ANEXA I

Se aprobă următoarea modificare a caietului de sarcini al denumirii de origine protejate „Montasio”:

Prima modificare

Fraza: „Laptele utilizat trebuie să provină din mulgerea de seară și din cea de dimineață, până la maximum patru mulgeri consecutive” este înlocuită cu următoarea frază: „Laptele trebuie să provină din mulgeri consecutive și trebuie colectat în termen de patruzeci și opt de ore de la prima mulgere”.

Inițial, laptele livrat în intervalul de 48 de ore provenea din singurele mulgeri tradiționale, care erau în număr de 4. După introducerea mulgerii automate, poate crește numărul mulgerilor consecutive posibile într-un interval de 48 de ore. Prin urmare, intervalul de timp a fost menținut; a fost modificat doar numărul total al mulgerilor. Din punct de vedere tehnic și științific, utilizarea unor sisteme automate de mulgere nu influențează proprietățile laptelui; mai exact, compoziția sa este comparabilă din punct de vedere statistic, în ceea ce privește grăsimile și fracțiunile proteice, cu cea a laptelui obținut prin mulgere tradițională. Iar sănătatea vacilor este chiar îmbunătățită, deoarece aceste sisteme elimină stresul generat, în perioada de vârf a lactației, de practica limitării numărului de mulgeri la două pe zi. Posibilitatea mulgerii unor cantități mari de lapte de mai mult de două ori pe zi are, de asemenea, drept efect supunerea aparatului mamar și a sfârcurilor unui stres mai redus, ameliorând calitatea microbiologică a laptelui și reducând riscul apariției mamitelor.

Recurgerea la aceste sisteme permite, de asemenea, ameliorarea comportamentului reologic al laptelui, prin care se măsoară capacitatea coagulării, care se reflectă atât într-o reacție mai rapidă a coagulului la efectul enzimelor, cât și în rezistența coagulului la acțiunea mecanică a aparatului menit să-l taie.

A doua modificare

Formularea actuală: „Laptele destinat producției de brânză «Montasio» DOP nu trebuie supus unor tratamente de pasteurizare și trebuie să fie însoțit de o analiză a fosfatazelor cu rezultat clar pozitiv.”

Textul modificat: „Laptele destinat producției de brânză «Montasio» DOP nu trebuie supus unor tratamente de pasteurizare. Eventualele analize efectuate asupra laptelui tratat termic și destinat producției de brânză «Montasio» DOP trebuie să aibă drept rezultat o reacție clar pozitivă la testul fosfatazei.”

De mai mulți ani, producătorii de brânză care desfășoară autocontroale supun laptele unui control sistematic, înregistrând în fiecare zi temperaturile de tranziție ale laptelui. Astfel, testarea fosfatazei rămâne o metodă de analiză utilizată de organismul de control pentru a verifica respectarea dispozițiilor caietului de sarcini. Acest control se efectuează pe baza unei analize de risc.

A treia modificare

Textul actual: „Brânza «Montasio» DOP este produsă cu respectarea următoarei secvențe de operațiuni:

06)	încălzire la 42-48 °C și rulare departe de sursa de căldură timp de 20-30 de minute;».

Textul propus:

„06)	încălzire la + 42-48 °C și mărunțirea coagulului departe de sursa de căldură timp de cel puțin 10 minute;”.

S-a constatat că aceste două etape (încălzirea și mărunțirea ulterioară a coagulului după luarea de pe foc) pot varia mult în funcție de condițiile tehnice și tehnologice existente.

În ceea ce privește utilajele, unitățile de producție a brânzei „Montasio” utilizează fie cuve de cupru (de la 1 la 1,5 tone), fie cuve multifuncționale din oțel cu o capacitate între 3,5 și 8 tone.

Utilizarea acestor două tipuri de cuve este un factor care determină timpul de încălzire a coagulului, vitezele de încălzire cu aburi fiind foarte diferite de cele care rezultă din procesul de prelucrare în curs.

În ceea ce privește etapa mărunțirii coagulului departe de sursa de căldură, etapă în care se elimină o parte a zerului din coagul, aceasta depinde de temperatura maximă atinsă, de viteza de răcire a coagulului, care depinde la rândul ei de tipul de cuvă utilizat, de cantitățile prelucrate în fiecare cuvă, de dimensiunea granulelor de coagul și de cantitatea de apă conținută, care va fi eliminată datorită temperaturii și amestecării.

În plus, separarea sau scoaterea coagulului în vederea punerii în formă poate fi efectuată mai devreme sau mai târziu, în funcție de timpul necesar pentru desfășurarea operațiunii și de nivelul de automatizare disponibil.

De exemplu, dacă coagulul este scos pe o masă pentru punere în forme pornind de la o cuvă multifuncțională aflată deasupra mesei respective, timpul necesar, pentru aceeași cantitate, este mai scurt decât cel necesar pentru scoaterea manuală cu ajutorul unei pânze de in pornind de la cuve de cupru.

Dacă se ține cont și de faptul că momentul optim pentru scoaterea coagulului este stabilit de fiecare producător de brânză pe baza unor criterii de evaluare zilnice, a experienței și cunoștințelor personale etc., este necesar să se stabilească o durată minimă pentru încălzire și pentru mărunțirea cheagului departe de sursa de căldură.

ANEXA II

DOCUMENT UNIC CONSOLIDAT

Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului din 20 martie 2006 privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (1)

„MONTASIO”

Nr. CE: IT-PDO-0317-0995-26.04.2012

IGP () DOP (X)

1.   Denumire

„Montasio”

2.   Statul membru sau țara terță

Italia

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tip de produs

Clasa 1.3.

Brânzeturi

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Montasio” este o brânză din lapte de vacă, maturată pe perioadă medie și îndelungată, cu formă cilindrică și margine exterioară dreaptă sau aproape dreaptă și cu fețe plane sau ușor convexe. Brânza „Montasio” este produsă din lapte nepasteurizat, utilizându-se doar fermenți lactici naturali sau fermenți autorizați. Perioada minimă de maturare este de 60 de zile, conținutul de umiditate fiind controlat prin eșantionare în a zecea și în a șaizecea zi de maturare. În a șaizecea zi de maturare, brânza „Montasio” DOP trebuie să prezinte următoarele caracteristici: umiditate maximă de 36,72 %; grăsime în substanța uscată: minimum 40 % greutate: 6-8 kg; diametru: 30-35 cm; margine exterioară: maximum 8 cm; coajă: netedă, regulată și elastică; pastă: compactă, cu câteva găurele; culoare: naturală, ușor spre galben-pai; aromă: caracteristică; gust: plăcut, ușor picant în cazul brânzei „Montasio” cu maturare îndelungată.

3.3.   Materii prime (numai pentru produsele prelucrate)

Brânza „Montasio” DOP este produsă din lapte obținut în ferme situate în aria de producție.

Principalele rase crescute sunt Bruna alpina, Pezzata Rossa Italiana și Pezzata Nera.

Nu se adaugă niciun conservat și nu este autorizat niciun tratament termic, cu excepția răcirii efectuate la o temperatură minimă de 4 °C.

3.4.   Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală)

Hrana bovinelor este constituită în proporție de 75-85 % din cereale brute, din nutrețuri verzi și uscate și din nutrețuri însilozate. Restul de 15-25 % hrană brută este constituit din concentrate și din nuclee proteice. Este permisă utilizarea suplimentelor minerale și vitaminice. Hrana vitelor provine în proporție de 60 % din aria geografică delimitată. Sunt interzise alimentele considerate în tradiția producerii de brânzeturi ca având efecte negative asupra procesului de producție, precum nutrețurile provenite de pe terenuri mlăștinoase sau aflate la marginile unor drumuri cu trafic intens. Nu sunt permise nici legumele, fructele și rapița și nici subprodusele rezultate din prelucrarea orezului, făinurile de origine animală, hrana industrială de uz medical, pulpa de sfeclă proaspătă, umedă sau însilozată, subprodusele procesului de fabricare a berii și a produselor distilate, nutrețurile însilozate (cu excepția fânului însilozat și a porumbului însilozat) și substanțele fermentate rezultate din prelucrarea industrială a fructelor, a sfeclei, a berii și a produselor distilate.

3.5.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Întregul proces de producție (creșterea bovinelor și producția de lapte, coagularea, tratamentele aplicate coagulului, punerea în formă, scurgerea, sărarea și maturarea) trebuie să se desfășoare în aria delimitată la punctul 4.

3.6.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.

—

3.7.   Norme specifice privind etichetarea

Identificarea produsului se face prin marcarea de către producător cu ajutorul benzilor de ștanțare personalizate, care imprimă codul producătorului, sigla provinciei și data de producție (anul, luna, ziua). „Marca de origine” a brânzei „Montasio” DOP este formată din cuvântul „Montasio” imprimat oblic, atât normal, cât și răsturnat (figura 1).

Dacă produsul este obținut prin respectarea caietului de sarcini, această „marcă de origine” se aplică pe toate produsele societăților asociate sau neasociate.

Figura 1

1. Marcaj la cald cu denumirea „Montasio” și cu o plăcuță cu mențiunea „PDM”

2. Luna de producție 3. Ziua de producție 4. Codul de identificare al producătorului 5. Sigla provinciei VI. Anul de producție

Logoul denumirii este format din litera M majusculă stilizată, sub care se află mențiunea „MONTASIO”. Acest logo trebuie reprodus întotdeauna cu fontul „HORATIO”, cu respectarea proporțiilor din figura 2 (de exemplu, 8 cm lățime per 6 cm înălțime).

Figura 2

Dacă întregul proces de producție, de la obținerea laptelui și până la maturarea timp de minimum 60 de zile, are loc în ariile considerate a fi de munte (conform definiției din legislația națională în vigoare) și cuprinse în aria de producție a brânzei „Montasio” DOP, atunci pe eticheta acesteia poate figura mențiunea „prodotto della montagna” (produs montan). În acest scop, pe marginea exterioară se aplică o plăcuță cu mențiunea „PDM”, acronimul expresiei „prodotto della montagna”.

În cazul brânzei „Montasio” DOP maturată mai mult de 100 de zile, la cererea voluntară a tuturor producătorilor asociați sau neasociați și în urma verificărilor pe care le efectuează, Consorzio per la Tutela del Formaggio Montasio poate marca la cald logoul denumirii (figura 2), în spațiul anume rezervat pe marginea exterioară.

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria de producție a brânzei „Montasio” DOP cuprinde întregul teritoriu al regiunii Friuli-Venezia Giulia; din regiunea Veneto, întregul teritoriu al provinciilor Belluno și Treviso și o parte a teritoriului provinciilor Padova și Veneția, delimitată după cum urmează: „de la intersecția liniei de demarcare a provinciei Treviso cu linia de demarcare a provinciei Padova, de-a lungul acestei din urmă linii, până la întâlnirea cu autostrada Serenissima. Se continuă de-a lungul acestei linii până la podul-autostradă peste râul Brenta, apoi de-a lungul acestui râu până la gura de vărsare”.

5.   Legătura cu aria geografică

5.1.   Specificitatea ariei geografice

Factorii naturali sunt legați de condițiile climatice ale ariei de producție, în mare parte montană și colinară, unde încă se mai practică păscutul și pășunatul alpin, toate acestea influențând calitatea nutrețurilor destinate alimentației vacilor de lapte.

Brânza „Montasio” era înscrisă în lista de prețuri a localităților San Daniele și Udine din perioada 1773-1775, fapt care arată că această brânză era comercializată, nefiind un produs local sau destinat autoconsumului. Puternica legătură a brânzei „Montasio” cu aria de producție este demonstrată și de puternicul impuls pe care producția acestei brânze l-a dat dezvoltării cooperativelor. Brânza „Montasio” și tehnica sa de producție specifică s-au răspândit repede în Friuli și în partea orientală a regiunii Veneto, și nu doar datorită factorilor umani și instrumentali (precum apariția cooperativelor pentru lactate sau înființarea unei școli pentru tehnicieni în sectorul produselor lactate), astfel încât în anii ’60 s-a ajuns la remarcabila cifră de peste 650 de unități de producție a brânzei active. Această dezvoltare nu ar fi fost, însă, atât de semnificativă fără contribuția mediului în care s-a răspândit inițial tehnica de producție.

În primul rând, partea orientală a Italiei a fost dintotdeauna și continuă să fie caracterizată de precipitații abundente primăvara și toamna, ceea ce a favorizat răspândirea pajiștilor și cultivarea cerealelor (grâu și orz), care constituie baza alimentației bovinelor. Un alt element devenit semnificativ de-a lungul timpului este dezvoltarea cultivării porumbului și deci utilizarea porumbului ca aliment proaspăt și însilozat. De câțiva ani, aria de producție este caracterizată și de culturile de soia, această plantă fiind utilizată ca supliment proteic.

5.2.   Specificitatea produsului

Principala caracteristică a brânzei „Montasio” este faptul că este potrivită pentru maturarea de durată lungă sau medie. În gama brânzeturilor din Italia, „Montasio” se află printre brânzeturile cu pastă semitare, dar, deoarece poate fi maturată până la 36 de luni, această brânză se poate înscrie și în categoria rarelor brânzeturi cu pastă tare maturate îndelung.

O altă caracteristică a brânzei „Montasio” constă în dimensiunea formei.

În plus, în caietul de sarcini al brânzei „Montasio” DOP se menține interdicția referitoare la pasteurizarea laptelui, consecința fiind păstrarea în cea mai mare măsură posibilă a conținutului bacterian spontan al laptelui obținut în aria de producție.

5.3.   Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP)

Faptul că această brânză este potrivită pentru maturarea de durată lungă sau medie este rodul unei tehnologii „fine”. Dozele de fermenți lactici utilizate sunt mici (de aproximativ 1 %), încălzirea se face la temperaturi reduse (între 42 și 48 °C), iar scurgerea și presarea dau pastei o fermitate medie și o umiditate la două luni (care corespunde procentajului minim pentru comercializarea brânzei) de aproximativ 36 %.

Fără doar și poate, mediul în care s-a dezvoltat brânza „Montasio” deține caracteristici microbiologice propice dezvoltării și răspândirii acestui produs. Brânza „Montasio” este caracterizată de o floră microbiană termofilă care permitea și permite în continuare obținerea unui produs unic printre brânzeturi, de consumat atât proaspăt (în prezent, după minimum 2 luni, deoarece este produsă din lapte nepasteurizat), cât și maturat, care se poate păstra peste 36 de luni fără a se altera, deși își schimbă, cu timpul, proprietățile organoleptice, gustul și mirosul, grație tocmai conținutului bacterian natural al pajiștilor/pășunilor din aria de producție.

După două luni de maturare, brânza „Montasio” prezintă o fermitate medie și o savoare delicată, care o reflectă pe cea a laptelui din care este obținută. Pe măsură ce continuă maturarea și se concentrează substanțele, brânza „Montasio” dobândește un gust mai marcat și ușor picant, iar pasta devine mai tare și mai friabilă.

Ca urmare a îmbunătățirii tehnicilor de creștere a animalelor, a eficientizării culturilor și a introducerii unor modalități de mulgere tot mai igienice, s-a simțit nevoia de a îmbogăți laptele doar cu anumite microorganisme adecvate, care favorizează producerea brânzei „Montasio”. Din acest motiv, s-a experimentat și s-a răspândit utilizarea fermenților lactici (bogați în coci și cu puțini bacili), pornindu-se de la laptele obținut în aria de producție.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[Articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

Administrația competentă a lansat procedura națională de opoziție, publicând propunerea de recunoaștere a „Montasio” DOP în Gazzetta Ufficiale della Repubblica Italiana nr. 271 din 21.11.2011.

Textul consolidat al caietului de sarcini este disponibil la adresa:

http://www.politicheagricole.it/flex/cm/pages/ServeBLOB.php/L/IT/IDPagina/3335

sau accesând direct pagina de internet a Ministerului Politicilor Agricole, Alimentare și Forestiere (www.politicheagricole.it) și făcând clic pe „Qualità e sicurezza” (în partea superioară dreaptă a ecranului) și apoi pe „Disciplinari di Produzione all’esame dell’UE”.

---

(1)   JO L 93, 31.3.2006, p. 12. Înlocuit de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (JO L 343, 14.12.2012, p. 1).

ANEXA I

Se aprobă următoarea modificare a caietului de sarcini al denumirii de origine protejate „Morbier”:

1.1.   Descrierea produsului

Caracteristici organoleptice

Au fost analizați toți descriptorii aferenți brânzei, pentru a descrie mai precis realitatea produsului.

În ceea ce privește dunga neagră, a fost eliminat cuvântul „bine” care preceda „sudată”, acesta fiind subiectiv.

În ceea ce privește crusta, cuvintele „netedă și omogenă” au fost înlocuite cu „frecată, are un aspect regulat, este acoperită cu floră bacteriană și lasă să se vadă urzeala formei”, pentru mai multă precizie. În ceea ce privește culoarea brânzei, sintagma „variind de la gri deschis la bej portocaliu” a fost înlocuită cu „variază între bej și portocaliu, cu nuanțe de maro portocaliu, roșu portocaliu și roz portocaliu”, pentru mai multă precizie.

În ceea ce privește pasta, se adaugă că este „omogenă” și se precizează că este suplă „la atingere”. Găurelele sunt descrise respectând mai mult realitatea: în loc de „eventual cu mici crăpături” se precizează „adesea cu câteva găurele dispersate de dimensiunile unei coacăze sau cu mici bule turtite”. Se adaugă că pasta este „puțin lipicioasă în gură” și că textura sa „este mătăsoasă”.

În ceea ce privește gustul, în loc de „cu un ușor gust de smântână și cu o aromă autentică, fructată și persistentă” se precizează „Gustul său este autentic, cu nuanțe lactice, de caramel, de vanilie, de fructe. La învechire paleta aromatică dobândește nuanțe torefiate, picante și vegetale, cu savori echilibrate.”

Caracteristici analitice

Se introduce un conținut minim de umiditate raportat la substanța uscată negrasă fixat la 58 %, pentru a se evita brânza prea uscată care este atipică.

1.2.   Dovada originii

Rubrica „Elemente care dovedesc că produsul este originar din aria geografică” a fost consolidată și reunește în special obligațiile declarative și completarea registrelor în ceea ce privește trasabilitatea produsului și monitorizarea condițiilor de producție.

În plus, la această rubrică au fost adăugate și completate mai multe dispoziții referitoare la registrele și documentele declarative prin care se garantează trasabilitatea brânzei.

1.3.   Metoda de obținere

Producerea laptelui

—

Rase Pentru facilitarea controalelor, s-a precizat tipul de rasă, iar prevederea privind obligativitatea raselor locale a fost extinsă la „șeptelul de vaci de lapte” și „la toate vacile de lapte prezente în exploatație”. De asemenea, este admis „rezultatul încrucișării acestor două rase cu filiații certificate”. Cele două rase pure și încrucișarea lor sunt în mod istoric de origine locală. Nu s-au observat influențe ale încrucișării asupra specificității produsului.

—

Suprafața furajeră Propoziția „Cireada este păstorită conform tradiției locale” a fost eliminată, deoarece este prea generală și nu poate fi supusă controlului. Propoziția „Se consideră suprafețe furajere pentru producția de «Morbier» suprafețele cu iarbă care prezintă în permanență cel puțin 3 specii vegetale diferite, dintre care cel puțin o graminee și o leguminoasă.” a fost adăugată pentru a privilegia pajiștile naturale cu diversitate florală a pășunilor.

—

Gestionarea pajiștilor și îmbogățirea S-a adăugat un plafon pentru îngrășămintele minerale pe bază de azot fixat la 50 de unități pe hectar de suprafață furajeră și pe an, pentru a proteja diversitatea florală a pajiștilor. În același scop, sunt enumerate îngrășămintele organice autorizate: gunoiul de grajd solid, bălegarul lichid, gunoiul de grajd lichid și nămolurile de epurare stabilizate. Pentru a evita problemele de calitate a laptelui, se interzice în totalitate exploatarea suprafeței furajere (pășunat sau cosire) la mai puțin de 4 săptămâni de la împrăștierea unui îngrășământ organic.

—

Pășuni Pășunatul devine obligatoriu, pentru a menține legătura dintre produs și teritoriul său de origine. „Vacile de lapte pășunează după topirea zăpezilor, de îndată ce portanța solului permite acest lucru. În timpul sezonului de pășunat, vacile care produc lapte utilizează cel puțin 20 de ari de pajiște pe cap de vacă de lapte.”

—

Tainul de bază al vacilor de lapte Propoziția „Doar clorura de sodiu se autorizează pentru a ameliora conservarea furajelor.” a fost adăugată pentru a se evita modificarea caracteristicilor acestora. Se interzice stropirea cu apă a hranei, pentru a se evita dezvoltarea de germeni indezirabili. „În cazul hrănirii cu furaje complimentare verzi, furajele verzi sunt distribuite în troace curățite și sunt consumate în termen de maximum 4 ore de la cosire.”, pentru a se evita fermentarea nutrețului verde. De asemenea „Atunci când sunt tăiate în bucăți, sfeclele sunt pregătite în fiecare zi.” Pentru a menține legătura dintre produs și teritoriul său de origine „Adaosul de concentrate în tainul vacilor de lapte (inclusiv adaosul de plante uscate) este limitat în medie la 1 800 kg pe cap de vacă de lapte din șeptel și pe an.” Interdicția hranei fermentate se generalizează de la „vacile de lapte” la „șeptelul de vaci de lapte” (vaci care produc lapte, vaci înțărcate și animale de reînnoire după înțărcare). Totuși, în anumite condiții, există posibilitatea de a hrăni cu acest tip de hrană un alt șeptel, total separat. Pentru a menține legătura dintre produs și teritoriul său de origine, se interzice hrana modificată genetic. Pentru a se evita degradarea calității laptelui, „În hrana șeptelului de vaci de lapte se interzic furajele care au o influență negativă asupra mirosului sau a gustului laptelui.”

Mulsul

Trebuie să se păstreze flora naturală a laptelui. Creșterea numărului de mulsuri zilnice dăunează florei naturale a laptelui. Un singur muls zilnic produce dezechilibre ale microflorei: „Mulsul se efectuează de două ori pe zi, dimineața și seara. Se interzice eliminarea unui muls. Pentru a se proteja flora naturală a laptelui, produsele utilizate nu conțin dezinfectanți, cu excepția cazului în care se constată anomalii.”

Prelucrarea

—

Pregătirea laptelui Laptele trebuie să fie colectat zilnic și trebuie să fie pregătit rapid, în funcție de termenele prevăzute de tradiția locală. În scopuri de control, acest lapte trebuie să fie separat de restul laptelui. „În unitățile în care se fabrică «Morbier» nu este autorizat să intre decât laptele care respectă prezentul caiet de sarcini sau laptele destinat altor denumiri de origine din regiune, cu condiția unei trasabilități adecvate care să permită verificarea faptului că laptele pregătit efectiv pentru fabricarea brânzei «Morbier» respectă prezentul caiet de sarcini.” Flora microbiană a laptelui care respectă caietele de sarcini ale celorlalte DOP din regiune este compatibilă cu flora brânzei „Morbier”. Producătorii laptelui folosit pentru fabricarea celorlalte DOP sunt identificați, iar laptele din aceste exploatații respectă aceleași norme esențiale ca DOP „Morbier”: hrănirea vacilor de lapte pe baza ierbii și a fânului din aria delimitată, păscutul, durata limitată de conservare a laptelui etc. Astfel, în unitatea de fabricare se păstrează un mediu microbian adaptat. Restul laptelui, care nu respectă nici caietul de sarcini al „Morbier” și nici caietele de sarcini ale celorlalte DOP, nu prezintă aceleași garanții. În plus, fabricarea diferitelor brânzeturi se face, bineînțeles, în mod independent, fie în spații separate (diferite lanțuri de producție), fie la momente diferite (producții succesive).

—

Prelucrare Fraza „Cu excepția degresării parțiale, a adăugării de cheag, de fermenți lactici, de sare și de apă pentru spălarea cașului, se interzice orice eliminare sau adăugare la acest lapte și în procesul de fabricație a brânzei.” se înlocuiește cu: „Cu excepția degresării parțiale, se interzice orice eliminare sau adăugare la lapte și în procesul de fabricație, cu excepția: sării (clorură de sodiu), a cheagului, a culturilor selecționate de fermenți, fie sub formă de subculturi, fie prin însămânțare directă, a apei, a cărbunelui vegetal de lemn (carbo medicinalis vegetalis).” Se precizează că „Fabricarea trebuie să aibă loc într-o cuvă din inox sau din aramă.”, din motive tehnologice și pentru respectarea tradiției. Se suprimă dimensiunea granulelor de caș, care nu poate fi controlată și nu este specifică acestui produs. Se precizează condițiile de eliminare a lactozei, precum și cele referitoare la temperatura cuvei. Propoziția „Se formează calupuri printr-o ușoară apăsare.” se elimină pentru că nu constituie o obligație tehnologică. Se precizează că ungerea cu cărbune vegetal se face obligatoriu în mod „manual” pentru a permite exprimarea competențelor brânzarului în această etapă importantă a producției brânzei „Morbier”. Sunt autorizate utilizarea formelor tradiționale din lemn și a pânzei de in, care sunt materiale folosite în mod tradițional în acest sector. În caietul de sarcini se adaugă că brânza „Morbier” trebuie să se săreze uscată sau în saramură, iar că în cazul folosirii saramurii se interzice purificarea/curățarea chimică a saramurii. Această etapă tehnologică importantă a fost omisă în precedentul caiet de sarcini.

Maturarea

Lemnul este cel mai bun suport pentru maturare, pentru că permite efectuarea de schimburi foarte bune cu apa și sarea, regulându-le. În plus, lemnul consolidează legătura cu teritoriul, privilegiind microflora de suprafață. Se adaugă, prin urmare, următoarea frază: „Maturarea brânzei se realizează pe planșe de lemn.” Nu se reglementează proveniența respectivelor planșe.

Totuși, pentru a nu penaliza o unitate de fabricare care în prezent efectuează maturarea pe inox, se propune următoarea măsură de tranziție: „Prin derogare, suporturile din inox utilizate la fabricarea «Morbier» înainte de 1 ianuarie 2006 pot fi utilizate până la schimbarea acestora, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2014.”

Se adaugă durata minimă de 45 de zile „fără întreruperea ciclului”.

Se precizează: „Pe durata depozitării, înainte de comercializare, brânza maturată trebuie să fie conservată la o temperatură pozitivă.”

1.4.   Etichetarea

A fost eliminată obligativitatea utilizării logoului național „INAO”. A fost adăugată obligativitatea utilizării logoului „DOP” al Uniunii Europene. Obligativitatea indicării datelor de contact ale fabricantului a fost înlocuită cu cea a indicării datelor de contact ale unității de maturare.

Se precizează că, independent de mențiunile legale aplicabile brânzeturilor în general, se interzice folosirea pe etichetă, în reclame, pe facturi sau în documentele comerciale a oricăror calificative sau mențiuni care însoțesc denumirea de origine, cu excepția mărcilor comerciale specifice.

1.5.   Cerințele naționale

A fost considerat util să se indice la rubrica „Cerințe naționale” „principalele puncte care trebuie controlate” cu valorile de referință și cu metodele de evaluare aferente.

1.6.   Altele

Se indică datele de contact ale structurilor care participă la controlul condițiilor de producție și, în special, datele de contact ale noului organism de certificare selectat de grup ca organism de control. Institutul Național pentru Denumirea de Origine și Calitate (L’Institut National de l’Origine et de la Qualité) nu mai intervine la această rubrică.

ANEXA II

DOCUMENT UNIC CONSOLIDAT

Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului din 20 martie 2006 privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (1)

„MORBIER”

NR. CE: FR-PDO-0205-0933-29.12.2011

IGP ( ) DOP (X)

1.   Denumire

„Morbier”

2.   Statul membru sau țara terță

Franța

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tip de produs

Clasa 1.3.

Brânzeturi

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

„Morbier” este o brânză fabricată din lapte crud de vacă, cu pastă presată și nefiartă, în formă de cilindru plat cu un diametru de 30-40 cm, cu o înălțime de 5-8 cm, cu o greutate de 5-8 kg, cu fețe plane și margine ușor convexă.

Brânza are o dungă neagră centrală, orizontală, sudată și continuă pe toată secțiunea.

Crusta sa este naturală, frecată, are un aspect regulat, este acoperită cu floră bacteriană și lasă să se vadă urzeala formei. Culoarea sa variază între bej și portocaliu, cu nuanțe de maro portocaliu, roșu portocaliu și roz portocaliu. Pasta brânzei este omogenă, are o culoare fildeșie spre galben deschis, adesea cu câteva găurele dispersate de dimensiunile unei coacăze sau cu mici bule turtite. Este suplă la atingere, onctuoasă și fondantă, puțin lipicioasă în gură, cu o textură mătăsoasă și fină. Gustul său este autentic, cu nuanțe lactice, de caramel, de vanilie, de fructe. La învechire paleta aromatică dobândește nuanțe torefiate, picante și vegetale, cu savori echilibrate. După uscarea completă, brânza conține minimum 45 de grame de grăsimi la 100 de grame. Umiditatea în brânza degresată trebuie să fie de 58-67 %. Maturarea brânzei se desfășoară pe o durată de minim 45 de zile, fără întreruperea ciclului.

3.3.   Materii prime (numai pentru produsele prelucrate)

Laptele utilizat pentru obținerea brânzei „Morbier” trebuie să provină exclusiv de la vaci din rasa „Montbéliarde”, tipul de rasă 46, sau din rasa „Simmental”, tipul de rasă 35, sau din rezultatul încrucișării acestor două rase cu filiații certificate.

3.4.   Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală)

Tainul de bază al vacilor de lapte este format din iarba păscută pe toată durata perioadei de vegetație, iar în perioada hibernală este format din fânul sau din otava care sunt, de asemenea, recoltate în aria geografică.

Pentru a garanta legătura strânsă dintre teritoriu și produs prin intermediul hranei specifice din aria geografică, hrana complementară este limitată la 1 800 kg pe cap de vacă de lapte și pe an. Pe exploatație, suprafața furajeră efectiv utilizată trebuie să fie de cel puțin un hectar pe cap de vacă de lapte.

Pentru conservarea metodei tradiționale de pășunat, se interzic sistemele de exploatare prin care toată hrana este adusă în troace. Vacile de lapte pășunează după topirea zăpezilor, de îndată ce portanța solului permite acest lucru. În timpul sezonului de pășunat, vacile care produc lapte utilizează cel puțin 20 de ari de pajiște pe cap de vacă de lapte. Aceste limite presupun că cel puțin 70 % din hrană provin din aria geografică.

Se interzice de-a lungul întregului an folosirea alimentelor fermentate, însilozate sau nu, ca hrană pentru șeptelul de vaci de lapte, deoarece acestea prezintă riscuri tehnologice în procesul de fabricare și de maturare a brânzeturilor.

Pentru conservarea unei alimentații cu caracter tradițional, în hrana șeptelului de vaci de lapte se autorizează numai materiile prime și furajele complementare obținute din produse nemodificate genetic.

3.5.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Obținerea laptelui, fabricarea și maturarea brânzeturilor au loc în aria geografică.

3.6.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.

—

3.7.   Norme specifice privind etichetarea

Etichetarea brânzeturilor care beneficiază de denumirea de origine „Morbier” trebuie să includă denumirea de origine scrisă cu caractere de dimensiune cel puțin egală cu cele mai mari caractere care figurează pe etichetă.

Este obligatoriu ca pe etichetă să figureze logoul „DOP” al Uniunii Europene.

Pe etichetele roților de brânză figurează clar datele de identificare ale unității de maturare (nume sau denumire și adresă).

Independent de mențiunile legale aplicabile brânzeturilor în general, se interzice folosirea pe etichetă, în reclame, pe facturi sau în documentele comerciale a oricăror calificative sau mențiuni care însoțesc respectiva denumire de origine, cu excepția mărcilor comerciale specifice.

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria geografică cuprinde teritoriul următoarelor localități:

Departamentul Ain: localitățile Apremont, Bellegarde-sur-Valserine pentru partea care corespunde fostei localități Coupy, Belleydoux, Champfromier, Charix, Chezery-Forens, Confort, Echallon, Giron, Lancrans, Leaz, Lelex, Mijoux, Plagne, Montanges și Saint-Germain-de-Joux.

Departamentul Doubs: toate localitățile din departament.

Departamentul Jura: toate localitățile cu excepția Annoire, Aumur, Champdivers, Chemin, Longwy-sur-le-Doubs, Molay, Peseux, Petit-Noir, Saint-Aubin, Saint-Loup, Tavaux.

Departamentul Saône et Loire: localitățile Beaurepaire-en-Bresse, Beauvernois, Bellevesvre, Champagnat, Cuiseaux, Flacey-en-Bresse, Fretterans, Joudes, Mouthier-en-Bresse, Sagy, Saillenard, Savigny-en-Revermont și Torpes.

5.   Legătura cu aria geografică

5.1.   Specificitatea ariei geografice

Factori naturali

Zona geografică este arcul munților Jura, un ansamblu de podișuri calcaroase, și prelungirea sa într-o mică parte din câmpia adiacentă. Altitudinea este adesea ridicată. Peisajul este format din pajiști și păduri. Flora naturală care crește pe solul calcaros al pajiștilor este foarte variată.

Întreaga zonă se caracterizează printr-o climă de tip continental, cu mari variații termice între vară și iarnă și cu precipitații care, deși sunt bine repartizate pe toată durata anului, sunt importante în timpul verii. Zona, în ansamblul său, se caracterizează printr-o climă septentrională, cu temperaturi medii anuale scăzute (în ciuda marilor călduri din timpul verii) și cu numeroase zile de îngheț. În acest mediu montan sau submontan plouă frecvent, pluviometria anuală depășește întotdeauna 900 mm, fiind în general de peste 1 000 mm. Caracterul pluvios este deja puternic la mică altitudine și se intensifică spre interiorul masivului. Repartiția anotimpurilor se caracterizează prin absența unui sezon secetos. Această climă favorizează în mod special creșterea ierbii.

Factori umani

În centrul și în nordul Munților Jura, pășunile întinse au avut o mare importanță pentru economia regională, bazată în principal pe creșterea animalelor și mai ales pe producția de lapte.

Primul document care menționează „Morbier” datează din 1799. În epoca respectivă, brânza „Morbier” era deja cunoscută la Paris, fapt care sugerează o origine mai veche.

La începuturi, brânza era produsă în momente caracterizate de o slabă producție de lapte, care era, mai ales, insuficientă pentru a fabrica o roată de „Comté”. Fabricarea acestor două tipuri de brânză, „Morbier” și „Comté”, prezintă legături profunde.

Există mai multe ipoteze referitoare la originea fabricării brânzei „Morbier”. Una dintre ele este că „Morbier” se fabrica datorită necesității, în ferme, de a utiliza două mulsuri succesive pentru obținerea unei roți de brânză de 8-10 kilograme, Primul calup de caș era uns cu funinginea luată de sub cazan, pentru a-l proteja împotriva contaminării externe și pentru a se evita alterarea suprafeței înainte de a fi îmbinat cu cașul din următoarea producție. Stratul rezidual marca joncțiunea celor două producții.

Aplicarea manuală a cărbunelui necesită găsirea unui bun echilibru între ungerea unui caș prea uscat și ungerea unui caș prea umed. Păstrarea unei etape manuale este garanția menținerii competențelor de fabricare a brânzeturilor asociate denumirii „Morbier”, precum și a respectării tradiției.

Crescătorii de bovine din Jura au selecționat, de-a lungul generațiilor, o rasă de vaci „Montbéliarde” care este adaptată în mod special la condițiile naturale locale și al cărei lapte este potrivit pentru tehnologiile locale de fabricare a brânzeturilor. Rasa „Simmental franceză” a fost, de asemenea, selecționată, dar este mai puțin prezentă.

5.2.   Specificitatea produsului

„Morbier” este o brânză fabricată din lapte de vacă, cu o greutate de 5-8 kg

Brânza „Morbier” se recunoaște după dunga neagră centrală, orizontală, continuă pe toată secțiunea și sudată. Dunga neagră se obține exclusiv prin ungerea cu cărbune vegetal a feței unuia dintre calupurile de caș, înainte de presare. Marcată în centru de această dungă neagră, brânza are o pastă omogenă și o culoare fildeșie spre galben deschis, adesea cu câteva găurele dispersate.

Gustul său este autentic, cu nuanțe lactice, de caramel, de vanilie, de fructe. La învechire paleta aromatică dobândește nuanțe torefiate, picante și vegetale.

5.3.   Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP)

Faptul că iarba este dominantă în hrana vacilor de lapte influențează caracteristicile laptelui, precum și particularitățile organoleptice ale brânzei „Morbier”. Orice variație a compoziției florale a pajiștilor produce modificări ale nuanțelor aromatice ale brânzei. Această influență este ușor verificabilă de-a lungul anotimpurilor. Iată de ce mai multe condiții de producție din caietul de sarcini vizează protejarea diversității florei naturale. Resursele de iarbă sunt protejate prin interzicerea culturilor modificate genetic care ar putea altera compoziția florei sau i-ar putea reduce diversitatea. Bogăția florei pajiștilor este protejată, de asemenea, prin limitarea adaosurilor de fertilizanți.

Forma cilindrică a brânzei și dimensiunea medie era, la origine, adaptată unei producții fermiere de munte. Două fabricări, care corespund la două mulsuri, permit să se obțină o dimensiune relativ importantă, limitând în același timp pierderile pe durata stocării. Această formă a fost perpetuată de așa-numitele „fruitières” (cooperative de producție a brânzeturilor), permițând fabricarea brânzei în momente caracterizate de un nivel scăzut al producției de lapte. Legătura cu fabricarea brânzeturilor cu pastă presată fiartă, în special cea a „Comté”, se regăsește în tehnicile de acoperire cu floră bacteriană a crustei. Dincolo de aspectul pe care îl dobândește astfel brânza, acest tip de pregătire a brânzei influențează și gustul special al acesteia.

Utilizarea lemnului pentru efectuarea maturării întreține o legătură directă, pe de o parte, cu cerințele tehnologice și, pe de alta, cu mediul natural, adică faptul că în apropiere se găsesc mari păduri de rășinoase.

Utilizarea laptelui crud cu o floră lactică specială este indispensabilă pentru obținerea unei texturi mătăsoase și fine și pentru apariția în gustul brânzei „Morbier” a unor nuanțe subtile. Eliminarea lactozei, care participă la obținerea texturii „Morbier”, permite, în același timp, exprimarea acestor nuanțe aromatice secundare.

Dunga neagră centrală era obținută, la începuturi, prin utilizarea funinginii de pe cazan. Această tehnică întărește legătura cu producția de brânzeturi cu pastă presată fiartă din Franche-Comté.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

https://www.inao.gouv.fr/fichier/CDCMorbier.pdf

---

(1)   JO L 93, 31.3.2006, p. 12. Înlocuit de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (JO L 343, 14.12.2012, p. 1).

ANEXĂ

Produse agricole destinate consumului uman enumerate în anexa I la tratat:

Clasa 1.7.   Pești, moluște, crustacee proaspete și produse derivate

REGATUL UNIT

Fal Oyster (DOP)

ANEXĂ

Produsele agricole și alimentare enumerate la punctul I din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1151/2012:

Clasa 2.7.   Paste făinoase

ITALIA

Maccheroncini di Campofilone (IGP)

ANEXĂ

Produse agricole destinate consumului uman enumerate în anexa I la tratat:

Clasa 1.6.   Fructe, legume și cereale în stare proaspătă sau prelucrate

BELGIA

Poperingse hopscheuten/Poperingse hoppescheuten (IGP)

ANEXĂ

Produse agricole destinate consumului uman, enumerate în anexa I la tratat:

Clasa 1.3.   Brânzeturi

ITALIA

Stelvio/Stilfser (DOP)

ANEXA I

Se aprobă următoarea modificare a caietului de sarcini al denumirii de origine protejate „Kaki Ribera del Xúquer”:

Partea din descrierea produsului în care se face trimitere la imperfecțiunile pe care le poate prezenta produsul se modifică după cum urmează:

„Pulpa fructelor nu trebuie să fie afectată, fiind admise, în limitele de mai jos, ușoare imperfecțiuni ale cojii care nu compromit starea generală a produsului, nici calitatea, conservarea și aspectul produsului ambalat:

—

cel mult 1 cm2 din suprafața totală pentru imperfecțiunile cu formă alungită sau dreptunghiulară. Toleranța maximă admisă este de 2 cm2 și nu depășește niciodată 20 % din fruct. În ambele cazuri, normele de calitate ale Consiliului de reglementare fixează diferitele limite în funcție de tipul de imperfecțiuni;

—

o suprafață care corespunde unui cerc cu un diametru maxim de 1,5 cm pentru imperfecțiunile cu formă rotunjită. Toleranța maximă admisă este de 2,5 cm și nu depășește niciodată 20 % din fruct. În ambele cazuri, normele de calitate ale Consiliului de reglementare fixează diferitele limite în funcție de tipul de imperfecțiuni.”

ANEXA II

DOCUMENT UNIC CONSOLIDAT

Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului din 20 martie 2006 privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (1)

„KAKI RIBERA DEL XÚQUER”

Nr. CE: ES-PDO-0105-0114 - 1.4.2011

IGP ( ) DOP (X)

1.   Denumire

„Kaki Ribera del Xúquer”

2.   Statul membru sau țara terță

Spania

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tip de produs

Clasa 1.6.

Fructe, legume și cereale în stare proaspătă sau prelucrate

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

Fructul kaki (Diospyros kaki), din soiul „Roșu strălucitor”, destinat consumului în stare proaspătă. Este vorba despre un fruct care se formează în mod normal prin partenocarpie; într-adevăr, întrucât polenizarea este absentă, acest fruct nu conține semințe.

Caracteristicile fructului: este de culoare galbenă-portocalie în momentul recoltării și devine roșu aprins la maturitate. Coaja semiaderentă are o grosime medie. Pulpa este consistentă și are culoarea roșu-portocaliu în momentul recoltării, iar la maturitate are culoarea roșu aprins. Gustul este astringent, iar la maturitate devine dulce; fructul kaki are o formă rotunjită în secțiune transversală și ușor alungită în secțiune longitudinală.

La momentul expedierii, fructele kaki trebuie:

—	să fie întregi;

—	să conțină caliciul și pedunculul;

—	să fie sănătoase (fructele a căror pulpă este afectată sau putredă sunt excluse);

—	să fie curate, practic lipsite de materii străine vizibile;

—	să nu fie afectate de o umezeală externă anormală;

—	să nu aibă mirosuri și/sau gusturi străine.

Fructele kaki protejate prin denumirea de origine trebuie să aibă un diametru de cel puțin 61 cm.

Pulpa fructelor nu trebuie să fie afectată, fiind admise, în limitele de mai jos, ușoare imperfecțiuni estetice ale cojii care nu compromit starea generală a produsului, nici calitatea, conservarea și aspectul produsului ambalat:

—

o suprafață totală de cel mult 1 cm2 pentru imperfecțiunile estetice (care nu au niciun impact asupra pulpei fructului) cu formă alungită sau dreptunghiulară. Toleranța maximă admisă este de 2 cm2 și nu depășește niciodată 20 % din fruct. În ambele cazuri, normele de calitate ale denumirii de origine protejate „Kaki Ribera del Xúquer” fixează diferitele limite în funcție de tipul de imperfecțiuni;

—

o suprafață care corespunde unui cerc cu un diametru maxim de 1,5 cm pentru imperfecțiunile estetice (care nu au niciun impact asupra pulpei fructului) cu formă rotunjită. Toleranța maximă admisă este de 2,5 cm și nu depășește niciodată 20 % din fruct. În ambele cazuri, normele de calitate ale denumirii de origine „Kaki Ribera del Xúquer” fixează diferitele limite în funcție de tipul de imperfecțiuni.

3.3.   Materii prime (numai pentru produsele prelucrate)

—

3.4.   Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală)

—

3.5.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Toate etapele procesului de producție trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată.

3.6.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.

—

3.7.   Norme specifice privind etichetarea

Etichetele comerciale proprii fiecărui operator vor putea fi controlate de organismul de control pentru a garanta utilizarea corectă a nomenclaturii și a logo-urilor denumirii de origine protejate. Ele vor conține în mod obligatoriu mențiunea „denominación de origen protegida «Kaki Ribera del Xúquer» ”.

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Aria de producție include terenurile care posedă calitățile necesare pentru această cultură din următoarele localități: Albalat de la Ribera, Alberic, Alcàntera de Xúquer, L'Alcúdia, Alfarp, Algemesí, Alginet, Almussafes, Alzira, Antella, Beneixida, Benicull de Xúquer, Benifaió, Benimodo, Benimuslem, Carcaixent, Cárcer, Carlet, Catadau, Corbera, Cullera, Lènova, Favara, Fortaleny, Gavarda, Guadassuar, Llaurí, Llombai, Manuel, Masalavés, Monserrat, Montroy, La Pobla Llarga, Polinyà de Xúquer, Rafelguaraf, Real de Montroi, Riola, San Juan de Énova, Sellent, Senyera, Sollana, Sueca, Sumacàrcer, Tous, Turís și Villanueva de Castellón, toate făcând parte din provincia Valencia, din Comunitatea Valencia.

În această arie geografică, cultura de kaki acoperă o suprafață de circa 1 300 ha.

5.   Legătura cu aria geografică

5.1.   Specificitatea ariei geografice

Istoria

Kaki este un pom fructifer din familia ebenaceelor, originar din China, unde este cultivat încă din secolul al VIII-lea. În cursul celei de a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, cultura de kaki a fost introdusă în Europa occidentală, apărând în Spania în anii 1870. În prezent, producția națională este concentrată în principal în Comunitatea Valencia, în care se găsește aria protejată de denumirea de origine „Kaki Ribera del Xúquer”, unde se obține 50 % din producția totală.

Fructul kaki „Roșu strălucitor” a apărut în mod spontan în urma semănării de semințe la marginea unei parcele din localitatea Carlet. Ulterior, în jurul anului 1960, în localitatea L’Alcúdia a fost altoită prima plantație omogenă, aceasta reprezentând preludiul unei dezvoltări rapide a soiului în aria geografică.

Natura

Ribera del Xúquer este o regiune naturală din provincia Valencia, delimitată de o vale largă din perioada cuaternară sau de o câmpie aluvionară traversată de fluviul Júcar (Xúquer în valenciană) și de afluentul său Magro.

O mare parte a terenurilor cultivate este situată în luncile fluviului Júcar și ale râului Magro, ale căror soluri sunt foarte bogate și compacte. Acestea sunt terenuri aluvionare formate prin acumularea de sedimente depuse de Júcar și de afluenții săi care coboară din masivele muntoase. În plus, în partea inferioară a pantelor line ale văii se întâlnesc soluri coluviale de culoare roz, suple și deosebit de adaptate la exploatarea intensivă.

Regiunea beneficiază de o climă blândă, cu o temperatură medie anuală de 17 °C și cu medii de 9-10 °C în luna ianuarie, respectiv de 24-25 °C în luna august. Ca urmare a nebulozității reduse, cantitatea medie de precipitații nu depășește 400-500 mm pe an. De asemenea, culturile sunt protejate de îngheț de munții din jur, în special pe văile afluenților.

5.2.   Specificitatea produsului

Soiul „Roșu strălucitor” este un soi autohton din aria geografică, care a apărut ca urmare a unei mutații spontane a unui alt soi local, și care este în consecință perfect adaptat la regiunea Ribera del Xúquer, unde această cultură este exploatată în mod optim.

Fructele kaki cultivate în aria protejată se caracterizează printr-un raport înălțime/diametru mai mare și au o formă ascuțită mai pronunțată. „Kaki Ribera del Xúquer” are o formă tipică ascuțită, puțin mai alungită decât forma normală, și are prin urmare un raport înălțime/diametru mai mare, ceea ce conferă fructelor obținute în aria protejată o formă caracteristică; fructele sunt caracterizate, de asemenea, de un calibru mai mare decât în alte zone de producție, datorită climei blânde și absenței temperaturilor extreme.

Fructul „Kaki Ribera del Xúquer” are, de asemenea, o culoare caracteristică roșu intens și un gust dulce la maturitate, care este atins într-un stadiu mai precoce datorită condițiilor predominante în aria geografică; fructul poate fi recoltat și înainte de a ajunge la maturitate, iar tehnica eliminării gustului astringent permite comercializarea acestuia în momentul în care pulpa este fermă, foarte dulce și are savoarea tipică a fructelor kaki produse în regiunea Ribera del Xúquer.

5.3.   Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP)

Regiunea Ribera del Xúquer este considerată leagănul fructului kaki „Roșu strălucitor”, întrucât acest soi a apărut în această regiune ca urmare a unei mutații spontane; acest soi este în prezent bine implantat în regiune și pe piață.

Particularitățile pedoclimatice ale ariei geografice delimitate se reflectă în caracteristicile fructului kaki.

Influența combinată a climei blânde, datorate vecinătății Mării Mediterane, și a terenurilor de cultură coluviale, formate datorită prezenței fluviului Júcar și a râului Magro în jurul regiunii, conferă fructului „Kaki Ribera del Xúquer” principalele sale caracteristici distinctive, și anume o formă ascuțită mai accentuată, care se traduce printr-un raport înălțime/diametru mai ridicat, un calibru mai mare și o culoare specifică la maturitate.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[Articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

http://www.agricultura.gva.es/documents/170659/179611/030712+Pliego+de+condiciones+kaki+def.pdf/b354d4a8-425e-40fa-8e8b-0ae6d3588fe6

---

(1)   JO L 93, 31.3.2006, p. 12. Înlocuit de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (JO L 343, 14.12.2012, p. 1).

ANEXĂ

Produse agricole destinate consumului uman enumerate în anexa I la tratat:

Clasa 1.7.   Pești, moluște, crustacee proaspete și produse derivate

SPANIA

Caballa de Andalucía (IGP)

ANEXA I

Se aprobă următoarea modificare a caietului de sarcini al denumirii de origine protejate „Prosciutto Toscano”:

Nu se mai autorizează utilizarea de aditivi sau de conservanți pentru fabricarea „Prosciutto Toscano”. Prelucrarea după metoda tipică a „Prosciutto Toscano” garantează absența acestui tip de substanțe. În special, interzicerea utilizării de nitriți și de nitrați consolidează legătura cu metoda istorică de obținere a „Prosciutto Toscano” și asigură absența aditivilor și a conservanților (E251-E252) din produsul final.

ANEXA II

Document unic consolidat

Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului din 20 martie 2006 privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (1)

„PROSCIUTTO TOSCANO”

Nr. CE: IT-PDO-0317-01009-2.7.2012

IGP () DOP (X)

1.   Denumire

„Prosciutto Toscano”

2.   Statul membru sau țara terță

Italia

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tip de produs

Clasa 1.2.

Produse din carne (fierte, sărate, afumate etc.)

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

La momentul introducerii pe piață, „Prosciutto Toscano” prezintă următoarele caracteristici fizice, organoleptice, chimice și chimico-fizice: forma este rotunjită în formă de arc spre vârf prin prezența unei margini cărnoase care nu poate depăși cu mai mult de 8 cm capul femurului; greutatea se încadrează între 8 și 9 kg și, în orice caz, nu este niciodată inferioară valorii de 7,5 kg; la feliere, culoarea pulpei variază de la roșu aprins la roșu deschis, cu foarte puțină grăsime intramusculară; grăsime subcutanată de culoare alb pur cu puține vinișoare trandafirii, compactă, fără linii de desprindere a straturilor și bine prinsă de suprafața musculară de sub ea. „Prosciutto Toscano” poate fi introdus pe piață în decursul unei perioade de maximum 30 de luni de la începerea prelucrării pulpelor proaspete. „Prosciutto Toscano” poate fi comercializat și dezosat, porționat, adică tăiat în bucăți cu greutăți și forme variabile, sau feliat.

Gustul este delicat și savuros atât cât trebuie, iar aroma parfumată este o caracteristică datorată metodelor tradiționale de prelucrare și maturare.

Caracteristicile fizico-chimice sunt următoarele:

Sare (exprimat în NaCl)	%	maximum 8,3
Umiditate mușchi	%	maximum 61,0
Indice proteoliză	%	maximum 30,0

3.3.   Materii prime (numai pentru produsele prelucrate)

Pulpele proaspete utilizate pentru producția de „Prosciutto Toscano” provin de la porci născuți, crescuți și sacrificați în aria delimitată la punctul 4 din prezentul document. Porcii trebuie să aibă cel puțin nouă luni și o greutate minimă de 160 kg, cu o marjă de 10 %. „Prosciutto Toscano” este obținut din pulpele proaspete ale porcilor grei aparținând raselor pure sau derivate din rasele tradiționale de bază, Large White și Landrace. Greutatea pulpei proaspete finisate nu trebuie să fie mai mică de 11,8 kg.

3.4.   Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală)

Hrana utilizată provine în principal din aria delimitată, care corespunde ariei de creștere a porcilor definită la punctul 4 din prezentul document unic, și face obiectul unei gestionări care are la bază un sistem integrat, specific sectorului.

3.5.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Etapele specifice ale producției de „Prosciutto Toscano” – sărarea, uscarea, tratarea cu grăsime și maturarea – trebuie să se desfășoare în aria tradițională de producție care include tot teritoriul regiunii Toscana.

3.6.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.

Toate tipurile de produs dezosat, tăiat în bucăți sau feliat, marcate în prealabil, trebuie să fie comercializate după ambalarea în recipiente sau în ambalaje alimentare adaptate, care sunt sigilate în mod corespunzător. Felierea jamboanelor „Prosciutto Toscano” și ambalarea feliilor trebuie realizate după încheierea fazei de maturare, în aria de producție indicată la punctul 4, cu scopul de a garanta respectarea diferitelor durate de maturare prevăzute pentru produsul feliat și menținerea caracteristicilor referitoare la umiditate și la aspectul porțiunii musculare și grase ale feliei descrise la punctul 3.2. Posibilitatea păstrării pulpelor destinate felierii sau porționării în bucăți dezosate pentru perioade de timp nespecificate în condiții ambientale diferite de cele prevăzute ar putea duce la dobândirea unor caracteristici contrare celor pentru care este cunoscut „Prosciutto Toscano”, cum ar fi formarea unor mucegaiuri anormale, degradarea anormală a proteinelor și, în consecință, variația indicelui proteolizei sau râncezirea părții adipoase, astfel încât să se genereze mirosuri și gusturi diferite de cele apreciate de-a lungul timpului de către consumatori. Mai mult, expunerea la aer a porțiunii cărnoase și a feliei, înainte de ambalare, poate provoca o oxidare puternică a suprafeței comestibile, având drept consecințe înnegrirea cărnii, uscarea porțiunii de la suprafață a masei musculare expuse sau o carne flască dacă produsul este expus la umiditate excesivă.

3.7.   Norme specifice privind etichetarea

Denumirea de origine protejată „Prosciutto Toscano” trebuie să figureze pe etichetă cu caractere clare și indelebile, care se disting ușor de orice altă mențiune de pe etichetă și trebuie să fie imediat urmată de mențiunea „Denumire de origine protejată” sau de sigla „DOP”. Este interzisă adăugarea oricărei alte calificări care nu este prevăzută în mod expres. Cu toate acestea, este permisă utilizarea indicațiilor care fac trimitere la nume sau denumiri de societăți sau mărci private, cu condiția ca acestea să nu aibă un sens laudativ și să nu inducă în eroare cumpărătorul, precum și a eventualelor denumiri ale fermelor de porcine de la care provine produsul, cu condiția ca materia primă să provină în totalitate de la aceste crescătorii.

4.   Delimitarea concisă a ariei geografice

Crescătoriile de porci destinați producției de „Prosciutto Toscano” trebuie să fie situate pe teritoriul următoarelor regiuni: Lombardia, Emilia Romagna, Marche, Umbria, Lazio și Toscana. „Prosciutto Toscano” este prelucrat, feliat și ambalat în aria de producție tradițională care cuprinde întregul teritoriu al regiunii Toscana.

5.   Legătura cu aria geografică

5.1.   Specificitatea ariei geografice

Factorii ambientali sunt strâns legați de caracteristicile ariei de producției unde predomină văile răcoroase și bogate în cursuri de apă și zonele colinare cu vegetație forestieră care își pun amprenta în mod decisiv asupra climei și asupra caracteristicilor produsului finit. Prelucrarea localizată a „Prosciutto Toscano” își are justificarea în condițiile microzonei delimitate: regiunea Toscana, prin formele și caracteristicile sale geografice, este ideală pentru producția de jambon de calitate. Iar clima, foarte diferită de cea a regiunilor limitrofe, este în mod special indicată pentru maturarea optimă a produsului. Așadar, o climă ideală pentru a favoriza crearea unui raport benefic între mediu și produsele tipice ale regiunii, care face posibilă maturarea lentă și sănătoasă a unor produse precum vinul, uleiul, brânza și, nu în ultimul rând, jambonul. În acest mediu, activitățile umane au permis elaborarea de tehnici specifice de prelucrare în ceea ce privește finisarea sau sărarea, tehnici care sunt mai adaptate la caracteristicile ambientale și care au fost transmise până în ziua de astăzi, influențând în mod determinant caracteristicile „Prosciutto Toscano” menționate la punctul 3.2.

5.2.   Specificitatea produsului

„Prosciutto Toscano” se distinge prin aroma sa parfumată și caracteristică, prin gustul delicat și savuros atât cât trebuie.

„Prosciutto Toscano” este un jambon crud a cărui perioadă de maturare, de la sărare până la comercializare, nu trebuie să fie mai scurtă de 10 luni în cazul jamboanelor cu o greutate cuprinsă între 7,5 și 8,5 kg și de 12 luni în cazul jamboanelor cu o greutate mai mare de 8,5 kg. „Prosciutto Toscano” destinat felierii trebuie maturat o perioadă mai îndelungată decât cea indicată anterior, respectiv încă două luni, deci cel puțin 12 luni dacă are o greutate cuprinsă între 7,5 și 8,5 kg și cel puțin 14 luni dacă greutatea sa depășește 8,5 kg.

5.3.   Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP)

Clima ariei de producție favorizează obținerea de produse agroalimentare de înaltă calitate, contribuind la specificitatea procesului de maturare a jambonului „Prosciutto Toscano”. Istoria a demonstrat legătura profundă care există între producția agricolă, prelucrarea produsului și aria de referință, legătură consolidată și confirmată de evoluția factorilor sociali, economici și de producție, precum și a experienței umane îmbogățite de-a lungul secolelor. În ceea ce privește aria delimitată din care provine materia primă, există factori caracteristici deosebit de constanți referitori la geografie, mediul înconjurător și experiența de producție dobândită în sectorul creșterii animalelor. În zona de aprovizionare cu materia primă, evoluția zootehniei este legată de prezența a numeroase culturi cerealiere și de sistemele de prelucrare care au determinat o vocație deosebită pentru creșterea porcinelor.

În ceea ce privește aria de prelucrare și mai limitată, îmbinarea unică a factorilor ambientali, climatici, naturali și umani a permis să se codifice metoda tradițională de prelucrare, prin determinarea tehnicilor specifice de obținere a caracteristicilor DOP „Prosciutto Toscano”. Aroma și gustul caracteristice se datorează tehnicilor specifice de prelucrare, reglementate încă din secolul al XV-lea, care prevăd mai ales: finisarea distinctivă în arc care se distinge prin tranșarea în V de la începutul piciorului, permițând uscarea mai eficace și mai de durată a cărnii pe parcursul sărării; sărarea efectuată prin metoda „uscată”, folosind sare, piper și arome naturale de origine vegetală; tratarea cu grăsime, la care se adaugă întotdeauna piper și arome naturale de origine vegetală, precum și, în sfârșit, maturarea, care beneficiază de condițiile ambientale din aria de producție. Maturarea îndelungată care expune pulpele la umiditatea naturală, împreună cu utilizarea tradițională în această regiune a piperului și a aromelor în etapele de sărare și de tratare cu grăsime, duce la apariția aromei parfumate și a gustului delicat și savuros atât cât trebuie al „Prosciutto Toscano”.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[Articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

Textul consolidat al caietului de sarcini este disponibil la adresa internet:

http://www.politicheagricole.it/flex/cm/pages/ServeBLOB.php/L/IT/IDPagina/3335

sau accesând direct pagina principală a site-ului internet al Ministerului Politicilor Agricole, Alimentare și Forestiere (http://www.politicheagricole.it) și făcând clic pe „Qualità e sicurezza” (în partea superioară dreaptă a ecranului) și apoi pe „Disciplinari di Produzione all’esame dell’UE”.

---

(1)   JO L 93, 31.3.2006, p. 12. Înlocuit de Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (JO L 343, 14.12.2012, p. 1).

ANEXĂ

Partea A din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 se modifică după cum urmează:

1.	În a șasea coloană, „Expirarea autorizării”, la rândul 116, oxamil, data de „31 iulie 2016” se înlocuiește cu data de „31 ianuarie 2018”.

2.	În a șasea coloană, „Expirarea autorizării”, la rândul 121, clotianidin, data de „31 iulie 2016” se înlocuiește cu data de „31 ianuarie 2018”.

3.	În a șasea coloană, „Expirarea autorizării”, la rândul 122, petoxamid, data de „31 iulie 2016” se înlocuiește cu data de „31 ianuarie 2018”.

4.	În a șasea coloană, „Expirarea autorizării”, la rândul 128, dimoxistrobin, data de „30 septembrie 2016” se înlocuiește cu data de „31 ianuarie 2018”.

ANEXĂ

Valorile forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

(EUR/100 kg)
Codul NC	Codul țării terțe (1)	Valoarea forfetară de import
0702 00 00	AL	51,8
	MA	61,9
	MK	28,7
	ZZ	47,5
0707 00 05	AL	45,1
	MK	50,7
	TR	136,4
	ZZ	77,4
0709 93 10	AL	48,7
	MA	121,9
	TR	158,8
	ZZ	109,8
0805 20 10	AU	136,9
	MA	62,6
	ZA	148,2
	ZZ	115,9
0805 20 30 , 0805 20 50 , 0805 20 70 , 0805 20 90	PE	125,0
	SZ	56,1
	TR	74,2
	UY	92,8
	ZA	157,1
	ZZ	101,0
0805 50 10	TR	65,7
	ZA	74,0
	ZZ	69,9
0806 10 10	BR	248,2
	LB	239,8
	PE	322,3
	TR	166,2
	US	305,1
	ZZ	256,3
0808 10 80	BA	64,2
	NZ	132,4
	US	146,2
	ZA	164,6
	ZZ	126,9
0808 30 90	CN	65,8
	TR	131,0
	ZZ	98,4

---

(1)  Nomenclatura țărilor stabilită prin Regulamentul (CE) nr. 1833/2006 al Comisiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 19). Codul „ ZZ ” desemnează „alte origini”.

ANEXĂ

(a)   Solicitanții și titularii autorizației

Denumire	:	Dow AgroSciences Ltd
Adresă	:	European Development Centre, 3B Park Square, Milton Park, Abingdon, Oxon OX14 4RN, Regatul Unit

în numele societății Dow AgroSciences LLC, 9330 Zionsville Road, Indianapolis, IN-46268-1054, Statele Unite;

și

Denumire	:	Monsanto Europe S.A.
Adresă	:	Avenue de Tervuren 270-272, 1150 Bruxelles – Belgia

în numele societății Monsanto Company – 800 N. Lindbergh Boulevard – St. Louis, Missouri 63167 – Statele Unite ale Americii.

(b)   Denumirea și specificarea produselor

1.	alimente și ingrediente alimentare care conțin, constau din sau sunt produse din porumb MON-89Ø34-3 × DAS-Ø15Ø7-1 × MON-ØØ6Ø3-6;

2.	furaje care conțin, constau din sau sunt produse din porumb MON-89Ø34-3 × DAS-Ø15Ø7-1 × MON-ØØ6Ø3-6;

3.	porumb MON-89Ø34-3 × DAS-Ø15Ø7-1 × MON-ØØ6Ø3-6 în produse care conțin sau constau din acest porumb destinat oricăror altor utilizări decât cele menționate la alineatele (1) și (2), cu excepția cultivării.

Porumbul modificat genetic MON-89Ø34-3 × DAS-Ø15Ø7-1 × MON-ØØ6Ø3-6, astfel cum este descris în cerere, este produs prin încrucișări între porumb care conține evenimentele MON-89Ø34-3, DAS-Ø15Ø7-1 și MON-ØØ6Ø3-6 și care exprimă proteinele Cry1A.105, Cry2Ab2 și Cry1F care conferă protecție împotriva anumitor insecte dăunătoare din ordinul lepidopterelor, proteina CP4 EPSPS care conferă toleranță la erbicidul glifosat, precum și proteina PAT care conferă toleranță la erbicidul glusofinat de amoniu.

(c)   Etichetare

1.	în sensul cerințelor de etichetare specifice stabilite la articolul 13 alineatul (1) și la articolul 25 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, precum și la articolul 4 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1830/2003, „denumirea organismului” este „porumb”;

2.	mențiunea „nu este destinat cultivării” trebuie să figureze pe eticheta și în documentele însoțitoare ale produselor care conțin sau sunt compuse din porumb MON-89Ø34-3 × DAS-Ø15Ø7-1 × MON-ØØ6Ø3-6, cu excepția produselor menționate la articolul 2 litera (a).

(d)   Metoda de detecție

—	metode cantitative în timp real specifice evenimentului, pe bază PCR, pentru detecția cantitativă a porumbului modificat genetic MON-89Ø34-3, DAS-Ø15Ø7-1 și MON-ØØ6Ø3-6 validate pentru evenimente unice și verificate la porumbul MON-89Ø34-3 × DAS-Ø15Ø7-1 × MON-ØØ6Ø3-6;

—	metodă de extragere a ADN-ului validată pe semințe măcinate de porumb de laboratorul de referință al Uniunii Europene înființat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, publicată la http://gmo-crl.jrc.ec.europa.eu/StatusOfDossiers.aspx

—

material de referință: ERM®-BF418 (pentru DAS-Ø15Ø7-1) și ERM®-BF415 (pentru MON-ØØ6Ø3-6) disponibile prin intermediul Centrului Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene, Institutul pentru Materiale de Referință și Măsurători (IRMM) la adresa https://irmm.jrc.ec.europa.eu/rmcatalogue și AOCS 0906-E și AOCS 0406-A (pentru MON-89Ø34-3) disponibil prin intermediul Societății Americane a Petrochimiștilor (American Oil Chemists Society) la adresa http://www.aocs.org/tech/crm

(e)   Identificator unic

MON-89Ø34-3 × DAS-Ø15Ø7-1 × MON-ØØ6Ø3-6.

(f)   Informații necesare în temeiul anexei II la Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea la Convenția privind diversitatea biologică

Mecanismul internațional de schimb de informații în domeniul biosecurității, număr de înregistrare: a se vedea [a se completa după notificare].

(g)   Condiții sau restricții privind introducerea pe piață, folosirea sau manipularea produselor

Nu sunt necesare.

(h)   Plan de monitorizare

Planul de monitorizare a efectelor asupra mediului în conformitate cu anexa VII la Directiva 2001/18/CE.

[Link: plan publicat pe internet]

(i)   Cerințe de monitorizare după introducerea pe piață pentru utilizarea ca aliment destinat consumului uman

Nu sunt necesare.

Notă: este posibil ca linkurile către documentele relevante să necesite modificări ulterioare. Aceste modificări vor fi puse la dispoziția publicului prin actualizarea Registrului comunitar al produselor alimentare și al furajelor modificate genetic.

ANEXĂ

(a)   Solicitantul și titularul autorizației:

Denumire	:	Monsanto Europe S.A.
Adresă	:	Avenue de Tervuren 270-272, B-1150 Bruxelles – Belgia

În numele Monsanto Company, Statele Unite.

(b)   Denumirea și specificarea produselor

Polen provenit de la porumbul MON-ØØ81Ø-6, ca atare sau în produse alimentare și ingrediente alimentare.

Porumbul modificat genetic MON-ØØ81Ø-6, astfel cum este descris în cerere, exprimă proteina Cry1Ab, care conferă protecție împotriva anumitor specii de dăunători din ordinul lepidopterelor.

(c)   Etichetarea

În sensul cerințelor de etichetare specifice stabilite la articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, „denumirea organismului” este „porumb”.

(d)   Metoda de detecție

—	Metodă pe bază PCR în timp real specifică evenimentului pentru cuantificarea porumbului MON-ØØ81Ø-6.

—

Validată pe semințe de porumb măcinate (materiale de referință certificate [CRM IRMM-413]) care conțin amestecuri de porumb MON 810 modificat genetic și porumb convențional de către Institutul federal pentru evaluarea riscului (BfR) în colaborare cu American Association of Cereal Chemists (AACC), Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene (CE) [Institutul pentru Materiale de Referință și Măsurători (IRMM), Institutul pentru Sănătate și protecția consumatorilor (IHCP)], și GeneScan, Berlin, publicată la adresa http://gmo-crl.jrc.ec.europa.eu/summaries/Mon810_validation_report.pdf Material de referință: ERM-BF413k disponibil prin intermediul Centrului Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene, Institutul pentru Materiale de Referință și Măsurători (IRMM), la adresa http://www.irmm.jrc.be/html/reference_materials_catalogue/index.htm

(e)   Identificator unic

MON-ØØ81Ø-6

(f)   Informațiile necesare în temeiul anexei II la Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea la Convenția privind diversitatea biologică

Nu sunt necesare.

(g)   Condițiile sau restricțiile privind introducerea pe piață, utilizarea sau manipularea produselor

Nu sunt necesare.

(h)   Planul de monitorizare

Nu este necesar.

(i)   Cerințele de monitorizare după introducerea pe piață a utilizării produselor alimentare destinate consumului uman

Nu sunt necesare.

Notă: este posibil ca linkurile către documentele relevante să fie modificate ulterior. Modificările respective vor fi puse la dispoziția publicului prin actualizarea Registrului comunitar al produselor alimentare și al furajelor modificate genetic.

ANEXĂ

(a)   Solicitantul și titularii autorizației

Denumire	:	Dow AgroSciences Ltd
Adresă	:	European Development Centre, 3B Park Square, Milton Park, Abingdon, Oxon OX14 4RN, Regatul Unit

în numele societății Dow AgroSciences LLC, 9330 Zionsville Road, Indianapolis IN-46268-1054, Statele Unite;

și

Denumire	:	Monsanto Europe S.A.
Adresă	:	Avenue de Tervuren 270-272, 1150 Bruxelles, Belgia

în numele societății Monsanto Company - 800 N. Lindbergh Boulevard – St. Louis, Missouri 63167, Statele Unite ale Americii.

(b)   Denumirea și specificarea produselor

1.	produse alimentare și ingrediente alimentare care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic (Zea mays L.), astfel cum se specifică la litera (e);

2.	furaje care conțin, sunt compuse sau fabricate din porumb modificat genetic (Zea mays L.), astfel cum se specifică la litera (e);

3.	soiuri de porumb modificat genetic (Zea mays L.), astfel cum sunt menționate la litera (e), în produsele care conțin sau sunt compuse din acestea pentru orice alte utilizări decât (1) și (2), cu excepția cultivării.

Porumb MON-89Ø34-3 care exprimă proteinele Cry1A.105 și Cry2Ab2, care conferă protecție împotriva anumitor specii de dăunători din ordinul lepidopterelor.

Porumb DAS-Ø15Ø7-1 care exprimă proteina Cry1F care conferă protecție împotriva anumitor specii de dăunători din ordinul lepidopterelor, precum și proteina PAT, care conferă toleranță la erbicidul glufosinat de amoniu.

Porumb MON-88Ø17-3 care exprimă o proteină modificată Cry3Bb1 care conferă protecție împotriva anumitor insecte dăunătoare din ordinul coleopterelor, precum și proteina CP4 EPSPS care conferă toleranță la erbicidul glifosat.

Porumb DAS-59122-7 care exprimă proteinele Cry34Ab1 și Cry35Ab1 care conferă protecție împotriva anumitor insecte dăunătoare din ordinul coleopterelor, precum și proteina PAT, care conferă toleranță la erbicidul glufosinat de amoniu.

(c)   Etichetarea

1.	În sensul cerințelor de etichetare specifice stabilite la articolul 13 alineatul (1) și la articolul 25 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, precum și la articolul 4 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1830/2003, „denumirea organismului” este „porumb”;

2.	Mențiunea „nu este destinat cultivării” trebuie să figureze pe eticheta și în documentele însoțitoare ale produselor care conțin sau sunt compuse din soiurile de porumb specificate la litera (e), cu excepția produselor menționate la articolul 2 litera (a).

(d)   Metode de detecție

—

Metode în timp real specifice evenimentului, pe bază PCR, pentru detecția cantitativă a porumbului modificat genetic MON-89Ø34-3, DAS-Ø15Ø7-1, MON-88Ø17-3 și DAS-59122-7; metodele de detecție validate în evenimente unice și verificate la porumbul MON-89Ø34-3 × DAS-Ø15Ø7-1 × MON-88Ø17-3 × DAS-59122-7 ar funcționa cu o eficiență comparabilă pentru OMG-urile individuale, astfel cum se prevede la litera (e)

—	Metoda de extragere a ADN-ului validată pe semințe măcinate de porumb de laboratorul de referință al Uniunii Europene înființat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, publicată la http://gmo-crl.jrc.ec.europa.eu/StatusOfDossiers.aspx

—

Material de referință: ERM®-BF424 (pentru DAS-59122-7) și ERM®-BF418 (pentru DAS-Ø15Ø7-1) disponibile prin intermediul Centrului Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene, Institutul pentru Materiale de Referință și Măsurători (IRMM) la adresa https://irmm.jrc.ec.europa.eu/rmcatalogue și AOCS 0906-E și AOCS 0406-A (pentru MON-89Ø34-3) și AOCS 0406-D și AOCS 0406-A (pentru MON-88Ø17-3) disponibil prin intermediul Societății Americane a Petrochimiștilor (American Oil Chemists Society) la adresa http://www.aocs.org/tech/crm

(e)   Identificatorii unici

MON-89Ø34-3 × DAS-Ø15Ø7-1 × MON-88Ø17-3 × DAS-59122-7;

MON-89Ø34-3 × DAS-Ø15Ø7-1 × MON-88Ø17-3;

MON-89Ø34-3 × DAS-Ø15Ø7-1 × DAS-59122-7;

MON-89Ø34-3 × MON-88Ø17-3 × DAS-59122-7;

DAS-Ø15Ø7-1 × MON-88Ø17-3 × DAS-59122-7;

MON-89Ø34-3 × DAS-Ø15Ø7-1;

MON-89Ø34-3 × DAS-59122-7;

DAS-Ø15Ø7-1 × MON-88Ø17-3;

MON-88Ø17-3 × DAS-59122-7.

(f)   Informațiile necesare în temeiul anexei II la Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea la Convenția privind diversitatea biologică

Mecanismul internațional de schimb de informații în domeniul biosecurității, număr de înregistrare: a se vedea [a se completa după notificare].

(g)   Condițiile sau restricțiile privind introducerea pe piață, utilizarea sau manipularea produselor

Nu sunt necesare.

(h)   Plan de monitorizare

Planul de monitorizare a efectelor asupra mediului în conformitate cu anexa VII la Directiva 2001/18/CE.

[Link: plan publicat pe internet]

(i)   Cerințe de monitorizare după introducerea pe piață pentru utilizarea ca aliment destinat consumului uman

Nu sunt necesare.

Notă: Este posibil ca linkurile către documentele relevante să necesite modificări ulterioare. Modificările respective vor fi puse la dispoziția publicului prin actualizarea Registrului comunitar al produselor alimentare și al furajelor modificate genetic.