(1)

Regulamentul (UE) nr. 44/2012 al Consiliului din 17 ianuarie 2012 de stabilire, pentru 2012, a posibilităților de pescuit disponibile în apele UE și, pentru navele din UE, în anumite ape din afara UE pentru anumite stocuri de pește și grupe de stocuri de pește care fac obiectul unor negocieri sau acorduri internaționale (2) stabilește cote pentru anul 2012.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament, efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru, au epuizat cota alocată pentru 2012.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea pescuitului din acest stoc,

(1)

Regulamentul (UE) nr. 44/2012 al Consiliului din 17 ianuarie 2012 de stabilire, pentru 2012, a posibilităților de pescuit disponibile în apele UE și, pentru navele din UE, în anumite ape din afara UE pentru anumite stocuri de pește și grupe de stocuri de pește care fac obiectul unor negocieri sau acorduri internaționale (2) stabilește cote pentru 2012.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament, efectuate de nave aflate sub pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru, au epuizat cota alocată pentru 2012.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea pescuitului din acest stoc,

(1)

Regulamentul (UE) nr. 44/2012 al Consiliului din 17 ianuarie 2012 de stabilire, pentru 2012, a posibilităților de pescuit disponibile în apele UE și, pentru navele din UE, în anumite ape din afara UE pentru anumite stocuri de pește și grupe de stocuri de pește care fac obiectul unor negocieri sau acorduri internaționale (2) prevede cote pentru 2012.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament, efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru, au epuizat cota alocată pentru 2012.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea pescuitului din acest stoc,

(1)

Regulamentul (UE) nr. 44/2012 al Consiliului din 17 ianuarie 2012 de stabilire, pentru 2012, a posibilităților de pescuit disponibile în apele UE și, pentru navele din UE, în anumite ape din afara UE pentru anumite stocuri de pește și grupe de stocuri de pește care fac obiectul unor negocieri sau acorduri internaționale (2) prevede cote pentru 2012.

(2)

Conform informațiilor primite de Comisie, capturile din stocul menționat în anexa la prezentul regulament efectuate de nave care arborează pavilionul statului membru menționat în aceeași anexă sau care sunt înmatriculate în respectivul stat membru au epuizat cota alocată pentru 2012.

(3)

Prin urmare, este necesară interzicerea pescuitului din acest stoc,

(1)

Începând din 1990, în acord cu obiectivele stabilite în Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002 privind conservarea și exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului (2), Uniunea Europeană finanțează acțiunile statelor membre în ceea ce privește controlul și punerea în aplicare a reglementărilor în domeniul pescuitului.

(2)

Regulamentul (CE) nr. 861/2006 prevede, printre alte acțiuni, măsuri financiare ale Uniunii privind cheltuielile efectuate cu controlul, inspecția și supravegherea activităților de pescuit în perioada 2007-2013. Regulamentul (CE) nr. 391/2007 (3) al Comisiei stabilește norme detaliate de punere în aplicare a măsurilor respective.

(3)

Regulamentul (UE) nr. 693/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (4) a modificat data limită până la care statele membre trebuie să notifice Comisiei programul lor anual de control al activităților de pescuit.

(4)

În scopul simplificării și având în vedere costul scăzut al anumitor investiții, este oportun să se accepte proiectele de sub 40 000 EUR fără a solicita o justificare de la statele membre.

(5)

Normele referitoare la documentele justificative pentru cererile de prefinanțare trebuie aliniate cu dispozițiile corespunzătoare prevăzute în Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (5)

(6)

Având în vedere principiul bunei gestiuni financiare, statele membre trebuie să dispună de indicații clare cu privire la normele care trebuie urmate pentru a putea beneficia de asistența financiară a Uniunii atunci când efectuează cheltuieli în materie de control și punere în aplicare a reglementărilor în domeniul pescuitului.

(7)

Normele aplicabile contribuției financiare a Uniunii Europene la programele naționale de control trebuie simplificate și clarificate.

(8)

Investițiile în materie de control și punere în aplicare pot fi efectuate de autoritățile naționale competente, de organisme administrative sau de sectorul privat. Situația cheltuielilor trebuie să fie adaptată în acest sens.

(9)

Prin urmare, este necesar ca Regulamentul (CE) nr. 391/2007 să fie modificat în consecință.

(10)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru pescuit și acvacultură,

(1)

La articolul 3, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

(2)

La articolul 5, litera (c) se elimină.

(3)

La articolul 10, titlul se înlocuiește cu „Prefinanțare”

(4)

La articolul 10, alineatul (1), cuvântul „avans” se înlocuiește cu „prefinanțare ”.

(5)

La articolul 10, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

(6)

La anexa IV litera (a), punctul (iv) se înlocuiește cu următorul text:

(7)

Anexa V se modifică după cum urmează:

(8)

La anexa VI, punctul (x) se înlocuiește cu următorul text:

(9)

Anexa VII se înlocuiește cu textul din anexa la prezentul regulament.

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

(1)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (9) din Decizia de punere în aplicare 2011/344/UE a Consiliului (2), Comisia a efectuat, împreună cu Fondul Monetar Internațional (FMI) și în colaborare cu Banca Centrală Europeană (BCE), cea de a cincea evaluare a progreselor înregistrate de autoritățile portugheze în punerea în aplicare a măsurilor convenite în cadrul Programului de ajustare economică și financiară (denumit în continuare „programul”), precum și a eficacității și a impactului social și economic al măsurilor respective.

(2)

Reechilibrarea economiei portugheze se produce într-un ritm mai rapid decât se așteptase. În al doilea trimestru al anului 2012 a avut loc o contracție substanțială față de trimestrul anterior a PIB-ului real cu 1,2 %, după ce în primul trimestru creșterea fusese egală cu zero. Pentru întregul an, rata estimată a ritmului de recesiune economică rămâne neschimbată, situându-se la – 3 %. Deficitul de cont curent este în scădere mai rapidă decât se anticipase, reducându-se la 3 % din PIB în 2012, față de aproape 10 % cu numai doi ani în urmă. Această ajustare se datorează unor rezultate bune ale exporturilor și unei scăderi rapide a importurilor. În viitor, activitatea economică va fi afectată de scăderea cererii externe și de impactul continuării consolidării bugetare. În consecință, creșterea PIB-ului a fost revizuită în sens descrescător cu aproximativ 1 punct procentual în 2013 și 2014 deopotrivă, la aproximativ – 1 % și, respectiv, + 1 %.

(3)

În ciuda unei execuții bugetare riguroase pe partea de cheltuieli, datele disponibile până în iulie indică un decalaj bugetar de 1¾ % din PIB în 2012 în raport cu planificarea bugetară. Ajustarea mai rapidă decât se așteptase de la cererea internă către exporturi este binevenită, însă aceasta influențează în două moduri execuția bugetară. În primul rând, sectoarele naționale cu capacitate foarte mare de absorbție a forței de muncă, precum sectorul construcțiilor, sunt cel mai grav afectate, iar rata mai ridicată a șomajului rezultată afectează bugetele securității sociale. În al doilea rând, intensitatea fiscală a producției și consumului este în scădere, ducând la scăderi semnificative ale veniturilor. Efectul compoziției creșterii asupra veniturilor este amplificat de treceri intracategoriale de la bunuri cărora li se aplică taxe mai mari, precum bunurile de folosință îndelungată, la bunuri cărora li se aplică taxe mai reduse, cum sunt cele pentru consumul zilnic. De asemenea, deficiențele în materie de impozitare directă sunt amplificate printr-o deplasare negativă, având în vedere că veniturile în scădere sunt impozitate la cote mai mici, iar veniturile din impozitele pe profit sunt în scădere. În schimb, cheltuielile au evoluat în general în conformitate cu planurile, realizându-se economii mai mari decât s-a prevăzut în buget din remunerațiile pentru angajați. Execuția bugetară beneficiază, de asemenea, ca urmare a dobânzilor mai mici decât se preconizase și a reprogramării fondurilor structurale ale Uniunii. Deși unii factori cu caracter excepțional ar putea reduce decalajul la aproximativ ¾ % din PIB în 2012, s-ar menține un report important în 2013 și 2014 de aproximativ 1½ % din PIB, ceea ce ar face ca obiectivele programului bugetar pentru perioada 2012-2014 să devină de neatins.

(4)

Având în vedere scăderea majoră a veniturilor și perspectivele de creștere mai atenuate, țintele de deficit au fost ajustate la 5,0 % din PIB în 2012, la 4,5 % în 2013 și la 2,5 % din PIB în 2014. Întrucât se estimează că decalajul bugetar se situează în mare parte în afara controlului guvernului, pare adecvată o revizuire a obiectivelor pentru a ține seama de o parte dintre deficiențe. Chiar și în contextul obiectivelor revizuite vor fi necesare eforturi de consolidare semnificative de 3 % și 1¾ % din PIB în 2013 și, respectiv, 2014. Pentru a menține credibilitatea programului, este necesară accelerarea anumitor părți ale ajustării.

(5)

O serie de măsuri structurale referitoare la cheltuieli și venituri stau la baza obiectivelor bugetare revizuite. Înainte de sfârșitul anului 2012 se vor adopta măsuri reprezentând ¼ % din PIB pentru a se atinge obiectivul de 5 % din PIB. Acestea includ, printre altele, înghețarea cheltuielilor și anticiparea unora dintre măsurile planificate pentru anul 2013. Pentru anul 2013, se vor include în buget măsuri de consolidare reprezentând 3 % din PIB pentru atingerea obiectivului de 4,5 % din PIB. Acestea includ o scădere suplimentară a masei salariale, în principal prin reducerea numărului de funcționari publici, o reducere a consumului intermediar, o reducere a transferurilor sociale, o nouă raționalizare a cheltuielilor în sectorul sănătății, reducerea cheltuielilor cu formarea de capital, precum și creșteri ale veniturilor obținute printr-o reformă a impozitului pe venit care simplifică structura fiscală, extinderea bazei impozabile prin eliminarea anumitor cheltuieli fiscale, majorarea cotei medii de impozitare îmbunătățind totodată progresivitatea, extinderea bazei de impozitare pentru impozitul pe profit prin eliminarea deducerii dobânzilor, creșterea accizelor și modificarea impozitării proprietăților. Pentru anul 2014, a fost inițiată o revizuire cuprinzătoare a cheltuielilor cu scopul de a identifica posibilitățile de reducere a acestora (de 4 miliarde EUR în decurs de doi ani) pentru a se atinge un deficit bugetar de 2,5 % din PIB.

(6)

Sunt instituite instrumente de control al cheltuielilor publice. Este în curs de implementare noul sistem de control al angajamentelor, însă este necesar să se asigure conformitatea deplină astfel încât să se evite acumularea în continuare de noi arierate. Va fi redusă fragmentarea bugetară, iar ineficiențele costisitoare sunt abordate printr-o serie amplă de măsuri. Acestea includ limitarea pierderilor întreprinderilor din sectorul public, renegocierea parteneriatelor public-privat (PPP) și stimularea realizării unor economii suplimentare în sistemul de sănătate.

(7)

În conformitate cu previziunile actuale ale Comisiei în ceea ce privește creșterea PIB-ului nominal (– 1,0 % în 2011, – 2,7 % în 2012, 0,3 % în 2013 și 2,2 % în 2014) și cu țintele bugetare revizuite, se estimează că traiectoria pentru ponderea datoriei în PIB va fi următoarea: 107,8 % în 2011, 119,1 % în 2012, 123,7 % în 2013 și 123,6 % în 2014. Ponderea datoriei în PIB se va stabiliza așadar sub valoarea de 124 % și va urma o traiectorie descrescătoare în 2014, în ipoteza continuării reducerii deficitului. Evoluția datoriei este influențată de mai multe operațiuni în afara bugetului, inclusiv achiziții importante de active financiare, în special pentru o posibilă recapitalizare a băncilor și pentru finanțarea întreprinderilor de stat, precum și de diferențele dintre dobânzile acumulate și dobânzile plătite efectiv.

(8)

Condițiile de lichiditate și solvabilitate ale sistemului bancar s-au îmbunătățit de la cea de a patra evaluare, reflectând reducerea în curs a gradului de îndatorare, sprijinul excepțional pentru asigurarea necesarului de lichidități furnizat de Eurosistem și o majorare de capital în valoare de peste 7 miliarde EUR. Băncile și-au prezentat planurile actualizate de finanțare și de capital (a patra ediție). Deși oarecum mai puțin optimiste în privința creșterii depozitelor, toate băncile preconizează îndeplinirea, până în 2014, a țintei indicative de 120 % în privința raportului dintre împrumuturi și depozite. În ansamblu, punerea în aplicare a Memorandumului de înțelegere privind condițiile specifice de politică economică (denumit în continuare „memorandumul de înțelegere”) în sectorul financiar are loc în conformitate cu obiectivele avute în vedere pentru a menține stabilitatea financiară. Mai sunt încă necesare unele eforturi în cadrul anumitor bănci pentru atingerea obiectivului anual pentru 2012 de 10 % stabilit de Banco de Portugal referitoare la cerința minimă de capitaluri proprii (core tier 1).

(9)

Progresele înregistrate în punerea în aplicare a reformelor menite să ducă la creșterea competitivității, a ocupării forței de muncă și a potențialului de creștere sunt, în linii mari, satisfăcătoare. Codul muncii revizuit a intrat în vigoare în august 2012. Sunt planificate, până la sfârșitul lunii septembrie, mai multe reforme importante în domeniul plăților compensatorii și al negocierii colective. Guvernul portughez a adoptat recent o serie de politici active privind piața forței de muncă destinate să ducă la îmbunătățirea funcționării serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, să sprijine crearea de locuri de muncă, să consolideze activarea și să ofere oportunități mai eficace de formare. Reformele judiciare în domeniile procedurii civile și organizării jurisdicționale, care vor accelera litigiile civile și comerciale și vor debloca sistemul judiciar, progresează bine. S-au luat măsuri pentru îmbunătățirea cadrului de recunoaștere a calificărilor profesionale prin adoptarea de modificări aduse legii de transpunere a Directivei 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale (3) și prin adoptarea de către guvernul portughez a unei propuneri de lege având ca scop îmbunătățirea funcționării profesiilor foarte bine reglementate. Lucrările pentru punerea în aplicare a Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne (4) au avansat într-un ritm constant în ceea ce privește legislația specifică acestui sector, preconizându-se ca și celelalte modificări necesare ale legislației specifice sectorului să fie adoptate până la sfârșitul anului 2012. Pentru a reduce sarcina administrativă sunt esențiale eforturi suplimentare pentru punerea în aplicare a inițiativei „zero autorizații” și pentru crearea ghișeului unic prevăzut de Directiva 2006/123/CE. În vederea facilitării accesului la finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), guvernul portughez s-a angajat să adopte, dacă este necesar, o serie de inițiative suplimentare, inclusiv mecanisme de consolidare a orientării către exporturi a IMM-urilor.

(10)

În baza raportului independent referitor la principalele autoritățile naționale de reglementare, Portugalia va pregăti o lege-cadru care să protejeze interesul public și să promoveze eficiența pieței. Legea-cadru va garanta totodată independența autorității de reglementare, precum și autonomia financiară, administrativă și de gestiune a acesteia de a-și exercita responsabilitățile, în deplină conformitate cu dreptul Uniunii. Legea-cadru va contribui de asemenea la eficacitatea autorității în domeniul concurenței în aplicarea regulilor de concurență, venind astfel în sprijinul și în completarea efectului legii concurenței recent adoptate.

(11)

A cincea actualizare a memorandumului de înțelegere include o întreagă secțiune referitoare la promovarea unui climat de acordare a licențelor favorabil întreprinderilor, prevăzând un calendar mai detaliat și jaloane specifice ale revizuirii unor regimuri juridice importante, precum mediul și amenajarea teritoriului, precum și acordarea de licențe industriale, comerciale și turistice.

(12)

Având în vedere evoluțiile prezentate, Decizia de punere în aplicare 2011/344/UE ar trebui să fie modificată,

1.

alineatele (3) și (4) se înlocuiesc cu următorul text:

2.

alineatele (6)-(9) se înlocuiesc cu următorul text:

(*1)   JO L 376, 27.12.2006, p. 36."

(*2)   JO L 255, 30.9.2005, p. 22."

(*3)   JO L 48, 23.2.2011, p. 1.” "

3.

Se adaugă un alineat cu următorul text:

(1)

În cazul în care cantitatea de gunoi de grajd pe care un stat membru intenționează să o împrăștie anual pe hectar este diferită de cea prevăzută la punctul 2 al doilea paragraf prima teză din anexa III la Directiva 91/676/CEE și la litera (a) a aceluiași paragraf, cantitatea respectivă trebuie stabilită astfel încât să nu împiedice îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 1 din directiva menționată și trebuie justificată pe baza unor criterii obiective, precum perioadele lungi de vegetație și culturile cu o puternică absorbție de azot.

(2)

La 18 noiembrie 2002, Comisia a adoptat Decizia 2002/915/CE (2) de acordare a unei derogări solicitate de Danemarca în conformitate cu Directiva 91/676/CEE privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, care permite împrăștierea gunoiului de grajd cu un conținut maxim de 230 kg de azot pe hectar pe an pentru exploatații specifice de bovine, în cadrul programului de acțiune 1999-2003 al Danemarcei. Derogarea a fost prelungită prin Decizia 2005/294/CE a Comisiei (3) în legătură cu programul de acțiune 2004-2007 al Danemarcei și prin Decizia 2008/664/CE a Comisiei (4) în legătură cu programul de acțiune 2008-2012 al Danemarcei.

(3)

Derogarea acordată prin Decizia 2008/664/CE viza (pentru anul 2009/2010) aproximativ 1 507 exploatații de bovine, 299 901 unități de vită mare și 134 698 de hectare de teren arabil, corespunzând respectiv unei ponderi de 3,3 %, 12,5 % și 6,1 % din totalul acestor unități în Danemarca.

(4)

La 20 iunie 2012, Danemarca a prezentat Comisiei o cerere de reînnoire a derogării în conformitate cu punctul 2 al treilea paragraf din anexa III la Directiva 91/676/CEE.

(5)

Danemarca a formulat un program de acțiune pentru perioada 2012-2015, în conformitate cu articolul 5 din Directiva 91/676/CEE, prin intermediul Ordinului nr. 764 din 28 iunie 2012 privind șeptelul, gunoiul de grajd, însilozarea etc. (aviz privind gunoiul de grajd), al Legii consolidate nr. 415 din 3 mai 2011 privind utilizarea îngrășămintelor la ferme și acoperirea vegetală și al Ordinului nr. 845 din 12 iulie 2011 privind utilizarea îngrășămintelor și acoperirea vegetală, care se aplică pe întreg teritoriul Danemarcei.

(6)

Datele de monitorizare indică faptul că, în cazul apei subterane, 82 % din punctele de monitorizare au concentrații medii de nitrați mai mici de 50 mg/l, iar 67 % au concentrații medii mai mici de 25 mg/l. În cazul cursurilor de apă, 99 % din punctele de monitorizare au concentrații medii de nitrați sub 50 mg/l, iar 76 % au concentrații medii mai mici de 25 mg/l.

(7)

Conform dispozițiilor din Deciziile 2002/915/CE, 2005/294/CE și 2008/664/CE, după ce a examinat cererea Danemarcei și prin prisma experienței dobândite în urma derogării, Comisia consideră că această cantitate de gunoi de grajd avută în vedere de Danemarca (230 kg de azot pe hectar pe an) nu va împiedica realizarea obiectivelor Directivei 91/676/CEE, sub rezerva respectării anumitor condiții stricte.

(8)

Decizia 2008/664/CE a expirat la 31 iulie 2012. Pentru a se asigura că crescătorii de vite respectivi pot beneficia în continuare de derogare, este oportun să se prelungească termenul de valabilitate al Deciziei 2008/664/CE.

(9)

Articolele prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului pentru nitrați, instituit în temeiul articolului 9 din Directiva 91/676/CEE,

(a)

„exploatații de bovine” înseamnă exploatații formate din mai mult de trei unități de vită mare, din care cel puțin două treimi sunt bovine;

(b)

„pășune” înseamnă pășunile permanente sau temporare (în general, „temporar” înseamnă mai puțin de patru ani);

(c)

„culturi intercalate cu iarbă” înseamnă cereale pentru însilozare, porumb și/sau orz de primăvară pentru însilozare, care urmează a se intercala înainte de recoltare (porumb) sau după recoltare cu iarbă care va acționa ca o cultură secundară, pentru reținerea biologică a azotului rezidual în timpul iernii;

(d)

„sfeclă” înseamnă sfeclă furajeră;

(e)

„culturi cu o puternică absorbție de azot și perioadă lungă de vegetație” înseamnă iarbă, iarbă în culturi secundare sau sfeclă și alte culturi intercalate cu iarbă;

(f)

„profilul solului” înseamnă stratul situat sub nivelul solului, până la adâncimea de 0,90 m, cu excepția cazului în care nivelul mediu al pânzei freatice superioare este situat la o adâncime mai mică; în acest caz, adâncimea maximă este nivelul maxim mediu al pânzei freatice;

(g)

„stratul arabil” este partea superioară a terenului agricol, cu o grosime de 30 cm, din care se efectuează o analiză a solului pentru a se realiza o fertilizare corespunzătoare.

1.

totalitatea aporturilor de azot trebuie să fie conforme cu absorbția de elemente nutritive a culturii vizate, având în vedere disponibilitatea azotului din sol. Acestea nu pot depăși sub nicio formă și pentru nicio cultură standardele privind cantitatea maximă de azot aplicată, în conformitate cu programul de acțiune. Standardele privind cantitatea maximă de azot pentru aplicare se stabilesc la cel puțin 10 % sub nivelul optim din punct de vedere economic;

2.

fiecare exploatație de bovine care beneficiază de o derogare individuală trebuie să întocmească, pentru întreaga suprafață, un plan de fertilizare pentru perioada cuprinsă între 1 august și 31 iulie a anului următor, care trebuie păstrat în incinta exploatației. Planul de fertilizare cuprinde următoarele:

Planurile se revizuiesc în termen de șapte zile de la orice modificare survenită în practicile agricole, pentru a se asigura conformitatea acestora cu practicile agricole reale;

3.

fiecare exploatație de bovine care beneficiază de o derogare individuală prezintă raportul de fertilizare autorităților competente, inclusiv cantitățile de gunoi de grajd și îngrășăminte azotate aplicate, până la sfârșitul lunii martie a fiecărui an;

4.

analiza periodică a conținutului de azot și de fosfor din stratul arabil se realizează de către fiecare exploatație de bovine care beneficiază de o derogare individuală, pentru a realiza o fertilizare corespunzătoare. Analiza și preluarea de probe se efectuează cel puțin o dată la patru ani pentru fiecare zonă omogenă a exploatației, în funcție de rotația culturilor și de caracteristicile solului. Este obligatorie cel puțin o analiză la fiecare 5 hectare de teren agricol. Rezultatele analizei de azot și de fosfor din stratul arabil trebuie să poată fi consultate la sediul exploatației care beneficiază de derogare;

5.

gunoiul de grajd nu se aplică toamna înainte de cultivarea ierbii.

(a)

hărți care arată procentajul de exploatații de bovine, procentajul de animale, procentajul de terenuri agricole la care se referă fiecare derogare individuală, pentru fiecare diviziune administrativă, precum și hărți privind utilizarea locală a terenurilor, menționate la articolul 7 alineatul (1) din prezenta decizie;

(b)

rezultatele monitorizării apelor subterane și de suprafață în ceea ce privește concentrațiile de nitrați și de fosfor, inclusiv informații privind tendințele calității apei, atât în cazurile supuse derogării, cât și în celelalte cazuri, precum și impactul derogării asupra calității apei, astfel cum se menționează la articolul 7 alineatul (2) din prezenta decizie;

(c)

rezultatele monitorizării solului în ceea ce privește concentrațiile de azot și de fosfor în apa din zona rizosferică, atât cazurile supuse derogării, cât și celelalte cazuri, astfel cum se menționează la articolul 7 alineatul (2) din prezenta decizie;

(d)

rezultatele releveelor privind utilizarea locală a terenului, rotațiile de culturi și practicile agricole, menționate la articolul 7 alineatul (3) din prezenta decizie;

(e)

rezultatele calculelor pe bază de model ale amplorii pierderilor de azot și de fosfor de la exploatațiile de bovine care beneficiază de o derogare individuală, menționate la articolul 7 alineatul (3) din prezenta decizie;

(f)

tabele indicând procentul de terenuri agricole care fac obiectul derogării, având culturi de trifoi sau lucernă pe pășune și de orz/mazăre intercalată cu iarbă, menționate la articolul 7 alineatul (4) din prezenta decizie;

(g)

evaluarea implementării condițiilor de acordare a derogării pe baza unor controale efectuate la nivel de exploatație și a informațiilor privitoare la exploatațiile neconforme, pe baza rezultatelor inspecțiilor administrative și ale inspecțiilor pe teren, menționate la articolul 8 alineatele (1) și (2) din prezenta decizie.