificat și de proces-verbal al inspecției, referitoare la schimburile intracomunitare cu animale și cu produse de origine animală (JO L 94, 31.3.2004, p. 44).


ANEXĂ

1.   Bulgaria

Întregul teritoriu al Bulgariei.

2.   Croația

Teritoriul județelor Karlovac, Sisak-Moslavina, Slavonski Brod-Posavina și Vukovar-Srijem.

3.   Letonia

În novads Alūksnes pagasti Pededzes și Liepnas.

În novads Rēzeknes pagasti Pušas, Mākoņkalna și Kaunatas.

În novads Daugavpils pagasti Dubnas, Višķu, Ambeļu, Biķernieku, Maļinovas, Naujenes, Tabores, Vecsalienas, Salienas, Skrudalienas, Demenes și Laucesas.

În novads Balvu pagasti Vīksnas, Kubuļu, Balvu, Bērzkalnes, Lazdulejas, Briežuciema, Vectilžas, Tilžas, Krišjāņu și Bērzpils.

În novads Rugāju pagasti Rugāju și Lazdukalna. În novads Viļakas pagasti Žiguru, Vecumu, Kupravas, Susāju, Medņevas și Šķilbēnu.

În novads Baltinavas pagasts Baltinavas.

În novads Kārsavas pagasti Salnavas, Malnavas, Goliševas, Mērdzenes și Mežvidu. În novads Ciblas pagasti Pušmucovas, Līdumnieku, Ciblas, Zvirgzdenes și Blontu.

În novads Ludzas pagasti Ņukšu, Briģu, Isnaudas, Nirzas, Pildas, Rundēnu și Istras.

În novads Zilupes pagasti Zaļesjes, Lauderu și Pasienes.

În novads Dagdas pagasti Andzeļu, Ezernieku, Šķaunes, Svariņu, Bērziņu, Ķepovas, Asūnes, Dagdas, Konstantinovas și Andrupenes.

În novads Aglonas pagasti Kastuļinas, Grāveru, Šķeltovas și Aglonas.

În novads Krāslavas pagasti Aulejas, Kombuļu, Skaistas, Robežnieku, Indras, Piedrujas, Kalniešu, Krāslavas, Kaplavas, Ūdrīšu și Izvaltas.

4.   România

Întregul teritoriu al României.


17.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 338/107


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI

din 13 decembrie 2013

de modificare a recunoașterii Det Norske Veritas în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 391/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele și standardele comune pentru organizațiile cu rol de inspecție și control al navelor

[notificată cu numărul C(2013) 8876]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2013/765/UE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 391/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 aprilie 2009 privind normele și standardele comune pentru organizațiile cu rol de inspecție și control al navelor (1), în special articolul 4 alineatul (1) și articolul 16,

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 16 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 391/2009, Comisia trebuie să verifice dacă entitatea recunoscută în conformitate cu articolul 2 litera (c) și articolul 4 alineatul (3) din regulamentul menționat este entitatea juridică competentă din cadrul organizației căreia se aplică dispozițiile regulamentului menționat. În caz contrar, Comisia trebuie să ia o decizie prin care modifică recunoașterea respectivă.

(2)

Recunoașterile celor două organizații Det Norske Veritas și Germanischer Lloyd (denumite în continuare „părțile”) au fost acordate în 1995, în temeiul dispozițiilor Directivei 94/57/CE a Consiliului (2).

(3)

În conformitate cu articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 391/2009, părțile și-au menținut recunoașterile respective la intrarea în vigoare a regulamentului menționat.

(4)

Recunoașterea inițială a Det Norske Veritas a fost acordată entității juridice DNV Classification AS, ulterior redenumită DNV AS, care a funcționat în cadrul entității neoperaționale DNV Group AS, controlate din punct de vedere financiar de către fundația non-profit Stiftelsen Det Norske Veritas („SDNV”), cu sediul în Norvegia.

(5)

Recunoașterea inițială a Germanischer Lloyd a fost acordată entității juridice Germanischer Lloyd AG, ulterior stabilită ca fiind Germanischer Lloyd SE („GL SE”), care a funcționat în cadrul entității neoperaționale GL Group, controlate din punct de vedere financiar de către societatea holding Mayfair, cu sediul în Germania.

(6)

La 10 iunie 2013, Comisia a primit, în temeiul articolului 4 din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (3), o notificare a unei concentrări propuse prin care SDNV dobândește,în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (b) din regulamentul menționat, controlul integral asupra GL SE și o combină cu filiala sa DNV Group AS, care va fi redenumită ulterior DNV GL Group AS.

(7)

La 15 iulie 2013, Comisia a adoptat o decizie în temeiul articolului 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul privind concentrările economice de a nu se opune concentrării, cu numărul de referință „Cauza COMP/M.6885 – SDNV/Germanischer Lloyd”, și de a o declara compatibilă cu piața internă.

(8)

Entitatea neoperațională DNV GL Group AS, cu sediul în Norvegia, există oficial de la 12 septembrie 2013. Părțile au informat Comisia că, până la începerea operațiunilor comune, organizațiile anterioare DNV AS și GL SE au continuat să existe și să funcționeze independent sub egida DNV GL Group AS în conformitate cu propriile lor norme, proceduri și sisteme preexistente.

(9)

Proprietatea GL SE a fost transferată către DNV AS, care a fost ulterior redenumită DNV GL AS. Din acest moment, care marchează începerea operațiunilor comune, DNV GL AS, cu filialele sale, este responsabilă pentru toate activitățile de clasificare și certificare care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (CE) nr. 391/2009. Prin urmare, DNV GL AS este entitatea mamă competentă în ceea ce privește toate entitățile juridice care compun organizația recunoscută și căreia ar trebui să i se acorde recunoașterea.

(10)

În schimb, GL SE nu mai este entitatea mamă competentă a organizației, pentru care ar trebui să se aplice dispozițiile din Regulamentul (CE) nr. 391/2009. În consecință, recunoașterea sa în conformitate cu articolul 4 din regulamentul respectiv ar trebui să înceteze.

(11)

Informațiile furnizate Comisiei de către părți indică faptul că, de la începerea operațiunilor comune și până la funcționarea unui sistem comun de producție, navele existente și proiectele aflate în derulare ar trebui să fie tratate separat, în conformitate cu normele, procedurile și sistemele preexistente ale DNV AS și, respectiv, ale GL SE. Funcțiile și sistemele ar trebui să fie integrate treptat pentru a asigura o respectare continuă a obligațiilor și criteriilor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 391/2009.

(12)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt în conformitate cu avizul Comitetului pentru siguranța pe mare și prevenirea poluării provocate de nave, instituit prin Regulamentul (CE) nr. 2099/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (4),

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Titularul recunoașterii acordate Det Norske Veritas va fi, de la data intrării în vigoare a prezentei decizii, DNV GL AS, care este entitatea mamă pentru toate entitățile juridice care compun organizația recunoscută în sensul Regulamentului (CE) nr. 391/2009.

Ca urmare a transferului de proprietate de la GL SE către DNV GL AS, recunoașterea Germanischer Lloyd, acordată inițial GL SE, încetează să se aplice.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 13 decembrie 2013.

Pentru Comisie

Siim KALLAS

Vicepreședinte


(1)  JO L 131, 28.5.2009, p. 11.

(2)  Directiva 94/57/CE a Consiliului din 22 noiembrie 1994 privind normele și standardele comune pentru organismele cu rol de inspecție și control al navelor, precum și pentru activitățile în domeniu ale administrațiilor maritime (JO L 319, 12.12.1994, p. 20).

(3)  Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind controlul concentrărilor economice între întreprinderi (Regulamentul privind concentrările economice) (JO L 24, 29.1.2004, p. 1).

(4)  Regulamentul (CE) nr. 2099/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 noiembrie 2002 de instituire a unui Comitet pentru siguranța maritimă și prevenirea poluării de către nave (COSS) și de modificare a regulamentelor privind siguranța maritimă și prevenirea poluării de către nave (JO L 324, 29.11.2002, p. 1).


17.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 338/109


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI

din 13 decembrie 2013

de aprobare a anumitor programe modificate de eradicare, combatere și monitorizare a bolilor animalelor și a zoonozelor pentru anul 2013, de modificare a Deciziei 2008/897/CE de aprobare a programelor anuale și multianuale pentru 2009 și următorii ani și de modificare a Deciziei de punere în aplicare 2012/761/UE în ceea ce privește contribuția financiară a Uniunii la anumite programe aprobate prin decizia respectivă

[notificată cu numărul C(2013) 8891]

(2013/766/UE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Decizia 2009/470/CE a Consiliului din 25 mai 2009 privind anumite cheltuieli în domeniul veterinar (1), în special articolul 27 alineatele (5) și (6),

întrucât:

(1)

Decizia 2009/470/CE stabilește procedurile care reglementează contribuția financiară a Uniunii la programele de eradicare, combatere și monitorizare a bolilor animalelor și a zoonozelor.

(2)

Decizia 2008/341/CE a Comisiei (2) prevede că, pentru a fi aprobate conform măsurii financiare a Uniunii stabilite la articolul 27 alineatul (1) din Decizia 2009/470/CE, programele prezentate Comisiei de statele membre pentru eradicarea, combaterea și monitorizarea bolilor animalelor și a zoonozelor enumerate în anexa I la decizia respectivă trebuie să îndeplinească cel puțin criteriile stabilite în anexa la Decizia 2008/341/CE.

(3)

Decizia 2008/897/CE a Comisiei (3) a aprobat programul Germaniei de eradicare a bolii cauzate de virusul herpetic al crapului koi pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2009 și 31 decembrie 2013.

(4)

Decizia de punere în aplicare 2012/761/UE a Comisiei (4) aprobă anumite programe naționale pentru anul 2013 și stabilește rata și suma maximă a contribuției financiare din partea Uniunii pentru fiecare program prezentat de către statele membre.

(5)

Spania și Grecia au prezentat un program modificat de combatere a anumitor salmonele zoonotice la populațiile de păsări de curte. Germania a prezentat un program modificat de eradicare a bolii cauzate de virusul herpetic al crapului koi. Grecia a prezentat un program modificat de eradicare a brucelozei ovine și caprine. Ungaria și România au prezentat programe modificate de eradicare a rabiei.

(6)

Comisia a evaluat programele modificate respective din punct de vedere veterinar și financiar. Programele respective sunt conforme cu legislația relevantă a Uniunii în domeniul veterinar și, în special, cu criteriile prevăzute în anexa la Decizia 2008/341/CE. Prin urmare, programele ar trebui aprobate.

(7)

În plus, Comisia a evaluat rapoartele tehnice și financiare intermediare transmise de către statele membre în conformitate cu articolul 27 alineatul (7) din Decizia 2009/470/CE în ceea ce privește cheltuielile pe care le-au efectuat pentru finanțarea programelor respective. Rezultatele evaluării respective arată că unele state membre nu vor utiliza întreaga sumă alocată pentru anul 2013, în timp ce altele vor cheltui mai mult decât suma alocată.

(8)

Prin urmare, contribuția financiară a Uniunii pentru anumite programe naționale trebuie ajustată. Pentru a optimiza folosirea creditului alocat, este necesară realocarea fondurilor acordate programelor naționale care nu vor utiliza întreaga sumă alocată către programele pentru care se preconizează depășirea sumelor alocate, datorită unor situații sanitar-veterinare neprevăzute în statele membre respective. Realocarea ar trebui să se bazeze pe cele mai recente informații privind cheltuielile suportate efectiv de statele membre în cauză.

(9)

Exercițiul de realocare necesită efectuarea de numeroase modificări ale anumitor contribuții financiare din partea Uniunii prevăzute prin Decizia de punere în aplicare 2012/761/UE. Din motive de transparență, este necesar să se precizeze întreaga gamă a contribuțiilor financiare din partea Uniunii pentru programele aprobate din 2013 vizate de aceste modificări.

(10)

În plus, experiența recentă a demonstrat că aplicarea strictă a articolului 13 alineatul (3) din Decizia de punere în aplicare 2012/761/UE ar putea duce la rezultate inechitabile. Prin urmare, dispoziția respectivă ar trebui eliminată.

(11)

Prin urmare, Decizia de punere în aplicare 2012/761/UE ar trebui modificată în consecință.

(12)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Aprobarea programelor modificate de combatere a anumitor salmonele zoonotice, prezentate de Spania și Grecia

Programul modificat de combatere a anumitor salmonele zoonotice la populațiile de păsări de curte, prezentat de Spania la 26 decembrie 2012, se aprobă pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2013 și 31 decembrie 2013.

Programul modificat de combatere a anumitor salmonele zoonotice la populațiile de păsări de curte, prezentat de Grecia la 24 octombrie 2013, se aprobă pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2013 și 31 decembrie 2013.

Articolul 2

Aprobarea programului modificat de eradicare a brucelozei ovine și caprine prezentat de Grecia

Programul modificat de eradicare a brucelozei ovine și caprine, prezentat de Grecia la 29 iulie 2013, se aprobă pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2013 și 31 decembrie 2013.

Articolul 3

Aprobarea programelor modificate de eradicare a rabiei prezentate de Ungaria și România

Programele modificate de eradicare a rabiei, prezentate de Ungaria la 1 octombrie 2013 și de România la 30 octombrie 2013, se aprobă pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2013 și 31 decembrie 2013.

Articolul 4

Modificarea Deciziei 2008/897/CE

Articolul 16 din Decizia 2008/897/CE se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 16

Boli ale animalelor de acvacultură

Programul multianual de eradicare a septicemiei hemoragice virale (SHV), prezentat de Danemarca, se aprobă pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2009 și 31 decembrie 2013.

Programul multianual de eradicare a bolii cauzate de virusul herpetic al crapului koi (KHV), prezentat de Germania, se aprobă pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2009 și 31 decembrie 2014.”

Articolul 5

Modificări ale Deciziei de punere în aplicare 2012/761/UE

Decizia de punere în aplicare 2012/761/UE se modifică după cum urmează:

1.

la articolul 1 alineatul (2), litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c)

nu depășește următoarele sume:

(i)

3 440 000 EUR pentru Spania;

(ii)

100 000 EUR pentru Croația;

(iii)

2 000 000 EUR pentru Italia;

(iv)

940 000 EUR pentru Portugalia;

(v)

800 000 EUR pentru Regatul Unit.”;

2.

la articolul 2 alineatul (2) litera (a), punctul (i) se înlocuiește cu următorul text:

„(i)

0,5 EUR pentru fiecare animal domestic de la care s-au prelevat probe pentru testul cu interferon gamma și care este suspectat ca fiind pozitiv în abator;”;

3.

la articolul 2 alineatul (2), litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c)

nu depășește următoarele sume:

(i)

12 000 000 EUR pentru Irlanda;

(ii)

13 390 000 EUR pentru Spania;

(iii)

400 000 EUR pentru Croația;

(iv)

4 000 000 EUR pentru Italia;

(v)

2 230 000 EUR pentru Portugalia;

(vi)

31 900 000 EUR pentru Regatul Unit.”;

4.

la articolul 3 alineatul (2), litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c)

nu depășește următoarele sume:

(i)

8 200 000 EUR pentru Spania;

(ii)

3 380 000 EUR pentru Italia;

(iii)

170 000 EUR pentru Cipru;

(iv)

1 760 000 EUR pentru Portugalia.”;

5.

la articolul 3 alineatul (3), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

nu depășește 1 740 000 EUR.”;

6.

la articolul 4 alineatul (2), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

nu depășește următoarele sume:

(i)

9 000 EUR pentru Belgia;

(ii)

11 000 EUR pentru Bulgaria;

(iii)

5 000 EUR pentru Republica Cehă;

(iv)

86 000 EUR pentru Germania;

(v)

10 000 EUR pentru Irlanda;

(vi)

78 000 EUR pentru Grecia;

(vii)

1 200 000 EUR pentru Spania;

(viii)

650 000 EUR pentru Italia;

(ix)

10 000 EUR pentru Letonia;

(x)

10 000 EUR pentru Lituania;

(xi)

2 000 EUR pentru Luxemburg;

(xii)

3 000 EUR pentru Ungaria;

(xiii)

10 000 EUR pentru Malta;

(xiv)

10 000 EUR pentru Țările de Jos;

(xv)

10 000 EUR pentru Austria;

(xvi)

50 000 EUR pentru Polonia;

(xvii)

145 000 EUR pentru Portugalia;

(xviii)

130 000 EUR pentru România;

(xix)

18 000 EUR pentru Slovenia;

(xx)

40 000 EUR pentru Slovacia;

(xxi)

10 000 EUR pentru Finlanda;”;

7.

la articolul 5 alineatul (2), litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c)

nu depășește următoarele sume:

(i)

910 000 EUR pentru Belgia;

(ii)

30 000 EUR pentru Bulgaria;

(iii)

810 000 EUR pentru Republica Cehă;

(iv)

90 000 EUR pentru Danemarca;

(v)

790 000 EUR pentru Germania;

(vi)

10 000 EUR pentru Estonia;

(vii)

160 000 EUR pentru Irlanda;

(viii)

970 000 EUR pentru Grecia;

(ix)

1 760 000 EUR pentru Spania;

(x)

1 210 000 EUR pentru Franța;

(xi)

200 000 EUR pentru Croația;

(xii)

3 520 000 EUR pentru Italia;

(xiii)

60 000 EUR pentru Cipru;

(xiv)

200 000 EUR pentru Letonia;

(xv)

10 000 EUR pentru Luxemburg;

(xvi)

950 000 EUR pentru Ungaria;

(xvii)

40 000 EUR pentru Malta;

(xviii)

2 940 000 EUR pentru Țările de Jos;

(xix)

640 000 EUR pentru Austria;

(xx)

2 900 000 EUR pentru Polonia;

(xxi)

25 000 EUR pentru Portugalia;

(xxii)

460 000 EUR pentru România;

(xxiii)

10 000 EUR pentru Slovenia;

(xxiv)

450 000 EUR pentru Slovacia;

(xxv)

60 000 EUR pentru Regatul Unit.”;

8.

la articolul 6 alineatul (2), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

nu depășește următoarele sume:

(i)

200 000 EUR pentru Bulgaria;

(ii)

950 000 EUR pentru Germania;

(iii)

100 000 EUR pentru Croația;

(iv)

224 000 EUR pentru Ungaria;

(v)

1 100 000 EUR pentru România;

(vi)

25 000 EUR pentru Slovenia;

(vii)

400 000 EUR pentru Slovacia;”;

9.

la articolul 7 alineatul (2), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

nu depășește 1 060 000 EUR.”;

10.

la articolul 8 alineatul (2), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

nu depășește 1 400 000 EUR.”;

11.

la articolul 9 alineatul (2) litera (a), punctul (i) se înlocuiește cu următorul text:

„(i)

0,5 EUR pentru fiecare pasăre domestică de la care s-au prelevat probe”;

12.

la articolul 9 alineatul (2), litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c)

nu depășește următoarele sume:

(i)

24 000 EUR pentru Belgia;

(ii)

9 000 EUR pentru Bulgaria;

(iii)

14 000 EUR pentru Republica Cehă;

(iv)

53 000 EUR pentru Danemarca;

(v)

135 000 EUR pentru Germania;

(vi)

62 000 EUR pentru Irlanda;

(vii)

8 000 EUR pentru Grecia;

(viii)

67 000 EUR pentru Spania;

(ix)

108 000 EUR pentru Franța;

(x)

40 000 EUR pentru Croația;

(xi)

1 300 000 EUR pentru Italia;

(xii)

4 000 EUR pentru Cipru;

(xiii)

13 000 EUR pentru Letonia;

(xiv)

5 000 EUR pentru Lituania;

(xv)

6 000 EUR pentru Luxemburg;

(xvi)

61 000 EUR pentru Ungaria;

(xvii)

8 000 EUR pentru Malta;

(xviii)

154 000 EUR pentru Țările de Jos;

(xix)

30 000 EUR pentru Austria;

(xx)

70 000 EUR pentru Polonia;

(xxi)

14 000 EUR pentru Portugalia;

(xxii)

350 000 EUR pentru România;

(xxiii)

29 000 EUR pentru Slovenia;

(xxiv)

16 000 EUR pentru Slovacia;

(xxv)

25 000 EUR pentru Finlanda;

(xxvi)

30 000 EUR pentru Suedia;

(xxvii)

100 000 EUR pentru Regatul Unit.”;

13.

la articolul 10 alineatul (2), litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c)

nu depășește următoarele sume:

(i)

290 000 EUR pentru Belgia;

(ii)

360 000 EUR pentru Bulgaria;

(iii)

380 000 EUR pentru Republica Cehă;

(iv)

300 000 EUR pentru Danemarca;

(v)

4 700 000 EUR pentru Germania;

(vi)

60 000 EUR pentru Estonia;

(vii)

1 300 000 EUR pentru Irlanda;

(viii)

1 700 000 EUR pentru Grecia;

(ix)

3 000 000 EUR pentru Spania;

(x)

10 900 000 EUR pentru Franța;

(xi)

3 600 000 EUR pentru Italia;

(xii)

230 000 EUR pentru Croația;

(xiii)

950 000 EUR pentru Cipru;

(xiv)

80 000 EUR pentru Letonia;

(xv)

435 000 EUR pentru Lituania;

(xvi)

50 000 EUR pentru Luxemburg;

(xvii)

790 000 EUR pentru Ungaria;

(xviii)

25 000 EUR pentru Malta;

(xix)

1 000 000 EUR pentru Țările de Jos;

(xx)

500 000 EUR pentru Austria;

(xxi)

2 600 000 EUR pentru Polonia;

(xxii)

1 000 000 EUR pentru Portugalia;

(xxiii)

1 400 000 EUR pentru România;

(xxiv)

160 000 EUR pentru Slovenia;

(xxv)

220 000 EUR pentru Slovacia;

(xxvi)

160 000 EUR pentru Finlanda;

(xxvii)

210 000 EUR pentru Suedia;

(xxviii)

2 520 000 EUR pentru Regatul Unit.”;

14.

la articolul 11 alineatul (2), litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

„(d)

nu depășește următoarele sume:

(i)

1 650 000 EUR pentru Bulgaria;

(ii)

1 500 000 EUR pentru Grecia;

(iii)

620 000 EUR pentru Estonia;

(iv)

190 000 EUR pentru Italia;

(v)

2 200 000 EUR pentru Lituania;

(vi)

1 080 000 EUR pentru Ungaria;

(vii)

7 240 000 EUR pentru Polonia;

(viii)

2 300 000 EUR pentru România;

(ix)

810 000 EUR pentru Slovenia;

(x)

380 000 EUR pentru Slovacia;”;

15.

la articolul 12 alineatul (3), litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c)

nu depășește următoarele sume:

(i)

1 500 000 EUR pentru Letonia;

(ii)

400 000 EUR pentru Finlanda;”;

16.

la articolul 13, alineatul (3) se elimină.

Articolul 6

Destinatari

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 13 decembrie 2013.

Pentru Comisie

Tonio BORG

Membru al Comisiei


(1)  JO L 155, 18.6.2009, p. 30.

(2)  Decizia 2008/341/CE a Comisiei din 25 aprilie 2008 de stabilire a criteriilor comunitare pentru programele naționale de eradicare, combatere și monitorizare a unor boli animale și a zoonozelor (JO L 115, 29.4.2008, p. 44).

(3)  Decizia 2008/897/CE a Comisiei din 28 noiembrie 2008 de aprobare a programelor anuale și multianuale de eradicare, combatere și monitorizare a anumitor boli ale animalelor și zoonoze, prezentate de statele membre pentru 2009 și următorii ani, precum și a contribuției financiare a Comunității la aceste programe (JO L 322, 2.12.2008, p. 39).

(4)  Decizia de punere în aplicare 2012/761/UE a Comisiei din 30 noiembrie 2012 de aprobare a programelor anuale și multianuale și a contribuțiilor financiare din partea Uniunii pentru eradicarea, combaterea și monitorizarea anumitor boli ale animalelor și a anumitor zoonoze, prezentate de statele membre pentru 2013 (JO L 336, 8.12.2012, p. 83).


17.12.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 338/115


DECIZIA COMISIEI

din 16 decembrie 2013

de stabilire a unui cadru pentru dialogul civil în probleme reglementate de politica agricolă comună și de abrogare a Deciziei 2004/391/CE

(2013/767/UE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

întrucât:

(1)

Articolul 38 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede că Uniunea trebuie să definească și să pună în aplicare o politică agricolă comună.

(2)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, instituțiile trebuie să mențină un dialog deschis, transparent și periodic cu asociațiile reprezentative și cu societatea civilă. Un cadru pentru dialog referitor la problemele reglementate de politica agricolă comună există din anul 1962. Decizia 2004/391/CE a Comisiei (1) prevede cadrul actualului dialog.

(3)

În vederea creșterii transparenței și a asigurării unui echilibru mai bun între interesele reprezentate, este necesar să se reexamineze dialogul în grupurile consultative care se ocupă de probleme legate de agricultură și să se asigure cadrul unui dialog civil în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, inclusiv în ceea ce privește aspectele internaționale, precum și să se definească atribuțiile și structura acestora.

(4)

Grupurile de dialog civil ar trebui să ofere asistență Comisiei și să ajute la desfășurarea unui dialog periodic cu privire la toate aspectele referitoare la politica agricolă comună, inclusiv la dezvoltarea rurală și la punerea sa în aplicare, și în special cu privire la măsurile pe care Comisia este invitată să le ia în acel context, inclusiv referitor la aspectele internaționale în materie de agricultură, să realizeze un schimb de experiență și de bune practici, să ofere consultanță în materie de strategie, să emită un aviz cu privire la probleme specifice la cererea Direcției Generale Agricultură și Dezvoltare Rurală sau din proprie inițiativă și să monitorizeze evoluțiile politicii.

(5)

Grupurile de dialog civil ar trebui să fie formate cel puțin din organizații neguvernamentale de la nivel european, inclusiv asociațiile reprezentative, grupurile de interese socioeconomice, organizațiile societății civile și sindicatele care sunt înregistrate în Registrul european comun al transparenței.

(6)

În scopul de a facilita evoluția sarcinilor atribuite grupurilor, este necesar să se asigure normele de operare și de funcționare a grupurilor.

(7)

Datele cu caracter personal ar trebui prelucrate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (2).

(8)

Decizia 2004/391/CE ar trebui abrogată,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Obiect

Prezenta decizie constituie cadrul pentru grupurile de dialog civil care se ocupă de chestiunile reglementate de politica agricolă comună, denumite în continuare „grupurile”, stabilit de Directorul general pentru agricultură și dezvoltare rurală (denumit în continuare „directorul general”) în cadrul pentru grupurile de experți ale Comisiei (3).

Articolul 2

Atribuții

Atribuțiile grupurilor sunt:

(a)

să desfășoare un dialog periodic cu privire la toate aspectele referitoare la politica agricolă comună, inclusiv la dezvoltarea rurală și la punerea sa în aplicare, și în special cu privire la măsurile pe care Comisia este invitată să le ia în acel context, inclusiv referitor la aspectele internaționale în materie de agricultură;

(b)

să asigure realizarea unui schimb de experiență și de bune practici în domeniile menționate la litera (a);

(c)

să ofere asistență Comisiei și consultanță în materie de strategie în domeniile menționate la litera (a);

(d)

să emită un aviz cu privire la probleme specifice, fie la cererea Direcției Generale Agricultură și Dezvoltare Rurală (denumită în continuare „direcția generală”) și respectând termenele stabilite în respectiva cerere, fie din proprie inițiativă;

(e)

să monitorizeze evoluțiile politicii în domeniile menționate la litera (a).

Articolul 3

Consultare

(1)   Direcția generală poate consulta grupurile cu privire la orice chestiune menționată la articolul 2 litera (a).

(2)   Președintele unui grup, în strânsă cooperare cu vicepreședinții, poate recomanda Comisiei să consulte grupul cu privire la un aspect specific.

Articolul 4

Desemnarea membrilor

(1)   Directorul general decide componența grupurilor pe baza unei invitații de depunere a candidaturilor.

(2)   Grupurile sunt formate cel puțin din organizații neguvernamentale de la nivel european, inclusiv asociațiile reprezentative, grupurile de interese socioeconomice, organizațiile societății civile și sindicatele care sunt înregistrate în Registrul european comun al transparenței. Calitatea de membru al grupurilor este deschisă organizațiilor care reprezintă orice tip de interese relevante.

(3)   Luând în considerare interesele societății civile în politica agricolă comună, directorul general decide cu privire la numărul grupurilor și la dimensiunea lor. Lista grupurilor se publică în Registrul grupurilor de experți și al altor entități similare al Comisiei și pe un site de internet creat în acest scop. Directorul general asigură o reprezentare echilibrată a tuturor intereselor exprimate menționate la alineatul (2). Directorul general asigură în special un echilibru între interesele economice și cele neeconomice.

(4)   Organizațiile membre sunt desemnate de către directorul general din rândul organizațiilor care au răspuns invitației de depunere a candidaturilor. Directorul general poate de asemenea desemna o organizație membră în cazul în care rămân sau apar locuri vacante.

(5)   Organizațiile membre sunt desemnate pe o perioadă de șapte ani. O organizație membră poate fi înlocuită în cadrul unui grup înainte de încheierea mandatului de șapte ani, în cazul în care:

(a)

nu mai poate contribui în mod eficient la deliberările grupului;

(b)

se retrage din grup;

(c)

nu desemnează în mod regulat experți pentru participarea la ședințele grupului;

(d)

nu mai respectă condițiile prevăzute la alineatul (2); sau

(e)

nu respectă condiția de nedivulgare a informațiilor care fac obiectul obligației de secret profesional prevăzute la articolul 339 din Tratat.

(6)   Organizațiile membre desemnează experții care vor participa la ședințele grupurilor în funcție de punctele de pe ordinea de zi și informează direcția generală cu privire la identitatea experților desemnați, cu cel puțin trei zile lucrătoare înainte de data ședinței.

(7)   Direcția generală invită experții desemnați de organizațiile membre să participe la ședințele grupurilor. În cazul în care o organizație membră nu îi comunică direcției generale identitatea experților în termenul prevăzut la alineatul (6), direcția generală poate refuza să îi invite pe experții în cauză la ședința respectivă.

(8)   Lista organizațiilor membre se publică în Registrul grupurilor de experți și al altor entități similare al Comisiei și pe un site de internet creat în acest scop.

(9)   Datele cu caracter personal sunt colectate, prelucrate și publicate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 45/2001.

Articolul 5

Mod de funcționare

(1)   În cadrul primei ședințe, fiecare grup alege un președinte și doi vicepreședinți din rândul membrilor săi, cu o majoritate de două treimi a experților prezenți în cazul unui prim tur de scrutin și cu majoritate simplă a experților prezenți în cazul unor tururi ulterioare de scrutin. Vicepreședinții sunt aleși din rândul reprezentanților altor organizații decât cea reprezentată de președinte. Cei doi vicepreședinți trebuie să provină din două organizații diferite. Alegerile se desfășoară sub autoritatea unui reprezentant al Comisiei, prin vot secret, cu excepția cazului în care toți experții prezenți decid în mod expres contrariul.

(2)   Președintele și cei doi vicepreședinți sunt aleși pentru un mandat de un an, cu posibilitatea de realegere. Președintele poate fi ales pentru maximum două mandate succesive. La alegerea noilor președinți, grupul se asigură că aceștia nu provin din aceeași organizație ca și predecesorul lor.

(3)   Președintele, de comun acord cu direcția generală, în strânsă consultare cu vicepreședinții și în consultare cu organizațiile reprezentate în cadrul grupului, stabilește elementele care urmează să fie incluse pe ordinea de zi pentru ședințele grupului, cu cel puțin 25 de zile lucrătoare înainte de fiecare ședință. Ca regulă generală, direcția generală comunică organizațiilor ordinea de zi cu 20 de zile lucrătoare înainte de data ședinței, de preferință prin mijloace electronice.

(4)   Cu excepția alegerilor prevăzute la alineatul (1), nu se votează niciodată la sfârșitul unei discuții în cadrul grupului. În cazul în care un grup ajunge la un consens cu privire la avizul solicitat de direcția generală sau emis din proprie inițiativă, acesta formulează concluzii comune și le anexează la raportul de sinteză. Comisia comunică rezultatul discuțiilor din cadrul unui grup altor instituții europene, în cazurile în care grupul recomandă acest lucru.

(5)   Președintele este responsabil de compilarea unui raport care trebuie să conțină un proces-verbal sumar și precis al fiecărei ședințe și de transmiterea proiectului de raport către direcția generală în termen de 20 de zile lucrătoare de la data ședinței. Direcția generală poate modifica proiectul de raport al președintelui înainte ca proiectul să fie transmis și după aprobarea acestuia de către grup.

(6)   Cu acordul direcției generale, grupul poate institui grupuri de lucru pentru a analiza probleme specifice, pe baza unui mandat adoptat de grup. Reprezentanții Comisiei prezidează întrunirile grupurilor de lucru. Aceste grupuri de lucru se desființează de îndată ce își îndeplinesc mandatul.

(7)   Direcția generală poate invita experți din afara grupului, având competențe specifice în legătură cu un subiect de pe ordinea de zi, pentru a participa ad hoc la activitatea grupului sau a grupului de lucru. În plus, reprezentantul Comisiei poate acorda statutul de observator unor persoane sau organizații, astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (2), în măsura în care acestea nu amenință echilibrul grupurilor sau al grupurilor de lucru. Ele au dreptul de a lua cuvântul, atunci când sunt invitate de către președinte să facă acest lucru, cu acordul reprezentantului de cel mai înalt nivel al Comisiei prezent la ședință. Persoanele sau organizațiile care beneficiază de statutul de observator nu participă la alegerile menționate la alineatul (1).

(8)   Membrii grupurilor și reprezentanții acestora, precum și experții și persoanele sau organizațiile care se bucură de statutul de observatori, după cum se precizează la alineatul (7), respectă obligațiile referitoare la secretul profesional prevăzute în tratate și normele de punere în aplicare ale acestora, precum și normele în materie de securitate privind protecția informațiilor clasificate ale Uniunii, prevăzute în anexa la Decizia 2001/844/CE, CECO, Euratom a Comisiei (4). În cazul nerespectării obligațiilor respective, Comisia poate lua toate măsurile adecvate.

(9)   Ședințele grupurilor și ale grupurilor de lucru se desfășoară în general la unul dintre sediile Comisiei. Comisia asigură serviciile de secretariat. Ședințele grupurilor și ale grupurilor de lucru sunt convocate de către direcția generală. La ședințele grupurilor și ale grupurilor de lucru pot asista și alți reprezentanți ai Comisiei interesați de lucrări.

(10)   Comisia publică toate documentele relevante, cum ar fi: ordinile de zi, procesele-verbale, concluziile, concluziile parțiale sau documentele de lucru referitoare la activitățile desfășurate de grupuri prin intermediul unui link al Registrului grupurilor de experți și al altor entități similare al Comisiei către un site internet creat în acest scop. Excepțiile de la publicarea sistematică ar trebui făcute în cazul în care divulgarea unui document ar submina protecția unui interes public sau privat, astfel cum este prevăzut la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (5).

Articolul 6

Cheltuieli aferente întrunirilor

(1)   Participanții la activitățile grupurilor și ale grupurilor de lucru nu sunt remunerați pentru serviciile prestate.

(2)   Cheltuielile de călătorie și ședere ale experților în contextul activităților grupurilor și ale grupurilor de lucru sunt rambursate de Comisie în conformitate cu prevederile aflate în vigoare în cadrul Comisiei.

(3)   Cheltuielile menționate la alineatul (2) sunt rambursate în limitele creditelor disponibile, alocate în cadrul procedurii anuale de alocare a resurselor.

Articolul 7

Abrogare

Decizia 2004/391/CE este abrogată cu efect de la 1 iulie 2014.

Articolul 8

Intrarea în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 iulie 2014.

Adoptată la Bruxelles, 16 decembrie 2013.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  Decizia 2004/391/CE a Comisiei din 23 aprilie 2004 privind funcționarea grupurilor consultative în domeniul politicii agricole comune (JO L 120, 24.4.2004, p. 50).

(2)  Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1).

(3)  C(2010) 7649.

(4)  Decizia 2001/844/CE, CECO, Euratom a Comisiei din 29 noiembrie 2001 de modificare a regulamentului său de procedură (JO L 317, 3.12.2001, p. 1).

(5)  Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO L 145, 31.5.2001, p. 43).