(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 91/2009 (2), Consiliul a impus măsuri antidumping privind importurile de anumite elemente de fixare din fier sau oțel originare din Republica Populară Chineză. Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 723/2011 (3), Consiliul a extins aplicarea măsurilor respective la anumite elemente de fixare din fier sau oțel expediate din Malaysia („măsurile extinse”), cu excepția importurilor produse de societăți din Malaysia specificate în respectivul regulament.

(2)

Comisia a primit o cerere de scutire de la aplicarea măsurilor extinse în conformitate cu articolul 11 alineatul (4) și cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază. Cererea a fost depusă de Andfast Malaysia Sdn. Bhd. („Andfast”), un producător din Malaysia.

(3)

Comisia a examinat elementele de probă depuse de Andfast și le-a considerat suficiente pentru a justifica deschiderea unei anchete în temeiul articolului 11 alineatul (4) și al articolului 13 alineatul (4) din regulamentul de bază pentru a examina posibilitatea de a acorda solicitantului Andfast scutirea de la aplicarea măsurilor extinse. După consultarea Comitetului consultativ și după ce industriei din Uniune în cauză i s-a oferit posibilitatea de a-și prezenta observațiile, Comisia a inițiat, prin Regulamentul (UE) nr. 1164/2011 (4) („regulamentul de deschidere”), o reexaminare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 723/2011 în ceea ce privește Andfast.

(4)

Regulamentul de deschidere a reexaminării abroga taxa antidumping impusă de Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 723/2011 la importurile de produse în cauză expediate din Malaysia și produse de către Andfast. Simultan, în temeiul articolului 14 alineatul (5) din regulamentul de bază, autoritățile vamale au fost instruite să ia măsurile necesare pentru înregistrarea unor astfel de importuri.

(5)

Produsele în cauză sunt anumite elemente de fixare din fier sau oțel, cu excepția celor din oțel inoxidabil, precum șuruburi pentru lemn (cu excepția tirfoanelor), șuruburi autofiletante, alte șuruburi și buloane cu cap (împreună sau nu cu piulițele sau șaibele aferente, dar cu excepția șuruburilor realizate din bare, tije, profile ori sârme, cu secțiunea plină și diametrul sub 6 mm și cu excepția șuruburilor și buloanelor pentru fixarea elementelor de cale ferată) și șaibe expediate din Malaysia, încadrate în prezent la codurile NC ex 7318 12 90 , ex 7318 14 91 , ex 7318 14 99 , ex 7318 15 59 , ex 7318 15 69 , ex 7318 15 81 , ex 7318 15 89 , ex 7318 15 90 , ex 7318 21 00 și ex 7318 22 00 („produsul în cauză”).

(6)

Comisia a informat în mod oficial Andfast și reprezentanții Malaysiei despre deschiderea reexaminării. Părțile interesate au fost invitate să își prezinte punctul de vedere și au fost informate de posibilitatea de a cere să fie audiate. Nu a fost formulată nicio cerere în acest sens.

(7)

De asemenea, Comisia a trimis Andfast un chestionar, iar acesta a răspuns în termenul acordat. Comisia a cercetat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru reexaminare. S-a efectuat o vizită de verificare în spațiile de lucru ale Andfast.

(8)

Ancheta a acoperit perioada cuprinsă între 1 octombrie 2010 și 30 septembrie 2011 („perioada de anchetă”). Au fost colectate date privind perioada cuprinsă între anul 2008 și sfârșitul perioadei de anchetă, pentru a se studia o eventuală modificare a configurației comerțului.

(9)

Ancheta a confirmat că Andfast nu era afiliat niciunuia dintre exportatorii chinezi sau malaysieni sau producătorii supuși măsurilor antidumping și nu a exportat în Uniunea Europeană produsul în cauză pe parcursul perioadei de anchetă care a condus la extinderea măsurilor, adică între 1 ianuarie 2008 și 30 septembrie 2010. Primele exporturi de produs în cauză ale Andfast au survenit după extinderea aplicării măsurilor la Malaysia.

(10)

Activitățile de prelucrare ale Andfast pot fi considerate o operațiune de finalizare și asamblare, în sensul articolului 13 alineatul (2) din regulamentul de bază. Andfast importă matrițe din Republica Populară Chineză care, ulterior sunt filetate, placate și asamblate cu piulițe și șaibe la sediul său din Malaysia. Produsul finit este vândut și exportat către societatea sa afiliată din Uniune.

(11)

Acest lucru nu se consideră a reprezenta un proces de circumvenție, deoarece ar putea fi demonstrat că valoarea adăugată a componentelor provenind din Republica Populară Chineză în cursul operațiunii de asamblare și finalizare este mai mare de 25 % din costurile de producție.

(12)

Nu s-a descoperit nicio dovadă că Andfast cumpără produsul finit în cauză din Republica Populară Chineză pentru a îl revinde sau transborda către Uniune.

(13)

În conformitate cu concluziile prezentate mai sus, conform cărora Andfast nu s-a angajat în practici de circumvenție, societatea ar trebui să fie scutită de la aplicarea măsurilor antidumping în vigoare.

(14)

Ar trebui să se pună capăt înregistrării importurilor de anumite elemente de fixare din fier sau oțel expediate din Malaysia de către Andfast, înregistrare introdusă de regulamentul de deschidere. În conformitate cu articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază, care dispune că se aplică măsuri importurilor înregistrate începând cu data înregistrării și având în vedere scutirea societății de la aplicarea măsurilor, ar trebui să nu se perceapă taxa antidumping la importurile de anumite elemente de fixare din fier sau oțel expediate din Malaysia de către Andfast care au fost înregistrate la intrarea în Uniune, în conformitate cu regulamentul de deschidere.

(15)

În conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază, scutirea de la măsurile extinse acordată importurilor de anumite elemente de fixare din fier sau oțel produse de Andfast se aplică atât timp cât faptele stabilite definitiv justifică această scutire și atât timp cât nu se stabilește, de exemplu, că a fost acordată pe baza unor informații false sau înșelătoare comunicate de societatea în cauză. Dacă elementele de probă prima facie indică contrariul sau în cazul în care exporturile Andfast către Uniune cresc în mod spectaculos, se poate deschide o anchetă de către Comisie pentru a determina dacă retragerea scutirii se justifică.

(16)

Scutirea de la aplicarea măsurilor extinse, acordată pentru importurile de anumite elemente de fixare din fier sau oțel produse de Andfast, a fost stabilită pe baza constatărilor prezentei reexaminări. Aceasta se aplică astfel exclusiv importurilor de anumite elemente de fixare din fier sau oțel expediate din Malaysia și produse de către respectiva entitate juridică. Elementele de fixare din fier sau oțel importate, produse de către orice societate ale cărei denumire și adresă nu sunt menționate în mod expres la articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 723/2011 cu denumirea sa, inclusiv entitățile afiliate celor menționate în mod expres, nu beneficiază de scutire și ar trebui să facă obiectul taxei reziduale impuse de regulamentul respectiv.

(17)

Se consideră că sunt necesare măsuri speciale în acest caz, pentru a asigura aplicarea adecvată a acestor scutiri. Aceste măsuri speciale prevăd prezentarea către autoritățile vamale din statele membre a unei facturi comerciale valabile, care respectă cerințele stabilite în anexa la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 723/2011. Importurile neînsoțite de o astfel de factură sunt supuse unei taxe antidumping extinse.

(18)

Andfast și toate celelalte părți interesate au fost informate cu privire la elementele de fapt și considerațiile care au stat la baza intenției de a acorda Andfast scutirea de la aplicarea măsurilor extinse. Nu s-au primit observații,

(1)

La 1 noiembrie 2011, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei proceduri antidumping cu privire la importurile de anumite accesorii de țevărie din fier sau din oțel originare din Rusia și Turcia (denumite în continuare „țările în cauză”).

(2)

Procedura respectivă a fost deschisă ca urmare a unei plângeri înaintate la data de 20 septembrie 2011 de Comitetul de apărare al industriei accesoriilor din oțel pentru sudarea îmbinărilor a Uniunii Europene (denumit în continuare „reclamantul”) în numele producătorilor reprezentând o mare parte, în cazul de față peste 40 %, din producția totală a Uniunii de anumite accesorii de țevărie din fier sau din oțel. Plângerea conținea elemente de probă prima facie care atestau existența dumpingului în ceea ce privește produsul vizat și a prejudiciilor materiale aferente, care au fost considerate suficiente pentru a justifica deschiderea unei proceduri.

(3)

Comisia a informat oficial reclamantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți și reprezentanții țărilor în cauză, precum și importatorii și utilizatorii cunoscuți cu privire la deschiderea procedurii. Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute, în scris, punctele de vedere și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere.

(4)

Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat acest lucru și care au demonstrat că există motive speciale pentru a fi audiate.

(5)

Ținând seama de numărul aparent mare de producători din Uniune, în avizul de deschidere s-a avut în vedere recurgerea la eșantionare pentru determinarea prejudiciului, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(6)

În avizul de deschidere, Comisia a anunțat că a selectat provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Acest eșantion este constituit din trei societăți, selectate dintre cei 22 de producători din Uniune despre care se știa că produc produsul similar înaintea deschiderii anchetei.

(7)

Eșantionul a fost selectat pe baza volumelor vânzărilor și producției care pot fi examinate în mod rezonabil în perioada de timp disponibilă pentru anchetă. Producătorii din Uniune incluși în eșantion sunt stabiliți în patru state membre, reprezentând 48 % din totalul vânzărilor Uniunii efectuate de către toți producătorii din Uniune și, respectiv, 64 % din totalul producătorilor care s-au manifestat. Nicio parte interesată nu a obiectat cu privire la eșantionul propus.

(8)

Având în vedere eventualitatea existenței unui număr ridicat de importatori neafiliați, în avizul de deschidere s-a avut în vedere recurgerea la eșantionare, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Pentru a da Comisiei posibilitatea de a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, de a selecta un eșantion, tuturor importatorilor li s-a solicitat să se prezinte Comisiei și să furnizeze, astfel cum se specifică în avizul de inițiere, informații de bază referitoare la activitățile lor care privesc produsul vizat, desfășurate în perioada 1 octombrie 2010-30 septembrie 2011.

(9)

Dintre cei 38 de importatori neafiliați contactați de Comisie, numai cinci societăți au răspuns la chestionarul de eșantionare în termenul stabilit. O societate s-a dovedit a fi un utilizator, și nu un importator. Prin urmare, s-a considerat că nu era necesară eșantionarea și au fost trimise chestionare tuturor celor patru importatori care s-au manifestat. În cele din urmă, doar doi importatori au răspuns la chestionar și au cooperat pe deplin la anchetă.

(10)

Ținând seama de numărul aparent mare de producători-exportatori, în avizul de deschidere s-a avut în vedere recurgerea la eșantionare în vederea determinării dumpingului, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Pentru a permite Comisiei să stabilească dacă este necesar să se apeleze la eșantionare și, după caz, să selecteze un eșantion, toți producătorii-exportatori au fost invitați să se prezinte Comisiei și să furnizeze acesteia, astfel cum este indicat în avizul de deschidere, informații de bază referitoare la activitățile lor care privesc produsul vizat, desfășurate în perioada 1 octombrie 2010-30 septembrie 2011. Autoritățile țărilor în cauză au fost, de asemenea, consultate.

(11)

În ceea ce privește Rusia, niciun producător-exportator nu a cooperat la anchetă. În ceea ce privește producătorii-exportatori din Turcia, trei societăți s-au prezentat, prin urmare Comisia a decis că nu era necesară eșantionarea cu privire la Turcia. Cele trei societăți din Turcia care au cooperat reprezintă majoritatea exporturilor turce către Uniune în cursul perioadei de anchetă.

(12)

Pentru a efectua analiza sa, Comisia a trimis chestionare celor trei producători exportatori turci cooperanți, precum și producătorilor din Uniune incluși în eșantion și importatorilor neafiliați și utilizatorilor care au cooperat.

(13)

Răspunsurile la chestionar au fost primite de la toți cei trei producători-exportatori turci care au cooperat, din partea tuturor producătorilor din Uniune incluși în eșantion, din partea a doi importatori neafiliați din Uniune și din partea a patru utilizatori.

(14)

Comisia a cercetat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru determinarea provizorie a dumpingului, a prejudiciului care rezultă din acesta și a interesului Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți.

(15)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 octombrie 2010 și 30 septembrie 2011 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada începând din 2008 și până la sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

(16)

Există măsuri antidumping în vigoare în ceea ce privește anumite accesorii de țevărie din fier sau din oțel originare din Malaysia, Republica Populară Chineză, Republica Coreea și Thailanda și, ca urmare a unor practici de eludare, există și măsuri antidumping referitoare la anumite accesorii de țevărie din fier sau din oțel originare din Republica Populară Chineză și expediate din Indonezia, Sri Lanka, Filipine și Taiwan (cu anumite excepții) (3). Țările prevăzute în teza anterioară vor fi menționate în continuare drept „țările care fac obiectul măsurilor antidumping”.

(17)

Produsul vizat este reprezentat de accesorii de țevărie (altele decât accesoriile turnate, flanșele și bridele și accesoriile filetate), din fier sau oțel (cu excepția oțelului inoxidabil), având diametrul exterior de maximum 609,6 mm, de tipul celor utilizate pentru sudarea cap la cap sau în alte scopuri, încadrate în prezent la codurile NC ex 7307 93 11 , ex 7307 93 19 și ex 7307 99 80 (denumite în continuare „produsul vizat”).

(18)

Procesul de producție utilizează țevi din oțel fără sudură sau sudate pentru producerea de coturi, reductoare și teuri, în timp ce pentru fabricarea de clapete de obturare se utilizează ca materii prime, în mod normal, plăcile de oțel. Coturile și reductoarele sunt fabricate prin tăiere și formare, îndoire sau reducere. Teurile sunt fabricate prin utilizarea hidropresiunii, iar clapetele de obturare sunt realizate prin formarea foilor sau plăcilor. În mod normal, acestea sunt urmate de șanfrenare și curățare cu jet de alice, înainte de ambalare. În anumite cazuri, se efectuează, de asemenea, galvanizarea produsului. Toate tipurile de produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări.

(19)

Accesoriile de țevărie sunt utilizate în industria petrochimică, în sectorul construcțiilor, în industria producătoare de energie, industria construcțiilor navale și în instalațiile industriale. Acestea sunt folosite pentru a conecta între ele tuburi sau țevi, pentru toate aplicațiile menționate anterior.

(20)

În ceea ce privește produsul vizat și anumite accesorii de țevărie din fier sau din oțel vândute pe piața internă în țările în cauză, precum și anumite accesorii de țevărie din fier sau din oțel vândute în Uniune de către industria din Uniune, s-a constatat că au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări. Prin urmare, aceste produse sunt considerate, în mod provizoriu, ca fiind similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(21)

Astfel cum se menționează la considerentul 11 de mai sus, niciun producător-exportator din Rusia nu a cooperat la prezenta anchetă. Prin urmare, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, calcularea dumpingului pentru Rusia a fost efectuată pe baza datelor disponibile, astfel cum se explică mai jos.

(22)

În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori din Rusia, valoarea normală pentru Rusia a fost calculată pe baza datelor disponibile.

(23)

Ar trebui amintit faptul că plângerea conținea elemente de probă prima facie care atestau existența dumpingului în ceea ce privește importurile în Rusia de produs vizat. Calculul care a dus la elementele de probă respective s-a bazat pe o valoare normală construită pentru Rusia, în absența unor informații mai detaliate. Cu toate acestea, pentru a stabili o valoare normală mai precisă, Comisia a hotărât în mod provizoriu ca valoarea normală pentru Rusia să fie construită pe baza informațiilor obținute în cursul anchetei din partea producătorilor-exportatori turci care folosesc țevi și tuburi de oțel fără sudură din Rusia ca materie primă pentru producerea produsului vizat. Într-adevăr, costul materiei prime reprezintă cea mai mare parte din totalul costurilor de fabricație a produsului vizat; prin urmare, această metodă a fost considerată cea mai potrivită pentru a stabili valoarea normală pentru Rusia pe baza faptelor disponibile.

(24)

Valoarea normală pentru Rusia a fost, prin urmare, calculată prin determinarea valorii normale medii ponderate pentru producătorii-exportatori turci care au cooperat la anchetă și care cumpără o parte din materia lor primă din Rusia.

(25)

Este important de reținut faptul că valoarea normală obținută astfel a fost stabilită pentru tipul de produs (coturi) care reprezintă cel mai ridicat volum de importuri, și nu pentru toate tipurile de produs vizat, cu scopul de a permite o comparație reprezentativă cu prețul de export (a se vedea în considerentele de mai jos).

(26)

În absența unor informații mai detaliate privind prețurile, prețul de export pentru importurile de produs vizat originare din Rusia a fost stabilit pe baza datelor Eurostat privind importurile. Dată fiind marea varietate a gamei de produse declarate în conformitate cu anumite coduri NC, prețul de export a fost stabilit prin limitarea utilizării datelor Eurostat la tipul de produs (coturi) care reprezintă cel mai ridicat volum de importuri, care este considerat reprezentativ pentru toate tipurile de produs vizat. Prețul de export s-a bazat, prin urmare, pe codul NC 7307 93 11 .

(27)

A trebuit ca cifrele Eurostat privind importurile menționate anterior să fie ajustate având în vedere faptul că anumite operațiuni de import din Rusia către Bulgaria, Estonia și Lituania conțineau declarații false, cel mai probabil datorită clasificărilor eronate ale produselor. Aceste tranzacții au fost identificate prin utilizarea statisticilor privind importurile, puse la dispoziție în baza de date în conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază, și au fost eliminate din calcularea prețului de export pentru a se evita folosirea în calcularea dumpingului a unui preț de export denaturat.

(28)

Marja de dumping a fost stabilită prin compararea prețului de export franco fabrică bazat pe datele Eurostat cu valoarea normală pentru Rusia, astfel cum s-a menționat anterior.

(29)

În vederea stabilirii prețului de export franco fabrică, prețul de export CIF bazat pe datele Eurostat (și corectate pentru a elimina distorsiunile după cum s-a precizat mai sus) a fost ajustat în funcție de cheltuielile de transport. În acest sens, au fost utilizate cheltuielile de transport calculate în plângere, deoarece s-a considerat că acestea reprezentau o estimare rezonabilă.

(30)

Marja de dumping la nivel național a fost exprimată ca un procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire.

(31)

Pe baza celor de mai sus, marja de dumping provizorie la nivel național, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, este următoarea:

(32)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a stabilit în primul rând, pentru fiecare dintre cei trei producători-exportatori cooperanți, dacă vânzările totale interne de produs similar ale acestora sunt reprezentative, mai precis dacă volumul total al vânzărilor respective reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export de produs vizat către Uniune. Ancheta a stabilit faptul că vânzările interne de produs similar au fost reprezentative pentru toți producătorii-exportatori cooperanți.

(33)

Ulterior, Comisia a identificat acele tipuri de produs vândute pe piața internă de către societățile cu vânzări interne reprezentative per ansamblu, care erau identice sau foarte asemănătoare cu tipurile vândute la export către Uniune.

(34)

Pentru fiecare tip de produs similar vândut pe piața lor internă de producătorii-exportatori și care este considerat a fi comparabil cu tipul de produs vizat vândut la export către Uniune, s-a stabilit dacă vânzările interne erau suficient de reprezentative, în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne de un anumit tip de produs au fost considerate suficient de reprezentative atunci când volumul acelui tip de produs vândut pe piața internă clienților independenți în decursul PA a reprezentat în jur de 5 % din volumul total al tipului de produs comparabil vândut la export către Uniune. Ancheta a stabilit că, în cazul fiecăreia dintre cele trei societăți, pentru majoritatea tipurilor de produs, vânzările interne erau reprezentative.

(35)

Ulterior, Comisia a examinat dacă fiecare tip de produs vizat, comercializat pe piața internă în cantități reprezentative, ar putea fi considerat ca fiind vândut în cadrul operațiunilor comerciale normale în temeiul articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Aceasta s-a realizat stabilind, pentru fiecare tip de produs, proporția vânzărilor profitabile către clienți neafiliați de pe piața internă, pe durata perioadei de anchetă.

(36)

În cazul în care volumul vânzărilor pentru un tip de produs, comercializat la un preț net de vânzare egal sau mai mare decât costul de producție calculat, a reprezentat mai mult de 80 % din volumul total al vânzărilor pentru acel tip și în cazul în care media ponderată a prețului de vânzare a fost egală cu sau mai mare decât costul unitar, valoarea normală, pentru fiecare tip de produs, s-a calculat ca media ponderată a tuturor prețurilor de vânzare interne pentru tipul vizat.

(37)

În cazul în care volumul vânzărilor profitabile ale unui tip de produs a reprezentat maximum 80 % din volumul total al vânzărilor acelui tip de produs sau atunci când prețul mediu ponderat al tipului respectiv de produs a fost mai mic decât costul unitar, valoarea normală s-a stabilit pe baza prețului intern real, calculat ca preț mediu ponderat numai pentru vânzările interne profitabile ale tipului de produs respectiv.

(38)

Ancheta a stabilit faptul că vânzările profitabile ale unor anumite tipuri de produse comparabile reprezentau peste 80 % din vânzările interne totale și, prin urmare, pentru aceste vânzări au fost utilizate toate vânzările interne la calcularea prețului mediu pentru valoarea normală. Pentru alte tipuri de produs despre care s-a considerat, de asemenea, că sunt vândute în cadrul operațiunilor comerciale normale, s-au folosit numai vânzările profitabile.

(39)

În cazul în care toate tipurile de produs se vindeau în pierdere, s-a considerat că acestea nu se vindeau în cadrul unor operațiuni comerciale normale. Pentru tipurile de produs care nu făceau obiectul operațiunilor comerciale normale, precum și pentru cele care nu erau vândute în cantități reprezentative pe piața internă, valoarea normală a trebuit să fie calculată. Toate cele trei societăți care au făcut obiectul anchetei vindeau astfel de tipuri de produs la export către Uniune, dar în cantități limitate.

(40)

Pentru a determina valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază, costurile de desfacere, cheltuielile administrative și alte cheltuieli generale suportate și profitul mediu ponderat realizat de producătorii-exportatori cooperanți în cauză din vânzările interne de produs similar, în cadrul unor operațiuni comerciale normale, în decursul perioadei de anchetă, au fost adăugate la costurile lor medii de fabricație în decursul perioadei de anchetă. Pentru tipurile de produs vândute în cantități nereprezentative pe piața internă, profitul mediu ponderat și cheltuielile administrative și alte cheltuieli generale suportate în cadrul unor operațiuni comerciale normale pentru aceste vânzări nereprezentative au fost utilizate pentru a calcula valoarea normală.

(41)

În toate cazurile, produsul vizat a fost exportat către clienți independenți din Uniune și, prin urmare, prețul de export s-a stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, și anume pe baza prețurilor de export plătite sau plătibile efectiv.

(42)

Una dintre cele trei societăți care au cooperat din Turcia a efectuat un număr foarte mic de vânzări la export către Uniune în cursul perioadei de anchetă. Societatea în cauză a susținut că ar dori să exporte mai mult către Uniune, însă nu a putut să ofere prețuri suficient de mici importatorilor și a solicitat ca acest aspect să fie luat în considerare în analiza noastră.

(43)

Cu toate acestea, în ceea ce privește calcularea dumpingului în cazul acestei societăți, aceasta a trebuit să se bazeze pe numărul lor limitat de vânzări. Într-adevăr, chiar dacă vânzările societății către Uniune erau limitate, acestea nu pot fi ignorate și pot reprezenta singura bază pentru calcularea unei marje de dumping individuale pentru respectiva societate. În orice caz, incapacitatea societății de a vinde mai mult din cauza prețurilor care au fost considerate ridicate nu poate fi considerată un factor care să influențeze calcularea dumpingului cu privire la această societate.

(44)

Valoarea normală și prețurile de export au fost comparate în condiții franco fabrică. În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-au făcut ajustări corespunzătoare ale diferențelor care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Ajustări corespunzătoare au fost acordate în toate cazurile în care s-a constatat că sunt rezonabile, precise și susținute de elemente de probă verificate. În special, a fost acordată o ajustare pentru costurile de navlu și de asigurare, inclusiv navlul în țara exportatoare, reducerile de prețuri, comisioanele, costurile de credit și taxele bancare.

(45)

Marjele de dumping provizorii au fost exprimate ca procentaj din prețul de import CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire.

(46)

În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, marja de dumping individuală pentru unul dintre cei trei producători-exportatori care au cooperat a fost stabilită pe baza unei comparații a valorii normale medii ponderate cu prețul de export mediu ponderat al produsului vizat către Uniune.

(47)

Cu toate acestea, în ceea ce privește ceilalți doi producători din Turcia care au cooperat la anchetă, calcularea dumpingului în cazul lor a arătat că societățile lor practicau un dumping selectiv pentru o anumită perioadă de timp și pentru anumiți clienți și anumite regiuni. Într-adevăr, s-a observat un model clar al prețurilor de export practicate de societățile respective care evidenția diferențe importante ale prețurilor în funcție de cumpărător, regiune, precum și în funcție de perioadă. În plus, calculul dumpingului pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și media ponderată a prețurilor de export nu a reflectat în întregime nivelul de dumping practicat de cei doi producători în cauză.

(48)

Prin urmare, pentru a reflecta valoarea totală a dumpingului practicat de către cele două societăți în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, valoarea normală stabilită pe baza unei medii ponderate a fost comparată în cazul acestora cu prețurile tuturor tranzacțiilor individuale la export către Uniune.

(49)

În ceea ce privește toți producătorii-exportatori turci care nu au cooperat la anchetă, a fost stabilită o marjă de dumping reziduală. Având în vedere faptul că nivelul de cooperare a fost considerat a fi relativ redus (volumul exporturilor realizate de cele trei societăți turce cooperante a reprezentat mai puțin de 80 % din totalul exporturile turce către Uniune în cursul perioadei de anchetă), marja reziduală de dumping a fost stabilită pe baza unei metode rezonabile care să permită obținerea unei marje mai mari decât cea mai ridicată dintre marjele individuale ale celor trei societăți care au cooperat. Această marjă a fost stabilită pe baza vânzărilor tipurilor reprezentative de produse efectuate de producătorul care a cooperat din Turcia cu cea mai ridicată marjă de dumping dintre marjele celor trei societăți cooperante.

(50)

Pe baza metodologiei menționate mai sus, marjele de dumping exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt următoarele:

(51)

În cursul PA, produsul similar a fost fabricat de către 22 producători în Uniune. În sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază, toți cei 22 de producători existenți în Uniune constituie industria din Uniune și vor fi denumiți în continuare „industria din Uniune”.

(52)

Astfel cum s-a indicat la considerentul 7 de mai sus, cei trei producători din Uniune incluși în eșantion reprezintă aproximativ 50 % din totalul vânzărilor Uniunii de produs similar.

(53)

Consumul la nivelul Uniunii a fost stabilit pe baza volumului vânzărilor realizate de industria Uniunii pe piața Uniunii, pe baza informațiilor obținute din răspunsurile la chestionar furnizate de societățile incluse în eșantion, a estimărilor prezentate în plângere pentru ceilalți producători din Uniune și a datelor Eurostat privind volumul importurilor.

(54)

Consumul la nivelul Uniunii a scăzut în mod considerabil, cu 40 %, în perioada cuprinsă între anul 2008 și PA. Acesta a scăzut cu 44 % în 2009, a rămas la același nivel în 2010, iar în cursul PA a crescut ușor, cu 4 puncte procentuale.

Tabelul 1

Consumul la nivelul Uniunii

(55)

Comisia a analizat dacă importurile de produs vizat originar din Rusia și din Turcia ar trebui să fie evaluate cumulativ, în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(56)

Pentru ambele țări în cauză, ancheta a arătat că marjele de dumping s-au situat deasupra pragului de minimis definit la articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază și că volumul importurilor care fac obiectul unui dumping din aceste două țări nu a fost neglijabil în sensul articolului 5 alineatul (7) din regulamentul de bază.

(57)

În ceea ce privește condițiile de concurență între importurile din Rusia și Turcia și produsul similar, ancheta a indicat că producătorii din aceste țări utilizează aceleași canale de vânzare și vând unor categorii similare de clienți. Mai mult, ancheta a evidențiat, de asemenea, faptul că importurile din ambele țări au cunoscut o tendință crescătoare în ceea ce privește cotele de piață în perioada examinată.

(58)

Doi exportatori turci cooperanți au susținut că acumularea importurilor din Rusia și Turcia nu este adecvată în acest caz, deoarece importurile din aceste țări indică tendințe diferite în ceea ce privește volumul și prețurile.

(59)

Se remarcă, în această privință, faptul că ancheta a stabilit că, deși importurile din Turcia sunt relativ stabile în ceea ce privește volumul, importurile din Rusia se intensifică. Cu toate acestea, având în vedere scăderea cererii în perioada examinată, cotele de piață ale importurilor din cele două țări sunt în creștere. În același timp, prețurile practicate de acestea nu par să fie sensibil diferite, cel puțin în perioada cuprinsă între 2009 și perioada de anchetă (prețul mediu ridicat al importurilor din Rusia în 2008 se datorează, foarte probabil, unei raportări incorecte), prețurile medii din Rusia fiind puțin mai scăzute, însă foarte aproape de media prețurilor din Turcia.

(60)

Având în vedere cele de mai sus, se consideră în mod provizoriu că toate criteriile enumerate la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază sunt îndeplinite și că importurile din Rusia și Turcia ar trebui să facă obiectul unei evaluări cumulative.

(61)

Volumul importurilor care fac obiectul unui dumping de produs vizat din țările în cauză pe piața Uniunii a crescut cu 46 % în timpul perioadei examinate. Mai precis, importurile au scăzut cu 31 % în 2009, înainte de a crește în mod impresionant în 2010 cu 89 puncte procentuale, în cursul PA urmând o ușoară descreștere cu aproximativ 12 puncte procentuale. Volumul importurilor care fac obiectul unui dumping în cursul perioadei de anchetă a fost de 2 935 tone.

Tabelul 2

Importurile care fac obiectul unui dumping din țările în cauză

(62)

Cota de piață corespunzătoare a importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză a crescut peste valoarea sa dublă în decursul perioadei examinate, crescând de la 2 % la 5 %.

(63)

Tabelul de mai jos indică prețul mediu al importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză, la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, astfel cum a fost raportat de Eurostat. Pe parcursul perioadei examinate, prețul mediu al importurilor din țările în cauză a rămas, în general, stabil la 1 961 EUR pe tonă, cu o excepție în 2010, când a scăzut cu aproximativ 150 EUR.

Tabelul 3

Prețurile medii ale importurilor care fac obiectul unui dumping

(64)

O comparație a prețurilor în funcție de tipul de produs a fost efectuată între prețurile de vânzare practicate de producătorii-exportatori turci și prețurile de vânzare în Uniune practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion. Dat fiind faptul că exportatorii ruși nu au cooperat la anchetă, calculul subcotării a fost realizat pe baza prețurilor CIF medii raportate către Eurostat și a prețurilor de vânzare medii practicate în Uniune de producătorii din Uniune. Au fost aplicate ajustări, după caz, cu privire la cele două țări în cauză, pentru a se ține seama de nivelul de comercializare și de costurile postimport, inclusiv de taxa vamală în cazul Rusiei.

(65)

Comparația a arătat că, în timpul PA, produsul vizat care face obiectul unui dumping, originar din țările în cauză și vândut în Uniune, a subcotat prețurile industriei din Uniune cu până la aproximativ 30 %.

(66)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care au făcut obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune a inclus evaluarea tuturor factorilor și indicilor economici care au influențat situația industriei din Uniune în cursul perioadei examinate.

(67)

Astfel cum s-a explicat mai sus, Comisia a recurs la eșantionarea producătorilor din Uniune. În scopul analizei prejudiciului, indicatorii de prejudiciu au fost stabiliți la următoarele două niveluri:

(68)

Producția Uniunii a scăzut cu 44 % în perioada cuprinsă între anul 2008 și PA. Mai precis, aceasta a scăzut cu 47 % în 2009 și cu încă 2 puncte procentuale în 2010, după care a crescut ușor cu 5 puncte procentuale în cursul PA, când a ajuns la 53 653 tone.

Tabelul 4

Producția

(69)

Capacitatea de producție a producătorilor din Uniune a rămas stabilă pe toată perioada examinată, aceasta fiind de 179 912 tone.

Tabelul 5

Capacitatea de producție și utilizarea capacității

(70)

Utilizarea capacității era de 53 % în 2008, a scăzut la 28 % în 2009, apoi la 27 % în 2010 și a crescut ușor în cursul perioadei de anchetă, până la 30 %. Evoluția ratei de utilizare a capacității reflectă în mod clar tendința producției, întrucât capacitatea a rămas stabilă.

(71)

Volumul vânzărilor producătorilor din Uniune către clienți neafiliați de pe piața Uniunii a scăzut cu 38 % în perioada examinată. Vânzările au scăzut cu 45 % în 2009, după care au rămas la acest nivel în 2010 și au crescut ușor în perioada de anchetă cu 7 puncte procentuale. Pe parcursul perioadei de anchetă, vânzările Uniunii au fost de 42 379 tone.

Tabelul 6

Vânzările Uniunii

(72)

Cota de piață a producătorilor Uniunii a fost relativ stabilă în perioada examinată și chiar a crescut în perioada de anchetă, până la 72 %. Creșterea cotei de piață reflectă faptul că, în perioada respectivă, volumul vânzărilor producătorilor din Uniune a scăzut mai puțin decât a scăzut consumul.

Tabelul 7

Cota de piață a producătorilor din Uniune

(73)

Având în vedere faptul că consumul a scăzut cu 40 % între anul 2008 și PA, se concluzionează că producătorii din Uniune nu au putut beneficia de creșterea pieței.

(74)

Nivelul de ocupare a forței de muncă pentru producătorii din Uniune evidențiază o scădere cu 18 % în perioada cuprinsă între anul 2008 și PA. Mai precis, numărul de salariați a scăzut, în mod semnificativ, de la 982 în 2008 până la 824 în 2009, sau cu 16 %, și a rămas aproape de acest nivel în anul 2010, înainte de a scădea în continuare până la 801 în cursul PA.

Tabelul 8

Ocuparea forței de muncă

(75)

Productivitatea forței de muncă a producătorilor din Uniune, măsurată ca producție (tone) pe salariat pe an, a scăzut cu 31 % în perioada examinată. Această scădere reflectă faptul că producția a scăzut într-un ritm mai rapid decât nivelul de ocupare a forței de muncă.

Tabelul 9

Productivitatea

(76)

Prețurile de vânzare medii anuale practicate de producătorii din Uniune pe piața Uniunii față de clienții neafiliați au scăzut cu peste 10 % în perioada examinată. Mai detaliat, prețurile medii au crescut, mai întâi, în 2009 cu aproximativ 12 %, pentru ca în 2010 acestea să scadă brusc cu 23 de puncte procentuale, menținându-se la acest nivel în cursul PA. În cursul PA, prețul mediu practicat de producătorii din Uniune era de 3 096 EUR pe tonă.

Tabelul 10

Prețurile medii practicate de producătorii din Uniune

(77)

Astfel cum s-a indicat mai sus, prețurile de vânzare practicate de industria din Uniune au fost subcotate de importurile care fac obiectul unui dumping originare din Rusia și din Turcia.

(78)

Având în vedere volumul, cota de piață și prețurile importurilor din Rusia și din Turcia, impactul marjelor de dumping efective asupra industriei din Uniune nu poate fi considerate neglijabil. Este important să se amintească faptul că, așa cum s-a indicat în considerentul 16 de mai sus, măsurile antidumping sunt în vigoare față de opt țări. Având în vedere faptul că, în perioada examinată în prezenta anchetă, industria din Uniune a pierdut din vânzări și a înregistrat pierderi, nu poate fi stabilită o redresare reală în urma practicilor de dumping anterioare și se consideră că producția Uniunii rămâne vulnerabilă în fața efectului prejudiciabil cauzat de orice importuri care fac obiectul unui dumping pe piața Uniunii.

(79)

Nivelul stocurilor finale ale producătorilor din Uniune care au fost incluși în eșantion a scăzut cu 18 % în perioada cuprinsă între anul 2008 și PA. Mai detaliat, stocurile au crescut moderat în 2009 cu 2 % și au scăzut apoi cu 13 puncte procentuale în 2010 și cu încă 7 puncte procentuale în cursul PA. În cursul PA, stocul de sfârșit de exercițiu financiar pentru producătorii din Uniune incluși în eșantion era de 5 338 tone.

Tabelul 11

Stocul de sfârșit de exercițiu financiar

(80)

Cheltuielile anuale cu forța de muncă au scăzut cu 10 % între anul 2008 și PA. Mai precis, cheltuielile cu forța de muncă au scăzut în mod semnificativ în anul 2009, cu aproape 20 % (datorită reducerii nivelului de ocupare a forței de muncă), iar apoi au crescut în anul 2010 cu 4 puncte procentuale și cu încă 5 puncte procentuale în cursul PA.

Tabelul 12

Cheltuielile anuale cu forța de muncă

(81)

În perioada examinată, rentabilitatea vânzărilor produsului similar efectuate de producătorii incluși în eșantion către clienți neafiliați de pe piața Uniunii, exprimată ca procentaj din vânzările nete, a scăzut de la profituri considerabile la pierderi semnificative. Mai exact, profiturile au scăzut de la 9,6 % în 2008 până la – 1,2 % în 2009 și s-au deteriorat și mai mult în 2010, când au scăzut până la – 7,8 %. Situația s-a îmbunătățit ușor în perioada de anchetă, când pierderile au fost de – 7,0 %.