|
ISSN 1977-0782 doi:10.3000/19770782.L_2013.128.ron |
||
|
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 128 |
|
|
||
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 56 |
|
|
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE |
|
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
II Acte fără caracter legislativ
REGULAMENTE
|
9.5.2013 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 128/1 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 390/2013 AL COMISIEI
din 3 mai 2013
de instituire a unui sistem de performanță pentru serviciile de navigație aeriană și pentru funcțiile de rețea
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 549/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 martie 2004 de stabilire a cadrului pentru crearea cerului unic european (regulamentul-cadru) (1), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1070/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (2), în special articolul 11,
întrucât:
|
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 549/2004 prevede instituirea unui sistem de performanță pentru serviciile de navigație aeriană și pentru funcțiile de rețea. Pentru a defini detaliile funcționării sistemului de performanță, Comisia trebuie să adopte norme de punere în aplicare. |
|
(2) |
Sistemul de performanță trebuie să contribuie la dezvoltarea durabilă a sistemului de transport aerian prin îmbunătățirea eficienței globale a serviciilor de navigație aeriană în toate domeniile cheie de performanță – siguranță, protecția mediului, capacitate și rentabilitate – în conformitate cu Cadrul de performanță din Planul general european de management al traficului aerian (ATM), ținând cont de obiectivele prioritare de siguranță. |
|
(3) |
Regulamentul (CE) nr. 550/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 martie 2004 privind prestarea de servicii de navigație aeriană în cerul unic european (regulament privind prestarea de servicii) (3), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1070/2009, prevede instituirea unui sistem de tarifare și a unor proiecte comune pentru punerea în aplicare a Planului general european pentru ATM. Atât sistemul de tarifare, cât și proiectele comune sunt esențiale pentru punerea în aplicare cu succes a sistemului de performanță. |
|
(4) |
În conformitate cu articolul 11 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 549/2004, prezentul regulament trebuie aplicat funcțiilor rețelei de management al traficului aerian menționate la articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 551/2004 al Parlamentului European și al Consiliului privind organizarea și utilizarea spațiului aerian în cerul unic european (regulament privind spațiul aerian) (4), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1070/2009. |
|
(5) |
Pentru punerea în aplicare a sistemului de performanță, Comisia poate fi asistată de un organism de evaluare a performanțelor. Acest organism trebuie să aibă posibilitatea de a oferi Comisiei avize independente în toate domeniile care influențează performanța serviciilor de navigație aeriană și a funcțiilor de rețea. |
|
(6) |
Având în vedere faptul că autoritățile naționale de supervizare au un rol cheie în implementarea sistemului de performanță, statele membre trebuie să se asigure că acestea sunt în măsură să își îndeplinească responsabilitățile în mod eficient. |
|
(7) |
Pentru a garanta realizarea unor progrese pe termen lung în direcția atingerii obiectivelor înalte ale societății, reflectate în Planul general european pentru ATM, sistemul de performanță trebuie aplicat într-o perspectivă care depășește o singură perioadă de referință. |
|
(8) |
Sistemul de performanță trebuie aplicat serviciilor de navigație aeriană după o abordare „gate-to-gate” care să includă serviciile de navigație aeriană de rută și terminală în vederea îmbunătățirii performanței globale a rețelei. |
|
(9) |
Sistemul de performanță trebuie să prevadă indicatori și obiective obligatorii în toate domeniile cheie de performanță, prin care să se asigure atingerea deplină și menținerea nivelurilor de siguranță impuse. |
|
(10) |
La adoptarea obiectivelor de performanță la nivelul Uniunii pentru o perioadă de referință, Comisia trebuie să țină cont în mod corespunzător de nivelul de performanță atins în perioada sau perioadele de referință precedente. |
|
(11) |
Având în vedere legătura strânsă dintre domeniile cheie de performanță, interdependențele dintre obiectivele de performanță trebuie luate în calcul în mod corespunzător la elaborarea și monitorizarea sistemului de performanță, ținând cont de obiectivele prioritare de siguranță. |
|
(12) |
Este necesară instituirea unor planuri de performanță la nivelul blocurilor funcționale de spațiu aerian care să indice, din motive de transparență, contribuția fiecărui furnizor de servicii de navigație aeriană din cadrul unui bloc funcțional de spațiu aerian la atingerea obiectivelor, monitorizată la nivelul cel mai adecvat. |
|
(13) |
Planurile de performanță trebuie să cuprindă o descriere a măsurilor, cum ar fi sistemele de stimulare, menite să impulsioneze părțile interesate în direcția îmbunătățirii performanței la toate nivelurile. Dat fiind caracterul său imperativ, siguranța nu trebuie să facă obiectul unor măsuri de stimulare. |
|
(14) |
Pentru a se cunoaște punctele de vedere ale părților interesate, este necesar să se organizeze consultări eficiente la nivel național, la nivelul blocurilor funcționale de spațiu aerian și la nivelul Uniunii. |
|
(15) |
Pentru împrejurări care nu puteau fi prevăzute la momentul adoptării planurilor de performanță și pe care nici statele membre, nici entitățile care au de îndeplinit obiective de performanță nu le pot depăși sau controla, trebuie să se introducă mecanisme de alertare corespunzătoare care să permită implementarea unor măsuri adecvate în scopul menținerii cerințelor de siguranță și a continuității serviciilor prestate, care pot include revizuirea obiectivelor de performanță la nivelul Uniunii sau la nivel local. |
|
(16) |
Cooperarea și coordonarea dintre civili și militari sunt de cea mai mare importanță pentru atingerea obiectivelor sistemului de performanță, ținând seama în mod corespunzător de eficacitatea misiunilor militare. |
|
(17) |
Sistemul de performanță nu trebuie să aducă atingere dispozițiilor Regulamentului (CE) nr. 549/2004 care vizează salvgardarea intereselor esențiale ale politicii de securitate sau de apărare. |
|
(18) |
Este necesar să se selecteze indicatori cheie de performanță specifici și măsurabili, pe baza cărora să poată fi alocate responsabilitățile pentru atingerea obiectivelor de performanță. Obiectivele asociate trebuie să fie realizabile, realiste și definite în timp și să urmărească favorizarea efectivă a unei performanțe sustenabile a serviciilor de navigație aeriană. |
|
(19) |
Implementarea unor obiective de performanță obligatorii, alături de stimulente de natură financiară, necesită o corelare adecvată cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 391/2013 al Comisiei din 3 mai 2013 de stabilire a unei scheme comune de tarifare pentru serviciile de navigație aeriană (5). |
|
(20) |
Stabilirea și implementarea indicatorilor cheie de performanță și a obiectivelor de performanță trebuie să fie în concordanță cu obiectivele și standardele de siguranță prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European și al Consiliului (6) și în normele sale de punere în aplicare, dar și cu măsurile luate de Uniune pentru atingerea și menținerea acestor obiective. |
|
(21) |
Comisia trebuie să evalueze planurile și obiectivele de performanță și să stabilească dacă sunt compatibile cu obiectivele de la nivelul Uniunii și cu performanța globală a rețelei europene ATM și dacă au o contribuție adecvată la atingerea acestora. Dacă nu poate confirma această compatibilitate și contribuție adecvată, Comisia trebuie să solicite revizuirea planurilor de performanță și a obiectivelor de performanță și/sau luarea unor măsuri corective. |
|
(22) |
În timpul perioadelor de referință este necesară instituirea unui proces eficace de monitorizare a performanței, care să includă colectarea și diseminarea datelor, pentru a garanta că evoluția performanței permite atingerea obiectivelor și, dacă este necesar, pentru a introduce măsuri corective. |
|
(23) |
Atunci când, pe baza rezultatelor monitorizării, Comisia are dovezi suficiente că datele, ipotezele și motivele care au stat la baza stabilirii obiectivelor inițiale nu mai sunt valabile, ea poate hotărî să revizuiască obiectivele de performanță de la nivelul Uniunii sau să permită, la cererea unui stat membru, revizuirea obiectivelor locale. |
|
(24) |
Executarea funcțiilor de rețea trebuie să facă obiectul unor obiective de performanță. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să se aplice administratorului de rețea instituit în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 677/2011 al Comisiei din 7 iulie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a funcțiilor rețelei de management al traficului aerian (ATM) și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 691/2010 (7). Regulamentul (UE) nr. 677/2011 al Comisiei trebuie modificat în consecință. |
|
(25) |
Regulamentul (UE) nr. 691/2010 al Comisiei din 29 iulie 2010 de stabilire a unui sistem de performanță pentru serviciile de navigație aeriană și pentru funcțiile de rețea și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2096/2005 de stabilire a unor cerințe comune pentru furnizarea de servicii de navigație aeriană (8), articolul 26 din Regulamentul (UE) nr. 677/2011 al Comisiei și Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1216/2011 al Comisiei din 24 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 691/2010 al Comisiei de stabilire a unui sistem de performanță pentru serviciile de navigație aeriană și pentru funcțiile de rețea (9) trebuie abrogate cu efect de la 1 ianuarie 2015. |
|
(26) |
Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru cerul unic, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
CAPITOLUL I
DISPOZIȚII GENERALE
Articolul 1
Obiectul și domeniul de aplicare
(1) Prezentul regulament prevede măsuri pentru îmbunătățirea performanței globale a serviciilor de navigație aeriană și a funcțiilor de rețea pentru traficul aerian general în regiunile EUR și AFI ale Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI) în care statele membre sunt responsabile de furnizarea de servicii de navigație aeriană, în vederea satisfacerii cerințelor tuturor utilizatorilor spațiului aerian.
(2) În scopul stabilirii obiectivelor și al monitorizării performanțelor, prezentul regulament se aplică serviciilor de navigație aeriană furnizate de:
|
(a) |
furnizorii de servicii de trafic aerian desemnați în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 550/2004; |
|
(b) |
furnizorii de servicii meteorologice, dacă sunt desemnați în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 550/2004; |
|
(c) |
administratorul de rețea instituit în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 677/2011 al Comisiei. |
Regulamentul se aplică totodată, în scopul stabilirii obiectivelor și al monitorizării performanțelor în materie de rentabilitate, autorităților sau entităților care suportă costuri eligibile care urmează a fi recuperate prin tarifele de utilizare, așa cum se menționează la articolul 15 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 550/2004 și la articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 391/2013.
(3) Fără a aduce atingere alineatului (4), statele membre pot decide să nu aplice prezentul regulament serviciilor de navigație aeriană terminală furnizate în unele sau în toate aeroporturile lor cu mai puțin de 70 000 de mișcări de transport aerian IFR pe an. Statele membre informează Comisia în mod corespunzător.
(4) În cazul în care niciunul dinte aeroporturile unui stat membru nu atinge pragul de 70 000 de mișcări de transport aerian IFR pe an, prezentul regulament se aplică cel puțin aeroportului cu cel mai mare număr de mișcări de transport aerian IFR.
(5) Stabilirea obiectivelor în materie de rentabilitate se aplică costurilor determinate stabilite la articolul 15 alineatul (2) literele (a) și (b) din Regulamentul (CE) nr. 550/2004.
(6) Statele membre pot aplica prezentul regulament și:
|
(a) |
în spațiul aerian de care sunt responsabile din alte regiuni ale OACI, cu condiția să informeze Comisia și celelalte state membre în acest sens și fără a aduce atingere drepturilor și obligațiilor care le revin statelor membre în temeiul Convenției de la Chicago din 1944 privind aviația civilă internațională (Convenția de la Chicago); |
|
(b) |
furnizorilor de servicii de navigație aeriană autorizați să presteze servicii de navigație aeriană fără certificare, în conformitate cu articolul 7 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 550/2004. |
(7) Prin derogare de la dispozițiile privind protecția informațiilor din Directiva 2003/42 a Parlamentului European și a Consiliului (10) și din regulamentele sale de punere în aplicare – Regulamentul (CE) nr. 1321/2007 al Comisiei (11) și Regulamentul (CE) nr. 1330/2007 al Comisiei (12), cerințele privind furnizarea datelor definite în capitolul V se aplică autorităților naționale, furnizorilor de servicii de navigație aeriană, operatorilor și coordonatorilor de aeroporturi și transportatorilor aerieni.
Articolul 2
Definiții
În sensul prezentului regulament:
|
1. |
„operator aeroportuar” înseamnă organismul de gestionare a unui aeroport care, în mod exclusiv sau alături de alte activități, are ca sarcină conform legislației sau reglementărilor naționale să administreze și să gestioneze facilitățile aeroportuare și să coordoneze și să controleze activitățile diferiților operatori prezenți pe aeroport sau în sistemul aeroportuar în cauză; |
|
2. |
„date” înseamnă informații calitative, cantitative și alte informații pertinente cu privire la performanța navigației aeriene, culese și prelucrate în mod sistematic de Comisie sau în numele acesteia, în scopul implementării sistemului de performanță; |
|
3. |
„indicatori de performanță” înseamnă indicatorii utilizați în scopul monitorizării, evaluării comparative și analizării performanței; |
|
4. |
„indicatori cheie de performanță” înseamnă indicatorii de performanță utilizați pentru fixarea obiectivelor de performanță; |
|
5. |
„mișcări de transport aerian IFR” înseamnă totalul decolărilor și aterizărilor efectuate în conformitate cu regulile de zbor instrumental, calculat ca medie anuală pe perioada de trei ani calendaristici care precede prezentarea planurilor de performanță; |
|
6. |
„obiectiv obligatoriu” înseamnă un obiectiv de performanță adoptat de statele membre în cadrul unui plan de performanță și supus unui sistem de stimulare și/sau unor planuri de acțiuni corective; |
|
7. |
„transportator aerian” înseamnă o întreprindere de transporturi aeriene, deținătoare a unei licențe valabile de operare, acordată de un stat membru în conformitate cu legislația Uniunii Europene; |
|
8. |
„costuri determinate” înseamnă costurile definite la articolul 15 alineatul (2) literele (a) și (b) din Regulamentul (CE) nr. 550/2004; |
|
9. |
„autoritate națională” înseamnă autoritatea de reglementare și/sau de supervizare la nivel național sau la nivelul blocului funcțional de spațiu aerian ale cărei costuri pot fi recuperate de la utilizatorii spațiului aerian atunci când sunt suportate în legătură cu prestarea de servicii de navigație aeriană, în aplicarea articolului 6 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 391/2013; |
|
10. |
„cultură justă” înseamnă o cultură în care operatorii din prima linie sau alte categorii de personal nu sunt sancționate pentru acte, omisiuni sau decizii care sunt proporționale cu experiența sau pregătirea lor, dar în care neglijențele grave, infracțiunile deliberate și actele de distrugere nu sunt tolerate; |
|
11. |
„coordonator de aeroport” înseamnă persoana fizică sau juridică desemnată de un stat membru pentru a îndeplini sarcinile de coordonare pe aeroporturile coordonate prevăzute la articolul 4 din Regulamentul (CEE) nr. 95/93 al Consiliului din 18 ianuarie 1993 privind normele comune de alocare a sloturilor orare pe aeroporturile comunitare (13); |
|
12. |
„monitorizarea performanțelor” înseamnă procesul continuu de culegere și analizare a datelor în scopul măsurării rezultatelor efective ale unui sistem în raport cu obiectivele (cheie) de performanță și planurile de performanță pertinente, utilizând indicatorii (cheie) de performanță prevăzuți la articolul 9 și în anexa I; |
|
13. |
„perioadă de referință” înseamnă perioada de valabilitate și aplicare a obiectivelor de performanță la nivelul Uniunii și a planurilor de performanță, prevăzută la articolul 11 alineatul (3) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 549/2004; |
|
14. |
„pătrundere neautorizată pe pistă” înseamnă orice eveniment pe un aerodrom care implică prezența incorectă a unei aeronave, a unui vehicul sau a unei persoane în zona protejată a unei suprafețe desemnate pentru aterizarea și decolarea aeronavelor; |
|
15. |
„unitate de servicii de trafic aerian” (unitate ATS) înseamnă o unitate civilă sau militară responsabilă de furnizarea de servicii de trafic aerian; |
|
16. |
„servicii CNS, MET și AIS” înseamnă servicii de comunicații, navigație și supraveghere, servicii meteorologice pentru navigația aeriană și servicii de informare aeronautică; |
|
17. |
„eveniment excepțional” înseamnă circumstanțe în care capacitatea ATM este anormal de redusă, astfel încât nivelul întârzierilor ATFM este anormal de ridicat ca urmare a unei limitări planificate efectuate printr-o schimbare operațională sau tehnică, a unor circumstanțe meteorologice extrem de nefavorabile, a indisponibilității unor părți mari ale spațiului aerian din motive naturale sau politice, a unei acțiuni sindicale sau a activării EACCC de către administratorul rețelei în urma uneia sau mai multor dintre aceste cauze; |
|
18. |
„costuri de restructurare” înseamnă costuri punctuale semnificative suportate de furnizorii de servicii de navigație aeriană în procesul de restructurare prin introducerea de noi tehnologii și proceduri și a modelelor de afaceri asociate pentru a stimula prestarea de servicii integrate, atunci când statul membru dorește să recupereze costurile în una sau mai multe perioade de referință. Ele pot include costuri suportate pentru compensarea angajaților, închiderea centrelor de control al traficului aerian, mutarea activităților în sedii noi, scoaterea unor active în afara bilanțului și/sau dobândirea de participații strategice în cadrul altor furnizori de servicii de navigație aeriană. |
Articolul 3
Organismul de evaluare a performanței
(1) În cazul în care Comisia hotărăște să desemneze un organism de evaluare a performanței care să o asiste la implementarea sistemului de performanță, acesta trebuie să fie desemnat pe un termen fix, în concordanță cu perioadele de referință. Comisia numește președintele și membrii organismului de evaluare a performanței.
(2) Organismul de evaluare a performanței trebuie să aibă competența și imparțialitatea necesare pentru a efectua în mod independent sarcinile încredințate de Comisie, mai ales în domeniile cheie de performanță aplicabile.
(3) Organismul de evaluare a performanței trebuie să asiste Comisia la implementarea sistemului de performanță, în special în ceea ce privește:
|
(a) |
culegerea, examinarea, validarea și difuzarea datelor legate de performanță; |
|
(b) |
definirea sau adaptarea domeniilor cheie de performanță, în concordanță cu cele identificate în cadrul de performanță al Planului general pentru ATM, așa cum se menționează la articolul 9 alineatul (1), și cu indicatorii cheie de performanță corespondenți; |
|
(c) |
definirea unor indicatori cheie de performanță adecvați care să acopere, în toate domeniile cheie de performanță, performanța funcțiilor de rețea și a serviciilor de navigație aeriană de rută și terminală; |
|
(d) |
stabilirea și revizuirea obiectivelor de performanță la nivelul Uniunii; |
|
(e) |
stabilirea pragului sau a pragurilor de alertă menționate la articolul 10 alineatul (4) pentru activarea mecanismelor de alertare prevăzute la articolul 19; |
|
(f) |
evaluarea compatibilității dintre planurile de performanță adoptate, inclusiv obiectivele de performanță, și obiectivele la nivelul Uniunii; |
|
(g) |
evaluarea compatibilității, dacă este cazul, dintre pragurile de alertă adoptate în conformitate cu articolul 19 alineatul (3) și pragurile de alertă la nivelul Uniunii Europene, menționate la articolul 10 alineatul (4); |
|
(h) |
evaluarea obiectivelor de performanță revizuite sau a măsurilor corective adoptate de statele membre respective, dacă este cazul; |
|
(i) |
monitorizarea, evaluarea comparativă și analizarea performanței serviciilor de navigație aeriană, inclusiv a investițiilor și a cheltuielilor de capital, la nivel local și la nivelul Uniunii; |
|
(j) |
monitorizarea, evaluarea comparativă și analizarea performanței funcțiilor de rețea; |
|
(k) |
monitorizarea performanței globale a rețelei ATM europene, inclusiv elaborarea de rapoarte anuale către Comitetul pentru cerul unic; |
|
(l) |
evaluarea gradului de îndeplinire a obiectivelor de performanță la sfârșitul fiecărei perioade de referință în vederea pregătirii pentru perioada următoare; |
|
(m) |
evaluarea planului de performanță al administratorului de rețea, inclusiv a compatibilității lui cu obiectivele de performanță la nivelul Uniunii; |
|
(n) |
întreținerea și sprijinul pentru coordonarea unui calendar de consultare a părților interesate cu privire la planurile de performanță și obligațiile de consultare prevăzute la articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 391/2013. |
(4) La cererea Comisiei, organismul de evaluare a performanței trebuie să furnizeze informații sau rapoarte ad hoc privind aspecte legate de performanță.
(5) Organismul de evaluare a performanței poate adresa Comisiei rapoarte și recomandări privind îmbunătățirea sistemului.
(6) În ceea ce privește relațiile cu autoritățile naționale de supervizare:
|
(a) |
în scopul monitorizării performanței globale a rețelei ATM europene, organismul de evaluare a performanței trebuie să obțină de la autoritățile naționale de supervizare informațiile necesare cu privire la planurile de performanță; |
|
(b) |
organismul de evaluare a performanței trebuie să acorde asistență autorităților naționale de supervizare la cererea acestora, oferindu-le opinii independente asupra aspectelor de performanță, cum ar fi comparații bazate pe fapte între furnizorii de servicii de navigație aeriană care operează în medii similare (evaluare comparativă), analize ale evoluției performanței pe ultimii cinci ani sau analize ale prognozelor; |
|
(c) |
autoritățile naționale de supervizare pot solicita asistență din partea organismului de evaluare a performanței în vederea definirii unor intervale de valori orientative pentru stabilirea obiectivelor, ținând cont de obiectivele la nivelul Uniunii. Aceste valori trebuie puse la dispoziția autorităților naționale de supervizare, a furnizorilor de servicii de navigație aeriană, a operatorilor aeroportuari și a utilizatorilor spațiului aerian. |
(7) Pentru a asigura coerența cu obiectivele și standardele instituite și aplicate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 216/2008, organismul de evaluare a performanței cooperează, atunci când este cazul, cu Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (AESA) pentru îndeplinirea sarcinilor menționate la alineatul (3), atunci când acestea sunt legate de siguranță.
(8) În vederea monitorizării performanței globale a rețelei ATM europene, organismul de evaluare a performanței trebuie să-și creeze formule de lucru cu furnizorii de servicii de navigație aeriană, cu operatorii aeroportuari, cu coordonatorii de aeroporturi și cu transportatorii aerieni.
Articolul 4
Autoritățile naționale de supervizare
(1) Autoritățile naționale de supervizare răspund de elaborarea planurilor de performanță, de supravegherea performanței și de monitorizarea planurilor și obiectivelor de performanță. Ele trebuie să execute sarcinile menționate în condiții de imparțialitate, independență și transparență.
(2) Statele membre trebuie să se asigure că autoritățile naționale de supervizare dispun de – sau au acces la – resursele și capacitățile de care au nevoie în toate domeniile cheie de performanță pentru îndeplinirea sarcinilor prevăzute în prezentul regulament, inclusiv de competențele de inspecție necesare pentru executarea sarcinilor menționate la articolul 20.
(3) Statele membre în care există mai multe autorități naționale de supervizare trebuie să comunice Comisiei care dintre acestea răspunde de coordonarea națională aferentă punerii în aplicare a prezentului regulament.
Articolul 5
Blocurile funcționale de spațiu aerian
(1) Statele membre elaborează planuri de performanță la nivelul blocurilor funcționale de spațiu aerian.
(2) Pentru a îndeplini obligația prevăzută la alineatul (1), statele membre:
|
(a) |
se asigură că planul de performanță este elaborat conform modelului din anexa II; |
|
(b) |
comunică Comisiei care organism sau autoritate națională de supervizare răspunde de coordonare în cadrul blocului funcțional de spațiu aerian și de relațiile cu Comisia pentru implementarea planului de performanță; |
|
(c) |
face demersurile corespunzătoare pentru a se asigura că:
|
|
(d) |
răspund de stabilirea și îndeplinirea obiectivelor de performanță fixate la nivel local, și anume la nivelul blocurilor funcționale de spațiu aerian, la nivel național, al zonei tarifare și al aeroportului; |
|
(e) |
în cazul în care nu s-a stabilit o zonă tarifară de rută comună în sensul articolului 4 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 391/2013 și, în consecință, sunt fixate obiective de rentabilitate pentru serviciile de rută pentru mai multe zone tarifare în cadrul blocului funcțional de spațiu aerian, consolidează aceste obiective într-o singură valoare la nivel agregat pentru serviciile de navigație aeriană de rută și oferă, cu titlu informativ, o cifră globală care indică efortul de rentabilitate la nivelul blocului funcțional de spațiu aerian; |
|
(f) |
în cazul în care o zonă tarifară se modifică în cursul unei perioade de referință, demonstrează că această modificare permite în continuare îndeplinirea obiectivelor de performanță adoptate pentru perioada respectivă; |
|
(g) |
se asigură că planul de performanță este compatibil cu domeniul de aplicare al prezentului regulament, în conformitate cu articolul 1 alineatul (6) din prezentul regulament și articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 549/2004. |
Articolul 6
Administratorul de rețea
Administratorul de rețea instituit conform articolului 6 din Regulamentul (CE) nr. 551/2004 și articolului 3 din Regulamentul (UE) nr. 677/2011 al Comisiei îndeplinește următoarele sarcini legate de sistemul de performanță:
|
(a) |
sprijină Comisia prin furnizarea informațiilor relevante pentru elaborarea obiectivelor de performanță la nivelul Uniunii înainte de începerea perioadelor de referință și pentru monitorizarea îndeplinirii acestora în cursul perioadei de referință. În special, administratorul de rețea atrage atenția Comisiei asupra eventualelor scăderi semnificative și persistente ale performanței operaționale; |
|
(b) |
în conformitate cu articolul 21 alineatul (5), asigură accesul Comisiei la toate datele enumerate în anexa V; |
|
(c) |
sprijină blocurile funcționale de spațiu aerian și furnizorii de servicii de navigație aeriană ai acestora în atingerea obiectivelor lor de performanță pe durata perioadelor de referință prin asigurarea compatibilității dintre planurile de performanță, planul strategic al rețelei și planul de administrare a rețelei; |
|
(d) |
elaborează un plan de performanță – planul de performanță al rețelei – în conformitate cu articolul 5 alineatul (1) și cu articolul 16 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 677/2011, care trebuie prezentat Comisiei cu cel puțin șase luni înainte de începerea fiecărei perioade de referință și pe care aceasta îl adoptă înainte de începerea fiecărei perioade de referință. Acest plan de performanță trebuie să fie public și:
|
Articolul 7
Coordonarea cu Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (AESA)
În aplicarea articolului 13a din Regulamentul (CE) nr. 549/2004 și în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 216/2008, statele membre și Comisia se coordonează, după caz, cu AESA pentru a se asigura că următoarele aspecte sunt tratate în mod adecvat:
|
(a) |
aspectele de siguranță ale sistemului de performanță, inclusiv fixarea, revizuirea și implementarea, pentru domeniul siguranței, a unor indicatori cheie de performanță și a unor obiective de performanță la nivelul Uniunii, precum și prezentarea de propuneri privind acțiunile și măsurile care se impun în urma activării unui mecanism de alertare; |
|
(b) |
compatibilitatea indicatorilor cheie și a obiectivelor de performanță în domeniul siguranței cu implementarea Programului european de siguranță a aviației. |
Articolul 8
Durata perioadelor de referință
(1) Prima perioadă de referință pentru sistemul de performanță acoperă anii calendaristici 2012-2014 inclusiv. A doua perioadă de referință acoperă anii calendaristici 2015-2019 inclusiv. Următoarele perioade de referință au durata de cinci ani calendaristici, dacă nu se decide altfel printr-o modificare a prezentului regulament.
(2) Aceeași perioadă de referință se aplică și obiectivelor de performanță la nivelul Uniunii și obiectivelor și planurilor de performanță.
Articolul 9
Domeniile și indicatorii cheie de performanță
(1) În vederea stabilirii obiectivelor, Comisia decide, în conformitate cu procedura menționată la articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 549/2004, asupra eventualei adăugări și adaptări a unor domenii cheie de performanță în temeiul articolului 11 alineatul (4) litera (b) din același regulament.
(2) În vederea stabilirii obiectivelor, fiecărui domeniu cheie de performanță trebuie să-i corespundă un singur indicator cheie sau un număr limitat de indicatori cheie de performanță. Performanța serviciilor de navigație aeriană se evaluează în funcție de obiective obligatorii pentru fiecare indicator cheie de performanță.
(3) Anexa 1 secțiunea 1 prevede indicatorii cheie de performanță pentru stabilirea obiectivelor și indicatorii de performanță la nivelul Uniunii, selectați pentru fiecare domeniu cheie de performanță.
(4) Anexa I secțiunea 2 stabilește indicatorii cheie de performanță locali pentru stabilirea obiectivelor locale și indicatorii de performanță la nivel local utilizați pentru a stabili obiectivele de performanță. Nivelul local, și anume nivelul blocurilor funcționale de spațiu aerian, nivelul național, al zonei tarifare și al aeroportului, este precizat în anexa I secțiunea 2.
(5) Indicatorii cheie de performanță nu se schimbă în cursul unei perioade de referință. Schimbările se adoptă, prin modificarea prezentului regulament, cu minimum șase luni înainte de adoptarea unor noi indicatori de performanță la nivelul Uniunii.
(6) Pentru monitorizarea performanței proprii și/sau în cadrul planului de performanță, statele membre pot decide să fixeze indicatori de performanță și obiective aferente în plus față de domeniile și de indicatorii cheie de performanță menționați în prezentul articol și care figurează în anexa I secțiunea 2. Acești indicatori și aceste obiective suplimentare trebuie să sprijine realizarea obiectivelor la nivelul Uniunii și a obiectivelor care rezultă la nivel local. Ele pot, de exemplu, să integreze și să descrie dimensiunea civil-militară sau dimensiunea meteorologică a planului de performanță și pot fi însoțite de sisteme de stimulare adecvate.
(7) Pentru a facilita implementarea și măsurarea indicatorilor (cheie) de performanță în domeniul siguranței, AESA, în consultare cu organismul de evaluare a performanței, adoptă mijloace acceptabile de conformitate și documente orientative în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 52 din Regulamentul (CE) nr. 216/2008, înainte de începerea celei de-a doua perioade de referință.
CAPITOLUL II
PREGĂTIREA PLANURILOR DE PERFORMANȚĂ
Articolul 10
Obiectivele de performanță la nivelul Uniunii
(1) Comisia adoptă obiective de performanță la nivelul Uniunii în conformitate cu procedura menționată la articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 549/2004, ținând seama de informațiile pertinente furnizate de administratorul de rețea și de autoritățile naționale de supervizare și după consultări cu părțile interesate, așa cum se menționează la articolul 10 din regulamentul respectiv, cu alte organizații pertinente și cu AESA în privința aspectelor de siguranță ale performanței.
(2) Sub rezerva articolului 9 alineatul (3), obiectivele la nivelul Uniunii sunt propuse de Comisie cu cel puțin cincisprezece luni înainte de începerea perioadei de referință și se adoptă cu cel puțin douăsprezece luni înainte de începerea acestei perioade.
(3) Stabilirea de obiective la nivelul Uniunii pentru indicatorul cheie de performanță prevăzut în anexa I secțiunea 1 punctul 4.1 litera (b) trebuie să înceapă în al treilea an din a doua perioadă de referință, sub rezerva unei decizii a Comisiei, în conformitate cu procedura menționată la alineatul (1).
(4) Atunci când adoptă obiective de performanță la nivelul Uniunii, Comisia stabilește pragul sau pragurile de alertă la depășirea cărora pot fi activate mecanismele de alertare menționate la articolul 19.
(5) Comisia fundamentează fiecare obiectiv de performanță la nivelul Uniunii printr-o descriere a ipotezelor și a motivațiilor care au determinat stabilirea acestor obiective, cum ar fi utilizarea informațiilor furnizate de administratorul de rețea și de autoritățile naționale de supervizare și a altor date concrete, previziunile în materie de trafic, componența grupurilor de furnizori de servicii de navigație aeriană sau a blocurilor funcționale de spațiu aerian cu un mediu economic și operațional similar.
Articolul 11
Elaborarea planurilor de performanță
(1) La nivelul blocurilor funcționale de spațiu aerian, autoritățile naționale de supervizare elaborează planuri de performanță ale căror obiective sunt compatibile cu obiectivele de performanță la nivelul Uniunii și cu criteriile de evaluare enumerate în anexa IV.
Fără a aduce atingere modelului prezentat în anexa II, planul de performanță poate include diferite secțiuni referitoare la nivelul local, și anume nivelul blocului funcțional de spațiu aerian, nivelul național, al zonei tarifare și al aeroportului.
(2) Pentru a sprijini activitatea de pregătire a planurilor de performanță, autoritățile naționale de supervizare trebuie să se asigure că:
|
(a) |
furnizorii de servicii de navigație aeriană le prezintă planurile de afaceri; |
|
(b) |
părțile interesate sunt consultate cu privire la planul și obiectivele de performanță în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 549/2004. Părților interesate li se transmit informații adecvate cu minimum trei săptămâni înaintea reuniunii de consultare. |
(3) Planurile de performanță trebuie să cuprindă în mod concret:
|
(a) |
previziunile de trafic, exprimate în unități de servicii, care trebuie furnizate pentru fiecare an al perioadei de referință, la nivelul blocului funcțional de spațiu aerian și pentru fiecare zonă tarifară din cadrul blocului funcțional de spațiu aerian, alături de o justificare a cifrelor utilizate; |
|
(b) |
costurile determinate ale serviciilor de navigație aeriană pentru fiecare an din perioada de referință și pentru fiecare zonă tarifară, în conformitate cu dispozițiile articolului 15 alineatul (2) literele (a) și (b) din Regulamentul (CE) nr. 550/2004; |
|
(c) |
o descriere a investițiilor, inclusiv a celor necesare pentru îndeplinirea obiectivelor de performanță, împreună cu o descriere a relevanței lor în raport cu Planul general european pentru ATM, planul strategic al rețelei și proiectele comune menționate la articolul 15a alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 550/2004. Această descriere trebuie să evidențieze beneficiile și sinergiile realizate la nivelul blocului funcțional de spațiu aerian; |
|
(d) |
obiective de performanță în fiecare domeniu cheie de performanță pertinent, stabilite prin raportare la fiecare indicator cheie de performanță, pentru întreaga perioadă de referință, cu valori anuale care urmează a fi utilizate în scopuri de monitorizare și stimulare; |
|
(e) |
analiza relațiilor de interdependență dintre domeniile cheie de performanță, inclusiv o evaluare a impactului planului de performanță asupra siguranței, alături de eventualele măsuri de atenuare necesare pentru a menține asigurarea siguranței; |
|
(f) |
o descriere a dimensiunii civil-militare a planului care să indice rezultatele aplicării conceptului de utilizare flexibilă a spațiului aerian (FUA) în scopul creșterii capacității, ținând seama în mod corespunzător de eficacitatea misiunilor militare și, dacă se consideră necesar, indicatorii și obiectivele de performanță pertinente, compatibile cu alți indicatori și alte obiective din planul de performanță; |
|
(g) |
descrierea și justificarea modului în care obiectivele de performanță menționate la litera (d) corespund cu obiectivele de performanță la nivelul Uniunii și cu performanțele rețelei europene de ATM și contribuie la îndeplinirea acestora; |
|
(h) |
identificarea fiecărui furnizor de servicii de navigație aeriană vizat și a contribuției sale concrete la îndeplinirea obiectivelor, monitorizată, din motive de transparență, la nivelul cel mai adecvat, așa cum se prevede la articolul 5 alineatul (2) litera (c) punctul (ii); |
|
(i) |
descrierea mecanismelor de stimulare care urmează să le fie aplicate furnizorilor de servicii de navigație aeriană vizați pentru a încuraja atingerea obiectivelor în perioada de referință; |
|
(j) |
măsurile luate de autoritățile naționale de supervizare pentru a monitoriza îndeplinirea obiectivelor de performanță; |
|
(k) |
descrierea rezultatelor obținute în urma consultării părților interesate, inclusiv problemele ridicate de participanți și acțiunile convenite. |
(4) Planurile de performanță se elaborează pe baza modelului prezentat în anexa II și pot conține indicatori suplimentari împreună cu obiectivele aferente, dacă statele membre iau o decizie în acest sens, în aplicarea articolului 9 alineatul (6).
(5) Administratorul de rețea elaborează un plan de performanță al rețelei care conține obiective compatibile cu obiectivele de performanță la nivelul Uniunii și, mutatis mutandis, cu criteriile de evaluare prevăzute în anexa IV.
(6) Pentru pregătirea planului de performanță al rețelei, administratorul de rețea:
|
(a) |
asigură consultarea în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 677/2011 al Comisiei; |
|
(b) |
utilizează modelul prevăzut în anexa III. |
Articolul 12
Sisteme de stimulare
(1) Sistemele de stimulare aplicate de statele membre în cadrul planului lor de performanță trebuie să se conformeze următoarelor principii generale:
|
(a) |
să fie eficace și proporționale și să nu se schimbe în cursul perioadei de referință; |
|
(b) |
să fie implementate în mod transparent și fără discriminare pentru a sprijini îmbunătățirea performanței serviciilor furnizate; |
|
(c) |
să facă parte din cadrul de reglementare cunoscut dinainte de toate părțile interesate și să se aplice pe toată durata perioadei de referință; |
|
(d) |
să determine entitățile care trebuie să fixeze obiective în vederea atingerii unui înalt nivel de performanță și a îndeplinirii obiectivelor aferente. |
(2) Stimulentele aferente obiectivelor de rentabilitate sunt de natură financiară și sunt reglementate de dispozițiile corespunzătoare prevăzute la articolele 13 și 14 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 391/2013. Ele constau într-un mecanism de împărțire a riscurilor la nivel național sau la nivelul blocului funcțional de spațiu aerian.
(3) Stimulentele aferente obiectivelor de capacitate sunt de natură financiară și sunt reglementate de dispozițiile articolului 15 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 391/2013. Ele pot fi completate de stimulente de altă natură, de exemplu planuri de acțiuni corective cu termene și măsuri asociate, adoptate de către autoritățile naționale de supervizare în funcție de circumstanțele locale.
(4) Stimulentele aferente obiectivelor de mediu pot fi de natură financiară și sunt reglementate de dispozițiile articolului 15 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 391/2013. Ele pot fi completate de stimulente de altă natură, de exemplu planuri de acțiuni corective cu termene și măsuri asociate, adoptate de către autoritățile naționale de supervizare în funcție de circumstanțele locale.
(5) În plus, la nivel local, statele membre pot modula tarifele de navigație aeriană, în conformitate cu dispozițiile articolului 16 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 391/2013.
CAPITOLUL III
ADOPTAREA PLANURILOR DE PERFORMANȚĂ
Articolul 13
Adoptarea inițială a planurilor de performanță
La propunerea autorităților naționale de supervizare, statele membre adoptă planuri de performanță care conțin obiective de performanță obligatorii și le prezintă Comisiei cel târziu cu șase luni înainte de începerea perioadei de referință.
Articolul 14
Evaluarea și revizuirea planurilor și a obiectivelor de performanță
(1) Comisia evaluează planurile de performanță, obiectivele acestora și, în special, compatibilitatea lor cu obiectivele de performanță la nivelul Uniunii și aportul lor adecvat la îndeplinirea acestor obiective, precum și compatibilitatea lor cu criteriile enumerate în anexa IV, ținând seama de modul în care contextul poate să fi evoluat între data adoptării obiectivelor la nivelul Uniunii și data evaluării planului de performanță. În cazul în care sunt stabilite obiective la nivel local, fără trimitere la un obiectiv de performanță la nivelul Uniunii, evaluarea se bazează pe criteriile prevăzute în anexa IV.
(2) În cazul în care constată că un plan de performanță sau o parte a acestuia și obiectivele sale concordă cu obiectivele la nivelul Uniunii și contribuie în mod adecvat la îndeplinirea acestora și că sunt compatibile cu toate criteriile prevăzute în anexa IV, Comisia comunică acest lucru statului sau statelor membre în cauză în termen de cinci luni de la primirea planului de performanță.
(3) În cazul în care constată că un plan de performanță sau o parte a acestuia și toate sau o parte din obiectivele sale nu concordă cu obiectivele la nivelul Uniunii și nu contribuie în mod adecvat la îndeplinirea lor și/sau nu sunt compatibile cu unul sau mai multe dintre criteriile prevăzute în anexa IV, Comisia, în termen de cinci luni de la primirea planului de performanță și în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 549/2004, adresează statului sau statelor membre vizate o recomandare de adoptare a unui plan de performanță revizuit, sau a unei părți revizuite a acestuia, și/sau a unuia sau mai multor obiective revizuite. Această recomandare se face după consultarea statului sau statelor membre în cauză și precizează clar părțile din planul de performanță și/sau obiectivul sau obiectivele care trebuie revizuite, precum și motivele care au stat la baza evaluării Comisiei.
(4) În acest caz, statul sau statele membre în cauză adoptă un plan de performanță revizuit, sau o parte revizuită a acestuia, și/sau unul sau mai multe obiective revizuite, ținând seama de opiniile Comisiei, precum și măsurile adecvate pentru îndeplinirea obiectivelor respective și înștiințează Comisia în acest sens în termen de patru luni de la notificarea recomandării.
Articolul 15
Evaluarea planurilor și a obiectivelor de performanță revizuite și adoptarea de măsuri corective
(1) Comisia evaluează fiecare plan de performanță revizuit, sau parte revizuită a acestuia, și obiectivele sale de performanță pe baza criteriilor prevăzute în anexa IV.
(2) În cazul în care constată că un plan de performanță revizuit sau o parte revizuită a acestuia și obiectivele sale de performanță concordă cu obiectivele la nivelul Uniunii și contribuie în mod adecvat la îndeplinirea acestora și că sunt compatibile cu toate criteriile prevăzute în anexa IV, Comisia comunică acest lucru statului sau statelor membre în cauză în termen de cinci luni de la primirea planului de performanță revizuit.
(3) În cazul în care constată că un plan de performanță revizuit sau o parte revizuită a acestuia și toate sau o parte din obiectivele sale de performanță continuă să nu concorde cu obiectivele la nivelul Uniunii și să nu contribuie în mod adecvat la îndeplinirea lor, și/sau continuă să nu fie compatibile cu unul sau mai multe dintre criteriile prevăzute în anexa IV, Comisia, în termen de cinci luni de la primirea planului de performanță revizuit sau a unei părți revizuite a acestuia și în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 549/2004, decide că statul sau statele membre în cauză trebuie să adopte măsuri corective.
(4) O astfel de decizie trebuie să precizeze exact, pe baza criteriilor prevăzute în anexa IV, partea din plan și obiectivul sau obiectivele care trebuie revizuite și motivele care au stat la baza evaluării Comisiei. Decizia poate specifica nivelul de performanță la care ar trebui să se situeze obiectivele respective pentru a permite statului sau statelor membre în cauză să ia măsurile corective adecvate și/sau poate cuprinde sugestii în privința acestor măsuri corective.
(5) În termen de două luni de la decizia Comisiei, măsurile corective adoptate de statul sau statele membre în cauză sunt comunicate Comisiei, împreună cu elementele care demonstrează compatibilitatea lor cu decizia Comisiei.
Articolul 16
Planuri de performanță sau măsuri corective adoptate după începerea perioadei de referință
Planurile de performanță sau măsurile corective adoptate după începerea perioadei de referință ca urmare a implementării procedurilor prevăzute la articolele 14 și 15 se aplică retroactiv începând cu prima zi a perioadei de referință.
Articolul 17
Revizuirea obiectivelor
(1) În conformitate cu procedura menționată la articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 549/2004, Comisia poate hotărî să revizuiască obiectivele la nivelul Uniunii și/sau să autorizeze, la cererea unui stat membru, revizuirea unuia sau mai multor obiective locale:
|
(a) |
atunci când, pe baza raportului menționat la articolul 18 alineatul (4), are dovezi suficiente că datele, ipotezele și motivațiile care stau la baza stabilirii obiectivelor inițiale nu mai sunt valabile; sau |
|
(b) |
ca urmare a aplicării mecanismului de alertare, așa cum se prevede la articolul 19; sau |
|
(c) |
ca urmare a unei decizii a Comisiei în conformitate cu articolul 10 alineatul (3) în ceea ce privește indicatorul cheie de performanță prevăzut în anexa I secțiunea 1 punctul 4.1 litera (b). |
(2) Revizuirea obiectivelor la nivelul Uniunii poate duce la modificarea planurilor de performanță existente. În acest caz, Comisia poate hotărî să efectueze o adaptare corespunzătoare a calendarului stabilit în capitolele II și III din prezentul regulament.
CAPITOLUL IV
MONITORIZAREA REALIZĂRII PERFORMANȚEI
Articolul 18
Monitorizarea continuă și raportarea
(1) Autoritățile naționale de supervizare și Comisia monitorizează implementarea planurilor de performanță. În acest scop se utilizează valorile anuale din planul de performanță. Dacă obiectivele nu sunt îndeplinite în cursul perioadei de referință, statul sau statele membre în cauză definesc și aplică măsuri corective concepute pentru a remedia situația și le comunică Comisiei. În cazul în care constată că aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a remedia situația, Comisia, în termen de cinci luni de la data primirii măsurilor și în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 549/2004, comunică acest lucru statului sau statelor membre în cauză, incluzând sugestii de măsuri corective.
(2) În cazul în care constată o scădere semnificativă și persistentă a performanței la nivel local sau la nivelul blocurilor funcționale de spațiu aerian, care afectează și alte state părți la cerul unic european și/sau întregul spațiu aerian european, Comisia poate solicita statului sau statelor membre în cauză să definească, să aplice și să-i comunice măsurile corective concepute pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite în planul lor de performanță. În cazul în care constată că aceste măsuri corective nu sunt suficiente pentru a remedia situația, Comisia, în termen de cinci luni de la data primirii măsurilor și în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 549/2004, comunică acest lucru statului sau statelor membre în cauză, incluzând sugestii de măsuri corective.
(3) Comisia monitorizează implementarea planului de performanță al rețelei elaborat de administratorul de rețea. În acest scop se utilizează valorile anuale din planul de performanță. Dacă obiectivele nu sunt îndeplinite în cursul perioadei de referință, Comisia îi cere administratorului de rețea să definească, să aplice și să-i comunice măsurile corective concepute pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite în planul de performanță al rețelei. Comisia informează autoritățile naționale de supervizare sau organismele menționate la articolul 5 alineatul (2) litera (b) cu privire la aceste măsuri corective.
(4) Cel târziu la data de 1 iunie a fiecărui an și ori de câte ori există riscul ca obiectivele de performanță să nu fie îndeplinite, autoritățile naționale de supervizare sau organismele menționate la articolul 5 alineatul (2) litera (b) trebuie să raporteze Comisiei cu privire la monitorizarea planurilor și a obiectivelor de performanță. Rapoartele se bazează pe recomandările care vor fi elaborate de Comisie înainte de începerea perioadei de referință. Comisia raportează Comitetului pentru cerul unic cu privire la îndeplinirea obiectivelor de performanță cel puțin o dată pe an.
Articolul 19
Mecanisme de alertare
(1) Atunci când, din cauza unor circumstanțe care nu puteau fi prevăzute la momentul adoptării planurilor de performanță și care nu pot fi controlate și depășite de statele membre, furnizorii de servicii de navigație aeriană și administratorul de rețea, pragul sau pragurile de alertă de la articolul 10 alineatul (4) sunt atinse la nivelul Uniunii pe parcursul unui an calendaristic, Comisia examinează situația în consultare cu statele membre în cadrul Comitetului pentru cerul unic și face propuneri de acțiuni adecvate în termen de patru luni. Acestea pot include revizuirea obiectivelor de performanță la nivelul Uniunii și, în consecință, revizuirea obiectivelor de performanță la nivel local.
(2) Atunci când, din cauza unor circumstanțe care nu puteau fi prevăzute la momentul adoptării planurilor de performanță și care nu pot fi controlate și depășite de statele membre, furnizorii de servicii de navigație aeriană și administratorul de rețea, pragul sau pragurile de alertă de la articolul 10 alineatul (4) sunt atinse la nivel local pe parcursul unui an calendaristic, autoritățile naționale de supervizare în cauză examinează situația, păstrând în permanență legătura cu Comisia, și fac propuneri de acțiuni adecvate în termen de patru luni. Acestea pot include revizuirea obiectivelor de performanță la nivel local.
(3) Statele membre pot decide să adopte praguri de alertă diferite de cele prevăzute la articolul 10 alineatul (4), pentru a ține cont de împrejurările și caracteristicile locale. Într-un astfel de caz, pragurile respective sunt prevăzute în planul de performanță și sunt compatibile cu pragurile adoptate în temeiul articolului 10 alineatul (4). Diferențele trebuie să fie susținute prin justificări amănunțite. La activarea acestor praguri, se aplică procedura prevăzută la alineatul (1).
(4) Atunci când implementarea unui mecanism de alertare implică revizuirea planurilor și obiectivelor de performanță, Comisia facilitează această revizuire prin adaptarea calendarului aplicabil, în conformitate cu procedura menționată în capitolele II și III.
Articolul 20
Facilitarea procesului de monitorizare a conformității
(1) Furnizorii de servicii de navigație aeriană și administratorul de rețea facilitează inspecțiile și controalele, inclusiv vizitele la fața locului, efectuate de Comisie și de autoritatea națională de supervizare în cauză, de o entitate calificată care acționează în numele acesteia din urmă sau de AESA dacă este cazul. Fără a aduce atingere competențelor de supraveghere ale autorităților naționale de supervizare și ale AESA, persoanele autorizate sunt abilitate:
|
(a) |
să examineze documentele și orice alt material pertinent pentru stabilirea planurilor și obiectivelor de performanță în toate domeniile cheie de performanță; |
|
(b) |
să facă copii după documentele respective sau să ia extrase din ele; |
|
(c) |
să solicite explicații verbale la fața locului. |
(2) Inspecțiile și controalele prevăzute la alineatul (1) se efectuează cu respectarea procedurilor în vigoare în statul membru în care au loc.
(3) Autoritățile naționale de supervizare monitorizează punerea în aplicare a prezentului regulament în domeniul de performanță al siguranței, în conformitate cu procedurile pentru supravegherea siguranței prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1034/2011 al Comisiei (14).
(4) În contextul inspecțiilor de standardizare, AESA monitorizează punerea în aplicare a prezentului regulament de către statele membre în domeniul cheie de performanță al siguranței, în conformitate cu metodele de lucru prevăzute la articolul 24 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 216/2008.
CAPITOLUL V
CULEGEREA, VALIDAREA, EXAMINAREA, EVALUAREA ȘI DISEMINAREA INFORMAȚIILOR LEGATE DE PERFORMANȚA NAVIGAȚIEI AERIENE PENTRU CERUL UNIC EUROPEAN
Articolul 21
Culegerea și validarea datelor pentru analizarea performanței
(1) Pe lângă datele deja culese de Comisie prin intermediul altor instrumente ale Uniunii și care pot fi, de asemenea, utilizate pentru analizarea performanței, autoritățile naționale, furnizorii de servicii de navigație aeriană, operatorii aeroportuari, coordonatorii de aeroporturi și transportatorii aerieni asigură furnizarea către Comisie a datelor menționate în anexa V în conformitate cu cerințele prevăzute în această anexă.
(2) Autoritățile naționale pot delega sau repartiza, în parte sau total, sarcina furnizării datelor între autoritățile lor naționale de supervizare, furnizorii de servicii de navigație aeriană, operatorii aeroportuari și coordonatorii de aeroporturi, pentru a ține seama de caracteristicile locale și de canalele de raportare existente.
(3) Furnizorii de date iau măsurile necesare pentru a asigura calitatea, validarea și transmiterea la timp a datelor, însoțite de dovezi ale controalelor de calitate și ale proceselor de validare, explicații legate de calitatea datelor la cererea expresă a Comisiei și, dacă este cazul, planuri de acțiune pentru ameliorarea calității datelor. Datele se furnizează gratuit, sub formă electronică dacă este cazul, utilizând formatul indicat de Comisie.
(4) Comisia evaluează calitatea datelor transmise în conformitate cu alineatul (1) și le validează. Când datele nu permit o utilizare adecvată pentru analizarea performanței, Comisia, în cooperare cu statele membre și în special cu autoritățile naționale de supervizare, poate lua măsurile corespunzătoare pentru evaluarea și îmbunătățirea calității datelor.
(5) În scopul prezentului regulament, se consideră că datele menționate la alineatul (1) care au fost deja furnizate Eurocontrol au fost furnizate Comisiei. Atunci când datele nu au fost deja furnizate Eurocontrol, Comisia și Eurocontrol iau măsurile necesare pentru a se asigura că datele respective sunt puse la dispoziția Comisiei în conformitate cu cerințele prevăzute la alineatul (3).
6) Ori de câte ori sunt identificate noi cerințe semnificative referitoare la date sau este de așteptat o calitate insuficientă a datelor, Comisia poate iniția studii pilot, care se efectuează pe bază de voluntariat de către statele membre sau părțile interesate, înainte de a se introduce noi cerințe privitoare la date prin modificarea prezentului regulament. Aceste studii pilot se efectuează pentru a se evalua fezabilitatea culegerii datelor pertinente, analizând avantajele de a dispune de aceste date în raport cu costurile culegerii și cu sarcina impusă respondenților.
Articolul 22
Difuzarea informațiilor
(1) Comisia difuzează informații în scopul obiectivelor prevăzute la articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 549/2004 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (15), în special articolul 4, și în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (CE) nr. 550/2004.
(2) Informațiile menționate la articolul 3 alineatul (3) litera (a) sunt puse la dispoziția publicului, în special pe cale electronică. În acest scop, Comisia ia o decizie privind politica de tratare, protecție, confidențialitate și difuzare a datelor culese în scopul evaluării performanței în aplicarea articolului 21 și privind drepturile de proprietate intelectuală asociate.
(3) Rapoartele Comisiei menționate la articolul 18 alineatul (4) se pun la dispoziția publicului, iar în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene se publică o trimitere la acestea. Comisia poate decide să furnizeze părților în cauză și alte informații generale în mod regulat, în special pe cale electronică.
(4) Obiectivele la nivelul Uniunii menționate la articolul 10 și o trimitere la planurile de performanță adoptate, menționate în capitolul III, sunt făcute publice și se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
(5) Accesul la informații specifice, cum ar fi datele și statisticile validate, se acordă individual furnizorilor de date la care informațiile și activitățile se referă în mod direct.
CAPITOLUL VI
DISPOZIȚII FINALE
Articolul 23
Scutiri
În cazul în care s-a stabilit, în conformitate cu procedurile prevăzute la articolul 3 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 391/2013, că toate sau o parte din serviciile de navigație aeriană terminală și/sau serviciile CNS, MET și AIS ale unui stat membru sunt supuse unor condiții de piață, iar statul membru a decis în temeiul regulamentului respectiv să nu calculeze costuri determinate pentru aceste servicii, să nu calculeze și să nu stabilească tarife de navigație aeriană terminală și să nu aplice stimulente financiare pentru aceste servicii, obiectivele de rentabilitate nu se aplică în cazul acestor servicii.
Articolul 24
Contestații
Statele membre se asigură că deciziile luate în temeiul prezentului regulament sunt motivate în mod corespunzător și fac obiectul unei proceduri eficiente de examinare și/sau de contestare.
Articolul 25
Analizarea sistemului
La sfârșitul fiecărei perioade de referință, Comisia analizează sistemul de performanță, în special impactul, eficacitatea și sfera de aplicare a acestuia, ținând seama de activitățile desfășurate de OACI în acest domeniu.
Articolul 26
Modificări la Regulamentul (UE) nr. 677/2011
Regulamentul (UE) nr. 677/2011 se modifică după cum urmează:
|
1. |
Considerentul 28 se elimină. |
|
2. |
La articolul 5, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: „(1) Pentru a-și orienta perspectiva pe termen lung, administratorul de rețea elaborează, menține și pune în aplicare un plan strategic al rețelei, care trebuie să respecte perioada de referință prevăzută la articolul 8 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013 al Comisiei (*1). |
|
3. |
La articolul 5, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text: „(4) Planul strategic al rețelei se actualizează periodic, cu cel puțin 12 luni înainte de începerea fiecărei perioade de referință.” |
|
4. |
La articolul 20, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text: „(3) Administratorul de rețea prezintă Comisiei și agenției un raport anual cu privire la măsurile luate în vederea îndeplinirii sarcinilor care îi revin. Raportul tratează fiecare funcție de rețea în parte, precum și situația generală a rețelei și este strâns legat de conținutul planului strategic al rețelei, al planului de administrare a rețelei și al planului de performanță al rețelei menționat la articolul 6 litera (d) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013 al Comisiei. Comisia informează Comitetul pentru cerul unic.” |
|
5. |
Anexa IV se înlocuiește cu următorul text: „ANEXA IV MODEL PENTRU PLANUL STRATEGIC AL REȚELEI Planul strategic al rețelei se bazează pe următoarea structură: 1. INTRODUCERE
2. CONTEXT ȘI CERINȚE GENERALE
3. VIZIUNE STRATEGICĂ
4. OBIECTIVE STRATEGICE
5. PLANIFICAREA STRATEGICĂ
6. EVALUAREA RISCURILOR
7. RECOMANDĂRI
|
Articolul 27
Intrarea în vigoare
(1) Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
(2) Prezentul regulament se aplică începând din a doua perioadă de referință, așa cum este definită la articolul 8, și în această perioadă. În ceea ce privește aplicarea sistemului de performanță, pentru a permite adoptarea de obiective la nivelul Uniunii în aplicarea articolului 10 alineatul (2) înainte de începerea celei de-a doua perioade de referință și pregătirea și adoptarea planurilor de performanță în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament, articolul 1 alineatele (3) și (4), articolul 3 alineatul (3) literele (i) și (n), articolul 5, articolul 6, articolul 9 alineatele (3) și (4), articolul 26, capitolul II, capitolul III și anexele I, II, III, IV și V se aplică de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
Articolul 28
Abrogare
Regulamentul (UE) nr. 691/2010 al Comisiei, articolului 26 din Regulamentul (UE) nr. 677/2011 al Comisiei și Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1216/2011 al Comisiei se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2015, fără a aduce atingere obligației statelor membre de a pune în aplicare sistemul de performanță în cursul primei perioade de referință, așa cum este definită la articolul 8.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 3 mai 2013.
Pentru Comisie
Președintele
José Manuel BARROSO
(2) JO L 300, 14.11.2009, p. 34.
(3) JO L 96, 31.3.2004, p. 10.
(4) JO L 96, 31.3.2004, p. 20.
(5) A se vedea pagina 31 din prezentul Jurnal Oficial.
(7) JO L 185, 15.7.2011, p. 1.
(9) JO L 310, 25.11.2011, p. 3.
(10) JO L 167, 4.7.2003, p. 23.
(11) JO L 294, 13.11.2007, p. 3.
(12) JO L 295, 14.11.2007, p. 7.
(13) JO L 14, 22.1.1993, p. 1.
ANEXA I
INDICATORI CHEIE DE PERFORMANȚĂ (KPI) ȘI INDICATORI DE PERFORMANȚĂ (PI)
SECȚIUNEA 1
Pentru stabilirea obiectivelor la nivelul Uniunii și monitorizarea performanțelor la nivelul Uniunii
1. SIGURANȚĂ
1.1. Indicatori cheie de performanță
|
(a) |
Nivelul minim de eficacitate a managementului siguranței, definit în secțiunea 2 punctul 1.1 litera (a). |
|
(b) |
Procentul de aplicare a clasificării după gravitate bazate pe metodologia instrumentului de analiză a riscurilor (RAT) pentru raportarea a cel puțin trei categorii de evenimente: nerespectarea distanței minime de separare, pătrunderi neautorizate pe pistă și evenimente specifice ATM la toate unitățile de servicii de trafic aerian, așa cum este definită în secțiunea 2 punctul 1.1 litera (b). |
2. MEDIU
2.1. Indicatori cheie de performanță
|
(a) |
Eficiența medie a zborului orizontal pe rută corespunzătoare traiectoriei efective, definită după cum urmează:
|
|
(b) |
Eficiența medie a zborului orizontal pe rută corespunzătoare traiectoriei ultimului plan de zbor depus, definită după cum urmează:
|
2.2. Indicatori de performanță
|
(a) |
Eficacitatea procedurilor de rezervare pentru o utilizare flexibilă a spațiului aerian (FUA), definită după cum urmează:
|
|
(b) |
Rata de planificare a rutelor condiționale (CDR), definită ca raportul dintre aeronavele care depun planuri de zbor prin CDR și numărul de aeronave care ar fi putut să le planifice. |
|
(c) |
Utilizarea eficientă a CDR, definită ca raportul dintre aeronavele care folosesc CDR și numărul de aeronave care ar fi putut să le planifice. |
3. CAPACITATE
3.1. Indicator cheie de performanță
Numărul mediu de minute de întârziere ATFM (managementul fluxului de trafic aerian) pe rută per zbor imputabile serviciilor de navigație aeriană, definit după cum urmează:
|
(i) |
întârzierea ATFM pe rută este întârzierea calculată de unitatea centrală de ATFM, definită în Regulamentul (UE) nr. 255/2010 al Comisiei de stabilire a unor norme comune privind managementul fluxului de trafic aerian (1), și exprimată ca diferența dintre timpul estimat de decolare solicitat de operatorul aeronavei în ultimul plan de zbor depus și timpul de decolare calculat, alocat de unitatea centrală de ATFM; |
|
(ii) |
indicatorul acoperă toate zborurile IFR din interiorul spațiului aerian european și toate cauzele de întârzieri ATFM, excluzând evenimentele excepționale; |
|
(iii) |
indicatorul se calculează pe tot anul calendaristic și pentru fiecare an al perioadei de referință. |
3.2. Indicator de performanță
Numărul mediu de minute de întârziere ATFM la sosire per zbor imputabile serviciilor de navigație aeriană terminală și aeroportuară și cauzate de restricții de aterizare la aeroportul de destinație, definit după cum urmează:
|
(i) |
indicatorul este întârzierea ATFM medie generată la sosire per zbor IFR de sosire; |
|
(ii) |
indicatorul acoperă toate zborurile IFR care aterizează la aeroportul de destinație și toate cauzele de întârzieri ATFM, excluzând evenimentele excepționale; |
|
(iii) |
indicatorul se calculează pe tot anul calendaristic și pentru fiecare an al perioadei de referință. |
4. RENTABILITATE
4.1. Indicatori cheie de performanță
|
(a) |
Costul unitar determinat (DUC) mediu la nivelul Uniunii pentru serviciile de navigație aeriană de rută, definit după cum urmează:
|
|
(b) |
Costul unitar determinat (DUC) mediu la nivelul Uniunii pentru serviciile de navigație aeriană terminală, definit după cum urmează:
|
4.2. Indicator de performanță
Costurile Eurocontrol și în special evoluția lor în raport cu evoluția KPI prevăzut la punctul 4.1 litera (a). În acest scop, statele membre se asigură că Eurocontrol comunică Comisiei bugetul adoptat, bugetul efectiv și baza de cost reală din perioada de referință, precum și evoluția costului unitar rezultat din raportul dintre baza de cost adoptată și evoluția preconizată a traficului, alături de o defalcare care să demonstreze evoluția diverselor sale componente și să identifice separat diversele activități de prestări de servicii.
SECȚIUNEA 2
Pentru stabilirea obiectivelor locale și monitorizarea performanțelor la nivel local
1. SIGURANȚĂ
1.1. Indicatori cheie de performanță
|
(a) |
Eficacitatea managementului siguranței, în ceea ce privește statele membre și autoritățile lor naționale de supervizare, precum și furnizorii de servicii de navigație aeriană certificați pentru furnizarea de servicii de trafic aerian sau servicii de comunicații, de navigație și de supraveghere. Acest KPI se măsoară prin nivelul de realizare a următoarelor obiective de management:
|
|
(b) |
Aplicarea clasificării după gravitate bazate pe metodologia instrumentului de analiză a riscurilor (RAT) pentru raportarea cel puțin a nerespectării distanței minime de separare, a pătrunderilor neautorizate pe pistă și a evenimentelor specifice ATM la toate unitățile de servicii de trafic aerian. La raportarea evenimentelor menționate mai sus, statele membre și furnizorii de servicii de navigație aeriană utilizează următoarele grade de gravitate:
Fiecare eveniment face obiectul raportării cu privire la aplicarea metodei. |
|
(c) |
Raportarea de către statele membre și furnizorii lor de servicii de navigație aeriană cu privire la nivelul de existență și nivelul corespunzător de inexistență a unui regim de cultură justă. |
În aplicarea acestor indicatori, „local” înseamnă la nivelul blocului funcțional de spațiu aerian cu o indicare, în scopuri de monitorizare, a contribuției la nivel național.
1.2. Indicatori de performanță
|
(a) |
Aplicarea de către furnizorii de servicii de navigație aeriană a unor sisteme de înregistrare automată a datelor de siguranță, dacă există, care trebuie să includă cel puțin monitorizarea nerespectării distanței minime de separare și a pătrunderilor neautorizate pe pistă. |
|
(b) |
Raportarea de către statele membre și furnizorii de servicii de navigație aeriană cu privire la nivelul de raportare a evenimentelor, pe o bază anuală, pentru a măsura nivelul de raportare și a trata problema îmbunătățirii culturii de raportare. |
|
(c) |
Cel puțin numărul de nerespectări ale distanței minime de separare, de pătrunderi neautorizate pe pistă, de încălcări ale spațiului aerian și de evenimente specifice ATM la toate unitățile de servicii de trafic aerian. |
În aplicarea acestor indicatori, „local” înseamnă la nivelul blocului funcțional de spațiu aerian cu o indicare, în scopuri de monitorizare, a contribuției la nivel național.
2. MEDIU
2.1. Indicator cheie de performanță
Eficiența medie a zborului orizontal pe rută corespunzătoare traiectoriei efective, definită după cum urmează:
|
(i) |
indicatorul este comparația dintre lungimea segmentului pe rută al traiectoriei efective stabilite pe baza datelor de supraveghere și distanța parcursă, prin însumarea tuturor zborurilor IFR din interiorul spațiului aerian local sau care îl traversează; |
|
(ii) |
„pe rută” înseamnă distanța de zbor parcursă în afara unui cerc de 40 de mile nautice în jurul aeroporturilor; |
|
(iii) |
în cazul zborurilor cu plecarea sau sosirea în afara spațiului aerian local, se ia în considerare doar segmentul parcurs în interiorul spațiului aerian local; |
|
(iv) |
„distanța parcursă” este o funcție a poziției punctelor de intrare și ieșire ale zborului în și din spațiul aerian local. Distanța parcursă reprezintă contribuția acestor puncte la distanța utilizată în indicatorul la nivelul Uniunii. Suma acestor distanțe pentru toate spațiile aeriene locale traversate este egală cu distanța utilizată în indicatorul la nivelul Uniunii. |
În aplicarea acestui indicator, „local” înseamnă la nivelul blocului funcțional de spațiu aerian.
2.2. Indicatori de performanță
|
(a) |
Timpul suplimentar petrecut în faza de rulare la decolare, definit după cum urmează:
|
|
(b) |
Timpul suplimentar petrecut în spațiul aerian terminal, definit după cum urmează:
|
|
(c) |
Indicatorii definiți în secțiunea 1 punctul 2.2. |
În aplicarea indicatorilor (a) și (b), „local” înseamnă la nivel național cu o defalcare pe aeroporturi. În aplicarea indicatorului (c), „local” înseamnă la nivel național.
3. CAPACITATE
3.1. Indicatori cheie de performanță
|
(a) |
Numărul mediu de minute de întârziere ATFM pe rută per zbor, definit după cum urmează:
În aplicarea acestui indicator, „local” înseamnă la nivelul blocului funcțional de spațiu aerian cu o defalcare monitorizată, din motive de transparență, la nivelul cel mai adecvat. |
|
(b) |
Numărul mediu de minute de întârziere ATFM la sosire per zbor imputabile serviciilor de navigație aeriană terminală și aeroportuară și cauzate de restricții de aterizare la aeroportul de destinație, definit după cum urmează:
În aplicarea acestui indicator, „local” înseamnă la nivel național cu o defalcare pe aeroporturi, în scopul monitorizării. |
3.2. Indicatori de performanță
|
(a) |
Respectarea sloturilor ATFM, în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (UE) nr. 255/2010 al Comisiei. |
|
(b) |
Numărul mediu de minute de întârziere înainte de plecare generată de controlul traficului aerian per zbor cauzate de restricții la decolare la aeroportul de plecare, definit după cum urmează:
În aplicarea acestor indicatori, „local” înseamnă la nivel național cu o defalcare pe aeroporturi, în scopul monitorizării. |
4. RENTABILITATE
4.1. Indicatori cheie de performanță
|
(a) |
Costul unitar determinat (DUC) pentru serviciile de navigație aeriană de rută, definit după cum urmează:
|
|
(b) |
Costul sau costurile unitare determinate (DUC) pentru serviciile de navigație aeriană terminală, definit(e) după cum urmează:
În aplicarea acestor doi indicatori, „local” înseamnă la nivel de zonă tarifară. |
ANEXA II
MODEL PENTRU PLANURILE DE PERFORMANȚĂ
Planurile de performanță se bazează pe următoarea structură:
1. INTRODUCERE
|
1.1. |
Descrierea situației (domeniul de aplicare al planului, lista furnizorilor de servicii de navigație aeriană acoperiți etc.). |
|
1.2. |
Descrierea scenariului macroeconomic pentru perioada de referință, inclusiv ipoteze globale (trafic preconizat etc.) |
|
1.3. |
Descrierea rezultatelor obținute în urma consultării părților interesate pentru pregătirea planului de performanță și a compromisurilor la care s-a ajuns, precum și a punctelor de dezacord și a motivelor dezacordului. |
|
1.4. |
Descrierea acțiunilor întreprinse de către furnizorii de servicii de navigație aeriană pentru aplicarea planului strategic al rețelei la nivelul blocului funcțional de spațiu aerian și a altor principii directoare pentru exploatarea blocului funcțional de spațiu aerian pe termen lung. |
|
1.5. |
Lista aeroporturilor aflate sub incidența sistemului de performanță în aplicarea articolului 1 din regulament și, pentru fiecare dintre ele, numărul mediu de mișcări de transport aerian IFR. |
|
1.6. |
Lista aeroporturilor exceptate în conformitate cu articolul 1 alineatul (5) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 391/2013 și, pentru fiecare dintre ele, numărul mediu de mișcări de transport aerian IFR. |
2. INVESTIȚII
|
2.1. |
Descrierea și justificarea costului, a naturii și a contribuției la realizarea obiectivelor de performanță ale investițiilor în noi sisteme ATM și în restructurarea în profunzime a sistemelor ATM existente, inclusiv pertinența și coerența lor cu Planul general european pentru ATM, proiectele comune menționate la articolul 15a din Regulamentul (CE) nr. 550/2004 și, dacă este cazul, planul strategic al rețelei. |
|
2.2. |
Descrierea și justificarea menționate la punctul 2.1 trebuie în mod concret:
|
3. OBIECTIVELE DE PERFORMANȚĂ LA NIVEL LOCAL
|
3.1. |
Obiectivele de performanță în fiecare domeniu cheie de performanță, stabilite prin referire la fiecare indicator cheie de performanță, așa cum se prevede în anexa I secțiunea 2, pentru întreaga perioadă de referință, cu valori anuale de utilizat în scopuri de monitorizare și de stimulare:
|
|
3.2. |
Descrierea și explicarea compatibilității obiectivelor de performanță cu obiectivele de performanță pertinente la nivelul Uniunii. Atunci când nu există un obiectiv de performanță la nivelul Uniunii, descrierea și explicarea obiectivelor fixate în plan și modul în care acestea contribuie la îmbunătățirea performanțelor rețelei europene ATM. |
|
3.3. |
Descrierea și explicarea interdependențelor și a compromisurilor dintre domeniile cheie de performanță, inclusiv ipotezele utilizate pentru evaluarea compromisurilor. |
|
3.4. |
Contribuția fiecărui furnizor de servicii de navigație aeriană în cauză la îndeplinirea obiectivelor de performanță stabilite pentru blocul funcțional de spațiu aerian, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) litera (c) punctul (ii). |
4. SISTEME DE STIMULARE
|
4.1. |
Descrierea și explicarea sistemelor de stimulare care urmează să li se aplice furnizorilor de servicii de navigație aeriană. |
5. DIMENSIUNEA MILITARĂ A PLANULUI
Descrierea dimensiunii civil-militare a planului, indicând rezultatele aplicării conceptului de utilizare flexibilă a spațiului aerian (FUA) în scopul creșterii capacității, ținând seama în mod corespunzător de eficacitatea misiunilor militare și, dacă se consideră necesar, indicatorii și obiectivele de performanță pertinente, compatibile cu indicatorii și obiectivele din planul de performanță.
6. ANALIZA DE SENZITIVITATE ȘI COMPARAȚIA CU PLANUL DE PERFORMANȚĂ PRECEDENT
|
6.1. |
Senzitivitatea la ipoteze externe. |
|
6.2. |
Comparația cu planul de performanță precedent. |
7. APLICAREA PLANULUI DE PERFORMANȚĂ
Descrierea măsurilor instituite de autoritățile naționale de supervizare pentru îndeplinirea obiectivelor de performanță, cum ar fi:
|
(i) |
mecanisme de monitorizare pentru a asigura implementarea programelor de siguranță și a planurilor de afaceri ale ANS; |
|
(ii) |
măsuri de monitorizare și de raportare privind implementarea planurilor de performanță, inclusiv modul de remediere a situației în care obiectivele nu sunt îndeplinite în perioada de referință. |
ANEXA III
MODEL DE PLAN DE PERFORMANȚĂ AL REȚELEI
Planul de performanță pentru administratorul rețelei se bazează pe următoarea structură:
1. INTRODUCERE
|
1.1. |
Descrierea situației (domeniul de aplicare al planului, funcțiile vizate etc.) |
|
1.2. |
Descrierea scenariului macroeconomic pentru perioada de referință, inclusiv ipoteze globale (trafic preconizat etc.) |
|
1.3. |
Descrierea compatibilității cu Planul strategic al rețelei |
|
1.4. |
Descrierea rezultatelor obținute în urma consultării părților interesate pentru pregătirea planului de performanță (principalele probleme ridicate de participanți și, dacă este posibil, compromisurile la care s-a ajuns) |
2. OBIECTIVE DE PERFORMANȚĂ
|
2.1. |
Descrierea indicatorilor cheie de performanță în fiecare domeniu cheie de performanță pertinent |
|
2.2. |
Obiectivele de performanță în fiecare domeniu cheie de performanță pertinent, stabilite prin raportare la fiecare indicator cheie de performanță pertinent, pentru întreaga perioadă de referință, cu valori anuale care urmează a fi utilizate în scopuri de monitorizare și de stimulare |
|
2.3. |
Descrierea și explicarea contribuției și impactului obiectivelor de performanță asupra obiectivelor de performanță la nivelul Uniunii Europene |
|
2.4. |
Descrierea contribuției și impactului obiectivelor de performanță asupra blocurilor funcționale de spațiu aerian |
3. CONTRIBUȚIA FIECĂREI FUNCȚII
|
3.1. |
Obiective de performanță individuale pentru fiecare funcție (ATFM, ERND, coduri de transponder SSR, frecvențe) |
4. DIMENSIUNEA MILITARĂ
|
4.1. |
Descrierea dimensiunii civil-militare a planului, indicând rezultatele aplicării conceptului de utilizare flexibilă a spațiului aerian în scopul creșterii capacității, ținând seama în mod corespunzător de eficacitatea operațiunilor militare și, dacă se consideră necesar, indicatorii și obiectivele de performanță pertinente, compatibile cu indicatorii și obiectivele din planul de performanță |
5. ANALIZA DE SENZITIVITATE ȘI COMPARAȚIA CU PLANUL DE PERFORMANȚĂ PRECEDENT
|
5.1. |
Senzitivitatea la ipoteze externe. |
|
5.2. |
Comparația cu planul de performanță precedent. |
6. APLICAREA PLANULUI DE PERFORMANȚĂ
|
6.1. |
Descrierea măsurilor instituite pentru îndeplinirea obiectivelor de performanță, cum ar fi:
|
ANEXA IV
PRINCIPII PENTRU EVALUAREA PLANURILOR ȘI A OBIECTIVELOR DE PERFORMANȚĂ
Comisia utilizează următoarele criterii de evaluare:
1. CRITERII GENERALE
|
(a) |
Respectarea cerințelor legate de pregătirea și adoptarea planului de performanță și, în special, evaluarea justificărilor prezentate în planul de performanță |
|
(b) |
Analiză faptică ținând seama de situația generală din fiecare stat în parte, inclusiv de cele mai recente evoluții economice și previziuni cu privire la trafic |
|
(c) |
Nivelul de performanță la începutul perioadei de referință și marja de ameliorare existentă |
|
(d) |
Nivelul de performanță atins în perioada de referință precedentă |
|
(e) |
Relevanța investițiilor și a cheltuielilor de capital în ceea ce privește Planul general european pentru ATM, proiectele comune menționate la articolul 15a din Regulamentul (CE) nr. 550/2004 și, dacă este cazul, planul strategic al rețelei, precum și sinergiile realizate la nivelul blocurilor funcționale de spațiu aerian sau la nivel regional |
|
(f) |
Rezultatele consultării părților interesate cu privire la obiectivele propuse. |
2. SIGURANȚĂ
|
(a) |
Comparație între nivelul de eficacitate al managementului siguranței la nivel local și obiectivul la nivelul Uniunii |
|
(b) |
Comparație între rezultatele aplicării clasificării după gravitate bazate pe metodologia instrumentului de analiză a riscurilor (RAT) la nivel local și obiectivul la nivelul Uniunii |
|
(c) |
Nivelul existenței unei culturi juste la nivel local. |
3. MEDIU
Eficiența medie a zborului orizontal pe rută corespunzătoare traiectoriei efective:
|
(a) |
comparație cu performanțele realizate în anii anteriori; |
|
(b) |
comparație cu o valoare de referință bazată pe informațiile furnizate de administratorul de rețea; |
|
(c) |
compatibilitatea cu Planul de îmbunătățire a rețelei europene de rute elaborat de administratorul de rețea. |
4. CAPACITATE
Nivelul întârzierilor pe rută. Compararea nivelului preconizat al întârzierilor ATFM pe rută utilizat în planurile de performanță cu:
|
(a) |
o valoare de referință pe baza informațiilor din planul de administrare a rețelei elaborat de administratorul de rețea; |
|
(b) |
planul de capacitate întocmit de furnizorul sau furnizorii de servicii de navigație aeriană de rută, așa cum este prezentat în planul de administrare a rețelei elaborat de administratorul de rețea. |
Întârzierea medie ATFM la sosire la nivel național. Evaluarea justificării furnizate în planurile de performanță, în special:
|
(a) |
comparație cu performanța realizată în ultimii cinci ani; |
|
(b) |
contribuția fiecărui aeroport la realizarea obiectivului local și compararea performanțelor cu alte aeroporturi similare; |
|
(c) |
beneficiile operaționale preconizate în urma inițiativelor planificate. |
5. RENTABILITATE
|
(a) |
Evoluția costurilor unitare determinate: evaluare pentru a stabili dacă costurile unitare determinate prezentate vor evolua în conformitate cu obiectivul de rentabilitate la nivelul Uniunii și dacă au un aport corespunzător la îndeplinirea acestui obiectiv pe întreaga perioadă de referință și în fiecare an în parte, luând în considerare costurile de restructurare, dacă este cazul. |
|
(b) |
Evoluția costurilor unitare pentru serviciile de navigație aeriană terminală: evaluare pentru a stabili dacă costurile unitare determinate prezentate vor evolua în conformitate cu obiectivul de rentabilitate la nivelul Uniunii și dacă au un aport corespunzător la îndeplinirea acestui obiectiv pe întreaga perioadă de referință și în fiecare an în parte. În plus, evaluarea se bazează pe următoarele criterii:
|
|
(c) |
Nivelul costurilor unitare determinate: comparație între costurile unitare locale prezentate și costurile unitare medii ale statelor membre sau ale blocurilor funcționale de spațiu aerian care au un mediu economic și operațional similar, conform definiției date de Comisie în aplicarea articolului 10 alineatul (5). |
|
(d) |
Costul capitalului:
|
|
(e) |
Nivelul/compoziția costurilor suportate în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) literele (a) și (b) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 391/2013 și incluse în costurile determinate. |
|
(f) |
Ipoteze privind traficul preconizat: comparație între previziunile privind unitățile de servicii la nivel local utilizate în planul de performanță și previziunile de trafic ale Serviciului de statistică și previziuni al Eurocontrol (STATFOR) disponibile cu trei luni înainte de prezentarea planului de performanță. |
|
(g) |
Ipoteze economice:
|
|
(h) |
Nivelul, compoziția și justificarea costurilor cărora nu li se aplică articolul 14 alineatul (1) literele (a) și litera (b) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 391/2013. |
|
(i) |
Dacă este cazul, după finalizarea restructurării, furnizarea unui beneficiu net pentru utilizatorii spațiului aerian pe termen lung în raport cu costurile de restructurare recuperate. |
ANEXA V
LISTA DATELOR CARE TREBUIE FURNIZATE ÎN SCOPUL APLICĂRII PREZENTULUI REGULAMENT
În scopul analizării performanței, trebuie furnizate sau puse la dispoziție următoarele date:
1. DE CĂTRE AUTORITĂȚILE NAȚIONALE DE SUPERVIZARE
1.1. Specificarea setului de date
Autoritățile naționale de supervizare trebuie să furnizeze următoarele date:
|
(a) |
informații necesare pentru respectarea indicatorilor cheie de performanță în materie de siguranță menționați în anexa I; |
În plus, autoritățile naționale de supervizare se asigură că sunt puse la dispoziție următoarele date:
|
(b) |
datele utilizate și calculate de unitatea centrală de ATFM, definită în Regulamentul (UE) nr. 255/2010 privind ATFM, cum ar fi planuri de zbor pentru traficul aerian general în condiții IFR, rute reale, date de supraveghere bazate pe o frecvență a raportării de 30 de secunde, întârzieri generate de ATFM de rută și în aeroporturi, exceptări de la măsurile ATFM, respectarea sloturilor ATFM, frecvența de utilizare a rutelor condiționate; |
|
(c) |
evenimente de siguranță în domeniul ATM; |
|
(d) |
informații privind recomandările în materie de siguranță și acțiunile corective întreprinse pe baza analizării/investigării incidentelor de ATM în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 996/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 privind investigarea accidentelor (1) și Directiva 2003/42/CE privind raportarea evenimentelor în aviația civilă; |
|
(e) |
informații privind elementele introduse pentru a promova aplicarea unei culturi juste; |
|
(f) |
date în sprijinul îndeplinirii sarcinilor menționate la articolul 4 alineatul (1) literele (m) și (n) din Regulamentul (CE) nr. 2150/2005 al Comisiei din 23 decembrie 2005 de stabilire a unor norme comune pentru utilizarea flexibilă a spațiului aerian (2); |
|
(g) |
date în sprijinul îndeplinirii sarcinilor menționate în anexa V punctul (8) din Regulamentul (UE) nr. 677/2011 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a funcțiilor rețelei de management al traficului aerian (ATM). |
Autoritățile naționale de supervizare se asigură că pentru analiza evenimentelor este obligatorie utilizarea unei liste comune de factori cauzatori sau care au contribuit la producerea acestora.
Autoritățile naționale de supervizare trebuie să colecteze și să pună la dispoziție următoarele:
|
(h) |
informațiile colectate de către furnizorii de servicii de navigație aeriană prin sisteme de înregistrare automată a datelor de siguranță, dacă există; |
|
(i) |
tendințele în ceea ce privește cel puțin nerespectarea distanței minime de separare, pătrunderile neautorizate pe pistă, încălcările spațiului aerian și evenimentele specifice ATM la toate unitățile de servicii de trafic aerian; |
|
(j) |
informații privind modul în care conceptul de FUA este aplicat de autoritățile naționale sau ale blocului funcțional de spațiu aerian pentru a obține avantaje optime pentru utilizatorii civili și militari ai spațiului aerian. |
1.2. Periodicitatea și termenele de furnizare a datelor
Datele menționate la punctul 1.1 literele (a), (c), (d), (e), (f), (h) și (i) se furnizează anual. Înainte de data de 1 februarie a fiecărui an, autoritățile naționale de supervizare comunică AESA măsurătoarea anuală prin intermediul chestionarelor privind eficacitatea managementului siguranței [punctul 1.1 litera (a)] și cultura justă [punctul 1.1 litera (e)] pentru anul precedent. Dacă apar modificări ale măsurătorii anuale a KPI, autoritățile naționale de supervizare comunică aceste modificări înainte de termenul la care trebuie prezentat următorul raport anual.
Datele menționate la punctul 1.1 literele (b) și (g) se pun la dispoziție lunar.
Înainte de data de 1 februarie a fiecărui an, autoritățile naționale de supervizare prezintă ancheta lor anuală privind aplicarea conceptului de FUA, așa cum se prevede la punctul 1.1 litera (j), pentru anul precedent.
2. DE CĂTRE FURNIZORII DE SERVICII DE NAVIGAȚIE AERIANĂ
Prezenta secțiune se aplică furnizorilor de servicii de navigație aeriană care prestează serviciile menționate la articolul 1 alineatul (2). În unele cazuri individuale, autoritățile naționale pot include și furnizori de servicii de navigație aeriană care se situează sub limita menționată la articolul 1 alineatul (3). Ele informează Comisia în mod corespunzător.
2.1. Specificarea setului de date
Furnizorii de servicii de navigație aeriană pun la dispoziție următoarele:
|
(a) |
datele menționate în specificația Eurocontrol intitulată „Specificația EUROCONTROL privind dezvăluirea informațiilor economice”, ediția 2.6 din 31 decembrie 2008, cu numărul de referință EUROCONTROL-SPEC-0117 pentru furnizarea de date până în anul 2013 inclusiv și ediția 3.0 din 4 decembrie 2012 pentru furnizarea de date începând cu anul 2014; |
|
(b) |
rapoartele anuale și părțile referitoare la performanță din planurile de afaceri și din planul anual elaborate de furnizorul de servicii de navigație aeriană în conformitate cu secțiunile 2.2 și 9 din anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1035/2011 al Comisiei (3); |
|
(c) |
planul lor de investiții pentru perioada de referință; |
|
(d) |
informații necesare pentru respectarea KPI în materie de siguranță menționați în anexa I secțiunea 2 punctul 1.1 litera (a); |
|
(e) |
informații privind elementele introduse pentru a promova aplicarea unei culturi juste. |
Furnizorii de servicii de navigație aeriană trebuie să colecteze și să furnizeze următoarele date:
|
(f) |
informațiile colectate prin intermediul sistemelor de înregistrare automată a datelor de siguranță, dacă există; |
|
(g) |
tendințele în ceea ce privește cel puțin nerespectarea distanței minime de separare, pătrunderile neautorizate pe pistă, încălcările spațiului aerian și evenimentele specifice ATM la toate unitățile de servicii de trafic aerian. |
2.2. Periodicitatea și termenele de furnizare a datelor
Datele pentru anul n menționate la punctul 2.1 litera (a) se furnizează anual, înaintea datei de 15 iulie a anului n + 1, cu excepția prognozelor, care se furnizează până la 1 noiembrie a anului n + 1.
Datele menționate la punctul 2.1 literele (b), (c), (d), (e) și (f) se furnizează anual.
Înainte de data de 1 februarie a fiecărui an, furnizorii de servicii de navigație aeriană comunică AESA măsurătoarea anuală prin intermediul chestionarelor privind eficacitatea managementului siguranței [punctul 1.1 litera (d)] și cultura justă [punctul 1.1 litera (e)] pentru anul precedent. Dacă apar modificări ale măsurătorii anuale a KPI, autoritățile naționale de supervizare comunică aceste modificări înainte de termenul la care trebuie prezentat următorul raport anual.
Datele menționate la punctul 2.1 litera (g) se furnizează anual.
3. DE CĂTRE OPERATORII AEROPORTUARI
Prezenta secțiune se aplică operatorilor aeroportuari care intră sub incidența articolului 1 din prezentul regulament.
3.1. Definiții
În sensul acestei anexe, se aplică următoarele definiții:
|
(a) |
„identificarea aeroportului” înseamnă descrierea aeroportului cu ajutorul codului standard OACI din patru litere, definit în documentul OACI 7910; |
|
(b) |
„parametri de coordonare” înseamnă parametrii de coordonare definiți în Regulamentul (CEE) nr. 95/93; |
|
(c) |
„capacitate declarată a aeroportului” înseamnă parametrii de coordonare exprimați ca număr maxim de sloturi pe unitate de timp (perioadă bloc) care pot fi alocate de coordonator; |
|
(d) |
„numărul de înmatriculare al aeronavei” înseamnă o serie de caractere alfanumerice corespunzătoare numărului efectiv de înmatriculare a aeronavei; |
|
(e) |
„tipul aeronavei” înseamnă un cod de identificare a tipului de aeronavă (până la patru caractere), așa cum este indicat în documentul OACI 8643; |
|
(f) |
„indicativ de zbor” înseamnă o serie de caractere alfanumerice utilizate pentru identificarea zborului. Elementul 7 al planului de zbor OACI; |
|
(g) |
„codul aerodromului de plecare” și „codul aerodromului de destinație” înseamnă codul aeroportului constând în indicativul de 4 litere al OACI sau cel de 3 litere al IATA; |
|
(h) |
„ștampile de datare (Out-Off-On-In)” înseamnă următoarele date:
|
|
(i) |
„ora programată de plecare (off-block)” înseamnă data și ora la care aeronava este programată să plece de la locul de plecare; |
|
(j) |
„ora efectivă de plecare (off-block)” înseamnă data și ora la care aeronava a părăsit poziția de parcare (împinsă sau rulând singură); |
|
(k) |
„ora efectivă de decolare” înseamnă data și ora la care aeronava a decolat de pe pistă (wheels-up); |
|
(l) |
„ora efectivă de aterizare” înseamnă data și ora la care aeronava a aterizat (touch down); |
|
(m) |
„ora programată de sosire (on-block)” înseamnă data și ora la care aeronava este programată să sosească la locul de sosire; |
|
(n) |
„ora efectivă de sosire (on-block)” înseamnă data și ora la care frânele de parcare au fost acționate la locul de sosire; |
|
(o) |
„reguli de zbor” înseamnă regulile folosite la efectuarea zborului. „IFR” în cazul aeronavelor care zboară conform regulilor de zbor instrumental definite în anexa 2 la Convenția de la Chicago sau „VFR” în cazul aeronavelor care zboară conform regulilor de zbor la vedere definite în aceeași anexă; „OAT (Trafic Aerian Operațional)” în cazul aeronavelor de stat care nu aplică regulile definite în anexa 2 la Convenția de la Chicago (Elementul 8 al planului de zbor OACI); |
|
(p) |
„tipul de zbor” înseamnă tipul de zbor definit în apendicele 2 la documentul OACI 4444 (ediția a 15-a – iunie 2007); |
|
(q) |
„slot de sosire pe aeroport” și „slot de plecare de pe aeroport” înseamnă slotul alocat unui zbor pentru sosire, respectiv plecare, conform definiției din Regulamentul (CEE) nr. 95/93; |
|
(r) |
„indicativul pistei de sosire” și „indicativul pistei de plecare” înseamnă indicativul OACI al pistei utilizate pentru aterizare și pentru decolare (de exemplu 10L); |
|
(s) |
„locul de sosire” înseamnă indicativul primei poziții de parcare în care aeronava a fost parcată la sosire; |
|
(t) |
„locul de plecare” înseamnă indicativul ultimei poziții de parcare în care aeronava a fost parcată înaintea plecării de pe aeroport; |
|
(u) |
„cauze de întârziere” înseamnă codurile de întârziere standard ale IATA definite în secțiunea F a documentului CODA privind întârzierile în transportul aerian din Europa (Digest Annual 2011 „Delays to Air Transport in Europe”) (4), împreună cu durata întârzierii. În cazul în care întârzierea unui zbor poate fi atribuită mai multor cauze, se furnizează lista cauzelor de întârziere; |
|
(v) |
„informații despre degivrare sau antigivrare” înseamnă o indicație dacă au avut loc operații de degivrare sau antigivrare și, dacă da, unde s-au efectuat (înainte de a părăsi locul de plecare sau după părăsirea acestuia, adică după off-block); |
|
(w) |
„anulare operațională” înseamnă sosirea sau plecarea unui zbor programat care îndeplinește următoarele condiții:
|
|
(x) |
„ora efectivă de anulare” înseamnă data și ora efectivă la care sosirea sau plecarea unui zbor programat a fost anulată. |
3.2. Specificarea setului de date
|
3.2.1. |
Operatorii aeroportuari trebuie să furnizeze următoarele date:
|
|
3.2.2. |
Operatorii aeroportuari furnizează următoarele date operaționale pentru fiecare zbor care aterizează sau decolează:
|
|
3.2.3. |
Operatorii aeroportuari furnizează următoarele date operaționale pentru fiecare anulare operațională:
|
|
3.2.4. |
Operatorii aeroportuari pot furniza:
|
|
3.2.5. |
Operatorii aeroportuari colectează și furnizează informațiile colectate prin sisteme de înregistrare automată a datelor de siguranță, dacă există, cel puțin cu privire la pătrunderile neautorizate pe pistă. |
3.3. Periodicitatea și termenele de furnizare a datelor
Datele menționate la punctul 3.2.1 se furnizează de două ori pe an, conform calendarului prevăzut la articolul 6 din Regulamentul (CEE) nr. 95/93.
Dacă se furnizează datele menționate la punctele 3.2.2 și 3.2.3, ele se furnizează lunar, în termen de o lună de la sfârșitul lunii în care s-a efectuat zborul.
Dacă se furnizează datele menționate la punctul 3.2.4, ele se furnizează anual.
Rapoartele menționate la punctul 3.2.4 pot fi furnizate oricând.
4. DE CĂTRE COORDONATORII DE AEROPORTURI
4.1. Specificarea setului de date
Coordonatorii de aeroporturi trebuie să furnizeze datele menționate la articolul 4 alineatul (8) din Regulamentul (CEE) nr. 95/93.
4.2. Periodicitatea și termenele de furnizare a datelor
Datele se furnizează de două ori pe an, conform calendarului prevăzut la articolul 6 din Regulamentul (CEE) nr. 95/93.
5. DE CĂTRE TRANSPORTATORII AERIENI
Prezenta secțiune se aplică transportatorilor aerieni care efectuează peste 35 000 de zboruri pe an în spațiul aerian european, calculate ca medie pe ultimii trei ani.
5.1. Definiții
|
5.1.1. |
În sensul prezentei anexe, se aplică definițiile de la punctul 3.1, precum și următoarele:
|
5.2. Specificarea setului de date
|
5.2.1. |
Transportatorii aerieni furnizează următoarele date pentru fiecare zbor pe care îl efectuează în aria geografică de aplicare a prezentului regulament:
|
|
5.2.2. |
Transportatorii aerieni trebuie să furnizeze datele menționate la punctul 3.2.3 pentru fiecare anulare operațională din aria geografică de aplicare a prezentului regulament. |
|
5.2.3. |
Pe lângă datele furnizate conform cerințelor din partea B a anexei IV la Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (5), transportatorii aerieni pot furniza Comisiei și următoarele date cu privire la zborurile pe care le efectuează în aria geografică de aplicare a prezentului regulament:
|
|
5.2.4. |
Transportatorii aerieni pot furniza:
|
|
5.2.5. |
Transportatorii aerieni furnizează informațiile colectate prin sisteme de înregistrare automată a datelor de siguranță, dacă există, cel puțin cu privire la nerespectarea distanței minime de separare și la pătrunderile neautorizate pe pistă. |
5.3. Periodicitatea furnizării de date
Datele menționate la punctele 5.2.1, 5.2.2 și 5.2.3 se furnizează lunar.
Rapoartele menționate la punctul 5.2.4 pot fi furnizate oricând.
Datele menționate la punctul 5.2.5 se furnizează anual.
(1) JO L 319, 12.12.1994, p. 14.
(2) JO L 342, 24.12.2005, p. 20.
(3) JO L 271, 18.10.2011, p. 23.
(4) http://www.eurocontrol.int/documents/coda-digest-annual-2011
|
9.5.2013 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 128/31 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 391/2013 AL COMISIEI
din 3 mai 2013
de stabilire a unei scheme comune de tarifare pentru serviciile de navigație aeriană
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 550/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 martie 2004 privind prestarea de servicii de navigație aeriană în cerul unic european (1) astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1070/2009 (regulamentul privind prestarea de servicii) (2), în special articolul 15 alineatul (4),
întrucât:
|
(1) |
Conform Regulamentului (CE) nr. 550/2004, Comisia trebuie să stabilească o schemă comună de tarifare pentru serviciile de navigație aeriană, care să permită aplicarea sa uniformă în cadrul cerului unic european. |
|
(2) |
Elaborarea unei scheme comune de tarifare pentru serviciile de navigație aeriană prestate în timpul tuturor fazelor zborului are o importanță crucială pentru punerea în aplicare a inițiativei privind cerul unic european. Un astfel de sistem trebuie să contribuie la sporirea transparenței în ceea ce privește stabilirea, impunerea și perceperea de tarife aplicabile utilizatorilor spațiului aerian. Sistemul trebuie să contribuie și la siguranța, rentabilitatea și eficiența furnizării de servicii de navigație aeriană către utilizatorii care finanțează sistemul, precum și să stimuleze prestarea de servicii integrate. |
|
(3) |
Schema comună de tarifare trebuie să facă parte integrantă din acțiunile menite să atingă obiectivele sistemului de performanță instituit în temeiul articolului 11 din Regulamentul (CE) nr. 549/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 martie 2004 de stabilire a cadrului pentru crearea cerului unic european (3), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1070/2009 (regulamentul cadru) și Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013 al Comisiei din 3 mai 2013 de instituire a unui sistem de performanță pentru serviciile de navigație aeriană și pentru funcțiile de rețea (4). |
|
(4) |
În conformitate cu obiectivul global de îmbunătățire a performanțelor serviciilor de navigație aeriană, schema de tarifare trebuie să promoveze eficacitatea din punct de vedere economic și operațional și trebuie să prevadă instituirea unor mecanisme de stimulare pentru furnizorii de servicii de navigație aeriană în scopul de a sprijini îmbunătățirea furnizării de servicii de navigație aeriană, inclusiv aplicarea împărțirii riscului de trafic. |
|
(5) |
Schema comună de tarifare trebuie să fie în concordanță cu schema Eurocontrol privind tarifele de rută și cu articolul 15 din Convenția OACI de la Chicago din 1944 privind aviația civilă internațională (denumită în continuare „Convenția de la Chicago”). |
|
(6) |
Această schemă comună de tarifare trebuie să permită utilizarea optimă a spațiului aerian, ținând seama de fluxurile de trafic aerian, în special în cadrul blocurilor funcționale de spațiu aerian, stabilite în conformitate cu articolul 9a din Regulamentul (CE) nr. 550/2004. |
|
(7) |
Principiul cheie al schemei comune de tarifare rezidă în a avea informații complete și transparente referitoare la baza de cost puse la dispoziție în timp util reprezentanților utilizatorilor spațiului aerian și autorităților competente. |
|
(8) |
Dacă se determină că serviciile de navigație aeriană terminală și/sau serviciile CNS, MET și AIS sunt furnizate în condiții de piață, statele membre trebuie să poată decide, pentru aceste servicii, să nu calculeze costurile determinate, să nu calculeze tarifele de navigație aeriană terminală, să nu stabilească rate unitare pentru serviciile de navigație aeriană terminală și/sau să nu stabilească stimulente financiare. |
|
(9) |
Dat fiind că operarea aeroporturilor este în continuă schimbare, zonele tarifare pentru navigația aeriană terminală pot necesita modificări în cursul unei perioade de referință. |
|
(10) |
Introducerea de noi tehnologii și proceduri, precum și a modelelor de afaceri asociate care să stimuleze furnizarea de servicii integrate ar trebui să ducă la reducerea semnificativă a costurilor în beneficiul utilizatorilor. Pentru a permite această reducere a costurilor în viitor, furnizorii de servicii de navigație aeriană trebuie să suporte costurile restructurării în vederea îmbunătățirii activității pe care o desfășoară, pe care le pot recupera dacă se demonstrează existența unui beneficiu net pentru utilizatori. |
|
(11) |
Mecanismele de stimulare menite să încurajeze îmbunătățirea performanțelor trebuie să aibă în vedere oportunitatea recompensării sau sancționării nivelului real de performanță în raport cu cel preconizat la adoptarea planului de performanță. |
|
(12) |
Pentru a accelera implementarea tehnologiilor SESAR, investițiile în noi sisteme de management al traficului aerian (ATM) și în restructurarea în profunzime a celor existente, care influențează nivelul de performanță al rețelei ATM europene, trebuie să fie eligibile pentru recuperarea costurilor prin tarifele de utilizare, dacă sunt compatibile cu punerea în aplicare a Planului general european de management al traficului aerian, în special prin proiecte comune, astfel cum se specifică la articolul 15a alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 550/2004. În plus, statele membre trebuie să poată decide modularea tarifelor de navigație aeriană pentru a oferi stimulente în vederea dotării aeronavelor cu sistemele incluse în proiectele comune. |
|
(13) |
Pentru a spori eficiența serviciilor de navigație aeriană și pentru a promova utilizarea optimă a acestora, statele membre trebuie, totodată, să poată adapta tarifele ținând seama de gradul de aglomerare a rețelei într-o anumită zonă sau pe o anumită rută la anumite ore. |
|
(14) |
Nivelul tarifelor impuse în special aeronavelor ușoare nu trebuie să descurajeze utilizarea instalațiilor și a serviciilor necesare pentru garantarea siguranței și nici introducerea de noi tehnici și proceduri. |
|
(15) |
Statele membre trebuie să își poată stabili colectiv ratele unitare, în special atunci când zonele tarifare cuprind spațiul aerian al mai multor state membre sau când statele membre sunt părți la un sistem comun privind tarifele de rută. |
|
(16) |
Pentru a îmbunătăți eficiența schemei comune de tarifare și pentru a reduce sarcina administrativă și contabilă, în cadrul unui sistem comun privind tarifele de rută, statele membre trebuie să poată percepe colectiv tarifele de rută, printr-un tarif unic per zbor. |
|
(17) |
Mijloacele juridice trebuie consolidate pentru a se asigura plata rapidă și completă a tarifelor de navigație aeriană de către utilizatorii serviciilor de navigație aeriană. |
|
(18) |
Tarifele impuse utilizatorilor spațiului aerian trebuie stabilite și aplicate în mod echitabil și transparent, după consultarea reprezentanților utilizatorilor. Aceste tarife trebuie să fie revizuite la intervale regulate. |
|
(19) |
Regulamentul (CE) nr. 1794/2006 al Comisiei din 6 decembrie 2006 de stabilire a unei scheme comune de tarifare pentru serviciile de navigație aeriană (5), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 1191/2010 al Comisiei din 16 decembrie 2010 (6), trebuie abrogat cu efect de la 1 ianuarie 2015. |
|
(20) |
Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru cerul unic, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
CAPITOLUL I
DISPOZIȚII GENERALE
Articolul 1
Obiectul și domeniul de aplicare
(1) Prezentul regulament stabilește măsurile pentru elaborarea unei scheme comune de tarifare pentru serviciile de navigație aeriană.
(2) Prezentul regulament se aplică serviciilor de navigație aeriană prestate de furnizorii de servicii de trafic aerian desemnați în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 550/2004 și de furnizorii de servicii meteorologice, dacă sunt desemnați în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din regulamentul menționat, pentru traficul aerian general din regiunile EUR și AFI ale OACI în care statele membre răspund de furnizarea de servicii de navigație aeriană. Acesta se aplică, de asemenea, administratorului de rețea instituit în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) nr. 677/2011 al Comisiei (7).
(3) Statele membre pot aplica prezentul regulament serviciilor de navigație aeriană furnizate în spațiul aerian aflat sub responsabilitatea lor în cadrul altor regiuni OACI, cu condiția să informeze Comisia și celelalte state membre în consecință.
(4) Statele membre pot aplica prezentul regulament furnizorilor de servicii de navigație aeriană care au primit permisiunea de a furniza servicii de navigație aeriană fără certificare, în conformitate cu articolul 7 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 550/2004.
(5) Sub rezerva articolului 1 alineatul (4) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013, statele membre pot decide să nu aplice prezentul regulament serviciilor de navigație aeriană furnizate în aeroporturile cu mai puțin de 70 000 mișcări de transport aerian IFR pe an.
Statele membre informează Comisia cu privire la această decizie.
Articolul 2
Definiții
În sensul prezentului regulament, se aplică definițiile de la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 549/2004.
De asemenea, se aplică următoarele definiții:
|
1. |
„utilizator de servicii de navigație aeriană” înseamnă operatorul aeronavei în momentul efectuării zborului sau, atunci când identitatea acestuia nu este cunoscută, proprietarul aeronavei, în afara cazului în care se dovedește că, în momentul respectiv, operatorul aeronavei a fost o altă persoană; |
|
2. |
„reprezentant al utilizatorilor spațiului aerian” înseamnă orice persoană sau entitate juridică ce reprezintă interesele uneia sau mai multor categorii de utilizatori ai serviciilor de navigație aeriană; |
|
3. |
„IFR” înseamnă reguli de zbor instrumental, definite în anexa 2 la Convenția de la Chicago (ediția a zecea – iulie 2005); |
|
4. |
„VFR” înseamnă reguli de zbor la vedere, definite în anexa 2 la Convenția de la Chicago (ediția a zecea – iulie 2005); |
|
5. |
„zonă tarifară de rută” înseamnă un volum de spațiu aerian pentru care se stabilesc o bază de cost unică și o rată unitară unică; |
|
6. |
„zonă tarifară terminală” înseamnă un aeroport sau un grup de aeroporturi pentru care se stabilesc o bază de cost unică și o rată unitară unică; |
|
7. |
„costuri determinate” înseamnă costurile prevăzute de statele membre, menționate la articolul 15 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 550/2004; |
|
8. |
„perioadă de referință” înseamnă perioada de referință pentru sistemul de performanță prevăzută la articolul 11 alineatul (3) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 549/2004 și la articolul 8 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013; |
|
9. |
„mișcare de transport aerian IFR” înseamnă totalul decolărilor și aterizărilor efectuate în conformitate cu regulile de zbor instrumental, calculat ca medie anuală pe perioada de trei ani care precede depunerea planului de performanță; |
|
10. |
„alte venituri” înseamnă veniturile obținute de la autoritățile publice, inclusiv sprijinul financiar oferit de programele de asistență ale Uniunii, precum rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), mecanismul Conectarea Europei (MCE) și Fondul de coeziune, veniturile obținute din activități comerciale și/sau, în cazul ratelor unitare pentru serviciile de navigație aeriană terminală, veniturile obținute din contracte sau acorduri între furnizorii de servicii de navigație aeriană și operatorii aeroporturilor; |
|
11. |
„plan de performanță” înseamnă un plan de performanță elaborat și adoptat în conformitate cu dispozițiile de la articolele 11-16 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013; |
|
12. |
„cost real” înseamnă costurile suportate efectiv în cursul unui an pentru furnizarea de servicii de navigație aeriană, supuse unui audit final; |
|
13. |
„servicii CNS, MET și AIS” înseamnă servicii de comunicații, navigație și supraveghere, servicii meteorologice pentru navigația aeriană și servicii de informare aeronautică; |
|
14. |
„costuri de restructurare” înseamnă costuri punctuale semnificative suportate de furnizorii de servicii de navigație aeriană în procesul de restructurare prin introducerea de noi tehnologii și proceduri și a modelelor de afaceri asociate pentru a stimula prestarea de servicii integrate, atunci când statul membru dorește să recupereze costurile în una sau mai multe perioade de referință. Ele pot include costuri suportate pentru compensarea angajaților, închiderea centrelor de control al traficului aerian, mutarea activităților în sedii noi, scoaterea unor active în afara bilanțului și/sau dobândirea de participații strategice în cadrul altor furnizori de servicii de navigație aeriană. |
Articolul 3
Servicii de navigație aeriană terminală și servicii CNS, MET și AIS supuse unor condiții de piață
(1) Fără a aduce atingere aplicării principiilor menționate la articolele 14 și 15 din Regulamentul (CE) nr. 550/2004 și sub rezerva evaluării menționate la alineatul (2), statele membre pot decide, înainte de începerea unei perioade de referință sau, în cazuri justificate, în cursul acesteia, că toate serviciile lor de navigație aeriană terminală sau serviciile CNS, MET și AIS ori unele dintre acestea sunt supuse unor condiții de piață. Într-un astfel de caz se aplică dispozițiile prezentului regulament, însă statele membre în cauză pot decide ca, în ceea ce privește aceste servicii:
|
(a) |
să nu calculeze costuri determinate în conformitate cu articolul 7 din prezentul regulament; |
|
(b) |
să nu fixeze stimulente financiare pentru aceste servicii în domeniile cheie de performanță ale capacității și mediului în conformitate cu articolul 15 din prezentul regulament; și, în ceea ce privește serviciile de navigație aeriană terminală, |
|
(c) |
să nu calculeze tarife de navigație aeriană terminală în conformitate cu articolul 12 din prezentul regulament; |
|
(d) |
să nu se fixeze rate unitare pentru serviciile de navigație aeriană terminală în conformitate cu articolul 17 din prezentul regulament. |
(2) În scopul de a determina dacă o parte sau toate serviciile lor de navigație aeriană terminală sau serviciile CNS, MET și AIS sunt supuse unor condiții de piață, statele membre efectuează o evaluare amănunțită în raport cu toate condițiile prevăzute în anexa I la prezentul regulament. Această evaluare include consultarea reprezentanților utilizatorilor spațiului aerian.
(3) Statele membre menționate la alineatul (1) prezintă Comisiei, cel mai târziu cu 19 luni înainte de începerea unei perioade de referință sau de data intrării în vigoare a deciziilor luate în conformitate cu alineatul (1), un raport detaliat cu privire la conținutul și rezultatele evaluării menționate la alineatul (2). Raportul este însoțit de probe, inclusiv de documentele de licitație dacă este cazul, de justificarea alegerii furnizorului de servicii, de o descriere a măsurilor impuse furnizorului de servicii selectat în vederea garantării faptului că serviciile de navigație aeriană terminală sau serviciile CNS, MET și AIS sunt furnizate în mod rentabil, precum și de rezultatele consultării cu reprezentanții utilizatorilor spațiului aerian. Raportul prezintă întreaga motivație a concluziilor statului membru.
(4) În cazul în care este de acord că s-au stabilit condițiile de piață în conformitate cu cerințele din anexa I, Comisia notifică statul membru în cauză în termen de patru luni de la primirea raportului. Această perioadă de patru luni este prelungită la șase luni de la primirea raportului, în cazul în care Comisia consideră că sunt necesare și alte probe pentru a se determina dacă au fost stabilite condițiile de piață.
În cazul în care constată că nu sunt stabilite condițiile de piață, în termen de șase luni de la primirea raportului și în conformitate cu procedura menționată la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 549/2004, Comisia decide că statul membru sau statele membre în cauză trebuie să aplice integral dispozițiile prezentului regulament. O astfel de decizie se ia după consultarea statului membru sau a statelor membre în cauză.
(5) Raportul statului membru și decizia Comisiei menționate la alineatul (4) sunt valabile pe durata perioadei de referință în cauză și sunt puse la dispoziția publicului, iar în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene se publică o trimitere la acestea.
Articolul 4
Principiile schemei comune de tarifare
(1) Schema comună de tarifare este reglementată de principiile stabilite la articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 550/2004.
(2) Costurile determinate ale serviciilor de navigație aeriană de rută se finanțează prin tarife de rută impuse utilizatorilor de servicii de navigație aeriană, în conformitate cu prevederile capitolului III, și/sau prin recurgerea la alte venituri.
(3) Costurile determinate ale serviciilor de navigație aeriană terminală se finanțează prin tarife de navigație aeriană terminală impuse utilizatorilor de servicii de navigație aeriană, în conformitate cu prevederile capitolului III, și/sau prin recurgerea la alte venituri.
(4) Alineatele (2) și (3) nu aduc atingere finanțării scutirilor anumitor utilizatori de servicii de navigație aeriană prin alte surse de finanțare în conformitate cu articolul 10.
(5) Schema comună de tarifare asigură transparența și consultarea cu reprezentanții utilizatorilor spațiului aerian în privința bazei de cost și cu privire la repartizarea costurilor între diferite servicii.
(6) Veniturile obținute prin tarife de rută sau tarife de navigație aeriană terminală stabilite în conformitate cu articolele 11 și 12 din prezentul regulament nu pot fi utilizate pentru finanțarea activităților comerciale ale furnizorilor de servicii de navigație aeriană.
Articolul 5
Crearea zonelor tarifare
(1) Statele membre stabilesc, în spațiul aerian aflat în responsabilitatea lor, zone tarifare în care sunt furnizate servicii de navigație aeriană utilizatorilor spațiului aerian.
(2) Zonele tarifare se definesc în mod compatibil cu operațiunile și serviciile de control al traficului aerian, după consultarea cu reprezentanții utilizatorilor spațiului aerian.
(3) O zonă tarifară de rută se întinde de la sol până la spațiul aerian superior inclusiv. În zonele terminale complexe, statele membre pot stabili o zonă specifică în cadrul unei zone tarifare.
(4) Dacă zonele tarifare se întind pe spațiul aerian al mai multor state membre, statele membre în cauză asigură coerența și uniformitatea aplicării prezentului regulament în cazul respectivului spațiu aerian.
(5) O zonă tarifară terminală poate fi modificată în cursul unei perioade de referință. În acest caz, statele membre:
|
(a) |
transmit Comisiei datele relevante referitoare la costuri și trafic, pentru a-i permite acesteia să reconstruiască serii coerente de date privind costurile și traficul care să reflecte situația înainte și după această modificare, precum și să își desfășoare sarcinile de monitorizare a performanței care îi revin în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013; |
|
(b) |
consultă reprezentanții utilizatorilor spațiului aerian și raportează Comisiei observațiile acestora; |
|
(c) |
prezintă Comisiei o evaluare a impactului modificărilor asupra obiectivelor de rentabilitate și monitorizării performanțelor serviciilor de navigație aeriană terminală și indică modul de realizare a monitorizării performanțelor în restul perioadei de referință. |
CAPITOLUL II
COSTURILE FURNIZĂRII DE SERVICII DE NAVIGAȚIE AERIANĂ
Articolul 6
Servicii, instalații și activități eligibile
(1) Furnizorii de servicii de navigație aeriană menționați la articolul 1 alineatele (2) și (4) stabilesc costurile suportate pentru prestarea de servicii de navigație aeriană în ceea ce privește instalațiile și serviciile prevăzute și aplicate în cadrul planului de navigație aeriană al OACI pentru regiunea Europa, în zonele tarifare aflate în responsabilitatea lor.
Aceste costuri includ cheltuielile generale administrative, pregătirea, studiile, testele și încercările, precum și cercetarea și dezvoltarea aferente acestor servicii.
(2) Statele membre pot stabili costurile următoare ca fiind costuri determinate, în conformitate cu articolul 15 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 550/2004, atunci când acestea sunt suportate ca urmare a furnizării de servicii de navigație aeriană:
|
(a) |
costuri suportate de autoritățile naționale competente; |
|
(b) |
costuri suportate de entitățile calificate menționate la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 550/2004; |
|
(c) |
costuri ce decurg din acorduri internaționale. |
(3) În conformitate cu articolul 15a alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 550/2004, o parte din veniturile rezultate din tarife pot fi utilizate pentru a finanța proiecte comune pentru funcțiile legate de rețele care prezintă o importanță deosebită pentru îmbunătățirea performanței globale a managementului traficului aerian și a serviciilor de navigație aeriană. În astfel de cazuri, statele membre instituie practici contabile cuprinzătoare și transparente pentru a garanta că utilizatorii spațiului aerian nu sunt taxați de două ori. Costurile determinate care rezultă dintr-un proiect comun trebuie identificate clar în conformitate cu anexele II și VII.
(4) Investițiile în noi sisteme ATM și în restructurarea în profunzime a sistemelor ATM existente sunt eligibile în măsura în care sunt compatibile cu punerea în aplicare a Planului general european de management al traficului aerian, în special prin proiectele comune menționate la articolul 15a alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 550/2004.
Articolul 7
Calculul costurilor
(1) Costurile determinate și costurile reale includ costurile legate de serviciile, instalațiile și activitățile eligibile menționate la articolul 6 din prezentul regulament și stabilite conform cerințelor contabile prevăzute la articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 550/2004.
Efectele nerecurente ce rezultă din introducerea standardelor internaționale de contabilitate pot fi repartizate pe o perioadă de maximum 15 ani.
Fără a aduce atingere articolelor 17 și 19 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013, costurile determinate se fixează înainte de începutul fiecărei perioade de referință din cadrul planului de performanță pentru fiecare an calendaristic din perioada de referință, atât în termeni reali, cât și nominali. Pentru fiecare an al perioadei de referință, diferența dintre costurile determinate exprimate în termeni nominali înainte de perioada de referință și costurile determinate ajustate pe baza diferenței dintre inflația reală, înregistrată de Comisie în indicele armonizat al prețurilor de consum publicat de Eurostat în luna aprilie a anului n, și inflația estimată, indicată în planul de performanță pentru anul premergător perioadei de referință și pentru fiecare an al perioadei de referință, se reportează în anul n + 2 pentru calculul ratei unitare.
Costurile determinate și costurile reale se stabilesc în moneda națională. Dacă pentru un bloc funcțional de spațiu aerian s-a stabilit o zonă comună de tarifare cu o rată unitară unică, statele membre în cauză asigură conversia costurilor naționale în euro sau în moneda națională a unuia dintre acestea, astfel încât să se asigure un calcul transparent al ratei unitare unice în scopul aplicării articolului 17 alineatul (1) al treilea paragraf din prezentul regulament. Statele membre respective notifică în consecință Comisia și Eurocontrol.
(2) Costurile menționate la alineatul (1) sunt defalcate în cheltuieli cu personalul, alte costuri de funcționare, costuri de amortizare, costul capitalului și costuri excepționale, inclusiv impozite și taxe vamale plătite și nerecuperabile, precum și toate celelalte costuri conexe.
Cheltuielile cu personalul includ remunerația brută, plățile pentru ore suplimentare, contribuția angajatorilor la sistemele de asigurări sociale, precum și cheltuielile cu pensiile și cu alte beneficii. Cheltuielile cu pensiile se pot calcula pe baza unor ipoteze prudente, conform guvernanței sistemului sau dreptului național aplicabil, după caz. Aceste ipoteze trebuie detaliate în planul de performanță.
Alte costuri de funcționare cuprind costurile suportate pentru achiziționarea bunurilor și serviciilor utilizate în scopul furnizării de servicii de navigație aeriană, în speță servicii externalizate, personal extern, materiale, energie, utilități, închirierea clădirilor, echipamente și instalații, întreținere, costurile de asigurare și cheltuielile de călătorie. Atunci când un furnizor de servicii de trafic aerian achiziționează alte servicii de navigație aeriană, furnizorul serviciilor include cheltuielile reale cu aceste servicii în celelalte costuri de funcționare ale sale.
Costurile de amortizare se referă la totalitatea activelor imobilizate aflate în exploatare în scopul furnizării de servicii de navigație aeriană. Activele imobilizate se amortizează în conformitate cu durata lor de viață preconizată, utilizându-se metoda liniară aplicată costurilor activelor amortizate. Pentru calculul amortizării, se poate aplica fie contabilitatea în costuri istorice, fie contabilitatea în costuri curente. Metoda nu se modifică pe durata amortizării și trebuie să fie în concordanță cu costul capitalului aplicat (pentru contabilitatea în costuri istorice, costul nominal al capitalului, iar pentru contabilitatea în costuri curente, costul real al capitalului). Dacă se aplică metoda contabilității în costuri curente, se furnizează și valorile echivalente aferente contabilității în costuri istorice, pentru a face posibilă comparația și evaluarea.
Costul capitalului trebuie să fie egal cu produsul dintre:
|
(a) |
suma valorii contabile nete medii a activelor imobilizate și a eventualelor ajustări la activele totale, stabilite de autoritatea națională de supervizare și utilizate de furnizorul de servicii de navigație aeriană, aflate în exploatare sau în construcție, și a valorii medii a activelor circulante nete, cu excepția conturilor purtătoare de dobândă, necesare pentru furnizarea de servicii de navigație aeriană; și |
|
(b) |
media ponderată a ratei dobânzii debitoare și a rentabilității capitalului propriu. În ceea ce privește furnizorii de servicii de navigație aeriană fără capital propriu, media ponderată se calculează pe baza unei rate de rentabilitate aplicate diferenței dintre totalul activelor menționate la litera (a) și datorii. |
Costurile excepționale constau în costuri nerecurente legate de furnizarea de servicii de navigație aeriană în cursul aceluiași an.
Orice ajustare dincolo de prevederile standardelor internaționale de contabilitate trebuie menționată în planul de performanță în vederea examinării de către Comisie, precum și în informațiile suplimentare care trebuie furnizate în conformitate cu anexa II.
(3) În scopul calculării costului capitalului, după cum se prevede la alineatul (2), factorii de ponderare se bazează pe proporția finanțării prin îndatorare sau prin capitaluri proprii. Rata dobânzii debitoare este egală cu rata medie ponderată a dobânzii aplicată datoriilor furnizorului de servicii de navigație aeriană. Rentabilitatea capitalului propriu este cea indicată în planul de performanță pentru perioada de raportare și se bazează pe riscul financiar real la care este expus furnizorul de servicii de navigație aeriană, evaluat înainte de perioada de referință.
Atunci când activele nu aparțin furnizorului de servicii de navigație aeriană, dar sunt incluse în calculul costului capitalului, statele membre se asigură că recuperarea costurilor acestor active nu are loc de două ori.
(4) Calculul costurilor reale poate include recuperarea costurilor de restructurare suportate de furnizorii de servicii de navigație aeriană în perioadele de referință premergătoare perioadei sau perioadelor de referință în care are loc recuperarea, sub rezerva existenței unor argumente economice care să demonstreze un beneficiu net pentru utilizatori în timp.
Autoritatea națională de supervizare prezintă Comisiei argumentele economice, un plan de recuperare a costurilor de restructurare și rezultatele unei consultări cu reprezentanții utilizatorilor spațiului aerian pe tema argumentelor economice și a planului de recuperare a costurilor de restructurare.
În cazul în care constată că beneficiile nete estimate pentru utilizatori în timp sunt demonstrate, Comisia notifică în acest sens statul membru în cauză în termen de cinci luni de la primirea documentelor prezentate de autoritatea națională de supervizare.
În cazul în care constată că beneficiile nete estimate pentru utilizatori în timp nu sunt demonstrate, Comisia decide, în conformitate cu procedura menționată la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 549/2004, în termen de cinci luni de la primirea documentelor prezentate de autoritatea națională de supervizare, că nu se vor recupera costurile de restructurare suportate de furnizorii de servicii de navigație aeriană și informează statul membru în cauză în acest sens.
Statul membru în cauză relatează evoluția costurilor de restructurare și a beneficiilor nete pentru utilizatori în cadrul raportului său anual în temeiul articolului 18 alineatul (4) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013.
Articolul 8
Repartizarea costurilor
(1) Costurile serviciilor, instalațiilor și activităților eligibile în sensul articolului 6 se repartizează în mod transparent între zonele tarifare în raport cu care sunt suportate efectiv.
Atunci când costurile vizează mai multe zone tarifare, ele se repartizează în mod proporțional, pe baza unei metodologii transparente, în conformitate cu articolul 9.
(2) Costul serviciilor terminale se referă la următoarele servicii:
|
(a) |
serviciile de control de aerodrom, serviciile de informare a zborurilor, inclusiv serviciile consultative de trafic aerian și serviciile de alarmare; |
|
(b) |
serviciile de trafic aerian legate de apropierea și plecarea aeronavelor în limitele unei anumite distanțe față de un aeroport pe baza cerințelor operaționale; |
|
(c) |
o repartizare adecvată a tuturor celorlalte componente ale serviciilor de navigație aeriană, reflectând o distribuție proporțională între serviciile de rută și cele terminale. |
În scopul alineatului (2) literele (b) și (c), înainte de începerea fiecărei perioade de referință, statele membre definesc criteriile utilizate pentru repartizarea costurilor între serviciile de navigație aeriană terminală și serviciile de rută pentru fiecare aeroport în parte și informează Comisia în consecință.
(3) Costul serviciilor de rută se referă la costurile menționate la alineatul (1), cu excluderea costurilor menționate la alineatul (2).
(4) Dacă se acordă scutiri pentru zborurile VFR în conformitate cu articolul 10, furnizorul de servicii de navigație aeriană identifică costurile serviciilor de navigație aeriană furnizate zborurilor VFR separat de costurile serviciilor furnizate zborurilor IFR. Aceste costuri pot fi stabilite printr-o metodologie de calcul al costului marginal, ținând seama de beneficiile pentru zborurile IFR care rezultă din serviciile prestate pentru zborurile VFR.
Articolul 9
Transparența costurilor și a mecanismului de tarifare
(1) Cel târziu cu șapte luni înainte de începerea fiecărei perioade de referință, statele membre invită în mod coordonat reprezentanții utilizatorilor spațiului aerian la o consultare cu privire la costurile determinate, investițiile planificate, previziunile în materie de unități de servicii, politica de tarifare și ratele unitare rezultate. Ele sunt asistate de furnizorii de servicii de navigație aeriană. Statele membre își stabilesc în mod transparent costurile la nivel național sau la nivelul blocurilor funcționale de spațiu aerian în conformitate cu articolul 6 și pun ratele lor unitare la dispoziția reprezentanților utilizatorilor spațiului aerian, a Comisiei și, după caz, a Eurocontrol.
În timpul perioadei de referință, statele membre invită anual și în mod coordonat reprezentanții utilizatorilor spațiului aerian la o consultare referitoare la orice abatere de la previziuni, în special în ceea ce privește:
|
(a) |
traficul și costurile reale în raport cu traficul prevăzut și cu costurile determinate; |
|
(b) |
implementarea mecanismului de împărțire a riscurilor de trafic prevăzut la articolul 13; |
|
(c) |
implementarea mecanismului de împărțire a costurilor prevăzut la articolul 14; |
|
(d) |
sistemele de stimulare prevăzute la articolul 15; |
|
(e) |
modularea tarifelor prevăzută la articolul 16. |
Consultarea poate fi organizată la nivel regional. Reprezentanții utilizatorilor spațiului aerian își păstrează dreptul de a solicita organizarea unor consultări suplimentare. Utilizatorii trebuie de asemenea consultați în mod sistematic, ca urmare a activării unui mecanism de alertare, după cum se prevede la articolele 17 și 19 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013, care generează o revizuire a costului sau costurilor unitare determinate.
(2) Informațiile menționate la alineatul (1) se prezintă pe baza tabelelor de raportare și a normelor detaliate prevăzute în anexele II, VI și VII. Dacă se constată, în conformitate cu articolul 3, că serviciile de navigație aeriană terminală sau serviciile CNS, MET și AIS sunt supuse unor condiții de piață, informațiile menționate la alineatul (1) se prezintă pe baza tabelelor de raportare și a normelor detaliate prevăzute în anexa III. Documentația relevantă se pune la dispoziția reprezentanților utilizatorilor spațiului aerian, a Comisiei, a Eurocontrol și a autorităților naționale de supervizare cu trei săptămâni înainte de reuniunea de consultare. În cazul consultării anuale menționate la alineatul (1) al doilea paragraf, documentația relevantă se pune la dispoziția reprezentanților utilizatorilor spațiului aerian, a Comisiei, a Eurocontrol și a autorităților naționale de supervizare în fiecare an, până cel târziu la data de 1 iunie.
(3) Pentru a permite raportarea cu privire la obținerea performanței în conformitate cu articolul 18 alineatul (4) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013, statele membre pun la dispoziția Comisiei și a Eurocontrol, până la data de 1 iunie a fiecărui an, costurile reale suportate în cursul anului precedent și diferența dintre costurile reale și costurile determinate incluse în planul de performanță, pe baza tabelelor de raportare și a normelor detaliate prevăzute în anexele II, VI și VII. Statele membre care au decis că serviciile de navigație aeriană terminală sau serviciile CNS, MET și AIS sunt supuse unor condiții de piață în conformitate cu articolul 3 trebuie să furnizeze aceste informații pe baza tabelelor de raportare și a normelor detaliate prevăzute în anexa III.
CAPITOLUL III
FINANȚAREA FURNIZĂRII DE SERVICII DE NAVIGAȚIE AERIANĂ PRIN TARIFE DE NAVIGAȚIE AERIANĂ
Articolul 10
Scutiri de tarife de navigație aeriană
(1) Statele membre scutesc de tarifele de rută:
|
(a) |
zborurile efectuate de aeronave cu o masă maximă la decolare autorizată mai mică de două tone metrice; |
|
(b) |
zborurile mixte VFR/IFR în zonele tarifare în care acestea sunt efectuate exclusiv în condiții VFR și în care nu se percepe un tarif pentru zborurile VFR; |
|
(c) |
zborurile efectuate exclusiv pentru transportul, în misiune oficială, al monarhilor aflați la conducere și al membrilor apropiați ai familiei acestora, al șefilor de stat, șefilor de guvern și miniștrilor; în toate aceste cazuri, scutirea trebuie justificată prin indicarea în planul de zbor a statutului sau a observației corespunzătoare; |
|
(d) |
zborurile de căutare și salvare autorizate de organismul competent adecvat. |
(2) Statele membre pot scuti de tarifele de rută:
|
(a) |
zborurile militare efectuate de aeronave militare ale oricărei țări; |
|
(b) |
zborurile de pregătire efectuate exclusiv în scopul obținerii unei licențe sau a unei calificări în cazul echipajului de zbor din cabina de pilotaj, atunci când scutirea este justificată printr-o observație corespunzătoare în planul de zbor; zborurile trebuie să fie efectuate exclusiv în spațiul aerian al statului membru în cauză și să nu servească la transportul de pasageri și/sau de mărfuri și nici la poziționarea sau transportul aeronavei; |
|
(c) |
zborurile efectuate exclusiv în scopul verificării sau testării echipamentelor utilizate sau destinate utilizării ca mijloace de asistență de la sol pentru navigația aeriană, excluzând zborurile de poziționare efectuate de aeronavele respective; |
|
(d) |
zborurile care se încheie pe aeroportul de unde a decolat aeronava și în timpul cărora nu s-a efectuat nicio aterizare intermediară; |
|
(e) |
zborurile VFR; |
|
(f) |
zborurile umanitare autorizate de organismul competent adecvat; |
|
(g) |
zborurile efectuate de organele vamale și de poliție. |
(3) Statele membre pot scuti de tarifele de navigație aeriană terminală zborurile menționate la alineatele (1) și (2).
(4) Costurile suportate pentru zborurile care beneficiază de scutire se compun din:
|
(a) |
costurile zborurilor VFR scutite, identificate la articolul 8 alineatul (4); și |
|
(b) |
costurile zborurilor IFR scutite, care se calculează ca fiind produsul dintre costurile suportate pentru zborurile IFR și raportul dintre numărul de unități de servicii scutite din numărul total de unități de servicii, acest număr total cuprinzând unitățile de servicii aferente zborurilor IFR, precum și unitățile de servicii aferente zborurilor VFR, în cazul în care acestea nu sunt scutite. Costurile suportate pentru zborurile IFR sunt egale cu costurile totale din care se scad costurile zborurilor VFR. |
(5) Statele membre se asigură că furnizorii de servicii de navigație aeriană sunt rambursați pentru serviciile pe care le-au furnizat zborurilor scutite.
Articolul 11
Calcularea tarifelor de rută
(1) Fără a aduce atingere posibilității prevăzute la articolul 4 alineatul (2) de a finanța serviciile de navigație aeriană de rută din alte venituri, tariful de rută pentru un zbor dat într-o zonă tarifară de rută dată este egal cu produsul dintre rata unitară stabilită pentru respectiva zonă tarifară de rută și unitățile de servicii de rută pentru respectivul zbor.
(2) Rata unitară și unitățile de servicii de rută se calculează în conformitate cu anexa IV.
Articolul 12
Calcularea tarifelor de navigație aeriană terminală
(1) Fără a aduce atingere posibilității prevăzute la articolul 4 alineatul (3) de a finanța serviciile de navigație aeriană terminală din alte venituri, tariful de navigație aeriană terminală pentru un zbor dat într-o zonă tarifară de navigație aeriană terminală dată este egal cu produsul dintre rata unitară stabilită pentru respectiva zonă tarifară de navigație aeriană terminală și unitățile de servicii de navigație aeriană terminală pentru respectivul zbor. În scopul tarifării, apropierea și plecarea se consideră drept un singur zbor. Unitatea de calcul este fie zborul de sosire, fie zborul de plecare.
(2) Rata unitară și unitățile de servicii de navigație aeriană terminală se calculează în conformitate cu anexa V.
Articolul 13
Împărțirea riscurilor de trafic
(1) Se aplică un mecanism de împărțire a riscurilor de trafic în conformitate cu principiile menționate la articolul 12 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013.
(2) Următoarele costuri nu sunt supuse împărțirii riscurilor de trafic și determină o majorare sau o reducere a costurilor determinate în anul sau anii ulteriori, indiferent de evoluția traficului:
|
(a) |
costurile determinate stabilite în conformitate cu articolul 6 alineatul (2), cu excepția acordurilor referitoare la furnizarea de servicii de trafic aerian transfrontaliere; |
|
(b) |
costurile determinate pentru servicii meteorologice; |
|
(c) |
ajustarea din cauza diferențelor dintre inflația prevăzută și inflația reală, menționate la articolul 7 alineatul (1); |
|
(d) |
recuperarea costurilor de restructurare, dacă este autorizată în conformitate cu articolul 7 alineatul (4); |
|
(e) |
reportarea în urma implementării mecanismului de împărțire a riscurilor de trafic; |
|
(f) |
reporturile autorizate din perioada de referință precedentă rezultate în urma implementării mecanismului de împărțire a costurilor menționat la articolul 14; |
|
(g) |
primele sau penalizările care decurg din sistemele de stimulare financiară menționate la articolul 15; |
|
(h) |
surplusurile sau deficitele înregistrate la recuperare care pot rezulta din modularea tarifelor de navigație aeriană în conformitate cu articolul 16; |
|
(i) |
surplusurile sau deficitele înregistrate la recuperare care rezultă din variațiile de trafic; |
|
(j) |
pentru a doua perioadă de referință, surplusurile sau deficitele înregistrate la recuperare de către statele membre până în anul 2011, inclusiv, în ceea ce privește serviciile de navigație aeriană de rută și până în anul 2014, inclusiv, în ceea ce privește serviciile de navigație aeriană terminală. |
În plus, statele membre pot exclude de la împărțirea riscurilor de trafic costurile determinate ale furnizorilor de servicii de navigație aeriană care au primit permisiunea de a presta servicii de navigație aeriană fără certificare, în conformitate cu articolul 7 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 550/2004.
(3) Dacă, într-un an „n” dat, numărul real al unităților de servicii nu variază, în plus sau în minus, cu peste 2 % față de previziunile din planul de performanță pentru respectivul an „n”, veniturile suplimentare sau pierderile de venit ale furnizorului de servicii de navigație aeriană legate de costurile determinate nu se reportează.
(4) Dacă, într-un an „n” dat, numărul real al unităților de servicii este mai mare cu peste 2 % față de previziunile din planul de performanță pentru respectivul an „n”, un minim de 70 % din veniturile suplimentare obținute de furnizorul sau furnizorii de servicii de navigație aeriană respectivi peste procentul de 2 % din diferența dintre numărul real de unități de servicii și previziunile în materie de costuri determinate din planul de performanță are ca rezultat o reducere corespunzătoare a costurilor determinate pentru anul „n + 2”.
Dacă, într-un an „n” dat, numărul real al unităților de servicii este mai mic cu peste 2 % față de previziunile din planul de performanță pentru respectivul an „n”, un maxim de 70 % din pierderile de venit suportate de furnizorul sau furnizorii de servicii de navigație aeriană respectivi peste procentul de 2 % din diferența dintre numărul real de unități de servicii și previziunile în materie de costuri determinate din planul de performanță are ca rezultat o majorare corespunzătoare a costurilor determinate începând, cel mai devreme, cu anul „n + 2”.
(5) Dacă, într-un an „n” dat, numărul real al unităților de servicii este mai mic de 90 % din previziunile din planul de performanță pentru respectivul an „n”, valoarea totală a pierderilor de venit suportate de furnizorul sau furnizorii de servicii de navigație aeriană respectivi peste procentul de 10 % din diferența dintre numărul real de unități de servicii și previziunile în materie de costuri determinate din planul de performanță are ca rezultat o majorare corespunzătoare a costurilor determinate începând, cel mai devreme, cu anul „n + 2”.
Dacă, într-un an „n” dat, numărul real al unităților de servicii este mai mare de 110 % față de previziunile din planul de performanță pentru respectivul an „n”, valoarea totală a veniturilor suplimentare obținute de furnizorul sau furnizorii de servicii de navigație aeriană respectivi peste procentul de 10 % din diferența dintre numărul real de unități de servicii și previziunile în materie de costuri determinate din planul de performanță are ca rezultat o reducere corespunzătoare a costurilor determinate pentru anul „n + 2”.
(6) În cazul serviciilor de navigație aeriană terminală, statele membre pot decide, pentru aeroporturile cu mai puțin de 225 000 de mișcări de transport aerian IFR pe an, să nu aplice dispozițiile de la alineatele (3), (4) și (5) de mai sus. Statele membre informează Comisia cu privire la această decizie în termen de două luni de la publicarea prezentului regulament.
Articolul 14
Împărțirea costurilor
(1) Se aplică un mecanism de împărțire a costurilor după următoarele principii:
|
(a) |
dacă, pe parcursul întregii perioade de referință, costurile reale sunt mai mici decât costurile determinate stabilite la începutul perioadei de referință, diferența care rezultă este reținută de furnizorul de servicii de navigație aeriană, de statul membru sau de entitatea calificată în cauză; |
|
(b) |
dacă, pe parcursul întregii perioade de referință, costurile reale sunt mai mari decât costurile determinate stabilite la începutul perioadei de referință, diferența care rezultă este suportată de furnizorul de servicii de navigație aeriană, de statul membru sau de entitatea calificată în cauză. |
(2) Costuri scutite de la aplicarea alineatului (1) literele (a) și (b):
|
(a) |
dispozițiile privind împărțirea costurilor de la alineatul (1) literele (a) și (b) nu se aplică diferenței dintre costurile determinate și costurile reale în ceea ce privește elementele de cost pentru care furnizorul de servicii de navigație aeriană, statele membre sau entitățile calificate în cauză au luat măsuri de gestionare suficiente și identificabile, dar despre care se poate considera că se află în afara controlului lor ca urmare a:
|
|
(b) |
fără a aduce atingere articolului 7 alineatul (1) al treilea paragraf, fiecare element de cost inclus la alineatul (2) litera (a) trebuie determinat de autoritatea națională de supervizare, iar planul de performanță trebuie să precizeze, pentru fiecare element de cost în raport cu perioada de referință precedentă:
|
|
(c) |
diferențele dintre costurile reale și costurile determinate în ceea ce privește aceste elemente trebuie identificate și explicate în conformitate cu anexa VII punctul 2; |
|
(d) |
dacă, pe parcursul întregii perioade de referință, ca urmare a retragerii costurilor din domeniul de aplicare al alineatului (2) litera (a), costurile reale sunt mai mici decât costurile determinate stabilite la începutul perioadei de referință, diferența rezultată se rambursează utilizatorilor spațiului aerian prin reportarea la perioada sau perioadele de referință următoare; |
|
(e) |
dacă, pe parcursul întregii perioade de referință, ca urmare a includerii costurilor în domeniul de aplicare al alineatului (2) litera (a), costurile reale sunt mai mari decât costurile determinate stabilite la începutul perioadei de referință, diferența rezultată le revine utilizatorilor spațiului aerian prin reportarea la perioada sau perioadele de referință următoare; |
|
(f) |
autoritatea națională de supervizare în cauză demonstrează în fiecare an că diferența dintre costurile reale și costurile determinate este efectiv rezultatul unor evenimente sau circumstanțe pertinente prevăzute la alineatul (2) litera (a) și precizate în conformitate cu dispozițiile de la alineatul (2) litera (b). Această autoritate verifică și dacă diferența de costuri care urmează să le revină utilizatorilor este identificată și clasificată în mod specific. Ea informează utilizatorii spațiului aerian și raportează Comisiei cu privire la rezultatul evaluării sale în fiecare an. Dacă, în termen de șase luni de la primirea raportului anual de evaluare al autorității naționale de supervizare în cauză, constată că respectivul raport nu demonstrează că diferența dintre costurile reale și costurile determinate este efectiv rezultatul unor evenimente sau circumstanțe pertinente prevăzute la alineatul (2) litera (a) și precizate în conformitate cu dispozițiile de la alineatul (2) litera (b), Comisia decide, în conformitate cu procedura menționată la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 549/2004, că statul membru sau statele membre în cauză nu au dreptul să aplice dispozițiile alineatului (2) în ceea ce privește diferența dintre costurile reale și costurile determinate, fie parțial, fie în întregime, în funcție de constatările sale; |
|
(g) |
sumele reportate trebuie indicate pentru fiecare factor și descrise în informațiile suplimentare furnizate în conformitate cu anexa VI. |
Articolul 15
Sisteme de stimulare pentru furnizorii de servicii de navigație aeriană
(1) Statele membre adoptă stimulente financiare pentru furnizorii lor de servicii de navigație aeriană în domeniul cheie de performanță al capacității și pot adopta astfel de stimulente financiare în domeniul cheie de performanță al mediului în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013. Aceste stimulente constau în prime pentru depășirea nivelurilor de performanță vizate și penalizări pentru neatingerea acestora și se adaugă la costurile determinate adoptate sau se scad din acestea în funcție de nivelul de performanță atins.
Sistemele de stimulare financiară de acest tip trebuie să respecte următoarele principii:
|
(a) |
rata unitară a anului „n + 2” se ajustează, în funcție de nivelul real de performanță al furnizorului de servicii de navigație aeriană în anul „n” față de obiectivul respectiv, pentru a prevedea prime pentru depășirea acestuia sau penalizări pentru neatingerea lui; |
|
(b) |
nivelul aplicabil al primelor și penalizărilor trebuie să fie proporțional cu obiectivele care trebuie atinse și cu nivelul de performanță obținut. Nu există prime pentru performanțele care se situează la un nivel egal sau inferior celui prevăzut în obiectivele de performanță; |
|
(c) |
nivelul aplicabil al primelor și penalizărilor trebuie să fie egal; |
|
(d) |
valoarea maximă a primelor agregate și valoarea maximă a penalizărilor agregate nu trebuie să depășească 1 % din veniturile din servicii de navigație aeriană în anul „n”; |
|
(e) |
nivelurile de variație a performanței și nivelul aplicabil al primelor și penalizărilor se stabilesc în urma consultării menționate la articolul 9 și se fixează prin intermediul planului de performanță; |
|
(f) |
în cazul obiectivelor la nivelul blocurilor funcționale de spațiu aerian, primele și penalizările se aplică furnizorilor de servicii de navigație aeriană în cauză; |
|
(g) |
pentru domeniul cheie de performanță al capacității, nivelurile țintă de performanță pot fi adaptate pentru a viza numai cauzele de întârziere legate de capacitatea ATC, rutarea ATC, personalul ATC, echipamentele ATC, managementul spațiului aerian și evenimente speciale cu codurile C, R, S, T, M și P din manual de utilizare ATFCM. |
(2) Autoritățile naționale de supervizare monitorizează implementarea corespunzătoare a acestor sisteme de stimulare de către furnizorii de servicii de navigație aeriană.
Articolul 16
Modularea tarifelor de navigație aeriană
(1) După ce oferă posibilitatea unei consultări prevăzută la articolul 9, statele membre pot, la nivel național sau la nivel de bloc funcțional de spațiu aerian și în mod nediscriminatoriu și transparent, să moduleze tarifele de navigație aeriană suportate de utilizatorii spațiului aerian astfel încât să reflecte eforturile făcute de aceștia în special pentru:
|
(a) |
optimizarea utilizării serviciilor de navigație aeriană; |
|
(b) |
reducerea impactului activităților de zbor asupra mediului; |
|
(c) |
reducerea costurilor globale ale serviciilor de navigație aeriană și sporirea eficienței acestora, în special prin modularea tarifelor în funcție de gradul de aglomerare a rețelei într-o anumită zonă sau pe o anumită rută la anumite ore. |
Modularea tarifelor nu trebuie să producă nicio modificare globală a veniturilor furnizorului de servicii de navigație aeriană. Surplusurile sau deficitele înregistrate la recuperare se reportează către următoarea perioadă.
(2) Tarifele de navigație aeriană pot fi modulate, în mod nediscriminatoriu și transparent, și în scopul de a accelera implementarea capacităților SESAR ATM. În particular, modularea poate urmări să ofere stimulente pentru dotarea aeronavelor cu sistemele incluse în proiectele comune menționate la articolul 15a alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 550/2004.
(3) Modularea tarifelor de navigație aeriană înseamnă o variație a tarifului de rută și/sau a tarifului de navigație aeriană terminală calculat(e) pe baza dispozițiilor de la articolele 11 și 12.
(4) Autoritățile naționale de supervizare monitorizează aplicarea corespunzătoare a modulării tarifelor de navigație aeriană de către furnizorii de servicii de navigație aeriană.
Articolul 17
Stabilirea ratelor unitare pentru zonele tarifare
(1) Statele membre se asigură că se stabilesc anual rate unitare pentru fiecare zonă tarifară. Fără a aduce atingere alineatului (2), ratele unitare nu se modifică în cursul unui an.
Ratele unitare se stabilesc aplicând următoarea procedură:
|
(a) |
pentru fiecare an al perioadei de referință, ratele unitare pentru anul „n” se calculează până la data de 1 noiembrie a anului „n - 1” pe baza costurilor unitare determinate cuprinse în planul de performanță și a adaptărilor prevăzute la punctul 2.2 din anexa IV și din anexa V la prezentul regulament; |
|
(b) |
ratele unitare pentru anul „n” trebuie prezentate Comisiei de către statele membre până la data de 1 iunie a anului „n - 1” conform cerințelor de la articolul 9 alineatele (1) și (2); |
|
(c) |
comisia evaluează aceste rate unitare în raport cu dispozițiile prezentului regulament și ale Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013; |
|
(d) |
în cazul în care constată că ratele unitare respectă dispozițiile prezentului regulament și ale Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013, Comisia informează în consecință statul membru în cauză în termen de patru luni de la prezentarea ratelor unitare; |
|
(e) |
în cazul în care constată că ratele unitare nu respectă dispozițiile prezentului regulament și ale Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013, în termen de patru luni de la prezentarea ratelor unitare, Comisia informează în consecință statul membru în cauză, care trebuie să prezinte Comisiei rate unitare revizuite în termen de o lună; |
|
(f) |
statele membre informează Comisia și Eurocontrol, dacă este cazul, în legătură cu ratele unitare pentru fiecare zonă tarifară cel târziu până la data de 1 noiembrie a anului „n - 1”. |
Ratele unitare se stabilesc în monedă națională. Dacă statele membre care fac parte dintr-un bloc funcțional de spațiu aerian decid să instituie o zonă comună de tarifare cu o rată unitară unică, respectiva rată unitară unică se stabilește în euro sau în moneda națională a unuia dintre statele membre în cauză. Statele membre în cauză înștiințează Comisia și Eurocontrol cu privire la moneda aplicabilă.
(2) Dacă planurile de performanță sunt adoptate după data de 1 noiembrie a anului premergător celui în care începe perioada de referință sau sunt revizuite în conformitate cu articolele 17 și 19 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013, ratele unitare se recalculează, dacă este necesar, pe baza planului final adoptat sau a măsurilor corective aplicabile. În acest scop și în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013, statele membre calculează și aplică rata lor unitară în conformitate cu planul de performanță adoptat, cât mai devreme posibil în cursul primului an al perioadei de referință sau al primului an de aplicare a planurilor și obiectivelor de performanță revizuite. Diferența de venituri determinată de aplicarea temporară a ratei unitare inițiale se reportează la calculul ratei unitare a anului următor. Pentru primul an al perioadei de referință sau primul an de aplicare a planurilor și obiectivelor de performanță revizuite, mecanismul de împărțire a riscurilor de trafic menționat la articolul 13 se aplică pe baza costurilor determinate și a unităților de servicii cuprinse în planul de performanță final adoptat, precum și a numărului real de unități de servicii pentru anul respectiv.
Articolul 18
Perceperea tarifelor
(1) Statele membre pot percepe tarifele printr-un tarif unic per zbor. Dacă tarifele se facturează și se percep la nivel regional, moneda de facturare poate fi euro, la rata unitară respectivă putându-se adăuga o rată unitară administrativă pentru costurile de facturare și de percepere. Statele membre se asigură că sumele percepute în numele lor sunt utilizate pentru finanțarea costurilor determinate în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament.
(2) Utilizatorii serviciilor de navigație aeriană plătesc prompt și integral toate tarifele de navigație aeriană.
(3) Statele membre se asigură că se aplică măsuri de executare eficiente. Aceste măsuri pot include refuzarea serviciilor, reținerea aeronavelor sau alte măsuri de executare, în conformitate cu legislația aplicabilă.
CAPITOLUL IV
DISPOZIȚII FINALE
Articolul 19
Contestații
Statele membre se asigură că deciziile luate în temeiul prezentului regulament sunt explicate în mod corespunzător și fac obiectul unei proceduri eficiente de revizuire și/sau de contestare.
Articolul 20
Facilitarea procesului de monitorizare a conformității
Furnizorii de servicii de navigație aeriană facilitează inspecțiile și controalele, inclusiv vizitele la fața locului, efectuate de autoritățile naționale de supervizare responsabile sau de o entitate calificată care acționează în numele respectivelor autorități de supervizare. Persoanele autorizate sunt abilitate:
|
(a) |
să examineze documentele contabile, registrele, inventarele și orice alt document relevant pentru stabilirea tarifelor de navigație aeriană; |
|
(b) |
să facă copii după documentele respective sau să ia extrase din ele; |
|
(c) |
să solicite explicații verbale la fața locului; |
|
(d) |
să aibă acces la incintele, terenurile și vehiculele relevante. |
Aceste inspecții și controale se efectuează cu respectarea procedurilor aflate în vigoare în statul membru în care sunt efectuate.
Articolul 21
Revizuire
Revizuirea de către Comisie a sistemului de performanță, menționată la articolul 24 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013, include mecanismul de împărțire a riscurilor de trafic prevăzut la articolul 13, mecanismul de împărțire a costurilor prevăzut la articolul 14, sistemele de stimulare stabilite în temeiul articolului 15, modularea tarifelor în temeiul articolului 16, precum și impactul și eficacitatea acestora în atingerea obiectivelor de performanță stabilite.
Articolul 22
Intrare în vigoare și aplicare
(1) Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
(2) Prezentul regulament se aplică începând din a doua perioadă de referință, așa cum este definită la articolul 8 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013, și în această perioadă. În ceea ce privește aplicarea sistemului de performanță, pentru a permite adoptarea obiectivelor la nivelul Uniunii prevăzute la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013 înainte de începerea celei de a doua perioade de referință, precum și pregătirea și adoptarea planurilor de performanță în conformitate cu dispozițiile Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 390/2013, articolul 1 alineatul (5), articolul 3, articolul 7 alineatul (4), articolul 9, articolul 14 alineatul (2) literele (b)-(f) și articolul 17, precum și anexele la prezentul regulament se aplică de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.
Articolul 23
Abrogarea Regulamentului (CE) nr. 1794/2006 al Comisiei
Regulamentul (CE) nr. 1794/2006 al Comisiei din 6 decembrie 2006 de stabilire a unei scheme comune de tarifare pentru serviciile de navigație aeriană se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2015.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 3 mai 2013.
Pentru Comisie
Președintele
José Manuel BARROSO
(1) JO L 96, 31.3.2004, p. 10.
(2) JO L 300, 14.11.2009, p. 34.
(4) A se vedea pagina 1 din prezentul Jurnal Oficial.
(5) JO L 341, 7.12.2006, p. 3.
ANEXA I
EVALUAREA EXISTENȚEI CONDIȚIILOR DE PIAȚĂ PENTRU PRESTAREA DE SERVICII DE NAVIGAȚIE AERIANĂ TERMINALĂ ȘI/SAU SERVICII CNS, MET ȘI AIS ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 3
Condițiile care trebuie evaluate pentru a stabili dacă serviciile de navigație aeriană terminală și/sau serviciile CNS, MET și AIS sunt furnizate în condiții de piață sunt următoarele:
|
1. |
măsura în care furnizorii de servicii pot oferi sau retrage în mod liber furnizarea acestor servicii:
|
|
2. |
măsura în care există libertatea de a alege furnizorul de servicii, inclusiv, în cazul aeroporturilor, opțiunea de prestare către sine:
|
|
3. |
măsura în care se poate alege dintr-o serie de furnizori de servicii:
|
|
4. |
pentru serviciile de navigație aeriană terminală, măsura în care aeroporturile sunt supuse presiunilor comerciale în privința costurilor sau reglementării bazate pe stimulente:
|
|
5. |
dacă furnizorul de servicii de navigație aeriană terminală sau de servicii CNS, MET și AIS furnizează și servicii de navigație aeriană de rută, aceste activități fac obiectul unei contabilități și raportări separate; |
|
6. |
pentru serviciile de navigație aeriană terminală, evaluarea prevăzută în prezenta anexă se efectuează la fiecare aeroport în parte, dacă este cazul. |
ANEXA II
TRANSPARENȚA COSTURILOR ȘI A COSTURILOR UNITARE
1. TABEL DE RAPORTARE
Statele membre și furnizorii de servicii de navigație aeriană trebuie să completeze tabelul de raportare din prezenta anexă pentru fiecare zonă tarifară aflată în responsabilitatea lor și pentru fiecare an al perioadei de referință. Statele membre trebuie să prezinte și un tabel de raportare consolidat pentru fiecare zonă tarifară aflată în responsabilitatea lor.
Tabelul consolidat trebuie completat pentru fiecare aeroport care face obiectul dispozițiilor prezentului regulament. Pentru aeroporturile cu o medie anuală, calculată pe ultimii trei ani, de mai puțin de 70 000 de mișcări de transport aerian IFR, costurile pot fi prezentate sub formă consolidată.
Dacă o zonă tarifară se întinde pe spațiul aerian al mai multor state membre, acestea completează tabelul împreună, în conformitate cu dispozițiile menționate la articolul 5 alineatul (4).
Costurile reale se stabilesc pe baza conturilor finale, care au fost supuse auditului. Costurile se stabilesc în conformitate cu planul de afaceri prevăzut de certificat și sunt comunicate în moneda în care sunt stabilite conform articolului 7 alineatul (1) al patrulea paragraf.
Numărul real de unități de servicii se stabilește pe baza cifrelor furnizate de entitatea care facturează și percepe tarifele. Orice diferență față de aceste cifre trebuie justificată în mod corespunzător în informațiile suplimentare.
Pentru a facilita definirea de către Comisie a unor obiective de performanță la nivelul Uniunii și fără a aduce atingere planurilor de performanță care urmează să fie adoptate, statele membre și furnizorii de servicii de navigație aeriană trebuie să introducă într-un tabel de raportare previziunile inițiale, cu nouăsprezece luni înainte de începerea perioadei de referință.
Tabelul 1 - Costuri totale și costuri unitare
|
Numele zonei tarifare Monedă Monedă |
|
Perioada de referință: n - n+4 |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
Costuri determinate (plan de performanță) |
|
Costuri reale |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Detalii costuri |
|
n |
n+1 |
n+2 |
n+3 |
n+4 |
|
n |
n+1 |
n+2 |
n+3 |
n+4 |
||||||||||||||||||||||||||
|
1. Detalii per tip (în termeni nominali) |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||
|
2. Detalii per serviciu (în termeni nominali) |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||
|
3. Informații complementare (în termeni nominali) |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
Bază active medie |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||
|
Costul capitalului % |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||
|
Costul proiectelor comune |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||
|
Costuri scutite de la împărțirea costurilor [articolul 14 alineatul (2) litera (b)] |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||
|
4. Costuri totale după deducerea costurilor serviciilor pentru zborurile scutite (în termeni nominali) |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||
|
5. KPI rentabilitate - Cost unitar determinat/real (în termeni reali) |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||||||||||||||||||
|
Costuri și elemente ale bazei de active în '000 - Unități de servicii în '000 |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2. INFORMAȚII SUPLIMENTARE
În plus, statele membre și furnizorii de servicii de navigație aeriană trebuie să prezinte cel puțin următoarele informații:
|
(a) |
descrierea metodologiei utilizate pentru repartizarea costurilor instalațiilor sau serviciilor între diferitele servicii de navigație aeriană, pe baza listei instalațiilor și a serviciilor care figurează în planul de navigație aeriană al OACI pentru regiunea Europa (doc. 7754), și o descriere a metodologiei utilizate pentru repartizarea acestor costuri între diferitele zone tarifare; |
|
(b) |
descrierea metodologiei și a ipotezelor utilizate pentru a stabili costurile serviciilor de navigație aeriană furnizate zborurilor VFR, atunci când se acordă scutiri pentru zborurile VFR în conformitate cu articolul 10; |
|
(c) |
în conformitate cu articolul 7 alineatul (2), descrierea și justificarea oricărei ajustări care depășește prevederile standardelor internaționale de contabilitate; |
|
(d) |
descrierea și explicarea metodei adoptate pentru calculul costurilor de amortizare: metoda costurilor istorice sau metoda costurilor curente. Atunci când se adoptă metoda costurilor curente, trebuie furnizate date comparabile privind costurile istorice; |
|
(e) |
justificarea costurilor capitalului, inclusiv elementele bazei de active, eventualele ajustări ale activelor totale și rentabilitatea capitalului propriu; |
|
(f) |
costurile totale per aeroport pentru fiecare aeroport cu mai puțin de 70 000 de mișcări de transport aerian IFR pe an, atunci când sunt furnizate sub formă consolidată în tabelul de raportare; |
|
(g) |
definirea criteriilor utilizate pentru repartizarea costurilor între serviciile de navigație aeriană terminală și de rută pentru fiecare aeroport care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament; |
|
(h) |
defalcarea costurilor serviciilor meteorologice în costuri directe și „costuri MET de bază” definite drept costurile de sprijinire a instalațiilor și serviciilor meteorologice care răspund, de asemenea, cerințelor meteorologice în general. Este vorba despre analize și prognoze generale, de rețele de observație de suprafață și de altitudine, de sisteme de comunicații meteorologice, centre de prelucrare a datelor, precum și de sprijinirea cercetării de bază, a pregătirii și administrării; |
|
(i) |
descrierea metodologiei utilizate pentru repartizarea costurilor MET totale și a costurilor MET de bază pentru aviația civilă și între zonele tarifare; |
|
(j) |
conform precizărilor de la punctul 1, cu nouăsprezece luni înainte de începerea perioadei de referință, descrierea previziunilor de cost și de trafic raportate; |
|
(k) |
descrierea costurilor reale raportate și a diferenței față de costurile determinate, pentru fiecare an al perioadei de referință; |
|
(l) |
descrierea numărului real de unități de servicii raportat și a diferențelor atât față de previziuni, cât și față de cifrele furnizate de Eurocontrol, după caz, pentru fiecare an al perioadei de referință; |
|
(m) |
în fiecare an al perioadei de referință, diferența dintre investițiile furnizorilor de servicii de navigație aeriană indicate în planurile de performanță și cheltuielile reale, precum și diferența dintre data prevăzută pentru intrarea în funcțiune a acestor investiții și situația reală. |
(1) Inclusiv costurile EUROCONTROL (a se vedea detaliile din tabelul 3).
(2) A se lăsa liber atunci când serviciile sunt furnizate în temeiul articolului 3
(3) Inflația reala/estimată folosită pentru stabilirea costurilor determinate în termeni nominali – inflație reală/estimată revizuită
|
Indice prețuri estimat - baza 100 în anul n-3 |
inflație n-2: |
inflație n-1: |
|
Indice prețuri real - baza 100 în anul n-3 |
inflație n-2: |
inflație n-1: |
(5) Costuri determinate (plan de performanță) în termeni reali – costuri reale/prevăzute revizuite la prețurile n-3
ANEXA III
CERINȚE SPECIFICE PRIVIND TRANSPARENȚA PENTRU SERVICIILE DE NAVIGAȚIE AERIANĂ FURNIZATE ÎN CONDIȚII DE PIAȚĂ
Informațiile comunicate în aplicarea prezentei anexe sunt informații confidențiale rezervate Comisiei și nu sunt puse la dispoziția publicului.
1. COSTURILE SERVICIILOR DE NAVIGAȚIE AERIANĂ
1.1. Tabel de raportare
Statele membre trebuie să completeze tabelele de raportare din prezenta anexă. Tabelele A și B se completează pentru întreaga zonă tarifară, dar nu în ceea ce privește serviciile de navigație aeriană terminală, iar tabelul B referitor la prețuri se completează pentru fiecare aeroport în care serviciile de navigație aeriană se furnizează în condiții de piață în zona tarifară terminală aflată în responsabilitatea statelor membre.
Pentru tabelul A, cifrele sunt cele reale pentru perioada cuprinsă între anul (n - 3) și anul (n - 1) și cifrele prevăzute începând cu anul (n). Costurile reale se stabilesc pe baza conturilor finale, auditate. Costurile prevăzute se stabilesc în conformitate cu planul de afaceri impus de certificat.
Pentru tabelul B, prețul anual trebuie să reflecte valoarea contractului. Unitatea de producție luată în considerare pentru a determina valoarea contractului trebuie descrisă și raportată în tabel de către statul membru în cauză.
Prețurile și costurile se stabilesc în monedă națională.
Tabelul A
|
Organizație: Zonă tarifară: |
|
Anul |
n |
||||||
|
|
|||||||||
|
|
|||||||||
|
|
(n-3) A |
(n-2) A |
(n-1) A |
(n) F |
(n+1) F |
(n+2) P |
(n+3) P |
(n+4) P |
(n+5) P |
|
Detalii per tip |
|||||||||
|
Personal |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||||
|
Alte costuri de funcționare |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||||
|
Amortizare |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||||
|
Costul capitalului |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||||
|
Costuri excepționale |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|||||
|
Costuri totale |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Tabelul B
|
Organizație: Zonă tarifară: Nume aeroport: |
|
Anul |
n |
||||||
|
|
|||||||||
|
|
|||||||||
|
Aeroportul i |
(n-3) |
(n-2) |
(n-1) |
(n) |
(n+1) |
(n+2) |
(n+3) |
(n+4) |
(n+5) |
|
Preț anual (a) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Unitate de producție (b) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Preț unitar |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
1.2. Informații suplimentare
În plus, statele membre trebuie să prezinte cel puțin următoarele informații:
|
(a) |
descrierea criteriilor utilizate pentru repartizarea costurilor instalațiilor sau serviciilor între diferitele servicii de navigație aeriană, pe baza listei instalațiilor și a serviciilor care figurează în planul de navigație aeriană al OACI pentru regiunea Europa (doc. 7754); |
|
(b) |
descrierea și explicarea diferențelor dintre cifrele prevăzute și cifrele reale pentru anul (n - 1) în privința tuturor datelor furnizate în tabelele A și B; |
|
(c) |
descrierea și explicarea costurilor și investițiilor prevăzute pe cinci ani în raport cu traficul preconizat; |
|
(d) |
descrierea și explicarea metodei adoptate pentru calculul costurilor de amortizare: costuri istorice sau costuri curente; |
|
(e) |
justificarea costului capitalului, inclusiv elementele bazei de active. |
2. FINANȚAREA SERVICIILOR DE NAVIGAȚIE AERIANĂ
Furnizorii de servicii de navigație aeriană trebuie să prezinte o descriere a modalității sau a modalităților prin care costurile serviciilor de navigație aeriană sunt finanțate pentru fiecare zonă tarifară.
ANEXA IV
CALCULUL UNITĂȚILOR DE SERVICII DE NAVIGAȚIE AERIANĂ DE RUTĂ ȘI A RATELOR UNITARE
1. Calculul unităților de servicii de navigație aeriană de rută
|
1.1. |
Unitatea de servicii de navigație aeriană de rută este egală cu produsul dintre factorul „distanță” și factorul „greutate” pentru aeronava respectivă. Numărul total de unități de servicii de rută cuprinde numărul total de unități de servicii aferente zborurilor IFR, precum și unitățile de servicii aferente zborurilor VFR, în cazul în care acestea nu sunt scutite în conformitate cu articolul 10. |
|
1.2. |
Factorul „distanță” se obține împărțindu-se la o sută numărul ce reprezintă distanța ortodromică, exprimată în kilometri, parcursă în zbor între punctul de intrare și punctul de ieșire din zona tarifară, în conformitate cu cel mai recent plan de zbor depus de aeronava respectivă, în scopul managementului fluxurilor de trafic aerian. |
|
1.3. |
Atunci când punctul de intrare și punctul de ieșire ale unui zbor situate într-o zonă tarifară sunt identice, factorul „distanță” este egal cu distanța ortodromică dintre aceste puncte și punctul cel mai îndepărtat al planului de zbor, înmulțită cu doi. |
|
1.4. |
Distanța care trebuie luată în considerare se reduce cu 20 de kilometri pentru fiecare decolare și pentru fiecare aterizare pe teritoriul unui stat membru. |
|
1.5. |
Factorul „greutate”, exprimat printr-un număr cu două zecimale, este egal cu rădăcina pătrată a raportului obținut prin împărțirea la cincizeci a greutății maxime certificate la decolare a aeronavei, exprimată în tone metrice, indicată în certificatul de navigabilitate sau în orice alt document oficial echivalent furnizat de operatorul aeronavei. Atunci când această greutate nu este cunoscută, se utilizează greutatea celei mai grele aeronave de același tip cunoscută. Atunci când pentru o aeronavă sunt certificate mai multe greutăți maxime la decolare, se utilizează cea mai mare greutate maximă la decolare. Atunci când un operator de aeronave exploatează două sau mai multe aeronave constituind versiuni diferite ale aceluiași tip, pentru fiecare aeronavă de tipul respectiv se utilizează media greutăților maxime la decolare ale tuturor aeronavelor sale din acel tip. Calculul factorului „greutate” în funcție de tipul aeronavei și de operator se efectuează cel puțin o dată pe an. |
2. Calculul ratelor unitare pentru navigația aeriană de rută
|
2.1. |
Rata unitară pentru navigația aeriană de rută se calculează înainte de începerea fiecărui an al perioadei de referință. |
|
2.2. |
Aceasta se calculează prin împărțirea la numărul prevăzut al tuturor unităților de servicii de navigație aeriană de rută aplicabil anului în cauză, indicat în planul de performanță, a sumei algebrice a următoarelor elemente:
|
ANEXA V
CALCULUL UNITĂȚILOR DE SERVICII DE NAVIGAȚIE AERIANĂ TERMINALĂ ȘI A RATELOR UNITARE
1. Calculul unităților de servicii de navigație aeriană terminală
|
1.1. |
Unitatea de servicii de navigație aeriană terminală este egală cu factorul „greutate” pentru aeronava în cauză. |
|
1.2. |
Factorul „greutate”, exprimat ca număr cu două zecimale, este egal cu raportul obținut prin împărțirea la cincizeci a numărului ce exprimă cea mai mare greutate maximă certificată la decolare a aeronavei, menționată în anexa IV punctul 1.5, exprimată în tone metrice și ridicată la puterea 0,7. |
2. Calculul ratelor unitare pentru navigația aeriană terminală
|
2.1. |
Rata unitară pentru navigația aeriană terminală se calculează înainte de începerea fiecărui an al perioadei de referință. |
|
2.2. |
Aceasta se calculează prin împărțirea la numărul prevăzut al tuturor unităților de servicii de navigație aeriană terminală aplicabil anului în cauză, indicat în planul de performanță, a sumei algebrice a următoarelor elemente:
|
ANEXA VI
MECANISMUL DE TARIFARE
1. TABEL DE RAPORTARE
Statele membre și furnizorii de servicii de navigație aeriană trebuie să completeze tabelul de raportare din prezenta anexă pentru fiecare zonă tarifară aflată în responsabilitatea lor și pentru fiecare perioadă de referință. Statele membre trebuie să prezinte și un tabel de raportare consolidat pentru fiecare zonă tarifară aflată în responsabilitatea lor.
Dacă o zonă tarifară se întinde pe spațiul aerian al mai multor state membre, acestea completează tabelul împreună, în conformitate cu dispozițiile de la articolul 5 alineatul (4).
Tabelul 2 - Calculul ratei unitare
|
Numele zonei tarifare: Numele entității: |
|
Perioada referință: N - N+4 |
|||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||
|
Calculul ratei unitare |
N |
N+1 |
N+2 |
N+3 |
N+4 |
||||||||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||||||||||
|
1. Costuri determinate în termeni nominali și ajustarea inflației |
|||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
||||||||||||||||||||||||
|
2. Total prevăzut și real de unități de servicii |
|||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
||||||||||||||||||||||||
|
3. Costuri supuse mecanismului de împărțire a riscurilor de trafic |
|||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
||||||||||||||||||||||||
|
Parametri pentru împărțirea riscurilor de trafic |
|||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
||||||||||||||||||||||||
|
4. Costuri nesupuse mecanismului de împărțire a riscurilor de trafic |
|||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
||||||||||||||||||||||||
|
5. Alte venituri - rata unitară aplicată (în moneda națională) |
|||||||||||||||||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
||||||||||||||||||||||||
|
Costuri, venituri și alte sume în '000 Euro - Unități de servicii în '000 |
|||||||||||||||||||||||||||||
2. INFORMAȚII SUPLIMENTARE
În plus, statele membre în cauză trebuie să colecteze și să prezinte cel puțin următoarele informații:
|
(a) |
descrierea diferitelor zone tarifare și justificarea stabilirii lor, în special în privința zonelor tarifare terminale și a eventualelor subvenții încrucișate între aeroporturi; |
|
(b) |
descrierea politicii de acordare a scutirilor și descrierea mijloacelor de finanțare pentru acoperirea costurilor asociate; |
|
(c) |
descrierea celorlalte venituri, dacă este cazul, defalcate pe diferitele categorii menționate la articolul 2 punctul 10; |
|
(d) |
descrierea și explicarea stimulentelor aplicate utilizatorilor de servicii de navigație aeriană în conformitate cu articolul 15; |
|
(e) |
descrierea și explicarea modulării tarifelor de navigație aeriană, aplicată în temeiul articolului 16. |
(1) Impact cumulat al diferențelor anuale între inflația reală și cea estimată – ajustarea costurilor determinate totale
(2) Surplusuri sau deficite la recuperare înregistrate până la anul intrării în vigoare a metodei costurilor determinate
ANEXA VII
INFORMAȚII COMPLEMENTARE
1. TABEL DE RAPORTARE
Statele membre trebuie să completeze tabelul de raportare din prezenta anexă pentru fiecare zonă tarifară aflată în responsabilitatea lor și pentru fiecare an al perioadei de referință.
Tabelul 3 - Informații complementare
|
Numele zonei tarifare |
|
Perioada de referință: n - n+4 |
|||||||||||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||
|
|
n |
n+1 |
n+2 |
n+3 |
n+4 |
n |
n+1 |
n+2 |
n+3 |
n+4 |
||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||
|
|
Costuri determinate (plan de performanță) |
Costuri reale |
|||||||||||||||||||
|
Costuri Eurocontrol |
|||||||||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
Costul proiectelor comune |
|||||||||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
Costuri scutite de mecanismul de împărțire a costurilor - articolul 14 alineatul (2) litera (b) (per tip) |
|||||||||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
Costuri scutite de mecanismul de împărțire a costurilor - articolul 14 alineatul (2) litera (b) (per factor/element) |
|||||||||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||
|
Costuri de restructurare, dacă există și dacă sunt autorizate în conformitate cu alineatul (4) |
Costuri prevăzute (argumente economice) |
Costuri reale (cu titlu informativ) |
|||||||||||||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||
|
|
Sume |
Total C/O |
Înainte de PR |
n |
n+1 |
n+2 |
n+3 |
n+4 |
După PR |
|
||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||
|
Ajustare inflație anul n-2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
Ajustare inflație anul n-1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
Ajustare inflație anul n |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
Ajustare inflație anul n+1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
Ajustare inflație anul n+2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
Ajustare inflație anul n+3 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
Ajustare inflație anul n+4 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
Total ajustare inflație |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||
|
Bilanț trafic anul n-2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
Bilanț trafic anul n-1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
Bilanț trafic anul n |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
Bilanț trafic anul n+1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
Bilanț trafic anul n+2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
Bilanț trafic anul n+3 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
Bilanț trafic anul n+4 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
Total ajustare trafic |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||
|
Venituri împărțire riscuri de trafic anul n-2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
Venituri împărțire riscuri de trafic anul n-1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
Venituri împărțire riscuri de trafic anul n |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
Venituri împărțire riscuri de trafic anul n+1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
Venituri împărțire riscuri de trafic anul n+2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
Venituri împărțire riscuri de trafic anul n+3 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
Venituri împărțire riscuri de trafic anul n+4 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
Total ajustări venituri împărțire riscuri de trafic |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||
|
Pierderi împărțire riscuri de trafic anul n-4 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
Pierderi împărțire riscuri de trafic anul n-3 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
Pierderi împărțire riscuri de trafic anul n-2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
Pierderi împărțire riscuri de trafic anul n-1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
Pierderi împărțire riscuri de trafic anul n |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
Pierderi împărțire riscuri de trafic anul n+1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
Pierderi împărțire riscuri de trafic anul n+2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
Total ajustări pierderi împărțire riscuri de trafic |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||
|
Costuri scutite de la împărțirea costurilor anul n-5 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
Costuri scutite de la împărțirea costurilor anul n-4 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
Costuri scutite de la împărțirea costurilor anul n-3 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
Costuri scutite de la împărțirea costurilor anul n-2 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
Costuri scutite de la împărțirea costurilor anul n-1 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
Total costuri scutite de la împărțirea costurilor |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
|
|||||||||||||||||||||
|
Surplusuri sau deficite la recuperare înainte de costurile determinate anul 2005 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
Surplusuri sau deficite la recuperare înainte de costurile determinate anul 2006 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
Surplusuri sau deficite la recuperare înainte de costurile determinate anul 2007 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
Surplusuri sau deficite la recuperare înainte de costurile determinate anul 2008 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
Surplusuri sau deficite la recuperare înainte de costurile determinate anul 2009 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
Surplusuri sau deficite la recuperare înainte de costurile determinate anul 2010 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
Surplusuri sau deficite la recuperare înainte de costurile determinate anul 2011 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
Surplusuri sau deficite la recuperare înainte de costurile determinate anul 2012 (numai tarife terminale) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
Surplusuri sau deficite la recuperare înainte de costurile determinate anul 2013 (numai tarife terminale) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
Surplusuri sau deficite la recuperare înainte de costurile determinate anul 2014 (numai tarife terminale) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
|
Total sume reportate |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||||||||||
2. INFORMAȚII SUPLIMENTARE
În plus, statele membre trebuie să prezinte cel puțin următoarele informații:
|
(a) |
defalcarea costurilor proiectelor comune pe fiecare proiect în parte; |
|
(b) |
descrierea sumelor rezultate din factori care țin de costuri incontrolabile în funcție de tipul acestora și de factor, inclusiv justificarea și modificările aduse ipotezelor aflate la bază; |
|
(c) |
descrierea reporturilor surplusurilor sau deficitelor înregistrate la recuperare de către statele membre până în anul 2011 pentru tarifele de rută și până în anul 2014 pentru tarifele de navigație aeriană terminală; |
|
(d) |
descrierea reporturilor rezultate din mecanismul de împărțire a riscurilor de trafic în conformitate cu articolul 13; |
|
(e) |
descrierea reporturilor rezultate din mecanismul de împărțire a costurilor în conformitate cu articolul 14 alineatul (2). |