27.5.2013

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 140/1

REGULAMENTUL (UE) NR. 472/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 21 mai 2013

privind consolidarea supravegherii economice și bugetare a statelor membre din zona euro care întâmpină sau care sunt amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 136 coroborat cu articolul 121 alineatul (6),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene (1),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),

întrucât:

(1)

Criza mondială fără precedent care a debutat în 2007 a adus prejudicii grave creșterii economice și stabilității financiare și a determinat o puternică deteriorare a situației deficitului și a datoriei publice în statele membre, determinându-le pe unele dintre acestea să solicite asistență financiară în interiorul și în afara cadrului Uniunii.

(2)

Articolul 9 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că, în definirea și punerea în aplicare a politicilor și activităților sale, Uniunea ține seama de cerințele privind promovarea unui nivel ridicat al ocupării forței de muncă, garantarea unei protecții sociale corespunzătoare, combaterea excluziunii sociale, precum și de cerințele privind un nivel ridicat de educație, de formare profesională și de protecție a sănătății umane.

(3)

Legislația Uniunii ar trebui să asigure coerența perfectă a cadrului de supraveghere multilaterală al Uniunii, instituit prin TFUE, cu eventualele condiții de politică ce însoțesc asistența financiară. Pentru a se asigura integrarea economică și financiară a tuturor statelor membre, în special a statelor membre a căror monedă este euro, se impune o supraveghere mai strictă, astfel încât să se evite contaminarea altor state membre din zona euro și, într-un sens mai larg, a întregii Uniuni, atunci când un stat membru întâmpină sau este amenințat de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea sa financiară.

(4)

Intensitatea supravegherii economice și bugetare ar trebui să fie proporțională și corespunzătoare cu gravitatea dificultăților financiare întâmpinate și ar trebui să fie adaptată în funcție de natura asistenței financiare primite, care poate varia de la un simplu sprijin preventiv, acordat pe baza unor condiții de eligibilitate, până la un program complet de ajustare macroeconomică, cu o condiționalitate politică strictă. Orice program de ajustare macroeconomică ar trebui să țină seama de programul național de reformă al statului membru în cauză în contextul strategiei Uniunii pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă.

(5)

Un stat membru a cărui monedă este euro ar trebui să facă obiectul unei supravegheri mai stricte în temeiul prezentului regulament atunci când întâmpină sau este amenințat de dificultăți financiare grave, pentru a se asigura revenirea rapidă la o situație normală și protecția celorlalte state membre din zona euro împotriva unor efecte negative potențiale de contagiune. Supravegherea mai strictă ar trebui să fie proporțională cu gravitatea problemelor și, în consecință, ar trebui ajustată în mod corespunzător. Aceasta ar trebui să includă un acces mai larg la informațiile necesare pentru o monitorizare amănunțită a situației economice, bugetare și financiare, precum și o raportare periodică către comisia competentă a Parlamentului European și către Comitetul economic și financiar (CEF) sau către orice subcomitet desemnat de CEF în acest scop. Aceleași aranjamente de supraveghere ar trebui să se aplice și statelor membre care solicită asistență preventivă din partea unuia sau mai multor alte state membre sau țări terțe, a Mecanismului european de stabilizare financiară (MESF), a Mecanismului european de stabilitate (MES), a Fondului european de stabilitate financiară (FESF), sau a unei alte instituții financiare internaționale relevante, cum ar fi Fondul Monetar Internațional (FMI).

(6)

De asemenea, un stat membru supus unei supravegheri mai stricte ar trebui să adopte, de asemenea, măsuri destinate să abordeze cauzele sau posibilele cauze ale dificultăților sale. În acest scop, ar trebui să se țină seama de toate recomandările care îi sunt adresate în cadrul procedurii de deficit excesiv sau al procedurii de dezechilibru macroeconomic excesiv.

(7)

Supravegherea economică și bugetară ar trebui să fie considerabil înăsprită în cazul statelor membre care fac obiectul unor programe de ajustare macroeconomică. Dată fiind complexitatea acestor programe, celelalte procese de supraveghere economică și bugetară ar trebui suspendate sau, după caz, simplificate pe durata programelor de ajustare macroeconomică, pentru a asigura coerența supravegherii politicii economice și pentru a se evita suprapunerea obligațiilor de raportare. Cu toate acestea, în elaborarea programului de ajustare macroeconomică ar trebui să se țină seama de toate recomandările care îi sunt adresate statului membru în cadrul procedurii de deficit excesiv sau al procedurii de dezechilibru macroeconomic excesiv.

(8)

Problemele ridicate de frauda și evaziunea fiscală au crescut considerabil. Globalizarea economiei, evoluția tehnologică, internaționalizarea fraudei și interdependența rezultată a statelor membre evidențiază limitele abordărilor exclusiv naționale și subliniază necesitatea luării unor măsuri comune.

(9)

Problemele ridicate de frauda și evaziunea fiscală în statele membre care fac obiectul unui program de ajustare macroeconomică ar trebui abordate prin îmbunătățirea încasării veniturilor în statele membre în cauză și prin consolidarea cooperării dintre administrațiile fiscale din Uniune și din țările terțe.

(10)

Este necesar să se instituie norme pentru a favoriza dialogul dintre instituțiile Uniunii, mai exact Parlamentul European, Consiliul și Comisia, și pentru a asigura o mai mare transparență și mai multă responsabilitate. Parlamentul unui stat membru care face obiectul unui program de ajustare macroeconomică sau al unei supravegheri mai stricte ar trebui să fie informat în permanență în conformitate cu normele și practicile naționale.

(11)	În conformitate cu normele și practicile naționale, statele membre ar trebui să implice partenerii sociali și organizațiile societății civile în pregătirea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea programelor de asistență financiară.

(12)

Înainte de adoptarea unei decizii a Consiliului cu privire la un program de ajustare macroeconomică în temeiul prezentului regulament, organele relevante ale MES și ale FESF ar trebui să aibă posibilitatea de a purta o discuție referitoare la rezultatul negocierilor dintre Comisie – acționând în numele MES sau al FESF, în cooperare cu Banca Centrală Europeană (BCE) și, după, caz, cu FMI – și statul membru beneficiar cu privire la condițiile posibile de politică asociate programului de asistență financiară al statului membru în cauză. Memorandumurile de înțelegere care prevăd în detaliu condițiile de acordare a asistenței financiare urmează să fie adoptate în temeiul Tratatului de instituire a Mecanismului european de stabilitate și al Acordului-cadru privind FESF.

(13)	Cu excepția cazului în care există dispoziții contrare, trimiterile la asistența financiară din cadrul prezentului regulament ar trebui să vizeze și sprijinul financiar acordat preventiv și creditele acordate pentru recapitalizarea instituțiilor financiare.

(14)

Comisia ar trebui să adopte decizia de a supune un stat membru unei supravegheri mai stricte în temeiul prezentului regulament în strânsă cooperare cu CEF, cu Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea bancară europeană) instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (3), cu Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea europeană de asigurări și pensii ocupaționale) instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (4) și cu Autoritatea europeană de supraveghere (Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe) instituită prin Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului (5) (denumite, în mod colectiv,„AES”) și cu Comitetul european pentru risc sistemic (CERS), înființat prin Regulamentul (UE) nr. 1092/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind supravegherea macroprudențială la nivelul Uniunii Europene a sistemului financiar și de înființare a unui Comitet european pentru risc sistemic (6). De asemenea, Comisia ar trebui să coopereze cu CEF și atunci când decide dacă prelungește sau nu supravegherea mai strictă.

(15)

Ca urmare a unei cereri motivate introduse de statul membru în cauză, sau, după caz, din motive legate de existența unor circumstanțe economice excepționale, Comisia poate recomanda reducerea sau anularea oricărui depozit cu dobândă, depozit fără dobândă sau a oricărei amenzi impuse de Consiliu în cadrul componentei preventive sau corective a Pactului de stabilitate și de creștere în cazul unui stat membru care face obiectul unui program de ajustare macroeconomică.

(16)

Accesul la informațiile privind activitățile pregătitoare desfășurate înaintea adoptării unei recomandări în temeiul prezentului regulament ar trebui să se afle sub incidența Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (7).

(17)

Atunci când se adoptă o decizie în temeiul prezentului regulament conform căreia un stat membru nu îndeplinește cerințele cuprinse în programul său de ajustare macroeconomică și elementele de fapt și analizele indică în mod evident că este necesar un mecanism pentru a asigura respectarea obligațiilor statului respectiv față de creditorii săi, precum și stabilizarea situației sale economice și financiare, Comisia este invitată să prezinte propuneri privind un astfel de mecanism.

(18)

Consiliului ar trebui să i se confere competența de a adopta recomandări privind adoptarea de măsuri corective preventive și pregătirea unui program de ajustare macroeconomică; competența de a aproba programele de ajustare macroeconomică; competența de a adopta decizii privind principalele cerințe de politică pe care MES sau FESF intenționează să le includă în condițiile de acordare a asistenței financiare preventive, a creditelor pentru recapitalizarea instituțiilor financiare sau în orice nou instrument financiar convenit în cadrul MES; și competența de a recomanda statelor membre să adopte măsuri corective în cadrul supravegherii ulterioare aplicării programului. Aceste competențe au o relevanță deosebită pentru politica de coordonare economică a statelor membre, care, în temeiul articolului 121 din TFUE, se realizează în cadrul Consiliului,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiectul și domeniul de aplicare

(1) Prezentul regulament stabilește dispoziții pentru consolidarea supravegherii economice și bugetare a statelor membre a căror monedă este euro, în cazul în care statele membre respective:

(a)	întâmpină sau sunt amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară sau soliditatea finanțelor lor publice, care au efecte negative potențiale de contagiune asupra altor state membre din zona euro; sau

(b)

solicită sau primesc asistență financiară din partea unuia sau mai multor alte state membre sau țări terțe, a Mecanismului european de stabilizare financiară (MESF), a Mecanismului european de stabilitate (MES), a Fondului european de stabilitate financiară (FESF) sau a unei alte instituții financiare internaționale relevante, cum ar fi Fondul Monetar Internațional (FMI).

(2) Prezentul regulament stabilește, de asemenea, dispoziții privind coordonarea consolidată a politicilor economice.

(3) Prezentul regulament se aplică statelor membre a căror monedă este euro.

(4) În aplicarea prezentului regulament, Consiliul, Comisia, și statele membre respectă în totalitate articolul 152 din TFUE. În aplicarea prezentului regulament și a recomandărilor adoptate în temeiul acestuia, Consiliul, Comisia, și statele membre țin cont de normele și practicile naționale și de articolul 28 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În consecință, aplicarea prezentului regulament și a recomandărilor respective nu aduce atingere dreptului de a negocia, de a încheia și de a pune în aplicare contracte colective de muncă sau dreptului de a iniția acțiuni colective în conformitate cu legislațiile naționale.

Articolul 2

State membre care fac obiectul unei supravegheri mai stricte

(1) Comisia poate decide ca un stat membru să facă obiectul unei supravegheri mai stricte atunci când respectivul stat membru întâmpină sau este amenințat de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea sa financiară, care pot avea efecte negative de contagiune asupra altor state membre din zona euro.

Atunci când evaluează dacă un stat membru este amenințat de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea sa financiară, Comisia utilizează, printre alți parametri, mecanismul de alertă stabilit în temeiul articolului 3 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice (8) sau, atunci când este disponibilă, cea mai recentă analiză detaliată. Comisia efectuează și o evaluare cuprinzătoare, ținând seama în special de condițiile de creditare a statului membru respectiv, de profilul de rambursare a titlurilor sale de creanță, de soliditatea cadrului său bugetar, de sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor sale publice, de nivelul datoriilor sale și de riscul ca tensiunile grave cu care se confruntă sectorul său financiar să se repercuteze asupra situației sale bugetare sau asupra sectoarelor financiare ale altor state membre.

Statului membru în cauză i se oferă posibilitatea să își exprime punctul de vedere înainte ca Comisia să adopte decizia de a supune statul membru respectiv unei supravegheri mai stricte. O dată la șase luni Comisia decide dacă prelungește sau nu supravegherea mai strictă a statului membru respectiv.

(2) În cazul în care decide ca un stat membru să facă obiectul unei supravegheri mai stricte în temeiul alineatului (1), Comisia informează în mod corespunzător statul membru în cauză cu privire la toate rezultatele evaluării și notifică în mod corespunzător Banca Centrală Europeană (BCE), în exercitarea funcției sale de supraveghere, AES competentă (competente) și CCERS.

(3) Atunci când un stat membru beneficiază de asistență financiară preventivă din partea unuia sau mai multor alte state membre sau țări terțe, a MESF, a MES, a FESF sau a unei alte instituții financiare internaționale relevante, cum ar fi FMI, Comisia decide ca respectivul stat membru să facă obiectul unei supravegheri mai stricte.

Comisia își face publice deciziile luate în conformitate cu alineatul (1) și cu prezentul alineat.

(4) Alineatul (3) nu se aplică în cazul unui stat membru care beneficiază de asistență financiară preventivă sub forma unei linii de credit care nu este condiționată de adoptarea unor noi măsuri de politică de către statul membru în cauză, atât timp cât nu se utilizează linia de credit.

(5) Comisia publică, spre informare, o listă a instrumentelor de asistență financiară preventivă menționate la alineatul (3) și o actualizează în funcție de eventualele schimbări intervenite în politica de acordare a asistenței financiare de către MESF, MES, FESF sau o altă instituție financiară internațională relevantă.

Articolul 3

Supraveghere mai strictă

(1) Pe baza consultărilor și cooperării cu Comisia, acționând în colaborare cu BCE, cu AES, cu CERS și, după caz, cu FMI, un stat membru care face obiectul unei supravegheri mai stricte adoptă măsuri care se concentrează asupra surselor reale sau potențiale de dificultăți. La adoptarea măsurilor respective, statul membru în cauză ține seama de recomandările care îi sunt adresate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice (9), al Regulamentului (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (10) sau al Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, în ceea ce privește programul său național de reformă și programul său de stabilitate.

Comisia informează comisia competentă a Parlamentului European, CEF, grupul de lucru al Eurogrupului și parlamentul statului membru în cauză, dacă este cazul, și în conformitate cu practicile naționale cu privire la măsurile menționate în primul paragraf.

(2) Supravegherea mai atentă a situației bugetare, prevăzută la articolul 10 alineatele (2), (3) și (6) din Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind dispozițiile comune pentru monitorizarea și evaluarea proiectelor de planuri bugetare și pentru asigurarea corectării deficitelor excesive ale statelor membre din zona euro (11) se aplică unui stat membru care face obiectul unei supravegheri mai stricte indiferent dacă există sau nu un deficit excesiv în respectivul stat membru. Raportul întocmit în conformitate cu articolul 10 alineatul (3) din respectivul regulament se transmite trimestrial.

(3) La cererea Comisiei, un stat membru care face obiectul unei supravegheri mai stricte în temeiul articolului 2 alineatul (1):

(a)

comunică BCE, în exercitarea funcției sale de supraveghere, și, atunci când este cazul, AES competentă (competente), în conformitate cu articolul 35 din Regulamentele (UE) nr. 1093/2010, (UE) nr. 1094/2010 și (UE) nr. 1095/2010, la intervalele solicitate, informații detaliate privind evoluțiile din sistemul său financiar, inclusiv o analiză a rezultatelor oricăror teste de rezistență sau a rezultatelor analizelor sensibilității realizate în temeiul literei (b) din prezentul alineat.

(b)

efectuează, sub supravegherea BCE, în exercitarea funcției sale de supraveghere sau, atunci când este cazul, sub supravegherea AES competentă (competente), teste de rezistență sau, după caz, analize ale sensibilității, pentru a evalua rezistența sectorului financiar la diversele șocuri macroeconomice și financiare, conform indicațiilor elaborate de Comisie și de BCE în colaborare cu AES competentă (competente) și cu CERS;

(c)	are obligația de a transmite evaluări periodice ale capacităților sale de supraveghere a sectorului financiar în cadrul unei evaluări inter pares specifice efectuate de BCE în exercitarea funcției sale de supraveghere sau, atunci când este cazul, de AES competentă (competente);

(d)	comunică Comisiei toate informațiile necesare pentru monitorizarea dezechilibrelor macroeconomice în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1176/2011.

Pe baza analizei rezultatelor testelor de rezistență și a rezultatelor analizelor sensibilității menționate la litera (a) de la primul paragraf și ținând cont de concluziile evaluării indicatorilor relevanți din tabloul de bord pentru supravegherea dezechilibrelor macroeconomice, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, BCE, în exercitarea funcției sale de supraveghere, și AES competentă (competente) pregătesc, în colaborare cu CERS, o evaluare a posibilelor aspecte vulnerabile ale sistemului financiar, pe care o transmit Comisiei, la intervalele indicate de aceasta din urmă, și BCE.

(4) La cererea Comisiei, un stat membru care face obiectul unei supravegheri mai stricte în temeiul articolului 2 alineatul (3):

(a)

comunică Comisiei, BCE și, atunci când este cazul, AES competentă (competente), în conformitate cu articolul 35 din Regulamentele (UE) nr. 1093/2010, (UE) nr. 1094/2010 și (UE) nr. 1095/2010, la intervalele solicitate, informații dezagregate privind evoluțiile din sistemul său financiar, inclusiv o analiză a rezultatelor oricăror teste de rezistență sau ale analizelor sensibilității realizate în temeiul literei (b);

(b)

(c)	are obligația de a transmite evaluări periodice ale capacităților sale de supraveghere a sectorului financiar în cadrul unei evaluări inter pares specifice efectuate de BCE, în exercitarea funcției sale de supraveghere, sau, atunci când este cazul, de AES competentă (competente);

(d)	comunică Comisiei toate informațiile necesare pentru monitorizarea dezechilibrelor macroeconomice în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1176/2011.

Comisia, BCE și AES competentă (competente) tratează informațiile dezagregate care le sunt comunicate drept confidențiale.

(5) Comisia desfășoară, în colaborare cu BCE și AES competentă (competente) și, după caz, cu FMI, misiuni periodice de evaluare în statul membru care face obiectul unei supravegheri mai stricte, pentru a verifica progresele realizate de statul membru respectiv în punerea în aplicare a măsurilor menționate la alineatele (1), (2), (3) și (4).

Comisia comunică trimestrial evaluarea sa comisiei competente a Parlamentului European și CEF. În cadrul fiecărei evaluări, Comisia examinează, în special, dacă sunt necesare măsuri suplimentare.

Misiunile de evaluare menționate la primul paragraf înlocuiesc monitorizarea la fața locului prevăzută la articolul 10a alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97.

(6) Atunci când pregătește evaluarea prevăzută la alineatul (5), Comisia ține cont de rezultatele oricărui bilanț aprofundat efectuat în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, care să includă evaluarea efectelor de contagiune ale politicilor economice naționale asupra statului membru care face obiectul unei supravegheri mai stricte, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din regulamentul respectiv

(7) În cazul în care Comisia constată, pe baza misiunilor de evaluare prevăzute la alineatul (5), că sunt necesare măsuri suplimentare și că situația financiară și economică din statul membru în cauză are efecte negative semnificative asupra stabilității financiare a zonei euro sau a statelor sale membre, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată pe baza unei propuneri din partea Comisiei, poate recomanda statului membru în cauză să adopte măsuri corective preventive sau să elaboreze un proiect de program de ajustare macroeconomică.

Consiliul poate decide să facă publice aceste recomandări.

(8) În cazul în care o recomandare menționată la alineatul (7) se publică:

(a)	comisia competentă a Parlamentului European poate oferi statului membru în cauză și Comisiei ocazia de a participa la un schimb de opinii;

(b)	parlamentul statului membru în cauză poate invita reprezentanți ai Comisiei să participe la un schimb de opinii;

(c)	Consiliul informează comisia competentă a Parlamentului European în timp util cu privire la conținutul recomandării.

(9) Pe parcursul procesului de supraveghere mai strictă, comisia competentă a Parlamentului European și parlamentul statului membru în cauză pot invita reprezentanți ai Comisiei, ai BCE și ai FMI să participe la un dialog economic.

Articolul 4

Raportarea în caz de sprijin financiar pentru recapitalizarea instituțiilor financiare

Statele membre care fac obiectul unei supravegheri mai stricte sau al unui program de ajustare macroeconomică și care beneficiază de sprijin financiar pentru recapitalizarea instituțiilor lor financiare prezintă CEF rapoarte semestriale cu privire la condițiile impuse instituțiilor financiare respective, inclusiv condițiile de remunerare a personalului cu funcții executive. Statele membre respective prezintă de asemenea rapoarte privind condițiile de creditare oferite economiei reale de sectorul financiar.

Articolul 5

Informații privind cererile de asistență financiară preconizate

Un stat membru care intenționează să solicite asistență financiară din partea unuia sau a mai multor alte state membre sau țări terțe, a MES, a FESF, sau a unei alte instituții financiare relevante cum ar fi FMI informează imediat președintele Grupului de lucru Eurogrup, membrul Comisiei responsabil pentru afaceri economice și monetare și președintele BCE cu privire la intenția sa.

După primirea unei evaluări din partea Comisiei, grupul de lucru Eurogrup organizează o discuție cu privire la cererea preconizată, pentru a examina, printre altele, posibilitățile existente în baza instrumentelor financiare existente ale Uniunii sau ale zonei euro, înainte ca statul membru în cauză să se adreseze potențialilor creditori.

Un stat membru care intenționează să solicite asistență financiară din partea MESF informează imediat președintele CEF, membrul Comisiei responsabil pentru afaceri economice și monetare și președintele BCE cu privire la intenția sa.

Articolul 6

Evaluarea sustenabilității datoriei publice

În cazul în care un stat membru solicită asistență financiară din partea MESF, a MES sau a FESF, Comisia evaluează, în colaborare cu BCE și, dacă este posibil, cu FMI, sustenabilitatea datoriei publice a statului membru respectiv și necesitățile sale de finanțare reale sau potențiale. Comisia prezintă această evaluare Grupului de lucru Eurogrup, dacă asistența financiară se acordă în cadrul MES sau FESF, respectiv CEF, dacă asistența financiară se acordă în cadrul MESF.

Evaluarea sustenabilității datoriei publice se bazează pe cel mai probabil scenariu macroeconomic sau pe un scenariu și previziuni bugetare mai prudente care utilizează cele mai recente informații și țin cont în mod corespunzător de rezultatele raportului menționat la articolul 3 alineatul (3) litera (a), precum și de orice activitate de supraveghere exercitată în conformitate cu articolul 3 alineatul (3) litera (b). Comisia evaluează, de asemenea, impactul șocurilor macroeconomice și financiare și al evoluțiilor negative asupra sustenabilității datoriei publice.

Comisia face public scenariul macroeconomic, inclusiv scenariul de creștere, parametrii relevanți care stau la baza evaluării sustenabilității datoriei publice a statului membru respectiv și impactul estimat al măsurilor bugetare agregate asupra creșterii economice.

Articolul 7

Programul de ajustare macroeconomică

(1) Atunci când un stat membru solicită asistență financiară din partea unuia sau mai multor alte state membre sau țări terțe, a MESF, a MES, a FESF sau a FMI, acesta elaborează, în acord cu Comisia, acționând în colaborare cu BCE și, dacă este cazul, cu FMI, un proiect de program de ajustare macroeconomică ce se bazează pe un program de parteneriat economic prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 473/2013, urmând să înlocuiască respectivul program, si care include obiective bugetare anuale.

Proiectul de program de ajustare macroeconomică tratează riscurile specifice provenite din statul membru în cauză pentru stabilitatea zonei euro și are drept scop restabilirea rapidă a unei situații economice și financiare solide și sustenabile și refacerea capacității de autofinanțare integrală de pe piețele financiare a statului membru.

Proiectul de program de ajustare macroeconomică se bazează pe evaluarea sustenabilității datoriei publice menționate la articolul 6, care se actualizează pentru a include impactul proiectului de măsuri corective negociate cu statul membru în cauză, și ține cont în mod adecvat de recomandările adresate statului membru în cauză în conformitate cu articolele 121, 126, 136 sau 148 din TFUE și de acțiunile întreprinse în vederea respectării acestora, vizând în același timp extinderea, consolidarea și aprofundarea măsurilor de politică necesare.

Proiectul de program de ajustare macroeconomică ține seama de practicile și sistemele de formare a salariilor și de programul național de reformă al statului membru în cauză în contextul strategiei Uniunii pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă.

Proiectul de program de ajustare macroeconomică respectă pe deplin articolul 152 din TFUE și articolul 28 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Comisia îi informează oral pe președintele și pe vicepreședinții comisiei competente a Parlamentului European cu privire la progresele înregistrate în elaborarea proiectului de program de ajustare macroeconomică. Aceste informații sunt confidențiale.

(2) Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, aprobă programul de ajustare macroeconomică întocmit de statul membru care solicită asistență financiară în conformitate cu alineatul (1).

Comisia se asigură că memorandumul de înțelegere semnat de Comisie în numele MES sau al FESF este pe deplin consecvent cu programul de ajustare macroeconomică aprobat de Consiliu.

(3) Comisia asigură coerența procesului de supraveghere economică și bugetară a oricărui stat membru și care face obiectul unui program de ajustare macroeconomică, pentru a evita suprapunerea obligațiilor de raportare.

(4) Comisia, în colaborare cu BCE și, dacă este cazul, cu FMI, monitorizează progresele realizate de un stat membru în punerea în aplicare a programului său de ajustare macroeconomică. Comisia informează CEF o dată la trei luni cu privire la progresele respective.

Statul membru în cauză cooperează pe deplin cu Comisia și cu BCE. În mod concret, acesta furnizează Comisiei și BCE toate informațiile pe care acestea le consideră necesare pentru monitorizarea punerii în aplicare a programului de ajustare macroeconomică, în conformitate cu articolul 3 alineatul (4).

Comisia îi informează oral pe președintele și pe vicepreședinții comisiei competente a Parlamentului European cu privire la concluziile rezultate din monitorizarea programului de ajustare macroeconomică. Aceste informații sunt confidențiale.

(5) Comisia – în colaborare cu BCE și, după caz, cu FMI – examinează împreună cu statul membru în cauză eventualele modificări și actualizări care ar trebui aduse programului de ajustare macroeconomică al acestuia, pentru a ține cont în mod corespunzător, printre altele, de eventualele decalaje semnificative existente între previziunile macroeconomice și cifrele realizate, inclusiv eventualele consecințe ce derivă din programul de ajustare macroeconomică, efectele negative potențiale de contagiune și șocurile macroeconomice și financiare. Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, decide cu privire la orice modificări care trebuie aduse programului respectiv.

(6) Statul membru respectiv analizează, în strânsă cooperare cu Comisia, dacă să ia toate măsurile necesare pentru a încuraja investitorii privați să își mențină în mod voluntar expunerea globală.

(7) În cazul în care, în urma monitorizării menționate la alineatul (4), se constată deviații semnificative de la programul de ajustare macroeconomică al statului membru respectiv, Consiliul, hotărând cu majoritate calificată la propunerea Comisiei, poate decide că statul membru în cauză nu respectă condițiile de politică prevăzute în programul său. Comisia evaluează în mod expres în propunerea sa dacă aceste devieri semnificative se datorează unor motive care nu se află sub controlul statului membru respectiv.

Eforturile de consolidare bugetară prevăzute în programul de ajustare macroeconomică țin cont de necesitatea de a asigura resurse suficiente pentru politicile de bază, cum ar fi educația și sănătatea.

În cazul în care se ia o decizie în conformitate cu prezentul alineat), statul membru în cauză adoptă, în strânsă cooperare cu Comisia și în colaborare cu BCE și, dacă este cazul, cu FMI, măsuri care au drept scop stabilizarea piețelor și menținerea bunei funcționări a sectorului său financiar.

(8) Un stat membru care face obiectul unui program de ajustare macroeconomică și care nu are capacitate administrativă suficientă sau întâmpină dificultăți semnificative în punerea în aplicare a programului său solicită asistență tehnică din partea Comisiei, care poate constitui în acest scop grupuri de experți compuse din membri din alte state membre și din alte instituții ale Uniunii sau instituții financiare internaționale relevante. Obiectivele și mijloacele de asistență tehnică sunt precizate în mod explicit în versiunile actualizate ale programului de ajustare macroeconomică și se concentrează pe domeniul în care sunt identificate necesități majore. Asistența tehnică poate include desemnarea unui reprezentant rezident și a unor asistenți care să ofere autorităților consiliere cu privire la punerea în aplicare a programului.

Programul de ajustare macroeconomică, inclusiv obiectivele sale și distribuirea preconizată a eforturilor de ajustare, este făcut public.

Concluziile evaluării sustenabilității datoriei publice se anexează la programul de ajustare macroeconomică.

(9) Un stat membru care face obiectul unui program de ajustare macroeconomică realizează un audit cuprinzător al finanțelor sale publice, printre altele, pentru a evalua motivele care au condus la acumularea unor datorii excesive, precum și pentru a identifica posibile nereguli.

(10) Comisia competentă a Parlamentului European poate oferi statului membru în cauză și Comisiei posibilitatea de a participa la un schimb de opinii cu privire la progresele realizate în punerea în aplicare a programului de ajustare macroeconomică.

(11) Parlamentul statului membru în cauză poate invita reprezentanți ai Comisiei să participe la un schimb de opinii cu privire la progresele realizate în punerea în aplicare a programului său de ajustare macroeconomică.

(12) Prezentul articol nu se aplică instrumentelor de asistență financiară preventivă, împrumuturilor acordate pentru recapitalizarea instituțiilor financiare sau oricăror noi instrumente financiare din cadrul MES pentru care normele MES nu prevăd un program de ajustare macroeconomică.

Comisia întocmește, cu titlu informativ, o listă a instrumentelor de asistență financiară menționate la primul paragraf, pe care o actualizează pentru a ține seama de posibilele modificări a politicii de sprijin financiar a MES.

În ceea ce privește aceste instrumente, Consiliul aprobă, pe baza unei recomandări a Comisiei, printr-o decizie adresată statelor membre vizate, principalele cerințe de politică pe care MES sau FESF intenționează să le includă printre condițiile de acordare a sprijinului financiar, în măsura în care conținutul măsurilor respective intră în domeniul de competență a Uniunii în conformitate cu tratatele.

Comisia se asigură că memorandumul de înțelegere semnat de Comisie în numele MES sau al FESF este pe deplin consecvent cu o astfel de decizie a Consiliului.

Articolul 8

Implicarea partenerilor sociali și a societății civile

Statele membre solicită opinia partenerilor sociali, precum și a organizațiilor relevante din cadrul societății civile atunci când elaborează proiecte de programe de ajustare macroeconomică, cu scopul de a contribui la obținerea unui consens privind conținutul programului.

Articolul 9

Măsuri de garantare a venitului fiscal

Dacă este necesar, statele membre iau, în strânsă cooperare cu Comisia și în colaborare cu BCE și, dacă este cazul, cu FMI, măsuri destinate să consolideze eficiența și eficacitatea capacității de colectare a veniturilor, precum și să combată frauda și evaziunea fiscală cu scopul de a-și majora veniturile fiscale.

Articolul 10

Coerența cu Pactul de stabilitate și de creștere

(1) Dacă un stat membru face obiectul unui program de ajustare macroeconomică și modificărilor acestuia, în temeiul articolului 7 din prezentul regulament, acesta este scutit de la obligația de a trimite un program de stabilitate în temeiul articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 1466/97, și integrează conținutul unui astfel de program de stabilitate în programul său de ajustare macroeconomică.

(2) Dacă statului membru care face obiectul unui program de ajustare macroeconomică i s-a adresat, de asemenea, o recomandare în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE sau o somație în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE în vederea corectării unui deficit excesiv:

(a)	acesta este scutit de la obligația de a trimite, după caz, rapoartele prevăzute la articolul 3 alineatul (4a) și la articolul 5 alineatul (1a) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97;

(b)

obiectivele bugetare anuale din fiecare program de ajustare macroeconomică sunt integrate în recomandare sau în somație, în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) și cu articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 și, în cazul în care statului membru în cauză i s-a adresat o somație în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE, măsurile menite să contribuie la îndeplinirea obiectivelor respective din programul de ajustare macroeconomică sunt integrate în somație în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97;

(c)

în ceea ce privește monitorizarea prevăzută la articolul 7 alineatul (4) din prezentul regulament, acesta este scutit de monitorizarea în temeiul articolului 10 alineatul (1) și a articolului 10a din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 și monitorizarea pe care se bazează luarea deciziilor în temeiul articolului 4 alineatul (2) și al articolului 6 alineatul (2) din respectivul regulament.

Articolul 11

Coerența cu Regulamentul (UE) nr. 1176/2011

Dacă un stat membru face obiectul unui program de ajustare macroeconomică, Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 nu se aplică statului membru respectiv pe durata acelui program, cu excepția cazului în care indicatorii din tabloul de bord instituit prin Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 sunt integrați în monitorizarea acelui program.

Articolul 12

Coerența cu Semestrul european pentru coordonarea politicilor economice

Dacă un stat membru face obiectul unui program de ajustare macroeconomică, acesta este scutit de monitorizarea și evaluarea din cadrul Semestrului european pentru coordonarea politicilor economice în temeiul articolului 2a din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 pe durata acelui program.

Articolul 13

Coerența cu Regulamentul (UE) nr. 473/2013

Dacă un stat membru face obiectul unui program de ajustare macroeconomică, Regulamentul (UE) nr. 473/2013 nu se aplică statului membru respectiv, pe durata acelui program, cu excepția articolelor 1-5 și articolelor 13-18 din regulamentul respectiv.

Articolul 14

Supravegherea ulterioară aplicării programului

(1) Un stat membru face obiectul supravegherii ulterioare aplicării programului atât timp cât nu a fost rambursat un procentaj de minimum 75 % din asistența financiară primită din partea unuia sau mai multor alte state membre, a MESF, a MES sau a FESF. Consiliul, la propunerea Comisiei, poate prelungi durata de supraveghere ulterioară aplicării programului în cazul unor riscuri persistente la adresa stabilității financiare sau a sustenabilității bugetare a statului membru în cauză. Se consideră că propunerea Comisiei este adoptată de Consiliu cu excepția cazului în care acesta hotărăște cu majoritate calificată să o respingă în termen de 10 zile de la data la care propunerea a fost adoptată de Comisie.

(2) La cererea Comisiei, statul membru care face obiectul supravegherii ulterioare aplicării programului respectă cerințele prevăzute la articolul 3 alineatul (3) din prezentul regulament și furnizează informațiile menționate la articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 473/2013.

(3) Comisia desfășoară, în colaborare cu BCE, misiuni periodice de evaluare în statele membre care fac obiectul supravegherii ulterioare aplicării programului, pentru a evalua situația economică, bugetară și financiară din aceste state. La fiecare șase luni, Comisia transmite evaluarea sa comisiei competente a Parlamentului European, CEF și parlamentului statului membru în cauză și stabilește în special dacă sunt necesare măsuri corective.

Comisia competentă a Parlamentului European poate oferi statului membru în cauză și Comisiei posibilitatea de a participa la un schimb de opinii cu privire la progresele realizate în cadrul supravegherii ulterioare aplicării programului.

(4) Consiliul, la propunerea Comisiei, poate să recomande statului membru care face obiectul supravegherii ulterioare aplicării programului să adopte măsuri corective. Se consideră că propunerea Comisiei este adoptată de Consiliu cu excepția cazului în care Consiliul hotărăște cu majoritate calificată să o respingă în termen de 10 zile de la data la care propunerea a fost adoptată de Comisie.

(5) Parlamentul statului membru în cauză poate invita reprezentanți ai Comisiei să participe la un schimb de opinii cu privire la supravegherea ulterioară aplicării programului.

Articolul 15

Votul în cadrul Consiliului

Pentru măsurile menționate în prezentul regulament votează numai acei membri ai Consiliului care reprezintă state membre a căror monedă este euro, iar Consiliul hotărăște fără a ține seama de votul membrului Consiliului care reprezintă statul membru în cauză.

Majoritatea calificată a membrilor Consiliului menționați la primul paragraf se calculează în conformitate cu articolul 238 alineatul (3) litera (a) din TFUE.

Articolul 16

Aplicarea în cazul statelor membre care primesc asistență financiară

Statelor membre care primesc asistență financiară la 30 mai 2013 li se aplică prezentul regulament de la acea dată.

Articolul 17

Dispoziții tranzitorii

Fără a aduce atingere articolului 14, statelor membre care fac obiectul supravegherii ulterioare aplicării programului la 30 mai 2013 li se aplică normele, condițiile și procedurile privind supravegherea ulterioară aplicării programului aplicabile asistenței financiare de care beneficiază.

Articolul 18

Informarea Parlamentului European

Parlamentul European poate invita reprezentanți ai Consiliului și ai Comisiei pentru un dialog cu privire la aplicarea prezentului regulament.

Articolul 19

Rapoarte

Până la 1 ianuarie 2014 și, ulterior, o dată la cinci ani, Comisia transmite Parlamentului European și Consiliului un raport referitor la aplicarea prezentului regulament, însoțit, după caz, de o propunere de modificare a prezentului regulament. Comisia asigură publicarea raportului respectiv.

Rapoartele menționate la primul paragraf evaluează, printre altele:

(a)	eficacitatea prezentului regulament;

(b)	progresele înregistrate în asigurarea unei coordonări mai strânse a politicilor economice și a unei convergențe durabile a performanțelor economice ale statelor membre, în conformitate cu TFUE;

(c)	contribuția prezentului regulament la realizarea strategiei Uniunii pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă.

Articolul 20

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.

Adoptat la Strasbourg, 21 mai 2013.

Pentru Parlamentul European

Președintele

M. SCHULZ

Pentru Consiliu

Președintele

L. CREIGHTON

(1) JO C 141, 17.5.2012, p. 7.

(2) Poziția Parlamentului European din 12 martie 2013 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 13 mai 2013.

(3) JO L 331, 15.12.2010, p. 12.

(4) JO L 331, 15.12.2010, p. 48.

(5) JO L 331, 15.12.2010, p. 84.

(6) JO L 331, 15.12.2010, p. 1.

(7) JO L 145, 31.5.2001, p. 43.

(8) JO L 306, 23.11.2011, p. 25.

(9) JO L 209, 2.8.1997, p. 1.

(10) JO L 209, 2.8.1997, p. 6.

(11) A se vedea pagina 11 din prezentul Jurnal Oficial.

27.5.2013

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 140/11

REGULAMENTUL (UE) NR. 473/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 21 mai 2013

privind dispozițiile comune pentru monitorizarea și evaluarea proiectelor de planuri bugetare și pentru asigurarea corectării deficitelor excesive ale statelor membre din zona euro

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 136 coroborat cu articolul 121 alineatul (6),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene (1),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (2),

întrucât:

(1)

În baza Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), statele membre trebuie să-și considere politicile economice ca fiind o chestiune de interes comun, politicile lor bugetare trebuie să fie ghidate de necesitatea de a asigura finanțe publice solide, iar politicile lor economice nu trebuie să riște să pună în pericol funcționarea corectă a uniunii economice și monetare.

(2)

Pactul de stabilitate și de creștere (PSC) vizează să asigure disciplina bugetară la nivelul Uniunii și stabilește cadrul necesar pentru prevenirea și corectarea deficitelor publice excesive. PSC are la bază obiectivul unor finanțe publice solide ca mijloc de consolidare a condițiilor de realizare a stabilității prețurilor și a unei creșteri susținute și durabile favorizate de stabilitatea financiară, sprijinind astfel realizarea obiectivelor Uniunii privind creșterea economică durabilă și ocuparea forței de muncă. PSC include sistemul de supraveghere multilaterală stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice (3) și procedura de evitare a deficitului excesiv în statele membre, stabilită la articolul 126 din TFUE și detaliată în Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv (4). PSC a fost consolidat ulterior prin Regulamentul (UE) nr. 1175/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (5) și, respectiv, Regulamentul (UE) nr. 1177/2011 al Consiliului (6). Regulamentul (UE) nr. 1173/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro (7) a adăugat un sistem de mecanisme de punere în aplicare eficace, preventive și progresive, sub formă de sancțiuni impuse asupra statelor membre a căror monedă este euro.

(3)

Consolidarea PSC a întărit orientările oferite statelor membre în ceea ce privește o politică bugetară prudentă și, pentru statele membre a căror monedă este euro, a consolidat și a accentuat caracterul automat al impunerii de sancțiuni în cazul nerespectării unei politici bugetare prudente, pentru a evita deficitele publice excesive. Respectivele dispoziții au creat un cadru mai cuprinzător.

(4)

Pentru a asigura o coordonare mai strânsă a politicilor economice și o convergență durabilă a performanțelor economice ale statelor membre, Semestrul european, definit la articolul 2-a din Regulamentul (CE) nr. 1466/97, prevede un cadru pentru coordonarea politicilor economice. Semestrul european include elaborarea și supravegherea punerii în aplicare a orientărilor generale privind politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii (orientări generale de politică economică) în conformitate cu articolul 121 alineatul (2) din TFUE; elaborarea și examinarea punerii în aplicare a orientărilor privind ocuparea forței de muncă de care statele membre trebuie să țină seama în conformitate cu articolul 148 alineatul (2) din TFUE (orientările privind ocuparea forței de muncă); prezentarea și evaluarea programelor de stabilitate sau de convergență ale statelor membre în conformitate cu respectivul regulament; prezentarea și evaluarea programelor naționale de reformă ale statelor membre care sprijină Strategia Uniunii pentru creștere economică și locuri de muncă și sunt stabilite în conformitate cu orientările generale de politică economică, cu orientările privind ocuparea forței de muncă și cu orientările generale adresate statelor membre de către Comisie (analiza anuală a creșterii) și de Consiliul European la începutul ciclului anual de supraveghere; măsurile de supraveghere prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, menite să prevină și să corecteze dezechilibrele macroeconomice (8). Atunci când este cazul, ar trebui, de asemenea, să se țină seama de avizele emise în contextul unui program de parteneriat economic, astfel cum este prevăzut în prezentul regulament.

(5)

Pentru a permite Uniunii să iasă din criză mai puternică, atât la nivel intern, cât și pe plan internațional, prin promovarea competitivității, productivității, potențialului de creștere, coeziunii sociale și convergenței economice, Consiliul European în concluziile sale din 17 iunie 2010 a adoptat o nouă strategie a Uniunii pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă care include, de asemenea, obiective în domeniul combaterii sărăciei, al educației, al inovării și al mediului.

(6)

În vederea asigurării bunei funcționări a uniunii economice și monetare, TFUE permite adoptarea de măsuri specifice în zona euro, în plus față de dispozițiile aplicabile tuturor statelor membre, în vederea consolidării coordonării și supravegherii disciplinei bugetare a statelor membre. Această coordonare și supraveghere coordonată ar trebui însoțite de implicarea proporțională a Parlamentului European și a parlamentelor naționale, după caz. Atunci când este adecvat și necesar, ar trebui să fie utilizate într-un mod activ măsurile specifice prevăzute la articolul 136 din TFUE.

(7)

Aplicarea prezentului regulament ar trebui să se facă cu respectarea pe deplin a articolului 152 din TFUE, iar recomandările emise în temeiul prezentului regulament ar trebui să respecte practicile și sistemele naționale de formare a salariilor. Prezentul regulament ține cont de articolul 28 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și, în consecință, nu aduce atingere dreptului de a negocia, de a încheia sau de a pune în aplicare contracte colective de muncă sau de a desfășura acțiuni sindicale în conformitate cu legislațiile și practicile naționale.

(8)

Articolul 9 din TFUE prevede că, în definirea și punerea în aplicare a politicilor și activităților sale, Uniunea ține seama de cerințele privind promovarea unui nivel ridicat al ocupării forței de muncă, garantarea unei protecții sociale corespunzătoare, combaterea excluziunii sociale, precum și de cerințele privind un nivel ridicat de educație, de formare profesională și de protecție a sănătății umane.

(9)

O supraveghere și coordonare din ce în ce mai stricte, astfel cum sunt prevăzute de prezentul regulament, vor veni în completarea dispozițiilor PSC și vor consolida supravegherea politicilor economice și bugetare în statele membre a căror monedă este euro. O procedură de monitorizare din ce în ce mai strictă ar trebui să contribuie la îmbunătățirea rezultatelor bugetare și economice, a solidității macrofinanciare și a convergenței economice, în beneficiul tuturor statelor membre a căror monedă este euro. În cadrul unui astfel de proces consolidat în mod treptat, o monitorizare mai atentă este deosebit de importantă pentru statele membre care fac obiectul unei proceduri de deficit excesiv.

(10)

Previziunile macroeconomice și bugetare nerealiste și părtinitoare pot înfrâna considerabil eficacitatea planificării bugetare și, prin urmare, pot îngreuna respectarea disciplinei bugetare. Previziunile macroeconomice nepărtinitoare și realiste pot fi furnizate de organisme independente sau de organisme care au autonomie funcțională față de autoritățile bugetare ale statelor membre și care funcționează în temeiul unor dispoziții legale naționale ce asigură un înalt grad de autonomie funcțională și răspundere. Aceste previziuni ar trebui să fie utilizate pe tot parcursul procedurilor bugetare.

(11)

Soliditatea finanțelor publice se asigură cel mai bine în faza de planificare, iar erorile flagrante ar trebui să fie identificate cât mai curând posibil. Statele membre ar trebui să beneficieze nu doar de pe urma stabilirii unor principii directoare și a unor obiective bugetare, ci și a monitorizării sincronizate a politicilor lor bugetare.

(12)

Stabilirea unui calendar bugetar comun pentru statele membre a căror monedă este euro ar trebui să ducă la o mai bună sincronizare a principalilor pași necesari în elaborarea bugetelor naționale, contribuind astfel la eficacitatea PSC și a Semestrului european pentru coordonarea politicilor economice. Acest lucru ar trebui să conducă la sinergii mai puternice, facilitând coordonarea politicilor între statele membre a căror monedă este euro și garantând că recomandările Consiliului și ale Comisiei sunt corect integrate în procedura bugetară a statelor membre. Procedura respectivă ar trebui să respecte cadrul pentru coordonarea politicilor economice în contextul ciclului anual de supraveghere care include, în special, orientările generale adresate statelor membre de către Comisie și de Consiliul European la începutul ciclului. Politicile bugetare ale statelor membre ar trebui să respecte recomandările adresate în contextul PSC și, după caz, recomandările emise în contextul ciclului anual de supraveghere, inclusiv procedura în caz de dezechilibre macroeconomice, stabilită prin Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 și avizele referitoare la programele de parteneriat economic, menționate în prezentul regulament.

(13)

Ca o primă etapă a acestui calendar bugetar comun, statele membre ar trebui să își facă public, până la 15 aprilie și nu mai târziu de 30 aprilie, planul bugetar național pe termen mediu în același timp cu programul de stabilitate. Aceste planuri bugetare ar trebui să conțină indicații cu privire la modul în care reformele și măsurile prevăzute vor contribui la realizarea obiectivelor și a angajamentelor naționale stabilite în cadrul Strategiei Uniunii pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă. Planul bugetar național pe termen mediu și programul de stabilitate pot fi unul și același document.

(14)

Un moment important al acestui calendar bugetar comun ar trebui să îl constituie publicarea proiectului de buget al administrației publice centrale până la 15 octombrie. Întrucât respectarea normelor PSC trebuie asigurată la nivelul administrației publice centrale, iar îndeplinirea obiectivelor bugetare necesită metode unitare de stabilire a bugetului la nivelul tuturor subsectoarelor administrației publice centrale, publicarea proiectului de buget al administrației publice centrale ar trebui să fie însoțită de publicarea principalilor parametri pentru proiectele de bugete ale tuturor celorlalte subsectoare ale administrației publice centrale. Acești parametri ar trebui să includă, în special, rezultatele bugetare preconizate ale celorlalte subsectoare, principalele ipoteze care stau la baza acestor proiecții și justificarea modificărilor preconizate în ceea ce privește ipotezele din cadrul programului de stabilitate.

(15)

De asemenea, calendarul bugetar comun prevede adoptarea sau stabilirea anuală a bugetului până la 31 decembrie, împreună cu principalii parametri bugetari pentru celelalte subsectoare ale administrației centrale. În cazul în care, din motive obiective care nu pot fi controlate de guvern, bugetul nu este adoptat până la 31 decembrie, ar trebui să se aplice proceduri bugetare reversive pentru a se asigura faptul că guvernul își poate îndeplini în continuare sarcinile esențiale. Aceste proceduri ar putea include execuția proiectului de buget public sau a bugetului aprobat al anului anterior sau adoptarea unor măsuri specifice supuse aprobării parlamentare.

(16)	În vederea unei coordonări mai strânse a planificării operațiunilor de emitere a titlurilor de datorie publică, statele membre ar trebui să transmită ex-ante Eurogrupului și Comisiei informații cu privire la planurile lor privind emisiunile de titluri de datorie publică.

(17)

Respectarea unor cadre bugetare eficace bazate pe reguli poate fi importantă în susținerea unor politici bugetare solide și sustenabile. Directiva 2011/85/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 privind cerințele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre (9) a stabilit că monitorizarea respectării normelor bugetare numerice, specifice fiecărui stat membru, privind soldul bugetar ar trebui să fie susținută la nivel național de organisme independente sau de organisme care au autonomie funcțională. Este important de remarcat că, având în vedere diversitatea procedurilor posibile și existente, deși aceasta nu este opțiunea preferabilă, ar trebui să fie posibil ca mai multe organisme independente să fie responsabile cu monitorizarea respectării normelor, în măsura în care există o repartizare clară a responsabilităților și câtă vreme nu există o suprapunere a competențelor referitoare la aspecte specifice ale monitorizării. Ar trebui evitată o fragmentare instituțională excesivă a sarcinilor de monitorizare. Pentru ca organismele de monitorizare să își îndeplinească mandatul în mod eficace, dispozițiile legale naționale ar trebui să asigure acestor organisme un înalt grad de autonomie funcțională și răspundere. Structura acestor organisme de monitorizare ar trebui să țină seama de cadrul instituțional existent și de structura administrativă a statului membru în cauză. Ar trebui, în special, să fie posibil să se confere autonomie funcțională unei entități corespunzătoare a unei instituții existente, cu condiția ca entitatea respectivă să fie desemnată pentru a îndeplini sarcini de monitorizare specifice, să aibă un regim statutar specific și să respecte principiile menționate în prezentul considerent.

(18)

Prezentul regulament nu impune statelor membre cerințe sau obligații suplimentare cu privire la normele bugetare numerice specifice fiecărui stat membru. Un element central al cadrului de supraveghere bugetară consolidată al Uniunii îl reprezintă normele bugetare numerice solide, specifice fiecărui stat membru, care corespund obiectivelor bugetare de la nivelul Uniunii și care sunt monitorizate de organisme independente. Normele pe care ar trebui să le respecte aceste organisme și sarcinile lor specifice sunt prevăzute în prezentul regulament.

(19)

Statele membre a căror monedă este euro sunt deosebit de vulnerabile la efectele de contagiune ale politicilor bugetare ale fiecăruia dintre ele. Statele membre a căror monedă este euro ar trebui să se consulte cu Comisia și între ele, înainte de a adopta planuri majore de reformă a politicilor bugetare cu potențiale efecte de contagiune, în așa fel încât să ofere posibilitatea unei evaluări a impactului posibil pentru zona euro în ansamblu. Aceste state ar trebui, de asemenea, să-și considere planurile bugetare ca fiind chestiuni de interes comun și să le prezinte spre monitorizare Comisiei înainte ca acestea să devină obligatorii. Comisia, în cooperare cu statele membre, ar trebui să propună orientări sub forma unui cadru armonizat în vederea stabilirii conținutului proiectelor de planuri bugetare.

(20)

În cazuri excepționale în care, după consultarea cu statul membru în cauză, Comisia constată, în cadrul proiectului de plan bugetar, abateri grave de la obligațiile bugetare stabilite în PSC, Comisia ar trebui să solicite, în avizul său referitor la proiectul de plan bugetar, un proiect de plan bugetar revizuit în conformitate cu prezentul regulament. Se va proceda astfel în special în cazul în care punerea în aplicare a proiectului de plan bugetar ar pune în pericol stabilitatea financiară a statului membru în cauză sau ar risca să prejudicieze buna funcționare a uniunii economice și monetare sau în cazul în care punerea în aplicare a proiectului de plan bugetar ar atrage după sine încălcarea evidentă și gravă a recomandărilor adoptate de către Consiliu în temeiul PSC.

(21)

Avizul Comisiei referitor la proiectul de plan bugetar ar trebui adoptat cât mai curând posibil și nu mai târziu de 30 noiembrie, luând în considerare pe cât posibil calendarul bugetar național specific și procedurile parlamentare, pentru a asigura că orientările Uniunii cu privire la politicile bugetare pot fi integrate corespunzător în planurile bugetare naționale. În mod concret, avizul ar trebui să includă o evaluare care să stabilească dacă planurile bugetare dau curs în mod adecvat recomandărilor emise în contextul Semestrului european în domeniul bugetar. La solicitarea parlamentului din statul membru în cauză sau a Parlamentului European, Comisia ar trebui să fie pregătită să prezinte avizul său parlamentului care a făcut solicitarea, după publicare. Statele membre sunt invitate să ia în considerare în procesul de adoptare a legilor naționale privind bugetul avizul Comisiei referitor la proiectul lor de plan bugetar.

(22)

Evaluarea ar trebui să stabilească și măsura în care acest aviz a fost luat în considerare în dreptul bugetar al unui stat membru, dacă și când se îndeplinesc condițiile necesare, care conduc la decizia cu privire la existența unuideficit excesiv în statul membru vizat. În acest caz, absența măsurilor de follow-up la recomandările inițiale ale Comisiei se consideră a fi un factor agravant.

(23)	De asemenea, pe baza evaluării globale a proiectelor de planuri bugetare de către Comisie, Eurogrupul ar trebui să analizeze situația bugetară și perspectivele zonei euro.

(24)

Statele membre a căror monedă este euro și care fac obiectul procedurii de deficit excesiv ar trebui să fie monitorizate mai atent pentru a se asigura corectarea integrală, durabilă și la timp a deficitului excesiv. O monitorizare mai strictă, asigurată prin cerințe de raportare suplimentare, ar trebui să asigure prevenirea și corectarea din timp a oricăror devieri de la recomandările Consiliului privind corectarea deficitului excesiv. Această monitorizare ar trebui să vină în completarea dispozițiilor stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 1467/97. Respectivele cerințe de raportare suplimentare ar trebui să fie proporționale în raport cu stadiul în care se află procedura aplicată statului membru respectiv, în conformitate cu articolul 126 din TFUE. Într-o primă etapă, statele membre în cauză ar trebui să realizeze o evaluare cuprinzătoare a execuției bugetare de pe parcursul anului pentru administrația centrală și subsectoarele acesteia, ținând seama în special de riscurile financiare asociate datoriilor contingente cu un impact posibil considerabil asupra bugetelor publice.

(25)

Cerințe de raportare suplimentare pentru statele membre a căror monedă este euro și care fac obiectul unei proceduri de deficit excesiv ar trebui să permită un schimb de informații mai eficient între statele membre în cauză și Comisie și, în consecință, identificarea riscurilor ca un stat membru să nu poată respecta termenul stabilit de Consiliu pentru corectarea deficitului său excesiv. În cazul în care sunt identificate astfel de riscuri, Comisia ar trebui să adreseze o recomandare statului membru în cauză prevăzând măsurile adecvate care ar trebui luate într-un anumit interval de timp. La cerere, Comisia ar trebui să prezinte recomandarea sa parlamentului statului membru în cauză. Respectarea acestei recomandări ar trebui să aibă drept rezultat combaterea rapidă a oricărei evoluții de natură să pericliteze corectarea deficitului excesiv în intervalul stabilit.

(26)

Evaluarea respectării recomandărilor Comisiei ar trebui să facă parte din evaluarea continuă realizată de Comisie cu privire la acțiunile întreprinse în vederea corectării deficitului excesiv. Atunci când decide dacă s-au întreprins acțiuni eficiente pentru corectarea deficitului excesiv, Consiliul ar trebui să își formuleze decizia ținând cont și de respectarea sau nerespectarea recomandărilor Comisiei de către statele membre vizate, ținând seama în mod corespunzător de dispozițiile articolului 3 alineatul (5) și ale articolului 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97.

(27)

Într-adevăr, Regulamentul (CE) nr. 1467/97 din 7 iulie 1997, prin care se stabilește în mod detaliat procedura de deficit excesiv bazată pe articolul 126 din TFUE, conține elemente de flexibilitate care permit luarea în considerare a evenimentelor economice negative și neprevăzute. Articolul 3 alineatul (5) și articolul 5 alineatul (2) din respectivul regulament prevăd că, în cazul în care au fost luate măsuri eficace în conformitate cu o recomandare adoptată în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE sau cu o decizie de somare transmisă în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE, și dacă după adoptarea recomandării sau deciziei de somare în cauză survin evenimente economice negative și neprevăzute cu consecințe nefavorabile majore pentru finanțele publice, Consiliul poate decide, la recomandarea Comisiei, să adopte o recomandare revizuită în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE sau o decizie revizuită de somare în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE. Recomandarea revizuită sau decizia revizuită de somare, care ia în considerare factorii relevanți menționați la articolul 2 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 poate, în special, să prelungească termenul pentru corectarea deficitului excesiv, în principiu cu un an.

În recomandarea sa sau în decizia sa de somare inițială, Consiliul ar trebui să evalueze existența evenimentelor economice negative și neprevăzute cu consecințe nefavorabile majore asupra finanțelor publice în raport cu previziunile economice. În cazul unei recesiuni economice grave pentru zona euro sau pentru Uniune în ansamblu, Consiliul poate de asemenea să decidă, la recomandarea Comisiei, adoptarea unei recomandări revizuite în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE sau a unei decizii revizuite de somare în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE, cu condiția ca aceasta să nu pună în pericol sustenabilitatea bugetară pe termen mediu. În plus, la articolul 2 alineatul (1a) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 se prevede că, în aplicarea valorii de referință pentru ajustarea ponderii datoriei, se ține seama de influența ciclului economic asupra ritmului de reducere a datoriei. Astfel, se va considera că un stat membru nu a încălcat criteriul privind gradul de îndatorare prevăzut la articolul 126 alineatul (2) litera (b) din TFUE dacă încălcarea se datorează exclusiv unui ciclu economic negativ.

(28)

De asemenea, întrucât măsurile bugetare ar putea fi insuficiente pentru asigurarea unei corectări durabile a deficitului excesiv, statele membre a căror monedă este euro și care fac obiectul unei proceduri de deficit excesiv ar trebui să prezinte un program de parteneriat economic care să descrie, în mod detaliat, măsurile de politică și reformele structurale necesare pentru asigurarea unei corectări durabile și eficace a deficitului excesiv, program care constituie cea mai recentă actualizare a programelor naționale de reformă și a programelor de stabilitate ale statelor membre respective.

(29)

În plus, consolidarea guvernanței economice include un dialog mai strâns cu Parlamentul European. Deși recunoaște că omologii Parlamentului European în cadrul acestui dialog sunt instituțiile relevante ale Uniunii și reprezentanții acestora, comisia competentă a Parlamentului European poate acorda posibilitatea de a participa la un schimb de opinii statului membru vizat de recomandarea Comisiei sau de un aviz al Consiliului în conformitate cu prezentul regulament. Participarea statelor membre la astfel de schimburi de opinii este voluntară.

(30)

Cu scopul de a specifica amploarea obligațiilor de raportare ale statelor membre în cadrul procedurii de deficit excesiv, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește conținutul și amploarea acestei raportări. Este deosebit de important ca, în timpul lucrărilor pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, la timp și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

(31)

Ar trebui să i se confere Consiliului competența de a adopta avize referitoare la programele de parteneriat economic în conformitate cu prezentul regulament. Avizele respective reprezintă o componentă complementară a procedurii de deficit excesiv prevăzută la articolul 126 din TFUE, în conformitate cu care Consiliul decide asupra existenței unui deficit excesiv și asupra măsurilor necesare de corectare a acestuia.

(32)

Reamintind importanța unor finanțe publice solide, a reformelor structurale și a investițiilor bine orientate pentru creșterea durabilă, în 29 iunie 2012 șefii de stat și de guvern ai statelor membre au semnat un Pact pentru creștere economică și locuri de muncă, demonstrându-și astfel intenția de a acționa cu hotărâre pentru a stimula creșterea generatoare de locuri de muncă, în paralel cu angajamentul lor în ceea ce privește finanțele publice solide. Pactul include, în special, măsuri menite să stimuleze finanțarea economiei. Este mobilizată o sumă de 120 000 de milioane EUR (echivalentul a circa 1 % din venitul național brut al Uniunii) pentru măsuri de creștere cu acțiune rapidă. Astfel cum este recomandat în Analiza anuală a creșterii pentru 2012 și 2013, statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a menține un ritm adecvat de consolidare fiscală, asigurând în același timp continuitatea investițiilor care urmăresc realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă.

(33)

Comisia monitorizează impactul constrângerilor bugetare severe asupra cheltuielilor publice de stimulare a creșterii și asupra investițiilor publice. Cadrul fiscal al Uniunii oferă posibilitatea de a echilibra recunoașterea necesităților de investiții publice productive cu obiectivele de disciplină fiscală: în condițiile respectării depline a PSC, posibilitățile oferite de cadrul fiscal existent al Uniunii de echilibrare a necesităților de investiții publice productive cu obiectivele de disciplină fiscală pot fi exploatate în ramura preventivă a PSC. Comisia și-a anunțat intenția de a raporta cu privire la amploarea acțiunilor posibile în limitele cadrului fiscal existent al Uniunii.

(34)

Rezoluția Parlamentului European din 20 noiembrie 2012 conținând recomandări adresate Comisiei privind raportul președinților Consiliului European, Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene și Eurogrupului – „Către o veritabilă uniune economică și monetară” – și Comunicarea Comisiei din 28 noiembrie 2012 intitulată „Proiect pentru o uniune economică și monetară profundă și veritabilă”, prezintă opiniile Parlamentului European și, respectiv, ale Comisiei cu privire la pașii necesari pentru a obține o uniune economică și monetară mai profundă și mai bine integrată. În urma raportului intitulat „Către o veritabilă uniune economică și monetară”, Consiliul European și-a prezentat, în concluziile sale din decembrie 2012, opiniile referitoare la o serie de chestiuni în vederea consolidării suplimentare a uniunii economice și monetare,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiectul și domeniul de aplicare

(1) Prezentul regulament stabilește dispoziții pentru îmbunătățirea monitorizării politicilor bugetare în zona euro și pentru asigurarea faptului că bugetele naționale sunt în conformitate cu orientările în domeniul politicilor economice emise în contextul PSC și al Semestrului european pentru coordonarea politicilor economice, prin:

(a)	completarea Semestrului european, prevăzut la articolul 2-a din Regulamentul (CE) nr. 1466/97, cu un calendar bugetar comun;

(b)	completarea procedurii de prevenire și de corectare a dezechilibrelor macroeconomice excesive, prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 1176/2011;

(c)

completarea sistemului de supraveghere multilaterală a politicilor bugetare, stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1466/97, cu dispoziții suplimentare în materie de monitorizare, pentru a se garanta că recomandările de politică ale Uniunii în domeniul bugetar sunt corect integrate în planurile bugetare naționale;

(d)

completarea procedurii de corectare a deficitelor excesive ale statelor membre, prevăzută la articolul 126 din TFUE și la Regulamentul (CE) nr. 1467/97 cu o monitorizare mai strictă a politicilor bugetare ale statelor membre care fac obiectul unei proceduri de deficit excesiv, în vederea corectării la timp și în mod sustenabil a deficitului excesiv;

(e)

garantarea compatibilității dintre politicile bugetare și măsurile și reformele adoptate în contextul procedurii de prevenire și de corectare a dezechilibrelor macroeconomice excesive, prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, și, dacă este adecvat, în contextul unui program de parteneriat economic menționat la articolul 9.

(2) Aplicarea prezentului regulament se face cu respectarea pe deplin a articolului 152 din TFUE, iar recomandările emise în temeiul prezentului regulament respectă practicile și sistemele naționale de formare a salariilor. În conformitate cu articolul 28 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, prezentul regulament nu aduce atingere dreptului de a negocia, de a încheia sau de a pune în aplicare contracte colective de muncă sau de a desfășura acțiuni sindicale în conformitate cu legislațiile și practicile naționale.

(3) Prezentul regulament se aplică statelor membre a căror monedă este euro.

Articolul 2

Definiții

(1) În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(a)

„organisme independente” înseamnă organisme independente din punct de vedere structural sau organisme care au autonomie funcțională față de autoritățile bugetare ale statelor membre și care funcționează în temeiul unor dispoziții legale naționale ce asigură un înalt grad de autonomie funcțională și răspundere, printre care:

(i)	un regim statutar bazat pe legislația națională, reglementări sau norme administrative cu caracter obligatoriu;

(ii)	faptul că nu primesc instrucțiuni de la autoritățile bugetare ale statelor membre în cauză sau de la orice alte organisme publice sau private;

(iii)

capacitatea de a comunica în mod public în timp util;

(iv)	proceduri de desemnare a membrilor pe baza experienței și competenței acestora;

(v)	resurse suficiente și acces adecvat la informații necesare pentru îndeplinirea mandatului lor;

(b)	„previziuni macroeconomice independente” înseamnă previziunile macroeconomice formulate sau aprobate de organisme independente;

(c)	„cadru bugetar pe termen mediu” înseamnă cadru bugetar pe termen mediu astfel cum esteprevăzut la articolul 2 litera (e) din Directiva 2011/85/UE;

(d)	„program de stabilitate” înseamnă un program de stabilitate astfel cum este prevăzut la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 1466/97.

În vederea asigurării coerenței dintre diferitele previziuni macroeconomice independente prevăzute la litera (b) de la primul paragraf, statele membre și Comisia inițiază anual sau mai des un dialog tehnic privind ipotezele de pregătire a previziunilor macroeconomice și bugetare, în conformitate cu articolul 4 alineatul (5) din Directiva 2011/85/UE.

(2) Se aplică, de asemenea, prezentului regulament definiția sectorului administrației publice și definiția subsectoarelor sectorului administrației publice prevăzute la punctul 2.70 din anexa A la Regulamentul (CE) nr. 2223/96 al Consiliului din 25 iunie 1996 privind Sistemul European de Conturi naționale și regionale din Comunitate (10).

(3) Aplicarea prezentului regulament nu aduce atingere articolului 9 din TFUE.

CAPITOLUL II

COORDONAREA POLITICILOR ECONOMICE

Articolul 3

Coerența cu cadrul pentru coordonarea politicilor economice

Procedurile bugetare ale statelor membre respectă:

1.	cadrul pentru coordonarea politicilor economice în contextul ciclului anual de supraveghere care include, în special, orientările generale adresate statelor membre de către Comisie și de Consiliul European la începutul ciclului;

2.	recomandările adresate în contextul PSC;

3.	după caz, recomandările emise în contextul ciclului anual de supraveghere, inclusiv procedura în caz de dezechilibre macroeconomice, stabilită în Regulamentul (UE) nr. 1176/2011; și

4.	după caz, avizele referitoare la programele de parteneriat economic, menționate la articolul 9.

CAPITOLUL III

DISPOZIȚII BUGETARE COMUNE

Articolul 4

Calendarul bugetar comun

(1) În contextul Semestrului european, statele membre își fac publice anual, de preferință până la data de 15 aprilie, dar nu mai târziu de 30 aprilie, planurile bugetare naționale pe termen mediu în conformitate cu cadrul bugetar pe termen mediu. Respectivele planuri naționale includ cel puțin toate informațiile care trebuie furnizate în cadrul programelor de stabilitate și sunt prezentate împreună cu programele naționale de reformă și programele de stabilitate. Aceste planuri respectă cadrul pentru coordonarea politicilor economice în contextul ciclului anual de supraveghere care include, în special, orientările generale adresate statelor membre de către Comisie și de Consiliul European la începutul ciclului. Acestea respectă, de asemenea, recomandările adresate în contextul PSC și, după caz, recomandările emise în contextul ciclului anual de supraveghere, inclusiv procedura în caz de dezechilibre macroeconomice stabilită în Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, și avizele referitoare la programele de parteneriat economic, menționate la articolul 9.

Planurile bugetare naționale pe termen mediu și programele naționale de reformă conțin indicații cu privire la modul în care reformele și măsurile prevăzute vor contribui la realizarea obiectivelor și a angajamentelor naționale stabilite în cadrul Strategiei Uniunii pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă. Mai mult, planurile bugetare naționale pe termen mediu sau programele naționale de reformă conțin indicații cu privire la beneficiile economice estimate ale proiectelor de investiții publice în alte sectoare decât cel de apărare și care au un impact puternic asupra bugetului. Planul bugetar național pe termen mediu și programul de stabilitate pot fi unul și același document.

(2) Proiectul de buget al administrației publice centrale pentru anul următor și principalii parametri ai proiectelor de buget ale tuturor celorlalte subsectoare ale administrației publice se publică anual până cel târziu la 15 octombrie.

(3) Bugetul administrației publice centrale se adoptă sau se stabilește și se face public anual, până cel târziu la data de 31 decembrie, împreună cu principalii parametrii bugetari pentru celelalte subsectoare ale administrației centrale. Statele membre aplică proceduri bugetare reversibile în cazul în care, din motive obiective care nu pot fi controlate de guvern, bugetul nu este adoptat sau stabilit și publicat până la 31 decembrie.

(4) Planurile bugetare naționale pe termen mediu și proiectele de buget menționate la alineatele (1) și (2) se bazează pe previziuni macroeconomice independente și indică dacă previziunile bugetare au fost formulate sau aprobate sau nu de un organism independent. Aceste previziuni se publică împreună cu planurile bugetare naționale pe termen mediu și proiectele de buget pe care le însoțesc.

Articolul 5

Organismele independente de supraveghere a respectării normelor bugetare

(1) Statele membre instituie organisme independente responsabile cu supravegherea respectării:

(a)	normelor bugetare numerice care integrează în cadrul proceselor bugetare naționale obiectivele bugetare pe termen mediu, astfel cum sunt stabilite la articolul 2a din Regulamentul (CE) nr. 1466/97;

(b)	normelor bugetare numerice prevăzute la articolul 5 din Directiva 2011/85/UE.

(2) Aceste organisme realizează, după caz, evaluări publice privind normele bugetare naționale, printre altele, cu privire la:

(a)	apariția condițiilor ce conduc la activarea mecanismului de corecție pentru cazurile de abateri semnificative constatate de la obiectivul pe termen mediu sau de la traiectoria de ajustare la acesta în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97;

(b)	aplicarea corecției bugetare în conformitate cu normele naționale și cu planurile naționale;

(c)

apariția sau dispariția circumstanțelor menționate la articolul 5 alineatul (1) al zecelea paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1466/97, care pot permite o o deviere temporară de la obiectivul bugetar pe termen mediu sau de la traiectoria de ajustare la acesta, cu condiția ca o astfel de deviere să nu pericliteze stabilitatea bugetară pe termen mediu.

CAPITOLUL IV

MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA PROIECTELOR DE PLANURI BUGETARE ALE STATELOR MEMBRE

Articolul 6

Cerințe de monitorizare

(1) Statele membre prezintă anual Comisiei și Eurogrupului un proiect de plan bugetar pentru anul următor, până la 15 octombrie. Proiectul de plan bugetar respectă recomandările adresate în contextul PSC și, după caz, recomandările emise în contextul ciclului anual de supraveghere, inclusiv procedura în caz de dezechilibre macroeconomice, stabilită în Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 și avizele referitoare la un program de parteneriat economic, menționat la articolul 9.

(2) De îndată ce proiectele de planuri bugetare, menționatela alineatul (1), au fost transmise Comisiei, acestea sunt făcute publice.

(3) Proiectul de plan bugetar conține următoarele informații referitoare la anul viitor:

(a)	soldul bugetar vizat pentru administrația publică, ca procent din produsul intern brut (PIB), defalcat pe subsectoare ale administrației publice;

(b)	previziunile în materie de cheltuieli și venituri în condițiile menținerii politicilor curente, ca procent din PIB, pentru administrația publică și principalele componente ale acesteia, inclusiv formarea brută de capital fix;

(c)

cheltuielile și veniturile vizate, ca procent din PIB, pentru administrația publică și principalele lor componente, luându-se în considerare condițiile și criteriile de stabilire a traiectoriei de creștere a cheltuielilor publice și excluzându-se măsurile discreționare în materie de venituri în temeiul articolului 5 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97;

(d)	informațiile relevante privind cheltuielile publice generale defalcate pe funcții, inclusiv educație, sănătate și forța de muncă și, dacă este posibil, indicații privind impactul distributiv estimat al cheltuielilor principale și al măsurilor de percepere a veniturilor;

(e)

o descriere și o cuantificare a măsurilor privind cheltuielile și veniturile, incluse în proiectul de buget pentru anul următor la nivelul tuturor subsectoarelor, în vederea reducerii decalajului dintre obiectivele menționate la litera (c) și proiecțiile formulate în condițiile menținerii politicilor, în conformitate cu litera (b);

(f)	principalele ipoteze ale previziunilor macroeconomice independente și evoluțiile economice importante care sunt relevante pentru atingerea obiectivelor bugetare;

(g)	o anexă ce cuprinde metodologia, modelele economice și ipotezele de lucru, și orice alți parametri relevanți pe care se bazează previziunile bugetare șiimpactul estimat al măsurilor bugetare agregate asupra creșterii economice;

(h)

indicații privind modul în care reformele și măsurile din proiectul de plan bugetar, inclusiv, în special, investițiile publice, respectă recomandările în vigoare adresate statului membru în cauză, în conformitate cu articolele 121 și 148 din TFUE și sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor stabilite de Strategia Uniunii pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă.

Descrierea menționată la primul paragraf litera (e) poate fi mai puțin detaliată pentru măsurile al căror impact bugetar este estimat la mai puțin de 0,1 % din PIB. Trebuie să se acorde o atenție deosebită și explicită planurilor majore de reformă a politicilor bugetare cu potențiale efecte de contagiune asupra altor state membre a căror monedă este euro.

(4) În cazul în care obiectivele bugetare indicate în proiectul de plan bugetar, în conformitate cu alineatul (3), sau proiecțiile formulate în condițiile menținerii politicilor diferă de cele incluse în cea mai recentă actualizare a programului de stabilitate, diferențele trebuie explicate corespunzător.

(5) Specificațiile conținutului proiectului de plan bugetar sunt formulate într-un cadru armonizat, stabilit de Comisie în cooperare cu statele membre.

Articolul 7

Evaluarea proiectului de plan bugetar

(1) Comisia adoptă un aviz privind proiectul de plan bugetar cât mai curând posibil, și în orice caz, până la 30 noiembrie.

(2) Fără a aduce atingere alineatului (1), atunci când, în cazuri excepționale, după consultarea cu statul membru în cauză în termen de o săptămână de la transmiterea proiectului de plan bugetar, Comisia constată abateri deosebit de grave de la obligațiile de politică bugetară prevăzute de PSC, Comisia adoptă avizul său în termen de două săptămâni de la transmiterea proiectului de plan bugetar. În avizul său, Comisia solicită prezentarea unui proiect de plan bugetar revizuit cât mai curând posibil, și în orice caz, în termen de trei săptămâni de la emiterea avizului său. Solicitarea Comisiei trebuie să fie justificată și comunicată public.

Articolul 6 alineatele (2), (3) și (4) se aplică în cazul revizuirii proiectului de plan bugetar, depus în conformitate cu primul paragraf de la prezentul alineat.

Comisia adoptă un nou aviz cu privire la proiectul de plan bugetar revizuit cât mai curând posibil, și în orice caz, în termen de trei săptămâni de la transmiterea planului revizuit.

(3) Avizul Comisiei se publică și se prezintă Eurogrupului. Ulterior, la cererea parlamentului din statul membru în cauză sau a Parlamentului European, Comisia își prezintă avizul parlamentului care a adresat cererea.

(4) Comisia efectuează o evaluare generală a situației și a perspectivelor bugetare pentru zona euro în ansamblu, pe baza previziunilor bugetare naționale și a implicațiilor transversale ale acestora, bazându-se pe cele mai recente previziuni economice realizate de serviciile Comisiei.

Evaluarea generală include analize de vulnerabilitate care indică riscurile pentru sustenabilitatea finanțelor publice în cazul unor evoluții financiare sau bugetare negative. Totodată, după caz, evaluarea include măsuri de consolidare a coordonării politicii bugetare și macroeconomice la nivelul zonei euro.

Evaluarea generală se publică și se include în orientările generale anuale adresate statelor membre de către Comisie.

Metodologia (inclusiv modelele) și ipotezele celor mai recente previziuni economice emise de serviciile Comisiei pentru fiecare stat membru, inclusiv estimările de impact al măsurilor bugetare agregate asupra creșterii economice, se anexează la evaluarea globală.

(5) Eurogrupul analizează avizele Comisiei cu privire la proiectele de planuri bugetare, precum și situația și perspectivele bugetare pentru zona euro în ansamblu pe baza evaluării generale efectuate de Comisie în conformitate cu alineatul (4). Rezultatele acestor dezbateri ale Eurogrupului pot fi făcute publice, după caz.

Articolul 8

Raportarea privind emisiunile de titluri de datorie publică

(1) Statele membre prezintă în timp util Comisiei și Eurogrupului un raport ex-ante privind planurile referitoare la emisiunile de titluri de datorie publică.

(2) Forma conținutul armonizate ale raportului menționat la alineatul (1) sunt specificate de Comisie în cooperare cu statul membru.

CAPITOLUL V

ASIGURAREA CORECTĂRII DEFICITULUI EXCESIV

Articolul 9

Programele de parteneriat economic

(1) Atunci când Consiliul decide, în conformitate cu articolul 126 alineatul (6) din TFUE, că într-un stat membru există un deficit excesiv, statul membru în cauză prezintă Comisiei și Consiliului un program de parteneriat economic în care descrie măsurile de politică și reformele structurale necesare pentru asigurarea unei corectări durabile și eficace a deficitului excesiv, program care constituie o dezvoltare a programelor naționale de reformă și a programului de stabilitate și care ia pe deplin în considerare recomandările Consiliului referitoare la punerea în aplicare a orientărilor integrate privind politica economică și politica în materie de ocupare a forței de muncă ale statului membru în cauză.

(2) Programul de parteneriat economic identifică și selectează o serie de priorități specifice care vizează îmbunătățirea competitivității și promovarea creșterii durabile pe termen lung și soluționarea deficiențelor structurale din statul membru vizat. Respectivele priorități respectă obiectivele stabilite de Strategia Uniunii pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă. După caz, se identifică eventualele resurse financiare, inclusiv liniile de credit ale Băncii Europene de Investiții și alte instrumente financiare aplicabile.

(3) Programul de parteneriat economic este prezentat în același timp cu raportul menționat la articolul 3 alineatul (4a) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97.

(4) Consiliul, hotărând pe baza unei propuneri a Comisiei, adoptă un aviz privind programul de parteneriat economic.

(5) Un plan de măsuri corective în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, poate fi modificat în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din respectivul regulament pentru a înlocui programul de parteneriat economic prevăzut în prezentul articol. Atunci când un asemenea plan de măsuri corective este transmis după adoptarea unui program de parteneriat economic, măsurile stabilite în programul de parteneriat economic pot fi, după caz, incluse în planul de măsuri corective.

(6) Punerea în aplicare a programului, precum și a planurilor bugetare anuale compatibile cu acesta sunt monitorizate de Consiliu și de Comisie.

Articolul 10

Cerințe de monitorizare pentru statele membre care fac obiectul procedurii de deficit excesiv

(1) Atunci când Consiliul decide, în conformitate cu articolul 126 alineatul (6) din TFUE, că într-un stat membru există un deficit excesiv, la cererea Comisiei statul membru în cauză face obiectul cerințelor de raportare prevăzute la alineatele (2)-(5) din prezentul articol, până la abrogarea procedurii de deficit excesiv.

(2) Statul membru efectuează o evaluare detaliată a execuției bugetare de pe parcursul anului pentru administrația publică și subsectoarele acesteia. Riscurile financiare asociate datoriilor contingente cu un impact potențial considerabil asupra bugetelor publice, astfel cum sunt prevăzute la articolul 14 alineatul (3) din Directiva 2011/85/UE sunt, de asemenea, cuprinse în evaluare în măsura în care acestea pot contribui la existența unui deficit excesiv. Rezultatele acestei evaluări sunt incluse în raportul prezentat în conformitate cu articolul 3 alineatul (4a) sau cu articolul 5 alineatul (1a) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 cu privire la măsurile luate în vederea corectării deficitului excesiv.

(3) Statul membru transmite în mod regulat Comisiei și Comitetului economic și financiar pentru administrația publică și subsectoarele acesteia un raport cu privire la execuția bugetară de pe întreg parcursul anului, impactul bugetar al măsurilor discreționare atât în ceea ce privește cheltuielile, cât și veniturile, obiectivele în materie de venituri și cheltuieli publice și informații cu privire la măsurile adoptate și la natura măsurilor care urmează să fie luate pentru atingerea obiectivelor. Raportul se publică.

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 14, pentru a preciza conținutul raportării periodice menționate la prezentul alineat.

(4) În cazul în care statul membru în cauză face obiectul unei recomandări a Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE, raportul prevăzut la alineatul (3) din prezentul articol trebuie să fie prezentat pentru prima dată la șase luni după raportul inițial prevăzut la articolul 3 alineatul (4a) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 și, ulterior, semestrial.

(5) În cazul în care statul membru în cauză face obiectul unei decizii de somare din partea Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE, raportul prevăzut la alineatul (3) din prezentul articol conține și informații despre acțiunile întreprinse ca urmare a somației specifice a Consiliului. Raportul se transmite pentru prima dată la trei luni după raportul prevăzut la articolul 5 alineatul (1a) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 și, ulterior, trimestrial.

(6) La cerere și în termenul limită stabilit de Comisie, statul membru care face obiectul unei proceduri aplicabile deficitelor excesive trebuie:

(a)

să efectueze un audit independent detaliat al conturilor publice ale tuturor subsectoarelor administrației publice, realizat de preferință în coordonare cu instituțiile naționale superioare din domeniul auditului, cu scopul de a stabili dacă aceste conturi publice sunt fiabile, complete și corecte, în conformitate cu procedura aplicabilă deficitelor excesive, și să prezinte un raport cu privire la auditul respectiv;

(b)	să furnizeze informații suplimentare disponibile în scopul monitorizării progreselor înregistrate în direcția corectării deficitului excesiv.

Comisia (Eurostat) evaluează calitatea datelor statistice raportate de statul membru vizat în temeiul punctului (a), în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 479/2009 al Consiliului din 25 mai 2009 privind aplicarea Protocolului privind procedura aplicabilă deficitelor excesive anexat la Tratatul de instituire a Comunității Europene (11).

Articolul 11

State membre care riscă să nu-și respecte obligațiile prevăzute în cadrul procedurii de deficit excesiv

(1) Atunci când stabilește dacă există riscuri cu privire la respectarea termenului pentru corectarea deficitului excesiv stabilit prin recomandarea Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE sau prin decizia de somare a Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE, Comisia își întemeiază evaluarea, printre altele, și pe rapoartele prezentate de statele membre în conformitate cu articolul 10 alineatul (3) din prezentul regulament.

(2) În cazul în care există riscul nerespectării termenului stabilit pentru corectarea deficitului excesiv, Comisia adresează o recomandare statului membru în cauză privind punerea în aplicare pe deplin a măsurilor prevăzute în recomandarea sau decizia de somare menționate la alineatul (1), adoptarea de măsuri suplimentare, sau ambele, într-un interval de timp compatibil cu termenul acordat pentru corectarea deficitului excesiv. Recomandarea Comisiei se publică și se prezintă Comitetului economic și financiar. La cererea parlamentului din statul membru în cauză, Comisia își prezintă recomandarea parlamentului respectiv..

(3) În intervalul de timp stabilit prin recomandarea Comisiei menționată la alineatul (2), statul membru în cauză prezintă Comisiei un raport privind măsurile adoptate ca răspuns la această recomandare, împreună cu rapoartele prevăzute la articolul 10 alineatul (3). Raportul include impactul bugetar al tuturor măsurilor discreționare luate, obiectivele privind veniturile și cheltuielile publice, informații privind măsurile adoptate și natura măsurilor care urmează să fie luate pentru atingerea obiectivelor și informații privind alte acțiuni întreprinse ca răspuns la recomandarea Comisiei. Raportul se publică și se prezintă Comitetului economic și financiar.

(4) Pe baza raportului la care se face referire în alineatul (3), Comisia evaluează dacă statul membru a respectat recomandarea menționată la alineatul (2).

Articolul 12

Impactul asupra procedurii de deficit excesiv

(1) Măsura în care statul membru în cauză a ținut cont de avizul menționat la articolul 7 alineatul (1) trebuie să fie luată în considerare de:

(a)	Comisie atunci când elaborează un raport în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din TFUE și atunci când recomandă constituirea unui depozit fără dobândă, în conformitate cu articolul 5 din Regulamentul (EU) nr. 1173/2011;

(b)	Consiliu atunci când decide dacă există sau nu un deficit excesiv în conformitate cu articolul 126 alineatul (6) din TFUE.

(2) Monitorizarea stabilită la articolele 10 și 11 din prezentul regulament este parte integrantă din monitorizarea cu regularitate, astfel cum este prevăzută la articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97, a punerii în aplicare a măsurilor luate de statele membre vizate ca urmare a recomandărilor Consiliului, adoptate în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE sau a deciziilor de somare ale Consiliului transmise în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE în vederea corectării deficitului excesiv.

(3) Atunci când analizează dacă au fost întreprinse acțiuni concrete ca urmare a recomandărilor adoptate în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE sau a deciziilor de somare transmise în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE, Comisia ia în considerare evaluarea menționată la articolul 11 alineatul (4) din prezentul regulament și, după caz, recomandă Consiliului luarea unei decizii în temeiul articolului 126 alineatul (8) sau al articolului 126 alineatul (11) din TFUE, după caz, ținând cont în mod adecvat de articolul 3 alineatul (5) și de articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97.

Articolul 13

Coerența cu Regulamentul (UE) nr. 472/2013 (12)

Statele membre care fac obiectul unui program de ajustare macroeconomicănu intră sub incidența articolelor 6-12 din prezentul regulament.

CAPITOLUL VI

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 14

Exercitarea delegării de competențe

(1) Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute în prezentul articol.

(2) Competența de a adopta acte delegate menționată la articolul 10 alineatul (3) se conferă Comisiei pe o perioadă de trei ani de la 30 mai 2013. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei de trei ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opun prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3) Delegarea de competențe menționată la articolul 10 alineatul (3) poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

(5) Un act delegat adoptat în temeiul articolului 10 alineatul (3) intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu, sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 15

Dialogul economic

(1) Pentru a consolida dialogul dintre instituțiile Uniunii, în special dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie, precum și pentru a asigura o mai mare transparență și responsabilizare, comisia competentă din cadrul Parlamentului European poate invita, după caz, președintele Consiliului, președintele Comisiei, președintele Consiliului European sau președintele Eurogrupului la dezbateri privind:

(a)	specificațiile conținutului proiectului de plan bugetar așa cum se prevede în cadrul armonizat instituit în conformitate cu articolul 6 alineatul (5);

(b)	rezultatele dezbaterilor din Eurogrup cu privire la avizele Comisiei adoptate în conformitate cu articolul 7 alineatul (1), în măsura în care acestea au fost făcute publice;

(c)	evaluarea globală a situației bugetare și a previziunilor în zona euro în ansamblu, efectuată de Comisie în conformitate cu articolul 7 alineatul (4);

(d)	actele Consiliului menționate la articolul 9 alineatul (4) și laarticolul 12 alineatul (3).

(2) Comisia competentă a Parlamentului European poate da posibilitatea statului membru care face obiectul recomandării Comisiei în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) sau a documentelor Consiliului menționate la alineatul (1) litera (d) să participe la un schimb de opinii.

(3) Parlamentul European este implicat pe deplin în derularea Semestrului european pentru a spori transparența, asumarea și responsabilitatea pentru deciziile luate, în special prin intermediul dialogului desfășurat în conformitate cu prezentul articol.

Articolul 16

Revizuire și rapoarte referitoare la aplicarea prezentului regulament

(1) Până la 14 decembrie 2014 și, ulterior, la fiecare cinci ani, Comisia transmite Parlamentului European și Consiliului un raport referitor la aplicarea prezentului regulament, însoțit, după caz de o propunere de modificare a prezentului regulament. Comisia asigură publicarea raportului respectiv

Rapoartele menționate la primul paragraf evaluează, printre altele:

(a)	eficacitatea prezentului regulament;

(b)	progresele înregistrate în asigurarea unei coordonări mai strânse a politicilor economice și a unei convergențe durabile a performanțelor economice ale statelor membre, în conformitate cu TFUE;

(c)	contribuția prezentului regulament la realizarea Strategiei Uniunii pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă.

(2) Până la 31 iulie 2013, Comisia prezintă un raport cu privire la posibilitățile oferite de cadrul fiscal existent al Uniunii de echilibrare a necesităților de investiții publice productive cu obiectivele de disciplină fiscală în cadrul ramurii preventive a PSC, respectând totodată pe deplin PSC.

Articolul 17

Dispoziții tranzitorii

(1) Statele membre care fac deja obiectul procedurii de deficit excesiv la data intrării în vigoare a prezentului regulament se conformează dispozițiilor de raportare periodică în conformitate cu articolul 10 alineatele (3), (4) și (5) până la 31 octombrie 2013.

(2) Articolul 9 alineatul (1) și articolul 10 alineatul (2) se aplică statelor membre care fac deja obiectul procedurii de deficit excesiv la data intrării în vigoare a prezentului regulament doar în cazul în care o recomandare a Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE sau o decizie de somare a Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE a fost adoptată după 30 mai 2013.

În astfel de cazuri, programul de parteneriat economic este prezentat simultan cu raportul prezentat în conformitate cu articolul 3 alineatul (4a) sau articolul 5 alineatul (1a) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97.

(3) Statele membre se conformează dispozițiilor de la articolul 5 până la 31 octombrie 2013.

Articolul 18

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.

Adoptat la Strasbourg, 21 mai 2013.

Pentru Parlamentul European

Președintele

M. SCHULZ

Pentru Consiliu

Președintele

L. CREIGHTON

(1) JO C 141, 17.5.2012, p. 7.

(2) Poziția Parlamentului European din 12 martie 2013 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 13 mai 2013.

(3) JO L 209, 2.8.1997, p. 1.

(4) JO L 209, 2.8.1997, p. 6.

(5) JO L 306, 23.11.2011, p. 12.

(6) JO L 306, 23.11.2011, p. 33.

(7) JO L 306, 23.11.2011, p. 1.

(8) JO L 306, 23.11.2011, p. 25.

(9) JO L 306, 23.11.2011, p. 41.

(10) JO L 310, 30.11.1996, p. 1.

(11) JO L 145, 10.6.2009, p. 1.

(12) Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind consolidarea supravegherii economice și bugetare a statelor membre din zona euro care întâmpină sau care sunt amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară (a se vedea pagina 1 din prezentul Jurnal Oficial).

		ISSN 1977-0782 doi:10.3000/19770782.L_2013.140.ron
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene		L 140

Ediţia în limba română	Legislaţie	Anul 56 27 mai 2013

Cuprins		I Acte legislative	Pagina
		REGULAMENTE
	*	Regulamentul (UE) nr. 472/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind consolidarea supravegherii economice și bugetare a statelor membre din zona euro care întâmpină sau care sunt amenințate de dificultăți grave în ceea ce privește stabilitatea lor financiară	1
	*	Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind dispozițiile comune pentru monitorizarea și evaluarea proiectelor de planuri bugetare și pentru asigurarea corectării deficitelor excesive ale statelor membre din zona euro	11