ISSN 1977-0782 doi:10.3000/19770782.L_2012.196.ron |
||
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 196 |
|
Ediţia în limba română |
Legislaţie |
Anul 55 |
|
|
|
(1) Text cu relevanță pentru SEE |
RO |
Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată. Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc. |
II Acte fără caracter legislativ
REGULAMENTE
24.7.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 196/1 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 672/2012 AL CONSILIULUI
din 16 iulie 2012
de extindere a taxei antidumping definitive instituite de Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 791/2011 asupra importurilor de anumite țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă originare din Republica Populară Chineză la importurile anumitor țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă expediate din Malaysia, indiferent dacă au fost sau nu declarate ca fiind originare din Malaysia
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 13,
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
întrucât:
1. PROCEDURA
1.1. Măsurile existente
(1) |
Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 791/2011 (2), (denumit în continuare „regulamentul inițial”), Consiliul a impus o taxă antidumping definitivă de 62,9 % asupra importurilor de anumite țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”) pentru toate celelalte societăți, cu excepția celor menționate la articolul 1 alineatul (2) și în anexa I la regulamentul respectiv. Aceste măsuri sunt denumite în continuare „măsuri în vigoare”, iar ancheta care a condus la măsurile instituite prin regulamentul inițial este denumită în continuare „ancheta inițială”. |
1.2. Cerere
(2) |
La 27 septembrie 2011, Comisia a primit, în conformitate cu articolul 13 alineatul (3) și articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază, o cerere de anchetă cu privire la o eventuală eludare a măsurilor antidumping instituite la importurile de anumite țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă originare din Republica Populară Chineză și pentru a supune importurile de anumite țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă expediate din Malaysia, indiferent dacă au fost declarate sau nu ca fiind originare din această țară, unei proceduri de înregistrare. |
(3) |
Cererea a fost depusă de Saint-Gobain Adfors CZ s.r.o., Tolnatext Fonalfeldolgozó és Műszakiszövet-gyártó Bt., Valmieras stikla šķiedra AS și Vitrulan Technical Textiles GmbH, patru producători din Uniune de anumite țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă. |
(4) |
Cererea conținea suficiente elemente de probă prima facie conform cărora, în urma impunerii măsurilor antidumping în vigoare a avut loc o schimbare semnificativă a configurației schimburilor comerciale, implicând exporturi din RPC și din Malaysia către Uniune, pentru această modificare neexistând altă motivație sau justificare economică suficientă în afară de instituirea măsurilor în vigoare. S-a susținut că această modificare în configurația schimburilor comerciale provine din transbordarea anumitor țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă originare din RPC via Malaysia. |
(5) |
Mai mult, elementele de probă au indicat faptul că efectele corective ale măsurilor în vigoare erau compromise atât în ceea ce privește cantitatea, cât și prețul. Dovezile au arătat că aceste importuri în creștere din Malaysia erau efectuate la prețuri inferioare prețului neprejudiciabil stabilit în ancheta inițială. |
(6) |
În fine, au existat dovezi care au arătat că prețurile anumitor țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă expediate din Malaysia au făcut obiectul unor practici de dumping, în raport cu valoarea normală stabilită în cadrul anchetei inițiale pentru produsul similar. |
1.3. Deschiderea procedurii
(7) |
După ce a constatat, în urma consultării Comitetului consultativ, că există suficiente elemente de probă prima facie pentru inițierea unei anchete în conformitate cu articolul 13 alineatul (3) și cu articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a inițiat o anchetă prin intermediul Regulamentului (UE) nr. 1135/2011 al Comisiei (3) (denumit în continuare „regulamentul de deschidere”). În conformitate cu articolul 13 alineatul (3) și cu articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia, prin regulamentul de deschidere, a cerut, de asemenea, autorităților vamale să înregistreze importurile de anumite țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă expediate din Malaysia. |
1.4. Ancheta
(8) |
Comisia a informat oficial autoritățile din RPC și Malaysia, producătorii-exportatori din aceste țări și importatorii din Uniune cunoscuți ca fiind interesați și industria Uniunii cu privire la deschiderea anchetei. Au fost trimise chestionare producătorilor-exportatori din RPC și Malaysia cunoscuți de către Comisie sau care și-au manifestat interesul în termenele stabilite în considerentul 14 din regulamentul de deschidere. De asemenea, au fost trimise chestionare și importatorilor din Uniune. Părțile interesate au avut posibilitatea să își facă cunoscute punctele de vedere în scris și să solicite să fie audiate în termenul fixat în regulamentul de deschidere. |
(9) |
Trei producători-exportatori din Malaysia și trei importatori neafiliați din Uniune s-au făcut cunoscuți și au transmis răspunsuri la chestionar. |
(10) |
Următorii producători-exportatori au răspuns la chestionar și ulterior, s-au efectuat vizite de verificare în localurile acestora. Producători-exportatori din Malaysia:
|
1.5. Perioada de anchetă
(11) |
Ancheta a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2008 și 30 septembrie 2011 (denumită în continuare „PA”). În cursul PA au fost colectate date pentru a studia, între altele, modificarea configurației schimburilor comerciale. Pentru perioada de raportare 1 octombrie 2010-30 septembrie 2011 (denumită în continuare „PR”), au fost colectate date mai detaliate, pentru a examina eventuala subminare a efectului corectiv al măsurilor în vigoare și existența dumpingului. |
2. REZULTATELE ANCHETEI
2.1. Considerații generale
(12) |
În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază, anchetarea existenței eludării a fost realizată analizând, în mod succesiv, dacă configurația schimburilor comerciale dintre RPC, Malaysia și Uniune a suferit modificări; dacă aceste modificări sunt rezultatul unei practici, al unui proces sau al unei activități pentru care nu există un motiv întemeiat sau o justificare economică suficientă în afară de instituirea taxei; dacă existau elemente de probă pentru a dovedi existența unui prejudiciu sau compromiterea efectelor corective ale taxei, în ceea ce privește prețurile și/sau cantitățile produselor similare și dacă au existat elemente de probă care să ateste existența dumpingului în raport cu valorile normale stabilite anterior pentru produsul similar, dacă este cazul în conformitate cu prevederile articolului 2 din regulamentul de bază. |
2.2. Produsul în cauză și produsul care face obiectul anchetei
(13) |
Produsul în cauză este cel definit în ancheta inițială: țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă, cu o dimensiune a ochiurilor de peste 1,8 mm atât în lungime, cât și în lățime și o greutate de peste 35 g/m2, excluzând discurile din fibră de sticlă, originare din RPC, încadrate în prezent la codurile NC ex 7019 51 00 și ex 7019 59 00. |
(14) |
Produsul care face obiectul anchetei este identic cu cel definit în considerentul anterior, dar este expediat din Malaysia, indiferent dacă a fost sau nu declarat ca provenind din Malaysia. |
(15) |
Ancheta a arătat că țesăturile cu ochiuri deschise din fibră de sticlă, astfel cum sunt definite mai sus, exportate în Uniune din RPC și cele expediate către Uniune din Malaysia prezintă aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, sunt destinate acelorași utilizări și, prin urmare, ar trebui considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază. |
2.3. Gradul de cooperare și determinarea volumului schimburilor comerciale
(16) |
După cum s-a menționat în considerentul 10, trei producători-exportatori din Malaysia au răspuns la chestionar. |
(17) |
S-au efectuat vizite de verificare la fața locului, în localurile acestor trei producători-exportatori. |
(18) |
Cei trei producători-exportatori din Malaysia au reprezentat 75 % din totalul exporturilor malaysiene către Uniune ale produsului care face obiectul anchetei pe parcursul PR, astfel cum a fost raportat în Comext (4). Volumul total al exporturilor a fost stabilit pe baza Comext |
(19) |
Unul dintre cei trei producători-exportatori din Malaysia, după prima zi a vizitei de verificare, a încetat să coopereze, prin urmare, a fost aplicat articolul 18 din regulamentul de bază. |
(20) |
În cazul celorlalte două societăți, aplicarea articolului 18 alineatul (1) din regulamentul de bază s-a dovedit a fi justificată din motivele explicate la considerentele 34 și 52-59. |
(21) |
Nu a existat cooperare din partea producătorilor-exportatori din RPC. Având în vedere cele de mai sus, concluziile privind importurile de anumite țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă din RPC în Uniune și exporturile produselor în cauză din RPC către Malaysia au trebuit să se bazeze parțial pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază. Datele Comext au fost utilizate în vederea stabilirii volumelor generale de importuri din RPC către UE. În vederea stabilirii exporturilor totale din RPC către Malaysia, au fost folosite statisticile naționale din RPC și Malaysia. Datele au fost, de asemenea, comparate cu datele detaliate privind importurile și exporturile care au fost furnizate de autoritățile vamale din Malaysia. |
(22) |
Volumul importurilor înregistrate în statisticile din Malaysia și RPC a fost reprezentat de un grup de produse mai mare decât produsul în cauză sau produsul care face obiectul anchetei. Cu toate acestea, având în vedere datele Comext și datele furnizate de cei trei producători-exportatori din Malaysia, s-a putut stabili că o parte semnificativă a volumului acestor importuri era reprezentată de produsul în cauză. În consecință, aceste date ar putea fi utilizate în vederea stabilirii unei modificări a configurației schimburilor comerciale. |
2.4. Modificarea configurației schimburilor comerciale
(23) |
Importurile produsului în cauză din RPC către Uniune au scăzut considerabil după instituirea măsurilor provizorii în februarie 2011 (5) și a măsurilor definitive în august 2011 (în temeiul regulamentului inițial). |
(24) |
Pe de altă parte, exporturile totale ale produsului care face obiectul anchetei, din Malaysia în Uniune, au crescut în mod semnificativ în 2011. Conform Comext, exporturile din Malaysia către Uniune au crescut considerabil în ultimul an, în timp ce în anii precedenți erau la niveluri nesemnificative. Tendința este, de asemenea, confirmată de statisticile relevante din Malaysia cu privire la exporturile de țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă din Malaysia către Uniune. |
(25) |
Tabelul 1 arată cantitățile de anumite țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă importate din RPC și Malaysia în Uniune, de la 1 ianuarie 2008 până la 30 septembrie 2011.
|
(26) |
Datele de mai sus arată în mod clar că importurile din Malaysia în Uniune au fost la un nivel neglijabil pentru perioada cuprinsă între 2008 și 2010. Cu toate acestea, în 2011, după instituirea măsurilor, importurile au crescut brusc, și, într-o anumită măsură, au înlocuit exporturile din RPC pe piața Uniunii în ceea ce privește volumul. Mai mult, începând cu momentul instituirii măsurilor în vigoare, această diminuare a exporturilor din RPC către Uniune a fost semnificativă (de 26 %). |
(27) |
În aceeași perioadă, se observă o creștere dramatică a exporturilor de țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă din RPC către Malaysia. De la o sumă relativ redusă în 2008 (4,65 milioane EUR m2) exporturile au crescut la 32,78 milioane m2 în cursul PR. Tendința este, de asemenea, confirmată de statisticile relevante din Malaysia cu privire la importurile de țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă din RPC către Malaysia. Tabelul 2 Exporturile de țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă originare din RPC către Malaysia de la 1 ianuarie 2008 până la 30 septembrie 2011
|
(28) |
În vederea stabilirii tendinței fluxurilor comerciale de anumite țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă dinspre RPC către Malaysia, au fost luate în considerare atât statistici din RPC, cât și statistici din Malaysia. Ambele tipuri de date sunt disponibile doar pentru un grup de produse de un nivel mai ridicat decât produsul în cauză. Cu toate acestea, având în vedere datele Comext și datele furnizate de cei trei producători-exportatori din Malaysia care au cooperat inițial, s-a putut stabili că o parte semnificativă a volumului acestor importuri era reprezentată de produsul în cauză. Prin urmare, aceste date ar putea fi luate în considerare. |
(29) |
Tabelele 1 și 2 de mai sus demonstrează clar că scăderea semnificativă a exporturilor din RPC de țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă către Uniune a fost urmată de o majorare semnificativă a exporturilor din RPC de țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă către Malaysia cu o drastică creștere ulterioară a exporturilor din Malaysia din țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă către Uniune în PA. Ancheta a arătat, de asemenea, faptul că o cantitate suplimentară de țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă importate din RPC în Malaysia au fost declarate în mod eronat, la momentul importului, fiind încadrate la coduri diferite de cele acoperite de anchetă. Conform declarațiilor vamale de import, cantitățile suplimentare respective au fost declarate ca fiind încadrate la codurile 7019 11 000 și 7019 40 000. |
(30) |
Cele trei societăți care au cooperat inițial au fost înființate între noiembrie 2010 și martie 2011 și au început producția și exporturile către Uniune doar după instituirea măsurilor provizorii, în februarie 2011. Înainte de februarie 2011 nu a existat o producție de țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă în Malaysia. |
2.5. Concluzie cu privire la modificarea configurației schimburilor comerciale
(31) |
Scăderea generală a exporturilor din RPC către Uniune și creșterea paralelă a exporturilor din Malaysia către Uniune și a exporturilor din RPC către Malaysia după instituirea măsurilor provizorii în februarie 2011 și a măsurilor definitive în august 2011 au constituit o modificare a configurației schimburilor comerciale între țările menționate anterior, pe de o parte, și Uniune, pe de altă parte. |
2.6. Natura practicii de eludare
(32) |
Articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază prevede ca modificarea configurației schimburilor comerciale să fie rezultatul unei practici, al unui proces sau al unei activități pentru care nu există alt motiv întemeiat sau justificare economică suficientă decât impunerea taxei. Practicile, operațiunile și lucrările cuprind, printre altele, expedierea prin țări terțe a produsului care face obiectul măsurilor și asamblarea părților în Uniune sau într-o țară terță. În acest sens, existența operațiunilor de asamblare a fost determinată în conformitate cu articolul 13 alineatul (2) din regulamentul de bază. |
(33) |
Exporturile declarate ale societăților din Malaysia care au cooperat inițial s-au ridicat la aproximativ 75 % din totalul exporturilor din Malaysia către Uniune. Celelalte exporturi pot fi atribuite producătorilor din Malaysia care nu au cooperat la anchetă sau la practici de transbordare. Unul dintre importatorii cooperanți din Uniune a achiziționat țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă de la un exportator din Malaysia, care nu a cooperat la prezenta anchetă. |
(34) |
Astfel cum se explică în detaliu în considerentele 52-59, cele trei societăți care au cooperat inițial au fost informate la fața locului că ar putea fi supuse aplicării articolului 18 din regulamentul de bază, întrucât s-a constatat că au furnizat informații înșelătoare. În special, dovezile au sugerat că doi dintre producătorii-exportatori care au cooperat inițial nu au divulgat relația dintre ele. De asemenea, societățile au manipulat și modificat documente precum extrase de cont, în același timp există îndoieli cu privire la autenticitatea unor facturi de achiziție și bonuri de plată bancare. În plus, două dintre acestea nu au reușit să demonstreze originea materiei prime utilizate pentru producția de țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă exportate către Uniune. În cele din urmă, pe baza informațiilor obținute de autoritățile malaysiene, mărfurile ar putea obține un certificat de origine în momentul exportului în cazul în care există o modificare în codul de clasificare între materiile prime importate utilizate în procesul de producție și produsele finite exportate. Probele analizate în cursul vizitelor de verificare sugerează că anumite cantități de țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă originare din RPC sunt declarate în mod eronat, ca fiind încadrate la coduri care nu fac obiectul anchetei în momentul importului lor în Malaysia în timp ce la momentul exportului către Uniune erau încadrate la cele două coduri NC care fac obiectul anchetei. Aceasta explică cantitățile suplimentare de țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă exportate din Malaysia către Uniune, confirmate de constatările privind modificarea configurației schimburilor comerciale menționată în considerentul 29. |
(35) |
Prin urmare, existența transbordării produselor originare din RPC via Malaysia a fost confirmată. |
(36) |
Întrucât articolul 18 din regulamentul de bază a fost aplicat în egală măsură celor trei societăți care au cooperat inițial, nu s-a putut stabili dacă acestea sunt implicate în operațiunile de asamblare. |
2.7. Lipsa unei motivații suficiente sau justificări economice, alta decât instituirea taxei antidumping
(37) |
Ancheta nu a descoperit nicio altă motivație suficientă sau justificare economică pentru transbordare, decât evitarea măsurilor în vigoare cu privire la anumite țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă originare din RPC. Nu a fost identificat niciun alt element, cu excepția taxei, care ar putea fi considerat că servește drept compensare pentru costul transbordării produsului în cauză din RPC via Malaysia, în special în ceea ce privește transportul și reîncărcarea. |
2.8. Neutralizarea efectului corectiv al taxei antidumping
(38) |
Pentru a evalua dacă produsele importate, în ceea ce privește cantitatea, cât și prețul, au compromis efectul corectiv al măsurilor în vigoare privind importurile de anumite țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă originare din RPC, au fost utilizate date Comext, fiind considerate cele mai bune date disponibile privind cantitățile și prețurile exporturilor efectuate de către cei trei producători-exportatori care au cooperat, în cazul în care articolul 18 din regulamentul de bază a fost aplicat și de societățile care nu au cooperat. Prețurile astfel determinate au fost comparate cu nivelul de eliminare a prejudiciului stabilit pentru producătorii din Uniune la considerentul 74 din regulamentul inițial. |
(39) |
Creșterea importurilor din Malaysia către Uniune de la 20 000 m2 în 2010 la 76 milioane m2 în perioada aprilie-septembrie 2011 a fost considerată semnificativă în ceea ce privește cantitățile. |
(40) |
Comparația dintre nivelul de eliminare a prejudiciului, astfel cum a fost stabilit în regulamentul inițial, și prețul de export mediu ponderat (ajustat pentru costurile post import și ajustarea calității stabilite în cadrul anchetei inițiale) au arătat o subcotare semnificativă. Prin urmare, s-a concluzionat că efectele corective ale măsurilor în vigoare au fost compromise atât în materie de cantitate, cât și de preț. |
2.9. Dovada existenței dumpingului
(41) |
În fine, în conformitate cu articolul 13 alineatele (1) și (2) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă există elemente de probă care să ateste existența unui dumping în raport cu valoarea normală stabilită anterior pentru produsele similare. |
(42) |
În regulamentul inițial, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețurilor din Canada, care, în cadrul anchetei respective, s-a dovedit a fi o țară analoagă cu economie de piață considerată adecvată pentru RPC. S-a considerat adecvat să se folosească valoarea normală stabilită anterior, în conformitate cu articolul 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. |
(43) |
Prețurile de export din Malaysia se bazează pe datele disponibile, și anume pe prețul mediu de export al anumitor țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă, în cursul PR, astfel cum a fost raportat în Comext. Aceasta s-a datorat aplicării articolului 18 din regulamentul de bază în egală măsură celor trei exportatori care au cooperat inițial, astfel încât datele lor nu au putut fi utilizate pentru stabilirea prețurilor de export. |
(44) |
În scopul asigurării unei comparații juste între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama în mod corespunzător, sub forma ajustărilor, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. În consecință, s-au făcut ajustări pentru diferențele de transport, asigurare, costuri auxiliare, costuri de ambalare și taxe bancare. Având în vedere că articolul 18 din regulamentul de bază a fost aplicat în egală măsură tuturor celor trei producători care au cooperat inițial, ajustările au trebuit să fie stabilite pe baza celor mai bune informații disponibile. Astfel, ajustarea pentru aceste indemnizații s-a bazat pe un procentaj calculat ca diferența între valoarea totală CIF totală și valoarea franco fabrică a tuturor tranzacțiilor furnizate de cei trei producători malaysieni în cursul PR. |
(45) |
În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, dumpingul a fost calculat comparând media ponderată a valorii normale stabilite în cadrul regulamentului inițial cu media ponderată a prețurilor de export constatate pe parcursul prezentei anchete, exprimată ca procentaj din prețul de import CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire. |
(46) |
Comparația între media ponderată a valorii normale și media ponderată a prețurilor de export stabilite în acest fel a arătat existența dumpingului. |
3. MĂSURI
(47) |
Ținând cont de cele de mai sus, s-a concluzionat că taxa antidumping definitivă impusă pentru importurile de anumite țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă originare din RPC a fost eludată prin operațiuni de transbordare din Malaysia, în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. |
(48) |
În conformitate cu articolul 13 alineatul (1) prima teză din regulamentul de bază, măsurile în vigoare privind importurile produsului în cauză originar din RPC ar trebui să fie extinse și asupra importurilor aceluiași produs expediat din Malaysia, indiferent dacă este sau nu declarat ca provenind din Malaysia. |
(49) |
În special, având în vedere lipsa de cooperare la această anchetă, măsura care urmează a fi extinsă ar trebui să fie cea prevăzută la articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 791/2011 pentru „toate celelalte societăți”, și anume o taxă antidumping definitivă de 62,9 % aplicabilă prețului net franco frontiera Uniunii, înainte de vămuire. |
(50) |
În conformitate cu articolul 13 alineatul (3) și articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază, care prevede ca orice măsură extinsă să se aplice importurilor care au fost înregistrate la intrarea în UE în conformitate cu regulamentul de deschidere, ar trebui să se perceapă taxe la importurile înregistrate de anumite țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă expediate din Malaysia. |
4. CERERI DE SCUTIRE
(51) |
Cele trei societăți din Malaysia care au trimis răspunsuri la chestionar au solicitat scutirea de la eventualele măsuri extinse în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază. |
(52) |
Astfel cum se menționează în considerentul 19, una dintre societăți a încetat să coopereze după prima zi de vizită de verificare. Chiar și în timpul verificării de o zi cooperarea a fost insuficientă. În mod special, societatea nu a putut să prezinte majoritatea documentelor justificative solicitate, cum ar fi fișele de producție, stocurile și facturile de energie. Pe de altă parte, stocurile de materii prime din uzina întreprinderii erau la niveluri foarte reduse care nu justificau nivelurile de producție declarate și nu existau produse finite stocate în antrepozit. În plus, facturile de achiziționare prezentate aveau același format ca facturierul cu numerele pretipărite găsit la sediul întreprinderii. Această similitudine a sugerat că facturile de achiziție ale societății ar putea fi false. În plus, dovezile au sugerat că societatea nu a dezvăluit relațiile sale cu un alt exportator malaysian care a cooperat, de asemenea, la anchetă. Mai exact, au fost găsite documente referitoare la celălalt producător din Malaysia care a cooperat inițial la sediul primei societăți deși această relație nu a fost divulgată de aceste societăți. |
(53) |
În conformitate cu articolul 18 alineatul (4) din regulamentul de bază, societatea a fost informată cu privire la intenția de a nu ține cont de informațiile furnizate de aceasta și i s-a acordat un termen limită pentru a-și transmite observațiile. Societatea nu a transmis observații, prin urmare, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, constatările cu privire la această societate s-au bazat pe datele disponibile. |
(54) |
Cooperarea celei de-a doua societăți în cursul vizitei de verificare, s-a dovedit a fi insuficientă. Societatea a refuzat în repetate ocazii accesul la date esențiale, cum ar fi registrele de producție și stocuri. Materiile prime ținute în uzina societății se aflau la niveluri foarte scăzute în comparație cu producția declarată și stocul de produse finite depozitate în antrepozit. În plus, societatea nu a reușit să demonstreze originea materiei prime utilizate pentru producția de țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă exportate către Uniune. |
(55) |
În conformitate cu articolul 18 alineatul (4) din regulamentul de bază, societatea a fost informată cu privire la intenția de a nu ține cont de informațiile furnizate de aceasta și i s-a acordat un termen limită pentru a-și transmite observațiile. În observațiile sale, societatea a susținut că cele trei zile planificate pentru vizita de verificare au constituit un interval de timp extrem de scurt și insuficient pentru ca întreprinderea să furnizeze toate informațiile și documentele cerute de către echipa de anchetă. Societatea a recunoscut, de asemenea, că a refuzat de mai multe ori echipei de anchetă accesul la date, și a confirmat în plus că persoanele care reprezintă societatea în cursul vizitei de verificare au trebuit să obțină de cele mai multe ori permisiunea directorilor pentru acordarea accesului la date pentru echipa de anchetă. În plus, societatea a recunoscut că reprezentanții întreprinderii nu au avut nimic de-a face cu serviciul contabil și, în același timp, a confirmat faptul că directorii săi nu au cooperat, invocând faptul că sunt ocupați. |
(56) |
Explicațiile societății confirmă concluzia că societatea a constituit un impediment serios în evoluția anchetei. Societatea a fost informată în timp util cu privire la datele vizitei de verificare și a fost de acord cu aceasta. În ciuda faptului că exporturile către Uniune constituie principalul obiect de activitate al societății comerciale, directorii săi nu erau prezenți. În timpul vizitei de verificare, au existat întârzieri intenționate și nejustificate în furnizarea datelor solicitate și documentelor iar refuzul accesului la date a creat noi întârzieri și impedimente în încheierea verificării în intervalul de timp stabilit. Prin urmare, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, constatările cu privire la această societate s-au bazat pe datele disponibile. |
(57) |
Cooperarea celei de-a treia societăți în cursul vizitei de verificare s-a dovedit a fi insuficientă și, în același timp, a furnizat informații înșelătoare. S-a constatat că societatea a manipulat extrase bancare și nu a fost în măsură să demonstreze că bonurile sale de plată prin bancă constituie documente autentice. Evidențele sale contabile au fost considerate nefiabile, deoarece prezintă numeroase discrepanțe semnificative cu privire la soldurile de deschidere și închidere reportate. Stocurile de materii prime s-au menținut la niveluri scăzute în comparație cu nivelurile de producție declarate și stocul de produse finite stocate în antrepozit. În plus, societatea nu a reușit să demonstreze originea materiei prime utilizate pentru producția de țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă exportate către Uniune. De asemenea, dovezile au sugerat că societatea nu a comunicat relația sa cu primul exportator malaysian întrucât anumite documente care aparțin celei de-a treia societăți au fost găsite în incinta primei societăți. |
(58) |
În conformitate cu articolul 18 alineatul (4) din regulamentul de bază, societatea a fost, de asemenea, informată cu privire la intenția de a nu ține cont de informațiile furnizate de aceasta și i s-a acordat un termen limită pentru a-și transmite observațiile. În observațiile sale, societatea a susținut că nu a avut nicio experiență cu astfel de vizite de verificare, ceea ce explică în opinia lor, deficiențele constatate. Ea a afirmat, de asemenea, că a fost foarte precaută cu documentele solicitate și a prezentat echipei de anchetă în special extrasele de cont și dovezile de plată deoarece nu a fost informată în mod oficial de către autoritățile din Malaysia cu privire la identitatea echipei de anchetă. Societatea a admis, cu toate acestea, că personalul său a modificat conținutul extraselor de cont bancare, însă se pretinde că aceste modificări au fost aduse din preocuparea de a evita posibile scurgeri de documente, acte de sabotaj și de a păstra confidențialitatea informațiilor. |
(59) |
Explicațiile suplimentare furnizate de societate nu au fost de natură să ducă la schimbarea concluziei că societatea a furnizat informații înșelătoare în cursul anchetei. Astfel, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, constatările cu privire la această societate s-au bazat pe datele disponibile. |
(60) |
Având în vedere concluziile privind modificarea configurației schimburilor comerciale și practicile de transbordare, după cum se precizează la considerentele 31 și 35 și ținând cont de natura înșelătoare a informațiilor, după cum se precizează la considerentele 52-59, nu au putut fi acordate scutirile solicitate de aceste trei societăți, în conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază. |
(61) |
Fără a aduce atingere articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, alți producători din Malaysia care nu s-au prezentat la această anchetă și nu au exportat produsul care face obiectul anchetei către Uniune în cursul PR și care intenționează să depună o cerere de scutire de la taxa antidumping extinsă, în conformitate cu articolul 11 alineatul (4) și cu articolul 13 alineatul (4) din regulamentul de bază, vor trebui să completeze un chestionar pentru a permite Comisiei să decidă dacă poate acorda o scutire. Scutirea poate fi acordată după o evaluare a situației pe piață a produsului în cauză, a capacității de producție și a ratei de utilizare a capacităților, a achizițiilor și a vânzărilor, a probabilității de continuare a unor practici pentru care nu există un motiv întemeiat sau o justificare economică suficientă și a dovezilor dumpingului. Comisia efectuează, în mod normal, și o vizită de verificare la fața locului. Cererea ar trebui adresată Comisiei în cel mai scurt timp și ar trebui să cuprindă toate informațiile relevante, în special orice modificare a activităților societății legate de producție și vânzări. |
(62) |
În cazul în care scutirea se justifică, Comisia, în urma consultării Comitetului consultativ, propune modificarea în consecință a măsurilor extinse în vigoare. În continuare, orice derogare acordată va fi monitorizată, pentru a asigura respectarea condițiilor pe care aceasta le conține. |
5. COMUNICAREA
(63) |
Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și considerațiile esențiale care au condus la concluziile de mai sus și au fost invitate să prezinte observații. Observațiile prezentate oral sau în scris de către părțile interesate au fost analizate. Niciunul dintre argumentele prezentate nu a determinat o modificare a concluziilor finale. |
(64) |
Un importator care a cooperat a întrebat dacă este posibilă analizarea aplicării unor niveluri diferite ale taxei asupra importurilor de anumite țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă înregistrate de importatorii care au cooperat la procedură și asupra importurilor înregistrate de importatorii care nu au cooperat. Cererea a fost respinsă deoarece nu există o bază juridică în regulamentul de bază pentru a sprijini această distincție, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
(1) Taxa antidumping definitivă aplicabilă „tuturor celorlalte societăți” instituită prin articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 791/2011 asupra importurilor de țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă, cu o dimensiune a ochiurilor de peste 1,8 mm atât în lungime, cât și în lățime și având o greutate de peste 35 g/m2, excluzând discurile din fibră de sticlă, originare din Republica Populară Chineză, se extinde la importurile din țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă, cu o dimensiune a ochiurilor de peste 1,8 mm atât în lungime, cât și în lățime și având o greutate de peste 35 g/m2, excluzând discurile din fibră de sticlă, expediate din Malaysia, indiferent dacă au fost declarate sau nu ca fiind originare din Malaysia, care se încadrează în prezent la codurile NC ex 7019 51 00 și ex 7019 59 00 (coduri TARIC 7019510011 și 7019590011).
(2) Taxa extinsă în temeiul alineatului (1) din prezentul articol se percepe la importurile expediate din Malaysia, declarate sau nu ca fiind originare din Malaysia, înregistrate în conformitate cu articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1135/2011 al Comisiei și cu articolul 13 alineatul (3) și articolul 14 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009.
(3) În absența unor dispoziții contrare, se aplică dispozițiile în vigoare cu privire la taxele vamale.
Articolul 2
(1) Cererile de scutire de la taxa extinsă prin articolul 1 se formulează în scris în una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene și trebuie semnate de către o persoană autorizată să reprezinte entitatea care solicită scutirea. Cererea trebuie trimisă la următoarea adresă:
European Commission |
Directorate-General for Trade |
Directorate H |
Office: N-105 04/92 |
1049 Bruxelles/Brussel |
BELGIQUE/BELGIЁ |
Fax + 32 22956505 |
(2) În conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009, după consultarea comitetului consultativ, Comisia poate autoriza, prin decizie, scutirea importurilor societăților care nu eludează măsurile antidumping instituite prin Regulamentul (UE) nr. 791/2011, de taxa extinsă prevăzută la articolul 1.
Articolul 3
Autoritățile vamale sunt invitate să întrerupă înregistrarea importurilor instituită în conformitate cu dispozițiile articolului 2 din Regulamentul (UE) nr. 1135/2011.
Articolul 4
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 16 iulie 2012.
Pentru Consiliu
Președintele
S. ALETRARIS
(1) JO L 343, 22.12.2009, p. 51.
(3) JO L 292, 10.11.2011, p. 4.
(4) Comext este o bază de date privind statisticile din comerțul exterior gestionată de Eurostat.
24.7.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 196/8 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 673/2012 AL CONSILIULUI
din 23 iulie 2012
privind punerea în aplicare a articolului 32 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 36/2012 privind măsuri restrictive având în vedere situația din Siria
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (UE) nr. 36/2012 (1), în special articolul 32 alineatul (1),
întrucât:
(1) |
La 18 ianuarie 2012, Consiliul a adoptat Regulamentul (UE) nr. 36/2012. |
(2) |
Având în vedere gravitatea situației din Siria și în conformitate cu Decizia de punere în aplicare 2012/424/PESC a Consiliului din 23 iulie 2012 privind punerea în aplicare a Deciziei 2001/782/PESC privind măsuri restrictive împotriva Siriei (2), ar trebui incluse noi persoane și entități pe lista persoanelor fizice și juridice, a entităților sau a organismelor care fac obiectul măsurilor restrictive, prevăzută în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 36/2012, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Persoanele și entitățile care figurează în anexa la prezentul regulament se adaugă pe lista prevăzută în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 36/2012.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 23 iulie 2012.
Pentru Consiliu
Președintele
C. ASHTON
(2) A se vedea pagina 81 din prezentul Jurnal Oficial.
ANEXĂ
Persoanele și entitățile menționate la articolul 1
Persoane
|
Nume |
Informații de identificare |
Motive |
Data includerii pe listă |
1. |
General de brigadă Sha’afiq Masa |
|
Directorul ramurii 215 (Damasc) a Serviciului de informații al armatei terestre. Răspunzător pentru torturarea opozanților aflați în detenție. Participă la represiunea împotriva civililor. |
24.7.2012 |
2. |
General de brigadă Burhan Qadour |
|
Directorul ramurii 291 (Damasc) a Serviciului de informații al armatei terestre. Răspunzător pentru torturarea opozanților aflați în detenție. |
24.7.2012 |
3. |
General de brigadă Salah Hamad |
|
Directorul adjunct al ramurii 291 a Serviciului de informații al armatei terestre. Răspunzător pentru torturarea opozanților aflați în detenție. |
24.7.2012 |
4. |
General de brigadă Muhammad (sau: Mohammed) Khallouf (alias Abou Ezzat) |
|
Directorul ramurii 235, denumită „Palestina” (Damasc), a Serviciului de informații al armatei terestre, care se află la baza dispozitivului represiv al armatei. Participă direct la represiunea împotriva opozanților. Răspunzător pentru torturarea opozanților aflați în detenție. |
24.7.2012 |
5. |
General-maior Riad al-Ahmed |
|
Director al ramurii din Lattakia a Serviciului de informații al armatei terestre. Răspunzător pentru torturarea și asasinarea opozanților aflați în detenție. |
24.7.2012 |
6. |
General de brigadă Abdul Salam Fajr Mahmoud |
|
Director al ramurii din Bab Touma (Damasc) a Serviciului de informații al forțelor aeriene. Răspunzător pentru torturarea opozanților aflați în detenție. |
24.7.2012 |
7. |
General de brigadă Jawdat al-Ahmed |
|
Directorul ramurii din Homs a Serviciului de informații al forțelor aeriene. Răspunzător pentru torturarea opozanților aflați în detenție. |
24.7.2012 |
8. |
Colonel Qusay Mihoub |
|
Directorul ramurii de la Deraa (trimis de la Damasc la Deraa la începutul manifestațiilor din acest oraș) a Serviciului de informații al forțelor aeriene. Răspunzător pentru torturarea opozanților aflați în detenție. |
24.7.2012 |
9. |
Colonel Suhail Al-Abdullah |
|
Directorul ramurii din Lattakia a Serviciului de informații al forțelor aeriene. Răspunzător pentru torturarea opozanților aflați în detenție. |
24.7.2012 |
10. |
General de brigadă Khudr Khudr |
|
Directorul ramurii din Lattakia a Serviciului de informații generale. Răspunzător pentru torturarea opozanților aflați în detenție. |
24.7.2012 |
11. |
General de brigadă Ibrahim Ma’ala |
|
Directorul ramurii 285 (Damasc) a Serviciului de informații (l-a înlocuit pe generalul de brigadă Hussam Fendi la sfârșitul anului 2011). Răspunzător pentru torturarea opozanților aflați în detenție. |
24.7.2012 |
12. |
General de brigadă Firas Al-Hamed |
|
Directorul ramurii 318 (Homs) a Serviciului de informații generale. Răspunzător pentru torturarea opozanților aflați în detenție. |
24.7.2012 |
13. |
General de brigadă Hussam Luqa |
|
Directorul ramurii din Homs din aprilie 2012 (îi succede generalului de brigadă Nasr al-Ali) a Direcției pentru securitate politică. Răspunzător pentru torturarea opozanților aflați în detenție. |
24.7.2012 |
14. |
General de brigadă Taha Taha |
|
Responsabilul sediului ramurii din Lattakia al Direcției pentru securitate politică. Răspunzător pentru torturarea opozanților aflați în detenție. |
24.7.2012 |
15. |
General de brigadă Nasr al-Ali |
|
Responsabil al sediului de la Deraa din aprilie 2012 (fost director al ramurii din Homs) al Direcției pentru securitate politică. Răspunzător pentru torturarea opozanților aflați în detenție. |
24.7.2012 |
16. |
Bassel Bilal |
|
Ofițer de poliție la închisoarea centrală din Idlib; a participat direct la acte de tortură practicate asupra opozanților deținuți în închisoarea centrală din Idlib. |
24.7.2012 |
17. |
Ahmad Kafan |
|
Ofițer de poliție la închisoarea centrală din Idlib; a participat direct la acte de tortură practicate asupra opozanților deținuți în închisoarea centrală din Idlib. |
24.7.2012 |
18. |
Bassam al-Misri |
|
Ofițer de poliție la închisoarea centrală din Idlib; a participat direct la acte de tortură practicate asupra opozanților deținuți în închisoarea centrală din Idlib. |
24.7.2012 |
19. |
Ahmed al-Jarroucheh |
Data nașterii: 1957 |
Director al ramurii externe a Serviciului de informații generale (ramura 279). În această calitate, răspunde de dispozitivul Serviciului de informații generale în cadrul ambasadelor siriene. Participă direct la represiunea orchestrată de autoritățile siriene împotriva opozanților și se ocupă, îndeosebi, de represiunea opoziției siriene din străinătate. |
24.7.2012 |
20. |
Michel Kassouha (alias Ahmed Salem; alias Ahmed Salem Hassan) |
Data nașterii: 1 februarie 1948 |
Membru al serviciului de securitate sirian de la începutul anilor 1970, este implicat în combaterea opozanților în Franța și în Germania. Din martie 2006, este responsabilul cu relațiile al ramurii 273 a Serviciului de informații generale sirian. Responsabil istoric, este un apropiat al directorului Serviciului de informații generale Ali Mamlouk, unul dintre principalii responsabili cu securitatea ai regimului, care face obiectul unor măsuri restrictive ale UE din 9 mai 2011. Sprijină direct represiunea condusă de regim împotriva opozanților și se ocupă îndeosebi de represiunea opoziției siriene din străinătate. |
24.7.2012 |
21. |
General Ghassan Jaoudat Ismail |
Data nașterii: 1960 Loc de origine: Derikich, regiunea Tartous. |
Responsabilul ramurii misiuni a Serviciului de informații al forțelor aeriene care gestionează, în cooperare cu ramura operații speciale, trupele de elită ale Serviciului de informații al forțelor aeriene, care joacă un rol important în represiunea condusă de regim. În această calitate Ghassan Jaoudat Ismail face parte dintre responsabilii militari care pun direct în aplicare represiunea condusă de regim împotriva opozanților. |
24.7.2012 |
22. |
General Amer al-Achi (alias Amis al Ashi; alias Ammar Aachi; alias Amer Ashi) |
|
Absolvent al școlii de război de la Alep, șef al ramurii informații a Serviciului de informații al forțelor aeriene (din 2012), apropiat al lui Daoud Rajah, ministrul sirian al apărării. Prin funcția pe care o ocupă în cadrul Serviciului de informații al forțelor aeriene, Amer al- Achi este implicat în represiunea opoziției siriene. |
24.7.2012 |
23. |
General Mohammed Ali Nasr (sau: Mohammed Ali Naser) |
Data nașterii: circa 1964 |
Apropiat al lui Maher al-Assad, fratele mai mic al președintelui. Cea mai mare parte a carierei sale s-a desfășurat în cadrul Gărzii republicane. Din 2010, face parte din ramura interne (sau ramura 251) a Serviciului de informații generale, însărcinată cu combaterea opoziției politice. Fiind unul dintre principalii responsabili ai acesteia, generalul Mohammed Ali participă direct la represiunea împotriva opozanților. |
24.7.2012 |
24. |
General Issam Hallaq |
|
Șeful statului major al Forțelor Aeriene din 2010. Conduce operațiile aeriene desfășurate împotriva opozanților. |
24.7.2012 |
25. |
Ezzedine Ismael |
Data nașterii: mijlocul anilor 1940 (probabil 1947). Locul nașterii: Bastir. regiunea Jableh. |
General pensionar și responsabil istoric al Serviciului de informații al forțelor aeriene, al cărui șef a devenit la începutul anilor 2000. A fost numit consilier politic și de securitate al președintelui în 2006. În calitate de consilier politic și de securitate al președintelui sirian, Ezzedine Ismael este implicat în politica represivă condusă de regim împotriva opozanților. |
24.7.2012 |
26. |
Samir Joumaa (alias Abou Sami) |
Data nașterii: circa 1962 |
De aproape 20 de ani este șeful de cabinet al lui Mohammad Nassif Kheir Bek, unul dintre principalii consilieri pe probleme de securitate ai lui Bachar al-Assad (care ocupă oficial funcția de adjunct al vicepreședintelui Farouk al-Chareh). Apropierea sa de Bachar al-Asad și de Mohammed Nassif Kheir Bek îl implică pe Samir Joumaa în politica represivă condusă de regim împotriva opozanților. |
24.7.2012 |
Entități
|
Denumire |
Informații de identificare |
Motive |
Data includerii pe listă |
||||
1. |
Drex Technologies S.A. |
Data constituirii: 4 iulie 2000 Număr de înregistrare: 394678 Director: Rami Makhlouf Agent înregistat: Mossack Fonseca & Co (BVI) Ltd |
Drex Technologies este deținută integral de Rami Makhlouf, care figurează pe lista persoanelor care fac obiectul sancțiunilor UE pentru furnizarea de sprijin financiar regimului sirian. Rami Makhlouf se folosește de Drex Technologies pentru a facilita și a gestiona holdingurile sale financiare internaționale, inclusiv participarea majoritară la SyriaTel, pe care UE a inclus-o anterior pe listă pe motiv că oferă, de asemenea, sprijin financiar regimului sirian. |
24.7.2012 |
||||
2. |
Cotton Marketing Organisation |
|
Companie de stat. Oferă sprijin financiar regimului sirian. |
|
||||
3. |
Syrian Arab Airlines (alias SAA, alias Syrian Air) |
|
Companie publică controlată de regim. Sprijină financiar regimul. |
24.7.2012 |
24.7.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 196/12 |
REGULAMENTUL (UE) NR. 674/2012 AL COMISIEI
din 23 iulie 2012
de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1418/2007 privind exportul anumitor deșeuri destinate recuperării către anumite țări care nu sunt membre ale OCDE
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deșeuri (1), în special articolul 37,
după consultarea țărilor în cauză,
întrucât:
(1) |
Anexa IIIA din Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 a fost modificată prin Regulamentul (UE) nr. 664/2011 al Comisiei din 11 iulie 2011 (2) privind transferurile de deșeuri pentru a include anumite amestecuri de deșeuri. Prin urmare, în conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (CE) nr. 1013/2006, Comisia a formulat o cerere scrisă fiecărei țări unde nu se aplică Decizia OCDE (3), prin care solicită o confirmare scrisă că amestecurile de deșeuri a căror exportare nu este interzisă în temeiul articolului 36 din Regulamentul (CE) nr. 1013/2006, pot fi exportate din Comunitate pentru a fi recuperate în țara respectivă și cere o indicație privind eventuala procedură de control care se aplică în țara de destinație. Prin urmare, anexa la Regulamentul (CE) nr. 1418/2007 al Comisiei din 29 noiembrie 2007 privind exportul anumitor deșeuri destinate recuperării enumerate în anexa III sau IIIA la Regulamentul (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului în anumite țări în care Decizia OCDE privind controlul circulației transfrontaliere a deșeurilor nu se aplică (4) ar trebui modificată pentru a ține seamă de răspunsurile primite. |
(2) |
De asemenea, Comisia a primit informații suplimentare de la mai multe țări privind alte deșeuri enumerate în anexa III sau IIIA la Regulamentul (CE) nr. 1013/2006. Prin urmare, pentru a se ține cont de acestea, anexa la Regulamentul (CE) nr. 1418/2007 ar trebui să fie modificată, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Anexa la Regulamentul (CE) nr. 1418/2007 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a paisprezecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 23 iulie 2012.
Pentru Comisie
Președintele
José Manuel BARROSO
(1) JO L 190, 12.7.2006, p. 1.
(2) JO L 182, 12.7.2011, p. 2.
(3) Decizia C(2001)107/Finală a Consiliului OCDE privind revizuirea Deciziei C(92)39/final privind controlul transporturilor transfrontaliere de deșeuri destinate operațiunilor de recuperare.
(4) JO L 316, 4.12.2007, p. 6.
ANEXĂ
Anexa la Regulamentul (CE) nr. 1418/2007 se modifică după cum urmează:
(1) |
După paragraful care dispune: În cazul în care două coduri sunt separate prin punct și virgulă, acest lucru înseamnă că sunt acoperite cele două coduri respective se inserează următoarele alineate: „În cazul în care atât opțiunea B cât și opțiunea D sunt desemnate pentru aceeași rubrică, înseamnă că procedurile de control sunt aplicabile împreună cu cele enumerate la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1013/2006. În cazul în care un anumit deșeu sau amestec de deșeuri nu este indicat pentru o anumită țară, aceasta înseamnă că țara respectivă nu a transmis confirmări suficient de clare privind posibilitatea de exportare a respectivului deșeu sau amestec de deșeuri în vederea recuperării în acea țară, precum și, după caz, privind procedura de control care va fi urmată în acea țară. În aceste cazuri, în temeiul articolului 37 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1013/2006, se aplică procedura de notificare preliminară scrisă și cea de confirmare scrisă, astfel cum sunt descrise în articolul 35 din respectivul regulament.” |
(2) |
Următoarea rubrică pentru Albania se inserează în ordine alfabetică: „Albania
|
(3) |
Rubrica pentru Andorra se înlocuiește cu următorul text: „Andorra
|
(4) |
rubrica referitoare la Argentina se înlocuiește cu următorul text: „Argentina
|
(5) |
Următoarea rubrică pentru Azerbaidjan se inserează în ordine alfabetică: „Azerbaidjan
|
(6) |
Următoarea rubrică pentru Benin se inserează în ordine alfabetică: „Benin
|
(7) |
Următoarea rubrică pentru Burkina Faso se inserează în ordine alfabetică: „Burkina Faso
|
(8) |
Următoarea rubrică pentru Burundi se inserează în ordine alfabetică: „Burundi
|
(9) |
Următoarea rubrică pentru Capul Verde se inserează în ordine alfabetică: „Capul Verde
|
(10) |
Următoarea rubrică pentru Ciad se inserează în ordine alfabetică: „Ciad
|
(11) |
Mențiunea referitoare la Chile se înlocuiește cu următorul text: „Chile
|
(12) |
Rubrica pentru China se înlocuiește cu următorul text: „China
|
(13) |
Următoarea rubrică pentru Republica Democrată Congo se inserează în ordine alfabetică: „Republica Democrată Congo
|
(14) |
Următoarea rubrică pentru Columbia se inserează în ordine alfabetică: „Columbia
|
(15) |
Rubrica referitoare la Costa Rica se modifică după cum urmează: „Costa Rica
|
(16) |
rubrica referitoare la Croația se înlocuiește cu următorul text: „Croația
|
(17) |
Următoarea rubrică pentru Curaçao se inserează în ordine alfabetică: „Curaçao
|
(18) |
Rubrica referitoare la Egipt se modifică după cum urmează: „Egipt
|
(19) |
Următoarea rubrică pentru Emitatele Arabe Unite se inserează în ordine alfabetică: „Emiratele Arabe Unite
|
(20) |
Rubrica pentru Filipine se înlocuiește cu următorul text: „Filipine
|
(21) |
Următoarea rubrică pentru FYROM (fosta Republică iugoslavă a Macedoniei) se inserează în ordine alfabetică: „FYROM (fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei)
|
(22) |
Următoarea rubrică pentru Gabon se inserează în ordine alfabetică: „Gabon
|
(23) |
Rubrica pentru Georgia se înlocuiește cu următorul text: „Georgia
|
(24) |
Următoarea rubrică pentru Guatemala se inserează în ordine alfabetică: „Guatemala
|
(25) |
Rubrica pentru Guyana se înlocuiește cu următorul text: „Guyana
|
(26) |
Următoarea rubrică pentru Honduras se inserează în ordine alfabetică: „Honduras
|
(27) |
Rubrica pentru Hong Kong (China) se înlocuiește cu următorul text: „Hong Kong (China)
|
(28) |
Următoarea rubrică pentru Kazahstan se inserează în ordine alfabetică: „Kazahstan
|
(29) |
Rubrica pentru Kenya se înlocuiește cu următorul text: „Kenya
|
(30) |
Următoarea rubrică pentru Kuwait se inserează în ordine alfabetică: „Kuwait
|
(31) |
Rubrica pentru Kârgâzstan se înlocuiește cu următorul text: „Kârgâzstan
|
(32) |
Rubrica pentru Liberia se înlocuiește cu următorul text: „Liberia
|
(33) |
Rubrica pentru Macao (China) se înlocuiește cu următorul text: „Macao (China)
|
(34) |
Următoarea rubrică pentru Madagascar se inserează în ordine alfabetică: „Madagascar
|
(35) |
Rubrica referitoare la Malaysia se înlocuiește cu următorul text: „Malaysia
|
(36) |
Următoarea rubrică pentru Mauritius (Republica Mauritius) se inserează în ordine alfabetică: „Mauritius (Republica Mauritius)
|
(37) |
Rubrica pentru Moldova (Republica Moldova) se înlocuiește cu următorul text: „Moldova (Republica Moldova)
|
(38) |
Următoarea rubrică pentru Noua Zeelandă se inserează în ordine alfabetică: „Noua Zeelandă
|
(39) |
Următoarea rubrică pentru Qatar se inserează în ordine alfabetică: „Qatar
|
(40) |
Următoarea rubrică pentru Rwanda se inserează în ordine alfabetică: „Rwanda
|
(41) |
Următoarea rubrică pentru Senegal se inserează în ordine alfabetică: „Senegal
|
(42) |
Rubrica pentru Serbia se înlocuiește cu următorul text: „Serbia
|
(43) |
Următoarea rubrică pentru Tadjikistan se inserează în ordine alfabetică: „Tadjikistan
|
(44) |
Rubrica pentru Taipei (China) se înlocuiește cu următorul text: „Taipei (China)
|
(45) |
Următoarea rubrică pentru Tanzania se inserează în ordine alfabetică: „Tanzania
|
(46) |
Rubrica pentru Thailanda se înlocuiește cu următorul text: „Thailanda
|
(47) |
rubrica referitoare la Tunisia se înlocuiește cu următorul text: „Tunisia
|
(48) |
Rubrica pentru Vietnam se înlocuiește cu următorul text: „Vietnam
|
(49) |
Următoarea rubrică pentru Zambia se inserează în ordine alfabetică: „Zambia
|
24.7.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 196/52 |
REGULAMENTUL (UE) NR. 675/2012 AL COMISIEI
din 23 iulie 2012
de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește utilizarea talcului (E 553b) și a cerii de carnauba (E 903) pe ouăle fierte nedecojite colorate și utilizarea șelacului (E 904) pe ouăle fierte nedecojite
(Text cu relevanță pentru SEE)
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aditivii alimentari (1), în special articolul 10 alineatul (3) și articolul 30 alineatul (5),
întrucât:
(1) |
Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 prevede o listă a Uniunii cu aditivii alimentari autorizați pentru utilizare în produsele alimentare și condițiile de utilizare a acestora. |
(2) |
Lista respectivă poate fi modificată în conformitate cu procedura prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 1331/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 de instituire a unei proceduri comune de autorizare pentru aditivii alimentari, enzimele alimentare și aromele alimentare (2). |
(3) |
În conformitate cu articolul 3 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1331/2008, lista de aditivi alimentari a Uniunii poate fi actualizată fie la inițiativa Comisiei, fie în urma unei cereri. |
(4) |
S-a depus și s-a pus la dispoziția statelor membre o cerere de autorizare a utilizării talcului (E 553b) și a cerii de carnauba (E 903) pe ouăle fierte nedecojite colorate și a utilizării șelacului (E 904) pe ouăle fierte nedecojite. |
(5) |
Pe suprafața ouălor fierte nedecojite colorate, aditivii talc (E 553b), ceară de carnauba (E 903) și șelac (E 904) se pot utiliza cu efecte decorative, oferind un efect mai puternic sau mai puțin puternic de strălucire. În plus, șelacul (E 904) poate contribui la o mai bună conservare a tuturor ouălor fierte nedecojite, atunci când este folosit pe suprafața acestora. |
(6) |
Acești aditivi alimentari nu sunt de așteptat să migreze în partea comestibilă internă a ouălor datorită insolubilității lor și a greutății moleculare mari. Utilizarea acestor aditivi alimentari nu este susceptibilă să aibă efecte asupra sănătății umane, deoarece ceara lor rămâne pe coaja de ou. Prin urmare, este adecvat să se permită utilizarea talcului (E 553b) și a cerii de carnauba (E 903) pe ouăle fierte nedecojite colorate și utilizarea șelacului (E 904) pe toate ouăle fierte nedecojite, colorate sau necolorate. |
(7) |
În conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1331/2008, Comisia trebuie să solicite avizul Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară pentru a actualiza lista de aditivi alimentari a Uniunii prevăzută în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008, cu excepția cazului în care actualizarea în cauză nu este susceptibilă de a avea un efect asupra sănătății umane. Întrucât autorizarea utilizării talcului (E 553b), a cerii de carnauba (E 903) și a șelacului (E 904) pe ouăle fierte nedecojite constituie o actualizare a respectivei liste, care nu este susceptibilă de a avea un efect asupra sănătății umane, nu este necesar să se solicite avizul Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară. |
(8) |
În conformitate cu dispozițiile tranzitorii din Regulamentul (UE) nr. 1129/2011 al Comisiei din 11 noiembrie 2011 de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea unei liste a Uniunii a aditivilor alimentari (3), anexa II privind stabilirea listei Uniunii de aditivi alimentari autorizați pentru utilizarea în produsele alimentare și condițiile de utilizare se aplică de la 1 iunie 2013. Pentru a se permite utilizarea talcului (E 553b) și a cerii de carnauba (E 903) pe ouăle fierte nedecojite colorate și utilizarea șelacului (E 904) pe ouăle fierte nedecojite înainte de data respectivă, este necesar să se specifice o dată anterioară a cererii în ceea ce privește aditivii alimentari respectivi. |
(9) |
Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală și nu au întâmpinat nicio opoziție din partea Parlamentului European sau a Consiliului, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 23 iulie 2012.
Pentru Comisie
Președintele
José Manuel BARROSO
(1) JO L 354, 31.12.2008, p. 16.
(2) JO L 354, 31.12.2008, p. 1.
(3) JO L 295, 12.11.2011, p. 1.
ANEXĂ
În partea E din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 se adaugă următoarele rubrici în categoria alimentară 10.2 „Ouă și produse din ouă prelucrate”, după rubrica pentru E 520-523:
|
„E 553b |
Talc |
5 400 |
|
numai pe suprafața ouălor fierte nedecojite colorate |
Perioada de aplicare: De la 13 august 2012 |
|
E 903 |
Ceară de carnauba |
3 600 |
|
numai pe suprafața ouălor fierte nedecojite colorate |
Perioada de aplicare: De la 13 august 2012 |
|
E 904 |
Șelac |
quantum satis |
|
numai pe suprafața ouălor fierte nedecojite |
Perioada de aplicare: De la 13 august 2012” |
24.7.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 196/55 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 676/2012 AL COMISIEI
din 23 iulie 2012
de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (1),
având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în sectorul fructelor și legumelor și în sectorul fructelor și legumelor procesate (2), în special articolul 136 alineatul (1),
întrucât:
(1) |
Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv. |
(2) |
Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 136 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 sunt stabilite în anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 23 iulie 2012.
Pentru Comisie, pentru președinte
José Manuel SILVA RODRÍGUEZ
Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală
(1) JO L 299, 16.11.2007, p. 1.
(2) JO L 157, 15.6.2011, p. 1.
ANEXĂ
Valorile forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume
(EUR/100 kg) |
||
Codul NC |
Codul țării terțe (1) |
Valoarea forfetară de import |
0707 00 05 |
TR |
95,4 |
ZZ |
95,4 |
|
0709 93 10 |
TR |
95,4 |
ZZ |
95,4 |
|
0805 50 10 |
AR |
76,8 |
BO |
97,8 |
|
TR |
52,0 |
|
UY |
101,4 |
|
ZA |
101,1 |
|
ZZ |
85,8 |
|
0808 10 80 |
AR |
182,4 |
BR |
89,7 |
|
CL |
107,3 |
|
CN |
126,4 |
|
NZ |
134,8 |
|
US |
160,2 |
|
UY |
52,1 |
|
ZA |
108,5 |
|
ZZ |
120,2 |
|
0808 30 90 |
AR |
158,6 |
CL |
150,6 |
|
ZA |
112,8 |
|
ZZ |
140,7 |
|
0809 10 00 |
TR |
170,8 |
ZZ |
170,8 |
|
0809 29 00 |
TR |
359,0 |
ZZ |
359,0 |
|
0809 30 |
TR |
174,4 |
ZZ |
174,4 |
|
0809 40 05 |
BA |
71,0 |
IL |
84,6 |
|
ZZ |
77,8 |
(1) Nomenclatura țărilor stabilită prin Regulamentul (CE) nr. 1833/2006 al Comisiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 19). Codul „ZZ” desemnează „alte origini”.
24.7.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 196/57 |
REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 677/2012 AL COMISIEI
din 23 iulie 2012
de modificare a prețurilor reprezentative și a valorilor taxelor suplimentare de import pentru anumite produse din sectorul zahărului, stabilite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 971/2011 pentru anul de comercializare 2011/2012
COMISIA EUROPEANĂ,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (1),
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 951/2006 al Comisiei din 30 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 318/2006 al Consiliului în ceea ce privește schimburile cu țările terțe în sectorul zahărului (2), în special articolul 36 alineatul (2) al doilea paragraf a doua teză,
întrucât:
(1) |
Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 971/2011 al Comisiei (3) s-au stabilit valorile prețurilor reprezentative și ale taxelor suplimentare aplicabile la importul de zahăr alb, de zahăr brut și de anumite siropuri pentru anul de comercializare 2011/2012. Aceste prețuri și taxe au fost modificate ultima dată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 655/2012 al Comisiei (4). |
(2) |
Conform datelor de care dispune în prezent Comisia, se impune modificarea valorilor respective, în conformitate cu articolul 36 din Regulamentul (CE) nr. 951/2006. |
(3) |
Dat fiind că este necesar să se asigure aplicarea acestei măsuri cât mai curând posibil după ce au devenit disponibile datele actualizate, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Prețurile reprezentative și taxele suplimentare aplicabile la importul produselor menționate la articolul 36 din Regulamentul (CE) nr. 951/2006, stabilite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 971/2011 pentru anul de comercializare 2011/2012, se modifică și figurează în anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 23 iulie 2012.
Pentru Comisie, pentru președinte
José Manuel SILVA RODRÍGUEZ
Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală
(1) JO L 299, 16.11.2007, p. 1.
(2) JO L 178, 1.7.2006, p. 24.
(3) JO L 254, 30.9.2011, p. 12.
(4) JO L 188, 18.7.2012, p. 13.
ANEXĂ
Valori modificate ale prețurilor reprezentative și ale taxelor suplimentare de import pentru zahărul alb, zahărul brut și produsele de la codul NC 1702 90 95 aplicabile începând cu 24 iulie 2012
(în EUR) |
||
Codul NC |
Valoarea prețului reprezentativ per 100 kg net din produsul în cauză |
Valoarea taxei suplimentare per 100 kg net din produsul în cauză |
1701 12 10 (1) |
45,28 |
0,00 |
1701 12 90 (1) |
45,28 |
1,02 |
1701 13 10 (1) |
45,28 |
0,00 |
1701 13 90 (1) |
45,28 |
1,32 |
1701 14 10 (1) |
45,28 |
0,00 |
1701 14 90 (1) |
45,28 |
1,32 |
1701 91 00 (2) |
53,44 |
1,44 |
1701 99 10 (2) |
53,44 |
0,00 |
1701 99 90 (2) |
53,44 |
0,00 |
1702 90 95 (3) |
0,53 |
0,20 |
(1) Stabilire pentru calitatea standard, astfel cum este definită la punctul III din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.
(2) Stabilire pentru calitatea standard, astfel cum este definită la punctul II din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.
(3) Stabilire la 1 % de conținut de zaharoză.
DECIZII
24.7.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 196/59 |
DECIZIA 2012/420/PESC A CONSILIULUI
din 23 iulie 2012
de modificare a Deciziei 2011/782/PESC a Consiliului privind măsuri restrictive împotriva Siriei
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 29,
întrucât:
(1) |
La 1 decembrie 2011, Consiliul a adoptat Decizia 2011/782/PESC (1). |
(2) |
Pentru a consolida în continuare aplicarea măsurilor stabilite prin Decizia 2011/782/PESC, statele membre ar trebui să inspecteze toate navele și aeronavele cu destinația Siria aflate în porturile și aeroporturile lor, precum și în marea lor teritorială, cu consimțământul, dacă este necesar în conformitate cu dreptul internațional, al statului de pavilion, în cazul în care statul membru vizat deține informații care furnizează motive întemeiate de a presupune că încărcătura unor astfel de nave și aeronave conține arme sau echipamente, mărfuri sau tehnologie care ar putea fi utilizate în scopul represiunii interne și a căror furnizare, vânzare, transfer sau export este interzis sau face obiectul unei autorizări în temeiul Deciziei 2011/782/PESC. |
(3) |
În plus, o derogare de la înghețarea de fonduri și resurse economice ar trebui inclusă cu privire la un transfer de fonduri necesare în legătură cu acordarea de sprijin financiar resortisanților sirieni care urmează studii, formare profesională sau desfășoară activități de cercetare academică în Uniune. |
(4) |
Prin urmare, Decizia 2011/782/PESC ar trebui modificată în consecință, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Decizia 2011/782/PESC se modifică după cum urmează:
1. |
Se introduce următorul articol: „Articolul 17b (1) În cazul în care statele membre dețin informații care furnizează motive întemeiate de a presupune că încărcătura navelor și aeronavelor cu destinația Siria conține articole a căror furnizare, vânzare, transfer sau export se interzice în temeiul articolului 1 sau face obiectul autorizării în temeiul articolului 1a, acestea inspectează în conformitate cu legislația internă și cu dreptul internațional, în special cu dreptul mării și cu acordurile internaționale relevante privind aviația civilă, astfel de nave și aeronave aflate în porturile și aeroporturile lor, precum și în marea lor teritorială, în conformitate cu deciziile și capacitățile autorităților lor competente și cu consimțământul, dacă este necesar în conformitate cu dreptul internațional pentru marea teritorială, al statului de pavilion,. (2) În momentul descoperirii, statele membre confiscă și elimină, în conformitate cu legislația internă și cu dreptul internațional, articolele a căror furnizare, vânzare, transfer sau export se interzice în temeiul articolului 1 sau al articolului 1a. (3) Statele membre cooperează, în conformitate cu legislația lor internă, în cazul inspecțiilor și al activităților de eliminare efectuate în temeiul alineatelor (1) și (2). (4) Aeronavele și navele care transportă încărcături către Siria fac obiectul cerinței de informare suplimentară înainte de sosire sau înainte de plecare, cu privire la toate mărfurile introduse pe teritoriul unui stat membru sau scoase în afara acestuia.”. |
2. |
La articolul 19 se adaugă următorul alineat: „(10) Alineatele (1) și (2) nu se aplică în cazul unui transfer de fonduri sau resurse economice înghețate efectuat de către sau prin intermediul unei entități financiare menționate în anexa I sau II atunci când transferul este legat de o plată de către o persoană sau entitate care nu figurează în anexa I sau II în legătură cu acordarea de sprijin financiar resortisanților sirieni care urmează studii, formare profesională sau desfășoară activități de cercetare academică în Uniune, cu condiția ca statul membru relevant să fi constatat, de la caz la caz, că plata nu este primită în mod direct sau indirect de către o persoană sau entitate menționată la alineatul (1).”. |
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Bruxelles, 23 iulie 2012.
Pentru Consiliu
Președintele
C. ASHTON
(1) JO L 319, 2.12.2011, p. 56.
24.7.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 196/61 |
DECIZIA 2012/421/PESC A CONSILIULUI
din 23 iulie 2012
în sprijinul Convenției privind armele biologice și toxice (BTWC), în cadrul punerii în aplicare a Strategiei UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 26 alineatul (2) și articolul 31 alineatul (1),
având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,
întrucât:
(1) |
La 12 decembrie 2003, Consiliul European a adoptat Strategia UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă (denumită în continuare „strategia UE”), al cărei capitol III cuprinde o listă de măsuri de combatere a acestei proliferări. |
(2) |
Uniunea pune în aplicare în mod activ strategia UE și conferă efect măsurilor enumerate în capitolul III din aceasta, în special măsurilor legate de consolidarea, punerea în aplicare și universalizarea Convenției privind armele biologice și toxice (denumită în continuare BTWC). |
(3) |
La 27 februarie 2006, Consiliul a adoptat Acțiunea comună 2006/184/PESC (1) în sprijinul BTWC, în cadrul punerii în aplicare a Strategiei UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă (ADM), care a expirat la 26 august 2007. Șapte state noi au devenit state părți la BTWC de la adoptarea Acțiunii comune 2006/184/PESC. |
(4) |
La 20 martie 2006, Consiliul a adoptat Planul de acțiune privind armele biologice și toxice, complementar Acțiunii comune 2006/184/PESC în sprijinul BTWC (2). Planul de acțiune a asigurat utilizarea eficientă a măsurilor de consolidare a încrederii (denumite în continuare CBM) și a mecanismului de anchetă al Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite pentru utilizarea prezumată a armelor biologice. |
(5) |
La 10 noiembrie 2008, Consiliul a adoptat Acțiunea comună 2008/858/PESC (3) în sprijinul BTWC, în cadrul punerii în aplicare a Strategiei UE împotriva proliferării ADM. Alte trei state au devenit state părți la BTWC de la adoptarea Acțiunii comune 2008/858/PESC și mai multe state au beneficiat de asistența furnizată de experții Uniunii. |
(6) |
Cea de a șasea conferință de examinare a BTWC a decis să instituie Unitatea de sprijin pentru punere în aplicare (denumită în continuare „ISU”), cu un mandat de cinci ani (2007-2011), în cadrul secțiunii de la Geneva a Biroului pentru probleme de dezarmare al ONU (ODA al ONU) pentru a furniza sprijin administrativ reuniunilor convenite de cea de a șasea conferință de examinare, precum și sprijin pentru punerea în aplicare cuprinzătoare și pentru universalizarea BTWC și pentru schimbul de măsuri de consolidare a încrederii. |
(7) |
La 18 iulie 2011, Consiliul a adoptat Decizia 2011/429/PESC (4) privind poziția Uniunii Europene cu privire la cea de a șaptea conferință de examinare a BTWC. |
(8) |
Cea de a șaptea conferință de examinare a BTWC a decis să reînnoiască mandatul Unității de sprijin pentru punere în aplicare pentru o nouă perioadă de cinci ani (2012-2016) și a decis să extindă sarcinile acesteia pentru a include punerea în aplicare a deciziei de instituire și de gestionare a bazei de date pentru solicitările și ofertele de asistență, și pentru facilitarea schimbului de informații conex în rândul statelor părți, precum și sprijinul, după caz, pentru punerea în aplicare de către statele părți a deciziilor și recomandărilor celei de a șaptea conferințe de examinare. |
(9) |
Comisia ar trebui să fie însărcinată cu supravegherea aplicării corecte a contribuției financiare a Uniunii, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
(1) În sensul aplicării imediate și concrete a anumitor elemente din Strategia UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă, Uniunea Europeană sprijină BTWC, cu următoarele obiective:
— |
promovarea universalității BTWC; |
— |
sprijinirea punerii în aplicare a BTWC, inclusiv transmiterea de CBM de către statele părți; |
— |
sprijinirea activității programului intersesiuni 2012-2015 în vederea consolidării punerii în aplicare și a eficienței BTWC. |
(2) Proiectele corespunzătoare măsurilor strategiei UE sunt cele care urmăresc:
— |
promovarea receptivității în legătură cu punerea în aplicare a BTWC, consolidarea discuției regionale referitoare la temele intersesiunii și la aplicarea acestora și sprijinirea factorilor regionali cheie în definirea necesităților și a cerințelor punerii în aplicare la nivel național; |
— |
asistența atât pentru statele părți, cât și pentru statele care nu sunt părți, pentru a se asigura că statele părți își transpun obligațiile internaționale în legislația și măsurile administrative naționale și stabilesc o relație funcțională în rândul părților interesate la nivel național. Asistența implică sprijinul acordat statelor părți pentru stabilirea unui proces național al CBM și pentru numirea punctelor naționale de contact. Pentru statele care nu sunt părți, asistența include sprijinirea aderării la sau ratificării BTWC; |
— |
sprijinirea dezvoltării diferitelor instrumente și activități de facilitare care ar asista statele părți în punerea în aplicare la nivel național, inclusiv transmiterea CBM, ar permite reprezentanților statelor părți să se implice activ în procesul internațional al BTWC și ar spori sensibilizarea statelor părți la sprijinul internațional disponibil. |
În anexă figurează o descriere detaliată a acestor proiecte.
Articolul 2
(1) Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (denumit în continuare „ÎR”) este responsabil de punerea în aplicare a prezentei decizii.
(2) Punerea în aplicare din punct de vedere tehnic a activităților menționate la articolul 1 se încredințează ODA al ONU. Acesta îndeplinește această sarcină sub responsabilitatea ÎR. În acest scop, ÎR inițiază procedurile necesare împreună cu ODA al ONU.
Articolul 3
(1) Valoarea de referință financiară pentru implementarea proiectelor menționate la articolul 1 alineatul (2) este de 1 700 000 EUR.
(2) Cheltuielile finanțate din suma prevăzută la alineatul (1) sunt gestionate în conformitate cu procedurile și normele aplicabile bugetului general al Uniunii.
(3) Comisia supraveghează gestionarea corespunzătoare a cheltuielilor menționate la alineatul (1). În acest sens, Comisia încheie un acord de finanțare cu ODA al ONU. Acordul de finanțare prevede obligația ODA al ONU de a asigura o vizibilitatea contribuției Uniunii.
(4) Comisia depune eforturile necesare pentru a încheia acordul de finanțare menționat la alineatul (3) cât mai curând posibil după intrarea în vigoare a prezentei decizii. Comisia informează Consiliul cu privire la eventualele dificultăți survenite în decursul respectivului proces și cu privire la data încheierii acordului.
Articolul 4
ÎR raportează Consiliului cu privire la punerea în aplicare a prezentei decizii, pe baza unor rapoarte întocmite periodic de ODA al ONU. Aceste rapoarte stau la baza evaluării efectuate de Consiliu. Comisia furnizează informații cu privire la aspectele financiare ale proiectelor menționate la articolul 1 alineatul (2).
Articolul 5
(1) Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
(2) Prezenta decizie expiră după 24 de luni de la data încheierii acordului de finanțare menționat la articolul 3 alineatul (3) sau după șase luni de la data adoptării acesteia în situația în care nu a fost încheiat nici un acord de finanțare în acest interval.
Adoptată la Bruxelles, 23 iulie 2012.
Pentru Consiliu
Președintele
C. ASHTON
(3) JO L 302, 13.11.2008, p. 29.
(4) JO L 188, 19.7.2011, p. 42.
ANEXĂ
1. CADRUL GENERAL
Pe baza reușitei punerii în aplicare a Acțiunii comune 2008/858/PESC, prezenta decizie servește drept instrument politic operațional pentru înregistrarea de progrese în îndeplinirea obiectivelor Deciziei 2011/429/PESC și se concentrează în special asupra acelor aspecte cu privire la care s-a ajuns la un consens în cadrul celei de a șaptea conferințe de examinare, astfel cum este prevăzut în documentul final al acesteia.
Prezenta decizie se orientează după următoarele principii:
(a) |
utilizarea optimă a experienței dobândite prin Acțiunea comună 2008/858/PESC; |
(b) |
analiza nevoilor specifice exprimate de statele părți, precum și de statele care nu sunt părți la BTWC, cu privire la mai buna punere în aplicare și universalizarea BTWC; |
(c) |
încurajarea responsabilității regionale și locale asupra proiectelor pentru a asigura durabilitatea pe termen lung a acestora și pentru a construi un parteneriat între Uniune și părțile terțe în cadrul BTWC; |
(d) |
concentrarea asupra acelor activități care produc rezultate concrete și/sau contribuie la definirea rapidă a unei înțelegeri reciproce relevante pentru procesul de examinare a BTWC din 2016; |
(e) |
sprijinirea președinției reuniunilor statelor părți și utilizarea optimă a mandatului ISU, astfel cum s-a convenit la cea de a șasea conferință de examinare și cum s-a reînnoit și extins în cadrul celei de a șaptea conferințe de examinare. |
2. PROIECTELE
2.1. Proiectul nr. 1: Ateliere regionale pentru sensibilizare și identificarea necesităților
2.1.1. Scopul proiectului
Sensibilizarea funcționarilor și experților naționali relevanți cu privire la diferitele aspecte ale punerii în aplicare a BTWC (inclusiv a CBM), discutarea temelor din programul intersesiuni și aplicarea acestora în context regional, precum și identificarea personalului-cheie, a necesităților și cerințelor naționale și a posibilelor țări beneficiare ale asistenței extinse privind punerea în aplicare la nivel național (a se vedea programul 2) prin organizarea de ateliere regionale pe baza experienței și a contactelor care rezultă din Acțiunea comună 2008/858/PESC.
Proiectul va sprijini punerea în aplicare a deciziilor și recomandărilor celei de a șaptea conferințe de examinare cu privire la articolul IV din BTWC (în special punctele 13 și 14 din Declarația finală) și la programul intersesiuni 2012-2015.
2.1.2. Rezultatele preconizate ale proiectului
(a) |
Noi aderări la BTWC în toate regiunile geografice |
(b) |
O înțelegere sporită a BTWC în rândul autorităților naționale relevante și/sau consolidarea rețelelor de contacte subregionale privind BTWC în vederea promovării aderării la BTWC și a punerii în aplicare a acesteia |
(c) |
Identificarea necesităților de consolidare a activităților regionale și naționale destinate punerii în aplicare a BTWC |
(d) |
Promovarea și sprijinirea creării și aderării la asociațiile naționale și regionale de biosiguranță |
(e) |
Solicitările de asistență extinsă care urmează să se desfășoare în cadrul proiectului 2 |
2.1.3. Descrierea proiectului și implementare
Se vor desfășura un număr maxim de patru ateliere regionale sau subregionale, după caz în colaborare cu organizații internaționale și regionale și în coordonare cu programul intersesiuni 2012-2015 al BTWC.
Atât statele părți, cât și statele care nu sunt părți la BTWC vor fi invitate la ateliere, împreună cu organizațiile internaționale și regionale relevante, asociațiile naționale și regionale de biosiguranță, experți din mediul academic și organizații non-guvernamentale (ONG-uri).
Regiunile sau subregiunile vor fi selectate pentru ateliere pe baza unor criterii precum activitățile anterioare în cadrul Acțiunilor comune 2006/184/PESC și 2008/858/PESC și al Poziției comune 2006/242/PESC a Consiliului (1), alte activități ale Uniunii (inclusiv proiectul de centre de excelență), activitățile altor furnizori de asistență, precum și necesitățile și interesele evaluate pentru consolidarea proceselor BTWC în regiuni.
Atelierele vor fi utilizate pentru sensibilizare și informare cu privire la programul de asistență extinsă și la activitățile de sprijin disponibile.
2.2. Proiectul nr. 2: Asistență extinsă privind punerea în aplicare la nivel național
2.2.1. Scopul proiectului
Promovarea aderării universale la BTWC și consolidarea capacităților naționale de punere în aplicare a obligațiilor în temeiul BTWC, inclusiv transmiterile CBM, prin legislație, măsuri administrative și de aplicare, sensibilizare, coduri de conduită, standarde privind biosiguranța și biosecuritatea și instituirea de modalități pentru coordonarea națională prin programe de asistență extinsă.
2.2.2. Rezultatele preconizate ale proiectului
(a) |
Număr sporit de state părți la BTWC |
(b) |
Punerea în aplicare voluntară a BTWC de către state înaintea aderării acestora la BTWC |
(c) |
Adoptarea măsurilor legislative sau administrative adecvate, inclusiv prevederi în dreptul penal, care cuprind întregul domeniu de aplicare al interdicțiilor și al măsurilor preventive prevăzute prin BTWC și elaborate de cea de a șaptea conferință de examinare |
(d) |
Punerea în practică și o aplicare eficiente, pentru a preveni încălcările BTWC și pentru a impune sancțiuni în caz de nerespectare |
(e) |
Crearea sau consolidarea mecanismelor naționale pentru compilarea informațiilor solicitate și a transmiterilor anuale de CBM în vederea creșterii numărului de state părți participante la schimbul de CBM |
(f) |
Mai buna coordonare și sporirea contactelor între toate părțile interesate implicate în procesul BTWC, inclusiv asociațiile naționale și regionale de biosiguranță și sectorul privat, în vederea promovării unei puneri în aplicare eficiente |
(g) |
Promovarea programelor de sensibilizare, a codurilor de conduită și a standardelor privind biosiguranța și biosecuritatea |
2.2.3. Descrierea proiectului
Cea de a șaptea conferință de examinare a reafirmat că adoptarea și punerea în aplicare a măsurilor necesare la nivel național vor consolida eficiența BTWC. Conferința respectivă a invitat statele părți să adopte măsuri legislative, administrative, judiciare și de altă natură pentru a spori punerea în aplicare internă a BTWC și pentru a asigura siguranța și securitatea agenților sau toxinelor de origine microbiană sau a altor agenți sau toxine de origine biologică. Conferința a subliniat importanța schimbului de informații în rândul statelor părți prin CBM și a recunoscut necesitatea sporirii numărului de state părți participante la CBM. Conferința a convenit că este necesar un efort concertat suplimentar din partea statelor părți prin activități bilaterale, regionale și multilaterale pentru promovarea universalizării BTWC.
Pe baza experienței acumulate prin Acțiunea comună 2008/858/PESC, asistența extinsă privind punerea în aplicare la nivel național va fi furnizată unui număr maxim de opt țări identificate ca fiind corespunzătoare prin atelierele regionale din cadrul proiectului 1.
Fiecare program se va derula pe o perioadă de circa 12 luni, va implica participarea delegațiilor UE în țările beneficiare și a birourilor regionale pentru dezarmare ale ONU, după caz, și va cuprinde:
— |
un atelier național inițial pentru reunirea tuturor agențiilor și părților interesate interne relevante, pentru introducerea diferitelor concepte ale BTWC, pentru identificarea partenerilor motivați și fiabili de la nivel local și pentru realizarea unei evaluări inițiale a necesităților și priorităților; |
— |
elaborarea unui plan structurat de asistență (plan de acțiune), adaptat țării beneficiare, care va implica vizite și/sau ateliere ale diferiților furnizori de asistență pe durata programului, precum și formarea oferită în statele membre ale UE sau în alte țări; |
— |
realizarea Planului de acțiune, cu furnizori precum Interpol, OMS, VERTIC, statele membre ale UE, ISU a BTWC și instituțiile din mediul academic care desfășoară respectivele activități de asistență (de exemplu redactarea legislației, formarea în domeniul biosiguranței/biosecurității, pregătirea CBM, formarea polițienească, sensibilizarea pentru oamenii de știință, planificarea răspunsului în situații de urgență etc.); |
— |
un atelier de finalizare după încheierea activităților, în care vor fi trase concluziile, agențiile vor prezenta rapoarte de activitate și privind progresele și vor fi evaluate toate necesitățile de asistență suplimentară sau de continuare a asistenței; |
— |
pentru sprijinirea universalizării BTWC, programele de asistență națională extinsă ar putea, după caz, să fie furnizate unor state care nu sunt părți, iar în acest caz aderarea la BTWC ar fi parte a Planului de acțiune convenit cu țara beneficiară; |
— |
pentru asigurarea unei asistențe eficiente și productive, va fi organizat un atelier al UE pentru experții UE care asistă țările beneficiare în cadrul proiectului 2 în scopul discutării celor mai bune practici și al pregătirii corespunzătoare a activităților de asistență. |
2.3. Proiectul nr. 3: Instrumente și activități de facilitare
2.3.1. Scopul proiectului
Furnizarea diferitelor instrumente și activități care vor facilita și sprijini punerea în aplicare eficientă la nivel național a BTWC, inclusiv transmiterea CBM.
2.3.2. Rezultatele preconizate ale proiectului
(a) |
Broșură de orientare privind punerea în aplicare la nivel național |
(b) |
Broșură de orientare privind CBM revizuite |
(c) |
Sistem de transmitere electronică a CBM |
(d) |
Participare sporită a țărilor în curs de dezvoltare la programul intersesiuni al BTWC |
(e) |
Capacitate sporită pentru mecanismul de anchetă al Secretarului General al ONU privind presupuse utilizări de arme biologice și toxice |
2.3.3. Descrierea proiectului
Cea de a șaptea conferință de examinare a decis că un punct permanent pe ordinea de zi a programului intersesiuni 2012-2015 va fi consolidarea punerii în aplicare la nivel național. Subiectele care vor fi abordate includ măsuri specifice pentru punerea în aplicare deplină și cuprinzătoare a BTWC, în special a articolelor III și IV, și modalități și mijloace de consolidare a punerii în aplicare la nivel național, precum și schimbul de cele mai bune practici și experiențe.
Cea de a șaptea conferință de examinare a decis să adopte o formă revizuită a formularelor de raportare pentru transmiterile de CBM. Mai mult, s-a decis ca ISU în cooperare cu statele părți să examineze și să elaboreze opțiuni pentru mijloace electronice de transmitere a CBM.
Cea de a șaptea conferință de examinare a discutat în continuare și a decis măsuri specifice de sprijinire și de sporire a participării statelor părți în curs de dezvoltare la reuniunile din cadrul programului intersesiuni.
Cea de a șaptea conferință de examinare a trimis la mecanismul de anchetă al Secretarului General al ONU pentru utilizarea prezumată a armelor chimice și biologice. Ar fi esențială promovarea acestuia, inclusiv prin cursuri de formare specializată pentru experți.
Pe baza experienței acumulate în cadrul Acțiunii comune 2008/858/PESC și ca o continuare a activităților încheiate și/sau inițiate, se vor desfășura următoarele acțiuni:
(a) |
pregătirea unei documentații cuprinzătoare (broșură de orientare) care să ofere o vedere de ansamblu asupra obligațiilor statelor părți la BTWC și care să acopere măsurile naționale pentru punerea în aplicare deplină și cuprinzătoare a BTWC. Broșura va fi concepută ca un set de măsuri de punere în aplicare și va oferi exemple de bune practici, recunoscând în același timp diferențele dintre procedurile naționale. În cursul pregătirii acesteia, vor fi consultați experți din statele membre ale UE, statele părți la BTWC, organizațiile internaționale relevante, precum și sectorul neguvernamental vizat de punerea în aplicare a BTWC. Broșura va fi reprodusă în toate limbile oficiale ale ONU. Coordonarea generală a pregătirii broșurii va fi efectuată de ODA al ONU; |
(b) |
revizuirea și dezvoltarea în continuare a broșurii de orientare în materie de CBM, pregătită în temeiul Acțiunii comune 2008/858/PESC, în conformitate cu decizia luată de cea de a șaptea conferință de examinare; |
(c) |
dezvoltarea și întreținerea unui instrument electronic pentru transmiterea, prelucrarea și diseminarea CBM (instrumentul electronic CBM); |
(d) |
dezvoltarea în continuare a site-ului internet al ISU și a instrumentelor IT și de comunicații asociate; |
(e) |
sponsorizarea participării experților dintr-un număr maxim de zece țări în curs de dezvoltare la programul intersesiuni al BTWC; |
(f) |
organizarea unui exercițiu internațional privind mecanismul de anchetă al Secretarului General al ONU pentru utilizarea prezumată a armelor biologice, cu sponsorizare pentru participarea experților. |
3. ASPECTE PROCEDURALE, COORDONARE
Implementarea proiectelor va fi inițiată de un comitet director în scopul stabilirii procedurilor și modalităților de cooperare. Comitetul director va revizui periodic implementarea proiectelor, cel puțin o dată la șase luni, inclusiv prin utilizarea mijloacelor electronice de comunicare.
Comitetul director va fi compus din reprezentanții ÎR și ODA al ONU.
Cererile statelor părți, care nu sunt state membre ale UE, de asistență și cooperare în temeiul prezentei decizii sunt adresate ODA al ONU. ODA al ONU va examina și va evalua aceste cereri, după caz, și va prezenta recomandări comitetului director. Comitetul director va examina cererile de asistență, precum și planurile de acțiune și punerea lor în aplicare. La propunerea ÎR și ținând seama de rezultatele discuțiilor din cadrul comitetului director, ÎR va lua decizia finală cu privire la țările beneficiare în consultare cu grupurile de lucru competente ale Consiliului.
Pentru a asigura o responsabilitate și o durabilitate solidă a activităților inițiate de UE din partea țărilor beneficiare, se preconizează că, ori de câte ori este posibil și adecvat, beneficiarilor selecționați li se va solicita să elaboreze planuri de acțiune care să specifice printre altele un calendar de desfășurare a activităților finanțate (inclusiv a celor finanțate din resurse naționale), domeniul de aplicare și durata proiectului, principalele părți interesate. ODA al ONU sau statele membre ale UE, după caz, vor fi asociate pregătirii respectivelor planuri de acțiune. Implementarea proiectelor se va desfășura în conformitate cu planurile de acțiune.
4. RAPORTAREA ȘI EVALUAREA
ODA al ONU va prezenta ÎR rapoarte periodice semestriale privind stadiul lucrărilor cu privire la punerea în aplicare a proiectelor. În plus, sunt transmise rapoarte privind activitățile individuale de asistență care se desfășoară în cadrul planurilor de acțiune instituite pentru țările beneficiare. Rapoartele vor fi transmise grupului de lucru relevant al Consiliului în vederea evaluării progreselor lucrărilor și a unei evaluări generale a proiectelor, precum și a unor posibile etape ulterioare.
Ori de câte ori este posibil, statele părți la BTWC vor fi informate în legătură cu implementarea proiectelor, inclusiv prin mijloace electronice.
5. PARTICIPAREA EXPERȚILOR PROVENIȚI DIN STATELE MEMBRE ALE UE
Implicarea activă a experților proveniți din statele membre ale UE este necesară pentru punerea în aplicare cu succes a prezentei decizii. ODA al ONU va fi încurajat să se folosească de acești experți. Costurile misiunii legate de implementarea proiectelor vor fi acoperite prin prezenta decizie.
Este de așteptat ca, atunci când sunt preconizate vizite de asistență (de exemplu asistența juridică sau asistența privind CBM), practica standard să fie considerată vizita a cel mult trei experți pentru o durată maximă de cinci zile.
6. DURATĂ
Durata totală estimată a punerii în aplicare a proiectelor este de 24 de luni.
7. BENEFICIARI
Beneficiarii activităților în favoarea universalizării sunt statele care nu sunt părți la BTWC (atât statele semnatare, cât și cele nesemnatare).
Beneficiarii activităților de punere în aplicare la nivel național sunt atât statele care sunt părți, cât și statele care nu sunt părți la BTWC, precum și reprezentanții asociațiilor de biosiguranță naționale și regionale, sectorul privat, mediul academic și ONG-urile.
Beneficiarii activităților legate de CBM sunt statele părți la BTWC.
8. REPREZENTANȚII PĂRȚILOR TERȚE
Pentru a promova responsabilitatea regională și durabilitatea proiectelor, participarea experților din state din afara UE, inclusiv a celor din organizații regionale și internaționale relevante, va fi finanțată prin prezenta decizie. Va fi finanțată participarea ODA al ONU la atelierele și reuniunile BTWC. Participarea președintelui reuniunilor statelor părți la BTWC poate fi finanțată de la caz la caz.
9. ENTITATEA DE PUNERE ÎN APLICARE – ASPECTE PRIVIND PERSONALUL
Dat fiind caracterul extrabugetar al activităților ODA al ONU preconizate în prezenta decizie, va fi necesar personal suplimentar.
24.7.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 196/67 |
DECIZIA 2012/422/PESC A CONSILIULUI
din 23 iulie 2012
în sprijinul unui proces care să ducă la instituirea unei zone fără arme nucleare și orice alte arme de distrugere în masă în Orientul Mijlociu
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
Având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 28 și articolul 31 alineatul (1),
având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,
întrucât:
(1) |
Uniunea pune în aplicare în mod activ Strategia UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă din 12 decembrie 2003 și măsurile enumerate în capitolul III din aceasta, precum eficientizarea multilateralismului și promovarea unui mediu internațional și regional stabil. |
(2) |
Uniunea este angajată față de sistemul de tratate multilaterale, care asigură temeiul juridic și normativ pentru toate eforturile de neproliferare. Politica Uniunii este de a continua punerea în aplicare și universalizarea normelor existente în materie de dezarmare și neproliferare. Uniunea acordă asistență țărilor terțe în îndeplinirea obligațiilor ce le revin în temeiul convențiilor și regimurilor multilaterale. |
(3) |
Declarația comună a reuniunii la nivel înalt pentru Mediterana desfășurată la Paris la 13 iulie 2008, care a instituit Uniunea pentru Mediterana, a reafirmat aspirația comună de instaurare a păcii, precum și a securității regionale, astfel cum se prevede în Declarația de la Barcelona adoptată în cadrul Conferinței euromediteraneene din 27 – 28 noiembrie 1995, care, între altele, promovează securitatea regională, acționând în favoarea neproliferării nucleare, chimice și biologice prin aderarea la o combinație de regimuri internaționale și regionale de neproliferare și de acorduri în materie de control al armamentului și de dezarmare, precum Tratatul de neproliferare a armelor nucleare (TNP), Convenția privind armele chimice, Convenția privind armele biologice și toxice, Tratatul de interzicere totală a experiențelor nucleare și/sau acorduri regionale de tipul zonelor fără arme nucleare, incluzând regimurile de verificare aferente, și prin respectarea acestora, precum și îndeplinind cu bună-credință angajamentele luate în cadrul convențiilor privind controlul armamentului, dezarmarea și neproliferarea. |
(4) |
Părțile la Uniunea pentru Mediterana vor urmări instituirea în Orientul Mijlociu a unei zone fără arme de distrugere în masă - nucleare, chimice și biologice - și fără vectorii acestora, care să poată fi verificată în mod reciproc și eficace. Mai mult, părțile vor examina măsurile de ordin practic de întreprins, între altele, pentru a preveni proliferarea armelor nucleare, chimice și biologice, precum și acumularea excesivă de arme convenționale. |
(5) |
La 19 – 20 iunie 2008, Uniunea Europeană a organizat la Paris un seminar intitulat „Securitatea în Orientul Mijlociu, neproliferarea armelor de distrugere în masă și dezarmarea”, care a reunit reprezentanți ai statelor din regiune și ai statelor membre ale Uniunii, precum și reprezentanți ai mediului academic și agenții naționale din domeniul energiei nucleare. Participanții au încurajat Uniunea să promoveze continuarea dezbaterii în cadrul diverselor foruri și să avanseze în mod progresiv către un format mai formal care să includă discuții între funcționari guvernamentali, valorificându-se cadrul de la Barcelona, însă în contextul unui format mai deschis din punct de vedere geografic. |
(6) |
Conferința de revizuire a TNP din 2010 a subliniat importanța unui proces care să ducă la punerea în aplicare deplină a Rezoluției sale din 1995 privind Orientul Mijlociu (rezoluția din 1995). În acest scop, conferința a aprobat următoarele măsuri de ordin practic, cuprinzând, printre altele, examinarea tuturor ofertelor care vizează susținerea punerii în aplicare a rezoluției din 1995, inclusiv oferta Uniunii de a găzdui un seminar cuprinzând acțiuni ulterioare, legat de cel organizat în iunie 2008. |
(7) |
De asemenea, Conferința de revizuire a TNP din 2010 a recunoscut rolul important pe care îl joacă societatea civilă în ceea ce privește contribuția la punerea în aplicare a rezoluției din 1995 și a încurajat toate eforturile în acest sens. |
(8) |
La 6 – 7 iulie 2011, Uniunea a organizat la Bruxelles un seminar pentru „a promova consolidarea încrederii și în sprijinul unui proces vizând instituirea unei zone fără arme de distrugere în masă și vectorii acestora în Orientul Mijlociu”, care a reunit reprezentanți de rang înalt ai statelor din regiune, cele trei state depozitare ale TNP, statele membre ale Uniunii, alte state interesate, precum și reprezentanți ai mediului academic și reprezentanți oficiali ai organizațiilor regionale și internaționale majore. Participanții au încurajat în mod ferm Uniunea să faciliteze în continuare procesul în vederea instituirii unei zone fără arme de distrugere în masă în Orientul Mijlociu, inclusiv prin noi inițiative similare înaintea conferinței din 2012 care urmează să fie convocată de SG al ONU și cosponsorii rezoluției din 1995. |
(9) |
La 14 octombrie 2011, Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite și guvernele Federației Ruse, Regatului Unit și Statelor Unite, în calitate de cosponsori ai Rezoluției TNP din 1995 privind Orientul Mijlociu și de state depozitare ale tratatului, în consultare cu statele din regiune, l-au numit pe subsecretarul de stat Jaakko Laajava în calitate de mediator și au desemnat Finlanda drept guvern-gazdă pentru Conferința din 2012 privind instituirea unei zone fără arme nucleare și orice alte arme de distrugere în masă în Orientul Mijlociu. |
(10) |
Din noiembrie 2011, Uniunea s-a aflat în consultări strânse cu mediatorul și cu echipa sa pentru a furniza în continuare sprijin în procesul vizând instituirea unei zone fără arme nucleare și orice alte arme de distrugere în masă în Orientul Mijlociu, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
(1) În scopul asigurării unor acțiuni ulterioare seminarului din 2011 pentru „a promova consolidarea încrederii și în sprijinul unui proces vizând instituirea unei zone fără arme de distrugere în masă și vectorii acestora în Orientul Mijlociu”, Uniunea susține activități cu scopul de a promova următoarele obiective:
(a) |
sprijinirea acțiunilor Mediatorului pentru Conferința din 2012 privind instituirea unei zone fără arme nucleare și orice alte arme de distrugere în masă în Orientul Mijlociu; |
(b) |
sporirea vizibilității Uniunii ca actor la nivel global și în regiune în domeniul neproliferării; |
(c) |
încurajarea dialogului regional de natură politică și privind securitatea în cadrul societăților civile și al guvernelor, în special în rândul experților, al funcționarilor și al persoanelor din mediul academic; |
(d) |
identificarea unor măsuri concrete de consolidare a încrederii care ar putea reprezenta măsuri de ordin practic în perspectiva unei zone fără arme de distrugere în masă și fără vectorii acestora în Orientul Mijlociu; |
(e) |
încurajarea discuției privind universalizarea și punerea în aplicare a tratatelor și a altor instrumente internaționale relevante pentru a preveni proliferarea armelor de distrugere în masă și a vectorilor acestora; |
(f) |
discutarea chestiunilor privind utilizările în scopuri pașnice ale energiei nucleare și cooperarea internațională și regională în această privință. |
(2) În acest context, proiectele care urmează să fie susținute de către Uniune cuprind următoarele activități specifice:
(a) |
furnizarea de mijloace pentru organizarea unui eveniment cuprinzând acțiuni ulterioare, legat de seminarele Uniunii din 2008 și 2011, care urmează să se desfășoare înaintea conferinței din 2012 sub forma unui seminar Modul II; |
(b) |
furnizarea de mijloace pentru pregătirea documentelor de referință cu privire la subiectele abordate în cadrul seminarului cuprinzând acțiuni ulterioare; |
(c) |
furnizarea de mijloace pentru crearea unei pagini dedicate pe site-ul Consorțiului UE de grupuri de reflecție pentru neproliferare; |
(d) |
furnizarea de mijloace pentru participarea experților neguvernamentali din Uniune, atunci când este necesar și în strânsă coordonare cu Serviciul european de acțiune externă (SEAE), la inițiative oficiale, neguvernamentale și Modul II relevante, cum ar fi Cadrul Amman. |
În anexă figurează o descriere detaliată a proiectelor.
Articolul 2
(1) Responsabilitatea pentru punerea în aplicare a prezentei decizii îi revine Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (ÎR).
(2) Punerea în aplicare din punct de vedere tehnic a proiectelor menționate la articolul 1 alineatul (2) este asigurată de Consorțiul UE pentru neproliferare, care îndeplinește această sarcină sub responsabilitatea ÎR. În acest scop, ÎR încheie acordurile necesare cu Consorțiul UE pentru neproliferare.
Articolul 3
(1) Valoarea de referință financiară pentru punerea în aplicare a proiectelor menționate la articolul 1 alineatul (2) este de 352 000 EUR.
(2) Cheltuielile finanțate din suma prevăzută la alineatul (1) sunt gestionate în conformitate cu procedurile și normele aplicabile bugetului Uniunii.
(3) Comisia supraveghează gestionarea corectă a cheltuielilor menționate la alineatul (1). În acest scop, aceasta încheie un acord de finanțare cu Consorțiul UE pentru neproliferare. Acordul prevede obligația Consorțiului UE pentru neproliferare de a asigura vizibilitatea contribuției Uniunii, corespunzătoare dimensiunii acesteia.
(4) Comisia depune eforturi în vederea încheierii acordului de finanțare menționat la alineatul (3) în cel mai scurt timp posibil după intrarea în vigoare a prezentei decizii. Aceasta informează Consiliul cu privire la orice dificultăți care intervin în cursul acestui proces și cu privire la data încheierii acordului.
Articolul 4
(1) ÎR raportează Consiliului cu privire la punerea în aplicare a prezentei decizii, pe baza unor rapoarte periodice pregătite de Consorțiul UE pentru neproliferare. Aceste rapoarte stau la baza evaluării efectuate de Consiliu.
(2) Comisia furnizează informații cu privire la aspectele financiare ale proiectelor menționate la articolul 1 alineatul (2).
Articolul 5
(1) Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
(2) Prezenta decizie expiră după 18 luni de la data încheierii acordurilor de finanțare menționate la articolul 3 alineatul (3). Totuși, aceasta expiră după șase luni de la intrarea sa în vigoare în cazul în care niciun acord de finanțare nu a fost încheiat în termenul respectiv.
Adoptată la Bruxelles, 23 iulie 2012.
Pentru Consiliu
Președintele
C. ASHTON
ANEXĂ
Proiecte în sprijinul unui proces care să ducă la instituirea unei zone fără arme nucleare și orice alte arme de distrugere în masă în Orientul Mijlociu
1. OBIECTIVE
În cadrul Declarației de la Barcelona adoptate de Conferința euromediteraneeană din 27 – 28 noiembrie 1995, Uniunea împreună cu partenerii săi mediteraneeni au convenit să urmărească instituirea în Orientul Mijlociu a unei zone fără arme de distrugere în masă și fără vectorii acestora, care să poată fi verificată în mod eficace. În 2008, Declarația comună a reuniunii la nivel înalt pentru Mediterana desfășurată la Paris a confirmat faptul că Uniunea este pregătită să examineze și să acționeze în vederea identificării unor măsuri de ordin practic pentru pregătirea unui teren adecvat pentru punerea deplină în aplicare a Rezoluției din 1995 privind Orientul Mijlociu (rezoluția din 1995) a Conferinței de revizuire a TNP și crearea unei astfel de zone. Astfel de măsuri de ordin practic au fost examinate în primă instanță în timpul seminarului UE intitulat „Securitatea în Orientul Mijlociu, neproliferarea armelor de distrugere în masă și dezarmarea”, desfășurat în iunie 2008 la Paris, și au fost ulterior identificate în cadrul seminarului UE pentru „a promova consolidarea încrederii și în sprijinul unui proces vizând instituirea unei zone fără arme de distrugere în masă și vectorii acestora în Orientul Mijlociu”, desfășurat în iulie 2011 la Bruxelles.
În opinia UE, măsurile de ordin practic ar trebui, printre altele, să promoveze aderarea universală la toate acordurile și instrumentele multilaterale din domeniul neproliferării, al controlului armamentului și al dezarmării, cum ar fi Tratatul de neproliferare a armelor nucleare (TNP), Convenția privind armele chimice, Convenția privind armele biologice și toxice, Tratatul de interzicere totală a experiențelor nucleare și Codul de conduită de la Haga împotriva proliferării rachetelor balistice, precum și la acordurile de garanții generalizate ale AIEA împreună cu protocolul adițional la acestea, precum și respectarea acestora. Începerea negocierilor cu privire la Tratatul privind încetarea producției de material de fisiune ar reprezenta o altă etapă crucială în acest context. Astfel de măsuri ar constitui o măsură importantă de consolidare a încrederii la nivel regional în vederea instituirii unei zone fără arme de distrugere în masă și fără vectorii acestora, care să poată fi verificată.
Uniunea dorește să continue și să intensifice dialogul politic și de securitate dintre partenerii relevanți din Uniunea pentru Mediterana și toate celelalte țări din Orientul Mijlociu cu privire la chestiuni legate de instituirea unei zone fără arme de distrugere în masă. Uniunea Europeană consideră că elaborarea și punerea în aplicare a unor măsuri concrete de consolidare a încrederii ar putea facilita progresele către o zonă fără arme de distrugere în masă.
În acest context de interes crescând pentru dezvoltarea utilizărilor în scopuri pașnice ale energiei nucleare în regiune, ar trebui de asemenea făcute eforturi pentru a garanta că dezvoltarea modalităților pașnice de utilizare are loc în conformitate cu cele mai bune standarde de siguranță, securitate și neproliferare. Uniunea continuă să sprijine deciziile și rezoluția privind Orientul Mijlociu adoptate cu ocazia Conferinței de revizuire și prelungire a TNP din 1995, precum și documentele finale ale Conferinței de revizuire a TNP din 2000, respectiv ale Conferinței de revizuire a TNP din 2010. Conferința de revizuire a TNP din 2010 a aprobat un număr de măsuri de ordin practic, care cuprind, printre altele, convocarea Conferinței din 2012 privind instituirea unei zone a Orientului Mijlociu fără arme nucleare și orice alte arme de distrugere în masă, precum și examinarea tuturor ofertelor vizând susținerea punerii în aplicare a rezoluției din 1995.
Ca urmare a succesului seminarului UE din iulie 2011, Uniunea consideră că aceste obiective ar putea să avanseze printr-un alt seminar în sprijinul conferinței din 2012.
Uniunea dorește să sprijine obiectivele sus-menționate, după cum urmează:
— |
prin organizarea unui seminar cuprinzând acțiuni ulterioare, care urmează să se desfășoare înaintea conferinței din 2012; |
— |
prin furnizarea de mijloace pentru pregătirea unor documente strategice de referință încredințate unor experți din regiune și dincolo de aceasta pentru a sprijini seminarul cuprinzând acțiuni ulterioare; |
— |
prin furnizarea de mijloace pentru crearea unei pagini dedicate pe site-ul Consorțiului UE pentru neproliferare (www.non-proliferation.eu); |
— |
prin furnizarea de mijloace pentru participarea experților neguvernamentali din Uniune, atunci când este necesar și în strânsă coordonare cu SEAE, la inițiative oficiale, neguvernamentale și Modul II relevante, cum ar fi Cadrul Amman. |
2. DESCRIEREA PROIECTELOR
2.1. Proiectul nr. 1: seminar în sprijinul unui proces care să ducă la instituirea unei zone fără arme nucleare și orice alte arme de distrugere în masă în Orientul Mijlociu înaintea conferinței din 2012
2.1.1.
(a) |
să asigure un eveniment cuprinzând acțiuni ulterioare, legat de seminarul UE pentru „a promova un proces vizând instituirea unei zone fără arme de distrugere în masă și vectorii acestora în Orientul Mijlociu”, care s-a desfășurat la 6 – 7 iulie 2011 la Bruxelles sub forma unei reuniuni generale Modul II, înaintea conferinței din 2012; |
(b) |
să aducă în discuție chestiuni legate de securitatea regională în Orientul Mijlociu, inclusiv proliferarea armelor de distrugere în masă și a vectorilor acestora, precum și chestiuni convenționale; |
(c) |
să analizeze posibile măsuri de consolidare a încrederii care să faciliteze procesul de instituire a unei zone fără arme nucleare și orice alte arme de distrugere în masă în Orientul Mijlociu; |
(d) |
să aducă în discuție posibilitățile de universalizare și de punere în aplicare a tratatelor și a altor instrumente internaționale de neproliferare și dezarmare; |
(e) |
să analizeze perspectivele de cooperare nucleară pașnică și activitățile de asistență conexe. |
2.1.2.
(a) |
sprijinirea mediatorului Conferinței din 2012 privind instituirea unei zone fără arme nucleare și orice alte arme de distrugere în masă în Orientul Mijlociu în perioada premergătoare și în timpul organizării evenimentului respectiv; |
(b) |
aprofundarea dialogului și generarea încrederii în cadrul societății civile și în rândul guvernelor, pentru a se înregistra progrese suplimentare în sprijinul unui proces care să ducă la instituirea unei zone fără arme nucleare și orice alte arme de distrugere în masă în Orientul Mijlociu; |
(c) |
sporirea înțelegerii reciproce a aspectelor care influențează peisajul de securitate regională, inclusiv cu privire la proliferarea armelor de distrugere în masă și a vectorilor acestora, precum și la chestiuni convenționale; |
(d) |
creșterea gradului de sensibilizare, cunoaștere și înțelegere a măsurilor de ordin practic necesare pentru instituirea în Orientul Mijlociu a unei zone fără arme de distrugere în masă și fără vectorii acestora; |
(e) |
contribuția la eforturile de universalizare și de punere în aplicare a tratatelor și a altor instrumente internaționale de neproliferare și dezarmare; |
(f) |
facilitarea cooperării internaționale și regionale cu privire la utilizările pașnice ale energiei nucleare în conformitate cu cele mai bune standarde de siguranță, securitate și neproliferare nucleare. |
2.1.3.
Proiectul prevede organizarea unui seminar de două zile, care se va desfășura de preferință la Bruxelles sau în regiunea Orientului Mijlociu. Printre participanți se vor număra reprezentanți ai instituțiilor relevante ale Uniunii, ai statelor membre, ai tuturor țărilor din Orientul Mijlociu, ai statelor care dețin arme nucleare, ai organizațiilor internaționale relevante, precum și experți din mediul academic. Se așteaptă participarea a circa 150 de reprezentanți.
Experții din mediul academic vor conduce discuțiile. Având în vedere caracterul delicat al subiectelor care urmează să fie abordate, discuțiile se vor desfășura conform regulii „Chatham House”, pentru a permite o dezbatere mai informală și mai deschisă, fără a se identifica sursa informațiilor primite în cadrul reuniunii.
Vor fi acoperite cheltuielile de deplasare, cazare și diurnă ale participanților și ale vorbitorilor invitați (persoane din mediul academic și funcționari din afara Uniunii). Decizia Consiliului prevede, de asemenea, mijloacele financiare pentru acoperirea tuturor celorlalte costuri, care includ spațiul de conferință, echipamentul, dejunurile, cinele, pauzele de cafea. Limba de lucru a seminarului va fi engleza.
Consorțiul UE pentru neproliferare, în strânsă consultare cu reprezentantul ÎR și cu statele membre, va invita participanții la seminar și pregătește ordinea de zi a conferinței.
Consorțiul UE pentru neproliferare va pregăti un raport aferent reuniunilor; acesta va fi adresat reprezentantului ÎR și mediatorului. Raportul poate fi pus la dispoziția organismelor relevante din Uniune, tuturor țărilor din Orientul Mijlociu, altor țări interesate, precum și organizațiilor internaționale competente.
2.2. Proiectul nr. 2: documente de referință
2.2.1.
(a) |
să furnizeze până la douăzeci de documente de referință cu privire la subiecte abordate de seminarul în sprijinul unui proces care să ducă la instituirea unei zone fără arme nucleare și orice alte arme de distrugere în masă în Orientul Mijlociu; |
(b) |
să furnizeze instrumente pentru înțelegerea peisajului de securitate regională, inclusiv cu privire la proliferarea armelor de distrugere în masă și a vectorilor acestora, precum și la chestiuni convenționale; |
(c) |
să identifice posibile măsuri de consolidare a încrederii care ar putea reprezenta măsuri de ordin practic în direcția perspectivei unei zone fără arme de distrugere în masă și fără vectorii acestora în Orientul Mijlociu; |
(d) |
să identifice modalități de înregistrare a unor noi progrese în ceea ce privește universalizarea și punerea în aplicare ale tratatelor și ale altor instrumente internaționale de neproliferare și dezarmare; |
(e) |
să identifice perspective pentru cooperarea nucleară pașnică în contextul politicii energetice a țărilor și al necesităților acestora. |
2.2.2.
(a) |
contribuirea cu idei și propuneri la seminarul în sprijinul unui proces de consolidare a încrederii care să ducă la instituirea unei zone fără arme de distrugere în masă și fără vectorii acestora în Orientul Mijlociu și contribuirea la desfășurarea unei discuții structurate și axate pe toate chestiunile pertinente; |
(b) |
sporirea gradului de sensibilizare, cunoaștere și înțelegere, de către societățile civile și guverne, a chestiunilor legate de o zonă fără arme de distrugere în masă și fără vectorii acestora și de securitatea regională în Orientul Mijlociu; |
(c) |
furnizarea către guvernele și organizațiile internaționale de opțiuni politice și/sau de politică operațională pentru a facilita procesul de instituire a unei zone fără arme de distrugere în masă și fără vectorii acestora și de securitate regională în Orientul Mijlociu. |
2.2.3.
Proiectul prevede pregătirea a până la douăzeci de documente de referință a câte 5 – 10 pagini fiecare. Consorțiul UE pentru neproliferare va elabora sau va dispune redactarea documentelor de referință, care nu reprezintă neapărat opiniile instituțiilor Uniunii și ale statelor membre. Consorțiul UE pentru neproliferare va organiza o cerere de prezentări vizând să încurajeze participarea experților din regiune.
Documentele de referință vor acoperi subiectele discutate în cadrul seminarului în sprijinul unui proces care să ducă la instituirea unei zone fără arme nucleare și orice alte arme de distrugere în masă în Orientul Mijlociu. Fiecare document va prezenta opțiuni politice și/sau de politică operațională.
Documentele de referință vor fi prezentate participanților la seminar, organismelor relevante din Uniune și din statele membre, tuturor țărilor din Orientul Mijlociu, altor țări interesate, precum și organizațiilor internaționale competente. Documentele de referință ar putea fi publicate pe site-ul Consorțiului UE pentru neproliferare.
Documentele de referință ar putea fi compilate în cadrul unui volum în vederea unei publicări unice, ulterioară seminarului.
2.3 Proiectul nr. 3: crearea unei pagini dedicate pe site-ul Consorțiului UE de grupuri de reflecție pentru neproliferare
2.3.1.
(a) |
să încurajeze discuțiile și interacțiunea dintre funcționarii guvernamentali și societatea civilă, ONG-uri și mediul academic; |
(b) |
să creeze o pagină dedicată în care grupurile de reflecție pentru neproliferare să-și poată împărtăși analiza și opiniile independente cu privire la subiectele acoperite de seminar. |
2.3.2.
Facilitarea schimbului de opinii și sporirea contribuției societății civile, a ONG-urilor și a mediului academic la procesul de instituire a unei zone fără arme de distrugere în masă în Orientul Mijlociu
2.3.3.
Proiectul prevede pregătirea unei pagini dedicate reuniunii în cadrul site-ului Consorțiului UE pentru neproliferare. Pagina dedicată va permite descărcarea gratuită a tuturor documentelor relevante, inclusiv documentele pregătite și publicate pentru seminar și din partea grupurilor de reflecție care doresc să împărtășească rezultatele cercetării lor cu privire la subiectele acoperite de seminar.
2.4 Proiectul nr. 4: participarea experților neguvernamentali din Uniune, atunci când este necesar și în strânsă coordonare cu SEAE, la inițiative oficiale, neguvernamentale și Modul II relevante, cum ar fi Cadrul Amman. Finanțarea inițiativelor tematice ad-hoc relevante
2.4.1.
Să garanteze participarea adecvată și reprezentarea deplină a experților Uniune, inclusiv prin finanțarea inițiativelor tematice, la inițiative oficiale, neguvernamentale și Modul II relevante, cu domeniu de aplicare internațional sau regional, deja lansate (Cadrul Amman) sau care urmează să fie lansate în viitorul apropiat, cu scopul de a contribui la procesul de instituire a unei zone fără arme de distrugere în masă în Orientul Mijlociu.
2.4.2.
Reunirea de informații și publicații tematice, menținerea unei rețele utile și influențarea pozitivă a procesului global de instituire a unei zone fără arme de distrugere în masă în Orientul Mijlociu.
2.4.3.
Sprijinirea participării experților neguvernamentali din Uniune atunci când funcționarii Uniunii nu participă la inițiative oficiale, neguvernamentale și Modul II relevante, cu domeniu de aplicare internațional sau regional.
3. DURATA
Durata totală a punerii în aplicare a proiectelor este estimată la 18 luni.
4. BENEFICIARII
Beneficiarii acestui proiect sunt:
(a) |
țările din Orientul Mijlociu; |
(b) |
alte țări interesate; |
(c) |
organizațiile internaționale relevante; |
(d) |
societatea civilă. |
5. ASPECTELE PROCEDURALE, COORDONAREA ȘI COMITETUL DIRECTOR
Comitetul director va fi alcătuit din reprezentanți ai ÎR și reprezentanți ai entității de punere în aplicare pentru fiecare proiect specific. Comitetul director va revizui periodic punerea în aplicare a deciziei Consiliului, cel puțin o dată la șase luni, inclusiv prin utilizarea mijloacelor electronice de comunicare.
6. ENTITĂȚILE DE PUNERE ÎN APLICARE
Punerea în aplicare la nivel tehnic a prezentei decizii a Consiliului va fi încredințată Consorțiului UE pentru neproliferare.
Consorțiul UE pentru neproliferare va îndeplini această sarcină sub responsabilitatea ÎR. În desfășurarea activităților sale, consorțiul va coopera cu ÎR, cu statele membre ale UE și cu alte state participante și organizații internaționale, după caz.
24.7.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 196/74 |
DECIZIA 2012/423/PESC A CONSILIULUI
din 23 iulie 2012
în sprijinul neproliferării rachetelor balistice în cadrul punerii în aplicare a Strategiei UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă și a Poziției comune 2003/805/PESC a Consiliului
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 28 și articolul 31 alineatul (1),
întrucât:
(1) |
La 12 decembrie 2003, Consiliul European a adoptat Strategia UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă, care prezintă în capitolul III o listă a măsurilor care trebuie adoptate atât în cadrul Uniunii Europene, cât și în țările terțe, pentru combaterea acestei proliferări. |
(2) |
În prezent, Uniunea pune în aplicare în mod activ această strategie și se asigură că măsurile enumerate în capitolul II, respectiv capitolul III, produc efecte, cum ar fi furnizarea resurselor financiare destinate sprijinirii proiectelor specifice care duc la consolidarea sistemului multilateral de combatere a proliferării, precum și la măsuri de consolidare a încrederii la nivel multilateral. Codul de conduită de la Haga împotriva proliferării rachetelor balistice (denumit în continuare „codul” sau „HCoC”) reprezintă o parte integrantă a sistemului respectiv. Acesta are drept obiectiv prevenirea și limitarea proliferării sistemelor de rachete balistice care pot servi ca vectori ai armelor de distrugere în masă și ai tehnologiilor conexe. |
(3) |
La 17 noiembrie 2003, Consiliul a adoptat Poziția comună 2003/805/PESC (1) privind universalizarea și consolidarea acordurilor multilaterale în domeniul neproliferării armelor de distrugere în masă și a vectorilor acestora. Respectiva poziție comună lansează un apel, inter alia, în favoarea aderării unui număr cât mai mare de țări posibil la cod, în special a celor cu capacități în materie de rachete balistice, precum și în favoarea continuării elaborării și a punerii în aplicare a codului, în special a măsurilor de consolidare a încrederii prevăzute de acesta, precum și în favoarea promovării unei relații mai strânse între cod și sistemul multilateral de combatere a proliferării al Organizației Națiunilor Unite. |
(4) |
La 8 decembrie 2008, Consiliul a adoptat concluzii și un document intitulat „Noi linii de acțiune ale Uniunii Europene privind combaterea proliferării armelor de distrugere în masă și a vectorilor acestora”, în care se afirmă că proliferarea armelor de distrugere în masă și a vectorilor acestora continuă să reprezinte una dintre cele mai mari amenințări în materie de securitate și că politica în materie de neproliferare constituie o componentă esențială a politicii externe și de securitate comune. Din perspectiva progreselor înregistrate și a eforturilor în desfășurare privind punerea în aplicare a „noilor linii de acțiune”, Consiliul a convenit în decembrie 2010 asupra prelungirii perioadei de punere în aplicare până la sfârșitul anului 2012. |
(5) |
La 18 decembrie 2008, Consiliul a adoptat Decizia 2008/974/PESC (2) în sprijinul Codului de conduită de la Haga împotriva proliferării rachetelor balistice, în cadrul punerii în aplicare a Strategiei UE de combatere a proliferării armelor de distrugere în masă. Decizia respectivă a permis promovarea cu succes a caracterului universal al codului și respectarea principiilor acestuia. Continuarea dialogului între statele semnatare și statele nesemnatare reprezintă o prioritate a Uniunii, în scopul promovării în continuare a universalității codului, precum și a unei mai bune puneri în aplicare a acestuia și a consolidării sale. Prezenta decizie de continuare ar trebui să contribuie la acest proces. |
(6) |
Dincolo de HCoC, continuarea proliferării rachetelor balistice care pot servi ca vectori de arme de distrugere în masă reprezintă un motiv de îngrijorare crescândă pentru comunitatea internațională, în special programele de rachete în desfășurare în Orientul Mijlociu, Asia de Nord-Est și Asia de Sud, inclusiv Iran și Republica Populară Democrată Coreeană. |
(7) |
Consiliul de Securitate al ONU a subliniat în Rezoluția sa (RCSONU) 1540 (2004) și a reamintit în RCSONU 1977 (2011) faptul că proliferarea armelor nucleare, chimice și biologice, precum și a vectorilor acestora constituie o amenințare la adresa păcii și securității internaționale și a obligat statele, între altele, să se abțină de la sprijinirea prin orice mijloace a factorilor nestatali privind dezvoltarea, dobândirea, fabricarea, deținerea, transportul, transferul sau utilizarea armelor nucleare, chimice sau biologice și a vectorilor acestora. Amenințarea reprezentată de armele nucleare, chimice și biologice și de vectorii acestora la adresa păcii și securității internaționale a fost reafirmată în RCSONU 1887 (2009) privind neproliferarea nucleară și dezarmarea nucleară. În plus, Consiliul de Securitate al ONU a decis în RCSONU 1929 (2010), pe baza, între altele, a rezoluțiilor Consiliului de Securitate anterioare, că Iranul nu ar trebui să întreprindă nicio activitate legată de rachetele balistice care pot servi ca vectori de arme nucleare, inclusiv lansări cu utilizarea tehnologiei rachetelor balistice, și că statele ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a preveni transferul de tehnologie sau asistența tehnică către Iran în legătură cu aceste activități. Prezenta decizie ar trebui să servească, în general, la sprijinirea unei varietăți de activități destinate combaterii proliferării rachetelor balistice, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE::
Articolul 1
(1) În scopul asigurării unei puneri în aplicare continue și concrete a anumitor elemente ale Strategiei UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă, Uniunea:
(a) |
sprijină activități în sprijinul Codului de conduită de la Haga împotriva proliferării rachetelor balistice, în special pentru:
|
(b) |
în general, sprijină o serie de activități de combatere a proliferării rachetelor balistice, destinate în special sensibilizării cu privire la această amenințare, accelerării eforturilor de creștere a eficienței instrumentelor multilaterale, consolidării sprijinului pentru inițiative care abordează aceste provocări specifice și susținerii țărilor interesate în consolidarea la nivel național a regimurilor relevante de control al exporturilor. |
(2) În acest context, proiectele care urmează a fi susținute de către Uniune cuprind următoarele activități specifice:
(a) |
Activități în sprijinul codului:
|
(b) |
Activități de sprijinire a neproliferării rachetelor balistice în general:
|
Articolul 2
(1) Responsabilitatea pentru punerea în aplicare a prezentei decizii îi revine Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (ÎR).
(2) Punerea în aplicare la nivel tehnic a proiectelor prevăzută la articolul 1 alineatul (2) este realizată de Fondation pour la recherche stratégique (FRS), care își îndeplinește mandatul sub responsabilitatea ÎR. În acest scop, ÎR inițiază procedurile necesare împreună cu FRS.
Articolul 3
(1) Suma de referință pentru punerea în aplicare a proiectelor menționate la articolul 1 alineatul (2) este de 930 000 EUR.
(2) Cheltuielile finanțate din suma prevăzută la alineatul (1) sunt gestionate în conformitate cu procedurile și normele aplicabile bugetului Uniunii.
(3) Comisia supraveghează gestionarea corectă a cheltuielilor menționate la alineatul (1). În acest scop, aceasta încheie un acord de finanțare cu FRS. Acordul stipulează că FRS îi revine sarcina de a asigura vizibilitatea contribuției Uniunii, adecvată dimensiunii acesteia.
(4) Comisia depune eforturi în vederea încheierii acordului de finanțare menționat la alineatul (3) în cel mai scurt timp posibil după intrarea în vigoare a prezentei decizii. Comisia informează Consiliul cu privire la orice dificultăți în cadrul respectivului proces și cu privire la data încheierii acordului de finanțare.
Articolul 4
(1) ÎR raportează Consiliului cu privire la punerea în aplicare a prezentei decizii pe baza rapoartelor periodice pregătite de FRS. Aceste rapoarte stau la baza evaluării efectuate de Consiliu.
(2) Comisia furnizează informații cu privire la aspectele financiare ale proiectelor menționate la articolul 1 alineatul (2).
Articolul 5
(1) Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării sale.
(2) Prezenta decizie expiră după 24 luni de la data încheierii acordurilor de finanțare menționate la articolul 3 alineatul (3). Cu toate acestea, prezenta decizie expiră la șase luni de la intrarea sa în vigoare în cazul în care niciun acord de finanțare nu a fost încheiat în termenul respectiv.
Adoptată la Bruxelles, 23 iulie 2012.
Pentru Consiliu
Președintele
C. ASHTON
(1) JO L 302, 20.11.2003, p. 34.
(2) JO L 345, 23.12.2008, p. 91.
ANEXĂ
Sprijinul UE pentru neproliferarea rachetelor balistice în cadrul punerii în aplicare a Strategiei UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă și a Poziției comune 2003/805/PESC a Consiliului
1. OBIECTIVE
Uniunea Europeană promovează ferm neproliferarea rachetelor [Strategia UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă din 12 decembrie 2003; Poziția comună 2003/805/PESC a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind universalizarea și consolidarea acordurilor multilaterale în domeniul neproliferării armelor de distrugere în masă și a vectorilor acestora; Consiliul a aprobat „Noile linii de acțiune ale Uniunii Europene privind combaterea proliferării armelor de distrugere în masă și a vectorilor acestora” la 8 decembrie 2008; sprijinul UE pentru Rezoluția 1540 (2004) a CSONU, reamintită în Rezoluția 1977 (2010) a CSONU].
Uniunea a sprijinit cu tărie Codul de conduită de la Haga împotriva proliferării rachetelor balistice (denumit în continuare „codul” sau „HCoC”) de la începuturile sale și și-a exprimat periodic îngrijorarea cu privire la proliferarea rachetelor balistice. Uniunea Europeană consideră codul un instrument multilateral important care are drept obiectiv frânarea proliferării sistemelor de rachete balistice și a tehnologiilor conexe prin măsuri de promovare a transparenței și de consolidare a încrederii. Toate statele membre ale Uniunii Europene au aderat la cod și pun în aplicare codul cu bună-credință.
În trecut, Uniunea a încercat să depășească lacunele rămase la nivelul punerii în aplicare a codului și al universalității acestuia organizând un seminar cu participarea statelor semnatare ale codului și a statelor nesemnatare, în paralel cu reuniunea anuală din 2007.
Încurajată de rezultatele seminarului, Uniunea Europeană a continuat această inițiativă și a susținut trei aspecte ale codului, după cum urmează:
— |
universalitatea codului; |
— |
punerea în aplicare a codului; |
— |
consolidarea codului și îmbunătățirea funcționării acestuia. |
Această acțiune a fost întreprinsă în temeiul Deciziei 2008/974/PESC a Consiliului din 18 decembrie 2008, care a permis elaborarea mai multor inițiative în sprijinul HCoC, inclusiv:
— |
dezvoltarea unui site internet securizat dedicat; |
— |
organizarea mai multor evenimente conexe destinate promovării codului față de statele nesemnatare la Viena și la New York; |
— |
un atelier de sensibilizare pentru țările africane și din Orientul Mijlociu la Paris; |
— |
o vizită de observatori la pozițiile de lansare (SLV) din Guyana Franceză (Kourou); |
— |
pregătirea unor documente de reflecție. |
Decizia respectivă a contribuit la creșterea sensibilizării cu privire la cod și la promovarea acestuia în rândul țărilor terțe. Aceasta a sprijinit Costa Rica, Ungaria, Franța și România în activitățile lor de președinți ai HCoC. Prin sporirea vizibilității HCoC, aceasta a facilitat aderarea unor noi membri la cod.
Din perspectiva rezultatelor obținute și dată fiind continuarea proliferării rachetelor balistice care pot servi ca vectori de arme de distrugere în masă și care reprezintă un motiv de îngrijorare crescândă pentru comunitatea internațională, în special programele de rachete în desfășurare în Orientul Mijlociu, Asia de Nord-Est și Asia de Sud, inclusiv Iran și Republica Populară Democrată Coreeană, se vor desfășura următoarele acțiuni:
— |
sprijinirea HCoC; |
— |
sprijinirea neproliferării rachetelor balistice; |
— |
organizarea unor evenimente de informare cu privire la HCoC și la neproliferarea rachetelor balistice. |
Dincolo de promovarea aderării la cod, această decizie permite aprofundarea dezbaterii la nivel internațional cu privire la proliferarea rachetelor și implicarea unor noi zone geografice și a unor noi comunități.
2. DESCRIEREA PROIECTULUI
2.1. Proiectul nr. 1: sprijinirea HCoC
2.1.1. Obiectivul proiectului
Codul reprezintă un instrument important pentru limitarea proliferării rachetelor balistice și a tehnologiilor aferente prin măsuri de consolidare a încrederii și de asigurare a transparenței. Totuși, trebuie făcut mai mult pentru a îl sprijini, în special pentru:
— |
promovarea universalității codului și în special a aderării la cod a tuturor statelor cu capacități în materie de rachete balistice; |
— |
sprijinirea punerii în aplicare a codului sub toate aspectele sale; |
— |
consolidarea vizibilității codului, în special cu ocazia celei de a zecea aniversări a semnării acestuia. |
2.1.2. Descrierea proiectului
Proiectul prevede trei tipuri de activități:
(a) |
pregătirea și publicarea unui „pachet de inițiere” format dintr-o broșură tipărită și dintr-un CD sau stick USB pentru activități de informare care să vizeze statele nesemnatare, reamintind, de asemenea obligațiile statelor semnatare. Acesta va fi, de asemenea, disponibil online și va conține toate informațiile necesare referitoare la cod și punctele de contact relevante. |
(b) |
sprijinirea mecanismului securizat de informare și comunicare bazat pe internet („contactul electronic central imediat”/„electronic Immediate Central Contact” - e-ICC) al HCoC, inclusiv prin consolidarea tehnică a site-ului internet în strânsă cooperare cu Ministerul austriac al afacerilor externe; |
(c) |
organizarea unui eveniment pentru cea de a zecea aniversare a HCoC. Agenția de punere în aplicare va furniza sprijin financiar pentru activități care marchează această aniversare. Aceasta va îmbrăca în principal forma unei conferințe internaționale care va fi organizată în iarna 2012-2013, posibil la Haga, New York sau Viena [urmează să fie stabilit de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (ÎR) în strânsă consultare cu statele membre în cadrul grupului de lucru competent al Consiliului]. |
2.1.3. Rezultatele preconizate ale proiectului
— |
utilizarea „pachetului de inițiere” de către președintele HCoC, secretariatul austriac („contactul central imediat”/„Immediate Central Contact” - ICC), Uniune și alți parteneri, după caz, în activitățile de informare; |
— |
difuzarea largă a „pachetului de inițiere” în cadrul diferitelor evenimente; |
— |
dezvoltarea în continuare și actualizarea site-ului internet dedicat HCoC; |
— |
creșterea vizibilității internaționale a HCoC prin organizarea unui eveniment internațional cu prilejul celei de a zecea aniversări. |
2.1.4. Beneficiarii proiectului
Beneficiarii proiectelor sunt atât statele semnatare ale HCoC, cât și statele nesemnatare.
2.2. Proiectul nr. 2: sprijinirea neproliferării rachetelor balistice
2.2.1. Scopul proiectului
Dincolo de HCoC, continuarea proliferării rachetelor balistice care pot servi ca vectori de arme de distrugere în masă reprezintă un motiv de îngrijorare crescândă pentru comunitatea internațională, în special programele de rachete în desfășurare în Orientul Mijlociu, Asia de Nord-Est și Asia de Sud, inclusiv Iran și Republica Populară Democrată Coreeană.
În general, proiectul va sprijini o serie de activități de combatere a proliferării rachetelor balistice, destinate în special sensibilizării cu privire la această amenințare, accelerării eforturilor de creștere a eficienței instrumentelor multilaterale, consolidării sprijinului pentru inițiative de abordare a acestor provocări specifice și susținerii țărilor interesate în consolidarea la nivel național a regimurilor relevante de control al exporturilor.
2.2.2. Descrierea proiectului
Proiectul prevede trei tipuri de măsuri:
(a) |
Publicarea unor documente de reflecție. Printre subiectele posibile se numără:
|
(b) |
Organizarea a trei sesiuni de sensibilizare cu privire la tehnologiile cu dublă utilizare și chestiunile legate de transferul de cunoștințe pentru prevenirea acestora în domeniul rachetelor balistice. Aceste sesiuni vor permite examinarea atât a tendințelor în materie de transfer de tehnologie pentru rachetele balistice, cât și a mijloacelor care ar putea fi promovate pentru o prevenire a acestuia într-o etapă timpurie. În acest scop, FRS va organiza trei ateliere pentru experți ai comunității științifice, spațiale și industriale din statele semnatare și nesemnatare ale HCoC. |
(c) |
Misiuni orientate de experți în afara Uniunii. În coordonare cu centrele de excelență ale Uniunii Europene, doi experți în domeniul neproliferării rachetelor balistice vor desfășura misiuni pe teren în țările vizate. Destinații posibile ar putea fi, fără să se limiteze însă la acestea, Malaysia, Emiratele Arabe Unite, China, Algeria, Africa de Sud, India, Brazilia, Thailanda și Mexic. Lista finală de țări va fi definită în strânsă cooperare cu SEAE, precum și posibilitatea unor demersuri comune cu eforturile de informare ale Comitetului 1540 al ONU. |
2.2.3. Rezultatele preconizate ale proiectului
— |
susținerea neproliferării rachetelor; |
— |
promovarea eforturilor multilaterale de limitare a proliferării rachetelor, inclusiv a HCoC; |
— |
încurajarea dezbaterii inițiativelor noi destinate limitării proliferării rachetelor; |
— |
sensibilizarea cu privire la tehnologiile cu dublă utilizare și chestiunile legate de transferul de cunoștințe pentru prevenirea acestora în domeniul rachetelor balistice prin sesiuni de creștere a sensibilizării. |
2.2.4. Beneficiarii proiectului
Uniunea și statele membre vor beneficia de documentele de reflecție; difuzarea mai largă va fi hotărâtă de ÎR în strânsă consultare cu statele membre în cadrul grupului de lucru competent al Consiliului. Decizia finală se va baza pe propunerile înaintate de entitatea de punere în aplicare, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2).
Sesiunile de sensibilizare vor reprezenta o ocazie pentru a implica o comunitate mai largă de experți în chestiuni spațiale și legate de rachete, prin desfășurarea unor sesiuni pentru reprezentanții industriei, comunitatea de cercetare și alții.
Misiunile de experți orientate se vor axa pe statele nesemnatare cheie sau pe participanți regionali cu un rol important în transferurile tehnologice și activitățile spațiale conexe.
2.3. Proiectul nr. 3: organizarea unor evenimente de informare cu privire la HCoC și la neproliferarea rachetelor balistice
2.3.1. Scopul proiectului
Proiectul va crește sensibilizarea atât cu privire la neproliferarea rachetelor, cât și la HCoC, prin organizarea mai multor evenimente destinate implicării statelor nesemnatare. În acest scop, vor fi organizate evenimente la Viena, Geneva și New York pentru a implica delegațiile ONU în marja evenimentelor relevante.
2.3.2. Descrierea proiectului
Proiectul va prevedea două tipuri de evenimente:
(a) |
Finanțarea a șase evenimente de informare în sprijinul atât al HCoC, cât și al neproliferării rachetelor balistice, care se vor desfășura în trei orașe:
Aceste evenimente ar putea îmbrăca diferite forme:
În acest scop, entitatea de punere în aplicare va propune ÎR pentru fiecare eveniment o listă de țări, dintre care unele vor fi state nesemnatare. Aceasta va permite invitarea înalților reprezentanți care se ocupă de chestiuni legate de neproliferare. |
(b) |
Finanțarea a trei seminare regionale de informare care s-ar putea desfășura în America de Sud (de exemplu în Chile, Mexic, Argentina sau Brazilia), Orientul Mijlociu (de exemplu, țările din Golf, EAU sau Iordania) și Asia (de exemplu, Singapore sau Vietnam). Alegerea amplasamentului se va face în acord cu ÎR, în strânsă consultare cu statele membre în cadrul grupului de lucru competent al Consiliului. Seminarul va fi dedicat tendințelor în materie de proliferare a rachetelor, se va axa pe chestiuni regionale și va aborda HCoC și informații practice legate de calitatea de stat semnatar. |
2.3.3. Rezultatele preconizate ale proiectului
— |
sensibilizarea cu privire la tendințele în materie de proliferare a rachetelor și îndeosebi cu privire la Codul de conduită împotriva proliferării rachetelor balistice (HCoC) cu privire la statele nesemnatare și pentru promovarea discuțiilor referitoare la eforturi suplimentare de promovare a neproliferării rachetelor; |
— |
favorizarea dezbaterilor în interiorul și în afara Uniunii cu privire la inițiative viitoare; |
— |
accentuarea chestiunii proliferării rachetelor ca provocare strategică. |
2.3.4. Beneficiarii proiectului
Aceste evenimente se vor axa în principal pe statele nesemnatare, deși statele semnatare ar putea fi asociate anumitor evenimente din motive de politică. Participanții ar trebui să fie în principal experți guvernamentali și înalți funcționari.
Alegerea finală a statelor beneficiare se va face în consultare cu entitatea de punere în aplicare și cu ÎR în strânsă consultare cu statele membre și cu Comisia în cadrul grupului de lucru competent al Consiliului. Decizia finală se va baza pe propunerile înaintate de entitatea de punere în aplicare, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2).
3. DURATA
Durata totală a punerii în aplicare a proiectelor este estimată la 24 de luni.
4. ENTITATEA RESPONSABILĂ DE PUNEREA ÎN APLICARE
FRS va fi însărcinată cu punerea în aplicare la nivel tehnic a proiectelor.
Entitatea de punere în aplicare va pregăti:
(a) |
rapoarte trimestriale privind punerea în aplicare a proiectelor; |
(b) |
un raport final, la cel mult o lună după finalizarea punerii în aplicare a proiectelor. |
Rapoartele se trimit ÎR.
FRS va asigura vizibilitatea contribuției Uniunii, corespunzător cu dimensiunea acesteia.
5. PARTICIPANȚI TERȚI
Proiectele vor fi finanțate în întregime prin prezenta decizie. Experții din statele semnatare ale codului sau din statele nesemnatare pot fi considerate părți terțe participante. Aceștia își vor desfășura activitatea în conformitate cu regimul general al FRS.
24.7.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 196/81 |
DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE 2012/424/PESC A CONSILIULUI
din 23 iulie 2012
privind punerea în aplicare a Deciziei 2011/782/PESC privind măsuri restrictive împotriva Siriei
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană,
având în vedere Decizia 2011/782/PESC (1), în special articolul 21 alineatul (1),
întrucât:
(1) |
La 1 decembrie 2011, Consiliul a adoptat Decizia 2011/782/PESC. |
(2) |
Având în vedere gravitatea situației din Siria, ar trebui incluse noi persoane și entități pe lista persoanelor și a entităților care fac obiectul măsurilor restrictive, prevăzută în anexa I la Decizia 2011/782/PESC, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Persoanele și entitățile care figurează în anexa la prezenta decizie se adaugă pe lista prevăzută în anexa I la Decizia 2011/782/PESC.
Articolul 2
Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Adoptată la Bruxelles, 23 iulie 2012.
Pentru Consiliu
Președintele
C. ASHTON
(1) JO L 319, 2.12.2011, p. 56.
ANEXĂ
Persoanele și entitățile menționate la articolul 1
Persoane
|
Nume |
Informații de identificare |
Motive |
Data includerii pe listă |
1. |
General de brigadă Sha’afiq Masa |
|
Directorul ramurii 215 (Damasc) a Serviciului de informații al armatei terestre. Răspunzător pentru torturarea opozanților aflați în detenție. Participă la represiunea împotriva civililor. |
24.7.2012 |
2. |
General de brigadă Burhan Qadour |
|
Directorul ramurii 291 (Damasc) a Serviciului de informații al armatei terestre. Răspunzător pentru torturarea opozanților aflați în detenție. |
24.7.2012 |
3. |
General de brigadă Salah Hamad |
|
Directorul adjunct al ramurii 291 a Serviciului de informații al armatei terestre. Răspunzător pentru torturarea opozanților aflați în detenție. |
24.7.2012 |
4. |
General de brigadă Muhammad sau: Mohammed) Khallouf (alias Abou Ezzat) |
|
Directorul ramurii 235, denumită „Palestina” (Damasc), a Serviciului de informații al armatei terestre, care se află la baza dispozitivului represiv al armatei. Participă direct la represiunea împotriva opozanților. Răspunzător pentru torturarea opozanților aflați în detenție. |
24.7.2012 |
5. |
General-maior Riad al-Ahmed |
|
Director al ramurii din Lattakia a Serviciului de informații al armatei terestre. Răspunzător pentru torturarea și asasinarea opozanților aflați în detenție. |
24.7.2012 |
6. |
General de brigadă Abdul Salam Fajr Mahmoud |
|
Director al ramurii din Bab Touma (Damasc) a Serviciului de informații al forțelor aeriene. Răspunzător pentru torturarea opozanților aflați în detenție. |
24.7.2012 |
7. |
General de brigadă Jawdat al-Ahmed |
|
Directorul ramurii din Homs a Serviciului de informații al forțelor aeriene. Răspunzător pentru torturarea opozanților aflați în detenție. |
24.7.2012 |
8. |
Colonel Qusay Mihoub |
|
Directorul ramurii de la Deraa (trimis de la Damasc la Deraa la începutul manifestațiilor din acest oraș) a Serviciului de informații al forțelor aeriene. Răspunzător pentru torturarea opozanților aflați în detenție. |
24.7.2012 |
9. |
Colonel Suhail Al-Abdullah |
|
Directorul ramurii din Lattakia a Serviciului de informații al forțelor aeriene. Răspunzător pentru torturarea opozanților aflați în detenție. |
24.7.2012 |
10. |
General de brigadă Khudr Khudr |
|
Directorul ramurii din Lattakia a Serviciului de informații generale. Răspunzător pentru torturarea opozanților aflați în detenție. |
24.7.2012 |
11. |
General de brigadă Ibrahim Ma’ala |
|
Directorul ramurii 285 (Damasc) a Serviciului de informații (l-a înlocuit pe generalul de brigadă Hussam Fendi la sfârșitul anului 2011). Răspunzător pentru torturarea opozanților aflați în detenție. |
24.7.2012 |
12. |
General de brigadă Firas Al-Hamed |
|
Directorul ramurii 318 (Homs) a Serviciului de informații generale. Răspunzător pentru torturarea opozanților aflați în detenție. |
24.7.2012 |
13. |
General de brigadă Hussam Luqa |
|
Directorul ramurii din Homs din aprilie 2012 (îi succede generalului de brigadă Nasr al-Ali) a Direcției pentru securitate politică. Răspunzător pentru torturarea opozanților aflați în detenție. |
24.7.2012 |
14. |
General de brigadă Taha Taha |
|
Responsabilul sediului ramurii din Lattakia al Direcției pentru securitate politică. Răspunzător pentru torturarea opozanților aflați în detenție. |
24.7.2012 |
15. |
General de brigadă Nasr al-Ali |
|
Responsabil al sediului de la Deraa din aprilie 2012 (fost director al ramurii din Homs) al Direcției pentru securitate politică. Răspunzător pentru torturarea opozanților aflați în detenție. |
24.7.2012 |
16. |
Bassel Bilal |
|
Ofițer de poliție la închisoarea centrală din Idlib; a participat direct la acte de tortură practicate asupra opozanților deținuți în închisoarea centrală din Idlib. |
24.7.2012 |
17. |
Ahmad Kafan |
|
Ofițer de poliție la închisoarea centrală din Idlib; a participat direct la acte de tortură practicate asupra opozanților deținuți în închisoarea centrală din Idlib. |
24.7.2012 |
18. |
Bassam al-Misri |
|
Ofițer de poliție la închisoarea centrală din Idlib; a participat direct la acte de tortură practicate asupra opozanților deținuți în închisoarea centrală din Idlib. |
24.7.2012 |
19. |
Ahmed al-Jarroucheh |
Data nașterii: 1957 |
Director al ramurii externe a Serviciului de informații generale (ramura 279). În această calitate, răspunde de dispozitivul Serviciului de informații generale în cadrul ambasadelor siriene. Participă direct la represiunea orchestrată de autoritățile siriene împotriva opozanților și se ocupă, îndeosebi, de represiunea opoziției siriene din străinătate. |
24.7.2012 |
20. |
Michel Kassouha (alias Ahmed Salem; alias Ahmed Salem Hassan) |
Data nașterii: 1 februarie 1948 |
Membru al serviciului de securitate sirian de la începutul anilor 1970, este implicat în combaterea opozanților în Franța și în Germania. Din martie 2006, este responsabilul cu relațiile al ramurii 273 a Serviciului de informații generale sirian. Responsabil istoric, este un apropiat al directorului Serviciului de informații generale Ali Mamlouk, unul dintre principalii responsabili cu securitatea ai regimului, care face obiectul unor măsuri restrictive ale UE din 9 mai 2011. Sprijină direct represiunea condusă de regim împotriva opozanților și se ocupă îndeosebi de represiunea opoziției siriene din străinătate. |
24.7.2012 |
21. |
General Ghassan Jaoudat Ismail |
Data nașterii: 1960 Loc de origine: Derikich, regiunea Tartous. |
Responsabilul ramurii misiuni a Serviciului de informații al forțelor aeriene care gestionează, în cooperare cu ramura operații speciale, trupele de elită ale Serviciului de informații al forțelor aeriene, care joacă un rol important în represiunea condusă de regim. În această calitate Ghassan Jaoudat Ismail face parte dintre responsabilii militari care pun direct în aplicare represiunea condusă de regim împotriva opozanților. |
24.7.2012 |
22. |
General Amer al-Achi (alias Amis al Ashi; alias Ammar Aachi; alias Amer Ashi) |
|
Absolvent al școlii de război de la Alep, șef al ramurii informații a Serviciului de informații al forțelor aeriene (din 2012), apropiat al lui Daoud Rajah, ministrul sirian al apărării. Prin funcția pe care o ocupă în cadrul Serviciului de informații al forțelor aeriene, Amer al- Achi este implicat în represiunea opoziției siriene. |
24.7.2012 |
23. |
General Mohammed Ali Nasr (sau: Mohammed Ali Naser) |
Data nașterii: circa 1964 |
Apropiat al lui Maher al-Assad, fratele mai mic al președintelui. Cea mai mare parte a carierei sale s-a desfășurat în cadrul Gărzii republicane. Din 2010, face parte din ramura interne (sau ramura 251) a Serviciului de informații generale, însărcinată cu combaterea opoziției politice. Fiind unul dintre principalii responsabili ai acesteia, generalul Mohammed Ali participă direct la represiunea împotriva opozanților. |
24.7.2012 |
24. |
General Issam Hallaq |
|
Șeful statului major al Forțelor Aeriene din 2010. Conduce operațiile aeriene desfășurate împotriva opozanților. |
24.7.2012 |
25. |
Ezzedine Ismael |
Data nașterii: mijlocul anilor 1940 (probabil 1947). Locul nașterii: Bastir. regiunea Jableh. |
General pensionar și responsabil istoric al Serviciului de informații al forțelor aeriene, al cărui șef a devenit la începutul anilor 2000. A fost numit consilier politic și de securitate al președintelui în 2006. În calitate de consilier politic și de securitate al președintelui sirian, Ezzedine Ismael este implicat în politica represivă condusă de regim împotriva opozanților. |
24.7.2012 |
26. |
Samir Joumaa (alias Abou Sami) |
Data nașterii: circa 1962 |
De aproape 20 de ani este șeful de cabinet al lui Mohammad Nassif Kheir Bek, unul dintre principalii consilieri pe probleme de securitate ai lui Bachar al-Assad (care ocupă oficial funcția de adjunct al vicepreședintelui Farouk al-Chareh). Apropierea sa de Bachar al-Asad și de Mohammed Nassif Kheir Bek îl implică pe Samir Joumaa în politica represivă condusă de regim împotriva opozanților. |
24.7.2012 |
Entități
|
Denumire |
Informații de identificare |
Motive |
Data includerii pe listă |
||||
1. |
Drex Technologies S.A. |
Data constituirii: 4 iulie 2000 Număr de înregistrare: 394678 Director: Rami Makhlouf Agent înregistat: Mossack Fonseca & Co (BVI) Ltd |
Drex Technologies este deținută integral de Rami Makhlouf, care figurează pe lista persoanelor care fac obiectul sancțiunilor UE pentru furnizarea de sprijin financiar regimului sirian. Rami Makhlouf se folosește de Drex Technologies pentru a facilita și a gestiona holdingurile sale financiare internaționale, inclusiv participarea majoritară la SyriaTel, pe care UE a inclus-o anterior pe listă pe motiv că oferă, de asemenea, sprijin financiar regimului sirian. |
24.7.2012 |
||||
2. |
Cotton Marketing Organisation |
|
Companie de stat. Oferă sprijin financiar regimului sirian. |
|
||||
3. |
Syrian Arab Airlines (alias SAA, alias Syrian Air) |
|
Companie publică controlată de regim. Sprijină financiar regimul. |
24.7.2012 |