3.4.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 91/1

(1)

Directiva 2010/40/UE prevede obligația Comisiei de a adopta acte delegate în ceea ce privește specificațiile necesare pentru a asigura compatibilitatea, interoperabilitatea și continuitatea implementării și utilizării operaționale a sistemelor de transport inteligente (STI).

(2)

În conformitate cu articolul 3 litera (d) din Directiva 2010/40/UE, furnizarea în mod armonizat a unui sistem eCall interoperabil la nivelul UE constituie o acțiune prioritară. Comisia ar trebui, prin urmare, să adopte specificațiile necesare în acest domeniu.

(3)

Articolul 26 din Directiva 2002/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind serviciul universal și drepturile utilizatorilor cu privire la rețelele și serviciile electronice de comunicații (directiva privind serviciul universal) (2) prevede că apelurile la numărul european unic pentru apelurile de urgență „112” trebuie să primească un răspuns adecvat și să fie tratate în modul cel mai potrivit cu organizarea națională a sistemelor de urgențe, inclusiv a centrelor de răspuns la apelurile de urgență (centre de preluare a apelurilor de urgență).

(4)

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „eCall: Faza de implementare” (3) propune noi măsuri de reglementare pentru accelerarea implementării în Uniune a unui serviciu de apeluri de urgență la bordul vehiculelor. Una dintre măsurile propuse este de a impune obligativitatea modernizării necesare a infrastructurii centrelor de preluare a apelurilor de urgență (Public Safety Answering Point – PSAP) pentru o preluare și o gestionare adecvată a apelurilor eCall.

(5)

Recomandarea Comisiei 2011/750/UE (4) privind susținerea unui serviciu eCall la nivelul UE în rețelele de comunicații electronice pentru transmiterea apelurilor de urgență de la bordul vehiculelor pe baza numărului 112 (eCalls) recomandă statelor membre să indice PSAP al apelului eCall pentru a direcționa apelurile eCall și pentru a se asigura că operatorii de rețele de telefonie mobilă tratează apelurile eCalls în mod corespunzător.

(6)

Se preconizează că, prin reducerea timpului de răspuns al serviciilor de urgență, sistemul eCall interoperabil la nivelul UE va reduce numărul deceselor în Uniune, precum și gravitatea rănirilor cauzate de accidentele rutiere.

(7)

Se preconizează, de asemenea, ca sistemul eCall interoperabil de la nivelul UE să genereze economii de costuri pentru societate printr-o mai bună gestionare a incidentelor și prin reducerea congestionării traficului și a accidentelor secundare.

(8)

Prelucrarea datelor cu caracter personal în contextul tratării apelurilor eCalls de către PSAP-uri, serviciile de urgență și partenerii de servicii se face în conformitate cu Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (5) și cu Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice) (6). Statele membre se asigură că respectarea acestor directive este demonstrată autorităților naționale pentru protecția datelor fie în timpul procedurilor de control a priori, cum ar fi prin notificările prealabile, fie în timpul verificărilor a posteriori, cum ar fi la tratarea reclamațiilor și în cursul investigațiilor.

(9)

Serviciul eCall interoperabil de la nivelul UE urmează recomandările formulate de Grupul de lucru pentru protecția persoanelor în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și conținute în „Documentul de lucru referitor la protecția datelor și la implicațiile asupra vieții private în cadrul inițiativei privind eCall”, adoptat la 26 septembrie 2006 (1609/06/EN – WP 125). Vehiculele prevăzute cu dispozitivul eCall încorporat la bord nu pot fi urmărite în starea normală de funcționare. Setul minim de date trimise de către dispozitivul eCall încorporat la bordul vehiculului (și anume atunci când este declanșat) conține informațiile minime necesare pentru tratarea corespunzătoare a apelurilor de urgență.

(10)

Fără a aduce atingere Directivei 95/46/CE, statele membre iau în considerare la implementarea infrastructurii de PSAP-uri pentru apelurile eCall „Documentul de lucru referitor la protecția datelor și la implicațiile asupra vieții private în cadrul inițiativei privind eCall” adoptat de către Grupul de lucru „Articolul 29” la 26 septembrie 2006 (1609/06/EN – WP 125).

(11)

Este important ca toate statele membre să elaboreze soluții tehnice și practici comune pentru furnizarea serviciilor de apel de urgență. Elaborarea de soluții tehnice comune ar trebui să se realizeze în special prin intermediul organizațiilor europene de standardizare, pentru a facilita introducerea serviciului eCall, pentru a asigura interoperabilitatea și continuitatea serviciului în întreaga Uniune și pentru a reduce costurile de implementare pentru Uniune în ansamblul ei.

(12)

Organismele europene de standardizare, ETSI și CEN, au elaborat standarde comune pentru implementarea serviciului eCall paneuropean la care face trimitere prezentul regulament.

(13)

Infrastructurilor deja implementate ar trebui să li se acorde suficient timp pentru a se moderniza; prin urmare, regulamentul ar trebui să se aplice acestora după 12 luni de la data intrării în vigoare,

(a)

„serviciu de urgență” înseamnă un serviciu, recunoscut ca atare de statul membru, care oferă asistență imediată și rapidă în situații în care există un risc direct pentru viața sau integritatea fizică a persoanelor, pentru sănătatea sau siguranța individuală sau publică, pentru proprietatea privată sau publică sau pentru mediu, potrivit legislației naționale;

(b)

„centru de preluare a apelurilor de urgență” (PSAP) înseamnă locul fizic în care se primesc prima dată apelurile de urgență, aflat sub responsabilitatea unei autorități publice sau a unei organizații private recunoscute de statul membru;

(c)

„cel mai adecvat PSAP” înseamnă un centru de preluare a apelurilor de urgență desemnat în prealabil de către autoritățile responsabile pentru a prelua apelurile de urgență dintr-o anumită zonă sau pentru apeluri de urgență de un anumit tip;

(d)

„centru de preluare a apelurilor de urgență eCall” înseamnă cel mai adecvat PSAP desemnat în prealabil de către autorități pentru a prelua prima dată și pentru a gestiona apelurile eCall;

(e)

„operator PSAP eCall” înseamnă o persoană din cadrul centrului de preluare a apelurilor de urgență eCall care preia și/sau gestionează apelurile de urgență;

(f)

„partener de servicii” înseamnă o organizație publică sau privată recunoscută de către autoritățile naționale, care are un rol în gestionarea incidentelor legate de un apel eCall (de exemplu, operator de drumuri, serviciu de asistență);

(g)

„dispozitiv încorporat la bordul vehiculului” înseamnă dispozitivul din interiorul vehiculului care oferă sau are acces la datele vehiculului necesare pentru efectuarea operațiunii eCall prin intermediul unei rețele de comunicații mobile, publice, pe suport radio;

(h)

„eCall” (menționat în Directiva 2010/40/UE drept „sistem eCall interoperabil la nivelul UE”) înseamnă un apel de urgență de la bordul vehiculului către 112, efectuat fie automat, prin activarea unor senzori de la bordul vehiculului, fie manual, care transmite, prin intermediul rețelelor publice de comunicații mobile pe suport radio, un set minim de date standard și stabilește un canal audio între vehicul și centrul de preluare a apelurilor de urgență eCall;

(i)

„operațiune eCall” înseamnă stabilirea unei sesiuni de comunicații mobile pe suport radio într-o rețea publică de comunicații pe suport radio și transmiterea unui set minim de date de la un vehicul la un centru de preluare a apelurilor de urgență eCall și stabilirea unui canal audio între vehicul și respectivul centru de preluare a apelurilor de urgență eCall;

(j)

„set minim de date” înseamnă informațiile definite de standardul „Telematică pentru transportul și traficul rutier – eSafety – Setul minim de date eCall” (EN 15722), transmise centrului de preluare a apelurilor de urgență eCall;

(k)

„număr de identificare al vehiculului (VIN)” înseamnă codul alfanumeric atribuit vehiculului de către producător în scopul asigurării identificării adecvate a fiecărui vehicul, conform descrierii din standardul ISO 3779;

(l)

„rețea de comunicații mobile pe suport radio” înseamnă o rețea de comunicații pe suport radio cu transfer omogen între puncte de acces la rețea;

(m)

„rețea publică de comunicații mobile pe suport radio” înseamnă o rețea de comunicații mobile pe suport radio aflată la dispoziția publicului în conformitate cu Directiva 2002/22/CE și cu Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului (7);

(n)

„centru de control al urgențelor” înseamnă o instalație utilizată de unul sau mai multe servicii de urgență pentru a gestiona apelurile de urgență;

(o)

„set minim de date brute” înseamnă o reprezentare a setului minim de date transmise înainte de a fi prezentate într-un mod inteligibil operatorului PSAP eCall.

3.4.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 91/5

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 prevede autorizarea aditivilor destinați hranei animalelor, precum și motivele și procedurile de acordare a unei astfel de autorizații.

(2)

A fost depusă o cerere de autorizare pentru o nouă utilizare a unui preparat de Bacillus subtilis (ATCC PTA-6737), în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. Cererea respectivă a fost însoțită de informațiile și documentele necesare în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(3)

Cererea se referă la autorizarea unei noi utilizări a Bacillus subtilis (ATCC PTA-6737) ca aditiv pentru hrana purceilor înțărcați și a suinelor înțărcate altele decât Sus scrofa domesticus, în vederea clasificării în categoria de aditivi „aditivi zootehnici”.

(4)

Utilizarea unui preparat de Bacillus subtilis (ATCC PTA-6737) a fost autorizată vreme de zece ani pentru hrana puilor de găină pentru îngrășat prin Regulamentul (UE) nr. 107/2010 al Comisiei (2) și pentru hrana puicuțelor pentru ouat, rațelor pentru îngrășat, prepelițelor, fazanilor, potârnichilor, bibilicilor, porumbeilor, gâștelor pentru îngrășat și struților prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 885/2011 al Comisiei (3).

(5)

În avizul său din 25 aprilie 2012 (4), Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) și-a confirmat concluziile anterioare conform cărora, în condițiile de utilizare propuse, preparatul de Bacillus subtilis (ATCC PTA-6737) este considerat sigur pentru toate speciile de animale, pentru consumatorii de produse obținute din orice animale care au consumat aditivul, precum și pentru mediu. Deși trei teste realizate de solicitant au indicat cel puțin un parametru semnificativ ameliorat față de grupurile-martor, autoritatea nu a putut stabili o doză minimă eficientă, conform propunerii solicitantului, din cauza rezultatelor contradictorii obținute pentru diferitele niveluri de dozare testate. Două teste au indicat ameliorări semnificative la o doză de 1 × 107 UFC/kg, dar nu și la o doză de 5 × 107 UFC/kg de furaj. Autoritatea nu consideră că există necesitatea unor cerințe specifice de monitorizare ulterioară introducerii pe piață. Autoritatea a verificat, de asemenea, raportul privind metoda de analiză a aditivului în hrana animalelor, prezentat de laboratorul de referință înființat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1831/2003.

(6)

Evaluarea preparatului de Bacillus subtilis (ATCC PTA-6737) arată că sunt îndeplinite condițiile de autorizare prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. În consecință, utilizarea preparatului respectiv ar trebui să fie autorizată, conform specificațiilor din anexa la prezentul regulament.

(7)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

3.4.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 91/8

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

3.4.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 91/10

(1)

Decizia 2003/135/CE a Comisiei din 27 februarie 2003 privind aprobarea planurilor de eradicare a pestei porcine clasice și de vaccinare de urgență a porcilor sălbatici împotriva pestei porcine clasice în Germania, în landurile Saxonia Inferioară, Renania de Nord-Westfalia, Renania-Palatinat și Saarland (2), Decizia 2004/832/CE a Comisiei din 3 decembrie 2004 de aprobare a planurilor de eradicare a pestei porcine clasice la porcii sălbatici și de vaccinare de urgență a acestor porci în nordul departamentului Vosges, Franța (3) și Decizia 2005/59/CE a Comisiei din 26 ianuarie 2005 de aprobare a planurilor de eradicare a pestei porcine clasice la porcii sălbatici și de vaccinare de urgență a acestor porci în Slovacia (4) au fost adoptate în urma confirmării pestei porcine clasice la porcii sălbatici în anumite regiuni din Germania, Franța și, respectiv, Slovacia. Prin aceste decizii, planurile de eradicare a pestei porcine clasice și de vaccinare de urgență a porcilor sălbatici împotriva pestei porcine clasice au fost aprobate pentru statele membre în cauză.

(2)

Decizia de punere în aplicare a Comisiei 2012/761/UE din 30 noiembrie 2012 de aprobare a programelor anuale și multianuale și a contribuțiilor financiare din partea Uniunii pentru eradicarea, combaterea și monitorizarea anumitor boli ale animalelor și a anumitor zoonoze, prezentate de statele membre pentru 2013 (5) aprobă, printre altele, programele de control și monitorizare a pestei porcine clasice prezentate de Germania și Slovacia.

(3)

În 2011, Franța și Slovacia au informat Comisia și statele membre referitor la situația favorabilă cu privire la pesta porcină clasică pe teritoriul lor. Informațiile furnizate indicau faptul că pesta porcină clasică a fost eradicată cu succes la porcii sălbatici din zonele afectate ale acestor state membre. În plus, în 2012, Germania a informat Comisia și statele membre că pesta porcină clasică a fost eradicată cu succes la porcii sălbatici din zonele afectate din respectivul stat membru.

(4)

Conform informațiilor furnizate de Germania, Franța și Slovacia, vaccinarea de urgență a porcilor sălbatici a fost oprită. În plus, se menține un nivel ridicat de supraveghere în zonele afectate anterior de boală, ca parte a programelor aprobate prin Decizia de punere în aplicare 2012/761/UE. Prin urmare, măsurile prevăzute în cadrul planurilor de eradicare a pestei porcine clasice și vaccinarea de urgență a porcilor sălbatici împotriva pestei porcine clasice aprobate pentru statele membre în cauză nu mai sunt necesare.

(5)

Din motive de claritate și de coerență a legislației Uniunii, Deciziile 2003/135/CE, 2004/832/CE și 2005/59/CE ar trebui, prin urmare, să fie abrogate.

(6)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

3.4.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 91/12

(1)

Toxinele T-2 și HT-2 sunt micotoxine produse de diverse specii de ciuperci din genul Fusarium. Toxina T-2 se metabolizează transformându-se rapid într-un număr mare de produse, unul dintre principalii metaboliți fiind toxina HT-2.

(2)

Grupul științific pentru contaminanții din lanțul alimentar (CONTAM) al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a adoptat, la cererea Comisiei Europene, un aviz privind riscurile pentru sănătatea animalelor și pentru sănătatea publică asociate prezenței toxinelor T-2 și HT-2 în produsele alimentare și în hrana pentru animale (1).

(3)

Grupul CONTAM a stabilit o doză zilnică tolerabilă (DZT) de grup de 100 ng/kg Gc pentru toxinele T-2 și HT-2 cumulate. Valorile estimate privind expunerea cronică a oamenilor, prin alimentație, la toxinele T-2 și HT-2 cumulate, determinate pe baza datelor disponibile privind prezența toxinelor în cauză, se situează sub DZT pentru populațiile din toate categoriile de vârstă și, prin urmare, nu reprezintă o preocupare presantă în domeniul sănătății.

(4)

În ceea ce privește riscul pentru sănătatea animalelor, grupul CONTAM a concluzionat că valoarea actuală estimată privind expunerea rumegătoarelor, a iepurilor de crescătorie și a peștilor la toxinele T-2 și HT-2 nu poate fi considerată a reprezenta o preocupare în domeniul sănătății. Valorile estimate privind expunerea porcinelor, a păsărilor de curte, a cailor și a câinilor la toxinele T-2 și HT-2 indică un risc scăzut de existență a unor efecte adverse asupra sănătății. Pisicile sunt printre cele mai sensibile specii de animale. Având în vedere caracterul limitat al datelor disponibile și efectele nocive grave asupra sănătății declanșate de aceste toxine, în doze mici, nu s-a putut stabili NOAEL sau LOAEL. Prin urmare, prezenta recomandare nu se aplică în cazul hranei pentru pisici, pentru care vor fi stabilite măsuri mai stricte.

(5)

Grupul CONTAM a concluzionat, de asemenea, că transferul toxinelor T-2 și HT-2 din hrana pentru animale în produsele alimentare de origine animală este limitat și, prin urmare, contribuie doar într-o măsură neglijabilă la expunerea oamenilor.

(6)

Ținând seama de concluziile avizului științific, alături de variațiile considerabile, de la un an la altul, ale prezenței toxinelor T-2 și HT-2, este necesar să se colecteze mai multe date privind prezența toxinelor T2 și HT-2 în cereale și în produsele pe bază de cereale, precum și privind efectele prelucrării produselor alimentare (adică ale gătirii acestora) și ale factorilor agronomici asupra prezenței toxinelor T-2 și HT-2. În plus, este necesar să se obțină mai multe informații privind diverșii factori care conduc la niveluri relativ ridicate ale toxinelor T2 și HT-2 în cereale și în produsele pe bază de cereale care să permită identificarea măsurilor care trebuie adoptate pentru a se evita sau pentru a se reduce prezența toxinelor T2 și HT-2 în cereale și în produsele pe bază de cereale. Este necesară desfășurarea unor investigații în vederea colectării de informații privind factorii care conduc la niveluri relativ ridicate ale toxinelor T2 și HT-2 în cereale și în produsele pe bază de cereale, precum și privind efectele prelucrării hranei pentru animale și a produselor alimentare. Pe baza datelor disponibile, toxinele T-2 și HT-2 sunt absente sau înregistrează numai niveluri foarte scăzute în orez și în produsele pe bază de orez și, prin urmare, este necesară excluderea acestor produse din domeniul de aplicare al prezentei recomandări.

(7)

Rezultatele monitorizării cerealelor și a produselor pe bază de cereale vor fi utilizate pentru evaluarea modificărilor și evoluțiilor expunerii omului și a animalelor la toxinele T-2 și HT-2. Prin urmare, este necesar să se utilizeze metode de analiză cu un grad suficient de sensibilitate.

(8)

În vederea furnizării de orientări asupra cazurilor în care ar fi oportună desfășurarea unor astfel de investigații, este necesar să se indice valori orientative dincolo de care ar fi adecvată desfășurarea unor astfel de investigații. Pentru a determina aceste valori orientative au fost utilizate datele disponibile în baza de date a EFSA privind prezența toxinelor în cauză. Trasabilitatea este de importanță majoră pentru desfășurarea investigațiilor.

(9)

În 2015 ar trebui efectuată o evaluare a informațiilor colectate în temeiul prezentei recomandări. Datele de monitorizare obținute în urma prezentei recomandări vor permite, de asemenea, o mai bună evaluare a variațiilor de la un an la altul și a prezenței toxinelor T-2 și HT-2 într-o gamă largă de produse pe bază de cereale, a factorilor care conduc la niveluri mai ridicate și a măsurilor care ar putea fi adoptate pentru a preveni sau a diminua prezența toxinelor T-2 și HT-2, inclusiv cu ajutorul factorilor agronomici și prin prelucrare,

1.

Statele membre, cu implicarea activă a operatorilor economici din sectorul hranei pentru animale și din sectorul alimentar, ar trebui să monitorizeze prezența toxinelor T-2 și HT-2 în cereale și în produsele pe bază de cereale. În sensul prezentei recomandări, cerealele nu includ orezul și produsele pe bază de cereale nu includ produsele pe bază de orez.

2.

Statele membre ar trebui să încurajeze analiza simultană a eșantioanelor pentru detectarea prezenței toxinelor T-2 și HT-2 și a prezenței altor toxine de Fusarium, precum deoxinivalenolul, zearalenonul și fumonisinul B1 + B2, pentru a se putea evalua în ce măsură aceste toxine au o prezență simultană.

În cazul în care metoda de analiză utilizată permite acest lucru, ar fi, de asemenea, adecvată o analiză a micotoxinelor mascate, în special a formelor conjugate mono- și di-glicozilate ale toxinelor T-2 și HT-2.

3.

Eșantionarea și analiza pentru cereale și pentru produsele pe bază de cereale destinate consumului uman ar trebui să fie desfășurate în conformitate cu dispozițiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 401/2006 al Comisiei din 23 februarie 2006 de stabilire a modalităților de prelevare de probe și a metodelor de analiză pentru controlul oficial al conținutului de micotoxine din produsele alimentare (2), în special:

Procedura de eșantionare aplicată de către operatorul economic din sectorul alimentar se poate abate de la dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 401/2006, dar eșantioanele trebuie să fie reprezentative pentru lotul din care au fost prelevate.

4.

Eșantionarea și analiza pentru cereale și pentru produsele pe bază de cereale destinate hranei pentru animale și hranei combinate pentru animale ar trebui să fie desfășurate în conformitate cu dispozițiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 152/2009 al Comisiei din 27 ianuarie 2009 de stabilire a metodelor de eșantionare și analiză pentru controlul oficial al furajelor (3). Limita de cuantificare (LOQ) ar trebui, de preferință, să nu depășească 10 μg/kg pentru fiecare dintre toxinele T-2 și HT-2. În cazul utilizării unei tehnici analitice de depistare, limita de detecție ar trebui, de preferință, să nu depășească 25 μg/kg pentru toxinele T-2 și HT-2 cumulate.

Procedura de eșantionare aplicată de către operatorul economic din sectorul hranei pentru animale se poate abate de la dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 152/2009, dar eșantioanele trebuie să fie reprezentative pentru lotul din care au fost prelevate.

5.

Statele membre, cu participarea activă a operatorilor economici din sectorul hranei pentru animale și din sectorul alimentar, ar trebui să desfășoare investigații pentru identificarea factorilor care conduc la depășirea nivelului orientativ și să definească măsurile necesare pentru a se evita sau pentru a se reduce, pe viitor, prezența toxinelor în cauză. Aceste investigații ar trebui cu siguranță efectuate în cazul constatării repetitive, într-un anumit interval de timp, a unor niveluri superioare nivelurilor orientative pentru toxinele T-2 și HT-2 în cereale și în produsele pe bază de cereale, astfel cum sunt menționate în anexa la prezenta recomandare. Eșantionarea și analiza destinate obținerii unor informații suplimentare cu privire la diverșii factori, inclusiv factorii agronomici, care conduc la niveluri relativ ridicate ale toxinelor T2 și HT-2 în cereale și în produsele pe bază de cereale, ar trebui să se axeze pe cerealele și pe produsele pe bază de cereale rezultate din prelucrarea primară.

6.

Statele membre, cu participarea activă a operatorilor economici din sectorul hranei pentru animale și din sectorul alimentar, ar trebui să desfășoare investigații privind efectele prelucrării hranei pentru animale și a produselor alimentare asupra prezenței toxinelor T-2 și HT-2. Aceste investigații ar trebui cu siguranță efectuate în cazul constatării repetitive, într-un anumit interval de timp, a unor niveluri superioare nivelurilor orientative pentru toxinele T-2 și HT-2 în produsele pe bază de cereale.

7.

Statele membre ar trebui să asigure furnizarea periodică a rezultatelor analitice către EFSA, în vederea compilării într-o bază de date unică, și comunicarea rezultatului investigațiilor către Comisia Europeană, în fiecare an, primul termen de comunicare fiind în decembrie 2013. Va fi elaborată o notă explicativă pentru a asigura punerea în aplicare în mod uniform a prezentei recomandări, precum și comparabilitatea raportărilor privind rezultatele investigațiilor.

3.4.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 91/16