24.10.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 282/1

---

DECIZIA CONSILIULUI

din 7 octombrie 2013

referitoare la încheierea Acordului între Uniunea Europeană și Republica Capului Verde privind facilitarea eliberării vizelor de scurtă ședere pentru cetățenii Republicii Capului Verde și pentru cetățenii Uniunii Europene

(2013/521/UE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 77 alineatul (2) litera (a), coroborat cu articolul 218 alineatul (6), litera (a),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

având în vedere aprobarea Parlamentului European,

întrucât:

(1)

În conformitate cu Decizia 2012/649/UE a Consiliului (1), Acordul între Uniunea Europeană și Republica Capului Verde privind facilitarea eliberării vizelor de scurtă ședere pentru cetățenii Republicii Capului Verde și pentru cetățenii Uniunii Europene (denumit în continuare „acordul”) a fost semnat la 26 octombrie 2012, sub rezerva încheierii sale la o dată ulterioară.

(2)

Prezenta decizie reprezintă o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Regatul Unit nu participă, în conformitate cu Decizia 2000/365/CE a Consiliului din 29 mai 2000 privind solicitarea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (2); prin urmare, Regatul Unit nu participă la adoptarea prezentei decizii, nu îi revin obligații în temeiul acesteia și nu face obiectul aplicării sale.

(3)

Prezenta decizie reprezintă o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (3); prin urmare, Irlanda nu participă la adoptarea prezentei decizii, nu îi revin obligații în temeiul acesteia și nu face obiectul aplicării sale.

(4)

În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentei decizii, nu îi revin obligații în temeiul acesteia și nu face obiectul aplicării sale.

(5)	Acordul ar trebui să fie aprobat,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Prin prezenta se aprobă, în numele Uniunii, Acordul între Uniunea Europeană și Republica Capului Verde privind facilitarea eliberării vizelor de scurtă ședere pentru cetățenii Republicii Capului Verde și pentru cetățenii Uniunii Europene (denumit în continuare „acordul”).

Textul acordului este atașat prezentei decizii.

Articolul 2

Președintele Consiliului efectuează, în numele Uniunii, notificarea prevăzută la articolul 12 alineatul (1) din acord (4).

Articolul 3

Comisia, asistată de experți din statele membre, reprezintă Uniunea în cadrul comitetului mixt instituit prin articolul 10 din acord.

Articolul 4

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

---

(1)  JO L 288, 19.10.2012, p. 1.

(2)  JO L 131, 1.6.2000, p. 43.

(3)  JO L 64, 7.3.2002, p. 20.

(4)  Data intrării în vigoare a acordului va fi publicată de către Secretariatul General al Consiliului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

---

24.10.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 282/3

---

ACORD

între Uniunea Europeană și Republica Capului Verde privind facilitarea eliberării vizelor de scurtă ședere pentru cetățenii Republicii Capului Verde și pentru cetățenii Uniunii Europene

UNIUNEA EUROPEANĂ, denumită în continuare „Uniunea”,

și

REPUBLICA CAPULUI VERDE, denumită în continuare „Capul Verde”,

denumite în continuare „părțile”,

DORIND să promoveze contactele între popoarele lor ca o condiție importantă pentru dezvoltarea constantă a relațiilor lor economice, umanitare, culturale, științifice și de altă natură, prin facilitarea eliberării vizelor pentru cetățenii lor, pe baza reciprocității,

AVÂND ÎN VEDERE declarația comună din 5 iunie 2008 privind parteneriatul pentru mobilitate între Uniunea Europeană și Capul Verde, conform căreia părțile depun eforturi pentru a dezvolta un dialog cu privire la chestiunile legate de eliberarea vizelor de scurtă ședere, având drept scop facilitarea mobilității anumitor categorii de persoane,

REAMINTIND Acordul de parteneriat de la Cotonou și Parteneriatul special dintre Uniunea Europeană și Capul Verde, aprobat de Consiliul Uniunii Europene la 19 noiembrie 2007,

RECUNOSCÂND că facilitarea eliberării vizelor nu ar trebui să favorizeze imigrația ilegală și acordând o atenție deosebită chestiunilor privind securitatea și readmisia,

LUÂND ÎN CONSIDERARE Protocolul privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, și confirmând faptul că dispozițiile prezentului acord nu se aplică Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și nici Irlandei,

LUÂND ÎN CONSIDERARE Protocolul privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, și confirmând faptul că dispozițiile prezentului acord nu se aplică Regatului Danemarcei,

CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:

Articolul 1

Obiectul și domeniul de aplicare

Scopul prezentului acord este de a facilita, pe baza reciprocității, eliberarea vizelor pentru cetățenii Capului Verde și pentru cetățenii Uniunii, pentru o ședere a cărei durată prevăzută nu depășește 90 de zile, într-un interval de 180 de zile.

Articolul 2

Clauză generală

(1)   Măsurile menite să faciliteze eliberarea vizelor prevăzute în prezentul acord se aplică cetățenilor Capului Verde și cetățenilor Uniunii numai în măsura în care aceștia nu sunt exonerați de obligația de a deține viză în baza actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale Uniunii, ale statelor membre sau ale Capului Verde, precum și în baza prezentului acord sau a altor acorduri internaționale.

(2)   Legislația națională a Capului Verde sau a statelor membre sau dreptul Uniunii se aplică în cazul aspectelor care nu se regăsesc în dispozițiile prezentului acord, cum ar fi refuzul de eliberare a unei vize, recunoașterea documentelor de călătorie, dovada mijloacelor de subzistență suficiente, refuzul intrării și măsurile de expulzare.

Articolul 3

Definiții

În sensul prezentului acord:

(a)	„stat membru” înseamnă orice stat membru al Uniunii, cu excepția Regatului Danemarcei, a Irlandei și a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord;

(b)	„cetățean al Uniunii” înseamnă orice resortisant al unui stat membru în sensul literei (a);

(c)	„cetățean al Capului Verde” înseamnă orice persoană care deține cetățenia capverdiană;

(d)

„viză” înseamnă o autorizație eliberată sau o decizie luată de un stat membru sau de Capul Verde, care este necesară pentru a intra, în scopul tranzitării sau al unei șederi a cărei durată prevăzută nu depășește 90 de zile în total, pe teritoriul acelui stat membru sau al mai multor state membre sau pe teritoriul Capului Verde;

(e)

„persoană aflată în situație de ședere legală” înseamnă:   pentru Uniunea Europeană, orice cetățean capverdian abilitat sau autorizat, în baza legislației naționale sau a dreptului Uniunii, să rămână mai mult de 90 de zile pe teritoriul unui stat membru;   pentru Capul Verde, orice cetățean al Uniunii, în sensul literei (b), care deține un permis de ședere conform legislației naționale.

Articolul 4

Eliberarea vizelor cu intrări multiple

(1)   Misiunile diplomatice și oficiile consulare ale statelor membre și ale Capului Verde eliberează vize cu intrări multiple cu un termen de valabilitate de cinci ani pentru următoarele categorii de cetățeni:

(a)	membrii guvernelor și parlamentelor naționale și regionale, membrii curților constituționale și ai curților supreme, precum și membrii Curții de Conturi, cu condiția ca, în exercitarea funcțiilor lor, aceste persoane să nu fie exonerate de obligația de a deține viză, în temeiul prezentului acord;

(b)

membrii permanenți ai delegațiilor oficiale care, ca urmare a unei invitații oficiale adresate Capului Verde, statelor membre sau Uniunii participă la reuniuni, consultări, negocieri sau programe de schimb, precum și la evenimente care au loc pe teritoriul statelor membre sau al Capului Verde la inițiativa unor organizații interguvernamentale;

(c)	oamenii de afaceri și reprezentanții organizațiilor de afaceri care călătoresc în mod regulat în statele membre sau în Capul Verde;

(d)

soții/soțiile, copiii (inclusiv copiii adoptați), care nu au împlinit încă vârsta de 21 de ani sau cei aflați în întreținere, precum și rudele care vizitează: — cetățeni ai Capului Verde aflați în situație de ședere legală pe teritoriul unui stat membru sau cetățeni ai Uniunii aflați în situație de ședere legală în Capul Verde; sau — cetățeni ai Uniunii care locuiesc în statul membru a cărui naționalitate o dețin sau cetățeni capverdieni care locuiesc în Capul Verde.

Cu toate acestea, în cazul în care necesitatea sau intenția de a călători în mod frecvent sau regulat este vădit limitată la o perioadă mai scurtă, valabilitatea vizei cu intrări multiple se va limita la această durată, în special în cazul în care:

—	mandatul, în ceea ce privește persoanele menționate la litera (a);

—	durata deținerii calității de membru permanent al unei delegații oficiale, în ceea ce privește persoanele menționate la litera (b);

—	durata deținerii calității de oameni de afaceri sau de reprezentanți ai organizațiilor de afaceri, în ceea ce privește persoanele menționate la litera (c); sau

—	durata permisului de ședere pentru cetățenii capverdieni care locuiesc pe teritoriul unui stat membru și pentru cetățenii Uniunii care locuiesc în Capul Verde, în ceea ce privește persoanele menționate la litera (d),

este mai mic(ă) de cinci ani.

(2)   Misiunile diplomatice și oficiile consulare ale statelor membre și ale Capului Verde eliberează vize cu intrări multiple cu un termen de valabilitate de un an pentru următoarele categorii de cetățeni, cu condiția ca, pe parcursul anului care precedă cererea, aceste persoane să fi obținut cel puțin o viză și să o fi utilizat în conformitate cu legislația privind intrarea și șederea pe teritoriul statului vizitat:

(a)	reprezentanții organizațiilor societății civile care efectuează în mod regulat călătorii în statele membre sau în Capul Verde în scopul formării educaționale sau al participării la seminare și conferințe, inclusiv în cadrul programelor de schimb;

(b)	membrii profesiilor liberale care participă la expoziții și saloane, conferințe, simpozioane, seminare internaționale sau la alte evenimente similare și care efectuează în mod regulat călătorii în statele membre sau în Capul Verde;

(c)	persoanele care participă la activități științifice, culturale și artistice, inclusiv la programe de schimb între universități sau de alt tip, și care efectuează în mod regulat călătorii în statele membre sau în Capul Verde;

(d)	participanții la evenimente sportive internaționale și persoanele care îi însoțesc, în scop profesional;

(e)	jurnaliștii și persoanele acreditate care îi însoțesc, în scop profesional;

(f)	elevii, studenții (inclusiv absolvenții de studii universitare și postuniversitare) și profesorii însoțitori care întreprind călătorii de studii sau de formare educațională, inclusiv în cadrul programelor de schimb sau al activităților educaționale conexe;

(g)	reprezentanții comunităților religioase recunoscute în Capul Verde sau în statele membre, care efectuează în mod regulat călătorii în statele membre sau în Capul Verde;

(h)	persoanele care călătoresc în mod regulat din motive medicale;

(i)	participanții la programe oficiale de schimb organizate de orașe înfrățite sau de autorități municipale;

(j)

membrii delegațiilor oficiale care, ca urmare a unei invitații oficiale adresate Capului Verde, statelor membre sau Uniunii, participă în mod regulat la reuniuni, consultări, negocieri sau programe de schimb, precum și la evenimente care au loc pe teritoriul statelor membre sau al Capului Verde la inițiativa unor organizații interguvernamentale.

Cu toate acestea, în cazul în care necesitatea sau intenția de a călători în mod frecvent sau regulat este vădit limitată la o perioadă mai scurtă, valabilitatea vizei cu intrări multiple se va limita la această perioadă.

(3)   Misiunile diplomatice și oficiile consulare ale statelor membre și ale Capului Verde eliberează vize cu intrări multiple cu un termen de valabilitate de cel puțin doi ani și de cel mult cinci ani pentru categoriile de cetățeni menționate la alineatul (2) din prezentul articol, cu condiția ca, pe parcursul celor doi ani care precedă cererea, aceste persoane să fi utilizat viza cu intrări multiple acordată pentru o perioadă de un an, în conformitate cu legislația privind intrarea și șederea pe teritoriul statului-gazdă.

Cu toate acestea, în cazul în care necesitatea sau intenția de a călători în mod frecvent sau regulat este vădit limitată la o perioadă mai scurtă, valabilitatea vizei cu intrări multiple se va limita la această perioadă.

(4)   Durata totală a șederii pe teritoriul statelor membre sau al Capului Verde a persoanelor menționate la alineatele (1)-(3) din prezentul articol nu depășește 90 de zile, într-un interval de 180 de zile.

Articolul 5

Taxele de viză și taxele pentru prestarea serviciilor

(1)   Fără a aduce atingere dispozițiilor alineatului (2), statele membre sau Capul Verde nu percep taxe de viză de la următoarele categorii de persoane:

(a)

membrii delegațiilor oficiale care, ca urmare a unei invitații oficiale adresate Capului Verde, statelor membre sau Uniunii, participă la reuniuni, consultări, negocieri sau programe oficiale de schimb, precum și la evenimente organizate la inițiativa unor organizații interguvernamentale pe teritoriul unui stat membru sau al Capului Verde;

(b)	copiii sub 12 ani;

(c)	elevii, studenții, absolvenții care urmează cursuri universitare și postuniversitare și profesorii însoțitori care întreprind călătorii de studii sau de formare educațională;

(d)	cercetătorii care călătoresc în scopul desfășurării unei activități de cercetare științifică;

(e)	participanții în vârstă de cel mult 25 de ani la seminare, conferințe, evenimente sportive, culturale sau educaționale, organizate de organizații nonprofit.

(2)   Atunci când statele membre sau Capul Verde cooperează cu un prestator extern de servicii, se poate percepe o taxă pentru servicii. Taxa pentru prestarea serviciilor este proporțională cu costurile suportate de prestatorul extern de servicii în îndeplinirea sarcinilor sale și nu depășește 30 EUR. Capul Verde, statul membru sau statele membre în cauză menține (mențin) posibilitatea pentru toți solicitanții de a depune cererile direct la consulatele acestuia (acestora).

Articolul 6

Plecarea în cazul pierderii sau furtului documentelor

Cetățenii Capului Verde și ai Uniunii care și-au pierdut sau cărora le-au fost furate actele de identitate pe durata șederii lor pe teritoriul statelor membre sau al Capului Verde pot părăsi teritoriul respectiv pe baza unor acte de identitate valabile, eliberate de misiunile diplomatice sau de oficiile consulare ale Capului Verde sau ale statelor membre, și care le conferă dreptul de a trece frontiera, fără viză sau altă autorizație.

Articolul 7

Prelungirea vizelor în circumstanțe excepționale

Cetățenilor Capului Verde și cetățenilor Uniunii care, din motive de forță majoră, nu au posibilitatea de a părăsi teritoriul statelor membre sau, respectiv, al Capului Verde la data indicată pe viză li se prelungește viza cu titlu gratuit, în conformitate cu legislația aplicată de către statul-gazdă pentru perioada necesară întoarcerii lor în statul în care își au reședința.

Articolul 8

Pașapoartele diplomatice și de serviciu

(1)   Cetățenii Capului Verde sau ai statelor membre, care sunt titulari de pașapoarte diplomatice sau de serviciu valabile, pot intra, ieși sau tranzita fără viză teritoriul statelor membre sau al Capului Verde.

(2)   Cetățenii vizați la alineatul (1) din prezentul articol pot rămâne pe teritoriul statelor membre sau al Capului Verde pentru o perioadă de cel mult 90 de zile, într-un interval de 180 de zile.

Articolul 9

Valabilitatea teritorială a vizelor

Sub rezerva normelor și a dispozițiilor naționale în materie de securitate națională aplicate de statele membre și de Capul Verde, precum și sub rezerva normelor Uniunii privind vizele cu valabilitate teritorială limitată, cetățenii Capului Verde și ai Uniunii au dreptul de a se deplasa pe teritoriul statelor membre sau al Capului Verde în aceleași condiții ca și cetățenii Uniunii sau, respectiv, ai Capului Verde.

Articolul 10

Comitetul mixt de gestionare a acordului

(1)   Părțile instituie un comitet mixt de gestionare a acordului (denumit în continuare „comitetul”), alcătuit din reprezentanți ai Uniunii și ai Capului Verde. Uniunea este reprezentată în cadrul comitetului de Comisia Europeană, care este asistată de experți ai statelor membre.

(2)   Comitetul îndeplinește, în special, următoarele atribuții:

(a)	monitorizarea punerii în aplicare a prezentului acord;

(b)	propunerea de modificări sau de completări la prezentul acord;

(c)	soluționarea litigiilor care decurg din interpretarea sau aplicarea dispozițiilor prezentului acord.

(3)   Comitetul se reunește ori de câte ori este necesar, la cererea uneia dintre părți și cel puțin o dată pe an.

(4)   Comitetul își stabilește propriul regulament de procedură.

Articolul 11

Relația dintre prezentul acord și acordurile încheiate între statele membre și Capul Verde

De la intrarea sa în vigoare, prezentul acord prevalează în fața dispozițiilor oricăror convenții sau acorduri bilaterale sau multilaterale încheiate între statele membre și Capul Verde, în măsura în care aceste dispoziții se referă la aceleași aspecte ca și prezentul acord.

Articolul 12

Dispoziții finale

(1)   Prezentul acord se ratifică sau se aprobă de către părți în conformitate cu procedurile acestora și intră în vigoare în prima zi a celei de a doua luni care urmează datei la care părțile se notifică reciproc asupra faptului că procedurile menționate mai sus au fost încheiate.

(2)   Prin derogare de la alineatul (1) din prezentul articol, prezentul acord intră în vigoare doar la data la care intră în vigoare Acordul între Uniune și Capul Verde privind readmisia, în cazul în care această dată este ulterioară datei menționate la alineatul (1) din prezentul articol.

(3)   Prezentul acord se încheie pe o perioadă nedeterminată, cu excepția cazului în care este denunțat în conformitate cu alineatul (6) din prezentul articol.

(4)   Prezentul acord poate fi modificat cu acordul scris al părților. Modificările intră în vigoare după ce părțile s-au notificat reciproc cu privire la finalizarea procedurilor interne pe care trebuie să le aplice în acest sens.

(5)   Fiecare parte poate suspenda integral sau parțial aplicarea prezentului acord din motive de ordine publică, de protecție a securității sale naționale sau de protecție a sănătății publice. Decizia de suspendare se notifică celeilalte părți cu cel puțin 48 de ore înainte de intrarea sa în vigoare. Partea care a decis suspendarea aplicării prezentului acord informează imediat cealaltă parte, în momentul în care suspendarea nu se mai justifică.

(6)   Fiecare parte poate denunța prezentul acord, prin notificarea scrisă a celeilalte părți. Prezentul acord încetează după 90 de zile de la data primirii notificării respective.

---

---

---

---

---

---

---

---

24.10.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 282/13

---

DECIZIA CONSILIULUI

din 7 octombrie 2013

privind încheierea Acordului între Uniunea Europeană și Republica Capului Verde privind readmisia persoanelor aflate în situație de ședere ilegală

(2013/522/UE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 79, alineatul (3), coroborat cu articolul 218 alineatul (6) litera (a) punctul (v),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

având în vedere aprobarea Parlamentului European,

întrucât:

(1)	În conformitate cu Decizia 2013/77/UE a Consiliului (1), Acordul între Uniunea Europeană și Republica Capului Verde privind readmisia persoanelor aflate în situație de ședere ilegală („acordul”) a fost semnat, în numele Uniunii, sub rezerva încheierii sale.

(2)	Acordul ar trebui să fie aprobat.

(3)

Prin articolul 18 din acord se instituie un comitet mixt privind readmisia care, în conformitate cu articolul 18 alineatul (5), își adoptă propriul regulament de procedură. Se impune stabilirea unei proceduri simplificate pentru determinarea poziției Uniunii în cadrul comitetului mixt privind readmisia în ceea ce privește adoptarea regulamentului de procedură menționat.

(4)

În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul (nr. 21) privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, și fără a aduce atingere articolului 4 din Protocol, Regatul Unit nu participă la adoptarea prezentei decizii, nu are obligații în temeiul acesteia și nu face obiectul aplicării sale.

(5)

În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul (nr. 21) privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, și fără a aduce atingere articolului 4 din Protocol, Irlanda nu participă la adoptarea prezentei decizii, nu are obligații în temeiul acesteia și nu face obiectul aplicării sale.

(6)

În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul (nr. 22) privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentei decizii, nu are obligații în temeiul acesteia și nu face obiectul aplicării sale,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Prin prezenta decizie se aprobă, în numele Uniunii, Acordul între Uniunea Europeană și Republica Capului Verde privind readmisia persoanelor aflate în situație de ședere ilegală („acordul”).

Textul acordului se atașează la prezenta decizie.

Articolul 2

Președintele Consiliului desemnează persoana sau persoanele împuternicite să efectueze, în numele Uniunii, notificarea prevăzută la articolul 22 alineatul (2) din acord, pentru a exprima consimțământul Uniunii de a-și asuma obligații în temeiul acordului (2).

Articolul 3

Comisia, asistată de experți ai statelor membre, reprezintă Uniunea în cadrul comitetului mixt privind readmisia, instituit prin articolul 18 din acord.

Articolul 4

Poziția Uniunii în cadrul comitetului mixt privind readmisia în ceea ce privește adoptarea regulamentului de procedură al acestui comitet, în temeiul articolului 18 alineatul (5) din acord, se adoptă de către Comisie, după consultarea unui comitet special desemnat de Consiliu.

Articolul 5

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

---

(1)  JO L 37, 8.2.2013, p. 1.

(2)  Secretariatul General al Consiliului va publica data intrării în vigoare a acordului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

---

24.10.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 282/15

---

ACORD

între Uniunea europeană și Republica Capului Verde privind readmisia persoanelor aflate în situație de ședere ilegală

ÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE,

UNIUNEA EUROPEANĂ, denumită în continuare „Uniunea”,

și

REPUBLICA CAPULUI VERDE, denumită în continuare „Capul Verde”,

HOTĂRÂTE să își consolideze cooperarea în scopul de a combate mai eficient imigrația ilegală;

AVÂND ÎN VEDERE obligația de a începe negocierile în vederea încheierii unui acord de readmisie la cererea oricăreia dintre părți, astfel cum se prevede la articolul 13 alineatul (5) litera (c) punctul (ii) din Acordul de parteneriat între membrii grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000 și revizuit la Luxemburg la 25 iunie 2005, denumit în continuare „Acordul de la Cotonou”;

DORIND să faciliteze respectarea de către părți a obligației acestora de readmisie a propriilor resortisanți, confirmată la articolul 13 alineatul (5) litera (c) punctul (i) din Acordul de la Cotonou;

AVÂND ÎN VEDERE Declarația comună din 5 iunie 2008 privind un parteneriat pentru mobilitate între Uniunea Europeană și Capul Verde, conform căreia părțile depun eforturi pentru a dezvolta un dialog cu privire la chestiunea readmisiei persoanelor în situație de ședere ilegală, în vederea asigurării cooperării eficace pentru returnarea acestor persoane;

DORIND să instituie, prin intermediul prezentului acord și pe bază de reciprocitate, proceduri rapide și eficace de identificare și de repatriere în siguranță și în bună ordine a persoanelor care nu îndeplinesc sau care nu mai îndeplinesc condițiile de intrare, de prezență și de ședere pe teritoriul Capului Verde sau al unui stat membru al Uniunii Europene și să faciliteze tranzitul acestor persoane, în spirit de cooperare;

SUBLINIIND faptul că prezentul acord nu aduce atingere drepturilor, obligațiilor și responsabilităților care revin Uniunii, statelor membre ale acesteia și Capului Verde care decurg din dreptul internațional și, în special, din Convenția privind statutul refugiaților din 28 iulie 1951;

LUÂND ÎN CONSIDERARE faptul că, în temeiul Protocolului (nr. 21) privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Regatul Unit și Irlanda nu vor participa la prezentul acord decât dacă notifică dorința lor de a participa, în conformitate cu protocolul menționat anterior;

LUÂND ÎN CONSIDERARE faptul că dispozițiile prezentului acord, care intră sub incidența părții a treia titlul V din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, nu se aplică Regatului Danemarcei, în conformitate cu Protocolul (nr. 22) privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

CONVIN CU PRIVIRE LA URMĂTOARELE DISPOZIȚII:

Articolul 1

Definiții

În sensul prezentului acord:

(a)	„părți contractante” înseamnă Capul Verde și Uniunea;

(b)	„resortisant din Capul Verde” înseamnă orice persoană care deține cetățenia Republicii Capului Verde;

(c)	„resortisant al unui stat membru” înseamnă orice persoană care deține cetățenia unui stat membru, în sensul definiției Uniunii;

(d)	„stat membru” înseamnă orice stat membru al Uniunii, care are obligații în temeiul prezentului acord;

(e)	„resortisant al unei țări terțe” înseamnă orice persoană care deține o altă cetățenie decât cetățenia Republicii Capului Verde sau cea a unuia dintre statele membre;

(f)	„apatrid” înseamnă orice persoană care nu are cetățenia unui stat;

(g)

„permis de ședere” înseamnă orice permis, indiferent de tipul acestuia, eliberat de Capul Verde sau de unul dintre statele membre care dă unei persoane dreptul de ședere pe teritoriul său. Nu intră sub incidența acestei definiții permisele temporare de ședere pe aceste teritorii, care se acordă în cadrul prelucrării unei cereri de azil sau a unei cereri de permis de ședere;

(h)	„viză” înseamnă o autorizație eliberată sau o decizie luată de Capul Verde sau de unul dintre statele membre, necesară pentru a intra pe teritoriul său ori pentru a-l tranzita. Aceasta nu include viza de tranzit aeroportuar;

(i)	„stat solicitant” înseamnă statul (Capul Verde sau unul dintre statele membre) care prezintă o cerere de readmisie în temeiul articolului 7 sau o cerere de tranzit în temeiul articolului 14 din prezentul acord;

(j)	„stat solicitat” înseamnă statul (Capul Verde sau unul dintre statele membre) căruia îi este adresată o cerere de readmisie în temeiul articolului 7 sau o cerere de tranzit în temeiul articolului 14 din prezentul acord;

(k)	„autoritate competentă” înseamnă orice autoritate națională din Capul Verde sau dintr-un stat membru însărcinată cu punerea în aplicare a prezentului acord, în conformitate cu articolul 19 alineatul (1) litera (a);

(l)	„tranzit” înseamnă trecerea unui resortisant al unei țări terțe sau a unui apatrid pe teritoriul statului solicitat în timpul transferului acestuia din statul solicitant către țara de destinație;

(m)	„zonă de frontieră” înseamnă o zonă care se întinde până la 30 kilometri dincolo de teritoriile porturilor maritime, inclusiv zonele vamale, și de aeroporturile internaționale ale statelor membre și ale Capului Verde.

SECȚIUNEA I

OBLIGAȚIILE ÎN MATERIE DE READMISIE CARE REVIN CAPULUI VERDE

Articolul 2

Readmisia propriilor resortisanți

(1)   În conformitate cu articolul 13 alineatul (5) litera (c) punctul (i) din Acordul de la Cotonou, la cererea unui stat membru și fără alte formalități decât cele prevăzute de prezentul acord, Capul Verde readmite pe teritoriul său orice persoană care nu îndeplinește sau nu mai îndeplinește condițiile de intrare, prezență sau ședere aplicabile pe teritoriul statului membru solicitant, atunci când se dovedește sau se poate prezuma în mod întemeiat, pe baza prezentării unor dovezi prima facie, că persoana respectivă este resortisant al Republicii Capului Verde.

(2)   De asemenea, Capul Verde readmite:

(a)	copiii minori necăsătoriți ai persoanelor menționate la alineatul (1), indiferent de locul de naștere sau de cetățenia acestora, cu excepția cazului în care au drept de ședere autonom în statul membru solicitant;

(b)

soțul/soția, care are altă cetățenie, al/a persoanelor menționate la alineatul (1), cu condiția să aibă dreptul de intrare și ședere sau să dobândească dreptul de intrare și ședere pe teritoriul Capului Verde, cu excepția cazului în care soțul/soția are drept de ședere autonom în statul membru solicitant.

(3)   Capul Verde readmite, de asemenea, toate persoanele cărora li s-a retras cetățenia Republicii Capului Verde sau care au renunțat la aceasta, după intrarea pe teritoriul unui stat membru, cu excepția cazului în care persoanele respective au primit cel puțin asigurarea naturalizării de către un stat membru.

(4)   După ce Capul Verde a aprobat cererea de readmisie, misiunea diplomatică sau oficiul consular competent al Capului Verde eliberează, imediat și în cel mult patru zile lucrătoare, indiferent de voința persoanei care urmează să fie readmisă, documentul de călătorie necesar pentru returnarea persoanei vizate, document cu o perioadă de valabilitate de șase luni. În cazul în care Capul Verde nu eliberează documentul de călătorie în termenul de patru zile lucrătoare, se consideră că a acceptat utilizarea documentului de călătorie standard al Uniunii stabilit în vederea expulzării (1).

(5)   În cazul în care, din motive de drept sau de fapt, persoana vizată nu poate fi transferată în cursul perioadei de valabilitate a documentului de călătorie eliberat inițial, misiunea diplomatică sau oficiul consular competent al Capului Verde eliberează, în termen de patru zile lucrătoare, un nou document de călătorie cu aceeași perioadă de valabilitate. În cazul în care Capul Verde nu eliberează noul document de călătorie în termenul de patru zile lucrătoare, se consideră că a acceptat utilizarea documentului de călătorie standard al Uniunii stabilit în vederea expulzării (2).

Articolul 3

Readmisia resortisanților țărilor terțe și a apatrizilor

(1)   Capul Verde readmite pe teritoriul său, la cererea unui stat membru și fără alte formalități decât cele prevăzute de prezentul acord, orice resortisant al unei țări terțe sau apatrid care nu îndeplinește sau nu mai îndeplinește condițiile de intrare, de prezență sau de ședere aplicabile pe teritoriul statului membru solicitant, atunci când se dovedește sau se poate prezuma în mod întemeiat, pe baza prezentării unor dovezi prima facie, că persoana respectivă:

(a)	deține sau deținea, la momentul intrării pe acest teritoriu, o viză valabilă eliberată de Capul Verde, alături de dovada legală a intrării pe teritoriul Capului Verde, sau un permis de ședere valabil eliberat de Capul Verde; sau

(b)	a intrat ilegal pe teritoriul unui stat membru, venind direct din Capul Verde, putându-se stabili prezența sa prealabilă pe teritoriul Capului Verde.

(2)   Obligația de readmisie prevăzută la alineatul (1) nu se aplică în cazul în care:

(a)	resortisantul țării terțe sau apatridul a efectuat numai un tranzit printr-un aeroport internațional din Capul Verde; sau

(b)

dacă statul membru solicitant a eliberat resortisantului țării terțe sau apatridului, înainte sau după intrarea acestuia pe teritoriul său, o viză sau un permis de ședere, cu excepția cazului în care: (i) persoana respectivă deține o viză eliberată de Capul Verde, alături de proba legală a intrării pe teritoriul Capului Verde, sau un permis de ședere eliberat de Capul Verde, cu o perioadă de valabilitate mai mare sau încă valabil; sau (ii) persoana respectivă a depășit perioada de ședere autorizată prin viza sa sau a desfășurat, pe teritoriul statului membru solicitant, activități neautorizate prin viza sa.

(3)   După aprobarea cererii de readmisie de către Capul Verde, statul membru solicitant eliberează persoanei a cărei readmisie a fost acceptată documentul de călătorie standard al Uniunii, întocmit în vederea expulzării (3).

SECȚIUNEA II

OBLIGAȚII ÎN MATERIE DE READMISIE CARE REVIN UNIUNII

Articolul 4

Readmisia propriilor resortisanți

(1)   În conformitate cu articolul 13 alineatul (5) litera (c) punctul (i) din Acordul de la Cotonou, la cererea Capului Verde și fără alte formalități decât cele prevăzute de prezentul acord, un stat membru readmite pe teritoriul său orice persoană care nu îndeplinește sau nu mai îndeplinește condițiile de intrare, prezență sau ședere aplicabile pe teritoriul Capului Verde, atunci când se dovedește sau se poate prezuma în mod întemeiat, pe baza prezentării unor dovezi prima facie, că persoana respectivă este resortisant al acestui stat membru.

(2)   De asemenea, un stat membru readmite:

(a)	copiii minori necăsătoriți ai persoanelor menționate la alineatul (1), indiferent de locul de naștere sau de cetățenia acestora, cu excepția cazului în care au drept de ședere autonom în Capul Verde;

(b)

soțul/soția, care are altă cetățenie, al/a persoanelor menționate la alineatul (1), cu condiția să aibă dreptul de intrare și de ședere sau să dobândească dreptul de intrare și de ședere pe teritoriul statului membru solicitat, cu excepția cazului în care această persoană are drept de ședere autonom în Capul Verde.

(3)   Un stat membru readmite, de asemenea, orice persoană căreia i s-a retras cetățenia unui stat membru sau care a renunțat la aceasta după intrarea pe teritoriul Capului Verde, cu excepția cazului în care persoana respectivă a primit cel puțin asigurarea privind naturalizarea sa de către Capul Verde.

(4)   După ce statul membru solicitat a aprobat cererea de readmisie, misiunea diplomatică sau oficiul consular competent al acestui stat membru eliberează, imediat și în cel mult patru zile lucrătoare, indiferent de voința persoanei care urmează să fie readmisă, documentul de călătorie necesar pentru returnarea persoanei care urmează să fie readmisă, document cu o perioadă de valabilitate de șase luni.

(5)   În cazul în care, din motive de drept sau de fapt, persoana vizată nu poate fi transferată în cursul perioadei de valabilitate a documentului de călătorie eliberat inițial, misiunea diplomatică sau oficiul consular competent al acestui stat membru eliberează, în termen de patru zile lucrătoare, un nou document de călătorie cu aceeași perioadă de valabilitate.

Articolul 5

Readmisia resortisanților țărilor terțe și a apatrizilor

(1)   Statul membru readmite pe teritoriul său, la solicitarea Capului Verde și fără alte formalități decât cele prevăzute de prezentul acord, orice resortisant al unei țari terțe sau orice apatrid care nu îndeplinește sau nu mai îndeplinește condițiile de intrare, de prezență sau de ședere aplicabile pe teritoriul Capului Verde, atunci când se dovedește sau se poate prezuma în mod întemeiat, pe baza prezentării unor dovezi prima facie, că persoana respectivă:

(a)	deține sau deținea, la momentul intrării pe acest teritoriu, o viză valabilă eliberată de statul membru solicitat, alături de dovada legală a intrării pe teritoriul statului membru solicitat, sau un permis de ședere valabil eliberat de statul membru solicitat; sau

(b)	a intrat ilegal pe teritoriul Capului Verde, venind direct din statul membru solicitat, putându-se stabili prezența sa prealabilă pe teritoriul statului membru solicitat.

(2)   Obligația de readmisie prevăzută la alineatul (1) nu se aplică în cazul în care:

(a)	resortisantul țării terțe sau apatridul se afla numai în tranzit aeroportuar printr-un aeroport internațional al statului membru solicitat; sau

(b)

Capul Verde a eliberat resortisantului țării terțe sau apatridului, înainte sau după intrarea acestuia pe teritoriul său, o viză sau un permis de ședere, cu excepția cazului în care: (i) persoana respectivă deține o viză eliberată de statul membru solicitat, alături de dovada legală a intrării pe teritoriul statului membru solicitat, sau un permis de ședere eliberat de statul membru solicitat, cu o perioadă de valabilitate mai mare sau încă valabil; sau (ii) persoana respectivă a depășit perioada de ședere autorizată prin viza sa sau a desfășurat, pe teritoriul Capului Verde, activități neautorizate prin viza sa.

(3)   Obligația de readmisie prevăzută la alineatul (1) revine statului membru care a eliberat viza sau permisul de ședere. În cazul în care două sau mai multe state membre au eliberat o viză sau un permis de ședere, obligația de readmisie prevăzută la alineatul (1) revine statului membru care a eliberat documentul a cărui perioadă de valabilitate este mai mare sau, în cazul în care perioada de valabilitate a unuia sau mai multora dintre acestea a expirat deja, statului membru care a eliberat documentul care este încă valabil. În cazul în care toate documentele au expirat, obligația de readmisie prevăzută la alineatul (1) revine statului membru care a eliberat documentul a cărui dată de expirare este cea mai recentă. În cazul în care nu se poate prezenta niciun astfel de document, obligația de readmisie prevăzută la alineatul (1) revine statului membru al cărui teritoriu a fost părăsit ultimul.

(4)   După ce statul membru aprobă cererea de readmisie, dacă este necesar, Capul Verde eliberează persoanei a cărei readmisie a fost acceptată documentul de călătorie necesar pentru returnarea sa.

SECȚIUNEA III

PROCEDURA DE READMISIE

Articolul 6

Principii

(1)   Sub rezerva alineatelor (2) și (3), orice transfer al unei persoane care trebuie să fie readmisă pe baza uneia dintre obligațiile prevăzute la articolele 2-5 presupune prezentarea unei cereri de readmisie formulată în scris în conformitate cu articolul 7, autorității competente a statului solicitat.

(2)   Transferul persoanei care urmează să fie readmisă se poate realiza fără cerere de readmisie sau fără comunicarea scrisă prevăzută la articolul 11 alineatul (1), adresată de statul solicitant autorității competente a statului solicitat:

(a)	în cazul resortisanților proprii ai statului solicitat, dacă persoana care urmează să fie readmisă deține un document de călătorie sau o carte de identitate valabilă;

(b)	în cazul resortisanților țărilor terțe sau apatrizilor, dacă persoana a fost reținută în aeroportul statului solicitant după sosirea acesteia direct de pe teritoriul statului solicitat.

(3)   Fără a aduce atingere dispozițiilor alineatului (2), în cazul resortisanților țărilor terțe sau apatrizilor care dețin un document de călătorie valabil și o viză sau un permis de ședere valabil eliberate de statul solicitat, pentru realizarea transferului este nevoie doar de comunicarea scrisă, prevăzută la articolul 11 alineatul (1), adresată de autoritatea solicitantă autorității competente a statului solicitat.

(4)   Fără a aduce atingere dispozițiilor alineatului (1) și ca excepție de la alineatul (2), pentru transferul oricărei persoane care necesită escortă, este nevoie de comunicarea scrisă prevăzută la articolul 11 alineatul (1), adresată de statul solicitant autorității competente a statului solicitat.

(5)   Fără a aduce atingere dispozițiilor alineatelor (2) și (3), în cazul în care o persoană a fost reținută în zona de frontieră a statului solicitant după ce a trecut ilegal frontiera venind direct de pe teritoriul statului solicitat, statul solicitant poate prezenta o cerere de readmisie în termen de două zile lucrătoare de la data arestării persoanei vizate (procedură accelerată).

Articolul 7

Cerere de readmisie

(1)   În măsura posibilului, toate cererile de readmisie sunt formulate în scris și cuprind următoarele informații:

(a)	datele persoanei care urmează să fie readmisă (de exemplu, numele, prenumele, data nașterii și, atunci când este posibil, locul nașterii și ultima adresă) și, după caz, datele copiilor minori necăsătoriți și/sau ale soțului/soției persoanei în cauză;

(b)	în cazul propriilor resortisanți, indicarea mijloacelor de probă sau a dovezilor prima facie privind cetățenia se va face în conformitate cu anexele 1 și, respectiv, 2;

(c)	în cazul resortisanților țărilor terțe și al apatrizilor, indicarea mijloacelor de probă sau a dovezilor prima facie privind condițiile de readmisie a resortisanților țărilor terțe și a apatrizilor, în conformitate cu anexele 3 și, respectiv, 4;

(d)	fotografia persoanei care urmează să fie readmisă.

(2)   În măsura posibilului, cererea de readmisie trebuie să conțină, de asemenea, următoarele informații complementare:

(a)	o declarație în care se indică faptul că persoana care urmează să fie transferată poate avea nevoie de asistență sau de îngrijire, cu condiția ca persoana vizată să fi consimțit în mod explicit la prezentarea unei astfel de declarații;

(b)	orice altă măsură de protecție sau de securitate specială ori informație privind starea de sănătate a persoanei în cauză, care se poate dovedi necesară pentru transferul persoanei respective.

(3)   Un formular comun de utilizat pentru cererile de readmisie este prevăzut în anexa 5 la prezentul acord.

(4)   Cererile de readmisie pot fi transmise prin orice mijloc de comunicare, inclusiv prin mijloace electronice sau prin fax.

Articolul 8

Mijloace de probă privind cetățenia

(1)   Dovada cetățeniei, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) și cu articolul 4 alineatul (1), se poate face, în special, prin intermediul documentelor enumerate în anexa 1 la prezentul acord, chiar dacă perioada lor de valabilitate a expirat. În cazul în care se prezintă aceste documente, statele membre și Capul Verde recunosc reciproc cetățenia fără să fie necesară efectuarea unei anchete complementare. Dovada cetățeniei nu poate fi făcută prin documente false.

(2)   Dovada prima facie a cetățeniei, prevăzută la articolul 2 alineatul (1) și la articolul 4 alineatul (1), se poate face, în special, prin intermediul documentelor enumerate în anexa 2 la prezentul acord, chiar dacă perioada lor de valabilitate a expirat. În cazul în care se prezintă astfel de documente, statele membre și Capul Verde consideră că cetățenia este stabilită, cu excepția cazului în care pot dovedi contrariul. Dovada prima facie a cetățeniei nu poate fi făcută prin documente false.

(3)   Dacă nu se poate prezenta niciunul dintre documentele enumerate în anexa 1 sau 2, misiunea diplomatică sau oficiul consular competent al statului solicitat vizat întreprind, la solicitarea statului solicitant inclusă în cererea de readmisie, demersurile necesare pentru a audia persoana care urmează să fie readmisă într-un termen rezonabil, și în cel mult trei zile calendaristice de la data solicitării, în vederea stabilirii cetățeniei acesteia. Procedura aplicabilă acestor audieri poate fi stabilită în protocoalele de punere în aplicare prevăzute la articolul 19 din prezentul acord.

Articolul 9

Mijloace de probă privind resortisanții țărilor terțe și apatrizii

(1)   Dovada îndeplinirii condițiilor de readmisie a resortisanților țărilor terțe și a apatrizilor prevăzute la articolul 3 alineatul (1) și la articolul 5 alineatul (1), se face, în special, prin intermediul elementelor justificative enumerate în anexa 3 la prezentul acord. Aceasta nu poate fi făcută prin documente false. Statele membre și Capul Verde recunosc reciproc o astfel de dovadă, fără a fi necesară efectuarea unei anchete complementare.

(2)   Dovada prima facie a îndeplinirii condițiilor de readmisie a resortisanților țărilor terțe și a apatrizilor prevăzute la articolul 3 alineatul (1) și la articolul 5 alineatul (1) se face, în special, prin intermediul elementelor justificative enumerate în anexa 4 la prezentul acord. Aceasta nu poate fi făcută prin documente false. În cazul în care se prezintă o astfel de dovadă prima facie, statele membre și Capul Verde consideră că sunt îndeplinite condițiile, cu excepția cazului în care pot dovedi contrariul.

(3)   Ilegalitatea intrării, prezenței sau șederii se stabilește cu ajutorul documentelor de călătorie ale persoanei vizate, din care lipsește viza, sau cu orice alt permis de ședere necesar pe teritoriul statului solicitant. O declarație a statului solicitant conform căreia persoana vizată a fost interceptată fără a avea asupra sa documentele de călătorie, viza sau permisul de ședere necesar reprezintă, de asemenea, dovadă prima facie a ilegalității intrării, prezenței sau șederii.

Articolul 10

Termene

(1)   Cererea de readmisie a unui resortisant al unei țări terțe sau a unui apatrid trebuie prezentată autorității competente a statului solicitat în termen de cel mult un an de la data la care autoritatea competentă a statului solicitant a luat cunoștință de faptul că persoana vizată nu îndeplinea sau nu mai îndeplinea condițiile în vigoare de intrare, prezență sau ședere. În cazul în care obstacole de drept sau de fapt fac imposibilă prezentarea cererii la timp, la cererea statului solicitant termenul se prelungește, dar numai până la eliminarea obstacolelor respective.

(2)   La orice cerere de readmisie se răspunde în scris:

(a)	în termen de două zile lucrătoare, în cazul în care cererea a fost prezentată în cadrul procedurii accelerate [articolul 6 alineatul (5)];

(b)	în termen de opt zile calendaristice, în toate celelalte cazuri.

Aceste termene începe să curgă de la data primirii cererii de readmisie. În cazul în care nu se primește un răspuns în termenul stabilit, se consideră că transferul a fost acceptat.

Răspunsurile la cererile de readmisie pot fi transmise prin orice mijloc de comunicare, inclusiv prin mijloace electronice sau prin fax.

(3)   Atunci când o cerere de readmisie este refuzată, motivele refuzului se prezintă în scris.

(4)   După aprobarea readmisiei sau, după caz, după expirarea termenului prevăzut la alineatul (2), persoana vizată este transferată în termen de trei luni. La cererea statului solicitant, acest termen poate fi prelungit cu perioada necesară pentru a soluționa obstacolele de drept sau de fapt.

Articolul 11

Modalități de transfer și moduri de transport

(1)   Fără a aduce atingere articolului 6 alineatele (2) și (3), înaintea repatrierii unei persoane, autoritățile competente ale statului solicitant comunică în scris, cu cel puțin 48 de ore înainte, autorităților competente ale statului solicitat data transferului, punctul de trecere a frontierei, eventualele escorte și alte informații cu privire la transfer.

(2)   Transportul se poate efectua pe cale aeriană sau maritimă. Repatrierea pe cale aeriană nu se realizează în mod obligatoriu prin intermediul transportatorilor naționali ai Capului Verde sau ai statelor membre și se poate efectua prin curse regulate sau zboruri charter. În cazul unei repatrieri sub escortă, aceasta nu se limitează la persoanele autorizate de statul solicitant, atât timp cât sunt persoane autorizate de Capul Verde sau de orice stat membru.

Articolul 12

Readmisia din greșeală

Statul solicitant reprimește orice persoană readmisă de statul solicitat în cazul în care se constată, în termen de trei luni de la data transferului persoanei vizate, că cerințele prevăzute la articolele 2 - 5 din prezentul acord nu au fost întrunite.

În astfel de cazuri, dispozițiile procedurale ale prezentului acord se aplică mutatis mutandis și se comunică toate informațiile disponibile privind identitatea și cetățenia reale ale persoanei care urmează să fie reprimită.

SECȚIUNEA IV

OPERAȚIUNI DE TRANZIT

Articolul 13

Principii

(1)   Statele membre și Capul Verde depun eforturi pentru limitarea tranzitului resortisanților țărilor terțe și al apatrizilor la cazurile în care aceste persoane nu pot fi repatriate direct în statul de destinație.

(2)   Cu toate acestea, Capul Verde autorizează tranzitul resortisanților țărilor terțe și al apatrizilor, în cazul în care un stat membru formulează o cerere în acest sens, iar un stat membru autorizează tranzitul resortisanților țărilor terțe și al apatrizilor, în cazul în care Capul Verde formulează o cerere în acest sens, în condițiile în care se garantează continuarea călătoriei în alte eventuale state de tranzit și readmisia de către statul de destinație.

(3)   Capul Verde sau un stat membru poate să refuze tranzitul:

(a)

în cazul în care resortisantul țării terțe sau apatridul este expus unui risc real de a fi supus torturii sau altor tratamente sau pedepse inumane sau degradante ori pedepsei cu moartea ori persecutării pe motiv de rasă, religie, cetățenie, apartenență la un anumit grup social sau convingeri politice în statul de destinație sau în alt stat de tranzit; sau

(b)	în cazul în care resortisantul țării terțe sau apatridul face obiectul sancțiunilor penale în statul solicitat sau în alt stat de tranzit; sau

(c)	din motive de sănătate publică, de securitate națională, de ordine publică sau din cauza altor interese naționale ale statului solicitat.

(4)   Capul Verde sau un stat membru poate revoca orice permis eliberat în cazul în care împrejurările menționate la alineatul (3), care sunt de natură să împiedice operațiunea de tranzit, apar sau devin cunoscute ulterior sau dacă nu se mai garantează continuarea călătoriei în alte eventuale state de tranzit ori readmisia de către statul de destinație. În acest caz, statul solicitant reprimește resortisantul țării terțe sau apatridul, dacă este necesar și fără întârziere.

Articolul 14

Procedura de tranzit

(1)   Cererea privind operațiunile de tranzit trebuie adresată în scris autorității competente a statului solicitat și trebuie să cuprindă următoarele informații:

(a)	tipul tranzitului (pe cale aeriană, maritimă sau terestră), eventualele alte state de tranzit și destinația finală prevăzută;

(b)	datele personale ale persoanei vizate (de exemplu, nume, prenume, numele anterior căsătoriei, alte nume folosite/sub care aceasta este cunoscută sau pseudonime, data nașterii, sexul și, dacă este posibil, locul nașterii, cetățenia, limba, tipul și numărul documentului de călătorie);

(c)	punctul de trecere a frontierei prevăzut, data transferului și folosirea eventuală a unor escorte;

(d)	o declarație care să precizeze că, din punctul de vedere al statului solicitant, condițiile prevăzute la articolul 13 alineatul (2) sunt îndeplinite și că nu se cunoaște niciun motiv care să justifice un refuz, în temeiul articolului 13 alineatul (3).

În anexa 6 la prezentul acord este prevăzut un formular comun de utilizat în cazul cererilor de tranzit.

Cererile de tranzit pot fi transmise prin orice mijloc de comunicare, inclusiv prin mijloace electronice sau prin fax.

(2)   În termen de trei zile lucrătoare de la primirea cererii, statul solicitat informează în scris statul solicitant cu privire la admisie, confirmând punctul de trecere a frontierei și data prevăzută pentru admisie sau îl informează cu privire la refuzul admisiei și la motivele unui astfel de refuz. În cazul în care nu se primește un răspuns în termen de trei zile lucrătoare, se consideră că tranzitul a fost acceptat.

Răspunsurile la cererile de tranzit pot fi transmise prin orice mijloc de comunicare, inclusiv prin mijloace electronice sau prin fax.

(3)   În cazul în care operațiunea de tranzit se efectuează pe cale aeriană, persoana care urmează să fie readmisă și eventualele escorte sunt scutite de obligația de a obține o viză de tranzit aeroportuar.

În cazul în care, din motive de forță majoră, operațiunea de tranzit spre destinația finală nu se poate efectua în modul prevăzut, dacă este necesar, statul solicitat eliberează de îndată viza solicitată persoanei care urmează să fie readmisă și eventualelor escorte pentru perioada necesară efectuării operațiunii de tranzit.

(4)   Sub rezerva consultărilor reciproce, autoritățile competente ale statului solicitat sprijină operațiunile de tranzit, în special prin supravegherea persoanelor în cauză și prin furnizarea de echipamente corespunzătoare în acest sens.

SECȚIUNEA V

COSTURI

Articolul 15

Costuri de transport și de tranzit

Fără a aduce atingere dreptului autorităților competente de a recupera costurile legate de readmisie de la persoana care urmează să fie readmisă sau de la terți, toate costurile cu transportul suportate până la frontiera statului de destinație finală în cadrul operațiunilor de readmisie și de tranzit, efectuate în aplicarea prezentului acord, sunt suportate de către statul solicitant.

SECȚIUNEA VI

PROTECȚIA DATELOR ȘI CLAUZA DE NEINCIDENȚĂ

Articolul 16

Protecția datelor

Comunicarea datelor cu caracter personal are loc numai dacă aceasta este necesară pentru a pune în aplicare prezentul acord de către autoritățile competente ale Capului Verde sau ale unui stat membru, după caz. Prelucrarea datelor cu caracter personal, în speță, face obiectul legislației naționale din Capul Verde și, atunci când operatorul este o autoritate competentă a unui stat membru, intră sub incidența dispozițiilor Directivei 95/46/CE (4) și ale legislației naționale a statului membru în cauză adoptată în temeiul directivei menționate. De asemenea, se aplică următoarele principii:

(a)	datele cu caracter personal trebuie prelucrate în mod corect și în conformitate cu dispozițiile legale;

(b)	datele cu caracter personal trebuie colectate în scopul determinat, explicit și legitim al punerii în aplicare a prezentului acord și nu trebuie prelucrate ulterior, de către autoritatea care le comunică sau de către cea care le primește, într-un mod incompatibil cu acest scop;

(c)

datele cu caracter personal trebuie să fie adecvate, pertinente și să nu fie excesive față de scopul pentru care acestea sunt colectate și prelucrate ulterior; în special, datele cu caracter personal comunicate nu pot să se refere decât la următoarele informații: (i) date privind persoana care urmează să fie transferată (de exemplu, nume, prenume, eventuale nume anterioare, alte nume utilizate/sub care această persoană este cunoscută sau pseudonime, sex, stare civilă, data și locul nașterii, cetățenie actuală și orice cetățenie anterioară); (ii) pașaport, act de identitate sau permis de conducere (număr, perioadă de valabilitate, data eliberării, autoritatea emitentă și locul eliberării); (iii) locurile de ședere și itinerariile; (iv) alte informații necesare pentru identificarea persoanei care urmează să fie transferată sau pentru examinarea cerințelor în materie de readmisie prevăzute de prezentul acord;

(d)	datele cu caracter personal trebuie să fie exacte și, după caz, să fie actualizate;

(e)	datele cu caracter personal trebuie să fie păstrate sub o formă care să permită identificarea persoanelor în cauză pentru o perioadă care nu o depășește pe cea necesară realizării scopului pentru care acestea au fost colectate sau pentru care acestea sunt prelucrate ulterior;

(f)

atât autoritatea care comunică datele, cât și autoritatea care le primește iau toate măsurile rezonabile pentru a asigura, după caz, rectificarea, ștergerea sau blocarea datelor cu caracter personal atunci când prelucrarea nu este conformă cu dispozițiile prezentului articol, în special din cauză că datele respective nu sunt adecvate, pertinente, exacte sau din cauză că sunt excesive în raport cu scopul prelucrării. Aceasta include notificarea celeilalte părți asupra oricărei rectificări, ștergeri sau blocări;

(g)	la cerere, autoritatea destinatară informează autoritatea care comunică datele cu privire la modul în care au fost utilizate datele și la rezultatele obținute;

(h)	datele cu caracter personal nu pot fi comunicate decât autorităților competente. Transmiterea lor ulterioară altor organisme necesită acordul prealabil al autorității care le-a comunicat;

(i)	autoritatea care comunică datele și autoritatea destinatară sunt obligate să înregistreze în scris comunicarea și primirea datelor cu caracter personal.

Articolul 17

Clauza de neincidență

(1)   Prezentul acord nu aduce atingere drepturilor, obligațiilor și responsabilităților Uniunii, ale statelor sale membre și ale Capului Verde care decurg din dreptul internațional, inclusiv din convențiile internaționale la care sunt părți, în special:

—	Convenția privind statutul refugiaților din 28 iulie 1951, astfel cum a fost modificată de Protocolul privind statutul refugiaților din 31 ianuarie 1967;

—	Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale din 4 noiembrie 1950;

—	convențiile internaționale care stabilesc statul responsabil de examinarea cererilor de azil;

—	Convenția împotriva torturii și altor pedepse și tratamente cu cruzime, inumane sau degradante din 10 decembrie 1984;

—	convențiile internaționale privind extrădarea și tranzitul;

—	convențiile și acordurile internaționale multilaterale privind readmisia resortisanților străini.

(2)   Nicio prevedere din prezentul acord nu împiedică returnarea unei persoane în temeiul altor dispoziții oficiale sau neoficiale existente între statul solicitat și statul solicitant.

SECȚIUNEA VII

PUNEREA ÎN APLICARE

Articolul 18

Comitetul mixt privind readmisia

(1)   Părțile contractante își acordă reciproc asistență în aplicarea și interpretarea prezentului acord. În acest scop, părțile contractante instituie un comitet mixt privind readmisia (denumit în continuare „comitetul”) care va avea, în special, sarcina:

(a)	de a monitoriza aplicarea prezentului acord;

(b)	de a decide modalitățile de implementare necesare pentru aplicarea uniformă a prezentului acord;

(c)	de a realiza periodic schimburi de informații privind protocoalele de punere în aplicare întocmite de diferitele state membre și de Capul Verde în temeiul articolului 19;

(d)	de a recomanda modificări la prezentul acord și la anexele acestuia.

(2)   Deciziile comitetului sunt obligatorii pentru părțile contractante.

(3)   Comitetul este compus din reprezentanți ai Uniunii și ai Capului Verde.

(4)   Comitetul se reunește ori de câte ori este necesar, la cererea uneia dintre părțile contractante.

(5)   Comitetul își stabilește propriul regulament de procedură.

Articolul 19

Protocoale de punere în aplicare

(1)   La cererea unui stat membru sau a Capului Verde, Capul Verde și statul membru respectiv elaborează un protocol de punere în aplicare care definește, inter alia, normele privind următoarele elemente:

(a)	desemnarea autorităților competente, punctele de trecere a frontierei și schimbul de puncte de contact;

(b)	condițiile aplicabile repatrierii sub escortă, inclusiv tranzitului sub escortă al resortisanților țărilor terțe și al apatrizilor;

(c)	mijloacele și documentele care se adaugă celor enumerate în anexele 1 – 4 la prezentul acord;

(d)	modalitățile de readmisie în cadrul procedurii accelerate;

(e)	procedura privind audierea.

(2)   Protocoalele de punere în aplicare menționate la alineatul (1) vor intra în vigoare numai după notificarea lor către comitetul prevăzut la articolul 18.

(3)   Capul Verde acceptă să aplice și în relațiile sale cu oricare alt stat membru, la cererea acestuia din urmă, orice dispoziție a unui protocol de punere în aplicare încheiat cu un stat membru.

Articolul 20

Relația cu acordurile sau înțelegerile bilaterale privind readmisia ale statelor membre

Dispozițiile prezentului acord prevalează asupra dispozițiilor oricărui instrument cu forță juridică obligatorie privind readmisia persoanelor care se află în situație de ședere ilegală, încheiat sau care ar putea fi încheiat, în aplicarea articolului 19, între state membre individuale și Capul Verde, în măsura în care dispozițiile respectivului instrument sunt incompatibile cu cele ale prezentului acord.

SECȚIUNEA VIII

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 21

Aplicare teritorială

(1)   Sub rezerva alineatului (2), prezentul acord se aplică pe teritoriul pe care se aplică Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și pe teritoriul Capului Verde.

(2)   Prezentul acord nu se aplică teritoriului Irlandei și Regatului Unit, decât în temeiul unei notificări în acest sens, adresată Capului Verde de către Uniune. Prezentul acord nu se aplică teritoriului Regatului Danemarcei.

Articolul 22

Intrarea în vigoare, durata și denunțarea acordului

(1)   Prezentul acord se ratifică sau se aprobă de părțile contractante în conformitate cu procedurile lor respective.

(2)   Prezentul acord intră în vigoare în prima zi a celei de a doua luni care urmează datei la care părțile contractante își notifică reciproc încheierea procedurilor menționate la alineatul (1).

(3)   Prezentul acord se aplică Irlandei și Regatului Unit în prima zi a celei de a doua luni următoare datei notificării prevăzute la articolul 21 alineatul (2).

(4)   Prezentul acord se încheie pe durată nedeterminată.

(5)   Fiecare dintre părțile contractante poate denunța prezentul acord printr-o notificare oficială adresată celeilalte părți contractante. Acordul încetează la șase luni de la data acestei notificări.

Articolul 23

Anexe

Anexele 1-6 fac parte integrantă din prezentul acord.

---

(1)  În conformitate cu formularul prevăzut în Recomandarea Consiliului din 30 noiembrie 1994 (JO C 274, 19.9.1996, p. 18).

(2)  Ibidem.

(3)  Ibidem.

(4)  JO CE L 281, 23.11.1995, p. 31.

---

---

---

---

---

---

---

---

---

---

---

---

24.10.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 282/35

---

DECIZIA CONSILIULUI

din 18 octombrie 2013

privind semnarea, în numele Uniunii Europene, a unui memorandum de înțelegere revizuit cu Statele Unite ale Americii referitor la importul de carne de vită provenită de la animale netratate cu anumiți hormoni de stimulare a creșterii și la taxele majorate aplicate de Statele Unite anumitor produse din Uniunea Europeană

(2013/523/UE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 207 alineatul (4) primul paragraf coroborat cu articolul 218 alineatul (5),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)

La 1 august 2013 s-a încheiat faza 2 a Memorandumului de înțelegere între Statele Unite ale Americii și Comisia Europeană referitor la importul de carne de vită provenind de la animale netratate cu anumiți hormoni de stimulare a creșterii și la taxele majorate aplicate de Statele Unite anumitor produse din Comunitățile Europene („memorandumul de înțelegere”), convenit între Statele Unite și Comunitatea Europeană la 13 mai 2009 și aprobat de Consiliul Uniunii Europene ca acord internațional al Uniunii.

(2)	Este în interesul Uniunii să extindă faza 2 a memorandumului de înțelegere, continuând totodată eforturile de soluționare a litigiului în cadrul OMC „Comunitățile Europene — măsurile referitoare la carne și produsele din carne (hormoni)”.

(3)	În acest sens, Comisia a negociat un proiect de modificare a memorandumului de înțelegere în temeiul autorizării de negociere prevăzute în respectivul memorandum.

(4)	Memorandumul de înțelegere revizuit ar trebui semnat,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Se aprobă, în numele Uniunii, semnarea Memorandumului de înțelegere revizuit cu Statele Unite ale Americii referitor la importul de carne de vită provenită de la animale netratate cu anumiți hormoni de stimulare a creșterii și la taxele majorate aplicate de Statele Unite anumitor produse din Uniunea Europeană („memorandumul de înțelegere revizuit”), sub rezerva încheierii memorandumului de înțelegere revizuit menționat.

Textul memorandumului de înțelegere revizuit se atașează la prezenta decizie (1).

Articolul 2

Președintele Consiliului este autorizat să desemneze persoana(ele) împuternicită(e) să semneze memorandumul de înțelegere revizuit în numele Uniunii.

Articolul 3

Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

---

(1)  Textul memorandumului de înțelegere revizuit se publică împreună cu decizia de încheiere.

---

24.10.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 282/36

---

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 1016/2013 AL COMISIEI

din 23 octombrie 2013

privind autorizarea unui preparat de tulpină a microorganismului DSM 11798 din familia Coriobacteriaceae ca aditiv pentru hrana porcilor

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind aditivii din hrana animalelor (1), în special articolul 9 alineatul (2),

întrucât:

(1)	Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 prevede autorizarea aditivilor destinați hranei animalelor, precum și motivele și procedurile de acordare a unei astfel de autorizații.

(2)

În conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003, s-a depus o cerere de autorizare a preparatului de tulpină a microorganismului DSM 11798 din familia Coriobacteriaceae. Cererea respectivă a fost însoțită de informațiile și de documentele necesare în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(3)	Cererea se referă la autorizarea unui preparat de tulpină a microorganismului DSM 11798 din familia Coriobacteriaceae ca aditiv pentru hrana porcilor, urmând a fi clasificat în categoria „aditivi tehnologici”.

(4)

În avizul său din 16 aprilie 2013 (2), Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) a concluzionat că, în condițiile de utilizare propuse, preparatul de tulpină a microorganismului DSM 11798 din familia Coriobacteriaceae nu are efecte adverse asupra sănătății animale, a sănătății umane sau asupra mediului. Autoritatea a recunoscut că acesta are capacitatea de a biotransforma tricotecenele din hrana contaminată pentru porcine. Autoritatea nu consideră că sunt necesare cerințe specifice de monitorizare ulterioară introducerii pe piață. Autoritatea a verificat, de asemenea, raportul privind metoda de analiză a aditivului în hrana pentru animale, prezentat de laboratorul de referință înființat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1831/2003.

(5)

Evaluarea preparatului de tulpină a microorganismului DSM 11798 din familia Coriobacteriaceae indică faptul că sunt îndeplinite condițiile de autorizare prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. În consecință, utilizarea preparatului respectiv ar trebui să fie autorizată, conform specificațiilor din anexa la prezentul regulament.

(6)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Preparatul menționat în anexă, aparținând categoriei „aditivi tehnologici” și grupului funcțional „substanțe pentru reducerea contaminării furajelor cu micotoxine”, este autorizat ca aditiv pentru hrana animalelor în condițiile prevăzute în anexă.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

---

(1)  JO L 268, 18.10.2003, p. 29.

(2)  EFSA Journal, 2013 11(5):3203.

---

---

24.10.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 282/39

---

REGULAMENTUL (UE) NR. 1017/2013 AL COMISIEI

din 23 octombrie 2013

de refuzare a autorizării anumitor mențiuni de sănătate înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind mențiunile nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare (1), în special articolul 18 alineatul (5),

întrucât:

(1)	Conform Regulamentului (CE) nr. 1924/2006, mențiunile de sănătate înscrise pe produsele alimentare sunt interzise, cu excepția cazului în care sunt autorizate de Comisie în conformitate cu regulamentul respectiv și sunt incluse pe o listă a mențiunilor autorizate.

(2)

Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 prevede, de asemenea, că cererile de autorizare a mențiunilor de sănătate pot fi trimise de către operatorii din sectorul alimentar autorității naționale competente a unui stat membru. Autoritatea națională competentă trebuie să înainteze cererile valabile Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), denumită în continuare „autoritatea”.

(3)	După primirea unei cereri, autoritatea trebuie să informeze fără întârziere celelalte state membre și Comisia și să emită un aviz cu privire la mențiunea de sănătate respectivă.

(4)	Comisia trebuie să decidă cu privire la autorizarea mențiunilor de sănătate, ținând seama de avizul emis de autoritate.

(5)

Ca urmare a unei cereri din partea Ceprodi KOT, transmisă în temeiul articolului 13 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006, s-a solicitat autorității să emită un aviz cu privire la o mențiune de sănătate legată de efectele „gustărilor hipocalorice de tip snacks (produse KOT)” asupra reducerii dimensiunii adipocitelor de la nivelul abdomenului în contextul unei diete hipocalorice (întrebarea nr. EFSA-Q-2011-00016) (2). Mențiunea de sănătate propusă de solicitant a fost formulată după cum urmează: „Contribuie la reducerea dimensiunii adipocitelor de la nivelul abdomenului, în contextul unei diete hipocalorice”.

(6)

La data de 30 septembrie 2011, Comisia și statele membre au primit avizul științific din partea autorității, care concluziona că, pe baza datelor prezentate, nu a fost stabilită o relație cauză-efect între consumul de „gustări hipocalorice de tip snacks (produse KOT)” și un efect fiziologic benefic legat de reducerea dimensiunii adipocitelor subcutanate de la nivelul abdomenului. În consecință, având în vedere că nu îndeplinește cerințele Regulamentului (CE) nr. 1924/2006, mențiunea de sănătate nu ar trebui autorizată.

(7)

Ca urmare a unei cereri din partea Valio Ltd, transmisă în temeiul articolului 13 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006, s-a solicitat autorității să emită un aviz cu privire la o mențiune de sănătate legată de efectele isoleucil-prolil-prolinei (IPP) și ale valil-prolil-prolinei (VPP) asupra menținerii tensiunii arteriale normale (întrebarea nr. EFSA-Q-2011-00121) (3). Mențiunea de sănătate propusă de solicitant a fost formulată după cum urmează: „Peptidele IPP și VPP contribuie la menținerea tensiunii arteriale normale”.

(8)

La data de 30 septembrie 2011, Comisia și statele membre au primit avizul științific din partea autorității, care concluziona că, pe baza datelor prezentate, nu a fost stabilită o relație cauză-efect între consumul de IPP și VPP și efectul pretins. În consecință, având în vedere că nu îndeplinește cerințele Regulamentului (CE) nr. 1924/2006, mențiunea de sănătate nu ar trebui autorizată.

(9)

Ca urmare a unei cereri din partea Diana Naturals, transmisă în temeiul articolului 13 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006, s-a solicitat autorității să emită un aviz cu privire la o mențiune de sănătate legată de efectele pulberii polifenolice de extras de măr (Malus domestica) Appl’In® asupra reducerii răspunsurilor glicemice postprandiale (întrebarea nr. EFSA-Q-2011-00190) (4). Mențiunea de sănătate propusă de solicitant a fost formulată după cum urmează: „Appl’In® contribuie la scăderea răspunsurilor glicemice la femei”.

(10)

La data de 5 octombrie 2011, Comisia și statele membre au primit avizul științific din partea autorității, care concluziona că, pe baza datelor prezentate, nu a fost stabilită o relație cauză-efect între consumul de Appl’In® și efectul pretins. În consecință, având în vedere că nu îndeplinește cerințele Regulamentului (CE) nr. 1924/2006, mențiunea de sănătate nu ar trebui autorizată.

(11)

Ca urmare a unei cereri din partea Tchibo GmbH, transmisă în temeiul articolului 13 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006, s-a solicitat autorității să emită un aviz cu privire la mențiunea de sănătate legată de consumul de cafea C21 și reducerea întreruperilor spontane ale lanțului ADN (întrebarea nr. EFSA-Q-2011-00783) (5). Mențiunea de sănătate propusă de solicitant a fost formulată după cum urmează: „Consumul regulat de cafea C21 contribuie la menținerea integrității ADN în celulele organismului”.

(12)

La data de 5 decembrie 2011, Comisia și statele membre au primit avizul științific din partea autorității, care concluziona că, pe baza datelor prezentate, nu a fost stabilită o relație cauză-efect între consumul de cafea C21 și efectul pretins. În consecință, având în vedere că nu îndeplinește cerințele Regulamentului (CE) nr. 1924/2006, mențiunea de sănătate nu ar trebui autorizată.

(13)

Ca urmare a unei cereri din partea Kao Corporation, transmisă în temeiul articolului 13 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006, autorității i s-a solicitat să emită un aviz cu privire la o mențiune de sănătate legată de efectele uleiului diacilglicerol (DAG) și reducerea greutății corporale (întrebarea nr. EFSA-Q-2011-00751) (6). Mențiunea de sănătate propusă de solicitant a fost formulată după cum urmează: „Înlocuirea uleiului vegetal obișnuit cu uleiul DAG ajută la gestionarea greutății corporale prin pierderea în greutate”.

(14)

La data de 5 decembrie 2011, Comisia și statele membre au primit avizul științific din partea autorității, care concluziona că, pe baza datelor prezentate, nu a fost stabilită o relație cauză-efect între consumul de ulei DAG (ca substitut al uleiurilor triacilglicerol) și efectul pretins. În consecință, având în vedere că nu îndeplinește cerințele Regulamentului (CE) nr. 1924/2006, mențiunea de sănătate nu ar trebui autorizată.

(15)

Ca urmare a unei cereri din partea Giuliani S.p.A., transmisă în temeiul articolului 13 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 și care includea o cerere de protecție a datelor proprietare, s-a solicitat autorității să emită un aviz cu privire la o mențiune de sănătate legată de efectele spermidinei și prelungirea fazei de creștere (anagenă) din ciclul de creștere a părului (întrebarea nr. EFSA-Q-2011-00896) (7). Mențiunea de sănătate propusă de solicitant a fost formulată după cum urmează: „Spermidina prelungește faza de creștere (anagenă) din ciclul de creștere a părului”.

(16)

La 7 decembrie 2011, Comisia și statele membre au primit avizul științific din partea autorității, care concluziona că, pe baza datelor prezentate, efectul pretins este legat de afecțiuni patologice care produc scurtarea fazei anagene a creșterii părului și este legat, prin urmare, de tratamentul unei boli.

(17)

Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 completează principiile generale din Directiva 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 martie 2000 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la etichetarea, prezentarea și publicitatea produselor alimentare (8). Articolul 2 alineatul (1) litera (b) din Directiva 2000/13/CE prevede că etichetarea nu trebuie să atribuie niciunui produs alimentar proprietăți de prevenire, de tratament sau de vindecare a unei boli umane sau să evoce astfel de proprietăți. În consecință, având în vedere că atribuirea de proprietăți medicinale produselor alimentare este interzisă, mențiunea de sănătate cu privire la efectele spermidinei nu ar trebui autorizată.

(18)

Ca urmare a unei cereri din partea Clasado Ltd., transmisă în temeiul articolului 13 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006, autorității i s-a solicitat să emită un aviz cu privire la o mențiune de sănătate legată de efectele galacto-oligozaharidei din Bimuno® (Bimuno® GOS) și reducerea disconfortului gastro-intestinal (întrebarea nr. EFSA-Q-2011-00401) (9). Mențiunea de sănătate propusă de solicitant a fost formulată după cum urmează: „Aportul zilnic regulat de 1,37 g galacto-oligozaharide din Bimuno® poate reduce disconfortul intestinal”.

(19)

La data de 8 decembrie 2011, Comisia și statele membre au primit avizul științific din partea autorității, care concluziona că, pe baza datelor prezentate, nu a fost stabilită o relație cauză-efect între consumul de Bimuno® GOS și efectul pretins. În consecință, având în vedere că nu îndeplinește cerințele din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006, mențiunea de sănătate nu ar trebui autorizată.

(20)

În urma unei cereri din partea Nordic Sugar A/S, prezentată în temeiul articolului 13 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006, s-a solicitat autorității să emită un aviz cu privire la o mențiune de sănătate legată de efectele fibrelor din sfecla de zahăr și scurtarea perioadei de tranzit intestinal (întrebarea nr. EFSA-Q-2011-00971) (10). Mențiunea de sănătate propusă de solicitant a fost formulată după cum urmează: „Fibrele din sfecla de zahăr scurtează perioada de tranzit intestinal”.

(21)

La 8 decembrie 2011, Comisia și statele membre au primit avizul științific din partea autorității, care concluziona că, pe baza datelor prezentate, nu s-a stabilit o relație cauză-efect între consumul de fibre din sfecla de zahăr și efectul pretins. În consecință, având în vedere că nu îndeplinește cerințele din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006, mențiunea de sănătate nu ar trebui autorizată.

(22)

Mențiunea de sănătate legată de efectele spermidinei și prelungirea fazei de creștere (anagenă) din ciclul de creștere a părului este o mențiune de sănătate care atribuie proprietăți medicinale produselor alimentare reglementate de mențiune și, este, prin urmare, interzisă pentru produsele alimentare.

(23)

Mențiunile de sănătate cu privire la „gustări hipocalorice de tip snacks (produse KOT)” și cele cu privire la uleiul diacilglicerol (DAG) sunt mențiuni de sănătate, astfel cum sunt menționate la litera (c) de la articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006, care fac obiectul perioadei de tranziție stabilite la articolul 28 alineatul (6) din regulamentul respectiv. Cu toate acestea, întrucât cererile nu au fost depuse înainte de 19 ianuarie 2008, cerința prevăzută la articolul 28 alineatul (6) litera (b) din regulamentul în cauză nu este îndeplinită și, prin urmare, mențiunile respective nu pot beneficia de perioada de tranziție prevăzută în articolul menționat mai sus.

(24)

Celelalte mențiuni de sănătate care fac obiectul prezentului regulament sunt mențiuni de sănătate de tipul celor la care se face referire la litera (a) de la articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006, care fac obiectul perioadei de tranziție stabilite la articolul 28 alineatul (5) din regulamentul respectiv până la adoptarea listei de mențiuni de sănătate permise, cu condiția ca acestea să fie conforme cu regulamentul respectiv.

(25)

Lista de mențiuni de sănătate permise a fost stabilită prin Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei (11) și se aplică de la 14 decembrie 2012. În ceea ce privește cererile prevăzute la articolul 13 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006, pentru care evaluarea de către autoritate sau luarea în considerare de către Comisie nu a fost finalizată până la 14 decembrie 2012 și care, în temeiul prezentului regulament, nu sunt incluse în lista de mențiuni de sănătate permise, este necesar să se prevadă o perioadă de tranziție pe parcursul căreia acestea pot fi încă utilizate, pentru a permite atât operatorilor din sectorul alimentar, cât și autorităților naționale competente să se adapteze la interzicerea unor astfel de acțiuni.

(26)	Observațiile solicitanților și ale membrilor publicului primite de Comisie în conformitate cu articolul 16 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 au fost luate în considerare în momentul stabilirii măsurilor prevăzute în prezentul regulament.

(27)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și nu au întâmpinat nicio opoziție din partea Parlamentului European sau a Consiliului,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Mențiunile de sănătate enumerate în anexa la prezentul regulament nu se includ pe lista mențiunilor permise a Uniunii, astfel cum se prevede la articolul 13 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006.

(2)   Cu toate acestea, mențiunile de sănătate prevăzute la alineatul (1) utilizate înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament pot continua să fie utilizate pentru o perioadă maximă de șase luni după intrarea în vigoare a prezentului regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

---

(1)  JO L 404, 30.12.2006, p. 9.

(2)  EFSA Journal 2011; 9(9):2381.

(3)  EFSA Journal 2011; 9(9):2380.

(4)  EFSA Journal 2011; 9(10):2383.

(5)  EFSA Journal 2011; 9(12):2465.

(6)  EFSA Journal 2011; 9(12):2469.

(7)  EFSA Journal 2011; 9(12):2466.

(8)  JO L 109, 6.5.2000, p. 29.

(9)  EFSA Journal 2011; 9(12):2472.

(10)  EFSA Journal 2011; 9(12):2467.

(11)  JO L 136, 25.5.2012, p. 1.

---

---

24.10.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 282/43

---

REGULAMENTUL (UE) NR. 1018/2013 AL COMISIEI

din 23 octombrie 2013

de modificare a Regulamentului (UE) nr. 432/2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind mențiunile nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare (1), în special articolul 13 alineatul (3),

întrucât:

(1)

În temeiul articolului 13 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006, Comisia a adoptat Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor (2).

(2)

Cu toate acestea, la momentul adoptării listei cu mențiunile de sănătate permise, au existat un număr de mențiuni de sănătate ale căror evaluări nu fuseseră finalizate de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) sau cu privire la care Comisia nu se pronunțase încă (3).

(3)

Dintre aceste mențiuni, autoritatea a emis o evaluare favorabilă pentru mențiunea de sănătate care se referă la efectul glucidelor asupra menținerii funcțiilor cerebrale și a sugerat, drept condiții de utilizare adecvate pentru mențiunea respectivă, că „se estimează că un consum zilnic de 130 g de glucide acoperă necesarul de glucoză al creierului” (4).

(4)

Articolul 13 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 prevede că mențiunile de sănătate permise trebuie să fie însoțite de toate condițiile (inclusiv restricțiile) necesare utilizării lor. Prin urmare, lista mențiunilor permise ar trebui să includă formularea mențiunilor și condițiile specifice de utilizare a mențiunilor, precum și, dacă este cazul, condițiile sau restricțiile de utilizare și/sau o declarație sau o avertizare suplimentară, în conformitate cu normele stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 și cu avizele autorității.

(5)

Cu toate acestea, o serie de state membre și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că o astfel de autorizare, însoțită de condițiile sale de utilizare, ar promova și ar încuraja consumul de produse alimentare care conțin zaharuri, altele decât cele conținute în mod natural. În plus, astfel s-ar transmite consumatorilor un mesaj contradictoriu și neclar, în special având în vedere recomandările naționale de reducere a consumului de zahăr. Se consideră că, în ceea ce privește această mențiune de sănătate în mod concret, obiectivele contradictorii pot fi evitate, prin autorizarea mențiunii doar în condiții specifice de utilizare, limitând utilizarea la produsele alimentare care au un conținut redus de zaharuri sau la produsele alimentare în care nu s-au adăugat zaharuri, deși ar putea conține zaharuri în mod natural.

(6)	Prezentul regulament ar trebui să se aplice după șase luni de la data intrării în vigoare pentru a permite operatorilor economici din sectorul alimentar să se adapteze la cerințele sale.

(7)	În conformitate cu articolul 20 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006, registrul privind mențiunile nutriționale și de sănătate, care conține toate mențiunile de sănătate autorizate, ar trebui actualizat pentru a ține seama de prezentul regulament.

(8)	La stabilirea măsurilor prevăzute în prezentul regulament au fost luate în considerare în mod corespunzător comentariile și pozițiile pe care Comisia le-a primit din partea părților interesate și a publicului larg.

(9)	Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 432/2012 ar trebui modificat în consecință.

(10)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și nu au întâmpinat nicio opoziție din partea Parlamentului European sau a Consiliului,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa la Regulamentul (UE) nr. 432/2012 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 13 mai 2014.

---

(1)  JO L 404, 30.12.2006, p. 9.

(2)  JO L 136, 25.5.2012, p. 1.

(3)  Corespunde unui număr de 2232 de înregistrări ID din lista consolidată.

(4)  http://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/doc/2226.pdf

---

---

24.10.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 282/46

---

REGULAMENTUL (UE) NR. 1019/2013 AL COMISIEI

din 23 octombrie 2013

de modificare a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 în ceea ce privește histamina în produsele pescărești

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare (1), în special articolul 4 alineatul (4),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 al Comisiei din 15 noiembrie 2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare (2) stabilește criteriile microbiologice pentru anumite microorganisme și normele de punere în aplicare care trebuie respectate de operatorii din sectorul alimentar în procesul de punere în aplicare a măsurilor de igienă generale și specifice menționate la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 852/2004. În special, acesta prevede criterii de siguranță a produselor alimentare cu privire la histamină și planuri de prelevare de probe pentru produsele pescărești din specii de pești asociate cu cantități mari de histidină.

(2)

Sosul de pește produs prin fermentație este un produs pescăresc lichid. Comisia Codex Alimentarius (3) a stabilit noi niveluri maxime recomandate de histamină în sosul de pește, care sunt diferite de cele prevăzute în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 2073/2005. Recomandarea respectivă este în conformitate cu datele privind expunerea consumatorilor prezentate de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „EFSA”) în avizul său științific privind controlul bazat pe riscuri al formării de amine biogenice în alimentele fermentate (4).

(3)	Deoarece sosul de pește este un produs pescăresc lichid, este de așteptat ca histamina să fie distribuită în mod uniform. Prin urmare, planul de prelevare de probe poate fi mai simplu decât pentru produsele pescărești sub o altă formă.

(4)	Este necesar să se stabilească un criteriu de siguranță alimentară separat pentru sosul de pește produs prin fermentarea produselor pescărești, pentru a alinia criteriul la noul standard Codex Alimentarius și la avizul EFSA. Nota de subsol 2 ar trebui, de asemenea, să fie modificată.

(5)

În mod normal, planul de prelevare de probe pentru histamină din produsele pescărești prevede prelevarea a nouă probe, ceea ce necesită o cantitate mare de material pentru probe. Nota de subsol 18 de la criteriul de siguranță alimentară 1.26 pentru produsele pescărești stabilește faptul că pot fi prelevate probe unice la nivelul vânzării cu amănuntul. În astfel de cazuri, nu ar trebui să se considere că întregul lot este periculos doar pe baza rezultatului unei singure probe. Cu toate acestea, în cazul în care se descoperă că una dintre cele nouă probe analizate este mai mare decât M, întregul lot trebuie considerat ca fiind periculos. Această dispoziție ar trebui să se aplice și în cazul în care probele unice se dovedesc a fi mai mari decât M. Prin urmare, se consideră adecvat să se modifice nota de subsol 18. Nota de subsol 18 ar trebui să se aplice ambelor criterii de siguranță a produselor alimentare 1.26 și 1.27.

(6)	Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 ar trebui modificat în consecință.

(7)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și nu au întâmpinat nicio opoziție din partea Parlamentului European sau a Consiliului,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa I la Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

---

(1)  JO L 139, 30.4.2004, p. 1.

(2)  JO L 338, 22.12.2005, p. 1.

(3)  Standardul Codex Alimentarius pentru sosul de pește (CODEX STAN 302 – 2011).

(4)  EFSA Journal 2011; 9(10):2393.

---

---

24.10.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 282/48

---

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 1020/2013 AL COMISIEI

din 23 octombrie 2013

de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (1),

având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în sectorul fructelor și legumelor și în sectorul fructelor și legumelor procesate (2), în special articolul 136 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 136 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 sunt stabilite în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

---

(1)  JO L 299, 16.11.2007, p. 1.

(2)  JO L 157, 15.6.2011, p. 1.

---

---

24.10.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 282/50

---

DECIZIA CONSILIULUI

din 17 octombrie 2013

privind poziția care urmează să fie adoptată, în numele Uniunii Europene, în cadrul Comisiei mixte UE-AELS privind tranzitul comun în legătură cu adoptarea unei decizii de modificare a Convenției din 20 mai 1987 privind un regim de tranzit comun, în ceea ce privește modificarea unor coduri SA și a codurilor ambalajelor

(2013/524/UE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 207 alineatul (4) primul paragraf, coroborat cu articolul 218 alineatul (9),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)	Articolul 15 din Convenția din 20 mai 1987 privind un regim de tranzit comun (1) („convenția”) abilitează Comisia mixtă UE-AELS privind tranzitul comun instituită prin convenție să formuleze recomandări și să adopte, prin decizii, modificări ale convenției și ale apendicelor sale.

(2)

La 26 iunie 2009, Consiliul de cooperare vamală a adoptat o recomandare de modificare a nomenclaturii Sistemului armonizat. Ca urmare a acelei recomandări, la 1 ianuarie 2012, Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1006/2011 al Comisiei (2) a intrat în vigoare și a înlocuit codul SA 1701 11 cu două coduri noi, și anume 1701 13 și 1701 14, și codul SA 2403 10 cu două coduri SA noi, și anume 2403 11 și 2403 19.

(3)	Ca urmare a înlocuirii codurilor SA 1701 11 și 2403 10 prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1006/2011, acele coduri ar trebui modificate de asemenea în anexa I (Mărfuri care implică un risc mai ridicat de fraudă) la apendicele I la convenție.

(4)

Comisia Economică pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite a emis revizuirea 8.1 a Recomandării nr. 21 privind, inter alia, codurile ambalajelor. Prin urmare, este necesară adaptarea listei codurilor ambalajelor din anexa A2 la apendicele III la convenție în conformitate cu revizuirea în cauză.

(5)	Deoarece formatul codurilor ambalajelor s-a schimbat, de la coduri alfabetice (a2) la coduri alfanumerice (an2), ar trebui să se modifice în consecință tipul/lungimea naturii coletelor (caseta 31) prevăzută în anexa A1 la apendicele III la convenție.

(6)	Prin urmare, ar trebui stabilită poziția Uniunii Europene în ceea ce privește propunerea de modificare,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Poziția care urmează să fie adoptată de Uniunea Europeană în cadrul Comisiei mixte UE-AELS privind tranzitul comun în legătură cu adoptarea de către Comisia mixtă UE-AELS privind tranzitul comun a Deciziei nr. 2/2013 de modificare a Convenției din 20 mai 1987 privind un regim de tranzit comun se bazează pe proiectul de decizie atașat la prezenta decizie.

Reprezentanții Uniunii în cadrul Comisiei mixte UE-AELS privind tranzitul comun pot conveni asupra unor modificări minore ale prezentului proiect de decizie după informarea în mod corespunzător a Consiliului.

Articolul 2

Comisia publică decizia Comisiei mixte UE-AELS privind tranzitul comun menționată la articolul 1, după adoptarea acesteia, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

---

(1)  JO L 226, 13.8.1987, p. 2.

(2)  Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1006/2011 al Comisiei din 27 septembrie 2011 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 282, 28.10.2011, p. 1).

---

---

24.10.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 282/71

---

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI

din 22 octombrie 2013

de modificare a Deciziei de punere în aplicare 2011/77/UE privind acordarea de asistență financiară din partea Uniunii pentru Irlanda

(2013/525/UE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 407/2010 al Consiliului din 11 mai 2010 de instituire a unui mecanism european de stabilizare financiară (1), în special articolul 3 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)

Consiliul a acordat Irlandei prin Decizia de punere în aplicare 2011/77/UE (2), la cererea acesteia, asistență financiară pentru susținerea unui program solid de reforme economice vizând restabilirea încrederii, facilitarea revenirii economiei la o creștere durabilă și asigurarea stabilității financiare a Irlandei, a zonei euro și a Uniunii Europene.

(2)	Comisia a finalizat, la 10 iulie 2013, cea de a zecea analiză a programului de reforme economice al Irlandei.

(3)

Pentru a permite realizarea unei evaluări cuprinzătoare și aprofundate a respectării condițiilor programului în cadrul analizei finale, cu diligența necesară, și pentru a asigura luarea în timp util a deciziei privind plata ultimei tranșe, este necesară o scurtă prelungire a perioadei de disponibilitate a asistenței financiare.

(4)	Decizia de punere în aplicare 2011/77/UE ar trebui să fie modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

La articolul 1 din Decizia de punere în aplicare 2011/77/UE, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 2

Prezenta decizie produce efecte de la data notificării sale.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează Irlandei.

---

(1)  JO L 118, 12.5.2010, p. 1.

(2)  Decizia de punere în aplicare 2011/77/UE a Consiliului din 7 decembrie 2010 privind acordarea de asistență financiară din partea Uniunii pentru Irlanda (JO L 30, 4.2.2011, p. 34).

---

24.10.2013

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 282/72

---

DECIZIA AUTORITĂȚII AELS DE SUPRAVEGHERE

NR. 394/11/COL

din 14 decembrie 2011

de modificare, pentru a optzeci și treia oară, a normelor de procedură și de fond privind ajutorul de stat, prin introducerea unui nou capitol privind aplicarea, de la 1 ianuarie 2012, a normelor privind ajutorul de stat pentru a sprijini măsurile în favoarea băncilor, în contextul crizei financiare

AUTORITATEA AELS DE SUPRAVEGHERE („AUTORITATEA”),

întrucât:

În temeiul articolului 5 alineatul (2) litera (b) din Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea de Justiție, Autoritatea emite comunicări sau orientări privind aspectele tratate în Acordul privind SEE, în cazul în care acordul respectiv sau Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea de Justiție prevede în mod expres acest lucru sau în cazul în care Autoritatea îl consideră necesar,

La 1 decembrie 2011 Comisia Europeană a adoptat o comunicare privind aplicarea, începând cu 1 ianuarie 2012, a normelor privind ajutoarele de stat în cazul măsurilor de sprijin în favoarea băncilor, în contextul crizei financiare (1),

Această comunicare are relevanță și pentru Spațiul Economic European,

Aplicarea uniformă a normelor SEE în materie de ajutoare de stat trebuie asigurată pe tot teritoriul Spațiului Economic European, în conformitate cu obiectivul de omogenitate stabilit la articolul 1 din Acordul privind SEE,

În conformitate cu punctul II din titlul „GENERALITĂȚI” de la pagina 11 din anexa XV la Acordul privind SEE, Autoritatea, după consultarea Comisiei, trebuie să adopte acte corespunzătoare celor adoptate de Comisia Europeană,

Autoritatea a consultat Comisia Europeană și statele AELS pe această temă prin scrisori datate 2 decembrie 2011,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Orientările privind ajutorul de stat se modifică prin introducerea unui nou capitol privind aplicarea, de la 1 ianuarie 2012, a normelor privind ajutorul de stat pentru a sprijini măsurile în favoarea băncilor, în contextul crizei financiare.

Noul capitol este prevăzut în anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Numai textul în limba engleză al deciziei este autentic.

---

(1)  JO C 356, 6.12.2011, p. 7.

---

---