10.10.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 275/1

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 91/2009 (2), Consiliul a impus o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de anumite elemente de fixare din fier sau oțel originare din Republica Populară Chineză (denumit în continuare „regulamentul definitiv”).

(2)

La 28 iulie 2011, Organul de soluționare a litigiilor (OSL) al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) a adoptat raportul Organului de apel și raportul grupului special, astfel cum a fost modificat de raportul Organului de apel, în cauza „Comunitățile Europene – Măsuri antidumping definitive privind anumite elemente de fixare din fier sau oțel din China” (3) (denumite în continuare „rapoartele”). În aceste rapoarte, s-a constatat, printre altele, că UE a acționat de o manieră incompatibilă cu:

(3)

La 6 martie 2012, pe baza regulamentului de abilitare al OMC, a fost deschisă o reexaminare prin publicarea unui aviz (5) în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (denumit în continuare „avizul de deschidere”). Comisia Europeană a informat părțile la ancheta care a condus la adoptarea Regulamentului (CE) nr. 91/2009 (denumită în continuare „ancheta inițială”) cu privire la reexaminare și la modul în care se intenționa să se ia în considerare constatările rapoartelor în ceea ce privește regulamentul definitiv.

(4)

Produsul în cauză constă în anumite elemente de fixare din fier sau oțel, altele decât elementele de fixare din oțel inoxidabil, precum: șuruburi pentru lemn (cu excepția tirfoanelor), șuruburi autofiletante, alte șuruburi și buloane cu cap (împreună sau nu cu piulițele sau șaibele aferente, dar cu excepția șuruburilor realizate din bare, tije, profile ori sârme, cu secțiunea plină și diametrul sub 6 mm și cu excepția șuruburilor și buloanelor pentru fixarea elementelor de cale ferată) și șaibe originare din Republica Populară Chineză (denumite în continuare „elemente de fixare” sau „produsul în cauză”).

(5)

Produsul în cauză se încadrează în prezent la codurile NC 7318 12 90, 7318 14 91, 7318 14 99, 7318 15 59, 7318 15 69, 7318 15 81, 7318 15 89, ex 7318 15 90, ex 7318 21 00 și ex 7318 22 00.

(6)

Rapoartele nu afectează constatările menționate în considerentele 40-57 din regulamentul definitiv cu privire la produsul în cauză și produsul similar.

(7)

Așa cum se precizează în avizul de deschidere, Comisia a reevaluat constatările definitive din cadrul anchetei inițiale, luând în considerare recomandările și hotărârile OSL. Această reevaluare a fost bazată pe informațiile colectate în cadrul anchetei inițiale și pe informațiile colectate după publicarea avizului.

(8)

Ancheta inițială privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 octombrie 2006 și 30 septembrie 2007 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). În ceea ce privește parametrii relevanți pentru evaluarea prejudiciului, s-au analizat datele din perioada începând cu 1 ianuarie 2003 până la sfârșitul perioadei de anchetă (interval denumit în continuare „perioada luată în considerare”).

(9)

Obiectivul prezentului regulament este de a corecta aspectele din regulamentul definitiv considerate a fi incoerente în rapoartele adoptate de OSL și de a pune în conformitate regulamentul definitiv cu recomandările și hotărârile OSL.

(10)

Prezenta secțiune prezintă constatările reexaminate din cadrul anchetei inițiale cu privire la recomandările și hotărârile rapoartelor, conform cărora UE a acționat într-un mod incompatibil cu articolele 6.10 și 9.2 din Acordul antidumping al OMC cu privire la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază, astfel cum a fost aplicat în ancheta inițială privind elementele de fixare.

(11)

Astfel cum s-a menționat în considerentele 81 și 84 din regulamentul definitiv, s-a constatat că toți cei cinci producători-exportatori incluși în eșantion, precum și trei producători-exportatori examinați individual care au solicitat tratament individual („TI”) au îndeplinit toate cerințele pentru a beneficia de tratament individual în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază. Astfel cum s-a menționat la considerentele 62 și 78 din regulamentul definitiv, patru producători-exportatori care au făcut inițial parte din eșantion, precum și o societate care a beneficiat de examinare individuală au fost considerate societăți care nu au cooperat, deoarece au prezentat informații incompatibile cu elementele de probă în cursul anchetei.

(12)

În lumina recomandărilor privind articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază conținute în rapoarte, Comisia a invitat producătorii-exportatori din Republica Populară Chineză să se manifeste și să furnizeze informațiile necesare pentru reexaminarea situației lor actuale dacă exporturile lor către Uniunea Europeană fac în prezent obiectul măsurilor antidumping în vigoare la importurile de anumite elemente de fixare din fier sau oțel originare din Republica Populară Chineză și dacă au considerat că au fost descurajați să coopereze și să solicite TI în ancheta inițială din cauza sarcinii administrative generate de aceasta sau pentru că au considerat că nu îndeplineau toate criteriile de la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(13)

Comisia a invitat producătorii respectivi să declare dacă consideră că au fost descurajați să coopereze și să solicite TI în ancheta inițială din cauza sarcinii administrative generate de aceasta sau pentru că au considerat că nu îndeplineau toate criteriile de la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază. Părțile interesate respective au fost invitate să se manifeste în termen de 30 de zile de la publicarea avizului de deschidere și să furnizeze următoarele două informații:

(14)

Unii producători-exportatori din RPC și-au exprimat îngrijorarea cu privire la procedura de punere în aplicare a rapoartelor OSL prezentată în avizul de deschidere. Ei au subliniat în special că, în opinia lor, termenele limită publicate erau prea scurte. Ei au susținut că producătorii-exportatori au fost supuși unei sarcini administrative nejustificate, care a avut un efect de descurajare și i-a împiedicat să beneficieze de tratament individual.

(15)

Îngrijorarea exprimată de către producătorii-exportatori respectivi a fost considerată nefondată. Comisia a considerat termenul limită ca fiind adecvat, având în vedere sarcina administrativă și cantitatea mică de informații solicitate. Avizul de deschidere a explicat că reexaminarea situației actuale a unui producător-exportator va fi luată în considerare după primirea cererii cuprinzând următoarele informații:

(16)

Singurul scop al solicitării acestor informații a fost să permită Comisiei să identifice acei producători-exportatori care ar fi putut să coopereze și să solicite TI în cursul anchetei inițiale, dar care au considerat că au fost descurajați să facă acest lucru. Un termen limită de 30 de zile a fost considerat adecvat pentru a răspunde la cererea de a furniza o declarație simplă și cifre de bază și nu poate fi considerat ca reprezentând o sarcină administrativă disproporționată. Camera de Comerț din China și un producător-exportator chinez au susținut că, prin solicitarea informațiilor menționate în considerentul 15 de mai sus, Comisia a impus condiții asupra producătorilor-exportatori chinezi, deși TI ar trebui să fie acordat din oficiu în conformitate cu articolele 6.10 și 9.3 din Acordul antidumping al OMC. Această abordare este contrară recomandărilor rapoartelor OSL și aceste părți au invitat Comisia să contacteze producătorii-exportatori chinezi ex officio și să indice că vor beneficia de TI. În această privință, Comisia consideră că, prin publicarea avizului de deschidere care a fost trimis tuturor producătorilor-exportatori chinezi cunoscuți, asociațiilor lor profesionale și autorităților naționale, Comisia a contactat toți producătorii-exportatori chinezi, invitându-i să se manifeste în termen de 30 de zile dacă au efectuat exporturi în cursul perioadei de anchetă inițială și nu s-au făcut cunoscuți în cursul anchetei inițiale. Această ultimă chestiune nu ar trebui considerată ca fiind o „condiție” în sensul unui „test”, cum au afirmat părțile respective, ci mai degrabă ca o simplă declarație arătând că aceștia au fost efectiv vizați de ancheta inițială. În fine, ar trebui remarcat faptul că întrebările privind produsele exportate sunt necesare în scopul de a verifica dacă eșantionul ales inițial trebuie să fie modificat și nu sunt legate de tratamentul individual. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(17)

Din cele cincisprezece societăți care s-au manifestat în urma publicării avizului de deschidere și s-au informat în termenul limită:

(18)

Societățile care au solicitat informații au avut posibilitatea de a prezenta observații asupra informațiilor care le-au fost comunicate.

(19)

S-a constatat că producătorul-exportator care a afirmat că a respectat criteriile și a solicitat ca situația sa să fie examinată respectă criteriile stabilite la punctul 1 din avizul de deschidere. De asemenea, acest producător-exportator a solicitat o examinare individuală în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază, afirmând că dacă nu ar fi fost descurajat să coopereze în cursul anchetei inițiale, ar fi solicitat un astfel de tratament. Având în vedere că, în cursul anchetei inițiale, toți producătorii-exportatori care au făcut o astfel de cerere au fost examinați individual, cererea sa a fost acceptată, pentru a se respecta egalitatea de tratament.

(20)

La 6 iunie 2012 a fost publicat un aviz (6) care a anunțat reexaminarea situației curente a producătorului-exportator Bulten Fasteners (China) Co., Ltd (denumit în continuare „BFC”). Cantitățile exportate de către acest producător-exportator în PA s-au ridicat la mai puțin de 0,4 % din exporturile totale din RPC în cursul PA. Având în vedere acest lucru, Comisia a considerat că nu este necesar să modifice eșantionul inițial de producători-exportatori. A fost trimis un chestionar producătorului-exportator din RPC și societăților sale afiliate din UE implicate în revânzarea produsului în cauză în cursul anchetei inițiale.

(21)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru stabilirea dumpingului și a efectuat verificări la sediul următoarelor societăți:

(22)

Comisia a concluzionat că societății BFC ar trebui să i se acorde TI în conformitate cu recomandările din rapoartele OSL privind articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(23)

Prezenta secțiune prezintă constatările reexaminate din cadrul anchetei inițiale cu privire la recomandările și hotărârile rapoartelor, conform cărora UE a acționat într-un mod incompatibil cu articolele 6.4, 6.2 și 2.4 din Acordul antidumping al OMC cu privire la anumite aspecte legate de stabilirea dumpingului în ancheta inițială privind elementele de fixare.

(24)

În cadrul dialogului deschis avut cu unii producători-exportatori chinezi și Camera de Comerț, părțile au primit informații mai detaliate privind caracteristicile produselor vândute de către producătorul indian cooperant, pentru a răspunde recomandărilor OSL ale OMC privind articolele 6.4, 6.2 și 2.4 din Acordul antidumping al OMC, astfel cum s-a menționat la considerentele 28-53 de mai sus. Aceste informații au vizat în special caracteristicile produsului care au fost considerate a fi pertinente în vederea determinării valorii normale și care au fost utilizate în comparația cu produsul în cauză, și anume faptul că vânzările interne din India au fost împărțite în vânzări „standard” și vânzări „speciale” și clasa de rezistență identificată pentru fiecare tranzacție. O valoare normală pe kg a fost apoi calculată pentru fiecare clasă de rezistență, astfel cum a fost identificată în tabelul cu numerele de control ale produsului (NCP).

(25)

Comisia s-a concentrat pe două elemente esențiale de comparație, și anume clasa de rezistență și distincția dintre elementele de fixare standard și cele speciale, astfel cum se menționează în considerentele 48-50 din regulamentul definitiv. Distincția dintre elementele de fixare speciale și cele standard a fost adăugată ca un nou element de comparație în cursul anchetei și clasa de rezistență a fost utilizată ca un alt criteriu de comparație principal, astfel cum a fost prezentat de către majoritatea producătorilor-exportatori chinezi în cursul anchetei inițiale.

(26)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 56 din regulamentul definitiv, elementele de fixare standard produse în țara analogă au putut fi comparate cu elementele de fixare exportate către UE de către producătorii din RPC incluși în eșantion, dat fiind că s-a constatat că aveau aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază ca și produsele exportate din RPC.

(27)

Valoarea normală a fost exprimată la nivel franco fabrică, modificată pentru a ține seama de efectul asupra prețurilor al controlului calității efectuat de producătorul indian și care nu s-a realizat în China. Au rezultat, prin urmare, două liste de valori normale exprimate în yuan chinezesc (CNY) per kg pe clasă de rezistență, una pentru elementele de fixare standard și alta pentru elementele de fixare speciale.

(28)

La 30 mai 2012, toate părțile interesate au primit informații suplimentare cu privire la tipurile de produse utilizate pentru a compara valoarea normală și prețul de export. Așa cum s-a precizat în avizul de deschidere, toate părțile interesate au primit informații mai detaliate privind caracteristicile produsului care au fost considerate ca fiind pertinente pentru stabilirea valorii normale.

(29)

Nota de informare s-a referit la valoarea normală care a fost stabilită pe baza prețurilor produsului în cauză vândut pe piața internă de producătorul indian cooperant. În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorii-exportatori care nu au obținut statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață trebuia să fie stabilită pe baza prețurilor sau a valorii construite într-o țară analogă. Doi producători indieni au acceptat să coopereze, răspunzând la un chestionar. Datele din răspunsurile la chestionar au fost verificate la sediile acestor două societăți. Totuși, numai una dintre societăți a furnizat date suficient de detaliate pentru a fi folosite ca bază la stabilirea valorii normale.

(30)

După cum se menționează în considerentul 90 din regulamentul definitiv, „mai mulți importatori și exportatori au pus la îndoială relevanța folosirii datelor acestui din urmă producător indian pe motiv că (i) cantitatea produsă și vândută pe piața internă a Indiei de către producătorul respectiv nu ar fi reprezentativă față de cantitatea exportată din RPC în Comunitate și (ii) producătorul indian respectiv ar avea legături comerciale cu unul dintre producătorii comunitari care susține plângerea. În această privință, trebuie remarcat că (i) s-a considerat că volumul vânzărilor producătorului indian este suficient de reprezentativ pentru a permite stabilirea de valori normale fiabile și (ii) faptul că producătorul din țara analogă are legături cu un producător comunitar care susține plângerea nu înseamnă că alegerea țării respective drept țară analogă nu este rezonabilă. S-a remarcat, de asemenea, că aceste legături s-au stabilit după PA. Având în vedere cele de mai sus și absența cooperării din partea altor producători din țări terțe, s-a considerat că alegerea Indiei drept țară analogă este rezonabilă.”

(31)

Având în vedere condițiile de concurență și deschidere de pe piața indiană și faptul că producătorul indian care a cooperat comercializa tipuri de produs comparabile cu cele exportate de producătorii-exportatori din RPC, s-a concluzionat că India constituia o țară terță cu economie de piață adecvată în sensul articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază.

(32)

Nota de informare a arătat că datele privind vânzările pe piața internă au acoperit perioada de anchetă, dar fără numărul de control al produsului („NCP”). Cu toate acestea, producătorul indian a fost în măsură să identifice clasa de rezistență a elementului de fixare vândut și, de asemenea, dacă elementul de fixare era „standard” sau „special”, astfel cum este definit în regulamentul definitiv. Necesitatea de a face distincția între elementele de fixare standard și cele speciale nu a fost identificată la începutul anchetei atunci când a fost creat NCP.

(33)

Cu toate acestea, Comisia a constatat că această distincție afecta comparabilitatea prețurilor și, prin urmare, a solicitat aceste date producătorului indian, iar acesta le-a furnizat. Prin urmare, vânzările interne din India au fost împărțite în vânzări „standard” și vânzări „speciale”, apoi a fost identificată clasa de rezistență pentru fiecare tranzacție. A fost calculată o valoare normală pe kg pentru fiecare clasă de rezistență, astfel cum a fost identificată inițial în tabelul NCP.

(34)

Celelalte caracteristici ale NCP-ului inițial nu au fost utilizate, nu numai pentru că producătorul indian nu a fost în măsură să furnizeze date atât de amănunțite, dar și din următoarele motive:

(35)

Prin urmare, Comisia s-a concentrat pe două diferențe cruciale între produse: clasa de rezistență, pe de o parte, și distincția dintre elementele de fixare standard și cele speciale, care este un indicator al diferențelor de clienți și a diferențelor de calitate, pe de altă parte.

(36)

Valoarea normală a fost exprimată la nivel franco fabrică, minus o modificare pentru a ține seama de efectul asupra prețurilor al controlului calității efectuat de producătorul indian și care nu s-a realizat în China. Au rezultat, prin urmare, două liste de valori normale exprimate în yuan chinezesc (CNY) per kg pe clasă de rezistență, una pentru elementele de fixare standard și alta pentru elementele de fixare speciale.

(37)

Comisia a informat toate părțile interesate că valoarea normală nu poate fi divulgată deoarece se referă la prețul confidențial al unui singur producător indian pe piața internă. Cu toate acestea, părțile interesate au fost informate că valoarea normală „standard” pentru un element de fixare cu o clasă de rezistență de 8.8 („G” în tabelul NCP), care este un tip standard exportat în mod curent de către producătorii chinezi, a fost calculată în intervalul de 9-12 CNY per kg, franco fabrică.

(38)

Un importator și patru producători-exportatori au afirmat că termenele acordate părților pentru a prezenta observații cu privire la informațiile suplimentare (10 zile) a fost prea scurt. Cu toate acestea, Comisia consideră că termenul menționat anterior a fost adecvat, dat fiind că informațiile furnizate nu au reprezentat decât un supliment la informațiile deja divulgate în regulamentul definitiv, la sfârșitul anchetei inițiale. Termenul acordat pentru examinarea acestor informații suplimentare și prezentarea de observații a fost, prin urmare, considerat rezonabil.

(39)

Unele părți au afirmat că Comisia a declarat că nu dispunea de noi informații cu privire la caracteristicile fizice, altele decât clasa de rezistență a produselor utilizate pentru stabilirea valorii normale. Această afirmație ar trebui să fie respinsă. În etapa respectivă a reexaminării, Comisia a furnizat pur și simplu o clarificare suplimentară cu privire la modul în care valoarea normală a fost stabilită în ancheta inițială. Este important să se sublinieze că „rezistența” a fost identificată ca fiind una dintre caracteristicile relevante de producătorii-exportatori chinezi. Cu toate acestea, acest lucru nu a însemnat că Comisia nu deținea informații privind alte caracteristici fizice.

(40)

Conform afirmațiilor acelorași părți, Comisia a declarat, în cursul audierilor, în ceea ce privește posibilele ajustări care urmau a fi efectuate în scopul comparării prețurilor de export și a valorii normale, că se preferă realizarea unei ajustări pe baza analizei prețurilor, și nu pe baza unei analize a costurilor. În fapt, Comisia a clarificat faptul că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, trebuie să se facă o comparație ținând cont în mod corespunzător de diferențele care afectează comparabilitatea prețurilor, și nu diferențele de cost.

(41)

Ulterior, aceste părți au reafirmat că ajustările ar trebui să fie efectuate pentru a ține cont de diferențele în ceea ce privește costurile de producție, cum ar fi diferențele privind eficiența consumului de materie primă, diferențele privind consumul de sârmă laminată, consumul de energie electrică, de energie electrică autogenerată, productivitatea pe angajat, nivelul de profit rezonabil și diferențele legate de utilaje. Astfel cum s-a menționat mai sus, articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază se referă la preț, și nu la cost. Nu au existat dovezi prezentate de părțile în cauză care să arate că pretinsele diferențe de costuri ar fi dus la diferențe de prețuri. În anchetele privind economiile în tranziție precum China, se utilizează o țară analogă atunci când acest lucru este justificat pentru a evita să se ia în considerare prețurile și costurile din țările care nu au economie de piață și care nu sunt rezultatul normal al forțelor de pe piață. Prin urmare, pentru stabilirea valorii normale, se folosește un înlocuitor pentru costurile și prețurile producătorilor din economii de piață funcționale. Prin urmare, aceste solicitări de realizare a ajustărilor ținând seama de diferențele privind costurile de producție sunt respinse.

(42)

Aceste părți au afirmat, de asemenea, că informațiile suplimentare transmise la 30 mai 2012 privind caracteristicile produselor vândute de producătorul indian au fost incomplete, având în vedere că lipseau informațiile privind următoarele aspecte: diferențele legate de tipul de elemente de fixare; stratul de acoperire și utilizarea cromului; diametrul și lungimea; trasabilitatea; ISO 9000; unitatea ratei defectelor; și alte aspecte legate de duritate, îndoire, rezistență, rezistență la impact și alți coeficienți de frecare. Ei au solicitat clarificări cu privire la motivele pentru care celelalte caracteristici ale NCP inițial nu au fost considerate relevante. Aceste aspecte au fost explicate în două note de informare trimise la 5 iulie și adăugate în dosarul destinat consultării de către părțile interesate la 11 iulie 2012.

(43)

În urma solicitării de informații suplimentare făcute de către părți, după cum s-a menționat anterior în considerentul 42 de mai sus, la 5 iulie 2012 a fost trimisă tuturor părților interesate o a doua notă de informare. În această notă, au fost furnizate următoarele informații suplimentare:

(44)

Unele părți au solicitat informații suplimentare cu privire la nivelul prețului valorii normale. Astfel cum s-a menționat în considerentul 82 de mai jos, nivelul prețurilor nu a putut fi dezvăluit părților interesate, deoarece este o informație confidențială privind prețurile singurului producător analog. Cu toate acestea, o versiune neconfidențială a valorii normale pe clasă de rezistență pentru elementele de fixare standard a fost prezentată la 5 iulie 2012 producătorilor-exportatori chinezi care au solicitat aceste informații suplimentare și, de asemenea, a fost inclusă în dosarul destinat consultării de către părțile interesate. În această notă, Comisia a oferit un tabel indicând intervale pentru nivelurile prețurilor valorilor normale calculate pe clase de rezistență pentru elementele de fixare standard vândute pe piața internă din India către clienți independenți de către singurul producător indian care a cooperat.

(45)

Unele părți au susținut, de asemenea, că au fost informate de Comisie, în cadrul unei audieri care a avut loc la 26 iunie 2012, că vânzările interne din India vizau produse cu două tipuri de acoperire „A” și „B”, conform tabelului NCP utilizat în ancheta inițială. Această afirmație nu este întemeiată. Comisia a informat părțile respective că, în etapa respectivă a reexaminării, analiza tipurile de acoperire utilizate de producătorul indian pentru elementele de fixare standard. În cadrul unei audieri ulterioare care a avut loc la 3 iulie 2012 și prin intermediul unei note de informare inclusă, la 11 iulie 2012, în dosarul destinat consultării de către părțile interesate, toate părțile au fost informate că producătorul indian utiliza o acoperire de tip „A” pentru producția de elemente de fixare standard.

(46)

În cursul unei audieri care a avut loc la 11 iulie 2012, aceleași părți au solicitat Comisiei să explice modul în care a fost efectuată defalcarea valorii normale în funcție de elementele de fixare speciale și cele standard de către producătorul indian. Comisia a indicat că acest lucru a fost efectuat pe baza numelor clienților. Cu toate acestea, după cum s-a arătat în procesul-verbal realizat de un consilier-auditor pentru DG Comerț, Comisia a declarat înainte de încheierea audierii că va trebui să clarifice acest aspect. Ea a realizat acest lucru printr-o nouă notă de informare din 13 iulie 2012 care a fost trimisă părților care au participat la audiere și a fost inclusă în dosarul neconfidențial în vederea consultării de către toate părțile interesate. Declarația făcută de părțile respective conform căreia Comisia a afirmat că „defalcarea valorii normale în funcție de elementele de fixare speciale și cele standard a fost realizată, printre altele, pe baza numelor clienților” este, prin urmare, incompletă, deoarece s-au oferit mai multe informații cu privire la acest aspect, după cum se menționează în considerentul de mai jos.

(47)

În ceea ce privește diferența dintre elementele de fixare standard și cele speciale, nota Comisiei din 13 iulie 2012 a explicat că „nu se poate exclude faptul că industria autovehiculelor utilizează și elemente de fixare standard pentru anumite aplicații”. Unele părți au afirmat că, în opinia Comisiei, elementele de fixare utilizate în industria autovehiculelor ar fi putut, de asemenea, să fie considerate ca fiind elemente de fixare standard. Afirmația este neîntemeiată. După cum se explică în mod clar în nota respectivă, afirmația Comisiei a fost realizată în absența unei liste de clienți din partea producătorului indian. Cu toate acestea, așa cum s-a stabilit în ancheta inițială și după cum s-a explicat la punctul 2.7 de mai jos, din motive comerciale și de calitate, producătorii de autovehicule comandă întotdeauna elemente de fixare personalizate, concepute pentru a se conforma standardelor ISO specifice sectorului. Prin urmare, toate elementele de fixare destinate sectorului autovehiculelor sunt considerate produse „speciale” de către producătorii de elemente de fixare, inclusiv în India, în conformitate cu informațiile disponibile pe site-urile internet ale producătorilor de autovehicule din India. Dat fiind că producătorul indian a definit în mod clar ca „elemente de fixare speciale” toate piesele produse ca piese personalizate, Comisia consideră că elementele de fixare standard destinate industriei autovehiculelor nu au fost incluse în lista de elemente de fixare standard furnizată în cursul anchetei inițiale.

(48)

Camera de Comerț din China și un producător-exportator chinez au făcut afirmații similare cu privire la posibila includere a elementelor de fixare destinate sectorului autovehiculelor în valoarea normală și, în plus, au afirmat că elementele de fixare folosite în industria autovehiculelor care nu sunt personalizate conform cerințelor clientului trebuie, totuși, să treacă printr-un control de calitate special sau să respecte cerințe de trasabilitate care le fac mai costisitoare și ar trebui în mod normal să fie considerate ca fiind elemente de fixare speciale. Aceștia au considerat ca fiind nefondate constatările Comisiei conform cărora dispozitivele de fixare utilizate pentru aplicații de înaltă tehnologie, dar care nu au fost fabricate în conformitate cu schițele utilizatorului au fost, totuși, considerate elemente de fixare speciale și, prin urmare, în opinia lor, Comisia a acționat în mod incompatibil cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, încălcând principiul comparației echitabile. În plus, ei au considerat că constatările Comisiei bazate pe defalcarea efectuată de producătorul indian nu au făcut obiectul unei vizite de verificare la fața locului. Având în vedere cele de mai sus, ei au solicitat Comisiei să reexamineze distincția dintre elementele de fixare standard și elementele de fixare speciale și, în cazul în care acest lucru nu este posibil, să recurgă la un alt set de date privind valoarea normală.

(49)

Raționamentul Comisiei privind distincția dintre elementele de fixare standard și cele speciale este deja analizat în considerentul 47 de mai sus. În ceea ce privește afirmația referitoare la absența verificării defalcării efectuate de producătorul indian, Comisia a verificat lista de vânzări prin intermediul unui număr de teste de parcurgere (adică o verificare detaliată a unui eșantion de tranzacții de vânzări incluse în lista de vânzări pentru a-i verifica acuratețea) conform practicilor de verificare standard. În plus, defalcarea ulterioară a listei de vânzări furnizate de producătorul indian a fost verificată în raport cu un nivel mediu al prețurilor corespunzătoare defalcării, astfel cum se explică în nota menționată. Prin urmare, afirmația conform căreia Comisia a crezut fără a verifica datele furnizate de producătorul indian nu este fondată.

(50)

În plus, criteriile utilizate de producătorul indian pentru a defini elementele de fixare speciale, și anume conform schițelor clientului, după cum s-a menționat în considerentul 47 de mai sus, oferă o garanție suficientă privind fiabilitatea datelor. În ancheta inițială, Comisia a realizat deja o ajustare a valorii normale pentru a ține seama de măsurile de control al calității aplicate de producătorul indian care nu au fost constatate în cazul producătorilor chinezi incluși în eșantion. În aceste condiții, Comisia nu consideră că este necesar să se recurgă la un alt set de date privind valoare normală, astfel cum a fost sugerat de către părțile în cauză. În fine, astfel cum s-a menționat în considerentul 89 din regulamentul definitiv, în pofida eforturilor depuse de Comisie, niciun alt producător dintr-o țară analogă nu s-a oferit să coopereze în cadrul procedurii.

(51)

În ceea ce privește utilizarea datelor oferite de producătorul indian din țara analogă pentru stabilirea valorii normale, Asociația distribuitorilor europeni (EFDA) a susținut că această tehnică nu este adecvată, având în vedere că gama sa de produse, volumul producției, profilului clienților, metoda de distribuție și poziția pe piață nu sunt comparabile cu situația producătorilor-exportatori chinezi. În plus, ea a afirmat că prețurile producătorilor chinezi erau mici deoarece ele reflectau beneficiile unei producții la scară largă de produse standard, dat fiind că este vorba de producători specializați și eficienți. În plus, asociația a solicitat informații mai detaliate cu privire la prețurile producătorului indian și volumul producției de elemente de fixare standard. În fine, EFDA a prezentat date Eurostat în sprijinul afirmațiilor sale că o comparație cu privire la prețurile de export din RPC și India pentru două coduri NC specifice ar arăta că exporturile indiene ale acestor produse au reprezentat mai puțin de 4 % din exporturile RPC și că India nu este furnizor credibil al acestor produse pentru piețele de export.

(52)

În ceea ce privește oportunitatea alegerii producătorului indian din țara analogă, se face trimitere la ultima parte din considerentul 49 de mai sus. În ceea ce privește afirmația generală că prețurile chineze de export reflectau beneficiile producției la scară largă, aceste afirmații nu au fost susținute cu elemente de probă sau cuantificate în mod semnificativ astfel încât să sprijine analiza din stadiul respectiv al reexaminării. În ceea ce privește cererea de informații suplimentare în legătură cu datele producătorului indian, se face trimitere la considerentul 82 privind confidențialitatea. În ceea ce privește afirmația că exporturile din India nu erau comparabile cu cele din RPC pe parcursul și după PA, pentru stabilirea valorii normale sunt considerate a fi relevante prețurile de pe piața internă din India, în conformitate cu regulamentul de bază, și nu prețurile de export din India. Prin urmare, aceste afirmații din partea EFDA erau nefondate.

(53)

În ceea ce privește stratul de acoperire aplicat de producătorul indian, Camera de Comerț din China și un producător-exportator chinez au exprimat îndoieli și au solicitat Comisiei să explice de ce informațiile confidențiale au reprezentat dovezi concludente atestând că producătorul indian vindea numai elemente de fixare galvanizate pe piața internă. În cursul verificării, producătorul indian a furnizat probe care au permis Comisiei să concluzioneze că elementele de fixare standard vândute pe piața internă erau galvanizate, corespunzând tipului de acoperire „A” din NCP original. În aceste circumstanțe, Comisia consideră că există suficiente elemente de probă în dosar pentru a concluziona că elementele de fixare standard vândute pe piața internă au fost galvanizate. În acest sens, a fost efectuată o ajustare pentru diferența de crom, astfel cum s-a menționat în considerentul 81 de mai jos.

(54)

Unii producători-exportatori au solicitat clarificări și informații suplimentare pentru a solicita, eventual, ajustări ale propriilor lor marje de dumping, astfel cum au fost stabilite în ancheta inițială, pe baza următoarelor considerații:

(55)

În ceea ce privește litera (a) de mai sus, astfel cum se menționează în nota informativă din 30 mai 2012, clasa de rezistență a elementelor de fixare vândute de producătorul indian care a cooperat era indicatorul de rezistență conținut în NCP-ul folosit în chestionarul trimis tuturor părților. Clasa de rezistență a fost identificată prin utilizarea aceluiași element relevant din NCP de către producătorul indian pe listele vânzărilor verificate în cursul vizitei de verificare la fața locului.

(56)

Distincția dintre elementele de fixare speciale și cele standard a fost explicată la considerentul 54 din regulamentul definitiv. Elementele de fixare „speciale” sunt cele fabricate conform schiței clientului. Elementele de fixare „standard” sunt cele fabricate pentru stoc, și nu conform specificațiilor unui anumit client. Necesitatea diferențierii între elementele de fixare standard și cele speciale fabricate de producătorul indian cooperant a fost pe deplin recunoscută și, astfel cum s-a menționat în considerentele 51 și 54 din regulamentul definitiv, comparația dintre prețul de export și valoarea normală pentru producătorii-exportatori chinezi incluși în eșantion a fost efectuată folosind elemente de fixare de tipul „standard”.

(57)

În ceea ce privește aspectele menționate la litera (b), din motive de confidențialitate, nu este posibil să se divulge tipurile exacte de modele de șuruburi și buloane vândute de producătorul indian. Cu toate acestea, astfel cum se menționează mai sus, comparația s-a făcut pe baza greutății în aceeași categorie, standard sau special, și în cadrul aceleiași clase de rezistență menționate în NCP.

(58)

Cu privire la aspectele menționate la litera (b), mai multe părți interesate au solicitat mai multe informații privind acoperirea. Datele obținute în cadrul anchetei inițiale au fost supuse unei analize suplimentare și aceasta a arătat că produsul vândut ca produs „standard” pe piața internă din India avea un strat de acoperire de bază, obținut prin galvanizare. Aceste informații au fost oferite în cadrul audierilor solicitate de părțile interesate și au fost oferite din nou părților interesate care le-au solicitat. De asemenea, au fost introduse în dosarul destinat consultării de către părțile interesate.

(59)

Doi producători-exportatori incluși în eșantion au solicitat mai multe informații privind ajustările pentru utilizarea cromului în stratul de acoperire. Datele referitoare la vânzări furnizate de producătorul indian care a cooperat au fost analizate în detaliu, ceea ce a condus la o ajustare a valorii normale pentru a ține cont de diferența de crom, astfel cum se explică în considerentul 81 de mai jos. Aceiași doi producători-exportatori au solicitat mai multe clarificări cu privire la modul în care a fost stabilită rentabilitatea vânzărilor interne ale producătorului din India care a cooperat, au dorit să afle dacă costurile de producție au fost raportate pe baza NCP sau dacă au fost utilizate costurile medii și dacă valoarea normală a inclus vânzările către oricare societate afiliată.

(60)

Toate informațiile relevante cu privire la valoarea normală au fost menționate în considerentul 94 din regulamentul definitiv. Se precizează, de asemenea, că au fost folosite numai vânzările interne către clienți independenți.

(61)

Ulterior, acești doi producători-exportatori au afirmat că au îndoieli serioase cu privire la corectitudinea cu care au fost efectuate testele privind rentabilitatea și reprezentativitatea. Mai precis, în ceea ce privește testul de reprezentativitate, acești producători-exportatori au pus la îndoială faptul că vânzările interne ale producătorului indian au depășit 5 % din vânzările lor la export pe categorii de produse reexaminate. În ceea ce privește testul de reprezentativitate, s-a constatat că, în cazurile în care nu s-a îndeplinit procentul de 5 % pentru un anumit tip de produs, vânzările interne au fost, cu toate acestea, suficient de mari pentru a oferi o comparație corespunzătoare. În ceea ce privește testul de rentabilitate, s-a confirmat faptul că acesta a fost realizat în funcție de tipul de produs.

(62)

În ceea ce privește aspectele menționate la litera (c) de mai sus, și anume de ce nu s-a folosit NCP-ul complet pentru a compara valoarea normală cu prețul de export, a devenit evident în timpul anchetei că NCP-ul complet nu ar fi un indicator fiabil. În primul rând, deoarece nici autoritățile chineze, nici autoritățile indiene nu fac distincția între cele 10 coduri NC folosite pentru definirea produsului în cauză, așa cum fac autoritățile UE. În al doilea rând, astfel cum se explică în considerentul 48 din regulamentul definitiv, mai multe părți au susținut că elementele de fixare produse de producătorii-exportatori chinezi erau produse standard (cu o clasă de rezistență cuprinsă în general între 4.8 și 8.8), fără caracteristici speciale privind materia primă, rezistența, acoperirea sau aspectele legate de certificare/siguranță, destinate aplicațiilor de bază (utilizare neprofesională și distribuție generală), spre deosebire de aplicațiile de înaltă tehnologie, și nu îndeplineau cerințe stricte din partea unor utilizatori finali specifici, cum ar fi industria autovehiculelor, chimică sau aerospațială.

(63)

În ceea ce privește aspectele menționate la litera (d) de mai sus, elementele de „trasabilitate”, standardul ISO 9000, unitatea ratei defectelor și alte criterii cum ar fi „duritatea, îndoirea, rezistența, rezistența la impact și coeficientul de frecare” care au fost aduse în discuție de alți doi producători-exportatori nu au putut fi acceptate, dat fiind faptul că societățile vizate nu au demonstrat modul în care aceste elemente afectează comparabilitatea prețurilor între valoarea normală și prețul de export.

(64)

În absența oricăror informații specifice cu privire la lipsa de comparabilitate, așa cum s-a afirmat în plus față de recomandările făcute de părțile interesate în cadrul anchetei inițiale, și având în vedere cantitatea limitată de informații suplimentare disponibile în ceea ce privește alte caracteristici tehnice, cum ar fi acoperirea, s-a concluzionat în ancheta inițială că principalii factori și principalele diferențe subliniate chiar de părțile interesate, în special distincția dintre produse standard și produse speciale și clasa de rezistență, constituiau o bază suficientă pentru realizarea comparației între valoarea normală și prețurile de export.

(65)

La 11 iulie 2012, Comisia a prezentat reclasificarea valorii normale, astfel cum s-a arătat mai sus, și propunerea sa de recalculare a marjelor de dumping, după cum s-a explicat mai sus, și a solicitat observații.

(66)

După cum s-a menționat în considerentul 32 de mai sus, producătorul indian a furnizat în cererea sa inițială o listă a vânzărilor interne, fără NCP. Singurul identificator pentru fiecare vânzare era un cod de articol, și anume un cod intern pentru fiecare produs, și un șir de text pentru descrierea produsului, de exemplu:

M8X1,25X16 FLANGE SCREW

(67)

Astfel cum s-a explicat în considerentele 48-57 din regulamentul definitiv, societatea indiană a furnizat o defalcare a vânzărilor sale interne în funcție de elementele de fixare standard și cele speciale, folosind distincția menționată în considerentul 77. Prin urmare, lista vânzărilor interne a fost prezentată sub forma a două documente, „lista vânzărilor interne pentru produsele standard” și „lista vânzărilor interne pentru produsele speciale”. Vânzările care nu au putut fi încadrate în niciuna dintre categorii au fost excluse din calculul valorii normale.

(68)

În cursul anchetei a devenit, de asemenea, clar că era nevoie de clasa de rezistență a elementului de fixare pentru a stabili valoarea normală. Societatea indiană a identificat clasa de rezistență pentru fiecare rubrică din „lista vânzărilor interne pentru produsele standard” și „lista vânzărilor interne pentru produsele speciale” și acestea au fost prezentate cu o coloană intitulată „grad” indicând clasa de rezistență, de exemplu:

(69)

Valoarea normală inițială a fost calculată pe această bază, folosind distincția dintre produse standard/produse speciale și clasa de rezistență, astfel cum se precizează în prima notă de informare privind reexaminarea din 30 mai 2012.

(70)

Astfel cum se menționează în considerentul 54, unii producători-exportatori au solicitat clarificări suplimentare, făcând trimitere la lipsa de comparație în ceea ce privește acoperirea, diametrul și lungimea elementului de fixare, și au susținut că acest lucru ar putea avea un efect asupra nivelului valorii normale calculate inițial.

(71)

În absența NCP, descrierea sub formă de șir de text pentru fiecare tranzacție (după gruparea tranzacțiilor cu aceeași descriere) a fost analizată pentru a extrage diametrul și lungimea elementului de fixare vândut. Luând exemplul de mai sus, M8 = diametrul și 16 = lungimea. Prin urmare, în acest caz, este vorba de un șurub cu un diametru de 8 mm și o lungime de 16 mm. „1,25” se referă la pasul șurubului, care nu a fost utilizat pentru a clasifica produsul în cauză.

(72)

NCP-ul folosit de către producătorii-exportatori chinezi prezintă aceste date ușor diferit. Șurubul menționat mai sus ar fi purtat descrierea „080016” pentru diametru și lungime.

(73)

Pentru a asigura concordanța între valoarea normală și prețul de export, Comisia a clasat diametrul și lungimea în trei coloane egale, astfel cum se prezintă în cea de a doua notă de informare din 5 iulie 2012:

(74)

Un număr mic de vânzări ale producătorului indian nu s-au încadrat în aceste intervale și nu au fost utilizate pentru a calcula valoarea normală. Șurubul descris mai sus ar fi, prin urmare, raportat cu NCP-ul revizuit „GSS”: clasa de rezistență 8.8, diametru mic, lungime mică.

(75)

A fost clar din exemplul de mai sus că descrierea produsului sub formă de șir de text nu include informații cu privire la acoperirea utilizată de producătorul de pe piața internă din India. Prin urmare, dosarul anchetei a fost verificat pentru a se identifica dacă există dovezi privind tipul de acoperire (eventual) folosit de producătorul indian pentru vânzările sale de elemente de fixare standard pe piața internă. Datele confidențiale din dosar, verificate la sediul producătorul indian, au arătat că elementele de fixare standard de pe piața internă au fost supuse galvanizării (NCP tip A) și acest lucru a fost adus la cunoștința tuturor părților la 5 iulie 2012.

(76)

Mai mulți producători-exportatori au răspuns la notificarea de mai sus. Astfel cum s-a solicitat de producătorii-exportatori respectivi, a fost organizată o audiere, prezidată de consilierul-auditor din cadrul DG Comerț, pentru a continua dialogul cu Comisia și a discuta problemele aduse în discuție de aceștia. Producătorii-exportatori au adus în discuție în special următoarele probleme:

(77)

În ceea ce privește litera (a) de mai sus, producătorul indian și-a împărțit vânzările interne în vânzări standard și vânzări speciale, considerând elementele de fixare fabricate conform schițelor clientului ca fiind elemente de fixare speciale, în timp ce alte vânzări vizau elemente de fixare standard, și anume care nu au fost produse conform unor schițe specifice sau conform schițelor clientului.

(78)

În ceea ce privește litera (b) de mai sus și astfel cum s-a menționat într-o notă la dosar din data de 13 iulie 2012 trimisă părților interesate în cauză în urma audierii care a avut loc la 11 iulie, Comisia a confirmat că, în absența numelor clienților după cum s-a menționat mai sus, ea face trimitere la considerentul 47 de mai sus. În plus, Comisia menționează că, conform afirmațiilor Asociației europene a elementelor de fixare, „în Europa, atunci când un client, în special în sectorul autovehiculelor, comandă un element de fixare fabricat conform unui desen, dar care respectă în același timp în totalitate standardele internaționale (ISO, EN, DIN, AFNOR, UNI), acest produs este considerat în orice caz de către producătorul de elemente de fixare ca produs «special» și, prin urmare, este identificat în clasificarea internă a societății ca «special» … astfel procedează toți producătorii de elemente de fixare din lume și, de asemenea, din India”. Astfel, Comisia este convinsă că elementele de fixare standard destinate industriei de autovehicule nu au fost incluse în lista elementelor de fixare standard furnizată în constatările din ancheta inițială. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(79)

În ceea ce privește litera (c) de mai sus, în cadrul unei audieri, producătorii-exportatori au adus în discuție problema unei ajustări, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (b) din regulamentul de bază, pentru a se ține seama de taxele instituite la importurile de sârmă laminată în India, care sunt incluse în valoarea normală, dar nu și în prețul de export din China. Societățile chineze incluse în eșantion în cursul anchetei inițiale au achiziționat sârmă laminată fabricată în China.

(80)

Materia primă importată de producătorul indian a fost supusă unei taxe vamale de bază (5 % din valoarea evaluabilă) și taxei pentru educație (3 % din valoarea taxei vamale de bază plus taxa compensatorie). Cu toate acestea, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (b) din regulamentul de bază, se poate solicita o astfel de ajustare pentru taxele indirecte în cazul în care taxele de import suportate de produsul similar și de materialele care intră în componența acestuia, atunci când produsul este destinat consumului pe piața internă, nu sunt percepute sau sunt rambursate atunci când produsul similar este exportat către Uniunea Europeană. În absența unei afirmații și a unor dovezi că exporturile către UE ale producătorilor-exportatori menționați mai sus ar putea beneficia de neperceperea sau restituirea taxelor de import la importurile de materii prime (sârmă laminată), afirmația trebuie să fie respinsă. În plus, o astfel de ajustare nu poate fi solicitată în mod normal în cazul în care producătorul-exportator în cauză, așa cum este cazul în ancheta de față, își obține toate materiile prime de la furnizori locali și nu este supus niciunei taxe la import.

(81)

În ceea ce privește litera (d) de mai sus, elementele de probă din dosarul anchetei inițiale au arătat că stratul de acoperire standard al elementelor de fixare standard vândute pe piața internă indiană conținea crom Cr3 și, prin urmare, aceasta corespundea definiției NCP privind lipsa cromului VI din stratul de acoperire. Prin urmare, marjele de dumping au fost recalculate ținându-se seama de cele mai scumpe tipuri de acoperire cu crom, în ceea ce privește exportul, fără o ajustare a prețurilor la export. Doi producători-exportatori au susținut că informațiile privind stratul de acoperire vizează situația actuală, și nu situația din perioada de anchetă. Acest lucru este incorect. În cursul verificării realizate în cadrul anchetei inițiale, au fost obținute elemente de probă verificate care au arătat că toate elementele de fixare standard vândute pe piața internă în India au fost galvanizate în cursul perioadei de anchetă inițială.

(82)

În ceea ce privește litera (e) de mai sus, se confirmă faptul că marjele de dumping au fost calculate ținându-se cont de faptul că, în cazul în care nu există vânzări corespunzătoare pe piața internă, tranzacția de export este exclusă de la calculul dumpingului. Unele părți au afirmat că nu se justifica excluderea anumitor tranzacții de export pentru calcularea marjei de dumping. Cu toate acestea, pentru toți producătorii-exportatori chinezi incluși în eșantion s-a constatat o corespondență semnificativă între vânzările interne și vânzările la export, astfel încât s-a ajuns la o reprezentare echitabilă a vânzărilor efectuate de diferitele părți.

(83)

În ceea ce privește litera (f) de mai sus, Camera de Comerț din China și un exportator chinez au susținut că producătorul indian nu a prezentat motive întemeiate pentru a interzice Comisiei să divulge informații specifice cu privire la codurile de produse din vânzările sale interne. Comisia a furnizat cât mai multe informații posibil, respectând în același timp regulile de confidențialitate, printr-o serie de note la dosar, note de informare puse la dispoziția tuturor părților interesate și audieri acordate Camerei de Comerț din China și tuturor exportatorilor chinezi care au solicitat acest lucru. În ceea ce privește cererea de divulgare a codurilor de produse ale producătorului indian, divulgarea acestei informații va permite celorlalte părți să calculeze cu o precizie rezonabilă prețurile practicate pe piața internă de producătorul indian, lucru care ar trebui să fie evitat pentru a proteja informațiile comerciale confidențiale. Neprotejarea informațiilor confidențiale ar putea expune Comisia la eventuale cereri de despăgubiri și ar putea descuraja societățile din țările analoge, a căror cooperare este voluntară, să coopereze în cadrul anchetelor. Prin urmare, această cerere fost respinsă.

(84)

Având în vedere observațiile făcute de producătorii-exportatori chinezi în prezenta reexaminare în ceea ce privește definirea tipurilor de produs în calcularea valorii normale din India conform cărora, pe lângă distincția dintre produse standard și produse speciale și clasa de rezistență, sunt importante și diametrul, lungimea și acoperirea și având în vedere audierile și dialogul purtat în prezența consilierului-auditor, datele producătorului indian au fost reexaminate.

(85)

În urma acestei reexaminări, Comisia a putut identifica diametrul și lungimea elementelor de fixare vândute pe piața internă din India. Pentru a permite o comparație echitabilă între aceste elemente de fixare și cele exportate din RPC, diametrul și lungimea au fost clasificate în categorii și a fost calculată o valoare normală pentru fiecare categorie. Acest lucru a fost explicat în detaliu în două note de informare din 5 și 11 iulie 2012, care au fost puse la dispoziția tuturor părților interesate. Prin clasificarea în categorii pentru a face distincția între principalele dimensiuni ale produsului vândut de producătorul indian, această metodologie a permis realizarea unei comparații echitabile cu exporturile societăților chineze, astfel cum au solicitat părțile interesate. Ulterior, doi producători-exportatori au susținut că nu dispuneau de informații complete, susținând că clasificarea a fost obscură și neadecvată și, prin urmare, nu au avut informații suficiente pentru a putea solicita o ajustare pentru diferențele fizice. Totuși, dincolo de aceste afirmații generale, acești doi producători-exportatori nu au furnizat nicio sugestie alternativă valabilă și nici dovezi substanțiale. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(86)

EFDA a afirmat că utilizarea diametrului și a lungimii nu reflectă realitatea și a sugerat o alternativă care viza cele două criterii pentru a se evita, în opinia sa, să se omită anumite produse, fără însă a aduce elemente de probă în sprijinul acestei abordări alternative. Clasificarea propusă de Comisie nu a exclus niciun tip de produse (au fost acoperite toate combinațiile posibile de diametre și lungimi) și, prin urmare, această afirmație nu a mai putut fi examinată în continuare.

(87)

S-a constatat că toate elementele de fixare standard vândute au fost galvanizate și, prin urmare, valoarea normală a fost calculată pe baza unei acoperiri corespunzând codului NCP „A”. În cazul în care un producător-exportator chinez inclus în eșantion nu a exportat elemente de fixare cu acoperire de tip A, s-a folosit cel mai apropiat tip de acoperire fără nicio ajustare a prețurilor de export.

(88)

Datele privind clasa de rezistență și distincția dintre produse standard și produse speciale au rămas neschimbate.

(89)

Doi producători-exportatori au solicitat consilierului-auditor din cadrul DG Comerț să examineze datele confidențiale oferite de producătorul indian analog și să ofere garanții privind caracterul confidențial al vânzărilor sale interne, precum și privind acoperirea elementelor de fixare standard, prezența cromului în stratul de acoperire și extragerea de informații în ceea ce privește lungimea și diametrul elementelor de fixare standard. Consilierul-auditor, după examinarea datelor confidențiale oferite de producătorul analog indian, a clarificat întrebările puse de către cei doi producători-exportatori. Raportul consilierului-auditor a fost introdus în dosarul destinat consultării de către părțile interesate.

(90)

În ciuda informațiilor suplimentare menționate mai sus, a clarificărilor, audierilor și dialogului purtat, unele părți au continuat să afirme că nu dispun de informații care să le permită să depună cereri de ajustare pentru a obține o comparație echitabilă. Comisia a furnizat părților informații detaliate cu privire la grupurile de produse utilizate pentru stabilirea valorii normale, astfel cum prevede Organul de apel (7). În plus, în decursul unei perioade extinse de timp cuprinse între 30 mai 2012 și 19 iulie 2012, Comisia a furnizat informații și a răspuns la toate întrebările adresate de părți. În plus, o perioadă suplimentară de 20 zile a fost acordată tuturor părților pentru a face observații asupra comunicării finale.

(91)

Aceleași părți au susținut că, contrar raportului Organului de apel, Comisia a refuzat să dezvăluie informații referitoare la produsele specifice ale producătorului indian care au fost utilizate pentru stabilirea valorii normale, fără să prezinte justificări. Articolul 6.5 din Acordul antidumping prevede că informațiile de natură confidențială sau furnizate cu titlu confidențial trebuie să fie tratate ca atare de către autoritățile de anchetă. În acest caz, producătorul indian a furnizat informații privind tipurile de produse vândute pe piața internă în mod confidențial și societatea și-a reînnoit cererea de tratament confidențial, adresată Comisiei, afirmând că aceste informații sunt în continuare strict confidențiale, astfel cum se menționează în considerentul 82. Aceste părți au afirmat, de asemenea, că Comisia nu a furnizat un rezumat neconfidențial relevant cu privire la informațiile furnizate de producătorul indian, astfel cum se solicită în rapoarte. Cu toate acestea, în cadrul dialogului permanent și astfel cum s-a menționat în considerentele de mai sus, Comisia a comunicat părților interesate, respectând limitele de confidențialitate, toate informațiile relevante privind producătorul indian, astfel încât acestea să își poată apăra interesele.

(92)

Valoarea normală a fost calculată și comparată cu prețul de export astfel cum s-a stabilit mai sus. Au fost efectuate ajustări ale prețului de export pentru a elimina diferența de preț în cazul în care s-a adăugat crom VI în stratul de acoperire al elementelor de fixare respective. O comparație între cele două valori a fost făcută pe o bază franco fabrică, la fel ca în ancheta inițială.

(93)

Un producător-exportator a solicitat o ajustare în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (a) din regulamentul de bază pentru diferențele fizice dintre diversele tipuri de produs în cauză (șuruburi cu cap hexagonal, șuruburi pentru lemn, șuruburi pentru lemn, buloane etc.). Deoarece producătorul-exportator în cauză nu are acces, din motive de confidențialitate, la toate datele privind valoarea normală, societatea s-a bazat pe propriile sale prețuri de export pentru a demonstra măsura în care prețurile diferă pentru fiecare tip de elemente de fixare.

(94)

În cursul anchetei inițiale, comparația între valoarea normală și prețul de export s-a efectuat făcându-se distincție între tipurile de elemente de fixare standard și cele speciale, după cum s-a precizat în considerentul 102 din regulamentul definitiv, și, de asemenea, prin identificarea clasei de rezistență. În acest caz nu s-a folosit numărul de control al produsului complet („NCP”), dat fiind că producătorul din țara analogă nu a furnizat informații clasificate pe baza NCP-urilor, așa cum s-a solicitat. Unul dintre elementele NCP-ului inițial a urmărit să identifice diferitele tipuri de elemente de fixare în funcție de codul NC în care se încadrau. Având în vedere că aceste informații nu au fost furnizate de producătorul indian, acest element nu a putut fi utilizat pentru efectuarea comparației în ancheta inițială.

(95)

Informațiile furnizate de către producătorul-exportator au indicat faptul că pot exista motive pentru realizarea unei ajustări ca urmare a diferențelor dintre diferitele tipuri de elemente de fixare. Cu toate acestea, metodologia propusă nu a fost considerată ca fiind adecvată, având în vedere faptul că societatea nu a furnizat informații precise privind tipul de produs conform codului NC, după cum s-a explicat în considerentul 34, astfel cum a fost solicitat inițial. Ca o alternativă, s-a efectuat o examinare a diferențelor dintre prețurile practicate de industria din Uniune pe piața Uniunii, pentru a se stabili dacă au existat diferențe de preț între diferitele tipuri de elemente de fixare. Informațiile furnizate de industria din Uniune au fost furnizate în totalitate prin NCP, astfel cum s-a solicitat inițial. Această examinare a confirmat faptul că prețurile de pe piața UE variază în funcție de tipul de elemente de fixare. Pe această bază, s-a considerat adecvat să se ajusteze valorile normale pentru a reflecta aceste diferențe. Ca bază pentru ajustare, prețul mediu al vânzărilor realizate de industria din Uniune pe piața Uniunii a fost evaluat ca fiind „1”, diferitele tipuri individuale primind propria lor valoare individuală în funcție de raportul dintre prețul lor și prețul mediu. Aceste valori au fost apoi aplicate la valoarea normală utilizată în comparația cu fiecare tip de produs exportat de către producătorul-exportator.

(96)

Dat fiind că aceste ajustări au fost efectuate pe baza valorii de piață a diferențelor între caracteristicile fizice pe piața UE, s-a considerat adecvat să se facă ajustări similare în calculul marjelor de dumping pentru toți producătorii-exportatori.

(97)

În urma publicării notei de informare generale, CCME și un exportator chinez au susținut că, în continuare, Comisia încălca articolele 2.4, 6.2 și 6.4 din Acordul antidumping al OMC prin faptul că nu a furnizat în timp util informații pe baza cărora să fie comparate prețul de export și valoarea normală și au invitat Comisia să prezinte informații complete privind tipurile de produse de valoare normală utilizate, pentru a-și îndeplini obligația de a oferi posibilitatea producătorilor-exportatori chinezi să își apere interesele, să își prezinte cazul în cunoștință de cauză și să garanteze o comparație echitabilă între prețurile de export și valoarea normală. Prin urmare, părțile respective au solicitat Comisiei să reexamineze următoarele aspecte:

(98)

În ceea ce privește litera (a), ținând seama de informațiile puse la dispoziție prin notele de informare din 30 mai 2012, 11 iulie 2012, 13 iulie 2012, nota de informare generală trimisă la 31 iulie 2012 și, în special, considerentele 77-96 și audierile desfășurate în cursul procesului de consultare, se consideră că toate informațiile care au putut fi divulgate în limitele cerințelor privind confidențialitatea au fost furnizate părților interesate.

(99)

În ceea ce privește litera (b) privind necesitatea de a garanta că elementele de fixare standard fabricate de producătorii-exportatori chinezi nu sunt comparate cu elementele de fixare fabricate de producătorul analog pentru utilizare în aplicații de înaltă tehnologie, acest aspect a fost abordat în considerentul 78 de mai sus. În absența unor noi elemente de probă și confruntată fiind cu simple afirmații ale părților respective cu privire la posibila prezență a elementelor de fixare destinate unor aplicații de înaltă calitate, altele decât cele din industria autovehiculelor, Comisia consideră că informațiile disponibile în dosar sunt suficient de fiabile pentru a garanta că au fost folosite numai elemente de fixare standard pentru a stabili valoarea normală utilizată pentru comparația cu prețurile de export ale respectivului exportator chinez.

(100)

Cu privire la litera (c) și afirmațiile conform cărora Comisia nu a oferit informații privind modul în care producătorii-exportatori chinezi ar putea motiva cererile de ajustare în ceea ce privește elementele de „trasabilitate”, standardul ISO 9000, unitatea ratei defectelor și alte criterii cum ar fi „duritatea, îndoirea, rezistența, rezistența la impact și alți coeficienți de frecare” (a se vedea considerentul 63 de mai sus) și costurile legate de taxele de import (a se vedea considerentele 79 și 80 de mai sus), Comisia remarcă următoarele. În primul rând, trebuie reamintit faptul că aceste elemente au fost aduse în discuție de părți fără a se furniza informații suplimentare. În timpul unei audieri organizate de către consilierul-auditor la 11 iulie 2012, Comisia a invitat părțile să furnizeze informații suplimentare privind aspectele menționate mai sus, dar nu au fost furnizate informații suplimentare. În ceea ce privește cererea pentru ajustările prețurilor de export pentru a se ține seama de taxele la importurile de sârmă laminată în India și, în general, de accesul mai ieftin la materii prime pentru producătorii-exportatori chinezi, Comisia a explicat în detaliu în considerentul 80 motivul pentru care această ajustare nu a putut fi acceptată. Mai mult, astfel cum s-a stabilit în considerentul 63 din regulamentul inițial, costul principalei materii prime, sârma laminată din oțel, nu a reflectat în mod semnificativ valorile de piață. S-a constatat că prețurile sârmei laminate din oțel practicate pe piața internă erau cu mult mai reduse decât cele practicate pe alte piețe. Prin urmare, aceste prețuri distorsionate nu pot fi utilizate ca bază pentru ajustare, așa cum solicită părțile respective. În aceste condiții, Comisia nu înțelege care sunt informațiile suplimentare care ar putea fi furnizate, în opinia Camerei de Comerț din China și a producătorului-exportator chinez, pentru a motiva suplimentar aceste două cereri de ajustare.

(101)

În ceea ce privește litera (d), se reamintește faptul că informațiile privind „tipurile valorii normale a producătorilor UE și nivelurile lor de prețuri, precum și impactul ajustărilor care rezultă asupra tipurilor de valoare normală ale producătorului analog” sunt confidențiale și nu pot fi dezvăluite. Camera de Comerț din China și un producător-exportator chinez au solicitat clarificări suplimentare cu privire la modul în care au fost realizate ajustările privind diferența de preț legată de acoperire. Cu toate acestea, astfel cum s-a indicat în considerentul 92 de mai sus, trebuie menționat că în nota de informare specifică, Comisia a indicat ce tipuri de produse exportate au fost ajustate, permițând astfel părților interesate să înțeleagă modul în care a fost efectuată ajustarea.

(102)

Cu privire la litera (e) și la presupusa necesitate de a lua în considerare toate tranzacțiile de export comparabile la calcularea dumpingului, pentru a se asigura o comparație echitabilă a prețului în temeiul articolului 2.4.2 din Acordul antidumping al OMC, Comisia menționează că valoarea normală folosită pentru stabilirea marjelor de dumping a fost ajustată tocmai ca urmare a solicitării și a sugestiilor formulate de părțile respective. Metodologia utilizată a fost explicată în considerentele 93-96 de mai sus și motivele pentru care dumpingul constatat a fost exprimat ca procent din tranzacțiile de export utilizate la calcularea dumpingului menționat în considerentele 107 și 108 de mai jos sunt în deplină conformitate cu articolul 2.4.2 din Acordul antidumping al OMC, care se referă la tranzacții comparabile de export. În acest caz, toate tranzacțiile comparabile (pe tipuri de produse) au fost utilizate pentru comparație. Prin urmare, era rezonabil să se exprime valoarea dumpingului constatat ca procent din tranzacțiile de export utilizate la calcularea valorii dumpingului.

(103)

După primirea notei de informare generală, doi producători-exportatori chinezi au reafirmat că ar trebui făcute ajustări pentru presupuse diferențe privind eficiența consumului de materii prime și accesul mai ușor la materiile prime, un consum de energie electrică mai eficient și o productivitate mai scăzută pe angajat. Se reamintește faptul că în ancheta inițială niciunul dintre producătorii-exportatori chinezi nu a beneficiat de tratament de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață și structura costurilor lor nu poate fi considerată ca reflectând valorile pieței care pot fi utilizate ca bază pentru ajustări, în special cu privire la accesul la materiile prime. În plus, ar trebui notat faptul că procesele de producție existente în RPC s-au dovedit a fi comparabile cu cele ale producătorului indian și presupusele diferențe s-au dovedit a fi minore. În acest caz, s-a constatat că producătorul indian concura cu mulți alți producători pe piața internă din India, astfel încât se consideră că prețurile sale reflectau pe deplin situația pe piața internă. După cum s-a menționat în considerentul 41 de mai sus, pentru stabilirea valorii normale a fost nevoie să se folosească un substitut pentru costurile și prețurile producătorilor din economiile de piață funcționale.

(104)

Aceiași doi producători-exportatori chinezi au afirmat că atunci când rezumă datele privind diametrul și lungimea în categorii, Comisia nu ar trebui să se refere la categorii, ci să utilizeze cifrele reale pentru lungime și diametru pentru a efectua comparația. În primul rând, după cum s-a menționat în considerentul 70 de mai sus, Comisia a stabilit împreună cu aceleași părți, în urma unei audieri care a avut loc la 26 iunie 2012, să prezinte sub formă de categorii diametrul și lungimea, pentru a ține seama de impactul caracteristicilor fizice asupra prețurilor. Părțile respective au indicat chiar ele anumite categorii posibile, însă Comisia a indicat în cursul audierii că aceste categorii propuse ar trebui să fie revizuite pentru a asigura că toate tipurile exportate corespund îndeaproape tipurilor asemănătoare ale producătorului indian. În al doilea rând, părțile respective au afirmat într-o prezentare realizată în cursul unei audieri care a avut loc la 3 iulie 2012 că diametrul va avea un impact redus în ceea ce privește consumul unitar de materii prime. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(105)

Marjele de dumping au fost stabilite pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și prețul de export mediu ponderat.

(106)

Marja definitivă de dumping, exprimată ca procent din prețul de import CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, pentru producătorul-exportator care face obiectul prezentei reexaminări, este următoarea:

(107)

Marjele definitive de dumping reexaminate, exprimate ca procent din prețul de import CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt următoarele:

(108)

Un producător-exportator a afirmat că la calcularea marjei sale de dumping, valoarea totală a dumpingului constatat ar trebui să fie exprimată ca procent din valoarea totală CIF a tuturor tranzacțiilor de export, și nu ca procent din tranzacțiile de export utilizate la calcularea valorii dumpingului. În opinia acestei societăți, dacă nu se procedează altfel, se presupune existența unui dumping în cazul tranzacțiilor de export care nu au fost utilizate la stabilirea dumpingului.

(109)

O comparație între prețul de export și valoarea normală a fost efectuată pe o bază medie ponderată numai în cazul acelor tipuri exportate de producătorul-exportator chinez pentru care un tip corespunzător a fost fabricat și vândut de producătorul indian. S-a considerat că aceasta este baza cea mai fiabilă pentru stabilirea nivelului unui eventual dumping al acestui producător-exportator. Dacă s-ar fi încercat să se stabilească o corespondență între toate celelalte tipuri exportate și tipurile foarte asemănătoare ale producătorului indian, s-ar fi ajuns la constatări eronate. Pe această bază, este corect să se exprime valoarea dumping constatat ca procent din acele tranzacții de export utilizate la calcularea valorii dumpingului – această constatare se consideră a fi reprezentativă pentru toate tipurile exportate. Aceeași abordare a fost utilizată pentru calcularea marjelor de dumping ale celorlalți producători-exportatori.

(110)

Așa cum se precizează în avizul de deschidere, Comisia a reevaluat definiția industriei Uniunii, pentru a lua în considerare recomandările din rapoartele OSL care sugerează că UE a acționat în mod incompatibil cu articolul 4.1 din Acordul antidumping al OMC, având în vedere că a exclus din definiția industriei Uniunii pe acei producători care nu au dorit să fie incluși în eșantion și a considerat că pragul de 25 % prevăzut la articolul 4 alineatul (1) din regulamentul de bază a reprezentat în mod automat o „proporție majoră” din producția totală a Uniunii a produsului în cauză. La punctul 430 din raportul Organului de apel emis la 15 iulie 2011, se recunoaște faptul că „totuși, natura fragmentară a industriei elementelor de fixare ar fi putut permite o asemenea proporție scăzută ca urmare a imposibilității de a obține informații suplimentare, cu condiția ca procesul prin care Comisia a definit industria să nu conducă la un risc important de denaturare. […] limitând definiția industriei naționale la acei producători care au dorit să facă parte din eșantion, Comisia a exclus producătorii care au furnizat informații relevante.” (sublinierea noastră) Acești ultimi producători sunt acum incluși în definiția industriei Uniunii.

(111)

În ancheta inițială s-a constatat că producția producătorilor din Uniune care au fost de acord să fie incluși în eșantion și au cooperat pe deplin în cadrul anchetei inițiale a reprezentat 27,0 % din producția totală a produsului în cauză în Uniune. Prin urmare, s-a considerat că aceste societăți reprezintă industria Uniunii în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(112)

În urma concluziilor rapoartelor OSL și pe baza tuturor observațiilor valabile primite din partea tuturor producătorilor din UE care s-au manifestat în termenul prevăzut la punctul 6 litera (b) punctul (i) din avizul de inițiere a unei proceduri antidumping privind importurile de anumite elemente de fixare din fier sau oțel originare din Republica Populară Chineză (8), indiferent dacă aceștia au indicat că doresc să facă parte din eșantion, Comisia a recalculat că industria Uniunii a reprezentat de fapt 36,3 % din producția totală a produsului în cauză în Uniune în 2006.

(113)

După reexaminarea definiției industriei Uniunii, Comisia a evaluat dacă procentul producției de elemente de fixare a industriei respective din producția totală estimată a reprezentat o proporție majoră în sensul articolului 4.1 din Acordul antidumping al OMC.

(114)

După cum se menționează în considerentul 112 din regulamentul definitiv, ancheta a stabilit că produsul similar este fabricat de un număr mare de producători din Uniune, estimat la peste 300, în majoritate întreprinderi mici și mijlocii, dar și câteva societăți mai mari sau grupuri de societăți. La momentul deschiderii anchetei inițiale, Comisia i-a contactat pe fiecare dintre acești producători cunoscuți și le-a cerut să participe la anchetă și să furnizeze anumite informații asupra activității lor. Nici avizul de deschidere publicat la deschiderea anchetei inițiale, nici nota de însoțire trimisă la data deschiderii către toți producătorii din UE nu a menționat că informațiile prezentate de producătorii UE care nu au dorit să coopereze nu vor fi luate în considerare.

(115)

După cum s-a menționat, cea mai mare parte a producătorilor de elemente de fixare din UE este reprezentată de întreprinderi mici sau chiar de microîntreprinderi (întreprinderi familiale) care, în general, dispun de resurse limitate (inclusiv resurse financiare și personal), nu sunt membri ai asociațiilor naționale sau UE care ar putea să-i reprezinte în cursul anchetei și, așa cum se întâmplă adesea în cazul IMM-urilor, nu au resursele necesare pentru a angaja avocați specializați în dreptul comercial și contabili. De asemenea, întreprinderile mici sunt foarte preocupate în legătură cu protecția datelor lor confidențiale în cursul unor astfel de anchete, pe care le consideră ca fiind vitale. Cu toate acestea, un număr mare de producători s-au manifestat (în total 63 de producători din UE) și au furnizat informațiile solicitate. Trebuie notat că acești producători au constat atât în IMM-uri, cât și în întreprinderi mai mari, răspândite pe întreg teritoriul UE. În lumina celor de mai sus, având în vedere circumstanțele specifice ale acestui caz, acești producători, reprezentând 36,3 % din producția totală a produsului în cauză în UE, pot fi considerați ca reprezentând o proporție majoră din totalul industriei Uniunii și, prin urmare, în sensul articolului 4.1 din Acordul antidumping al OMC. În plus, după cum s-a menționat, deoarece toți marii producători cunoscuți din UE s-au manifestat la deschiderea anchetei, în termenul stabilit în avizul de inițiere inițial, eșantionul selecționat în ancheta inițială poate fi considerat reprezentativ, chiar și după includerea altor 18 producători din Uniune în definiția industriei Uniunii.

(116)

Camera de Comerț din China a susținut că Comisia nu poate să se limiteze la utilizarea datelor primite din partea producătorilor din UE care s-au manifestat în termenul menționat în considerentul 112 de mai sus, dat fiind că anumiți producători din UE ar fi putut să aleagă să nu se manifeste deoarece nu doreau să facă parte din eșantion și, prin urmare, știau că răspunsul lor nu va fi luat în considerare. Asociația exportatorilor chinezi a solicitat Comisiei „să înceapă din nou întregul proces de selecție și să contacteze toți producătorii din UE fără a face referire la faptul că producătorii trebuie să fie dispuși să facă parte din eșantion” (9). Cu toate acestea, având în vedere cele de mai sus, s-a considerat că nu mai este nevoie să se redeschidă procedura de selectare a unui eșantion final, dat fiind că marii producători cunoscuți din UE s-au manifestat în etapa de deschidere a procedurii. În urma comunicării acestei informații, Camera de Comerț din China a reafirmat că nu putea fi exclus faptul că un număr mare de producători pur și simplu nu au răspuns la chestionarul de eșantionare „tocmai pentru că știau că refuzul lor de a face parte din eșantion ar conduce automat la excluderea lor din industria națională”. Trebuie remarcat faptul că aceleași argumente au fost prezentate în cursul anchetei inițiale de producătorii-exportatori chinezi și importatorii europeni care au afirmat că nu exista un interes de a acționa. Astfel cum s-a explicat în considerentul 26 din regulamentul definitiv, Comisia a contactat un număr semnificativ de producători din Uniune după deschiderea procedurii și numai câțiva dintre aceștia au răspuns. Trebuie notat că nu s-a făcut referire la eventuala lor includere în eșantionul final. De fapt, eventuala lor selecție în eșantionul final nu a fost un element relevant în decizia producătorilor Uniunii de a se manifesta în cursul procedurii, dat fiind că decizia lor a fost motivată de alți factori, precum cei subliniați în considerentul 115 de mai sus. Prin urmare, cererea adresată Comisiei conform căreia aceasta ar trebui să evalueze din nou prejudiciul a fost respinsă.

(117)

În urma rapoartelor, constatările referitoare la prejudiciu stabilite în cursul anchetei inițiale au fost reexaminate la nivelul industriei din Uniune, astfel cum a fost definită în considerentul 114 de mai sus, în ceea ce privește producția, capacitatea de producție, utilizarea capacității, vânzările, prețurile unitare, cota de piață, ocuparea forței de muncă și productivitatea, folosind informațiile colectate referitoare la cei 6 producători incluși în eșantion și la cei 57 de alți producători care fac acum parte din industria din Uniune. În ceea ce privește alți factori de prejudiciu constatați pentru industria Uniunii inclusă în eșantion, având în vedere faptul că informațiile privind stocurile, rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor, capacitatea de a mobiliza capitaluri și salariile au fost obținute din răspunsurile verificate la chestionar ale celor 6 producători incluși în eșantion, constatările sunt, prin urmare, confirmate în cadrul reexaminării.

(118)

Evoluția producției, a capacității de producție și a gradului de utilizare a capacității de producție în ceea ce privește industria din Uniune, pe baza tuturor informațiilor disponibile (a se vedea considerentul 112), a fost următoarea:

(119)

În pofida creșterii semnificative a cererii de 29 % între 2004 și PA, volumul producției industriei din Uniune a fluctuat pe durata perioadei examinate și, în cursul PA, a depășit cu 9 % nivelul din 2003, în comparație cu 6 % în ancheta inițială, adică a fost în continuare mult mai scăzut decât creșterea cererii de 29 %.

(120)

În ceea ce privește capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție, constatările la care s-a ajuns în ancheta inițială, deși cu privire la un set diferit de date, au fost confirmate (a se vedea considerentele 130-133 din regulamentul definitiv).

(121)

Cifrele de mai jos reprezintă vânzările realizate de industria din Uniune către clienți independenți din Uniune (în volum și valoare) pe baza tuturor informațiilor disponibile:

(122)

Datele reexaminate raportate în tabelul de mai sus confirmă constatările prezentate în considerentele 137-140 din regulamentul definitiv, în măsura în care toate tendințele privind prejudiciul sunt confirmate. Volumul vânzărilor industriei din Uniune a crescut cu 14 % în cursul perioadei examinate, în comparație cu 12 % în ancheta inițială, iar valoarea lor a crescut cu 30 %, în comparație cu 21 %. Se constată că tendințele sunt foarte asemănătoare cu cele din ancheta inițială. Aceeași scădere a volumului vânzărilor între 2004 și 2005 confirmă concluzia menționată la considerentul 139 din regulamentul definitiv, și anume că industria din Uniune nu a reușit să profite de creșterea consumului din Uniune și, prin urmare, cota de piață a producătorilor din Uniune a scăzut cu 20 % în mai puțin de 3 ani.

(123)

Evoluția ocupării forței de muncă și a productivității în industria din Uniune a fost următoarea:

(124)

Având în vedere cele de mai sus, concluziile menționate la considerentele 153-161 din regulamentul definitiv au fost confirmate.

(125)

Așa cum se precizează în avizul de deschidere, Comisia a luat în considerare concluziile rapoartelor OSL care sugerează că UE a acționat într-un mod incompatibil cu articolele 3.1 și 3.2 din Acordul antidumping al OMC în ceea ce privește luarea în considerare a volumului importurilor care au făcut obiectul unui dumping în ancheta inițială privind elementele de fixare.

(126)

Prin urmare, Comisia a reexaminat evaluarea prejudiciului, având în vedere faptul că s-a constatat că unii producători-exportatori nu au practicat dumpingul în perioada de anchetă. Se reamintește faptul că, în ancheta inițială, s-a constatat că doi producători-exportatori chinezi nu au practicat dumpingul. Astfel cum s-a menționat în considerentul 105 de mai sus, în cursul acestei reexaminări, s-a constatat că un alt producător-exportator nu a practicat dumpingul. Volumul total al importurilor realizate de acești trei producători-exportatori reprezenta doar între 0,01 % și 0,40 % din totalul importurilor produsului în cauză din RPC în PA. Analiza prejudiciului cu privire la evoluția importurilor din RPC care a fost efectuată pe baza volumului importurilor care au făcut obiectul unui dumping, cu excepția importurilor care nu au făcut obiectul unui dumping, arată modificări semnificative în privința tendințelor descrise în considerentul 121 din regulamentul definitiv.

(127)

Așa cum se precizează în avizul de deschidere, Comisia și-a reevaluat analiza privind legătura de cauzalitate pentru a ține seama de concluziile rapoartelor care sugerează că UE a acționat în mod incompatibil cu articolele 3.1 și 3.5 din Acordul antidumping al OMC, având în vedere că a luat în considerare datele statistice globale privind exportul raportate de Eurostat, și nu rezultatele la export specifice ale industriei din UE.

(128)

Rezultatele la export ale industriei din Uniune au fost analizate în considerentul 175 din regulamentul definitiv. S-a constatat că exporturile către țările terțe nu au reprezentat decât 11 % din totalul producției industriei din Uniune a produsului similar în 2006. Cu toate acestea, așa cum s-a evidențiat în rapoartele OSL, datele utilizate, referitoare la exporturile tuturor producătorilor din Uniune, s-au bazat pe datele Eurostat, și nu pe exporturile industriei din Uniune. Ca urmare a rapoartelor OSL, Comisia și-a reevaluat analiza legăturii de cauzalitate examinând dacă rezultatele la export ale industriei din Uniune nou-definite ar fi putut fi un factor al prejudiciului suferit. S-a constatat că exporturile către țările terțe au reprezentat numai 3,7 % din producția industriei din Uniune nou-definite a produsului similar în cursul PA, și nu 11 % cum s-a menționat în considerentul 175 din regulamentul definitiv. Aceste exporturi au crescut cu aproximativ 4 % între 2003 și PA. În plus, aceste exporturi au fost realizate în mod constant la prețuri cu mult peste prețurile vânzărilor de pe piața Uniunii.

(129)

Astfel, se poate concluziona că rezultatele la export ale industriei din Uniune către țările terțe nu au reprezentat o sursă de prejudiciu important. În plus, se confirmă concluzia finală menționată în considerentul 184 din regulamentul definitiv, și anume că importurile care au făcut obiectul unui dumping originare din RPC au cauzat un prejudiciu important industriei Uniunii în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(130)

Așa cum se precizează în avizul de deschidere, Comisia s-a angajat să reevalueze constatările pe baza constatărilor rapoartelor care au indicat faptul că UE a acționat în mod incompatibil cu articolele 6.5 și 6.5.1 din Acordul antidumping al OMC în ceea ce privește tratamentul informațiilor confidențiale.

(131)

În urma rapoartelor, Comisia i-a invitat pe cei doi producători relevanți din Uniune să prezinte declarații corespunzătoare cu privire la motivele pentru care informațiile confidențiale nu au putut face obiectul unor rezumate neconfidențiale. Cei doi producători au furnizat informații suplimentare în mod neconfidențial sau, în cazul în care anumite informații nu au putut fi rezumate, au menționat motivele acestui lucru. Informațiile astfel furnizate de acești producători au fost transmise tuturor părților interesate. O asociație reprezentând importatorii din Uniunea Europeană a susținut că informațiile furnizate de cei doi producători din Uniune erau de neînțeles și nu permiteau verificarea încrucișată cu datele publicate de Eurostat. În ceea ce privește această afirmație, se observă că, având în vedere faptul că informațiile furnizate de acești doi producători sunt informații specifice întreprinderilor, este puțin probabil să există surse publice care ar permite verificarea încrucișată.

(132)

Camera de Comerț din China și EFDA au susținut că informațiile suplimentare furnizate erau incomplete în măsura în care anumite elemente din tabelele 22, 23 și 32-34 lipseau în continuare și, prin urmare, nu se respecta modul în care ar fi trebuit să se aplice concluziile OSL. Nu s-au primit alte observații în urma divulgării acestor informații suplimentare cu caracter neconfidențial. Întrucât tabelele 32-34 conțin detalii privind vânzările și costurile suportate de societatea în cauză, aceste informații, care sunt prin natura lor confidențiale, au fost rezumate pentru a se furniza unele informații cu privire la conținut, fără a se dezvălui informațiile confidențiale. Celelalte informații despre care s-a afirmat că lipsesc din tabelul 22 (tipurile de materii prime furnizate și volumele materiilor prime achiziționate) și din tabelul 23 (sunt comunicate doar cifre sub formă de indici privind marja de profit înainte de impozitare și nu sunt furnizate cifre separate pentru vânzările în interiorul UE și în afara acesteia) au fost prezentate din nou de către societatea în cauză din Uniune, pentru a permite o bună înțelegere a informațiilor, și răspunsul a fost adăugat la dosarul destinat consultării de către părțile interesate. În concluzie, se consideră că recomandările rapoartelor cu privire la acest subiect au fost respectate pe deplin.

(133)

În plus, EFDA a susținut că tabelul 24 furnizat de producătorul din Uniune nu a permis să se concluzioneze că această societate a suferit un prejudiciu important, deoarece a arătat o creștere constantă în profit, utilizarea capacităților și producție. Cu toate acestea, Comisia a evaluat din nou prejudiciul, inclusiv datele pentru cei șase producători din UE incluși în eșantion, și a concluzionat că a existat un prejudiciu, după cum se confirmă în considerentul 124 de mai sus. Prin urmare, afirmația nu este justificată.

(134)

În fine, astfel cum s-a menționat la punctul 6 din avizul de inițiere, ca urmare a constatării privind articolele 6.5 și 6.5.1 din Acordul antidumping al OMC în ceea ce privește tratamentul informațiilor confidențiale, la 30 mai 2012, Comisia a comunicat datele Eurostat privind producția totală a UE de elemente de fixare, prezentate inițial.

(135)

După cum se menționează în aviz, Comisia a analizat observațiile părților în ancheta privind elementele de fixare care au susținut că au fost prejudiciate prin divulgarea constatărilor privind tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață sau cu privire la orice alte recomandări sau hotărâri ale OSL. Comisia a acordat tratament individual unei singure societăți, în conformitate cu recomandările rapoartelor OSL privind articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(136)

Toate părțile au fost informate cu privire la constatările menționate anterior. De asemenea, li s-a acordat un termen în care să prezinte observații și cereri referitoare la această comunicare de informații. S-au primit mai multe observații în urma comunicării.

(137)

Rezultă din cele de mai sus că măsurile antidumping aplicabile importurilor de anumite elemente de fixare din fier sau oțel originare din Republica Populară Chineză, instituite prin Regulamentul (CE) nr. 91/2009, ar trebui menținute și că importurile realizate de Bulten Fasteners China ar trebui să facă obiectul unei taxe de 0 %.

(138)

Pe baza reexaminării de mai sus, se concluzionează că dumpingul prejudiciabil stabilit în cadrul anchetei inițiale este confirmat. Totuși, un producător-exportator a primit tratament individual, în conformitate cu recomandările rapoartelor OSL privind articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază. Prin urmare, articolul 1 alineatul (2) din regulamentul definitiv ar trebui să fie modificat în consecință. Același articol ar trebui, de asemenea, să fie modificat pentru a ține seama de taxele antidumping reexaminate calculate pentru unele dintre societățile enumerate în tabelul de la articolul 1 alineatul (2) din regulamentul definitiv, după cum urmează:

10.10.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 275/23

(1)

În conformitate cu articolul 6 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (CE) nr. 510/2006, cererea de înregistrare a denumirii „Pimiento de Fresno-Benavente” depusă de Spania a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2).

(2)

Deoarece Comisiei nu i s-a comunicat nicio declarație de opoziție în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 510/2006, această denumire trebuie prin urmare înregistrată,

10.10.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 275/25

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

10.10.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 275/27

(1)

Pentru a asigura un nivel înalt de sănătate publică, schimbul de organe umane între statele membre necesită un set detaliat de norme de procedură uniforme pentru transmiterea de informații privind caracterizarea organelor și a donatorului, pentru trasabilitatea organelor și pentru semnalarea incidentelor și a reacțiilor adverse grave.

(2)

Diverse părți interesate din statele membre pot fi implicate, în calitate de expeditori sau de destinatari, în transmiterea de informații referitoare la schimbul de organe umane, precum autoritățile competente, organismele delegate, inclusiv organizațiile europene de schimb de organe, centrele de prelevare și centrele de transplant. Atunci când astfel de organisme trimit sau primesc informații referitoare la schimbul de organe umane, ele ar trebui să acționeze în conformitate cu procedurile comune stabilite în prezenta directivă. Aceste proceduri nu ar trebui să excludă contacte verbale suplimentare, în special în caz de urgență.

(3)

În cadrul punerii în aplicare a prezentei directive, statele membre trebuie să se asigure că prelucrarea datelor cu caracter personal ale donatorilor și ale primitorilor este în conformitate cu Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (2). Pentru o mai mare sensibilizare a persoanelor care prelucrează informațiile transmise în conformitate cu prezenta directivă, este necesar să se includă o atenționare în comunicările scrise în conformitate cu prezenta directivă.

(4)

Pentru a permite o intervenție rapidă în caz de alertă și pentru a facilita punerea în aplicare a obligației de a păstra datele necesare pentru asigurarea trasabilității complete timp de cel puțin 30 de ani după donare, prevăzută la articolul 10 alineatul (3) litera (b) din Directiva 2010/53/UE, și fără a aduce atingere obligațiilor altor organisme în acest sens, este necesar ca autoritățile competente sau organismele delegate să trateze și să înregistreze aceste informații. Prin urmare, centrele de prelevare și centrele de transplant ar trebui să se asigure că autoritățile lor competente sau organismele delegate respective primesc o copie a informațiilor referitoare la caracterizarea organului și a donatorului, schimbate, după caz, în temeiul prezentei directive.

(5)

Având în vedere actuala diversitate a practicilor între diferitele state membre, nu este oportun, în această etapă, să se prevadă un formular standard pentru transmiterea informațiilor referitoare la caracterizarea organului și a donatorului în prezenta directivă. Cu toate acestea, în scopul de a facilita înțelegerea reciprocă a informațiilor transmise, un astfel de formular standard ar trebui să fie elaborat în viitor, în cooperare cu statele membre.

(6)

Incidentele sau reacțiile adverse grave pot fi detectate într-un stat membru de origine sau de destinație și pot suscita preocupări pentru calitatea și siguranța organelor donate și, în consecință, pentru sănătatea primitorilor, precum și, în cazul donării de la un donator viu, pentru cea a donatorului. În cazul în care au loc schimburi de organe între statele membre, astfel de probleme pot apărea în diferite state membre. În plus, organele unui donator ar putea fi transplantate unor primitori din diferite state membre, astfel încât, dacă un incident sau o reacție adversă gravă este depistată mai întâi într-un stat membru de destinație, trebuie informate autoritățile competente sau organismele delegate din statul membru de origine și din celelalte state membre de destinație. Este esențial să se asigure informarea în cel mai scurt timp a tuturor autorităților competente și a organismelor delegate din toate statele membre. Pentru a atinge acest obiectiv, statele membre ar trebui să se asigure că toate informațiile relevante sunt comunicate tuturor statelor membre în cauză sub formă de rapoarte scrise. Dacă devin disponibile informații suplimentare relevante, rapoartele inițiale ar trebui să fie actualizate.

(7)

Transmiterea de informații este foarte adesea o chestiune de urgență. Este esențial ca expeditorii informațiilor să fie în măsură să identifice și să informeze rapid destinatarii relevanți. Autoritățile competente sau organismele delegate ale unui stat membru ar trebui să transfere informațiile primite în temeiul prezentei directive către primitorul adecvat, după caz în conformitate cu repartizarea competențelor din statul membru în cauză. O listă a punctelor de contact naționale, inclusiv a datelor de contact ale acestora, ar trebui să fie pusă la dispoziție la nivelul Uniunii și ar trebui să fie actualizată în permanență.

(8)

Măsurile prevăzute în prezenta directivă sunt conforme cu avizul Comitetului pentru transplantul de organe, stabilit în conformitate cu articolul 30 din Directiva 2010/53/UE,

(a)

procedurile pentru transmiterea informațiilor referitoare la caracterizarea organului și a donatorului;

(b)

procedurile pentru transmiterea informațiilor necesare pentru a asigura trasabilitatea organelor;

(c)

procedurile pentru a asigura notificarea incidentelor și a reacțiilor adverse grave.

(a)

„stat membru de origine” înseamnă statul membru în care organul este prelevat în vederea transplantului;

(b)

„stat membru de destinație” înseamnă statul membru către care organul este trimis în vederea transplantului;

(c)

„număr național de identificare al donatorului/primitorului” înseamnă codul de identificare atribuit unui donator sau unui primitor în conformitate cu sistemul de identificare stabilit la nivel național în temeiul articolului 10 alineatul (2) din Directiva 2010/53/UE;

(d)

„specificația organului” înseamnă descrierea anatomică a unui organ, inclusiv: 1. a tipului său (de exemplu, inimă, ficat); 2. după caz, a poziției sale (în partea stângă sau dreaptă) în corp; și 3. dacă este vorba despre un organ întreg sau despre o parte a unui organ, indicând lobul sau segmentul organului în cauză;

(e)

„organism delegat” înseamnă un organism căruia i-au fost delegate sarcini în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din Directiva 2010/53/UE sau o organizație europeană de schimb de organe căreia i-au fost delegate sarcini în conformitate cu articolul 21 din Directiva 2010/53/UE.

(a)

sunt transmise în scris, sub formă electronică sau prin fax;

(b)

sunt redactate într-o limbă înțeleasă atât de către expeditor, cât și de către destinatar sau, în lipsa acesteia, într-o limbă convenită de comun acord sau, în lipsa acesteia, în limba engleză;

(c)

sunt transmise în cel mai scurt timp;

(d)

sunt înregistrate și pot fi puse la dispoziție la cerere;

(e)

indică data și ora transmiterii;

(f)

includ datele de contact ale persoanei responsabile de transmitere;

(g)

conțin următoarea notificare:

„Conține date cu caracter personal. A se proteja împotriva divulgării sau a accesului neautorizat”.

(a)

este disponibil 24 de ore pe zi și 7 zile pe săptămână pentru situații de urgență;

(b)

este în măsură să primească și să transmită în cel mai scurt timp informații în conformitate cu prezenta directivă.

(a)

de către autoritatea competentă sau organismul delegat din statul membru de origine către autoritatea competentă sau organismul delegat din statul membru de destinație; sau

(b)

direct de către centrul de prelevare către centrul de transplant.

(a)

specificația organului;

(b)

numărul național de identificare al donatorului;

(c)

data prelevării;

(d)

numele și datele de contact ale centrului de prelevare.

(a)

numărul național de identificare al primitorului sau, dacă organul nu a fost transplantat, al utilizării sale finale;

(b)

data transplantului, după caz;

(c)

numele și datele de contact ale centrului de transplant.

(a)

Ori de câte ori autoritatea competentă sau organismul delegat din statul membru de destinație este notificat(ă) cu privire la un incident sau la o reacție adversă gravă pe care o suspectează a fi legată de un organ primit de la un alt stat membru, acesta (aceasta) informează imediat autoritatea competentă sau organismul delegat din statul membru de origine și transmite în cel mai scurt timp autorității competente sau organismului delegat un raport inițial care conține informațiile prevăzute în anexa I, în măsura în care aceste informații sunt disponibile.

(b)

Autoritatea competentă sau organismul delegat din statul membru de origine informează imediat autoritățile competente sau organismele delegate din fiecare stat membru de destinație în cauză și transmite fiecăruia (fiecăreia) dintre acestea un raport inițial care conține informațiile prevăzute în anexa I, ori de câte ori este notificat(ă) cu privire la un incident sau la o reacție adversă gravă pe care o suspectează a fi legată de un donator ale cărui organe au fost trimise, de asemenea, către alte state membre.

(c)

Atunci când devin disponibile informații suplimentare ulterior raportului inițial, ele sunt transmise în cel mai scurt timp.

(d)

Autoritatea competentă sau organismul delegat din statul membru de origine transmite autorităților competente sau organismelor delegate din toate statele membre de destinație, de regulă în termen de 3 luni de la data raportului inițial transmis în conformitate cu literele (a) sau (b), un raport final comun care conține informațiile prevăzute în anexa II. Autoritățile competente sau organismele delegate din statele membre de destinație furnizează informațiile relevante în timp util autorității competente sau organismului delegat din statul membru de origine. Raportul final se întocmește după colectarea informațiilor relevante de la toate statele membre implicate.