5.10.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 271/1

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

5.10.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 271/3

(1)

La 22 decembrie 2009 și la 18 ianuarie 2010, Consiliul a adoptat Deciziile 2009/1014/UE (1) și 2010/29/UE (2) de numire a membrilor și a supleanților în cadrul Comitetului Regiunilor pentru perioada cuprinsă între 26 ianuarie 2010 și 25 ianuarie 2015.

(2)

Un loc de supleant a devenit vacant ca urmare a încheierii mandatului domnului Noel FORMOSA,

—

domnul Paul BUTTIGIEG, Mayor of Qala, Gozo.

5.10.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 271/4

(1)

La 29 martie 2012, EniPower a transmis Comisiei, prin e-mail, o cerere în temeiul articolului 30 alineatul (5) din Directiva 2004/17/CE. Comisia a informat autoritățile italiene în legătură cu cererea respectivă la 11 aprilie 2012 și a solicitat prin e-mail informații suplimentare de la autoritățile italiene la 25 mai și 25 iulie 2012 și de la EniPower la 25 mai 2012. Autoritățile italiene au transmis informațiile suplimentare prin e-mailurile din 20 iunie 2012, 21 iunie 2012 și 8 august 2012, iar EniPower le-a transmis la 20 iunie 2012.

(2)

Cererea depusă de EniPower se referă la producția și vânzarea angro de energie electrică pe teritoriul Italiei, cu excepția Sardiniei și Siciliei.

(3)

Articolul 30 din Directiva 2004/17/CE prevede că acele contracte care sunt destinate să permită desfășurarea unei activități ce intră în domeniul de aplicare al directivei nu fac obiectul directivei în cazul în care, în statul membru în care se desfășoară, activitatea respectivă este expusă direct concurenței pe piețe la care accesul nu este restricționat. Expunerea directă la concurență este evaluată pe baza unor criterii obiective, ținând seama de caracteristicile specifice ale sectorului în cauză. Accesul este considerat nerestricționat în cazul în care statul membru a implementat și a aplicat legislația comunitară relevantă privind deschiderea unui anumit sector sau a unei părți a acestuia. Aceste acte legislative sunt enumerate în anexa XI la Directiva 2004/17/CE. În cazul sectorului energiei electrice, legislația este reprezentată de Directiva 96/92/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 decembrie 1996 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică (2). Directiva 96/92/CE a fost înlocuită de Directiva 2003/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2003 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică și de abrogare a Directivei 96/92/CE (3), care a fost înlocuită, la rândul său, de Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice și de abrogare a Directivei 2003/54/CE (4).

(4)

Italia a implementat și a aplicat atât Directiva 96/92/CE, cât și Directiva 2003/54/CE și Directiva 2009/72/CE. În consecință, în conformitate cu articolul 30 alineatul (3) primul paragraf, este oportun ca accesul la piață să fie considerat nerestricționat pe întreg teritoriul Italiei.

(5)

Expunerea directă la concurență ar trebui evaluată pe baza mai multor indicatori, niciunul dintre aceștia nefiind neapărat decisiv în sine. În ceea ce privește piețele vizate de prezenta decizie, cota cumulată a principalilor actori pe o anumită piață constituie un criteriu care trebuie luat în considerare. Un alt criteriu este gradul de concentrare de pe aceste piețe. Ținând cont de caracteristicile piețelor în cauză, ar trebui luate în considerare și alte criterii, cum ar fi funcționarea pieței de echilibrare, concurența la nivelul prețurilor și proporția consumatorilor care își schimbă furnizorul.

(6)

Prezenta decizie nu aduce atingere aplicării normelor în materie de concurență.

(7)

În Italia, vânzarea angro de energie electrică se efectuează prin intermediul burselor, prin contracte spot sau contracte forward, sau la nivel bilateral.

(8)

Piața spot este compusă din piața pentru ziua următoare (Mercato del Giorno Prima – MGP), pe care se comercializează energia electrică pentru ziua următoare, și din piața intrazilnică (Mercato Infragiornaliero), pe care operatorii își pot adapta vânzările și achizițiile în funcție de tranzacționarea pe piața pentru ziua următoare și pe piața serviciilor auxiliare (Mercato dei Servizi di Dispacciamento) de pe care Terna – operatorul italian al sistemului de transport – își procură resursele necesare pentru a gestiona și controla sistemul în vederea rezolvării situațiilor de congestie intrazonală, pentru a constitui rezerva de energie și a echilibra sistemul în timp real.

(9)

Contractele forward sunt negociate pe piețele reglementate: piața forward a energiei electrice (Mercato a Termine – MTE) și Bursa italiană a instrumentelor derivate energetice (IDEX) și/sau pe platforme extrabursiere (OTC). Bursa italiană a instrumentelor derivate energetice este o platformă dedicată tranzacțiilor cu instrumente bazate pe prețul mediu de cumpărare (preț național unic).

(10)

Potrivit celor mai recente informații disponibile, gazul natural este cel mai important combustibil din cadrul mixului energetic din Italia, generând mai mult de jumătate din energia electrică produsă. Energiile regenerabile sunt pe al doilea loc și au reprezentat 28 % din energia electrică produsă în 2011, din care 55 % proveneau din energia hidroelectrică, 12 % din energia eoliană, 13 % din energia solară, 13 % din bioenergie și 7 % din energia geotermală (5).

(11)

Pe baza deciziilor anterioare ale Comisiei (6), se pot distinge următoarele piețe de produse relevante în sectorul energiei electrice: (i) producerea și vânzarea angro; (ii) transportul; (iii) distribuția; și (iv) vânzarea cu amănuntul. Deși unele dintre aceste piețe pot fi subdivizate și mai mult, în practica de până acum a Comisiei (7) nu s-a făcut distincție între piața producerii de energie electrică și piața vânzării angro, deoarece producerea ca atare este doar o primă etapă în lanțul valoric, în timp ce cantitățile de energie electrică produse sunt comercializate pe piața angro.

(12)

Cererea EniPower vizează producerea și vânzarea angro de energie electrică. Potrivit evaluării realizate de Autoritatea italiană antitrust (Autorita garante della concorrenza e del mercato) și de Autoritatea italiană pentru energie electrică și gaze (Autorità per l’energia elettrica e il gas), piața angro este definită drept „contractele de cumpărare și vânzare de energie electrică încheiate între operatori care dețin surse de energie primare (energie generată la nivel național și importată), pe de o parte, și mari consumatori industriali (Acquirente Unico și vânzători angro), pe de altă parte”.

(13)

Solicitantul consideră că, în scopul cererii sale, analiza pieței de vânzare angro poate fi limitată la analiza pieței pentru ziua următoare, deoarece piața respectivă include și contractele forward care, în orice caz, trebuie programate pe piața pentru ziua următoare odată ce s-a ajuns la momentul livrării fizice. Din acest motiv, volumele care sunt tranzacționate prin intermediul contractelor forward și care sunt livrate fizic contribuie la formarea prețurilor pe piața pentru ziua următoare. Solicitantul susține că piața intrazilnică este o sesiune complementară pieței pentru ziua următoare, iar cantitățile tranzacționate pe piața intrazilnică sunt doar marginale în comparație cu cele tranzacționate pe piața pentru ziua următoare. Piața serviciilor auxiliare este organizată într-un mod complet diferit de piața pentru ziua următoare și de piața intrazilnică, întrucât pe această piață Terna este contrapartida centrală și achiziționează resursele necesare pentru gestionarea și controlarea în siguranță a sistemului național. Evaluarea solicitantului a primit avizul Autorității italiene antitrust (8) și al Autorității italiene pentru energie electrică și gaze (9).

(14)

Cea mai recentă decizie a Comisiei în temeiul articolului 30 din Directiva 2004/17/CE, Decizia de punere în aplicare 2012/218/UE a Comisiei din 24 aprilie 2012 de derogare, în ceea ce privește producerea și vânzarea angro de energie electrică din surse convenționale în Germania, de la aplicarea Directivei 2004/17/CE a Parlamentului European și a Consiliului de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale (10), face o distincție între două piețe de produs în ceea ce privește producerea și vânzarea angro de energie electrică, și anume piața energiei electrice produse din surse convenționale și piața energiei electrice produse din surse regenerabile (11). Această distincție s-a făcut ca urmare a regimului special aplicabil energiei produse din surse regenerabile (12) în Germania.

(15)

În conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2012/218/UE, ar trebui să se analizeze dacă piața italiană pentru producția și vânzarea angro de energie electrică ar trebui împărțită în două piețe de produs separate. În acest scop, solicitantul și autoritățile italiene au fost invitate să își exprime opiniile asupra acestei chestiuni.

(16)

În Italia, producția de energie electrică din surse regenerabile beneficiază de condiții speciale (13), precum:

(17)

Sistemele de stimulare menționate la litera (c) de la considerentul 16 pot fi aplicate cu ajutorul unuia dintre următoarele instrumente: mecanismul CIP6 (14) (Meccanismo CIP6), tarife atotcuprinzătoare (Tariffe Omnicomprensive – FIT), certificate verzi (Certificati Verdi – CV) și conturi pentru energie (Conto Energia – CE).

(18)

În conformitate cu cele mai recente informații (17), un procent de 45 % din energia electrică produsă din surse regenerabile (care reprezintă aproximativ 12,6 % din totalul energiei electrice tranzacționate pe piața pentru ziua următoare în 2011) a beneficiat de un preț reglementat și este independent de cererea și oferta de energie electrică. Restul de 55 % din energia electrică produsă din surse regenerabile este tranzacționată direct prin contracte bilaterale sau pe burse, la prețul pieței, însă poate totuși beneficia de stimulente sub formă de certificate verzi sau conturi pentru energie.

(19)

Cu toate acestea, după cum subliniază autoritățile italiene (18), se remarcă faptul că o parte din energia electrică, chiar dacă este generată din surse regenerabile, nu primește niciun stimulent sub formă de tarife și nu beneficiază de prioritate la expediere (19). Această energie electrică este vândută pe piața pentru ziua următoare la prețuri de piață, la fel ca energia electrică produsă din surse convenționale.

(20)

Deoarece, în general, energia electrică produsă din orice sursă regenerabilă beneficiază de prioritate la furnizare, producția de astfel de energie electrică poate fi considerată ca fiind independentă de cerere (20).

(21)

În ceea ce privește energia electrică ce face obiectul mecanismului CIP6 și al mecanismului FIT, producția și furnizarea sunt de asemenea independente de prețuri, întrucât operatorii au dreptul la o taxă stabilită prin lege. În cazul energiei electrice care face obiectul mecanismelor CV și CE, energia electrică este vândută pe piața angro la un preț care depinde de piața pentru ziua următoare, însă primește un stimulent în plus față de prețul la care energia electrică a fost vândută pe piață.

(22)

Mai mult, vânzarea energiei electrice generate din surse regenerabile care face obiectul mecanismelor CIP6 și FIT se face în mare parte prin intermediul operatorului de servicii energetice (21) (Gestore dei servizi energetici – denumit în continuare GSE), care retrage energia electrică și apoi o vinde, în a doua etapă, pe piața angro. Așadar, piața este evident diferită și din perspectiva cererii pe piața angro a energiei electrice din surse convenționale.

(23)

Autoritatea italiană antitrust afirmă că piața energiei electrice din surse regenerabile care face obiectul unor subvenții integrale (în cadrul CIP6 și al mecanismului FIT), care reprezintă doar aproximativ 12 % din puterea produsă în Italia, este mai mică decât piața germană a energiei electrice din surse regenerabile (14 % din totalul pieței energiei electrice); de asemenea, afirmă că nu se consideră oportună împărțirea pieței de produs italiene pentru energie electrică în mod similar celei germane. Cu toate acestea, Comisia este de părere că principiul de minimis nu poate fi invocat în cazul de față. Chiar dacă numai 12 % din totalul pieței face obiectul unui preț garantat, energia electrică din surse regenerabile care este vândută pe piață beneficiază în general de conectare prioritară și de furnizare prioritară, iar o parte din producătorii de energie beneficiază și de alte tipuri de sprijin decât prețul garantat (de exemplu, mecanismul CE și/sau mecanismul CV).

(24)

Autoritatea italiană pentru energie electrică și gaze consideră că energia electrică produsă din surse regenerabile face parte din aceeași piață ca energia electrică produsă din surse convenționale, întrucât energia electrică din surse regenerabile exercită o presiune concurențială asupra energiei electrice din surse convenționale.

(25)

Comisia recunoaște faptul că energia electrică din surse regenerabile exercită o presiune concurențială asupra energiei electrice produse din surse convenționale. Cu toate acestea, din elementele factuale prezentate anterior, în special la considerentele 19-22, reiese că inversul nu este valabil. În plus, nici solicitantul, nici autoritățile italiene nu au furnizat vreun element de probă convingător în sprijinul unei constatări că energia electrică din surse convenționale a exercită o presiune concurențială asupra energiei electrice din surse regenerabile. Prin urmare, aceasta din urmă nu poate fi inclusă în aceeași piață ca energia electrică din surse convenționale.

(26)

Având în vedere factorii examinați la considerentele 11-25, pentru a evalua dacă criteriile prevăzute la articolul 30 alineatul (1) din Directiva 2004/17/CE sunt îndeplinite și fără a aduce atingere normelor privind legislația în domeniul concurenței, se definesc două piețe de produs pertinente. Prima piață de produs este definită ca piața pentru producerea și vânzarea angro de energie electrică generată din surse convenționale. În sensul prezentei decizii, energia electrică menționată la considerentul 19 care nu beneficiază de plăți în temeiul niciunuia dintre sistemele de stimulente și nu are prioritate la expediere, deși este generată din surse regenerabile, este considerată ca făcând parte din piața de produs pentru producerea și vânzarea angro de energie electrică generată din surse convenționale. Cea de-a doua piață de produs este definită ca piața pentru producerea și vânzarea angro de energie electrică produsă din surse regenerabile. În sensul prezentei decizii, energia electrică produsă din surse „similare celor regenerabile” care face obiectul mecanismului CIP6 menționat la considerentul 17 litera (a) este considerată ca făcând parte din piața de produs pentru producerea și vânzarea angro de energie electrică produsă din surse regenerabile.

(27)

Conform practicii anterioare a Comisiei, sfera piețelor energiei electrice a fost definită în general ca fiind națională (22) sau chiar și mai limitată (23). Ocazional, s-a lăsat deschisă posibilitatea existenței unor piețe mai ample decât cele naționale (24).

(28)

Piața energiei electrice din Italia a făcut obiectul unei alte proceduri în temeiul articolului 30 din Directiva 2004/17/CE, care a dus la adoptarea Deciziei 2010/403/UE a Comisiei din 14 iulie 2010 de derogare, în ceea ce privește producția și vânzarea angro de energie electrică din macrozona nord a Italiei, precum și vânzarea cu amănuntul de energie electrică către consumatorii finali racordați la rețeaua de medie, înaltă și foarte înaltă tensiune din Italia, de la aplicarea Directivei 2004/17/CE a Parlamentului European și a Consiliului de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale (25). Cererea a fost depusă de Compagnia Valdostana delle Acque și se referea la producerea și vânzarea angro de energie electrică pe întreg teritoriul Italiei sau, alternativ, în macrozona nord. Pentru a evalua îndeplinirea condițiilor prevăzute la articolul 30 alineatul (1) din Directiva 2004/17/CE, Comisia și-a limitat analiza la situația concurențială existentă în cadrul teritoriului macrozonei nord în ceea ce privește producerea și vânzarea angro de energie electrică. La momentul respectiv, autoritățile italiene au confirmat că delimitarea macrozonei nord era valabilă ca piață relevantă; însă au adăugat că „unele modificări sunt în curs de desfășurare, astfel că delimitarea dintre celelalte macrozone nu este clară pentru moment, până la efectuarea unor anchete cuprinzătoare, motiv pentru care o evaluare definitivă a situației concurenței de pe aceste piețe geografice nu este în prezent posibilă”.

(29)

Solicitantul susține că piața geografică ar trebui redefinită din cauza producerii unor schimbări semnificative atât în ceea ce privește configurația rețelei de transport, cât și structura cererii și a ofertei. Mai precis, în ultimii trei ani, în ceea ce privește oferta au apărut noi capacități semnificative de ciclu combinat în regiuni din nordul și din sudul țării, capacități pe bază de cărbune de mare eficiență în zona centrală a Italiei și surse regenerabile de energie în zonele sudice și în Sardinia și Sicilia. În ceea ce privește cererea, începând din 2008 s-a înregistrat o scădere în toate sectoarele economice, din cauza crizei economice. În consecință, solicitantul definește piața geografică pertinentă pentru producerea și vânzarea angro de energie electrică drept teritoriul Italiei, cu excepția Sardiniei și Siciliei (denumit în continuare „Italia continentală”).

(30)

În 2005, Autoritatea pentru energie electrică și gaze și Autoritatea antitrust au realizat o analiză aprofundată a pieței geografice a energiei electrice din Italia, iar rezultatele au fost prezentate în studiul „Anchetă de stabilire a faptelor privind stadiul liberalizării în sectorul energiei electrice” (Indagine conoscitiva sullo stato della liberalizzazione dei settori dell’energia elettrica e del gas naturale – IC22). Această analiză a identificat patru piețe geografice distincte:

(31)

Pe baza analizei menționate la considerentul 30 și pe baza datelor reale privind piața pentru perioada 2008-2011, solicitantul a estimat următorii indicatori:

(32)

Autoritățile italiene au fost invitate să își exprime opiniile cu privire la definiția actuală a pieței geografice relevante pentru Italia. Autoritatea italiană pentru energie electrică și gaze a confirmat că definiția pieței geografice relevante dată în 2005 în documentul Fact-finding investigation on the state of liberalisation in the electrical energy sector rămâne valabilă și a indicat că, pe baza datelor pe care le are la dispoziție, în scopul prezentei proceduri de derogare piața geografică relevantă ar trebui să fie subîmpărțită în patru macrozone: macrozona nord, macrozona sud, macrozona Sicilia și macrozona Sardinia.

(33)

Autoritatea antitrust italiană a confirmat, de asemenea, avizul Autorității pentru energie electrică și gaze. Deși recunoaște că o parte din blocajele inițiale din rețea au fost eliminate în urma investițiilor realizate de Terna, evoluția relației dintre ofertă (dezvoltarea de noi capacități de producție) și cerere a relevat recent noi constrângeri de rețea, ceea ce a dus la prețuri mai scăzute în sud pentru un procent semnificativ de ore întregi. În plus, autoritatea antitrust a indicat faptul că aplicarea testului cererii reziduale confirmă împărțirea Italiei continentale în două zone separate, și anume macrozona nord și macrozona sud.

(34)

Având în vedere cele de mai sus și în lipsa unor dovezi suficiente care să demonstreze existența unei piețe zonale unice care să acopere Italia continentală, Comisia nu împărtășește opinia solicitantului că piața geografică relevantă, pentru energia electrică convențională, este Italia continentală.

(35)

În concluzie, având în vedere factorii examinați în considerentele 27-34, pentru a evalua dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 30 alineatul (1) din Directiva 2004/17/CE și fără a aduce atingere dreptului concurenței, se consideră că piețele geografice relevante pentru producerea și vânzarea angro de energie electrică generată din surse convenționale sunt macrozona nord și macrozona sud.

(36)

În ceea ce privește producția și vânzarea angro de energie electrică din surse regenerabile, astfel cum sunt definite în considerentul 26, nu este necesar să se ajungă la o concluzie cu privire la aria geografică precisă, deoarece rezultatul analizei ar fi același indiferent care ar fi definiția pieței (întreg teritoriul Italiei, Italia continentală sau macrozona nord și macrozona sud).

(37)

Cu toate acestea, se remarcă faptul că setul de stimulente enumerate în considerentul 16 se aplică uniform pe întreg teritoriul Italiei.

(38)

În conformitate cu practica sa constantă (30), Comisia consideră că, în ceea ce privește producția de electricitate, „un indicator al nivelului de concurență este cota totală de piață a celor mai mari trei producători”.

(39)

În conformitate cu informațiile furnizate de solicitant, cotele de piață cumulate ale primilor trei producători de energie electrică din surse convenționale au fost în 2010 de 48,9 % în macrozona nord și de 62,7 % în macrozona sud. Piața energiei electrice din surse convenționale se situează, așadar, pe o poziție mediană, comparativ cu deciziile anterioare de derogare adoptate în temeiul articolului 30 din Directiva 2004/17/CE (31).

(40)

Indicele Herfindahl-Hirschman (IHH) (32) calculat pentru producătorii de energie electrică din surse convenționale a fost de 1 302 în macrozona nord și de 1 714 în macrozona Sud în 2010 (33), ceea ce plasează ambele macrozone în categoria „piețe cu concentrare medie”.

(41)

Scopul prezentei decizii este de a stabili dacă activitățile de producere și vânzare angro de energie electrică sunt expuse unui nivel de concurență (pe piețe la care accesul este liber) care să asigure că, până și în absența disciplinei impuse de normele detaliate privind achizițiile prevăzute în Directiva 2004/17/CE, achizițiile pentru desfășurarea activităților vizate vor fi realizate în mod transparent, nediscriminatoriu și pe baza unor criterii care să permită identificarea de către entitățile contractante a celei mai avantajoase soluții din punct de vedere economic la nivel global. În acest context, trebuie remarcat că, atunci când acționează pe piețele de energie electrică, societățile care produc energie electrică din surse regenerabile ce este achiziționată de Operatorul de servicii energetice la prețuri reglementate (mecanismele CIP6 și FIT) sau face obiectul unor taxe stimulatoare (mecanismele CV și CE) au posibilitatea de a exercita o presiune concurențială asupra producătorilor de energie electrică din surse convenționale.

(42)

Având în vedere cifrele de mai sus, în sensul prezentei decizii și fără a aduce atingere dreptului concurenței, se poate presupune că gradul de concentrare a pieței poate fi considerat o indicație a unui anumit grad de expunere la concurență a producerii și vânzării angro de energie electrică din surse convenționale în ambele macrozone.

(43)

Deși macrozona nord și macrozona sud constituie în sine piețe relevante, ele nu pot fi văzute ca fiind complet izolate de regiunile învecinate. Italia este în prezent un mare importator de energie electrică, iar importurile se efectuează în principal prin frontiera din nord. Potrivit autorităților italiene, importurile exercită în principal presiune concurențială asupra macrozonei nord (34). Macrozona sud primește energie electrică de la macrozona nord (35). Acest lucru garantează că investițiile în sectorul energiei electrice, atât în macrozona nord, cât și în macrozona sud, nu pot fi realizate fără a lua în considerare și alți producători din regiunile învecinate. Acești factori ar trebui așadar să fie considerați compatibili cu concluzia că entitățile contractante care își desfășoară activitatea pe piața producerii de energie electrică din surse convenționale din ambele macrozone sunt expuse concurenței.

(44)

În plus, deși reprezintă o mică parte din volumul total de energie electrică produsă și/sau consumată într-un stat membru, funcționarea mecanismelor de echilibrare trebuie de asemenea privită ca un indicator suplimentar. Potrivit informațiilor disponibile, funcționarea mecanismului de echilibrare și funcționarea pieței intrazilnice și a pieței serviciilor auxiliare sunt de așa natură încât aceasta nu constituie un obstacol în calea expunerii directe la concurență a producerii de energie electrică.

(45)

În cele din urmă, o analiză a situației în ceea ce privește schimbarea furnizorilor de către clienți (36) arată că numărul clienților care migrează către un alt furnizor nu contrazice concluzia că producătorii de energie electrică din surse convenționale, atât din macrozona nord, cât și din macrozona sud, sunt expuși concurenței.

(46)

Energia electrică generată din surse regenerabile beneficiază de prioritate la conectarea la rețea și are prioritate la furnizarea în rețea față de energia electrică din surse convenționale, ceea ce înseamnă că producția de energie electrică din surse regenerabile este practic independentă de cerere.

(47)

În ceea ce privește sistemul de tarife, în prezent există mai multe mecanisme de stimulare aplicabile energiei electrice din surse regenerabile, după cum se arată în considerentul 17. Aceste mecanisme depind de tipul specific de sursă regenerabilă de energie, de capacitatea de producție și/sau de anul în care instalația a devenit operațională.

(48)

Din totalul energiei electrice produse în Italia, 12,6 % este cumpărată de GSE la un tarif stabilit prin lege (37). GSE este responsabilă cu vânzarea acestei energii electrice, într-o a doua etapă, pe piața pentru ziua următoare. Prin urmare, producția și furnizarea sunt, de asemenea, complet independente față de prețuri în acest caz, deoarece operatorii au dreptul la o plată stabilită prin lege.

(49)

Energia electrică din surse regenerabile care face obiectul mecanismelor de stimulare CV și CE este vândută de producători pe piața angro, dar cu toate acestea beneficiază de un stimulent în plus față de prețul la care aceștia au vândut energia electrică pe piață. Acest stimulent, care, în unele cazuri, poate fi destul de ridicat (cum ar fi, de exemplu, CE pentru energia solară), oferă un avantaj concurențial față de producătorii de energie electrică din surse convenționale.

(50)

Din motivele indicate mai sus în considerentele 46-49, în Italia producerea și vânzarea angro de energie electrică generată din surse regenerabile, conform definiției din considerentul 26, face parte dintr-un sistem reglementat. Nu se poate considera, așadar, că activitatea producătorilor de energie electrică din surse regenerabile este expusă concurenței. Prin urmare, nu este necesară evaluarea niciunui alt indicator, precum cei menționați în considerentul 5.

(51)

Pentru a reflecta situația actuală a cadrului de fapt și de drept care definește producerea și vânzarea angro de energie electrică din surse regenerabile în Italia, desprinsă în cursul evaluării cererii EniPower, și pentru a asigura un tratament coerent al pieței energiei electrice din surse regenerabile în cadrul întregii piețe interne, în conformitate cu precedentul stabilit recent de Comisie prin Decizia de punere în aplicare 2012/218/UE, Decizia 2010/403/UE trebuie modificată în consecință.

(52)

Având în vedere factorii examinați în considerentele 38-45, condiția expunerii directe la concurență prevăzută la articolul 30 alineatul (1) din Directiva 2004/17/CE trebuie considerată ca fiind întrunită în ceea ce privește producerea și furnizarea angro de energie electrică din surse convenționale, conform definiției din considerentul 26, atât în macrozona nord, cât și în macrozona sud din Italia.

(53)

În plus, întrucât condiția de acces nerestricționat la piață este considerată a fi întrunită, Directiva 2004/17/CE nu ar trebui să se aplice la atribuirea contractelor destinate să permită producerea și furnizarea angro de energie electrică din surse convenționale, care urmează să fie realizate în macrozona nord și în macrozona sud, nici la concursurile de proiecte organizate în vederea exercitării unei astfel de activități în zona geografică respectivă.

(54)

Cu toate acestea, condiția expunerii directe la concurență prevăzută la articolul 30 alineatul (1) din Directiva 2004/17/CE trebuie să fie considerată ca nefiind întrunită în ceea ce privește producerea și vânzarea angro de energie electrică din surse regenerabile, conform definiției din considerentul 26, pe întreg teritoriul Italiei. Deoarece Decizia 2010/403/UE a derogat contractele destinate să permită producerea și vânzarea angro de energie electrică în macrozona nord fără a face distincție între sursele convenționale și sursele regenerabile, este oportun să se modifice decizia respectivă pentru a limita derogarea la producerea și vânzarea angro de energie electrică din surse convenționale. Pentru a permite operatorilor să se adapteze la noul domeniu de aplicare a derogării, care nu va mai acoperi sursele regenerabile de energie electrică, trebuie prevăzută o perioadă de tranziție.

(55)

Deoarece producerea și furnizarea angro de energie electrică din surse regenerabile, conform definiției din considerentul 26, continuă să facă obiectul Directivei 2004/17/CE, se reamintește faptul că acele contracte de achiziții care acoperă mai multe activități ar trebui tratate în conformitate cu articolul 9 din Directiva 2004/17/CE. Acest fapt înseamnă că, atunci când o entitate contractantă efectuează o achiziție „mixtă”, adică o achiziție realizată pentru a sprijini efectuarea atât a unor activități exceptate de la prevederile Directivei 2004/17/CE, cât și a unor activități care nu sunt exceptate de la aplicarea directivei, se iau în considerare activitățile pentru care este destinat în principal contractul. În cazul unor astfel de achiziții mixte, atunci când acestea vizează în principal să sprijine producerea și vânzarea angro de energie electrică din surse regenerabile, trebuie să se aplice dispozițiile Directivei 2004/17/CE. În cazul în care este imposibil să se stabilească în mod obiectiv pentru care dintre activități este destinat în principal contractul, acesta se acordă în conformitate cu normele menționate la articolul 9 alineatele (2) și (3) din Directiva 2004/17/CE.

(56)

Prezenta decizie se bazează pe situația de drept și de fapt existentă în perioada martie-septembrie 2012, așa cum reiese din informațiile transmise de EniPower și de autoritățile italiene. Prezenta decizie poate fi revizuită în cazul în care, în urma unor schimbări semnificative ale situației de drept sau de fapt, condițiile de aplicabilitate a articolului 30 alineatul (1) din Directiva 2004/17/CE cu privire la producerea și vânzarea angro de energie electrică din surse convenționale nu mai sunt îndeplinite.

(57)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului consultativ pentru contracte de achiziții publice,

(a)

litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

(b)

se adaugă următorul paragraf:

„Directiva 2004/17/CE se aplică în cazul contractelor atribuite de entitățile contractante și destinate să permită producerea și vânzarea angro de energie electrică generată din surse regenerabile care urmează să fie executate în macrozona nord a Italiei.”