ISSN 1977-0782

doi:10.3000/19770782.L_2012.124.ron

Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene

L 124

European flag  

Ediţia în limba română

Legislaţie

Anul 55
11 mai 2012


Cuprins

 

II   Acte fără caracter legislativ

Pagina

 

 

REGULAMENTE

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 398/2012 al Consiliului din 7 mai 2012 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 492/2010 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de ciclamat de sodiu originar, printre altele, din Republica Populară Chineză

1

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 399/2012 al Comisiei din 7 mai 2012 privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată

11

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 400/2012 al Comisiei din 7 mai 2012 privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată

13

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 401/2012 al Comisiei din 7 mai 2012 privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată

15

 

*

Regulamentul (UE) nr. 402/2012 al Comisiei din 10 mai 2012 de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de radiatoare din aluminiu originare din Republica Populară Chineză

17

 

*

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 403/2012 al Comisiei din 10 mai 2012 de modificare pentru a 170-a oară a Regulamentului (CE) nr. 881/2002 al Consiliului de instituire a unor măsuri restrictive specifice împotriva anumitor persoane și entități care au legătură cu rețeaua Al-Qaida

32

 

 

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 404/2012 al Comisiei din 10 mai 2012 de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

34

 

 

DIRECTIVE

 

*

Directiva 2012/16/UE a Comisiei din 10 mai 2012 de modificare a Directivei 98/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului în vederea includerii acidului clorhidric ca substanță activă în anexa I la directivă ( 1 )

36

 

 

DECIZII

 

 

2012/250/UE

 

*

Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 8 mai 2012 de modificare a Deciziei 2008/855/CE în ceea ce privește măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine clasice în Germania [notificată cu numărul C(2012) 2992]  ( 1 )

39

 

 

III   Alte acte

 

 

SPAȚIUL ECONOMIC EUROPEAN

 

*

Decizia nr. 35/10/COL a Autorității AELS de Supraveghere din 3 februarie 2010 de modificare pentru a optzecea oară a normelor procedurale și de fond în domeniul ajutoarelor de stat, prin introducerea unui nou capitol referitor la aplicarea normelor privind ajutoarele de stat serviciilor publice de radiodifuziune

40

 

 

Rectificări

 

*

Rectificare la Regulamentul delegat (UE) nr. 392/2012 al Comisiei din 1 martie 2012 de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European și a Consiliului cu privire la cerințele de etichetare energetică a uscătoarelor de rufe de uz casnic cu tambur (JO L 123, 9.5.2012)

56

 


 

(1)   Text cu relevanță pentru SEE

RO

Actele ale căror titluri sunt tipărite cu caractere drepte sunt acte de gestionare curentă adoptate în cadrul politicii agricole şi care au, în general, o perioadă de valabilitate limitată.

Titlurile celorlalte acte sunt tipărite cu caractere aldine şi sunt precedate de un asterisc.


II Acte fără caracter legislativ

REGULAMENTE

11.5.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 124/1


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 398/2012 AL CONSILIULUI

din 7 mai 2012

de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 492/2010 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de ciclamat de sodiu originar, printre altele, din Republica Populară Chineză

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 9 alineatul (4) și articolul 11 alineatele (3), (5) și (6),

având în vedere propunerea prezentată de Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) după consultarea comitetului consultativ,

întrucât:

1.   PROCEDURA

1.1.   Măsurile în vigoare

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 435/2004 (2), Consiliul a impus, în urma unei anchete antidumping, instituirea unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de ciclamat de sodiu originar din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „țara în cauză”) și din Indonezia (denumită în continuare „ancheta inițială”). Ca urmare a unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Consiliul, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 492/2010 (3), a impus o taxă antidumping definitivă pentru o perioadă suplimentară de cinci ani. Măsurile au fost stabilite în funcție de nivelul de dumping și au constat în taxe antidumping specifice. Nivelul taxei fixe pentru RPC se încadrează între 0 și 0,11 EUR/kg pentru producătorii chinezi desemnați individual, nivelul taxei reziduale aplicabile importurilor de la alți producători ridicându-se la 0,26 EUR/kg (denumite în continuare „taxele actuale”).

1.2.   Cererea de reexaminare

(2)

S-a înaintat o cerere de reexaminare intermediară parțială (denumită în continuare „prezenta reexaminare”), în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, de către Productos Aditivos S.A., singurul producător-exportator din Uniune de ciclamat de sodiu și reclamantul în cadrul anchetei inițiale (denumit în continuare „reclamantul”). Cererea a fost limitată la dumping și la Golden Time Enterprise (Shenzhen) Co., Ltd. (denumită în continuare „GT Enterprise” sau „societatea în cauză”), membru al grupului Rainbow Rich (denumit în continuare „grupul de societăți în cauză” sau „grupul Rainbow” sau „Rainbow”), care a fost, de asemenea, unul dintre producătorii chinezi identificați nominal în cadrul anchetei inițiale. Taxa antidumping aplicabilă importurilor de produse fabricate de GT Enterprise este de 0,11 EUR/kg, iar taxa aplicabilă importurilor de la alte societăți de producție din cadrul grupului de societăți în cauză este de 0,26 EUR/kg (adică nivelului taxei reziduale).

(3)

Reclamantul a furnizat elemente de probă prima facie care indică faptul că măsurile existente nu mai sunt suficiente pentru a contracara dumpingul care cauzează prejudiciul.

1.3.   Deschiderea unei reexaminări intermediare parțiale

(4)

În urma consultării comitetului consultativ și după ce a constatat că există suficiente elemente de probă prima facie care să justifice deschiderea unei reexaminări intermediare parțiale, Comisia a anunțat, printr-un aviz de deschidere publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (4) la 17 februarie 2011, deschiderea unei reexaminări intermediare parțiale, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, limitată la examinarea dumpingului în ceea ce privește GT Enterprise.

1.4.   Produsul în cauză și produsul similar

(5)

Produsul care face obiectul reexaminării este ciclamatul de sodiu, originar din Republica Populară Chineză, încadrată în prezent la codul NC ex 2929 90 00 (denumit în continuare „produsul în cauză”).

(6)

Ca și anchetele anterioare, prezenta ancheta a demonstrat că produsul în cauză fabricat în RPC și vândut în Uniune prezintă aceleași caracteristici fizice și chimice și este destinat acelorași utilizări ca produsul fabricat și vândut pe piața internă din Indonezia, care a servit drept țară analoagă în cadrul prezentei reexaminări. Prin urmare, s-a concluzionat că produsele vândute pe piața internă din Indonezia și vândute de către grupul de societăți în cauză pe piața Uniunii sunt produse similare, în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

1.5.   Părțile interesate

(7)

Comisia a informat în mod oficial reclamantul, societatea în cauză și reprezentanții țării în cauză cu privire la deschiderea actualei reexaminări. Comisia i-a informat, de asemenea, pe producătorii din Indonezia în legătură cu deschiderea procedurilor, Indonezia fiind considerată o posibilă țară analoagă.

(8)

Părților interesate li s-a dat posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere în termenul-limită stabilit în avizul de deschidere. Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat aceasta și care au demonstrat că există motive speciale care să justifice audierea.

(9)

Pentru a obține informațiile pe care le consideră necesare pentru ancheta sa, Comisia a trimis un chestionar societății în cauză și a primit răspuns în termenul limită stabilit în acest scop din partea a cinci societăți din cadrul grupului Rainbow. [Deoarece grupul Rainbow este format în prezent din două societăți de producție (una dintre ele fiind GT Enterprise), o societate de aprovizionare cu materii prime, o societate care avea legătură în trecut cu produsul în cauză, dar în prezent inactivă, și un comerciant din Hong Kong, reexaminarea a cuprins activitățile întregului grup.] De asemenea, Comisia a trimis chestionare producătorilor din Indonezia. Un producător indonezian și-a manifestat disponibilitatea de a furniza informații în cadrul actualei reexaminări și a furnizat un răspuns parțial la chestionar.

(10)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru a analiza oportunitatea acordării tratamentului de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață și a tratamentului individual, precum și pentru determinarea dumpingului. Comisia a efectuat vizite de verificare la sediile următorilor membri ai grupului de societăți în cauză:

Golden Time Enterprise (Shenzhen) Co. Ltd, Shenzhen, RPC, (GT Enterprise);

Jintian Industrial (Nanjing) Co. Ltd., Nanjing, RPC;

Golden Time Chemical (Jiangsu) Co. Ltd., Jiangsu, RPC;

Nanjing Jinzhang Industrial Co. Ltd., Nanjing, RPC;

Rainbow Rich Ltd., Hong Kong.

1.6.   Perioada anchetei de reexaminare

(11)

Ancheta privind dumpingul s-a referit la perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2010 și 31 decembrie 2010 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”).

2.   REZULTATELE ANCHETEI

2.1.   Tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (TEP)

(12)

În cazul anchetelor antidumping privind importurile originare din Republica Populară Chineză, valoarea normală se determină în conformitate cu articolul 2 alineatele (1)-(6) din regulamentul de bază pentru acei producători despre care s-a constatat că îndeplinesc criteriile enumerate la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din respectivul regulament. Pe scurt și numai în scopul facilitării referirilor, criteriile enumerate la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază pe care societățile solicitante trebuie să le îndeplinească sunt prezentate în rezumat în cele ce urmează:

deciziile comerciale și costurile sunt rezultatul condițiilor de piață, fără o intervenție semnificativă a statului, iar costurile achizițiilor majore reflectă în mod considerabil valorile pieței,

documentele contabile fac obiectul unui audit independent conform standardelor internaționale și sunt utilizate în toate scopurile;

nu există distorsiuni importante reportate din precedentul sistem de economie planificată;

siguranța și stabilitatea juridică sunt conferite de legislația privind falimentul și regimul proprietății;

operațiunile de schimb valutar se desfășoară la cursul de schimb al pieței.

(13)

Grupul de societăți în cauză a solicitat TEP, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază și a trimis formulare de cerere pentru patru producători, cu sediul în Republica Populară Chineză. Comisia a căutat și a verificat la sediul societăților toate informațiile considerate necesare, prezentate în cererile societăților.

(14)

Reexaminarea actuală a arătat că situația societății în cauză s-a schimbat de la ancheta inițială. S-a constatat că GT Enterprise nu mai îndeplinește toate criteriile pentru acordarea TEP. În plus, în comparație cu ancheta inițială, grupul Rainbow s-a mărit și a fost restructurat. Celelalte societăți din cadrul grupului care au transmis formulare de solicitare nu au putut demonstra că îndeplinesc toate criteriile pentru acordarea TEP.

(15)

Cu privire la criteriul 1 privind deciziile comerciale și intervenția statului, s-a constatat că guvernul local are autoritatea de a interveni în angajarea și concedierea personalului la o societate în cadrul grupului. În plus, administrația locală este un acționar important la societatea care produce materii prime. Au fost identificate indicii ale unei intervenții semnificative din partea statului în aprovizionarea cu materii prime a societății (electricitate și apă) și de către societate a societăților sale afiliate, în costurile cu forța de muncă și în operațiunile și deciziile acestei societăți. De exemplu, statul, în calitatea sa de acționar, a externalizat personal în beneficiul producătorului de materii prime în condiții pe care societatea nu le-a putut specifica. În plus, societatea a generat în mod continuu pierderi din cauza vânzării de materii prime la prețuri anormal de mici către societățile sale afiliate și fără nicio altă compensare, de exemplu, sub forma distribuirii profitului. Prin acumularea acestor pierderi, producătorul de materii prime deținut de stat a influențat deciziile societăților afiliate în ceea ce privește achiziționarea de materii prime în vederea producerii de ciclamat de sodiu. În sfârșit, au putut fi detectate interferențe și acțiuni de influențare ale unei agenții a guvernului local în finanțarea și deciziile de investiții ale unei alte societăți din cadrul grupului.

(16)

În ceea ce privește criteriul 2 privind contabilitatea, ancheta a arătat că documentele contabile ale tuturor membrilor grupului de societăți în cauză nu erau în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate, constatându-se o serie de deficiențe și erori contabile importante care nu au fost raportate către auditori.

(17)

În ceea ce privește criteriul 3, s-a constatat faptul că distorsiunile au fost preluate de la sistemul de economie planificată, prin furnizarea de investiții gratuite în infrastructură pentru una din societățile grupului. Aceeași societate a beneficiat de condiții favorabile de închiriere pentru terenul pe care îl utilizează. Celelalte societăți din grup nu au putut demonstra că aceștia și-au dobândit drepturile de utilizare a terenurilor în schimbul unei sume și/sau că această sumă a reflectat o valoare de piață. În cele din urmă o societate nu a fost în măsură să demonstreze că transferarea către ea a unor active s-a efectuat în schimbul unor sume de bani sau a altor valori la prețuri care să reflecte valorile de piață.

(18)

În cele din urmă, în ceea ce privește criteriile 4 și 5, s-a constatat că societățile au îndeplinit criteriile, deoarece se supuneau legilor privind falimentul și proprietatea, ceea ce garanta securitatea juridică și stabilitatea. Schimbul valutar a fost efectuat la cursul oficial publicat de banca Chinei sau la un curs determinat de acesta.

(19)

Grupul de societăți în cauză și reclamantul au avut posibilitatea de a-și prezenta observațiile cu privire la constatările anterioare. Reclamantul nu a avut observații, dar grupul de societăți în cauză a obiectat în legătură cu mai multe aspecte. Unele dintre aceste observații au fost reiterate după divulgarea finală a faptelor și considerațiilor pe baza cărora s-a propus impunerea măsurilor definitive. Cele mai importante observații primite sunt descrise în considerentele de mai jos.

(20)

Inițial, grupul Rainbow a afirmat că Comisia a impus ilegal obligația de recalificare pentru TEP, deoarece grupului i-a fost acordat TEP în cadrul anchetei inițiale, iar reexaminarea efectuată în perspectiva expirării și, prin urmare, obligația legală de a aplica aceeași metodologie de reexaminare ca în ancheta inițială a fost încălcată. Grupul a susținut că Comisia nu a demonstrat că circumstanțele acestei societăți s-au modificat într-un mod care ar justifica o metodă diferită de cea utilizată în ancheta inițială. Potrivit afirmațiilor reclamantului, mai multe din problemele identificate de Comisie existau deja la momentul anchetei inițiale și, prin urmare, noile constatări ale Comisiei nu se referă la condiții noi, ci sunt doar o interpretare diferită a acelorași circumstanțe.

(21)

Ar trebui să se remarce faptul că, în mod contrar declarației solicitantului, aceeași metodă a fost aplicată atât în ancheta inițială, cât și în reexaminarea actuală, în timp ce s-a ținut seama în mod corespunzător de faptul că anumite circumstanțe s-au modificat de la ancheta inițială. Chiar dacă argumentația reclamantului ar fi corectă în legătură cu anumite fapte care au fost, într-adevăr, identice, atât în cadrul anchetei inițiale, cât și în timpul anchetelor actuale, și anume în ceea ce privește acordul privind dreptul de folosire a terenului de către GT Enterprise, pot fi menționate următoarele. Actuala reexaminare a stabilit alte elemente suplimentare care - deși existau deja în cursul anchetei inițiale - nu au fost prezentate în acel moment de către GT Enterprise, de exemplu, autoritatea administrației locale de a aproba angajarea și concedierea personalului său. În cele din urmă, circumstanțele în care se afla societatea s-au schimbat, de asemenea, de la ancheta inițială în ceea ce privește criteriul 2. Aceasta deoarece s-a stabilit în prezenta reexaminare că, pe parcursul PAR, GT Enterprise nu a avut un set clar de registre contabile care să fie auditate de către un auditor independent, în conformitate cu standardele de contabilitate internaționale și aplicate în toate situațiile.

(22)

Solicitantul a explicat ulterior că, în opinia sa, a comunicat posibilitatea autorității publice locale de a aproba angajarea și concedierea personalului său, oferind în ancheta inițială același statut al societății ca și în actuala reexaminare. Cu toate acestea, traducerea acestui document furnizată de către solicitant atât în ancheta inițială, cât și în ancheta actuală a fost incompletă, deoarece nu divulga abilitările acordate de statutul societății administrației locale.

(23)

Grupul Rainbow a adăugat că regimul TEP a fost introdus pentru țările cu o economie în tranziție, și anume de la precedentul sistem de economie planificată spre o economie de piață. Prin urmare, ar fi ilogic să se ceară unei companii care anterior se calificase pentru TEP să prezinte încă o dată dovezi suficiente privind calificarea sa pentru acordarea TEP în cadrul unei reexaminări intermediare. În acest sens, ar trebui menționat că nu există nici o dispoziție din regulamentul de bază, care ar susține o asemenea interpretare și care să împiedice aplicarea articolului 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază în reexaminări deschise în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază. Prin urmare, argumentul a trebuit să fie respins.

(24)

Grupul Rainbow a invocat, de asemenea, în legătură cu cerințele procedurale de la articolul 2 alineatul (7) litera (c), că decizia privind acordarea sau neacordarea TEP se ia în termen de trei luni de la deschiderea anchetei. Grupul Rainbow însuși recunoaște că acest termen reprezintă în sine un motiv insuficient pentru a contesta rezultatele anchetei, dar a subliniat faptul că serviciile Comisiei aveau deja toate informațiile necesare pentru calcularea marjei de dumping la dispoziția lor când au fost divulgate constatările privind TEP. În argumentația sa, grupul Rainbow ignoră totuși faptul că, deși Comisia, pentru creșterea eficienței administrative, a solicitat și a verificat toate informațiile necesare de la grupul de societăți în cauză în același timp, ea nu a dispus de informații privind țara analoagă care ar fi făcut posibilă determinarea marjei de dumping în cazul respingerii TEP. Într-adevăr, informațiile privind valoarea normală din țara analoagă au fost puse la dispoziția Comisiei ulterior comunicării constatărilor referitoare la TEP către grupul Rainbow. Prin urmare, momentul determinării TEP nu a putut avea niciun impact asupra conținutului acestuia. Pe baza concluziilor de mai sus, cererea a fost respinsă, ca fiind nefondată.

(25)

În ceea ce privește criteriul 1, s-a prezentat observația generală că, teoretic, posibilitatea în sine ca statul să își exercite controlul sau influența nu înseamnă în mod automat că există o intervenție semnificativă a statului în sensul articolului 2 alineatul (7) litera (c). Grupul Rainbow a citat în mod repetat o decizie a Tribunalului (5) pentru a susține că exercitarea controlului de către stat nu este sinonimă cu o intervenție efectivă și semnificativă din partea statului, deoarece acest lucru ar „duce la excluderea, în principiu, a societăților de stat de la acordarea statutului de economie de piață, indiferent de contextul real faptic, juridic și economic în care acestea funcționează”. Grupul Rainbow susține, de asemenea, că aceasta ar însemna o sarcină de furnizare de dovezi excesivă pentru solicitanții TEP în cazul în care aceștia ar trebui să demonstreze că nu există nicio posibilitate ca statul să intervină în deciziile comerciale. În plus, grupul Rainbow susține că, în urma acțiunilor statului, deciziile societății ar trebui să devină incompatibile cu criteriile de piață și, prin urmare, neconforme cu criteriul 1.

(26)

Contrar afirmațiilor de mai sus ale grupului Rainbow, ancheta actuală a stabilit intervenții specifice și semnificative din partea statului în operațiunile mai multor societăți din cadrul grupului. În cazul societății din cadrul grupului în care angajările și concedierile de personal erau supuse aprobării administrației locale, însuși regulamentul intern de funcționare al societății, adică statutul său, acordă în mod clar statului autoritatea de a interveni în deciziile sale comerciale. În cazul unei alte societăți din cadrul grupului, s-a dovedit că statul, în calitate de asociat, a avut o influență în cadrul societății într-o manieră incompatibilă cu condițiile de piață. În primul rând, statul partener a avut cea mai mare cotă de participare la capitalul societății, fără ca acest fapt să se reflecte în cota din societate pe care acesta o deține. În al doilea rând, operațiunile societății au provocat întotdeauna pierderi ceea ce a fost în mare parte în detrimentul statului partener, având în vedere capitalul investit. În al treilea rând, statul partener însuși a suportat pierderi continue, deoarece a furnizat utilități, precum apă și electricitate, societății din cadrul grupului la prețuri inferioare prețului pieței și fără a i se plăti în mod corespunzător.

(27)

În ceea ce privește concluzia privind intervenția statului în deciziile de finanțare și de investiții ale unui alt membru al grupului de societăți în cauză, s-a susținut că faptele constatate de către Comisie în legătură cu un împrumut și condițiile acestuia au fost incorecte. Cu toate acestea, Comisia deține elemente de probă colectate în cursul verificării, arătând că societatea era însărcinată de o agenție a administrației locale să contracteze un împrumut care nu era legat de operațiunile sale comerciale. Societatea a invocat faptul că deciziile de finanțare au fost adoptate ca o favoare făcută acestei agenții a administrației publice și nu ca o obligație, iar tranzacția în cauză a fost fără risc suplimentar pentru societate, deoarece ar fi avut posibilitatea de a solicita despăgubiri prin neplata facturilor utilităților emise către societate de către agenție. Elementele de probă colectate de Comisie arată că dreptul societății de folosire a terenului este indirect utilizat ca garanție în cadrul tranzacției financiare relevante; prin urmare, societatea își asumă riscuri semnificative. Dreptul de folosire a terenului a fost obținut prin aceeași agenție căreia societatea afirmă că i-ar fi făcut numai o favoare. Afirmația că prin neplata utilităților ar fi fost posibilă o compensație demonstrează o lipsă de înțelegere fundamentală a standardelor contabile de bază (compensare) și contrazice o altă afirmație a societății, potrivit căreia influența asupra operațiunilor financiare ca atare, nu reprezintă o influență asupra „deciziilor societăților privind prețurile, costurile și inputurile”, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (c). Mai mult, deciziile de investiții sunt în mod clar și semnificativ influențate de către agenția guvernamentală, deoarece există cerințe specifice pentru această societate în acordul de folosire a terenului în ceea ce privește investițiile care să fie efectuate, iar cerințele respective depășesc domeniul legislației locale privind zonarea, contrar celor sugerate de către societate. Prin urmare, afirmația că intervenția statului în deciziile de finanțare și de investiții nu constituie o influență în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (c) este respinsă.

(28)

În ceea ce privește grupul de societăți care produce una din materiile prime utilizate în producția de ciclamat de sodiu, s-a afirmat că orice neajunsuri cu privire la situația financiară și decizională a societății ar avea un impact foarte limitat, deoarece materiile prime produse de această societate reprezintă doar aproximativ 10 % din costul de producție al ciclamatului de sodiu. Deoarece Comisia a fost în măsură să calculeze diferența între prețul de vânzare profitabil și prețul de vânzare real al materiei prime, societatea indică faptul că ar fi mai adecvat să se ajusteze costurile materiilor prime la prețuri scăzute, mai degrabă decât să se respingă TEP. Totuși, obiectivul evaluării cu privire la TEP este stabilirea reflectării de către inputuri a valorilor pieței, precum și a faptului că deciziile comerciale sunt luate ca reacție la semnalele pieței. Trebuie notat faptul că articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază prevede, în mod explicit, că costurile principalelor inputuri reflectă în mod substanțial valoarea de piață pentru îndeplinirea condițiilor pentru TEP fără a face trimitere la posibilitatea de adaptare a costurilor denaturate ale principalelor inputuri. Prin urmare, această cerere trebuie să fie respinsă.

(29)

Afirmația societății cu privire la prețurile anormal de mici plătite pentru apă și energie electrică, precum și costul mic forței de muncă – prin care ea a susținut că acestea nu sunt inputuri principale, reprezentând în total numai aproximativ 14 % din costul total de producție a materiei prime – a trebuit să fie respinsă, având în vedere că acestea sunt considerate, atât individual, cât și în mod cumulativ, un factor de cost destul de semnificativ pentru a avea un impact asupra costurilor totale ale societății. În cazul costului forței de muncă se observă, de asemenea, faptul că nu a fost posibil să se verifice integral aceste elemente, deoarece societatea nu a fost în măsură să ofere contracte sau alte documente. Prin urmare, nu a putut fi stabilit dacă aceste costuri reflectau valorile pieței.

(30)

Cu privire la criteriul 2, s-a afirmat că Comisia a ignorat principiul de materialitate în temeiul căruia omisiunile sau înregistrările eronate ale elementelor sunt semnificative numai în cazul în care acestea ar putea să influențeze deciziile economice luate de utilizatori pe baza situațiilor financiare și că acest tip de deficiențe nesemnificative nu ar trebui să fie raportate nici de auditor.

(31)

Contrar afirmației grupului, au existat deficiențe grave în contabilitatea societăților în ceea ce privește principiile contabile fundamentale (a se vedea, pentru mai multe detalii, următorul considerent). În al doilea rând, obiectivul de a avea un set clar de evidențe contabile în scopul acordării TEP nu este destinat unui un utilizator care ia decizii economice, ci pentru a asigura furnizarea de către situațiile financiare a unei imagini reale și fidele a veniturilor, cheltuielilor etc. Obiectivul anchetei TEP este de a stabili dacă evidențele contabile sunt întocmite și auditate în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate.

(32)

Grupul Rainbow a contestat faptul că societățile sale ar fi încălcat elemente ale normelor și practicilor contabile IAS menționate în evaluarea pentru acordarea TEP, cum ar fi principiul contabilității de angajamente, principiul reprezentării fidele și principiul compensării, principiul continuității activității, clasificarea corectă a elementelor bilanțului contabil, recunoașterea pierderilor, prezența exclusivă în evidențele contabile a tranzacțiilor legate activitatea comercială, clasificarea corectă și amortizarea cheltuielilor, respectarea normelor IAS și/sau a celor GAAP din China privind recunoașterea valorii și amortizarea activelor. Din informațiile furnizate de grup în formularul de solicitare a acordării TEP au fost identificate încălcări ale normelor IAS menționate anterior și toate problemele au făcut obiectul unor verificări la sediile societăților. Argumentele prezentate de societăți cu privire la aceste aspecte în urma comunicării constatărilor referitoare la TEP nu au fost de natură să justifice o modificare a concluziei că, în ceea ce privește aceste aspecte, societățile acesta nu îndeplineau cel de-al doilea criteriu.

(33)

Cu privire la criteriul 3, grupul Rainbow afirmă că asigurarea investițiilor în infrastructură pentru una dintre societăți cu titlu gratuit, este o activitate normală care are loc și în economiile de piață pentru a atrage investiții și că impactul subvenționării asupra situației financiare a societății în cursul PAR ar fi neglijabil. Totuși, faptul că o societate poate evita plățile pentru dezvoltarea de infrastructuri și, în același timp, beneficiază de prețuri de închiriere foarte scăzute pentru același teren nu reflectă o situație normală dintr-o economie de piață. Pe de altă parte, acest avantaj a avut un impact direct asupra situației financiare a societății de producție și asupra capacității sale de a lua decizii ca reacție la semnalele pieței.

(34)

Comisia a acceptat argumentele reclamantului privind dreptul de utilizare a terenului al GT Enterprise, astfel cum se explică în considerentul 21. Cu toate acestea, argumentele prezentate în ceea ce privește dreptul de folosire a terenului de către alte societăți nu au fost de natură a răsturna constatările, societatea însăși recunoscând că, într-unul din cazuri, nu a achitat suma convenită pentru dreptul de utilizare a terenului. În cazul altui drept de utilizare a terenului, grupul Rainbow afirmă că prețurile terenului în acea regiune au crescut considerabil și, deci, este normal ca terenul să fie evaluat la un preț semnificativ mai ridicat la câțiva ani după data achiziției. Cu toate acestea, elementele de probă furnizate de societate se refereau la creșterea prețurilor pentru proprietățile rezidențiale în regiune și sunt, prin urmare, irelevante. Grupul Rainbow a afirmat în cele din urmă că abordarea Comisiei de a solicita dovezi concludente că o societate a plătit un preț care reflectă valoarea de piață, impune o sarcină de furnizare a dovezilor excesivă. Totuși, articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază prevede, în mod explicit, că o cerere de acordare a tratamentului de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață trebuie să „conțină probe suficiente că producătorul își desfășoară activitatea în condițiile unei economii de piață”. Prin urmare, argumentul a trebuit să fie respins.

(35)

Grupul Rainbow contestă constatarea privind activele transferate către o societate fără plată în bani sau de alt tip la prețuri care reflectă valorile de piață, pe baza faptului că această societate a încetat producția în cursul PAR. Într-adevăr societatea și-a încetat producția. Totuși, societatea continua să își vândă produsele fabricate anterior pe piața internă. Astfel, o evaluare a TEP a trebuit să fie efectuată pentru această societate, precum și pentru a se asigura că nu au existat distorsiuni semnificative moștenite de la sistemul anterior de economie planificată, care ar putea afecta prețurile.

(36)

Se consideră, prin urmare, că GT Enterprise nu a îndeplinit primul și al doilea criteriu pentru acordarea TEP, Jintian industrial (Nanjing) Ltd. nu a îndeplinit criteriile doi și trei, Golden Time Chemical (Jiangsu) Ltd. nu a îndeplinit criteriile unu, doi și trei pentru acordarea TEP, iar Nanjing Jinzhang Industrial Ltd. nu a îndeplinit criteriile unu, doi și trei. Dacă o societate afiliată asociată cu producerea și cu vânzarea produsului în cauză nu se califică pentru TEP, TEP nu poate fi acordat grupului sau societăților afiliate. Prin urmare, deoarece niciuna dintre societățile evaluate pentru TEP în mod individual nu îndeplinește criteriile relevante, se concluzionează că grupului Rainbow nu i se poate acorda TEP. În aceste condiții, după consultarea comitetului consultativ, a fost respinsă acordarea TEP pentru grupul de societăți în cauză.

2.2.   Tratament individual (TI)

(37)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, se stabilește o taxă la nivel de țară, dacă este cazul, pentru țările care intră sub incidența articolului menționat, cu excepția cazurilor în care societățile pot să demonstreze că îndeplinesc toate criteriile stabilite la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază pentru acordarea TI. Pe scurt și numai în scopul facilitării referirilor, aceste criterii sunt descrise în continuare:

în cazul unor întreprinderi sau societăți mixte cu capital integral sau parțial străin, exportatorii sunt liberi să repatrieze capitalurile și profiturile;

prețurile de export, cantitățile exportate și condițiile și termenii vânzării se stabilesc în mod liber;

majoritatea acțiunilor aparțin unor persoane private. Funcționarii publici care fac parte din consiliile de administrație sau care dețin funcții-cheie de conducere sunt în minoritate sau trebuie demonstrat că societatea este cu toate acestea suficient de independentă față de intervenția statului;

operațiunile de schimb valutar se efectuează la cursul de schimb al pieței; și

intervenția statului nu este de natură să permită circumvenția măsurilor, în cazul în care exportatorii individuali beneficiază de niveluri diferite de taxe.

(38)

Cei doi producători-exportatori din grup care au exportat ciclamat de sodiu în timpul PAR au solicitat acordarea TI. Nu a fost necesar să se facă o evaluare privind TI pentru alte societăți din grupul Rainbow, având în vedere faptul că acestea nu sunt exportatori ai produsului în cauză. Pe baza informațiilor disponibile și verificate în cursul vizitelor de verificare, s-a constatat că acești doi producători-exportatori îndeplineau cerințele prevăzute la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază și, prin urmare, li s-a putut acorda TI.

2.3.   Dumpingul

2.3.1.   Țara analoagă

(39)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorii-exportatori cărora nu li s-a acordat TEP trebuie să se stabilească pe baza prețului sau a valorii construite dintr-o țară terță cu economie de piață (țară analoagă).

(40)

În avizul de deschidere, Comisia și-a exprimat intenția de a utiliza Indonezia (țara analoagă în ancheta inițială) ca țară analoagă adecvată pentru stabilirea valorii normale și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile în această privință.

(41)

Comisia nu a primit observații cu privire la alegerea țării analoage.

(42)

Comisia a solicitat cooperarea producătorilor din Indonezia. Au fost trimise scrisori și chestionare relevante către toate societățile cunoscute. Dintre societățile contactate, un singur producător a trimis parțial informațiile necesare pentru stabilirea valorii normale și a acceptat să coopereze la anchetă. Deoarece societatea nu a putut accepta o vizită de verificare la sediile sale, Comisia a verificat dacă informațiile furnizate sunt complete și coerente. Informațiile au fost considerate suficiente și fiabile pentru determinarea valorii normale și, ori de câte ori a fost necesar, producătorul indonezian a furnizat clarificări solicitate de Comisie. Informațiile utilizate au fost comparate cu informațiile furnizate în cererea de reexaminare.

(43)

Ancheta a stabilit că Indonezia are o piață concurențială pentru produsul similar.

(44)

În continuare, ancheta a arătat că volumul de producție al producătorului indonezian cooperant constituie cu mult mai mult de 5 % din volumul exporturilor chineze ale produsului în cauză către Uniune și, prin urmare, producția era reprezentativă ca volum. În ceea ce privește calitatea, specificațiile și standardele tehnice ale produsului similar din Indonezia, nu s-au constatat diferențe generale majore prin comparație cu produsele chineze. Prin urmare, piața din Indonezia a fost considerată suficient de reprezentativă pentru determinarea valorii normale.

(45)

Se observă că, din informațiile deținute de Comisie, nu există alte facilități de producție în altă parte în lume, pe lângă producătorii cunoscuți din Spania, RPC și Indonezia.

(46)

Ținând cont de toate cele de mai sus, s-a concluzionat că Indonezia constituie o țară analoagă adecvată, în sensul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

2.3.2.   Stabilirea valorii normale

(47)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost stabilită pe baza informațiilor primite de la producătorul din țara analoagă, după cum se arată mai jos. Se remarcă faptul că producătorul indonezian a fost examinat într-o anchetă anterioară privind importurile de ciclamat de sodiu din Indonezia (6). Datele furnizate de societate în răspunsul la chestionarul actual s-au dovedit a fi fiabile și o bază solidă pentru a stabili valoarea normală în sensul prezentei anchete. Într-adevăr, prețurile de vânzare medii, precum și costul mediu de producție au urmat o tendință similară, în conformitate cu evoluția costului mediu al materiilor prime. În plus, această tendință a putut fi confirmată de o evoluție similară a costului materiilor prime medii observată pe piața Uniunii.

(48)

S-a constatat că vânzările interne ale produsului similar, realizate de către producătorul din Indonezia, erau reprezentative în ceea ce privește volumul comparativ cu produsul în cauză exportat în Uniune de grupul de societăți în cauză din RPC.

(49)

Ulterior, Comisia a identificat acele tipuri de produse vândute de către producătorul din țara analoagă pe piața internă și care erau identice sau direct comparabile cu tipurile vândute la export în Uniune. S-a constatat că tipul standard de produs al producătorul indonezian era direct comparabil.

(50)

Pentru tipul de produs standard vândut de producătorul din țara analoagă societate pe piața sa internă și despre care s-a constatat a fi direct comparabil cu tipul de produs vândut la export către Uniune, s-a stabilit dacă vânzările interne erau suficient de reprezentative în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne de un anumit tip de ciclamat de sodiu au fost considerate suficient de reprezentative atunci când, pentru perioada de anchetă, volumul total al vânzărilor interne din tipul în cauză reprezenta 5 % sau mai mult din volumul total al vânzărilor din tipul comparabil exportate către Uniune de grupul de societăți în cauză.

(51)

S-a analizat, de asemenea, dacă vânzările interne puteau fi considerate ca fiind efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale, stabilind, pentru fiecare tip de produs standard, proporția de vânzări profitabile către clienți independenți de pe piața internă în cursul perioadei de anchetă. Dat fiind că volumul vânzărilor profitabile ale produsului similar per tip de produs a reprezentat peste 80 % din volumul total al vânzărilor pentru tipul de produs respectiv, iar prețul mediu ponderat pentru tipul de produs respectiv era egal sau mai mare decât costul de producție, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern real, calculat ca medie ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne de produs din tipul respectiv în cursul PA, indiferent dacă aceste vânzări au generat profit sau nu.

(52)

La determinarea valorii normale pentru tipul de produs care nu a fost vândut pe piața internă de către producătorul din țara analoagă, a fost utilizat prețul de vânzare mediu ponderat al tuturor vânzărilor de tip standard de produs, după ce s-a adaptat pentru diferențe prin comparare cu două tipuri de produs.

2.3.3.   Prețul de export

(53)

Toți producătorii-exportatori din cadrul grupului de societăți în cauză a realizat vânzări la export către Uniune prin societăți comerciale afiliate situate în afara Uniunii. Prețul de export a fost stabilit pe baza prețurilor produsului în momentul vânzării efectuate de societatea comercială afiliată pe piața Uniunii, și anume către un cumpărător independent, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, pe baza prețurilor plătite efectiv sau care urmează a fi plătite.

2.3.4.   Comparație

(54)

Valoarea normală și prețul de export au fost comparate pe bază franco fabrică. Pentru a asigura o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama în mod corespunzător, sub formă de ajustări, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Prin urmare, s-au făcut ajustări în cazul diferențelor dintre costurile de transport, asigurare, manipulare, încărcare și auxiliare, precum și în cazul costurilor de creditare, după caz și în cazul în care existau date verificate în acest sens.

2.3.5.   Marja de dumping

(55)

Marja de dumping a fost stabilită pe baza unei comparații între o medie ponderată a valorii normale și o medie ponderată a prețurilor de export ale tuturor producătorilor exportatori, în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază.

(56)

Această comparație a arătat că marja de dumping, exprimată ca procent al prețului CIF la frontieră, înainte de vămuire, este de 14,2 %.

2.4.   Caracterul durabil al circumstanțelor modificate

(57)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, s-a verificat dacă circumstanțele pe care s-a bazat marja de dumping actuală s-au modificat și dacă această modificare a fost de durată.

(58)

Actualele constatări se bazează pe respingerea cererii de acordare a statutului de economie de piață pentru grupul de societăți în cauză în cursul reexaminării actuale, întrucât unui membru al grupului de societăți supus anchetei inițiale (GT Enterprise) i s-a acordat TEP. Circumstanțele care au condus la o concluzie diferită se datorează în primul rând faptului că în actuala reexaminare au fost anchetate patru societăți din grup, în comparație cu ancheta inițială, când a fost anchetată numai GT Enterprise. Grupul a fost extins și reorganizat recent, cu investiții substanțiale și nu există niciun indiciu conform căruia această situație se va schimba în viitorul previzibil. În al doilea rând, în ceea ce privește GT Enterprise, s-a constatat că practica societății de a nu ține un set clar de documente contabile care să facă obiectul unui audit în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate este o practică consacrată și nimic nu indică faptul că respectiva situație se va modifica în viitor. De asemenea, statutul său care permitea influența statului a fost în vigoare pe o perioadă de timp mai îndelungată și nu au existat indicii de modificare a acestuia în viitor. În aceste condiții, se consideră că statutul de societate care nu funcționează conform principiilor economiei de piață al grupului are un caracter durabil.

(59)

În plus, în ceea ce privește prețul de export, ancheta a arătat o anumită stabilitate a politicilor de preț în cadrul grupului de societăți în cauză pe o perioadă mai lungă, având în vedere că prețul produsului în cauză facturat către Uniune și către alte țări terțe nu diferă semnificativ și a urmat aceeași tendință în perioada cuprinsă între 2007 și PAR. Această observație susține concluzia că noua marjă de dumping calculată este posibil să fie de durată.

(60)

Prin urmare, s-a considerat că ancheta a arătat că era improbabil ca structura și comportamentul economic al grupului de societăți în cauză, inclusiv circumstanțele care au dus la deschiderea prezentei reexaminări, să se schimbe în viitorul previzibil, într-un mod care să afecteze constatările prezentei reexaminări. În consecință, s-a concluzionat că circumstanțele modificate sunt de durată și că aplicarea măsurii la nivelul său actual nu mai este suficientă pentru a contrabalansa dumpingul.

3.   MODIFICAREA MĂSURILOR ANTIDUMPING

(61)

Ținând seama de constatările privind dumpingul în creștere, precum și caracterul durabil al circumstanțelor modificate, se consideră că măsurile existente nu mai sunt suficiente pentru a contracara dumpingul care cauzează prejudiciul. Măsurile instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 492/2010 asupra importurilor de ciclamat de sodiu originar din Republica Populară Chineză ar trebui, prin urmare, să fie modificate în ceea ce privește GT Enterprise și aceeași taxă ar trebui instituită pentru celălalt producător-exportator din cadrul grupului prin modificarea corespunzătoare a respectivului regulament.

(62)

Nu se poate stabili o marjă individuală de prejudiciu în cadrul reexaminării actuale, întrucât aceasta se limitează la examinarea dumpingului în ceea ce privește GT Enterprise și societățile sale afiliate din interiorul grupului. Prin urmare, marja de dumping stabilită în prezenta reexaminare a fost comparată cu marja de prejudiciu stabilită în ancheta inițială. Întrucât aceasta din urmă era superioară marjei de dumping constatate în prezenta reexaminare, se consideră că trebuie impusă grupului de societăți în cauză o taxă antidumping definitivă la nivelul marjei de dumping constatate în cursul prezentei reexaminări.

(63)

În ceea ce privește forma măsurii, s-a considerat că taxa antidumping modificată ar trebui să ia aceeași formă ca taxele impuse prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 492/2010. Pentru a asigura eficacitatea măsurilor și pentru a descuraja orice manipulare a prețurilor, ar trebui instituită taxa sub forma unei valori specifice pe kilogram. Ca urmare, taxa antidumping care urmează a fi instituită asupra importurilor de produs în cauză fabricat și vândut la export în Uniune de către grupul de societăți în cauză, calculată pe baza marjei de dumping astfel cum a fost stabilită în prezenta reexaminare și exprimată sub forma unei sume specifice pe kilogram, ar trebui să fie de 0,23 EUR pe kilogram.

4.   COMUNICAREA

(64)

Grupul de societăți în cauză și celelalte părți în cauză au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora se intenționa să se propună modificarea măsurilor antidumping în vigoare.

(65)

Grupul Rainbow a prezentat observații asupra concluziilor finale. Aceste observații se refereau în special la retragerea plângerii în ancheta în curs referitoare asupra importurilor importurile de ciclamat de sodiu originar din Republica Populară Chineză, limitate la doi producători-exportatori chinezi, Fang Da Food Additive (Shen Zhen) Limited și Fang Da Food Additive (Yang Quan) Limited (denumit în continuare „grupul Fang Da”) (denumită în continuare „procedura paralelă”) (7). Grupul Rainbow a afirmat că retragerea plângerii în procedura paralelă ar trebui, în mod logic și legal, să aibă ca rezultat, de asemenea, abrogarea măsurilor antidumping împotriva altor producători din RPC sau, cel puțin, să ducă la încheierea actualei reexaminări cu privire la grupul Rainbow.

(66)

El solicită încetarea măsurilor antidumping instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 492/2010, argumentând că, în lipsa oricărei constatări potrivit căreia importurile grupului Fang Da nu au făcut obiectul unui dumping și/sau că importurile grupului Fang Da nu produc prejudicii, principiul nediscriminării prevăzut la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază de creează condițiile pentru încetarea măsurilor antidumping instituite. În sprijinul acestui argument, grupul Rainbow a făcut referire la regulamente anterioare ale Consiliului, în care reexaminările intermediare simultane privind importurile din anumite țări au fost încheiate fără impunerea de măsuri ca urmare a neinstituirii de măsuri în cazul anchetelor antidumping privind importurile de aceleași produse din alte țări (LAECs (8), produse laminate plate din fier sau oțel nealiat (9)). Totuși, trebuie remarcat că aceste cazuri se referă la anchete în cazul în care mai multe țări au fost în cauză, iar principiul nediscriminării a fost aplicat în raport cu importurile originare din diferite țări. În al doilea rând, în aceste cazuri, motivul pentru anularea măsurilor privind unele țări a fost că nu au fost impuse măsuri privind alte țări, deoarece Consiliul nu a adoptat propunerea în termenele legale (LAECs, produse laminate plate din fier sau oțel nealiat). Prin urmare, chiar dacă în realitate s-a constatat că este necesar să se încheie procedurile de instituire a unor măsuri antidumping în cadrul procedurilor simultane în cazurile citate, în scopul de a respecta principiul nediscriminării, acestea nu au nicio relevanță pentru reexaminarea actuală. O altă mențiune la abordarea adoptată în cazul glutamatului de monosodiu (10) se referă la cazul în care reclamantul intenționa să își retragă plângerea privind importurile din Brazilia, chiar dacă se constatase că acestea au făcut obiectul unor acțiuni de dumping. În acest caz, s-a luat în considerare posibilitatea de a nu accepta retragerea plângerii, deoarece s-a concluzionat că luarea de măsuri împotriva altor țări în absența măsurilor împotriva Braziliei ar fi fost discriminatoriu.

(67)

În plus, cele două situații sunt destul de diferite. În procedura paralelă, plângerea a fost retrasă și s-a concluzionat că încheierea nu a fost contrară interesului Uniunii. În reexaminarea actuală, cererea a fost menținută și s-a constatat că dumpingul realizat de grupul Rainbow a fost de amploare mai mare. Prin urmare, creșterea taxei pentru grupul respectiv nu constituie o discriminare.

(68)

Grupul Rainbow a solicitat, de asemenea, ca retragerea plângerii să ducă la încheierea actualei reexaminări cu privire la grupul Rainbow, deoarece cele două proceduri au fost deschise pe baza aceluiași document procedural, acoperă aceeași perioadă de anchetă și în plângerea sa, reclamantul ține seamă de Fang Da și de grupul Rainbow împreună, pentru toate scopurile practice.

(69)

În al doilea rând, grupul Rainbow a afirmat că, în pofida faptului că ancheta împotriva grupului Fang Da a fost deschisă în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază, ancheta privind importurile grupului Fang Da și reexaminarea intermediară cu privire la importurile provenind de la grupul Rainbow sunt în esență, din punct de vedere juridic și practic, aceeași procedură. În final, grupul Rainbow a afirmat că, potrivit articolului 9 alineatul (3) din regulamentul de bază, diferențierea între procedură și anchetă, înseamnă că, deși grupul Fang Da grup a fost supus unei taxe cu valoare zero în ancheta inițială, el a făcut în continuare obiectul procedurii. Din acest motiv, retragerea plângerii privind importurile provenind de la grupul Fang Da ar trebui, prin urmare, în viziunea grupului Rainbow în cauză, să aibă ca rezultat încheierea actualei reexaminări.

(70)

În acest sens ar trebui remarcat faptul că documentul prezentat de reclamant a reprezentat atât plângerea pentru ancheta antidumping în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază, cât și cererea vizând actuala reexaminare intermediară în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază. De asemenea, reclamantul a prezentat probe suficiente pentru a justifica declanșarea ambelor proceduri în mod individual. Într-adevăr, Comisia a deschis ancheta în temeiul articolului 5 și reexaminarea intermediară prin două avize de deschidere separate. Astfel, ancheta antidumping în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază și reexaminarea intermediară în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază sunt două proceduri diferite.

(71)

Grupul Rainbow, a prezentat argumente suplimentare, speculând pe marginea posibilelor motive pentru retragerea plângerii. Deoarece aceste argumente sunt pur ipotetice sau irelevante, acestea nu pot fi abordate și sunt, deci, respinse.

(72)

În cele din urmă, grupul Rainbow a afirmat că Comisia a încălcat în mod manifest dreptul său de a dispune de zece zile pentru a-și prezenta observațiile cu privire la concluziile finale comunicate, având în vedere că o versiune neconfidențială a scrisorii de retragere i-a fost comunicată cu 7 zile înainte de termenul limită pentru prezentarea observațiilor.

(73)

Astfel cum se explică în considerentul 70, ancheta în temeiul articolului 5, în cadrul căreia grupul Rainbow a primit o scrisoare de informare cu privire la retragerea plângerii, este o procedură separată de actuala reexaminare. Grupul Rainbow a fost parte interesată în cadrul reexaminării în temeiul articolului 5 și doar din acest motiv a fost notificat în legătură cu retragerea plângerii. Această scrisoare de notificare nu a fost parte a comunicării finale în cadrul prezentei reexaminări. Grupul Rainbow a avut la dispoziție 30 de zile pentru a prezenta observații cu privire la concluziile finale comunicate în cadrul procedurii actuale. Prin urmare, dreptul său de a dispune de suficient timp pentru prezentarea de observații nu a fost încălcat.

(74)

În concluzie, observațiile primite nu au fost de natură să modifice concluzia formulată mai sus,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Tabelul din articolul 1 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 492/2010 al Consiliului se modifică prin înlocuirea următoarelor:

Țară

Societate

Nivelul taxei (EUR pe kilogram)

Cod TARIC adițional

„Republica Populară Chineză

Golden Time Enterprise (Shenzhen) Co. Ltd, Shanglilang, Cha Shan Industrial Area, Buji Town, Shenzhen City, Guangdong Province, Republica Populară Chineză

0,11

A473”

cu următoarele:

Țară

Societate

Nivelul taxei (EUR pe kilogram)

Cod TARIC adițional

„Republica Populară Chineză

Golden Time Enterprise (Shenzhen) Co. Ltd, Shanglilang, Cha Shan Industrial Area, Buji Town, Shenzhen City, Guangdong Province, Republica Populară Chineză; Golden Time Chemical (Jiangsu) Co., Ltd., No. 90-168, Fangshui Road, Chemical Industry Zone, Nanjing, Jiangsu Province, Republica Populară Chineză

0,23

A473”

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 7 mai 2012.

Pentru Consiliu

Președintele

N. WAMMEN


(1)  JO L 343, 22.12.2009, p. 51.

(2)  JO L 72, 11.3.2004, p. 1.

(3)  JO L 140, 8.6.2010, p. 2.

(4)  JO C 50, 17.2.2011, p. 6.

(5)  Hotărârea din 17 iunie 2009 în cauza T-498/04, Zhejiang Xinan Chemical Industrial Group Co. Ltd/Consiliu, Rep., 2009, p. II-1969, punctul 92.

(6)  A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 492/2010 (JO L 140, 8.6.2010, p. 2).

(7)  JO C 50, 17.2.2011, p. 9.

(8)  JO L 22, 27.1.2000, p. 1, considerentele 134 și 135.

(9)  JO L 294, 17.9.2004, p. 3.

(10)  JO L 264, 29.9.1998, p. 1.


11.5.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 124/11


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 399/2012 AL COMISIEI

din 7 mai 2012

privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun (1), în special articolul 9 alineatul (1) litera (a),

întrucât:

(1)

Pentru a asigura aplicarea uniformă a Nomenclaturii combinate anexate la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87, este necesar să se adopte măsuri privind clasificarea mărfurilor menționate în anexa la prezentul regulament.

(2)

Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 stabilește regulile generale pentru interpretarea Nomenclaturii combinate. Aceste reguli se aplică, de asemenea, oricăror alte nomenclaturi bazate integral sau parțial pe aceasta sau care îi adaugă acesteia subdiviziuni suplimentare și care sunt stabilite prin dispoziții UE specifice, în vederea aplicării de măsuri tarifare sau de altă natură privind comerțul cu mărfuri.

(3)

În temeiul acestor reguli generale, mărfurile descrise în coloana 1 a tabelului din anexă trebuie clasificate la codurile NC indicate în coloana 2, pe baza motivelor care figurează în coloana 3 a aceluiași tabel.

(4)

Este necesar să se prevadă posibilitatea invocării în continuare de către titular, în temeiul articolului 12 alineatul (6) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar (2), pentru o perioadă de trei luni, a informațiilor tarifare obligatorii care au fost furnizate de autoritățile vamale ale statelor membre în ceea ce privește clasificarea mărfurilor în Nomenclatura combinată, dar care nu sunt conforme cu dispozițiile prezentului regulament.

(5)

Măsurile prevăzute în prezerntul regulament sunt în conformitate cu avizul Comitetului Codului Vamal,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Mărfurile descrise în coloana 1 a tabelului din anexă se clasifică în Nomenclatura combinată la codul NC indicat în coloana 2 a aceluiași tabel.

Articolul 2

Informațiile tarifare obligatorii furnizate de autoritățile vamale ale statelor membre care nu sunt conforme cu dispozițiile prezentului regulament pot fi invocate în continuare pentru o perioadă de trei luni, în temeiul articolului 12 alineatul (6) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 7 mai 2012.

Pentru Comisie, pentru președinte

Algirdas ŠEMETA

Membru al Comisiei


(1)  JO L 256, 7.9.1987, p. 1.

(2)  JO L 302, 19.10.1992, p. 1.


ANEXĂ

Descrierea mărfurilor

Clasificare

(cod NC)

Motive

(1)

(2)

(3)

Articolul nemontat (așa-numit „plasă de siguranță pentru trambulină”), cuprinde:

o plasă cu 6 capse,

6 bare metalice superioare, cu înveliș din plastic alveolar,

6 bare metalice inferioare, cu înveliș din plastic alveolar și cu console de fixare sudate

12 benzi de cauciuc cu cârlige,

12 șuruburi cu piulițe cu blocare.

Fiecare bară superioară trebuie să fie prinsă de bara inferioară, care este apoi fixată de picioarele trambulinei cu ajutorul șuruburilor și al piulițelor cu blocare.

Plasa este cusută în formă de cilindru, iar dimensiunea sa este special concepută pentru a se potrivi unei anumite trambuline. Plasa are o intrare care poate fi închisă cu un fermoar.

Capsele din partea superioară a plasei trebuie prinse de partea superioară a barelor de metal.

Benzile de cauciuc cu cârlige sunt utilizate pentru fixarea părții inferioare a plasei pe cadrul trambulinei.

9506 91 90

Clasificarea se stabilește pe baza regulilor generale 1, 2 (a) și 6 de interpretare a Nomenclaturii combinate, a notei 1 (t) la secțiunea XI, a notei 3 la capitolul 95 și pe baza textului codurilor NC 9506, 9506 91 și 9506 91 90.

Având în vedere forma și caracteristicile produsului, în special faptul că este gata pentru a fi instalat pe o anumită trambulină datorită prezenței barelor metalice, a șuruburilor, a piulițelor, a capselor și a benzilor de cauciuc cu cârlige, plasa de siguranță trebuie instalată exclusiv pe trambulina corespunzătoare. (a se vedea nota 3 la capitolul 95). Prin urmare, plasa de siguranță trebuie considerată drept un accesoriu al unui articol pentru cultură fizică de la poziția 9506).

Clasificarea la poziția 5608, ca alte plase confecționate din materiale textile, este exclusă deoarece articolele de la capitolul 95 sunt excluse din secțiunea XI [a se vedea nota 1 litera (t) din secțiunea XI].

Prin urmare, plasa de siguranță pentru trambulină trebuie clasificată la codul NC 9506 91 90, ca alte articole și echipamente pentru cultură fizică, gimnastică sau atletism.


11.5.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 124/13


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 400/2012 AL COMISIEI

din 7 mai 2012

privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun (1), în special articolul 9 alineatul (1) litera (a),

întrucât:

(1)

Pentru a asigura aplicarea uniformă a Nomenclaturii combinate anexate la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87, este necesar să se adopte măsuri privind clasificarea mărfurilor menționate în anexa la prezentul regulament.

(2)

Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 stabilește regulile generale pentru interpretarea Nomenclaturii combinate. Aceste reguli se aplică, de asemenea, oricărei alte nomenclaturi bazate integral sau parțial pe aceasta sau care îi adaugă acesteia subdiviziuni suplimentare și care este stabilită prin dispoziții specifice ale Uniunii, în vederea aplicării de măsuri tarifare sau de altă natură privind comerțul cu mărfuri.

(3)

În temeiul acestor reguli generale, mărfurile descrise în coloana (1) a tabelului din anexă trebuie clasificate la codul NC indicat în coloana (2), pe baza motivelor care figurează în coloana (3) a aceluiași tabel.

(4)

Este necesar să se prevadă posibilitatea invocării în continuare de către titular, în temeiul articolului 12 alineatul (6) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar (2), pentru o perioadă de trei luni, a informațiilor tarifare obligatorii care au fost furnizate de autoritățile vamale ale statelor membre în ceea ce privește clasificarea mărfurilor în Nomenclatura combinată, dar care nu sunt conforme cu dispozițiile prezentului regulament.

(5)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Codului Vamal,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Mărfurile descrise în coloana (1) a tabelului din anexă se clasifică în Nomenclatura combinată la codul NC indicat în coloana (2) a aceluiași tabel.

Articolul 2

Informațiile tarifare obligatorii furnizate de autoritățile vamale ale statelor membre, care nu sunt conforme cu dispozițiile prezentului regulament, pot fi invocate în continuare, pentru o perioadă de trei luni, în temeiul articolului 12 alineatul (6) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 7 mai 2012.

Pentru Comisie, pentru președinte

Algirdas ŠEMETA

Membru al Comisiei


(1)  JO L 256, 7.9.1987, p. 1.

(2)  JO L 302, 19.10.1992, p. 1.


ANEXĂ

Descrierea mărfurilor

Clasificare

(cod NC)

Motive

(1)

(2)

(3)

Un articol având forma unui elefant stilizat aproape pătrat, cu dimensiunile de aproximativ 32 × 48 × 24 cm, constând din două jumătăți fabricate din plastic rigid, turnat. Articolul are patru roți și o curea de umăr detașabilă, care poate fi utilizată și pentru deplasarea acestuia prin tragere.

Cele două jumătăți sunt unite prin balamale în partea de jos, pe toată lungimea lor, precum și prin două clape de închidere de siguranță situate lateral în poziție opusă, care împiedică deschiderea completă și imediată a articolului. Atunci când articolul este deschis, balamalele permit dispunerea celor două jumătăți una lângă alta în plan orizontal.

Una din jumătățile articolului este prevăzută cu două benzi textile care formează un × atunci când sunt unite printr-o agrafă. Această jumătate conține, de asemenea, un mic buzunar textil plat, fixat în interior. Cealaltă jumătate a articolului este prevăzută cu un separator din material textil, care conține un buzunar plat, închis cu fermoar. Separatorul este fixat pe latura articolului pe care se găsesc balamalele și se poate atașa de latura opusă a aceleiași jumătăți.

(valiză)

(A se vedea fotografiile nr. 660 A și 660 B) (1)

4202 12 50

Clasificarea se stabilește pe baza regulilor generale 1 și 6 de interpretare a Nomenclaturii combinate, pe baza notei 1 litera (d) de la capitolul 95 și pe baza textului codurilor NC 4202, 4202 12 și 4202 12 50.

Articolul are caracteristicile obiective ale valizelor de la poziția 4202, de exemplu: materialul plastic rigid turnat, balamalele, sistemul de închidere, curelele, separatorul și buzunarele, roțile, precum și faptul că are formă de container și poate fi utilizat ca un container care se deschide ca o valiză cu balamale, tipică. Aceste caracteristici indică faptul că articolul trebuie considerat ca fiind o valiză și nu o jucărie cu roți. Prin urmare, se exclude clasificarea ca jucărie cu roți, similară automobilelor cu pedale de la poziția 9503.

În consecință, articolul trebuie clasificat la codul NC 4202 12 50, ca valiză din material plastic turnat.


Image

Image


(1)  Fotografiile au caracter pur informativ.


11.5.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 124/15


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 401/2012 AL COMISIEI

din 7 mai 2012

privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun (1), în special articolul 9 alineatul (1) litera (a),

întrucât:

(1)

Pentru a asigura aplicarea uniformă a Nomenclaturii combinate anexate la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87, este necesar să se adopte măsuri privind clasificarea mărfurilor menționate în anexa la prezentul regulament.

(2)

Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 stabilește regulile generale pentru interpretarea Nomenclaturii combinate. Aceste reguli se aplică, de asemenea, oricăror alte nomenclaturi bazate integral sau parțial pe aceasta sau care îi adaugă acesteia subdiviziuni suplimentare și care sunt stabilite prin dispoziții specifice ale Uniunii, în vederea aplicării de măsuri tarifare sau de altă natură privind comerțul cu mărfuri.

(3)

În temeiul acestor reguli generale, mărfurile descrise în coloana 1 a tabelului din anexă trebuie clasificate la codul NC indicat în coloana 2, pe baza motivelor care figurează în coloana 3 a aceluiași tabel.

(4)

Este necesar să se prevadă posibilitatea invocării în continuare de către titular, în temeiul articolului 12 alineatul (6) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar (2), pentru o perioadă de trei luni, a informațiilor tarifare obligatorii care au fost furnizate de autoritățile vamale ale statelor membre în ceea ce privește clasificarea mărfurilor în Nomenclatura combinată, dar care nu sunt conforme cu dispozițiile prezentului regulament.

(5)

Comitetul Codului Vamal nu a emis un aviz în termenul stabilit de președinte,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Mărfurile descrise în coloana 1 a tabelului din anexă se clasifică în Nomenclatura combinată la codul NC indicat în coloana 2 a aceluiași tabel.

Articolul 2

Informațiile tarifare obligatorii furnizate de autoritățile vamale ale statelor membre care nu sunt conforme cu dispozițiile prezentului regulament pot fi invocate în continuare pentru o perioadă de trei luni, în temeiul articolului 12 alineatul (6) din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 7 mai 2012.

Pentru Comisie, pentru președinte

Algirdas ŠEMETA

Membru al Comisiei


(1)  JO L 256, 7.9.1987, p. 1.

(2)  JO L 302, 19.10.1992, p. 1.


ANEXĂ

Descrierea mărfurilor

Clasificare

(cod NC)

Motive

(1)

(2)

(3)

Un articol de formă conică (de aproximativ 40 cm lungime), confecționat prin coaserea împreună a două bucăți triunghiulare de material textil roșu nețesut, a cărui bază este împodobită cu o bandă aplicată de culoare [] albă, și având un ciucure alb la vârf.

(articole de acoperit capul)

(A se vedea fotografia nr. 658) (1)

6505 00 90

Clasificarea se stabilește pe baza regulilor generale 1 și 6 de interpretare a Nomenclaturii combinate, precum și pe baza textului codurilor NC 6505 și 6505 00 90.

Pe lângă pălăriile păpușilor, alte articole de acoperit capul care au caracterul de jucării sau articolele pentru carnaval, pălăriile și alte articole de acoperit capul de toate tipurile, indiferent de materialele din care sunt confecționate și de destinația avută în vedere, sunt clasificate în capitolul 65 (a se vedea, de asemenea, Notele explicative la Sistemul armonizat privind capitolul 65, Considerații generale, primul alineat).

Articolele de acoperit capul confecționate din dantelă, pâslă sau alte produse textile, sub formă de una sau mai multe bucăți, sunt clasificate la poziția 6505 (a se vedea, de asemenea, Notele explicative la Sistemul armonizat privind poziția 6505, primul alineat).

În conformitate cu nota 1 litera (o) la secțiunea XI („Materiale textile și articole din aceste materiale”), articolele de acoperit capul incluse în capitolul 65 sunt excluse din secțiunea respectivă.

Articolele din material textil cu funcție utilitară sunt excluse din capitolul 95 chiar și atunci când sunt concepute pentru sărbători [a se vedea, de asemenea, Notele explicative la Sistemul armonizat privind poziția 9505, punctul (A), ultimul alineat]. Clasificarea la subpoziția 9505 10 90 împreună cu articolele pentru sărbătorile de Crăciun este, prin urmare, exclusă.

Articolul are, în mod evident, caracteristicile unui articol de acoperit capul și este conceput pentru a fi purtat ca atare.

În consecință, articolul trebuie clasificat la codul NC 6505 00 90 ca articol de acoperit capul.

Image


(1)  Fotografia are caracter pur informativ.


11.5.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 124/17


REGULAMENTUL (UE) NR. 402/2012 AL COMISIEI

din 10 mai 2012

de instituire a unei taxe antidumping provizorii la importurile de radiatoare din aluminiu originare din Republica Populară Chineză

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1225/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) (denumit în continuare „regulamentul de bază”), în special articolul 7,

după consultarea comitetului consultativ,

întrucât:

A.   PROCEDURA

1.   Deschiderea procedurii

(1)

La 12 august 2011, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2) (denumit în continuare „aviz de deschidere”), inițierea unei proceduri antidumping în privința importurilor în Uniune de radiatoare din aluminiu originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”).

(2)

Procedura a fost deschisă ca urmare a unei reclamații introduse de către International Association of Aluminium Radiator Manufacturers Limited Liability Consortium (AIRAL S.c.r.l) (denumită în continuare „reclamantul”), în numele unor producători care reprezintă o proporție majoră, în acest caz de peste 25 %, din producția totală de radiatoare din aluminiu realizată în Uniune. Reclamația conținea elemente de probă prima facie care atestau existența dumpingului în ceea ce privește produsul în cauză și prejudiciile materiale rezultând din acesta, care au fost considerate suficiente pentru a justifica inițierea unei anchete.

2.   Părțile vizate de procedură

(3)

Comisia a informat oficial reclamantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori din RPC, producătorii din țara analoagă, importatorii, distribuitorii și alte părți cunoscute a fi interesate, precum și pe reprezentanții RPC, cu privire la deschiderea procedurii. Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute, în scris, punctele de vedere și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere.

(4)

Reclamantul, alți producători din Uniune, producătorul-exportator din RPC, importatorii și distribuitorii și-au făcut cunoscute opiniile. Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat aceasta și care au demonstrat că există motive speciale care să justifice audierea.

(5)

Având în vedere numărul aparent ridicat de producători, importatori și producători-exportatori din Uniune, în avizul de deschidere s-a avut în vedere posibilitatea de a se recurge la o eșantionare, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Pentru a permite Comisiei să stabilească dacă este necesar să se apeleze la eșantionare și, după caz, să selecteze un eșantion, importatorii și producătorii-exportatori au fost invitați să se prezinte Comisiei și să furnizeze acesteia, astfel cum este indicat în avizul de deschidere, informații de bază referitoare la activitățile lor legate de produsul în cauză (după cum se prevede în secțiunea 3 de mai jos), desfășurate în perioada iulie 2010-iunie 2011.

(6)

Pentru a permite producătorilor-exportatori să prezinte o cerere pentru acordarea tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (denumit în continuare „TEP”) sau a tratamentului individual (denumit în continuare „TI”), dacă doreau acest lucru, Comisia a trimis formulare de cerere producătorilor-exportatori chinezi cunoscuți a fi interesați și autorităților din RPC. Numai un grup de societăți, Sira (Tianjin) Aluminium Products Co. Ltd și Sira Group (Tianjin) Heating Radiators Co. Ltd (denumit în continuare „grupul Sira”), s-au manifestat și au solicitat TEP. Au fost primite solicitări pentru TI din partea societăților Zhejiang Flyhigh Metal Products Co., Ltd. și Metal Group Co., Ltd.

(7)

În cea ce privește producătorii din Uniune și după cum se explică în considerentul 24 de mai jos, opt producători din Uniune au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși într-un eșantion. Pe baza informațiilor primite de la producătorii cooperanți din Uniune, Comisia a selectat un eșantion de patru producători din Uniune, în funcție de volumul de producție/vânzări, dimensiune și localizare geografică în Uniune.

(8)

După cum se explică în considerentul 27 de mai jos, numai trei producători independenți din Uniune au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși într-un eșantion. Cu toate acestea, doi dintre acești importatori nu au importat/achiziționat produsul în cauză. Prin urmare, ținând cont de numărul limitat de importatori care au cooperat, s-a considerat că eșantionarea nu mai era necesară.

(9)

După cum se explică în considerentul 28 de mai jos, 18 producători-exportatori din RPC au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși într-un eșantion. Pe baza informațiilor primite de la aceste părți, Comisia a selectat un eșantion de doi producători-exportatori având cel mai mare volum de exporturi către Uniune.

(10)

Comisia a trimis chestionare tuturor părților cunoscute ca fiind vizate și tuturor celorlalte societăți care s-au făcut cunoscute în termenele stabilite în avizul de inițiere, și anume producătorilor-exportatori din RPC, celor patru producători din Uniune incluși în eșantion și Organizației Europene a Consumatorilor (BEUC), căreia i s-a solicitat să trimită chestionarul pentru utilizatori societăților sale afiliate.

(11)

S-au primit răspunsuri de la cei doi producători-exportatori din RPC incluși în eșantion, de la cei patru producători din Uniune incluși în eșantion și de la un importator independent. Niciunul dintre utilizatori nu a răspuns la chestionar.

(12)

În plus, o cerere de examinare individuală în conformitate cu articolul 17 alineatul (3) din regulamentul de bază a fost introdusă de un grup de producători-exportatori neafiliați. Examinarea acestor cereri în etapa provizorie ar fi fost prea dificilă. O decizie de acordare a examinării individuale acestui grup de societăți va fi luată în etapa finală.

(13)

Comisia a cercetat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru determinarea cu titlu provizoriu a dumpingului, a prejudiciului care rezultă din acesta și a interesului Uniunii. S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

 

producători din Uniune

Armatura Krakow SA, UL. Zakopianska 72, 30-418, Polonia;

Fondital S.p.A., via Cerreto 40, 25079 Vobarno, Brescia, Italia;

Global Srl, via Rondinera 51, 24060 Rogno, Bergamo, Italia;

Radiatori 2000 S.p.A., via Francesca 54/A, 24040 Ciserano, Bergamo, Italia

 

Importatori din Uniune

Hydroland Chorobik Gawęda Malec Wojtycza Sp.j., Jawornik 658, 32-400 Myślenice, Polonia.

 

Producători-exportatori din RPC

Zhejiang Flyhigh Metal Products Co., Ltd. („Zhejiang Flyhigh”), Jinyun

Metal Group Co., Ltd., Wuyi

3.   Perioada de anchetă

(14)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul care decurge din acesta a acoperit perioada dintre 1 iulie 2010 și 30 iunie 2011 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între ianuarie 2008 și sfârșitul PA (denumită în continuare „perioada examinată”).

B.   PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

1.   Produsul în cauză

(15)

Produsul care în cauză este reprezentat de radiatoare din aluminiu și de elemenți sau secțiuni din care sunt compuse astfel de radiatoare, indiferent dacă acești elemenți sunt asamblați în blocuri, cu excepția radiatoarelor și a elemenților și secțiunilor lor de tip electric (denumit în continuare „produsul în cauză”). Produsul în cauză se încadrează în prezent la codurile NC ex 7615 10 10, ex 7615 10 90, ex 7616 99 10 și ex 7616 99 90.

(16)

Definiția produsului a fost contestată de către grupul Sira pe baza unei pretinse diferențe dintre cele două procese de producție care sunt utilizate la fabricarea radiatoarelor. În cadrul grupului Sira există doi producători-exportatori chinezi, unul dintre aceștia utilizând tehnologia de producție prin turnare, cel de-al doilea utilizând metoda prin extrudare. Grupul Sira a susținut că metoda prin extrudare ar trebui să fie exclusă din definiția produsului din cauza unor diferențe pretinse în ceea ce privește caracteristicile fizice și tehnice, materiile prime, costurile de producție și prețurile de vânzare, deoarece tehnica prin extrudare nu este frecvent utilizată în UE și în RPC.

(17)

O altă parte chineză, Camera de Comerț Chineză pentru Importuri și Exporturi de Mașini și Produse Electronice („CCCME”) a solicitat clarificarea acestui aspect din cauza diferențelor de costuri și de prețuri ale radiatoarelor fabricate prin cele două tehnici de producție.

(18)

În acest sens, deși există diferențe minore, este clar că radiatoarele produse prin ambele metode au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și au aceleași utilizări. Radiatoarele produse prin ambele metode sunt în mare măsură substituibile. Aceste caracteristici de bază sunt, în principal, masa redusă, inerția termică scăzută și conductibilitatea termică ridicată. Diferențele de costuri și prețuri și faptul că tehnica de extrudare poate implica utilizarea unui aliaj de aluminiu ușor diferit nu modifică aceste caracteristici esențiale. În ceea ce privește comparația între prețuri, diferențele sunt înregistrate corespunzător în sistemul de comparare a structurii tipurilor de produs utilizat în cadrul prezentei anchete (denumit în continuare „sistemul NCP”), ceea ce înseamnă că sunt comparate numai produsele comparabile.

(19)

Mai mult, radiatoarele din aluminiu ar trebui considerate ca fiind un singur produs, indiferent de procesul de producție, deoarece sunt vândute prin aceleași circuite de vânzare și percepția consumatorilor și a utilizatorilor finali în legătură cu acestea este că sunt din aluminiu (cu caracteristici cunoscute menționate mai sus), mai degrabă decât orice diferențiere bazată pe metode de producție. Având în vedere acest fapt, argumentul prezentat este respins.

(20)

De asemenea, CCCME a contestat faptul că radiatoarele din plăci de oțel sau chiar din fontă nu sunt luate în considerare în cadrul aceleiași game de produse. Cu toate acestea, deși aceste produse au utilizări similare, ele au caracteristici fizice și tehnice de bază diferite, materia primă de bază (aliajul de aluminiu) fiind înlocuit prin oțel sau fier, care au caracteristici tehnice și fizice diferite în ceea ce privește masa, inerția termică și conductibilitatea. Prin urmare, acest argument este respins.

(21)

CCCME a comentat în continuare în legătură cu trimiterile din reclamație la vânzările prin intermediul „proceselor de ofertare”. Aceste observații au arătat că partea a presupus că acestea se refereau la achiziții publice. Cu toate acestea, procesele de ofertare menționate în reclamație, se refereau la practicile de afaceri curente prin care un cumpărător de radiatoare din UE solicită furnizorilor potențiali prețurile înainte de lansarea comenzii. Niciunul din importurile chinezești utilizate în calcule nu a implicat un proces de achiziții publice.

(22)

CCCME a comentat, de asemenea, în legătură cu trimiterile făcute în reclamație la radiatoarele de „design”, presupunând că astfel de radiatoare sunt excluse din definiția produsului. Încă o dată, aceste observații s-au bazat pe o neînțelegere, deoarece definiția produsului nu exclude astfel de radiatoare. Aceste comentarii au fost, prin urmare, respinse.

2.   Produsul similar

(23)

Ancheta a arătat că radiatoarele din aluminiu fabricate în și exportate din RPC și radiatoarele din aluminiu fabricate și vândute de producătorii din Uniune au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază și, prin urmare, sunt considerate ca fiind similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

C.   EȘANTIONAREA

1.   Eșantionarea producătorilor din Uniune

(24)

Ținând seama de numărul aparent mare de producători din Uniune, în avizul de deschidere s-a prevăzut să se recurgă la eșantionare pentru determinarea prejudiciului, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(25)

În avizul de deschidere, Comisia a anunțat că a selecționat provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Acest eșantion este constituit din patru societăți, dintre cei opt producători din Uniune despre care se știa că au fabricat produsul similar înainte de deschiderea anchetei, selectați în funcție de volumul lor de vânzări, mărime și localizarea geografică în Uniune Aceștia au reprezentat 66 % din producția totală estimată în Uniune în decursul PA. Părțile interesate au fost invitate să consulte dosarul și să prezinte observații privind oportunitatea acestei alegeri în termen de 15 de zile de la data publicării avizului de deschidere. O parte interesată a cerut, de asemenea, să se ia în considerare volumul de producție pentru selectarea eșantionului. S-a acceptat modificarea în consecință a eșantionului. Nicio parte interesată nu s-a opus eșantionului final constituit din patru societăți.

2.   Eșantionarea importatorilor independenți

(26)

Având în vedere numărul potențial mare de importatori implicați în procedură, în avizul de deschidere s-a luat în considerare eșantionarea importatorilor, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(27)

Numai trei importatori independenți au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să coopereze. Deoarece doi din acești importatori nu au semnalat importuri sau achiziții ale produs în cauză, eșantionarea nu a mai fost considerată a fi necesară.

3.   Eșantionarea producătorilor-exportatori

(28)

În total, 18 producători-exportatori din RPC au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși într-un eșantion. Aceste societăți au exportat aproximativ 5 milioane de elemenți (3) sau puțin sub 50 % din exporturile chinezești către piața UE în cursul PA. Pe baza informațiilor primite de la aceste părți, Comisia a selectat un eșantion de doi producători-exportatori având cel mai mare volum reprezentativ de producție, de vânzări și de exporturi care au putut face în mod rezonabil obiectul anchetei, ținând seama de timpul disponibil. Cei doi producători-exportatori, Zhejiang Flyhigh Metal Products Co., Ltd. și Metal Group Co., Ltd., au reprezentat în jur de 62 % din volumul vânzărilor celor 18 producători-exportatori care au furnizat date pentru exercițiul de eșantionare.

(29)

Un grup de producători-exportatori (grupul Sira) a contestat excluderea din eșantion pe baza faptului că au fabricat un anumit tip de radiator (produs prin extrudare) și că includerea sa în eșantion ar crește, prin urmare, reprezentativitatea eșantionului. Cu toate acestea, adăugarea unui grup suplimentar nu a fost necesară, deoarece în eșantionul selectat inițial a reprezentat mai mult de 60 % din exporturile raportate de societățile care au cooperat. În plus, nu este necesar ca eșantionul să acopere toate tipurile de produs în cauză. Cererea de includere a grupului Sira a fost, prin urmare, respinsă, iar eșantionul inițial a fost confirmat.

D.   DUMPINGUL

1.   Tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață și tratamentul individual

1.1.   Tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (TEP)

(30)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în anchetele antidumping referitoare la importurile originare din RPC, valoarea normală este determinată în conformitate cu alineatele (1)-(6) ale articolului menționat, pentru acei producători-exportatori despre care s-a constatat că îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(31)

Cu toate acestea, cei doi producători-exportatori incluși în eșantion au solicitat numai tratament individual (denumit în continuare „TI”). Prin urmare, criteriile pentru acordarea TEP nu au fost examinate.

1.2.   Tratamentul individual (TI)

(32)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, se stabilește o taxă la nivel de țară, după caz, pentru țările care intră sub incidența articolului menționat, cu excepția cazurilor în care societățile pot să demonstreze că îndeplinesc criteriile stabilite la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază. Pe scurt și numai în scopul facilitării referirilor, aceste criterii sunt descrise în continuare:

în cazul unor societăți controlate total sau parțial de străini sau în cazul întreprinderilor mixte, exportatorii sunt liberi să repatrieze capitalurile și profiturile;

prețurile de export, cantitățile exportate și condițiile de vânzare se stabilesc în mod liber;

majoritatea părților sociale aparțin unor persoane private. În ceea ce-i privește pe funcționarii publici care fac parte din consiliile de administrație sau care dețin funcții-cheie de conducere, fie aceștia sunt în minoritate, fie trebuie demonstrat că societatea este totuși suficient de independentă de intervenția statului;

operațiunile de schimb valutar se efectuează la cursul pieței; precum și

intervenția statului nu este de natură să permită eludarea măsurilor, în cazul în care exportatorii beneficiază de niveluri diferite ale taxelor.

(33)

Ambii producători-exportatori incluși în eșantion au solicitat acordarea TI. Aceste observații au fost examinate. Ancheta a arătat că societățile incluse în eșantion îndeplineau toate condițiile din articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(34)

Prin urmare, ambilor producători-exportatori incluși în eșantion li s-a acordat TI.

2.   Țară analoagă

(35)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorii-exportatori cărora nu li s-a acordat TEP se stabilește pe baza prețurilor interne sau a valorii normale construite dintr-o țară analoagă.

(36)

În avizul de deschidere, Comisia și-a exprimat intenția de a utiliza Rusia ca țară analoagă adecvată în sensul stabilirii valorii normale pentru RPC și a invitat părțile interesate să își formuleze observațiile în acest sens.

(37)

Nu au fost primite observații referitoare la propunerea Rusiei ca țară analoagă. Niciuna dintre părțile interesate nu au sugerat producători alternativi de produs similar din țară analoagă față de cei menționați în reclamație pe parcursul anchetei.

(38)

Nicio societate din Rusia nu a cooperat, deși toți producătorii cunoscuți din Rusia au fost contactați în repetate rânduri în cursul perioadei de anchetă și au primit chestionare pentru țara analoagă.

(39)

Comisia a încercat să identifice orice alți producători din țări terțe prin propriile activități de cercetare.

(40)

Prin urmare, au fost trimise scrisori și chestionare tuturor producătorilor cunoscuți din alte țări terțe (și anume Turcia, Iran, Croația, India, Africa de Sud și Elveția). Cu toate acestea, în ciuda acțiunilor de monitorizare, în ultimă instanță, nicio societate nu a cooperat.

(41)

Astfel cum se explică în considerentele 38, 39 și 40 de mai sus, ancheta nu a relevat nicio altă țară terță cu economie de piață care să poată fi utilizată ca țară analoagă în cadrul prezentei proceduri. Prin urmare, în absența unei astfel de țări terțe cu economie de piață, s-a concluzionat, în mod provizoriu, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, că nu a fost posibil să se determine valoarea normală pentru producătorii incluși în eșantion pe baza prețurilor interne sau a valorii normale construite într-o țară terță cu economie de piață sau prețul dintr-o astfel de o țară terță către alte țări, inclusiv Uniunea și că era, prin urmare, necesar să se stabilească valoarea normală pe orice altă bază rezonabilă, în acest caz, pe baza prețurilor efectiv plătite sau care urmează să fie plătite în Uniune pentru produsul similar. Acest lucru a fost considerat adecvat ca urmare a lipsei de cooperare, menționate mai sus, dar și din cauza dimensiunii pieței UE, a existenței importurilor și competiției interne puternice pe piața Uniunii pentru acest produs.

3.   Valoarea normală

(42)

Deoarece TEP nu a fost solicitat de cele două societăți incluse în eșantion, valoarea normală pentru toți producătorii-exportatori chinezi a fost stabilită astfel cum se explică la considerentul 41 de mai sus, pe baza prețurilor efectiv plătite sau care trebuie să fie plătite în Uniune pentru produsul similar. În urma alegerii prețurilor plătite sau care trebuie plătite în Uniune, valoarea normală s-a calculat pe baza datelor verificate la sediile producătorilor din Uniune incluși în eșantion, enumerați în considerentul 13 de mai sus.

(43)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a determinat în primul rând dacă vânzările produsului similar în UE către clienți independenți au fost reprezentative. S-a constatat că vânzările în Uniune ale producătorilor de produs similar din Uniune sunt reprezentative comparativ cu produsul în cauză exportat către Uniune de către producătorii exportatori incluși în eșantion.

(44)

Comisia a analizat ulterior dacă aceste vânzări ar putea fi considerate ca fiind realizate în cadrul operațiunilor comerciale normale în sensul articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Examinarea s-a realizat prin stabilirea proporției de vânzări profitabile pe piața UE către clienți independenți. Operațiunile de vânzare pe piața UE au fost considerate rentabile atunci când prețul unitar a fost egal cu costul de producție sau mai mare decât acesta. Prin urmare, s-a determinat costul de producție pe piața Uniunii în cursul PA. Această analiză a arătat că vânzările în UE de anumite tipuri de produse au fost profitabile, adică prețul net de vânzare unitar a fost mai ridicat decât costul unitar de producție calculat.

(45)

Valoarea normală pentru fiecare tip de produs s-a bazat pe prețul real de vânzare (franco fabrică) pentru vânzări profitabile și la o valoare normală calculată pe vânzările neprofitabile.

(46)

Valoarea normală a fost construită prin adăugarea la costul de producție al industriei din UE a costurilor de vânzare, a cheltuielilor administrative și a altor costuri generale, precum și a profitului. În temeiul articolului 2 alineatul (6) din regulamentul de bază, sumele corespunzătoare costurilor de vânzare, cheltuielilor administrative și altor costuri generale, precum și profitul de 4,43 % au fost stabilite în funcție de datele reale privind producția și vânzările produsului similar în cadrul operațiunilor comerciale normale ale producătorilor din UE.

4.   Prețuri de export

(47)

Deoarece producătorii-exportatori incluși în eșantion cărora li s-a aplicat TI au realizat vânzări la export în Uniune direct către clienți independenți din Uniune, prețurile de export s-au bazat pe prețurile plătite efectiv sau pe cele care trebuie plătite efectiv pentru produsul în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

5.   Comparație

(48)

Comparația dintre valoarea normală și prețul de export s-a realizat la nivel franco fabrică. În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-au făcut ajustări corespunzătoare ale diferențelor care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-au operat ajustări corespunzătoare în privința impozitelor indirecte, a cheltuielilor de transport, de asigurare, de ambalare, de manipulare și de credit, în toate cazurile în care acestea au apărut ca fiind rezonabile, precise și susținute de elemente de probă verificate.

(49)

Pentru unul dintre producătorii-exportatori era evident că societatea nu a clasificat produsul în cauză în mod corect atunci când a utilizat sistemul cerut de chestionar. Una dintre specificațiile produsului în cauză se referea la puterea termică a radiatoarelor. Totuși, societatea nu deține dovezi care să susțină puterea termică raportată pentru modelele sale exportate. Putere termică raportată efectiv nu era corectă și nu corespundea altor specificații, precum masa și dimensiunile. Prin urmare, a fost necesar să se folosească doar restul de specificații pentru comparație.

(50)

Utilizând sistemul NCP pentru clasificarea tipurilor de produse, s-a înregistrat un grad ridicat de aliniere pentru un producător-exportator inclus în eșantion. Cu toate acestea, pentru celălalt producător-exportator inclus în eșantion, a fost utilizată o tehnică asemănătoare, deoarece nu putut fi identificate corespondențe directe. În cazul în care a fost folosită o tehnică asemănătoare, detaliile au fost divulgate părții implicate.

6.   Marje de dumping

(51)

În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, marja de dumping pentru producătorii-exportatori incluși în eșantion a fost stabilită pe baza comparației valorii normale medii ponderate cu media ponderată a prețului de export, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire.

(52)

Pentru societățile cooperante care nu au fost incluse în eșantion a fost calculată o medie ponderată a acestor două marje de dumping.

(53)

Având în vedere gradul redus de cooperare din partea RPC (sub 50 %), se consideră că este adecvat ca marja națională de dumping aplicabilă tuturor celorlalți producători-exportatori din RPC ar trebui să se bazeze pe tranzacțiile care au făcut obiectul dumpingului celui mai ridicat către un anumit client al exportatorilor care au cooperat.

(54)

Marjele de dumping provizorii stabilite astfel, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, sunt următoarele:

Tabelul 1

Numele societății

Stare

Marjă de dumping

Zhejiang Flyhigh

TI

23,0 %

Metal Group Co. Ltd.

TI

70,8 %

Alte societăți cooperante

 

32,5 %

Marja de dumping la nivel național

 

76,6 %

E.   PREJUDICIUL

1.   Producția totală din Uniune

(55)

Toate informațiile disponibile cu privire la producătorii din Uniune, inclusiv informațiile furnizate în cadrul reclamației, datele colectate de la producătorii din Uniune înainte și după deschiderea anchetei și răspunsurile la chestionar verificate ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au fost utilizate în scopul stabilirii producției totale în Uniune pentru perioada examinată.

(56)

Radiatoarele din aluminiu au fost fabricate de opt producători din Uniune în cursul PA. Toate informațiile disponibile cu privire la producătorii din Uniune, inclusiv informațiile furnizate în reclamație și datele colectate de la producătorii din Uniune înainte și după deschiderea anchetei, au fost utilizate în scopul stabilirii producției totale în Uniune în cursul PA.

(57)

Pe această bază, producția totală în Uniune, în număr de elemenți, s-a estimat la aproximativ 64 de milioane în perioada de anchetă. Având în vedere faptul că producătorii din Uniune care susțineau reclamația reprezentau totalul producției din Uniune, aceștia constituie industria din Uniune în sensul articolelor 4 alineatul (1) și 5 alineatul (4) din regulamentul de bază și vor fi denumiți în continuare „industria din Uniune”.

2.   Consumul în Uniune

(58)

Statisticile de import ale Eurostat nu puteau fi utilizate în această anchetă, deoarece codurile NC pentru radiatoare din aluminiu includ alte produse din aluminiu, cum ar fi, de asemenea, radiatoarele electrice.

(59)

Consumul în Uniune a fost stabilit pe baza datelor conținute în reclamație în special în ceea ce privește volumul vânzărilor industriei din Uniune pe piața Uniunii și în ceea ce privește importurile efectuate de producătorii-exportatori din RPC. Aceste date au fost verificate încrucișat cu răspunsurile primite la chestionarele pentru includerea în eșantion și cu datele obținute și verificate la sediile producătorilor din Uniune incluși în eșantion și cele obținute de la producătorii-exportatori în RPC.

(60)

Pe această bază, s-a constatat că consumul în Uniune a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

 

2008

2009

2010

PA

Consumul în Uniune (elemenți)

46 000 000

40 500 000

39 000 000

44 246 066

Indice (2009 = 100)

114

100

96

109

Sursă: Datele din reclamație și răspunsurile la chestionar

(61)

Consumul total de pe piața UE a scăzut cu 3,8 % în cursul perioadei examinate. Între 2008 și 2009 s-a înregistrat o scădere cu aproximativ 12 %, concomitent cu efectele negative mondiale ale crizei economice, după care consumul a scăzut în continuare cu 3,7 %. Cu toate acestea, consumul și-a revenit din 2010 până în perioada de anchetă, când a crescut cu 13,5 %, dar nu a ajuns la nivelul inițial din 2008. Tabelul de mai sus indică, de asemenea, faptul că consumul a crescut cu 9 % în perioada cuprinsă între 2009 și PA.

3.   Importurile provenite din țara în cauză

(62)

Importurile în Uniune provenite din RPC au cunoscut următoarea evoluție în cursul perioadei examinate:

Tabelul 3

 

2008

2009

2010

PA

Volumul importurilor provenind din RPC (elemenți)

6 000 000

7 000 000

8 000 000

10 616 576

Indice (2009 = 100)

86

100

114

152

Cota de piață

13,0 %

17,3 %

20,5 %

24,0 %

Indice (2009 = 100)

75

100

119

139

Sursă: Datele din reclamație și răspunsurile la chestionar

(63)

Fără a ține seama de evoluția consumului, volumul importurilor din RPC a crescut semnificativ cu 77 % în cursul perioadei examinate. Creșterea a fost continuă și a fost cea mai accentuată între 2010 și perioada de anchetă (+ 33 %). În mod similar, cota de piață deținută de producători-exportatori chinezi a cunoscut o tendință ascendentă constantă în cursul perioadei examinate, trecând de la 13 % în 2008 la 24 % în timpul PA. Această tendință ar trebui să fie analizată ținând seama de scăderea generală a consumului cu 3,8 % în cursul aceleiași perioade.

3.1.   Prețurile importurilor și subcotarea prețului

Tabelul 4

Importurile din RPC

2008

2009

2010

PA

Preț mediu (EUR/element)

4,06

3,25

4,07

4,02

Indice (2009 = 100)

125

100

125

123

Sursă: Datele din reclamație și răspunsurile la chestionar

(64)

Tabelul de mai sus arată că prețul mediu de import din RPC a înregistrat o ușoară scădere în decursul perioadei examinate. Într-o primă etapă, între 2008 și 2009, aceasta a scăzut semnificativ cu 20 %, apoi a crescut cu 25 % între anii 2009 și 2010. În cele din urmă acesta a scăzut din nou spre sfârșitul perioadei examinate.

(65)

Ancheta a arătat, de asemenea, că prețurile importurilor originare din RPC au rămas în mod constant sub prețurile de vânzare practicate de industria din Uniune în cursul perioadei examinate. Reducerea prețurilor din 2009 a coincis cu o creștere puternică a cotei de piață chineze de la 13 % la 17,3 % din piața Uniunii, iar subcotarea constantă a prețurilor explică creșterea constantă a cotei de piață deținute de producătorii-exportatori chinezi, în special între 2009 și PA.

(66)

În vederea stabilirii subcotării prețurilor în cursul PA, prețurile de vânzare medii ponderate pe tip de produs practicate de către producătorii din Uniune incluși în eșantion percepute de la clienții independenți pe piața Uniunii, ajustate la nivelul franco fabrică au fost comparate cu prețurile medii ponderate ale importurilor de la producătorii chinezi care au cooperat practicate în relația cu primul client independent de pe piața Uniunii, stabilite pe o bază CIF și ajustate în mod corespunzător în ceea ce privește taxele vamale existente și costurile posterioare importului.

(67)

Prețurile au fost comparate în funcție de tip, având în vedere tranzacții la același nivel comercial, și ajustate în mod adecvat, când a fost necesar și după deducerea rabaturilor și a reducerilor. Rezultatul comparației, exprimat ca procentaj din cifra de afaceri a producătorilor din Uniune incluși în eșantion, a arătat că, în cursul perioadei de anchetă, marja medie ponderată de subcotare a producătorilor-exportatori chinezi a fost de 6,1 %.

4.   Situația economică a industriei din Uniune

4.1.   Observații preliminare

(68)

Astfel cum s-a menționat la considerentele 24 și 25 de mai sus, eșantionarea a fost utilizată pentru examinarea eventualului prejudiciu suferit de industria din Uniune. Trebuie observat faptul că unul dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion a început producția de radiatoare din aluminiu numai în 2009. Pentru a oferi o analiză constantă a tendințelor în perioada examinată, s-a considerat oportună stabilirea anului 2009 ca an de referință pentru analiza prejudiciului, și anume indicele 100. Din motive de integralitate a fost instituit, de asemenea, un indice pentru 2008, pe baza datelor disponibile.

(69)

Datele furnizate și verificate de cei patru producători comunitari incluși în eșantion au fost folosite în scopul stabilirii microindicatorilor, cum ar fi prețul unitar, costurile unitare, rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor, capacitatea de a mobiliza capitaluri și stocurile. Indicele pentru 2008 a fost stabilit pe baza datelor disponibile pentru cei trei producători existenți în 2008 față de datele acelorași trei producători în 2009 (indice 100).

(70)

Datele furnizate pentru opt producători europeni de radiatoare din aluminiu au fost utilizate pentru a stabili indicatori macroeconomici, cum ar fi producția industriei din Uniune, capacitatea de producție și rata de utilizare a capacităților, volumul vânzărilor, cota de piață și ocuparea forței de muncă. Indicele pentru 2008 a fost stabilit pe baza datelor disponibile pentru cei șapte producători existenți în 2008 față de datele disponibile pentru aceiași șapte producători în 2009 (indice 100).

(71)

În contextul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea situației economice a industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate include o evaluare a tuturor factorilor economici stabiliți menționați în respectivul articol.

4.2.   Producția, capacitatea de producție și utilizarea capacității

Tabelul 5

 

2008

2009

2010

PA

Volumul producției (elemenți)

 

55 533 555

60 057 377

64 100 484

Indice (2009 = 100)

116

100

108

115

Capacitatea de producție (elemenți)

 

93 426 855

95 762 788

107 218 125

 

 

100

103

115

Rata de utilizare a capacității

70 %

59 %

63 %

60 %

Indice (2009 = 100)

119

100

106

101

Sursă: Datele din reclamație și răspunsurile la chestionar

(72)

Toate informațiile disponibile cu privire la producătorii din Uniune, inclusiv informațiile furnizate în reclamație, datele colectate de la producătorii din Uniune înainte și după deschiderea anchetei și răspunsurile verificate la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au fost utilizate în scopul stabilirii producției totale în Uniune pentru perioada examinată.

(73)

Tabelul de mai sus arată că producția a scăzut în cursul perioadei examinate. În conformitate cu o scădere a cererii, producția a scăzut serios în 2009, după care s-a redresat în 2010 și pe parcursul PA. Producția a rămar relativ stabilă între 2009 și PA, în ciuda unei scăderi cu 9 % a consumului. Nivelul de producție este legată, de asemenea, de activitatea de export a industriei din Uniune, care a rămas semnificativă în cursul perioadei examinate.

(74)

În ciuda scăderii limitate a consumului, capacitatea de utilizare a scăzut de la 70 % în 2008 la 60 % în cursul PA. Aceasta a rămas relativ stabilă în perioada cuprinsă între 2009 și PA.

4.3.   Volumul vânzărilor și cota de piață

Tabelul 6

 

2008

2009

2010

PA

Volumul vânzărilor (elemenți)

40 000 000

33 500 000

31 000 000

33 629 490

Indice (2009 = 100)

119

100

93

100

Cota de piață

87 %

82,7 %

79,5 %

76 %

Indice (2009 = 100)

105

100

96

92

Sursă: Datele din reclamație și răspunsurile la chestionar

(75)

Volumul vânzărilor industriei din Uniune a scăzut cu 16 % pe parcursul perioadei examinate, iar cota sa de piață a scăzut în mod constant, de la 87 % în 2008 la 76 % în cursul PA. În 2009 volumul vânzărilor industriei din Uniune a scăzut cu 16 % și, în consecință, aceasta a pierdut mai mult de patru puncte procentuale din cota de piață. În 2010 volumul vânzărilor a scăzut cu 7 %, iar cota de piață a scăzut de la 82,7 % la 79,5 %. În cursul PA, într-un context de creștere a consumului (+ 13,5 %), cota de piață a industriei din Uniune a scăzut și mai mult la 76 %. Prin urmare, aceasta nu a putut să beneficieze de creșterea consumului și să recâștige o parte a cotei de piață pierdute anterior.

4.4.   Creșterea

(76)

Pe parcursul perioadei examinate, s-a constatat că consumul din Uniune a scăzut ușor cu 3,8 %, în timp ce volumul vânzărilor și cota de piață a industriei din Uniune a scăzut în mod semnificativ, respectiv cu 15,9 % și cu 12,6 %, în timpul aceleiași perioade. În același timp, importurile din RPC au crescut semnificativ cu 76,9 % pe parcursul perioadei examinate. În consecință, cota de piață a industriei din Uniune a scăzut cu 11 puncte procentuale în cursul aceleiași perioade.

4.5.   Ocuparea forței de muncă

Tabelul 7

 

2008

2009

2010

PA

Număr de angajați

 

1 598

1 642

1 641

Indice (2009 = 100)

102

100

103

103

Productivitate (unitate/salariat)

Indice (2009 = 100)

114

100

105

112

Sursă: Datele din reclamație și răspunsurile la chestionar

(77)

Numărul angajaților a crescut ușor în cursul perioadei examinate, dar acest lucru, la rândul său, a condus la o scădere a productivității. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că această tendință ascendentă în ceea ce privește ocuparea forței de muncă se datorează faptului că una dintre societățile incluse în eșantion, cea mai mică din acest eșantion, a început să producă în 2009. Altfel, evoluția ocupării forței de muncă ar fi fost negativă.

(78)

Productivitatea forței de muncă a industriei Uniunii, măsurată în producție pe salariat anual, a scăzut ușor în decursul perioadei examinate. Aceasta a atins cel mai scăzut nivel în 2009, după care acesta a început să se redreseze înainte de începutul PA, fără a atinge însă nivelurile inițiale. Între 2009 și PA, productivitatea a crescut cu 12 %.

4.6.   Prețurile unitare medii în Uniune și costul de producție

Tabelul 8

 

2008

2009

2010

PA

Prețul unitar în UE aplicat clienților independenți

(EUR/element)

 

5,31

5,47

5,62

Indice (2009 = 100)

113

100

103

106

Cost unitar EUR/element

 

4,92

5,34

5,61

Indice (2009 = 100)

113

100

109

114

Sursă:

răspunsurile la chestionare furnizate de producătorii incluși în eșantion.

(79)

Tendința prețurilor medii de vânzare arată o scădere semnificativă cu 6 % pe parcursul perioadei examinate. În intervalul între 2009 și PA, concomitent cu o creștere a consumului și o redresare a pieței, prețurile au recuperat 6 %, dar nu au ajuns la nivelul din 2008.

(80)

În paralel, costurile relative de fabricare și de vânzare a produsului similar au înregistrat o ușoară scădere în decursul perioadei examinate, dar aceasta nu era deloc în măsură să permită industriei din Uniune să rămână profitabilă în 2010 și în cursul PA. Dacă în 2009 scăderea de 11,5 % a costurilor a fost corelată cu o scădere a prețurilor de vânzare de 11,5 % în 2010 și în cursul PA, industria din Uniune s-a confruntat cu o creștere semnificativă a costurilor și nu a putut decât să crească ușor propriile prețuri pentru a acoperi costurile suplimentare. Aceasta a dus la o nouă scădere a rentabilității și a cotei de piață, deoarece prețurile practicate de industria din Uniune erau în mod constant mai mari decât prețurile de import din RPC.

4.7.   Rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital

Tabelul 9

 

2008

2009

2010

PA

Rentabilitatea vânzărilor în UE (în % din vânzările nete)

7,4 %

7,5 %

2,4 %

0,2 %

Indice (2009 = 100)

99

100

32

2

Fluxul de numerar

 

27 712 871

14 228 145

843 570

Indice (2009 = 100)

112

100

51

3

Investiții (EUR)

25 404 161

15 476 164

12 072 057

8 945 470

Indice (2009 = 100)

165

100

78

58

Randamentul investițiilor

36 %

49 %

21 %

2 %

Indice (2009 = 100)

73

100

43

4

Sursă: răspunsurile la chestionare furnizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion

(81)

Rentabilitatea industriei din Uniune a fost stabilită prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar ca procent al cifrei de afaceri corespunzătoare acestor vânzări. Pe parcursul perioadei examinate și, de asemenea, între 2009 și PA, rentabilitatea industriei din Uniune a scăzut semnificativ și aproape a atins nivelul de rentabilitate zero.

(82)

Evoluția fluxului de lichidități, care reprezintă un indicator al capacității industriei de a-și autofinanța activitățile, a urmat într-o mare măsură evoluția negativă a rentabilității. Cel mai scăzut nivel a fost atins în PA. În mod similar, randamentul investițiilor a scăzut de la 36 % în 2008 la 2 % în cursul PA.

(83)

Evoluția rentabilității, fluxul de lichidități și randamentul investițiilor în cursul perioadei examinate au limitat capacitatea industriei din Uniune de a investi în activitățile proprii și i-a subminat dezvoltarea. Industria din Uniune a reușit să investească masiv la începutul perioadei examinate și să își modernizeze utilajele, pentru a produce mai eficient, dar ulterior investițiile au scăzut în mod constant până la 64,7 % în restul perioadei examinate.

4.8.   Stocuri

Tabelul 10

 

2008

2009

2010

PA

Stocuri finale ale industriei din Uniune Indice (2009 = 100)

137

100

131

299

Sursă:

răspunsurile la chestionare furnizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(84)

Nivelul stocurilor industriei din Uniune incluse în eșantion a crescut semnificativ în timpul perioadei examinate. În 2009, nivelul de stocuri finale a scăzut cu 27 %; ulterior, în 2010 și în cursul PA, a crescut cu 30,8 % și, respectiv, 128,4 %.

5.   Amploarea marjei de dumping reale

(85)

Marjele de dumping sunt prezentate anterior, în partea privind dumpingul. Toate marjele stabilite sunt net superioare nivelului de minimis. În plus, date fiind volumul și prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC, impactul marjei actuale de dumping asupra pieței din UE nu poate fi considerat ca fiind neglijabil.

6.   Concluzie privind prejudiciul

(86)

Ancheta a demonstrat că majoritatea indicatorilor de prejudiciu referitori la situația economică a industriei din Uniune s-au deteriorat sau nu s-au dezvoltat în concordanță cu consumul, în cursul perioadei examinate. Această observație se aplică în special pentru perioada cuprinsă între 2009 și până la sfârșitul PA.

(87)

Pe parcursul perioadei examinate, în contextul scăderii consumului, volumul importurilor din RPC a crescut constant și semnificativ. În același timp, volumul vânzărilor industriei din Uniune a scăzut per ansamblu cu 16 %, iar cota de piață a scăzut de la 87 % în 2008 la 76 % în PA. Chiar în cazul în care consumul s-a redresat cu 9 % între 2009 și PA, cota de piață a industriei din Uniune a continuat să scadă în continuare. Industria din Uniune nu a reușit să recâștige cota de piață pierdută anterior, dată fiind expansiunea semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC pe piața UE. Importurile la prețuri reduse care fac obiectul unui dumping a crescut în mod constant în cursul perioadei examinate, subcotând în mod constant prețurile practicate de industria din Uniune.

(88)

În plus, indicatorii de prejudiciu referitori la performanța financiară a industriei din Uniune, cum ar fi fluxul de lichidități și rentabilitatea au fost grav afectați. Aceasta înseamnă că a fost compromisă capacitatea industriei din Uniune de a mobiliza capitaluri și de a investi.

(89)

Date fiind argumentele de mai sus, s-a concluzionat că industria din Uniune a suferit un prejudiciu material, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

F.   LEGĂTURA DE CAUZALITATE

1.   Introducere

(90)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping, originare din RPC au cauzat industriei Uniunii un prejudiciu care poate fi considerat important. Au fost analizați factorii cunoscuți, diferiți de importurile care fac obiectul dumpingului, care ar fi putut prejudicia industria din Uniune, pentru a se asigura că eventualele prejudicii cauzate de acești factori nu au fost atribuite importurilor care fac obiectul dumpingului.

2.   Efectul importurilor care fac obiectul dumpingului

(91)

Ancheta a arătat o scădere cu 3,8 % a consumului din Uniune pe parcursul perioadei examinate, în timp ce volumul importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC a crescut semnificativ, cu aproximativ 77 %, iar cota lor de piață a crescut, de asemenea, de la 13 % în 2008 la 24 % în PA. În același timp, volumul vânzărilor industriei din Uniune a scăzut per ansamblu cu 16 %, iar cota de piață a scăzut de la 87 % în 2008 la 76 % în PA.

(92)

În intervalul cuprins între 2009 și PA, consumul în Uniune a crescut cu 9 %, în timp ce cota de piață a industriei din Uniune a scăzut din nou, în contrast cu o creștere anuală cu 52 % a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC în perioada respectivă.

(93)

Cu privire la presiunea asupra prețurilor, ar trebui subliniat că în 2009 prețurile medii la import din RPC au scăzut cu 20 %, obligând industria din Uniune să își reducă în mod semnificativ prețurile de vânzare cu aproximativ 11,5 %. În 2010 și în cursul PA, industria din Uniune a încercat să crească prețurile, din cauza creșterii costurilor. Aceasta a dus la o nouă scădere a cotei de piață, deoarece prețurile industriei din Uniune au fost în mod constant mai mari decât prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC. Această situație a condus în special la o deteriorare semnificativă a rentabilității, a volumului vânzărilor și a cotei de piață a industriei din Uniune.

(94)

Prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC au scăzut în perioada examinată. Chiar dacă între 2009 și PA, prețurile importurilor din RPC au crescut cu 23 %, acestea au rămas considerabil mai scăzute decât prețurile de vânzare practicate de industria din Uniune pe parcursul perioadei examinate și, în special, în cursul PA, menținând astfel prețul pe piața Uniunii.

(95)

Pe baza celor de mai sus, se concluzionează că creșterea masivă a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC la prețuri constant inferioare celor practicate de industria din Uniune a avut un rol hotărâtor în prejudiciul important suferit de industria din Uniune, care se reflectă în situația sa financiară precară, în scăderea volumului vânzărilor și a cotei de piață și în deteriorarea celor mai mulți indicatori de prejudiciu.

3.   Efectul altor factori

3.1.   Importurile provenind din țări terțe

(96)

După cum s-a clarificat în considerentul 0 de mai sus, statisticile Eurostat privind importurile nu au putut fi utilizate în prezenta anchetă, deoarece codurile NC pentru radiatoarele din aluminiu și elemenții și secțiunilor acestora includ toate tipurile de produse din aluminiu. În lipsa altor informații fiabile, s-a stabilit pe baza reclamației că, în afară de RPC, nu există alte țări din afara UE care au fabricat și au exportat radiatoare din aluminiu în UE, în cursul perioadei examinate.

3.2.   Criza economică

(97)

Criza economică explică parțial scăderea consumului în Uniune, în special în 2009 și 2010. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că, în cazul unei scăderi a consumului în perioada examinată și în situația unei creșteri a consumului în perioada cuprinsă între 2009 și PA, volumul importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC, la prețuri subcotate față de cele ale industriei din Uniune a continuat să crească pe piața Uniunii.

(98)

Performanțele importurilor la prețuri scăzute care fac obiectul unui dumping contrastează cu cele ale industriei din Uniune. Într-adevăr, ancheta a arătat că, începând cu 2009 și până la PA, chiar în cazul în care consumul în Uniune a crescut concomitent cu redresarea economică generală, cota de piață a industriei din Uniune a continuat să scadă. Chiar dacă volumul producției a tins să crească, a existat un excedent care a trebuit să fie inclus în stocuri.

(99)

În condiții economice normale și în absența presiunii puternice asupra prețurilor, precum și a nivelurilor ridicate ale importurilor care făceau obiectul unui dumping, industria din Uniune s-ar fi putut confrunta cu anumite dificultăți din cauza scăderii consumului și a creșterii costurilor unitare fixe ca urmare a gradului scăzut de utilizare a capacității de producție constatat. Cu toate acestea, ancheta arată în mod clar că importurile care fac obiectul unui dumping din RPC au intensificat efectul încetinirii creșterii economice. Chiar și în timpul redresării economice generale, industria din Uniune nu a fost în măsură să se redreseze și să recâștige volumul de vânzări și cota de piață pierdute în cursul perioadei examinate.

(100)

Prin urmare, deși este posibil ca rezultatele slabe ale industriei din Uniune să fi fost accentuate de criza economică, în general, nu se poate considera că aceasta a avut un impact de natură să rupă legătura de cauzalitate stabilită între importurile care fac obiectul unui dumping și prejudicierea situației industriei din Uniune, în special în cursul PA.

3.3.   Evoluția costului de producție al industriei din Uniune

(101)

Ancheta a arătat că costurile pentru producerea radiatoarelor din aluminiu este direct legată de evoluția prețului aluminiului, principala materie primă utilizată pentru a fabrica acest produs. Chiar și în cazul în care, astfel cum s-a arătat în tabelul 8 de mai sus, industria din Uniune a scăzut semnificativ în 2009, prețurile de vânzare au scăzut în același ritm. În 2010 și în cursul PA, prețurile au crescut mai mult decât costurile de vânzare și, prin urmare, nu au permis recuperarea, în special în ceea ce privește rentabilitatea industriei din Uniune. Această situație a avut loc atunci când prețul de import al produselor importate din RPC subcotau în mod constant prețurile industriei din Uniune.

(102)

Într-o economie de piață poate fi de așteptat ca prețurile de pe piață să se adapteze permanent pentru a reflecta evoluția diferitelor componente ale costului de producție. Totuși, acest lucru nu s-a întâmplat. Ancheta a confirmat că importurile care fac obiectul unui dumping din RPC, care subcotau prețurile industriei din Uniune, au continuat să provoace scăderea prețurilor de pe piața Uniunii și, prin urmare, au împiedicat industria din Uniune să își mențină cota sa de piață, să își ajusteze prețurile pentru a acoperi costurile și să realizeze un profit rezonabil în special în cursul PA.

(103)

Prin urmare, creșterea prețurilor materiilor prime nu a fost de natură să rupă legătura de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de industria din Uniune, în special în cursul PA.

3.4.   Rezultatele la export ale industriei din Uniune incluse în eșantion

Tabelul 11

 

2008

2009

2010

PA

Vânzări la export (în elemenți)

 

18 280 847

20 245 515

17 242 607

Indice (2009 = 100)

126

100

111

94

Sursă: răspunsurile la chestionare furnizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion.

(104)

Activitatea de export a industriei Uniunii a constituit o parte importantă a activității sale pe parcursul perioadei examinate. Principalele piețe de export ale industriei din Uniune au fost Rusia și alte țări est-europene, în care produsele vândute au fost de o calitate relativ mai scăzută și, astfel, mai ieftine în comparație cu radiatoarele vândute pe piața Uniunii.

(105)

Tabelul de mai sus arată că cifra de afaceri la export a industriei Uniunii a scăzut în perioada examinată. Acest lucru poate fi parțial explicat prin faptul că, după cum sugerează informațiile disponibile, pe aceste piețe de export existau volume tot mai mari de exporturi de radiatoare din aluminiu din RPC.

(106)

Cu toate acestea, este evident că exporturile i-au permis industriei din Uniune să realizeze economii importante și să reducă, în consecință, costurile totale de producție. Prin urmare, se poate considera, în mod rezonabil, că activitatea de export a industriei din Uniune ar putea să nu fie o sursă potențială a prejudiciului semnificativ pe care l-a suferit, în special în cursul PA. Orice impact negativ pe care scăderea vânzărilor la export l-ar fi putut avea asupra industriei din Uniune, acesta nu ar fi de natură să rupă legătura de cauzalitate între respectivul prejudiciu și importurile la prețuri reduse, care fac obiectul unui dumping, originare din China.

4.   Concluzie privind legătura de cauzalitate

(107)

Analiza anterioară a demonstrat o creștere substanțială a volumului și a cotei de piață a importurilor care fac obiectul unui dumping originare din RPC în perioada examinată și, de asemenea, în perioada între 2009 și PA. S-a constatat că aceste importuri au subcotat în mod constant prețurile practicate de industria din Uniune pe piața Uniunii, în special, în cursul PA.

(108)

Această creștere a volumului și a cotei de piață a importurilor din RPC la un preț scăzut, care fac obiectul unui dumping a fost continuă și a coincis cu o evoluție negativă a situației economice a industriei din Uniune. Această situație s-a înrăutățit în cursul PA, când industria din Uniune nu a reușit să recâștige cota de piață pierdută, iar rentabilitatea și ceilalți indicatori financiari, cum ar fi fluxul de numerar și randamentul investițiilor au atins nivelul cel mai scăzut.

(109)

Analiza celorlalți factori cunoscuți, inclusiv criza economică, a arătat că eventualul impact negativ al acestor factori nu este de natură să rupă legătura de cauzalitate stabilită între importurile care fac obiectul unui dumping provenind din RPC și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(110)

Pe baza analizei de mai sus, care a evidențiat și separat în mod adecvat efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei din Uniune de efectele prejudiciante ale exporturilor care fac obiectul unui dumping, s-a concluzionat cu titlu provizoriu că exporturile fac făcut obiectul unui dumping, provenite din RPC, au cauzat un prejudiciu material industriei din Uniune în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

G.   INTERESUL UNIUNII

1.   Observații preliminare

(111)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă, în ciuda concluziilor provizorii privind dumpingul prejudiciabil, existau motive imperioase pentru a se ajunge la concluzia că nu era în interesul Uniunii să se adopte măsuri în acest caz special. Analiza interesului Uniunii s-a bazat pe aprecierea tuturor intereselor implicate, inclusiv cele ale industriei din Uniune, ale importatorilor și ale utilizatorilor produsului în cauză.

2.   Interesul industriei din Uniune

(112)

Industria din Uniune a suferit un prejudiciu material cauzat de importurile care au făcut obiectul dumpingului, provenite din RPC. Trebuie reamintit faptul că cei mai mulți indicatori de prejudiciu au arătat o tendință negativă pe parcursul perioadei examinate. În absența măsurilor, o continuă deteriorare a situației industriei din Uniune pare inevitabilă.

(113)

Este de așteptat ca instituirea taxelor antidumping provizorii să restabilească condițiile comerciale autentice pe piața Uniunii, permițând industriei din Uniune să alinieze prețurile produsului care face obiectul anchetei pentru a reflecta costurile diferitelor componente și condițiile de piață. Este de așteptat, de asemenea, ca instituirea măsurilor provizorii să permită industriei din Uniune să-și recâștige cel puțin parțial cota de piață pierdută în cursul perioadei examinate, cu impact ulterior pozitiv asupra rentabilității sale și a situației financiare generale.

(114)

Dacă nu se instituie măsuri, ar putea fi așteptate alte pierderi de cotă de piață, iar industria Uniunii ar continua să genereze pierderi. Acest lucru ar da naștere unei situații imposibil de susținut pe termen mediu și lung. Având în vedere pierderile suportate și nivelul ridicat al investițiilor efectuate în producție la începutul perioadei examinate, este de așteptat ca majoritatea producătorilor din Uniune să nu fie în măsură să își recupereze investițiile, dacă nu se instituie măsuri.

(115)

Prin urmare, se concluzionează în mod provizoriu că impunerea de taxe antidumping ar fi în interesul industriei din Uniune.

3.   Interesul utilizatorilor și al importatorilor

(116)

Niciun utilizator nu a cooperat în cadrul prezentei anchete.

(117)

În ceea ce privește importatorii, doar un importator situat în Polonia a cooperat la prezenta anchetă, răspunzând la chestionar și acceptând o vizită de verificare. Acest importator a înregistrat pierderi de mică amploare pentru produsul în cauză în cursul PA. Cu toate acestea, sectorul destinat produsului în cauză este relativ mic în raport cu activitățile totale ale societății. Prin urmare, impunerea de măsuri nu riscă să aibă un impact puternic asupra profiturilor totale.

4.   Concluzie privind interesul Uniunii

(118)

Ținând seama de cele menționate anterior și pe baza informațiilor disponibile privind interesul Uniunii, s-a concluzionat cu titlu provizoriu că nu există motive imperioase împotriva instituirii de măsuri provizorii asupra importurilor de produs în cauză originar din RPC.

H.   PROPUNEREA DE MĂSURI ANTIDUMPING PROVIZORII

1.   Nivelul de eliminare a prejudiciului

(119)

Ținând seama de concluziile privind dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, ar trebui instituite măsuri antidumping provizorii pentru a se preveni agravarea prejudiciului cauzat industriei din Uniune de importurile care fac obiectul unui dumping.

(120)

Pentru a determina nivelul acestor măsuri, s-a ținut cont de marjele de dumping constatate și de valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria din Uniune, fără a depăși marja de dumping constatată.

(121)

Pentru calcularea valorii taxei necesare pentru a elimina efectele dumpingului prejudiciabil, s-a considerat că orice măsură ar trebui să permită industriei din Uniune să-și acopere costurile de producție și să realizeze un profit înainte de impozitare, profit pe care o industrie de acest tip ar putea să îl obțină în mod rezonabil în acest sector, în condiții de concurență normală, adică în absența importurilor care fac obiectul unui dumping, din vânzările de produs similar în Uniune. Se consideră că profitul care ar putea fi realizat în lipsa importurilor care fac obiectul unui dumping ar trebui să fie calculat pe baza marjei de profit medii înainte de impozitare a producătorilor din Uniune incluși în eșantion în anul 2008. Astfel, se consideră că o marjă de profit de 7,4 % din cifra de afaceri ar putea fi privită ca un minim adecvat pe care industria din Uniune l-ar putea atinge în absența dumpingului prejudiciabil.

(122)

Pe această bază, s-a calculat un preț neprejudiciabil al produsului similar pentru industria din Uniune. Prețul neprejudiciabil a fost obținut ajustând prețurile de vânzare ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion cu profiturile/pierderile reale realizate în decursul PA și adăugând marja de profit menționată anterior.

(123)

Majorarea de preț necesară a fost apoi determinată prin compararea prețului de import mediu ponderat al producătorilor-exportatori cooperanți din RPC, astfel cum a fost stabilit pentru calculul subcotării, cu prețul neprejudiciabil al produselor vândute de industria din Uniune pe piața Uniunii, în cursul PA. Orice diferență care rezultă din această comparație a fost în continuare exprimată ca procent din valoarea de import CIF medie totală.

2.   Măsuri provizorii

(124)

Luând în considerare cele menționate mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, ar trebui să se instituie măsuri antidumping provizorii asupra importurilor originare din RPC, la nivelul cel mai mic dintre nivelul marjei de dumping și cel al marjei de prejudiciu, în conformitate cu regula celei mai mici taxe.

(125)

Pe baza celor de mai sus, nivelurile taxei antidumping s-au stabilit prin compararea marjelor de eliminare a prejudiciului și a marjelor de dumping. În consecință, taxele antidumping propuse se prezintă după cum urmează:

Societate

Marja de dumping

Marja de prejudiciu

Taxele provizorii

Zhejiang Flyhigh Metal Products Co., Ltd

23,0 %

12,6 %

12,6 %

Metal Group Co. Ltd.

70,8 %

56,2 %

56,2 %

Alte societăți cooperante

32,5 %

21,2 %

21,2 %

Marja de dumping la nivel național

76,6 %

61,4 %

61,4 %

(126)

Nivelurile taxelor antidumping pentru fiecare societate, menționate în prezentul regulament, s-au stabilit pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cursul anchetei în legătură cu societățile respective. Astfel, aceste niveluri ale taxei (spre deosebire de taxa națională aplicabilă în cazul „tuturor celorlalte societăți”) sunt aplicabile exclusiv importurilor de produse originare din RPC și fabricate de societăți, și anume de persoanele juridice menționate. Produsele importate fabricate de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și fac obiectul nivelului taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(127)

Orice cerere de aplicare a acestor niveluri individuale ale taxei antidumping (de exemplu, în urma unei schimbări a denumirii entității sau a înființării unor noi entități de producție sau de vânzare) ar trebui să fie adresată imediat Comisiei (4) și să conțină toate informațiile relevante privind, în special, eventualele modificări ale activităților societății în ceea ce privește producția și vânzările interne și la export care rezultă, de exemplu, în urma acestei schimbări a denumirii sau în urma modificării respective a entităților de producție și de vânzare. Regulamentul va fi modificat, după caz, prin actualizarea listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

I.   DISPOZIȚIE FINALĂ

(128)

În interesul unei bune administrări, ar trebui să se stabilească o perioadă în decursul căreia părțile interesate care s-au făcut cunoscute în termenul specificat în avizul de deschidere să își poată prezenta în scris punctele de vedere și să poată solicita o audiere. În afară de aceasta, trebuie să se precizeze că respectivele concluzii privind instituirea de taxe adoptate în sensul prezentului regulament sunt provizorii și pot fi reexaminate pentru instituirea oricăror măsuri definitive,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

1.   Se instituie o taxă antidumping provizorie la importurile de radiatoare din aluminiu și de elemenți sau secțiuni din care sunt compuse astfel de radiatoare, indiferent dacă acești elemenți sunt asamblați în blocuri, cu excepția radiatoarelor și a elemenților și secțiunilor lor de tip electric, încadrate în prezent la codurile NC ex 7615 10 10, ex 7615 10 90, ex 7616 99 10 și ex 7616 99 90 (coduri TARIC 7615101010, 7615109010, 7616991091, 7616999001 și 7616999091) și originare din Republica Populară Chineză.

2.   Nivelul taxei antidumping provizorii care se aplică la prețul net franco frontieră a Uniunii, înainte de vămuire se stabilește pentru produsul descris la alineatul (1) și fabricat de către societățile enumerate mai jos după cum urmează:

Societate

Nivelul taxei (%)

Cod TARIC adițional

Zhejiang Flyhigh Metal Products Co., Ltd

12,6

B272

Metal Group Co. Ltd.

56,2

B273

Jinyun Shengda Industry Co., Ltd.

21,2

B274

Ningbo Ephriam Radiator Equipment Co.,Ltd

21,2

B275

Ningbo Everfamily Radiator Co., Ltd

21,2

B276

Ningbo Ningshing Kinhil Industrial Co. Ltd.

21,2

B277

Ningbo Ninhshing Kinhil International Co., Ltd.

21,2

B278

Sira (Tianjin) Aluminium Products Co., Ltd

21,2

B279

Sira Group (Tianjin) Heating Radiators Co., Ltd.

21,2

B280

Yongkang Jinbiao Machine Electric Co., Ltd

21,2

B281

Yongkang Sanghe Radiator Co., Ltd.

21,2

B282

Zhejiang Aishuibao Piping Systems Co.,Ltd

21,2

B283

Zhejiang Botai Tools Co., Ltd

21,2

B284

Zhejiang East Industry Co., Ltd

21,2

B285

Zhejiang Guangying Machinery Co.,Ltd

21,2

B286

Zhejiang Kangfa Industry & Trading Co., Ltd.

21,2

B287

Zhejiang Liwang Industrial and Trading Co., Ltd.

21,2

B288

Zhejiang Ningshuai Industry Co., Ltd

21,2

B289

Zhejiang Rongrong Industrial Co., Ltd.

21,2

B290

Zhejiang Yuanda Machinery & Electrical Manufacturing Co., Ltd

21,2

B291

Toate celelalte societăți

61,4

B999

3.   Punerea în liberă circulație în Uniune a produsului menționat la alineatul (1) este condiționată de depunerea unei garanții echivalente cu valoarea taxei provizorii.

4.   Cu excepția cazului în care se prevede altfel, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.

Articolul 2

1.   Fără a aduce atingere articolului 20 din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009, părțile interesate pot solicita să fie informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora a fost adoptat prezentul regulament, își pot prezenta în scris punctele de vedere și pot înainta o cerere pentru a fi audiate de către Comisie, în termen de o lună de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

2.   În conformitate cu articolul 21 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009, părțile în cauză pot prezenta observații privind aplicarea prezentului regulament în termen de o lună de la data intrării sale în vigoare.

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 1 din prezentul regulament se aplică pe o perioadă de șase luni.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 10 mai 2012.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  JO L 343, 22.12.2009, p. 51.

(2)  JO C 236, 12.8.2011, p. 18.

(3)  În general, radiatorul de aluminiu este prezentat într-o multitudine de combinații de elemenți identici și care por fi asamblați. Elemenții pot fi montați vertical sau orizontal pentru a forma un radiator preponderent orizontal sau preponderent vertical.

(4)  European Commission, Directorate-General for Trade, Directorate H, 1049 Bruxelles, Belgia.


11.5.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 124/32


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 403/2012 AL COMISIEI

din 10 mai 2012

de modificare pentru a 170-a oară a Regulamentului (CE) nr. 881/2002 al Consiliului de instituire a unor măsuri restrictive specifice împotriva anumitor persoane și entități care au legătură cu rețeaua Al-Qaida

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 881/2002 al Consiliului din 27 mai 2002 de instituire a unor măsuri restrictive specifice împotriva anumitor persoane și entități care au legătură cu rețeaua Al-Qaida (1), în special articolul 7 alineatul (1) litera (a) și articolul 7a alineatul (5),

întrucât:

(1)

Anexa I la Regulamentul (CE) nr. 881/2002 enumeră persoanele, grupurile și entitățile cărora li se aplică înghețarea fondurilor și a resurselor economice în temeiul regulamentului menționat anterior.

(2)

La 30 aprilie 2012 și la 3 mai 2012, Comitetul pentru sancțiuni al Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a hotărât să elimine trei persoane fizice de pe lista sa de persoane, grupuri și entități cărora ar trebui să li se aplice înghețarea fondurilor și a resurselor economice după analizarea cererilor de eliminare de pe listă prezentate de aceste persoane și a Raportului cuprinzător al Ombudsmanului întocmit în urma Rezoluției 1904(2009) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite.

(3)

Prin urmare, anexa I la Regulamentul (CE) nr. 881/2002 trebuie actualizată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Anexa I la Regulamentul (CE) nr. 881/2002 se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 10 mai 2012.

Pentru Comisie, pentru președinte

Șef al Serviciului Instrumente de Politică Externă


(1)  JO L 139, 29.5.2002, p. 9.


ANEXĂ

Anexa I la Regulamentul (CE) nr. 881/2002 se modifică după cum urmează:

(1)

Se elimină următoarele mențiuni de la rubrica „Persoane fizice”:

„Sa’d Abdullah Hussein Al-Sharif (alias Sa’d Al-Sharif). Data nașterii: 11.2.1964. Locul nașterii: Al-Medinah, Arabia Saudită. Cetățenie: saudită. Pașaport nr.: (a) B 960789, (b) G 649385 (eliberat la 8.9.2006, expiră la 17.7.2011). Alte informații: cumnat și asociat apropiat al lui Osama ben Laden; cunoscut ca șeful organizației financiare a lui Osama ben Laden. Data desemnării menționată la articolul 2a alineatul (4) litera (b): 25.1.2001.”

(2)

„Mounir Ben Habib Ben Al-Taher Jarraya (alias (a) Mounir Jarraya, (b) Yarraya). Adresa: (a) Via Mirasole 11, Bolonia, Italia, (b) Via Ariosto 8, Casalecchio di Reno (Bolonia), Italia. Data nașterii: (a) 25.10.1963, (b) 15.10.1963. Locul nașterii: (a) Sfax, Tunisia, (b) Tunisia. Cetățenie: tunisiană. Pașaport nr.: L065947 (pașaport tunisian emis la 28.10.1995, expirat la 27.10.2000). Data desemnării menționată la articolul 2a alineatul (4) litera (b): 25.6.2003.”

(3)

„Fethi Ben Al-Rabei Ben Absha Mnasri (alias (a) Mnasri Fethi ben Rebai, (b) Mnasri Fethi ben al-Rabai, (c) Mnasri Fethi ben Rebaj, (d) Fethi Alic, (e) Amor, (f) Abu Omar, (g) Omar Tounsi, (h) Amar). Adresa: Birmingham, Regatul Unit. Data nașterii: (a) 6.3.1969, (b) 6.3.1963, (c) 3.6.1969. Locul nașterii: (a) Al-Sanadil Farm, Nefza, guvernoratul Baja, Tunisia; (b) Tunisia; (c) Algeria. Cetățenie: tunisiană. Pașaport nr.: L497470 (pașaport tunisian emis la 3.6.1997, expirat la 2.6.2002). Alte informații: numele mamei este Fatima Balayish. Data desemnării menționată la articolul 2a alineatul (4) litera (b): 25.6.2003.”


11.5.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 124/34


REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 404/2012 AL COMISIEI

din 10 mai 2012

de stabilire a valorilor forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”) (1),

având în vedere Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în sectorul fructelor și legumelor și în sectorul fructelor și legumelor procesate (2), în special articolul 136 alineatul (1),

întrucât:

(1)

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 prevede, ca urmare a rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale din cadrul Rundei Uruguay, criteriile pentru stabilirea de către Comisie a valorilor forfetare de import din țări terțe pentru produsele și perioadele menționate în partea A din anexa XVI la regulamentul respectiv.

(2)

Valoarea forfetară de import se calculează în fiecare zi lucrătoare, în conformitate cu articolul 136 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011, ținând seama de datele zilnice variabile. Prin urmare, prezentul regulament trebuie să intre în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Valorile forfetare de import prevăzute la articolul 136 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 sunt stabilite în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 10 mai 2012.

Pentru Comisie, pentru președinte

José Manuel SILVA RODRÍGUEZ

Director general pentru agricultură și dezvoltare rurală


(1)  JO L 299, 16.11.2007, p. 1.

(2)  JO L 157, 15.6.2011, p. 1.


ANEXĂ

Valorile forfetare de import pentru fixarea prețului de intrare pentru anumite fructe și legume

(EUR/100 kg)

Codul NC

Codul țării terțe (1)

Valoarea forfetară de import

0702 00 00

AL

143,3

MA

74,0

TN

124,7

TR

116,2

US

39,7

ZZ

99,6

0707 00 05

JO

200,0

TR

123,3

ZZ

161,7

0709 93 10

JO

225,1

TR

119,8

ZZ

172,5

0805 10 20

EG

46,0

IL

60,9

MA

41,9

TR

44,3

ZZ

48,3

0805 50 10

TR

81,6

ZZ

81,6

0808 10 80

AR

111,2

BR

88,9

CL

119,9

CN

97,1

MA

85,1

MK

29,3

NZ

132,7

US

132,6

UY

85,3

ZA

91,1

ZZ

97,3


(1)  Nomenclatura țărilor stabilită prin Regulamentul (CE) nr. 1833/2006 al Comisiei (JO L 354, 14.12.2006, p. 19). Codul „ZZ” desemnează „alte origini”.


DIRECTIVE

11.5.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 124/36


DIRECTIVA 2012/16/UE A COMISIEI

din 10 mai 2012

de modificare a Directivei 98/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului în vederea includerii acidului clorhidric ca substanță activă în anexa I la directivă

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 98/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 1998 privind comercializarea produselor biocide (1), în special articolul 16 alineatul (2) al doilea paragraf,

întrucât:

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1451/2007 al Comisiei din 4 decembrie 2007 privind a doua etapă a programului de lucru de 10 ani prevăzut la articolul 16 alineatul (2) din Directiva 98/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind introducerea pe piață a produselor biocide (2) stabilește o listă a substanțelor active care trebuie evaluate în vederea unei posibile includeri în anexa I, IA sau IB la Directiva 98/8/CE. Această listă include acidul clorhidric.

(2)

În temeiul Regulamentului (CE) nr. 1451/2007, acidul clorhidric a fost evaluat în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din Directiva 98/8/CE în vederea utilizării în tipul de produs 2, dezinfectanți utilizați în domeniul privat și în domeniul sănătății publice și alte produse biocide, definit în anexa V la directiva respectivă.

(3)

Letonia a fost desemnată ca stat membru raportor și, la 16 octombrie 2009, a transmis Comisiei raportul autorității competente, însoțit de o recomandare, în conformitate cu articolul 14 alineatele (4) și (6) din Regulamentul (CE) nr. 1451/2007.

(4)

Raportul autorității competente a fost examinat de statele membre și de Comisie. În conformitate cu articolul 15 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1451/2007, concluziile examinării au fost incluse, în cadrul reuniunii Comitetului permanent pentru produse biocide din 9 decembrie 2011, într-un raport de evaluare.

(5)

Din evaluările efectuate reiese că se poate estima că produsele biocide utilizate ca dezinfectanți în domeniul privat și în domeniul sănătății publice, precum și alte produse biocide, în conformitate cu tipul de produs 2 menționat, care conțin acid clorhidric, respectă cerințele prevăzute la articolul 5 din Directiva 98/8/CE. Prin urmare, este oportună includerea acidului clorhidric în anexa I la directiva respectivă.

(6)

Nu au fost evaluate la nivelul Uniunii toate utilizările potențiale. Prin urmare, este oportun ca statele membre să evalueze acele utilizări sau scenarii de expunere și acele riscuri pentru grupele de populație și pentru compartimentele de mediu care nu au fost abordate în mod reprezentativ în cadrul evaluării riscurilor la nivelul Uniunii și să se asigure, atunci când acordă autorizații de produs, că se iau măsuri adecvate sau se impun condiții specifice pentru a reduce la niveluri acceptabile riscurile identificate.

(7)

Având în vedere corozivitatea substanței, precum și posibilele măsuri identificate în vederea reducerii riscurilor asociate, este oportun să se solicite ca ambalajul să fie proiectat astfel încât expunerea în cursul utilizării neprofesionale să fie minimizată, cu excepția cazului în care se poate demonstra în cererea de autorizare a produsului că riscurile pentru sănătatea umană pot fi reduse la niveluri acceptabile prin alte mijloace.

(8)

Dispozițiile prezentei directive trebuie aplicate în mod simultan în toate statele membre, pentru a asigura tratamentul egal pe piața Uniunii al produselor biocide care conțin substanța activă acid clorhidric, precum și pentru a facilita funcționarea corespunzătoare a pieței produselor biocide în general.

(9)

Este necesar să se prevadă un interval de timp rezonabil înainte de includerea unei substanțe active în anexa I la Directiva 98/8/CE, pentru a permite statelor membre și părților interesate să se pregătească în vederea respectării noilor cerințe care decurg din această includere și pentru a asigura faptul că solicitanții care au pregătit dosare pot beneficia pe deplin de perioada de 10 ani de protecție a datelor, care, în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) litera (c) punctul (ii) din Directiva 98/8/CE, începe de la data includerii.

(10)

După includere, este necesar să se acorde statelor membre o perioadă de timp rezonabilă pentru a pune în aplicare articolul 16 alineatul (3) din Directiva 98/8/CE.

(11)

Prin urmare, Directiva 98/8/CE trebuie modificată în consecință.

(12)

Măsurile prevăzute de prezenta directivă sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru produse biocide,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Anexa I la Directiva 98/8/CE se modifică în conformitate cu anexa la prezenta directivă.

Articolul 2

(1)   Statele membre adoptă și publică, până la 30 aprilie 2013 cel târziu, actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive.

Statele membre aplică aceste acte de la 1 mai 2014.

Atunci când statele membre adoptă actele menționate, acestea trebuie să conțină o trimitere la prezenta directivă, sau să fie însoțite de o astfel de trimitere la momentul publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

(2)   Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern adoptate în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 3

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 4

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 10 mai 2012.

Pentru Comisie

Președintele

José Manuel BARROSO


(1)  JO L 123, 24.4.1998, p. 1.

(2)  JO L 325, 11.12.2007, p. 3.


ANEXĂ

În anexa I la Directiva 98/8/CE se introduce următoarea rubrică:

Nr.

Denumirea comună

Denumirea IUPAC

Numere de identificare

Puritatea minimă a substanței active din produsul biocid introdus pe piață

Data includerii

Data limită de punere în conformitate cu articolul 16 alineatul (3) [cu excepția produselor conținând mai mult de o substanță activă, pentru care data limită de punere în conformitate cu articolul 16 alineatul (3) este cea stabilită în ultima decizie de includere privind substanțele active ale acestor produse]

Data de expirare a includerii

Tipul produsului

Dispoziții specifice (1)

„56

acid clorhidric

acid clorhidric

Nr. CAS: nu se aplică

Nr. CE: 231-595-7

999 g/kg

1 mai 2014

30 aprilie 2016

30 aprilie 2024

2

Atunci când analizează cererea de autorizare a unui produs în conformitate cu articolul 5 și cu anexa VI, statele membre evaluează, dacă sunt relevante pentru produsul respectiv, acele utilizări sau scenarii de expunere și acele riscuri pentru grupele de populație și pentru compartimentele de mediu care nu au fost abordate în mod reprezentativ în cadrul evaluării riscurilor la nivelul Uniunii.

Statele membre se asigură că autorizațiile produselor pentru utilizare neprofesională sunt condiționate de modul de proiectare a ambalajului, care trebuie să minimizeze expunerea utilizatorului, cu excepția cazului în care se poate demonstra în cererea de autorizare a produsului că riscurile pentru sănătatea umană pot fi reduse la niveluri acceptabile prin alte mijloace.”


(1)  În vederea aplicării principiilor comune din anexa VI, conținutul și concluziile rapoartelor de evaluare sunt disponibile pe site-ul web al Comisiei: http://ec.europa.eu/comm/environment/biocides/index.htm.


DECIZII

11.5.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 124/39


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI

din 8 mai 2012

de modificare a Deciziei 2008/855/CE în ceea ce privește măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine clasice în Germania

[notificată cu numărul C(2012) 2992]

(Text cu relevanță pentru SEE)

(2012/250/UE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva nr. 89/662/CEE a Consiliului din 11 decembrie 1989 privind controlul veterinar în cadrul schimburilor intracomunitare în vederea realizării pieței interne (1), în special articolul 9 alineatul (4),

având în vedere Directiva 90/425/CEE a Consiliului din 26 iunie 1990 privind controalele veterinare și zootehnice aplicabile în schimburile intracomunitare de anumite animale vii și produse în vederea realizării pieței interne (2), în special articolul 10 alineatul (4),

întrucât:

(1)

Decizia 2008/855/CE a Comisiei din 3 noiembrie 2008 privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine clasice în anumite state membre (3) stabilește anumite măsuri de combatere a pestei porcine clasice în statele membre sau în regiunile acestora menționate în anexa la decizia respectivă. Lista respectivă include părți din teritoriul landurilor Renania-Palatinat și Renania de Nord-Westfalia din Germania.

(2)

Germania a informat Comisia cu privire la evoluția recentă a pestei porcine clasice la porcii sălbatici din regiunile landurilor Renania-Palatinat și Renania de Nord-Westfalia enumerate în anexa la Decizia 2008/855/CE.

(3)

Aceste informații indică faptul că pesta porcină clasică a fost eradicată la porcii sălbatici în landurile Renania-Palatinat și Renania de Nord-Westfalia. În consecință, măsurile prevăzute în Decizia 2008/855/CE nu ar mai trebui să se aplice în regiunile în cauză, iar înregistrarea referitoare la Germania ar trebui eliminată de pe lista de la partea I din anexa la decizia respectivă.

(4)

Prin urmare, Decizia 2008/855/CE ar trebui să fie modificată în consecință.

(5)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

În anexa la Decizia 2008/855/CE, punctul 1 din partea I se elimină.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 8 mai 2012.

Pentru Comisie

John DALLI

Membru al Comisiei


(1)  JO L 395, 30.12.1989, p. 13.

(2)  JO L 224, 18.8.1990, p. 29.

(3)  JO L 302, 13.11.2008, p. 19.


III Alte acte

SPAȚIUL ECONOMIC EUROPEAN

11.5.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 124/40


DECIZIA NR. 35/10/COL A AUTORITĂȚII AELS DE SUPRAVEGHERE

din 3 februarie 2010

de modificare pentru a optzecea oară a normelor procedurale și de fond în domeniul ajutoarelor de stat, prin introducerea unui nou capitol referitor la aplicarea normelor privind ajutoarele de stat serviciilor publice de radiodifuziune

AUTORITATEA AELS DE SUPRAVEGHERE (1),

AVÂND ÎN VEDERE Acordul privind Spațiul Economic European (2), în special articolele 61-63 și Protocolul 26,

AVÂND ÎN VEDERE Acordul între statele AELS privind instituirea unei Autorități de Supraveghere și a unei Curți de Justiție (3), în special articolul 24 și articolul 5 alineatul (2) litera (b),

ÎNTRUCÂT:

În temeiul articolului 24 din Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea de Justiție, Autoritatea AELS de Supraveghere pune în aplicare dispozițiile Acordului SEE privind ajutoarele de stat.

În temeiul articolului 5 alineatul (2) litera (b) din Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea de Justiție, autoritatea emite comunicări sau orientări privind aspectele tratate în Acordul privind SEE, în cazul în care acest acord sau Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea de Justiție prevăd în mod expres acest lucru sau în cazul în care autoritatea îl consideră necesar.

Autoritatea a adoptat normele procedurale și de fond în domeniul ajutoarelor de stat la data de 19 ianuarie 1994 (4).

La 27 octombrie 2009, Comisia Europeană (denumită în continuare Comisia) a publicat Comunicarea Comisiei cu privire la aplicarea normelor privind ajutoarele de stat serviciilor publice de radiodifuziune (5).

Comunicarea Comisiei are relevanță și pentru Spațiul Economic European.

Aplicarea uniformă a normelor SEE privind ajutoarele de stat trebuie asigurată pe tot teritoriul Spațiului Economic European.

În conformitate cu punctul II din titlul „GENERAL” de la sfârșitul anexei XV la Acordul privind SEE, autoritatea trebuie să adopte, după consultarea Comisiei, acte care corespund celor adoptate de Comisia Europeană.

autoritatea a consultat Comisia și statele AELS prin scrisori cu privire la acest subiect datate 26 ianuarie 2010 (scrisorile nr. 543973, 543974 și 543997),

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Orientările privind ajutoarele de stat sunt modificate prin introducerea unui nou capitol referitor la aplicarea normelor privind ajutoarele de stat serviciilor publice de radiodifuziune. Noul capitol este inclus în anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Numai versiunea în limba engleză este autentică.

Adoptată la Bruxelles, 3 februarie 2010.

Pentru Autoritatea AELS de Supraveghere

Per SANDERUD

Președinte

Kurt JÄGER

Membru al Colegiului


(1)  Denumită în continuare „autoritatea”.

(2)  Denumit în continuare „Acordul privind SEE”.

(3)  Denumit în continuare „Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea de Justiție”.

(4)  Orientări privind aplicarea și interpretarea articolelor 61 și 62 din Acordul privind SEE și a articolului 1 din Protocolul 3 la Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea de Justiție, adoptate și emise de autoritate la 19 ianuarie 1994, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (denumit în continuare „JO”) L 231 din 3.9.1994, p. 1 și în Suplimentul SEE nr. 32 din 3.9.1994, p. 1, astfel cum au fost modificate. Denumite în continuare „orientările privind ajutoarele de stat”. Versiunea actualizată a orientărilor privind ajutoarele de stat este publicată pe site-ul web al autorității: http://www.eftasurv.int/state-aid/legal-framework/state-aid-guidelines.

(5)  JO C 257, 27.10.2009, p. 1.


ANEXĂ

APLICAREA NORMELOR PRIVIND AJUTOARELE DE STAT SERVICIILOR PUBLICE DE RADIODIFUZIUNE  (1)

1.   Introducere și domeniu de aplicare

(1)

În ultimele trei decenii, sectorul radiodifuziunii a fost supus unor schimbări importante. Eliminarea monopolurilor, apariția unor noi operatori și dezvoltarea rapidă a tehnologiei au modificat în mod fundamental mediul concurențial. Difuzarea programelor de televiziune era, în mod tradițional, o activitate rezervată. Încă de la început, această activitate a fost desfășurată, în majoritatea cazurilor, de către întreprinderi publice într-un regim de monopol, în principal ca o consecință a numărului limitat de frecvențe de radiodifuziune disponibile și a barierelor importante la intrarea pe piață.

(2)

Cu toate acestea, în anii 1970, dezvoltarea economică și tehnologică a permis statelor AELS să autorizeze, într-o măsură din ce în ce mai mare, alți operatori de radiodifuziune. În consecință, statele AELS au decis să deschidă piața pentru concurență. Aceasta a permis consumatorilor să beneficieze de o gamă mai largă de opțiuni, în special de un număr mai mare de posturi și de servicii noi care au devenit disponibile; de asemenea, a fost favorizată apariția și dezvoltarea unor operatori europeni importanți, dezvoltarea noilor tehnologii și un nivel mai ridicat de pluralism în sectorul respectiv, ceea ce înseamnă mai mult decât simpla disponibilitate de posturi și servicii suplimentare. Concomitent cu liberalizarea pieței, statele AELS au considerat că serviciile publice de radiodifuziune trebuie păstrate pentru a garanta acoperirea unor domenii variate și a asigura răspunsul la nevoile și la obiectivele de interes public, care altfel nu ar fi fost neapărat satisfăcute la un nivel optim.

(3)

În același timp, intensificarea concurenței, precum și prezența operatorilor finanțați de către stat au contribuit, de asemenea, la creșterea îngrijorărilor legate de condițiile de concurență echitabile, care au fost aduse în atenția autorității de către operatorii privați. Plângerile se referă la pretinse încălcări ale articolelor 59 și 61 din Acordul privind SEE cu privire la finanțarea publică a organismelor publice de radiodifuziune.

(4)

Capitolul precedent referitor la aplicarea normelor privind ajutoarele de stat serviciilor publice de radiodifuziune din orientările privind ajutoarele de stat (2) a instaurat mai întâi cadrul de finanțare a serviciului public de radiodifuziune de către stat. Acesta a servit drept o bază adecvată pentru a permite autorității să examineze cazuri în domeniul finanțării serviciilor publice de radiodifuziune.

(5)

Între timp, progresul tehnologic a modificat în mod fundamental piețele de audiovizual și radiodifuziune. S-au multiplicat platformele de distribuție și tehnologiile, precum televiziunea digitală, televiziunea pe bază de protocol internet (IPTV), televiziunea mobilă și vizionarea la cerere. Acest lucru a condus la sporirea concurenței cu noii actori care au intrat pe piață, precum operatorii de rețea și societățile furnizoare de servicii internet. Progresele tehnologice au permis, de asemenea, apariția unor noi servicii media, precum serviciile de informații electronice și serviciile neliniare sau la cerere. Furnizarea serviciilor audiovizuale este un proces convergent, consumatorii putând să obțină din ce în ce mai mult servicii multiple cu ajutorul unui dispozitiv sau al unei platforme unice sau să obțină orice serviciu pe platforme sau dispozitive multiple. Varietatea din ce în ce mai mare de opțiuni pentru consumatori privind accesarea conținutului media a dus la creșterea numărului serviciilor audiovizuale oferite și la fragmentarea audienței. Noile tehnologii au permis o îmbunătățire a participării consumatorilor. Modelul tradițional de consumator pasiv s-a transformat treptat într-o participare activă și într-un control al conținutului de către consumatori. Pentru a ține pasul cu noile provocări, organismele de radiodifuziune atât din sectorul public, cât și din sectorul privat și-au diversificat activitățile, evoluând progresiv către noi platforme de distribuție și extinzând gama serviciilor pe care le oferă. Recent, această diversificare a activităților cu finanțare publică a organismelor publice de radiodifuziune (precum conținutul electronic, posturile de interes special) a determinat înregistrarea unui număr de plângeri din partea altor actori de pe piață, inclusiv din partea unor editori.

(6)

În hotărârea sa din cauza Altmark (3) din 2003, Curtea Europeană de Justiție (denumită în continuare Curtea de Justiție) a precizat condițiile în care compensațiile pentru obligația de serviciu public nu constituie ajutor de stat. În 2005, autoritatea a adoptat un nou capitol privind ajutoarele de stat sub formă de compensații pentru obligația de serviciu public (4), pe care l-a inclus în orientările sale privind ajutoarele de stat. În plus, în 2006, Decizia Comisiei 2005/842/CE din 28 noiembrie 2005 privind aplicarea articolului 86 alineatul (2) din Tratatul CE la ajutorul de stat, sub forma compensației pentru obligația de serviciu public (5), acordat anumitor întreprinderi cărora le-a fost încredințată prestarea unui serviciu de interes economic general a fost încorporată în Acordul privind SEE ca actul menționat la punctul 1h din anexa XV la Acordul privind SEE, astfel cum a fost adaptat prin Protocolul 1 (denumită în continuare Decizia 2005/842/CE) (6). În prezent, statele AELS sunt în curs de a încorpora Directiva 2007/65/CE (Directiva serviciilor media audiovizuale) (7), extinzând astfel sfera de aplicare a reglementării din domeniul audiovizualului, aplicabile pe întreg teritoriul SEE, la noile servicii media.

(7)

Aceste schimbări de pe piață și din cadrul legislativ au impus o actualizare a capitolului referitor la aplicarea normelor privind ajutoarele de stat serviciilor publice de radiodifuziune. Planul de acțiune din 2005 (8) privind ajutoarele de stat al Comisiei Europene (denumită în continuare Comisia) a anunțat „reevaluarea, de către Comisie, a Comunicării sale cu privire la aplicarea normelor privind ajutoarele de stat serviciilor publice de radiodifuziune. În special odată cu dezvoltarea noilor tehnologii digitale și a serviciilor legate de internet au apărut noi aspecte privind domeniul de aplicare al activităților legate de serviciul public”.

(8)

În perioada 2008-2009, autoritatea și statele AELS au participat la consultările publice organizate de Comisie privind revizuirea Comunicării din 2001 privind aplicarea normelor privind ajutoarele de stat serviciilor publice de radiodifuziune (9). Prezentul capitol consolidează practica decizională a Comisiei și a autorității în materie de ajutoare de stat într-un mod orientat spre viitor, pe baza comentariilor primite în urma consultărilor publice. Acesta clarifică principiile urmate de autoritate în aplicarea articolelor 61 și 59 alineatul (2) din Acordul privind SEE în materie de finanțare publică a serviciilor audiovizuale din sectorul radiodifuziunii (10), având în vedere recentele evoluții ale pieței și ale cadrului juridic. Prezentul capitol nu aduce atingere aplicării normelor legate de piața internă și libertăților fundamentale în domeniul radiodifuziunii.

2.   Rolul serviciului public de radiodifuziune

(9)

Serviciul public de radiodifuziune, cu toate că are o importanță economică evidentă, nu este comparabil cu niciun serviciu public desfășurat în alte sectoare economice. Nu există niciun alt serviciu care, în același timp, să dispună de acces la un segment de populație atât de vast, să ofere acestuia un volum atât de mare de informații și conținut, precum și să transmită și să influențeze astfel atât opiniile individuale, cât și opinia publică.

(10)

În plus, radiodifuziunea este, în general, percepută drept o sursă de informații fiabilă și reprezintă principala sursă de informare pentru o parte considerabilă a populației. Astfel, aceasta îmbogățește dezbaterile publice și, în ultimă instanță, poate asigura tuturor cetățenilor participarea într-o măsură echitabilă la viața publică. În acest sens, garanțiile privind independența serviciului de radiodifuziune sunt de o importanță deosebită, în conformitate cu principiul libertății de expresie, astfel cum este consacrat în articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, un principiu general de drept a cărui respectare este asigurată de Curtea de Justiție (11).

(11)

Rolul serviciului public (12) în general este recunoscut de Acordul privind SEE, în special prin articolul 59 alineatul (2), care are următorul cuprins:

„Întreprinderile care au sarcina de a gestiona serviciile de interes economic general sau care prezintă caracter de monopol fiscal se supun normelor prezentului acord, și în special, normelor de concurență, în măsura în care aplicarea acestor norme nu împiedică, în drept sau în fapt, îndeplinirea misiunii speciale care le-a fost încredințată. Dezvoltarea schimburilor comerciale nu trebuie să fie afectată într-o măsură care ar fi contrară intereselor părților contractante.”

(12)

Importanța serviciului public de radiodifuziune pentru viața socială, democratică și culturală a fost reafirmată în actul menționat la punctul 33 din anexa XI la Acordul privind SEE (Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului din 25 ianuarie 1999 privind serviciul public de radiodifuziune) (13), astfel cum a fost adaptată de Protocolul 1 (denumită în continuare Rezoluția privind serviciul public de radiodifuziune) (14). După cum se subliniază în rezoluție: „accesul larg al publicului la diferite posturi și servicii, fără discriminare și pe baza egalității de șanse, constituie o condiție prealabilă necesară pentru îndeplinirea obligației speciale de serviciu public de radiodifuziune”. În plus, serviciul public de radiodifuziune trebuie „să beneficieze de progresul tehnologic”, să ofere „publicului avantajele noilor servicii audiovizuale și de informare și ale noilor tehnologii” și să se implice în „dezvoltarea și diversificarea activităților în era digitală”. În cele din urmă, „serviciul public de radiodifuziune trebuie să fie în măsură să continue furnizarea unei game largi de programe, în conformitate cu misiunea sa, astfel cum a fost definită de către statele membre, pentru a se adresa societății în ansamblul său; în acest context, eforturile serviciului public de radiodifuziune de atragere a unui public cât mai larg sunt legitime.”

(13)

Rolul serviciului public de radiodifuziune în promovarea diversității culturale a fost recunoscut, de asemenea, de Convenția UNESCO din 2005 privind protecția și promovarea diversității formelor de exprimare culturală (15). Convenția menționează că fiecare parte poate adopta „măsuri care să vizeze protejarea și promovarea diversității expresiilor culturale pe teritoriul său”. Astfel de măsuri pot include, printre altele, „măsuri care să vizeze sporirea diversității mass-mediei, inclusiv prin serviciul public de radiodifuziune” (16).

(14)

Aceste valori ale radiodifuziunii publice sunt importante în egală măsură în noul cadru media, aflat într-un proces de schimbare rapidă. Acest principiu a fost subliniat, de asemenea, în Recomandările Consiliului Europei privind pluralismul și diversitatea conținutului mediatic (17) și misiunea serviciului public în domeniul mass-media în societatea informațională (18). Această ultimă recomandare cere membrilor Consiliului Europei să „garanteze mijloace publice de informare în masă […] într-un mod transparent și responsabil” și „să permită mijloacelor publice de informare în masă să răspundă pe deplin și eficient la provocările societății informaționale, respectând structura duală public/privat a peisajului media electronic european și acordând atenție aspectelor legate de piață și concurență”.

(15)

În același timp și fără a aduce atingere celor menționate anterior, trebuie notat faptul că organismele private de radiodifuziune, dintre care un anumit număr sunt supuse unor obligații de serviciu public, participă în mod semnificativ, de asemenea, la realizarea obiectivelor Rezoluției privind serviciul public de radiodifuziune, în măsura în care contribuie la garantarea pluralismului, la îmbogățirea dezbaterilor culturale și politice și la extinderea gamei de programe. Mai mult, editorii de ziare sau de alte materiale media pe suport de hârtie sunt, de asemenea, garanți importanți ai informării obiective a publicului și ai democrației. Dat fiind faptul că acești operatori se află în prezent în concurență pe internet cu operatorii de radiodifuziune, toți acești distribuitori comerciali de conținut media sunt îngrijorați de potențialele efecte negative pe care ajutoarele de stat acordate organismelor publice de radiodifuziune le-ar putea avea asupra dezvoltării noilor modele economice. Astfel cum s-a reamintit în Directiva 2007/65/CE (Directiva serviciilor media audiovizuale) „coexistența furnizorilor privați și publici de servicii mass-media audiovizuale este o trăsătură care distinge piața europeană a audiovizualului”. Într-adevăr, este în interesul comun să se mențină o pluralitate a ofertei echilibrate de servicii media publice și private, inclusiv în contextul dinamic în care se găsește piața media.

3.   Contextul juridic

(16)

Aplicarea normelor privind ajutoarele de stat pentru un serviciu public de radiodifuziune trebuie să ia în considerare o serie de elemente diferite. Evaluarea ajutoarelor de stat de bazează pe articolul 61 din Acordul privind SEE privind ajutorul de stat și articolul 59 alineatul (2) din Acordul privind SEE privind aplicarea normelor Acordului privind SEE și, în special, a normelor de concurență, în materie de servicii de interes economic general. Protocolul 3 la Acordul privind Autoritatea de Supraveghere și Curtea de Justiție (denumit în continuare Protocolul 3) stabilește normele de procedură în cazurile privind ajutoarele de stat.

(17)

Acordul privind SEE nu conține o dispoziție similară articolului 167 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (denumit în continuare TFUE) (fostul articol 151 din Tratatul CE) cu privire la cultură sau o „derogare culturală” pentru ajutoarele destinate să promoveze cultura, similară celei prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (d) din TFUE [fostul articol 87 alineatul (3) litera (d) din Tratatul CE]. Totuși, aceasta nu înseamnă că o derogare pentru astfel de măsuri este exclusă. După cum s-a întâmplat deja în cazuri precedente, autoritatea poate aproba astfel de măsuri de sprijin din motive culturale, pe baza articolului 61 alineatul (3) litera (c) din Acordul privind SEE (19).

(18)

Cadrul de reglementare privind „serviciile media audiovizuale” este coordonat la nivel european prin Directiva 2007/65/CE (Directiva serviciilor media audiovizuale). Cerințele de transparență financiară privind întreprinderile publice sunt reglementate prin actul menționat la punctul 1a din anexa XV la Acordul privind SEE (Directiva 2006/111/CE a Comisiei din 16 noiembrie 2006 privind transparența relațiilor financiare dintre statele membre și întreprinderile publice, precum și transparența relațiilor financiare din cadrul anumitor întreprinderi) (20), astfel cum a fost adaptată prin Protocolul 1 [denumită în continuare Directiva 2006/111/CE (Directiva privind Transparența)] (21).

(19)

Aceste norme sunt supuse interpretării de către Curtea AELS în cadrul „pilonului AELS” și de către Curtea de Justiție în cadrul „pilonului Uniunii Europene”. De asemenea, autoritatea a adoptat o serie de orientări cu privire la aplicarea normelor privind ajutoarele de stat, care corespund comunicărilor similare elaborate de Comisie. În special, în 2005, autoritatea a adoptat capitolul privind ajutoarele de stat sub forma compensației pentru obligația de serviciu public și, în 2006, Decizia 2005/842/CE a fost încorporată în Acordul privind SEE, clarificând cerințele prevăzute de articolul 59 alineatul (2) din Acordul privind SEE. Aceasta din urmă se aplică, de asemenea, în domeniul radiodifuziunii, în măsura în care sunt îndeplinite condițiile menționate la articolul 2 alineatul (1) litera (a) din Decizia 2005/842/CE (22).

4.   Aplicabilitatea articolului 61 alineatul (1) din Acordul privind SEE

4.1.   Caracterul de ajutor de stat al finanțării publice a organismelor publice de radiodifuziune

(20)

În conformitate cu articolul 61 alineatul (1) din Acordul privind SEE, noțiunea de ajutor de stat include următoarele condiții: (a) trebuie să existe o intervenție din partea statului sau prin intermediul resurselor de stat; (b) intervenția trebuie să fie susceptibilă să afecteze relațiile comerciale între părțile contractante; (c) aceasta trebuie să ofere un avantaj beneficiarului; (d) trebuie să denatureze sau să amenințe să denatureze concurența (23). Existența ajutoarelor de stat trebuie evaluată obiectiv, ținând cont de jurisprudența Curții de Justiție și a Curții AELS.

(21)

Efectul, și nu scopul intervenției statului reprezintă elementul decisiv pentru a stabili caracterul acesteia de ajutor de stat în sensul articolului 61 alineatul (1) din Acordul privind SEE. Organismele publice de radiodifuziune sunt finanțate în mod normal din bugetul de stat sau prin intermediul unor taxe percepute posesorilor de echipamente de transmisie. În anumite cazuri, statul efectuează aporturi de capital sau anulări de datorii în favoarea organismelor publice de radiodifuziune. Măsurile financiare în cauză sunt în mod normal efectuate de către autoritățile publice și presupun un transfer de resurse de stat (24).

(22)

În general, se poate considera că finanțarea acordată de stat serviciilor publice de radiodifuziune influențează comerțul între părțile contractante. Astfel cum a remarcat Curtea de Justiție, „atunci când un ajutor acordat de stat sau prin intermediul unor resurse de stat consolidează poziția unei întreprinderi în raport cu alte întreprinderi concurente în cadrul comerțului intracomunitar, acestea din urmă trebuie considerate a fi influențate de respectivul ajutor” (25). Acest fapt este evident în cazul achiziționării și vânzării drepturilor de difuzare, care se realizează de multe ori la nivel internațional. De asemenea, în cazul organismelor publice de radiodifuziune autorizate să vândă spații publicitare, publicitatea are un efect transfrontalier, în special în zonele lingvistice omogene situate de o parte și de alta a frontierelor naționale. În plus, structura acționariatului operatorilor comerciali poate cuprinde mai multe state SEE. Mai mult, serviciile furnizate prin intermediul internetului au în general o acoperire mondială.

(23)

După cum clarifică Curtea în cauza Altmark, în ceea ce privește existența acestui avantaj, compensația pentru obligația de serviciu public nu constituie ajutor de stat dacă sunt îndeplinite patru condiții cumulative. În primul rând, întreprinderii beneficiare trebuie să i se fi încredințat în mod efectiv exercitarea de obligații de serviciu public, iar aceste obligații trebuie să fie definite cu claritate. În al doilea rând, parametrii pe baza cărora se calculează compensația trebuie stabiliți în prealabil în mod obiectiv și transparent. În al treilea rând, compensația nu poate depăși valoarea necesară acoperirii parțiale sau totale a costurilor survenite în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu public, luând în considerare veniturile relevante și un profit rezonabil. În sfârșit, dacă întreprinderea care are obligații de serviciu public, într-un anumit caz, nu este aleasă conform unei proceduri de achiziții publice care ar permite selectarea ofertantului capabil să presteze serviciile în cauză la cel mai mic preț pentru comunitate, nivelul compensației trebuie stabilit pe baza unei analize a costurilor pe care le-ar fi înregistrat o întreprindere obișnuită, bine administrată și dotată în mod adecvat, pentru a executa aceste obligații, îndeplinind cerințele necesare de serviciu public.

(24)

În măsura în care finanțarea nu satisface condițiile de mai sus, se consideră că aceasta favorizează în mod selectiv doar anumite organisme de radiodifuziune și că, prin urmare, denaturează sau amenință să denatureze concurența.

4.2.   Natura ajutorului: ajutoare existente și ajutoare noi

(25)

Schemele de finanțare care sunt în vigoare în majoritatea statelor AELS au fost introduse cu mult timp în urmă. În consecință, autoritatea trebuie să stabilească mai întâi dacă respectivele scheme pot fi considerate „ajutoare existente”, în sensul articolului 1 alineatul (1) din partea I a Protocolului 3. În conformitate cu această dispoziție, „Autoritatea AELS de Supraveghere, împreună cu statele AELS, verifică permanent regimurile ajutoarelor existente în aceste state. Autoritatea propune acestora măsurile utile cerute de dezvoltarea treptată sau de funcționarea Acordului privind SEE”.

(26)

În temeiul articolului 1 litera (b) punctul (i) din partea II a Protocolului 3, ajutoarele existente includ „[…] orice ajutor care a existat înainte de intrarea în vigoare a Acordului privind SEE în aceste state AELS, respectiv schemele de ajutor și ajutoarele individuale puse în aplicare anterior și care se aplică și ulterior intrării în vigoare a Acordului privind SEE”.

(27)

În temeiul articolului 1 litera (b) punctul (v) din partea II a Protocolului 3, ajutorul existent cuprinde și „ajutorul considerat ajutor existent, deoarece se poate dovedi că, în momentul punerii în aplicare, nu reprezenta un ajutor și că a devenit ajutor ulterior, datorită evoluției Spațiului Economic European și fără să fi fost modificat de statul AELS”.

(28)

În conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție (26), autoritatea trebuie să verifice dacă a fost modificat cadrul juridic în conformitate cu care se acordă ajutorul de la adoptarea sa. Autoritatea consideră că cea mai adecvată metodă (27) este analiza de la caz la caz, luând în considerare toate elementele referitoare la sistemul de radiodifuziune din statul AELS respectiv.

(29)

Conform jurisprudenței stabilite prin cauza Gibraltar (28), nu orice modificare a ajutoarelor existente trebuie privită ca o transformare a ajutorului existent într-un nou ajutor. Potrivit Tribunalului, „doar în cazul în care modificarea afectează însăși substanța schemei inițiale, aceasta din urmă se transformă într-o nouă schemă de ajutor. Nu poate fi vorba de o asemenea modificare în cazul în care noul element este în mod clar disociabil de schema inițială”.

(30)

În lumina considerațiilor de mai sus, în practica sa decizională, autoritatea a examinat în general: (a) dacă regimul inițial de finanțare a organismelor publice de radiodifuziune reprezintă ajutor de stat existent în conformitate cu regulile menționate la considerentele 26 și 27 de mai sus; (b) dacă modificările subsecvente afectează însăși substanța măsurii inițiale (adică natura avantajului sau sursa de finanțare, scopul ajutorului, beneficiarii sau scopul activităților beneficiarilor) sau dacă aceste modificări sunt de natură pur formală sau administrativă; și (c) în cazul în care aceste modificări sunt substanțiale, dacă acestea sunt separabile de măsura originală, caz în care pot fi analizate separat, sau dacă nu sunt separabile de măsura originală, astfel încât aceasta este transformată în întregime într-un nou ajutor.

5.   Evaluarea compatibilității ajutoarelor de stat în conformitate cu articolul 61 alineatul (3) din Acordul privind SEE

(31)

Deși compensația pentru obligația de serviciu public de radiodifuziune este evaluată în mod obișnuit în conformitate cu articolul 59 alineatul (2) din Acordul privind SEE, în domeniul radiodifuziunii se pot aplica, în principiu, și derogările menționate la articolul 61 alineatul (3) din Acordul privind SEE, dacă sunt îndeplinite condițiile relevante.

(32)

Acordul privind SEE nu conține o dispoziție corespunzătoare articolului 167 alineatul (4) din TFUE, care obligă Comisia să ia în considerare aspectele culturale în acțiunile sale în temeiul altor dispoziții din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special pentru a respecta și a promova diversitatea culturilor sale. Acest acord nu conține o derogare culturală similară articolului 107 alineatul (3) litera (d) din TFUE, care permite Comisiei să considere ajutoarele pentru promovarea culturii compatibile cu piața comună, în cazul în care acestea nu afectează condițiile în care se desfășoară schimburile comerciale și concurența în cadrul Comunității într-o măsură care să contravină interesului comun. Acest fapt nu implică, totuși, că punerea în aplicare a normelor privind ajutoarele de stat nu lasă loc pentru luarea în considerare a aspectelor culturale. Acordul privind SEE recunoaște necesitatea consolidării cooperării culturale, prin articolul 13 din Protocolul 31. În acest sens, trebuie reamintit faptul că autoritatea a stabilit, în practica sa decizională privind ajutorul de stat pentru producția cinematografică și activitățile conexe cinematografiei, că măsurile de sprijin pentru producția cinematografică și audiovizuală pot fi aprobate pentru motive culturale, pe baza articolului 61 alineatul (3) litera (c) din Acordul privind SEE, cu condiția ca această abordare să ia suficient în considerare criteriile stabilite de Comisie și să nu se abată de la practica acesteia anterioară adoptării articolului 107 alineatul (3) litera (d) din TFUE (29).

(33)

Autoritatea are sarcina de a decide asupra aplicării efective a oricărei derogări prevăzute la articolul 61 alineatul (3) din Acordul privind SEE și asupra modalității de a lua în considerare aspectele culturale. Trebuie reamintit faptul că dispozițiile care acordă derogări de la interdicția de acordare a ajutoarelor de stat trebuie să fie aplicate restrictiv. În mod corespunzător, autoritatea consideră că derogările culturale ar putea fi aplicate numai în acele cazuri în care obiectul cultural este identificat sau identificabil în mod clar (30). În plus, autoritatea este de părere că noțiunea de cultură trebuie aplicată conținutului și naturii obiectului în cauză, și nu mediului de propagare sau difuzării în sine (31). Mai mult, nevoile educaționale și democratice ale unui stat AELS trebuie să fie privite separat de promovarea culturii (32).

(34)

Ajutoarele de stat în favoarea organismelor publice de radiodifuziune nu fac diferența, de obicei, între nevoile culturale, democratice și educaționale ale societății. Cu excepția cazului în care o măsură de finanțare vizează în mod specific promovarea unor obiective culturale, în principiu, un astfel de ajutor nu poate fi aprobat în temeiul articolului 61 alineatul (3) litera (c) din Acordul privind SEE ca ajutor cultural. Ajutoarele de stat în favoarea organismelor publice de radiodifuziune se acordă, în general, sub forma compensației pentru îndeplinirea unui mandat de serviciu public și acestea sunt evaluate în conformitate cu articolul 59 alineatul (2) din Acordul privind SEE, pe baza criteriilor stabilite în prezentul capitol.

6.   Evaluarea compatibilității ajutoarelor de stat în conformitate cu articolul 59 alineatul (2) din Acordul privind SEE

(35)

În conformitate cu articolul 59 alineatul (2) din Acordul privind SEE, „[î]ntreprinderile care au sarcina de a gestiona serviciile de interes economic general sau care prezintă caracter de monopol fiscal se supun normelor prezentului acord și, în special, normelor privind concurența, în măsura în care aplicarea acestor norme nu împiedică, în drept sau în fapt, îndeplinirea misiunii speciale care le-a fost încredințată. Dezvoltarea schimburilor comerciale nu trebuie să fie afectată într-o măsură care ar fi contrară intereselor părților contractante.”

(36)

În conformitate cu jurisprudența constantă a Curții Europene de Justiție, articolul 106 din TFUE (fostul articol 86 din Tratatul CE), care corespunde articolului 59 din Acordul privind SEE, prevede o derogare și, prin urmare, trebuie interpretat în mod restrictiv. Curtea de Justiție a precizat că, pentru ca o măsură să poată beneficia de o astfel de derogare, este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:

(i)

serviciul în cauză trebuie să fie un serviciu de interes economic general și trebuie să fie definit în mod clar ca atare de către statul membru (definiție) (33);

(ii)

întreprinderii în cauză trebuie să i se fi încredințat în mod explicit prestarea serviciului respectiv de către statul membru (mandat) (34);

(iii)

aplicarea normelor de concurență din tratat (în acest caz, interdicția acordării ajutoarelor de stat) trebuie să împiedice realizarea sarcinilor specifice încredințate întreprinderii, iar derogarea de la respectivele norme nu trebuie să afecteze dezvoltarea comerțului într-o măsură care să contravină intereselor comunitare (testul de proporționalitate) (35).

(37)

În cazul special al serviciului public de radiodifuziune, abordarea menționată anterior trebuie adaptată în funcție de Rezoluția privind serviciul public de radiodifuziune, care se referă la „misiunea de serviciu public, așa cum a fost ea conferită, definită și organizată de fiecare stat membru” (definiție și mandat), și prevede o derogare de la normele din tratat destinate finanțării serviciului public de radiodifuziune „în măsura în care finanțarea se acordă organismelor de radiodifuziune cu scopul ca acestea să-și îndeplinească misiunea de serviciu public […] și […] nu aduce atingere condițiilor schimburilor și concurenței în Comunitate într-o măsură care ar fi contrară interesului comun, iar realizarea misiunii acestui serviciu public trebuie să fie luată în considerare” (proporționalitate).

(38)

Autoritatea trebuie să evalueze, pe baza probelor aduse de statele AELS, dacă aceste criterii sunt îndeplinite. În ceea ce privește definiția misiunii de serviciu public, rolul autorității se limitează la a verifica dacă există o eroare manifestă (a se vedea secțiunea 6.1). Autoritatea verifică în continuare dacă există un mandat explicit și dacă se monitorizează efectiv îndeplinirea obligațiilor de serviciu public (a se vedea secțiunea 6.2).

(39)

Aplicând testului de proporționalitate, autoritatea stabilește dacă o eventuală denaturare a concurenței, cauzată de compensația pentru obligația de serviciu public, se poate justifica prin necesitatea de a îndeplini misiunea de serviciu public și de a o finanța. Autoritatea evaluează, în special pe baza probelor pe care statele AELS sunt obligate să le prezinte, dacă există suficiente garanții pentru a evita efecte disproporționate ale finanțării publice, supracompensația și subvențiile încrucișate și pentru a se asigura că organismele publice de radiodifuziune respectă condițiile de piață în desfășurarea activităților lor comerciale (a se vedea secțiunea 6.3 și următoarele).

(40)

Analiza respectării cerințelor privind ajutoarele de stat trebuie bazată pe caracteristicile specifice fiecărui sistem național. Autoritatea este conștientă de diferențele din sistemele naționale de radiodifuziune și de alte caracteristici ale piețelor de media ale statelor AELS. În consecință, evaluarea compatibilității unui ajutor de stat în favoarea unui organism public de radiodifuziune, în temeiul articolului 59 alineatul (2), se realizează de la caz la caz, în conformitate cu practica autorității (36) și respectând principiile menționate în următoarele secțiuni.

(41)

Autoritatea va lua în considerare, de asemenea, dificultățile pe care le-ar putea întâmpina unele state AELS mai mici în obținerea fondurilor necesare, în cazul în care costurile serviciului public pe cap de locuitor sunt mai ridicate (37), luând în considerare în mod egal potențialele preocupări ale altor mijloace de informare în aceste state membre.

(42)

După cum arată practica decizională recentă a Comisiei și a autorității, o măsură care nu îndeplinește cumulativ criteriile Altmark trebuie în continuare analizată conform articolului 106 alineatul (2) din TFUE, respectiv articolului 59 alineatul (2) din Acordul privind SEE (38).

6.1.   Definiția misiunii de serviciu public

(43)

În vederea îndeplinirii condiției menționate la considerentul 36 punctul (i) de mai sus pentru aplicarea articolului 59 alineatul (2) din Acordul privind SEE, este necesară stabilirea unei definiții oficiale a misiunii de serviciu public. Numai în acest caz autoritatea va putea evalua cu suficientă securitate juridică dacă derogarea prevăzută la articolul 59 alineatul (2) din Acordul privind SEE este aplicabilă.

(44)

Definirea misiunii de serviciu public este de competența statelor AELS, care pot decide la nivel național, regional sau local, în conformitate cu ordinea legală internă. În general, în exercitarea acestei competențe, trebuie avut în vedere conceptul de „serviciu de interes economic general” (denumit în continuare SIEG).

(45)

Definiția misiunii de serviciu public de statele AELS ar trebui să fie cât de precisă posibil. Aceasta nu ar trebui să lase nicio îndoială în privința intenției statului AELS de a include sau nu în misiunea de serviciu public o anumită activitate, desfășurată de un organism de radiodifuziune mandatat. În absența unei definiții clare și precise a obligațiilor impuse unui organism public de radiodifuziune, autoritatea nu și-ar putea îndeplini sarcinile care îi revin în temeiul articolului 59 alineatul (2) din Acordul privind SEE și, în consecință, nu ar putea acorda nicio derogare în temeiul prevederii respective.

(46)

Identificarea clară a activităților care fac parte din misiunea de serviciu public este importantă și pentru ca operatorii privați să își poată planifica activitățile. În plus, condițiile misiunii de serviciu public ar trebui să fie suficient de precise, astfel încât autoritățile din statele AELS să poată monitoriza eficient respectarea lor, după cum se explică în secțiunea următoare.

(47)

În același timp, ținând cont de caracterul specific al sectorului radiodifuziunii și de nevoia de a garanta independența editorială a organismelor publice de radiodifuziune, o definiție calitativă, care să mandateze un anumit organism de radiodifuziune cu obligația de a oferi o gamă variată de programe și o ofertă echilibrată și variată, este considerată în general ca legitimă în temeiul articolului 59 alineatul (2) din Acordul privind SEE (39). Se consideră, în general, că o astfel de definiție este în concordanță cu obiectivul de a satisface nevoile democratice, sociale și culturale ale unei anumite societăți, precum și cu garantarea pluralismului, inclusiv a diversității culturale și lingvistice. După cum a statuat Tribunalul, legitimitatea unei misiuni de serviciu public astfel definite în sens larg se întemeiază pe cerințele calitative ale serviciilor oferite de organismul public de radiodifuziune (40). Definiția serviciului public poate să reflecte, de asemenea, dezvoltarea și diversificarea activităților din era digitală, incluzând serviciile audiovizuale pe toate platformele de distribuție.

(48)

În ceea ce privește definiția serviciului public în sectorul radiodifuziunii, rolul autorității se limitează la a verifica dacă există o eroare manifestă. Autorității nu îi revine rolul de a decide ce programe trebuie furnizate și finanțate ca serviciu de interes economic general, nici de a pune la îndoială natura sau calitatea unui anumit produs. Cu toate acestea, ar exista o eroare manifestă în definiția misiunii de serviciu public în cazul în care aceasta ar include activități care nu ar putea fi considerate în mod întemeiat ca răspunzând nevoilor democratice, sociale și culturale ale fiecărei societăți. De exemplu, acesta ar fi, în mod normal, cazul publicității, al comerțului electronic, al teleshoppingului, al utilizării numerelor cu tarif special în cazul jocurilor-concurs comerciale (41), al sponsorizării sau al activităților comerciale. Mai mult, ar putea apărea o eroare manifestă dacă ajutorul de stat este utilizat pentru a finanța activități care nu reprezintă o valoare adăugată, în ceea ce privește nevoile specifice sociale, democratice și culturale ale societății.

(49)

În acest sens, trebuie reamintit faptul că misiunea de serviciu public desemnează serviciile oferite publicului în interesul general. Problema definirii misiunii de serviciu public nu trebuie confundată cu problema mecanismului de finanțare ales pentru furnizarea respectivelor servicii. Prin urmare, dacă organismele publice de radiodifuziune pot desfășura activități comerciale, precum vânzarea de spații publicitare pentru a obține venituri, activitățile respective nu pot fi considerate ca făcând parte integrantă din misiunea de serviciu public (42).

6.2.   Mandat și control

(50)

Pentru a putea beneficia de o derogare în temeiul articolului 59 alineatul (2) din Acordul privind SEE, misiunea de serviciu public ar trebui încredințată uneia sau mai multor întreprinderi printr-un act oficial (de exemplu printr-un act legislativ, contract sau mandat obligatoriu).

(51)

Mandatul (mandatele) va (vor) specifica natura exactă a obligațiilor serviciului public în conformitate cu secțiunea 6.1 de mai sus și va (vor) fixa condițiile pentru oferirea compensației, precum și modalitățile de evitare a unei eventuale supracompensații și de rambursare a acesteia.

(52)

De fiecare dată când domeniul de aplicare al misiunii de serviciu public se extinde pentru a acoperi noi servicii, definiția și mandatul (mandatele) ar trebui modificate în mod corespunzător, în limitele articolului 59 alineatul (2) din Acordul privind SEE. Pentru a permite organismelor publice de radiodifuziune să reacționeze prompt la noile evoluții tehnologice, statele AELS trebuie să prevadă, de asemenea, ca mandatarea cu un nou serviciu să se efectueze după evaluarea menționată la secțiunea 6.7 de mai jos, înainte de rectificarea oficială a mandatului original.

(53)

Nu este suficient însă ca organismul public de radiodifuziune să fie însărcinat în mod oficial cu prestarea unui serviciu public bine definit. Este necesar, de asemenea, ca serviciul public să fie prestat în mod efectiv, în conformitate cu modalitățile prevăzute în actul oficial încheiat între stat și întreprinderea căreia i-a fost încredințată misiunea de serviciu public. În acest scop, este de dorit ca o autoritate competentă sau un organism desemnat în acest scop să monitorizeze aplicarea sa în mod transparent și eficace. Necesitatea existenței unei autorități competente sau a unui organism însărcinat să exercite un astfel de control este evidentă în cazul standardelor de calitate impuse operatorului căruia i se încredințează misiunea. Autorității nu îi revine rolul de a aprecia respectarea standardelor de calitate: aceasta trebuie să se poată baza pe supravegherea corespunzătoare efectuată de statele AELS privind îndeplinirea de către organismul de radiodifuziune a misiunii sale de serviciu public, inclusiv standardele calitative stabilite în acea misiune (43).

(54)

Competența de a alege mecanismul care să asigure un control eficient al îndeplinirii obligațiilor de serviciu public aparține statelor AELS, permițând astfel autorității să își îndeplinească sarcinile în conformitate cu articolul 59 alineatul (2) din Acordul privind SEE. O astfel de supraveghere ar putea fi eficace doar dacă ar fi efectuată de un organism cu adevărat independent de conducerea organismelor publice de radiodifuziune, care să aibă competența, capacitatea și resursele necesare să efectueze monitorizări periodice și care să conducă la impunerea de măsuri corective adecvate necesare pentru asigurarea respectării obligațiilor care incumbă serviciului public.

(55)

În absența unor indicii suficiente și fiabile în sensul că respectivul serviciu public este prestat efectiv în conformitate cu misiunea încredințată, autoritatea nu ar putea să își îndeplinească sarcinile care îi revin în temeiul articolului 59 alineatul (2) din Acordul privind SEE și, prin urmare, nu ar putea acorda o derogare în temeiul acestei prevederi.

6.3.   Alegerea finanțării serviciilor publice de radiodifuziune

(56)

Îndatoririle de serviciu public pot fi cantitative, calitative sau atât cantitative, cât și calitative. Indiferent de formă, acestea pot justifica compensația, în măsura în care presupun costuri suplimentare pe care operatorul de radiodifuziune nu ar fi trebuit să le suporte în mod normal.

(57)

Schemele de finanțare pot fi divizate în două mari categorii: „finanțare unică” și „finanțare mixtă”. Categoria „finanțării unice” cuprinde sistemele în care organismele publice de radiodifuziune sunt finanțate numai din fonduri publice, indiferent de forma acestora. Schemele de „finanțare mixtă” cuprind o gamă variată de mecanisme prin intermediul cărora serviciul public de radiodifuziune este finanțat în proporții variabile din resurse de stat și din venituri provenind din activități comerciale sau de servicii publice, precum vânzarea de spații sau programe publicitare și oferirea de servicii contra cost.

(58)

După cum prevede Rezoluția privind serviciul public de radiodifuziune: „[D]ispozițiile Tratatului de instituire a Comunității Europene nu aduc atingere competenței statelor membre de a participa la finanțarea serviciului public de radiodifuziune […].” Prin urmare, autoritatea nu emite nicio obiecție de principiu privind alegerea unei scheme de finanțare mixte față de o schemă de finanțare unică.

(59)

Deși statele AELS sunt libere să aleagă modalitățile de finanțare a serviciului public de radiodifuziune, autoritatea trebuie să verifice, în temeiul articolului 59 alineatul (2) din Acordul privind SEE, dacă finanțarea de la stat nu afectează concurența în SEE în mod disproporționat, după cum s-a menționat anterior la considerentul 37.

6.4.   Cerințe de transparență pentru evaluarea ajutoarelor de stat

(60)

Evaluarea realizată de autoritate privind ajutoarele de stat necesită o definiție clară și precisă a misiunii de serviciu public și o distincție clară și adecvată între activitățile de serviciu public și activitățile din afara serviciului public, inclusiv o separare clară a conturilor.

(61)

La nivel național se impune deja, în mod normal, separarea conturilor între activitățile legate de serviciul public și cele care nu sunt specifice unui serviciu public, deoarece aceasta este esențială pentru a se asigura transparența și controlul utilizării fondurilor publice. Separarea conturilor oferă un instrument de evaluare a eventualelor subvenții încrucișate și de motivare a plăților de compensări justificate prin îndeplinirea misiunilor de interes economic general. Doar pe baza unei alocări adecvate de venituri și costuri se poate stabili dacă finanțarea publică se limitează efectiv la costurile nete ale misiunii de serviciu public și dacă poate fi, prin urmare, autorizată în temeiul articolului 59 alineatul (2) din Acordul privind SEE.

(62)

Directiva 2006/111/CE (Directiva privind transparența) prevede obligația statelor membre de a adopta măsuri legate de transparență pentru orice întreprindere titulară de drepturi speciale sau exclusive ori căreia i-a fost încredințată prestarea unui serviciu de interes economic general, care primește o compensație pentru obligația de serviciu public sub orice formă, în legătură cu acest serviciu și care desfășoară alte activități nespecifice unui serviciu public. Aceste cerințe privind transparența sunt: (a) toate conturile interne corespunzătoare diferitelor activități, și anume cele specifice serviciului public și cele nespecifice unui serviciu public, trebuie să fie separate; (b) toate costurile și veniturile trebuie să fie percepute și alocate corect, pe baza principiilor de contabilitate analitică aplicate de o manieră coerentă și justificabile în mod obiectiv; și (c) principiile de contabilitate analitică în conformitate cu care sunt stabilite conturile separate trebuie să fie definite în mod clar (44).

(63)

Aceste cerințe generale privind transparența se aplică, de asemenea, operatorilor de radiodifuziune, în măsura în care acestora li s-a încredințat prestarea unui serviciu de interes economic general, primesc o compensație pentru obligația de serviciu public, în legătură cu acest serviciu și, de asemenea, desfășoară alte activități nespecifice unui serviciu public.

(64)

În sectorul radiodifuziunii, separarea conturilor nu ridică probleme deosebite în ceea ce privește veniturile. Din acest motiv, autoritatea consideră că, în ceea ce privește veniturile, organismele de radiodifuziune ar trebui să prezinte o evidență detaliată a surselor și sumelor care corespund ansamblului de venituri obținute în urma prestării unor activități de serviciu public și din afara serviciului public.

(65)

În ceea ce privește costurile, pot fi luate în considerare toate cheltuielile ocazionate de funcționarea serviciului public. În cazul în care întreprinderea efectuează activități care nu intră sub incidența serviciului public, se pot lua în calcul doar costurile asociate serviciului public. Autoritatea recunoaște că, în sectorul serviciului public de radiodifuziune, separarea conturilor poate fi mai anevoioasă din punctul de vedere al cheltuielilor. Aceasta, ca urmare a faptului că, în special în sectorul radiodifuziunii tradiționale, statele AELS pot considera că toate programele unui organism de radiodifuziune sunt incluse în misiunea de serviciu public, permițând în același timp și exploatarea comercială a acestora. Cu alte cuvinte, activitățile legate de serviciul public și cele din afara acestui domeniu pot, într-o mare măsură, să partajeze aceleași surse, pe când cheltuielile nu pot întotdeauna să fie separate în mod proporțional.

(66)

Cheltuielile specifice activităților serviciului din afara sferei publice (de exemplu cheltuielile de marketing legate de publicitate) ar trebui întotdeauna să fie identificate în mod clar și contabilizate separat. În plus, costurile de producție care sunt destinate în același timp dezvoltării activităților în domeniul serviciilor publice și nepublice, ar trebui alocate proporțional activităților legate de serviciul public și respectiv activităților din afara acestui serviciu, de câte ori este posibil, în mod semnificativ.

(67)

În alte cazuri, ori de câte ori aceleași resurse sunt utilizate pentru a îndeplini sarcini din cadrul și din afara serviciului public, costurile comune de producție ar trebui alocate pe baza diferenței în costurile totale ale companiei, cu și fără activitățile din afara serviciului public (45). În astfel de cazuri, costurile care sunt în totalitate atribuibile activităților de serviciu public, dar care profită și activităților din afara serviciului public, nu trebuie să fie repartizate între cele două tipuri de activități și pot fi alocate în întregime activităților de serviciu public. Această diferență față de abordarea urmată în general în alte servicii publice se explică prin specificitățile sectorului public de radiodifuziune. În sectorul radiodifuziunii publice, beneficiile nete ale activităților comerciale legate de activitățile de serviciu public trebuie să fie luate în considerare pentru calcularea costurilor nete ale serviciului public și, prin urmare, pentru reducerea nivelului compensației pentru obligația de serviciu public. Astfel se reduce riscul subvenționărilor încrucișate, prin atribuirea de cheltuieli comune activităților de serviciu public.

(68)

Principalul exemplu pentru situația descrisă la considerentul anterior ar fi cheltuielile ocazionate de producerea programelor în cadrul misiunii de serviciu public a organismului de radiodifuziune. Aceste programe îndeplinesc misiunea de serviciu public și, totodată, generează audiență pentru comercializarea de spații publicitare. Cu toate acestea, este aproape imposibil de cuantificat cu un grad suficient de precizie partea din audiență care îndeplinește misiunea de serviciu public și cea care generează venit din publicitate. Din acest motiv, distribuirea costurilor ocazionate de producerea programului între cele două tipuri de activități riscă să fie arbitrară și nesemnificativă.

(69)

Autoritatea consideră că transparența financiară ar putea fi sporită și mai mult printr-o separare adecvată între activitățile de serviciu public și cele din afara acestuia la nivel de organizare a organismului public de radiodifuziune. În mod normal, separarea funcțională și structurală permite evitarea de la început a subvenționărilor încrucișate a activităților comerciale, precum și garantarea aplicării prețului de transfer și a respectării principiului deplinei concurențe. Prin urmare, autoritatea invită statele AELS să ia în considerare separarea funcțională și structurală a activităților importante și disociabile, ca o formă de bună practică.

6.5.   Principiul costurilor nete și supracompensația

(70)

Ca principiu, deoarece supracompensația nu este necesară pentru funcționarea serviciului de interes economic general, aceasta constituie ajutor de stat incompatibil și trebuie rambursat către stat, sub rezerva clarificărilor prezentate în această secțiune cu privire la serviciile publice de radiodifuziune.

(71)

Autoritatea pornește de la premisa că finanțarea acordată de stat este necesară, în mod normal, pentru a permite întreprinderii să își îndeplinească misiunea de serviciu public. Cu toate acestea, pentru a îndeplini cerințele testului de proporționalitate, trebuie ca, în general, valoarea compensației publice să nu depășească costurile nete ale misiunii de serviciu public, ținând cont și de alte venituri directe sau indirecte rezultate din aceasta. Din acest motiv, beneficiul net al tuturor activităților comerciale legate de activitatea de serviciu public va fi luat în calcul pentru determinarea cheltuielilor nete de serviciu public.

(72)

Întreprinderile care primesc o compensație pentru îndeplinirea misiunii de serviciu public pot, în general, să aibă un profit rezonabil. Acest profit reprezintă o rată a rentabilității propriului capital care ia în considerare riscul sau absența riscului asumat de întreprindere. În sectorul radiodifuziunii, misiunea de serviciu public este îndeplinită de cele mai multe ori de către organisme de radiodifuziune care nu sunt orientate către obținerea de profit sau care nu trebuie să rentabilizeze capitalul utilizat sau să efectueze orice activitate în afara aceleia de furnizare a serviciului public. Autoritatea consideră că, în aceste situații, nu este rezonabilă includerea unui element de profit în suma compensației pentru îndeplinirea misiunii de serviciu public (46). Cu toate acestea, în alte cazuri, de exemplu în situația în care obligațiile de serviciu public sunt încredințate unor întreprinderi administrate comercial și care trebuie să rentabilizeze capitalul investit, un element de profit care reprezintă o remunerare echitabilă a capitalului, având în vedere riscurile, poate fi considerat rezonabil, dacă este justificat corespunzător și cu condiția să fie necesar pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu public.

(73)

Organismele publice de radiodifuziune pot reține supracompensația anuală peste nivelul costurilor nete ale serviciului public (ca „rezerve ale serviciului public”), în măsura în care aceasta este necesară pentru asigurarea finanțării obligațiilor acestora de serviciu public. În general, autoritatea consideră că o sumă de până la 10 % din cheltuielile anuale cuprinse în buget privind misiunea de serviciu public poate fi considerată necesară pentru a acoperi fluctuațiile de costuri și de venit. Ca regulă, supracompensația care depășește această limită trebuie să fie recuperată fără întârziere.

(74)

În cazuri excepționale și temeinic justificate, organismelor publice de radiodifuziune li se poate permite să rețină o sumă care să depășească 10 % din cheltuielile anuale cuprinse în buget privind misiunea acestora de serviciu public. Acest lucru este acceptabil doar cu condiția ca această supracompensație să fie alocată în mod specific, din timp și în mod obligatoriu, în scopul unor investiții majore, nerecurente, necesare pentru îndeplinirea misiunii de serviciu public (47). Utilizarea unei astfel de supracompensații alocate în mod clar trebuie să fie limitată în timp, depinzând de destinația sa.

(75)

Pentru a permite autorității să-și exercite îndatoririle, statele AELS stabilesc condițiile în care supracompensația menționată anterior poate fi folosită de către organismele publice de radiodifuziune.

(76)

Supracompensația menționată anterior se va utiliza doar în scopul finanțării activităților de serviciu public. Subvenția încrucișată a activităților comerciale nu este justificată și constituie ajutor de stat incompatibil.

6.6.   Mecanisme de control financiar

(77)

Statele AELS prevăd mecanisme adecvate pentru a preveni orice supracompensație, sub rezerva prevederilor de la considerentele 72-76 de mai sus. Acestea asigură controlul periodic și eficient al utilizării finanțării publice pentru a preveni supracompensația și subvențiile încrucișate și pentru a examina nivelul „rezervelor serviciului public” și utilizarea acestora. Competența de a alege mecanismele de control cele mai adecvate din sistemul de radiodifuziune național aparține statelor AELS, ținând cont și de nevoia de a asigura coerența cu mecanismele instaurate pentru supravegherea îndeplinirii misiunii de serviciu public.

(78)

Pentru a fi eficiente, se consideră că astfel de controale ar trebui efectuate de către un organism extern independent de organismul public de radiodifuziune, la intervale regulate de timp, de preferință anual. Statele AELS se asigură că pot fi aplicate măsuri efective pentru a recupera supracompensația care nu respectă prevederile secțiunii 6.5 anterioare și subvențiile încrucișate.

(79)

Situația financiară a organismelor publice de radiodifuziune ar trebui să facă obiectul unei revizuiri detaliate la sfârșitul fiecărei perioade financiare, după cum se prevede în sistemele naționale de radiodifuziune ale statelor AELS, sau, în absența acesteia, al unei perioade de timp care nu trebuie să depășească, în mod normal, patru ani. Orice „rezerve ale serviciului public” existente la sfârșitul perioadei financiare sau al unei perioade echivalente după cum s-a menționat anterior, se iau în considerare la calcularea nevoilor financiare ale organismului public de radiodifuziune pentru perioada următoare. În cazul unor „rezerve ale serviciului public” care depășesc în mod recurent 10 % din costurile anuale de serviciu public, statele AELS reexaminează dacă nivelul finanțării corespunde nevoilor financiare efective ale serviciilor publice de radiodifuziune.

6.7.   Diversificarea serviciilor publice de radiodifuziune

(80)

În ultimii ani, piețele audiovizuale au înregistrat schimbări importante, care au condus la evoluția și diversificarea ofertei actuale de radiodifuziune. Aceste schimbări au ridicat noi întrebări privind aplicarea normelor privind ajutoarele de stat la serviciile audiovizuale, care depășesc conceptul de activitate de radiodifuziune în sens tradițional.

(81)

În acest sens, autoritatea consideră că organismele publice de radiodifuziune ar trebui să poată folosi oportunitățile oferite de procesul de digitalizare și de diversificare a platformelor de distribuție pe baza neutralității tehnologice, în beneficiul societății. Pentru a garanta rolul fundamental al organismelor publice de radiodifuziune în noul mediu digital, acestea pot utiliza ajutoarele de stat pentru a oferi servicii audiovizuale pe platforme noi de distribuție, răspunzând publicului general, dar și intereselor speciale, cu condiția ca acestea să se adreseze acelorași nevoi democratice, sociale și culturale ale societății în cauză și să nu provoace efecte disproporționate pe piață, care nu sunt necesare pentru îndeplinirea misiunii de serviciu public.

(82)

În paralel cu evoluția rapidă a pieței radiodifuziunii, modelele economice ale organismelor de radiodifuziune suferă, de asemenea, schimbări. Îndeplinind misiunea lor de serviciu public, organismele de radiodifuziune se orientează din ce în ce mai mult către noi surse de finanțare, cum ar fi publicitatea electronică sau furnizarea de servicii contra cost (așa-numitele servicii cu plată, precum accesul la arhive contra unei taxe, posturi de televiziune de interes special pe bază de plată la vizionare, accesul la servicii mobile contra plății unei sume forfetare, difuzarea unor programe înregistrate contra unei taxe, descărcarea unui conținut electronic contra cost etc.). Elementul de remunerație în cazul serviciilor contra cost poate fi legat, de exemplu, de plata unor taxe de distribuție de rețea sau de drept de autor de către organismele de radiodifuziune (de exemplu, dacă serviciile oferite pe platforme mobile sunt furnizate contra plății unei taxe unui operator mobil).

(83)

Cu toate că serviciile publice de radiodifuziune au beneficiat în mod tradițional de difuzare gratuită, autoritatea consideră că existența unui element de remunerație directă în serviciile oferite – având un impact asupra accesului clienților (48) – nu înseamnă în mod obligatoriu că aceste servicii nu fac parte în mod clar din misiunea de serviciu public, cu condiția ca elementul „preț” să nu compromită caracterul distinctiv al serviciului public care răspunde nevoilor specifice sociale, democratice și culturale ale societății, ceea ce distinge serviciile publice de activitățile pur comerciale (49). Elementul de remunerație este unul dintre aspectele care trebuie luate în considerare atunci când se decide includerea unui asemenea serviciu în misiunea de serviciu public, deoarece acesta poate afecta universalitatea și configurația generală a serviciului oferit, precum și impactul asupra pieței. Statele AELS pot mandata organismele publice de radiodifuziune să ofere un astfel de serviciu contra cost ca parte a misiunii acestora de serviciu public, cu condiția ca serviciul în cauză să răspundă nevoilor specifice sociale, democratice și culturale ale societății, fără să producă efecte disproporționate asupra concurenței și asupra comerțului transfrontalier.

(84)

După cum s-a menționat anterior, operatorii publici de radiodifuziune pot utiliza ajutoare de stat pentru prestarea serviciilor audiovizuale pe toate platformele, cu condiția ca cerințele de fond din articolul 59 alineatul (2) din Acordul privind SEE să fie îndeplinite. În acest scop, statele AELS iau în considerare, printr-o procedură prealabilă de evaluare, bazată pe o consultare publică, dacă serviciile audiovizuale importante noi care sunt preconizate de operatorii publici de radiodifuziune îndeplinesc cerințele din articolul 59 alineatul (2) din Acordul privind SEE, și anume, în cazul serviciului public de radiodifuziune, dacă acestea răspund nevoilor democratice, sociale și culturale ale societății, luând în calcul cu atenție potențialele efecte asupra condițiilor comerciale și asupra concurenței.

(85)

Statelor AELS le revine sarcina de a decide, având în vedere caracteristicile și evoluția pieței radiodifuziunii, precum și gama serviciilor deja oferite de către organismul public de radiodifuziune, ce anume se va înțelege prin „serviciu nou important”. Natura „nouă” a unei activități poate depinde, printre altele, de conținutul acesteia și de modalitățile de consum (50). „Importanța” serviciului poate lua în calcul, de exemplu, resursele financiare necesare pentru dezvoltarea acestuia și impactul preconizat asupra cererii. Modificările importante asupra serviciilor existente vor face obiectul aceleiași evaluări ca și serviciile noi importante.

(86)

Alegerea celui mai adecvat mecanism pentru a asigura conformitatea serviciilor audiovizuale cu condițiile de fond ale articolului 59 alineatul (2) din Acordul privind SEE intră în sfera de competență a statelor AELS, ținându-se seama de specificitățile sistemelor lor naționale de radiodifuziune și de nevoia de a garanta independența editorială a organismelor publice de radiodifuziune.

(87)

Din motive legate de transparență și de obținere a tuturor informațiilor relevante necesare în vederea adoptării unei decizii echilibrate, părțile interesate vor avea posibilitatea să își exprime opiniile privind serviciul important nou preconizat în cadrul unui proces deschis de consultare. Rezultatul procesului de consultare, evaluarea acestuia, precum și motivele pe care se întemeiază adoptarea deciziei vor fi puse la dispoziția publicului.

(88)

Pentru a se asigura că finanțarea publică a serviciilor audiovizuale noi importante nu denaturează schimburile comerciale și concurența în mod contrar intereselor comune, statele AELS vor evalua, pe baza rezultatelor consultărilor deschise, impactul general al noului serviciu pe piață prin compararea situației în prezența și în absența noului serviciu planificat. În evaluarea impactului pe piață, aspectele relevante includ, de exemplu, existența unor oferte similare sau substituibile pe piață, concurența editorială, structura pieței, poziția pe piață a organismului public de radiodifuziune, nivelul concurenței și efectul potențial asupra inițiativelor private. Acest impact trebuie evaluat în funcție de valoarea pe care serviciile în cauză le prezintă pentru societate. În cazul unor efecte predominant negative pe piață, finanțarea de stat a serviciilor audiovizuale ar fi considerată proporțională numai dacă se justifică prin valoarea adăugată în ceea ce privește răspunsul la nevoile sociale, democratice și culturale ale societății (51), luându-se în considerare, de asemenea, oferta globală existentă de servicii publice.

(89)

O astfel de evaluare ar putea fi obiectivă doar dacă ar fi efectuată de un organism cu adevărat independent de organismele publice de radiodifuziune, de asemenea din perspectiva numirii și revocării membrilor săi, și care să aibă capacitatea și resursele suficiente pentru a-și exercita îndatoririle. Statele AELS au posibilitatea să stabilească o procedură proporțională cu mărimea pieței și cu poziția de piață a organismului public de radiodifuziune.

(90)

Mențiunile anterioare nu vor împiedica organismele publice de radiodifuziune să testeze servicii noi, inovatoare (de exemplu, sub forma proiectelor pilot) la scară limitată (de exemplu, în ceea ce privește intervalul de timp și audiența) și în scopul strângerii de informații privind fezabilitatea și valoarea adăugată a serviciului preconizat, atât timp cât o astfel de perioadă de probă nu echivalează cu introducerea unui serviciu audiovizual nou important, de sine stătător.

(91)

Autoritatea consideră că evaluarea menționată anterior va contribui la asigurarea respectării normelor SEE privind ajutoarele de stat la nivel național. Acest lucru nu aduce atingere nici competențelor autorității de a verifica dacă statele AELS respectă dispozițiile Acordului privind SEE și nici dreptului acesteia de a se sesiza, la nevoie, în urma plângerilor sau din proprie inițiativă.

6.8.   Proporționalitate și comportament de piață

(92)

În conformitate cu articolul 59 alineatul (2) din Acordul privind SEE, organismele publice de radiodifuziune nu trebuie să desfășoare activități care ar avea drept consecință denaturarea disproporționată a concurenței și care nu sunt necesare pentru îndeplinirea misiunii de serviciu public. De exemplu, achiziționarea unui conținut „premium” ca parte din misiunea generală de serviciu public a organismului public de radiodifuziune este considerată, în general, legitimă. Cu toate acestea, concurența ar fi denaturată în mod disproporționat în cazul în care organismele publice de radiodifuziune ar menține drepturile „premium” exclusive, fără a le folosi sau fără a acorda sublicențe pentru acestea, în mod transparent și în timp util. Prin urmare, autoritatea invită statele AELS să se asigure că organismele publice de radiodifuziune respectă principiul proporționalității și în ceea ce privește achiziționarea de drepturi „premium” și să stabilească norme privind acordarea de către organismele publice de radiodifuziune de sublicențe în cazul drepturilor „premium” exclusive neutilizate.

(93)

Organismele publice de radiodifuziune au obligația să respecte principiile de piață atunci când desfășoară activități comerciale și, atunci când acționează prin intermediul filialelor comerciale, relația dintre acestea și filialele comerciale trebuie să respecte principiul deplinei concurențe. Statele AELS vor veghea ca organismele publice de radiodifuziune să respecte principiul deplinei concurenței, să efectueze investiții comerciale în conformitate cu principiul investitorului privat în economia de piață și să nu adopte un comportament anticoncurențial față de concurenții lor, pe baza finanțării publice de care beneficiază.

(94)

Un exemplu de comportament anticoncurențial poate fi subcotarea prețului. Un serviciu public de radiodifuziune ar putea fi tentat să provoace scăderea prețului pentru publicitate sau prețul altor activități nespecifice unui serviciu public (precum serviciile comerciale contra cost) sub ceea ce poate fi considerat în mod rezonabil ca fiind conform cu regulile pieței, pentru a reduce veniturile concurenților, în măsura în care compensația publică acoperă diminuarea veniturilor. Un astfel de comportament nu poate fi considerat ca intrinsec misiunii de serviciu public atribuite organismului de radiodifuziune și, în orice caz, ar afecta condițiile comerciale și concurența în Spațiul Economic European într-o măsură care ar fi contrară interesului comun și ar încălca astfel articolului 59 alineatul (2) din Acordul privind SEE.

(95)

Având în vedere diferențele dintre situațiile piețelor, respectarea principiilor de piață de către organismele publice de radiodifuziune și, în special, chestiunile legate de reducerea prețurilor în oferta comercială de către organismele publice de radiodifuziune sau dacă acestea respectă principiul proporționalității în ceea ce privește achiziționarea de programe cu conținut „premium” (52) se va evalua de la caz la caz, avându-se în vedere specificitățile pieței și ale serviciului în cauză.

(96)

Autoritatea consideră că responsabilitatea de a se asigura că organismele publice de radiodifuziune respectă principiile de piață aparține, în primul rând, autorităților naționale. În acest scop, statele AELS se vor dota cu mecanismele corespunzătoare care să permită analizarea oricărei plângeri potențiale în mod eficient, la nivel național.

(97)

Fără a aduce atingere considerentului anterior, dacă va considera necesar, autoritatea va acționa pe baza articolelor 53, 54, 59 și 61 din Acordul privind SEE.

7.   Aplicarea în timp

(98)

Prezentul capitol se va aplica din ziua următoare adoptării sale de autoritate. Acesta va înlocui capitolul precedentul referitor la aplicarea normelor privind ajutoarele de stat serviciilor publice de radiodifuziune din orientările autorității privind ajutoarele de stat.

(99)

În conformitate cu capitolul privind stabilirea normelor aplicabile pentru evaluarea ajutorului de stat ilegal (53), autoritatea va aplica, pentru cazurile de ajutoare nenotificate:

(a)

prezentul capitol, dacă ajutorul a fost acordat după publicarea acestuia;

(b)

capitolul precedentul referitor la aplicarea normelor privind ajutoarele de stat serviciilor publice de radiodifuziune, adoptat la 23 aprilie 2004, în toate celelalte cazuri.


(1)  Prezentul capitol corespunde Comunicării Comisiei cu privire la aplicarea normelor privind ajutoarele de stat serviciilor publice de radiodifuziune (JO C 257, 27.10.2009, p. 1).

(2)  Adoptate prin Decizia nr. 90/04/COL a Autorității AELS de Supraveghere din 23 aprilie 2004 de modificare pentru a patruzeci și șasea oară a normelor procedurale și de fond în domeniul ajutoarelor de stat prin introducerea unui nou capitol, 24C: Aplicarea normelor privind ajutoarele de stat în domeniul serviciului public de radiodifuziune (JO L 327, 13.12.2007, p. 21 și Suplimentul SEE nr. 59, 13.12.2007, p. 1).

(3)  Cauza C-280/00, Altmark Trans GmbH și Regierungspräsidium Magdeburg/Nahverkehrsgesellschaft Altmark GmbH (Altmark), Rec., 2003, p. I-7747.

(4)  JO L 109, 26.4.2007, p. 44 și Suplimentul SEE nr. 20, 26.4.2007, p. 1, disponibil și pe site-ul autorității http://www.eftasurv.int/?1=1&showLinkID=16997&1=1.

(5)  JO L 312, 29.11.2005, p. 67.

(6)  Decizia nr. 91/2006 a Comitetului mixt al SEE (JO L 289, 19.10.2006, p. 31 și Suplimentul SEE nr. 52, 19.10.2006, p. 24), intrată în vigoare la 8 iulie 2006.

(7)  Directiva 2007/65/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2007 de modificare a Directivei 89/552/CEE a Consiliului privind coordonarea anumitor acte cu putere de lege și acte administrative ale statelor membre cu privire la desfășurarea activităților de difuzare a programelor de televiziune (JO L 332, 18.12.2007, p. 27).

(8)  COM(2005) 107 final.

(9)  JO C 320, 15.11.2001, p. 5. Această Comunicare corespunde capitolului precedent cu privire la aplicarea normelor privind ajutoarele de stat serviciilor publice de radiodifuziune, adoptat de autoritate la 23 aprilie 2004, a se vedea nota de subsol 2 de mai sus.

(10)  În scopul prezentului capitol, noțiunea de „serviciu (servicii) audiovizual(e)” se referă la difuzarea lineară și/sau nonlineară de conținut audio și/sau audiovizual și de servicii conexe, precum serviciile electronice de informare bazate pe text. Trebuie făcută o distincție între această noțiune de „serviciu (servicii) audiovizual(e)” și conceptul mai restrâns de „serviciu (servicii) media audiovizual(e)”, astfel cum este definit la articolul 1 litera (a) din Directiva 2007/65/CE serviciilor media audiovizuale.

(11)  Cauza C-260/89 ERT, Rec., 1991, p. I-2925.

(12)  În scopul prezentului capitol, sintagma „serviciu public” corespunde sintagmei „servicii de interes economic general” utilizate în articolul 59 alineatul (2) din Acordul privind SEE.

(13)  JO C 30, 5.2.1999, p. 1.

(14)  Rezoluția privind serviciul public de radiodifuziune a fost încorporată în Acordul privind SEE ca un act de care părțile contractante iau notă prin Decizia nr. 118/1999 [JO nr. L 325, 21.12.2000, p. 33 și Suplimentul SEE nr. 60, 21.12.2000, p. 423 (în limba islandeză) și p. 424 (în limba norvegiană)], intrată în vigoare la 1 octombrie 1999.

(15)  Convenția UNESCO privind protecția și promovarea diversității formelor de exprimare culturală a fost semnată la Paris la 20 octombrie 2005. Ulterior, a fost ratificată de Norvegia și acceptată de Islanda.

(16)  Convenția UNESCO privind protecția și promovarea diversității formelor de exprimare culturală, articolul 6 alineatul (1) și alineatul (2) litera (h).

(17)  Recomandarea CM/Rec(2007)2 a Comitetului de Miniștri adresată statelor membre privind pluralismul și diversitatea conținutului mediatic, adoptată la 31 ianuarie 2007 cu ocazia celei de-a 985-a reuniuni a delegaților miniștrilor.

(18)  Recomandarea CM/Rec(2007)3 a Comitetului de Miniștri adresată statelor membre privind misiunea serviciului public în domeniul mass-media în societatea informațională, adoptată la 31 ianuarie 2007 cu ocazia celei de-a 985-a reuniuni a delegaților miniștrilor.

(19)  De exemplu, Decizia nr. 180/09/COL a Autorității AELS de Supraveghere din 31 martie 2009 privind scheme de ajutor pentru producțiile audiovizuale și dezvoltarea scenaristicii și a măsurilor pedagogice (JO C 236, 1.10.2009, p. 5 și Suplimentul SEE nr. 51, 1.10.2009, p. 17). A se vedea, de asemenea, capitolul privind ajutoarele de stat pentru producțiile cinematografice și alte producții audiovizuale din orientările privind ajutoarele de stat, adoptate prin Decizia nr. 788/08/COL a Autorității AELS de Supraveghere din 17 decembrie 2008 de modificare pentru a șaizeci și șaptea oară a normelor procedurale și de fond în domeniul ajutoarelor de stat, prin modificarea capitolelor existente în privința ratelor de referință și de actualizare, în privința ajutoarelor de stat acordate sub formă de garanții, prin introducerea unui nou capitol privind recuperarea ajutoarelor de stat ilegale și incompatibile, privind ajutoarele pentru producțiile cinematografice și alte producții audiovizuale și privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor feroviare, încă nepublicate, disponibile pe site-ul autorității: http://www.eftasurv.int/?1=1&showLinkID=15643&1=1.

(20)  JO L 318, 17.11.2006, p. 17.

(21)  Decizia nr. 55/2007 a Comitetului mixt al SEE (JO L 266, 11.10.2007, p. 15 și Suplimentul SEE nr. 48, 11.10.2007, p. 12), intrată în vigoare la 9 iunie 2007.

(22)  În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) litera (a) din Decizia 2005/842/CE, aceasta se aplică ajutoarelor de stat sub forma unei „compensații pentru serviciu public acordată întreprinderilor cu o cifră de afaceri anuală medie înainte de impozitare, toate activitățile fiind incluse, sub 100 milioane EUR pe parcursul a două exerciții financiare anterioare exercițiului financiar în care a fost atribuit serviciul de interes economic general, care primesc o compensație anuală pentru serviciul în cauză sub 30 milioane EUR”.

(23)  A se vedea hotărârea din cauzele conexate T-309/04, T-317/04, T-329/04 și T-336/04 TV2/Danmark/ Comisia (TV2), Rep., 2008, p. II-2935, punctul 156.

(24)  În ceea ce privește încadrarea finanțării taxei de licență ca resursă de stat, a se vedea hotărârea din cauza TV2, citată mai sus, punctele 158-159.

(25)  Cauzele C-730/79, Phillip Morris Holland/Comisia, Rec., 1980, p. 2671, punctul 11; C-303/88, Italia/ Comisia, Rec., 1991, p. I-1433, punctul 27; C-156/98, Germania/Comisia, Rec., 2000, p. I-6857, punctul 33.

(26)  Cauza C-44/93, Namur-Les Assurances du Crédit SA/Office National du Ducroire și Regatului Belgiei, Rec., 1994, p. I-3829.

(27)  A se vedea, de exemplu, deciziile Comisiei în următoarele cazuri: E 8/06, Ajutor de stat în favoarea organismului public flamand de radiodifuziune VRT (JO C 143, 10.6.2008, p. 7); E 4/05, Ajutor de stat pentru finanțarea RTE și TNAG (TG4) (JO C 121, 17.5.2008, p. 5); E 9/05, Plăți ale taxei de licență în favoarea RAI (JO C 235, 23.9.2005, p. 3); E 10/2005, Plăți ale taxei de licență în favoarea France 2 și France 3 (JO C 240, 30.09.2005, p. 20); E 8/05, Organismul public spaniol de radiodifuziune RTVE (JO C 239, 04.10.2006, p. 17); C 2/04, Finanțarea ad hoc a organismelor publice olandeze de radiodifuziune (JO L 49, 22.2.2008, p. 1); C 60/99, Decizia 2004/838/CE a Comisiei din 10 decembrie 2003 privind ajutorul de stat acordat de Franța în favoarea France 2 și France 3 (JO L 361, 8.12.2004, p. 21); C 62/99, Decizia 2004/339/CE a Comisiei din 15 octombrie 2003 privind măsurile adoptate de Italia în favoarea RAI SpA (JO L 119, 23.4.2004, p. 1); NN 88/98, Finanțarea unui canal de știri cu difuzare 24 de ore din 24 de către BBC, fără publicitate, cu taxă de licență (JO C 78, 18.3.2000, p. 6) și NN 70/98, Ajutor de stat în favoarea canalelor publice de radiodifuziune Kinderkanal și Phoenix (JO C 238, 21.8.1999, p. 3).

(28)  Cauzele conexate T-195/01 și T-207/01, Guvernul Gibraltarului/Comisia (Gibraltar), Rec., 2002, p. II-2309.

(29)  A se vedea, de exemplu, Decizia nr. 32/02/COL din 20 februarie 2002, Decizia nr. 169/02/COL din 18 septembrie 2002, Decizia nr. 186/03 din 29 octombrie 2003, Decizia nr. 179/05/COL din 15 iulie 2005 și Decizia nr. 342/06/COL din 14 noiembrie 2006. A se vedea, de asemenea, capitolul privind ajutoarele de stat pentru producțiile cinematografice și alte producții audiovizuale din orientările autorității privind ajutoarele de stat.

(30)  De exemplu, deciziile Comisiei NN 88/98 BBC 24 de ore (JO C 78, 18.3.2000, p. 6) și NN 70/98 Kinderkanal și Phoenix, citată mai sus.

(31)  De exemplu, Decizia Comisiei N 458/04, Ajutor de stat acordat Espacio Editorial Andaluza Holding sl. (JO C 131, 28.5.2005, p. 12).

(32)  NN 70/98, Kinderkanal and Phoenix, citată mai sus.

(33)  Cauza 172/80 Zuechner, Rec., 1981, p. 2021.

(34)  Cauza C-242/95 GT-Link, Rec., 1997, p. 4449.

(35)  Cauza C-159/94 EDF și GDF, Rec., 1997, p. I-5815.

(36)  A se vedea, de exemplu, deciziile Comisiei în următoarele cazuri: E 8/06, Ajutor de stat în favoarea organismului public flamand de radiodifuziune VRT (JO C 143, 10.6.2008, p. 7); E 4/05, Ajutor de stat pentru finanțarea RTE and TNAG (TG4) (JO C 121, 17.5.2008, p. 5); E 3/05, Ajutor în favoarea organismelor publice germane de radiodifuziune (JO C 185, 8.8.2007, p. 1); E 9/05, Plăți ale taxei de licență în favoarea RAI (JO C 235, 23.9.2005, p. 3); E 10/05, Plăți ale taxei de licență în favoarea France 2 și France 3 (JO C 240, 30.9.2005, p. 20); E 8/05, Organismul public spaniol de radiodifuziune RTVE (JO C 239, 4.10.2006, p. 17); C 2/04, Finanțarea ad hoc a organismelor publice olandeze de radiodifuziune (JO L 49, 22.2.2008, p. 1); A se vedea, de asemenea, Decizia nr. 306/09/COL a Autorității AELS de Supraveghere din 8 iulie 2009 privind Societatea norvegiană de radiodifuziune, disponibilă pe site-ul autorității http://www.eftasurv.int/?1=1&showLinkID=16906&1=1.

(37)  Dificultăți similare pot surveni și în cazul în care serviciul public de radiodifuziune se adresează unor minorități lingvistice sau răspunde unor nevoi locale.

(38)  Decizia Comisiei C 62/99, RAI, punctul 99 și C 85/01, RTP, punctul 158.

(39)  Cauza T-442/03 SIC/Comisia, Rep., 2008, p. II-1161, punctul 201 și cauza TV2, citată mai sus, punctele 122-124.

(40)  Aceste criterii calitative sunt, conform Tribunalului, „rațiunea de a fi a SIEG de radiodifuziune în sectorul audiovizual național”. Nu există „niciun motiv pentru un SIEG de radiodifuziune definit în termeni largi, însă care ar sacrifica respectarea acestor cerințe calitative, pentru a adopta comportamentul unui operator comercial”, a se vedea cauza SIC/Comisia, citată mai sus, punctul 211.

(41)  În ceea ce privește încadrarea jocurilor-concurs, inclusiv a numerelor cu tarif special, conform Directivei 2007/65/CE (Directiva privind serviciile media audiovizuale), în categoria teleshoppingului sau a publicității, a se vedea cauza C-195/06, Österreichischer Rundfunk (ORF), Rep., 2007, p. I-8817.

(42)  A se vedea hotărârea TV2, citată mai sus, punctele 107-108.

(43)  A se vedea cauza SIC/Comisia, citată mai sus, punctul 212.

(44)  Articolul 4 din Directiva 2006/111/CE (Directiva privind transparența).

(45)  Aceasta presupune referirea la o situație ipotetică în care activitățile din afara serviciului public ar fi întrerupte: costurile astfel evitate reprezintă suma costurilor comune care trebuie alocate activităților din afara serviciului public.

(46)  Această dispoziție nu împiedică, bineînțeles, ca organismele publice de radiodifuziune să înregistreze profit din activitățile lor comerciale desfășurate în afara misiunii de serviciu public.

(47)  Astfel de rezerve speciale pot fi justificate în scopul realizării unor investiții tehnologice majore (precum digitalizarea) care sunt anticipate a se produce într-un anumit moment și sunt necesare pentru îndeplinirea misiunii de serviciu public sau al unor măsuri importante de restructurare, necesare pentru funcționarea continuă a organismului public de radiodifuziune pe parcursul unei perioade determinate de timp.

(48)  După cum a menționat Consiliul Europei în Recomandarea sa privind misiunea serviciului public în domeniul mass-media în societatea informațională, „[…] statele membre pot lua în considerare soluții de finanțare suplimentare respectând întocmai aspectele legate de piață și concurență. În special în cazul noilor servicii personalizate, statele membre pot permite mijloacelor publice de informare în masă să primească remunerații […]. Cu toate acestea, niciuna dintre aceste soluții nu ar trebui să aducă atingere principiului universalității mijloacelor publice de informare în masă sau să conducă la discriminarea între diferite grupuri ale societății […]. Atunci când statele membre dezvoltă noi sisteme de finanțare, acestea ar trebui să acorde atenția cuvenită naturii conținutului oferit în interesul publicului și în interesul comun.”

(49)  De exemplu, autoritatea consideră că difuzarea, contra unei plăți directe solicitată utilizatorilor, a unei oferte specializate cu conținut premium, s-ar încadra, în mod normal, în categoria activităților comerciale. Pe de altă parte, de exemplu, autoritatea consideră că facturarea doar a taxelor de utilizare a rețelei pentru difuzarea unui program echilibrat și variat pe noi platforme, precum dispozitivele mobile, nu transformă oferta într-o activitate comercială.

(50)  De exemplu, autoritatea consideră că anumite forme de transmisie lineară, precum transmisia simultană a știrilor televizate pe alte platforme (de exemplu, internet, dispozitive mobile) pot fi calificate ca nefiind un serviciu „nou” în sensul prezentului capitol. Încadrarea ca servicii importante noi a altor forme de retransmisie a programelor organismelor publice de radiodifuziune pe alte platforme ar trebui să fie determinată de statele AELS, avându-se în vedere specificitățile și caracteristicile serviciilor în cauză.

(51)  A se vedea, de asemenea, nota de subsol 40 de mai sus privind justificarea serviciilor de interes economic general în domeniul radiodifuziunii.

(52)  De exemplu, unul dintre aspectele relevante poate fi evaluarea dacă organismele publice de radiodifuziune supralicitează în mod substanțial pentru drepturile de difuzare a programelor cu conținut „premium”, astfel încât se depășește cadrul mandatului de serviciu public și rezultă o denaturare disproporționată a pieței.

(53)  Adoptat prin Decizia nr. 154/07/COL din 3 mai 2007 de modificare a orientărilor privind ajutoarele de stat pentru a șaizeci și treia oară, prin actualizarea și încorporarea unui nou capitol privind normele aplicabile ajutorului ilegal (JO L 73, 19.3.2009, p. 23 și Suplimentul SEE nr. 15, 19.3.2009, p. 1), disponibil pe site-ul autorității: http://www.eftasurv.int/?1=1&showLinkID=15119&1=1.


Rectificări

11.5.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 124/56


Rectificare la Regulamentul delegat (UE) nr. 392/2012 al Comisiei din 1 martie 2012 de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European și a Consiliului cu privire la cerințele de etichetare energetică a uscătoarelor de rufe de uz casnic cu tambur

( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 123 din 9 mai 2012 )

La pagina 3, la articolul 8:

în loc de:

„29 mai 2012”,

se va citi:

„29 mai 2013”.

La pagina 3, la articolul 9 alineatul (1):

în loc de:

„29 septembrie 2012”,

se va citi:

„29 septembrie 2013”.

La pagina 3, la articolul 9 alineatul (2):

în loc de:

„29 mai 2012”,

se va citi:

„29 mai 2013”.

La pagina 3, la articolul 9 alineatul (3):

în loc de:

„29 mai 2012”,

se va citi:

„29 mai 2013”.

La pagina 3, articolul 10 alineatul (2):

în loc de:

„(2)   Se aplică de la 29 mai 2012. Cu toate acestea, articolul 3 literele (d) și (e) și articolul 4 literele (b), (c) și (d) se aplică de la 29 septembrie 2012.”,

se va citi:

„(2)   Se aplică de la 29 mai 2013. Cu toate acestea, articolul 3 literele (d) și (e) și articolul 4 literele (b), (c) și (d) se aplică de la 29 septembrie 2013.”