20.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 253/1

(1)

În comunicarea sa către Consiliu și Parlamentul European privind Strategia comunitară privind mercurul (2), Comisia a subliniat că este necesar să se reducă concentrațiile de mercur în mediu și expunerea oamenilor și a propus ca obiective, printre altele, reducerea intrării în circulație a mercurului în societate prin reducerea cererii și ofertei, reducerea emisiilor de mercur și protecția împotriva emisiilor de mercur.

(2)

Strategia a fost revizuită în 2010 în Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu referitoare la revizuirea Strategiei comunitare privind mercurul (3), în care Comisia a recunoscut că vor continua acțiunile de extindere a restricțiilor de comercializare existente pentru anumite dispozitive de măsurare care conțin mercur la alte dispozitive utilizate în sectorul medical, în special sfigmomanometre și pentru alte utilizări profesionale și industriale.

(3)

Consiliul a reafirmat în repetate rânduri angajamentul său referitor la obiectivul general de protejare a sănătății umane și a mediului de emisiile de mercur și de compuși ai acestuia prin minimizarea și, în cazul în care este posibil, în cele din urmă eliminarea emisiilor de mercur antropogene globale în aer, apă și sol. În acest context, Consiliul a evidențiat că produsele care conțin mercur ar trebui scoase din uz cât mai rapid și complet posibil în cazurile în care există alternative viabile, scopul ultim fiind acela ca toate produsele care conțin mercur să fie scoase treptat din uz, ținând seama în mod corespunzător de circumstanțele tehnice și economice, precum și de necesitățile cercetării științifice și ale dezvoltării (4).

(4)

Mercurul și compușii acestuia sunt foarte toxici pentru oameni, ecosisteme și fauna sălbatică. Dozele mari pot fi fatale pentru oameni, dar chiar și doze relativ mici pot avea efecte adverse grave asupra dezvoltării neurologice, fiind, de asemenea, asociate unor efecte posibil dăunătoare asupra sistemelor cardiovascular, imunitar și reproducător. Mercurul este considerat un poluant persistent global, care circulă între aer, apă, sedimente, sol și biotă în diferite forme. În mediu se poate transforma în metilmercur, cea mai toxică formă a sa. Metilmercurul suferă fenomenul de biomagnificare în special în cadrul lanțului trofic acvatic, determinând ca populația umană și fauna sălbatică care consumă mult pește și fructe de mare să fie în mod deosebit vulnerabile. Metilmercurul trece ușor atât prin bariera placentară, cât și prin bariera hematoencefalică, inhibând potențialul de dezvoltare mentală chiar și înainte de naștere, făcând ca expunerea femeilor la vârsta fertilă și a copiilor să fie o preocupare de cel mai înalt nivel. Mercurul și produsele sale de degradare, în principal metilmercurul, prezintă un nivel echivalent de preocupare cu substanțele persistente, bioacumulative și toxice (substanțe PBT), putând fi transportate pe distanțe mari.

(5)

Dispozitivele de măsurare pe bază de mercur sunt utilizate pe scară largă în Europa, determinând o posibilă contaminare cu mercur a mediului în toate stadiile ciclului lor de viață, contribuind la emisiile totale de mercur și, prin urmare, la expunerea populației umane și a altor specii prin intermediul mediului înconjurător.

(6)

Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, la punctul 18a din anexa XVII, prevede interzicerea introducerii pe piață a termometrelor de uz medical care conțin mercur, precum și a altor dispozitive de măsurare care conțin mercur destinate vânzării către publicul larg și prevede efectuarea de către Comisie a unei analize a disponibilității unor alternative viabile și mai sigure, fezabile din punct de vedere tehnic și economic, la sfigmomanometrele și la alte dispozitive de măsurare care conțin mercur utilizate în cadrul asistenței medicale și în cadrul altor utilizări profesionale și industriale. Pe baza respectivei analize sau de îndată ce devin disponibile noi informații referitoare la alternative fiabile și mai sigure la sfigmomanometrele și la alte dispozitive de măsurare care conțin mercur, Comisiei îi revine sarcina, dacă este cazul, să prezinte o propunere legislativă prin care să se extindă restricțiile menționate deja la punctul respectiv la sfigmomanometre și la alte dispozitive de măsurare utilizate în cadrul asistenței medicale și în cadrul altor utilizări profesionale și industriale, astfel încât dispozitivele de măsurare care conțin mercur să fie eliminate treptat, ori de câte ori este fezabil din punct de vedere tehnic și economic.

(7)

Pe baza volumului semnificativ al noilor informații culese, Comisia a trimis Agenției Europene pentru Produse Chimice (denumită în continuare „agenția”) raportul său de analiză și a solicitat agenției să pregătească un dosar conform cu cerințele din anexa XV la Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, în conformitate cu articolul 69 din regulamentul respectiv.

(8)

Agenția a pregătit un dosar prin care se propune restricționarea utilizării mercurului în următoarele dispozitive de măsurare utilizate în cadrul unor aplicații industriale și profesionale (incluzând asistența medicală): barometre, higrometre, manometre, sfigmomanometre, dispozitive de măsurare a deformației utilizate în pletismografe, tensiometre, termometre și alte aplicații termometrice neelectrice, pe bază de mercur, dispozitivele de măsurare care conțin mercur pentru determinarea punctului de înmuiere și picnometrele pe bază de mercur. Dosarul demonstrează necesitatea unei acțiuni la nivelul Uniunii pentru a aborda riscul pentru sănătatea umană și pentru mediu pe care îl comportă utilizarea mercurului în aceste dispozitive de măsurare.

(9)

Au devenit disponibile dispozitive de măsurare alternative care nu conțin mercur și care prezintă riscuri pentru sănătate și mediu semnificativ mai mici decât riscurile generate de dispozitivele de măsurare care conțin mercur.

(10)

În cazul studiilor epidemiologice aflate în desfășurare în care se utilizează sfigmomanometre cu mercur, metoda de măsurare nu ar trebui modificată, prin urmare, ar trebui acordată o derogare până la finalizarea acestor studii. În cazul sfigmomanometrelor utilizate ca standard de referință pentru validarea dispozitivelor fără mercur, nu a fost posibil să se stabilească timpul necesar pentru a realiza și recunoaște ca standard de referință metode alternative care să nu fie bazate pe dispozitive conținând mercur, prin urmare, derogarea pentru aceste dispozitive ar trebui să fie fără limită de timp.

(11)

Pentru termometrele destinate exclusiv efectuării de teste în conformitate cu standardele care impun utilizarea termometrelor cu mercur este necesară o perioadă de timp pentru a modifica standardele respective, prin urmare, ar trebui acordată o derogare pentru o perioadă de 5 ani. Dat fiind că mercurul este necesar ca punct de referință în scala internațională a temperaturii 1990, ar trebui acordată o derogare, fără limită de timp, și pentru celulele pe bază de mercur pentru măsurarea punctului triplu care sunt utilizate la calibrarea termometrelor cu rezistență din platină.

(12)

Pentru porozimetre, electrozii cu mercur utilizați în voltametrie și sondele cu mercur utilizate la determinarea tensiunii condensatorilor nu există încă disponibile alternative, prin urmare, nu se propune nicio restricție pentru aceste dispozitive de măsurare.

(13)

Ar trebui acordată o derogare pentru a permite vânzarea și cumpărarea dispozitivelor de măsurare pe bază de mercur cu valoare istorică, care pot fi privite ca antichități sau bunuri culturale. Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, la punctul 18a din anexa XVII, permite introducerea pe piață a dispozitivelor de măsurare care conțin mercur destinate vânzării către publicul larg, altele decât termometrele medicale, în cazul în care ele erau mai vechi de 50 de ani la data de 3 octombrie 2007. Din motive de claritate, ar trebui să se aplice aceleași considerente de vechime pentru excepția referitoare la dispozitivele de măsurare vechi utilizate în cadrul unor aplicații industriale și profesionale (inclusiv în cadrul asistenței medicale).

(14)

De asemenea, ar trebui acordată o derogare pentru dispozitivele de măsurare prezentate în cadrul unor expoziții cu scop cultural și istoric, inclusiv pentru cele care aveau vechimea mai mică de 50 de ani la data de 3 octombrie 2007, dar au totuși valoare istorică și culturală.

(15)

La data de 8 iunie 2011, Comitetul pentru evaluarea riscurilor al agenției a adoptat un aviz cu privire la restricția propusă, pe care o consideră ca fiind cea mai adecvată măsură la nivelul Uniunii pentru a aborda riscurile identificate în ceea ce privește eficacitatea reducerii riscurilor.

(16)

La data de 15 septembrie 2011, Comitetul pentru analiză socioeconomică al agenției a adoptat un aviz cu privire la restricția propusă, pe care o consideră ca fiind cea mai adecvată măsură la nivelul Uniunii pentru a aborda riscurile identificate în ceea ce privește proporționalitatea beneficiilor sale socioeconomice în raport cu costurile sale socioeconomice.

(17)

Agenția a transmis Comisiei avizul Comitetului pentru evaluarea riscurilor și cel al Comitetului pentru analiză socioeconomică.

(18)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 ar trebui modificat în consecință.

(19)

Este adecvat să se prevadă o perioadă de timp rezonabilă pentru ca părțile interesate în cauză să ia măsurile care ar putea fi necesare pentru a se conforma măsurilor menționate în prezentul regulament.

(20)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului înființat în temeiul articolului 133 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006,

20.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 253/5

(1)

În comunicarea sa către Consiliu și Parlamentul European „Strategia comunitară privind mercurul” (2), Comisia a subliniat că este necesar să se reducă nivelurile de mercur din mediu și expunerea umană și a propus ca obiective, printre altele, reducerea nivelului de mercur pus în circulație în societate, prin reducerea cererii și ofertei, reducerea emisiilor de mercur și protecția împotriva emisiilor de mercur. Această comunicare a fost revizuită în 2010 (3).

(2)

Consiliul și-a reafirmat în repetate rânduri angajamentul privind îndeplinirea obiectivului general de protejare a sănătății umane și a mediului împotriva emisiilor de mercur și de compuși ai acestuia, prin reducerea și, în final, eliminarea, în cazul în care este posibil, a emisiilor globale antropice de mercur în aer, apă și sol. În acest context, Consiliul a subliniat că produsele cu adaos de mercur, pentru care există alternative viabile, ar trebui eliminate cât mai rapid și mai complet posibil, obiectivul final fiind eliminarea tuturor produselor cu adaos de mercur, ținând cont de circumstanțele tehnice și economice și de nevoile cercetării și dezvoltării științifice (4).

(3)

Mercurul și compușii săi sunt foarte toxici pentru oameni, ecosisteme, fauna și flora sălbatică. Dozele mari pot fi fatale pentru oameni, dar chiar și dozele relativ mici pot avea efecte negative grave asupra dezvoltării sistemului nervos, putând genera, de asemenea, posibile efecte dăunătoare asupra sistemului cardiovascular, imunitar și reproductiv. Mercurul este considerat un poluant global persistent, care circulă în diferite forme în aer, apă, sedimente, sol și biocenoză și se poate transforma în mediu în metilmercur, cea mai toxică formă a sa.

(4)

Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 prevede că, dacă un stat membru consideră că producerea, introducerea pe piață sau utilizarea unei substanțe ca atare, în amestec sau într-un articol prezintă un risc pentru sănătatea umană sau pentru mediu, risc care nu este controlat în mod adecvat și trebuie soluționat, statul membru trebuie să pregătească un dosar, după ce a comunicat intenția sa Agenției Europene pentru Produse Chimice (denumită în continuare „agenția”).

(5)

În conformitate cu Decizia nr. 25/2008 a Comitetului mixt al SEE din 14 martie 2008 de modificare a anexei II (Reglementări tehnice, standarde, încercări și certificare) la Acordul SEE (5), Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 a fost inclus în Acordul privind Spațiul Economic European.

(6)

Norvegia a pregătit un dosar privind cinci compuși ai fenilmercurului, și anume acetat de fenilmercur, propionat de fenilmercur, 2-etilhexanoat de fenilmercur, octanoat de fenilmercur și neodecanoat de fenilmercur, care demonstrează necesitatea unei acțiuni la nivelul Uniunii pentru a preveni riscurile pentru sănătatea umană și mediu pe care le prezintă producerea, utilizarea și introducerea pe piață a substanțelor respective, ca atare, în amestecuri și articole. Dosarul respectiv a fost prezentat agenției în vederea inițierii procesului de restricționare.

(7)

Cei cinci compuși ai fenilmercurului sunt utilizați în special drept catalizatori în sisteme poliuretanice folosite pentru straturi de acoperire, adezivi, materiale de etanșare și aplicații ale elastomerilor. Catalizatorii pe bază de mercur sunt incluși în structura polimerului și rămân în articolul finit, din care compușii mercurului sau ai fenilmercurului nu sunt eliberați în mod intenționat. Evaluarea efectuată în cadrul dosarului nu include și alți compuși ai fenilmercurului deoarece aceștia nu sunt cunoscuți pentru utilizarea lor drept catalizatori în sistemele poliuretanice.

(8)

Ciclul de viață al compușilor fenilmercurului duce la eliberări semnificative de mercur în mediu și contribuie la creșterea emisiilor globale de mercur. În special, compușii fenilmercurului se degradează în mediul înconjurător și dau naștere unor produse de degradare, inclusiv metilmercur, provocând același nivel de îngrijorare ca substanțele persistente, bioacumulative și toxice (PBT). Interconversia metaboliților compușilor fenilmercurului face posibilă răspândirea pe distanțe mari. Prin urmare, dat fiind că se generează produse de degradare/transformare cu proprietăți PBT, compușii fenilmercurului în sine trebuie tratați ca substanțe PBT în ceea ce privește emisiile și controlul expunerii. În acest scop, ar trebui să se reducă cât mai mult posibil expunerea oamenilor și emisiile în mediu.

(9)

Principala expunere a oamenilor prin mediu poate avea loc prin alimente care pot conține produse de degradare ai compușilor fenilmercurului, inclusiv metilmercur. Metilmercurul se acumulează în organisme în special în lanțul trofic acvatic, ceea ce face ca oamenii și animalele care consumă cantități mari de pește și fructe de mare să fie deosebit de vulnerabili. Metilmercurul trece ușor atât de bariera placentară, cât și de bariera sânge-creier, inhibând dezvoltarea mentală chiar și înainte de naștere, ceea ce sporește îngrijorarea cu privire la expunerea femeilor aflate la vârsta procreării și a copiilor.

(10)

La 10 iunie 2011, Comitetul pentru evaluarea riscurilor (CER) din cadrul agenției a adoptat un aviz cu privire la restricția propusă, luând în considerare eficacitatea sa privind reducerea riscurilor pentru sănătatea umană și mediul înconjurător. În plus, CER a semnalat că pot fi folosiți și alți compuși organomercurici drept catalizatori pentru producerea de polimeri. Totuși, aceste substanțe nu au fost incluse în evaluarea realizată în cadrul dosarului.

(11)

La 15 septembrie 2011, Comitetul pentru analiză socio-economică al agenției a adoptat un aviz cu privire la restricția propusă, luând în considerare eficacitatea sa pentru soluționarea riscurilor identificate, ținând cont de raportul dintre beneficiile sale socio-economice și costurile sale socio-economice.

(12)

Agenția a prezentat Comisiei avizele Comitetului pentru evaluarea riscurilor și a Comitetului pentru analiză socio-economică.

(13)

Este adecvat să se stabilească un termen rezonabil care să permită părților interesate în cauză să adopte eventualele măsuri necesare pentru a se conforma măsurilor stabilite în prezentul regulament.

(14)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului înființat în temeiul articolului 133 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006,

20.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 253/8

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 prevede autorizarea aditivilor destinați hranei animalelor, precum și motivele și procedurile de acordare a unei astfel de autorizații.

(2)

În conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003, s-a depus o cerere de autorizare a preparatului din acid citric, acid sorbic, timol și vanilină. Cererea a fost însoțită de informațiile și documentele necesare în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003.

(3)

Cererea se referă la autorizarea unui preparat din acid citric, acid sorbic, timol și vanilină ca aditiv furajer pentru puii pentru îngrășare, puicuțele crescute pentru ouat, toate speciile aviare minore pentru îngrășare și crescute pentru ouat și toate speciile porcine minore (înțărcate), urmând a fi clasificat în categoria „aditivi zootehnici”.

(4)

Utilizarea unui preparat din acid citric, acid sorbic, timol și vanilină a fost autorizată pentru 10 ani ca aditiv furajer pentru purceii înțărcați, prin Regulamentul (UE) nr. 1117/2010 al Comisiei (2).

(5)

În avizul său din 25 mai 2012 (3), Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (denumită în continuare „autoritatea”) a concluzionat că, în condițiile de utilizare propuse, preparatul din acid citric, acid sorbic, timol și vanilină menționat în anexă nu are efecte adverse asupra sănătății animale, a sănătății umane sau asupra mediului și că acest aditiv poate îmbunătăți performanțele speciilor vizate. Autoritatea nu consideră că sunt necesare cerințe specifice de monitorizare ulterioară introducerii pe piață. Autoritatea a verificat, de asemenea, raportul privind metoda de analiză a aditivului furajer în hrana animalelor, prezentat de laboratorul de referință înființat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1831/2003.

(6)

Evaluarea preparatului respectiv arată că sunt îndeplinite condițiile de autorizare prevăzute la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1831/2003. Prin urmare, utilizarea acestui preparat ar trebui să fie autorizată conform specificațiilor din anexa la prezentul regulament.

(7)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

20.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 253/11

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

20.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 253/13

(1)

Regulamentul (CE) nr. 533/2007 a deschis contingente tarifare pentru importul de produse din sectorul cărnii de pasăre.

(2)

Cantitățile solicitate în cererile de licențe de import depuse în primele șapte zile ale lunii septembrie 2012, pentru subperioada 1 octombrie-31 decembrie 2012, sunt, pentru anumite contingente, superioare cantităților disponibile. Prin urmare, este necesar să se determine în ce măsură se pot elibera licențele de import, stabilindu-se coeficientul de atribuire care urmează să fie aplicat cantităților solicitate,

20.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 253/15

(1)

Regulamentul (CE) nr. 539/2007 a deschis contingente tarifare pentru importul de produse din sectorul ouălor și al ovalbuminelor.

(2)

Cantitățile solicitate în cererile de licențe de import depuse în primele șapte zile ale lunii septembrie 2012, pentru subperioada de la 1 octombrie-31 decembrie 2012, sunt, pentru anumite contingente, superioare cantităților disponibile. Prin urmare, este necesar să se determine în ce măsură se pot elibera licențele de import, stabilindu-se coeficientul de atribuire care urmează să fie aplicat cantităților solicitate,

20.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 253/17

20.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 253/19

(1)

La 16 septembrie 2010, Banca Centrală Europeană (BCE) a adoptat Decizia BCE/2010/14 privind verificarea autenticității și a calității și repunerea în circulație a bancnotelor euro (1), care stabilește regulile și procedurile comune pentru protecția bancnotelor euro ca mijloc de plată.

(2)

În special, domeniul de aplicare al Deciziei BCE/2010/14 trebuie modificat pentru a acoperi seriile de bancnote actuale și viitoare, asigurând astfel autenticitatea și caracterul corespunzător al bancnotelor euro aflate în circulație, precum și detectarea și predarea către autoritățile naționale competente a bancnotelor euro suspectate de a fi contrafăcute. În acest sens, ar trebui făcute mai multe modificări tehnice ale anexelor la Decizia BCE/2010/14.

(3)

Standardele minime pentru verificarea automată a calității bancnotelor euro, astfel cum sunt prevăzute în anexa IIIa la Decizia BCE/2010/14, constituie cerințe aplicabile funcționalităților echipamentele de procesare a bancnotelor. Prin urmare, acestea prezintă interes pentru producătorii de echipamente de procesare a bancnotelor și nu au impact asupra procedurilor de verificare a autenticității și a calității prevăzute în Decizia BCE/2010/14, pe care agenții care operează cu numerar trebuie să le respecte. Întrucât se află în afara domeniului de aplicare al Deciziei BCE/2010/14, standardele minime pentru verificarea automată a calității ar trebui integrate în normele și procedurile pentru testarea echipamentelor de procesare a bancnotelor, colectarea datelor și monitorizare.

(4)

În temeiul experienței dobândite în legătură cu Decizia BCE/2010/14, din motive de claritate și eficiență, este necesară îmbunătățirea unora dintre norme și proceduri.

(5)

Prin urmare, Decizia BCE/2010/14 ar trebui modificată în mod corespunzător,

1.

La articolul 2 se adaugă următoarea definiție:

2.

La articolul 3, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5)   Echipamentele utilizate de personal, atunci când sunt utilizate în scopul verificării autenticității și a calității, și echipamentele utilizate de clienți pot fi puse în funcțiune de agenții care operează cu numerar doar dacă acestea au fost testate cu succes de o BCN și au fost incluse pe lista de pe website-ul BCE, astfel cum este prevăzut la articolul 9 alineatul (2). Echipamentele sunt utilizate doar pentru cupiurile și seriile de bancnote euro prezentate pe website-ul BCE pentru echipamentele corespunzătoare, cu parametrii standard stabiliți de producător, inclusiv actualizările acestora, care au fost testate cu succes, cu excepția cazului în care între BCN și agentul care operează cu numerar au fost agreați parametri mai stricți.”

3.

Articolul 6 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 6

Detectarea bancnotelor euro necorespunzătoare

(1)   Verificarea manuală a calității se realizează în conformitate cu standardele minime stabilite în anexa III.

(2)   Verificarea automată a calității este efectuată de un echipament de procesare a bancnotelor care a fost testat cu succes conform standardelor minime publicate pe website-ul BCE și modificate periodic.

(3)   După ce a informat BCE, o BCN poate stabili standarde mai stricte pentru una sau mai multe dintre cupiurile sau seriile bancnotelor euro în cazul în care acest lucru este justificat, de exemplu, de deteriorarea calității bancnotelor euro aflate în circulație în statul membru de care aparține. Standardele mai stricte se publică pe website-ul respectivei BCN.

(4)   Bancnotele euro necorespunzătoare sunt predate unei BCN cu respectarea reglementărilor naționale.”

4.

La articolul 8, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4)   Eurosistemul îi informează, atunci când este cazul, pe agenții care operează cu numerar cu privire la amenințările de contrafacere și le poate solicita să ia măsuri, inclusiv interzicerea temporară a repunerii în circulație a cupiurilor euro din seriile avute în vedere.”

5.

La articolul 9, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Atunci când un tip de echipament de procesare a bancnotelor este testat cu succes, rezultatele testelor sunt valabile în toată zona euro timp de un an începând de la sfârșitul lunii în care testul a fost efectuat, cu condiția ca, în această perioadă, acest echipament să își păstreze capacitatea de a detecta toate bancnotele euro contrafăcute cunoscute de Eurosistem.”

6.

La articolul 10, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Atunci când o BCN detectează un agent care operează cu numerar care nu respectă prezenta decizie, îi va solicita acestuia să adopte măsuri corective într-un anumit termen. Până la încetarea nerespectării, BCN solicitantă, în numele BCE, poate interzicere agentului care operează cu numerar să pună în circulație cupiurile euro din seria în cauză. Dacă nerespectarea se datorează unei erori a tipului de echipament de procesare a bancnotelor, acest lucru poate duce la scoaterea acestuia de pe lista menționată la articolul 9 alineatul (2).”

7.

Articolul 13 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 13

Dispoziții finale

(1)   Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(2)   Agenții care operează cu numerar din statele membre care adoptă euro după intrarea în vigoare a prezentei decizii o aplică de la data adoptării monedei euro.”

8.

Anexele I, IIa, IIb, IIIa, IIIb și IV se modifică în conformitate cu anexa la prezenta decizie.

20.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 253/32