11.5.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 124/1

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 435/2004 (2), Consiliul a impus, în urma unei anchete antidumping, instituirea unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de ciclamat de sodiu originar din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „țara în cauză”) și din Indonezia (denumită în continuare „ancheta inițială”). Ca urmare a unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Consiliul, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 492/2010 (3), a impus o taxă antidumping definitivă pentru o perioadă suplimentară de cinci ani. Măsurile au fost stabilite în funcție de nivelul de dumping și au constat în taxe antidumping specifice. Nivelul taxei fixe pentru RPC se încadrează între 0 și 0,11 EUR/kg pentru producătorii chinezi desemnați individual, nivelul taxei reziduale aplicabile importurilor de la alți producători ridicându-se la 0,26 EUR/kg (denumite în continuare „taxele actuale”).

(2)

S-a înaintat o cerere de reexaminare intermediară parțială (denumită în continuare „prezenta reexaminare”), în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, de către Productos Aditivos S.A., singurul producător-exportator din Uniune de ciclamat de sodiu și reclamantul în cadrul anchetei inițiale (denumit în continuare „reclamantul”). Cererea a fost limitată la dumping și la Golden Time Enterprise (Shenzhen) Co., Ltd. (denumită în continuare „GT Enterprise” sau „societatea în cauză”), membru al grupului Rainbow Rich (denumit în continuare „grupul de societăți în cauză” sau „grupul Rainbow” sau „Rainbow”), care a fost, de asemenea, unul dintre producătorii chinezi identificați nominal în cadrul anchetei inițiale. Taxa antidumping aplicabilă importurilor de produse fabricate de GT Enterprise este de 0,11 EUR/kg, iar taxa aplicabilă importurilor de la alte societăți de producție din cadrul grupului de societăți în cauză este de 0,26 EUR/kg (adică nivelului taxei reziduale).

(3)

Reclamantul a furnizat elemente de probă prima facie care indică faptul că măsurile existente nu mai sunt suficiente pentru a contracara dumpingul care cauzează prejudiciul.

(4)

În urma consultării comitetului consultativ și după ce a constatat că există suficiente elemente de probă prima facie care să justifice deschiderea unei reexaminări intermediare parțiale, Comisia a anunțat, printr-un aviz de deschidere publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (4) la 17 februarie 2011, deschiderea unei reexaminări intermediare parțiale, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, limitată la examinarea dumpingului în ceea ce privește GT Enterprise.

(5)

Produsul care face obiectul reexaminării este ciclamatul de sodiu, originar din Republica Populară Chineză, încadrată în prezent la codul NC ex 2929 90 00 (denumit în continuare „produsul în cauză”).

(6)

Ca și anchetele anterioare, prezenta ancheta a demonstrat că produsul în cauză fabricat în RPC și vândut în Uniune prezintă aceleași caracteristici fizice și chimice și este destinat acelorași utilizări ca produsul fabricat și vândut pe piața internă din Indonezia, care a servit drept țară analoagă în cadrul prezentei reexaminări. Prin urmare, s-a concluzionat că produsele vândute pe piața internă din Indonezia și vândute de către grupul de societăți în cauză pe piața Uniunii sunt produse similare, în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(7)

Comisia a informat în mod oficial reclamantul, societatea în cauză și reprezentanții țării în cauză cu privire la deschiderea actualei reexaminări. Comisia i-a informat, de asemenea, pe producătorii din Indonezia în legătură cu deschiderea procedurilor, Indonezia fiind considerată o posibilă țară analoagă.

(8)

Părților interesate li s-a dat posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere în termenul-limită stabilit în avizul de deschidere. Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat aceasta și care au demonstrat că există motive speciale care să justifice audierea.

(9)

Pentru a obține informațiile pe care le consideră necesare pentru ancheta sa, Comisia a trimis un chestionar societății în cauză și a primit răspuns în termenul limită stabilit în acest scop din partea a cinci societăți din cadrul grupului Rainbow. [Deoarece grupul Rainbow este format în prezent din două societăți de producție (una dintre ele fiind GT Enterprise), o societate de aprovizionare cu materii prime, o societate care avea legătură în trecut cu produsul în cauză, dar în prezent inactivă, și un comerciant din Hong Kong, reexaminarea a cuprins activitățile întregului grup.] De asemenea, Comisia a trimis chestionare producătorilor din Indonezia. Un producător indonezian și-a manifestat disponibilitatea de a furniza informații în cadrul actualei reexaminări și a furnizat un răspuns parțial la chestionar.

(10)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru a analiza oportunitatea acordării tratamentului de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață și a tratamentului individual, precum și pentru determinarea dumpingului. Comisia a efectuat vizite de verificare la sediile următorilor membri ai grupului de societăți în cauză:

(11)

Ancheta privind dumpingul s-a referit la perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2010 și 31 decembrie 2010 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”).

(12)

În cazul anchetelor antidumping privind importurile originare din Republica Populară Chineză, valoarea normală se determină în conformitate cu articolul 2 alineatele (1)-(6) din regulamentul de bază pentru acei producători despre care s-a constatat că îndeplinesc criteriile enumerate la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din respectivul regulament. Pe scurt și numai în scopul facilitării referirilor, criteriile enumerate la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază pe care societățile solicitante trebuie să le îndeplinească sunt prezentate în rezumat în cele ce urmează:

(13)

Grupul de societăți în cauză a solicitat TEP, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază și a trimis formulare de cerere pentru patru producători, cu sediul în Republica Populară Chineză. Comisia a căutat și a verificat la sediul societăților toate informațiile considerate necesare, prezentate în cererile societăților.

(14)

Reexaminarea actuală a arătat că situația societății în cauză s-a schimbat de la ancheta inițială. S-a constatat că GT Enterprise nu mai îndeplinește toate criteriile pentru acordarea TEP. În plus, în comparație cu ancheta inițială, grupul Rainbow s-a mărit și a fost restructurat. Celelalte societăți din cadrul grupului care au transmis formulare de solicitare nu au putut demonstra că îndeplinesc toate criteriile pentru acordarea TEP.

(15)

Cu privire la criteriul 1 privind deciziile comerciale și intervenția statului, s-a constatat că guvernul local are autoritatea de a interveni în angajarea și concedierea personalului la o societate în cadrul grupului. În plus, administrația locală este un acționar important la societatea care produce materii prime. Au fost identificate indicii ale unei intervenții semnificative din partea statului în aprovizionarea cu materii prime a societății (electricitate și apă) și de către societate a societăților sale afiliate, în costurile cu forța de muncă și în operațiunile și deciziile acestei societăți. De exemplu, statul, în calitatea sa de acționar, a externalizat personal în beneficiul producătorului de materii prime în condiții pe care societatea nu le-a putut specifica. În plus, societatea a generat în mod continuu pierderi din cauza vânzării de materii prime la prețuri anormal de mici către societățile sale afiliate și fără nicio altă compensare, de exemplu, sub forma distribuirii profitului. Prin acumularea acestor pierderi, producătorul de materii prime deținut de stat a influențat deciziile societăților afiliate în ceea ce privește achiziționarea de materii prime în vederea producerii de ciclamat de sodiu. În sfârșit, au putut fi detectate interferențe și acțiuni de influențare ale unei agenții a guvernului local în finanțarea și deciziile de investiții ale unei alte societăți din cadrul grupului.

(16)

În ceea ce privește criteriul 2 privind contabilitatea, ancheta a arătat că documentele contabile ale tuturor membrilor grupului de societăți în cauză nu erau în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate, constatându-se o serie de deficiențe și erori contabile importante care nu au fost raportate către auditori.

(17)

În ceea ce privește criteriul 3, s-a constatat faptul că distorsiunile au fost preluate de la sistemul de economie planificată, prin furnizarea de investiții gratuite în infrastructură pentru una din societățile grupului. Aceeași societate a beneficiat de condiții favorabile de închiriere pentru terenul pe care îl utilizează. Celelalte societăți din grup nu au putut demonstra că aceștia și-au dobândit drepturile de utilizare a terenurilor în schimbul unei sume și/sau că această sumă a reflectat o valoare de piață. În cele din urmă o societate nu a fost în măsură să demonstreze că transferarea către ea a unor active s-a efectuat în schimbul unor sume de bani sau a altor valori la prețuri care să reflecte valorile de piață.

(18)

În cele din urmă, în ceea ce privește criteriile 4 și 5, s-a constatat că societățile au îndeplinit criteriile, deoarece se supuneau legilor privind falimentul și proprietatea, ceea ce garanta securitatea juridică și stabilitatea. Schimbul valutar a fost efectuat la cursul oficial publicat de banca Chinei sau la un curs determinat de acesta.

(19)

Grupul de societăți în cauză și reclamantul au avut posibilitatea de a-și prezenta observațiile cu privire la constatările anterioare. Reclamantul nu a avut observații, dar grupul de societăți în cauză a obiectat în legătură cu mai multe aspecte. Unele dintre aceste observații au fost reiterate după divulgarea finală a faptelor și considerațiilor pe baza cărora s-a propus impunerea măsurilor definitive. Cele mai importante observații primite sunt descrise în considerentele de mai jos.

(20)

Inițial, grupul Rainbow a afirmat că Comisia a impus ilegal obligația de recalificare pentru TEP, deoarece grupului i-a fost acordat TEP în cadrul anchetei inițiale, iar reexaminarea efectuată în perspectiva expirării și, prin urmare, obligația legală de a aplica aceeași metodologie de reexaminare ca în ancheta inițială a fost încălcată. Grupul a susținut că Comisia nu a demonstrat că circumstanțele acestei societăți s-au modificat într-un mod care ar justifica o metodă diferită de cea utilizată în ancheta inițială. Potrivit afirmațiilor reclamantului, mai multe din problemele identificate de Comisie existau deja la momentul anchetei inițiale și, prin urmare, noile constatări ale Comisiei nu se referă la condiții noi, ci sunt doar o interpretare diferită a acelorași circumstanțe.

(21)

Ar trebui să se remarce faptul că, în mod contrar declarației solicitantului, aceeași metodă a fost aplicată atât în ancheta inițială, cât și în reexaminarea actuală, în timp ce s-a ținut seama în mod corespunzător de faptul că anumite circumstanțe s-au modificat de la ancheta inițială. Chiar dacă argumentația reclamantului ar fi corectă în legătură cu anumite fapte care au fost, într-adevăr, identice, atât în cadrul anchetei inițiale, cât și în timpul anchetelor actuale, și anume în ceea ce privește acordul privind dreptul de folosire a terenului de către GT Enterprise, pot fi menționate următoarele. Actuala reexaminare a stabilit alte elemente suplimentare care - deși existau deja în cursul anchetei inițiale - nu au fost prezentate în acel moment de către GT Enterprise, de exemplu, autoritatea administrației locale de a aproba angajarea și concedierea personalului său. În cele din urmă, circumstanțele în care se afla societatea s-au schimbat, de asemenea, de la ancheta inițială în ceea ce privește criteriul 2. Aceasta deoarece s-a stabilit în prezenta reexaminare că, pe parcursul PAR, GT Enterprise nu a avut un set clar de registre contabile care să fie auditate de către un auditor independent, în conformitate cu standardele de contabilitate internaționale și aplicate în toate situațiile.

(22)

Solicitantul a explicat ulterior că, în opinia sa, a comunicat posibilitatea autorității publice locale de a aproba angajarea și concedierea personalului său, oferind în ancheta inițială același statut al societății ca și în actuala reexaminare. Cu toate acestea, traducerea acestui document furnizată de către solicitant atât în ancheta inițială, cât și în ancheta actuală a fost incompletă, deoarece nu divulga abilitările acordate de statutul societății administrației locale.

(23)

Grupul Rainbow a adăugat că regimul TEP a fost introdus pentru țările cu o economie în tranziție, și anume de la precedentul sistem de economie planificată spre o economie de piață. Prin urmare, ar fi ilogic să se ceară unei companii care anterior se calificase pentru TEP să prezinte încă o dată dovezi suficiente privind calificarea sa pentru acordarea TEP în cadrul unei reexaminări intermediare. În acest sens, ar trebui menționat că nu există nici o dispoziție din regulamentul de bază, care ar susține o asemenea interpretare și care să împiedice aplicarea articolului 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază în reexaminări deschise în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază. Prin urmare, argumentul a trebuit să fie respins.

(24)

Grupul Rainbow a invocat, de asemenea, în legătură cu cerințele procedurale de la articolul 2 alineatul (7) litera (c), că decizia privind acordarea sau neacordarea TEP se ia în termen de trei luni de la deschiderea anchetei. Grupul Rainbow însuși recunoaște că acest termen reprezintă în sine un motiv insuficient pentru a contesta rezultatele anchetei, dar a subliniat faptul că serviciile Comisiei aveau deja toate informațiile necesare pentru calcularea marjei de dumping la dispoziția lor când au fost divulgate constatările privind TEP. În argumentația sa, grupul Rainbow ignoră totuși faptul că, deși Comisia, pentru creșterea eficienței administrative, a solicitat și a verificat toate informațiile necesare de la grupul de societăți în cauză în același timp, ea nu a dispus de informații privind țara analoagă care ar fi făcut posibilă determinarea marjei de dumping în cazul respingerii TEP. Într-adevăr, informațiile privind valoarea normală din țara analoagă au fost puse la dispoziția Comisiei ulterior comunicării constatărilor referitoare la TEP către grupul Rainbow. Prin urmare, momentul determinării TEP nu a putut avea niciun impact asupra conținutului acestuia. Pe baza concluziilor de mai sus, cererea a fost respinsă, ca fiind nefondată.

(25)

În ceea ce privește criteriul 1, s-a prezentat observația generală că, teoretic, posibilitatea în sine ca statul să își exercite controlul sau influența nu înseamnă în mod automat că există o intervenție semnificativă a statului în sensul articolului 2 alineatul (7) litera (c). Grupul Rainbow a citat în mod repetat o decizie a Tribunalului (5) pentru a susține că exercitarea controlului de către stat nu este sinonimă cu o intervenție efectivă și semnificativă din partea statului, deoarece acest lucru ar „duce la excluderea, în principiu, a societăților de stat de la acordarea statutului de economie de piață, indiferent de contextul real faptic, juridic și economic în care acestea funcționează”. Grupul Rainbow susține, de asemenea, că aceasta ar însemna o sarcină de furnizare de dovezi excesivă pentru solicitanții TEP în cazul în care aceștia ar trebui să demonstreze că nu există nicio posibilitate ca statul să intervină în deciziile comerciale. În plus, grupul Rainbow susține că, în urma acțiunilor statului, deciziile societății ar trebui să devină incompatibile cu criteriile de piață și, prin urmare, neconforme cu criteriul 1.

(26)

Contrar afirmațiilor de mai sus ale grupului Rainbow, ancheta actuală a stabilit intervenții specifice și semnificative din partea statului în operațiunile mai multor societăți din cadrul grupului. În cazul societății din cadrul grupului în care angajările și concedierile de personal erau supuse aprobării administrației locale, însuși regulamentul intern de funcționare al societății, adică statutul său, acordă în mod clar statului autoritatea de a interveni în deciziile sale comerciale. În cazul unei alte societăți din cadrul grupului, s-a dovedit că statul, în calitate de asociat, a avut o influență în cadrul societății într-o manieră incompatibilă cu condițiile de piață. În primul rând, statul partener a avut cea mai mare cotă de participare la capitalul societății, fără ca acest fapt să se reflecte în cota din societate pe care acesta o deține. În al doilea rând, operațiunile societății au provocat întotdeauna pierderi ceea ce a fost în mare parte în detrimentul statului partener, având în vedere capitalul investit. În al treilea rând, statul partener însuși a suportat pierderi continue, deoarece a furnizat utilități, precum apă și electricitate, societății din cadrul grupului la prețuri inferioare prețului pieței și fără a i se plăti în mod corespunzător.

(27)

În ceea ce privește concluzia privind intervenția statului în deciziile de finanțare și de investiții ale unui alt membru al grupului de societăți în cauză, s-a susținut că faptele constatate de către Comisie în legătură cu un împrumut și condițiile acestuia au fost incorecte. Cu toate acestea, Comisia deține elemente de probă colectate în cursul verificării, arătând că societatea era însărcinată de o agenție a administrației locale să contracteze un împrumut care nu era legat de operațiunile sale comerciale. Societatea a invocat faptul că deciziile de finanțare au fost adoptate ca o favoare făcută acestei agenții a administrației publice și nu ca o obligație, iar tranzacția în cauză a fost fără risc suplimentar pentru societate, deoarece ar fi avut posibilitatea de a solicita despăgubiri prin neplata facturilor utilităților emise către societate de către agenție. Elementele de probă colectate de Comisie arată că dreptul societății de folosire a terenului este indirect utilizat ca garanție în cadrul tranzacției financiare relevante; prin urmare, societatea își asumă riscuri semnificative. Dreptul de folosire a terenului a fost obținut prin aceeași agenție căreia societatea afirmă că i-ar fi făcut numai o favoare. Afirmația că prin neplata utilităților ar fi fost posibilă o compensație demonstrează o lipsă de înțelegere fundamentală a standardelor contabile de bază (compensare) și contrazice o altă afirmație a societății, potrivit căreia influența asupra operațiunilor financiare ca atare, nu reprezintă o influență asupra „deciziilor societăților privind prețurile, costurile și inputurile”, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (c). Mai mult, deciziile de investiții sunt în mod clar și semnificativ influențate de către agenția guvernamentală, deoarece există cerințe specifice pentru această societate în acordul de folosire a terenului în ceea ce privește investițiile care să fie efectuate, iar cerințele respective depășesc domeniul legislației locale privind zonarea, contrar celor sugerate de către societate. Prin urmare, afirmația că intervenția statului în deciziile de finanțare și de investiții nu constituie o influență în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (c) este respinsă.

(28)

În ceea ce privește grupul de societăți care produce una din materiile prime utilizate în producția de ciclamat de sodiu, s-a afirmat că orice neajunsuri cu privire la situația financiară și decizională a societății ar avea un impact foarte limitat, deoarece materiile prime produse de această societate reprezintă doar aproximativ 10 % din costul de producție al ciclamatului de sodiu. Deoarece Comisia a fost în măsură să calculeze diferența între prețul de vânzare profitabil și prețul de vânzare real al materiei prime, societatea indică faptul că ar fi mai adecvat să se ajusteze costurile materiilor prime la prețuri scăzute, mai degrabă decât să se respingă TEP. Totuși, obiectivul evaluării cu privire la TEP este stabilirea reflectării de către inputuri a valorilor pieței, precum și a faptului că deciziile comerciale sunt luate ca reacție la semnalele pieței. Trebuie notat faptul că articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază prevede, în mod explicit, că costurile principalelor inputuri reflectă în mod substanțial valoarea de piață pentru îndeplinirea condițiilor pentru TEP fără a face trimitere la posibilitatea de adaptare a costurilor denaturate ale principalelor inputuri. Prin urmare, această cerere trebuie să fie respinsă.

(29)

Afirmația societății cu privire la prețurile anormal de mici plătite pentru apă și energie electrică, precum și costul mic forței de muncă – prin care ea a susținut că acestea nu sunt inputuri principale, reprezentând în total numai aproximativ 14 % din costul total de producție a materiei prime – a trebuit să fie respinsă, având în vedere că acestea sunt considerate, atât individual, cât și în mod cumulativ, un factor de cost destul de semnificativ pentru a avea un impact asupra costurilor totale ale societății. În cazul costului forței de muncă se observă, de asemenea, faptul că nu a fost posibil să se verifice integral aceste elemente, deoarece societatea nu a fost în măsură să ofere contracte sau alte documente. Prin urmare, nu a putut fi stabilit dacă aceste costuri reflectau valorile pieței.

(30)

Cu privire la criteriul 2, s-a afirmat că Comisia a ignorat principiul de materialitate în temeiul căruia omisiunile sau înregistrările eronate ale elementelor sunt semnificative numai în cazul în care acestea ar putea să influențeze deciziile economice luate de utilizatori pe baza situațiilor financiare și că acest tip de deficiențe nesemnificative nu ar trebui să fie raportate nici de auditor.

(31)

Contrar afirmației grupului, au existat deficiențe grave în contabilitatea societăților în ceea ce privește principiile contabile fundamentale (a se vedea, pentru mai multe detalii, următorul considerent). În al doilea rând, obiectivul de a avea un set clar de evidențe contabile în scopul acordării TEP nu este destinat unui un utilizator care ia decizii economice, ci pentru a asigura furnizarea de către situațiile financiare a unei imagini reale și fidele a veniturilor, cheltuielilor etc. Obiectivul anchetei TEP este de a stabili dacă evidențele contabile sunt întocmite și auditate în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate.

(32)

Grupul Rainbow a contestat faptul că societățile sale ar fi încălcat elemente ale normelor și practicilor contabile IAS menționate în evaluarea pentru acordarea TEP, cum ar fi principiul contabilității de angajamente, principiul reprezentării fidele și principiul compensării, principiul continuității activității, clasificarea corectă a elementelor bilanțului contabil, recunoașterea pierderilor, prezența exclusivă în evidențele contabile a tranzacțiilor legate activitatea comercială, clasificarea corectă și amortizarea cheltuielilor, respectarea normelor IAS și/sau a celor GAAP din China privind recunoașterea valorii și amortizarea activelor. Din informațiile furnizate de grup în formularul de solicitare a acordării TEP au fost identificate încălcări ale normelor IAS menționate anterior și toate problemele au făcut obiectul unor verificări la sediile societăților. Argumentele prezentate de societăți cu privire la aceste aspecte în urma comunicării constatărilor referitoare la TEP nu au fost de natură să justifice o modificare a concluziei că, în ceea ce privește aceste aspecte, societățile acesta nu îndeplineau cel de-al doilea criteriu.

(33)

Cu privire la criteriul 3, grupul Rainbow afirmă că asigurarea investițiilor în infrastructură pentru una dintre societăți cu titlu gratuit, este o activitate normală care are loc și în economiile de piață pentru a atrage investiții și că impactul subvenționării asupra situației financiare a societății în cursul PAR ar fi neglijabil. Totuși, faptul că o societate poate evita plățile pentru dezvoltarea de infrastructuri și, în același timp, beneficiază de prețuri de închiriere foarte scăzute pentru același teren nu reflectă o situație normală dintr-o economie de piață. Pe de altă parte, acest avantaj a avut un impact direct asupra situației financiare a societății de producție și asupra capacității sale de a lua decizii ca reacție la semnalele pieței.

(34)

Comisia a acceptat argumentele reclamantului privind dreptul de utilizare a terenului al GT Enterprise, astfel cum se explică în considerentul 21. Cu toate acestea, argumentele prezentate în ceea ce privește dreptul de folosire a terenului de către alte societăți nu au fost de natură a răsturna constatările, societatea însăși recunoscând că, într-unul din cazuri, nu a achitat suma convenită pentru dreptul de utilizare a terenului. În cazul altui drept de utilizare a terenului, grupul Rainbow afirmă că prețurile terenului în acea regiune au crescut considerabil și, deci, este normal ca terenul să fie evaluat la un preț semnificativ mai ridicat la câțiva ani după data achiziției. Cu toate acestea, elementele de probă furnizate de societate se refereau la creșterea prețurilor pentru proprietățile rezidențiale în regiune și sunt, prin urmare, irelevante. Grupul Rainbow a afirmat în cele din urmă că abordarea Comisiei de a solicita dovezi concludente că o societate a plătit un preț care reflectă valoarea de piață, impune o sarcină de furnizare a dovezilor excesivă. Totuși, articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază prevede, în mod explicit, că o cerere de acordare a tratamentului de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață trebuie să „conțină probe suficiente că producătorul își desfășoară activitatea în condițiile unei economii de piață”. Prin urmare, argumentul a trebuit să fie respins.

(35)

Grupul Rainbow contestă constatarea privind activele transferate către o societate fără plată în bani sau de alt tip la prețuri care reflectă valorile de piață, pe baza faptului că această societate a încetat producția în cursul PAR. Într-adevăr societatea și-a încetat producția. Totuși, societatea continua să își vândă produsele fabricate anterior pe piața internă. Astfel, o evaluare a TEP a trebuit să fie efectuată pentru această societate, precum și pentru a se asigura că nu au existat distorsiuni semnificative moștenite de la sistemul anterior de economie planificată, care ar putea afecta prețurile.

(36)

Se consideră, prin urmare, că GT Enterprise nu a îndeplinit primul și al doilea criteriu pentru acordarea TEP, Jintian industrial (Nanjing) Ltd. nu a îndeplinit criteriile doi și trei, Golden Time Chemical (Jiangsu) Ltd. nu a îndeplinit criteriile unu, doi și trei pentru acordarea TEP, iar Nanjing Jinzhang Industrial Ltd. nu a îndeplinit criteriile unu, doi și trei. Dacă o societate afiliată asociată cu producerea și cu vânzarea produsului în cauză nu se califică pentru TEP, TEP nu poate fi acordat grupului sau societăților afiliate. Prin urmare, deoarece niciuna dintre societățile evaluate pentru TEP în mod individual nu îndeplinește criteriile relevante, se concluzionează că grupului Rainbow nu i se poate acorda TEP. În aceste condiții, după consultarea comitetului consultativ, a fost respinsă acordarea TEP pentru grupul de societăți în cauză.

(37)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, se stabilește o taxă la nivel de țară, dacă este cazul, pentru țările care intră sub incidența articolului menționat, cu excepția cazurilor în care societățile pot să demonstreze că îndeplinesc toate criteriile stabilite la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază pentru acordarea TI. Pe scurt și numai în scopul facilitării referirilor, aceste criterii sunt descrise în continuare:

(38)

Cei doi producători-exportatori din grup care au exportat ciclamat de sodiu în timpul PAR au solicitat acordarea TI. Nu a fost necesar să se facă o evaluare privind TI pentru alte societăți din grupul Rainbow, având în vedere faptul că acestea nu sunt exportatori ai produsului în cauză. Pe baza informațiilor disponibile și verificate în cursul vizitelor de verificare, s-a constatat că acești doi producători-exportatori îndeplineau cerințele prevăzute la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază și, prin urmare, li s-a putut acorda TI.

(39)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorii-exportatori cărora nu li s-a acordat TEP trebuie să se stabilească pe baza prețului sau a valorii construite dintr-o țară terță cu economie de piață (țară analoagă).

(40)

În avizul de deschidere, Comisia și-a exprimat intenția de a utiliza Indonezia (țara analoagă în ancheta inițială) ca țară analoagă adecvată pentru stabilirea valorii normale și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile în această privință.

(41)

Comisia nu a primit observații cu privire la alegerea țării analoage.

(42)

Comisia a solicitat cooperarea producătorilor din Indonezia. Au fost trimise scrisori și chestionare relevante către toate societățile cunoscute. Dintre societățile contactate, un singur producător a trimis parțial informațiile necesare pentru stabilirea valorii normale și a acceptat să coopereze la anchetă. Deoarece societatea nu a putut accepta o vizită de verificare la sediile sale, Comisia a verificat dacă informațiile furnizate sunt complete și coerente. Informațiile au fost considerate suficiente și fiabile pentru determinarea valorii normale și, ori de câte ori a fost necesar, producătorul indonezian a furnizat clarificări solicitate de Comisie. Informațiile utilizate au fost comparate cu informațiile furnizate în cererea de reexaminare.

(43)

Ancheta a stabilit că Indonezia are o piață concurențială pentru produsul similar.

(44)

În continuare, ancheta a arătat că volumul de producție al producătorului indonezian cooperant constituie cu mult mai mult de 5 % din volumul exporturilor chineze ale produsului în cauză către Uniune și, prin urmare, producția era reprezentativă ca volum. În ceea ce privește calitatea, specificațiile și standardele tehnice ale produsului similar din Indonezia, nu s-au constatat diferențe generale majore prin comparație cu produsele chineze. Prin urmare, piața din Indonezia a fost considerată suficient de reprezentativă pentru determinarea valorii normale.

(45)

Se observă că, din informațiile deținute de Comisie, nu există alte facilități de producție în altă parte în lume, pe lângă producătorii cunoscuți din Spania, RPC și Indonezia.

(46)

Ținând cont de toate cele de mai sus, s-a concluzionat că Indonezia constituie o țară analoagă adecvată, în sensul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(47)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost stabilită pe baza informațiilor primite de la producătorul din țara analoagă, după cum se arată mai jos. Se remarcă faptul că producătorul indonezian a fost examinat într-o anchetă anterioară privind importurile de ciclamat de sodiu din Indonezia (6). Datele furnizate de societate în răspunsul la chestionarul actual s-au dovedit a fi fiabile și o bază solidă pentru a stabili valoarea normală în sensul prezentei anchete. Într-adevăr, prețurile de vânzare medii, precum și costul mediu de producție au urmat o tendință similară, în conformitate cu evoluția costului mediu al materiilor prime. În plus, această tendință a putut fi confirmată de o evoluție similară a costului materiilor prime medii observată pe piața Uniunii.

(48)

S-a constatat că vânzările interne ale produsului similar, realizate de către producătorul din Indonezia, erau reprezentative în ceea ce privește volumul comparativ cu produsul în cauză exportat în Uniune de grupul de societăți în cauză din RPC.

(49)

Ulterior, Comisia a identificat acele tipuri de produse vândute de către producătorul din țara analoagă pe piața internă și care erau identice sau direct comparabile cu tipurile vândute la export în Uniune. S-a constatat că tipul standard de produs al producătorul indonezian era direct comparabil.

(50)

Pentru tipul de produs standard vândut de producătorul din țara analoagă societate pe piața sa internă și despre care s-a constatat a fi direct comparabil cu tipul de produs vândut la export către Uniune, s-a stabilit dacă vânzările interne erau suficient de reprezentative în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne de un anumit tip de ciclamat de sodiu au fost considerate suficient de reprezentative atunci când, pentru perioada de anchetă, volumul total al vânzărilor interne din tipul în cauză reprezenta 5 % sau mai mult din volumul total al vânzărilor din tipul comparabil exportate către Uniune de grupul de societăți în cauză.

(51)

S-a analizat, de asemenea, dacă vânzările interne puteau fi considerate ca fiind efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale, stabilind, pentru fiecare tip de produs standard, proporția de vânzări profitabile către clienți independenți de pe piața internă în cursul perioadei de anchetă. Dat fiind că volumul vânzărilor profitabile ale produsului similar per tip de produs a reprezentat peste 80 % din volumul total al vânzărilor pentru tipul de produs respectiv, iar prețul mediu ponderat pentru tipul de produs respectiv era egal sau mai mare decât costul de producție, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern real, calculat ca medie ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne de produs din tipul respectiv în cursul PA, indiferent dacă aceste vânzări au generat profit sau nu.

(52)

La determinarea valorii normale pentru tipul de produs care nu a fost vândut pe piața internă de către producătorul din țara analoagă, a fost utilizat prețul de vânzare mediu ponderat al tuturor vânzărilor de tip standard de produs, după ce s-a adaptat pentru diferențe prin comparare cu două tipuri de produs.

(53)

Toți producătorii-exportatori din cadrul grupului de societăți în cauză a realizat vânzări la export către Uniune prin societăți comerciale afiliate situate în afara Uniunii. Prețul de export a fost stabilit pe baza prețurilor produsului în momentul vânzării efectuate de societatea comercială afiliată pe piața Uniunii, și anume către un cumpărător independent, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, pe baza prețurilor plătite efectiv sau care urmează a fi plătite.

(54)

Valoarea normală și prețul de export au fost comparate pe bază franco fabrică. Pentru a asigura o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama în mod corespunzător, sub formă de ajustări, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Prin urmare, s-au făcut ajustări în cazul diferențelor dintre costurile de transport, asigurare, manipulare, încărcare și auxiliare, precum și în cazul costurilor de creditare, după caz și în cazul în care existau date verificate în acest sens.

(55)

Marja de dumping a fost stabilită pe baza unei comparații între o medie ponderată a valorii normale și o medie ponderată a prețurilor de export ale tuturor producătorilor exportatori, în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază.

(56)

Această comparație a arătat că marja de dumping, exprimată ca procent al prețului CIF la frontieră, înainte de vămuire, este de 14,2 %.

(57)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, s-a verificat dacă circumstanțele pe care s-a bazat marja de dumping actuală s-au modificat și dacă această modificare a fost de durată.

(58)

Actualele constatări se bazează pe respingerea cererii de acordare a statutului de economie de piață pentru grupul de societăți în cauză în cursul reexaminării actuale, întrucât unui membru al grupului de societăți supus anchetei inițiale (GT Enterprise) i s-a acordat TEP. Circumstanțele care au condus la o concluzie diferită se datorează în primul rând faptului că în actuala reexaminare au fost anchetate patru societăți din grup, în comparație cu ancheta inițială, când a fost anchetată numai GT Enterprise. Grupul a fost extins și reorganizat recent, cu investiții substanțiale și nu există niciun indiciu conform căruia această situație se va schimba în viitorul previzibil. În al doilea rând, în ceea ce privește GT Enterprise, s-a constatat că practica societății de a nu ține un set clar de documente contabile care să facă obiectul unui audit în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate este o practică consacrată și nimic nu indică faptul că respectiva situație se va modifica în viitor. De asemenea, statutul său care permitea influența statului a fost în vigoare pe o perioadă de timp mai îndelungată și nu au existat indicii de modificare a acestuia în viitor. În aceste condiții, se consideră că statutul de societate care nu funcționează conform principiilor economiei de piață al grupului are un caracter durabil.

(59)

În plus, în ceea ce privește prețul de export, ancheta a arătat o anumită stabilitate a politicilor de preț în cadrul grupului de societăți în cauză pe o perioadă mai lungă, având în vedere că prețul produsului în cauză facturat către Uniune și către alte țări terțe nu diferă semnificativ și a urmat aceeași tendință în perioada cuprinsă între 2007 și PAR. Această observație susține concluzia că noua marjă de dumping calculată este posibil să fie de durată.

(60)

Prin urmare, s-a considerat că ancheta a arătat că era improbabil ca structura și comportamentul economic al grupului de societăți în cauză, inclusiv circumstanțele care au dus la deschiderea prezentei reexaminări, să se schimbe în viitorul previzibil, într-un mod care să afecteze constatările prezentei reexaminări. În consecință, s-a concluzionat că circumstanțele modificate sunt de durată și că aplicarea măsurii la nivelul său actual nu mai este suficientă pentru a contrabalansa dumpingul.

(61)

Ținând seama de constatările privind dumpingul în creștere, precum și caracterul durabil al circumstanțelor modificate, se consideră că măsurile existente nu mai sunt suficiente pentru a contracara dumpingul care cauzează prejudiciul. Măsurile instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 492/2010 asupra importurilor de ciclamat de sodiu originar din Republica Populară Chineză ar trebui, prin urmare, să fie modificate în ceea ce privește GT Enterprise și aceeași taxă ar trebui instituită pentru celălalt producător-exportator din cadrul grupului prin modificarea corespunzătoare a respectivului regulament.

(62)

Nu se poate stabili o marjă individuală de prejudiciu în cadrul reexaminării actuale, întrucât aceasta se limitează la examinarea dumpingului în ceea ce privește GT Enterprise și societățile sale afiliate din interiorul grupului. Prin urmare, marja de dumping stabilită în prezenta reexaminare a fost comparată cu marja de prejudiciu stabilită în ancheta inițială. Întrucât aceasta din urmă era superioară marjei de dumping constatate în prezenta reexaminare, se consideră că trebuie impusă grupului de societăți în cauză o taxă antidumping definitivă la nivelul marjei de dumping constatate în cursul prezentei reexaminări.

(63)

În ceea ce privește forma măsurii, s-a considerat că taxa antidumping modificată ar trebui să ia aceeași formă ca taxele impuse prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 492/2010. Pentru a asigura eficacitatea măsurilor și pentru a descuraja orice manipulare a prețurilor, ar trebui instituită taxa sub forma unei valori specifice pe kilogram. Ca urmare, taxa antidumping care urmează a fi instituită asupra importurilor de produs în cauză fabricat și vândut la export în Uniune de către grupul de societăți în cauză, calculată pe baza marjei de dumping astfel cum a fost stabilită în prezenta reexaminare și exprimată sub forma unei sume specifice pe kilogram, ar trebui să fie de 0,23 EUR pe kilogram.

(64)

Grupul de societăți în cauză și celelalte părți în cauză au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora se intenționa să se propună modificarea măsurilor antidumping în vigoare.

(65)

Grupul Rainbow a prezentat observații asupra concluziilor finale. Aceste observații se refereau în special la retragerea plângerii în ancheta în curs referitoare asupra importurilor importurile de ciclamat de sodiu originar din Republica Populară Chineză, limitate la doi producători-exportatori chinezi, Fang Da Food Additive (Shen Zhen) Limited și Fang Da Food Additive (Yang Quan) Limited (denumit în continuare „grupul Fang Da”) (denumită în continuare „procedura paralelă”) (7). Grupul Rainbow a afirmat că retragerea plângerii în procedura paralelă ar trebui, în mod logic și legal, să aibă ca rezultat, de asemenea, abrogarea măsurilor antidumping împotriva altor producători din RPC sau, cel puțin, să ducă la încheierea actualei reexaminări cu privire la grupul Rainbow.

(66)

El solicită încetarea măsurilor antidumping instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 492/2010, argumentând că, în lipsa oricărei constatări potrivit căreia importurile grupului Fang Da nu au făcut obiectul unui dumping și/sau că importurile grupului Fang Da nu produc prejudicii, principiul nediscriminării prevăzut la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază de creează condițiile pentru încetarea măsurilor antidumping instituite. În sprijinul acestui argument, grupul Rainbow a făcut referire la regulamente anterioare ale Consiliului, în care reexaminările intermediare simultane privind importurile din anumite țări au fost încheiate fără impunerea de măsuri ca urmare a neinstituirii de măsuri în cazul anchetelor antidumping privind importurile de aceleași produse din alte țări (LAECs (8), produse laminate plate din fier sau oțel nealiat (9)). Totuși, trebuie remarcat că aceste cazuri se referă la anchete în cazul în care mai multe țări au fost în cauză, iar principiul nediscriminării a fost aplicat în raport cu importurile originare din diferite țări. În al doilea rând, în aceste cazuri, motivul pentru anularea măsurilor privind unele țări a fost că nu au fost impuse măsuri privind alte țări, deoarece Consiliul nu a adoptat propunerea în termenele legale (LAECs, produse laminate plate din fier sau oțel nealiat). Prin urmare, chiar dacă în realitate s-a constatat că este necesar să se încheie procedurile de instituire a unor măsuri antidumping în cadrul procedurilor simultane în cazurile citate, în scopul de a respecta principiul nediscriminării, acestea nu au nicio relevanță pentru reexaminarea actuală. O altă mențiune la abordarea adoptată în cazul glutamatului de monosodiu (10) se referă la cazul în care reclamantul intenționa să își retragă plângerea privind importurile din Brazilia, chiar dacă se constatase că acestea au făcut obiectul unor acțiuni de dumping. În acest caz, s-a luat în considerare posibilitatea de a nu accepta retragerea plângerii, deoarece s-a concluzionat că luarea de măsuri împotriva altor țări în absența măsurilor împotriva Braziliei ar fi fost discriminatoriu.

(67)

În plus, cele două situații sunt destul de diferite. În procedura paralelă, plângerea a fost retrasă și s-a concluzionat că încheierea nu a fost contrară interesului Uniunii. În reexaminarea actuală, cererea a fost menținută și s-a constatat că dumpingul realizat de grupul Rainbow a fost de amploare mai mare. Prin urmare, creșterea taxei pentru grupul respectiv nu constituie o discriminare.

(68)

Grupul Rainbow a solicitat, de asemenea, ca retragerea plângerii să ducă la încheierea actualei reexaminări cu privire la grupul Rainbow, deoarece cele două proceduri au fost deschise pe baza aceluiași document procedural, acoperă aceeași perioadă de anchetă și în plângerea sa, reclamantul ține seamă de Fang Da și de grupul Rainbow împreună, pentru toate scopurile practice.

(69)

În al doilea rând, grupul Rainbow a afirmat că, în pofida faptului că ancheta împotriva grupului Fang Da a fost deschisă în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază, ancheta privind importurile grupului Fang Da și reexaminarea intermediară cu privire la importurile provenind de la grupul Rainbow sunt în esență, din punct de vedere juridic și practic, aceeași procedură. În final, grupul Rainbow a afirmat că, potrivit articolului 9 alineatul (3) din regulamentul de bază, diferențierea între procedură și anchetă, înseamnă că, deși grupul Fang Da grup a fost supus unei taxe cu valoare zero în ancheta inițială, el a făcut în continuare obiectul procedurii. Din acest motiv, retragerea plângerii privind importurile provenind de la grupul Fang Da ar trebui, prin urmare, în viziunea grupului Rainbow în cauză, să aibă ca rezultat încheierea actualei reexaminări.

(70)

În acest sens ar trebui remarcat faptul că documentul prezentat de reclamant a reprezentat atât plângerea pentru ancheta antidumping în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază, cât și cererea vizând actuala reexaminare intermediară în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază. De asemenea, reclamantul a prezentat probe suficiente pentru a justifica declanșarea ambelor proceduri în mod individual. Într-adevăr, Comisia a deschis ancheta în temeiul articolului 5 și reexaminarea intermediară prin două avize de deschidere separate. Astfel, ancheta antidumping în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază și reexaminarea intermediară în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază sunt două proceduri diferite.

(71)

Grupul Rainbow, a prezentat argumente suplimentare, speculând pe marginea posibilelor motive pentru retragerea plângerii. Deoarece aceste argumente sunt pur ipotetice sau irelevante, acestea nu pot fi abordate și sunt, deci, respinse.

(72)

În cele din urmă, grupul Rainbow a afirmat că Comisia a încălcat în mod manifest dreptul său de a dispune de zece zile pentru a-și prezenta observațiile cu privire la concluziile finale comunicate, având în vedere că o versiune neconfidențială a scrisorii de retragere i-a fost comunicată cu 7 zile înainte de termenul limită pentru prezentarea observațiilor.

(73)

Astfel cum se explică în considerentul 70, ancheta în temeiul articolului 5, în cadrul căreia grupul Rainbow a primit o scrisoare de informare cu privire la retragerea plângerii, este o procedură separată de actuala reexaminare. Grupul Rainbow a fost parte interesată în cadrul reexaminării în temeiul articolului 5 și doar din acest motiv a fost notificat în legătură cu retragerea plângerii. Această scrisoare de notificare nu a fost parte a comunicării finale în cadrul prezentei reexaminări. Grupul Rainbow a avut la dispoziție 30 de zile pentru a prezenta observații cu privire la concluziile finale comunicate în cadrul procedurii actuale. Prin urmare, dreptul său de a dispune de suficient timp pentru prezentarea de observații nu a fost încălcat.

(74)

În concluzie, observațiile primite nu au fost de natură să modifice concluzia formulată mai sus,

11.5.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 124/11

(1)

Pentru a asigura aplicarea uniformă a Nomenclaturii combinate anexate la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87, este necesar să se adopte măsuri privind clasificarea mărfurilor menționate în anexa la prezentul regulament.

(2)

Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 stabilește regulile generale pentru interpretarea Nomenclaturii combinate. Aceste reguli se aplică, de asemenea, oricăror alte nomenclaturi bazate integral sau parțial pe aceasta sau care îi adaugă acesteia subdiviziuni suplimentare și care sunt stabilite prin dispoziții UE specifice, în vederea aplicării de măsuri tarifare sau de altă natură privind comerțul cu mărfuri.

(3)

În temeiul acestor reguli generale, mărfurile descrise în coloana 1 a tabelului din anexă trebuie clasificate la codurile NC indicate în coloana 2, pe baza motivelor care figurează în coloana 3 a aceluiași tabel.

(4)

Este necesar să se prevadă posibilitatea invocării în continuare de către titular, în temeiul articolului 12 alineatul (6) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar (2), pentru o perioadă de trei luni, a informațiilor tarifare obligatorii care au fost furnizate de autoritățile vamale ale statelor membre în ceea ce privește clasificarea mărfurilor în Nomenclatura combinată, dar care nu sunt conforme cu dispozițiile prezentului regulament.

(5)

Măsurile prevăzute în prezerntul regulament sunt în conformitate cu avizul Comitetului Codului Vamal,

11.5.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 124/13

(1)

Pentru a asigura aplicarea uniformă a Nomenclaturii combinate anexate la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87, este necesar să se adopte măsuri privind clasificarea mărfurilor menționate în anexa la prezentul regulament.

(2)

Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 stabilește regulile generale pentru interpretarea Nomenclaturii combinate. Aceste reguli se aplică, de asemenea, oricărei alte nomenclaturi bazate integral sau parțial pe aceasta sau care îi adaugă acesteia subdiviziuni suplimentare și care este stabilită prin dispoziții specifice ale Uniunii, în vederea aplicării de măsuri tarifare sau de altă natură privind comerțul cu mărfuri.

(3)

În temeiul acestor reguli generale, mărfurile descrise în coloana (1) a tabelului din anexă trebuie clasificate la codul NC indicat în coloana (2), pe baza motivelor care figurează în coloana (3) a aceluiași tabel.

(4)

Este necesar să se prevadă posibilitatea invocării în continuare de către titular, în temeiul articolului 12 alineatul (6) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar (2), pentru o perioadă de trei luni, a informațiilor tarifare obligatorii care au fost furnizate de autoritățile vamale ale statelor membre în ceea ce privește clasificarea mărfurilor în Nomenclatura combinată, dar care nu sunt conforme cu dispozițiile prezentului regulament.

(5)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Codului Vamal,

11.5.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 124/15

(1)

Pentru a asigura aplicarea uniformă a Nomenclaturii combinate anexate la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87, este necesar să se adopte măsuri privind clasificarea mărfurilor menționate în anexa la prezentul regulament.

(2)

Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 stabilește regulile generale pentru interpretarea Nomenclaturii combinate. Aceste reguli se aplică, de asemenea, oricăror alte nomenclaturi bazate integral sau parțial pe aceasta sau care îi adaugă acesteia subdiviziuni suplimentare și care sunt stabilite prin dispoziții specifice ale Uniunii, în vederea aplicării de măsuri tarifare sau de altă natură privind comerțul cu mărfuri.

(3)

În temeiul acestor reguli generale, mărfurile descrise în coloana 1 a tabelului din anexă trebuie clasificate la codul NC indicat în coloana 2, pe baza motivelor care figurează în coloana 3 a aceluiași tabel.

(4)

Este necesar să se prevadă posibilitatea invocării în continuare de către titular, în temeiul articolului 12 alineatul (6) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar (2), pentru o perioadă de trei luni, a informațiilor tarifare obligatorii care au fost furnizate de autoritățile vamale ale statelor membre în ceea ce privește clasificarea mărfurilor în Nomenclatura combinată, dar care nu sunt conforme cu dispozițiile prezentului regulament.

(5)

Comitetul Codului Vamal nu a emis un aviz în termenul stabilit de președinte,

11.5.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 124/17

(1)

La 12 august 2011, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2) (denumit în continuare „aviz de deschidere”), inițierea unei proceduri antidumping în privința importurilor în Uniune de radiatoare din aluminiu originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”).

(2)

Procedura a fost deschisă ca urmare a unei reclamații introduse de către International Association of Aluminium Radiator Manufacturers Limited Liability Consortium (AIRAL S.c.r.l) (denumită în continuare „reclamantul”), în numele unor producători care reprezintă o proporție majoră, în acest caz de peste 25 %, din producția totală de radiatoare din aluminiu realizată în Uniune. Reclamația conținea elemente de probă prima facie care atestau existența dumpingului în ceea ce privește produsul în cauză și prejudiciile materiale rezultând din acesta, care au fost considerate suficiente pentru a justifica inițierea unei anchete.

(3)

Comisia a informat oficial reclamantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori din RPC, producătorii din țara analoagă, importatorii, distribuitorii și alte părți cunoscute a fi interesate, precum și pe reprezentanții RPC, cu privire la deschiderea procedurii. Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute, în scris, punctele de vedere și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere.

(4)

Reclamantul, alți producători din Uniune, producătorul-exportator din RPC, importatorii și distribuitorii și-au făcut cunoscute opiniile. Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat aceasta și care au demonstrat că există motive speciale care să justifice audierea.

(5)

Având în vedere numărul aparent ridicat de producători, importatori și producători-exportatori din Uniune, în avizul de deschidere s-a avut în vedere posibilitatea de a se recurge la o eșantionare, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Pentru a permite Comisiei să stabilească dacă este necesar să se apeleze la eșantionare și, după caz, să selecteze un eșantion, importatorii și producătorii-exportatori au fost invitați să se prezinte Comisiei și să furnizeze acesteia, astfel cum este indicat în avizul de deschidere, informații de bază referitoare la activitățile lor legate de produsul în cauză (după cum se prevede în secțiunea 3 de mai jos), desfășurate în perioada iulie 2010-iunie 2011.

(6)

Pentru a permite producătorilor-exportatori să prezinte o cerere pentru acordarea tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (denumit în continuare „TEP”) sau a tratamentului individual (denumit în continuare „TI”), dacă doreau acest lucru, Comisia a trimis formulare de cerere producătorilor-exportatori chinezi cunoscuți a fi interesați și autorităților din RPC. Numai un grup de societăți, Sira (Tianjin) Aluminium Products Co. Ltd și Sira Group (Tianjin) Heating Radiators Co. Ltd (denumit în continuare „grupul Sira”), s-au manifestat și au solicitat TEP. Au fost primite solicitări pentru TI din partea societăților Zhejiang Flyhigh Metal Products Co., Ltd. și Metal Group Co., Ltd.

(7)

În cea ce privește producătorii din Uniune și după cum se explică în considerentul 24 de mai jos, opt producători din Uniune au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși într-un eșantion. Pe baza informațiilor primite de la producătorii cooperanți din Uniune, Comisia a selectat un eșantion de patru producători din Uniune, în funcție de volumul de producție/vânzări, dimensiune și localizare geografică în Uniune.

(8)

După cum se explică în considerentul 27 de mai jos, numai trei producători independenți din Uniune au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși într-un eșantion. Cu toate acestea, doi dintre acești importatori nu au importat/achiziționat produsul în cauză. Prin urmare, ținând cont de numărul limitat de importatori care au cooperat, s-a considerat că eșantionarea nu mai era necesară.

(9)

După cum se explică în considerentul 28 de mai jos, 18 producători-exportatori din RPC au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși într-un eșantion. Pe baza informațiilor primite de la aceste părți, Comisia a selectat un eșantion de doi producători-exportatori având cel mai mare volum de exporturi către Uniune.

(10)

Comisia a trimis chestionare tuturor părților cunoscute ca fiind vizate și tuturor celorlalte societăți care s-au făcut cunoscute în termenele stabilite în avizul de inițiere, și anume producătorilor-exportatori din RPC, celor patru producători din Uniune incluși în eșantion și Organizației Europene a Consumatorilor (BEUC), căreia i s-a solicitat să trimită chestionarul pentru utilizatori societăților sale afiliate.

(11)

S-au primit răspunsuri de la cei doi producători-exportatori din RPC incluși în eșantion, de la cei patru producători din Uniune incluși în eșantion și de la un importator independent. Niciunul dintre utilizatori nu a răspuns la chestionar.

(12)

În plus, o cerere de examinare individuală în conformitate cu articolul 17 alineatul (3) din regulamentul de bază a fost introdusă de un grup de producători-exportatori neafiliați. Examinarea acestor cereri în etapa provizorie ar fi fost prea dificilă. O decizie de acordare a examinării individuale acestui grup de societăți va fi luată în etapa finală.

(13)

Comisia a cercetat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru determinarea cu titlu provizoriu a dumpingului, a prejudiciului care rezultă din acesta și a interesului Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

(14)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul care decurge din acesta a acoperit perioada dintre 1 iulie 2010 și 30 iunie 2011 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între ianuarie 2008 și sfârșitul PA (denumită în continuare „perioada examinată”).

(15)

Produsul care în cauză este reprezentat de radiatoare din aluminiu și de elemenți sau secțiuni din care sunt compuse astfel de radiatoare, indiferent dacă acești elemenți sunt asamblați în blocuri, cu excepția radiatoarelor și a elemenților și secțiunilor lor de tip electric (denumit în continuare „produsul în cauză”). Produsul în cauză se încadrează în prezent la codurile NC ex 7615 10 10, ex 7615 10 90, ex 7616 99 10 și ex 7616 99 90.

(16)

Definiția produsului a fost contestată de către grupul Sira pe baza unei pretinse diferențe dintre cele două procese de producție care sunt utilizate la fabricarea radiatoarelor. În cadrul grupului Sira există doi producători-exportatori chinezi, unul dintre aceștia utilizând tehnologia de producție prin turnare, cel de-al doilea utilizând metoda prin extrudare. Grupul Sira a susținut că metoda prin extrudare ar trebui să fie exclusă din definiția produsului din cauza unor diferențe pretinse în ceea ce privește caracteristicile fizice și tehnice, materiile prime, costurile de producție și prețurile de vânzare, deoarece tehnica prin extrudare nu este frecvent utilizată în UE și în RPC.

(17)

O altă parte chineză, Camera de Comerț Chineză pentru Importuri și Exporturi de Mașini și Produse Electronice („CCCME”) a solicitat clarificarea acestui aspect din cauza diferențelor de costuri și de prețuri ale radiatoarelor fabricate prin cele două tehnici de producție.

(18)

În acest sens, deși există diferențe minore, este clar că radiatoarele produse prin ambele metode au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și au aceleași utilizări. Radiatoarele produse prin ambele metode sunt în mare măsură substituibile. Aceste caracteristici de bază sunt, în principal, masa redusă, inerția termică scăzută și conductibilitatea termică ridicată. Diferențele de costuri și prețuri și faptul că tehnica de extrudare poate implica utilizarea unui aliaj de aluminiu ușor diferit nu modifică aceste caracteristici esențiale. În ceea ce privește comparația între prețuri, diferențele sunt înregistrate corespunzător în sistemul de comparare a structurii tipurilor de produs utilizat în cadrul prezentei anchete (denumit în continuare „sistemul NCP”), ceea ce înseamnă că sunt comparate numai produsele comparabile.

(19)

Mai mult, radiatoarele din aluminiu ar trebui considerate ca fiind un singur produs, indiferent de procesul de producție, deoarece sunt vândute prin aceleași circuite de vânzare și percepția consumatorilor și a utilizatorilor finali în legătură cu acestea este că sunt din aluminiu (cu caracteristici cunoscute menționate mai sus), mai degrabă decât orice diferențiere bazată pe metode de producție. Având în vedere acest fapt, argumentul prezentat este respins.

(20)

De asemenea, CCCME a contestat faptul că radiatoarele din plăci de oțel sau chiar din fontă nu sunt luate în considerare în cadrul aceleiași game de produse. Cu toate acestea, deși aceste produse au utilizări similare, ele au caracteristici fizice și tehnice de bază diferite, materia primă de bază (aliajul de aluminiu) fiind înlocuit prin oțel sau fier, care au caracteristici tehnice și fizice diferite în ceea ce privește masa, inerția termică și conductibilitatea. Prin urmare, acest argument este respins.

(21)

CCCME a comentat în continuare în legătură cu trimiterile din reclamație la vânzările prin intermediul „proceselor de ofertare”. Aceste observații au arătat că partea a presupus că acestea se refereau la achiziții publice. Cu toate acestea, procesele de ofertare menționate în reclamație, se refereau la practicile de afaceri curente prin care un cumpărător de radiatoare din UE solicită furnizorilor potențiali prețurile înainte de lansarea comenzii. Niciunul din importurile chinezești utilizate în calcule nu a implicat un proces de achiziții publice.

(22)

CCCME a comentat, de asemenea, în legătură cu trimiterile făcute în reclamație la radiatoarele de „design”, presupunând că astfel de radiatoare sunt excluse din definiția produsului. Încă o dată, aceste observații s-au bazat pe o neînțelegere, deoarece definiția produsului nu exclude astfel de radiatoare. Aceste comentarii au fost, prin urmare, respinse.

(23)

Ancheta a arătat că radiatoarele din aluminiu fabricate în și exportate din RPC și radiatoarele din aluminiu fabricate și vândute de producătorii din Uniune au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază și, prin urmare, sunt considerate ca fiind similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(24)

Ținând seama de numărul aparent mare de producători din Uniune, în avizul de deschidere s-a prevăzut să se recurgă la eșantionare pentru determinarea prejudiciului, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(25)

În avizul de deschidere, Comisia a anunțat că a selecționat provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Acest eșantion este constituit din patru societăți, dintre cei opt producători din Uniune despre care se știa că au fabricat produsul similar înainte de deschiderea anchetei, selectați în funcție de volumul lor de vânzări, mărime și localizarea geografică în Uniune Aceștia au reprezentat 66 % din producția totală estimată în Uniune în decursul PA. Părțile interesate au fost invitate să consulte dosarul și să prezinte observații privind oportunitatea acestei alegeri în termen de 15 de zile de la data publicării avizului de deschidere. O parte interesată a cerut, de asemenea, să se ia în considerare volumul de producție pentru selectarea eșantionului. S-a acceptat modificarea în consecință a eșantionului. Nicio parte interesată nu s-a opus eșantionului final constituit din patru societăți.

(26)

Având în vedere numărul potențial mare de importatori implicați în procedură, în avizul de deschidere s-a luat în considerare eșantionarea importatorilor, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(27)

Numai trei importatori independenți au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să coopereze. Deoarece doi din acești importatori nu au semnalat importuri sau achiziții ale produs în cauză, eșantionarea nu a mai fost considerată a fi necesară.

(28)

În total, 18 producători-exportatori din RPC au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși într-un eșantion. Aceste societăți au exportat aproximativ 5 milioane de elemenți (3) sau puțin sub 50 % din exporturile chinezești către piața UE în cursul PA. Pe baza informațiilor primite de la aceste părți, Comisia a selectat un eșantion de doi producători-exportatori având cel mai mare volum reprezentativ de producție, de vânzări și de exporturi care au putut face în mod rezonabil obiectul anchetei, ținând seama de timpul disponibil. Cei doi producători-exportatori, Zhejiang Flyhigh Metal Products Co., Ltd. și Metal Group Co., Ltd., au reprezentat în jur de 62 % din volumul vânzărilor celor 18 producători-exportatori care au furnizat date pentru exercițiul de eșantionare.

(29)

Un grup de producători-exportatori (grupul Sira) a contestat excluderea din eșantion pe baza faptului că au fabricat un anumit tip de radiator (produs prin extrudare) și că includerea sa în eșantion ar crește, prin urmare, reprezentativitatea eșantionului. Cu toate acestea, adăugarea unui grup suplimentar nu a fost necesară, deoarece în eșantionul selectat inițial a reprezentat mai mult de 60 % din exporturile raportate de societățile care au cooperat. În plus, nu este necesar ca eșantionul să acopere toate tipurile de produs în cauză. Cererea de includere a grupului Sira a fost, prin urmare, respinsă, iar eșantionul inițial a fost confirmat.

(30)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în anchetele antidumping referitoare la importurile originare din RPC, valoarea normală este determinată în conformitate cu alineatele (1)-(6) ale articolului menționat, pentru acei producători-exportatori despre care s-a constatat că îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(31)

Cu toate acestea, cei doi producători-exportatori incluși în eșantion au solicitat numai tratament individual (denumit în continuare „TI”). Prin urmare, criteriile pentru acordarea TEP nu au fost examinate.

(32)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, se stabilește o taxă la nivel de țară, după caz, pentru țările care intră sub incidența articolului menționat, cu excepția cazurilor în care societățile pot să demonstreze că îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază. Pe scurt și numai în scopul facilitării referirilor, aceste criterii sunt descrise în continuare:

(33)

Ambii producători-exportatori incluși în eșantion au solicitat acordarea TI. Aceste observații au fost examinate. Ancheta a arătat că societățile incluse în eșantion îndeplineau toate condițiile din articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(34)

Prin urmare, ambilor producători-exportatori incluși în eșantion li s-a acordat TI.

(35)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorii-exportatori cărora nu li s-a acordat TEP se stabilește pe baza prețurilor interne sau a valorii normale construite dintr-o țară analoagă.

(36)

În avizul de deschidere, Comisia și-a exprimat intenția de a utiliza Rusia ca țară analoagă adecvată în sensul stabilirii valorii normale pentru RPC și a invitat părțile interesate să își formuleze observațiile în acest sens.

(37)

Nu au fost primite observații referitoare la propunerea Rusiei ca țară analoagă. Niciuna dintre părțile interesate nu au sugerat producători alternativi de produs similar din țară analoagă față de cei menționați în reclamație pe parcursul anchetei.

(38)

Nicio societate din Rusia nu a cooperat, deși toți producătorii cunoscuți din Rusia au fost contactați în repetate rânduri în cursul perioadei de anchetă și au primit chestionare pentru țara analoagă.

(39)

Comisia a încercat să identifice orice alți producători din țări terțe prin propriile activități de cercetare.

(40)

Prin urmare, au fost trimise scrisori și chestionare tuturor producătorilor cunoscuți din alte țări terțe (și anume Turcia, Iran, Croația, India, Africa de Sud și Elveția). Cu toate acestea, în ciuda acțiunilor de monitorizare, în ultimă instanță, nicio societate nu a cooperat.

(41)

Astfel cum se explică în considerentele 38, 39 și 40 de mai sus, ancheta nu a relevat nicio altă țară terță cu economie de piață care să poată fi utilizată ca țară analoagă în cadrul prezentei proceduri. Prin urmare, în absența unei astfel de țări terțe cu economie de piață, s-a concluzionat, în mod provizoriu, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, că nu a fost posibil să se determine valoarea normală pentru producătorii incluși în eșantion pe baza prețurilor interne sau a valorii normale construite într-o țară terță cu economie de piață sau prețul dintr-o astfel de o țară terță către alte țări, inclusiv Uniunea și că era, prin urmare, necesar să se stabilească valoarea normală pe orice altă bază rezonabilă, în acest caz, pe baza prețurilor efectiv plătite sau care urmează să fie plătite în Uniune pentru produsul similar. Acest lucru a fost considerat adecvat ca urmare a lipsei de cooperare, menționate mai sus, dar și din cauza dimensiunii pieței UE, a existenței importurilor și competiției interne puternice pe piața Uniunii pentru acest produs.

(42)

Deoarece TEP nu a fost solicitat de cele două societăți incluse în eșantion, valoarea normală pentru toți producătorii-exportatori chinezi a fost stabilită astfel cum se explică la considerentul 41 de mai sus, pe baza prețurilor efectiv plătite sau care trebuie să fie plătite în Uniune pentru produsul similar. În urma alegerii prețurilor plătite sau care trebuie plătite în Uniune, valoarea normală s-a calculat pe baza datelor verificate la sediile producătorilor din Uniune incluși în eșantion, enumerați în considerentul 13 de mai sus.

(43)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a determinat în primul rând dacă vânzările produsului similar în UE către clienți independenți au fost reprezentative. S-a constatat că vânzările în Uniune ale producătorilor de produs similar din Uniune sunt reprezentative comparativ cu produsul în cauză exportat către Uniune de către producătorii exportatori incluși în eșantion.

(44)

Comisia a analizat ulterior dacă aceste vânzări ar putea fi considerate ca fiind realizate în cadrul operațiunilor comerciale normale în sensul articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Examinarea s-a realizat prin stabilirea proporției de vânzări profitabile pe piața UE către clienți independenți. Operațiunile de vânzare pe piața UE au fost considerate rentabile atunci când prețul unitar a fost egal cu costul de producție sau mai mare decât acesta. Prin urmare, s-a determinat costul de producție pe piața Uniunii în cursul PA. Această analiză a arătat că vânzările în UE de anumite tipuri de produse au fost profitabile, adică prețul net de vânzare unitar a fost mai ridicat decât costul unitar de producție calculat.

(45)

Valoarea normală pentru fiecare tip de produs s-a bazat pe prețul real de vânzare (franco fabrică) pentru vânzări profitabile și la o valoare normală calculată pe vânzările neprofitabile.

(46)

Valoarea normală a fost construită prin adăugarea la costul de producție al industriei din UE a costurilor de vânzare, a cheltuielilor administrative și a altor costuri generale, precum și a profitului. În temeiul articolului 2 alineatul (6) din regulamentul de bază, sumele corespunzătoare costurilor de vânzare, cheltuielilor administrative și altor costuri generale, precum și profitul de 4,43 % au fost stabilite în funcție de datele reale privind producția și vânzările produsului similar în cadrul operațiunilor comerciale normale ale producătorilor din UE.

(47)

Deoarece producătorii-exportatori incluși în eșantion cărora li s-a aplicat TI au realizat vânzări la export în Uniune direct către clienți independenți din Uniune, prețurile de export s-au bazat pe prețurile plătite efectiv sau pe cele care trebuie plătite efectiv pentru produsul în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(48)

Comparația dintre valoarea normală și prețul de export s-a realizat la nivel franco fabrică. În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-au făcut ajustări corespunzătoare ale diferențelor care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-au operat ajustări corespunzătoare în privința impozitelor indirecte, a cheltuielilor de transport, de asigurare, de ambalare, de manipulare și de credit, în toate cazurile în care acestea au apărut ca fiind rezonabile, precise și susținute de elemente de probă verificate.

(49)

Pentru unul dintre producătorii-exportatori era evident că societatea nu a clasificat produsul în cauză în mod corect atunci când a utilizat sistemul cerut de chestionar. Una dintre specificațiile produsului în cauză se referea la puterea termică a radiatoarelor. Totuși, societatea nu deține dovezi care să susțină puterea termică raportată pentru modelele sale exportate. Putere termică raportată efectiv nu era corectă și nu corespundea altor specificații, precum masa și dimensiunile. Prin urmare, a fost necesar să se folosească doar restul de specificații pentru comparație.

(50)

Utilizând sistemul NCP pentru clasificarea tipurilor de produse, s-a înregistrat un grad ridicat de aliniere pentru un producător-exportator inclus în eșantion. Cu toate acestea, pentru celălalt producător-exportator inclus în eșantion, a fost utilizată o tehnică asemănătoare, deoarece nu putut fi identificate corespondențe directe. În cazul în care a fost folosită o tehnică asemănătoare, detaliile au fost divulgate părții implicate.

(51)

În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, marja de dumping pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion a fost stabilită pe baza comparației valorii normale medii ponderate cu media ponderată a prețului de export, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire.

(52)

Pentru societățile cooperante care nu au fost incluse în eșantion a fost calculată o medie ponderată a acestor două marje de dumping.

(53)

Având în vedere gradul redus de cooperare din partea RPC (sub 50 %), se consideră că este adecvat ca marja națională de dumping aplicabilă tuturor celorlalți producători-exportatori din RPC ar trebui să se bazeze pe tranzacțiile care au făcut obiectul dumpingului celui mai ridicat către un anumit client al exportatorilor care au cooperat.

(54)

Marjele de dumping provizorii stabilite astfel, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt următoarele:

Tabelul 1

(55)

Toate informațiile disponibile cu privire la producătorii din Uniune, inclusiv informațiile furnizate în cadrul reclamației, datele colectate de la producătorii din Uniune înainte și după deschiderea anchetei și răspunsurile la chestionar verificate ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au fost utilizate în scopul stabilirii producției totale în Uniune pentru perioada examinată.

(56)

Radiatoarele din aluminiu au fost fabricate de opt producători din Uniune în cursul PA. Toate informațiile disponibile cu privire la producătorii din Uniune, inclusiv informațiile furnizate în reclamație și datele colectate de la producătorii din Uniune înainte și după deschiderea anchetei, au fost utilizate în scopul stabilirii producției totale în Uniune în cursul PA.

(57)

Pe această bază, producția totală în Uniune, în număr de elemenți, s-a estimat la aproximativ 64 de milioane în perioada de anchetă. Având în vedere faptul că producătorii din Uniune care susțineau reclamația reprezentau totalul producției din Uniune, aceștia constituie industria din Uniune în sensul articolelor 4 alineatul (1) și 5 alineatul (4) din regulamentul de bază și vor fi denumiți în continuare „industria din Uniune”.

(58)

Statisticile de import ale Eurostat nu puteau fi utilizate în această anchetă, deoarece codurile NC pentru radiatoare din aluminiu includ alte produse din aluminiu, cum ar fi, de asemenea, radiatoarele electrice.

(59)

Consumul în Uniune a fost stabilit pe baza datelor conținute în reclamație în special în ceea ce privește volumul vânzărilor industriei din Uniune pe piața Uniunii și în ceea ce privește importurile efectuate de producătorii-exportatori din RPC. Aceste date au fost verificate încrucișat cu răspunsurile primite la chestionarele pentru includerea în eșantion și cu datele obținute și verificate la sediile producătorilor din Uniune incluși în eșantion și cele obținute de la producătorii-exportatori în RPC.

(60)

Pe această bază, s-a constatat că consumul în Uniune a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

(61)

Consumul total de pe piața UE a scăzut cu 3,8 % în cursul perioadei examinate. Între 2008 și 2009 s-a înregistrat o scădere cu aproximativ 12 %, concomitent cu efectele negative mondiale ale crizei economice, după care consumul a scăzut în continuare cu 3,7 %. Cu toate acestea, consumul și-a revenit din 2010 până în perioada de anchetă, când a crescut cu 13,5 %, dar nu a ajuns la nivelul inițial din 2008. Tabelul de mai sus indică, de asemenea, faptul că consumul a crescut cu 9 % în perioada cuprinsă între 2009 și PA.

(62)

Importurile în Uniune provenite din RPC au cunoscut următoarea evoluție în cursul perioadei examinate:

Tabelul 3

(63)

Fără a ține seama de evoluția consumului, volumul importurilor din RPC a crescut semnificativ cu 77 % în cursul perioadei examinate. Creșterea a fost continuă și a fost cea mai accentuată între 2010 și perioada de anchetă (+ 33 %). În mod similar, cota de piață deținută de producători-exportatori chinezi a cunoscut o tendință ascendentă constantă în cursul perioadei examinate, trecând de la 13 % în 2008 la 24 % în timpul PA. Această tendință ar trebui să fie analizată ținând seama de scăderea generală a consumului cu 3,8 % în cursul aceleiași perioade.

(64)

Tabelul de mai sus arată că prețul mediu de import din RPC a înregistrat o ușoară scădere în decursul perioadei examinate. Într-o primă etapă, între 2008 și 2009, aceasta a scăzut semnificativ cu 20 %, apoi a crescut cu 25 % între anii 2009 și 2010. În cele din urmă acesta a scăzut din nou spre sfârșitul perioadei examinate.

(65)

Ancheta a arătat, de asemenea, că prețurile importurilor originare din RPC au rămas în mod constant sub prețurile de vânzare practicate de industria din Uniune în cursul perioadei examinate. Reducerea prețurilor din 2009 a coincis cu o creștere puternică a cotei de piață chineze de la 13 % la 17,3 % din piața Uniunii, iar subcotarea constantă a prețurilor explică creșterea constantă a cotei de piață deținute de producătorii-exportatori chinezi, în special între 2009 și PA.

(66)

În vederea stabilirii subcotării prețurilor în cursul PA, prețurile de vânzare medii ponderate pe tip de produs practicate de către producătorii din Uniune incluși în eșantion percepute de la clienții independenți pe piața Uniunii, ajustate la nivelul franco fabrică au fost comparate cu prețurile medii ponderate ale importurilor de la producătorii chinezi care au cooperat practicate în relația cu primul client independent de pe piața Uniunii, stabilite pe o bază CIF și ajustate în mod corespunzător în ceea ce privește taxele vamale existente și costurile posterioare importului.

(67)

Prețurile au fost comparate în funcție de tip, având în vedere tranzacții la același nivel comercial, și ajustate în mod adecvat, când a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației, exprimat ca procentaj din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune incluși în eșantion, a arătat că, în cursul perioadei de anchetă, marja medie ponderată de subcotare a producătorilor-exportatori chinezi a fost de 6,1 %.

(68)

Astfel cum s-a menționat la considerentele 24 și 25 de mai sus, eșantionarea a fost utilizată pentru examinarea eventualului prejudiciu suferit de industria din Uniune. Trebuie observat faptul că unul dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion a început producția de radiatoare din aluminiu numai în 2009. Pentru a oferi o analiză constantă a tendințelor în perioada examinată, s-a considerat oportună stabilirea anului 2009 ca an de referință pentru analiza prejudiciului, și anume indicele 100. Din motive de integralitate a fost instituit, de asemenea, un indice pentru 2008, pe baza datelor disponibile.

(69)

Datele furnizate și verificate de cei patru producători comunitari incluși în eșantion au fost folosite în scopul stabilirii microindicatorilor, cum ar fi prețul unitar, costurile unitare, rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor, capacitatea de a mobiliza capitaluri și stocurile. Indicele pentru 2008 a fost stabilit pe baza datelor disponibile pentru cei trei producători existenți în 2008 față de datele acelorași trei producători în 2009 (indice 100).

(70)

Datele furnizate pentru opt producători europeni de radiatoare din aluminiu au fost utilizate pentru a stabili indicatori macroeconomici, cum ar fi producția industriei din Uniune, capacitatea de producție și rata de utilizare a capacităților, volumul vânzărilor, cota de piață și ocuparea forței de muncă. Indicele pentru 2008 a fost stabilit pe baza datelor disponibile pentru cei șapte producători existenți în 2008 față de datele disponibile pentru aceiași șapte producători în 2009 (indice 100).

(71)

În contextul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea situației economice a industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate include o evaluare a tuturor factorilor economici stabiliți menționați în respectivul articol.

(72)

Toate informațiile disponibile cu privire la producătorii din Uniune, inclusiv informațiile furnizate în reclamație, datele colectate de la producătorii din Uniune înainte și după deschiderea anchetei și răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au fost utilizate în scopul stabilirii producției totale în Uniune pentru perioada examinată.

(73)

Tabelul de mai sus arată că producția a scăzut în cursul perioadei examinate. În conformitate cu o scădere a cererii, producția a scăzut serios în 2009, după care s-a redresat în 2010 și pe parcursul PA. Producția a rămar relativ stabilă între 2009 și PA, în ciuda unei scăderi cu 9 % a consumului. Nivelul de producție este legată, de asemenea, de activitatea de export a industriei din Uniune, care a rămas semnificativă în cursul perioadei examinate.

(74)

În ciuda scăderii limitate a consumului, capacitatea de utilizare a scăzut de la 70 % în 2008 la 60 % în cursul PA. Aceasta a rămas relativ stabilă în perioada cuprinsă între 2009 și PA.

(75)

Volumul vânzărilor industriei din Uniune a scăzut cu 16 % pe parcursul perioadei examinate, iar cota sa de piață a scăzut în mod constant, de la 87 % în 2008 la 76 % în cursul PA. În 2009 volumul vânzărilor industriei din Uniune a scăzut cu 16 % și, în consecință, aceasta a pierdut mai mult de patru puncte procentuale din cota de piață. În 2010 volumul vânzărilor a scăzut cu 7 %, iar cota de piață a scăzut de la 82,7 % la 79,5 %. În cursul PA, într-un context de creștere a consumului (+ 13,5 %), cota de piață a industriei din Uniune a scăzut și mai mult la 76 %. Prin urmare, aceasta nu a putut să beneficieze de creșterea consumului și să recâștige o parte a cotei de piață pierdute anterior.

(76)

Pe parcursul perioadei examinate, s-a constatat că consumul din Uniune a scăzut ușor cu 3,8 %, în timp ce volumul vânzărilor și cota de piață a industriei din Uniune a scăzut în mod semnificativ, respectiv cu 15,9 % și cu 12,6 %, în timpul aceleiași perioade. În același timp, importurile din RPC au crescut semnificativ cu 76,9 % pe parcursul perioadei examinate. În consecință, cota de piață a industriei din Uniune a scăzut cu 11 puncte procentuale în cursul aceleiași perioade.

(77)

Numărul angajaților a crescut ușor în cursul perioadei examinate, dar acest lucru, la rândul său, a condus la o scădere a productivității. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că această tendință ascendentă în ceea ce privește ocuparea forței de muncă se datorează faptului că una dintre societățile incluse în eșantion, cea mai mică din acest eșantion, a început să producă în 2009. Altfel, evoluția ocupării forței de muncă ar fi fost negativă.

(78)

Productivitatea forței de muncă a industriei Uniunii, măsurată în producție pe salariat anual, a scăzut ușor în decursul perioadei examinate. Aceasta a atins cel mai scăzut nivel în 2009, după care acesta a început să se redreseze înainte de începutul PA, fără a atinge însă nivelurile inițiale. Între 2009 și PA, productivitatea a crescut cu 12 %.

(79)

Tendința prețurilor medii de vânzare arată o scădere semnificativă cu 6 % pe parcursul perioadei examinate. În intervalul între 2009 și PA, concomitent cu o creștere a consumului și o redresare a pieței, prețurile au recuperat 6 %, dar nu au ajuns la nivelul din 2008.

(80)

În paralel, costurile relative de fabricare și de vânzare a produsului similar au înregistrat o ușoară scădere în decursul perioadei examinate, dar aceasta nu era deloc în măsură să permită industriei din Uniune să rămână profitabilă în 2010 și în cursul PA. Dacă în 2009 scăderea de 11,5 % a costurilor a fost corelată cu o scădere a prețurilor de vânzare de 11,5 % în 2010 și în cursul PA, industria din Uniune s-a confruntat cu o creștere semnificativă a costurilor și nu a putut decât să crească ușor propriile prețuri pentru a acoperi costurile suplimentare. Aceasta a dus la o nouă scădere a rentabilității și a cotei de piață, deoarece prețurile practicate de industria din Uniune erau în mod constant mai mari decât prețurile de import din RPC.

(81)

Rentabilitatea industriei din Uniune a fost stabilită prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar ca procent al cifrei de afaceri corespunzătoare acestor vânzări. Pe parcursul perioadei examinate și, de asemenea, între 2009 și PA, rentabilitatea industriei din Uniune a scăzut semnificativ și aproape a atins nivelul de rentabilitate zero.

(82)

Evoluția fluxului de lichidități, care reprezintă un indicator al capacității industriei de a-și autofinanța activitățile, a urmat într-o mare măsură evoluția negativă a rentabilității. Cel mai scăzut nivel a fost atins în PA. În mod similar, randamentul investițiilor a scăzut de la 36 % în 2008 la 2 % în cursul PA.

(83)

Evoluția rentabilității, fluxul de lichidități și randamentul investițiilor în cursul perioadei examinate au limitat capacitatea industriei din Uniune de a investi în activitățile proprii și i-a subminat dezvoltarea. Industria din Uniune a reușit să investească masiv la începutul perioadei examinate și să își modernizeze utilajele, pentru a produce mai eficient, dar ulterior investițiile au scăzut în mod constant până la 64,7 % în restul perioadei examinate.

(84)

Nivelul stocurilor industriei din Uniune incluse în eșantion a crescut semnificativ în timpul perioadei examinate. În 2009, nivelul de stocuri finale a scăzut cu 27 %; ulterior, în 2010 și în cursul PA, a crescut cu 30,8 % și, respectiv, 128,4 %.

(85)

Marjele de dumping sunt prezentate anterior, în partea privind dumpingul. Toate marjele stabilite sunt net superioare nivelului de minimis. În plus, date fiind volumul și prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC, impactul marjei actuale de dumping asupra pieței din UE nu poate fi considerat ca fiind neglijabil.

(86)

Ancheta a demonstrat că majoritatea indicatorilor de prejudiciu referitori la situația economică a industriei din Uniune s-au deteriorat sau nu s-au dezvoltat în concordanță cu consumul, în cursul perioadei examinate. Această observație se aplică în special pentru perioada cuprinsă între 2009 și până la sfârșitul PA.

(87)

Pe parcursul perioadei examinate, în contextul scăderii consumului, volumul importurilor din RPC a crescut constant și semnificativ. În același timp, volumul vânzărilor industriei din Uniune a scăzut per ansamblu cu 16 %, iar cota de piață a scăzut de la 87 % în 2008 la 76 % în PA. Chiar în cazul în care consumul s-a redresat cu 9 % între 2009 și PA, cota de piață a industriei din Uniune a continuat să scadă în continuare. Industria din Uniune nu a reușit să recâștige cota de piață pierdută anterior, dată fiind expansiunea semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC pe piața UE. Importurile la prețuri reduse care fac obiectul unui dumping a crescut în mod constant în cursul perioadei examinate, subcotând în mod constant prețurile practicate de industria din Uniune.

(88)

În plus, indicatorii de prejudiciu referitori la performanța financiară a industriei din Uniune, cum ar fi fluxul de lichidități și rentabilitatea au fost grav afectați. Aceasta înseamnă că a fost compromisă capacitatea industriei din Uniune de a mobiliza capitaluri și de a investi.

(89)

Date fiind argumentele de mai sus, s-a concluzionat că industria din Uniune a suferit un prejudiciu material, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(90)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping, originare din RPC au cauzat industriei Uniunii un prejudiciu care poate fi considerat important. Au fost analizați factorii cunoscuți, diferiți de importurile care fac obiectul dumpingului, care ar fi putut prejudicia industria din Uniune, pentru a se asigura că eventualele prejudicii cauzate de acești factori nu au fost atribuite importurilor care fac obiectul dumpingului.

(91)

Ancheta a arătat o scădere cu 3,8 % a consumului din Uniune pe parcursul perioadei examinate, în timp ce volumul importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC a crescut semnificativ, cu aproximativ 77 %, iar cota lor de piață a crescut, de asemenea, de la 13 % în 2008 la 24 % în PA. În același timp, volumul vânzărilor industriei din Uniune a scăzut per ansamblu cu 16 %, iar cota de piață a scăzut de la 87 % în 2008 la 76 % în PA.

(92)

În intervalul cuprins între 2009 și PA, consumul în Uniune a crescut cu 9 %, în timp ce cota de piață a industriei din Uniune a scăzut din nou, în contrast cu o creștere anuală cu 52 % a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC în perioada respectivă.

(93)

Cu privire la presiunea asupra prețurilor, ar trebui subliniat că în 2009 prețurile medii la import din RPC au scăzut cu 20 %, obligând industria din Uniune să își reducă în mod semnificativ prețurile de vânzare cu aproximativ 11,5 %. În 2010 și în cursul PA, industria din Uniune a încercat să crească prețurile, din cauza creșterii costurilor. Aceasta a dus la o nouă scădere a cotei de piață, deoarece prețurile industriei din Uniune au fost în mod constant mai mari decât prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC. Această situație a condus în special la o deteriorare semnificativă a rentabilității, a volumului vânzărilor și a cotei de piață a industriei din Uniune.

(94)

Prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC au scăzut în perioada examinată. Chiar dacă între 2009 și PA, prețurile importurilor din RPC au crescut cu 23 %, acestea au rămas considerabil mai scăzute decât prețurile de vânzare practicate de industria din Uniune pe parcursul perioadei examinate și, în special, în cursul PA, menținând astfel prețul pe piața Uniunii.

(95)

Pe baza celor de mai sus, se concluzionează că creșterea masivă a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC la prețuri constant inferioare celor practicate de industria din Uniune a avut un rol hotărâtor în prejudiciul important suferit de industria din Uniune, care se reflectă în situația sa financiară precară, în scăderea volumului vânzărilor și a cotei de piață și în deteriorarea celor mai mulți indicatori de prejudiciu.

(96)

După cum s-a clarificat în considerentul 0 de mai sus, statisticile Eurostat privind importurile nu au putut fi utilizate în prezenta anchetă, deoarece codurile NC pentru radiatoarele din aluminiu și elemenții și secțiunilor acestora includ toate tipurile de produse din aluminiu. În lipsa altor informații fiabile, s-a stabilit pe baza reclamației că, în afară de RPC, nu există alte țări din afara UE care au fabricat și au exportat radiatoare din aluminiu în UE, în cursul perioadei examinate.

(97)

Criza economică explică parțial scăderea consumului în Uniune, în special în 2009 și 2010. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că, în cazul unei scăderi a consumului în perioada examinată și în situația unei creșteri a consumului în perioada cuprinsă între 2009 și PA, volumul importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC, la prețuri subcotate față de cele ale industriei din Uniune a continuat să crească pe piața Uniunii.

(98)

Performanțele importurilor la prețuri scăzute care fac obiectul unui dumping contrastează cu cele ale industriei din Uniune. Într-adevăr, ancheta a arătat că, începând cu 2009 și până la PA, chiar în cazul în care consumul în Uniune a crescut concomitent cu redresarea economică generală, cota de piață a industriei din Uniune a continuat să scadă. Chiar dacă volumul producției a tins să crească, a existat un excedent care a trebuit să fie inclus în stocuri.

(99)

În condiții economice normale și în absența presiunii puternice asupra prețurilor, precum și a nivelurilor ridicate ale importurilor care făceau obiectul unui dumping, industria din Uniune s-ar fi putut confrunta cu anumite dificultăți din cauza scăderii consumului și a creșterii costurilor unitare fixe ca urmare a gradului scăzut de utilizare a capacității de producție constatat. Cu toate acestea, ancheta arată în mod clar că importurile care fac obiectul unui dumping din RPC au intensificat efectul încetinirii creșterii economice. Chiar și în timpul redresării economice generale, industria din Uniune nu a fost în măsură să se redreseze și să recâștige volumul de vânzări și cota de piață pierdute în cursul perioadei examinate.

(100)

Prin urmare, deși este posibil ca rezultatele slabe ale industriei din Uniune să fi fost accentuate de criza economică, în general, nu se poate considera că aceasta a avut un impact de natură să rupă legătura de cauzalitate stabilită între importurile care fac obiectul unui dumping și prejudicierea situației industriei din Uniune, în special în cursul PA.

(101)

Ancheta a arătat că costurile pentru producerea radiatoarelor din aluminiu este direct legată de evoluția prețului aluminiului, principala materie primă utilizată pentru a fabrica acest produs. Chiar și în cazul în care, astfel cum s-a arătat în tabelul 8 de mai sus, industria din Uniune a scăzut semnificativ în 2009, prețurile de vânzare au scăzut în același ritm. În 2010 și în cursul PA, prețurile au crescut mai mult decât costurile de vânzare și, prin urmare, nu au permis recuperarea, în special în ceea ce privește rentabilitatea industriei din Uniune. Această situație a avut loc atunci când prețul de import al produselor importate din RPC subcotau în mod constant prețurile industriei din Uniune.

(102)

Într-o economie de piață poate fi de așteptat ca prețurile de pe piață să se adapteze permanent pentru a reflecta evoluția diferitelor componente ale costului de producție. Totuși, acest lucru nu s-a întâmplat. Ancheta a confirmat că importurile care fac obiectul unui dumping din RPC, care subcotau prețurile industriei din Uniune, au continuat să provoace scăderea prețurilor de pe piața Uniunii și, prin urmare, au împiedicat industria din Uniune să își mențină cota sa de piață, să își ajusteze prețurile pentru a acoperi costurile și să realizeze un profit rezonabil în special în cursul PA.

(103)

Prin urmare, creșterea prețurilor materiilor prime nu a fost de natură să rupă legătura de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de industria din Uniune, în special în cursul PA.

(104)

Activitatea de export a industriei Uniunii a constituit o parte importantă a activității sale pe parcursul perioadei examinate. Principalele piețe de export ale industriei din Uniune au fost Rusia și alte țări est-europene, în care produsele vândute au fost de o calitate relativ mai scăzută și, astfel, mai ieftine în comparație cu radiatoarele vândute pe piața Uniunii.

(105)

Tabelul de mai sus arată că cifra de afaceri la export a industriei Uniunii a scăzut în perioada examinată. Acest lucru poate fi parțial explicat prin faptul că, după cum sugerează informațiile disponibile, pe aceste piețe de export existau volume tot mai mari de exporturi de radiatoare din aluminiu din RPC.

(106)

Cu toate acestea, este evident că exporturile i-au permis industriei din Uniune să realizeze economii importante și să reducă, în consecință, costurile totale de producție. Prin urmare, se poate considera, în mod rezonabil, că activitatea de export a industriei din Uniune ar putea să nu fie o sursă potențială a prejudiciului semnificativ pe care l-a suferit, în special în cursul PA. Orice impact negativ pe care scăderea vânzărilor la export l-ar fi putut avea asupra industriei din Uniune, acesta nu ar fi de natură să rupă legătura de cauzalitate între respectivul prejudiciu și importurile la prețuri reduse, care fac obiectul unui dumping, originare din China.

(107)

Analiza anterioară a demonstrat o creștere substanțială a volumului și a cotei de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping originare din RPC în perioada examinată și, de asemenea, în perioada între 2009 și PA. S-a constatat că aceste importuri au subcotat în mod constant prețurile practicate de industria din Uniune pe piața Uniunii, în special, în cursul PA.

(108)

Această creștere a volumului și a cotei de piață a importurilor din RPC la un preț scăzut, care fac obiectul unui dumping a fost continuă și a coincis cu o evoluție negativă a situației economice a industriei din Uniune. Această situație s-a înrăutățit în cursul PA, când industria din Uniune nu a reușit să recâștige cota de piață pierdută, iar rentabilitatea și ceilalți indicatori financiari, cum ar fi fluxul de numerar și randamentul investițiilor au atins nivelul cel mai scăzut.

(109)

Analiza celorlalți factori cunoscuți, inclusiv criza economică, a arătat că eventualul impact negativ al acestor factori nu este de natură să rupă legătura de cauzalitate stabilită între importurile care fac obiectul unui dumping provenind din RPC și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(110)

Pe baza analizei de mai sus, care a evidențiat și separat în mod adecvat efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei din Uniune de efectele prejudiciante ale exporturilor care fac obiectul unui dumping, s-a concluzionat cu titlu provizoriu că exporturile fac făcut obiectul unui dumping, provenite din RPC, au cauzat un prejudiciu material industriei din Uniune în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(111)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă, în ciuda concluziilor provizorii privind dumpingul prejudiciabil, existau motive imperioase pentru a se ajunge la concluzia că nu era în interesul Uniunii să se adopte măsuri în acest caz special. Analiza interesului Uniunii s-a bazat pe aprecierea tuturor intereselor implicate, inclusiv cele ale industriei din Uniune, ale importatorilor și ale utilizatorilor produsului în cauză.

(112)

Industria din Uniune a suferit un prejudiciu material cauzat de importurile care au făcut obiectul dumpingului, provenite din RPC. Trebuie reamintit faptul că cei mai mulți indicatori de prejudiciu au arătat o tendință negativă pe parcursul perioadei examinate. În absența măsurilor, o continuă deteriorare a situației industriei din Uniune pare inevitabilă.

(113)

Este de așteptat ca instituirea taxelor antidumping provizorii să restabilească condițiile comerciale autentice pe piața Uniunii, permițând industriei din Uniune să alinieze prețurile produsului care face obiectul anchetei pentru a reflecta costurile diferitelor componente și condițiile de piață. Este de așteptat, de asemenea, ca instituirea măsurilor provizorii să permită industriei din Uniune să-și recâștige cel puțin parțial cota de piață pierdută în cursul perioadei examinate, cu impact ulterior pozitiv asupra rentabilității sale și a situației financiare generale.

(114)

Dacă nu se instituie măsuri, ar putea fi așteptate alte pierderi de cotă de piață, iar industria Uniunii ar continua să genereze pierderi. Acest lucru ar da naștere unei situații imposibil de susținut pe termen mediu și lung. Având în vedere pierderile suportate și nivelul ridicat al investițiilor efectuate în producție la începutul perioadei examinate, este de așteptat ca majoritatea producătorilor din Uniune să nu fie în măsură să își recupereze investițiile, dacă nu se instituie măsuri.

(115)

Prin urmare, se concluzionează în mod provizoriu că impunerea de taxe antidumping ar fi în interesul industriei din Uniune.

(116)

Niciun utilizator nu a cooperat în cadrul prezentei anchete.

(117)

În ceea ce privește importatorii, doar un importator situat în Polonia a cooperat la prezenta anchetă, răspunzând la chestionar și acceptând o vizită de verificare. Acest importator a înregistrat pierderi de mică amploare pentru produsul în cauză în cursul PA. Cu toate acestea, sectorul destinat produsului în cauză este relativ mic în raport cu activitățile totale ale societății. Prin urmare, impunerea de măsuri nu riscă să aibă un impact puternic asupra profiturilor totale.

(118)

Ținând seama de cele menționate anterior și pe baza informațiilor disponibile privind interesul Uniunii, s-a concluzionat cu titlu provizoriu că nu există motive imperioase împotriva instituirii de măsuri provizorii asupra importurilor de produs în cauză originar din RPC.

(119)

Ținând seama de concluziile privind dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, ar trebui instituite măsuri antidumping provizorii pentru a se preveni agravarea prejudiciului cauzat industriei din Uniune de importurile care fac obiectul unui dumping.

(120)

Pentru a determina nivelul acestor măsuri, s-a ținut cont de marjele de dumping constatate și de valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria din Uniune, fără a depăși marja de dumping constatată.

(121)

Pentru calcularea valorii taxei necesare pentru a elimina efectele dumpingului prejudiciabil, s-a considerat că orice măsură ar trebui să permită industriei din Uniune să-și acopere costurile de producție și să realizeze un profit înainte de impozitare, profit pe care o industrie de acest tip ar putea să îl obțină în mod rezonabil în acest sector, în condiții de concurență normală, adică în absența importurilor care fac obiectul unui dumping, din vânzările de produs similar în Uniune. Se consideră că profitul care ar putea fi realizat în lipsa importurilor care fac obiectul unui dumping ar trebui să fie calculat pe baza marjei de profit medii înainte de impozitare a producătorilor din Uniune incluși în eșantion în anul 2008. Astfel, se consideră că o marjă de profit de 7,4 % din cifra de afaceri ar putea fi privită ca un minim adecvat pe care industria din Uniune l-ar putea atinge în absența dumpingului prejudiciabil.

(122)

Pe această bază, s-a calculat un preț neprejudiciabil al produsului similar pentru industria din Uniune. Prețul neprejudiciabil a fost obținut ajustând prețurile de vânzare ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion cu profiturile/pierderile reale realizate în decursul PA și adăugând marja de profit menționată anterior.

(123)

Majorarea de preț necesară a fost apoi determinată prin compararea prețului de import mediu ponderat al producătorilor-exportatori cooperanți din RPC, astfel cum a fost stabilit pentru calculul subcotării, cu prețul neprejudiciabil al produselor vândute de industria din Uniune pe piața Uniunii, în cursul PA. Orice diferență care rezultă din această comparație a fost în continuare exprimată ca procent din valoarea de import CIF medie totală.

(124)

Luând în considerare cele menționate mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, ar trebui să se instituie măsuri antidumping provizorii asupra importurilor originare din RPC, la nivelul cel mai mic dintre nivelul marjei de dumping și cel al marjei de prejudiciu, în conformitate cu regula celei mai mici taxe.

(125)

Pe baza celor de mai sus, nivelurile taxei antidumping s-au stabilit prin compararea marjelor de eliminare a prejudiciului și a marjelor de dumping. În consecință, taxele antidumping propuse se prezintă după cum urmează:

(126)

Nivelurile taxelor antidumping pentru fiecare societate, menționate în prezentul regulament, s-au stabilit pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cursul anchetei în legătură cu societățile respective. Astfel, aceste niveluri ale taxei (spre deosebire de taxa națională aplicabilă în cazul „tuturor celorlalte societăți”) sunt aplicabile exclusiv importurilor de produse originare din RPC și fabricate de societăți, și anume de persoanele juridice menționate. Produsele importate fabricate de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și fac obiectul nivelului taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(127)

Orice cerere de aplicare a acestor niveluri individuale ale taxei antidumping (de exemplu, în urma unei schimbări a denumirii entității sau a înființării unor noi entități de producție sau de vânzare) ar trebui să fie adresată imediat Comisiei (4) și să conțină toate informațiile relevante privind, în special, eventualele modificări ale activităților societății în ceea ce privește producția și vânzările interne și la export care rezultă, de exemplu, în urma acestei schimbări a denumirii sau în urma modificării respective a entităților de producție și de vânzare. Regulamentul va fi modificat, după caz, prin actualizarea listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(128)

În interesul unei bune administrări, ar trebui să se stabilească o perioadă în decursul căreia părțile interesate care s-au făcut cunoscute în termenul specificat în avizul de deschidere să își poată prezenta în scris punctele de vedere și să poată solicita o audiere. În afară de aceasta, trebuie să se precizeze că respectivele concluzii privind instituirea de taxe adoptate în sensul prezentului regulament sunt provizorii și pot fi reexaminate pentru instituirea oricăror măsuri definitive,

11.5.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 124/32

(1)

Anexa I la Regulamentul (CE) nr. 881/2002 enumeră persoanele, grupurile și entitățile cărora li se aplică înghețarea fondurilor și a resurselor economice în temeiul regulamentului menționat anterior.

(2)

La 30 aprilie 2012 și la 3 mai 2012, Comitetul pentru sancțiuni al Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a hotărât să elimine trei persoane fizice de pe lista sa de persoane, grupuri și entități cărora ar trebui să li se aplice înghețarea fondurilor și a resurselor economice după analizarea cererilor de eliminare de pe listă prezentate de aceste persoane și a Raportului cuprinzător al Ombudsmanului întocmit în urma Rezoluției 1904(2009) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite.

(3)

Prin urmare, anexa I la Regulamentul (CE) nr. 881/2002 trebuie actualizată în consecință,

11.5.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 124/34

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

11.5.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 124/36

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1451/2007 al Comisiei din 4 decembrie 2007 privind a doua etapă a programului de lucru de 10 ani prevăzut la articolul 16 alineatul (2) din Directiva 98/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind introducerea pe piață a produselor biocide (2) stabilește o listă a substanțelor active care trebuie evaluate în vederea unei posibile includeri în anexa I, IA sau IB la Directiva 98/8/CE. Această listă include acidul clorhidric.

(2)

În temeiul Regulamentului (CE) nr. 1451/2007, acidul clorhidric a fost evaluat în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Directiva 98/8/CE în vederea utilizării în tipul de produs 2, dezinfectanți utilizați în domeniul privat și în domeniul sănătății publice și alte produse biocide, definit în anexa V la directiva respectivă.

(3)

Letonia a fost desemnată ca stat membru raportor și, la 16 octombrie 2009, a transmis Comisiei raportul autorității competente, însoțit de o recomandare, în conformitate cu articolul 14 alineatele (4) și (6) din Regulamentul (CE) nr. 1451/2007.

(4)

Raportul autorității competente a fost examinat de statele membre și de Comisie. În conformitate cu articolul 15 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1451/2007, concluziile examinării au fost incluse, în cadrul reuniunii Comitetului permanent pentru produse biocide din 9 decembrie 2011, într-un raport de evaluare.

(5)

Din evaluările efectuate reiese că se poate estima că produsele biocide utilizate ca dezinfectanți în domeniul privat și în domeniul sănătății publice, precum și alte produse biocide, în conformitate cu tipul de produs 2 menționat, care conțin acid clorhidric, respectă cerințele prevăzute la articolul 5 din Directiva 98/8/CE. Prin urmare, este oportună includerea acidului clorhidric în anexa I la directiva respectivă.

(6)

Nu au fost evaluate la nivelul Uniunii toate utilizările potențiale. Prin urmare, este oportun ca statele membre să evalueze acele utilizări sau scenarii de expunere și acele riscuri pentru grupele de populație și pentru compartimentele de mediu care nu au fost abordate în mod reprezentativ în cadrul evaluării riscurilor la nivelul Uniunii și să se asigure, atunci când acordă autorizații de produs, că se iau măsuri adecvate sau se impun condiții specifice pentru a reduce la niveluri acceptabile riscurile identificate.

(7)

Având în vedere corozivitatea substanței, precum și posibilele măsuri identificate în vederea reducerii riscurilor asociate, este oportun să se solicite ca ambalajul să fie proiectat astfel încât expunerea în cursul utilizării neprofesionale să fie minimizată, cu excepția cazului în care se poate demonstra în cererea de autorizare a produsului că riscurile pentru sănătatea umană pot fi reduse la niveluri acceptabile prin alte mijloace.

(8)

Dispozițiile prezentei directive trebuie aplicate în mod simultan în toate statele membre, pentru a asigura tratamentul egal pe piața Uniunii al produselor biocide care conțin substanța activă acid clorhidric, precum și pentru a facilita funcționarea corespunzătoare a pieței produselor biocide în general.

(9)

Este necesar să se prevadă un interval de timp rezonabil înainte de includerea unei substanțe active în anexa I la Directiva 98/8/CE, pentru a permite statelor membre și părților interesate să se pregătească în vederea respectării noilor cerințe care decurg din această includere și pentru a asigura faptul că solicitanții care au pregătit dosare pot beneficia pe deplin de perioada de 10 ani de protecție a datelor, care, în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) litera (c) punctul (ii) din Directiva 98/8/CE, începe de la data includerii.

(10)

După includere, este necesar să se acorde statelor membre o perioadă de timp rezonabilă pentru a pune în aplicare articolul 16 alineatul (3) din Directiva 98/8/CE.

(11)

Prin urmare, Directiva 98/8/CE trebuie modificată în consecință.

(12)

Măsurile prevăzute de prezenta directivă sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru produse biocide,

11.5.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 124/39

(1)

Decizia 2008/855/CE a Comisiei din 3 noiembrie 2008 privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine clasice în anumite state membre (3) stabilește anumite măsuri de combatere a pestei porcine clasice în statele membre sau în regiunile acestora menționate în anexa la decizia respectivă. Lista respectivă include părți din teritoriul landurilor Renania-Palatinat și Renania de Nord-Westfalia din Germania.

(2)

Germania a informat Comisia cu privire la evoluția recentă a pestei porcine clasice la porcii sălbatici din regiunile landurilor Renania-Palatinat și Renania de Nord-Westfalia enumerate în anexa la Decizia 2008/855/CE.

(3)

Aceste informații indică faptul că pesta porcină clasică a fost eradicată la porcii sălbatici în landurile Renania-Palatinat și Renania de Nord-Westfalia. În consecință, măsurile prevăzute în Decizia 2008/855/CE nu ar mai trebui să se aplice în regiunile în cauză, iar înregistrarea referitoare la Germania ar trebui eliminată de pe lista de la partea I din anexa la decizia respectivă.

(4)

Prin urmare, Decizia 2008/855/CE ar trebui să fie modificată în consecință.

(5)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

11.5.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 124/40

11.5.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 124/56