ISSN 1977-0782

doi:10.3000/19770782.L_2013.062.ron

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 62

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 56
6 martie 2013


Cuprins

 

II   Acte fără caracter legislativ

Pagina

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 185/2013 al Comisiei din 5 martie 2013 de stabilire a deducerilor din anumite cote de pescuit alocate Spaniei în 2013 și în anii următori din cauza depășirii cotei pentru macrou în 2009

1

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 186/2013 al Comisiei din 5 martie 2013 de înregistrare a unei denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Salame Felino (IGP)]

4

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 187/2013 al Comisiei din 5 martie 2013 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește condițiile de autorizare a substanței active etilenă ( 1 )

10

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 188/2013 al Comisiei din 5 martie 2013 de autorizare a substanței active mandipropamid, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei ( 1 )

13

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 189/2013 al Comisiei din 5 martie 2013 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 185/2010 în ceea ce privește regimul expeditorilor cunoscuți ( 1 )

17

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 190/2013 al Comisiei din 5 martie 2013 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește condițiile de aprobare a substanței active hipoclorit de sodiu ( 1 )

19

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 191/2013 al Comisiei din 5 martie 2013 de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 798/2008, (CE) nr. 119/2009, (UE) nr. 206/2010 și a Deciziei 2000/572/CE cu privire la atestarea bunăstării animalelor din modelele de certificate sanitar-veterinare ( 1 )

22

 

 

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 192/2013 al Comisiei din 5 martie 2013 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

25

 

 

DECIZII

 

 

2013/114/UE

 

*

Decizia Comisiei din 1 martie 2013 de stabilire a orientărilor pentru statele membre privind calcularea energiei regenerabile furnizate de pompele de căldură în cazul diferitelor tehnologii de pompe de căldură în temeiul articolului 5 din Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului [notificată cu numărul C(2013) 1082]  ( 1 )

27

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


II Acte fără caracter legislativ

REGULAMENTE

6.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 62/1


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 185/2013 AL COMISIEI

din 5 martie 2013

de stabilire a deducerilor din anumite cote de pescuit alocate Spaniei în 2013 și în anii următori din cauza depășirii cotei pentru macrou în 2009

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 și (CE) nr. 1966/2006 (1), în special articolul 105 alineatul (4),

întrucât:

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 43/2009 al Consiliului (2), a fost alocată Spaniei pentru 2009 o cotă de pescuit pentru macrou în zonele ICES VIIIc, IX și X și în apele UE din zona CECAF 34.1.1.

(2)

Cota de pescuit pentru macrou pentru 2009 a fost redusă ca urmare a schimburilor făcute de Spania cu Franța și Polonia, în temeiul articolului 20 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002 privind conservarea și exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului (3).

(3)

Comisia a detectat neconcordanțe ale datelor furnizate de Spania cu privire la pescuitul macroului în 2009 prin confruntarea datelor astfel cum au fost înregistrate și raportate în diferitele etape ale lanțului valoric, de la captură la prima vânzare. Existența acestor neconcordanțe a fost apoi coroborată cu efectuarea în Spania a mai multor audituri, misiuni de verificare și inspecții, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1224/2009.

(4)

Comisia a organizat o consultare cu Spania privind deducerile avute în vedere, prin intermediul unei scrisori din data de 28 noiembrie 2011, la care autoritățile spaniole au răspuns prin scrisoarea din data de 19 decembrie 2011.

(5)

Spania a confirmat că și-a depășit cota de macrou în anul 2009 cu 65 429 de tone.

(6)

În conformitate cu articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002, politica comună în domeniul pescuitului asigură o exploatare a resurselor acvatice vii care oferă condiții economice, de mediu și sociale durabile.

(7)

Dat fiind nivelul de depășire a cotei de pescuit și având în vedere necesitatea de a ține seama de situația socioeconomică a sectorului pescuitului, precum și a industriei aferente de prelucrare din statul membru vizat și necesitatea de a limita cât mai mult posibil impactul negativ asupra acestor două sectoare, este oportun să se deducă cantitățile pescuite în exces de-a lungul unei perioade de cel puțin 11 ani.

(8)

Având în vedere că Regulamentul (UE) nr. 165/2011 al Comisiei (4) prevede și alte deduceri până în 2015 din cotele de pescuit alocate Spaniei pentru macrou, este necesar să se stabilească o deducere mai mică pentru anii cu suprapuneri, adică din 2013 până în 2015.

(9)

În plus, pentru a evita consecințele sociale și economice, atât pentru respectivul sector al pescuitului, cât și pentru industria de prelucrare aferentă, începând din 2016 cantitățile deduse anual nu ar trebui să depășească 33 % din cota anuală de macrou. În cazul în care cantitatea care urmează să fie dedusă este mai mare de 33 % din cota anuală de macrou, prezentul regulament ar trebui să fie modificat pentru a reduce cantitatea anuală care trebuie să fie dedusă, prelungind în consecință perioada de deducere.

(10)

Spania a solicitat să se aplice o parte din deducere cotelor sale pentru hamsie în aceeași zonă în decursul aceleiași perioade. Stocul de macrou în cauză se află în prezent în limite biologice de siguranță. Stocul de hamsie din zona VIII este exploatat la un nivel compatibil cu obținerea celui mai ridicat volum de captură din stoc pe termen lung, dar este supus unor mari fluctuații și ar beneficia pe termen lung de reduceri temporare ale exploatării sale. Marea parte a pescuitului din acest stoc de macrou (aproape 90 % din capturi) are loc în zona ICES VIIIc în perioada februarie-mai, iar stocurile de hamsie din zona VIII sunt pescuite în aceeași zonă (VIIIc), din aprilie până în iunie. Macroul și hamsia sunt specii pelagice care se găsesc la adâncime medie. Se poate concluziona că ambele stocuri se găsesc în aceeași zonă geografică și își împart același ecosistem. Prin urmare, luând în considerare obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului, se consideră adecvat în acest caz să se opereze o parte din deducerile necesare din cotele de hamsie alocate Spaniei pentru aceeași zonă în decursul aceleiași perioade.

(11)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comisiei pentru pescuit și acvacultură,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Cotele de pescuit pentru macrou (Scomber scombrus) din zonele ICES VIIIc, IX și X și din apele UE din zona CECAF 34.1.1 și pentru hamsie (Engraulis encrasicolus) din zona ICES VIII, care pot fi alocate Spaniei în anii 2013-2023, se reduc în conformitate cu anexa.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 5 martie 2013.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  JO L 343, 22.12.2009, p. 1.

(2)  JO L 22, 26.1.2009, p. 1.

(3)  JO L 358, 31.12.2002, p. 59.

(4)  JO L 48, 23.2.2011, p. 11.


ANEXĂ

(în tone)

Stoc

Cota inițială 2008

Cota adaptată 2009

Capturi stabilite 2009

Diferența cotă-capturi (depășire)

Deducere 2013

Deducere 2014

Deducere 2015

Deducere 2016

Deducere 2017

Deducere 2018

Deducere 2019

Deducere 2020

Deducere 2021

Deducere 2022

Deducere 2023

MAC8C

3411

29 529

25 525

90 954

–65 429

100

100

100

5 544

5 544

5 544

5 544

5 544

5 544

5 544

269

ANE08 (1)

 

 

 

 

 

 

 

3 696

3 696

3 696

3 696

3 696

3 696

3 696

180


(1)  Pentru hamsie, anul trebuie înțeles ca fiind sezonul de pescuit care începe în anul respectiv.


6.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 62/4


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 186/2013 AL COMISIEI

din 5 martie 2013

de înregistrare a unei denumiri în Registrul denumirilor de origine protejate și al indicațiilor geografice protejate [Salame Felino (IGP)]

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare (1), în special articolul 52 alineatul (3) litera (b),

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului din 20 martie 2006 privind protecția indicațiilor geografice și a denumirilor de origine ale produselor agricole și alimentare (2), cererea Italiei de înregistrare a denumirii „Salame Felino” a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (3).

(2)

Belgia, Țările de Jos și Germania au transmis Comisiei declarații de opoziție în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006, motivate în temeiul articolului 7 alineatul (3) literele (a), (c) și (d) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006. Prin scrisoarea din 27 septembrie 2011, Comisia a invitat părțile interesate să inițieze consultările care se impun.

(3)

La finalul perioadei de consultări corespunzătoare, Belgia și Țările de Jos au ajuns la un acord cu Italia. Acest acord implică o modificare a descrierii calitative a materiei prime – prin introducerea unei trimiteri la clasificarea prevăzută în tabelul de definire a carcaselor, tabel care figurează în anexa V la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului (4) –, eliminarea delimitării geografice pentru operațiunile de feliere și de ambalare, precum și unele modificări textuale minore.

(4)

Nu s-a ajuns însă la niciun acord între Germania și Italia în perioada de consultări corespunzătoare.

(5)

Dat fiind că nu s-a ajuns la niciun acord între toate părțile într-un termen de șase luni, Comisia trebuie să adopte o decizie.

(6)

Opoziția Germaniei viza nerespectarea articolului 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1898/2006 al Comisiei (5) în ceea ce privește originea materiilor prime. Trebuie observat faptul că cererea de înregistrare nu conține nicio restricție geografică aferentă, iar modificarea propusă de Italia pe baza acordului convenit cu Belgia și Țările de Jos confirmă acest lucru.

(7)

Opozantul a precizat și că nu este îndeplinită condiția referitoare la „o calitate specifică, reputație sau alte caracteristici care pot fi atribuite zonei geografice respective”. Italia și-a întemeiat cererea de înregistrare a indicației geografice pe reputația dobândită de „Salame Felino”, iar dosarul are argumente în acest sens. Trebuie luat act de faptul că opozantul nu contestă așa-numita reputație și nici nu prezintă vreun argument care să o pună în cauză. Condițiile stabilite la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006 au fost așadar respectate.

(8)

Al treilea motiv de opoziție invocat de Germania, și anume că denumirea propusă pentru înregistrare este o denumire generică, nu a fost sprijinit de niciun element justificativ, caracterul generic nefiind, așadar, demonstrat prin niciun mijloc.

(9)

În cadrul declarației sale de opoziție și drept concluzie la consultările corespunzătoare, Belgia a invocat articolul 7 alineatul (3) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006. În temeiul articolului menționat, sunt admisibile declarațiile de opoziție „[…] [care] demonstrează că înregistrarea denumirii propuse ar prejudicia […] existența unor produse aflate legal pe piață de cel puțin cinci ani la data publicării prevăzută la articolul 6 alineatul (2)”. Se permite astfel introducerea unei perioade tranzitorii maxime de cinci ani în cazul în care o declarație de opoziție a fost declarată admisibilă din acest motiv. Declarația de opoziție din partea Belgiei menționează societatea Reulen bvba și societatea Salaisons Salamone SA, prezentând dovezi privind producția și comercializarea unui salam de tip Felino de către aceste două întreprinderi.

(10)

Având în vedere aceste elemente, trebuie, așadar, înregistrată denumirea menționată, documentul unic modificat trebuie publicat și trebuie introdusă o perioadă tranzitorie de cinci ani în favoarea întreprinderilor menționate anterior.

(11)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul Comitetului permanent pentru indicațiile geografice și denumirile de origine protejate,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Se înregistrează denumirea care figurează în anexa I la prezentul regulament.

Articolul 2

Se stabilește o perioadă tranzitorie de cinci ani în favoarea societăților Reulen bvba și Salaisons Salamone SA menționate în declarația de opoziție a Belgiei.

Articolul 3

Documentul unic modificat figurează în anexa II la prezentul regulament.

Articolul 4

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 5 martie 2013.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.

(2)  JO L 93, 31.3.2006, p. 12.

(3)  JO C 19, 20.1.2011, p. 11.

(4)  JO L 299, 16.11.2007, p. 1.

(5)  JO L 369, 23.12.2006, p. 1.


ANEXA I

Produse agricole destinate consumului uman enumerate în anexa I la tratat:

Clasa 1.2:   Produse din carne (fierte, sărate, afumate etc.)

ITALIA

Salame Felino (IGP)


ANEXA II

DOCUMENT UNIC

REGULAMENTUL (CE) NR. 510/2006 (1)

„SALAME FELINO”

NR. CE: IT-PGI-0005-0597-11.04.2007

IGP (X) DOP ( )

1.   Denumire

„Salame Felino”

2.   Statul membru sau țara terță

Italia

3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

3.1.   Tip de produs

Clasa 1.2:

Produse din carne (fierte, sărate, afumate etc.)

3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

La momentul comercializării, produsul „Salame Felino” IGP are o formă cilindrică, o extremitate mai mare decât cealaltă și o suprafață exterioară de culoare alb-gri ușor pulverulentă determinată de dezvoltarea unei mici cantități de mucegaiuri autohtone.

Produsul „Salame Felino” IGP trebuie să prezinte următoarele caracteristici:

greutate: cuprinsă între 200 de grame și 4,5 kilograme;

dimensiuni: formă cilindrică neregulată, cu lungimea cuprinsă între 15 și 130 de centimetri;

organoleptice: la feliere, felia se prezintă compactă, cu consistență neelastică, omogenă și slabă, de culoare roșu-rubiniu, fără pete, cu gust dulce și delicat;

chimice și chimico-fizice:

proteine totale

minimum 23 %

raport colagen/proteine

maximum 0,10

raport apă/proteine

maximum 2,00

raport grăsimi/proteine

maximum 1,50

pH

> 5,3

lactobacili totali

> 100 000

3.3.   Materii prime (numai pentru produsele prelucrate)

Produsul „Salame Felino” IGP se obține din carne de porc cu următoarele caracteristici:

sunt admise animalele de rasă pură sau de rase derivate din rasele tradiționale de bază Large White și Landrace, astfel cum au fost îmbunătățite de registrul genealogic italian;

sunt admise și animalele derivate din rasa Duroc, astfel cum a fost ameliorată de registrul genealogic italian;

sunt, de asemenea, admise și animale aparținând altor rase metise sau hibride, dar numai cele ale căror carcase se încadrează în clasele U/R/O definite în grila comunitară de clasificare a carcaselor de porc care figurează în anexa V la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 cu modificările succesive;

respectând tradiția, rămân în orice caz excluse animalele cu trăsături genetice nefavorabile, în special în ceea ce privește sensibilitatea la stres (PSS) care, în prezent, poate fi măsurată în mod obiectiv, atât „post mortem” la animale, cât și la produsele maturate;

sunt, în orice caz, excluse animalele de rasă pură Landrace belgian, Hampshire, Piétrain, Duroc și Spotted polonez;

tipurile genetice utilizate trebuie să asigure obținerea de greutăți ridicate în condiții de bună eficiență și, în orice caz, trebuie să garanteze obținerea unei greutăți medii per lot (greutate în viu) de 160 kg ±10 %;

vârsta minimă de sacrificare este de nouă luni;

utilizarea cărnii obținute de la vieri și scroafe este exclusă;

porcinele sacrificate trebuie să se afle în condiții optime de sănătate; după sacrificare, porcinele trebuie să fie complet sângerate;

bucățile de carne utilizate la producția de „Salame Felino” IGP sunt constituite din porțiuni musculare și adipoase selecționate cum ar fi, de exemplu, slănină cu carne din partea anterioară a burții (testa di pancetta) și/sau spata tocată (trito di banco/sottospalla); carnea utilizată nu trebuie să fi fost supusă niciunui proces de congelare.

Porțiunile musculare și adipoase sunt curățate cu grijă prin eliminarea părților ligamentoase de mari dimensiuni și a țesutului adipos moale.

Carnea (porțiunile musculare și adipoase) utilizate la fabricarea „Salame Felino” IGP trebuie lăsată să se odihnească într-o cameră frigorifică a cărei temperatură nu trebuie să coboare sub –1 °C și care trebuie să fie astfel echipată încât să permită o bună deshidratare a porțiunilor musculare.

Măcinarea pastei trebuie efectuată cu mașina de măcinat carne (matrițe cu orificii de 6-8 mm).

Carnea este apoi malaxată cu sare, în procent de 2 până la 2,8 %, piper întreg și/sau bucățele, în procent de 0,03 până la 0,06 %, și cu usturoi pisat.

Pot fi de asemenea utilizate următoarele ingrediente:

vin alb sec, în proporție de maximum 400 cl la 100 kg de carne, pentru a accentua aroma și parfumul;

zahăr și/sau dextroză și/sau fructoză: 0-0,3 %;

culturi starter pentru fermentare: aceste culturi starter trebuie utilizate în conformitate cu bunele practici, având în vedere caracteristicile specifice ale culturilor starter pentru „Salame Felino”. Rolul lor este de a dezvolta gustul și aroma, prin intermediul acțiunii lipolitice și proteolitice, stabilizând totodată culoarea și controlând acidificarea;

nitrat de sodiu și/sau de potasiu: maximum 300 mg/kg; nitrit de sodiu și/sau de potasiu: maximum 150 mg/kg; acid ascorbic și sarea sa sodică: maximum 1 g/kg.

3.4.   Hrană pentru animale (numai pentru produsele de origine animală)

Hrana comercializată trebuie să fie conformă cu standardele de comercializare. Hrana este furnizată, de preferință, în formă lichidă (lături sau pastă) și, în mod tradițional, cu zer de lapte. În cazul hranei admise până la 80 kg în viu, substanța uscată obținută din cereale trebuie să reprezinte cel puțin 45 % din cantitatea totală. În ceea ce privește hrana admisă în faza de îngrășare, substanța uscată obținută din cereale trebuie să reprezinte cel puțin 55 % din cantitatea totală.

3.5.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

Etapele specifice ale producției sunt:

tocarea cu o mașină de tocat carne;

malaxarea cărnii tocate cu sare, piper și usturoi; se pot utiliza de asemenea vin, zaharuri, culturi starter pentru fermentare, nitrat de sodiu sau de potasiu, nitrit de sodiu sau de potasiu, acid ascorbic și sarea de sodiu a acestuia;

umplerea, la care se utilizează intestinele naturale de porc;

legarea cu fir (dar nu sub formă de plasă);

uscarea și maturarea.

3.6.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc.

Operațiunile de feliere și ambalare a produsului „Salame Felino” sunt efectuate sub controlul organismului autorizat, conform metodelor prevăzute în planul de control.

Într-adevăr, ținând cont de delicatețea produsului și de caracterul potențial stresant al etapei de feliere și ambalare, timpul în care feliile rămân în contact cu aerul trebuie să fie cât mai scurt cu putință, pentru a se evita fenomenul de înnegrire a culorii.

3.7.   Norme specifice privind etichetarea

Produsul „Salame Felino” IGP poate fi comercializat: întreg, cu o simplă etichetă sau, eventual, un sigiliu; în bucăți, prezentate în ambalaje vidate sau cu atmosferă protectoare; feliat, prezentat în ambalaje vidate sau cu atmosferă protectoare.

Denumirea „Salame Felino” urmată de mențiunea „Indicazione Geografica Protetta” sau de acronimul „IGP” (tradus în limba țării în care este comercializat produsul) trebuie să fie marcată pe etichetă sau pe eventualul sigiliu în mod clar și indelebil, astfel încât să poată fi deosebită în mod clar de orice altă mențiune, și să fie urmată de simbolul grafic comunitar și de marca producătorului.

4.   Delimitare concisă a ariei geografice

Aria de producție a produsului „Salame Felino” IGP corespunde teritoriului administrativ al provinciei Parma.

5.   Legătura cu zona geografică

5.1.   Specificitatea zonei geografice

Aria de producție a produsului „Salame Felino” IGP, care corespunde întregii provincii Parma, este caracterizată prin prezența atât a unor zone de câmpie, cât și a unor zone deluroase, precum și de prezența lacurilor și a minelor de sare.

Identificarea zonei geografice a fost realizată pe baza unei reconstituiri istorice detaliate a practicilor de producție care au dus la crearea acestui produs tipic, legate de tradiții milenare în ceea ce privește sacrificarea porcilor și condimentarea cărnii de porc, favorizate de prezența încă din antichitate a minelor de sare și de condițiile climatice deosebite datorate prezenței unor niveluri specifice de umiditate, expunerii la curenți de aer marin și prezenței unor vaste întinderi împădurite.

În zona deluroasă a provinciei Parma, a fost dintotdeauna posibilă îmbinarea dintre tehnologia zonei de câmpie și sarea din Salsomaggiore.

Prin „tehnici utilizate în zona de câmpie” trebuie înțelese acele practici de prelucrare și de maturare a cărnii de porc care s-au format încă din epocile etruscă și romană, datorită prezenței fermelor de porci al căror rol, printre altele, era de a furniza alimente legiunilor romane și care au profitat de așezarea lor pe dealurile de la marginea câmpiilor, utilizând sarea din minele din Salsomaggiore, prelucrată în mod tradițional în zona deluroasă; sarea fiind un material prețios, se prefera prelucrarea ei în zone mai îndepărtate de căile de comunicație, unde aceasta era mai la adăpost de posibile furturi.

Faptul că sărarea cărnii de porc și prelucrarea acesteia au dus, încă de pe la 1300, la obținerea unor produse recunoscute atât la nivel național, cât și la nivel internațional se datorează, printre altele, prezenței în zonă a minelor de sare.

5.2.   Specificitatea produsului

Produsul „Salame Felino” IGP se distinge de celelalte produse din aceeași categorie merceologică prin consistența sa compactă, neelastică, prin omogenitate și prin culoarea sa roșu-rubiniu. Gustul este dulce și delicat.

Este vorba de un salam la a cărui producție se utilizează, spre deosebire de marea majoritate a salamurilor de pe piață, doar intestinele naturale (niciodată cele artificiale). Produsul „Salame Felino” nu conține lactoză sau făină de lapte și prezintă un pH ușor ridicat, aceste caracteristici sporindu-i calitățile organoleptice.

5.3.   Legătura cauzală dintre aria geografică și calitatea sau caracteristicile produsului (pentru DOP) sau o calitate anume, reputația sau alte caracteristici ale produsului (pentru IGP)

Reputația produsului „Salame Felino” IGP este demonstrată de bibliografia abundentă, bogată în mențiuni și citate referitoare la acest produs.

Primele referiri la acesta se întâlnesc deja la unii autori latini din primul secol e.n. (Apicius, De re coquinaria).

El era bine cunoscut la curțile care s-au succedat în capitală, de la Farnese la Burboni și la Ducesa Maria Luigia.

Cea mai veche reprezentare a produsului pare să fie cea care figurează în decorațiunea interioară a Baptisteriului din Parma (1196-1307). În panoul dedicat semnului astrologic al Vărsătorului, așezate de-o parte și de alta a suportului rotativ al unei oale aflate pe o vatră, pot fi observate două rude de salam care pot fi identificate ca fiind „Salame Felino” IGP, datorită mărimii și formei lor identice cu cea a salamurilor produse în zilele noastre.

Dintr-un recensământ al porcilor, efectuat în 1766, rezultă că marchizatul Felino reprezenta piața cea mai activă a târgurilor de porci din regiune. În aceeași perioadă, întâlnim pe teritoriul felinez baremuri care fixează prețurile salamului slab și ale celui gras. Începând cu anul 1800, cronicile de obiceiuri și de tradiții culinare semnalează prezența unui mod special de prelucrare a cărnii de porc și de transformare a acesteia în salamuri, pe teritoriul localității Felino.

În 1905, în dicționarul italian a apărut sintagma „Salame Felino”, iar în 1912 s-a vorbit despre producția de „Salame Felino” în raportul ministrului agriculturii privind performanțele economice ale anului.

Începând cu anul 1927, instituțiile publice locale competente atribuie salamului produs în provincia Parma denumirea de „Salame Felino” care, în mod evident, trebuie să se fi bucurat deja de un renume și de o reputație speciale și să-și fi meritat, astfel, recunoașterea, dacă, în opinia Ufficio e Consiglio Provinciale dell’Economia Nazionale (entitatea zonală responsabilă pentru economia națională), afirmarea utilizării comerciale a acestei denumiri constituia un mijloc de a promova bunăstarea provinciei. Chiar și astăzi, faptul că producția de „Salame Felino” are rădăcini adânci în teritoriul provinciei Parma poate fi constatat prin cercetări și studii ale culturii gastronomice din zonă. Într-adevăr, multe recenzii leagă produsul „Salame Felino” de gastronomia provinciei, citându-l ca fiind unul dintre produsele de carmangerie cele mai apreciate din Parma, cu o calitate indisolubil legată de tradiția sa seculară, care s-a dezvoltat și a fost păstrată intactă doar în văile provinciei Parma. Pe lângă cele de mai sus, trebuie amintite numeroasele evenimente dedicate produsului „Salame Felino”, care continuă să fie organizate, atât în Italia cât și în străinătate, de autoritățile locale și de instituțiile provinciei Parma, evenimente care propun standuri de degustare și materiale informative referitoare la caracteristicile și la producția istorică de „Salame Felino” în provincia Parma.

Trimitere la publicarea caietului de sarcini

[Articolul 5 alineatul (7) din Regulamentul (CE) nr. 510/2006]

Administrația actuală a lansat procedura națională de opoziție publicând propunerea de recunoaștere a indicației geografice protejate „Salame Felino” în Gazzetta Ufficiale della Repubblica Italiana.

Textul consolidat al caietului de sarcini poate fi consultat:

la următoarea adresă web:

http://www.politicheagricole.it/flex/cm/pages/ServeBLOB.php/L/IT/IDPagina/3335

sau

accesând direct pagina principală de internet a ministerului (www.politicheagricole.it) și dând clic pe „Prodotti di Qualità” (în stânga ecranului) și apoi pe „Disciplinari di Produzione all’esame dell’UE (Reg CE 510/2006)”.


(1)  Înlocuit de Regulamentul (UE) nr.o1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare.


6.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 62/10


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 187/2013 AL COMISIEI

din 5 martie 2013

de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește condițiile de autorizare a substanței active etilenă

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (1), în special articolul 13 alineatul (2) litera (c),

întrucât:

(1)

Substanța activă etilenă a fost inclusă în anexa I la Directiva 91/414/CEE a Consiliului (2) prin Directiva 2008/127/CE a Comisiei (3), în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 24b din Regulamentul (CE) nr. 2229/2004 al Comisiei din 3 decembrie 2004 de stabilire a normelor suplimentare de punere în aplicare a etapei a patra a programului de lucru menționat la articolul 8 alineatul (2) din Directiva 91/414/CEE a Consiliului (4). De la înlocuirea Directivei 91/414/CEE cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, această substanță se consideră a fi fost autorizată în temeiul respectivului regulament și este inclusă în partea A din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei din 25 mai 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește lista substanțelor active autorizate (5).

(2)

În conformitate cu articolul 25a din Regulamentul (CE) nr. 2229/2004, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) a prezentat Comisiei avizul său privind proiectul de raport de reexaminare pentru etilenă (6) la 16 decembrie 2011. Autoritatea a comunicat notificatorului avizul său cu privire la etilenă. Comisia l-a invitat pe acesta să prezinte comentarii privind proiectul de raport de reexaminare pentru etilenă. Proiectul de raport de reexaminare și avizul autorității au fost analizate de către statele membre și de către Comisie în cadrul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și au fost finalizate la 1 februarie 2013 sub forma raportului de reexaminare pentru etilenă al Comisiei.

(3)

Se confirmă faptul că substanța activă etilenă este considerată a fi fost autorizată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009.

(4)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 coroborat cu articolul 6 din respectivul regulament și ținând cont de cunoștințele științifice și tehnice actuale, este necesar să se modifice condițiile de autorizare a etilenei. În special, trebuie să se modifice nivelul minim de puritate necesar și să se restricționeze autorizațiile la utilizările în interior de către utilizatori profesioniști. În plus, în cazul în care statele membre acordă autorizații pentru produse de protecție a plantelor care conțin etilenă, ele trebuie să acorde o atenție deosebită protecției operatorilor, lucrătorilor și persoanelor expuse întâmplător, precum și conformității etilenei cu specificațiile cerute, indiferent de forma în care este furnizată utilizatorului.

(5)

Prin urmare, anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 trebuie modificată în consecință.

(6)

Trebuie acordat un termen rezonabil înainte de aplicarea prezentului regulament pentru a permite statelor membre, notificatorului și titularilor de autorizații pentru produse de protecție a plantelor care conțin etilenă să îndeplinească cerințele rezultate din modificarea condițiilor de autorizare.

(7)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Partea A din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 februarie 2014.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 5 martie 2013.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  JO L 309, 24.11.2009, p. 1.

(2)  JO L 230, 19.8.1991, p. 1.

(3)  JO L 344, 20.12.2008, p. 89.

(4)  JO L 379, 24.12.2004, p. 13.

(5)  JO L 153, 11.6.2011, p. 1.

(6)  Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară; Conclusion on the peer review of the pesticide risk assessment of the active substance ethylene („Concluzia reexaminării inter pares a riscului utilizării ca pesticid a substanței active etilenă”). EFSA Journal 2012; 10(1):2508. [43 pp.] doi:10.2903/j.efsa.2012.2508. Document disponibil online la adresa: www.efsa.europa.eu/efsajournal


ANEXĂ

În partea A din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011, rândul 227 privind substanța activă etilenă se înlocuiește cu următorul text:

Numărul

Denumire comună, numere de identificare

Denumire IUPAC

Puritate (1)

Data autorizării

Expirarea autorizării

Dispoziții specifice

„227

Etilenă

Nr. CAS 74-85-1

Nr. CIPAC 839

Etilenă

≥ 90 %

Impuritate relevantă: oxid de etilenă, conținut maxim de 1 mg/kg

1 septembrie 2009

31 august 2019

PARTEA A

Nu pot fi autorizate decât utilizările în interior drept regulator de creștere a plantelor de către utilizatori profesioniști.

PARTEA B

Pentru punerea în aplicare a principiilor uniforme prevăzute la articolul 29 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, se iau în considerare concluziile din raportul de reexaminare cu privire la etilenă (SANCO/2608/2008), în special apendicele I și II, în forma lor finalizată în cadrul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală la 1 februarie 2013.

În cadrul acestei evaluări generale, statele membre acordă o atenție deosebită:

(a)

conformității etilenei cu specificațiile cerute, indiferent de forma în care este furnizată utilizatorului;

(b)

protecției operatorilor, lucrătorilor și persoanelor expuse întâmplător.

Condițiile de autorizare includ, după caz, măsuri de reducere a riscurilor.”


(1)  Detalii suplimentare cu privire la identitatea și specificațiile substanțelor active sunt prezentate în rapoartele de evaluare respective.


6.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 62/13


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 188/2013 AL COMISIEI

din 5 martie 2013

de autorizare a substanței active mandipropamid, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de modificare a anexei la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (1), în special articolul 13 alineatul (2) și articolul 78 alineatul (2),

întrucât:

(1)

În conformitate cu articolul 80 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, Directiva 91/414/CEE a Consiliului (2) se aplică, în ceea ce privește procedura și condițiile de autorizare, substanțelor active pentru care s-a adoptat o hotărâre în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din directiva respectivă înainte de 14 iunie 2011. Pentru mandipropamid, condițiile prevăzute la articolul 80 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 sunt îndeplinite prin Decizia 2006/589/CE a Comisiei (3).

(2)

În conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Directiva 91/414/CEE, Austria a primit, la 13 decembrie 2005, o cerere din partea Syngenta Crop Protection AG de includere a substanței active mandipropamid în anexa I la Directiva 91/414/CEE. Decizia 2006/589/CE a confirmat faptul că dosarul era „complet”, în sensul că se putea considera că acesta îndeplinea, în principiu, cerințele privind datele și informațiile prevăzute în anexele II și III la Directiva 91/414/CEE.

(3)

Efectele acestei substanțe active asupra sănătății umane și animale și asupra mediului au fost evaluate, în conformitate cu dispozițiile articolului 6 alineatele (2) și (4) din Directiva 91/414/CEE, pentru utilizările propuse de solicitant. La 30 noiembrie 2006, statul membru raportor desemnat a prezentat un proiect de raport de evaluare.

(4)

Proiectul de raport de evaluare a fost reexaminat de statele membre și de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”). La 18 octombrie 2012, autoritatea a prezentat Comisiei concluzia sa cu privire la reexaminarea riscului utilizării ca pesticid a substanței active mandipropamid (4). Proiectul de raport de evaluare și concluzia autorității au fost examinate de statele membre și de Comisie în cadrul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și au fost finalizate la 1 februarie 2013 sub forma raportului de reexaminare al Comisiei privind substanța mandipropamid.

(5)

Din diversele examinări efectuate reiese că este de așteptat ca produsele de protecție a plantelor care conțin mandipropamid să îndeplinească, în general, cerințele prevăzute la articolul 5 alineatul (1) literele (a) și (b) și la articolul 5 alineatul (3) din Directiva 91/414/CEE, în special în ceea ce privește utilizările examinate și detaliate în raportul de reexaminare al Comisiei. Prin urmare, este adecvat ca substanța mandipropamid să fie autorizată.

(6)

Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) coroborat cu articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 și având în vedere datele științifice și tehnice actuale, este necesară includerea anumitor condiții și restricții. În special, este necesar să fie solicitate informații de confirmare suplimentare.

(7)

Ar trebui prevăzută o perioadă rezonabilă de timp înainte de autorizare pentru a permite statelor membre și părților interesate să se pregătească pentru a îndeplini noile cerințe care decurg din autorizare.

(8)

Fără a aduce atingere obligațiilor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 ca urmare a autorizării, luând în considerare situația specifică creată de trecerea de la Directiva 91/414/CEE la Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, ar trebui, totuși, să se aplice următoarele dispoziții. Statelor membre ar trebui să li se acorde o perioadă de șase luni după autorizare pentru a reexamina autorizațiile produselor de protecție a plantelor ce conțin mandipropamid. După caz, statele membre ar trebui să modifice, să înlocuiască sau să retragă autorizațiile. Prin derogare de la termenul respectiv, ar trebui acordată o perioadă mai lungă pentru transmiterea și evaluarea dosarului complet actualizat menționat în anexa III la Directiva 91/414/CEE, pentru fiecare produs de protecție a plantelor și pentru fiecare utilizare preconizată, în conformitate cu principiile uniforme.

(9)

Experiența dobândită ca urmare a includerii în anexa I la Directiva 91/414/CEE a substanțelor active evaluate în cadrul Regulamentului (CEE) nr. 3600/92 al Comisiei din 11 decembrie 1992 de stabilire a normelor de punere în aplicare a primei etape a programului de lucru prevăzut la articolul 8 alineatul (2) din Directiva 91/414/CEE a Consiliului privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare (5) a arătat că pot interveni dificultăți în interpretarea obligațiilor titularilor autorizațiilor existente în ceea ce privește accesul la informații. Prin urmare, pentru a se evita noi dificultăți, este necesar să se clarifice obligațiile statelor membre, în special obligația de a verifica dacă titularul unei autorizații demonstrează că are acces la un dosar care respectă cerințele din anexa II la directiva respectivă. Totuși, această clarificare nu impune nicio altă nouă obligație statelor membre sau titularilor de autorizații în raport cu directivele adoptate până în prezent de modificare a anexei I la directiva menționată anterior sau cu regulamentele de autorizare a substanțelor active.

(10)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei din 25 mai 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește lista substanțelor active autorizate (6) ar trebui modificată în consecință.

(11)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Autorizarea substanței active

Substanța activă mandipropamid, astfel cum este specificat în anexa I, este autorizată sub rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute în anexa menționată anterior.

Articolul 2

Reevaluarea produselor de protecție a plantelor

(1)   În conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, statele membre modifică sau retrag, dacă este necesar, autorizațiile existente pentru produsele de protecție a plantelor care conțin substanța activă mandipropamid, până la 31 ianuarie 2014.

Până la data respectivă, statele membre verifică în special dacă sunt respectate condițiile prevăzute în anexa I la prezentul regulament, cu excepția celor menționate în coloana privind dispozițiile specifice din anexa respectivă, precum și dacă titularul autorizației deține sau are acces la un dosar care îndeplinește cerințele din anexa II la Directiva 91/414/CEE în conformitate cu condițiile de la articolul 13 alineatele (1)-(4) din directiva menționată și de la articolul 62 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009.

(2)   Prin derogare de la alineatul (1), în cazul fiecărui produs de protecție a plantelor autorizat care conține substanța mandipropamid, fie ca substanță activă unică, fie ca una dintre mai multe substanțe active care au fost enumerate în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 până la 31 iulie 2013 cel târziu, statele membre reevaluează produsul în conformitate cu principiile uniforme prevăzute la articolul 29 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, pe baza unui dosar care îndeplinește cerințele din anexa III la Directiva 91/414/CEE și ținând seama de coloana privind dispozițiile specifice din anexa I la prezentul regulament. Pe baza respectivei evaluări, statele membre stabilesc dacă produsul respectă condițiile menționate la articolul 29 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009.

După stabilirea acestui fapt, statele membre:

(a)

în cazul unui produs care conține mandipropamid ca substanță activă unică, atunci când este necesar, modifică sau retrag autorizația până la 31 ianuarie 2015 cel târziu; sau

(b)

în cazul unui produs care conține mandipropamid ca una dintre mai multe substanțe active, atunci când este necesar, modifică sau retrag autorizația până la 31 ianuarie 2015 sau până la data stabilită pentru a efectua această modificare sau retragere în actul sau actele respective care au adăugat substanța sau substanțele în cauză în anexa I la Directiva 91/414/CEE sau au aprobat substanța sau substanțele în cauză, aplicându-se data care survine mai târziu.

Articolul 3

Modificări ale Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011

Anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 se modifică în conformitate cu anexa II la prezentul regulament.

Articolul 4

Intrarea în vigoare și data aplicării

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 august 2013.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 5 martie 2013.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  JO L 309, 24.11.2009, p. 1.

(2)  JO L 230, 19.8.1991, p. 1.

(3)  JO L 240, 9.9.2006, p. 9.

(4)  EFSA Journal, 2012 10(11):2935. Document disponibil online la adresa: www.efsa.europa.eu.

(5)  JO L 366, 15.12.1992, p. 10.

(6)  JO L 153, 11.6.2011, p. 1.


ANEXA I

Denumire comună, numere de identificare

Denumire IUPAC

Puritate (1)

Data autorizării

Expirarea autorizării

Dispoziții specifice

Mandipropamid

Nr. CAS 374726-62-2

Nr. CIPAC 783

(RS)-2-(4-clorofenil)-N-[3-metoxi-4-(prop-2-iniloxi)fenetil]-2-(prop-2-iniloxi)acetamidă

≥ 930 g/kg

Impuritatea N-{2-[4-(2-cloro-aliloxi)-3-metoxi-fenil]-etil}-2-(4-clor-fenil)-2-prop-2-iniloxi-acetamidă este importantă din punct de vedere toxicologic și nu trebuie să depășească 0,1 g/kg în produsul tehnic.

1 august 2013

31 iulie 2023

Pentru punerea în aplicare a principiilor uniforme prevăzute la articolul 29 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, se iau în considerare concluziile raportului de reexaminare privind substanța mandipropamid, în special apendicele I și II, în forma lor finalizată în cadrul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală la 1 februarie 2013.

Dacă este cazul, condițiile de utilizare includ măsuri de diminuare a riscurilor.

Solicitantul prezintă informații de confirmare în ceea ce privește potențialul de transformare enantiomerică preferențială sau de racemizare a mandipropamidului la suprafața solului ca rezultat al fotolizei în sol.

Solicitantul transmite aceste informații Comisiei, statelor membre și autorității până la 31 iulie 2015.


(1)  Detalii suplimentare privind identitatea și specificațiile substanței active se găsesc în raportul de reexaminare.


ANEXA II

În partea B din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 se adaugă următoarea rubrică:

Numărul

Denumire comună, numere de identificare

Denumire IUPAC

Puritate (1)

Data autorizării

Expirarea autorizării

Dispoziții specifice

„34

Mandipropamid

Nr. CAS 374726-62-2

Nr. CIPAC 783

(RS)-2-(4-clorofenil)-N-[3-metoxi-4-(prop-2-iniloxi)fenetil]-2-(prop-2-iniloxi)acetamidă

≥ 930 g/kg

Impuritatea N-{2-[4-(2-cloro-aliloxi)-3-metoxi-fenil]-etil}-2-(4-clor-fenil)-2-prop-2-iniloxi-acetamidă este importantă din punct de vedere toxicologic și nu trebuie să depășească 0,1 g/kg în produsul tehnic.

1 august 2013

31 iulie 2023

Pentru punerea în aplicare a principiilor uniforme prevăzute la articolul 29 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, se iau în considerare concluziile raportului de reexaminare privind substanța mandipropamid, în special apendicele I și II, în forma lor finalizată în cadrul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală la 1 februarie 2013.

Dacă este cazul, condițiile de utilizare includ măsuri de diminuare a riscurilor.

Solicitantul prezintă informații de confirmare în ceea ce privește potențialul de transformare enantiomerică preferențială sau de racemizare a mandipropamidului la suprafața solului ca rezultat al fotolizei în sol.

Solicitantul transmite aceste informații Comisiei, statelor membre și autorității până la 31 iulie 2015.”


(1)  Detalii suplimentare privind identitatea și specificațiile substanței active se găsesc în raportul de reexaminare.


6.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 62/17


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 189/2013 AL COMISIEI

din 5 martie 2013

de modificare a Regulamentului (UE) nr. 185/2010 în ceea ce privește regimul expeditorilor cunoscuți

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 300/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2008 privind norme comune în domeniul securității aviației civile și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2320/2002 (1), în special articolul 4 alineatul (3),

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) nr. 185/2010 al Comisiei (2) stabilește o perioadă de tranziție pentru implementarea cerințelor pentru aprobarea expeditorilor cunoscuți. Din motive de simplificare, este necesar să se armonizeze această dată cu alte date din respectivul regulament.

(2)

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 185/2010 trebuie modificat în consecință.

(3)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru securitatea aviației civile instituit prin articolul 19 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 300/2008,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa la Regulamentul (UE) nr. 185/2010 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 5 martie 2013.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  JO L 97, 9.4.2008, p. 72.

(2)  JO L 55, 5.3.2010, p. 1.


ANEXĂ

În capitolul 6 al anexei la Regulamentul (UE) nr. 185/2010, punctul 6.4.1.2 litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

„(d)

În cazul în care un expeditor cunoscut a fost aprobat înainte de 29 aprilie 2010, pentru a se asigura că cerințele acoperite de punctul 6.4.2 au fost îndeplinite, acesta poate fi considerat expeditor cunoscut în sensul Regulamentului (CE) nr. 300/2008 și al actelor de implementare a acestuia până la 28 aprilie 2013;”.


6.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 62/19


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 190/2013 AL COMISIEI

din 5 martie 2013

de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 în ceea ce privește condițiile de aprobare a substanței active hipoclorit de sodiu

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare și de abrogare a Directivelor 79/117/CEE și 91/414/CEE ale Consiliului (1), în special articolul 13 alineatul (2) litera (c),

întrucât:

(1)

Substanța activă hipoclorit de sodiu a fost inclusă în anexa I la Directiva 91/414/CEE a Consiliului (2) prin Directiva 2008/127/CE a Comisiei (3), în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 24b din Regulamentul (CE) nr. 2229/2004 al Comisiei din 3 decembrie 2004 de stabilire a normelor suplimentare de punere în aplicare a etapei a patra a programului de lucru menționat la articolul 8 alineatul (2) din Directiva 91/414/CEE a Consiliului (4). De la înlocuirea Directivei 91/414/CEE cu Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, această substanță se consideră a fi aprobată în temeiul Regulamentului respectiv și este inclusă în partea A din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 al Comisiei din 25 mai 2011 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește lista substanțelor active autorizate (5).

(2)

În conformitate cu articolul 25a din Regulamentul (CE) nr. 2229/2004, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară, denumită în continuare „autoritatea”, a prezentat Comisiei, la 25 iunie 2012, opinia sa privind proiectul de raport de reexaminare pentru hipocloritul de sodiu (6). Autoritatea a transmis notificatorului opinia sa privind hipocloritul de sodiu. Comisia l-a invitat să prezinte observații cu privire la raportul de reexaminare pentru hipocloritul de sodiu. Proiectul de raport de reexaminare și opinia autorității au fost examinate de către statele membre și de Comisie în cadrul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și au fost finalizate la 1 februarie 2013, sub forma raportului de reexaminare al Comisiei privind substanța hipoclorit de sodiu.

(3)

Se confirmă faptul că substanța activă hipoclorit de sodiu este considerată a fi autorizată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1107/2009.

(4)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 coroborat cu articolul 6 din respectivul regulament și ținând cont de cunoștințele științifice și tehnice actuale, este necesar să se modifice condițiile de autorizare a hipocloritului de sodiu. În ciuda informațiilor cuprinzătoare cu privire la hipocloritul de sodiu ca substanță de bază disponibilă pe scară largă, evaluarea expunerii pentru operatori, lucrători și apele de suprafață nu poate fi finalizată în cazul în care sunt luate în considerare numai datele furnizate de notificator. Prin urmare, este oportun să se limiteze autorizațiile la utilizările în spații închise și să se introducă câteva dispoziții noi pentru statele membre care acordă autorizațiile pentru produsele de protecție a plantelor care conțin hipoclorit de sodiu.

(5)

Prin urmare, anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011 ar trebui modificată în consecință.

(6)

Ar trebui acordat un termen rezonabil înainte de aplicarea prezentului regulament pentru a permite statelor membre, notificatorilor și titularilor de autorizații pentru produse de protecție a plantelor să îndeplinească cerințele rezultate din modificarea condițiilor de autorizare.

(7)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

În anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011, partea A se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

El se aplică de la 1 iulie 2013.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 5 martie 2013.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  JO L 309, 24.11.2009, p. 1.

(2)  JO L 230, 19.8.1991, p. 1.

(3)  JO L 344, 20.12.2008, p. 89.

(4)  JO L 379, 24.12.2004, p. 13.

(5)  JO L 153, 11.6.2011, p. 1.

(6)  Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară; Conclusion on the peer review of the pesticide risk assessment of the active substance sodium hypochlorite (Concluzia reexaminării inter pares a riscului utilizării ca pesticid a substanței active hipoclorit de sodiu). EFSA Journal 2012; 10(7):2796. [40 pp.] doi:10.2903/j.efsa.2012.2796. Document disponibil online la adresa: www.efsa.europa.eu/efsajournal.


ANEXĂ

În partea A din anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 540/2011, rândul 254 privind substanța activă hipoclorit de sodiu se înlocuiește cu următorul text:

Număr

Denumire comună, numere de identificare

Denumire IUPAC

Puritate (1)

Data autorizării

Expirarea autorizării

Dispoziții specifice

„254

Hipoclorit de sodiu

Nr. CAS: 7681-52-9

Nr. CIPAC: 848

Hipoclorit de sodiu

Hipoclorit de sodiu: 105 g/kg-126 g/kg (122 g/l-151 g/l) concentrat tehnic

10-12 % (w/w) exprimat în clor

1 septembrie 2009

31 august 2019

PARTEA A

Se pot autoriza numai utilizările în spații închise ca dezinfectant.

PARTEA B

Pentru punerea în aplicare a principiilor uniforme prevăzute la articolul 29 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, se iau în considerare concluziile din raportul de reexaminare cu privire la hipocloritul de sodiu (SANCO/2988/2008), în special apendicele I și II, în forma lor finalizată în cadrul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală la 1 februarie 2013.

În cadrul acestei evaluări generale, statele membre acordă o atenție deosebită:

(a)

riscului pentru operatori și lucrători;

(b)

evitării expunerii solului la hipoclorit de sodiu și la produsele sale de reacție prin răspândirea de compost tratat pe teren ecologic.

Condițiile de utilizare includ măsuri de reducere a riscurilor, dacă este cazul.”


(1)  Detalii suplimentare cu privire la identitatea și specificațiile substanțelor active sunt prezentate în rapoartele de evaluare respective.


6.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 62/22


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 191/2013 AL COMISIEI

din 5 martie 2013

de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 798/2008, (CE) nr. 119/2009, (UE) nr. 206/2010 și a Deciziei 2000/572/CE cu privire la atestarea bunăstării animalelor din modelele de certificate sanitar-veterinare

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2002/99/CE a Consiliului din 16 decembrie 2002 de stabilire a normelor de sănătate animală care reglementează producția, transformarea, distribuția și introducerea produselor de origine animală destinate consumului uman (1), în special articolul 9 alineatul (4) litera (b),

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 798/2008 al Comisiei (2) stabilește o listă a țărilor terțe, teritoriilor, zonelor sau compartimentelor din care pot fi importate în Uniune și pot tranzita Uniunea păsările de curte și produsele de pasăre, precum și cerințele de certificare sanitar-veterinară.

(2)

Regulamentul (CE) nr. 119/2009 al Comisiei (3) stabilește o listă a țărilor terțe și a părților acestora pentru importul sau tranzitul în Uniune al cărnii de leporide sălbatice, de anumite mamifere terestre sălbatice și al cărnii de iepuri de crescătorie, precum și cerințele de certificare sanitar-veterinară.

(3)

Regulamentul (UE) nr. 206/2010 al Comisiei (4) stabilește cerințele de certificare sanitar-veterinară pentru introducerea în Uniune a anumitor transporturi de animale vii sau de carne proaspătă. Regulamentul stabilește, de asemenea, liste de țări terțe, teritorii sau părți ale acestora care îndeplinesc anumite criterii și din care, prin urmare, pot fi introduse în Uniune unele transporturi, precum și cerințele de certificare sanitar-veterinară pentru introducerea în Uniune a anumitor transporturi de carne proaspătă de ungulate, astfel cum sunt definite în Directiva 2004/68/CE a Consiliului din 26 aprilie 2004 de stabilire a normelor de sănătate animală privind importul și tranzitul, în Comunitate, al anumitor ungulate vii, de modificare a Directivelor 90/426/CEE și 92/65/CEE și de abrogare a Directivei 72/462/CEE (5).

(4)

Decizia 2000/572/CE a Comisiei (6) stabilește condițiile de sănătate animală și publică și de certificare sanitar-veterinară pentru importurile de preparate din carne provenind din țări terțe.

(5)

Regulamentul (CE) nr. 1099/2009 al Consiliului (7) stabilește norme privind protecția animalelor în momentul uciderii, care se aplică de la 1 ianuarie 2013.

(6)

Articolul 12 din respectivul regulament prevede că certificatul de sănătate care însoțește carnea importată din țări terțe este completat de un atestat care să certifice conformitatea cu cerințe cel puțin echivalente cu cele prevăzute la capitolele II și III din regulamentul menționat.

(7)

Din motive de claritate, ar trebui actualizate declarațiile privind bunăstarea animalelor din modelele de certificate sanitar-veterinare „POU” și „RAT” prevăzute în partea 2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008, din modelul de certificat sanitar-veterinar „RM” prevăzut în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 119/2009, din modelele de certificate sanitar-veterinare „BOV”, „OVI”, „POR”, „EQU” și „SUF” prevăzute în partea 2 din anexa II la Regulamentul (UE) nr. 206/2010 și din modelul de certificat sanitar-veterinar „MP-PREP” prevăzut în anexa II la Decizia 2000/572/CE.

(8)

O astfel de declarație ar trebui să fie, de asemenea, adăugată la modelul de certificat sanitar-veterinar „RUF” prevăzut în partea 2 din anexa II la Regulamentul (UE) nr. 206/2010, cu scopul de a oferi certificarea necesară numai în cazul în care sacrificarea sau uciderea vânatului de crescătorie ar avea loc într-un abator.

(9)

Este adecvat să se introducă o perioadă de tranziție pentru a permite țărilor terțe să se adapteze la modelele modificate de certificate sanitar-veterinare.

(10)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Modificări ale Regulamentului (CE) nr. 798/2008

În modelele de certificate sanitar-veterinare „POU” și „RAT” din partea 2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008, punctul II.3 se înlocuiește cu următorul text:

„II.3.   Atestarea bunăstării animalelor

Subsemnatul, medic veterinar oficial, certific prin prezentul document următoarele: carnea proaspătă descrisă în partea I a prezentului certificat provine de la animale care au fost tratate în abator, înaintea și în timpul sacrificării sau uciderii lor, în conformitate cu dispozițiile relevante din legislația Uniunii și cu îndeplinirea unor cerințe cel puțin echivalente cu cele prevăzute la capitolele II și III din Regulamentul (CE) nr. 1099/2009 al Consiliului (8).

Articolul 2

Modificare la Regulamentul (CE) nr. 119/2009

În modelul de certificat sanitar-veterinar „RM” din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 119/2009, punctul V se înlocuiește cu următorul text:

„V.   ATESTAREA BUNĂSTĂRII ANIMALELOR

Subsemnatul, medic veterinar oficial, certific prin prezentul document următoarele: carnea proaspătă descrisă în partea I a prezentului certificat provine de la animale care au fost tratate în abator, înaintea și în timpul sacrificării sau uciderii lor, în conformitate cu dispozițiile relevante din legislația Uniunii și cu îndeplinirea unor cerințe cel puțin echivalente cu cele prevăzute la capitolele II și III din Regulamentul (CE) nr. 1099/2009 al Consiliului (9).

Articolul 3

Modificări ale Regulamentului (UE) nr. 206/2010

Regulamentul (UE) nr. 206/2010 se modifică după cum urmează:

1.

În modelele de certificate sanitar-veterinare „BOV”, „OVI”, „POR”, „EQU” și „SUF” din partea 2 din anexa II, punctul II.3 se înlocuiește cu următorul text:

„II.3.   Atestarea bunăstării animalelor

Subsemnatul, medic veterinar oficial, certific prin prezentul document următoarele: carnea proaspătă descrisă în partea I a prezentului certificat provine de la animale care au fost tratate în abator, înaintea și în timpul sacrificării sau uciderii lor, în conformitate cu dispozițiile relevante din legislația Uniunii și cu îndeplinirea unor cerințe cel puțin echivalente cu cele prevăzute la capitolele II și III din Regulamentul (CE) nr. 1099/2009 al Consiliului (10).

2.

În modelul de certificat sanitar-veterinar „RUF” din partea 2 din anexa II, după punctul II.2.7 se introduce punctul II.3, după cum urmează:

„(1) II.3.   Atestarea bunăstării animalelor

În cazul în care carnea proaspătă descrisă în partea I a prezentului certificat provine de la animale care au fost sacrificate sau ucise în abator, subsemnatul, medic veterinar oficial, certific prin prezentul document următoarele: animalele au fost tratate în abator, înaintea și în timpul sacrificării sau uciderii lor, în conformitate cu dispozițiile relevante din legislația Uniunii și cu îndeplinirea unor cerințe cel puțin echivalente cu cele prevăzute la capitolele II și III din Regulamentul (CE) nr. 1099/2009 al Consiliului (11).

Articolul 4

Modificarea Deciziei nr. 2000/572/CE

În modelul de certificat sanitar-veterinar „MP-PREP” din anexa II la Decizia 2000/572/CE, punctul II.3 se înlocuiește cu următorul text:

„II.3.   Atestarea bunăstării animalelor

Subsemnatul, medic veterinar oficial, certific prin prezentul document că preparatele din carne (1) descrise în partea I a prezentului certificat sunt obținute din carne provenind de la animale care au fost tratate în abator, înaintea și în timpul sacrificării sau uciderii lor, în conformitate cu dispozițiile relevante din legislația Uniunii și cu îndeplinirea unor cerințe cel puțin echivalente cu cele prevăzute la capitolele II și III din Regulamentul (CE) nr. 1099/2009 al Consiliului (12).

Articolul 5

Dispoziție tranzitorie

Pentru o perioadă de tranziție până la 31 ianuarie 2014, pot fi introduse în continuare în Uniune transporturi de produse de origine animală însoțite de certificate sanitar-veterinare corespunzătoare eliberate până la 30 noiembrie 2013, în conformitate cu modelele de certificate sanitar-veterinare, înainte de intrarea în vigoare a prezentului regulament.

Articolul 6

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 5 martie 2013.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  JO L 18, 23.1.2003, p. 11.

(2)  JO L 226, 23.8.2008, p. 1.

(3)  JO L 39, 10.2.2009, p. 12.

(4)  JO L 73, 20.3.2010, p. 1.

(5)  JO L 139, 30.4.2004, p. 321.

(6)  JO L 240, 23.9.2000, p. 19.

(7)  JO L 303, 18.11.2009, p. 1.

(8)  JO L 303, 18.11.2009, p. 1.”

(9)  JO L 303, 18.11.2009, p. 1.”

(10)  JO L 303, 18.11.2009, p. 1.”

(11)  JO L 303, 18.11.2009, p. 1.”

(12)  JO L 303, 18.11.2009, p. 1.”


6.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 62/25


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 192/2013 AL COMISIEI

din 5 martie 2013

de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (1),

având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în sectorul fructelor și legumelor și în sectorul fructelor și legumelor procesate (2), în special articolul 136 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 136 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 sunt stabilite în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 5 martie 2013.

Pentru Comisie, pentru președinte

José Manuel SILVA RODRÍGUEZ

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală


(1)  JO L 299, 16.11.2007, p. 1.

(2)  JO L 157, 15.6.2011, p. 1.


ANEXĂ

Valorile forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

(EUR/100 kg)

Codul NC

Codul țării terțe (1)

Valoarea forfetară de import

0702 00 00

IL

82,8

MA

58,9

TN

87,6

TR

100,6

ZZ

82,5

0707 00 05

EG

191,6

MA

170,1

TR

176,5

ZZ

179,4

0709 91 00

EG

82,2

ZZ

82,2

0709 93 10

MA

47,5

TR

131,1

ZZ

89,3

0805 10 20

EG

50,5

IL

71,4

MA

49,4

TN

56,3

TR

62,7

ZZ

58,1

0805 50 10

TR

75,6

ZZ

75,6

0808 10 80

AR

115,2

BR

110,3

CL

115,2

CN

78,5

MK

31,3

US

164,6

ZZ

102,5

0808 30 90

AR

121,2

CL

175,5

TR

179,9

US

185,0

ZA

108,9

ZZ

154,1


(1)  Nomenclatura țărilor stabilită prin Regulamentul (CE) nr. 1833/2006 al Comisiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 19). Codul „ZZ” desemnează „alte origini”.


DECIZII

6.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 62/27


DECIZIA COMISIEI

din 1 martie 2013

de stabilire a orientărilor pentru statele membre privind calcularea energiei regenerabile furnizate de pompele de căldură în cazul diferitelor tehnologii de pompe de căldură în temeiul articolului 5 din Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului

[notificată cu numărul C(2013) 1082]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2013/114/UE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare și ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE și 2003/30/CE (1), în special articolul 5 alineatul (4) coroborat cu anexa VII,

întrucât:

(1)

Directiva 2009/28/CE stabilește un obiectiv al UE constând în atingerea, până în 2020, a unei ponderi de 20 % a energiei regenerabile în consumul final brut de energie și prevede obiective naționale privind energia regenerabilă pentru fiecare stat membru, precum și o traiectorie minimă orientativă.

(2)

Este necesară elaborarea unei metodologii statistice energetice adecvate pentru măsurarea consumului de energie regenerabilă.

(3)

Anexa VII din Directiva 2009/28/CE stabilește normele pentru contabilizarea energiei furnizate de pompele de căldură și prevede elaborarea de către Comisie a unor orientări pentru statele membre referitoare la estimarea parametrilor necesari, ținând cont de diferențele de condiții climatice, în special de climele foarte reci.

(4)

Metoda de contabilizare a energiei regenerabile produse de pompele de căldură ar trebui să se bazeze pe cele mai avansate cunoștințe științifice disponibile și să fie cât mai exactă posibil, fără însă ca punerea ei în aplicare să fie extrem de complicată și de costisitoare.

(5)

Sursa de energie a unei pompe de căldură care utilizează ca sursă aerul nu poate fi decât aerul înconjurător, și anume aerul exterior. Cu toate acestea, dacă sursa de energie este un amestec de energie reziduală și energie ambientală (de exemplu, aerul evacuat din unitățile de ventilație), metoda de calculare a energiei regenerabile furnizate ar trebui să reflecte acest lucru.

(6)

În regiunile cu climă mai caldă, pompele de căldură reversibile sunt adesea instalate cu scopul de a răci mediul interior, cu toate că ele pot fi utilizate și pentru a furniza căldură în timpul iernii. De asemenea, astfel de pompe de căldură pot fi instalate în paralel cu un sistem de încălzire existent. În astfel de situații, puterea instalată reflectă mai degrabă cererea de răcire, și nu căldura furnizată. Având în vedere că puterea instalată este utilizată, în cadrul prezentelor orientări, ca indicator al cererii de încălzire, statisticile referitoare la puterea instalată vor supraestima cantitatea de căldură furnizată. Este nevoie așadar de o adaptare corespunzătoare.

(7)

Prezentele orientări permit statelor membre să contabilizeze și să calculeze energia regenerabilă furnizată de diferite tehnologii de pompe de căldură. În special, ele stabilesc modul în care statele membre trebuie să estimeze cei doi parametri, Qutilizabilă și „factorul de performanță sezonieră” (SPF), ținând seama de diferențele de condiții climatice, îndeosebi de climele foarte reci.

(8)

Se cuvine să li se ofere statelor membre posibilitatea de a-și efectua propriile calcule și studii pentru îmbunătățirea acurateței statisticilor naționale dincolo de ceea ce este fezabil prin intermediul metodologiei descrise în prezenta decizie,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Orientările pentru estimarea producției de energie regenerabilă prin diferite tehnologii de pompe de căldură, astfel cum se prevede în anexa VII la Directiva 2009/28/CE, sunt prevăzute în anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Orientările pot fi revizuite și completate de Comisie până cel târziu la 31 decembrie 2016, dacă progresele statistice, tehnice sau științifice fac necesar acest lucru.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 1 martie 2013.

Pentru Comisie

Günther OETTINGER

Membru al Comisiei


(1)  JO L 140, 5.6.2009, p. 16.


ANEXĂ

Orientări pentru statele membre privind calcularea energiei regenerabile furnizate de pompele de căldură în cazul diferitelor tehnologii de pompe de căldură în temeiul articolului 5 din Directiva 2009/28/CE

1.   INTRODUCERE

Anexa VII la Directiva 2009/28/CE (Directiva privind energia regenerabilă), denumită în continuare „directiva”, stabilește metoda de bază pentru calcularea energiei regenerabile furnizate de pompele de căldură. Anexa VII stabilește trei parametri necesari calculării energiei regenerabile furnizate de pompele de căldură și care urmează să fie introdusă în calculul aferent obiectivelor privind energia regenerabilă:

(a)

randamentul sistemului energetic (η sau eta);

(b)

cantitatea estimată de energie utilă furnizată de pompele de căldură (Qutilizabilă);

(c)

„factorul de performanță sezonieră” (SPF).

Metodologia de determinare a randamentului sistemului energetic (η) a fost convenită în cadrul Grupului de lucru pentru statisticile referitoare la energia regenerabilă din 23 octombrie 2009 (1). Datele necesare pentru calcularea randamentului sistemului energetic figurează în Regulamentul (CE) nr. 1099/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2008 privind statisticile în domeniul energiei (2). Randamentul sistemului energetic (η) este stabilit la 0,455 (sau 45,5 %), pe baza celor mai recente date pentru 2010 (3), aceasta fiind valoarea care trebuie utilizată în perspectiva anului 2020.

Prezentele orientări stabilesc modul în care statele membre trebuie să estimeze cei doi parametri rămași, Qutilizabilă și „factorul de performanță sezonieră” (SPF), ținând seama de diferențele de condiții climatice, îndeosebi de climele foarte reci. Cu ajutorul prezentelor orientări, statele membre vor putea să calculeze valoarea energiei regenerabile furnizate de diferitele tehnologii de pompe de căldură.

2.   DEFINIȚII

În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiții:

 

„Qutilizabilă” înseamnă căldura utilizabilă totală estimată furnizată de pompele de căldură, calculată ca produsul dintre puterea nominală de încălzire (Pnominală) și numărul anual echivalent de ore de funcționare a pompelor de căldură (HHP), exprimată în GWh;

 

„numărul anual echivalent de ore de funcționare a pompei de căldură” (HHP) înseamnă numărul anual estimat de ore în care o pompă de căldură trebuie să furnizeze căldură la capacitatea nominală, pentru a obține căldura utilizabilă totală furnizată de pompele de căldură, exprimat în h;

 

„putere nominală” (Pnominală) înseamnă puterea de răcire sau de încălzire a ciclului cu compresie de vapori sau a ciclului de sorbție al unității în condiții nominale standard;

 

„SPF” înseamnă factorul de performanță sezonieră mediu estimat, care corespunde „coeficientului de performanță sezonier net în regim activ” (SCOPnet) pentru pompele de căldură acționate electric sau „coeficientului sezonier net de energie primară în regim activ” (SPERnet) pentru pompele de căldură acționate termic.

3.   ESTIMAREA SPF ȘI A QUTILIZABILĂ

3.1.   Principii metodologice

Metodologia respectă trei mari principii:

(a)

ea trebuie să fie solidă din punct de vedere tehnic;

(b)

abordarea trebuie să fie pragmatică, asigurând un echilibru între precizie și rentabilitate;

(c)

factorii impliciți de stabilire a contribuției în energie regenerabilă care revine pompelor de căldură sunt stabiliți la un nivel moderat pentru a reduce riscul de a supraestima contribuția în energie regenerabilă care revine pompelor de căldură.

Statele membre sunt încurajate să își îmbunătățească valorile implicite moderate prin adaptarea acestora la circumstanțele naționale/regionale, inclusiv prin elaborarea de metodologii mai precise. Astfel de îmbunătățiri trebuie raportate Comisiei și puse la dispoziția publicului.

3.2.   Prezentarea sumară a metodologiei

În conformitate cu anexa VII la directivă, cantitatea de energie regenerabilă furnizată de tehnologiile de pompe de căldură (ERES) se calculează utilizând următoarea formulă:

Formula

Formula

unde:

=

Qutilizabilă

=

căldura utilizabilă totală estimată furnizată de pompele de căldură [GWh];

=

HHP

=

număr echivalent de ore de funcționare la sarcină totală [h];

=

Pnominală

=

puterea pompelor de căldură instalate, ținând seama de durata de viață a diferitelor tipuri de pompe de căldură [GW];

=

SPF

=

factorul de performanță sezonieră mediu estimat (SCOPnet sau SPERnet);

Valorile implicite ale HHP și valorile implicite moderate ale SPF sunt stabilite în tabelele 1 și 2 din secțiunea 3.6.

3.3.   Performanța minimă a pompelor de căldură luată în calcul drept energie regenerabilă în temeiul directivei

În conformitate cu anexa VII la directivă, statele membre se asigură că doar pompele de căldură cu un SPF mai mare de 1,15 * 1/η sunt luate în considerare.

Dacă randamentul sistemului energetic (η) este fixat la 45,5 % (a se vedea secțiunea 1 și nota de subsol 3), SPF-ul minim al pompelor de căldură acționate electric (SCOPnet) trebuie să fie 2,5 pentru a fi luat în calculul energiei regenerabile în temeiul directivei.

În cazul pompelor de căldură acționate cu ajutorul energiei termice (fie direct, fie prin arderea combustibililor), randamentul sistemului energetic (η) este egal cu 1. Pentru astfel de pompe de căldură, SPF-ul minim (SPERnet) trebuie să fie 1,15 pentru a fi luat în calculul energiei regenerabile în temeiul directivei.

Statele membre trebuie să stabilească, în special pentru pompele de căldură care utilizează ca sursă aerul, proporția din puterea deja instalată a pompelor lor de căldură care are un SPF superior performanței minime. La efectuarea evaluării respective, statele membre se pot baza atât pe datele de încercare, cât și pe măsurători, deși lipsa de date poate limita evaluarea, în numeroase cazuri, la o apreciere făcută de experți din fiecare stat membru. Astfel de aprecieri făcute de experți trebuie să fie prudente, ceea ce înseamnă că estimările trebuie mai degrabă să subestimeze decât să supraestimeze contribuția pompelor de căldură (4). În cazul încălzitoarelor de apă care utilizează ca sursă aerul, astfel de pompe de căldură au, numai în cazuri excepționale, un SPF superior pragului minim.

3.4.   Delimitarea sistemului pentru măsurarea energiei provenite de la pompele de căldură

În limitele sistemului pentru măsurare sunt incluse ciclul de refrigerare, pompa de refrigerare și, în cazul adsorbției sau absorbției, ciclul de sorbție și pompa cu solvenți. Determinarea SPF trebuie să se facă în funcție de coeficientul de performanță sezonier (SCOPnet), în conformitate cu standardul EN 14825:2012, sau de coeficientul de energie primară sezonier (SPERnet), în conformitate cu standardul EN 12309. Acest lucru presupune că trebuie să se ia în considerare consumul de energie electrică sau de combustibil necesar funcționării pompei de căldură și circulării agentului frigorific. Limita corespunzătoare a sistemului figurează în figura 1 de mai jos, notată cu SPFH2 și subliniată cu roșu.

Figura 1

Delimitarea sistemului pentru măsurarea SPF și a Qutilizabilă

Image

Sursa:

SEPEMO build.

În figura 1 sunt utilizate următoarele abrevieri:

ES_fan/pump

Energie utilizată pentru acționarea ventilatorului și/sau a pompei de circulație a agentului frigorific

EHW_hp

Energie utilizată pentru acționarea pompei de căldură

Ebt_pump

Energie utilizată pentru acționarea pompei de circulație a mediului care absoarbe energia ambientală (nu se aplică tuturor pompelor de căldură)

EHW_bu

Energie utilizată pentru acționarea încălzitorului suplimentar (nu se aplică tuturor pompelor de căldură)

EB_fan/pump

Energie utilizată pentru acționarea ventilatorului și/sau a pompei de circulație a mediului care furnizează căldura finală utilizabilă

QH_hp

Căldură furnizată de sursa de căldură prin intermediul pompei de căldură

QW_hp

Căldură furnizată de energia mecanică utilizată pentru acționarea pompei de căldură

QHW_hp

Căldură furnizată de încălzitorul suplimentar (nu se aplică tuturor pompelor de căldură)

ERES

Energie aerotermală, geotermală sau hidrotermală regenerabilă (sursa de căldură) captată de pompa de căldură

ERES

Formula

Qutilizabilă

Formula

Din delimitarea sistemului prezentată mai sus reiese că determinarea energiei regenerabile furnizate de pompa de căldură depinde exclusiv de pompa de căldură, și nu de sistemul de încălzire din care aceasta face parte. Utilizarea ineficientă a energiei furnizate de pompa de căldură este, prin urmare, o problemă de eficiență energetică și nu ar trebui să influențeze calculele privind energia regenerabilă furnizată de pompele de căldură.

3.5.   Condiții climatice

Definiția condițiilor climatice medii, mai reci și mai calde este concepută după metoda propusă în proiectul de regulament delegat al Comisiei privind etichetarea energetică a cazanelor (5), unde „condițiile climatice medii”, „condițiile climatice mai reci” și „condițiile climatice mai calde” sunt echivalente cu condițiile de temperatură caracteristice orașelor Strasbourg, Helsinki și, respectiv, Atena. Zonele climatice sugerate sunt prezentate în figura 2 de mai jos.

Figura 2

Zone climatice

Image

În cazul în care, în același stat membru, există mai multe condiții climatice, statele membre respective ar trebui să estimeze puterea instalată a pompelor de căldură în zona climatică respectivă.

3.6.   Valori implicite pentru SPF și Qutilizabilă pentru pompele de căldură

Valorile implicite pentru HHP și SPF (SCOPnet) pentru pompele de căldură acționate electric sunt cele prezentate în tabelul de mai jos:

Tabelul 1

Valori implicite ale HHP și SPF (SCOPnet) pentru pompele de căldură acționate electric

 

Condiții climatice

Climă mai caldă

Climă medie

Climă mai rece

Sursă de energie a pompei de căldură

Sursă de energie și mediu de distribuție

HHP

SPF

(SCOPnet)

HHP

SPF

(SCOPnet)

HHP

SPF

(SCOPnet)

Energie aerotermală

Aer-aer

1 200

2,7

1 770

2,6

1 970

2,5

Aer-apă

1 170

2,7

1 640

2,6

1 710

2,5

Aer-aer (reversibilă)

480

2,7

710

2,6

1 970

2,5

Aer-apă (reversibilă)

470

2,7

660

2,6

1 710

2,5

Aer de evacuare-aer

760

2,7

660

2,6

600

2,5

Aer de evacuare-apă

760

2,7

660

2,6

600

2,5

Energie geotermală

Sol-aer

1 340

3,2

2 070

3,2

2 470

3,2

Sol-apă

1 340

3,5

2 070

3,5

2 470

3,5

Căldură hidrotermală

Apă-aer

1 340

3,2

2 070

3,2

2 470

3,2

Apă-apă

1 340

3,5

2 070

3,5

2 470

3,5

Valorile implicite ale HHP și SPF (SPERnet) pentru pompele de căldură acționate cu ajutorul energiei termice sunt cele prezentate în tabelul de mai jos:

Tabelul 2

Valori implicite ale HHP și SPF (SPERnet) pentru pompele de căldură acționate cu ajutorul energiei termice

 

Condiții climatice

Climă mai caldă

Climă medie

Climă mai rece

Sursă de energie a pompei de căldură

Sursă de energie și mediu de distribuție

HHP

SPF

(SPERnet)

HHP

SPF

(SPERnet)

HHP

SPF

(SPERnet)

Energie aerotermală

Aer-aer

1 200

1,2

1 770

1,2

1 970

1,15

Aer-apă

1 170

1,2

1 640

1,2

1 710

1,15

Aer-aer (reversibilă)

480

1,2

710

1,2

1 970

1,15

Aer-apă (reversibilă)

470

1,2

660

1,2

1 710

1,15

Aer de evacuare-aer

760

1,2

660

1,2

600

1,15

Aer de evacuare-apă

760

1,2

660

1,2

600

1,15

Energie geotermală

Sol-aer

1 340

1,4

2 070

1,4

2 470

1,4

Sol-apă

1 340

1,6

2 070

1,6

2 470

1,6

Căldură hidrotermală

Apă-aer

1 340

1,4

2 070

1,4

2 470

1,4

Apă-apă

1 340

1,6

2 070

1,6

2 470

1,6

Valorile implicite prevăzute în tabelele 1 și 2 de mai sus sunt tipice pentru segmentul de pompe de căldură cu un SPF superior pragului minim, ceea ce înseamnă că pompele de căldură cu un SPF mai mic de 2,5 nu au fost luate în considerare atunci când au fost stabilite valorile tipice (6).

3.7.   Observații referitoare la pompele de căldură care nu sunt acționate electric

Pompele de căldură care nu utilizează energia electrică fie utilizează combustibil lichid sau gazos pentru a acționa compresorul, fie utilizează un proces de adsorbție sau absorbție a energiei termice pe bază de combustibil lichid sau gazos (acționat prin arderea de combustibil lichid sau gazos sau prin utilizarea energiei geotermice sau solar-termice sau a căldurii reziduale), furnizând energie regenerabilă în măsura în care „coeficientul sezonier net de energie primară în regim activ” (SPERnet) este de cel puțin 115 % (7).

3.8.   Observații referitoare la pompele de căldură care utilizează aerul de evacuare ca sursă de energie

Pompele de căldură care utilizează aerul de evacuare ca sursă de energie utilizează energia ambientală, prin urmare astfel de pompe furnizează energie regenerabilă. Dar, în același timp, aceste pompe de căldură recuperează energia din aerul de evacuare, care nu este energie aerotermală în sensul directivei (8). Prin urmare, doar energia aerotermală este contabilizată ca energie regenerabilă. Se efectuează o ajustare prin corectarea valorilor HHP pentru astfel de pompe de căldură, astfel cum se prevede în secțiunea 3.6.

3.9.   Observații referitoare la pompele de căldură care utilizează ca sursă aerul

Valorile HHP indicate în tabelele 1 și 2 de mai sus se bazează pe valorile HHE care includ nu numai orele de funcționare a pompei de căldură, ci și orele de funcționare a încălzitorului suplimentar. Dat fiind că încălzitorul suplimentar se află în afara limitelor sistemului descrise în secțiunea 3.4, valorile HHE pentru pompele de căldură care utilizează ca sursă aerul sunt ajustate în mod corespunzător pentru a nu lua în considerare decât căldura utilă furnizată de însăși pompa de căldură. Valorile HHP ajustate sunt prezentate în tabelele 1 și 2 de mai sus.

În cazul pompelor de căldură care utilizează ca sursă aerul și a căror putere corespunde condițiilor de proiectare (și nu condițiilor standard de încercare), trebuie utilizate valorile HHE  (9).

Sursa de energie a unei pompe de căldură care utilizează ca sursă aerul nu poate fi decât aerul înconjurător, și anume aerul exterior.

3.10.   Observații referitoare la pompele de căldură reversibile

În primul rând, în regiunile cu climă caldă și, într-o oarecare măsură, în regiunile cu climă medie, pompele de căldură reversibile sunt adesea instalate cu scopul răcirii mediului interior, deși acestea sunt utilizate și pentru furnizarea de căldură în timpul iernii. Dat fiind că cererea de răcire în timpul verii este mai mare decât cererea de încălzire în timpul iernii, puterea nominală reflectă mai degrabă cererea de răcire decât nevoia de încălzire. Deoarece puterea instalată este utilizată ca indicator al cererii de încălzire, rezultă că statisticile privind puterea instalată nu vor reflecta puterea instalată în scopul încălzirii. În plus, pompele de căldură reversibile sunt adesea instalate în paralel cu sistemele de încălzire existente, ceea ce înseamnă că aceste pompe de căldură nu sunt întotdeauna utilizate pentru a furniza căldură.

Ambele elemente trebuie ajustate în mod corespunzător. În tabelele 1 și 2 de mai sus s-a aplicat o reducere prudentă (10) de 10 % pentru clima caldă și de 40 % pentru clima medie. Cu toate acestea, reducerea reală depinde în mare parte de practicile naționale de furnizare a sistemelor de încălzire, astfel că, acolo unde este posibil, se vor utiliza cifrele de la nivel național. Comisia trebuie să fie informată în cazul utilizării altor cifre și să primească un raport care să descrie metoda și datele utilizate. Dacă este necesar, Comisia va traduce documentele și le va publica pe platforma sa în materie de transparență.

3.11.   Contribuția în energie regenerabilă a sistemelor hibrid de pompe de căldură

Pentru sistemele hibrid de pompe de căldură, în cazul cărora pompa de căldură funcționează cu alte tehnologii pe bază de energie regenerabilă (de exemplu, colectoarele solare termice utilizate ca dispozitive de preîncălzire), contabilizarea energiei regenerabile riscă să fie inexactă. Prin urmare, statele membre trebuie să se asigure că sistemul de contabilizare a energiei regenerabile din sistemele hibrid de pompe de căldură este corect și, mai ales, să garanteze că nicio energie regenerabilă nu este contabilizată de mai multe ori.

3.12.   Orientări privind elaborarea de metodologii mai precise

Se prevede și se încurajează ca statele membre să își efectueze propriile estimări atât pentru SPF, cât și pentru HHP. În cazul în care estimările pot fi îmbunătățite, astfel de abordări naționale sau regionale trebuie să se bazeze pe ipoteze precise, pe eșantioane reprezentative de mărime suficientă, care să ducă la o estimare semnificativ îmbunătățită a energiei regenerabile furnizate de pompele de căldură, comparativ cu estimarea obținută prin utilizarea metodei stabilite în prezenta decizie. Aceste metodologii îmbunătățite se pot baza pe un calcul detaliat bazat pe date tehnice, luând în considerare, printre alți factori, anul și calitatea instalației, tipul compresorului, modul de funcționare, sistemul de distribuție a căldurii, punctul de bivalență și clima regională.

În cazul în care sunt disponibile doar măsurători pentru altă delimitare a sistemului decât cea stabilită în secțiunea 3.4, trebuie să se efectueze ajustările necesare.

Numai pompele de căldură cu o eficiență energetică superioară pragului minim, astfel cum este fixat în anexa VII la directivă, trebuie incluse în calculul energiei regenerabile în sensul directivei.

Atunci când se utilizează metode și/sau valori alternative, statele membre sunt invitate să le prezinte Comisiei împreună cu un raport care să descrie metoda și datele utilizate. Dacă este necesar, Comisia va traduce documentele și le va publica pe platforma sa în materie de transparență.

4.   EXEMPLU DE CALCUL

Tabelul de mai jos prezintă exemplul unui stat membru ipotetic, având condiții climatice medii, pe teritoriul căruia sunt instalate 3 tehnologii diferite de pompe de căldură.

 

 

 

 

Aer-aer

(reversibil)

Apă-apă

Aer de evacuare-apă

Calcul

Descriere

Variabilă

Unitate

 

 

 

 

Puterea pompelor de căldură instalate

Pnominală

GW

255

74

215

 

al căror SPF este superior pragului minim

Pnominală

GW

150

70

120

 

Numărul echivalent de ore de funcționare la sarcină totală

HHP

h

852 (11)

2 010

660

Formula

Căldura totală estimată furnizată de pompele de căldură

Qutilizabilă

GWh

127 800

144 900

79 200

 

Factorul de performanță sezonieră mediu estimat

SPF

 

2,6

3,5

2,6

Formula

Cantitatea de energie regenerabilă furnizată per tehnologie de pompă de căldură

ERES

GWh

78 646

103 500

48 738

 

Cantitatea totală de energie regenerabilă furnizată de pompele de căldură

ERES

GWh

 

230 885

 


(1)  A se vedea punctul 4.5 al procesului-verbal din 23 octombrie 2009, disponibil la următoarea adresă: https://circabc.europa.eu/w/browse/be80a323-0f89-4ab7-b8f7-888e3ff351ed

(2)  JO L 304, 14.11.2008, p. 1.

(3)  Valoarea lui η în 2010 este de 45,5 % (față de 44,0 % în 2007, 44,7 % în 2008 și 45,1 % în 2009), ceea ce va duce la un SPF minim de 2,5 în 2010. Aceasta este o estimare prudentă, dat fiind că se așteaptă ca randamentul sistemului energetic să crească în perspectiva anului 2020. Cu toate acestea, având în vedere că baza pentru estimarea randamentului sistemului energetic (η) variază ca urmare a actualizărilor statisticilor subiacente, este mai previzibil să se stabilească η la un nivel fix pentru a se evita orice confuzie în ceea ce privește cerințele pentru SPF minim (instaurarea securității juridice) și, de asemenea, pentru a facilita elaborarea de metodologii de către statele membre (a se vedea secțiunea 3.10). Dacă este necesar, η poate fi revizuit în conformitate cu articolul 2 (revizuirea orientărilor, dacă este necesar, până la 31 decembrie 2016).

(4)  Este necesar să se acorde o atenție deosebită pompelor de căldură reversibile care utilizează ca sursă aerul, deoarece există o serie de surse potențiale de supraestimare în acest sens, în speță: (a) nu toate pompele de căldură reversibile sunt utilizate pentru încălzire, sau numai într-o măsură limitată; și (b) unitățile mai vechi (și unitățile noi mai puțin eficiente) pot avea o performanță (SPF) sub pragul minim necesar de 2,5.

(5)  Acest proiect nu a fost adoptat încă de Comisie (ianuarie 2013). Proiectul poate fi consultat în baza de date a OMC: http://members.wto.org/crnattachments/2012/tbt/EEC/12_2119_00_e.pdf

(6)  Acest lucru implică faptul că statele membre pot considera valorile stabilite în tabelele 1 și 2 ca valori medii ale pompelor de căldură acționate electric cu un SPF superior pragului minim de 2,5.

(7)  A se vedea secțiunea 3.3.

(8)  A se vedea articolul 5 alineatul (4) și definiția pentru „energia aerotermală” prevăzută la articolul 2 litera (b) din directivă.

(9)  Aceste valori sunt 1 336, 2 066 și 3 465 pentru clima caldă, medie și, respectiv, rece.

(10)  Conform unui studiu italian (menționat la pagina 48 din documentul „Outlook 2011 – European Heat Pump Statistics”), în mai puțin de 10 % din cazuri pompele de căldură au constituit singurul generator de căldură instalat. Dat fiind că pompele de căldură reversibile aer-aer reprezintă tipul de tehnologie de pompe de căldură cel mai des instalat (60 % din toate unitățile instalate, în mare parte, în Italia, Spania și Franța, precum și în Suedia și Finlanda), este important să se adapteze cifrele în mod corespunzător. Evaluarea impactului efectuată pentru Regulamentul (UE) nr. 206/2012 al Comisiei din 6 martie 2012 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele în materie de proiectare ecologică pentru aparatele de climatizare și ventilatoarele de confort (JO L 72, 10.3.2012, p. 7) estimează că, la nivelul UE, 33 % din pompele de căldură reversibile nu sunt utilizate pentru încălzire. Mai mult, se poate presupune că o mare parte din cele 67 % de pompe de căldură reversibile sunt folosite doar parțial pentru încălzire, deoarece pompa de căldură este instalată în paralel cu un alt sistem de încălzire. Valorile propuse sunt, prin urmare, potrivite pentru reducerea riscului de supraestimare.

(11)  Statul membru din acest exemplu ipotetic a efectuat un studiu referitor la pompele de căldură reversibile aer-aer instalate și a concluzionat că, numai pentru încălzire, s-a utilizat echivalentul a 48 % din puterea pompelor de căldură reversibile instalate, în loc de 40 %, cât s-a estimat în prezentele orientări. Prin urmare, valoarea HHP este ajustată în sus, de la valoarea de 710 ore, care corespunde procentului de 40 % și care figurează în tabelul 1, la 852 ore, care corespunde procentului de 48 % estimat.